Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 157

NOI DATE REFERITOARE LA AŞEZAREA CULTURII DE LA ENISALA–PALANCA, COM. , JUD. . CERCETRILE ARHEOLOGICE DIN PERIOADA 2003-2006

Sorin Cristian AILINCI, Gabriel JUGNARU, Alexandra ÂRLEA, Florian MIHAIL, Mirela VERNESCU, Adina AILINCI, Tulcea

Articolul de faă prezintă cercetările arheologice efectuate în perioada 2003-2006 în aşezarea din prima epocă a fi erului de la Enisala–Palanca. Cu această ocazie sunt descrise complexele arheologice şi se face o analiză a ceramicii, dar şi a obiectelor din piatră şi metal. Din punct de vedere cronologic locuirea poate fi atribuită peri- oadei fi nale de evoluie a culturii Babadag (sec. VIII – începutul sec. VII a.Chr.), anterioară întemeierii coloniilor greceşti pe coasta vestică a Mării Negre. . -, , . 2003-2006 . , 2003-2006 . . -. , , . (VIII – VII . ..), . New Data Regarding the Babadag Culture Settlement from Enisala–Palanca, Sarichioi, . Ar- chaeological Investigations in 2003-2006. This article focuses on the archaeological investigations carried out in 2003-2006 in the Early Iron Age settlement from Enisala–Palanca, presenting the archaeological complexes, as well as an analysis of the fi nds. Chronologically, inhabitation can be assigned to the last phase of Babadag culture (8th c. - early 7th c. BC), before the founding of the Greek colonies on the western shore. Key words: Early Iron Age, Babadag culture, settlement, Dobrodja, Enisala

Introducere putem observa c seciunea avea dimensiunile de Staiunea arheologic din punctul Palanca 16×1,5 m şi era orientat E-V, în partea de N a aces- este situat la cca 1,5 km NE de localitatea Eni- teia fi ind trasate alte dou casete cu dimensiunile sala, întinzându-se de o parte şi de alta a drumului aproximative de 4×2,5 m (fi g. 2). Stratul de depu- judeean ce duce la Sarichioi, în zona de contact neri arheologice avea o consisten de pân la 1 m a lacurilor Razim şi Babadag (fi g. 1). Locuirea şi era parial afectat de intervenii recente. Acest hallstattian se afl a pe marginea unei terase joase nivel era urmat de un strat de loess ce reprezen- afl ate în imediata vecintate a apei, extinzându-se ta nivelul antic de clcare, care suprapunea direct şi pe un promontoriu stâncos cu diametrul de 115 stânca calcaroas. S. Morintz meniona descoperi- m şi înlimea de 7 m, pe care, în epoca roman, rea aici a unor materiale ce pot fi atribuite cultu- a fost construit o mic fortifi caie patrulater, cu- rilor Gumelnia, Folteşti I, Coslogeni, dar şi peri- noscut de localnici cu numele de Palanca (Ştefan oadelor hallstattian, roman şi medieval crora 1977, 15 şi urm.). În momentul de fa este greu s le atribuia şi unele gropi (Morintz, Anghelescu ne pronunm asupra dimensiunilor reale ale sitului 1970, 403). Pe plan îns se pot observa 14 gropi, datorit numeroaselor intervenii antropice produse care, dup însemnri, au fost atribuite primei epo- mai ales în perioada modern (fi g. 4; pl. 1). ci a fi erului (cu marcajul H – Hallstatt, gropile 1, Aşezarea a fost semnalat iniial de G. Simi- 2, 4, 6, 8-14) şi perioadei medievale (cu marcajul on, un sondaj fi ind efectuat aici în perioada 1-6 F – feudal, gropile 3, 5, 7). Complexele atribuite septembrie 1969, chiar pe Palancă, de ctre S. epocii fi erului au dimensiuni diferite şi în cele mai Morintz (fi g. 2,5). Deşi rezultatele acestuia au fost multe cazuri au fost cercetate doar parial. Majori- menionate doar sumar1 (Morintz, Anghelescu tatea acestor amenajri par a fi avut forme aproxi- 1970, 403), din planurile afl ate în arhiva Institu- mativ circulare sau ovale, cu diametrele cuprinse tului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti între 0,70 şi 2 m. Acestea au fost spate în nivelul 1 Artefactele ilustrate de noi în fi g. 5 se afl au în depozitul Muzeului de Istorie din Tulcea şi reprezint probabil doar o mic parte a materialului descoperit în timpul sondajelor efectuate în anul 1969.

Revista Arheologic, serie nou, vol. VII, nr. 1-2, 2011, p. 157-199 158 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Fig. 1. Localizarea geografi c a sitului. de clcare antic reprezentat de loess, pereii fi ind a spturilor arheologice sistematice din acest sit, drepi sau oblici (fi g. 2). mai ales din cauze fi nanciare, gsim întru totul ne- Ulterior, în 1979, din cauza afectrii sitului cesar publicarea datelor arheologice obinute în cu ocazia plantrii viei-de-vie, dar şi a exploatrii cele patru campanii arheologice prin dou rapoarte: mecanizate a pmântului galben, au fost efectuate unul dedicat locuirii din prima epoc a fi erului, iar cercetri arheologice preventive conduse de Gh. cellalt locuirii şi necropolei medievale. Mnucu-Adameşteanu, care s-au concretizat într-o seciune cu dimensiunile de 80×1,5 m. Rezultatele Descrierea cercetrilor. Complexele arheologice cercetrii au fost publicate la scurt timp, ocazie cu Cercetrile arheologice din cele patru cam- care autorii studiului fceau primele referiri concre- panii arheologice2 s-au concretizat prin sparea a te asupra locuirii culturii Babadag şi a necropolei şapte seciuni de dimensiuni diferite, majoritatea medievale (Lzurc, Mnucu-Adameşteanu 1980). lor urmrind salvarea informaiilor arheologice În 1986, obiectivul a fost cercetat şi de S. Baraschi, din zonele ameninate cu distrugerea. Suprafaa rezultatele fi ind înc inedite. cuprins de acestea are aproximativ 664 mp, fi ind Observând starea deplorabil a sitului, colec- cercetate integral sau parial 34 de complexe arhe- tivul şantierului Babadag a solicitat începând cu ologice din prima epoc a fi erului (fi g. 3). 2003 autorizaii pentru cercetri de salvare în jurul Seciunea I (S I/2003) (pl. 2) – avea dimen- unei suprafee distruse de o lutrie. Astfel, în pe- siunile de 5×10 m (50 mp) şi a fost trasat pe rioada 2003-2006 s-a reuşit cercetarea integral a direcia N-S. Din punct de vedere stratigrafic, zonei ameninate, rezultatele acestor campanii fi ind sub stratul vegetal de 0,10-0,17 m se afla stra- prezentate succint în Cronica Cercetărilor Arheo- tul arheologic de culoare cenuşiu-închis, care logice din România (Jugnaru et al. 2004, 118-119; ajungea pân la o grosime de 0,75 m, acesta Jugnaru et al. 2005, 144; Jugnaru et al. 2006, fiind urmat de solul steril de culoare galben. 153-154; Jugnaru et al. 2007, 145-146). Având în În aceast suprafa, împrit în 10 carouri de vedere întreruperea pe o perioad nedeterminat 2,5×2 m, au fost descoperite cinci complexe 2 La cercetrile arheologice din perioada 2003-2006 au colaborat alturi de semnatarii articolului, L. Bacumenco şi V. Pencu- Marc, crora le mulumim şi pe aceast cale. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 159

