Strategia Integrată De Dezvoltare Durabilă a Comunei Jijila, Județul

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

COMUNEI JIJILA JUDE ȚUL TULCEA

Revizia 1 la varianta 2012 - 2016, aprobată prin HCL nr 15 / 29.02.2016

2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII ...... 5 2.1. Contextul european ...... 5 2.1.1.Politica de coeziune economică și socială ...... 5 2.1.2.Politica agricolă comună ...... 6 2.1.3. Politici ocazionale ...... 9 2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020 ...... 11 2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România ...... 14 3.PROFILUL SOCIO - ECONOMICO - CULTURAL AL COMUNEI JIJILA ...... 16 3.1.DESCRIEREA COMUNEI ...... 16 3.1.1Scurt istoric ...... 16 3.2.A șezare geografică ...... 17 3.3. Relieful ...... 18 3.4.Clima ...... 19 3.5.Resurse de sol ...... 19 4.ASPECTE SOCI O - CULTURALE ...... 19 4.1.Situa ția demografică ...... 19 4.2.Educa ție ...... 20 4.3.Cultura ...... 21 4.4.Sănătate ...... 21 4.5.Asisten ță social ă ...... 22 4.6. Calitatea generală a vie ții ...... 22 5.MEDIUL INSTITU ȚIONAL LOCAL ...... 23 5.1.Administra ție publică locală ...... 23 5.2. Societatea civilă și asocieri ...... 24 6.ASPECTE ECONOMICE ...... 24 6.1.Mediul de afaceri local ...... 24 7. INFRASTRUCTURA ...... 26 7.1. Drumuri ...... 26 7.2. Deşeuri ...... 27 2

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 7.3. Apă şi canal ...... 27 7.4. Electricitate ...... 27 7.5. Comunicaţii ...... 27 8.FINANŢE LOCALE ŞI CAPACITATEA DE MANAGEMENT DE PROIECT ...... 28 8.1.Grad de îndatorare ...... 28 8.2. Management de proiect ...... 28 9. PATRIMONIUL CULTURAL - POTENŢIAL TURISTIC ...... 28 10. SEMINARUL VIZIUNILOR COMUNA JIJILA ...... 29 10.1.Direc ția strategică: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii ...... 29 10.2. Direc ția strategică: Modernizarea serviciilor publice ...... 31 10.3.Direc ția strategică: Revitalizarea activităților culturale și sportive ...... 31 10.4.Direc ția strategică: Crearea unui cadru favorabil investițiilor ...... 32 10.5. Direc ția strategică: Creșterea capacității administrative de atragere de fonduri europene ...... 33 10.6. Direc ția strategică: Implicarea cetățenilor în viața comunității și cultivarea spiritului civic ...... 34 11.PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR STRATEGICE 2014 - 2020 ...... 35 11.1.Direcţia strategică: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii ...... 35 11.2. Direcţia strategică: Modernizarea serviciilor publice ...... 53 10.3.Direcţia strategică: Revitalizarea activită ților culturale și sportive ...... 65 10.4.Direcţia strategică: Crearea unui cadru favorabil investitorilor ...... 72 10.5. Direcţia strategică: Cre șterea capacității administrative de atragere de fonduri europene ...... 82 10.6.Direcţia strategică: Implicarea cetă țenilor în viața co munită ții și cultivarea spiritului civic ...... 85

Cuvânt înainte, Strategia are drept scop crearea premiselor pentru valorificarea potenţialului local şi zonal a oportunităţilor pentru dezvoltare, fiind un cadru ce serveşte atât intereselor publice, dar şi celor private, datorită menţinerii şi îmbunătăţirii elementelor de ordin economic, social şi de mediu, esenţiale pentru prosperitatea pe termen lung a ce tăţenilor şi a societăţilor comerciale din comuna Jijila Strategia de dezvoltare locală a comunei Jijila identifică o viziune clară asupra viitorului - modul în care doreşte comunitatea să devină la finele perioadei de planificare . Am fost şi vom fi în co ntinuare dedicaţi construirii unui comune modern e , european e , de care să fim cu toţii mândri, o comună în care investiţiile să vizeze toate categoriile sociale şi profesionale, Cred că cel mai important aspect al dezvoltării durabile îl reprezintă planifi carea viitorului în contextul cunoa ș terii trecutului nostru.

Nicoară Dumitru, Primar al comunei Jijila

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Contextul european 2.1.1.Politica de coeziune economică și socială În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 – 2013, şi având în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentru perioada de programare 2007 – 2013 au fost stabilite ini ț ial 3 obiective : Obiectivul “Conve rgenţă” - acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE. (Întreg teritoriul României se încadrează în acest obiectiv). Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” - vizează regiunile care nu sunt eligibile pentru obiect ivul „Convergenţă” ; Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” – pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale. Aceste trei obiective au fost realizate prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES), care reprezintă polit ica fundamentală a UE, fiindu - i alocată 1/3 din bugetul său şi a urm ă rit de - a lungul timpului: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE; Îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice; Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE. Pentru perioada de programare 2007 – 2013, România a fost eligibilă doar pentru Obiectivul „Convergenţă” şi “Cooperare teritorială europeană”. Pentru perioada 2007 - 2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă). În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorială, ce presupune că: tuturor zonelor Comunităţii trebuie să li se asigure posibilitatea de a contribui la dezvoltarea europeană; orientările strategice trebuie să ţină cont de: necesităţile de investiţii atât pentru zonele urban e, cât şi pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regională, în promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi stabile şi a integrării sociale. Pentru perio ada de programare 2014 – 2020, î n lumina situaţiei economice actuale şi a resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca rolul instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune să fie tot mai mare. În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la dispozi ție până la 366,8 miliarde E UR pentru a se investi în regiunile, ora șele și economia reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investi ții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere 5

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” economică, abordarea p roblemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților - cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întrepri nderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma ce revine României pentru politica de coeziune este estimata la 21,8 miliarde (preturi 2011), în cre ș tere cu 10% fa ț ă de alocarea 2 007 - 2013 (situat ă la nivelul de 19,8 miliarde euro). În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va există un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță.

2.1.2.Politica agricolă comună Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici complementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi Politica Comună de Pescuit (PCP). Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea rurală a evoluat tot mai mult ca obiectiv de sine stătător. Fenomenul a început odată cu prima Reformă MacSharry (1992), când au fost introduse măsurile referitoare la dezvoltarea rurală şi la prot ecţia mediului şi a continuat cu definirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC, prin Agenda 2000. Redefinirea instrumentelor financiare ale PAC în 2006, în special în ceea ce prive ș te Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), a cond us la separarea totală a asistenţei pentru dezvoltarea rurală de restul asistenţei structurale, atât în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare, cât şi tipurile de asistenţă financiară. Fondul FEOGA fusese progresiv împărţit între intervenţii structural e pe spaţiul rural şi agricultură, într - o manieră greu de administrat. Reorganizarea în FEADR, odată cu ciclul de programare 2007 – 2013, a reu ș it sa clarifice obiectivele dezvoltării rurale şi a simplificat asistenţa financiară pe două arii de intervenţie : pe de o parte, pe agricultură şi silvicultură, pe de cealaltă parte, dezvoltarea rurală. Dincolo de simplificările de natură operaţională pe care le - a adus, clarificarea a avut şi un aport benefic asupra ariei de acoperire. Datorită acest ei delimitări, spaţiului rural i se recunosc nevoile specifice de dezvoltare şi i se poate acorda o atenţie mai bine concentrată. Nevoile acestor zone sunt asociate cu preocupările preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie să răspundă în aceeaşi măsură cerinţelor dezvoltării durabile şi standardelor de calitate ale vieţii, care trebuie să ajungă comparabile cu cele din spaţiul urban. Creată acum 50 de ani, PAC a început prin subvenţionarea producţiei de produse de bază în scopul asi gurării necesarului intern, creşterii productivităţii şi securităţii alimentelor. În prezent, accentul se pune pe calitatea alimentelor, şi pe rolul agriculturii în conservarea şi managementul resurselor naturale. Se aşteaptă ca agricultorii să fie mai ori entaţi către piaţă şi mai competitivi – pentru a putea produce pentru piaţă fără a fi influenţa ț i în alegerile lor de posibilitatea de a primi

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” subvenţie pentru un anumit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit cu plăţile d irecte. Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce priveşte creşterea, ocuparea şi dezvoltarea durabilă. Actuală perioadă de programare oferă în acest sens o oportunitate de a orienta sprijinul din partea noulu i fond de dezvoltare rurală către aceste obiective, în concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi Agenda Lisabona relansată. Pentru a face faţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistenţă structurală şi teritorial ă. Astfel a fost creat cadrul legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune. Acest regulament instituie două fonduri:  Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);  Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (F EADR). Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii a gricole comune (PAC). FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare rurală. Tipurile de acţiuni finanţate prin aceste două instrumente, în cadrul PAC sunt: 1. Finanţarea măsurilor prin FEGA prin co - gestiunea dintre Statele membre şi Comisie şi în manieră centralizată la nivel comunitar  restituirile fixă te pentru exportul produselor agricole către ţări terţe;  intervenţiile destinate reglementării pieţelor agricole;  plăţile directe către agriculto ri prevăzute în cadrul politicii agricole comune;  anumite acţiuni de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă a Comunităţii şi în ţările terţe, realizate de Statele membre. 2. În manieră centralizată , FEGA finanţează:  contribuţia financ iară a Comunităţii la acţiuni veterinare punctuale, la acţiuni de control în domeniul veterinar, în cel al mărfurilor alimentare şi al alimentelor pentru animale, a programelor de eradicare şi de supraveghere a bolilor animale, precum şi a acţiunilor fitos anitare;  promovarea produselor agricole;  măsurile, adoptate conform legislaţiei comunitare, destinate asigurării conservării, determinării, colectării şi utilizării resurselor genetice în agricultură;  punerea în aplicare şi menţinerea sistemelor de info rmaţii contabile agricole;  sistemele de cercetare agricolă.  FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co - gestiune, programele de dezvoltare rurală. Corespunzător, există două domenii (aşa - numiţii „piloni”) ai PAC :

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”  Pilonul 1 - Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pen tru implementarea măsurilor comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile, intervenţia pe piaţă, ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună.  Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cu prinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului şi are drept obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rur ale, prin menţinerea dinamismului social, agriculturii durabile şi asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale şi pr e urbane. Strategiile şi programele de dezvoltare rurală pentru 2007 - 2013 au fost construite în jurul a patru axe prioritare , după cum urmează:  axa 1 , privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;  axa 2 , privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale;  axa 3 , privind calitatea vieţii în zonele rurale şi div ersificarea economiei rurale;  axa 4 , privind programul Leader. Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală depind de situaţia specifică, de punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare. în oc tombrie 2011,Comisia Europeană a prezentat un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014 - 2020, precum şi o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluţia politicii. Pachetul legislativ constă în patru propuneri de regulamente de bază pentru politica agricolă comună privind: a) plăţile directe; b) organizarea comună a pieţelor (OCP) unică; c) dezvoltarea rurală; d) un regulament orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC. A șa cum afirma comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Ciolo ș, politica agricolă comună reprezintă o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai urbanizată și, pe de altă parte, o agricultură din ce în ce mai strate gică. Acesta este motivul pentru care a fost propus un nou parteneriat între Europa și agricultori, prin intermediul unei politici agricole comune reînnoite după 2013. Noul parteneriat se va înscrie în perspectiva istorică a politicii comune largi și urmăr e ște, totodată, dorinţa de a pune o nouă temelie la baza contractului de încredere încheiat între cetăţenii europeni și agricultura lor prin intermediul PAC.

