Plan Urbanistic General Şi Regulament Local De Urbanism Comuna Somova, Judeţul Tulcea Faza 3. Actualizarea Pug Şi

PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM COMUNA SOMOVA, JUDEŢUL TULCEA

Beneficiar: COMUNA SOMOVA

Executanţi: S.C. SĂGETĂTOR S.R.L.– proiectant general (contract nr. 34/2008) Administrator: Carh. Andrian ECONOMU Coordonator: arh. Constantin GORAN

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. – proiectant de specialitate (contract nr. 105/2008) Administrator: arh. Andrei JELESCU Şef proiect: arh. Andrei JELESCU Coordonator de specialitate: arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU

Denumirea fazei: FAZA 3. ACTUALIZAREA PUG ŞI RLU

Denumirea studiului:

MEMORIU GENERAL

Data: Noiembrie 20111

S.C. SĂGETĂTOR S.R.L. (Proiectant General): arh. Constantin GORAN (Coordonator)

Autorii studiului (Memoriu General P.U.G. Comuna Somova): S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L.:

Piese scrise: Arh. Andrei JELESCU (şef proiect) Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU (coordonator ştiinţific) Arh. Toader POPESCU Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU Arh. urb. Ana PETRESCU Urb. Ramona UNGUREANU Urb. Monica PĂTRĂȘCOIU

Piese desenate: Arh. Andrei JELESCU Urb. Alina DRĂGOESCU Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU Arh. Toader POPESCU Urb. Monica PĂTRĂȘCOIU

1 Modificat Octombrie 2018

PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM COMUNA SOMOVA, JUDEŢUL TULCEA

FOAIE DE SEMNĂTURI ŞI ŞTAMPILE

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L.:

Arh. Andrei JELESCU (şef proiect)

Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU (coordonator ştiinţific)

Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU

Arh. urb. Ana PETRESCU

Urb. Monica PĂTRĂȘCOIU

S.C. SĂGETĂTOR S.R.L.:

Carh. Andrian ECONOMU

arh. Constantin GORAN (responsabil lucrare)

PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM COMUNA SOMOVA, JUDEŢUL TULCEA

Denumirea fazei: FAZA 3. ACTUALIZAREA PUG ŞI RLU

Denumirea studiului: MEMORIU GENERAL

Cuprinsul capitolului: 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluţie 2.2. Elemente ale cadrului natural şi peisager 2.3. Relaţii în teritoriu şi încadrarea în documentaţii anterioare 2.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.5. Activităţi economice 2.6. Circulaţie 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi 3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităţilor 3.5. Evoluţia populaţiei 3.6. Organizarea circulaţiei 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecţia mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 1.1.1. Denumirea lucrării Plan urbanistic general şi regulament local de urbanism com. Somova, jud. Tulcea

1.1.2. Beneficiar Comuna Somova

1.1.3. Proiectant general S.C. Săgetător S.R.L. – Tulcea Coordonator: arh. Constantin GORAN Responsabil temă: arh. Andrian ECONOMU

1.1.4. Proiectant de specialitate: S.C. Quattro Design S.R.L. – Bucureşti (coordonare ştiinţifică, urbanism) Coordonator ştiinţific: arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU Şef proiect: arh. Andrei JELESCU Piese scrise: arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU, Arh. Toader POPESCU, Arh. Andrei JELESCU, Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, Arh. urb. Ana PETRESCU, Urb. Ramona UNGUREANU, Urb. Monica PĂTRĂȘCOIU Piese desenate: Arh. Andrei JELESCU, Urb. Alina DRĂGOESCU, Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU, Arh. Toader POPESCU, Urb. Monica PĂTRĂȘCOIU 1.1.5. Colaboratori: SC Geotopo SRL – Tulcea (cadastru şi topografie) Responsabil temă: ing. Ion VASILE SC Natura Management SRL – Bucureşti (cadru natural) Responsabil temă: Atena GROZA Institutul de Cercetări Eco-Muzeale – Tulcea (istorie, arheologie) Responsabil temă: dr. arhg. Cristian MICU Geogr. dr. Cristian GORAN (geografie şi peisaj) Ing. dr. Vintilă MOCANU (geologie, hidrogeologie, riscuri naturale şi antropice) Ing. Mihaela ISPAS (mediu) Insp. Iulian ATANASIU (circulaţie)

1.2. Obiectul PUG Prezenta lucrare a fost elaborată la solicitarea Consiliului Local al Comunei Somova şi are ca obiect reglementarea dezvoltării urbanistice a teritoriului administrativ al comunei Somova, judeţul Tulcea. Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu conţinutul-cadru stabilit prin Ghidul privind metodologia şi conţinutul-cadru al Planului urbanistic general, indicativ GP038/99, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 13N/10.03.1999. Prezenta documentaţie actualizează şi înlocuieşte ediţia anterioară a PUG, elaborat în anul 2000 de către S.C. SARDAN impex S.R.L. Tulcea (şef proiect: arh. Gabriela SARVAŞ). De asemenea, au fost luate în considerare prevederile studiului „Strategia de dezvoltare locală a com. Somova în perioada 2008-2028”, elaborat în anul 2008 de către S.C. Consultanţă şi Management Internaţional S.R.L. (manager proiect: prof. univ. dr. ing. Nicolae POSTĂVARU). Din acest teritoriu, aproape jumătate este inclus în Rezervaţia Biologică Delta Dunării (sit natural de 312.440 ha înscris în 1991 în Lista Patrimoniului Mondial, sub poziţia 588, teritoriu unde se suprapun diferite regimuri de protecţie ale patrimoniului natural). PUG respectă prevederile legislaţiei naţionale şi recomandările comunitare privind protecţia patrimoniului natural şi a peisajului. În particular, sunt respectate prevederile documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a Planului de management şi a altor documentaţii strategice elaborate pentru teritoriul RBDD, inclusiv a Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (aprobat prin HG 1516/2008).

1.3. Surse documentare 1.3.1. Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUG . Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) – secţiunile I-VI (aprobate până în prezent) . Planul de amenajare a teritoriului judeţean Tulcea (1995) – INCD Urbanproiect Bucureşti . Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunării” (2008-2009) – INCD Urbanproiect Bucureşti . PUG comuna Somova (2000) – S.C. SARDAN impex S.R.L. Tulcea . Planuri urbanistice zonale (PUZ) şi Planuri urbanistice de detaliu (PUD) aprobate de CL com. Somova . Strategia de dezvoltare locală a com. Somova în perioada 2008-2028 (2008) – S.C. Consultanţă şi Management Internaţional S.R.L. . Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (2008) – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. . Master Plan pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (2004-2005) – Institutul Naţional Delta Dunării – Tulcea . Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (HG 1516/2008)

1.3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG . Actualizarea ridicărilor topografice şi a situaţiei cadastrale . Introducerea în PUG a documentaţiilor de urbanism aprobate . Studiile geotehnic şi hidrogeologic actualizate . Studiul proprietăţii imobiliare şi al regimului fiscal . Studiul geografic şi peisagistic . Studiul riscurilor naturale şi antropice . Studiul socio-demografic . Studiul istoric, monumentele istorice şi delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice . Studiul problemelor locuirii . Studiul activităţilor economice . Studiul organizării circulaţiei . Studiile de echipare edilitară . Studiul sociologic pentru actualizarea PUG

1.3.3. Date statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, surse judeţene sau locale . Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti: date referitoare la Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2002) . Direcţia Judeţeană pentru Statistică Tulcea: date anuale detaliate . Consiliul Judeţean Tulcea şi Consiliul Local al com. Somova: actualizări şi date statistice referitoare la populaţie, locuinţe şi activităţi economice

1.3.4. Suportul topografic al PUG . Baze topografice sc. 1/100.000, 1/50.000, 1/25.000 (OCPI Tulcea) . Suport topografic sc. 1/5.000 folosit pentru întocmirea PUG (2000) . Ridicare topografică realizată de SC Geotopo SRL (responsabil temă: ing. Ion VASILE), vizată de OCPI, realizată în cursul anului 2009

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.0. Prezentarea comunei Somova Comuna Somova este situată în extremitatea nordică a Dobrogei, pe malul drept al Dunării; se învecinează cu municipiul Tulcea, comuna Frecăţei şi cu comuna Niculiţel. Coordonatele geografice ale comunei sunt: 45o18’ latitudine nordică şi 28o67’ longitudine estică. Comuna are o populaţie de 4864 locuitori (2008) şi este compusă din trei localităţi: Somova (reşedinţă de comună), Parcheş şi Mineri (fost Câşla). Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Somova este de 14.237 ha (142 kmp). Parte a acestui teritoriu este inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

2.1. Evoluţie2 2.1.1. Evoluţia administrativă a teritoriului actual al comunei Teritoriul dobrogean, cucerit în urma campaniilor din 1419-1420 şi 1484, a fost integrat în sangeacul (paşalâcul) de Silistra, parte a Rumeliei. În sec. XVI-XVII, în imperiu s-au format mai multe provincii, denumite iniţial eyalet; probabil la sfârşitul sec. XVI, sangeacul de Silistra s-a constituit într-o astfel de provincie separată cu reşedinţe alternative la Silistra, Oceacov şi Babadag3. Diviziunea administrativă în judeţe (kazale) nu a fost constantă. La sfârşitul secolului XV, existau kazalele Isaccea, Hârşova, Babadag, Tekfőrfgilő şi Silistra;

2 Extras din: 1.8. STUDIUL ISTORIC, MONUMENTELE ISTORICE ŞI DELIMITAREA ZONELOR DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE, 09.2009, autori: QD&ICEM Tulcea, dr. arhg. C. MICU, arh. Ş. POPESCU-CRIVEANU 3 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria Dobrogei, ed. II, Constanţa : Ex Ponto, 1998, pp 205 sq.

6 la începutul secolului al XVII-lea, acestea erau Tulcea, Isaccea, Măcin, Hârşova, Babadag şi Mangalia. La 1850, din sangeacul de Silistra făceau parte kazalele Tulcea, Isaccea, Măcin, Hârşova, Babadag şi Silistra, iar din sangeacul de Varna, kazalele Constanţa şi Mangalia. Câteva din satele actualului judeţ Constanţa ţineau de kazaua Pazargik (Bazargic)4. În 1864 a fost reformată împărţirea administrativă a Imperiului, provinciile (vilayet) rămânând divizate în sangeacuri (judeţe), acestea din urmă divizate în kazale (plăşi); kazalele erau divizate în nahié (comune)5. Astfel, înaintea Independenţei, localităţile Somova şi Câşla (ulterior denumită Mineri) erau comune cuprinse în sangeacul Tulcea, kazaua Tulcea; Parcheş făcea parte din sangeacul Tulcea, kazaua Saccea (Isaccea). Această organizare a fost probabil schimbată de autorităţile militare ruseşti după ocuparea armată a Dobrogei, în anii 1877 şi 1878. Prin Regulamentul pentru împărţirea şi organizarea admnistrativă a Dobrogei din 13 noiembrie 1878, ţinutul Dobrogei era împărţit în trei judeţe: Tulcea, cu reşedinţa la Tulcea (cu plăşile Tulcea, Sulina, Măcin, Babadag), Küstengea, cu reşedinţa la Küstengea şi Silistra-Nouă, cu reşedinţa la Silistra-Nouă. Aşezările care formează astăzi comuna – Somova, Câşla şi Parcheş – erau unităţi administrative distincte (comune rurale), incluse în judeţul Tulcea, plasa Tulcea.6 Prin Legea pentru organizarea Dobrogei, promulgată la 9 martie 1880, ţinutul Dobrogei era impărţit în două judeţe: Tulcea (cu plăşile Babadag, Tulcea, Măcin şi Sulina cu Insula Şerpilor) şi Constanţa (cu plăşile Constanţa, Mangalia, Hârşova, Medgidia şi Silistra Nouă). Aşezările care formează astazi comuna erau comune rurale incluse în judeţul Tulcea. Comunele Somova şi Parcheş făceau parte din plasa Isaccea, iar comuna Câşla, din plasa Tulcea. Această organizare s-a păstrat probabil şi în timpul ocupaţiei Dobrogei de trupele bulgare, turceşti şi germane (1916-1919). În perioada 1925-1928, toate cele trei sate fac parte din plasa Cataloi (judeţul Tulcea). În perioada 1928-1930, după înfiinţarea comunelor ca unităţi administrative de bază, satele Somova şi Câşla fac parte din comuna Frecăţei (plasa Babadag), iar satul Parcheş face parte din comuna Niculiţel (plasa Măcin). În perioada 1931-1938, satele Somova şi Parcheş formează comuna Somova, iar satul Câşla rămâne comună de sine stătătoare; ambele comune fac parte din plasa Babadag (judeţul Tulcea). În perioada 1938-1944, cele două comune amintite mai sus fac parte din plasa Gurile Dunării, judeţul Tulcea, incorporat ţinutului Dunărea de Jos (cu capitala la Galaţi). În perioada 1944-1950, se revine la organizarea numai pe judeţe şi se păstrează comunele de mai sus. În perioada 1950-1956, prin noua organizare administrativă a R.P.R., comuna Somova se măreşte cu satul Câşla şi face parte din raionul Tulcea, regiunea Galaţi (cu reşedinţa la Galaţi). În perioada 1956-1968, componenţa comunei se păstrează, raionul Tulcea făcând parte din regiunea Dobrogea (cu reşedinţa la Constanţa); în anul 1965, denumirea satului Câşla este modificată în Mineri. După 1968, prin noua organizare administrativă a R.S.R., se păstrează componenţa comunei Somova (cu satele Somova, Parcheş şi Mineri), care face parte din judeţul Tulcea; această organizare administrativă se păstrează de 40 de ani.

4 Liliana Ionescu, „Consideratii diacronice privind denumirea localităţilor dobrogene”, in Analele Ştiinţifice ale Universităţii Ovidius, Constanţa, Seria Filologie), nr. 14/2003, pp 141-148, apud Ghiaţă, A., Aspecte ale organizării politice în Dobrogea medievală (secolele XIII-XV), în RI, tom. 34, nr. 10, 1981, pp 1863-1897. 5 wikipedia.org 6 Regulamentu pentru împărţirea şi organisarea administrativă a Dobrogei, 1878, in: Ioan M. Bujoreanu, Collecţiune de legiurile României, 1885, p. 759; Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 354.