Fig. 2. Planul cercetrilor arheologice efectuate în 1969 în situl de la Enisala–Palanca. ce pot fi atribuite primei epoci a fierului, dup proveneau de la ceşti (pl. 9,7-8; 10,1-6.8), vase cum urmeaz: bitronconice (pl. 10,7, 9, 10-14; 11,1-3), strchini gr. 1 – cercetat parial în caroul B1, avea o (pl. 11,4-7; 12,1-7; 13,1-7), vase de buctrie (pl. form oval în plan, cu dimensiunile de 1,67×1,75 13,8-10; 14,1-9). m. Pereii acesteia au fost spai uşor oblic spre gr. 4 – a fost cercetat integral în carourile exterior, pân la adâncimea de 0,75 m. În pmân- 3-4 A. Se prezenta sub forma unei alveolri ne- tul de umplutur, de culoare brun-cenuşie, au fost uniforme, cu adâncimea de aproximativ 0,40 m. descoperite puine fragmente ceramice hallstatti- Complexul coninea puine fragmente ceramice ene, dintre care am putut reconstitui grafi c partea hallstattiene (pl. 9,4) şi buci de chirpici. superioar a unui vas grosier decorat cu alveole gr. 5 – cercetat integral în carourile 4-5 A-B. sub buz (pl. 9,1). A fost tiat de gr. 6, spat în perioad medieval. gr. 2 – a fost parial tiat de gr. 1, avea probabil Complexul avea în plan o form aproximativ cir- o form circular în plan, pereii au fost spai oblic cular cu diametrul de 2,25 m. Pereii au fost s- pân la adâncimea de 0,21 m, diametrul prii supe- pai oblic spre interior pân la adâncimea de 0,50 rioare fi ind mai mare decât cel al prii inferioare. m. Groapa coninea puine fragmente ceramice Din acest complex provin dou ceşti cu corp bitron- (Pl. 9,5-6) şi oase de animale, precum şi câteva conic şi câte o toart supraînlat (pl. 9,2-3). pietre plate şi buci de chirpici. gr. 3 (bordei) – a fost cercetat pe suprafaa Seciunea II (S II/2003) (pl. 2) – a fost trasat carourilor 1-3 A-B. Avea probabil o form ova- la E de S I, fi ind separat de aceasta printr-un mar- l cu dimensiunile de 4,5×3,17 m şi o adâncime tor stratigrafi c lat de 0,50 m. Dimensiunile iniiale cuprins între 0,50–0,65 m. În zonele de N şi S au fost aceleaşi (5×10 m), suprafaa fi ind extins au fost sesizate aglomeraii de buci de chirpici pentru cercetarea exhaustiv a mormântului medi- ce pstrau imprimeuri de nuiele sau stuf, repre- eval nr. 1 şi a gr. 8. În perimetrul S II au fost cer- zentând resturile suprastructurii. În zona de SE a cetate patru gropi ce pot fi atribuite primei epoci a complexului au fost descoperite numeroase pietre fi erului, dup cum urmeaz: plate, de dimensiuni mari, care probabil marcau gr. 3 – a fost identifi cat la intersecia carourilor locul de acces în locuin. 2-3 A-B. Avea o form aproximativ circular în plan Pe lâng numeroasele oase de animale desco- cu diametrul maxim de 1 m. Pereii au fost spai perite aici, putem meniona şi descoperirea unei vertical pân la adâncimea de 0,50 m. Complexul cantiti impresionante de fragmente ceramice ce coninea puine fragmente ceramice hallstattiene din 160 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Fig. 3. Planul cercetrilor arheologice din perioada 2003-2006. care am putut identifi ca resturile unui vas grosier cu gr. 8 – avea o form oval în plan (1,90×1,25 brâu alveolat (pl. 15,1) şi a unei ceşti (pl. 15,2). m), cu pereii spai aproximativ vertical pân la gr. 5 – cercetat în profi lul vestic al S II, în adâncimea de 0,70 m. În umplutura acestei gropi caroul 3A, a fost surprins şi în S I. Era oval în au fost descoperite fragmente ceramice din prima plan, cu diametrele de 1,70×1,84 m, iar în profi l epoc a fi erului ce provin de la vase grosiere de bu- avea forma unui trapez cu baza mare în jos. În ctrie (pl. 16,6-7) şi strchini (pl. 16,8-9), oase de acest complex au fost descoperite fragmente ce- animale şi umane. În sfertul de SV al complexului, ramice ce proveneau de la vase bitronconice (pl. la adâncimea de 0,60 m, se afl au grupate mai mul- 15,3-4.6), o strachin (pl. 15,5) şi vase de buct- te oase umane afl ate în conexiune anatomic pari- rie (pl. 15,7-8). al (pl. 7). Oasele, într-o stare bun de conservare, gr. 7 – a fost cercetat integral în carourile 4-5 nu aveau depuneri de crust, având îns lipsuri din B; avea o form oval în plan cu dimensiunile de vechime. Acestea proveneau de la doi indivizi, 2,20×1,85 m, pereii fi ind spai aproximativ ver- unul de sex masculin cu o vârst estimat la 18-22 tical pân la o adâncime de 0,50 m. În groap au ani şi un adult, al crui sex nu a putut fi deter- fost descoperite fragmente de la un vas bitronconic minat. Din pmântul de umplutur, printre oasele (pl. 16,4), o ceaşc decorat cu caneluri în zona di- de animale descoperite, au fost identifi cate şi trei ametrului maxim (pl. 1,3), trei strchini (pl. 15,10; oase care provin de la doi copii. Primului copil îi 16,1-2) şi un vas de buctrie (pl. 15,9). Alturi aparine un femur stâng, cu metafi za distal distru- de acestea a fost identifi cat şi o mic greutate din s, iar cea proximal erodat. Vârsta poate fi apro- piatr de form trapezoidal (pl. 16,5). ximat dup dimensiunile femurului la începutul Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 161