2.1.3. Politici ocazionale Politicile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu / dezvoltare durabilă, societate informaţională / inovaţie şi oportunităţi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai buna leg iferare, multilingvismul şi schimbările climatice. Uniunea Europeană s - a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluăr ii, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politică de sine stătătoare. Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum şi pentru generaţiile viitoare, integrează obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniun ii Europene îşi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi energia curată, transportul durabil, consumul şi producţia durabile, conservarea şi managementul resurselor naturale, sănătatea pu blică, incluziunea socială, demografia şi migraţia, sărăcia. Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datorită efectelor generate de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al emi siilor de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faţă de nivelul 9

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” acestora din 1990, reducerea consumului de energie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20). În cadrul societăţii informaţionale , tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB - ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întrepri nderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să aibă cunoştinţele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaţională, Uniunea Europeană punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă de bază a modelului social european. Cercetarea, educaţia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie dinamică, bazată pe cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European va interconecta cele trei componente, rezultatele obţinute din cercetare urmând să fie transpuse în activităţile comerciale. Prevederile comunitare referitoare la oportunităţi egale / şanse egale / creştere econ omică şi ocupare a forţei de muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, având două componente de bază : Strategia Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naţionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a forţei de muncă, de a îmbunătăţi calitatea şi productivitatea muncii şi de a întări coeziunea socială şi teritorială. Agenda Soc ială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi să promoveze egalitatea de şanse pentru toţi. Implementarea politicii sociale este susţinută de două agenţii europene: Agenţ ia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă . Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferare cuprind simpl ificarea şi îmbunătăţirea reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi pentru a consolida respectarea şi eficacitatea normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul Strategiei Lisabona revizuite, Comisia Europeană a lan sat o vastă strategie privind o mai bună legiferare pentru a asigura contribuţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi obiectivele sociale şi de mediu şi avantaj ele pentru cetăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o mai bună legiferare are în vedere trei aspecte esenţiale :  promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor necesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor administrative şi evaluarea impactului;

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”  strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii din Uniunea Europeană;  un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional. În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de - a doua analiză strategică a programului O mai bună legiferare în Uniunea Europeană , în care se arată că s - au înregistrat deja progrese reale şi considerabile şi sunt prezentate planuri pen tru a continua în această direcţie. Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument de guvernare este unică în lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cetăţenilor ei este unul dintre factorii care contribu ie la transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform Tratatului de la Lisabona , semnat în decembrie 2007 de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru succesul complet al tranziţiei şi restructurări i economice, în primii ani după 1989 nu s - a acordat atenţia corespunzătoare dimensiunii regionale. Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, a trebuit să se admită că luarea în considerare în mod e xplicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale, reprezintă un element cheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel fiind posibil să se depăşească decalajul dintre teorie şi practică, î n dezbaterile despre descentralizare, autonomie administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea europeană, cooperarea transfrontalieră, reţelele teritoriale, pe de altă parte. În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România“. Ace a stă nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colecti vităţilor locale şi regionale din ţara noastră şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus , bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale.

2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020 Strategia de Dezvoltare a Judeţului Tulcea vizează orizontul 2020. În acest context, considerăm relevantă cunoaşterea direcţiilor prioritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentr u perioada următoare de programare, respectiv 2014 – 2020. Europa trece printr - o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lu mea

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. Uniunea Europeana trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca U niune. A fost nevoie de o strategie care să permită ie ș irea din criză şi care să transforme UE într - o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune so cială. în iunie 2010, a fost lansata strategia pe 10 ani a Uniunii Europene , cunoscută sub numele de Europa 2020 , care a adus o nouă viziune pentru economia Europei, bazată pe o coordonare extinsă a politicilor economice şi fiscal - bugetare, având ca princi pal scop crearea unor condiţii prielnice creşterii economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea European ă şi - a fixă t, la acel moment, câ teva obiective esenţiale pe ca re intenţionează să le atingă până în anul 2020, acoperind următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, educaţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea socială şi reducerea sărăciei, energia şi schimbările climatice. De asemenea, strategia a inclus ș i c â teva programe - pilot, menite sa asigure cadrul prin care UE şi autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020 : inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei şi eficien ţa energetică. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul al XXI - lea. Europa 2020 propune trei priorităţi , care se susţin reciproc: – creştere inteligentă : dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; – creştere durabilă : promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; – creştere favorabilă incluziunii : promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de mu ncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia Europeana a propus următoarele obiective principale pentru UE : – 75% din populaţia cu vârsta cuprin să între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; – 3% din PIB - ul UE ar trebui investit în cercetare - dezvoltare (C - D); – obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, da că există condiţii favorabile în acest sens); – rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare; – numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 2 0 de milioane. Aceste obiective sunt interconectate şi reprezint ă elemente cruciale pentru reuşita atingerii unui nivel de dezvoltare corespunz ă tor. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează 12

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” strategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective şi traiectorii naţionale . Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive. Pentr u a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi internaţional, dar ș i la nivel na ț ional ș i regional. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realiz area de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: – „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile - cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă; – „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; – „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor; – „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică; – „O poli tică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM - uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial; – „O agendă pentru noi co mpetenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune core lări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; – „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. Aceste şapte iniţiative emblematice angajează atât UE, cât şi stat ele membre. Instrumentele UE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică externă vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura 13

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice şi monetare. Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă dom eniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice. Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi sincronizează politicile economice şi financiare, astfel încât să a tingă obiectivele propuse la nivelul UE şi prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei Europa 2020 este Semestrul European . Implementarea strategiei prin exerciţiul semestrului european este monitorizată la ni vel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă i ncluziunii. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020 .

2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România În 2013, Comisia Europeană a emis opt recomandări pentru România, menite să o ajute să - şi îmbunătăţească performanţa economică. 1. Punerea în aplicare a unui program preventiv În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un progra m preventiv de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013. 2. Finanţe publice şi un sistem de impozitar e sustenabile Deşi poziţia bugetară s - a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, Ro mânia ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în vârstă. 3. Reformarea sectorului sanitar În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi mai

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor. 4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia În 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede, Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelo r expuse riscului de sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activar e. 5. Reforma învăţământului România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit . 6. Modernizarea administraţiei publice Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice. 7. Mediul de afaceri Provocările majore cu care s e confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e - guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM - urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi comb atere a practicilor de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice . 8. Energie şi transporturi România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvol tată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung. Prin urm are, cele mai importante provocări pe care României le va î nt â mpina în noua perioada de programare sunt legate de participarea r edus ă pe pia ța forței de munc ă , 15

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” infrastructura subdezvoltat ă , sistemul precar de cercetare și inovare și competitivitatea sc ă zut ă , utilizarea ineficient ă a resurselor, precum și administrația și guvernanța public ă precar ă .

3. PROFILUL SOCIO - ECONOMICO - CULTURAL AL COMUNEI JIJILA 3.1. D ESCRIEREA COMUNEI 3.1.1 S curt istoric Primele semne de viaţă pe teritoriul actualei comune datează din vremuri antice. S - au descoperit vestigii arheologice getice din prima perioadă a fierului, dar şi vestigii romane având suprapuneri feudale timpurii. Documentele istorice privind cele două localităţi sunt destul de puţine, dar cele existente dezvăluie aceleaşi probleme ale comunei Jijila cu acelea cu care se confruntă toate celelalte aşezări din Dobrog ea de Nord în perioada otomană. Zonarea arheologica a teritoriului comunei se prezint ă astfel: Zona aflat ă la 3 Km SE de sat, unde s - a descoperit o a ș ezare fortificat ă din secolul I i.H. - I d.H. apar ț in â nd perioadei LaTene, getodacice. Pe acela ș i terito riu descoperindu - se ș i o a ș ezare din perioada roman ă , o villa rustica . Teritoriul se găse ște astăzi pe o proprietate privat ă . La c â ț iva km de satul Garvăn se afl ă cetatea Dinogetia. Se pare ca la început Dinogetia roman ă a fost în st â nga Dunării , la Barb o ș i, iar de la început ul sec. IV d.C. s - a str ă mutat pe popina de la „Bisericu ț a” ( Garvăn ), unde a d ă inuit p â n ă la sf â r ș itul sec. VI. în sec. IV au fost î n ă l ț ate în interiorul cet ă ț ii ref ă cute de Diocletian mai multe construc ții , dintre care au fost dezvelite prin s ă p ă turi arheologice ruinele presupusului „praetorium”, ale unei basilici, ale casei („domus”) unui aristocrat s.a., iar în exterior, la cca 100m NE de incinta, în marginea g â rlei Latimea, ruinele unor terme. Cetatea, împreună cu bazilica ș i alte clădiri din interior, au fost ref ă cute în timpul lui Anastasius ș i Iustinian. Incinta cet ă ț ii romane, abandonat ă în sec. VII, a fost refolosit ă începând cu sf â r ș itul sec. X, odat ă cu refacerea unor ziduri în timpul revenirii autorit ă ț ii bizant ine la Dunăre . Cercet ă rile în cetatea roman ă au dus la descoperirea nu numai a unor vestigii din aceast ă perioad ă , ci ș i a unor urme din neolitic ș i epoca bronzului, fragmente de amfore din epoca elenistic ă , venind din bazinul Marii Egee, care formau o parte din obiectele importate de geto - daci si, în fine, foarte mult ă ceramic ă de factur ă getic ă ; toate acestea constituie dovezi ale intensit ă ț ii locuirii la Dinogetia. Se pare ca satul a fost fondat de c ă tre t ă tarii din Crime e a pe la început urile secolul ui al XVIII - lea. Î ns ă , în timp, romanii din Basarabia intrat ă din 1812 sub autoritate ț arist ă , vor imigra în num ă r mare prin 1817, oblig â ndu - i pe t ă tari s ă p ă r ă seasc ă a ș ezarea. (Gr. Danescu, op. cit.). Vechea vatr ă a satului se g ă sea la Sud - Vest de c ea actual ă pe dealul Silistea unde erau peste 14 bordeie în care au locuit familii de oieri ardeleni. Î n vara lui 1962, aici s - au g ă sit mai multe vestigii, cum ar fi: ustensile specifice st â nelor precum ș i 7 monede (fifirici) emise la 1795. Prima men ț ionare documentar ă a localit ă ț ii Jijila o descoperim în harta ruseasc ă de r ă zboi 16

