Geographia Napocensis Anul VIII, Nr. 2, 2014

UNELE ASPECTE CU PRIVIRE LA TIPOLOGIA AŞEZĂRILOR DIN ULUCUL DEPRESIONAR DRĂGOIASA-TULGHEŞ

GEORGE-BOGDAN TOFAN1

ABSTRACT. –Some Aspects Regarding Settlement Typology in Drăgoiasa-Tulgheş Depression Alignment. The emergence of rural settlements in Drăgoiasa-Tulgheş depression alignment is tightly linked to the habitation phases of the area, the main stages taking place depending on the social-economic and historical- political conditions that determined the types of settlements and their generations. The transcarpathian migration fluxes, movements due to agricultural herding and other economic, social, political and 2/2014military phenomena determined several changes in the settlements’ territorial evolution. With the emergence of the Romanian industrial revolution, the phenomenon known as swarming intensified. In the territorynr. at hand, swarmings were oriented along the main waterways of and Neagra, as well as their tributaries. Due to the development of wood processing as an industry, the settlements’ territorial development gained new attributes, especially at the end of the 19th century, when the development was oriented primarily along the main communication routes and at their intersections, where the technical-economicVIII, endowments created favourable conditions for a more intense productive activity. The deforestation process, started long ago, advanced, by the end of the 19th century, to the tributary valleys of the main waterways, creating large clearings, transforming the wooded massifs, at first into grazable forests, and then into pastures,AN. hayfields and land suitable for settlements. By analysing historical documents, we may conclude that the hearths of some settlements such as Păltiniş were „mother-hearths”, from which people left and created new settlements (Drăgoiasa, Glodu, Catrinari).

Keywords: rural settlements, village hearth, density, population.