Fig. 4. Aşezarea de la Enisala–Palanca, vedere dinspre E. categoriei infans I (1-3 ani). Cel de al doilea este de sparea gropii mormântului medieval nr. 3; a reprezentat de un femur stâng, cu treimea distal fost cercetat în carourile 2-3 C-D şi avea o form rupt în cursul excavrii şi treimea distal a unei neregulat cu lungimea maxim de 3,30 m, pere- tibii drepte, de asemenea rupt modern. Oasele par ii fi ind spai relativ drept pân la o adâncime de a aparine aceluiaşi individ, a crui vârst poate fi 0,60 m. În pmântul de umplutur am descoperit aproximat spre sfârşitul intervalului infans I (4-7 numeroase oase de animale, un frector din piatr ani) (Ailinci, Constantinescu 2008, 121-131). (pl. 17,8) şi fragmente ceramice ce proveneau de Seciunea III (S III/2004) (pl. 3). Campania la o ceaşc cu toart supraînlat (pl. 17,1), vase 2004 a avut ca scop cercetarea laturii de E a lut- de buctrie (pl. 17,2-3), un vas bitronconic (pl. riei, în al crei profi l se puteau vedea oase umane 17,4) şi strchini (pl. 17,6-7). (provenite de la mormintele medievale) şi gropi. gr. 3 – cercetat în carourile 2 B-C, avea o for- În acest sens a fost trasat o suprafa de form ne- m circular în plan, cu diametrul de 1,20 m. Sec- regulat cu dimensiunile de: la E – 18 m, S – 9 m, ionat, complexul prezenta o form trapezoidal N – 7 m, în vreme ce latura de V este reprezentat cu adâncimea de 0,60 m, şi coninea mult cenuş, de limita lutriei. fragmente ceramice (pl. 18,1-5; 19,1-6) şi buci Cu aceast ocazie am identifi cat opt gropi ce de lut cu imprimeuri de nuiele. pot fi atribuite locuirii Babadag, un complex de gr. 4 – a fost identifi cat lâng profi lul de E, mari dimensiuni în care am gsit foarte puine în carourile 2-3 A. Avea probabil o form oval cu fragmente ceramice medievale şi patru morminte diametrul maxim de 2 m, pereii fi ind spai oblic databile în aceeaşi epoc. Tot în aceast suprafa spre exterior, pân la o adâncime de 0,55 m. Com- am surprins un şan lat de 1,5 m, (seciunea din plexul coninea foarte puine fragmente ceramice campania 1979) care a tiat pe jumtate gr. 5 şi 6. hallstattiene atipice. Primei epoci a fi erului îi putem atribui urmtoare- gr. 5 – a fost parial cercetat şi în campania le complexe: 1979, avea probabil o form circular în plan, cu gr. 1 – a fost în cea mai mare parte distrus diametrul de 1,25 m. Pereii au fost spai oblic de lutrie şi de mormântul medieval nr. 4. Pereii spre exterior, pân la o adâncime de 1 m. Comple- acesteia au fost spai uşor oblic spre exterior pân xul coninea câteva fragmente ceramice hallstatti- la o adâncime de 0,70 m. Complexul coninea pu- ene deformate din cauza unei arderi la temperatur ine oase de animale şi câteva fragmente ceramice excesiv. hallstattiene atipice. gr. 6 – parial surprins şi în seciunea trasat gr. 2 (bordei ?) – distrus parial de lutrie şi în campania 1979, avea probabil o form circu- 162 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Fig. 5. Obiecte descoperite în campania 1969. lar, cu diametrul pstrat de 1,55 m. În seciune în plan o form oval cu limea maxim de 2 avea o form trapezoidal, cu adâncimea de 0,50 m. Pereii au fost spai relativ vertical, pân la o m. Complexul coninea puine fragmente cerami- adâncime de 0,75 m, partea inferioar fi ind rotun- ce din care am putut reconstitui grafi c dou vase jit. Groapa coninea puine fragmente ceramice grosiere (pl. 20,1.5), o ceaşc (pl. 20,2), un cas- hallstattiene atipice. tron(?) (pl. 20,3) şi o strachin (pl. 20,4). gr. 9 – a fost parial distrus de lutrie, avea în gr. 7 – a fost cercetat parial în carourile 4-5 plan o form probabil oval, cu diametrul pstrat A, fi ind tiat de profi lul de E şi distrus parial de de 2,40 m. Aceasta era uşor tronconic în profi l, cu sparea gropii mormântului medieval nr. 6. Avea o adâncime de 0,40 m şi coninea fragmente cera- Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 163 mice hallstattiene, dintre care am putut identifi ca o ceaşc decorat cu caneluri în zona diametrului maxim (pl. 20,6) şi o strachin (pl. 20,7). Seciunea IV (S IV/2005) (pl. 4). Campania din anul 2005 a avut ca scop degajarea prii de V a lutriei, fapt concretizat într-o suprafa (S IV) cu latura de N – 8 m; cea de V – 28 m şi de S – 5,5 m. Latura de E a fost neregulat şi reprezint mar- ginea lutriei. Stratigrafi a sitului în aceast supra- fa este redus la existena unui strat de depuneri moderne (menajere) gros de 0,30 m, sub care se afl un strat de culoare cenuşie gros de 0,30-0,50 m, de la baza cruia pornesc complexele, şi care suprapune solul steril. Fig. 6. Reconstituirea probabil a locuinei descoperite În acest perimetru am identifi cat 12 gropi şi 5 în S I / 2003 (desen D. Luchian). morminte de epoc medieval, dintre care culturii Babadag îi putem atribui trei complexe: Seciunea VI (S VI/2006) (pl. 6).Trasat para- lel cu S I şi II (2003), pe acelaşi aliniament, aceas- gr. 3 – era circular în plan, cu diametrul N-S ta avea dimensiunile de 4×10 m, fi ind desp r it de 1,20 m i se prezenta sub forma unei alveole ş de S II de un martor stratigrafi c gros de 0,50 m. adânci de 0,20 m, în care au fost descoperite pu i- Suprafa a sa, de 40 mp, a fost împ r it în opt ca- ne fragmente ceramice atipice hallstattiene. rouri de 2×2 m. gr. 4 – circular în plan, cu diametrul N-S de 1 Depunerile arheologice din aceast seciune m, se prezenta în profi l sub forma unei alveolri cu msoar cu mici oscilaii 0,50 m, fi ind situate sub adâncimea de 0,50 m, în care au fost descoperite un strat de depuneri recente de 0,20 m. Densita- pu ine fragmente hallstattiene atipice. tea complexelor arheologice din aceast suprafa gr. 5 – circular în plan, cu diametrul N-S de este sensibil mai mare, fi ind cercetate nu mai puin 1,40 m, se prezenta sub forma unei alveol ri cu de nou gropi, dintre care cinci cu materiale hall- adâncimea de 0,30 m, în care au fost descoperite stattiene şi patru spate în epoca medieval. puine fragmente ceramice hallstattiene atipice. Locuirii culturii Babadag i-au fost atribuite ur- Seciunea V (S V/2006) (pl. 5). A fost trasat mtoarele amenajri: spre S, pe acelaşi aliniament cu S I/2003, la o dis- gr. 3 – cercetat în zona de intersecie a ca- tan de 14 m, şi a avut dimensiunile de 4×16 m (64 rourilor 1-2 A-B, avea o form oval în plan cu mp), suprafaa sa fi ind împrit în 16 carouri cu di- diametrele de 1,25×1,75 m. Pereii au fost spai mensiunile de 2×2 m. Stratigrafi a sitului în aceast relativ vertical pân la adâncimea de 0,40 m. zon const în existena unui strat vegetal de 0,10 Complexul coninea puine fragmente ceramice m, urmat de nivelul de depuneri arheologice gros de hallstattiene, dintre care am putut reconstitui gra- pân la 0,40 m şi solul steril de culoare galben. fi c dou strchini (pl. 21,5-6), partea superioar a Cu aceast ocazie au fost identifi cate dou gropi unui vas bitronconic (pl. 21,7) şi un vas de buc- numerotate cu 1 şi 2 ce conineau puin material hall- trie (pl. 21,8). stattian, dar şi captul sudic al seciunii din 1979. gr. 4 – a fost cercetat parial în caroul 1B. Pe- gr. 1 – cercetat parial în carourile 2-3 B, avea reii erau spai vertical pân la adâncimea de 0,25 probabil o form oval în plan, fi ind prins par- m, partea superioar fi ind acoperit cu o lentil de ial în seciunea din 1979 şi în profi lul de V al S pmânt galben. Din umplutura acestei gropi provi- V/2006. Pereii gropii au fost spai relativ verti- ne un fragment de strachin (pl. 21,9) şi unul de la cal, pân la adâncimea de 0,30 m, iar în pmântul un vas de buctrie (pl. 21,10). de umplutur al acesteia au fost descoperite puine gr. 6 – identifi cat parial în carourile 3-4 B, fragmente ceramice atipice. a fost tiat în profi lul de E, unde s-a putut obser- gr. 2 – cercetat integral în carourile 7-8 A-B, va forma trapezoidal a seciunii. Groapa avea o avea o form circular în plan, cu diametrul de adâncime de 1,30 m, iar în umplutura sa au fost 2,40 m. Pereii au fost spai relativ vertical, partea descoperite fragmente ceramice ce proveneau de inferioar fi ind rotunjit. În pmântul ce o umplea la o strachin (pl. 22,1), un vas bitronconic (pl. s-au descoperit fragmente ceramice ce proveneau 22,2) şi dou vase de buctrie (pl. 22,3-4). de la vase bitronconice (pl. 21,1-2), o strachin gr. 7 – cercetat în carourile 4-5 A, a fost pari- (pl. 21,3) şi o ceaşc (pl. 21,4). al distrus de gr. 1, atribuit perioadei medievale. 164 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Fig. 7. Inventarul gr. 1, S I/1979. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 165

Fig. 8. Delta Dunrii şi complexul lagunar Razim– Sinoie în faza (dup Romanescu 2006).