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” î ntocmit ă pentru Dobrogea în timpul r ă zboiului ruso - turc din anii 1828 - 1829. Agentul polonez Korsac, ce str ă bate în 1849, găse ște localitatea Jijila ca f ă c â nd parte din plas a Măcin . ( Anca Gheata - Toponimie ș i geografie istoric ă în Dobrogea medieval ă ș i modern ă ). Djidjila - iat ă cum o nume ș te reputatul agronom Ion Ionescu de la Brad, localitatea de care ne ocup ă m (ibidem). Potrivit constat ă rilor sale, Jijila este o localitate populat ă la 1850 în totalitate de rom â ni. ( T. Mateescu - Permanen ț a ș i continuitatea rom â nilor în Dobrogea ). Î n FONDUL TAPIURILOR OTOMANE, localitatea apare sub denumirea de Cicila. Men ț ionam c ă fondul e valabil pentru perioada 1864 - 1877. ( Anca Gheata, op. cit. ). Î n anul 1855 satul e b â ntuit de ciuma ș i este p ă r ă sit, locuitorii r ă ma ș i în via ț ă mut â ndu - se peste derea (p â r ă u) astfel satul vine de la Est spre Vest. Se pare ca aceasta ar fi prima fixă re a locuitorilor în vatr ă actual ă . Un al d oilea val de stabilire uman ă în vatra Jijila este reprezentat ă prin migra ț ia unor familii din B ă r ă gan. Ț ă nderei - este localitatea de origine a acestor familii care erau în general agricultori, dar mai ales pescari. Semnificativ este faptul ca antroponimul Tandara este ca nume de familii prezent în localitate. Al treilea val de stabilire î l reprezint ă "nadolenii" veni ț i din Nadolul Basarabiei (probabil în perioada mi ș c ă rii naradaiciste). Dup ă primul r ă zboi mondial se produce al patrulea val de migra ț ie ș i statornicire în Jijila al a ș a - zi ș ilor badalani veni ț i din Badalanul de Gala ț i.( date luate din site - ul PAPI Jijila ) 3.2. A șezare geografică Comuna Jijila este localizată în nord – vestul judeţului Tulcea la o distanţă de 69 Km de oraşul Tulcea, pe Drumul National 22(E 87) ș i 22E. Cea mai apropiată localitate urbană este oraşul Măcin, situat la o distanţă de 8 Km de comună. Î n prezent comuna Jijila este compusă din următoarele unităţi teritorial - admi ni strative: localitatea de reşedinţă Jijila şi din satul Garvăn . Comuna se învecinează la nord - est cu comuna Grindu, la est cu comuna Luncaviţa, la sud cu oraşul Măcin şi la sud - est cu comuna Sm â rdan. Î n apropiere, se afl ă dou ă aglomer ă ri urbane cu mare inf luen ț ă asupr a celor dou ă localit ă ț i: municipiul Brăila , jude țul Brăila (24 km) ș i municipiul Gala ți , jude țul Gala ți (20 km).

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Ca tipologie, satul vechi Jijila, era grupat în imediata apropiere a băl ț ii Jijila spre Dunăre ș i se poate încadra în tipul satelor compact adunate. De altfel ș i dezvoltarea ulterioară spre Vest ș i extinderea spre Nord ș i Sud în perioada primelor decenii ale secolului al XX - lea, au aceea ș i caracteristică compactă. Dacă vatra veche, nucleul ini ț ial al satului s - a grupat în juru l bisericii unde sunt amplasate ș i majoritatea institu ț iilor publice ș i unde s - a conturat ș i centrul civic prin amplasarea natural ă a gospod ă riilor nu se î nscrie î ntr - o anumit ă ordine ș i are aparenta dezordonata, prin str ă zi întortochiate . Tot ce s - a construit ulterior s - a f ă cut în baza unui plan de sistematizare, cu str ă zi drepte, ordonate cu casele aliniate la drum. Deci satul modern are străzi rectangulare, spa ții dens locuite, o structur ă adunat ă . Localitatea Garvăn este o a ș ezare dezvoltat ă în lungul drumului principal (DN22E) . Bilan ț ul terenurilor din intravilan (ha): Total comună Jijila Garvăn 390,5726 258,4132 132,1594

Bilan ț teritorial (ha):

Total comună Jijila Garvăn Arabil 8 002 40 577 3 425 Livezi 33 20 13 Vii 224 124 100 P ă ș uni 606 400 206 F ă ne ț e - - - Agricol 8 865 5 142 3 723 Ape ș i p ă duri 2 666 1 520 1 146 Cur ț i construc ții 125 78 47 Total general 11 983 6 830 5 153

3.3. R elieful Relieful comunei Jijila este unul tipic pentru Dobrogea de Nord. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei presupune două forme distincte de relief:  prima formă este caracterizată prin ultimele ramificaţii ale Munţilor Măcin, cu valori maxime în dealul Sărăciei – 152, 1m şi Dealul Mare cu 141,6 m;  a doua formă de relief aparţine celei specifice Luncii Dunării. Sub aspect hidrografic, comuna este străbătută de la est la vest de Pârâul Jijila ce se varsă în lacul Jijila.

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 3.4. C lima Clima este t emperat - continentală cu vânturi dinspre nord la nord - est şi nord - vest. Î n general, condiţiile naturale de sol, climă şi relief sunt favorabile dezvoltării agriculturii. Se cultivă cereale, fasole, floarea soarelui, sfecl ă de zahăr, cartofi, legume, lucernă dar şi pomi fructiferi şi a viţ ă de vie.

3.5. R esurse de sol Din punct de vedere al resurselor de sol, în partea nordică şi sud - estică a comunei se găsesc aluviunile mâloase - nisipoase ale Dunării, unde nu există resurse de substanţe minerale utile, valo rificabile. Î n restul comunei apar o serie de substanţe minerale îndeosebi roci ce pot fi exploatate în carier ă . Cuarţitele sunt exploatate sporadic în carierele Orliga şi Gorgani, fiind utilizate ca piatră pentru drumuri şi pentru prepararea betoanelor câ t şi pentru fabricarea produselor refractare. Rezervele estimate sunt mari şi se pot exploata în condiţii avantajoase. Granitul există din abundenţă în partea central şi sudică a comunei. Formaţiunile loessoide, formate în Pleistocenul mediu şi superior s e găsesc pe mari suprafeţe şi constituie resurse enorme. În ambele localităţi ale comunei s - au exploatat substanţe minerale utile solide. La Jijila s - au extras cuarţit şi caolin. Cuar ț itul s - a scos din Cariera Orliga, aflată la 3 km sud - vest de Jijila şi 5 km nord - vest de Măcin. Sporadic şi artizanal s - a extras cuar țit şi de pe versanţii şi creasta Dealului Orliga. Î n extravilanul satului Garvăn s - a deschis relativ recent o carier ă de roci utile.

4. ASPECTE SOCIO - CULTURALE 4.1. S itua ția demografică Conform datelor furnizate de Direc ția județeana de Statistică Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Jijila la 1 ianuarie 2013, se înregistrau 5. 678 de locuitori din care 2833 bărba ți si 2845 femei. Fa ț ă de datele de la recens ă m â ntul din 1992 popu la ția a crescut de la 5636 locuitori la 5 678 locuitori. Din datele preluate de la statistic ă , popula ția era 1 ianuarie 2013 de 5678 locuitori iar în 2010 de 5737 de locuitori.

Popula ția comunei pe sexe - la 1 ianuarie 2013 : Total locuitori Bă rba ț i F emei 5 678 2833 28 45

Num ă r copii n ă scu ț i : 2013 2014 2015

Număr desese: 2013 2014 2015

74 65 50

Număr familii beneficiare a ajutorului pentru incalzire - 2015 :

N umăr familii beneficiare: lemne gaze 182 78 104

Familii tinere beneficiare a aloca ț iei de sus ț inere a familiei: T otal Familii cu 1 copil Familii cu 2 copii Familii cu mai mul ț i copii 62 22 34 6

Popula ția activ ă la nivel de comun ă : Popula ția activ ă o cupat ă î n: Total comună Localitatea Jijila Localitatea Garvăn Agricultură 2791 2094 697 Silvicultură 10 8 2 I ndustrie 100 100 - C onstruc ții 40 30 10 C omer ț 210 135 75 P rest ă ri servicii 280 220 60 P o ș t ă și telecomunica ț ii 8 8 - F inan ț e, b ă nci, asigur ă ri 10 8 2 A dministra ț ie public ă 48 46 2 Un aspect pozitiv important în viaţa economico - socială a comunităţii este reprezentat de faptul că unul dintre obiectivele Primăriei pentru dezvoltarea comunităţii este crearea de noi locuri de muncă în comună.

4.2. E duca ție Nivelul de pregătire a popula ţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având - o persoanele care au pregătire elementară - 65%, urmând apoi persoanele cu studii liceale - 20% şi studii universitare doar 10%. Priorităţile Primăriei din punct de vedere ale actului de învăţământ privesc dota rea cu material didactic şi reabilitarea unei grădiniţe şi a căminului cultural.

Număr elevi: Total comun ă Jijila Garvăn 470 391 79

Număr pre ș colari: Total comună Jijila Garvăn 96 81 15

Număr cadre didactice: Total comun ă Jijila Garvăn 42 21 21 Ș coala veche nu mai este utilizat ă ș i au fost construite dou ă corpuri noi de ș coal ă care nu sunt suficiente pentru n umăr ul de copii existen ț i. S ă lile de clas ă la ș coli le noi au fost dimensionate pentru un n umăr de 16 elevi iar în clas ă î nva ț ă 24 de elevi în condi ț ii de agl o merare. Un alt inco n venient al noilor ș coli î l constituie c ă ldura din timpul verii. Curtea ș coli i este în prezent neamenajat ă ș i necesit ă o sistematizare ș i o dotare minim ă . De asemenea , este necesară construirea unei noi școli, condițiile de desfășurare a activităților în școala veche fiind improprii. Ș coala are nevoie de mobilier nou, sal a de sport are nevoie de pardoseal ă nou ă .

4.3. C ultura Î n ceea ce prive ș te infrastructura de cultura, comuna Jijila beneficiaz ă de dou ă bibioteci. Biblioteca din Comuna Jijila a fost î nfiin ț at ă în anul 1958 ș i cuprinde un n umăr de 11300 c ă r ț i ș i periodice tip ă rite. Este frecventat ă de un n umăr de aproximativ 500 de utilizatori de toate v â rstele , at â t din Jijila c â t ș i din Garvăn . Î n Jijila exist ă un cămin cultural situat în zona central ă , cămin care este reabilitat.

4.4. S ănătate Număr unit ă ț i sanitare (spital, dispensare, farmacii, puncte farmaceutice) Total comun ă Jijila Garvăn 1 - cabinet medical individual 2 1 - cabinet medical asociat 1 - farmacie

Număr medici ș i alte cadre medicale Total comună Jijila Garvăn 5 1 medic + 2 asistente 1 medic + 1 asistent ă

Î n prezent este în execu ț ie un dispensar comunal cu mai multe cabinete medicale. Este necesar ă g ă sirea finan ț ă rii dot ă rii cu mobilier ș i aparatur ă medical ă performant ă .