Surse: . Regulamentu pentru împărţirea şi organisarea administrativă a Dobrogei, 1878 . Legea de organizare a Dobrogei din 3 aprilie 1880 . Lege pentru organizarea unităţilor administrative exterioare dependinte de Ministerul de Interne, 1892 . Marele Dicţionar Geografic al României, vol. II (1899), IV (1901),V (1902) . P.C. Modolea et al., Ghid administrativ, 1928 . Dicţionarul statistic al satelor şi unităţilor administrative din România, 1932 . Recensământul general al României din 1941, 6 aprilie 1944 . Atlas Geografic, 1953 . Indicator alfabetic al localităţilor din Republica Populară Română, 1956 . România, Ghid turistic, 1967 . C.C. Giurescu et al., Istoria României în date, 1971 . E. Ghinea et al., Localităţile din România, Dicţionar, 2000

2.1.2. Fişa istorică a localităţilor, ataşată PUG al Comunei Somova

I. Teritoriul administrativ

1. Forma actuală din data/actul normativ Comuna Somova (judeţul Tulcea), cu sate componente: Somova (sat reprezentativ al comunei), Mineri, Parcheş; componenţa este stabilită prin Legea nr. 2/16.02.1968 - Lege privind organizarea administrativă a teritoriului republicii socialiste România (Buletinul Oficial al RSR nr. 163- 165/20.12.1968), modificată prin Legea nr. 55/19.12.1968 (Buletinul Oficial al RSR nr. 163-165/20.12.1968), Legea nr. 2/18.04.1989 – lege privind îmbunătăţirii organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România (Buletinul Oficial al RSR nr. 15/25.04.1989) a abrogat Legea nr. 2/1968,dar dispoziţiile unor legi referitoare la comuna Somova au reluat dispoziţiile anterioare. Prin Documentul – lege nr. 38/1990 – decret-lege privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului ţării (Monitorul Oficial nr. 14/23.01.1990) a fost abrogată Legea nr. 2/1968 cu modificările anterioare. Componenţa comunei Somova, stabilită prin Legea nr. 2/1968, nu s-a schimbat în cursul acestor serii de modificări. Teritoriul administrativ al comunei Somova a fost stabilit în conformitate cu Legea nr. 2/1968, şi a fost confirmat de OCPI al jud. Tulcea în anul 2009; conform reprezentărilor unei planşe PUG 2009, suprafaţa teritoriului administrativ al com. Somova este 14.237 ha (cca. 142 kmp).

2. Situaţia anterioară formei actuale Începând din anul 1968 când s-a format pentru prima dată după anul 1950 teritoriul administrativ al com. Somova nu au fost schimbări de teritoriu ( vezi pct. I.1.).

3. Unităţile administrative din care a făcut parte teritoriul administrativ actual

Somova Parcheş (Parcheşul) Câşla [sat existent prob. sec. XV] [sat atestat sec. XVIII] (09/21.03.1880-01.01.1965)

Mineri (după 01.01.1965) Perioada [sat atestat la înc. sec. XIX] 1878- Comună rurală în plasa Comună rurală în plasa Comună rurală în plasa 1882 Tulcea, jud. Tulcea Tulcea, jud. Tulcea Tulcea, jud. Tulcea 1882- Comună rurală în plasa Comună rurală în plasa Comună rurală în plasa 1925 Isaccea, jud. Tulcea Isaccea, jud. Tulcea Tulcea, jud. Tulcea 1925- Comună rurală în plasa Comună rurală în plasa Comună rurală în plasa 1928 Cataloi, jud. Tulcea Cataloi, jud. Tulcea Cataloi, jud. Tulcea 1928- Sat în comuna FRECĂŢEI, Sat în comuna NICULIŢEL, Sat în comuna FRECĂŢEI, 1930 plasa Babadag, jud. Tulcea plasa Măcin, jud. Tulcea plasa Babadag, jud. Tulcea 1931- Sat reşedinţă a comunei Sat în comuna SOMOVA, Sat reşedinţă a comunei 1938 SOMOVA, plasa Babadag, plasa Babadag, jud. Tulcea CÂŞLA, plasa Babadag, jud. Tulcea jud. Tulcea 1938- Sat reşedinţă a comunei Sat în comuna SOMOVA, Sat reşedinţă a comunei 1944 SOMOVA, plasa Gurile - plasa Gurile - Dunării, jud. CÂŞLA, plasa Gurile - Dunării, jud. Tulcea, ţinutul Tulcea, ţinutul Dunărea de Dunării, jud. Tulcea, ţinutul Dunărea de Jos Jos Dunărea de Jos 1944- Sat reşedinţă a comunei Sat în comuna SOMOVA, Sat reşedinţă a comunei 1950 SOMOVA, jud. Tulcea jud. Tulcea CÂŞLA, jud. Tulcea 1950- Sat reşedinţă a comunei Sat în comuna SOMOVA, Sat în comuna SOMOVA, 1956 SOMOVA, raionul Tulcea, raionul Tulcea, regiunea raionul Tulcea, regiunea regiunea Galaţi Galaţi Galaţi 1956- Sat reşedinţă a comunei Sat în comuna SOMOVA, Sat în comuna SOMOVA, 1968 SOMOVA, raionul Tulcea, raionul Tulcea, regiunea raionul Tulcea, regiunea regiunea Dobrogea Dobrogea Dobrogea; sch. denumirii după Sat reşedinţă a comunei Sat în comuna SOMOVA, Sat în comuna SOMOVA, 1968 SOMOVA, jud. Tulcea jud. Tulcea jud. Tulcea

4. Denumiri succesive ale unităţilor administrative Vezi mai jos, pct. II.3.

5. Localităţile contopite Nu există.

6. Localităţile dispărute Nu există.

7. Alte denumiri istorice în teritoriul administrativ Până în anul 1878 toponimia era, în general, în limba turcă. Intrarea Dobrogei în componenţa României a condus la schimbarea majorităţii toponimelor în limba română; acest proces a continuat şi după anul 1950, cu schimbarea unor toponime care nu păreau a fi conforme realizărilor din R.P.R. Denumirile istorice principale sunt următoarele: . Sate: Somova, Parcheş, Câşla (Mineri) . Hidronime (de la V la E): fluviul Dunărea, gârla Potica, gârla Somova, gârla Telincea, lacul Parcheş; Japşa Palamul Mare, Ghiolul Morun, lacul Babele, lacul Potica, insula Sandal, lacul Somova, lacul Câşla. . Dealuri (de la V la E): colina Mîndreşti, dealul Iarba Dulce, dealul Comori, dealul Stânca Mare, dealul Cuca Mică, dealul Humular,

dealul Cartelu, dealul Vărăriei, dealul Cosmii, dealul Mare, dealul Câşla. . Văi (de la V la E): valea Adâncă, valea Uzumegea, valea Pirpiriu, valea Eschigiu, valea Lupului, valea Orman Lung, valea Păşunatelor, valea Fundăturii, valea Vărăriei, valea lui Moş Colonelu, valea lui Moş Pietruş;

8. Fapte istorice notorii în teritoriul administrativ Vezi mai jos, pct. II.10.

9. Drumuri istorice, vaduri, poduri . Teritoriul actual al comunei Somova este probabil traversat de drumul de pe malul drept al Dunării care exista încă din prima epocă a fierului, când în Dobrogea exista o societate daco-getică dezvoltată ( începutul sec. XII î.Hr. – 450 î.Hr.); Drumul avea traseul Măcin – Isaccea - Tulcea. . Teritoriul actual al comunei Somova era probabil traversat de Limes Scythicus (sau, în orice caz, se află în apropiera lui) (comuna Somova fiind situată pe malul drept al Dunării, între cetăţile Noviodunum şi Aegyssus) – Drumul roman în lungul Dunării de Jos care forma frontiera de NE a Imperiului Roman, pe teritoriul regiunii Scythia Minor (Limes Scythicus a fost început în sec. I d.Hr., şi părăsit în jurul anului 600, când s-a prăbuşit în urma atacurilor repetate ale avarilor şi slavilor7).

10. Data construirii căilor ferate, staţiitor c.f. Nu este cazul.

- 7 Constantin PREDA, , coord. ştiinţific, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, Bucureşti: Editura Enciclopedică, vol. II 1996, vol. II p. 315

II. Localităţile SOMOVA MINERI PARCHEŞ 1. Statutul administrativ actual din data/actul normativ Legea nr. 2/1968 Legea nr. 2/1968 Legea nr. 2/1968 Sat reşedinţă a comunei Sat component al comunei Sat component al comunei Somova, jud. Tulcea Somova, jud. Tulcea Somova, jud. Tulcea 2. Atestarea documentară a localităţilor - Intemeiat probabil în sec. - Intemeiat probabil în 1812 - 1573 – prima menţiune XV(tradiţie), întemeietori sunt (tradiţie); întemeietorul este ducumentară (defter cu 3 pescari romăni veniţi din Hussein Efendi, proprietar obligaţii de dări în oi) Basarabia turc al mai multor turme de oi. - 1774 – cea mai veche - 1774 - cea mai veche - 1828 – cea mai veche menţiune cartografică menţiune cartografică menţiune cartografică 3. Denumiri succesive ale localităţilor - Prima denumire: - Prima denumire: CÂŞLA - Prima denumire: SOMOVA (somn - slav) (stână de oi - turc) PARCHEŞ - Alte denumiri din hărţi: - Alte denumiri din hărţi şi - Alte denumiri din hărţi şi SAMORA, SOMMA documente: KÎŞLA, documente: PARTIK, CÎŞLELE PARTEK, PARKEJI, - Schimbarea denumirii în PARKEŞI, PARKIŞI, MINERI – D.M.A.M.N. nr. PARTITCH, PARCĂ, 12/04.01.1965 PARKISCH, PARCHESIU 4. Modul de formare al localităţilor - Creştere normală - Creştere normală - Creştere normală - Creştere prin - Creştere prin aport de - Creştere prin împroprietărire (sec. XIX- populaţie germană venită împroprietărire (sec. XIX- XX) din Rusia (jumătatea s. XIX) XX) - Creştere prin - Creştere prin - Creştere prin investiţii industrializare (sec. XX) improprietărire (sec. XIX- private (după anul 2000) - Creştere prin investiţii XX) private (după anul 2000) - Creştere prin industrializare (sec. XX) - Creştere prin investiţii private (după anul 2000) Monumente istorice cf. L.M.I. 2010 - Cod L.M.I.: 405-TL-I-s-B- - - Cod L.M.I.: 317 -TL-I-s-B- 05928, Situl arheologic de la 05873, situl arheologic de la Somova, sat Somova; com. Parcheş, sat Parcheş, com. Somova, Intravilan, sector Somova, “La Bugeac”, la SE, în zona fostului CAP, de 550m V de satul Parcheş o parte şi de alta a E87 (cod (cod R.A.N.: 161339.01). R.A.N.: 161311.01). Include Include monumentele: 318- monumentele istorice: 406 - TL-I-m-B-05873.01, TL-I-m-B-05928.01, aşezare, sec. II-III p. Chr, aşezare, epoca romano - epoca romană şi 319 TL-I- bizantină; 407 - TL-I-m-B- m-B-05873.02, aşezare, 05928.02, aşezare, epoca sec. IV-III a. Chr, La Tène, romană; Cultura geto - dacică Cod L.M.I.: 408 - TL-I-m-B- - Cod L.M.I.: 320-TL-I-s-B- 05928.03, aşezare, La 05874, aşezare, sat Tène, Cultura geto – dacică; Parcheş, com. Somova, - Cod L.M.I.:409-TL-I-s-B- “Iarba Dulce”, la cca. 800m 05929, Situl arheologic de la V de satul Parcheş, epoca Somova, punct “la Batace”, medievală târzie (cod sat Somova, com. Somova, R.A.N.: 161339.02) “La Batace”, la cca. 1 km SV - Cod L.M.I.: 321-TL-I-s-B- de localitate şi cca. 150 m S 05875, aşezare getică, sat de E87 (cod R.A.N.: Parcheş, com. Somova, la 161311.02). Include limita de N a satului monumentele istorice: 410- Parcheş, pe malul sudic al TL-I-m-B-05929.01, lacului Parcheş, sec. III-II a. aşezare, La Tène, Cultura Chr, La Tène, cultura geto – geto - dacică; Cod L.M.I.:

411-TL-I-m-B-05929.02, dacică (cod R.A.N.: necropolă, La Tène, Cultura 161339.03) geto-dacică; 6. Situri arheologice înscrise în R.A.N. 8 - 161311.01: Situl - 161339.01: Situl arheologic de la Somova - arheologic de la Parcheş - La poieniţă. în zona Bugeac. la 1 km V de sat, puierniţelor CAP, Categoria Categoria - locuire, tip – – locuire civilă, tip – aşezare, jud. Tulcea, aşezare, jud. Tulcea, localitatea Parcheş, com. localitatea Somova, com. Somova, La Tène, Epoca Somova, La Tène, Epoca romană; romană; - 161339.02: Aşezarea - 161311.02: Situl medievală de la Parcheş - arheologic Latene de la Iarba Dulce. la 1 km V de Somova - La batace, sat, Categoria – locuire Categoria – locuire, tip – civilă, tip – aşezare, jud. aşezare şi necropolă, jud. Tulcea, localitatea Parcheş, Tulcea, localitatea Somova, com. Somova, Epoca com. Somova, La Tène medievală ; - 161339.03: Aşezare Latene de la Parcheş-la limita de N a satului. la limita de N a satului, pe malul lacului Parcheş, Categoria – locuire civilă, tip – aşezare, jud. Tulcea, localitatea Parcheş, com. Somova, La Tène 7. Alte situri arheologice, cf. cercetărilor ICEM Tulcea Vezi Vol. 2. Studiu istoric şi arheologic comuna Somova, autori ICEM Tulcea 8. Datarea monumentelor istorice şi siturilor arheologice Vezi Vol. 2. Studiu istoric şi arheologic comuna Somova, autori ICEM Tulcea 9. Alte construcţii cu valoare istorică locală Teritoriul actual al comunei Somova era probabil traversat de Limes Scythicus (sau, în orice caz, se află în apropiera lui), comuna fiind situată pe malul drept al Dunării, între cetăţile Noviodunum (Issaccea) şi Aegyssus (Tulcea) - Biserica Sfinţii Voievozi – - - Biserica Sfinţii Apostoli - 1873 (meşterul Anastasie) 1877 10. Denumiri istorice în localităţi Vezi mai sus, pct. II.3. 11. Fapte istorice notorii în localităţi - 1880 – organizarea şcolii - 1884 - Neculae Tololoiu, - primare cu profesori tineri român venit din români Transilvania, construieşte o biserică (reconstruită în 1882). Proprietarul local Husein Efendi îl omoară pe N. Tololoiu, sătenii îl omoară pe H.E. - 1884-1885 – învăţătorul - 1860 - exista o şcoală cu Ştefan Voinea răspunde un profesor călugăr chestionarul de folclor trimis de B.P.Haşdeu - 1880 – organizarea şcolii primare cu profesori români tineri 12. Distrugeri ale localităţilor şi construcţiilor Satele şi construcţiile au fost distruse în repetate rânduri în timpul nenumăratelor războaie duse pe teritoriul Dobrogei. Distrugerile cele mai apropiate de epoca contemporană snt cele din timpul Războiului Crimeii (1853-1856), Războiului ruso-turc (1877-1878) şi Primului