Fig. 8. Delta Dunrii şi complexul lagunar Razim–Sinoie în faza Sulina (dup Romanescu 2006). 166 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Avea o form oval cu diametrul maxim de 2,05 plutur au fost descoperite puine oase de animale m. Pereii au fost spai uşor oblic pân la adânci- şi fragmente ceramice ce proveneau de la un vas de mea de 0,80 m. Complexul coninea puine oase buctrie (pl. 23,9), dou strchini (pl. 23,10-11), de animale şi fragmente ceramice ce proveneau un vas bitronconic (pl. 23,7) şi o ceaşc (pl. 23,8). de la vase de buctrie (pl. 22,6-7), strchini (pl. gr. 2 – a fost identifi cat în carourile 1-2 A, 22,8-10), o ceaşc(?) (pl. 22,5) şi un vas bitronco- avea o form aproximativ circular în plan, cu un nic (pl. 22,11). diametru de 1,75 m. Pereii au fost spai relativ gr. 9 – surprins parial în carourile 5 A-B, vertical pân la o adâncime de 0,60 m. În pmân- avea probabil o form neregulat în plan, pereii tul de umplutur au fost descoperite fragmente ce- fi ind spai atât oblic cât şi vertical pân la o adân- ramice ce proveneau de la un vas bitronconic (pl. cime maxim de 1,20 m. Groapa coninea puin 24,2), dou strchini (pl. 24,1,3) şi dou vase de material ceramic hallstattian atipic. buctrie (pl. 24,4-5). Seciunea VII – a fost trasat pe acelaşi ali- gr. 3 – era situat parial în suprafaa carouri- niament cu S I, S II şi S VI, la o distan de 5 m lor 4 A-B şi avea o form aproximativ circular în fa de S VI, spaiu ce urma a fi cercetat în campa- plan cu diametrul maxim de 1,50 m. Pereii au fost niile urmtoare. Lucrrile efectuate asupra acestei spai relativ vertical pân la adâncimea de 0,40 suprafee au ajuns la baza stratului de cultur, to- m. Din interiorul gropii am recuperat o cantitate tuşi insufi ciena timpului disponibil şi a fondurilor mic de oase de animale, precum şi un fragment ne-au determinat s amânm fi nalizarea cercetrii de strachin (pl. 25,5). pentru campaniile viitoare. Totuşi la nivelul datelor gr. 4 – avea o form oval şi se întindea pe su- înregistrate pân în 2006 putem meniona înc dou prafaa carourilor 4-5 A-B, fi ind distrus parial de complexe care pot fi atribuite culturii Babadag: extragerea pmântului galben. În profi l se prezen- gr. 3 – a fost identifi cat în zona central a sec- ta ca o alveolare cu adâncimea maxim de 0,40 m. iunii, în campania 2006 spându-se jumtatea de În interiorul complexului am descoperit o ceaşc N, din care provin dou fragmente de la vase de cu toarta supraînlat (pl. 25,6) şi un fragment de buctrie (pl. 23,1-2) şi partea inferioar a unui strachin (pl. 25,7). vas bitronconic de dimensiuni mari (pl. 23,3). În gr. 5 – a fost cercetat parial în carourile 5-6 B, profi lul obinut am putut observa c groapa avea fi ind secionat în profi lul de E, unde s-a înregistrat pereii spai oblic spre interior pân la adâncimea un diametru de 2,5 m şi o adâncime de 0,70 m. Pereii de 0,50 m. au fost spai oblic, deschiderea fi ind mai mare decât gr. 5 (locuină?) – ocupa tot colul de NV al baza. Din acest complex provin fragmente ceramice seciunii, fi ind probabil partea unui complex de de la vase de buctrie (pl. 25,8-9; 26,1-2), un vas mari dimensiuni(locuin?), în care a fost desco- bitronconic (pl. 26,3) şi trei strchini (pl. 26,4-6). perit ceramic hallstattian (pl. 23,4-6). Pe mar- *** ginea de S se puteau observa numeroase buci de Din planul topografi c al cercetrilor din peri- chirpici puternic arse, probabil resturile unei su- oada 2003-2006 se poate observa concentrarea de- prastructuri. punerilor şi complexelor arheologice spre zona fa- Seciunea VIII (S VIII/2006) (pl. 6). A fost lezei (fi g. 3), acestea sczând în intensitate spre S. trasat în continuarea sudic a S VI, la o distan de Din acest motiv putem considera c cea mai mare 7,5 m de aceasta, cu scopul de a extinde cercetarea şi mai important parte a sitului a fost distrus de şi în zona sudic a sitului dar şi de a salva parial exploatarea loess-ului. informaiile arheologice din zona recent distrus. În cele patru campanii arheologice au fost Dimensiunile suprafeei cercetate sunt de cercetate 31 de complexe atribuite primei epo- 4×12 m (48 mp, împrit în 12 carouri de 2×2 m). ci a fi erului, cele mai multe dintre acestea fi ind Stratigrafi c, sub solul vegetal gros de pân la 0,10 gropi menajere sau de provizii. Un caz special îl m se afl nivelul arheologic cu o consisten de reprezint gr. 8/ S II care coninea oseminte uma- pân la 0,70 m, urmat de solul steril. La baza nive- ne afl ate parial în conexiune anatomic. Astfel de lului de cultur au fost identifi cate cinci gropi care complexe au devenit „comune” în aşezrile cultu- conineau material hallstattian şi dou morminte rii Babadag, numrul lor înmulindu-se simitor în de inhumaie din perioad medieval. urma cercetrilor şi studiilor recente (Sîrbu 1994; gr. 1 – cercetat în carourile 3-4 B, a fost tiat Sîrbu 1997; Ailinci et al. 2005-2006; Ailinci et de profi lul de E, unde s-a putut observa c deschi- al. 2007; Ailinci 2008a; Ailinci 2008b; Ailinci, derea prii superioare era de aproximativ 0,50 m, Constantinescu 2008; Ailinci, Mirioiu, Sofi caru iar cea a prii inferioare de 1,30 m, fi ind spat 2003; Ailinci, Mirioiu, Sofi caru 2005). pân la o adâncime de 0,80 m. În pmântul de um- În privina locuinelor, pe lâng podeaua men- Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 167