4.5. A sisten ță socială Î n comuna Jijila sunt angaja ț i 28 asisten ț i personali pentru persoanele cu handicap ș i sunt 25 de perso a ne cu handicap gr.II. Nu există centre de asi sten ță socială nici pentru copii ș i nici pentru persoane v â rstnice.

Număr persoane cu handicap Total comună Jijila Garvăn 68 50 18 Număr ul asistentilor personali ai persoanelor cu handicap

Total comună Jijila Garvăn 28 22 6

4.6. C alitatea generală a vie ții Calitatea vie ții reflectat ă în starea ș i dotarea locuin țelor , a dotărilo r comunale, a facil ită ț ilor de comunicare, spa ții verzi, spa ții de petrecere a timpului liber.

Număr ul de gospodării ș i dotarea minimal ă : Total comună Jijila Garvăn 2030 1470 560

Dotare:  aragaz - 1960  frigidere - 1903  ma ș ini de spalat - 570  televizoare - 2000 Număr locuin țe : Total comună Jijila Garvăn 2063 1469 594

regim de î n ă l ț ime: P ș i P+1 materiale de construc ț ie - ceamur, bol ț ari, c ă r ă mid ă , b.c.a î nvelitori - tabla, tigl ă ș i azbociment (mai ales la anexele gospod ă re ș ti) Î n nici una dintre localită ți le comunei nu există spa ții verzi amenajate sau locuri de joac ă pentru copii. Î n curtea gr ă dini ț ei există c â teva dot ă ri pentru pre ș colari. Nu există spa ții pentru petrecerea timpului liber: cluburi, discoteci. Planul Urbanistic general ș i Regulamentul Local de Urbanism au fost elaborate, avizate ș i aprobate în anul 2000. Este necesar ă reactualizarea acestei documenta ț ii de urbanism care are drept scop trasa rea liniilor ș i direc ț iilor de dezvoltare ale comunei pe o perioada de max.10 ani. Prezenta strategie de dezv o ltare local ă ar trebui sa fie punctual de plecare al analiz ă rii direc ț iilor de dezvoltare viitoare ale comunei. Proiectele considerate prioritar e pentru comună sunt: reabilitarea infrastructurii de mediu şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri, instruirea resursei umane şi crearea de strategii integrate pentru turism. Datorit ă lipsei de activitate, n umăr ul ș omerilor fiind ridicat, se observa o sc ă dere a nivelului de trai, mai accentuat în satul Garvăn ș i datorit ă î mb ă tr â nirii mai accentuate a popula ției . Aplicarea legii nr.18/1991 a fondului funciar p â n ă în pre z ent s - au eliberat un n umăr de 2427 titluri de proprietate ; mai sunt de eliberat un n umăr de 107 titluri. Terenurile agricole care s - au rec o nstituit sau constituit ca urmare a aplic ă rii legilor funciare nu sunt intabulate dec â t în mic ă m ă sur ă ș i doar ca urmare a încheierii unui act de î nstr ă inare.

5. MEDIUL INSTITU Ț IONAL LOCAL 5.1. Administra ție publică locală Comuna este administrat ă de autorit ă ț ile Administra ție i publice locale respectiv Consiliul local ca organ deliberativ ș i Primarul ca organ executiv. Aceste dou ă autorită ți conduc activitatea comunei în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administra ția publică locală ș i a celorlalte acte adm i nistrative. La nivelul comunei active a z ă urm ă toarele institu ț ii bugetare: Primăria , Grădini ța , Ș coala gimnazial ă , Biblioteca comunal ă , Politia Jijila, Ș coala Garvăn , Grădini ța Garvăn , punc t de informare turistic ă Garvăn , un punct muzeal Jijila, (în cadrul căminului cultural) și un punct muzeal Garvăn ( î n cadrul ș coli i). Activeaz ă , de asemenea un oficiu po ș tal ș i dou ă agen ț ii po ș tale. Din anul 2014 comuna Jijila este membru în Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării cu reprezentare în structurile de conducere la nivel de Primar.

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Împreună cu alte 33 de Unită ți Administrative Teritoriale din județul Tulcea, comuna Jijila face pa rte din grupul de UAT uri care vor primi finan țare în perioada 2014 - 2020 prin intermediul mecanismelor ITI Delta Dunării care vor asigura premizele unei dezvoltări sustenabile și susținute ale comunei Jijila.

5.2. S ocietatea civilă și asocieri La nivelu l comunei , în cadrul școlii gimnaziale, activează ONG - ul Asocia ția Părinților din Ș coala Jijila, care a contribuit la atragerea unor fonduri pentru educa ție și cultură. La nivelul comunei sunt î nfiin ț ate patru asocia ț ii de interes local:  Asociaţia constituită din oraşul Măcin şi încă 10 comune pentru realizarea unui proiect în sectorul de Mediu ;  Asocia ția co nstituită din ora șul Tulcea și comunele din județ, pentru realizarea master planului privind managementul de ședurilor;  Asociaţia dintr e comuna Jijila şi comuna Văcăreni pentru un sistem de distribuţie gaze ;  Asociaţia dintre comuna Jijila şi comuna Grindu pentru reabilitarea infrastructurii rutiere ;  Asocia ția Comunelor din România;

6. ASPECTE ECONOMICE 6.1. M ediul de afaceri local Din punct de vedere economic Comuna Jijila se bazează pe sectoarele cu creşterea cea mai rapidă, agricultura şi sectorul de investiţii. Sectoarele cu cel mai rapid declin sunt zootehnia şi industria mică. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt zona favorabilă pentru dezvoltarea sectorului industrial datorită proximităţii urbane Brăila – Galaţi; potenţial pentru energie eoliană; existenţa unei reţele de gaz - metan. Pe de altă parte, unul dintre dezavantajele comunei pe ntru potenţialii investitori este lipsa podului peste Dunăre. Formele de parteneriate dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale sunt inexistente, cooperarea cu IMM - urile pentru implementarea de programe/proiecte iniţiate de Primărie nu numai că nu există ba chiar în continuare Primăria nu consideră că elaborarea de proiecte comune în beneficiul comunităţii este o prioritate la nivelul comunei Jijila. Sectorul privat dispune de 100 IMM - uri înregistrate şi active ș i un n umăr de 42 de Asocia ț i i Familiare cu scop lucrativ. Î ntreprinderile mici au ca activitate principal ă : comer ț , alimenta ț ie publică , cultivare teren agricol, prest ă ri servicii în construc ții , transport, confec ț ii textile, cre ș terea animalelor, silvicultura etc. Sunt,de asemenea, 31 de asocia ții agricole pe î ntreg teritoriul comunei.

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Singura cale de contact a Primăriei cu aceşti operatori economici constă în furnizarea de diverse servicii. Se identific ă necesitatea unor activită ți turistice, av â nd în vedere poten ț ialul turistic al comunei. Î n ceea ce prive ș te dinamica investi ț ional ă (din n umăr ul autoriza ț iilor de construire) se observ ă o sc ă dere astfel: 2008 - 16 autoriza ții :  11 locuin țe  3 bran ș amente de gaze  2 desfiin ț ă ri de locuin țe ș i anexe gospod ăre ș ti 2009 - 28 autoriza ții :  12 - locuin țe  7 bran șamente de gaze  3 alte construc ții (magazie, bran ș ament electric,hala)  6 desfiin ț ă ri de locuin țe ș i anexe gospod ă re ș ti 2010 - 21 autoriza ții :  12 - locuin țe  1 bran șamente de gaze  1hală  1foraj apă potabilă  1reabilitare cămin cultural Jijila  1extindere re ț ea apă  1 construire baz ă sportiv ă  1 desfiin ț are de locuin țe ș i anexe gospod ă re ș ti 2011 - iulie - 14 autoriza ții:  9 - locuin țe  2 bran șamente gaze  1 - reabilitare ș i modernizare dispensar medical Jijila  1 - construire casa praznice - biserica Garvăn  1 - desf iintare locuin ță 2012 – 30 autoriza ții  14 locuin țe  7 bran șamente gaze  5 desfiin țări de locuințe și anexe gospodărești  1 construire Parohia II Jijila  1 extindere locuin ță  1 construire spa țiu comercial  1 construire garaj + magazie

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2013 – 22 autoriza ții  8 locuin țe  5 bran șamente gaze  4 desfiin țări de locuințe și anexe gospodărești  1 construire depozit alimentar  1 înfiin țare stație cereale  1 execu ție rețea aducțiune apă  1 reabilitare grădini ță  1 construire hală cereale 2014 – 33 autoriza ții  13 locuin ță  9 bran șamente gaze  5 desfiin țări de locuințe și anexe gospodărești  1 parc panouri fotovoltaice  1 construire depozit cereale  1 racord electricitate  1 reabilitare sistem de alimentare cu apă  1 amenajare centru civic  1 reabilitare cămin cultural 2015 – 30 autor iza ții  10 locuin țe  4 bran șamente gaze  10 desfiin țări de locuințe și anexe gospodărești  1 atelier confec ții  1 centru local de informare turistică  1 magazin alimentar pe ște  2 garaje  1 hală procesare produse alimentare

7. INFRASTRUCTURA 7.1. D rumuri Comuna Jijila este amplasată la o distanţă de 69 Km de oraşul Tulcea pe Drumul European E 87( DN 22). Localitatea Garvăn se afl ă pe DN 22E care leag ă comuna I . C . Br ă tianu (implicit punctul de trecere cu bacul la Gala ți ) de DN22(E87). Comuna Jijila reprezin tă un punct important din punct de vedere al infrastructurii deoarece în satul Garvăn , se intersectează căile rutiere dinspre Brăila şi Galaţi. Starea generală a infrastructurii în Jijila se prezintă în condiţii bune. Cei 67, 1 Km de străzi interioare au f ost reabilitaţi în procent de 100% în perioada 2005 - 2007.