8 http://ran.cimec.ro

Războiului Mondial şi ocupaţiei germano-bulgare-turce a Dobrogei (1916-1918). 13. Operaţiuni urbanistice de amploare care s-au desfăşurat în localităţi - Parcelări de mică - Parcelări de mică - Este probabil că o parte a amploare ca urmare a amploare ca urmare a satului a fost reconstruită la împroprietăririlor împroprietăririlor sfârşitul sec. XIX pe terenuri mai depărtate de zona inundabilă a Dunării (o parte - Construcţii dispersate - Construcţii dispersate din Vatra Satului din sec. realizate pe terenuri private realizate pe terenuri private XIX a fost descoperită în (după anul 1991) (după anul 1991) situl II.5., amplasat pe Dealul Iarba Dulce, în afara satului actual). 14. Cartiere istorice şi părţi istorice din localităţi - - -

2.2.3. Arhitectura tradiţională a comunei Somova a. Consideraţii generale privind arhitectura tradiţională Satele din deltă se încadrează în categoria satelor mici şi foarte mici. Sub aspect morfostructural se disting două tipuri: satul răsfirat şi satul adunat. Înscrierea localităţilor într-o categorie de clasificare este determinată de existenţa unor interdependenţe între cadrul natural şi ocupaţia locuitorilor (tipuri de economie), luându-se în considerare şi prezenţa multiculturalităţii. Aceşti factori au condus la apariţia elementelor comune (întâlnite în majoritatea aşezărilor dobrogene), dar şi a caracteristicilor distinctive în ceea ce priveşte modul de viaţă şi elementele de patrimoniu material (arhitectura vernaculară) şi imaterial (tradiţii, obiceiuri). Raportul om-natură-cultură a condus la constituirea unei arhitecturi vernaculare integrată mediului fizic şi având amprenta etnică a grupului care a creat-o. Pe baza acestor elemente s-au stabilit: structura morfologică a satelor, organizarea gospodăriilor şi relaţiile cu alte teritorii şi comunităţi. Interacţiunea dintre diferitele grupuri etnice a condus la o tendinţă de omogenizare a casei tradiţionale care a suferit, de-a lungul timpului, continue adaptări şi modificări, impuse şi de evoluţia necesătăţilor populaţiei. Arhitectura tradiţională poate fi caracterizată ca fiind orizontală, sărăcăcioasă şi puţin pretenţioasă, dar complexă din punctul de vedere al materialelor constitutive, utilizând un repertoriu variat de materiale, comparativ cu arhitectura caselor ţărăneşti din restul ţării, bazată pe variaţiuni pe tema lemnului. În Dobrogea, materialele cele mai des întâlnite sunt: piatra, pământul divers prelucrat, lemnul, nuielele şi stuful9. Deşi în contrast cu arhitectura tradiţională din zonele de munte şi de deal, arhitectura dobrogeană păstrează elemente ale arhitecturii vernaculare româneşti regăsite pe tot teritoriul ţării: soluţia planimetrică, volumetria, prispa, foişorul, anumite decoraţii. Particularităţile sunt date de mediul fizic, socio-economic, cultural, de influenţele etnice, de poziţia proprietarului în cadrul ierarhiei comunităţii şi constau în amănunte decorative sau de organizare a spaţiului interior şi a gospodăriei10. Construcţiile tradiţionale păstrează un aspect simplu şi sunt integrate mediului fizic la care se adaptează prin materiale şi tehnici de construcţie, volumetrii şi proporţii. Cel mai întâlnit plan de locuinţă este cel cu 3 camere (2 camere şi tindă mediană). b. Tipologia aşezării Comuna Somova este compusă din trei localităţi: Mineri, Somova şi Parcheş. Reţeaua stradală a comunei include, pe lângă câteva trasee ordonate, străzi şi uliţe cu trasee organice. Străzile principale converg către zona în care se concentrează funcţiunile publice ale satelor. Din punct de vedere morfologic satele comunei Somova sunt sate adunate, cu textură neregulată şi cu o tramă stradală aleatorie care a condus la o geometrie diferenţiată a parcelarului. Criteriile care au stat la baza formării structurii neregulate a satelor sunt următoarele: regiunea, configuraţia terenului, influenţele etnice (turci, ruşi, lipoveni, bulgari, basarabeni), ocupaţia locuitorilor, obiceiurile de a-şi dezvolta gospodăriile şi

9 Dobrogea, spiritul locului, Vintilă MIHĂILESCU, în Urbanismul, Serie Nouă, Dobrogea, nr. 5-6, 2010 10 Paula POPOIU, Antropologia Dobrogei, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Craiova: Editura Universitaria, 2010

14 felul de viaţă pe care îl duc în comun locuitorii satului.11 Toate acestea au făcut ca străzile să fie neregulate, cu un traseu sinous, gospodăriile să aibă forme şi suprafeţe diferite şi casele să fie aşezate în mod neregulat în aceste gospodării. Studiul de teren a scos în evidenţă faptul că localitatea Parcheş, în comparaţie cu celelalte două localităţi, este cea mai puţin afectată de urbanitate. Satul Mineri, aflat cel mai aproape de Municipiul Tulcea are o arhitectură dominată de locuinţe noi, de P+1, arhitectura tradiţională fiind mai slab reprezentată decât în satele Parcheş şi Somova. c. Tipologia gospodăriilor Gospodăriile tradiţionale s-au constituit pe suprafeţe medii şi mari (în general peste 500 mp), de forme neregulate şi cuprind: construcţia principală (locuinţa propiu-zisă) şi funcţiuni anexe: adăposturi pentru animale, structuri pentru depozitarea cerealelor, bucătării de vară etc.Corpurile de construcţii sunt retrase de la aliniament la distanţe variate, alinierea având un traseu neregulat. Gospodăriile sunt limitate de garduri din lemn cu soclu de piatră, nuiele, materialele utilizate exprimând situaţia economică a proprietarilor. d. Descrierea caselor tradiţionale şi anexele gospodăreşti Locuinţa tradiţională este dominată de tipul pe un singur nivel, cu desfăşurare în plan orizontal. Casa cu un singur nivel are cea mai mare frecvenţă în zonă , fiind adaptată nivelului economic, seismicităţii şi materialelor de construcţie. Sat Parcheş – casele tradiţionale au acoprişul în 2 sau 4 ape, acoperite cu stuf (tablă sau azbociment), au prispă pe faţada principală, neexistând o regulă în ceea ce priveşte amplasarea casei faţă de aliniament (fie cu latura scurtă, fie cu latura lungă paralelă cu drumul). Prispa este puţin înălţată de la pământ şi lată de circa 1 m, nu are parapet de scânduri, dar poate fi închisă la capete, iar acoperişul se spijină pe stâlpi de lemn foarte puţin sau deloc ornamentaţi.

Sat Parcheş, com. Somova – case tradiţionale în două ape, cu acoperiş de stuf şi împrejmuire din nuiele, Sursa: Arhiva Quattro Design

Sat Parcheş, com. Somova – case tradiţionale în patru ape, cu prispă pe latura lungă şi împrejmuire din nuiele, Sursa: Arhiva Quattro Design

11 Florea Stănculescu, Planul satului, caetul IV-V, în Construcţii Rurale, Îndrumători planuri şi Cercetări, Ministerul agriculturii, Domeniilor Serviciului de Arhitectură, pag. 12

Casele tradiţionale încă păstrează culorile specific dobrogene: zidăria albă şi tâmplăriile în diferite nuanţe de albastru sau verde; anexele gospodăreşti sunt de diferite dimensiuni în funcţie de rolul lor în gospodărie şi, cel mai adesea, sunt din lut acoperite cu stuf fiind construcţiile care conservă cel mai bine elementele tradiţionale.

Sat Parcheş, com. Somova – anexe gopodăreşti, Sursa: Arhiva Quattro Design În acelaşi sat mai este întâlnită o tipologie de casă, cu acoperiş în patru ape, cu ţiglă şi intrarea principală marcată de un foişor. Casa este supraînălţată pe un soclu de cca 50 cm vopsit în aceeaşi culoare cu ancadramentele ferestrelor, cu stâlpii care susţin foişorul şi alte elemente decorative. Acest tip de casă poate fi la rândul său subîmpărţit în două categorii în funcţie de materialul de construcţie al foişorului (lemn sau zidărie).

Sat Parcheş, com. Somova – casă cu foişor din lemn, Sursa: Arhiva Quattro Design

Sat Parcheş, com. Somova – casă cu foişor, Sursa: Arhiva Quattro Design În cazul caselor cu foişor din zidărie putem vorbi despre o imitare a caselor în stil neoclasic sau neoromânesc în funcţie de elementele decorative folosite (coloane, arce, acoperiş în patru ape al foişorului).

Sat Parcheş, com. Somova – casă cu foişor, Sursa: Arhiva Quattro Design

Sat Somova – În acest sat se pot distinge mai multe tipologii de case care prezintă câteva deosebiri faţă de cele prezentate în satul Parcheş. a. Casă de mici dimensiuni cu acopeiş din stuf în două sau patru ape

Sat Somova, com. Somova – casă cu acoperiş din stuf, Sursa: Arhiva Quattro Design a. Casă cu prispă cu sau fără parapet, închisă la un capăt de o intrare secundară în casă; acest tip de casă are, cel mai adesea, acoperişul din ţiglă, cu patru ape.

Sat Somova, com. Somova – casă cu prispă cu parapet, Sursa: Arhiva Quattro Design

Sat Somova, com. Somova – casă cu prispă cu parapet, Sursa: Arhiva Quattro Design Cu câteva excepţii, culorile sunt cele tradiţionale: zidărie albă şi elemente decorative în nuanţe puternice de verde sau albastru; parapetul prispei are aceeaşi culoare cu tâmplăria (uşi, ferestre, stâlpii care susţin acoperişul). b. Casă cu intrarea marcată printr-un arc treflat, plasată simetric, în axul longitudinal al tindei; acoperiş în patru ape, cu două lucarne pe faţada principală, plasate simetric faţă de intrare.

Sat Somova, com. Somova – casă cu intrarea marcată prin arc treflat, Sursa: Arhiva Quattro Design

Sat Somova, com. Somova – casă cu intrarea marcată prin arc treflat, Sursa: Arhiva Quattro Design Zidăria casei este fie albă sau crem, fie în nuanţe puternice de verde, iar tâmplăria păstrează caracteristicile specifice, având nuanţe de albastru sau verde. Sat Mineri – arhitectura tradiţională este mai slab reprezentată în această localitate, în comparaţie cu celelalte două localităţi ale comunei. Dintre tipologiile de case prezentate mai sus, este întâlnită cea în care casa are intrarea marcată printr-un foişor, acoperişul are patru ape şi este, cel mai adesea, din ţiglă sau olane. De asemenea mai este întâlnită casa cu prispă pe o latură, având acoperişul susţinut de stâlpi subţiri, fără decoraţiuni şi contravântuiri. În cazul caselor cu acoprişul în două ape, frontonul faţadei secundare este vopsit, având decoraţiunile mult simplificate (în comparaţie cu casele tradiţionale din Com. Chilia Veche cunoscute pentru frontoanele frumos decorate).

Sat Mineri, com. Somova – casă cu intrarea marcată prin foişor, Sursa: Arhiva Quattro Design

Sat Mineri, com. Somova – casă cu prispă, fronton simplu decorat şi acoperiş în două ape, Casă cu foişor şi prispă, acoperiş în patru ape, Sursa: Arhiva Quattro Design e. Starea de conservare a arhitecturii tradiţionale Arhitectura tradiţională a comunei Somova se află într-o stare de conservare rea, acest fapt fiind influenţat de condiţia economică a proprietarilor. Casele noi se încadrează cu greu în mediul geografic şi cultural specific, ca urmare a tendinţei generale de pierdere a tradiţiilor şi încetare a utilizării materialelor provenite din mediul natural (piatră, lut, stuff, lemn). Dintre cele trei localităţi ale comunei, satul Somova păstrează cele mai multe case tradiţionale, fapt explicat, probabil, şi de calitatea acestuia de reşedinţă de comună (a existat, poate, un control mai mare în ceea ce priveşte înlocuirea materialelor tradiţionale, îngrijirea gospodăriilor, inserarea unor construcţii noi în gospodărie etc.).

