Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 157
NOI DATE REFERITOARE LA AŞEZAREA CULTURII BABADAG DE LA ENISALA–PALANCA, COM. SARICHIOI, JUD. TULCEA. CERCET RILE ARHEOLOGICE DIN PERIOADA 2003-2006
Sorin Cristian AILINC I, Gabriel JUG NARU, Alexandra ÂRLEA, Florian MIHAIL, Mirela VERNESCU, Adina AILINC I, Tulcea
Articolul de fa ă prezintă cercetările arheologice efectuate în perioada 2003-2006 în aşezarea din prima epocă a fi erului de la Enisala–Palanca. Cu această ocazie sunt descrise complexele arheologice şi se face o analiză a ceramicii, dar şi a obiectelor din piatră şi metal. Din punct de vedere cronologic locuirea poate fi atribuită peri- oadei fi nale de evolu ie a culturii Babadag (sec. VIII – începutul sec. VII a.Chr.), anterioară întemeierii coloniilor greceşti pe coasta vestică a Mării Negre. . - , , . 2003-2006 . , 2003-2006 . . - . , , . (VIII – VII . . .), . New Data Regarding the Babadag Culture Settlement from Enisala–Palanca, Sarichioi, Tulcea County. Ar- chaeological Investigations in 2003-2006. This article focuses on the archaeological investigations carried out in 2003-2006 in the Early Iron Age settlement from Enisala–Palanca, presenting the archaeological complexes, as well as an analysis of the fi nds. Chronologically, inhabitation can be assigned to the last phase of Babadag culture (8th c. - early 7th c. BC), before the founding of the Greek colonies on the western Black Sea shore. Key words: Early Iron Age, Babadag culture, settlement, Dobrodja, Enisala
Introducere putem observa c sec iunea avea dimensiunile de Sta iunea arheologic din punctul Palanca 16×1,5 m şi era orientat E-V, în partea de N a aces- este situat la cca 1,5 km NE de localitatea Eni- teia fi ind trasate alte dou casete cu dimensiunile sala, întinzându-se de o parte şi de alta a drumului aproximative de 4×2,5 m (fi g. 2). Stratul de depu- jude ean ce duce la Sarichioi, în zona de contact neri arheologice avea o consisten de pân la 1 m a lacurilor Razim şi Babadag (fi g. 1). Locuirea şi era par ial afectat de interven ii recente. Acest hallstattian se afl a pe marginea unei terase joase nivel era urmat de un strat de loess ce reprezen- afl ate în imediata vecin tate a apei, extinzându-se ta nivelul antic de c lcare, care suprapunea direct şi pe un promontoriu stâncos cu diametrul de 115 stânca calcaroas . S. Morintz men iona descoperi- m şi în l imea de 7 m, pe care, în epoca roman , rea aici a unor materiale ce pot fi atribuite cultu- a fost construit o mic fortifi ca ie patrulater , cu- rilor Gumelni a, Folteşti I, Coslogeni, dar şi peri- noscut de localnici cu numele de Palanca (Ştefan oadelor hallstattian , roman şi medieval c rora 1977, 15 şi urm.). În momentul de fa este greu s le atribuia şi unele gropi (Morintz, Anghelescu ne pronun m asupra dimensiunilor reale ale sitului 1970, 403). Pe plan îns se pot observa 14 gropi, datorit numeroaselor interven ii antropice produse care, dup însemn ri, au fost atribuite primei epo- mai ales în perioada modern (fi g. 4; pl. 1). ci a fi erului (cu marcajul H – Hallstatt, gropile 1, Aşezarea a fost semnalat ini ial de G. Simi- 2, 4, 6, 8-14) şi perioadei medievale (cu marcajul on, un sondaj fi ind efectuat aici în perioada 1-6 F – feudal, gropile 3, 5, 7). Complexele atribuite septembrie 1969, chiar pe Palancă, de c tre S. epocii fi erului au dimensiuni diferite şi în cele mai Morintz (fi g. 2,5). Deşi rezultatele acestuia au fost multe cazuri au fost cercetate doar par ial. Majori- men ionate doar sumar1 (Morintz, Anghelescu tatea acestor amenaj ri par a fi avut forme aproxi- 1970, 403), din planurile afl ate în arhiva Institu- mativ circulare sau ovale, cu diametrele cuprinse tului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti între 0,70 şi 2 m. Acestea au fost s pate în nivelul 1 Artefactele ilustrate de noi în fi g. 5 se afl au în depozitul Muzeului de Istorie din Tulcea şi reprezint probabil doar o mic parte a materialului descoperit în timpul sondajelor efectuate în anul 1969.
Revista Arheologic , serie nou , vol. VII, nr. 1-2, 2011, p. 157-199 158 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Fig. 1. Localizarea geografi c a sitului. de c lcare antic reprezentat de loess, pere ii fi ind a s p turilor arheologice sistematice din acest sit, drep i sau oblici (fi g. 2). mai ales din cauze fi nanciare, g sim întru totul ne- Ulterior, în 1979, din cauza afect rii sitului cesar publicarea datelor arheologice ob inute în cu ocazia plant rii vi ei-de-vie, dar şi a exploat rii cele patru campanii arheologice prin dou rapoarte: mecanizate a p mântului galben, au fost efectuate unul dedicat locuirii din prima epoc a fi erului, iar cercet ri arheologice preventive conduse de Gh. cel lalt locuirii şi necropolei medievale. M nucu-Adameşteanu, care s-au concretizat într-o sec iune cu dimensiunile de 80×1,5 m. Rezultatele Descrierea cercet rilor. Complexele arheologice cercet rii au fost publicate la scurt timp, ocazie cu Cercet rile arheologice din cele patru cam- care autorii studiului f ceau primele referiri concre- panii arheologice2 s-au concretizat prin s parea a te asupra locuirii culturii Babadag şi a necropolei şapte sec iuni de dimensiuni diferite, majoritatea medievale (L zurc , M nucu-Adameşteanu 1980). lor urm rind salvarea informa iilor arheologice În 1986, obiectivul a fost cercetat şi de S. Baraschi, din zonele amenin ate cu distrugerea. Suprafa a rezultatele fi ind înc inedite. cuprins de acestea are aproximativ 664 mp, fi ind Observând starea deplorabil a sitului, colec- cercetate integral sau par ial 34 de complexe arhe- tivul şantierului Babadag a solicitat începând cu ologice din prima epoc a fi erului (fi g. 3). 2003 autoriza ii pentru cercet ri de salvare în jurul Sec iunea I (S I/2003) (pl. 2) – avea dimen- unei suprafe e distruse de o lut rie. Astfel, în pe- siunile de 5×10 m (50 mp) şi a fost trasat pe rioada 2003-2006 s-a reuşit cercetarea integral a direc ia N-S. Din punct de vedere stratigrafic, zonei amenin ate, rezultatele acestor campanii fi ind sub stratul vegetal de 0,10-0,17 m se afla stra- prezentate succint în Cronica Cercetărilor Arheo- tul arheologic de culoare cenuşiu-închis, care logice din România (Jug naru et al. 2004, 118-119; ajungea pân la o grosime de 0,75 m, acesta Jug naru et al. 2005, 144; Jug naru et al. 2006, fiind urmat de solul steril de culoare galben . 153-154; Jug naru et al. 2007, 145-146). Având în În aceast suprafa , împ r it în 10 carouri de vedere întreruperea pe o perioad nedeterminat 2,5×2 m, au fost descoperite cinci complexe 2 La cercet rile arheologice din perioada 2003-2006 au colaborat al turi de semnatarii articolului, L. Bacumenco şi V. Pencu- Marc, c rora le mul umim şi pe aceast cale. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 159