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Lungimi de drumuri – Total comună Jijila Garvăn DN 22(E87) 8 km 0,6 DN22E - 11km Drumuri s ă te ș ti 67,1 km 40,7 km 26,40 km 7.2. D eşeuri Comuna Jijila nu deţine un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, fiecare familie operând gestionarea proprie a deşeurilor. Comuna este parte a Asocia ț iei de Dezvoltare Intercomunitar ă pentru serviciile de salubrizare ale ora ș ului Măcin ș i comunelor partenere. Asocierea este î ntre ora ș ul Măcin ș i comunele Jijila, Carcaliu, Cerna, Greci, Grindu, I.C. Br ă tianu, Peceneaga, Sm â rdan, Turcoaia ș i V ă c ă reni. Prin aceast ă asociere, comuna va beneficia de un sistem de colectare a de ș eurilor ș i transportarea lor la sta ția de transfer de la Măcin . Comuna Jijila este parte și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru serviciile de salubrizare ale ora șului Tulcea în vederea implementării master planului privind managementul deșeurilor menajere. 7.3. A pă şi canal

Alimentare cu ap ă : Total gospodării care au apă curent ă Jijila Garvăn 1029 679 350

Comuna Jijila nu dispune de un sistem de canalizare şi nici de staţie de epurare. La nivelul Primăriei Jijila sunt pregătite studii de fezabilitate pentru canalizare, staţie de epurare şi alimentare cu apă (extindere în cele dou ă localită ți ). Si s temul centralizat de alimentare cu ap ă face fa ț ă consumului în timpul verii c â nd apa potabil ă se utilizeaz ă la udatul gr ă dinilor. Este necesar ă o contorizare drastic ă a consumului de ap ă ș i plata ac estuia. S - a identificat o problema la nivelul localită ți i Garvăn : apa este puternic afectat ă de nitra ț i ș i nitri ți a devenit aproape nepotabil ă . Este necesar s ă se execut ă foraje de mare ad â ncime. 7.4. E lectricitate Ambele localită ți componente ale comunei Jijila sunt electrificate în propor ț ie de 100 %. 7.5. C omunicaţii

Infrastructura de telecomunicaţii din comuna Jijila este dezvoltată, majoritatea populaţiei având acces la telefonie mobilă. La sistemul de telefonie fix ă sunt abona ț i un n umăr de 110 în Jijila (centrala digital ă nou ă ) ș i 5 abona ț i în Garvăn (centrala proprie).

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 8. FINANŢE LOCALE ŞI CAPACITATEA DE MANAGEMENT DE PROIECT 8.1. G rad de îndatorare Gradul de îndatorare al Primăriei este 0. La momentul efectuării analizei Primăria nu avea linii de creditare deschise. Terenurile şi clădirile pe care le avea Primăria la sfârşitul anului 2014 valorau 27.478.560 Lei. 2013 : Buget local: 4 2131 mii Lei 2014 : Buget local: 4 877 mii lei 2015 : Buget local: 5 323 mii lei

8.2. M anagement de proiect

În ultimii ani Primăria a beneficiat de un proiect pe infrastructură pentru aducţiune apă în Garvăn (valoare de 5.000.000 Lei) şi pentru infrastructura de învăţământ, anume reabilitarea şcolii din Garvăn - prin Inspectoratul Şcolar şi reabilitarea Bisericii Garvăn , prin Ministerul Culturii. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, în comuna Jijila prin PNDL; La nivelul Primăriei Jijila există o structură preliminară pentru un proiect de regenerare urbană care cuprinde:  distribuţia de 10 ha de teren pentru parc industrial prin hotărârea Consiliului Local ;  asocierea cu o carieră de piatră ;  asocierea cu trei firme private producătoare de energie eoliană ; Î n ceea ce priveşte gradul de asociativitate, comuna Jijila face parte din 4 asociaţii de comune:  Asociaţia constituită din oraşul Măcin şi încă 10 comune pentru realizarea unui proiect în sectorul d e Mediu ;  Asocia ția constituită din orașul Tulcea și comunele din județ, în vederea realizării master planului privind managementul de șeurilor;  Asociaţia dintre comuna Jijila şi comuna Văcăreni pentru un sistem de distribuţie gaze ;  Asociaţia dintre comuna J ijila şi comuna Grindu pentru reabilitarea infrastructurii rutiere ;

9. PATRIMONIUL CULTURAL - POTENŢIAL TURISTIC

Zona lacustră, cu ghiolurile rămase după desecare, constituie un perimetru specific pentru pescuitul sportiv. Acestui element de atracţie i se adaugă împrejurimile ce prezintă potenţial neexplorat pentru agroturism. Î n privin ț a patrimoniului construit comuna dispune de cetatea Dinogetia care poate deveni punct de atrac ț ie în zon ă .

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Pe lângă aceste obiective turistice, comuna Jijila dispune de vecinătatea Parcului Naţional M un ţii Măcinului. Prin HCL nr.17/29.04.2011 consiliul local Jijila a aprobat Strategia ș i Planul de ac țiune pentru conservarea biodiversit ă ț ii ș i utilizarea durabil ă a componentelor sale în zona Mun ț ilor Măcin ului. Pentru pro movarea turismului în comun ă există un punct de informare turistic ă în localitatea Garvăn ș i este necesar s ă se construiasc ă unul ș i în localitatea Jijila. Obiceiuri ș i tradi ț ii locale: cele mai importante valori ale comunit ă ț ii locale din Jijila sunt tradi ț iile ș i obiceiurile acesteia: Z ilele Jijilei (hramul bisericii din centrul de comuna Sf. Dumitru - 26 octombrie), Cr ă ciunul (colinde locale), Boboteaz ă (cursa anual ă de cai)

10. SEMINARUL VIZIUNILOR COMUNA JIJILA

Î ntrebarea seminarului: “Ce trebuie sa î ntreprindem pentru a dep ă ș i obstacolele ce î mpiedic ă realizarea viziunilor” OBIECTIVUL SEMINARULUI: Identificarea direc ț iilor strategice 10. 1. Direc ția strategică : D ezvoltarea și modernizarea infrastructurii Măsuri necesare pen tru opera ț ionalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice Moderni zare sistem de alimentare cu apă Realizarea unui foraj de mare adâncime pentru potabilă în satele componente găsirea unei surse de ap ă de mare ad â ncim e Identificare fond de finan țare Realizare DALI - identificare surse de finan țare Elaborarea cerere de finan țare Realizare lucrări Realizare sistem de canalizare ș i sta ție de Identificare fond de finan țare epurare pentru cele dou ă sate Realizare SF - identificare surse de finan țare componente ale comunei Elaborarea cerere de finan țare Realizare lucrări sistem ce canalizare ș i SE Realizarea de trotuare pietonale ș i sta ții Identificarea unor surse de finan țare de autobus,de - a lungul drumurilor Executare SF na ționale Realizarea investi țiilor Reabilitarea/mo dernizarea (asfaltare, Identificarea drumurilor din inventarul comunei ș i pietruire) drumuri săte ști intravilane în evaluarea stării acestora comuna Jijila (satele Jijila ș i Garvăn ) Cadastrarea drumurilor Expertizarea tehnic ă a stării de viabilitate Stabilirea unui plan de reabilitare 29

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Măsuri necesare pen tru opera ț ionalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice Identi f icarea surse de finan țare Realizarea de proiecte (DALI) Depunere la finan țare , Realizare lucrări de reabilitare Introducere sistem de alimentare cu gaz Revitalizarea asocierii intercomun ale cu com una metan pentru satul Garvăn V ă c ă reni Identificare surse de finan țare Alocare surse realizare SF de racord ș i de distribu ț ie Realizare SF Întocmire cerere de finan țare Realizare investi ție Modernizarea sistemului public de Evaluarea situa ției existente iluminat în cele două sate componente Alocarea surselor necesare în parteneriat cu ENEL Realizarea sistemului public de iluminat Realizarea unui management eficient al Participare mai a ctivă la Asocierea cu ora șul Măcin de șeurilor , îmbunătă țirea sistemului de ș i cele 10 comune î nconjur ă toare ; colectare selective a de șeurilor ș i Identificarea nevoilor în plus men ținerea cură țeniei în comun ă Identificare surse de finan țare Î nfiin ț area unui serviciu public de colectare de șeuri Ac țiuni de con știentizare a cetă ț enilor Realizarea unui management propriu al de șeurilor Dezvoltarea telecomunica ț iilor - internet Evaluare situa ție actuală ș i telefonie mobil ă Atragerea operatorilor de telefonie fixă ș i mobilă facilit ă ț i Ameliorare prin împădurire a terenurilor Evaluare situa ț ia terenurilor agricole degradate Realizare SF Formulare ș i depunere cerere de finan țare Semnare contract de finan țare

Măsuri necesare pentru opera ț ionalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice Construire școală nouă – Jijila Evaluare situa ție actuală Alocare resurse necesare realizării SF Identificare sursă de finan țare Întocmire cerere de finan țare Realizarea lucrări și dotare Dotarea ș coli lor (Jijila) ș i gr ă dini ț elor Evaluare situa ție actuală ( Garvăn ) Alocare resurse necesare realizării SF Identificare sursă de finan țare Întocmire cerere de finan țare Realizarea lucrări ș i dotare Dotare dispensar medical - Jijila Identificarea nevoilor de dotare Identificare surse de finan țare Dotare cu echipamente necesare Construire dispensar medical - Garvăn Identificare sursă de finan țare Realizare SF Identificare sursă de finan țare Scriere proiect de finan țare Realizare ș i dotare obiectiv Înfiin țare pia ță agro alimentară la nivel Identificare teren necesar de comun ă Identificare surse de finan țare Realizare SF Execu ție pia ță Înfiin țare punct farmaceutic Garvăn Acordare de facilitate pentru o firmă privat ă

10. 3. Direc ția strategică : R evitalizarea activită ților culturale și sportive

Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru opera ționalizarea demersurilor strategice Identificare o cas ă tradi țională ș i achizi ț ionarea ei Înfiin țare punct muzeal la Jijila Identificarea de surse de finan țare pentru reabilitarea ei

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru opera ționalizarea demersurilor strategice Identificarea obiectelor care sa fie expuse în muzeul local Reabilitarea bisericilor Identificare surse de finan țare Realizare proiecte de repara ții Realizarea lucrări Dotare și modernizare bază sportiv ă Dotare și modernizare Ini țierea unor competi ții ș colare ș i extra școlare pentru utilizarea bazei sportive Repararea drumui de acces ș i realizarea unei parcări Î ncurajarea cetă țenilor în utilizarea bazei sportive Realizarea de parcuri ș i locuri de joacă Identificarea de terenuri disponibile pentru copii Identificarea de fonduri de finan țare Realizare SF Scriere cerere de finan țare Realizare obiective Dezvoltarea de activită ți culturale Reluarea unor activită ți culturale cunoscute în trecut specifice ș i promovarea comunit ă ț ii Organizarea unor Ac țiuni culturale specifice comunei Promovarea î nfiin ț ă rii unor grupuri artistice locale Cultivarea în r â ndul elevilor ș i a tuturor cetă țenilor a identit ă ț ii locale Promovarea comunei prin tradi ț ii ș i obiceiuri

10. 4. Direc ția strategică : C rearea unui cadru favorabil investi țiilor Măsuri necesare pentru opera ționalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice Atragerea investitorilor Stabilirea de facilită ți Identificarea de terenuri care ar putea fi puse la dispozi ție Promovarea facilită ți lor acordate Dezvoltarea sectorului IMM - urilor Organizarea de instruiri ș i seminarii adresate pentru valorificarea poten țial ului întreprinzătorilor locali economic local Evaluarea poten țial ului de resurse naturale poten țial eolian Mediatizarea programului de facilitate

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Măsuri necesare pentru opera ționalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice terenuri agricole Identificare pie țe de desfacere produse locale terenuri cu roci utile Identificare persoane cu in i țiativă pădure plante medicinale zone melifere Încurajarea ș i atragerea investitorilor Identificarea gospodării lor care ar putea practica în turism agroturismul rezerva ția naturală Mun ții Măcin ului Instruirea gospodarilor interesa ț i Cetatea Dinoge ția Înfiin țare clase de agroturism ș i servicii conexe zona lacului Jijila Identificare facilită ți ale Administra ție i publice Dunăre a locale Evaluare oportunit ă ț i turistice Punerea în func țiune a centrului de informare turistică și valorificarea potențialului turistic;

