GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. VIII, Nr. 2/2014 Geographianapocensis.Acad-Cluj.Ro
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Geographia Napocensis Anul VIII, Nr. 2, 2014 UNELE ASPECTE CU PRIVIRE LA TIPOLOGIA AŞEZĂRILOR DIN ULUCUL DEPRESIONAR DRĂGOIASA-TULGHEŞ GEORGE-BOGDAN TOFAN1 ABSTRACT. –Some Aspects Regarding Settlement Typology in Drăgoiasa-Tulgheş Depression Alignment. The emergence of rural settlements in Drăgoiasa-Tulgheş depression alignment is tightly linked to the habitation phases of the area, the main stages taking place depending on the social-economic and historical- political conditions that determined the types of settlements and their generations. The transcarpathian migration fluxes, movements due to agricultural herding and other economic, social, political and 2/2014military phenomena determined several changes in the settlements’ territorial evolution. With the emergence of the Romanian industrial revolution, the phenomenon known as swarming intensified. In the territorynr. at hand, swarmings were oriented along the main waterways of Bistricioara and Neagra, as well as their tributaries. Due to the development of wood processing as an industry, the settlements’ territorial development gained new attributes, especially at the end of the 19th century, when the development was oriented primarily along the main communication routes and at their intersections, where the technical-economicVIII, endowments created favourable conditions for a more intense productive activity. The deforestation process, started long ago, advanced, by the end of the 19th century, to the tributary valleys of the main waterways, creating large clearings, transforming the wooded massifs, at first into grazable forests, and then into pastures,AN. hayfields and land suitable for settlements. By analysing historical documents, we may conclude that the hearths of some settlements such as Păltiniş were „mother-hearths”, from which people left and created new settlements (Drăgoiasa, Glodu, Catrinari). Keywords: rural settlements, village hearth, density, population. 1. Introducere ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş au fost Cercetarile arheologice şi istorice, precum şi puternic influenţate de elementele cadrului analiza documentelor scrise, au creat posibilitatea natural (formele de relief, reţeaua hidrografică, urmăririi evoluţiei aşezărilor din NAPOCENSIScadrul ulucului topoclimatul, suprafeţele împădurite şi depresionar Drăgoiasa-Tulgheş cât şi identificarea înmlăştinirile etc.), comunităţile umane de aici unor factori în formarea şi dezvoltarea acestor adaptându-şi habitatele în conformitate cu aşezări. Ca metode utilizate în cercetarea acestea, astfel că s-a realizat de-a lungul timpului geografică a aşezărilor omeneşti utilizate în o corelaţie strânsă şi permanentă între modul de studierea acestui spaţiu amintim: analiza şi organizare a moşiei aşezării şi vatra acesteia. sinteza-care au presupusgeographianapocensis.acad-cluj.ro toate momentele Acest teritoriu a fost şi încă mai este unul observaţiei geografice (direct pe teren şi indirect în care s-a dezvoltat o civilizaţie favorizată de pe hartă), precum şi metoda istorică cu ajutorul existenţa pădurilor, fapt reflectat în tipul şi căreia s-au putut reconstitui evenimentele. arhitectura construcţiilor existente aici. ComponentaGEOGRAPHIA de habitat a ulucului Prin acţiunea de defrişare au fost obţinute depresionar Drăgoiasa-Tulgheş este aproape în terenuri pentru vetre de aşezări, infrastructuri de întregime rurală cuprinzând şapte aşezări rurale comunicaţii, culturi agricole, păşuni şi fâneţe grupate în trei comune, patru sate aparţinătoare pentru creşterea animalelor. Dacă în trecut comunei Panaci, o localitate componentă a aşezările erau localizate la contactul pădurii cu municipiului Topliţa, precum şi una urbană, mlaştina, cu timpul prin defrişări s-a pătruns pe repartizate în cadrul microsistemului regional versanţii ulucului şi pe culmile montane din jur. relativ uniform, datorită unor factori care au Germenii apariţiei şi dezvoltării aşezărilor favorizat sau au limitat acest lucru. Aşezările din s-au produs în funcţie de factorii naturali, 1Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, 400006, Cluj-Napoca, Romania, e-mail: [email protected] 55 George-Bogdan Tofan istorici, sociali şi economici existenţi, dominanţi secole favorizând apariţia unor terenuri propice fiind totuşi cei socio-economici şi anume: pentru vetre, ţarini, fâneţe şi păşuni. O serie de agricultura (creşterea animalelor, exploatările aspecte, cum ar fi învelişul pedologic actual şi forestiere), valorificarea resurselor subsolului, toponimia locală dovedesc faptul că populaţia în mod special apa minerală, precum şi băştinaşă a început din timpuri străvechi acţiunea schimburile comerciale. de despădurire. Ca şi în alte zone ale României, Depresiunile