Fig. 2. Planul cercet rilor arheologice efectuate în 1969 în situl de la Enisala–Palanca. ce pot fi atribuite primei epoci a fierului, dup proveneau de la ceşti (pl. 9,7-8; 10,1-6.8), vase cum urmeaz : bitronconice (pl. 10,7, 9, 10-14; 11,1-3), str chini gr. 1 – cercetat par ial în caroul B1, avea o (pl. 11,4-7; 12,1-7; 13,1-7), vase de buc t rie (pl. form oval în plan, cu dimensiunile de 1,67×1,75 13,8-10; 14,1-9). m. Pere ii acesteia au fost s pa i uşor oblic spre gr. 4 – a fost cercetat integral în carourile exterior, pân la adâncimea de 0,75 m. În p mân- 3-4 A. Se prezenta sub forma unei alveol ri ne- tul de umplutur , de culoare brun-cenuşie, au fost uniforme, cu adâncimea de aproximativ 0,40 m. descoperite pu ine fragmente ceramice hallstatti- Complexul con inea pu ine fragmente ceramice ene, dintre care am putut reconstitui grafi c partea hallstattiene (pl. 9,4) şi buc i de chirpici. superioar a unui vas grosier decorat cu alveole gr. 5 – cercetat integral în carourile 4-5 A-B. sub buz (pl. 9,1). A fost t iat de gr. 6, s pat în perioad medieval . gr. 2 – a fost par ial t iat de gr. 1, avea probabil Complexul avea în plan o form aproximativ cir- o form circular în plan, pere ii au fost s pa i oblic cular cu diametrul de 2,25 m. Pere ii au fost s - pân la adâncimea de 0,21 m, diametrul p r ii supe- pa i oblic spre interior pân la adâncimea de 0,50 rioare fi ind mai mare decât cel al p r ii inferioare. m. Groapa con inea pu ine fragmente ceramice Din acest complex provin dou ceşti cu corp bitron- (Pl. 9,5-6) şi oase de animale, precum şi câteva conic şi câte o toart supraîn l at (pl. 9,2-3). pietre plate şi buc i de chirpici. gr. 3 (bordei) – a fost cercetat pe suprafa a Sec iunea II (S II/2003) (pl. 2) – a fost trasat carourilor 1-3 A-B. Avea probabil o form ova- la E de S I, fi ind separat de aceasta printr-un mar- l cu dimensiunile de 4,5×3,17 m şi o adâncime tor stratigrafi c lat de 0,50 m. Dimensiunile ini iale cuprins între 0,50–0,65 m. În zonele de N şi S au fost aceleaşi (5×10 m), suprafa a fi ind extins au fost sesizate aglomera ii de buc i de chirpici pentru cercetarea exhaustiv a mormântului medi- ce p strau imprimeuri de nuiele sau stuf, repre- eval nr. 1 şi a gr. 8. În perimetrul S II au fost cer- zentând resturile suprastructurii. În zona de SE a cetate patru gropi ce pot fi atribuite primei epoci a complexului au fost descoperite numeroase pietre fi erului, dup cum urmeaz : plate, de dimensiuni mari, care probabil marcau gr. 3 – a fost identifi cat la intersec ia carourilor locul de acces în locuin . 2-3 A-B. Avea o form aproximativ circular în plan Pe lâng numeroasele oase de animale desco- cu diametrul maxim de 1 m. Pere ii au fost s pa i perite aici, putem men iona şi descoperirea unei vertical pân la adâncimea de 0,50 m. Complexul cantit i impresionante de fragmente ceramice ce con inea pu ine fragmente ceramice hallstattiene din 160 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Fig. 3. Planul cercet rilor arheologice din perioada 2003-2006. care am putut identifi ca resturile unui vas grosier cu gr. 8 – avea o form oval în plan (1,90×1,25 brâu alveolat (pl. 15,1) şi a unei ceşti (pl. 15,2). m), cu pere ii s pa i aproximativ vertical pân la gr. 5 – cercetat în profi lul vestic al S II, în adâncimea de 0,70 m. În umplutura acestei gropi caroul 3A, a fost surprins şi în S I. Era oval în au fost descoperite fragmente ceramice din prima plan, cu diametrele de 1,70×1,84 m, iar în profi l epoc a fi erului ce provin de la vase grosiere de bu- avea forma unui trapez cu baza mare în jos. În c t rie (pl. 16,6-7) şi str chini (pl. 16,8-9), oase de acest complex au fost descoperite fragmente ce- animale şi umane. În sfertul de SV al complexului, ramice ce proveneau de la vase bitronconice (pl. la adâncimea de 0,60 m, se afl au grupate mai mul- 15,3-4.6), o strachin (pl. 15,5) şi vase de buc t - te oase umane afl ate în conexiune anatomic par i- rie (pl. 15,7-8). al (pl. 7). Oasele, într-o stare bun de conservare, gr. 7 – a fost cercetat integral în carourile 4-5 nu aveau depuneri de crust , având îns lipsuri din B; avea o form oval în plan cu dimensiunile de vechime. Acestea proveneau de la doi indivizi, 2,20×1,85 m, pere ii fi ind s pa i aproximativ ver- unul de sex masculin cu o vârst estimat la 18-22 tical pân la o adâncime de 0,50 m. În groap au ani şi un adult, al c rui sex nu a putut fi deter- fost descoperite fragmente de la un vas bitronconic minat. Din p mântul de umplutur , printre oasele (pl. 16,4), o ceaşc decorat cu caneluri în zona di- de animale descoperite, au fost identifi cate şi trei ametrului maxim (pl. 1,3), trei str chini (pl. 15,10; oase care provin de la doi copii. Primului copil îi 16,1-2) şi un vas de buc t rie (pl. 15,9). Al turi apar ine un femur stâng, cu metafi za distal distru- de acestea a fost identifi cat şi o mic greutate din s , iar cea proximal erodat . Vârsta poate fi apro- piatr de form trapezoidal (pl. 16,5). ximat dup dimensiunile femurului la începutul Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 161
Fig. 4. Aşezarea de la Enisala–Palanca, vedere dinspre E. categoriei infans I (1-3 ani). Cel de al doilea este de s parea gropii mormântului medieval nr. 3; a reprezentat de un femur stâng, cu treimea distal fost cercetat în carourile 2-3 C-D şi avea o form rupt în cursul excav rii şi treimea distal a unei neregulat cu lungimea maxim de 3,30 m, pere- tibii drepte, de asemenea rupt modern. Oasele par ii fi ind s pa i relativ drept pân la o adâncime de a apar ine aceluiaşi individ, a c rui vârst poate fi 0,60 m. În p mântul de umplutur am descoperit aproximat spre sfârşitul intervalului infans I (4-7 numeroase oase de animale, un frec tor din piatr ani) (Ailinc i, Constantinescu 2008, 121-131). (pl. 17,8) şi fragmente ceramice ce proveneau de Sec iunea III (S III/2004) (pl. 3). Campania la o ceaşc cu toart supraîn l at (pl. 17,1), vase 2004 a avut ca scop cercetarea laturii de E a lut - de buc t rie (pl. 17,2-3), un vas bitronconic (pl. riei, în al c rei profi l se puteau vedea oase umane 17,4) şi str chini (pl. 17,6-7). (provenite de la mormintele medievale) şi gropi. gr. 3 – cercetat în carourile 2 B-C, avea o for- În acest sens a fost trasat o suprafa de form ne- m circular în plan, cu diametrul de 1,20 m. Sec- regulat cu dimensiunile de: la E – 18 m, S – 9 m, ionat, complexul prezenta o form trapezoidal N – 7 m, în vreme ce latura de V este reprezentat cu adâncimea de 0,60 m, şi con inea mult cenuş , de limita lut riei. fragmente ceramice (pl. 18,1-5; 19,1-6) şi buc i Cu aceast ocazie am identifi cat opt gropi ce de lut cu imprimeuri de nuiele. pot fi atribuite locuirii Babadag, un complex de gr. 4 – a fost identifi cat lâng profi lul de E, mari dimensiuni în care am g sit foarte pu ine în carourile 2-3 A. Avea probabil o form oval cu fragmente ceramice medievale şi patru morminte diametrul maxim de 2 m, pere ii fi ind s pa i oblic databile în aceeaşi epoc . Tot în aceast suprafa spre exterior, pân la o adâncime de 0,55 m. Com- am surprins un şan lat de 1,5 m, (sec iunea din plexul con inea foarte pu ine fragmente ceramice campania 1979) care a t iat pe jum tate gr. 5 şi 6. hallstattiene atipice. Primei epoci a fi erului îi putem atribui urm toare- gr. 5 – a fost par ial cercetat şi în campania le complexe: 1979, avea probabil o form circular în plan, cu gr. 1 – a fost în cea mai mare parte distrus diametrul de 1,25 m. Pere ii au fost s pa i oblic de lut rie şi de mormântul medieval nr. 4. Pere ii spre exterior, pân la o adâncime de 1 m. Comple- acesteia au fost s pa i uşor oblic spre exterior pân xul con inea câteva fragmente ceramice hallstatti- la o adâncime de 0,70 m. Complexul con inea pu- ene deformate din cauza unei arderi la temperatur ine oase de animale şi câteva fragmente ceramice excesiv . hallstattiene atipice. gr. 6 – par ial surprins şi în sec iunea trasat gr. 2 (bordei ?) – distrus par ial de lut rie şi în campania 1979, avea probabil o form circu- 162 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Fig. 5. Obiecte descoperite în campania 1969. lar , cu diametrul p strat de 1,55 m. În sec iune în plan o form oval cu l imea maxim de 2 avea o form trapezoidal , cu adâncimea de 0,50 m. Pere ii au fost s pa i relativ vertical, pân la o m. Complexul con inea pu ine fragmente cerami- adâncime de 0,75 m, partea inferioar fi ind rotun- ce din care am putut reconstitui grafi c dou vase jit . Groapa con inea pu ine fragmente ceramice grosiere (pl. 20,1.5), o ceaşc (pl. 20,2), un cas- hallstattiene atipice. tron(?) (pl. 20,3) şi o strachin (pl. 20,4). gr. 9 – a fost par ial distrus de lut rie, avea în gr. 7 – a fost cercetat par ial în carourile 4-5 plan o form probabil oval , cu diametrul p strat A, fi ind t iat de profi lul de E şi distrus par ial de de 2,40 m. Aceasta era uşor tronconic în