10. 5. Direc ția strategică : C re ș terea capacit ă ț ii administrative de atragere de fonduri europene Măsuri necesare pentru opera ționalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice Accesarea ș i gestionarea programelor Identificare/diseminare surse de finan țare cu finan țare extern ă Realizare baza de date cu sursele de finan țare Stabilirea de parteneriate func ționale la nivelul comunită ții Încurajarea asocierilor de orice fel pentru realizarea de proiecte Realizarea de parteneriate ș i Stabilirea de parteneriate comunitare schimburi de experien ță cu alte Implicarea primăriei în parteneriate ș i asocieri în comunită ți rurale din jude ț ș i din ț ară utilizarea fondurilor europene

Măsuri necesare pentru opera ționalizarea Demersuri strategice propuse demersurilor strategice Informarea ș i consultarea cetă țenilor , Realizarea unui calendar cu întâlniri periodice cu activarea spiritului civic ș i al cetă țenii comunei con ș tiin ț ei apartenen ț ei la comunitate Organizarea de adunări publice pentru informarea cetă țenilor Mediatizarea unor exemple de bună practică din alte comunită ți Realizarea ș i amplasarea de panouri de publicitate a vie ții comunită ții Con știentizare a cetă țenilor în Campanie de publicitate: cură țenia în localitate, men ținerea cură țeniei comunei ș i cu interzicerea depozitarii de materiale d e construc ție privire la importan ța implicării pe străzi , interzicerea p ă ș unatului pe t erenuri individuale la via ța comunei agricole Întâlniri cetă țenești pentru identificarea problemelor ș i stabilirea Măsuri lor Stabilirea de amenzi ș i urmărirea aplicării lor Activarea spiritului civic Promovarea voluntariatului în realizarea unor Ac țiuni comune: cet ă ț eni+ Administra ție publică locală

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 11. PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR STRATEGICE 201 4 - 2020 11.1. Direcţia strategică: D ezvoltarea şi modernizarea infrastructurii Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică

Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase 1 Modernizare sist em de Alocare resurse Hotărâre a Anul 2016 alimentare cu apă potabilă financiare necesare consiliului local membrii în satele componente DALI ș i foraj de pentru alocarea - - - CDSE mare adâncime de resurse

financiare necesare DALI DALI Achizi ție publică Anul 2016 ( documenta ție de avizare a lucrări lor Realizare DALI Anul 2016 membrii bugetul de interven ție ) HCL aprobare - - CDSE local indicatori tehnico - economici Semnare contract Cerere de Anul 2016 C ofina n ț are Fonduri membrii - de finan țare finan țare solicitat ă europene/ CDSE

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase formulată de fonduri finan ț ator guverna menta le/ fonduri Cerere de naţionale - prin finan țare depusă intermediul programelor Semnare contract existente sau de finan țare care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Execu ție lucrări Achizi ție lucrări Anul 2016 Fonduri de Execu ție europene/ C ofina n ț are fonduri membrii solicitată guverna menta - CDSE de le/fonduri Semnare contract finan ț ator naţionale - prin intermediul Realizare lucrări programelor 36

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase ș i monitorizare Anul 2016 existente sau care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

2 Sistem public centralizat Execu ție lucrări Achizi ție lucrări Anul 2016 MDRT de canalizare a apelor pentru satul Jijila de Execu ție Planul Na țional de uzate menajere şi staţie de C ofina n ț are Dezvoltare a epurare în satele solicitat ă Infrastructuri - componente Jijila ș i Semnare contract de Finan țare prin Membrii Garvăn finan ț ator ITI Delta CDSE Realizare lucrări Anul 2016 Dunării

ș i monitorizare Elaborare Studiu Achizi ție publică membrii de Fezabilitate sat Buget CDSE 2016 - - Garvăn Realizare studiu local de fezabilitate 37

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase Aprobare indicatori tehnico - economici ș i co finan țare a Identificare fond Cerere de M artie 2016 Fonduri membrii de finan țare finan țare europene/ CDSE fonduri formulată guvernamenta le/fonduri Cerere de I ulie 2016 naţionale - prin finan țare depusă C ofina n ț are intermediul solicitat ă programelor existente sau - Semnare contract de care vor finan ț ator de finan țare opera în perioada Septembrie 201 4 - 20 20 2016 Finan țare prin ITI Delta Dunării

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase

Realizare lucrări de Achizi ție lucrări Ianuarie Fonduri membrii canalizare ș i staţie de Execu ție 2018 europene/ CDSE fonduri de epurare la guvernamenta Garvăn Semnare contract Martie 2018 le/fonduri naţionale - prin intermediul Cofinan țare programelor solicitată de existente sau - Realizare lucrări August finan țator care vor ș i monitorizare 2018 opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

3 Realizarea de trotuare Realizare SF Achizi ție Ianuarie membrii pietonale ș i sta ție de proiectare SF 2017 Buget CDSE - autobuz, de - a lungul Execu ție SF local - drumului Na țional în Jijila Aprobare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase ș i Garvăn indicatori tehnico economici prin August HCL 2017 Realizare lucrări Cerere de Septembrie Fonduri - membrii finan țare 2017 europene/ CDSE fonduri formulată guvernamenta le/fonduri

Cerere de naţionale - prin

finan țare depusă intermediul

programelor existente sau Semnare contract Octombrie care vor de finan țare 2017 opera în perioada Achizi ție lucrări Noiembrie 201 4 - 20 20 de Execu ție 2017 Finan țare prin ITI Delta

Dunării Semnare contract C o finan țare impusă de finan ț ator

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase Ianuarie Realizare lucrări 2018 - ș i monitorizare August 2018 4 Reabilitarea/modernizarea Identificarea Realizarea aprilie 2016 membrii (asfaltare, pietruire) drumurilor din inventarului Fonduri CDSE europene/ drumuri săte ști intravilane inventarul comunei fonduri în comuna Jijila (satele ș i evaluarea stării Cadastrarea ș i mai 2016 Buget guvernamenta Jijila ș i Garvăn ) acestora intabularea local le/fonduri drumurilor naţionale - prin intermediul programelor Raport de iulie 2016 - existente sau evaluare a stării care vor obiectivelor Buget opera în realizat - expertiza local perioada tehnica august 2016 2014 - 2020 Finan țare prin

ITI Delta Elaborare Notă Dunării de Fundamentare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase şi prezentarea sa în consil iul local Plan de reabilitare Calendar de membrii - corelat cu reabilit ă ri realizat CDSE execu ț ia re ț elei de canalizare Plan de activită ți pentru lucrări cu Ianuarie eforturi locale 2017 Buget - - realizat local

Planul atragerii altor surse realizat Proiecte de Reabilitarea Martie 201 8 Fonduri finan țare depuse drumurilor săte ști Martie 20 20 europene/ C o finan țare membrii în corelare cu fonduri impus ă de guvernamenta CDSE execu ția re țelei finan ț ator le/fonduri de canalizare naţionale - prin intermediul

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase programelor existente sau care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

5 Introducere si s tem de Realizarea unei Semnare contract mai 201 5 alimentare cu gaz metan în asocieri de asociere cu membrii satul Garvăn intercomunale Văcăreni - - - CDSE pentru realizarea

racordului la Evaluare necesar sistemul Na țional financiar Alocare resurse Hotărâre consiliu iunie 2017 membrii necesare SF local pentru - - - CDSE alocare resurse

financiare SF

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase Elaborare Studiu Achizi ție publică august de Fezabilitate 2017 Realizare studiu membrii de fezabilitate bugetul - - CDSE local

Aprobare prin HG Înfiin țare a sistem Întocmire cerere de Cerere de decembrie membrii finanţare finan țare 2017 CDSE formulată Cerere de - - - finan țare depusă anul 2018 Semnare contract de finan țare Realizare lucrări Achizi ție lucrări anii 2017 - - Fonduri membrii europene/ racord ș i distribu ție de Execu ție 2020 - CDSE fonduri

guvernamenta 44

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase Semnare contract le/fonduri naţionale - prin intermediul Realizare lucrări programelor ș i monitorizare existente sau care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

6 Moder n izarea sistemului Evaluare situaţie Alocare resurse februarie Bugetul public de iluminat în satele actuală necesare SF 2016 local membrii Jijila ș i Garvăn Realizarea de - - CDSE expertize de specialitate Elaborare Studiu Hotărâre de decembrie Bugetul membrii de Fezabilitate consiliu local 2016 local - - CDSE pentru alocarea

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase de resurse financiare necesare realizare SF Întocmire cerere de Cerere de martie 201 6 Bugetul membrii finanţare finan țare local CDSE formulată Cerere de - - finan țare depusă Semnare contract de finan țare Realizare lucrări Achizi ție lucrări iunie 201 6 - Fonduri de Execu ție europene/ fonduri

guvernamenta membrii Semnare contract anii 201 6 - le/fonduri - CDSE 2020 naţionale - prin Realizare lucrări intermediul ș i monitorizare programelor existente sau care vor 46

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

7 Realizarea unui Participare mai Realizarea unui management eficient al activa la Asocierea grafic real de șeurilor , îmbunătă țirea cu ora șul Măcin ș i Prevedere sume sistemului de colectare cele 10 comune la bugetul local selective a de șeurilor și î nconjur ă toare ; pentru realizarea Primar men ținerea cură țeniei în Participarea activă platformelor membrii ianuarie comună la Asocierea cu - - - CDSE 201 5 ora șul Tulcea și comunele din jude ț pentru implementarea master planului de șeurilor;

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase

Identificarea Hotărâre de zonelor de consiliu local amplasare a euro pentru membrii ianuarie Buget containerelor amenajarea - - CDSE 2016 local platformelor pentru euro containere Realizarea Achizi ție serviciu membrii Buget platformelor martie 2016 - - CDSE local

Ac țiuni de Întâlniri cu con știentizare a cetă țenii

cetă țenilor membrii Anii 2016 - Buget Lec ț ii cu elevii - - CDSE 2020 local

Afi ș e

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase Preg ă tire Achizi ție publică campanie: de materiale de Anii 2016 - membrii Buget materiale scrise, promovare 2020 - - CDSE local bro ș uri

Ac țiuni de Recrutarea membrii voluntariat voluntarilor Anii 2016 - - - - CDSE interesa ți 2020

Activită ți practice Promovare prin Anii 2016 - de ecologizare toate mijloacele 2020 selectiva (sediu prim ă rie , mass - media) membrii Organizarea de - - - CDSE sesiuni de

informare, educare ș i pregătire

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase 8 Dezvoltarea Evaluare situaţie Hotărâre de membrii telecomunica ț i ilor - actuală consiliu local O ctombrie Buget - - CDSE internet ș i telefonie mobilă pentru acordarea 201 5 local

de facilită ți Identificare Realizarea de operatori posibili expertize de I anuarie Bugetul membrii în zon ă specialitate 201 6 - - local CDSE