ionat în urma cercetrilor din 1979 (Lzurc, important a ceramicii de tip Babadag. Din lotul Mnucu-Adameşteanu 1980), avem date despre analizat am reuşit s identifi cm 23 de astfel de posibila existen a unor bordeie în seciunile cer- recipiente pstrate mai ales în stare fragmentar. cetate în perioada 2003-2006. Dac în privina O prim variant o pot reprezenta ceştile cu complexului din S I/2003 sunt argumente solide corpul bitronconic, marginea uşor rsfrânt spre pentru a-l considera o locuin ce avea o supra- exterior, aspect plat şi o toart supraînlat. Aces- structur uşoar realizat probabil din stuf legat cu tei categorii îi putem atribui dou exemplare între- pmânt şi stabilizat la baz cu buci mari de pia- gi (pl. 9,2; 25,6) şi probabil cea mai mare parte a tr (fi g. 6), anumite urme de îndoial planeaz atât recipientelor pstrate fragmentar (pl. 8,2; 10,2-3, asupra gr. 2(locuin?) /S III, distrus parial de lu- 5-8; 15,2; 16,3; 20,2). Un alt tip este reprezentat trie, cât şi a situaiei nefi nalizate din S VII/2006. de recipiente cu corpul bitronconic, marginea rs- frânt spre exterior şi diametrul maxim dispus în Inventarul arheologic zona inferioar, unde au fost realizate mici proe- Aşa cum se poate observa din descrierea des- minene conice dispuse simetric. Aceste vase au coperirilor şi din ilustraie, cea mai mare parte a aspect suplu şi o toart supraînlat, aşa cum se descoperirilor din prima epoc a fi erului, survenite poate observa în cazul exemplarelor întregi sau în- în cursul campaniilor 2003–2006, constau în frag- tregibile grafi c (pl. 17,1; 20,6; 21,4). Tot în aceast mente de recipiente ceramice la care se pot adu- categorie putem include şi câteva exemplare din ga şi cele câteva obiecte realizate prin şlefuirea şi care se pstreaz zona torii (pl. 9,8; 10,1) sau por- cioplirea pietrei. iuni importante din corp (pl. 9,7; 10,4; 18,1). Un Ceramica descoperit în cele patru campanii alt exemplar de dimensiuni reduse, pstrat inte- arheologice în situl de la Enisala–Palanca, prin gral, sugereaz existena unei forme bitronconice categoriile descrise în cele ce urmeaz, poate fi cu marginea tras spre interior (pl. 9,3), la fel ca considerat fr îndoial specifi c culturii Baba- şi un fragment descoperit în S VI (pl. 22,5). Tot în dag, asemntoare mai ales cu cea provenit din categoria ceştilor cu o singur toart putem înca- nivelurile superioare ale aşezrii eponime. dra şi un mic vas de form tronconic confecionat A. Vasele bitronconice sunt reprezentate prin dintr-o past uşor mai grosier decât exemplarele 31 de fragmente, majoritatea provenind din partea de pân acum (pl. 23,8). Deşi nu au fost descoperi- superioar (margine şi parial gât) (pl. 8,3-4; 10,9- te în campaniile 2003-2006, ceştile cu dou toarte 10.14; 15,3-4.6; 16,4; 17,4-5; 18,2; 19,2; 20,5; supraînlate sunt prezente probabil prin exempla- 21,1-2,7; 22,2; 23,7; 26,3) sau din zona median a rul fragmentar descoperit în gr. 1 din S I/1979 (fi g. unor astfel de recipiente (pl. 9,4; 10,11-13; 11,1-3; 7,11). 22,11; 23,3; 24,2). Patru dintre ceştile identifi cate prezint cane- Deşi starea fragmentar îngreuneaz stabilirea luri oblice în zona diametrului maxim (pl. 10,3; unei tipologii obiective, putem deosebi totuşi câ- 16,3; 20,6; 21,4), în vreme ce alte dou au în zona teva modaliti de realizare a acestui tip de vas. îmbinrii gâtului cu corpul câte un şir de puncte Astfel, singurul exemplar întreg ilustreaz o for- (pl. 10,2,6) iar un singur exemplar o band reali- m supl, cu gâtul lung şi diametrul maxim dispus zat prin imprimare (pl. 8,2). în partea inferioar, unde au fost realizate patru C. Străchinile reprezint cea mai numeroas apuctori în form de potcoav (pl. 11,1). O alt categorie ceramic documentat în aceste campa- variant poate fi reprezentat de partea inferioar nii în aşezarea de la Enisala–Palanca. Pstrate în a unui recipient de mari dimensiuni, al crui di- cea mai mare parte fragmentar, acestea sunt repre- ametru maxim pare s fi fost dispus în zona me- zentate prin pri ale zonei superioare. Din acest dian sau superioar, loc unde se regsesc patru motiv, singurul criteriu obiectiv de stabilire a unei proeminene aplicate diametral opus (pl. 23,3). De tipologii este modul de realizare al marginii. asemenea, alte fragmente demonstreaz existena O prim categorie şi cea mai numeroas o re- unor astfel de vase de dimensiuni diferite, dar a prezint strchinile cu deschiderea restricionat cror form este greu de reconstituit din cauza st- (marginea fi ind înclinat mai mult sau mai puin rii lor fragmentare (pl. 9,4; 11,2-3; 22,11). spre interior). Dintre acestea 20 au marginea deco- Deşi pe cele mai multe dintre fragmentele stu- rat cu caneluri oblice (pl. 8,7; 9,5; 12,2-3; 13,1.3; diate nu au fost sesizate urme de decorare, exis- 16,1.8; 19,6; 20,7; 21,9; 22,1; 23,11; 24,1.3; t câteva cazuri în care au fost realizate şiruri de 25,5.7), iar în 30 de cazuri aceasta este dreapt sau puncte incizate simple (pl. 10,12; 24,2) sau duble uşor undulat (pl. 9,6; 11,4-5.7; 12,1.6-7; 13,2.4- (pl. 10,11; 11,3). 6.8; 15,10; 16,9; 17,6-7; 20,4; 21,3.5.6; 22,8-10; B. Ceştile reprezint fr îndoial o categorie 23,3.6.10; 25,2; 26,4.6). 168 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Strchinile cu deschiderea nerestricionat form conic, apuctoarea fi ind realizat prin im- sunt mult mai puin numeroase, cele mai multe presiunea degetelor în lutul moale, fapt ce a creat dintre fragmentele încadrate în aceast categorie trei alveole (pl. 18,3). sugerând existena unor vase ceva mai înalte (pl. Deşi probabil subiectiv prin excluderea ma- 13,7; 15,5; 19,5; 26,5) dar şi a unui bol de mici di- terialului ceramic din campaniile 1969, 1979 şi mensiuni (pl. 16,2). Doar un singur exemplar are 1986, o analiz procentual a categoriilor cera- marginea rsfrânt spre exterior (pl. 9,1). mice înregistrate în acest articol arat preponde- Ca şi în celelalte situri ale culturii Babadag, rena strchinilor (34,78%) şi vaselor de buctrie strchinile reprezint o categorie ceramic rare- (31,56%), vasele bitronconice şi ceştile prezen- ori decorat, cu motive realizate prin incizare şi tând un procentaj mai redus (19,25%, respectiv imprimare. În cele mai multe cazuri se poate ob- 14,29%) (grafi c 1). serva realizarea unor caneluri oblice pe marginea Un alt element asupra cruia trebuie s atra- vaselor. Totuşi dou fragmente pstreaz un decor gem atenia ar fi existena decorurilor realizate format din dou şiruri paralele de puncte incizate prin imprimare şi în aceast aşezare atribuit fazei (pl. 11,5; 15,10) sau alveole (pl. 9,1), iar într-un fi nale a culturii Babadag, în ciuda criteriilor fi xate caz buza a fost decorat cu linii oblice incizate de S. Morintz în urma cercetrilor sale de la Baba- (pl. 21,3). La câteva exemplare se poate observa dag (Morintz 1964; Morintz 1987). Deşi cea mai realizarea unor proeminene în zona marginii (pl. mare parte a ceramicii descoperite în campaniile 24,3; 25,3; 26,4) sau pe corp (pl. 13,6) cu rol de 2003-2006 nu este decorat, loturile din campanii- apuctori. le mai vechi 3(fi g. 5,7) pstreaz motive ornamen- D. Vasele de bucătărie, confecionate din past tale imprimate sau/şi incizate, realizate îns într-o grosier, sunt şi ele prezente într-un numr destul manier mai puin complicat în comparaie cu re- de mare (50 de exemplare). Având în vedere starea prezentrile mai timpurii, precum cele din nivelu- lor fragmentar, este difi cil s reconstituim dimen- rile inferioare ale aşezrii de la Babadag (Morintz siunile lor reale, care fr îndoial erau variabile. 1964; Morintz 1987; Morintz, Jugnaru 1995; Din punct de vedere al formei predomin vasele Morintz, Jugnaru, Munteanu 1995) sau cele din cu contur curbat şi deschidere restricionat, cu un aşezrile de la –Cetăuie (Sîrbu, Ailinci, Si- aspect mai mult sau mai puin suplu, deschidere lar- mion 2008), Niculiel–Cornet (Topoleanu, Jug- g, partea superioar fi ind uşor tras spre interior. În naru 1995), Platoneşti–Valea Babii (Rena 2008), cele mai multe cazuri, în zona superioar a corpului Revrsarea–Dealul Tichileşti (Ailinci 2010a), i- se regsesc brâuri alveolate şi apuctori (pl. 8,1.5.8; brinu–la Lac (Ailinci, Dobrinescu 2006) ş.a. 14,3.5.9; 15,1.7-9; 18,4-5; 20,1; 22,8; 22,4.6-7; 23,1- Aceast observaie nu face decât s pun sub 2.4.9; 24,4.7-8; 25,1.3.9; 26,1-2). semnul întrebrii periodizarea în trei faze de evo- Mai multe fragmente ceramice sugereaz şi exis- luie a culturii Babadag, bazat pe caracteristici tena unei forme independente cu contur curbat. Va- stilistice. Criteriile fi xate de S. Morintz nu rezis- sele din aceast categorie aveau probabil un aspect t unei analize bazate pe contextul arheologic al suplu, corpul bombat, gâtul scurt şi larg, marginea descoperirii, cele trei tehnici de ornamentare (in- tras spre exterior iar pe umr erau realizate obişnu- cizie, imprimare, canelur) fi ind mai mult legate itele brâuri alveolate şi apuctori (pl. 8,6; 14,2.4.6; de decorarea unor anumite tipuri de vase fr a 16,6-7; 19,3; 22,3; 24,5; 25,8). Un procent redus îl reprezenta un indiciu cronologic, fapt indicat şi dein şi recipientele din aceast categorie care au o de asocierea lor în complexe închise şi niveluri. form simpl cu deschidere nerestricionat, margi- Stratigrafi a de la Babadag, cu cele şase niveluri de nea fi ind vertical (pl. 14,7; 17,3; 19,4; 20,3; 24,6) locuire identifi cate atât în cercetrile vechi cât şi sau oblic spre exterior (pl. 14,1.8; 21,10). în cele recente, indic mai degrab faptul c spre E. Capacele sunt accesorii mai puin cunoscu- sfârşitul evoluiei culturii Babadag se înregistrea- te în repertoriul ceramic al culturii Babadag. Din z o scdere considerabil a frecvenei decorrii cercetrile efectuate în situl de la Enisala–Palanca recipientelor, tipurile de vase şi de decor fi ind în în campaniile 2003-2006 provine un singur exem- linii mari aceleaşi, fapt vizibil şi în aşezarea de la plar confecionat dintr-o past de calitate grosier Enisala–Palanca. preparat cu aditivi non-plastici de granulaie mare. Obiecte din piatră. Studierea utilajului litic nu Arderea şi modelarea era fcut mai mult rudimen- a reprezentat pân în prezent o preocupare majo- tar, fapt ce îi d un aspect neîngrijit. Acesta avea o r pentru cercettorii care şi-au dedicat activita- 3. Numrul fragmentelor ceramice decorate cu motive imprimate şi incizate descoperite în campaniile 1979 şi 1986 este sensibil mai mare decât cel expus în fi g. 3 şi 7. Trebuie s subliniem faptul c ceramic decorat prin imprimare a fost descoperit şi în gr. 1/1979 de unde provine şi fi bula din bronz cu bucl pe arc, principalul indiciu pentru o datare târzie a aşezrii. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 169