profi l, cu s parea gropii mormântului medieval nr. 6. Avea o adâncime de 0,40 m şi con inea fragmente cera- Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 163 mice hallstattiene, dintre care am putut identifi ca o ceaşc decorat cu caneluri în zona diametrului maxim (pl. 20,6) şi o strachin (pl. 20,7). Sec iunea IV (S IV/2005) (pl. 4). Campania din anul 2005 a avut ca scop degajarea p r ii de V a lut riei, fapt concretizat într-o suprafa (S IV) cu latura de N – 8 m; cea de V – 28 m şi de S – 5,5 m. Latura de E a fost neregulat şi reprezint mar- ginea lut riei. Stratigrafi a sitului în aceast supra- fa este redus la existen a unui strat de depuneri moderne (menajere) gros de 0,30 m, sub care se afl un strat de culoare cenuşie gros de 0,30-0,50 m, de la baza c ruia pornesc complexele, şi care suprapune solul steril. Fig. 6. Reconstituirea probabil a locuin ei descoperite În acest perimetru am identifi cat 12 gropi şi 5 în S I / 2003 (desen D. Luchian). morminte de epoc medieval , dintre care culturii Babadag îi putem atribui trei complexe: Sec iunea VI (S VI/2006) (pl. 6).Trasat para- lel cu S I şi II (2003), pe acelaşi aliniament, aceas- gr. 3 – era circular în plan, cu diametrul N-S ta avea dimensiunile de 4×10 m, fi ind desp r it de 1,20 m i se prezenta sub forma unei alveole ş de S II de un martor stratigrafi c gros de 0,50 m. adânci de 0,20 m, în care au fost descoperite pu i- Suprafa a sa, de 40 mp, a fost împ r it în opt ca- ne fragmente ceramice atipice hallstattiene. rouri de 2×2 m. gr. 4 – circular în plan, cu diametrul N-S de 1 Depunerile arheologice din aceast sec iune m, se prezenta în profi l sub forma unei alveol ri cu m soar cu mici oscila ii 0,50 m, fi ind situate sub adâncimea de 0,50 m, în care au fost descoperite un strat de depuneri recente de 0,20 m. Densita- pu ine fragmente hallstattiene atipice. tea complexelor arheologice din aceast suprafa gr. 5 – circular în plan, cu diametrul N-S de este sensibil mai mare, fi ind cercetate nu mai pu in 1,40 m, se prezenta sub forma unei alveol ri cu de nou gropi, dintre care cinci cu materiale hall- adâncimea de 0,30 m, în care au fost descoperite stattiene şi patru s pate în epoca medieval . pu ine fragmente ceramice hallstattiene atipice. Locuirii culturii Babadag i-au fost atribuite ur- Sec iunea V (S V/2006) (pl. 5). A fost trasat m toarele amenaj ri: spre S, pe acelaşi aliniament cu S I/2003, la o dis- gr. 3 – cercetat în zona de intersec ie a ca- tan de 14 m, şi a avut dimensiunile de 4×16 m (64 rourilor 1-2 A-B, avea o form oval în plan cu mp), suprafa a sa fi ind împ r it în 16 carouri cu di- diametrele de 1,25×1,75 m. Pere ii au fost s pa i mensiunile de 2×2 m. Stratigrafi a sitului în aceast relativ vertical pân la adâncimea de 0,40 m. zon const în existen a unui strat vegetal de 0,10 Complexul con inea pu ine fragmente ceramice m, urmat de nivelul de depuneri arheologice gros de hallstattiene, dintre care am putut reconstitui gra- pân la 0,40 m şi solul steril de culoare galben . fi c dou str chini (pl. 21,5-6), partea superioar a Cu aceast ocazie au fost identifi cate dou gropi unui vas bitronconic (pl. 21,7) şi un vas de buc - numerotate cu 1 şi 2 ce con ineau pu in material hall- t rie (pl. 21,8). stattian, dar şi cap tul sudic al sec iunii din 1979. gr. 4 – a fost cercetat par ial în caroul 1B. Pe- gr. 1 – cercetat par ial în carourile 2-3 B, avea re ii erau s pa i vertical pân la adâncimea de 0,25 probabil o form oval în plan, fi ind prins par- m, partea superioar fi ind acoperit cu o lentil de ial în sec iunea din 1979 şi în profi lul de V al S p mânt galben. Din umplutura acestei gropi provi- V/2006. Pere ii gropii au fost s pa i relativ verti- ne un fragment de strachin (pl. 21,9) şi unul de la cal, pân la adâncimea de 0,30 m, iar în p mântul un vas de buc t rie (pl. 21,10). de umplutur al acesteia au fost descoperite pu ine gr. 6 – identifi cat par ial în carourile 3-4 B, fragmente ceramice atipice. a fost t iat în profi lul de E, unde s-a putut obser- gr. 2 – cercetat integral în carourile 7-8 A-B, va forma trapezoidal a sec iunii. Groapa avea o avea o form circular în plan, cu diametrul de adâncime de 1,30 m, iar în umplutura sa au fost 2,40 m. Pere ii au fost s pa i relativ vertical, partea descoperite fragmente ceramice ce proveneau de inferioar fi ind rotunjit . În p mântul ce o umplea la o strachin (pl. 22,1), un vas bitronconic (pl. s-au descoperit fragmente ceramice ce proveneau 22,2) şi dou vase de buc t rie (pl. 22,3-4). de la vase bitronconice (pl. 21,1-2), o strachin gr. 7 – cercetat în carourile 4-5 A, a fost par i- (pl. 21,3) şi o ceaşc (pl. 21,4). al distrus de gr. 1, atribuit perioadei medievale. 164 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Fig. 7. Inventarul gr. 1, S I/1979. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 165
Fig. 8. Delta Dun rii şi complexul lagunar Razim– Sinoie în faza Sulina (dup Romanescu 2006).
Fig. 8. Delta Dun rii şi complexul lagunar Razim–Sinoie în faza Sulina (dup Romanescu 2006). 166 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Avea o form oval cu diametrul maxim de 2,05 plutur au fost descoperite pu ine oase de animale m. Pere ii au fost s pa i uşor oblic pân la adânci- şi fragmente ceramice ce proveneau de la un vas de mea de 0,80 m. Complexul con inea pu ine oase buc t rie (pl. 23,9), dou str chini (pl. 23,10-11), de animale şi fragmente ceramice ce proveneau un vas bitronconic (pl. 23,7) şi o ceaşc (pl. 23,8). de la vase de buc t rie (pl. 22,6-7), str chini (pl. gr. 2 – a fost identifi cat în carourile 1-2 A, 22,8-10), o ceaşc (?) (pl. 22,5) şi un vas bitronco- avea o form aproximativ circular în plan, cu un nic (pl. 22,11). diametru de 1,75 m. Pere ii au fost s pa i relativ gr. 9 – surprins par ial în carourile 5 A-B, vertical pân la o adâncime de 0,60 m. În p mân- avea probabil o form neregulat în plan, pere ii tul de umplutur au fost descoperite fragmente ce- fi ind s pa i atât oblic cât şi vertical pân la o adân- ramice ce proveneau de la un vas bitronconic (pl. cime maxim de 1,20 m. Groapa con inea pu in 24,2), dou str chini (pl. 24,1,3) şi dou vase de material ceramic hallstattian atipic. buc t rie (pl. 24,4-5). Sec iunea VII – a fost trasat pe acelaşi ali- gr. 3 – era situat par ial în suprafa a carouri- niament cu S I, S II şi S VI, la o distan de 5 m lor 4 A-B şi avea o form aproximativ circular în fa de S VI, spa iu ce urma a fi cercetat în campa- plan cu diametrul maxim de 1,50 m. Pere ii au fost niile urm toare. Lucr rile efectuate asupra acestei s pa i relativ vertical pân la adâncimea de 0,40 suprafe e au ajuns la baza stratului de cultur , to- m. Din interiorul gropii am recuperat o cantitate tuşi insufi cien a timpului disponibil şi a fondurilor mic de oase de animale, precum şi un fragment ne-au determinat s amân m fi nalizarea cercet rii de strachin (pl. 25,5). pentru campaniile viitoare. Totuşi la nivelul datelor gr. 4 – avea o form oval şi se întindea pe su- înregistrate pân în 2006 putem men iona înc dou prafa a carourilor 4-5 A-B, fi ind distrus par ial de complexe care pot fi atribuite culturii Babadag: extragerea p mântului galben. În profi l se prezen- gr. 3 – a fost identifi cat în zona central a sec- ta ca o alveolare cu adâncimea maxim de 0,40 m. iunii, în campania 2006 s pându-se jum tatea de În interiorul complexului am descoperit o ceaşc N, din care provin dou fragmente de la vase de cu toarta supraîn l at (pl. 25,6) şi un fragment de buc t rie (pl. 23,1-2) şi partea inferioar a unui strachin (pl. 25,7). vas bitronconic de dimensiuni mari (pl. 23,3). În gr. 5 – a fost cercetat par ial în carourile 5-6 B, profi lul ob inut am putut observa c groapa avea fi ind sec ionat în profi lul de E, unde s-a înregistrat pere ii s pa i oblic spre interior pân la adâncimea un diametru de 2,5 