Acordarea de Discu ț ii pentru facilită ți pentru a - i dezvoltarea membrii atrag e:terenuri serviciilor în Iunie 201 6 - - - CDSE pentru antene la zona pre ț modic 9 Ameliorare prin Achizi ție serviciu Evaluare situa ția M artie Buget împădurire a terenurilor de proiectare terenurilor 201 6 local membrii agricole degradate disponibile - CDSE

Realizare SF

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase

Aprobare prin I unie 20 14 HCL indicatori tehnico economici

Scriere proiect cu Formulare ș i I ulie 201 5 - posibilitatea depunere cerere Ministerul finan țării de către de finan țare Mediului ș i Autoritatea membrii Pădurilor Fondului de Mediu Semnare contract - CDSE Agen ția de finan țare M artie 201 5 Fondului

dec Mediu Realizare lucrări A nii 201 5 - de împădurire 20 20 10 Reactualizare Plan Reactualizare PUG Asigurare membrii Urbanistic General ș i ș i RLU fonduri de 201 5 Buget Buget - CDSE Regulament Local de finan țare local MDRT

Urbanism

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Activităţi de Termene de Obiective specifice pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili realizat implementare Total activităţii locale atrase Întocmire caiet de sarcini ș i Achizi ție publică

Realizare PUG ș i 201 6 RLU

Avizare ș i aprobare Asigurare 201 6 Buget PUG ș i RLU fonduri pentru local membrii plata avizelor - - CDSE Dec 201 6 HCL de aprobare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 11. 2. Direcţia strategică: M odernizarea serviciilor publice Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Dotare școală Cuantificare Evaluarea I anuarie 2017 (Jijila) și necesar dotări necesarului de Membrii Grădini ță aparatura Buget local - - CDSE (Garvăn) Evaluarea

necesarului financiar

Cerere de F ebruarie 2017 Fonduri finan țare Resurse europene/fonduri formulatăCerere Membrii financiare guvernamentale/fo CDSE de finan țare Buget local nduri naţionale - - depusă prin intermediul

Semnare programelor contract de existente sau care 53

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

finan țare vor opera în perioada 201 4 - 20 20

Finan țare prin ITI Delta Dunării

Dotare cu Achizi ție O ctombrie Membrii - - - echipamente publică 2017 CDSE

Cuantificare Evaluarea I anuarie 2017 necesar dotări necesarului de Membrii aparatură Buget local - - CDSE Evaluarea

necesarului financiar

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Realizare Achizi ție lucrări August 2016 Fonduri europene/ dotare de Execu ție fonduri Semnare guvernamentale/fon duri naţionale - prin contract Membrii intermediul Septembrie Cofinan țare buget Realizare dotare programelor - CDSE local 2016 existente sau care

vor opera în

perioada 201 4 - 20 20 2016 - 2017 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Construire Alocare de Hotărâre de 2016 Fonduri europene/ ș coală nouă, surse aprobare a fonduri comuna sursei de guvernamentale/fo Jijila finan țare nduri naţionale - 55

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014 - 2020

Finan țare prin ITI Delta Dunării

Elaborare SF Achizi ție Martie 2016 publică Realizare SF Aprobare prin HCL indicatorii tehnico economici

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Întocmire Cerere de August 2016 Fonduri europene/ cerere de finan țare fonduri finanţare formulată Septembrie guvernamentale/fo Cerere de 2016 nduri naţionale - finan țare prin intermediul Membrii depusă Cofinan țare buget programelor - CDSE Semnare Ianuarie 2019 local existente sau care contract de vor opera în finan țare perioada 2014 - 2020 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Realizare Achizi ție lucrări Martie 2019 Fonduri europene/ Membrii proiect și de Execu ție Cofinan țare buget fonduri - CDSE dotare Semnare local guvernamentale/fo

contract Aprilie 2019 nduri naţionale -

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Realizare prin intermediul lucrări și Mai 2019 - mai programelor monitorizare 2020 existente sau care vor opera în perioada 2014 - 2020 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Dotare Elaborare SF Achizi ție Iunie 2015 dispensar publică Membrii medical Realizare SF Buget local - - CDSE Jijila Aprobare prin

HCL indicatorii tehnico

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

economici Întocmire Cerere de August 2015 Fonduri europene/ cerere de finan țare fonduri finanţare formulată Septembrie guvernamentale/fo Cerere de 2015 nduri naţionale - finan țare prin intermediul Membrii depusă Cofinan țare buget programelor - CDSE Semnare Ianuarie 2016 local existente sau care contract de vor opera în finan țare perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Realizare Achizi ție dotări Martie 2017 Fonduri europene/ Membrii Cofinan țare buget dotare fonduri - CDSE local guvernamentale/fo

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

nduri naţionale - prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Construire Identificare Prevederi de Ianuarie 2016 Buget local dispensar spa țiu sau fonduri la medical - teren bugetul local Garvăn Evaluarea necesarului financiar

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Alocare de Hotărâre de Februarie 2016 Fonduri europene/ surse aprobare a fonduri sursei de guvernamentale/fond uri naţionale - prin finan țare intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014 - 2020 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Elaborare SF Achizi ție Februarie 2016 publică Realizare SF Aprobare prin HCL indicatorii tehnico economici

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Realizare Achizi ție lucrări Martie 2019 Fonduri europene/ Membrii proiect și de Execu ție Cofinan țare buget fonduri - CDSE dotare Semnare local guvernamentale/fo

contract Aprilie 2019 nduri naţionale -

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Realizare prin intermediul lucrări și Mai 2019 - mai programelor monitorizare 2020 existente sau care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării

Înfiin țare Identificare Cadastrare teren Martie 2015 Membrii pia ță agro teren necesar Buget local - - CDSE alimentară la nivel de Identificare Aprobare buget Aprilie 2015 Membrii comună surse de local pentru CDSE finan țare Execu ție proiect Buget local - -

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

Realizare SF Achizi ție August 2015 publică contract de proiectare Membrii Aprobare Buget local - - CDSE indicatori tehnico - economici

Execu ție piață Achizi ție 2017 publică Execu ție lucrări Membrii Realizare Buget local - - CDSE obiectiv de investi ții

Înfiin țare Acordare de Stabilirea unui 2019 Membrii - - - punct facilită ți spa țiu CDSE

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi Costuri (RON) întreprinşi Obiective Activităţi de Termene de pentru Responsabili specifice realizat implementare realizarea Din surse locale Din surse atrase Total activităţii

farmaceutic pentru o firma Aprobarea de la Garvăn privata facilită ți prin HCL Anun ț public licita ție

10. 3.Direcţia strategică: R evitalizarea activită ților culturale și sportive Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase 1 Înfiin ța re Identificare o cas ă Aprobarea prin HCL Membrii punct muzeal tradi țională ș i a Achizi ție i Buget 201 6 - - CDSE la Jijila achizi ționarea ei local

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase Identificarea de Prevederea în Fonduri europene/ surse de finan țare bugetul local de fonduri guvernamentale/f pentru reabilitarea sursă de finan țare onduri naţionale - ei pentru reabilitare prin intermediul Membrii casa programelor Martie 201 7 - - CDSE existente sau care vor opera în perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării Execu ție reabilitare Contract de ș i amenajare punct proiectare Iulie 2017 Membrii muzeal Septembrie - - - CDSE Contract de Execu ție 2017 lucrări Identificarea Achizi ție de obiecte 20 17 - 2018 Membrii obiectelor care sa de tradi ție locală Buget - - CDSE fie expuse în local

muzeul local

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase 2 Reabilitarea Identificare surse de Prevedere la bugetul Membrii Buget bisericilor finan țare local Ianuarie 2016 - - CDSE local

Realizare proiecte Achizi ție proiectant Membrii Buget de repara ții martie 2016 - - CDSE local

Realizare obiectiv Achizi ție lucrări de Execu ție Co finan ț Diferite Membrii Semnare contract 2016 - 20 20 are buget fonduri atrase - CDSE local Realizare lucrări ș i monitorizare 3 Dotarea și Identificare Achizi ție aparatură Fonduri modernizarea aparatură ș i activarea guverna - mentale baze i sportive comperi țiilor Finan țare prin Membrii Jijila sportive 2016 - ITI Delta - CDSE Dunării

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase Reabilitarea Prevederea de Fonduri guverna - mentale Membrii drumului de acces fonduri în bugetul Buget 2017 Finan țare prin - CDSE ș i execu ția unei local local parcări Execu ție lucrări ITI Delta Dunării Ini țierea unor Stabilirea unui competi ții școlare compartiment din pentru utilizarea prim ă rie care sa bazei sportive promoveze Membrii Buget activitatea sportiva 2016 - 2020 - - CDSE local Încurajarea cetă țenilor în utilizarea bazei sportive 4 Realizarea de Evaluare și Alegerea unei Ianuarie 2017 - - - Membrii parcuri și identificare loca ții CDSE locuri de joaca potenţiale locaţii pentru copii

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase Elaborare Studiu de Achizi ție publică Ianuarie 2017 Buget - - Membrii Fezabilitate Contract de servicii local CDSE

Stabilire surse de Cerere de finan țare Februarie - Fonduri europene/ - Membrii finanţare şi formulată 2017 fonduri CDSE guvernamentale/f Întocmire cerere de Cerere de finan țare onduri naţionale - finanţare pentru depusă prin intermediul lucrări de realizare Semnare contract de Iunie 2017 programelor şi dotare finan țare existente sau care vor opera î n perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării Realizare lucrări Achizi ție lucrări de Septembrie - Fonduri europene/ - Membrii Execu ție 2017 fonduri CDSE guvernamentale/f Semnare contract onduri naţionale - Realizare lucrări și Anii 2017 - prin intermediul monitorizare 2018 programelor existente sau care vor opera în 69

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase perioada 201 4 - 20 20 Finan țare prin ITI Delta Dunării 4 Dezvoltarea de Organizarea unor Identificarea activită ți Ac țiunii culturale evenimentelor culturale de tradi ție Data stabilita pentru specifice și organizarea promovarea evenimentului comunită ții Realizarea agendei evenimentului Bu get membrii anual Buget CRLR - Identificarea local CDSE poten țialilor invita ți Transmiterea invita ți ilor Realizarea evenimentului

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Paşi întreprinşi Costuri (RON) Termene de Obiective specifice Activităţi de realizat pentru realizarea Din surse Din surse Responsabili implementare Total activităţii locale atrase Promovarea Realizarea pliantelor anual membrii grupurilor artistice de prezentare a CDSE locale grupurilor - Buget CRLR - Prezentarea la festivaluri Dezvoltarea de Data stabilita pentru anual membrii activită ți culturale organizarea CDSE locale evenimentului Realizarea agendei evenimentului Buget Identificarea Buget CRLR - local poten țialilor invita ți Transmiterea invita ți ilor Realizarea evenimentului