1. Introducere ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş au fost Cercetarile arheologice şi istorice, precum şi puternic influenţate de elementele cadrului analiza documentelor scrise, au creat posibilitatea natural (formele de relief, reţeaua hidrografică, urmăririi evoluţiei aşezărilor din NAPOCENSIScadrul ulucului topoclimatul, suprafeţele împădurite şi depresionar Drăgoiasa-Tulgheş cât şi identificarea înmlăştinirile etc.), comunităţile umane de aici unor factori în formarea şi dezvoltarea acestor adaptându-şi habitatele în conformitate cu aşezări. Ca metode utilizate în cercetarea acestea, astfel că s-a realizat de-a lungul timpului geografică a aşezărilor omeneşti utilizate în o corelaţie strânsă şi permanentă între modul de studierea acestui spaţiu amintim: analiza şi organizare a moşiei aşezării şi vatra acesteia. sinteza-care au presupusgeographianapocensis.acad-cluj.ro toate momentele Acest teritoriu a fost şi încă mai este unul observaţiei geografice (direct pe teren şi indirect în care s-a dezvoltat o civilizaţie favorizată de pe hartă), precum şi metoda istorică cu ajutorul existenţa pădurilor, fapt reflectat în tipul şi căreia s-au putut reconstitui evenimentele. arhitectura construcţiilor existente aici. ComponentaGEOGRAPHIA de habitat a ulucului Prin acţiunea de defrişare au fost obţinute depresionar Drăgoiasa-Tulgheş este aproape în terenuri pentru vetre de aşezări, infrastructuri de întregime rurală cuprinzând şapte aşezări rurale comunicaţii, culturi agricole, păşuni şi fâneţe grupate în trei comune, patru sate aparţinătoare pentru creşterea animalelor. Dacă în trecut comunei Panaci, o localitate componentă a aşezările erau localizate la contactul pădurii cu municipiului Topliţa, precum şi una urbană, mlaştina, cu timpul prin defrişări s-a pătruns pe repartizate în cadrul microsistemului regional versanţii ulucului şi pe culmile montane din jur. relativ uniform, datorită unor factori care au Germenii apariţiei şi dezvoltării aşezărilor favorizat sau au limitat acest lucru. Aşezările din s-au produs în funcţie de factorii naturali, 1Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, 400006, Cluj-Napoca, , e-mail: [email protected] 55 George-Bogdan Tofan istorici, sociali şi economici existenţi, dominanţi secole favorizând apariţia unor terenuri propice fiind totuşi cei socio-economici şi anume: pentru vetre, ţarini, fâneţe şi păşuni. O serie de agricultura (creşterea animalelor, exploatările aspecte, cum ar fi învelişul pedologic actual şi forestiere), valorificarea resurselor subsolului, toponimia locală dovedesc faptul că populaţia în mod special apa minerală, precum şi băştinaşă a început din timpuri străvechi acţiunea schimburile comerciale. de despădurire. Ca şi în alte zone ale României, Depresiunile s-au constituit ca nuclee de aici se foloseau tehnici vechi, tradiţionale pentru locuire umană încă din cele mai vechi timpuri, defrişări, procedee care s-au păstrat aproape de datorită reliefului cu altitudine redusă, ce a zilele noastre. Aceste drumuri forestiere au oferit permis concentrarea populaţiei şi constituirea premisele apariţiei unor nuclee de aşezări sistemului de aşezări umane specifice, datorită temporare (forestiere sau pastorale) care ulterior s- potenţialului socio-economic bine determinat au transformat în aşezări permanente, iar plutăritul care a permis valorificarea intensă atât a lemnului din lungul Bistricioarei2/2014 şi Negrei a spaţiului depresionar propriu-zis cât şi a zonelor determinat apariţia unor habitate în apropierea montane înconjurătoare. acestor artere hidrograficenr. majore. Dacă luncile Bistricioarei şi Negrei Broştenilor, din cauza înmlăştinirilor şi a 2. Geneza şi evoluţia reţelei de aşezări umidităţii excesive nu sunt propice pentru ConfiguraţiaVIII, actuală a reţelei de aşezări din dezvoltarea aşezărilor, şesul înalt oferă condiţii ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş este relativ favorabile pentru amplasarea localităţilor rezultatul unei evoluţii istorice îndelungate, care folosesc conurile terasate, terasele şi influenţatăAN. într-o mare măsură şi de elementele glacisurile. cadrului natural: adăpostul oferit de munţii Însă, aşezările în general au preferat înconjurători, prezenţa celor trei trepte de relief îndeosebi contactul dintre munte şi şes, între şes din vatra depresiunilor (lunca, terasele şi şi podurile de terasă sau glacisurile şi conurile glacisurile), climatul moderat vara şi excesiv de dejecţie. Vetrele aşezărilor au preferat iarna, reţeaua hidrografică relativ dezvoltată, conurile de dejecţie şi glacisurile de la soluri cu fertilitate redusă, suprafeţe întinse confluenţa pârâurilor cu Bistricioara şi Neagra, ocupate cu păduri şi mlaştini etc. mai însorite, dar cu condiţii climatice care Ruralitatea microsistemului regional prezintă anumite inconvenienteNAPOCENSIS legate de Drăgoiasa-Tulgheş este dovedită de structura sa, temperaturile scăzute, inversiunile termice, care cuprinde câteva sate cu funcţii de reşedinţă umiditatea accentuată etc. de comună şi alte câteva sate mai mici şi cătune, Un alt factor care a influenţat răspândirea toate structurate ierarhic şi caracterizate prin vetrelor de aşezări din ulucul depresionar relaţii de interdependenţă unele cu altele. Drăgoiasa-Tulgheş este apa, element vital Astfel, menţionăm satele Păltiniş, pentru comunitatea umanăgeographianapocensis.acad-cluj.ro cât şi pentru Drăgoiasa, Catrinari şi Glodu, care din punct de desfăşurarea activităţilor social-economice. Cele vedere administrativ aparţin de comuna Panaci, mai multe aşezări se concentrează la marginea apoi comuna Bilbor cu satele Bilbor şi Răchitiş, conurilor de dejecţie. comuna Corbu cu satele Capu Corbului şi Corbu GEOGRAPHIAO oarecare influenţă asupra apariţiei şi şi comuna Tulgheş cu satele Tulgheş, Recea, dezvoltării localităţilor din zonă a avut-o şi Hagota şi Pintic. flotaţia de pe Bistricioara şi Neagra, alături de În categoria urbanului se înscrie Borsecul şi posibilităţile de pescuit, topitul inului şi a localitatea componentă a municipiului Topliţa, cânepii, şi nu în ultimul rând valorificarea Secu, care însă în modul cel mai real este o apelor minerale etc. aşezare rurală propriu-zisă. Vetrele aşezărilor Pădurea a reprezentat un factor natural sunt localizate mai ales pe fundul depresiunilor esenţial în evoluţia şi dezvoltarea acestei şi la contactul cu versanţii. microregiuni intracarpatice, acţiunea îndelungată Revenind la structura ierarhică pe care o de defrişare, deosebit de activă în ultimele două îndeplineşte microsistemul regional Drăgoiasa-