m şi o adâncime de 0,70 m. Pere ii de 0,50 m. au fost s pa i oblic, deschiderea fi ind mai mare decât gr. 5 (locuin ă?) – ocupa tot col ul de NV al baza. Din acest complex provin fragmente ceramice sec iunii, fi ind probabil partea unui complex de de la vase de buc t rie (pl. 25,8-9; 26,1-2), un vas mari dimensiuni(locuin ?), în care a fost desco- bitronconic (pl. 26,3) şi trei str chini (pl. 26,4-6). perit ceramic hallstattian (pl. 23,4-6). Pe mar- *** ginea de S se puteau observa numeroase buc i de Din planul topografi c al cercet rilor din peri- chirpici puternic arse, probabil resturile unei su- oada 2003-2006 se poate observa concentrarea de- prastructuri. punerilor şi complexelor arheologice spre zona fa- Sec iunea VIII (S VIII/2006) (pl. 6). A fost lezei (fi g. 3), acestea sc zând în intensitate spre S. trasat în continuarea sudic a S VI, la o distan de Din acest motiv putem considera c cea mai mare 7,5 m de aceasta, cu scopul de a extinde cercetarea şi mai important parte a sitului a fost distrus de şi în zona sudic a sitului dar şi de a salva par ial exploatarea loess-ului. informa iile arheologice din zona recent distrus . În cele patru campanii arheologice au fost Dimensiunile suprafe ei cercetate sunt de cercetate 31 de complexe atribuite primei epo- 4×12 m (48 mp, împ r it în 12 carouri de 2×2 m). ci a fi erului, cele mai multe dintre acestea fi ind Stratigrafi c, sub solul vegetal gros de pân la 0,10 gropi menajere sau de provizii. Un caz special îl m se afl nivelul arheologic cu o consisten de reprezint gr. 8/ S II care con inea oseminte uma- pân la 0,70 m, urmat de solul steril. La baza nive- ne afl ate par ial în conexiune anatomic . Astfel de lului de cultur au fost identifi cate cinci gropi care complexe au devenit „comune” în aşez rile cultu- con ineau material hallstattian şi dou morminte rii Babadag, num rul lor înmul indu-se sim itor în de inhuma ie din perioad medieval . urma cercet rilor şi studiilor recente (Sîrbu 1994; gr. 1 – cercetat în carourile 3-4 B, a fost t iat Sîrbu 1997; Ailinc i et al. 2005-2006; Ailinc i et de profi lul de E, unde s-a putut observa c deschi- al. 2007; Ailinc i 2008a; Ailinc i 2008b; Ailinc i, derea p r ii superioare era de aproximativ 0,50 m, Constantinescu 2008; Ailinc i, Miri oiu, Sofi caru iar cea a p r ii inferioare de 1,30 m, fi ind s pat 2003; Ailinc i, Miri oiu, Sofi caru 2005). pân la o adâncime de 0,80 m. În p mântul de um- În privin a locuin elor, pe lâng podeaua men- Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 167
ionat în urma cercet rilor din 1979 (L zurc , important a ceramicii de tip Babadag. Din lotul M nucu-Adameşteanu 1980), avem date despre analizat am reuşit s identifi c m 23 de astfel de posibila existen a unor bordeie în sec iunile cer- recipiente p strate mai ales în stare fragmentar . cetate în perioada 2003-2006. Dac în privin a O prim variant o pot reprezenta ceştile cu complexului din S I/2003 sunt argumente solide corpul bitronconic, marginea uşor r sfrânt spre pentru a-l considera o locuin ce avea o supra- exterior, aspect plat şi o toart supraîn l at . Aces- structur uşoar realizat probabil din stuf legat cu tei categorii îi putem atribui dou exemplare între- p mânt şi stabilizat la baz cu buc i mari de pia- gi (pl. 9,2; 25,6) şi probabil cea mai mare parte a tr (fi g. 6), anumite urme de îndoial planeaz atât recipientelor p strate fragmentar (pl. 8,2; 10,2-3, asupra gr. 2(locuin ?) /S III, distrus par ial de lu- 5-8; 15,2; 16,3; 20,2). Un alt tip este reprezentat t rie, cât şi a situa iei nefi nalizate din S VII/2006. de recipiente cu corpul bitronconic, marginea r s- frânt spre exterior şi diametrul maxim dispus în Inventarul arheologic zona inferioar , unde au fost realizate mici proe- Aşa cum se poate observa din descrierea des- minen e conice dispuse simetric. Aceste vase au coperirilor şi din ilustra ie, cea mai mare parte a aspect suplu şi o toart supraîn l at , aşa cum se descoperirilor din prima epoc a fi erului, survenite poate observa în cazul exemplarelor întregi sau în- în cursul campaniilor 2003–2006, constau în frag- tregibile grafi c (pl. 17,1; 20,6; 21,4). Tot în aceast mente de recipiente ceramice la care se pot ad u- categorie putem include şi câteva exemplare din ga şi cele câteva obiecte realizate prin şlefuirea şi care se p streaz zona tor ii (pl. 9,8; 10,1) sau por- cioplirea pietrei. iuni importante din corp (pl. 9,7; 10,4; 18,1). Un Ceramica descoperit în cele patru campanii alt exemplar de dimensiuni reduse, p strat inte- arheologice în situl de la Enisala–Palanca, prin gral, sugereaz existen a unei forme bitronconice categoriile descrise în cele ce urmeaz , poate fi cu marginea tras spre interior (pl. 9,3), la fel ca considerat f r îndoial specifi c culturii Baba- şi un fragment descoperit în S VI (pl. 22,5). Tot în dag, asem n toare mai ales cu cea provenit din categoria ceştilor cu o singur toart putem înca- nivelurile superioare ale aşez rii eponime. dra şi un mic vas de form tronconic confec ionat A. Vasele bitronconice sunt reprezentate prin dintr-o past uşor mai grosier decât exemplarele 31 de fragmente, majoritatea provenind din partea de pân acum (pl. 23,8). Deşi nu au fost descoperi- superioar (margine şi par ial gât) (pl. 8,3-4; 10,9- te în campaniile 2003-2006, ceştile cu dou toarte 10.14; 15,3-4.6; 16,4; 17,4-5; 18,2; 19,2; 20,5; supraîn l ate sunt prezente probabil prin exempla- 21,1-2,7; 22,2; 23,7; 26,3) sau din zona median a rul fragmentar descoperit în gr. 1 din S I/1979 (fi g. unor astfel de recipiente (pl. 9,4; 10,11-13; 11,1-3; 7,11). 22,11; 23,3; 24,2). Patru dintre ceştile identifi cate prezint cane- Deşi starea fragmentar îngreuneaz stabilirea luri oblice în zona diametrului maxim (pl. 10,3; unei tipologii obiective, putem deosebi totuşi câ- 16,3; 20,6; 21,4), în vreme ce alte dou au în zona teva modalit i de realizare a acestui tip de vas. îmbin rii gâtului cu corpul câte un şir de puncte Astfel, singurul exemplar întreg ilustreaz o for- (pl. 10,2,6) iar un singur exemplar o band reali- m supl , cu gâtul lung şi diametrul maxim dispus zat prin imprimare (pl. 8,2). în partea inferioar , unde au fost realizate patru C. Străchinile reprezint cea mai numeroas apuc tori în form de potcoav (pl. 11,1). O alt categorie ceramic documentat în aceste campa- variant poate fi reprezentat de partea inferioar nii în aşezarea de la Enisala–Palanca. P strate în a unui recipient de mari dimensiuni, al c rui di- cea mai mare parte fragmentar, acestea sunt repre- ametru maxim pare s fi fost dispus în zona me- zentate prin p r i ale zonei superioare. Din acest dian sau superioar , loc unde se reg sesc patru motiv, singurul criteriu obiectiv de stabilire a unei proeminen e aplicate diametral opus (pl. 23,3). De tipologii este modul de realizare al marginii. asemenea, alte fragmente demonstreaz existen a O prim categorie şi cea mai numeroas o re- unor astfel de vase de dimensiuni diferite, dar a prezint str chinile cu deschiderea restric ionat c ror form este greu de reconstituit din cauza st - (marginea fi ind înclinat mai mult sau mai pu in rii lor fragmentare (pl. 9,4; 11,2-3; 22,11). spre interior). Dintre acestea 20 au marginea deco- Deşi pe cele mai multe dintre fragmentele stu- rat cu caneluri oblice (pl. 8,7; 9,5; 12,2-3; 13,1.3; diate nu au fost sesizate urme de decorare, exis- 16,1.8; 19,6; 20,7; 21,9; 22,1; 23,11; 24,1.3; t câteva cazuri în care au fost realizate şiruri de 25,5.7), iar în 30 de cazuri aceasta este dreapt sau puncte incizate simple (pl. 10,12; 24,2) sau duble uşor undulat (pl. 9,6; 11,4-5.7; 12,1.6-7; 13,2.4- (pl. 10,11; 11,3). 6.8; 15,10; 16,9; 17,6-7; 20,4; 21,3.5.6; 22,8-10; B. Ceştile reprezint f r îndoial o categorie 23,3.6.10; 25,2; 26,4.6). 