s-au constituit ca nuclee de aici se foloseau tehnici vechi, tradiţionale pentru locuire umană încă din cele mai vechi timpuri, defrişări, procedee care s-au păstrat aproape de datorită reliefului cu altitudine redusă, ce a zilele noastre. Aceste drumuri forestiere au oferit permis concentrarea populaţiei şi constituirea premisele apariţiei unor nuclee de aşezări sistemului de aşezări umane specifice, datorită temporare (forestiere sau pastorale) care ulterior s- potenţialului socio-economic bine determinat au transformat în aşezări permanente, iar plutăritul care a permis valorificarea intensă atât a lemnului din lungul Bistricioarei2/2014 şi Negrei a spaţiului depresionar propriu-zis cât şi a zonelor determinat apariţia unor habitate în apropierea montane înconjurătoare. acestor artere hidrograficenr. majore. Dacă luncile Bistricioarei şi Negrei Broştenilor, din cauza înmlăştinirilor şi a 2. Geneza şi evoluţia reţelei de aşezări umidităţii excesive nu sunt propice pentru ConfiguraţiaVIII, actuală a reţelei de aşezări din dezvoltarea aşezărilor, şesul înalt oferă condiţii ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş este relativ favorabile pentru amplasarea localităţilor rezultatul unei evoluţii istorice îndelungate, care folosesc conurile terasate, terasele şi influenţatăAN. într-o mare măsură şi de elementele glacisurile. cadrului natural: adăpostul oferit de munţii Însă, aşezările în general au preferat înconjurători, prezenţa celor trei trepte de relief îndeosebi contactul dintre munte şi şes, între şes din vatra depresiunilor (lunca, terasele şi şi podurile de terasă sau glacisurile şi conurile glacisurile), climatul moderat vara şi excesiv de dejecţie. Vetrele aşezărilor au preferat iarna, reţeaua hidrografică relativ dezvoltată, conurile de dejecţie şi glacisurile de la soluri cu fertilitate redusă, suprafeţe întinse confluenţa pârâurilor cu Bistricioara şi Neagra, ocupate cu păduri şi mlaştini etc. mai însorite, dar cu condiţii climatice care Ruralitatea microsistemului regional prezintă anumite inconvenienteNAPOCENSIS legate de Drăgoiasa-Tulgheş este dovedită de structura sa, temperaturile scăzute, inversiunile termice, care cuprinde câteva sate cu funcţii de reşedinţă umiditatea accentuată etc. de comună şi alte câteva sate mai mici şi cătune, Un alt factor care a influenţat răspândirea toate structurate ierarhic şi caracterizate prin vetrelor de aşezări din ulucul depresionar relaţii de interdependenţă unele cu altele. Drăgoiasa-Tulgheş este apa, element vital Astfel, menţionăm satele Păltiniş, pentru comunitatea umanăgeographianapocensis.acad-cluj.ro cât şi pentru Drăgoiasa, Catrinari şi Glodu, care din punct de desfăşurarea activităţilor social-economice. Cele vedere administrativ aparţin de comuna Panaci, mai multe aşezări se concentrează la marginea apoi comuna Bilbor cu satele Bilbor şi Răchitiş, conurilor de dejecţie. comuna Corbu cu satele Capu Corbului şi Corbu GEOGRAPHIAO oarecare influenţă asupra apariţiei şi şi comuna Tulgheş cu satele Tulgheş, Recea, dezvoltării localităţilor din zonă a avut-o şi Hagota şi Pintic. flotaţia de pe Bistricioara şi Neagra, alături de În categoria urbanului se înscrie Borsecul şi posibilităţile de pescuit, topitul inului şi a localitatea componentă a municipiului Topliţa, cânepii, şi nu în ultimul rând valorificarea Secu, care însă în modul cel mai real este o apelor minerale etc. aşezare rurală propriu-zisă. Vetrele aşezărilor Pădurea a reprezentat un factor natural sunt localizate mai ales pe fundul depresiunilor esenţial în evoluţia şi dezvoltarea acestei şi la contactul cu versanţii. microregiuni intracarpatice, acţiunea îndelungată Revenind la structura ierarhică pe care o de defrişare, deosebit de activă în ultimele două îndeplineşte microsistemul regional Drăgoiasa- 56 Unele aspecte cu privire la tipologia aşezărilor din ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheş Tulgheş, până în anul 1956 fiind unul rural în Frumoasă, Poiana Veche, Rezu Mare), pe profunzime, la baza acestuia aflându-se cătunul nivelele următoare situându-se satul (Păltiniş, (aşezare permanentă, cu populaţie redusă din Drăgoiasa, Catrinari, Glodu, Bilbor, Răchitiş, punct de vedere numeric: Chiruţeni, Stânceni, Capu Corbului, Corbu, Tulgheş, Recea, Hagota, Păştinăreşti, Ferăreşti, Suseni Deal, Suseni Pintic), multe dintre satele menţionate până în Luncă, Fundoaia Deal, Fundoaia Luncă, anul 1956 fiind cătune, iar apoi satul reşedinţă de Bilboraş, Joseni, Barasău, Valea Corbului, Valea comună (Bilbor, Corbu, Tulgheş). 2/2014 nr. VIII, AN. NAPOCENSIS geographianapocensis.acad-cluj.ro Fig. 1. Holarhia centrelor polarizatoare pentru populaţia din ulucul depresionar GEOGRAPHIA Drăgoiasa-Tulgheş. Sistemul rural al spaţiului analizat are o modificări, însă iniţiativa locală nu este una evoluţie în timp foarte lentă, caracterizându-se foarte dinamică, lucru ce determină