56 Unele aspecte cu privire la tipologia aşezărilor din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş

Tulgheş, până în anul 1956 fiind unul rural în Frumoasă, Poiana Veche, Rezu Mare), pe profunzime, la baza acestuia aflându-se cătunul nivelele următoare situându-se satul (Păltiniş, (aşezare permanentă, cu populaţie redusă din Drăgoiasa, Catrinari, Glodu, Bilbor, Răchitiş, punct de vedere numeric: Chiruţeni, Stânceni, Capu Corbului, Corbu, Tulgheş, Recea, Hagota, Păştinăreşti, Ferăreşti, Suseni Deal, Suseni Pintic), multe dintre satele menţionate până în Luncă, Fundoaia Deal, Fundoaia Luncă, anul 1956 fiind cătune, iar apoi satul reşedinţă de Bilboraş, , Barasău, Valea Corbului, Valea comună (Bilbor, Corbu, Tulgheş).

2/2014 nr.

VIII, AN.

NAPOCENSIS

geographianapocensis.acad-cluj.ro

Fig. 1. Holarhia centrelor polarizatoare pentru populaţia din ulucul depresionar GEOGRAPHIA Drăgoiasa-Tulgheş.

Sistemul rural al spaţiului analizat are o modificări, însă iniţiativa locală nu este una evoluţie în timp foarte lentă, caracterizându-se foarte dinamică, lucru ce determină acea aşadar printr-o stabilitate accentuată, iar evoluţie foarte lentă a sistemului despre care s-a configuraţia sa spaţială este dependentă de căile de amintit anterior. acces. De menţionat este şi faptul legat de Acest sistem este şi foarte receptiv la colonizarea secuilor în secolul XIII, care se schimbările ce au loc la nivelul economiei înscrie ca o formă de migraţie forţată a acestui locale, fiind bulversat în cazul unor astfel de grup etnic maghiarizat, spre sud-estul