2.2. Elemente ale cadrului natural şi peisager12 2.2.1. Relieful a. Aşezare fizico-geografică Comuna Somova este situată în extremitatea nordică a Dobrogei, pe malul drept al Dunării, la 12 km amonte de Municipiul Tulcea. Coordonatele sale geografice sunt: 45o18’ latitudine nordică şi 28o67’ longitudine estică. b. Încadrare regională şi locală Teritoriul comunei Somova se încadrează în două mari regiuni geografice foarte diferite din punctul de vedere al structurii geologice, altitudinii, genezei şi aspectului reliefului: . Dunărea Maritină – compartiment foarte coborât situat în partea nordică, cu o dinamică, structură şi funcţionare controlate de traseul vest – est al Dunării; . Podişul Dobrogei de Nord – compartiment înalt dezvoltat pe roci dure nivelate, acoperite cu depozite de loess a cărei structură spaţială, organizare şi dinamică sunt controlate de existenţa unor culmi relativ unitare şi de înclinarea terenului spre extremităţile acestor culmi. Satele comunei Somova au vetrele situate pe promontoriile înalte din malul Dunării (Dealurile Somovei), gospodăriile lor coborând până la lunca inundabilă a Bălţii Somovei, fie pe versanţi sau maluri mai domoale, fie pe luncile unor mici văi afluente ale Dunării. Aceste sate sunt amplasate, în raport cu unităţile şi subunităţile geografice, astfel: . Satul Parcheş – situat într-o zonă înaltă pe promontoriul cu acelaşi nume, la o altitudine medie de 30-35 m, gospodăriile sale coborând spre nord sau vest până în lunca inundabilă a Dunării şi urcând, spre sud, până la altitudinea de 60 m; . Satul Somova – situat pe treptele de glacis existente de o parte şi de alta a văii Orman Lung, la altitudini între 10-45 m, cu o prelungire spre est până în lunca Dunării; . Satul Mineri – situat între malul Dunării şi pe pantele prelungi ale unor interfluvii, la altitudini între 15-50 m. Unităţile administrative limitrofe sunt delimitate de Comuna Somova prin următoarele limite naturale: . Municipiul Tulcea – situat la est de versantul stâng al bazinului torenţial în care se află halda de şlam; . Comuna Frecăţei – situată la sud de culmea Dealului Somova; . Comuna Niculiţel – situată la vest de Valea Adâncă (afluent al Dunării); . Comuna Ceatalchioi – situată la nord de braţul Tulcea al Dunării; . Oraşul Isaccea – situat la vest de Gârla Telincea (afluent al Dunării).

12 12 Extras din: 1.5. STUDIUL GEOGRAFIC ŞI PEISAGISTIC, 07.2007, geogr. dr. C. GORAN, ing. V. MOCANU, biol. A. GROZA, arh. T. POPESCU

19 c. Analiza reliefului Pentru elaborarea reglementărilor urbanistice, optimizarea modului de utilizare a terenului şi eventuale extinderi ale trupurilor de intravilan, s-a procedat la analiza gradului de fragmentare a reliefului, pe criterii morfografice şi morfometrice. Menţionăm că fragmentarea reliefului se analizează în raport cu: . toate categoriile de talveguri existente în perimetru; . maluri sau abrupturi situate la nivelul interfluviilor, care nu au în imediata apropiere un talveg de vale (malul Dunării); . denivelări importante şi cu extindere mare generate de relieful antropic (cariere). O primă operaţiune a fost analiza şi diferenţierea talvegurilor de vale, ştiut fiind că talvegurile torenţiale sunt considerate generatoare de risc geomorfologic, ele având o morfodinamică foarte rapidă, în comparaţie cu a văilor mature ajunse la profile longitudinale şi transversale stabile (profile de echilibru). In acest sens, au fost diferenţiate următoarele categorii de aliniamente generatoare de fragmentare:  talveguri cu fund plat – cursul inferior al văilor afluente Dunării, care au bazin de alimentare redus şi o scurgere temporară, cu debite foarte mici, a căror gură de vărsare este colmatată şi afectată periodic de inundaţii; majoritatea văilor cu fundul plat sunt situate în intravilan şi au la nivelul albiei drumuri de pământ şi gospădării (construcţii, grădini);  talveguri torenţiale – canalele de scurgere ale torenţilor şi talvegurile din cursul superior al văilor afluente Dunării; sunt drenaje adâncite, cu secţiune transversală în formă de ”V”, pe traseul cărora se produce o eroziune regresivă puternică (în timpul ploilor) şi se transportă o mare cantitate de material erodat;  ravene – forme primare datorate şiroirii versanţilor şi torenţialităţii (vârfuri de torenţi), care afectează pantele înclinate, cu depozite detritice, lipsite de vegetaţie; odată formate, ravenele se alungesc şi adâncesc rapid (în amonte), distrug solul şi degradează terenul. Densitatea fragmentării reliefului este exprimată în km/kmp şi s-a calculat prin însumarea lungimii talvegurilor sau eventualelor abrupturi în fiecare unitate de suprafaţă. Valoarea minimă obţinută este de 0,9 km/kmp, în sudul satului Mineri şi cea maximă de 5,8 km/kmp, în sud-vestul saului Somova. Se remarcă existenţa unor densităţi mai mici la nivelul culmii înalte Parcheş–Somova şi a reliefului mai jos din jurul satului Mineri. Densităţile maxime sunt date de terenurile afectate de torenţi şi ravene (bazine de recepţie torenţiale). Adâncimea fragmentării reliefului a fost calculată pe baza diferenţei de nivel dintre cota maximă şi cota minimă existentă într-o unitate de suprafaţă (1 kmp) şi este exprimată în m/kmp. Valoarea minimă este de 13 m/kmp şi se află în nord-estul satului Somova, iar cea maximă este de 157 m/kmp, la obârşia văii Păşinatelor. In mod firesc, adâncimile mici se întâlnesc în apropierea malului Dunării şi cele mari pe aliniamentul culmii din sud. Din distribuţia categoriilor de fragmentare se remarcă existenţa unui număr mic de carouri cu grade de fragmentare asemănătoare, acestea fiind în general cele cu fragmentare medie. Majoritatea carourilor au adâncimi ale fragmentării mai mici decât densitatea. Cele mai slabe fragmentări se găsesc în partea de est a comunei, satul Mineri şi împrejurimile sale, în apropierea malului Dunării şi pe unele porţiuni din culmea sudică, care se află pe roci dure. Fragmentările mari sunt în bazinele torenţiale şi, în special, la obârşia acestora, fiind legate de prezenţa loessului.

In ceea ce priveşte modul de utilizare a terenului, este de remarcat că principalele trupuri de intravilan se extind pe terenurile cu adâncimi ale fragmentări mici şi cu densităţi ale fragmentării mici şi medii. Terenurile cu o fragmentare mare sunt fie terasate, fie neutilizate din cauza instabilităţii sau a lipsei unei productivităţi agricole. Cea mai bună cale de valorificare a lor este împădurirea şi amenajarea talvegurilor torenţiale (mici baraje, canale etc.).

2.2.2. Reţeaua hidrografică Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Somova este dominat de existenţa fluviului Dunărea care în acest sector curge aproximativ pe direcţia vest- est, la extremitatea nordică a zonei, şi de prezenţa a numeroase lacuri sau bălţi, existente între acestea şi intravilanul localităţilor Parcheş, Somova şi Mineri, care constituie din punct de vedere administrativ comuna Somova. 1. Fluviul Dunărea este clasificat hidrologic ca având un bazin hidrografic de ordinul 1, cu cod în cadastrul apelor XIV-1, iar cursul de apă codificat are numarul 179. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 4.540 km, iar suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 32.250 km², cu o densitate medie a reţelei hidrografice de 0,14 km/km². 2. Suprafaţa acoperită cu lucii de apă a bazinului hidrografic este de 2.261,87 km², din care suprafaţa de 531 km² este reprezentată de cele cinci lacuri naturale (Parcheş, Babele, Memelegiu, Câşla şi Somova) existente în sectorul de bazin hidrografic al Dunării, aferent comunei Somova şi legate între ele prin gârla Somova. Rezulta că localităţile Parcheş, Somova şi Mineri, constituind comuna Somova, sunt situate între lacurile menţionate existente la nord şi respectiv culmile domoale din sud (Dealul Cucii, Dealul Cartelu, Dealul Vărăriei, Dealul Cosamii, Dealul Carierei şi Dealul Câşlii), care sunt fragmentate de o serie de văi cu caracter torenţial (Valea Stâncii, Valea Fundăturii, Valea Vărăriei, Valea lui Moş Colonelu, Valea lui Moş Pietru şi Valea Carierei). 3. Principalele caracteristici ale celor patru lacuri naturale menţionate, clasificate dupa geneza cuvetei ca lacuri de luncă, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Bazinul hidrografic al Dunării - sectorul comunei Somova Nr. Denumirea Bazinul hidrografic Suprafaţa Volum Tipul Foaia crt. Lacului Denumire Cod (ha) mil.m³ lacului* hărţii

1 Parcheş Dunăre XIV-1 168,00 1,518 de luncă 91 2 Babele Dunăre XIV-1 69,00 0,550 de luncă 91 3 Memelegiu Dunăre XIV-1 125,00 1,000 de luncă 91 4 Somova Dunăre XIV-1 169,00 1,350 de luncă 91

2.2.3. Clima Clima din zona comunei Somova are caracter temperat continental, cu temperaturile trimestriale medii următoare: - trimestrul I = 1,5˚C - trimestrul II = 15,2˚C - trimestrul III = 20,5˚C - trimestrul IV = 5,8˚C Temperaturile lunare medii sunt următoarele: - ianuarie = -0,8˚C - iulie = 22,5˚C - februarie = 2,0˚C - august = 22,0˚C - martie = 4,0˚C - septembrie = 17,0˚C - aprilie = 9,5˚C - octombrie = 11,0˚C - mai = 16,0˚C - noiembrie = 6,0˚C - iunie = 20,0˚C - decembrie = 0,5˚C Temperatura medie anuală este de 11˚C, temperatura maximă medie anuală este de 16˚C, cu maxime de 28˚C în iulie şi august, iar în ianuarie-februarie de peste 2˚C. Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 39˚C, iar numărul zilelor tropicale ajunge anual la o medie de 20-30. Îngheţul se manifestă în medie 85 zile/an, în lunile ianuarie şi februarie, numărul mediu anual de zile cu ninsoare este de 29,3, iar al zilelor cu strat de zăpadă de 32,5. Numărul zilelor fără îngheţ poate ajunge la cca 200. Însorirea este reprezentată de valoarea ridicată a duratei de strălucire a soarelui egală cu 2.115 ore/an, ceea ce conduce la existenţa iernilor blânde şi a verilor călduroase.

Frecvenţa şi intensitatea vântului sunt ilustrate în roza vânturilor din zona comunei Somova (sursa: I.N.H.G.A. Bucureşti).

Roza vânturilor în zona comunei Somova

Precipitaţiile medii din zonă totalizează 444 mm/an, din care cca. 73 % se înregistrează vara (valorile extreme medii pe judeţ sunt de 349 mm/an la Cogealac şi respectiv 513 mm/an la Atmagea). Evapotranspiraţia reală medie are valoarea apropiată de valoarea precipitaţiilor medii: E = 393 mm/an. Adâncimea maximă de îngheţ este conform hărţii anexate la STAS 6054-85 de 90…100 cm.

2.2.4. Geologia Din punct de vedere geologic, localităţile Somova, Parcheş şi Mineri se încadrează în unitatea regională a Dealurilor Tulcei (din care fac parte Dealurile Somovei şi Dealurile Parcheşului), alcătuite din formaţiuni geologice foarte variate petrografic şi având vârste diferite, ca de exemplu: . formaţiuni paleozoice constituite din cuarţite, şisturi cuarţificate şi filite, foarte dure, constituind fundamentul dizlocat şi străbătut de filoane din granit şi porfir; . formaţiuni mezozoice constituite din calcare cenuşii-negre, dure şi marnocalcare sau conglomerate, compacte, dure, ce apar ca dyckuri sau lacolite asociate cu zăcăminte de baritină şi sulfuri complexe, în dealul de la sud de localitatea Parcheş şi în culmea principală nordică, ondulată şi cu multe şei şi masive izolate dintre Parcheş şi Somova (rocile triasice din aceste formaţiuni sunt cutate, străbătute de erupţii vulcanice de tip diabaze şi porfire); . formaţiuni cuaternare constituite din roci sedimentare fine tip loess care au acoperit la început (în Pleistocen) formaţiunile mezozoice; în Cuaternarul superior (Holocen), eroziunea a îndepărtat parţial pătura de loess, scoţând la zi sub formă de mameloane porţiuni mai ridicate din vechiul relief format anterior sedimentării loessului. Depozitele cele mai tinere, de vârsta Cuaternar sunt constituite din: . loess depus iniţial şi nederanjat (loess tipic); . loess remaniat, redepus (depozite loessoide); . depozite aluvionare ale luncii şi unor petece izolate de terasă inferioară a fluviului Dunărea. Depozitele de loess tipic, predominant prăfoase, macroporice, permeabile, şi compresibile, au sensibilitate la umezire ridicată şi se întâlnesc pe culmile dealurilor Somova şi Parcheş. Depozitele de loess remaniat de către un agent de transport se transformă în depozite aluviale sau deluviale, sau chiar proluviale, pierzăndu-şi parţial porozitatea şi sensibilitatea la umezire, ca şi uniformitatea, dar câştigând o stratificaţie evidentă, întâlnindu-se pe pantele dealurilor din localităţile Somova şi Parcheş. Depozitele aluvionare se interceptează în lungul malului drept al fluviului Dunărea şi în depozitele luncii sau în redusele resturi de terasă inferioară. Sunt reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri peste care apare un complex de prafuri nisipoase sau argiloase provenite din remanierea loessului şi a terenurilor loessoide. Aceste depozite sunt vizibile si pe văile torenţiale de eroziune de pe versanţii nordici ai dealurilor Somova şi Parcheş.