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 10. 4.Direcţia strategică: C rearea unui cadru favorabil investitorilor Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale 1 Stabilirea de Hotărâri ale - - Membrii Atragerea facilităţi pentru consiliului local CDSE investitorilor investitori prin pentru reducerea Administraţia taxelor ș i impozitelor Bugetul 2016 - 2020 Publică Locală locale local Stabilirea unor criterii de acordare a facilită ți lor Acordarea prin Punerea în aplicare a - - Membrii hotărâre a prevederilor legale cu CDSE Consiliului local a privire la facilită ți Bugetul Martie 2016 tuturor facilităţilor acordate prin acte local

legale pentru normative investitori

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Promovarea Aducerea la cuno ștința - - Membrii facilităţilor acordate publică a tuturor CDSE pentru investitori facilită ți lor Bugetul Afi ș e ș i site - ul M artie 2016 local primăriei

Fonduri 3 Dezvoltarea Organizarea de Identificarea 2016 instruiri ș i seminarii oportunită ților de europene/ sectorului fonduri adresate instruire IMM - urilor guvernamen pentru întreprinzătorilor 2016 tale/fonduri valorificarea locali Scriere cerere de naţionale - Membrii Buget prin poten țial ului finan țare - CDSE local intermediul economic local programelor

poten țial existente sau eolian care vor terenuri Organizare seminarii 2016 - 2020 opera în perioada agricole în comuna Finan țare 73

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale zone melifere prin ITI pescuit ș i Delta Dunării piscicultură Evaluarea Întocmire studiu de poten țial ului de s pecialitate resurse naturale Membrii Buget 2016 - - CDSE local

Mediatizarea aducerea la cuno ștința programului de publică a tuturor facilitate facilită ți lor Membrii Buget Afi ș e ș i site - ul 2016 - 2020 - - CDSE local primăriei

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Identificare pie țe de Studiu de pia ță desfacere produse locale Crearea unei asocia ții care sa identifice ș i Finan țare Membrii promoveze Buget prin ITI 2016 - CDSE distribuirea produselor local Delta

locale Dunării

Promovarea resurselor locale Identificare Realizarea unui persoane cu catalog cu ini țiativă antreprenori ș i Membrii poten țial i antreprenori 2016 - - - CDSE

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale 2 Încurajarea ș i Identificarea Realizarea unei baze atragerea gospodării lor care de date cu poten țial ele Membrii î ntreprinz ă toril pot practica gospodării care pot Iunie 2016 - - - CDSE or în turism ș i agroturismul dezvolta activită ți de agroturism agroturism Instruire Identificarea Fonduri întreprinzători în oportunită ților de europene/ fonduri agroturism instruire guvernament Realizarea de ale/fonduri seminarii av â nd ca naţionale - obiect identificarea de prin intermediul Membrii surse de finan țare August 2016 - programelor - CDSE pentru agroturism existente sau Distribuirea de care vor opera în materiale perioada promo ționale Finan țare prin ITI Delta Dunării 76

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Înfiin țare clase Organizarea de cursuri Fonduri agroturism – ș i seminarii pentru europene/ fonduri me șteșuguri agroturism – guvernamen me șteșuguri tale/fonduri naţionale - prin intermediul programelor Membrii Septembrie existente sau - care vor - CDSE 2016 opera în perioada Finan țare prin ITI Delta Dunării

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Identificare Punerea în aplicare a facilită ți pentru prevederilor legale cu Membrii Ianuarie î ntreprinz ă tori privire la facilită ți - - - CDSE 2016 acordate prin acte normative Aducerea la cuno ș tin ța publică a tuturor facilită ți lor Evaluarea Realizarea unui profil Membrii oportunită ților turistic al comunei Iunie 2016 - - - turistice a comunei CDSE

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Mediatizarea Realizarea de Iunie 201 6 - Fonduri - Membrii prog r amelor de seminarii pentru europene/ CDSE fonduri facilită ți pentru sus ț inerea ș i crearea guvernamen crearea locurilor de de locuri de muncă tale/fonduri munca naţionale - Distribuirea de prin materiale intermediul programelor promo ționale existente sau care vor opera în perioada urmă toare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Înfiin țare centru de Identificare sursă de Ianuarie Buget Fonduri - Membrii informare turistică finan țare 2016 local europene/ CDSE fonduri la Jijila guvernamen Identificare teren tale/fonduri naţionale - Scriere cerere de prin finan țare intermediul programelor

existente sau Î ncheiere contract de care vor finan țare opera în perioada Realizare obiectiv Decembrie urm ă toare Finan țare 2016 prin ITI Delta Dunării 4 Organizare Parteneriate cu Organizarea de cursuri Ianuarie - - - Membrii programe de AJOFM sau ONG - de reconversie 201 6 CDSE reconversie uri profesionala,

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale profesionala, recalificare ș i recalificare ș i perfec ționare pe rfec ț ionare Identificarea Organizarea unor Lunar - - - Membrii cerin țelor pe piața burse ale locurilor de CDSE muncii din zona munca în asociere cu mai multe comune Diseminare Organizarea de Lunar - - - Membrii prezent ă ri CDSE

Organizare Punerea la dispozi ție a Permanent - - - Membrii loca ții lor ș i logisticii CDSE necesare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 10. 5. Direcţia strategică: C re ș terea capacit ă ț ii administrative de atragere de fonduri europene Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică 1 Accesarea ș i Identificare/ Angajare de personal 201 5 - Fonduri Membrii gestionarea diseminare surse de cu atribu ții strict pe europene/ CDSE fonduri programelor cu finan țare acest domeniu guvernamen finan țare tale/fonduri externă naţionale - prin Realizare ș i Baz ă realizată ș i 201 5 intermediul Membrii actualizare baza de reactualizată programelor CDSE date surse de existente sau finan țare care vor opera în Stabilirea de Încheierea de 201 5 perioada Membrii parteneriate parteneriate Finan țare CDSE funcţionale la nivel prin ITI de comunitate Delta Dunării

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 3 Extinderea Identificare nevoi Evaluarea nevoilor 2016 - Fonduri - Membrii re țelei Cuantificare efort Stabilirea resurselor 2016 europene/ CDSE fonduri informatice ș i financiar necesare guvernamen dotarea cu tale/fonduri programe de naţionale - specialitate prin intermediul programelor existente sau care vor Scriere cerere de Scriere cerere 201 6 opera în Membrii perioada finan țare finan țare Finan țare CDSE (dezvoltarea Depunere cerere prin ITI capacită ții finan țare Delta admini s trative) Semnare contract Dunării Implementare Derularea proiectului 2016 - 2017 Membrii CDSE 4 Realizarea de Stabilire Stabilirea de vizite, 2015 - 2020 Bugetul - - Membrii parteneriate ș i parteneriate întâlniri ș i ș e din ț e local CDSE schimburi de comunitare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” experien ță cu Schimb experien țe Deplas ă ri realizate 2015 - 2020 - - Membrii alte comunită ți ș i know - how CDSE rurale din jude ț ș i din ț ară 5 Î nfr ă ț ire intre Implementare Scrierea ș i depunerea 201 6 - Fonduri - Membrii cetă țenii din proiect înfră țire : proiectului europene/ CDSE fonduri comuna Jijila Europa pentru Semnarea contractului guvernamen ș i o comună cetă țeni 2007 - 2013 de finan țare tale/fonduri similară din Implementarea naţi onale - Uniunea proiectului prin Europeană intermediul programelo r existente sau care vor opera în perioada Finan țare prin ITI Delta Dunării

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 10. 6.Direcţia strategică: I mplicarea cetă țenilor în via ța comunit ă ț ii și cultivarea spiritului civic Responsabili: Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale 1 Informarea ș i Realizare calendar Grupuri de interese 2015 - 2020 - - - Membrii consultarea cu întâlniri identificate CDSE cetă țenilor ,acti cetă țenești Grupuri vulnerabile varea periodice identificate spiritului civic Calendar de întâlniri ș i al con ș tiin ț ei realizat apartenentei la Organizare de Întâlniri pentru Lunar - - - Membrii comunitate adunări pentru diseminarea Ac țiuni lor CDSE informarea APL cetă țenilor Sondaje de opinie, Anual chestionare, etc

Mediatizare Întâlniri Anual - - - Membrii exemple de bună intercomunitare CDSE practica din alte Expuneri exemple de comunită ți bună practică

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Realizare ș i Locuri de amplasare 20 15 - 2020 Buget - - Membrii amplasare de stabilite local CDSE panouri publicitare Tipuri de informa ț ii ș i informative stabilite Panouri amplasate Informare cu scopul Întâlniri publice 2015 - 2020 - - - Membrii cre ș terii spiritului pentru Încurajarea CDSE asociativ spiritului asociativ Mediatizare rezultate în urma asocierilor 2 Con știentizare Campanie de - ONG voluntar pentru 2015 - 2020 - Finan țare - Membrii a cetă țenilor în informare în realizare campanie prin ITI CDSE Delta men ținerea domeniul protec ț iei informativa Dunării cură țeniei mediului Reguli ș i Măsuri comunei ș i cu stabilite pe plan local privire la Panouri publicitare importan ța care sa indemne la implicării respectarea protec ț iei

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale individuale la mediului via ța comunei Întâlniri cet ă ț ene ș ti Comunită ți cu 2015 - 2016 - - - Membrii pentru identificarea probleme de CDSE necesit ă ț ilor depozitare a de șeurilor (containere, Dezbateri cu cetă țenii amplasare) programate ș i realizate

3 Activarea Promovarea Întâlniri cu cetă țenii 2015 - 20 20 - Fonduri Membrii spiritului civic voluntariatului în Implicarea bisericii europene/ CDSE fonduri realizarea unor Implicarea CRLR guvernamen Ac țiuni tale/fonduri comune: cetă țeni + A naţionale - dministra ție publică prin locală intermediul programelor existente sau care vor opera în

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale perioada urmatoare Finan țare prin ITI Delta Dunării

4 Promovarea Promovarea Interviu publicitar în - - - Membrii imaginii imaginii comunei presa locală ș i CDSE

comunei Jijila prin mass – media n a țional a

locală ș i naţionala

Realizarea de Pliante realizate Ianuarie - - Membrii pliante, bro ș uri ș i Bro ș uri realizate 201 6 CDSE alte instrumente de promovare

GUVERNUL ROM Â NIEI Inovaţie în administraţie UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Fondul Social European Internelor “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Obiective specifice pentru realizarea Din surse Responsabili realizat implementare surse Total activităţii atrase locale Realizarea unui P lan realizat Mai 201 5 - Fonduri - Membrii plan de promovare europene/ CDSE fonduri a comunei la guvernamen televiz i une ș i radio tale/fonduri naţionale - prin Realizarea unui Achizi ț ia publică Decembrie - intermediul - Membrii catalog de Realizare catalog 201 6 programelor CDSE promovare a existente sau localităţii care vor opera în Realizarea unui web Achizi ț ia publică - - perioada - Membrii site de promovare a Realizarea/actualizare urm ă toare CDSE comunită ții a permanenta a paginii Finan țare web prin ITI Realizarea unei Achizi ț ia publică Mai 201 7 - Delta - Membrii Dunării monografii a Realizarea CDSE comunei monografiei