57 George-Bogdan Tofan

Transilvaniei, în scopuri politico-militare, peste la Glodu, 7,6 loc/ha la Capu Corbului, 5,7 o populaţie sedentară românească. Numai aşa se loc/ha la Drăgoiasa, 5,7 loc/ha la Tulgheş, 5,4 explică faptul că aceştia stabilindu-se în loc/ha la Răchitiş, 4,8 loc/ha la Bilbor, 3,5 depresiunile Giurgeu şi Ciuc, în decursul loc/ha la Corbu, 2,2 loc/ha la Hagota, 1,8 loc/ha timpului au emigrat şi spre teritoriile din la Recea şi 1,1 loc/ha la Pintic. vecinătate respectiv la , Tulgheş şi Suprafaţa teritoriului care aparţine din punct Corbu. Vechimea şi continuitatea populaţiei de vedere administrativ aşezărilor rurale din autohtone în acest ţinut sunt dovedite şi de depresiunile Bilbor, Corbu şi Tulgheş însumează 2 existenţa agroteraselor pe terenurile defrişate 591 km din care teritoriului situat exclusiv în 2 din zona de contact a vetrei depresiunilor cu spaţiul depresionar îi revine aproximativ 85 km , versanţii. restul teritoriului aflându-se în spaţiul montan De-a lungul timpului una dintre aşezările adiacent. din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş a fost Densitatea medie calculată2/2014 pentru întreg ridicată la rangul de oraş (Borsec, în anul 1956). teritoriul administrativ al aşezărilor rurale din În acest context, realizând o tipologie a cadrul ulucului depresionar Drăgoiasa-Tulgheş nr. 2 localităţilor de aici, acestea pot fi clasificate la o este de numai 0,5 aşezări la 100 km , care se analiză preliminară în aşezări rurale şi aşezări explică prin ponderea mare a reliefului montan 2 urbane, iar din punct de vedere ierarhic apar două şi respectiv 3,5 aşezări la 100 km în teritoriul subsisteme regionale de aşezări grupate în jurul situat efectiv înVIII, depresiuni, valoare inferioară centrelor urbane principale (Topliţa, care celei de la nivel naţional (5,5 aşezări la 100 2 polarizează întreg sectorul nordic al depresiunii km ). AN. Giurgeu precum şi depresiunile Bilbor, Borsec, Densitatea cea mai mare înregistrează Corbu şi Tulgheş şi respectiv oraşul Vatra comuna Tulgheş (cu o suprafaţă administrativă 2 Dornei, care polarizează întreaga depresiune a de 224,77 km şi 4 aşezări), cu 1,7 aşezări/100 2 Dornelor în care este inclusă şi comuna Panaci cu km , urmată de Corbu (cu o suprafaţă 2 satele aferente care intră în cazul studiului de administrativă de 140,49 km şi 2 aşezări), cu 2 faţă). Însă puterea de atracţie cea mai mare cu rol 1,4 aşezări/100 km şi Bilbor (cu o suprafaţă 2 de centre polarizatoare regionale în cadrul administrativă de 227,31 km şi 2 aşezări), cu 2 microsistemului teritorial Drăgoiasa-Tulgheş 0,8 aşezări/100 km . sunt reşedinţele de judeţ (Municipiul Miercurea- Coeficientul de arealitate sau suprafaţa Ciuc, pentru judeţul Harghita NAPOCENSISşi Municipiul medie ce revine unei aşezări (raportul invers Suceava, pentru judeţul Suceava). faţă de densitate, între suprafaţă şi numărul aşezărilor), luând în calcul teritoriul administrativ al comunelor înregistrează aici o 3. Tipologia aşezărilor rurale 2 Analizând valorile suprafeţelor vetrelor de valoare de 197 km /aşezare, valoare ce aşezări din teritoriul analizat reiese că acestea depăşeşte cu mult media la nivel naţional (18,1 geographianapocensis.acad-cluj.ro2 dispun de vetre cu valori diferenţiate, de la cele km /aşezare), datorită faptului că suprafaţa foarte mari- Tulgheş (505,9 ha), Bilbor (455,1 administrativă a fiecărei comune este foarte ha), sate cu vetre mari Corbu (248 ha), sate cu mare în raport cu numărul de sate care o vetre GEOGRAPHIAmijlocii (Răchitiş (84,9 ha), Capu formează. Datorită acestui fapt, comunelor cu Corbului (84 ha), Pintic (60,5 ha), Hagota (66,6 cele mai puţine aşezări le revine cea mai mare suprafaţă de teren, astfel: Bilbor (113,6 ha), Recea (91,9 ha), la cele mici si foarte mici 2 km /aşezare), urmat de Corbu (70,2 Glodu (43 ha), Drăgoiasa (36 ha), Păltiniş (11 2 2 ha), Secu (2 ha), Catrinari (1 ha), de unde km /aşezare) şi Tulgheş (56,1 km /aşezare). rezultă densităţi ale populaţiei în vatră destul de Luând în calcul numai teritoriul comunelor aflat în spaţiul depresionar obţinem valoarea de 28,3 variabile (2011): 78 loc/ha la Catrinari, 40,5 2 loc/ha la Secu, 9,9 loc/ha la Păltiniş, 9,5 loc/ha km /aşezare.

58 Unele aspecte cu privire la tipologia aşezărilor din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş

2/2014 nr.

VIII, AN.

NAPOCENSIS

Fig. 2. Ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş. Clasificarea satelor după suprafaţa vetrelor.

Pe baza coeficientului de arealitate se un sat aparţinător, Corbu 0,4 cu un sat calculează distanţa mediegeographianapocensis.acad-cluj.ro dintre două aşezări, aparţinător şi Tulgheş 0,3 cu trei sate aplicând formula: dm =1,2√a, de unde rezultă aparţinătoare). pentru arealul Bilbor-Corbu-Tulgheş o valoare Potenţialul de polarizare al centrelor de 16,8GEOGRAPHIA km, valoare mai ridicată decât la nivel comunale este indicatorul cu ajutorul căruia se naţional (5,1 km). Pe comune valori mai mari exprimă gradul de atracţie al centrului cu funcţie ale acestui indicator apar la Bilbor (12,7 km), de reşedinţă de comună pentru fiecare unitate Corbu (10 km), Tulgheş (9 km). administrativă în parte. Cu alte cuvinte acest Analizând valorile indicelui de dispersie la indicator sugerează care este numărul de „sate nivelul unităţilor administrative nu se convenţionale ce gravitează în jurul centrului înregistrează o evoluţie foarte spectaculoasă, administrativ. toate comunele încadrându-se în categoria unui Această formulă a fost propusă de geografii indice de dispersie redus (sub 1,00). În această clujeni V. Surd şi L. Nicoară, 1989, iar categorie intră cele trei comune (Bilbor 0,1 cu calcularea acestui indice evidenţiază faptul că