168 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Str chinile cu deschiderea nerestric ionat form conic , apuc toarea fi ind realizat prin im- sunt mult mai pu in numeroase, cele mai multe presiunea degetelor în lutul moale, fapt ce a creat dintre fragmentele încadrate în aceast categorie trei alveole (pl. 18,3). sugerând existen a unor vase ceva mai înalte (pl. Deşi probabil subiectiv prin excluderea ma- 13,7; 15,5; 19,5; 26,5) dar şi a unui bol de mici di- terialului ceramic din campaniile 1969, 1979 şi mensiuni (pl. 16,2). Doar un singur exemplar are 1986, o analiz procentual a categoriilor cera- marginea r sfrânt spre exterior (pl. 9,1). mice înregistrate în acest articol arat preponde- Ca şi în celelalte situri ale culturii Babadag, ren a str chinilor (34,78%) şi vaselor de buc t rie str chinile reprezint o categorie ceramic rare- (31,56%), vasele bitronconice şi ceştile prezen- ori decorat , cu motive realizate prin incizare şi tând un procentaj mai redus (19,25%, respectiv imprimare. În cele mai multe cazuri se poate ob- 14,29%) (grafi c 1). serva realizarea unor caneluri oblice pe marginea Un alt element asupra c ruia trebuie s atra- vaselor. Totuşi dou fragmente p streaz un decor gem aten ia ar fi existen a decorurilor realizate format din dou şiruri paralele de puncte incizate prin imprimare şi în aceast aşezare atribuit fazei (pl. 11,5; 15,10) sau alveole (pl. 9,1), iar într-un fi nale a culturii Babadag, în ciuda criteriilor fi xate caz buza a fost decorat cu linii oblice incizate de S. Morintz în urma cercet rilor sale de la Baba- (pl. 21,3). La câteva exemplare se poate observa dag (Morintz 1964; Morintz 1987). Deşi cea mai realizarea unor proeminen e în zona marginii (pl. mare parte a ceramicii descoperite în campaniile 24,3; 25,3; 26,4) sau pe corp (pl. 13,6) cu rol de 2003-2006 nu este decorat , loturile din campanii- apuc tori. le mai vechi 3(fi g. 5,7) p streaz motive ornamen- D. Vasele de bucătărie, confec ionate din past tale imprimate sau/şi incizate, realizate îns într-o grosier , sunt şi ele prezente într-un num r destul manier mai pu in complicat în compara ie cu re- de mare (50 de exemplare). Având în vedere starea prezent rile mai timpurii, precum cele din nivelu- lor fragmentar , este difi cil s reconstituim dimen- rile inferioare ale aşez rii de la Babadag (Morintz siunile lor reale, care f r îndoial erau variabile. 1964; Morintz 1987; Morintz, Jug naru 1995; Din punct de vedere al formei predomin vasele Morintz, Jug naru, Munteanu 1995) sau cele din cu contur curbat şi deschidere restric ionat , cu un aşez rile de la Jijila–Cetă uie (Sîrbu, Ailinc i, Si- aspect mai mult sau mai pu in suplu, deschidere lar- mion 2008), Niculi el–Cornet (Topoleanu, Jug - g , partea superioar fi ind uşor tras spre interior. În naru 1995), Platoneşti–Valea Babii (Ren a 2008), cele mai multe cazuri, în zona superioar a corpului Rev rsarea–Dealul Tichileşti (Ailinc i 2010a), i- se reg sesc brâuri alveolate şi apuc tori (pl. 8,1.5.8; brinu–la Lac (Ailinc i, Dobrinescu 2006) ş.a. 14,3.5.9; 15,1.7-9; 18,4-5; 20,1; 22,8; 22,4.6-7; 23,1- Aceast observa ie nu face decât s pun sub 2.4.9; 24,4.7-8; 25,1.3.9; 26,1-2). semnul întreb rii periodizarea în trei faze de evo- Mai multe fragmente ceramice sugereaz şi exis- lu ie a culturii Babadag, bazat pe caracteristici ten a unei forme independente cu contur curbat. Va- stilistice. Criteriile fi xate de S. Morintz nu rezis- sele din aceast categorie aveau probabil un aspect t unei analize bazate pe contextul arheologic al suplu, corpul bombat, gâtul scurt şi larg, marginea descoperirii, cele trei tehnici de ornamentare (in- tras spre exterior iar pe um r erau realizate obişnu- cizie, imprimare, canelur ) fi ind mai mult legate itele brâuri alveolate şi apuc tori (pl. 8,6; 14,2.4.6; de decorarea unor anumite tipuri de vase f r a 16,6-7; 19,3; 22,3; 24,5; 25,8). Un procent redus îl reprezenta un indiciu cronologic, fapt indicat şi de in şi recipientele din aceast categorie care au o de asocierea lor în complexe închise şi niveluri. form simpl cu deschidere nerestric ionat , margi- Stratigrafi a de la Babadag, cu cele şase niveluri de nea fi ind vertical (pl. 14,7; 17,3; 19,4; 20,3; 24,6) locuire identifi cate atât în cercet rile vechi cât şi sau oblic spre exterior (pl. 14,1.8; 21,10). în cele recente, indic mai degrab faptul c spre E. Capacele sunt accesorii mai pu in cunoscu- sfârşitul evolu iei culturii Babadag se înregistrea- te în repertoriul ceramic al culturii Babadag. Din z o sc dere considerabil a frecven ei decor rii cercet rile efectuate în situl de la Enisala–Palanca recipientelor, tipurile de vase şi de decor fi ind în în campaniile 2003-2006 provine un singur exem- linii mari aceleaşi, fapt vizibil şi în aşezarea de la plar confec ionat dintr-o past de calitate grosier Enisala–Palanca. preparat cu aditivi non-plastici de granula ie mare. Obiecte din piatră. Studierea utilajului litic nu Arderea şi modelarea era f cut mai mult rudimen- a reprezentat pân în prezent o preocupare majo- tar, fapt ce îi d un aspect neîngrijit. Acesta avea o r pentru cercet torii care şi-au dedicat activita- 3. Num rul fragmentelor ceramice decorate cu motive imprimate şi incizate descoperite în campaniile 1979 şi 1986 este sensibil mai mare decât cel expus în fi g. 3 şi 7. Trebuie s subliniem faptul c ceramic decorat prin imprimare a fost descoperit şi în gr. 1/1979 de unde provine şi fi bula din bronz cu bucl pe arc, principalul indiciu pentru o datare târzie a aşez rii. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 169
60
50
40
30 Categorii Ceramice 20
10
0 ABCDE Grafi c. 1. Frecvenţa categoriilor ceramice în cadrul lotului descoperit pe parcursul campaniilor 2003-2006. tea studierii culturii Babadag. În articolele sale superioar piesa prezint o perfora ie circular , referitoare la cercet rile din aşezarea eponim , ob inut prin mişcare rotativ , a c rei margine a S. Morintz amintea de descoperirea în unele gropi fost l rgit c tre exterior pe ambele fe e, semn al a unor obiecte de piatr (percutoare, lustruitoare uzurii ap rute ca urmare a prinderii piesei, cel mai şi topoare–ciocan) şi de silex (lame şi r zuitoare) probabil printr-o es tur de fi bre vegetale introdu- (Morintz 1987, 46), acestea fi ind îns ilustrate în- s prin perfora ie. Prin intermediul aceleiaşi es - tr-o mic m sur (Morintz, Jug naru, Munteanu turi piesa putea fi ataşat unei structuri de esut sau 1995; Jug naru 2005). Alte câteva unelte litice au plase de pescuit. Pozi ia suspendat în care se afl a fost publicate în urma cercet rilor de la Bucu–Po- f cea ca toat greutatea s fi e pe partea superioar chină (Ren a 2008, 103), Enisala–Cetatea Medie- a perfora iei, ceea ce a condus la apari ia urmelor vală (Dragomir 1974, fi g. 3,1-6), Garv n–Mlăjitul de uzur men ionate anterior. Piesa a func ionat Florilor (Jug naru 2005), Luncavi a–Valea Joi ei probabil ca greutate. (Ailinc i 2008c), Platoneşti–Valea Babii (Ren a Pieselor men ionate mai sus li se adaug cele 2008, 103), Satu Nou–Valea lui Voicu (Irimia, Co- dou topoare cu gaur transversal pentru fi xare a novici 1993) sau Siliştea (Stoian 2007). cozii, descoperite în campania 1969. Primul dintre Pe parcursul celor patru campanii arheologice acestea (Cas. A, - 0,50 m) avea o form triunghiu- prezentate în acest articol au fost identifi cate doar lar alungit , fi ind perforat în vederea ataş rii unei trei obiecte din piatr ce pot fi atribuite locuirii din cozi. Întreaga suprafa a a fost şlefuit intens şi cu prima epoc a fi erului. Primul dintre acestea este un mult aten ie. Urmele circulare din interiorul per- percutor de form oval descoperit în S III, gr. 2. Pe fora iei sugereaz maniera în care a fost realizat : întreaga sa suprafa sunt vizibile urmele utiliz rii, prin rotirea continu a unui element (o ipotez ar sub forma unor sp rturi de diferite dimensiuni. Mo- fi utilizarea