2.2.5. Peisajul Prin poziţia sa pe un mal înalt al Dunării şi în locul de despletire a gurilor de vărsare ale fluviului, comuna Somova este situată în două regiuni geografice şi în două mari categorii de peisaje. Partea nordică a teritoriului comunei se încadrează în regiunea geografică a Luncii Dunării Inferioare, care este cuprinsă între localităţile Călăraşi şi Pătlăgeanca (328 km) şi anume în subregiunea sa aval, Dunărea Maritimă,

23 cunoscută sub numele de Balta Isaccei. Principalele caracteristici ale Bălţii Isaccei sunt asimetria acentuată, în raport cu traseul Dunării, spaţiul bălţii şi lacurile fiind mult mai întinse în malul stâng şi o relativă fragmentare a luncii de către unele promontorii stâncoase aflate în malul drept. Balta Somovei este porţiunea finală a Bălţii Isaccei, care datorită vecinătăţii cu Delta Dunării poate fi considerată o unitate cu un peisaj de tranziţie între regiunea de luncă inundabilă şi aceea a deltei. Încadrarea unei porţiuni din Balta Somovei în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este un argument în acest sens. A doua mare regiune geografică în care se află teritoriul Comunei Somova este Podişul Dobrogei de Nord. Dealurile Somovei aparţin unei subregiunii mai largi, Dealurile Tulcei, cu un peisaj de deal predominant stâncos, înălţat peste aria depresionară a cursului Dunării, nivelat printr-o denudare subaeriană îndelungată şi acoperit în timpuri mai recente cu un depozit subţire de loess (rocă detritică slab consolidată). Contrastul dintre cele două regiuni este izbitor, Balta Somovei având un peisaj tipic de zonă umedă, iar Dealurile Somovei având un peisaj de deal stepizat. Diferenţa de peisaj este accentuată prin faptul că trecerea de la o regiune la alta se face brusc, fără spaţii de tranziţie, malurile din marginea bălţii fiind predominant înalte şi cu promontorii al căror versant ajunge la cateva zeci de metri. Valoarea acestei vecinătăţi de peisaje foarte diferite este pusă în valoare de topografia teritoriului, deoarece panorama bălţii este cuprinsă în planul îndepărtat al peisajului de deal şi, invers, dealurile conturează balta, conferind imaginii de fundal un plus de valoare. Într-o ierarhie a categoriilor de peisaj, Balta şi Dealurile Somovei pot fi considerate, fiecare în parte, teritorii cu un facies unitar (geofaciesuri), contrastante, prin structură şi complementare, prin vecinătate. Structura peisajului din baltă este dată de interferenţa elementelor hidrologice, cu vegetaţia şi fauna specifice unei câmpii deltaice. Dar, adevărata valoare a acestei zone umede este dată de diversitatea şi funcţionarea ecosistemului. Spaţiul bălţii, puternic fragmentat, conţine un număr foarte mare de elemente de peisaj, cu o dinamică sezonieră foarte mare şi contraste puternice. Este suficient să fie amintite diferenţele hidrodinamice sau de vegetaţie dintre Dunăre, lacurile şi bălţile componente, ciclurile vegetaţiei, inundaţiile sau secările periodice, alternanţa zilelor însorite şi senine cu cele cetoase sau ploioase. Peisajul bălţii care este uniform, în ansamblu şi de la mare distanţă, se schimbă pe măsura parcurgerii regiunii, cu frecvenţe de ordinul orelor sau zecilor de metri. Dealurile Somovei au o dispunere paralelă cu Dunărea şi urcă, prin pante prelungi, dispuse în câteva trepte de nivel, spre o culme unitară situată în sud (Culmea Parcheş–Somova). Valoarea lor peisagistică este dată de relieful nivelat şi relativ domol, pe suprafaţa căruia prezenţa unor roci mai dure sau forme de eroziune mai adânci au generat elemente contrastante, de genul malurilor în loess, martorilor stâncoşi insulari sau bazinelor de recepţie ale torenţilor. Rolul vegetaţiei în compunerea peisajului se remarcă numai în partea de vest a comunei, prin pădurile şi ariia protejată existentă aici. O caracteristică a peisajului de deal este diferenţa de imagine din cele trei sate componente ale Comunei Somova şi pe măsura deplasării pe principalele drumuri. Imaginile perceptibile din satului Mineri sunt viciate de peisajul industrial de la marginea Municipiului Tulcea şi de prezenţa acumulării de şlam. În Somova sunt mai evidente fragmentările generate de văi şi diferenţele de nivel existente în spaţiul intravilan. Satul Parcheş oferă cele mai frumoase imagini, atât pe drumul de acces, cât şi de pe marginile sale.

2.3. Relaţii în teritoriu şi încadrarea în documantaţii anterioare

2.3.1. Prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

1. Secţiunea I – Reţele de transport (Legea nr. 363/2006) a. Reţeaua de căi rutiere: Este prevăzută construirea unui pod rutier peste Dunăre în zona Brăila- Măcin. În acest context, pe traseul actualului DN 22 (Măcin-Isaccea- Tulcea) se preconizează realizarea unui drum expres (sau a unui drum cu 4 benzi). Această intenţie trebuie preluată în documentaţiile de amenajare a teritoriului de rang inferior precum şi în documentaţiile de urbanism aferente unităţilor administrativ teritoriale afectate (inclusiv comuna Somova). b. Reţeaua de căi feroviare: Este prevăzută construirea unui pod feroviar peste Dunăre în zona Brăila-Măcin. În acest context, se preconizează realizarea unei căi ferate (linie simplă) pe traseul Măcin-Isaccea-Tulcea. Traiectoria exactă a acestei linii nu este precizată în PATN, ceea ce face dificilă preluarea directă a acestei intenţii în PUG. Eventuala integrare a acestei prevederi în „PUG comuna Somova” este dependentă de precizarea traseului noii linii ferate prin documentaţii de urbanism specifice şi/sau prin studii de fezabilitate (este foarte posibil ca noua cale ferată să ocolească teritoriul comunei Somova pe la sud). c. Reţeaua de căi navigabile şi porturi: Existent: Cale fluvio-maritimă - fluviul Dunărea (coridorul paneuropean de transport VII); porturile fluviale Isaccea şi Tulcea. Propus: traversări ale Dunării de tip bac şi RO-RO pe sectorul Isaccea- Tulcea. Amplasamentul precis al dotărilor aferente acestor traversări nu este precizat în PATN. Preluarea în „PUG comuna Somova” a acestor intenţii este dependentă de precizarea acestor amplasamente prin documentaţii de urbanism specifice şi/sau prin studii de fezabilitate. d. Reţeaua de aeroporturi: Nu sunt prevăzute aeroporturi noi în zona studiată sau în judeţul Tulcea. Cel mai apropiat aeroport comercial rămâne cel al municipiului Tulcea, amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu. Este prevăzută realizarea unui nou aeroport în zona Galaţi – Brăila. Eventuala punere în practică a acestei intenţii, combinată cu preconizata construire a unui pod rutier şi feroviar în zona Brăila – Măcin (v. mai sus) va conduce spre o certă creştere în importanţă a coridorului Măcin- Isaccea-Tulcea, pe care se găseşte şi comuna Somova. Momentan, impactul acestor intenţii pe termen lung este greu de estimat şi de preluat în „PUG comuna Somova”. e. Reţeaua de transport combinat: Nu sunt prevăzute terminale de transport combinat noi în zona studiată sau în judeţele Tulcea, Galaţi sau Brăila. Este prevăzută modernizarea terminalelor Tulcea Mărfuri şi Galaţi Mărfuri, intenţie logică în contextul dezvoltărilor menţionate la punctele a. – d.

2. Secţiunea II – Apa (Legea nr. 171/1997)

Comuna Somova este situată pe teritoriul bazinului hidrografic XIII – Dunărea. Din punctul de vedere al resurselor interioare specifice de apă dulce, bazinul Dunărea se situează peste media pe ţară. Apele subterane au vulnerabilitate scăzută. Nu sunt prevăzute în zonă noi aducţiuni de apă importante. Municipiul Tulcea necesită, pe termen mediu (2006-2015), majorarea capacităţii de compensare şi înmagazinare, extinderea reţelei de distribuţie şi canalizare şi realizarea unei noi staţii de epurare. Zona Galaţi – Brăila – Tulcea (care include şi comuna Somova) este încadrată în categoria celor cu disfuncţionalităţi mari în alimentarea cu apă şi/sau canalizare a municipiilor şi oraşelor. De asemenea, zona situată la est de municipiul Tulcea face parte din categoria celor cu resurse de apă poluate de industrie, care necesită reabilitare pe termen lung. 3. Secţiunea III – Zone protejate (Legea nr. 5/2000) Teritoriul administrativ al comunei Somova este inclus, în proporţie de cca 50% (zona umedă) în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD). Delta Dunării este înscrisă în Lista patrimoniului mondial natural şi este declarată zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar). Tot prin PATN – Secţiunea a III-a o zonă de 228 ha în imediata vecinătate a com. Somova către vest (pe teritoriul administrativ al oraşului Isaccea) este desemnată rezervaţie naturală (Lacul Rotundu). Zona tampon generată de această rezervaţie afectează parţial extremitatea vestică a teritoriului com. Somova (v. 1.5 – Studiul geografic şi peisagistic). Ariile naturale protejate de alte tipuri (Natura 2000) sunt prezentate în cadrul studiului de fundamentare 1.5 – Studiul geografic şi peisagistic, ele nefăcând obiectul acestui capitol. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional pe teritoriul com. Somova: nu există. Pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale învecinate există VPCIN (cele mai importante fiind cetatea romană Aegyssus – mun. Tulcea şi cetatea romană Noviodunum – oraşul Isaccea). Prezenţa acestora şi restricţiile generate de zonele lor de protecţie nu afectează teritoriul administrativ al com. Somova. 4. Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi (Legea nr. 351/2001) Localităţile de pe teritoriul administrativ al com. Somova sunt clasate astfel: . rangul IV, sate reşedinţă de comună: sat Somova; . rangul V, sate componente ale comunelor: sat Mineri, sat Parcheş. Singura localitate de rangul II din proximitatea zonei studiate este muncipiul Tulcea. Oraşul Isaccea este localitate de rangul III. Restul localităţilor sunt de rangul IV şi V. Teritoriul studiat nu este inclus într-o zonă deficitară din punctul de vedere al reţelei urbane. Conform acestei documentaţii, Comuna Somova şi UATB învecinate nu au înregistrat, în perioada 1966-1998, scăderi semnificative ale populaţiei.

5. Secţiunea V – Zone de risc natural (Legea nr. 575/2001)

Comuna Somova şi zona înconjurătoare sunt încadrate în zona de intensitate seismică VII (în grade MSK), cu perioadă de revenire cca 50 ani. Nu sunt evidenţiate riscuri de inundaţii sau de alunecări de teren pentru teritoriul comunei Somova. Situaţia reală din teren evidenţiază prezenţa unor astfel de riscuri pe unele amplasamente din comună. Pentru detalii, v. 2.8: Zone cu riscuri naturale. 6. Secţiunea VIII – Zone cu resurse turistice (Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2008) Comuna Somova este încadrată în categoria UATB cu concentrare „mare” de resurse turistice (resurse naturale). Nu au fost identificate probleme ale infrastructurii turistice sau tehnice. Conform studiilor de fundamentare ale acestei secţiuni a PATN13, în ceea ce priveşte comuna Somova, resursa turistică (exclusiv naturală) a fost evaluată cu 9.00 puncte (din 10 posibile). Acest fapt se datorează exclusiv includerii a cca 50% din suprafaţa comunei pe teritoriul RBDD. Infrastructura turistică a fost considerată satisfăcătoare datorită identificării a 78 de locuri cazare pe ansamblul comunei (20 în pensiuni şi 58 în vile), care generează o capacitate totală de cazare estimată la cca 14.000 înnoptări/an. Infrastructura tehnică a fost evaluată cu 15 puncte din 30 posibile, datorită accesibilităţii şi prezenţei satisfăcătoare a infrastructurilor edilitare.

2.3.2. Prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Tulcea (PATJ Tulcea) Planul de amenajare a teritoriului judeţean Tulcea (PATJ Tulcea) a fost elaborat în anul 1995 de către INCD „Urbanproiect” (şef secţie amenajarea teritoriului: arh. Şerban NĂDEJDE, şef proiect: ec. Constantin SANDU). Perioada foarte lungă de timp scursă de la elaborarea acestei documentaţii (14 ani), precum şi schimbările majore apărute în acest timp (sociale, economice, teritoriale, demografice, legislative ş.a.) fac ca PATJ Tulcea să fie, în acest moment, caduc şi inaplicabil. Cu toate acestea, vom menţiona mai jos, cu titlu indicativ, unele din prevederile sale cu impact asupra com. Somova. Acestea vor fi considerate ca având valoare orientativă şi documentară: . Realizarea unui drum expres pe traseul Tulcea – Isaccea – Măcin şi modernizarea (între timp realizată) a DC45 Somova – Parcheş; . Realizarea unei linii feroviare simple între Tulcea şi Măcin, care ocoleşte pe la sud teritoriul com. Somova, prin com. Frecăţei; . Traversarea Dunării (bac şi RO-RO) între Tulcea şi Isaccea; . Decolmatări canale în zona umedă în dreptul com. Somova, pe o suprafaţă de 9.170ha şi izolarea acesteia de sursele de poluare industriale şi miniere; . Amenajare camping în zona Somova-pădure; . Modernizarea căminului pentru copii Somova; . Realizarea instalaţiei de canalizare şi apă în sistem centralizat în satul Parcheş şi modernizarea acestuia în satele Mineri şi Somova (realizată); . Realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate.

13 http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/studii_fundamentare.htm

2.3.3. Alte studii, elaborate anterior sau concomitent cu PUG Alte documentaţii de amenajare a teritoriului şi studii care pot avea efect asupra dezvoltării urbanistice a comunei Somova sunt: . Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunării” . Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării . Master Plan pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Prevederile acestor documentaţii cu relevanţă asupra com. Somova sunt detaliate în studiul de fundamentare 1.2. Introducerea în PUG a documentaţiilor aprobate.