59 George-Bogdan Tofan potenţialul de polarizare cel mai ridicat este acestuia pentru spaţiul Bilbor-Corbu-Tulgheş, deţinut de comuna cu cele mai multe sate în indicând o valoare de 5 locuitori/aşezare (o componenţă (Tulgheş 3 locuitori/aşezare). valoare destul de redusă ce explică şi Satul convenţional, din punct de vedere predominarea aşezărilor mici şi mari din cadrul demografic se bazează pe numărul mediu de microsistemului). locuitori ce revine pe aşezare (calcularea

Tabelul 1. Indicatori cantitativi ai distribuţiei aşezărilor din unităţile administrative.

) 2 )

2 2/2014 a ţ a medie ţ ialul de ile ţ ţ

/aşez.) nr. 2 polarizare al de arealitate (km) Numărul aşezărilor Densitatea aşezărilor (aşez./100 km centrelor comunale Distan administrativă totală (km Nr. crt. Unita Coeficientul (km administrative/ Depresiuni Suprafa dintre două aşezări Indicele de dispersie Poten 1 Bilbor-Corbu- 591 3 0,5 197 16,8 - - Tulgheş VIII, 2 Bilbor 227,3 2 0,8 113,6 12,7 0,1 1 3 Corbu 140,4 2 1,4 70,2 10,0 0,4 1 4 Tulgheş 224,77 4 1,7 56,1AN. 9,0 0,3 3

Distribuţia morfologică a aşezărilor este De menţionat este faptul că în perioadele influenţată de o serie de factori fizico-geografici vechi vetrele au evitat suprafeţele umede şi (fragmentarea şi energia reliefului, densitatea mlăştinoase din fundul depresiunilor, ele reţelei hidrografice, factorii bioedafici, etc.), dezvoltându-se într-o primă fază pe umerii de poziţia geografică explică, sub raport cauzal terase şi la contactul muntelui cu depresiunea. alegerea locului de vatră. În funcţie de aspectele În prima jumătate a secolului al XX-lea, odată majore ale reliefului se pot stabili următoarele cu intensificarea exploatărilor forestiere, în grupe de aşezări: NAPOCENSISspecial în lungul văilor, terenurile agricole au -aşezări care ocupă atât porţiuni de luncă crescut în suprafaţă, ca urmare, vetrelor cât şi de terase (Corbu şi Tulgheş), în lunca şi existente li s-au adăugat trupuri de vetre sau terasele Bistricioarei; gospodării izolate situate pe versanţi. -aşezări localizate la contactul glacisurilor În perioada comunistă grupul de gospodării cu rama montană (Bilbor, Borsec); individuale de la Catrinari a fost propus pentru -aşezări localizate geographianapocensis.acad-cluj.roîn arealul văilor şi dezafectare, primind interdicţie de construire platourilor înalte (Păltiniş, Drăgoiasa, Catrinari, până în anul 1998. Glodu). Forma, structura şi mărimea vetrelor a fost PoziţiaGEOGRAPHIA geografică a aşezărilor sub raportul condiţionată de o multitudine de factori precum altitudinii evidenţiază următoarele grupări: topografia vetrei (forma de relief pe care se -aşezări situate la sub 800 m altitudine dezvoltă), poziţia faţă de drum sau reţeaua (Tulgheş, Corbu); hidrografică etc. -aşezări situate între 800-1 000 m altitudine Din punct de vedere al formei vetrei (Secu, Borsec); aşezărilor, majoritatea acestora au o formă -aşezări cu vetre la peste 1 000 m altitudine neregulată, ce denotă ocuparea spontană a (Bilbor, Glodu, Catrinari şi Păltiniş), aceste spaţiului, acestea extinzându-se progresiv în aşezări numărându-se astfel printre cele mai diferite perioade istorice, existând cazuri în care înalte din ţară. unele aşezări mai mici au fost înglobate în cele