60

50

40

30 Categorii Ceramice 20

10

0 ABCDE Grafi c. 1. Frecvenţa categoriilor ceramice în cadrul lotului descoperit pe parcursul campaniilor 2003-2006. tea studierii culturii Babadag. În articolele sale superioar piesa prezint o perforaie circular, referitoare la cercetrile din aşezarea eponim, obinut prin mişcare rotativ, a crei margine a S. Morintz amintea de descoperirea în unele gropi fost lrgit ctre exterior pe ambele fee, semn al a unor obiecte de piatr (percutoare, lustruitoare uzurii aprute ca urmare a prinderii piesei, cel mai şi topoare–ciocan) şi de silex (lame şi rzuitoare) probabil printr-o estur de fi bre vegetale introdu- (Morintz 1987, 46), acestea fi ind îns ilustrate în- s prin perforaie. Prin intermediul aceleiaşi es- tr-o mic msur (Morintz, Jugnaru, Munteanu turi piesa putea fi ataşat unei structuri de esut sau 1995; Jugnaru 2005). Alte câteva unelte litice au plase de pescuit. Poziia suspendat în care se afl a fost publicate în urma cercetrilor de la Bucu–Po- fcea ca toat greutatea s fi e pe partea superioar chină (Rena 2008, 103), Enisala–Cetatea Medie- a perforaiei, ceea ce a condus la apariia urmelor vală (Dragomir 1974, fi g. 3,1-6), Garvn–Mlăjitul de uzur menionate anterior. Piesa a funcionat Florilor (Jugnaru 2005), Luncavia–Valea Joiei probabil ca greutate. (Ailinci 2008c), Platoneşti–Valea Babii (Rena Pieselor menionate mai sus li se adaug cele 2008, 103), Satu Nou–Valea lui Voicu (Irimia, Co- dou topoare cu gaur transversal pentru fi xare a novici 1993) sau Siliştea (Stoian 2007). cozii, descoperite în campania 1969. Primul dintre Pe parcursul celor patru campanii arheologice acestea (Cas. A, - 0,50 m) avea o form triunghiu- prezentate în acest articol au fost identifi cate doar lar alungit, fi ind perforat în vederea ataşrii unei trei obiecte din piatr ce pot fi atribuite locuirii din cozi. Întreaga suprafaa a fost şlefuit intens şi cu prima epoc a fi erului. Primul dintre acestea este un mult atenie. Urmele circulare din interiorul per- percutor de form oval descoperit în S III, gr. 2. Pe foraiei sugereaz maniera în care a fost realizat: întreaga sa suprafa sunt vizibile urmele utilizrii, prin rotirea continu a unui element (o ipotez ar sub forma unor sprturi de diferite dimensiuni. Mo- fi utilizarea unui b de stuf în combinaie cu nisip dul de realizare a piesei indic un interes redus cu – tehnica perforaiei rotative). Sprturile şi fi surile privire la partea estetică, autorul fi ind strict intere- prezente pe partea activ stau mrturie pentru folo- sat de latura funcional a obiectului (pl. 17,8). sirea toporului în cadrul unor activiti ce au pre- Din S VIII provine un frector cu o form supus şocuri puternice. De altfel, considerm c şi aproximativ oval, aplatizat ca urmare a utilizrii spargerea piesei la nivelul perforaiei s-a produs tot (prezint trei fee de utilizare, dou distruse pari- ca urmare a unui asemenea eveniment (fi g. 5,11). al). Ulterior rolului de frector, a fost folosit pro- Cel de al doilea exemplar (S I/1969, c. 7 - babil ca percutor, ceea ce a determinat spargerea 0,20-0,30 m) prezenta o form aproximativ tri- şi desprinderea unei pri semnifi cative. Sprturi unghiular, marginile bine individualizate prin şi mici desprinderi ale unor buci sunt vizibile şi şlefuire, fi ind perforat în vederea ataşrii unei pe suprafaa pstrat (pl. 25,4). cozi. Şi în acest caz se pot observa în interiorul Un al treilea obiect din piatr şlefuit, desco- perforaiei urme circulare, ce indic acelaşi tip de perit în S II, gr. 7, avea o form trapezoidal, cu aciune pentru obinerea ei. Şlefuirea s-a realizat marginile drepte şi întreaga suprafa şlefuit, fi - pe întreaga suprafa în mod uniform, prin inter- ind pstrat în stare fragmentar (pl. 16,5) (Dimen- mediul acestei aciuni obinându-se margini foarte siuni: L pstrat – 6,5 cm; l partea superioar – 1,9 pronunate pe ambele fee. Partea activ prezint cm; l baz – 2,5 cm; grosime – 1,1 cm). La partea urme de uzur, prin existena unor sprturi precum 170 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

şi a procesului de tocire. De asemenea, toporul a raportului purttorilor culturii Babadag cu primii fost spart la nivelul perforaiei, similar piesei an- colonişti greci. terioare, probabil în urma unui şoc ce s-a dovedit Din acest punct de vedere important ar fi o re- prea puternic (fi g. 5,10). constituire cât mai obiectiv a zonei pentru epoca Tot în campania din anul 1969, în Cas. A, -0,50 preistoric. Cercetrile privitoare la evoluia Del- m a fost descoperit şi o lam din silex cu profi l tei Dunrii au artat c aceasta s-a format într-un rectangular, cu urmtoarele dimensiuni: L – 4 cm; fost golf maritim ce includea atât teritoriul su ac- l.max. – 2,5 cm; Gr. – 0,7 cm. Pe suprafaa sa pot tual cât şi al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile fi observate depuneri produse pe parcursul şederii aduse de Dunre sau re-sedimentate de curentul circular al M rii Negre, care a creat în Pleistocen în pmânt, materia prim utilizat fi ind un silex maroniu închis. Suportul a fost debitat, bulbul este sistemul de grinduri conjugate din Delt (Letea, Caraorman). Dup formarea acestui sistem de grin- discret, iar talonul neted. Cele dou nervuri au o duri, care au închis golful iniial, teritoriul Deltei dispunere paralel. Retuşele au putut fi sesizate a devenit o lagun, ce a evoluat ulterior în strâns doar pe margini. Acestea au o pozi ie alternant pe legtur cu cele trei brae, în ordinea formrii lor: marginea stâng i direct pe cea dreapt , locali- ş Sfântu Gheorghe, Sulina şi Chilia. Înc din 1983 zarea mezial, repartiie parial, dispunere recti- a fost propus o cronologie absolut referitoare la linie, întindere revrsat, înclinare abrupt şi mor- formarea Deltei Dunrii, bazat pe rezultatele unor fologie decorticat. Unealta se încadreaz în tipul date 14C prelevate de pe scoici bivalve: 1. forma- lamelor retuşate cu profi l rectangular (fi g. 5,12). rea barierei de aluviuni la cca 12700-8000 B.P.; 2. Obiecte din metal. Singurul obiect din metal braul Sf. Gheorghe I s-a format între 10100-7400 descoperit în situl de la Enisala–Palanca, ce poa- B.P.; 3. formarea braului Sulina între 7400-1400 te fi atribuit primei epoci a fi erului, este fi bula de B.P.; 4. braele Sf. Gheorghe II şi Chilia şi-au înce- bronz din gr. 1, S I/1979. Aceasta avea piciorul în put evoluia în jur de 2800 B.P., formarea lor con- form de clepsidr, dou resorturi şi o bucl pe arc tinuând şi în prezent (Panin et al. 1983, 249-255). (Lzurc, Mnucu-Adameşteanu 1980, 152, fi g. Noile studii efectuate pe grindul Caraorman au 7,5.6; Bader 1983, 83, fi g. 29,224; Jugnaru, Ai- inclus şi prelevarea unor date 14C de pe scoici arti- linci, ârlea 2004, 132-133, fi g. 1,3) (fi g. 7,2). culate. Pe baza acestor date s-a constatat c sfârşitul formrii braului Sf. Gheorghe I în faza regresiv Concluzii. Considera ii cronologice este concomitent cu începutul formrii braului Su- Cunoscut în literatura de specialitate înc din lina la cca 3640 ± 140 B.P., iar sfârşitul fazei re- anii ‘70 ai sec. XX, situl de la Enisala–Palanca gresive a acestuia s-a produs între 2000-1700 B.P. a adus şi va aduce fr îndoial numeroase date În acelaşi timp, primul nivel de aluviuni depus de referitoare la mai multe perioade istorice care vor braul Chilia apare mult mai târziu, abia spre 1200 fi tratate pe viitor într-o manier monografi c. Re- B.P (Giosan et al. 2006, 758-759). ferindu-ne la vestigiile din prima epoc a fi erului, Formarea complexului lagunar Razim-Sinoie trebuie s atragem atenia c acestea nu sunt sin- este legat direct de geneza Deltei Dunrii. Cor- gulare în arealul complexului lagunar Razim-Si- donul litoral care îl închide are o vârst relativ noe. În acest sens amintim mai întâi o locuire a recent, cuprins între 1500-3500 de ani. Dup culturii Babadag identifi cat la 500 m SE de punc- formarea acestuia, ca un cordon relativ unitar, au tul Palanca, chiar pe Dealul Gras (pl. 1), unde a disprut practic şi cetile-porturi Histria şi Eni- fost ridicat ulterior cetatea medieval (Dragomir sala (Romanescu 2006, 67). Acest proces era în 1974). La aproximativ 4 km V, la vrsarea pârâului desfşurare în perioada primei epoci a fi erului, Tabana se afl situat aşezarea eponim (Morintz din acest motiv putem considera c aşezrile de la 1964; Morintz 1986; Morintz 1987; Morintz, Ju- Babadag, Enisala, Sarichioi, Orgame, Istros erau gnaru 1995; Morintz, Jugnaru, Munteanu 1995); situate într-un golf (Halmyris) la Marea Neagr, a cele dou puncte fi ind reciproc vizibile (fi g. 4), la crui ap avea probabil o salinitate redus (fi g. 8). fel ca şi locuirea din punctul La Bursuci, situat la S Din punct de vedere cronologic, locuirea hal- de localitatea Sarichioi (Ailinci, Micu 2006). Tot lstattian de la Enisala–Palanca a fost încadrat în acelaşi areal mai sunt semnalate locuirile iden- înc din 1980 în cea de a treia faz de evoluie a tifi cate la Orgame (Coja 1972; Ailinci, Mirioiu, culturii Babadag (Lzurc, Mnucu-Adameşteanu Sofi caru 2003; Ailinci, Mirioiu, Sofi caru 2006) 1980), conform cronologiei propuse de S. Morintz şi Istros4. Aceste ultime dou descoperiri ridic o (Morintz 1964, Morintz 1987). Datarea târzie a problem destul de important, şi anume aceea a acestei locuiri este susinut şi de fi bula de bronz