unui b de stuf în combina ie cu nisip dul de realizare a piesei indic un interes redus cu – tehnica perfora iei rotative). Sp rturile şi fi surile privire la partea estetică, autorul fi ind strict intere- prezente pe partea activ stau m rturie pentru folo- sat de latura func ional a obiectului (pl. 17,8). sirea toporului în cadrul unor activit i ce au pre- Din S VIII provine un frec tor cu o form supus şocuri puternice. De altfel, consider m c şi aproximativ oval , aplatizat ca urmare a utiliz rii spargerea piesei la nivelul perfora iei s-a produs tot (prezint trei fe e de utilizare, dou distruse par i- ca urmare a unui asemenea eveniment (fi g. 5,11). al). Ulterior rolului de frec tor, a fost folosit pro- Cel de al doilea exemplar (S I/1969, c. 7 - babil ca percutor, ceea ce a determinat spargerea 0,20-0,30 m) prezenta o form aproximativ tri- şi desprinderea unei p r i semnifi cative. Sp rturi unghiular , marginile bine individualizate prin şi mici desprinderi ale unor buc i sunt vizibile şi şlefuire, fi ind perforat în vederea ataş rii unei pe suprafa a p strat (pl. 25,4). cozi. Şi în acest caz se pot observa în interiorul Un al treilea obiect din piatr şlefuit , desco- perfora iei urme circulare, ce indic acelaşi tip de perit în S II, gr. 7, avea o form trapezoidal , cu ac iune pentru ob inerea ei. Şlefuirea s-a realizat marginile drepte şi întreaga suprafa şlefuit , fi - pe întreaga suprafa în mod uniform, prin inter- ind p strat în stare fragmentar (pl. 16,5) (Dimen- mediul acestei ac iuni ob inându-se margini foarte siuni: L p strat – 6,5 cm; l partea superioar – 1,9 pronun ate pe ambele fe e. Partea activ prezint cm; l baz – 2,5 cm; grosime – 1,1 cm). La partea urme de uzur , prin existen a unor sp rturi precum 170 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
şi a procesului de tocire. De asemenea, toporul a raportului purt torilor culturii Babadag cu primii fost spart la nivelul perfora iei, similar piesei an- colonişti greci. terioare, probabil în urma unui şoc ce s-a dovedit Din acest punct de vedere important ar fi o re- prea puternic (fi g. 5,10). constituire cât mai obiectiv a zonei pentru epoca Tot în campania din anul 1969, în Cas. A, -0,50 preistoric . Cercet rile privitoare la evolu ia Del- m a fost descoperit şi o lam din silex cu profi l tei Dun rii au ar tat c aceasta s-a format într-un rectangular, cu urm toarele dimensiuni: L – 4 cm; fost golf maritim ce includea atât teritoriul s u ac- l.max. – 2,5 cm; Gr. – 0,7 cm. Pe suprafa a sa pot tual cât şi al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile fi observate depuneri produse pe parcursul şederii aduse de Dun re sau re-sedimentate de curentul circular al M rii Negre, care a creat în Pleistocen în p mânt, materia prim utilizat fi ind un silex maroniu închis. Suportul a fost debitat, bulbul este sistemul de grinduri conjugate din Delt (Letea, Caraorman). Dup formarea acestui sistem de grin- discret, iar talonul neted. Cele dou nervuri au o duri, care au închis golful ini ial, teritoriul Deltei dispunere paralel . Retuşele au putut fi sesizate a devenit o lagun , ce a evoluat ulterior în strâns doar pe margini. Acestea au o pozi ie alternant pe leg tur cu cele trei bra e, în ordinea form rii lor: marginea stâng i direct pe cea dreapt , locali- ş Sfântu Gheorghe, Sulina şi Chilia. Înc din 1983 zarea mezial , reparti ie par ial , dispunere recti- a fost propus o cronologie absolut referitoare la linie, întindere rev rsat , înclinare abrupt şi mor- formarea Deltei Dun rii, bazat pe rezultatele unor fologie decorticat . Unealta se încadreaz în tipul date 14C prelevate de pe scoici bivalve: 1. forma- lamelor retuşate cu profi l rectangular (fi g. 5,12). rea barierei de aluviuni la cca 12700-8000 B.P.; 2. Obiecte din metal. Singurul obiect din metal bra ul Sf. Gheorghe I s-a format între 10100-7400 descoperit în situl de la Enisala–Palanca, ce poa- B.P.; 3. formarea bra ului Sulina între 7400-1400 te fi atribuit primei epoci a fi erului, este fi bula de B.P.; 4. bra ele Sf. Gheorghe II şi Chilia şi-au înce- bronz din gr. 1, S I/1979. Aceasta avea piciorul în put evolu ia în jur de 2800 B.P., formarea lor con- form de clepsidr , dou resorturi şi o bucl pe arc tinuând şi în prezent (Panin et al. 1983, 249-255). (L zurc , M nucu-Adameşteanu 1980, 152, fi g. Noile studii efectuate pe grindul Caraorman au 7,5.6; Bader 1983, 83, fi g. 29,224; Jug naru, Ai- inclus şi prelevarea unor date 14C de pe scoici arti- linc i, ârlea 2004, 132-133, fi g. 1,3) (fi g. 7,2). culate. Pe baza acestor date s-a constatat c sfârşitul form rii bra ului Sf. Gheorghe I în faza regresiv Concluzii. Considera ii cronologice este concomitent cu începutul form rii bra ului Su- Cunoscut în literatura de specialitate înc din lina la cca 3640 ± 140 B.P., iar sfârşitul fazei re- anii ‘70 ai sec. XX, situl de la Enisala–Palanca gresive a acestuia s-a produs între 2000-1700 B.P. a adus şi va aduce f r îndoial numeroase date În acelaşi timp, primul nivel de aluviuni depus de referitoare la mai multe perioade istorice care vor bra ul Chilia apare mult mai târziu, abia spre 1200 fi tratate pe viitor într-o manier monografi c . Re- B.P (Giosan et al. 2006, 758-759). ferindu-ne la vestigiile din prima epoc a fi erului, Formarea complexului lagunar Razim-Sinoie trebuie s atragem aten ia c acestea nu sunt sin- este legat direct de geneza Deltei Dun rii. Cor- gulare în arealul complexului lagunar Razim-Si- donul litoral care îl închide are o vârst relativ noe. În acest sens amintim mai întâi o locuire a recent , cuprins între 1500-3500 de ani. Dup culturii Babadag identifi cat la 500 m SE de punc- formarea acestuia, ca un cordon relativ unitar, au tul Palanca, chiar pe Dealul Gras (pl. 1), unde a disp rut practic şi cet ile-porturi Histria şi Eni- fost ridicat ulterior cetatea medieval (Dragomir sala (Romanescu 2006, 67). Acest proces era în 1974). La aproximativ 4 km V, la v rsarea pârâului desf şurare în perioada primei epoci a fi erului, Tabana se afl situat aşezarea eponim (Morintz din acest motiv putem considera c aşez rile de la 1964; Morintz 1986; Morintz 1987; Morintz, Ju- Babadag, Enisala, Sarichioi, Orgame, Istros erau g naru 1995; Morintz, Jug naru, Munteanu 1995); situate într-un golf (Halmyris) la Marea Neagr , a cele dou puncte fi ind reciproc vizibile (fi g. 4), la c rui ap avea probabil o salinitate redus (fi g. 8). fel ca şi locuirea din punctul La Bursuci, situat la S Din punct de vedere cronologic, locuirea hal- de localitatea Sarichioi (Ailinc i, Micu 2006). Tot lstattian de la Enisala–Palanca a fost încadrat în acelaşi areal mai sunt semnalate locuirile iden- înc din 1980 în cea de a treia faz de evolu ie a tifi cate la Orgame (Coja 1972; Ailinc i, Miri oiu, culturii Babadag (L zurc , M nucu-Adameşteanu Sofi caru 2003; Ailinc i, Miri oiu, Sofi caru 2006) 1980), conform cronologiei propuse de S. Morintz şi Istros4. Aceste ultime dou descoperiri ridic o (Morintz 1964, Morintz 1987). Datarea târzie a problem destul de important , şi anume aceea a acestei locuiri este sus inut şi de fi bula de bronz