60 Unele aspecte cu privire la tipologia aşezărilor din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş mai mari, unindu-se între ele în urma extinderii lungul unei căi de comunicaţie, curs de apă sau teritoriale. Forma aproximativ circulară se ambele (Bilbor, Secu, Corbu, Tulgheş); poate sesiza la satul Răchitiş, situat în partea de -risipit-alungit, cu dispunere a vetrei în sud-est a localităţii Bilbor. lungul văilor sau căilor de comunicaţie (Glodu); De-a lungul Văii Bistricioarei şi Pârâului -risipit propriu-zis, cuprinde satele Catrinari Secu, dar mai ales a căilor de comunicaţie şi Păltiniş, precum şi anumite părţi din satele principale, apar deseori vetre sau nuclee de aşezări centrelor de comună Bilbor, Corbu, Tulgheş, sub formă alungită, liniară (Drăgoiasa, Bilbor, care au un profil zootehnic şi forestier. Secu, Corbu, Tulgheş). Aceste tipuri structurale de aşezări pot fi Ca trăsături generale în ceea ce priveşte grupate în două grupe majore şi anume: sate cu structura şi textura aşezărilor, satele care s-au indice mic de dispersie, situate mai ales în zona dezvoltat de-a lungul unei reţele hidrografice sau luncilor, teraselor şi glacisurilor Bistricioarei şi de-a lungul unei căi de transport, au în general o sate cu indice mare de dispersie,2/2014 localizate în zona structură adunată, până la compactă, în timp ce platourilor înalte, la contactul depresiunilor cu satele situate la contactul cu zona montană, acolo rama montană înconjurătoare.nr. unde predomină economia pastorală şi căile de Din punct de vedere al mărimii vetrelor comunicaţie se reduc la drumuri forestiere sau predomină vetrele mici (Păltiniş, Drăgoiasa, poteci structura satelor este una risipită, casele Glodu) şi mijlocii (Răchitiş, Capu Corbului, fiind situate la distanţe de 300-400 m unele faţă Pintic, Recea, Hagota),VIII, dar apar şi vetre mari de altele. (Corbu 248 ha) şi foarte mari (Bilbor, Tulgheş), Cele mai multe dintre aşezările acestui cele foarteAN. mici (sub 10 ha) se întâlnesc în satul spaţiu au o textură liniar-tentaculară, Catrinari şi Secu. gospodăriile fiind dispuse fie în lungul văilor, fie Analizând dimensiunea populaţiei în vatră în lungul drumurilor principale ce le străbat un lucru cert este de remarcat că în ultimul (Bilbor, Capu Corbului, Corbu, Tulgheş, Hagota, deceniu şi jumătate localităţile din această Recea, Pintic), în timp ce textura liniarăsimplă regiune se confruntă cu o eroziune demografică este mai rară (Drăgoiasa, Secu), iar textura fără precedent, tendinţă care se menţine şi în radiară este întâlnită şi mai puţin, în cazul continuare, situaţie valabilă şi în regiunile Borsecului. învecinate. Structura aşezărilor rurale este dată de Conform ultimelor date furnizate de la gradul de ocupare a componentelorNAPOCENSIS construite în recensământul din anul 2011, din punct de vatră, ce denotă evoluţia socio-economică într- vedere al mărimii demografice, comunele un cadru natural concret şi este element de bază Bilbor, Corbu şi Tulgheş, împreună cu cele patru ce concură la imprimarea trăsăturilor sate sucevene (Păltiniş, Drăgoiasa, Catrinari, fizionomice ale aşezării. Glodu) însumează 8 232 locuitori, astfel că Datorită condiţiilor fizico-geograficegeographianapocensis.acad-cluj.ro pe de o acestea pot fi grupate în patru categorii: aşezări parte şi a celor de ordin social, economic, rurale foarte mici (sub 250 locuitori), aşezări administrativ, politic, etc., pe de altă parte, rurale mici (251-500 locuitori), aşezări rurale tipurile structurale de vetre din ulucul depresionar mijlocii (501-1 500 locuitori) şi aşezări rurale Drăgoiasa-TulgheşGEOGRAPHIA se caracterizează printr-o mari (1 501-4 000 locuitori). mare varietate şi complexitate, fiind Aşezările rurale foarte mici (sub 250 predominante, mai mult cele de tranziţie care locuitori) într-un număr de şase, reprezintă 50% îmbină două din cele trei tipuri structurale majore. din numărul total al aşezărilor rurale, dar Pe baza celor afirmate putem prezenta concentrează numai 9,4% din populaţie. următoarele categorii de aşezări: Aşezările rurale mici (251-500 locuitori) -adunat-alungit, care se înscrie în spaţiile înregistrează două aşezări (Glodu şi Răchitiş), unde se îmbină activităţile agricole şi pastorale care reprezintă 16,6% din totalul localităţilor cu cele care au tendinţe de concentrare în vatra rurale ce contribuie cu 10,6% la populaţia rurală iniţială, unde unele gospodării sunt dispuse de-a a ulucului.