2.3.4. Sinteza prevederilor, relaţii în teritoriu Localităţile componente ale com. Somova au o situaţie relativ bună în ceea ce priveşte accesibilitatea, atât din punctul de vedere al relaţiilor cu exteriorul, cât şi al relaţiei între localităţi14. Importanţa mare acordată coridorului de transport Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea (care traversează şi comuna Somova), în contextul prevederii unui nou aeroport în zona Brăila-Galaţi şi a unui pod rutier şi feroviar peste Dunăre în dreptul localităţilor Măcin şi Brăila condiţionează puternic dezvoltarea viitoare a comunei Somova (prevederea unui drum expres sau a unui drum cu 4 benzi, prevedrea unei linii feroviare simple). Acolo unde datele sunt suficient de detaliate, prevederile referitoare la noile trasee au fost preluate direct în PUG. Pentru cazul în care informaţiile furnizate în PATN nu sunt suficiente pentru o transpunere a lor în PUG, s-a lăsat posibilitatea implementării ulterioare a acestora. De asemena, teritoriul comunei Somova, bine deservit din punctul de vedere al relaţiilor în teritoriu, dispune de resurse turistice importante, generate de cadrul natural. În PUG a fost urmărită valorificarea acestora – în contextul respectării regimului restrictiv de dezvoltare impus de proximitatea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - în special prin stimularea turismului de tip rural, ecologic şi cultural şi prevederea unor servicii conexe. Din punctul de vedere al relaţiei cu mun. Tulcea, aceasta este una de subordonare, atât din punctul de vedere al deplasărilor forţei de muncă (mulţi locuitori ai com. Somova lucrează în mun. Tulcea), cât şi din punct de vedere al locuirii (mulţi rezidenţi ai mun. Tulcea au o locuinţă secundară pe teritoriul com. Somova. Transportul public între mun. Tulcea şi satele com. Somova (în special satele Mineri şi Somova) este bine asigurat. Obiectivele fixate în documentele de planificare strategică şi de gestiune a RBDD reprezintă prevederi de rang superior; ele se regăsesc în viziunea de dezvoltare asumată în actualizarea PUG. Noul Plan urbanistic general şi Regulamentul local de urbanism aferent acestuia preiau şi detaliază prevederile obligatorii din Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi sunt structurate conform cerinţelor acestei documentaţii. 2.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale15

2.4.1. Evoluţia populaţiei

14 Pentru detalii, v. 1.11. STUDIUL ORGANIZĂRII CIRCULAŢIEI 15 Pt. detalii, v. 1.8. STUDIUL SOCIO-DEMOGRAFIC, 07.2009, OD, arh. I POPESCU-CRIVEANU et.al.

Analiza evoluţiei administrative şi demografice a comunei Somova scoate în evidenţă următoarele aspecte importante: (1) Comuna Somova a fost înfiinţată în anul 1931, cumulând fostele sate Somova şi Parcheş; în anul 1950 se formează noua comună Somova, formată din satele Somova, Parcheş şi Câşla (acesta din urmă denumit, din 1965, Mineri). Din anul 1950, comuna are stabilitate administrativă, accentuată prin noua împărţire administrativă în judeţe din 1968. (2) Satele componente ale comunei actuale au avut mari creşteri de populaţie prin colonizările româneşti din perioada 1882-1912 (în special satul Somova între anii 1904 şi 1906). (3) Populaţia satelor a suferit pierderi în cele trei războaie care s-au desfăşurat pe teritoriul Dobrogei (1777-18778, 1916-1919, 1941-1944). (4) Satele componente au avut creşteri puternice de populaţie în perioada 1925-1941 (la sfârşitul intervalului, populaţia reprezenta 137% faţă de populaţia de la începutul intervalului). (5) Comuna a avut o creştere de populaţie şi în perioada 1950-1977 – colectivizarea agriculturii începutul industrializării (la sfârşitul intervalului, populaţia reprezenta 120% faţă de populaţia de la începutul intervalului). (6) Comuna a avut o scădere puternică de populaţie în perioada 1977-1998 (la sfârşitul intervalului, populaţia reprezenta 74% din populaţia de la începutul intervalului şi era mai mică decât populaţia din anul 1941). (7) După 1998, populaţia comunei este în creştere, ceea ce este remarcabil în contextul general al ţării. Creşterea se manifestă diferenţiat în satele componente ale comunei, influenţată de amplasarea acestora faţă de municipiul Tulcea şi de DN 22: . Creştere accentuată a satului Mineri, amplasat alături de municipiul Tulcea şi străbătut de DN 22; . Creştere medie a satului Somova, străbătut de DN 22; . Creştere slabă a satului Parcheş, amplasat foarte departe de municipiul Tulcea şi la cca 5 km de DN 22. (8) Populaţia comunei în secolul XXI (4864 locuitori în 2008) se situează peste media comunelor ţării (3382 locuitori), peste media comunelor din zona Deltei Dunării (2978 locuitori) şi peste media comunelor din judeţul Tulcea (2757 locuitori).

Evoluţia populaţiei comunei Somova Anul Populaţia (Nr. locuitori) Sat Somova Sat Parcheş Sat Câşla Total comună Sursa (Parcheşul) (09/21.03.1880- actuală datelor 01.01.1965) Somova Sat Mineri (01.01.1965-...) Comuna rurală Comuna rurală Comuna rurală Somova Parcheş Câşla (din 1880) (din 1880) (din 1880) 1877 514 - - - (2) 1877-1878 război 1896 1.126 574 557 [2257] (1),(2) 1904 1.177 612 561 [2350] (2) 1906 1.923 - - - (2) 1912 2.063 - - - (2) 1913 - - 930 [~4000] (2) 1916-1919 război 1925 1.674 885 810 [3369] (2) 1930 [R]* 1.780 854 993 [3627] (3) 1931 Comuna Somova, cu satele Comuna Câşla Somova şi Parcheş 1941 [R] 2.344 1.141 1.144 [4629] (4) 1941-1944 război 1950 Comuna Somova, cu satele Somova, Parcheş şi Câşla (din 1965, Mineri) 1971 - - - 5.320 (2) 1977 [R] 2.812 1.108 1.661 5.581 (2) 1992 [R] 2.303 809 1.512 4.624 (2) - - - 4.619 (5) 1993 - - - 4.482 (2) 1994 - - - 4.475 (2) 1995 - - - 4.452 (2) 1996 - - - 4.491 (2) 1997 - - - 4.570 (2) 1998 2.222(?) 988(?) 1.669(?) 4.879(?) (2) 2.130 726 1.275 4.131 (6) 1999 2.145 730 1.280 4.155 (6) 2000 2.190 730 1.305 4.225 (6) 2001 2.277 782 1.470 4.529 (6) 2002 3.350(?) 755(?) 1.454(?) 5.559(?) (6) 2002 [R] - - - 4.500 (7) 2003 2.283 786 1.486 4.555 (6) 2004 2.281 780 1.481 4.542 (6) 2005 2.290 775 1.493 4.568 (6) 2006 2.340 775 1.503 4.608 (6) 2007 2.367 781 1.620 4.768 (6) 2008 2.392 792 1.680 4.864 (6) [R] - Recensământ

Surse: (1) Marele Dicţionar Geografic al României, vol. II (1899), IV (1901),V (1902) (2) PUG Comuna Somova, 2000 (3) Dicţionarul statistic al satelor şi unităţilor administrative din România, cuprinzând rezultatele Recensământului General al Ppopulaţiei din 29 decembrie 1930, 1932 (4) Recensământul general al României din 1941, 6 aprilie, 1944 (5) Recensământul populaţiei şi localităţilor din 7 ianuarie 1992, 1992 (6) Primăria comunei Somova – date statistice, 2009 (7) http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=761&localitate_id=805

2.4.2. Populaţia actuală a comunei Comuna Somova are (2008) o populaţie de 4864 locuitori, repartizaţi astfel: Satul Nr. locuitori (2008) Pondere din totalul comunei Somova 2392 49,2% Parcheş 792 16,3% Mineri 1680 34,5% Total 4864 100% Sursa: Primăria comunei Somova – date statistice, 2009 Ponderea femeilor din totalul populaţiei comunei este de 52.3%, în creştere în intervalul studiat (49.0% în 1998). Structura pe sexe a evoluat în acest interval de 11 ani de la o situaţie caracteristică mediului rural la una caracteristică mediului urban. Pentru comparaţie, se prezintă situaţia generală a ţării, cea particulară a Deltei Dunării precum şi cea a comunei Somova din anul 2007: Populaţia (2007) România Zona Deltei Dunării Comuna Somova Rural (feminin) 50,2% 49,2% Urban (feminin) 52,1% 51,3% 51,8% Sursa: INCD URBANPROIECT, Planul de amenajare a teritoriului zonei Deltei Dunării, 2008; Primăria comunei Somova – date statistice, 2009; Analiza structurii pe gospodării prezintă o situaţie sub media rurală a ţării, cu mari discrepanţe între satele Mineri (2,99 persoane/gospodărie în anul 2007) şi Parcheş (2,37 persoane/gospodărie în anul 2007). Această situaţie arată şi că veniturile populaţiei sunt foarte diferite în cele două sate, populaţia din satul Mineri având resurse mai mari decât cea din celelalte sate. Structura după etnie a populaţiei satelor comunei a variat foarte mult în timp, în mod similar majorităţii localităţilor din Dobrogea. Primele ştiri despre etnia locuitorilor satelor studiate datează din sec. XIX, în legătură cu colonizarea după 1812 a unor locuitori veniţi din Basarabia (stabiliţi în satele Somova şi Parcheş), a unor ciobani ardeleni (stabiliţi în satul Somova) şi a unor refugiaţi turco-tătari din Rusia (stabiliţi în satul Câşla). În satul Câşla este menţionată o comunitate de germani refugiaţi din Rusia după 1841. De la jumătatea sec. XIX şi până la sfârşitul secolului există consemnări despre etniile care populau satele comunei: “moldoveni’ (basarabeni), turci, ruşi, lipoveni, bulgari şi – se presupune – mocani ardeleni. La 1850, în satul Somova exista populaţie românească, iar satul Câşla era locuit numai de români şi turci; la 1900, dintr-un total de 626 locuitori din Câşla, 395 erau români, 84 ruşi şi 67 bulgari. La sfârşitul sec. XIX, dintr-un total de 584 locuitori din Parcheş, 298 erau români, 256 ruşi, 11 bulgari, 10 evrei şi 9 greci. După integrarea Dobrogei în România (1878), populaţia românească se stabilizează şi creşte prin colonizările efectuate până la primul război mondial. În 1904, când există date pentru toate satele actuale ale comunei Somova, populaţia românească era majoritară (78,4% din totalul populaţiei), iar lipovenii, ucrainenii şi bulgarii reprezentau 18,3%. Hărţile etnice din primele decenii ale secolului XX menţionează o populaţie majoritar românească în toate satele studiate (1903) şi pentru satele Somova şi Parcheş (1918); în 1918, satul Câşla apare a fi o populat cu ruşi. Pentru perioada dintre cele două războaie mondiale nu avem date decât pentru judeţul Tulcea (în care populaţia românească era de 62%); este probabil ca populaţia românească a satelor studiate să fi depăşit 70% din populaţia totală; de asemenea, este de presupus că populaţia bulgară şi cea turcă aveau fiecare procente de sub 5%. După cel de-al doilea război mondial, populaţia românească atinge, în totalitatea comunelor judeţului Tulcea, procentul de 87-89%, procent similar celui presupus

pentru satele studiate. La recensământul din anul 2002, 4474 locuitori (99,4%) s-au declarat de etnie română şi 26 locuitori (0,6%) de alte etnii sau nedeclaraţi.

Evoluţia populaţiei – structura pe naţionalităţi (1904-2002)

Anul şi zona pe care se agregă datele

2002 (7) Comuna Somova

Tulcea Tulcea Tulcea Somova 1904 (2)1904 (3)1930 (4)1977 (4)1992 (5)2002 (5)2002 (6)2002

Deltei Dunări Deltei Deltei Dunării JudeţulTulcea populaţiei Comuneledin jud. Comuneledin jud. Comuneledin jud. Satele Satele dincomuna

din totalul% Comuneledin zona Localităţile din zona Naţionalitatea(1) număr locuitori 78.4 86.9 99.4 Români 62.0% 88.7% 89.8% 87.4% 88.5% 4474 % % % Bulgari 12.7% * * * * * 1 (*) Ruşi – lipoveni 18.3 10.7 9.5% 5.2% 9.2% 9.5% 9 0,2% (ruşi, lipoveni) % 12.0% % Ucrainieni (ruşi) 1.3% 1.7% 1.2% 2.2% 0.4% 3 0,1% Turci 1.6% * 0.2% 8 0,2% 0.3% 0.2% 0.2% 1.5% Tătari 0.2% * * - - Germani * 1.5% * * * * * - - Greci 2.0% 0.9% * 0.3% * * 0.9% - - Evrei 1.0% * * * * * * - - Rromi (ţigani) * * 0.1% * 1.0% * 0.3% 1 (*) Alte naţionalităţi * 9.0% 0.2% 0.2% 1.3% 1.2% 0.2% 4 0,1% sau nedeclaraţi Total 4500 100% (*) Sub 0.1% sau neînregistrat la recensământ Sursele datelor şi explicaţii: (1) Naţionalităţile sunt înregistrate diferit în diferiţi ani (2) Somova Impex S.R.L.Tulcea, PUG comuna Somova, Studii de fundamentare, Tulcea: 2000, pagini nenumerotate (3) Dr. Sabin MĂNUILĂ, « La population de la Dobroudja », in: Academie Roumaine, Connaissance de la Terre et de la Pensee Roumaines, IV, La Dobroudja, Bucarest, 1938, p. 463. (4) Comisia Naţională pentru Statistică, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 7 ianuarie 1992, Bucureşti, 2002, p. 55. (5) Urbanproiect S.A., Planul de amenajare a teritoriului zonal Delta Dunării, Bucureşti, 2008, p. 140. (6) Recensământul 2002 ( http://recensamant.referinte.transindex.ro ) (7) Recensământul 2002 (http://www.edrc.ro/recensamant.jsp)

Structura pe vârste a populaţiei comunei era, în anul 2002, următoarea: Structura pe vârste Zona Deltei Dunării Comuna Somova a populaţiei (2002) Total urban şi rural Număr locuitori % din total Populaţia tânără 18% 821 18% 0-14 ani (inactivă) Populaţia matură 71% 2.611 58% 15-59 ani (de vârstă activă) Populaţia bătrână 11% 1.068 24% peste 60 ani (inactivă) Total 100% 4.500 100% Surse: INCD URBANPROIECT, Planul de amenajare a teritoriului zonei Deltei Dunării, 2008, p. 237; Recensământul 2002 (http://www.edrc.ro/recensamant.jsp)

Putem deci trage următoarele concluzii: . Populaţia dependentă reprezenta în anul 2002 un procent de 29% din populaţia totală a zonei Deltei Dunării; în comuna Somova, procentul era de 42% din totalul populaţiei, ceea ce conduce la concluzia că situaţia veniturilor populaţiei comunei era deosebit de grea în anul 2002. . În comuna Somova, populaţia bătrână (peste 60 ani) reprezenta 24% - aproape un sfert din populaţie – ceea ce se repercutează negativ asupra veniturilor populaţiei. Este probabil însă ca o parte din locuitorii cu vârste de peste 60 ani să fie încă ocupate în agricultură şi pescuit. . Creşterea de populaţie a comunei după anul 2002 a produs o modificare a structurii pe vârste a populaţiei, în sensul încare a crescut ponderea populaţiei mature şi s-a diminuat ponderea populaţiei bătrâne. Această schimbare este mai puternică în satele Mineri şi Somova, satul Parcheş (cu creşteri foarte mici de populaţie) rămânând cu o populaţie bătrână.