4 Fragmente ceramice specifi ce culturii Babadag, descoperite la Histria, ne-au fost ar tate de dr. C. Dom nean u. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 171 cu bucl pe arc, pe care ini ial autorii descoperirii greci cu autohtonii, fapt care îns nu a fost înc o g seau asem n toare cu un fragment descope- demonstrat arheologic în situl de la Enisala–Palan- rit în mormântul nr. 1 scitic de la Simeria datat în ca şi în ultimele niveluri ale aşez rii eponime, pro- sec. V a.Chr.; de altfel nici T. Bader nu i-a g sit o babil contemporane şi reprezentând cele mai târzii analogie potrivit la acea vreme (Bader 1983, 85). dovezi ale existen ei culturii Babadag cunoscute Cercet torul bulgar T. Stoyanov este primul care pân în prezent. a observat asem n rile cu un exemplar descoperit În momentul de fa putem considera fi nalul în Creta, la Psychro (Stoyanov 1997, 77; Sapouna- culturii Babadag pân spre mijlocul sec. VII a.Chr., Sekellarakis 1978, 51, fi g. 7,216), datat în perioad cel mai probabil la începutul acestui veac. Astfel, geometric (tipul IIg dup Sapouna-Sekellarakis). în opinia noastr , manifestarea cultural de tip Ba- Descoperirea recent a unei astfel de fi bule în aşe- badag nu mai exista în momentul sosirii aici a pri- zarea de tip Basarabi de la Mironeşti–Malu Roşu milor colonişti greci. Cea mai veche colonie gre- (Popa, Schuster 2007, 161, fi g. 14,3) sus ine înc ceasc de pe coasta vestic şi probabil din întregul o dat datarea propus pentru faza fi nal a culturii bazin al M rii Negre pare s fi fost Istros, fondat Babadag (cel pu in în sec. VIII a.Chr.), cât şi pentru de colonişti milesieni pe la jum tatea secolului VII contemporaneitatea cel pu in par ial cu fenomenul a.Chr., undeva între 657-630 a.Chr. (Alexandrescu Basarabi (vezi Ailinc i 2010b). 1962; Alexandrescu 1978; Avram 2001; Dimitriu Stabilirea cu precizie a fi nalului culturii Baba- 1964; Dimitriu 1965; Dupont 1983; Vulpe 1997). dag este în momentul de fa greu de realizat, mai Aproximativ aceeaşi datare o urmeaz şi descope- ales în lipsa aplic rii unor metode moderne de da- ririle cele mai vechi de la Orgame, unde pe lâng tare. Elemente noi ar putea aduce îns raportarea cele câteva fragmente ceramice din seria Middle cronologic fa de unele date istorice, cum ar fi de exemplu întemeierea coloniilor greceşti din vestul Wild Goat I, databile în cel de al treilea sfert al M rii Negre. secolului al VII-lea (M nucu-Adameşteanu 2000; Aşa cum am ar tat în cele de mai sus, ampla- M nucu-Adameşteanu 2008, 16.18-19) a fost sementul siturilor hallstattiene pe malul unui golf cercetat şi un complex funerar databil pe la 650- al M rii Negre ar fi înlesnit contactul coloniştilor 630 a.Chr. (Lungu 2000). 172 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 1. Aşez rile din prima epoc a fi erului de la Enisala. 1, vedere aerian asupra siturilor din prima epoc a fi erului de la Enisala: a, Cetatea Medieval ; b, Enisala–Palanca 2, vedere dinspre NV asupra siturilor de la Enisala– Palanca şi Cetatea Medievală. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 173
Pl. 2. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I şi S II, plan şi profi l. 174 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 3. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planul şi profi lul de E al S III. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 175
Pl. 4. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planul şi profi lul de V al S IV. 176 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 5. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planul şi profi lul S V. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 177
Pl. 6. Aşezarea de la Enisala–Palanca: Planuri şi profi luri: S VI şi S VIII. 178 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 7. Aşezarea de la Enisala–Palanca: gr. 8 – complexul cu oseminte umane. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 179
Pl. 8. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-8, c. 1-2, nivel vegetal. 180 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 9. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1. gr. 1; 2-3, gr. 2; 4, gr. 4; 5-6, gr. 5; 7-8, bordei. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 181
Pl.10. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S I. 1-14, bordei. 182 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 11. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-7, bordei. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 183
Pl. 12. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S I. 1-7, bordei. 184 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 13. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-10, bordei. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 185
Pl. 14. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S I. 1-9, bordei. 186 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 15. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S II. 1-2, gr. 3; 3-8, gr. 5; 9-10, gr. 7. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 187
Pl. 16. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S II. 1-5, gr. 7; 6-9, gr. 8. 188 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 17. Aşezarea de la Enisala–Palanca: 1-8. S III, gr. 2. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 189
Pl. 18. Aşezarea de la Enisala–Palanca: 1-5. S III, gr. 3. 190 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 19. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S III. 1-6, gr. 3. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 191
Pl. 20. Aşezarea de la Enisala–Palanca. S III. 1-5, gr. 6; 6-7, gr. 9. 192 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 21. Aşezarea de la Enisala–Palanca. 1-4. S V, gr. 2; S VI, 5-8, gr. 3; 9-10, gr. 4. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 193
Pl. 22. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VI. 1-4, gr. 6; 5-11, gr. 7. 194 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 23. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VII. 1-3, gr. 3; 4-6, gr. 5; S VIII, 8-11, gr. 1. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 195
Pl. 24. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VIII. 1-5, gr. 2; 6-8, c. 3A. 196 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Pl. 25. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VIII. 1-4, c. 3A; 5, gr. 3; 6-7, gr. 4; 8-9, gr. 5. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 197
Pl. 26. Aşezarea de la Enisala–Palanca: S VIII. 1-6, gr. 5. 198 Sorin Cristian Ailinc i, Gabriel Jug naru, Alexandra ârlea, Florian Mihail, Mirela Vernescu, Adina Ailinc i
Bibliografi e Ailinc i 2008a: S.C. Ailinc i, The Place for the Dead in Early and Middle Iron Age Lower Danube Area. In: V. Sîrbu, L.D. Vaida (eds.), Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe. Proceedings of the 9th International Colloquium of Funerary Archaeology, Bistri a, May 9th-11th, 2008 (Cluj-Napoca 2008), 9-33. Ailinc i 2008b: S.C. Ailinc i, The Dead Among the Living in the Babadag Settlement from Niculi el–Cornet (Tulcea county, Romania). In: V. Sîrbu, R. Ştef nescu (eds.), Funerary Practices in Central and eastern Europe (10th c. BC–3rd c. AD). Proceedings of the 10th International Colloquium of Funerary Archaeology (Br ila-Braşov 2008), 11-30. Ailinc i 2008c: S.C. Ailinc i, Noi descoperiri din prima epoc a fi erului pe teritoriul comunei Luncavi a (jud. Tulcea). Peuce S.N. 6, 2008, 133-148. Ailinc i 2010a: S.C. Ailinc i, Noi considera ii referitoare la cercet rile arheologice efectuate în aşezarea culturii Baba- dag de la Rev rsarea–Dealul Tichileşti, jud. Tulcea. Peuce S.N. 8, 2010, 37-78. Ailinc i 2010b: S.C. Ailinc i, New observations on the First Iron Age Discoveries at Rev rsarea–Cotul Tichileşti, Isaccea, Tulcea County. In: N. Bolohan, Fl. M u, F. Tencariu (eds.), Signa Prahistorica. Studia in honorem ma- gistri Attila László septuagento anno (Iaşi 2010), 351-379. Ailinc i, Constantinescu 2008: S.C. Ailinc i, M. Constantinescu, O groap cu oseminte umane descoperit în aşezarea culturii Babadag de la Enisala–Palanca. In: S.C. Ailinc i, C. Micu, F. Mihail (eds.), Omagiu lui Gavril Simion la a 80-a aniversare (Tulcea 2008), 121-131. Ailinc i, Dobrinescu 2006: S.C. Ailinc i, C. Dobrinescu, Aşezarea din perioada timpurie a epocii fi erului de la ibrinu „La lac” (com. Mircea Vod , jud. Constan a). Istros 13, 2006, 135-157. Ailinc i et al. 2005-2006: S.C. Ailinc i, G. Jug naru, A. ârlea, M. Vernescu, Early Iron Age Complexes with Human Remains from the Babadag Settlement. Peuce S.N. 3-4, 2005-2006, 77-108. Ailinc i et al. 2007: S.C. Ailinc i, G. Jug naru, A. ârlea, M. Vernescu, Complexe cu oseminte umane descoperite în aşezarea din prima epoc a fi erului de la Babadag. In: Studia In Honorem Florea Costea (Braşov 2007), 46-76. Ailinc i, Micu 2006: S.C. Ailinc i, C. Micu, L’habitation du premier Âge du Fer de l’établissement de Sarichioi «La Bursuci» (dép. de Tulcea). Pontica 39, 2006, 65-73. Ailinc i, Miri oiu, Sofi caru 2003: S. Ailinc i, N. Miri oiu, A. Sofi caru, O groap cu oseminte umane atribuit cultu- rii Babadag descoperit în nivelul precolonial de la Orgame (com. Jurilovca, jud. Tulcea). AM 26, 2003, 307-324. Ailinc i, Miri oiu, Sofi caru 2006: S. Ailinc i, N. Miri oiu, A. Sofi caru, A pit with human remains attributed to the Babadag culture discovered in pre-colonial level at Orgame. In: M. M nucu-Adameşteanu (ed.), A la recherche d’une colonie. Actes du Colloque International. 