61 George-Bogdan Tofan

2/2014 nr.

VIII, AN.

NAPOCENSIS

geographianapocensis.acad-cluj.ro

GEOGRAPHIA

Fig. 3. Modele de vetre de aşezări din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş.

Aşezările rurale mijlocii (501-1 500 Aşezările rurale mari (1 501-4 000 locuitori) numără satele Capu Corbului şi Corbu locuitori) includ doar două aşezări (Bilbor sat şi care au un aport de 18,2% la populaţia rurală a Tulgheş sat), care înseamnă 61,6% din totalul acestui spaţiu. populaţiei din mediul rural.

62 Unele aspecte cu privire la tipologia aşezărilor din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş

Delimitarea clară a tipurilor funcţionale de minerale, fiind una dintre zecile de staţiuni care aşezări din depresiunile analizate este o au alcătuit osatura sistemului balneoturistic operaţiune destul de dificilă, întrucât în toate românesc, o staţiune care rivaliza cândva cu aşezările mai mari, inclusiv în oraşul Borsec, Baden-Baden şi Karlovy Vari. sunt prezente ramuri din toate cele trei sectoare Aici au luat fiinţă în timpuri diferite două de activitate. Nomograma funcţională a aşezări mici, una mai veche-Borsecul de Sus, şi aşezărilor din ulucul depresionar Drăgoiasa- una mai nouă cu aproximativ 100 de ani, Tulgheş indică lipsa aşezărilor cu populaţie Borsecul de Jos (prin roire). Aşezarea iniţială era activă ocupată exclusiv în sectorul serviciilor. într-o zonă de păduri şi păşuni, care apoi s-a Dintre tipurile funcţionale de aşezări rurale dezvoltat prin defrişări şi desecări, la fel ca toate lipsesc cele pur agricole, zootehnice şi celelalte aşezări studiate. forestiere, cele mai extinse şi mai caracteristice Oraşul a evoluat din punct de vedere în zonă fiind cele zootehnic-forestiere (Păltiniş, demografic, teritorial şi funcţional,2/2014 în a doua Drăgoiasa, Catrinari, Glodu, Bilbor, Secu, jumătate a secolului XX. Din punct de vedere al Corbu, Tulgheş). mărimii demografice, senr. înscrie în categoria În urma cercetărilor în teritoriu se pot aşezărilor urbane mici (sub 25 000 locuitori), detaşa patru tipuri funcţionale de aşezări suprafaţa acestuia crescând destul de mult în temporare: cabane turistice şi refugii alpine; ultima perioadă datorită aplicării unor măsuri administrative privind extinderea spaţiului stâne fixe sau mobile; cabane forestiere şi de VIII, intravilan de la 217,16 ha, la 360 ha având în vânătoare; odăi (căsuţe, colibe şi bordeie). componenţa sa un număr de 11 trupuri, de unde Acestea din urmă, amplasate la distanţe rezultă AN.o densitate a populaţiei în vatră în anul considerabile faţă de centru de comună sunt 2011 de 7 loc/ha). folosite de localnici cu predilecţie vara în timpul Densitatea aşezărilor înregistrează o 2 2 cositului şi toamna când animalele se întorc de valoare de 10,5 aşezări/1 000 km (95,05 km la păşunat din munţi. suprafaţa administrativă), un coeficient de 2 2 Uneori vatra aşezării urbane poate coincide arealitate de 95 km /aşezare (20,4 km /aşezare parţial cu limita intravilanului sau să limiteze o pentru teritoriul aflat în spaţiu depresionar) şi o suprafaţă mai mică decât cea a intravilanului. distanţă medie de 11,7 km. Pentru oraşele ce dispun de localităţi componente situate la oarecareNAPOCENSIS distanţă de 4. Concluzii centrul urban, vatra se determină pentru fiecare Analiza geografico-umană a unui spaţiu teritoriu constituit ce intră în administraţia relativ restrâns, ce vizează ulucul depresionar oraşului. Aşa este de pildă şi aşezarea Secu, Drăgoiasa-Tulgheş, care cuprinde puţin peste 790 2 parte componentă a municipiului Topliţa. km , se impune în acel sector al Carpaţilor ca un Cea de-a doua componentă (social- microsistem teritorial complex, în care rolul economică) cuprinde geographianapocensis.acad-cluj.rodouă elemente major l-a avut componenta naturală a sistemului, fundamentale ale complexului urban şi anume: cu elementele care o definesc o compun şi care populaţia şi locul de muncă, care spre deosebire au funcţionat în majoritatea cazurilor ca factori de mediul rural este încorporat organic în de favorabilitate pentru iniţierea şi evoluţia teritoriulGEOGRAPHIA oraşului, generând toate aspectele entităţii teritoriale. Acestea au oferit suport componentei social-economice. pentru locuire, diversificare a aşezărilor, Populaţia urbană din acest spaţiu, la nivelul afirmarea acestora şi individualizarea lor. anului 2011, reprezintă 23,6% (2 573 locuitori), Ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş ceea ce denotă un grad redus de urbanizare a reprezintă o entitate geografică sub raportul acestui spaţiu intracarpatic. peisajului, specific depresiunilor carpatice, în Singurul centru urban din microregiune care bogăţiile subsolului reprezintă o zestre cu este Borsec, cu urme de locuire ce datează încă largi posibilităţi de punere în valoare. din perioada romanilor, a cărui renume şi Alături de acestea, hidrografia, cu recunoaştere internaţională se datorează apelor însemnatele izvoare de apă minerală, şi