4 Fragmente ceramice specifi ce culturii Babadag, descoperite la Histria, ne-au fost artate de dr. C. Domneanu. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 171 cu bucl pe arc, pe care iniial autorii descoperirii greci cu autohtonii, fapt care îns nu a fost înc o gseau asemntoare cu un fragment descope- demonstrat arheologic în situl de la Enisala–Palan- rit în mormântul nr. 1 scitic de la Simeria datat în ca şi în ultimele niveluri ale aşezrii eponime, pro- sec. V a.Chr.; de altfel nici T. Bader nu i-a gsit o babil contemporane şi reprezentând cele mai târzii analogie potrivit la acea vreme (Bader 1983, 85). dovezi ale existenei culturii Babadag cunoscute Cercettorul bulgar T. Stoyanov este primul care pân în prezent. a observat asemnrile cu un exemplar descoperit În momentul de fa putem considera fi nalul în Creta, la Psychro (Stoyanov 1997, 77; Sapouna- culturii Babadag pân spre mijlocul sec. VII a.Chr., Sekellarakis 1978, 51, fi g. 7,216), datat în perioad cel mai probabil la începutul acestui veac. Astfel, geometric (tipul IIg dup Sapouna-Sekellarakis). în opinia noastr, manifestarea cultural de tip Ba- Descoperirea recent a unei astfel de fi bule în aşe- badag nu mai exista în momentul sosirii aici a pri- zarea de tip Basarabi de la Mironeşti–Malu Roşu milor colonişti greci. Cea mai veche colonie gre- (Popa, Schuster 2007, 161, fi g. 14,3) susine înc ceasc de pe coasta vestic şi probabil din întregul o dat datarea propus pentru faza fi nal a culturii bazin al Mrii Negre pare s fi fost Istros, fondat Babadag (cel puin în sec. VIII a.Chr.), cât şi pentru de colonişti milesieni pe la jumtatea secolului VII contemporaneitatea cel puin parial cu fenomenul a.Chr., undeva între 657-630 a.Chr. (Alexandrescu Basarabi (vezi Ailinci 2010b). 1962; Alexandrescu 1978; Avram 2001; Dimitriu Stabilirea cu precizie a fi nalului culturii Baba- 1964; Dimitriu 1965; Dupont 1983; Vulpe 1997). dag este în momentul de fa greu de realizat, mai Aproximativ aceeaşi datare o urmeaz şi descope- ales în lipsa aplicrii unor metode moderne de da- ririle cele mai vechi de la Orgame, unde pe lâng tare. Elemente noi ar putea aduce îns raportarea cele câteva fragmente ceramice din seria Middle cronologic fa de unele date istorice, cum ar fi de exemplu întemeierea coloniilor greceşti din vestul Wild Goat I, databile în cel de al treilea sfert al Mrii Negre. secolului al VII-lea (Mnucu-Adameşteanu 2000; Aşa cum am artat în cele de mai sus, ampla- Mnucu-Adameşteanu 2008, 16.18-19) a fost sementul siturilor hallstattiene pe malul unui golf cercetat şi un complex funerar databil pe la 650- al Mrii Negre ar fi înlesnit contactul coloniştilor 630 a.Chr. (Lungu 2000). 172 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 1. Aşezrile din prima epoc a fi erului de la Enisala. 1, vedere aerian asupra siturilor din prima epoc a fi erului de la Enisala: a, Cetatea Medieval; b, Enisala–Palanca 2, vedere dinspre NV asupra siturilor de la Enisala– Palanca şi Cetatea Medievală. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 173

Pl. 2. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I şi S II, plan şi profi l. 174 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 3. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planul şi profi lul de E al S III. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 175

Pl. 4. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planul şi profi lul de V al S IV. 176 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 5. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planul şi profi lul S V. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 177

Pl. 6. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planuri şi profi luri: S VI şi S VIII. 178 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 7. Aşezarea de la Enisala–Palanca: gr. 8 – complexul cu oseminte umane. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 179

Pl. 8. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-8, c. 1-2, nivel vegetal. 180 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 9. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1. gr. 1; 2-3, gr. 2; 4, gr. 4; 5-6, gr. 5; 7-8, bordei. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 181

Pl.10. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S I. 1-14, bordei. 182 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 11. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-7, bordei. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 183

Pl. 12. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S I. 1-7, bordei. 184 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 13. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-10, bordei. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 185

Pl. 14. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-9, bordei. 186 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 15. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S II. 1-2, gr. 3; 3-8, gr. 5; 9-10, gr. 7. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 187

Pl. 16. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S II. 1-5, gr. 7; 6-9, gr. 8. 188 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 17. Aşezarea de la Enisala–Palanca: 1-8. S III, gr. 2. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 189

Pl. 18. Aşezarea de la Enisala–Palanca: 1-5. S III, gr. 3. 190 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 19. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S III. 1-6, gr. 3. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 191

Pl. 20. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S III. 1-5, gr. 6; 6-7, gr. 9. 192 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 21. Aşezarea de la Enisala–Palanca. 1-4. S V, gr. 2; S VI, 5-8, gr. 3; 9-10, gr. 4. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 193

Pl. 22. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VI. 1-4, gr. 6; 5-11, gr. 7. 194 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 23. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VII. 1-3, gr. 3; 4-6, gr. 5; S VIII, 8-11, gr. 1. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 195

Pl. 24. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VIII. 1-5, gr. 2; 6-8, c. 3A. 196 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Pl. 25. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VIII. 1-4, c. 3A; 5, gr. 3; 6-7, gr. 4; 8-9, gr. 5. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 197

Pl. 26. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VIII. 1-6, gr. 5. 198 Sorin Cristian Ailinci, Gabriel Jugnaru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinci

Bibliografi e Ailinci 2008a: S.C. Ailinci, The Place for the Dead in Early and Middle Iron Age Lower Danube Area. In: V. Sîrbu, L.D. Vaida (eds.), Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe. Proceedings of the 9th International Colloquium of Funerary Archaeology, Bistria, May 9th-11th, 2008 (Cluj-Napoca 2008), 9-33. Ailinci 2008b: S.C. Ailinci, The Dead Among the Living in the Babadag Settlement from Niculiel–Cornet (Tulcea county, ). In: V. Sîrbu, R. Ştefnescu (eds.), Funerary Practices in Central and eastern Europe (10th c. BC–3rd c. AD). Proceedings of the 10th International Colloquium of Funerary Archaeology (Brila-Braşov 2008), 11-30. Ailinci 2008c: S.C. Ailinci, Noi descoperiri din prima epoc a fi erului pe teritoriul comunei Luncavia (jud. Tulcea). Peuce S.N. 6, 2008, 133-148. Ailinci 2010a: S.C. Ailinci, Noi consideraii referitoare la cercetrile arheologice efectuate în aşezarea culturii Baba- dag de la Revrsarea–Dealul Tichileşti, jud. Tulcea. Peuce S.N. 8, 2010, 37-78. Ailinci 2010b: S.C. Ailinci, New observations on the First Iron Age Discoveries at Revrsarea–Cotul Tichileşti, , Tulcea County. In: N. Bolohan, Fl. Mu, F. Tencariu (eds.), Signa Prahistorica. Studia in honorem ma- gistri Attila László septuagento anno (Iaşi 2010), 351-379. Ailinci, Constantinescu 2008: S.C. Ailinci, M. Constantinescu, O groap cu oseminte umane descoperit în aşezarea culturii Babadag de la Enisala–Palanca. In: S.C. Ailinci, C. Micu, F. Mihail (eds.), Omagiu lui Gavril Simion la a 80-a aniversare (Tulcea 2008), 121-131. Ailinci, Dobrinescu 2006: S.C. Ailinci, C. Dobrinescu, Aşezarea din perioada timpurie a epocii fi erului de la ibrinu „La lac” (com. Mircea Vod, jud. Constana). Istros 13, 2006, 135-157. Ailinci et al. 2005-2006: S.C. Ailinci, G. Jugnaru, A. ârlea, M. Vernescu, Early Iron Age Complexes with Human Remains from the Babadag Settlement. Peuce S.N. 3-4, 2005-2006, 77-108. Ailinci et al. 2007: S.C. Ailinci, G. Jugnaru, A. ârlea, M. Vernescu, Complexe cu oseminte umane descoperite în aşezarea din prima epoc a fi erului de la Babadag. In: Studia In Honorem Florea Costea (Braşov 2007), 46-76. Ailinci, Micu 2006: S.C. Ailinci, C. Micu, L’habitation du premier Âge du Fer de l’établissement de Sarichioi «La Bursuci» (dép. de Tulcea). Pontica 39, 2006, 65-73. Ailinci, Mirioiu, Sofi caru 2003: S. Ailinci, N. Mirioiu, A. Sofi caru, O groap cu oseminte umane atribuit cultu- rii Babadag descoperit în nivelul precolonial de la Orgame (com. , jud. Tulcea). AM 26, 2003, 307-324. Ailinci, Mirioiu, Sofi caru 2006: S. Ailinci, N. Mirioiu, A. Sofi caru, A pit with human remains attributed to the Babadag culture discovered in pre-colonial level at Orgame. In: M. Mnucu-Adameşteanu (ed.), A la recherche d’une colonie. Actes du Colloque International. 40 ans de recherche archéologiques à Orgamé/Argamum (Bucu- reşti 2006), 81-107. Alexandrescu 1962: P. Alexandrescu, Autour de la date de fondation d’Histria. SC 4, 1962, 49-69. Alexandrescu 1978: P. Alexandrescu, Histria IV. La céramique d’époque archaïque (VIIe-IVe s.), avec la collobo- ration de S. Dimitriu et M. Coja (Bucarest-Paris 1978). Avram 2001: A. Avram, Coloniile greceşti din Dobrogea. In: M. Petrescu-Dîmbovia, A. Vulpe (coord.), Istoria Românilor, I, Moştenirea timpurilor îndeprtate (Bucureşti 2001), 533-634. Bader 1983: T. Bader, Die Fibeln in Rumänien. PBF 16, 6 (München 1983). Dimitriu 1964: S. Dimitriu, Tot despre data întemeierii Histriei. SCIV 15, 2, 1964, 251-257. Dimitriu 1965: S. Dimitriu, Poziia Histriei arhaice în cadrul cronologiilor secolelor VII-VI î.e.n. SCIV 16, 4, 1965, 663-674. Dragomir 1974: I.T. Dragomir, Descoperiri hallstattiene în incinta cetii medievale Enisala. SCIVA 25, 1, 1974, 131-136. Dupont 1983: P. Dupont, Classifi cation et détermination de provenance des céramiques grecques orientales archaïques d’Istros. Raport Préliminaire. Dacia N.S. 27, 1983, 19-43. Giosan et al. 2006: L. Giosan, J.P. Donnely, Şt. Constantinescu, F. Filip, I. Ovejanu, A. Vespremeanu-Stroe, E. Vespremeanu, G.A.T. Duller, Young Danube delta documents stable Black Sea level since the middle Holocene: Morphodynamic, paleogeographic, and archaeological implications. Geology 34, 9, 2006, 757-760. Irimia, Conovici 1993: M. Irimia, N. Conovici, Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com. Oltina, jud. Constana. Pontica 26, 1993, 51-114. Jugnaru 2005: G. Jugnaru, Cultura Babadag, I (Constana 2005). Jugnaru et al. 2004: G. Jugnaru, S. Ailinci, A. Stnic, V. Pencu-Marc, L. Bacumenco, Enisala, com. Sari- chioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2003 (Bucureşti 2004), 118-119. Jugnaru et al. 2005: G. Jugnaru, S. Ailinci, A. Stnic, V. Pencu-Marc, Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2004 (Bucureşti 2005), 144. Jugnaru et al. 2006: G. Jugnaru, S. Ailinci, A. ârlea, M. Vernescu, V. Pencu-Marc, Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2005 (Bucureşti 2006), 153-154. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 199

Jugnaru et al. 2007: G. Jugnaru, S. Ailinci, A. ârlea, M. Vernescu, Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2006 (Bucureşti 2007), 145-146. Lzurc, Mnucu-Adameşteanu 1980: E. Lzurc, Gh. Mnucu-Adameşteanu, Noi descoperiri arheologice la Enisala, jud. Tulcea. MCA, 1980, 146-156. Lungu 2000: V. Lungu, Une tombe d’un ήω et l’organisation de la nécropole d’une cité milésienne du Pont Euxin: le tumulus T A95 d’Orgamé. In: V. Lungu (ed.), Pratiques funéraires dans l’Europe des XIIIe-IVe s. av. J.-C. Actes du IIIe Colloque International d’Archéologie Funéraire organisé a Tulcea, 15-20 septembre 1997 (Tulcea 2000), 67-86. Mnucu-Adameşteanu 2000: M. Mnucu-Adameşteanu, Céramique archaïque d’Orgamé. In: A. Avram, M. Ba- beş (eds.), Civilisation grecque et cultures antiques périphériques. Hommage à P. Alexandrescu à son 70e anniver- saire (Bucureşti 2000), 195-204. Mnucu-Adameşteanu 2008: M. Mnucu-Adameşteanu, Orgame/Argamum II. Ceramica arhaic (Bucureşti 2008). Morintz 1964: S. Morintz, Quelques problèmes concernant la période ancienne du Hallstatt au Bas Danube à la lumière des fouilles de Babadag. Dacia N.S. 8, 1964, 101-118. Morintz 1986: S. Morintz, Spturile de la Babadag, 1973-1974, 1977-1981. MCA 1986, 58-64. Morintz 1987: S. Morintz, Noi date şi probleme privind perioadele hallstattian timpurie şi mijlocie în zona istro- pontic (Cercetrile de la Babadag). TD 8, 1-2, 1987, 39-71. Morintz, Anghelescu 1970: S. Morintz, N. Anghelescu, O nou cultur a epocii bronzului în România. Cultura de tip Coslogeni, SCIV 21, 3, 1970, 333-415. Morintz, Jugnaru 1995: S. Morintz, G. Jugnaru, Raport privind spturile arheologice efectuate în Sectorul V al aşezrii hallstattiene de la Babadag (1991-1992), Peuce 11, 1995, 177-202. Morintz, Jugnaru, Munteanu 1995: S. Morintz, G. Jugnaru, M. Munteanu, Aşezarea din prima epoc a fi erului de la Babadag. CAANT 1, 1995, 222-235. Panin et al. 1983: N. Panin, S. Panin, N. Herz, J. E. Noakes, Radiocarbon dating of Danube delta deposits, Qua- ternary Research 19, 249-255. Popa, Schuster 2007: T. Popa, C. Schuster, Descoperiri din Hallstattul Mijlociu (cultura Basarabi) la Mironeşti. Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu” 10, Giurgiu, 2007, 159-180. Rena 2008: E. Rena, Prima epoc a fi erului pe cursul râului Ialomia (Târgovişte 2008). Romanescu 2006: Gh. Romanescu, Complexul lagunar Razim-Sinoie. Studiu morfohidrografi c (Iaşi 2006). Sîrbu 1994: V. Sîrbu, Sacrifi cii umane şi practici funerare insolite în arealul tracic, în Hallstatt şi La Tène, Istros 7, 83-122. Sîrbu 1997: V. Sîrbu, Sacrifi ces humains et pratiques funéraires insolites dans l’areal thrace du Hallstatt et La Tene. In: Simion G. (coord.), Premier Âge du Fer aux Bouches du Danube et dans les Régions autour de la Mer Noire. Actes du Colloque International, Septembre 1993, Tulcea (Tulcea 1997) 193-221. Sîrbu, Ailinci, Simion 2008: V. Sîrbu, S.C. Ailinci, G. Simion, Jijila–Cetuie o aşezare fortifi cat a culturii Babadag în nord-vestul Dobrogei (Brila 2008). Stoian 2007: V. Stoian, Piese de inventar de tip Babadag din aşezarea de la Siliştea, jud. Brila, Tyragetia I (XVI), 1, 2007, 249-256. Ştefan 1977: Al. S. Ştefan, Cetile romane de la Enisala. Studiu aerofotografi c, RMM-MIA 46, 2, 15-25. Topoleanu, Jugnaru 1995: F. Topoleanu, G. Jugnaru, Aşezarea de tip Babadag de la Niculiel “Cornet” (jud. Tulcea). Spturile de salvare efectuate în 1988. Peuce 11, 1995, 203-229. Vulpe 1997: A. Vulpe, En marge de Ps.–Scymnus 766-770, în Simion G. (coord.), Premier Age du Fer aux bouches du Danube et dans les regions autour de la mer Noire. Actes du Colloque International, septembre 1993, Tulcea (Tulcea 1997), 181-185.

Sorin Cristian Ailincăi, doctor în ştiine istorice, cercetător ştiinifi c III, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România; [email protected]. Gabriel Jugănaru, doctor în ştiine istorice, cercetător ştiinifi c II, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România. Florian Mihail, doctorand, cercetător ştiinifi c, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România. Alexandra ârlea, doctor în ştiine istorice, asistent, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Departamen- tul de Istorie Antică şi Arheologie, B-dul Regina Elisabeta, nr. 4-12, Sector 5, 030018, Bucureşti, România. Mirela Vernescu, doctor în ştiine istorice, muzeograf I, Muzeul Brăilei, Str. Piaa Traian, nr. 3, 810153, Brăila, România. Adina Ailincăi, muzeograf I, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România.