2.4.3. Resursele de muncă şi populaţia ocupată Structura profesională a populaţiei este destul de dificil de stabilit în absenţa unor date complete. După datele disponibile la Primăria Comunei Somova, situaţia în anul 2008 a ocupaţiilor populaţiei este următoarea: . Populaţia ocupată în agricultură este de 1080 persoane, reprezentând 22% din populaţia totală a comunei; situaţia este diferită între sate (populaţia ocupată în agricultură este de 18% în satul Mineri, de 25% în satul Somova şi de 23% în satul Parcheş)16. . Populaţia ocupată cu pescuitul este mai dificil de stabilit: există 42 persoane fizice şi asociaţii familiale înscrise la Oficiul Registrului Comerţului care au pescuitul ca obiect de activitate, dar nu se cunoaşte numărul societăţilor care funcţionează în realitate sau numărul real al persoanelor ocupate. Este de presupus că un număr minim de 50 persoane care locuiesc în comuna Somova (10% din populaţia comunei) sunt ocupate în această activitate17. . Populaţia salariată este de 1702 persoane, reprezentând 35% din populaţia totală a comunei; situaţia este diferită între sate (populaţia salariată este de 43% în satul Mineri, de 39% în satul Somova şi de 6% în satul Parcheş). Se remarcă faptul că cca 80 persoane (5% din populaţia salariată) sunt ocupate în sănătate şi asistenţă socială, învăţământ, administraţie publică şi poliţie; cifra este în creştere faţă de anul 1999 (când se înregistrau cca 50 persoane)18. . Este foarte dificilă stabilirea unui raport între populaţia activă şi cea inactivă: definirea populaţiei active se face, de obicei, prin raportul dintre numărul salariaţilor şi numărul locuitorilor (în cazul comunei Somova, 35% salariaţi şi 65% care nu sunt salariaţi); această cifră este similară celei prezentate în PATZ Delta Dunării pentru populaţia totală a deltei, şi anume 35,6%19. În realitate, în mediul rural acest calcul nu este exact, întrucât nu include persoanele ocupate în agricultură pe terenuri proprii, care nu sunt salariate. În concluzie, nu se poate stabili un indice concludent pentru ceea ce în oraşe se numeşte „populaţia activă”.

16 Primăria Comunei Somova - date statistice, 2009. 17 Informaţii de la ORC de pe lângă Tribunalul Tulcea, aprilie 2009. 18 Primăria Comunei Somova - date statistice, 2009. 19 INCD URBANPROIECT, Planul de amenajare a teritoriului zonei Deltei Dunării, 2008, memoriu, pp. 149-150.

Se remarcă absenţa totală a activităţilor de extracţie a minereurilor şi a materialelor de construcţie: cele 5 cariere de materiale de construcţie20 şi mina de baritină (cea care a dat satului Câşla numele „Mineri”) nu mai funcţionează. În concluzie, structura profesională a populaţiei comunei Somova reflectă situaţia acesteia de comună suburbană a municipiului Tulcea (caracterul „rurban”): . Pierderea totală a activităţilor de exploatare a resurselor subsolului; . Număr în descreştere al populaţiei ocupate în sectorul primar de activităţi; . Numar mare de salariaţi (majoritatea nu lucrează în comună); . Număr în creştere al populaţiei ocupate în sectorul terţiar de activităţi.

2.5. Activităţi economice21

2.5.1. Activităţile populaţiei (2008) Populaţia ocupată în agricultură – 1080 persoane (cca 22% din populaţia totală) – este în descreştere şi este diferenţiată pe sate: satul Mineri are 1/5 din locuitori ocupaţi în agricultură, iar Somova şi Parcheş au 1/4 din locuitori ocupaţi în agricultură. Din totalul activ, un număr probabil de 50 locuitori se ocupă cu pescuitul. Populaţia salariată în industrie şi servicii – 1702 persoane (35% din populaţia comunei) este în creştere şi este foarte puternic diferenţiată pe sate: satele Mineri şi Somova au 1/2,5 din locuitori salariaţi; satul Parcheş are 1/17 din locuitori salariaţi. Din totalul activ, cca 5% din salariaţi (1/20 dintre locuitori) sunt ocupaţi în sănătate şi asistenţă socială, învăţământ, administraţie publică şi poliţie, cifră în creştere mare faţă de anul 1999. Corelarea dintre domiciliul locuitorilor şi amplasarea locului de muncă mai greu de făcut, din lipsa unor date concludente. Este însă de semnalat situaţia generală, exprimată calitativ, situaţie care este diferenţiată după sectoarele de activităţi economice: . Populaţia din comuna Somova ocupată în sectorul primar îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei; . Populaţia din comuna Somova ocupată în sectorul secundar îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei, precum şi în alte unităţi administrative (în principal în municipiul Tulcea). . Populaţia din comuna Somova ocupată în sectorul terţiar îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei, precum şi în alte unităţi administrative (în principal în municipiul Tulcea).

20 N. Şt. Mihăilescu, I. Grigore, Resurse minerale pentru materiale de construcţii în România, Bucureşti: Ed. Tehnică, 1971, pp 336, 337, 339. Sunt prezentate 2 cariere de piatră în satul Mineri, 1 carieră de piatră în satul Câşla şi 2 cariere de piatră în satul Somova. 21 Pentru detalii, v. 1.10. STUDIUL ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE, 07.2009, QD, arh. Ş. POPESCU-CRIVEANU et.al.

2.5.2. Firmele (societăţile lucrative) care funcţionează în comuna Somova Pe teritoriul comunei Somova sunt înregistrate, în anul 2009, 192 firme, unele cu sediul principal în altă unitate administrativă (în principal în Mun. Tulcea) şi având sediul secundar sau punct de lucru în com. Somova .

Populaţia 2008 Firmele înscrise la O.R.C. Tulcea Persoane fizice Alte firme Total firme Satul Nr. Nr. Nr. Număr % din total % din % din % din locuitori/ locuitori/ Număr locuitori/ locuitori comună Număr total Număr totalul totalul 1 P.F. 1 firmă (4+7) 1 firmă P.F. firmelor firmelor (2:4) (2:7) (2:10) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Somova 2.392 49.0% 26 56.0% 92 75 47.0% 32 101 49.0% 24 Mineri 1.680 35.0% 4 9.0% 420 65 41.0% 26 69 33.5% 24 Parcheş 792 16.0% 16 35.0% 50 20 12.0% 40 36 17.5% 22 Total 100.0 100.0 100.0 comuna 4.864 100.0% 46 106 160 30 206 24 % % % Somova

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului – Tulcea, 2009

Din punct de vedere al amplasamentului, firmele au în comuna Somova 206 sedii, din care 161 sedii principale (78% din total) şi 45 sedii secundare şi puncte de lucru (22% din total). Nu cunoaştem numărul salariaţilor firmelor; se precizează însă ca un număr de 42 firme (21% din total) au ca obiect de activitate pescuitul, reprezentând deci fie persoane fizice, fie asociaţii familiale. Nu avem informaţii referitoare la situaţia de firmă activă sau inactivă a celor înregistrate; este de presupus ca în momentul de faţă numai cu 75% din aceste firme sunt active, fără să se poată preciza domeniul de activitate şi numărul salariaţilor. Analiza scoate la iveală următoarele aspecte: . numărul mic de unităţi care au activităţile în domeniul agriculturii (19 unităţi, 9% din totalul unităţilor existente în comuna Somova), semn al declinului activităţilor agricole; . absenţa societăţilor care valorifică viile de pe teritoriul comunei, semn al declinului activităţilor viticole; . numărul mare al pescarilor – persoane fizice sau asociaţii familiale (42 unităţi, 21% din totalul unităţilor existente în comuna Somova), semn al persistenţei unei activităţi tradiţionale; . absenţa unităţilor extractive (din cele 5 cariere şi 1 mină înregistrate în comuna Somova în anul 1981, acum nu mai funcţionează niciuna22; . numărul mic al activităţilor din industria prelucrării (14 unităţi, 6% din total) şi numărul mare al unităţilor de construcţii (10 unităţi, 5% din total), semn al decăderii industriale şi al dezvoltării construcţiilor (ramură atinsă în momentul de faţă cel mai puternic de criza economică); . numărul foarte mare de unităţi comerciale ( 73 unităţi, 39% din totalull unităţilor existente în comuna Somova), semn al dezvoltării unui comerţ de mică anvergură;

22 Vezi nota nr. 5, cap. 1.7.5.

. numărul deocamdată modest de unităţi hoteliere şi restaurante (14 unităţi, 7% din totalul unităţilor existente în comuna Somova), semn al slabei dezvoltări a ocupaţiilor legate de turism; . numărul mare de unităţi de transport şi depozitare, tranzacţii imobiliare, prestare servicii sociale şi profesionale (34 unităţi, 17% din totalul unităţilor existente în comuna Somova), semn al expansiunii din Mun. Tulcea a unor sedii, în căutarea unui regim fiscal mai favorabil.

Putem trage următoarele concluzii, care pot fi privite ca premise pentru programul de dezvoltare şi pentru organizarea teritoriului: (i) Existenţa unui mare număr de firme şi sedii ale acestora (1 sediu la 23,6 locuitori) care reflectă un proces de dezvoltare economică a comunei şi care reprezintă cea mai importantă resursă a bugetului comunei; (ii) Existenţa unui mare număr de locuitori a căror sursă de venit este agricultura individuală, deci cu venituri foarte modeste; (iii) Existenţa unui număr de salariaţi apropiat de media pe ţară, deci cu venituri moderate, compatibile cu ale majorităţii locuitorilor ţării; (iv) Păstrarea pescuitului ca ocupaţie tradiţională a unora dintre locuitori, care reprezintă acum o sursă foarte slabă de venituri; (v) Decăderea unor ocupaţii tradiţionale pentru ţăranii dobrogeni – agricultura, silvicultură, creşterea animalelor – care conduce la sărăcirea populaţiei rurale; (vi) Decăderea unor ocupaţii tradiţionale pentru locuitorii comunei Somova – extracţia minereului şi a pietrei – care conduce la lipsa de locuri de muncă şi la sărăcirea populaţiei; (vii) Folosirea în mică măsură a resurselor peisajului pentru turism – activitate aflată acum într-o anumită dezvoltare – care ar conduce la venituri mai mari pentru populaţie şi pentru comună; (viii) Ocuparea tradiţională a unor locuitori în ramura construcţiilor, care conduce la folosirea capacităţilor tehnice şi la mărirea veniturilor (manevră care va avea, probabil, un reviriment din anul 2010); (ix) Existenţa unei infrastructuri comerciale de mică anvergură, care deocamdată produce venituri foarte modeste.

Concluzia generală este că locuitorii comunei Somova se află într-un proces de dezvoltare din punct de vedere al activităţilor şi al veniturilor, proces care trebuie susţinut prin programele de dezvoltare elaborate de Consiliul Local şi prin viziunea de dezvoltare teritorială propusă de PUG.

2.5.3. Amplasarea în teritoriu a activităţilor lucrative Amplasarea în sate a firmelor înregistrate de O.R.C. Tulcea (SRL, SA, alte) şi a persoanelor fizice autorizate este prezentată sintetic în Tabelul nr. 3, pe sectoarele de activităţi umane – primar, secundar, terţiar.

Se remarcă următoarele:

(i) Numărul total pe sate al agenţilor economici este aproape egal cu numărul locuitorilor satelor (media pe comună este 1 firmă / 24 locuitori). (ii) Satele Mineri şi Somova prezintă o dezvoltare puternică, respectiv cu indicele 1 firmă / 26 locuitori şi 1 firmă / 32 locuitori; satul Parcheş prezintă o rămânere în urmă, înregistrându-se un indice de 1 firmă / 40 locuitori. (iii) Numărul persoanelor fizice înregistrate - în mare majoritate ocupate în mod tradiţional cu pescuitul - este mare în satul Somova şi mediu în satul Parcheş (indicele de ocupare fiind respectiv 1 pescar / 52 locuitori şi 1 pescar / 50 locuitori). (iv) Este posibil a face aprecierea că veniturile din activităţi lucrative ale populaţiei satelor sunt diferite: mai mari în satele Mineri şi Somova, mai mici în satul Parcheş. Este necesar ca programele de dezvoltare ale comunei şi prevederile PUG să prevadă în primul rând evitarea decăderii veniturilor populaţiei satului Parcheş.