40 ans de recherche archéologiques à Orgamé/Argamum (Bucu- reşti 2006), 81-107. Alexandrescu 1962: P. Alexandrescu, Autour de la date de fondation d’Histria. SC 4, 1962, 49-69. Alexandrescu 1978: P. Alexandrescu, Histria IV. La céramique d’époque archaïque (VIIe-IVe s.), avec la collobo- ration de S. Dimitriu et M. Coja (Bucarest-Paris 1978). Avram 2001: A. Avram, Coloniile greceşti din Dobrogea. In: M. Petrescu-Dîmbovi a, A. Vulpe (coord.), Istoria Românilor, I, Moştenirea timpurilor îndep rtate (Bucureşti 2001), 533-634. Bader 1983: T. Bader, Die Fibeln in Rumänien. PBF 16, 6 (München 1983). Dimitriu 1964: S. Dimitriu, Tot despre data întemeierii Histriei. SCIV 15, 2, 1964, 251-257. Dimitriu 1965: S. Dimitriu, Pozi ia Histriei arhaice în cadrul cronologiilor secolelor VII-VI î.e.n. SCIV 16, 4, 1965, 663-674. Dragomir 1974: I.T. Dragomir, Descoperiri hallstattiene în incinta cet ii medievale Enisala. SCIVA 25, 1, 1974, 131-136. Dupont 1983: P. Dupont, Classifi cation et détermination de provenance des céramiques grecques orientales archaïques d’Istros. Raport Préliminaire. Dacia N.S. 27, 1983, 19-43. Giosan et al. 2006: L. Giosan, J.P. Donnely, Şt. Constantinescu, F. Filip, I. Ovejanu, A. Vespremeanu-Stroe, E. Vespremeanu, G.A.T. Duller, Young Danube delta documents stable Black Sea level since the middle Holocene: Morphodynamic, paleogeographic, and archaeological implications. Geology 34, 9, 2006, 757-760. Irimia, Conovici 1993: M. Irimia, N. Conovici, Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com. Oltina, jud. Constan a. Pontica 26, 1993, 51-114. Jug naru 2005: G. Jug naru, Cultura Babadag, I (Constan a 2005). Jug naru et al. 2004: G. Jug naru, S. Ailinc i, A. St nic , V. Pencu-Marc, L. Bacumenco, Enisala, com. Sari- chioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2003 (Bucureşti 2004), 118-119. Jug naru et al. 2005: G. Jug naru, S. Ailinc i, A. St nic , V. Pencu-Marc, Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2004 (Bucureşti 2005), 144. Jug naru et al. 2006: G. Jug naru, S. Ailinc i, A. ârlea, M. Vernescu, V. Pencu-Marc, Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2005 (Bucureşti 2006), 153-154. Noi date referitoare la aşezarea de la Enisala–Palanca 199
Jug naru et al. 2007: G. Jug naru, S. Ailinc i, A. ârlea, M. Vernescu, Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea. Punct: Palanca. CCAR. Campania 2006 (Bucureşti 2007), 145-146. L zurc , M nucu-Adameşteanu 1980: E. L zurc , Gh. M nucu-Adameşteanu, Noi descoperiri arheologice la Enisala, jud. Tulcea. MCA, 1980, 146-156. Lungu 2000: V. Lungu, Une tombe d’un ή ω et l’organisation de la nécropole d’une cité milésienne du Pont Euxin: le tumulus T A95 d’Orgamé. In: V. Lungu (ed.), Pratiques funéraires dans l’Europe des XIIIe-IVe s. av. J.-C. Actes du IIIe Colloque International d’Archéologie Funéraire organisé a Tulcea, 15-20 septembre 1997 (Tulcea 2000), 67-86. M nucu-Adameşteanu 2000: M. M nucu-Adameşteanu, Céramique archaïque d’Orgamé. In: A. Avram, M. Ba- beş (eds.), Civilisation grecque et cultures antiques périphériques. Hommage à P. Alexandrescu à son 70e anniver- saire (Bucureşti 2000), 195-204. M nucu-Adameşteanu 2008: M. M nucu-Adameşteanu, Orgame/Argamum II. Ceramica arhaic (Bucureşti 2008). Morintz 1964: S. Morintz, Quelques problèmes concernant la période ancienne du Hallstatt au Bas Danube à la lumière des fouilles de Babadag. Dacia N.S. 8, 1964, 101-118. Morintz 1986: S. Morintz, S p turile de la Babadag, 1973-1974, 1977-1981. MCA 1986, 58-64. Morintz 1987: S. Morintz, Noi date şi probleme privind perioadele hallstattian timpurie şi mijlocie în zona istro- pontic (Cercet rile de la Babadag). TD 8, 1-2, 1987, 39-71. Morintz, Anghelescu 1970: S. Morintz, N. Anghelescu, O nou cultur a epocii bronzului în România. Cultura de tip Coslogeni, SCIV 21, 3, 1970, 333-415. Morintz, Jug naru 1995: S. Morintz, G. Jug naru, Raport privind s p turile arheologice efectuate în Sectorul V al aşez rii hallstattiene de la Babadag (1991-1992), Peuce 11, 1995, 177-202. Morintz, Jug naru, Munteanu 1995: S. Morintz, G. Jug naru, M. Munteanu, Aşezarea din prima epoc a fi erului de la Babadag. CAANT 1, 1995, 222-235. Panin et al. 1983: N. Panin, S. Panin, N. Herz, J. E. Noakes, Radiocarbon dating of Danube delta deposits, Qua- ternary Research 19, 249-255. Popa, Schuster 2007: T. Popa, C. Schuster, Descoperiri din Hallstattul Mijlociu (cultura Basarabi) la Mironeşti. Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu” 10, Giurgiu, 2007, 159-180. Ren a 2008: E. Ren a, Prima epoc a fi erului pe cursul râului Ialomi a (Târgovişte 2008). Romanescu 2006: Gh. Romanescu, Complexul lagunar Razim-Sinoie. Studiu morfohidrografi c (Iaşi 2006). Sîrbu 1994: V. Sîrbu, Sacrifi cii umane şi practici funerare insolite în arealul tracic, în Hallstatt şi La Tène, Istros 7, 83-122. Sîrbu 1997: V. Sîrbu, Sacrifi ces humains et pratiques funéraires insolites dans l’areal thrace du Hallstatt et La Tene. In: Simion G. (coord.), Premier Âge du Fer aux Bouches du Danube et dans les Régions autour de la Mer Noire. Actes du Colloque International, Septembre 1993, Tulcea (Tulcea 1997) 193-221. Sîrbu, Ailinc i, Simion 2008: V. Sîrbu, S.C. Ailinc i, G. Simion, Jijila–Cet uie o aşezare fortifi cat a culturii Babadag în nord-vestul Dobrogei (Br ila 2008). Stoian 2007: V. Stoian, Piese de inventar de tip Babadag din aşezarea de la Siliştea, jud. Br ila, Tyragetia I (XVI), 1, 2007, 249-256. Ştefan 1977: Al. S. Ştefan, Cet ile romane de la Enisala. Studiu aerofotografi c, RMM-MIA 46, 2, 15-25. Topoleanu, Jug naru 1995: F. Topoleanu, G. Jug naru, Aşezarea de tip Babadag de la Niculi el “Cornet” (jud. Tulcea). S p turile de salvare efectuate în 1988. Peuce 11, 1995, 203-229. Vulpe 1997: A. Vulpe, En marge de Ps.–Scymnus 766-770, în Simion G. (coord.), Premier Age du Fer aux bouches du Danube et dans les regions autour de la mer Noire. Actes du Colloque International, septembre 1993, Tulcea (Tulcea 1997), 181-185.
Sorin Cristian Ailincăi, doctor în ştiin e istorice, cercetător ştiin ifi c III, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România; [email protected]. Gabriel Jugănaru, doctor în ştiin e istorice, cercetător ştiin ifi c II, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România. Florian Mihail, doctorand, cercetător ştiin ifi c, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România. Alexandra ârlea, doctor în ştiin e istorice, asistent, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Departamen- tul de Istorie Antică şi Arheologie, B-dul Regina Elisabeta, nr. 4-12, Sector 5, 030018, Bucureşti, România. Mirela Vernescu, doctor în ştiin e istorice, muzeograf I, Muzeul Brăilei, Str. Pia a Traian, nr. 3, 810153, Brăila, România. Adina Ailincăi, muzeograf I, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Str. 14 Noiembrie, nr. 1bis, 820009, Tulcea, România.