157 Noi Date Referitoare La Aşezarea Culturii Babadag
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 157 NOI DATE REFERITOARE LA AŞEZAREA CULTURII BABADAG DE LA ENISALA–PALANCA, COM. SARICHIOI, JUD. TULCEA. CERCETRILE ARHEOLOGICE DIN PERIOADA 2003-2006 Sorin Cristian AILINCI, Gabriel JUGNARU, Alexandra ÂRLEA, Florian MIHAIL, Mirela VERNESCU, Adina AILINCI, Tulcea Articolul de faă prezintă cercetările arheologice efectuate în perioada 2003-2006 în aşezarea din prima epocă a fi erului de la Enisala–Palanca. Cu această ocazie sunt descrise complexele arheologice şi se face o analiză a ceramicii, dar şi a obiectelor din piatră şi metal. Din punct de vedere cronologic locuirea poate fi atribuită peri- oadei fi nale de evoluie a culturii Babadag (sec. VIII – începutul sec. VII a.Chr.), anterioară întemeierii coloniilor greceşti pe coasta vestică a Mării Negre. . -, , . 2003-2006 . , 2003-2006 . . -. , , . (VIII – VII . ..), . New Data Regarding the Babadag Culture Settlement from Enisala–Palanca, Sarichioi, Tulcea County. Ar- chaeological Investigations in 2003-2006. This article focuses on the archaeological investigations carried out in 2003-2006 in the Early Iron Age settlement from Enisala–Palanca, presenting the archaeological complexes, as well as an analysis of the fi nds. Chronologically, inhabitation can be assigned to the last phase of Babadag culture (8th c. - early 7th c. BC), before the founding of the Greek colonies on the western Black Sea shore. Key words: Early Iron Age, Babadag culture, settlement, Dobrodja, Enisala Introducere putem observa c seciunea avea dimensiunile de Staiunea arheologic din punctul Palanca 16×1,5 m şi era orientat E-V, în partea de N a aces- este situat la cca 1,5 km NE de localitatea Eni- teia fi ind trasate alte dou casete cu dimensiunile sala, întinzându-se de o parte şi de alta a drumului aproximative de 4×2,5 m (fi g. 2). Stratul de depu- judeean ce duce la Sarichioi, în zona de contact neri arheologice avea o consisten de pân la 1 m a lacurilor Razim şi Babadag (fi g. 1). Locuirea şi era parial afectat de intervenii recente. Acest hallstattian se afl a pe marginea unei terase joase nivel era urmat de un strat de loess ce reprezen- afl ate în imediata vecintate a apei, extinzându-se ta nivelul antic de clcare, care suprapunea direct şi pe un promontoriu stâncos cu diametrul de 115 stânca calcaroas. S. Morintz meniona descoperi- m şi înlimea de 7 m, pe care, în epoca roman, rea aici a unor materiale ce pot fi atribuite cultu- a fost construit o mic fortifi caie patrulater, cu- rilor Gumelnia, Folteşti I, Coslogeni, dar şi peri- noscut de localnici cu numele de Palanca (Ştefan oadelor hallstattian, roman şi medieval crora 1977, 15 şi urm.). În momentul de fa este greu s le atribuia şi unele gropi (Morintz, Anghelescu ne pronunm asupra dimensiunilor reale ale sitului 1970, 403). Pe plan îns se pot observa 14 gropi, datorit numeroaselor intervenii antropice produse care, dup însemnri, au fost atribuite primei epo- mai ales în perioada modern (fi g. 4; pl. 1). ci a fi erului (cu marcajul H – Hallstatt, gropile 1, Aşezarea a fost semnalat iniial de G. Simi- 2, 4, 6, 8-14) şi perioadei medievale (cu marcajul on, un sondaj fi ind efectuat aici în perioada 1-6 F – feudal, gropile 3, 5, 7). Complexele atribuite septembrie 1969, chiar pe Palancă, de ctre S. epocii fi erului au dimensiuni diferite şi în cele mai Morintz (fi g. 2,5). Deşi rezultatele acestuia au fost multe cazuri au fost cercetate doar parial. Majori- menionate doar sumar1 (Morintz, Anghelescu tatea acestor amenajri par a fi avut forme aproxi- 1970, 403), din planurile afl ate în arhiva Institu- mativ circulare sau ovale, cu diametrele cuprinse tului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti între 0,70 şi 2 m. Acestea au fost spate în nivelul 1 Artefactele ilustrate de noi în fi g. 5 se afl au în depozitul Muzeului de Istorie din Tulcea şi reprezint probabil doar o mic parte a materialului descoperit în timpul sondajelor efectuate în anul 1969. Revista Arheologic, serie nou, vol. VII, nr. 1-2, 2011, p. 157-199 158 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci Fig. 1. Localizarea geografi c a sitului. de clcare antic reprezentat de loess, pereii fi ind a spturilor arheologice sistematice din acest sit, drepi sau oblici (fi g. 2). mai ales din cauze fi nanciare, gsim întru totul ne- Ulterior, în 1979, din cauza afectrii sitului cesar publicarea datelor arheologice obinute în cu ocazia plantrii viei-de-vie, dar şi a exploatrii cele patru campanii arheologice prin dou rapoarte: mecanizate a pmântului galben, au fost efectuate unul dedicat