63 George-Bogdan Tofan elementele biogeografice au conlucrat ca Depresiunea Borsec a intrat în folosinţa elemente de favorabilitate în afirmarea şi elementului uman de foarte multă vreme, individualizarea sistemului de aşezări, rolul parcurgând toate etapele de umanizare a primordial revenindu-i reliefului, care a oferit Carpaţilor Româneşti până la nivelul urban. condiţii restrictive pentru practicarea culturii Funcţiile economice de bază ale staţiunii plantelor, dar favorabile creşterii animalelor, şi sunt turismul, prin funcţia sa balneară respectiv refugiu în momentele grele ale istoriei complexă, cu o mai mare dezvoltare în viitor şi locurilor. Condiţiile climatice limitează şi industria de îmbuteliere a apei minerale, ultima selectează atât vegetaţia spontană, cât şi culturile dintre acestea creând o arie de influenţă ce agricole, oferind elemente favorabile sub raportul depăşeşte teritoriul naţional. microclimatului dezvoltării turismului. Potenţialul resurselor naturale şi umane sunt principalii factori care concură la Bibliografie2/2014 aprecierile privind dezvoltarea unui teritoriu. Între cele trei mari componente [1] NICOARĂ, L. (1999),nr. Geografia populaţiei, (componenta naturală, geodemografic-habituală Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca. şi economică) surprinse în cadrul acestui studiu, [2] SURD, V., NICOARĂ, L. (1989), Potenţialul de s-a definitivat un raport de intercondiţionare, polarizare al centrelor comunale din judeţul omul exploatând în mod echilibrat şi în scop Satu Mare, VIII,Studia UBB, seria Geologia- Geographia, nr. 3, Cluj-Napoca. adaptativ cadrul natural. Alături de condiţiile [3] TOFAN, G. B. (2012), Drăgoiasa-Tulgheş naturale, cele istorice au impus favorabilităţi şi DepressionaryAN. Alignment. The Numerical restricţii, care au condus la individualizarea unui Evolution of Population between 1850 and 2010, spaţiu cu trăsături de specificitate certă. Izolarea Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 1, Cluj- a condiţionat un sistem mental semiînchis în Napoca. care fluxurile de materie, energie şi informaţie [4] TOFAN, G. B. (2012), Depresiunile mici, pătrund şi ies cu destul de mare dificultate. factori şi componentă a umanizării Deosebit de interesant s-a dovedit a fi (antropizării) grupei Centrale a Carpaţilor surprinderea temporală a fenomenului de Orientali. Studiu de caz: Componenta nordică a apariţie şi sedentarizare a populaţiei în acest ulucului depresionar (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor- uluc, care în cazul unor aşezări precum Borsec, Secu-Borsec-Corbu-Tulgheş), Teză de doctorat, Cluj-Napoca. amenajarea şi valorificarea apelorNAPOCENSIS minerale a [5] VERT, C. (2001), Geografia populaţiei. Teorie avut un rol primordial în atragerea populaţiei şi şi metodologie, Edit. Mirton, Timişoara. stabilirea acesteia.

geographianapocensis.acad-cluj.ro

GEOGRAPHIA

64