locuirii din prima epoc a fi erului, iar cercetri arheologice preventive conduse de Gh. cellalt locuirii şi necropolei medievale. Mnucu-Adameşteanu, care s-au concretizat într-o seciune cu dimensiunile de 80×1,5 m. Rezultatele Descrierea cercetrilor. Complexele arheologice cercetrii au fost publicate la scurt timp, ocazie cu Cercetrile arheologice din cele patru cam- care autorii studiului fceau primele referiri concre- panii arheologice2 s-au concretizat prin sparea a te asupra locuirii culturii Babadag şi a necropolei şapte seciuni de dimensiuni diferite, majoritatea medievale (Lzurc, Mnucu-Adameşteanu 1980). lor urmrind salvarea informaiilor arheologice În 1986, obiectivul a fost cercetat şi de S. Baraschi, din zonele ameninate cu distrugerea. Suprafaa rezultatele fi ind înc inedite. cuprins de acestea are aproximativ 664 mp, fi ind Observând starea deplorabil a sitului, colec- cercetate integral sau parial 34 de complexe arhe- tivul şantierului Babadag a solicitat începând cu ologice din prima epoc a fi erului (fi g. 3). 2003 autorizaii pentru cercetri de salvare în jurul Seciunea I (S I/2003) (pl. 2) – avea dimen- unei suprafee distruse de o lutrie. Astfel, în pe- siunile de 5×10 m (50 mp) şi a fost trasat pe rioada 2003-2006 s-a reuşit cercetarea integral a direcia N-S. Din punct de vedere stratigrafic, zonei ameninate, rezultatele acestor campanii fi ind sub stratul vegetal de 0,10-0,17 m se afla stra- prezentate succint în Cronica Cercetărilor Arheo- tul arheologic de culoare cenuşiu-închis, care logice din România (Jugnaru et al. 2004, 118-119; ajungea pân la o grosime de 0,75 m, acesta Jugnaru et al. 2005, 144; Jugnaru et al. 2006, fiind urmat de solul steril de culoare galben. 153-154; Jugnaru et al. 2007, 145-146). Având în În aceast suprafa, împrit în 10 carouri de vedere întreruperea pe o perioad nedeterminat 2,5×2 m, au fost descoperite cinci complexe 2 La cercetrile arheologice din perioada 2003-2006 au colaborat alturi de semnatarii articolului, L. Bacumenco şi V. Pencu- Marc, crora le mulumim şi pe aceast cale. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 159 Fig. 2. Planul cercetrilor arheologice efectuate în 1969 în situl de la Enisala–Palanca. ce pot fi atribuite primei epoci a fierului, dup proveneau de la ceşti (pl. 9,7-8; 10,1-6.8), vase cum urmeaz: bitronconice (pl. 10,7, 9, 10-14; 11,1-3), strchini gr. 1 – cercetat parial în caroul B1, avea o (pl. 11,4-7; 12,1-7; 13,1-7), vase de buctrie (pl. form oval în plan, cu dimensiunile de 1,67×1,75 13,8-10; 14,1-9). m. Pereii acesteia au fost spai uşor oblic spre gr. 4 – a fost cercetat integral în carourile exterior, pân la adâncimea de 0,75 m. În pmân- 3-4 A. Se prezenta sub forma unei alveolri ne- tul de umplutur, de culoare brun-cenuşie, au fost uniforme, cu adâncimea de aproximativ 0,40 m. descoperite puine fragmente ceramice hallstatti- Complexul coninea puine fragmente ceramice ene, dintre care am putut reconstitui grafi c partea hallstattiene (pl. 9,4) şi buci de chirpici. superioar a unui vas grosier decorat cu alveole gr. 5 – cercetat integral în carourile 4-5 A-B. sub buz (pl. 9,1). A fost tiat de gr. 6, spat în perioad medieval. gr. 2 – a fost parial tiat de gr. 1, avea probabil Complexul avea în plan o form aproximativ cir- o form circular în plan, pereii au fost spai oblic cular cu diametrul de 2,25 m. Pereii au fost s- pân la adâncimea de 0,21 m, diametrul prii supe- pai oblic spre interior pân la adâncimea de 0,50 rioare fi ind mai mare decât cel al prii inferioare. m. Groapa coninea puine fragmente ceramice Din acest complex provin dou ceşti cu corp bitron- (Pl. 9,5-6) şi oase de animale, precum şi câteva conic şi câte o toart supraînlat (pl. 9,2-3). pietre plate şi buci de chirpici. gr. 3 (bordei) – a fost cercetat pe suprafaa Seciunea II (S II/2003) (pl. 2) – a fost trasat carourilor 1-3 A-B. Avea probabil o form ova- la E de S I, fi ind separat de aceasta printr-un mar- l cu dimensiunile de 4,5×3,17 m şi o adâncime tor stratigrafi c lat de 0,50 m. Dimensiunile iniiale cuprins între 0,50–0,65 m. În zonele de N şi S au fost aceleaşi (5×10 m), suprafaa fi ind extins au fost sesizate aglomeraii de buci de chirpici pentru cercetarea exhaustiv a mormântului medi- ce pstrau imprimeuri de nuiele sau stuf, repre- eval nr. 1 şi a gr. 8. În perimetrul S II au fost cer- zentând resturile suprastructurii. În zona de SE a cetate patru gropi ce pot fi atribuite primei epoci a complexului au fost descoperite numeroase pietre fi erului, dup cum urmeaz: plate, de dimensiuni mari, care probabil marcau gr. 3 – a fost identifi cat la intersecia carourilor locul de acces în locuin.