2.6. Circulaţie23 Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de traseul drumului naţional DN 22 (E 87 Râmnicu Sărat – Brăila – Tulcea – Constanţa). Comuna Somova este situată la cca 12 km de oraşul Tulcea şi este alcătuită din localităţile Somova, Mineri şi Parcheş. DN 22 traversează intravilanul localităţilor Somova şi Mineri pe direcţia vest - est şi se intersectează în zona centrală a comunei (în intravilanul localităţii Somova) cu drumul comunal DC 45 Somova - Parcheş. Pe teritoriul administrativ al comunei Somova se regăsesc următoarele drumuri publice clasate: . DN 22 (E 87) - Râmnicu Sărat – Brăila – Tulcea – Constanţa, de la km 156+500 la km 169+100, pe o lungime de 12,6 km; . DJ 229D - Parcheş – DN 22, de la km 2+200 la km 7+000 (clasat prin H.G. nr. 538/2007 privind încadrarea în categoria funcţională a drumurilor publice de interes judeţean şi a unor drumuri şi sectoare de drumuri comunale şi de exploatare situate în judeţul Tulcea), pe o lungime de 4,8 km; . DC 45 - Somova – Parcheş, de la km 0+000 la km 7+000 (integral), pe o lungime de 7,0 km; . DC 46 – DN22 – Parcheş (DC45), de la km 0+000 la km 4+200 (integral) (clasat prin H.G. nr. 532/2005 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judeţul Tulcea), pe o lungime de 4,2 km . DC 47 - DN22 (Somova) – Frecăţei (DJ 229A), de la km 0+000 la km 4+500 (clasat prin H.G. nr. 532/2005 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judeţul Tulcea), pe o lungime de 4,5 km;

Starea tehnică a acestor drumuri în zona comunei Somova se prezintă astfel:

23 Pt. detalii, v. 1.11. STUDIUL ORGANIZĂRII CIRCULAŢIEI

. DN 22 este de categoria a III-a (2 benzi) şi are îmbrăcăminte asfaltică uşoară şi beton de ciment; . DJ 229D este, pe teritoriul administrativ al comunei, un drum de pământ; . DC 45 este de categoria a III-a (2 benzi) şi are îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe toată lungimea sa; . DC 46 are, în intravilanul loc. Parcheş (cca 800m), îmbrăcăminte asfaltică uşoară; restul drumului este un drum de pământ; . DC 47 este, pe teritoriul administrativ al comunei, un drum de pământ. Drumurile din intravilanul comunei Somova însumează circa 53 ha, reprezentând traseele DN 22, DJ 229D, DC 45, DC 47, ale drumurilor de exploatare şi cele ale străzilor. Majoritatea străzilor sunt nemodernizate, ceea ce conduce la unele dificultăţi în desfăşurarea traficului. Transportul în comun este asigurat cu autobuzele de la autogările oraşelor Tulcea şi Galaţi. În comună, traseul mijloacelor de transport în comun trece pe DN 22. Străzile care alcătuiesc reţeaua principală de circulaţie a comunei necesită modernizări (amenajări de profil, aplicarea de îmbrăcăminţi uşoare). Trasee de străzi din intravilan sunt degradate datorită eroziunii provocate de apele pluviale. Intersecţiile străzilor principale sunt neamenajate, iar parcarea autovehiculelor se realizează în limita spaţiului disponibil, nefiind asigurate spaţii speciale. La nivelul intravilanului se constată o dotare necorespunzătoare cu rigole, podeţe şi trotuare. Reţeaua stradală a comunei include, pe lângă câteva trasee ordonate, străzi şi uliţe cu trasee organice, care se impun a fi reorganizate în plan şi abia după aceea modernizate. Lipsa marcajelor rutiere şi a indicatoarelor de circulaţie, inclusiv pentru pietoni în dreptul punctelor de interes comercial sau social, constituie disfunctionalităţi care necesită rezolvare. DC 47, clasat pe traseul Somova-Frecăţei, nu are accesul organizat corespunzător la intersecţia cu DN22, în intravilanul localităţii Somova. Traseul DC 46 (Parcheş – DN22) este asfaltat pe teritoriul localităţii Parcheş, însă nu este amenajat corespunzător după ieşirea din localitate. Aceeaşi situaţie se regăseşte în cazul DJ 229D, al cărui traseu începe la ieşirea din localitatea Parcheş către vest. Circulaţia fluvială în teritoriul administrativ al comunei Somova: Conform Ordonanţei 22/199924, se va institui zona de siguranţă a căilor navigabile interioare, pe o lăţime de 30m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În cazuri de utilitate publică, pe anumite porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranţă. În port (vezi tabelele de mai sus), zona de siguranţă coincide cu incinta portuară. Această zonă de siguranţă este destinată: a) instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie necesare desfăşurării navigaţiei în condiţii de siguranţă; b) accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând siguranţa navigaţiei; c) asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie şi pentru desfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă; d) lucrărilor de consolidare şi protecţie a căilor navigabile interioare.

24 Ordonanţa privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial Teritoriul intravilan existent este compus din 29 trupuri, dintre care 3 trupuri aferente localităţilor Mineri, Somova şi Parcheş. Trupurile izolate sunt, în cea mai mare parte, aferente unor dotări tehnico-edilitare de importanţă locală sau unor activităţi economice izolate. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ este următorul:

CATEGORII DE FOLOSINTA - T.A. - EXISTENT TERITORIU AGRICOL NEAGRICOL TOTAL ZONE ADMINISTRATIV APE TERENURI PLANTATE TERENURI TERENURI AL UNITATII DE PASUNI- CURGATOARE, CURTI ARABIL VII LIVEZI FORESTIERE SI DE DRUMURI PENTRU LIBERE / BAZA FANETE LACURI SI BALTI CONSTR. SI PADURI SPORT/ EXPLOATARI NEPROD. STUFARIS AGREMENT EXTRAVILAN 3314.2702 1525.9897 673.1990 0.0000 805.2283 6911.3012 15.7104 163.2605 0.0000 46.4023 24.5043 13479.8659 INTRAVILAN 17.7175 7.1108 25.8119 0.0000 0.0000 0.0000 10.6270 69.3602 537.4520 62.5096 26.7543 757.3433 TOTAL 3331.9877 1533.1005 699.0109 0.0000 805.2283 6911.3012 26.3374 232.6207 537.4520 108.9119 51.2586 14237.2092 ADMINISTRATIV % din total 23.4034 10.7683 4.9097 0.0000 5.6558 48.5439 0.1850 1.6339 3.7750 0.7650 0.3600 100.0000

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului intravilan existent este următorul:

BILANT TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT COMUNA SOMOVA

SUPRAFATA (HA)

RESEDINTA LOCALITATI PROCENT ZONE FUNCTIONALE TRUPURI COMUNA COMPONENTE COMUNA TOTAL % din total IZOLATE SOMOVA MINERI PARCHES

LOCUINTE SI FUNCTIUNI 236.1665 147.3406 96.1999 4.3114 484.0184 63.9100 COMPLEMENTARE

UNITATI MESTESUGARESTI, MICI 0.4289 0.9550 0.0000 0.0000 1.3839 0.1827 INTREPRINDERI SI DEPOZITE

UNITATI AGRO- 11.3730 8.0681 5.3220 0.3223 25.0854 3.3123 ZOOTEHNICE

COMERT SI SERVICII 1.2948 0.1148 0.2974 0.9100 2.6170 0.3456

INSTITUTII SI SERVICII 2.7384 1.2289 0.8267 0.0000 4.7940 0.6330 PUBLICE

CAI DE COMUNICATIE SI 30.2614 22.0176 14.7842 2.2970 69.3602 9.1584 DE TRANSPORT

SPATII PLANTATE DE TIP SCUAR, PENTRU SPORT SI AGREMENT SI DE 7.2977 2.3775 0.9518 0.0000 10.6270 1.4032 PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE SAU ANTROPICE

GOSPODARIE COMUNALA - ECHIPAMENTE 0.7425 0.0000 0.0000 1.5267 2.2692 0.2996 TEHNICO-EDILITARE GOSPODARIE COMUNALA - 2.6777 0.9691 0.0000 1.2044 4.8512 0.6406 CIMITIRE TERENURI PENTRU 0.0000 0.0000 0.0000 62.5096 62.5096 8.2538 EXPLOATARI

TERENURI LIBERE SAU 10.0608 9.5361 7.1574 0.0000 26.7543 3.5327 NEPRODUCTIVE TERENURI AGRICOLE (ARABIL, VII, PASUNI, 32.7140 7.1335 6.9562 3.8365 50.6402 6.6866 FANETE) TURISM SI AGREMENT 0.1171 0.5214 0.4597 11.3347 12.4329 1.6416

TOTAL INTRAVILAN 335.8728 200.2626 132.9553 88.2526 757.3433 100.0000 EXISTENT

Bilanţul teritorial pe trupuri de intravilan existent este următorul: BILANŢ TERITORIAL - TRUPURI DE INTRAVILAN COMUNA SOMOVA - SITUATIA EXISTENTA LOCALITATEA SOMOVA TRUP DESTINATIE S. (HA) % TRUP PRINCIPAL T 1 335.8728 93.1929 LOCALITATEA SOMOVA T 2 EXPLOATARE MINIERA 11.3996 3.1630

T 3 REZERVOR DE APA 0.5000 0.1387

T 4 FERMA VEGETALA 0.6568 0.1822

T 14 STATIE EPURARE (nerealizata) 0.1075 0.0298

T 20 HOTEL 0.5779 0.1603

T 21 PLATFORMA GUNOI (nerealizata) 0.3815 0.1059

T 27 CRAMA 0.9100 0.2525

T 28 EXPLOATARE MINIERA 10.0000 2.7746

TOTAL LOCALITATEA SOMOVA 360.4061 100.0000

LOCALITATEA MINERI TRUP DESTINATIE S. (HA) % TRUP PRINCIPAL T 5 169.7593 68.0838 LOCALITATEA MINERI TRUP SECUNDAR T 7 30.5033 12.2337 LOCALITATEA MINERI T 16 STATIE EPURARE (nerealizata) 0.0200 0.0080 CIMITIR T 15 2.5000 1.0027 TEREN SPORT (nerealizate) T 22 PLATFORMA GUNOI (nerealizata) 0.7271 0.2916

T 23 PARCELARE LOCUINTE 3.3127 1.3286

T 24 PARCELARE LOCUINTE 1.0001 0.4011

T 25 PARCELARE LOCUINTE 0.2015 0.0808

T 26 GOSPODARIE DE APA / ANTENA GSM 0.2049 0.0822

T 29 EXPLOATARE MINIERA 41.1100 16.4876

TOTAL LOCALITATEA MINERI 249.3389 100.0000

LOCALITATEA PARCHES TRUP DESTINATIE S. (HA) % TRUP PRINCIPAL T 8 132.9553 90.0792 LOCALITATEA PARCHES T 9 CIMITIR 1.2044 0.8160

T 10 PLATFORMA GUNOI (nerealizata) 0.2800 0.1897

T 13 FERMA DE OI 0.3223 0.2184

T 17 REZERVOR DE APA / GOSPODARIE DE APA 0.2368 0.1604

T 11 STATIE RAIF 0.5848 0.3962 PUNCT DE COLECTARE T 12 1.0979 0.7438 PESTE + AGROTURISM T 19 DELTA NATURE RESORT 10.7568 7.2879

T 18 STATIE EPURARE (nerealizata) 0.1600 0.1084

TOTAL LOCALITATEA PARCHES 147.5983 100.0000 TERITORIUL INTRAVILAN TOTAL 757.3433 AL COMUNEI SOMOVA

2.8. Zone cu riscuri naturale25 2.8.1. Seismicitatea Teritoriul comunei Somova se încadrează în zona cu valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag= 0,16g, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii) IMR= 100 ani Teritoriul comunei Somova se încadrează în zona cu valoarea perioadei de control (colţ) : 0,7s

2.8.2. Vânturile puternice Riscurile naturale care influenţează condiţiile de viaţă din zona comunei Somova cauzate de existenţa vânturilor puternice constau în principal din influenţarea condiţiilor climatice locale (ierni reci şi veri calde, uscate), din vulnerabilitatea depozitelor de gunoaie menajere şi a haldelor de steril de la fostele cariere şi de la mina de baritină abandonată (prin antrenarea particulelor fine) şi din micşorarea suprafeţei bălţilor semipermanente din lunca inundabilă a Dunarii (prin intensificarea evaporării în perioadele calde), ceea ce conduce la diminuarea producţiei piscicole. Diminuarea riscului privind acţiunea vânturilor puternice este posibilă dacă se trece la depozitarea controlată şi ecologică a gunoaielor menajere şi a depozitelor fine de steril de la fosta exploatare minieră Somova, pentru a nu mai fi antrenate spre zonele construite şi dacă se iau măsuri de izolare termică a locuinţelor.

2.8.3. Inundaţiile prin văile torenţiale În ansamblul teritoriului comunei Somova, reţeaua hidrografică permanentă este constituită din văi cu caracter torenţial, curs aproximativ sud-nord, cu descărcare în fluviul Dunărea şi care periodic provoacă inundaţii. De menţionat că nici o localitate a comunei Somova nu prezintă trasee regularizate ale apelor pluviale, ele fiind expuse riscului natural de inundare şi/sau depuneri de aluviuni din cauza prezenţei văilor torenţiale. Văile torenţiale având talveguri cu morfodinamică foarte rapidă sunt generatoare de risc geomorfologic şi în special de fragmentare a reliefului. Aceste văi prezintă urmatoarele caracteristici generale: . constituie afluenţi ai Dunării; . lungimi reduse la maximum 3-5 km; . secţiunea transversală în formă de V; . versanţi abrupti datorită prezenţei loessului; . fund plat în cursul inferior, generat de colmatarea cu aluviuni; . lipsesc afluenţii semnificativi; . în perioada ploilor suferă o eroziune regresivă puternică; . transportă spre aval cantităţi mari de apă pluvială şi de material erodat; . degradează iremediabil solul şi depozitele acoperitoare ale rocilor dure. Cele mai importante văi torenţiale sunt:

25 Pt. detalii, v. 1.6. STUDIUL RISCURILOR NATURALE ŞI ANTROPICE

. În zona Somova, Valea lui Moş Pietruş, Valea lui Moş Colonelu, Vărăriei, Fundăturii, Orman Lung, Păşinatelor, Crucii şi Stâncii; . În zona Parcheş, Valea Lupului şi Valea Adânca; . În zona Mineri, Valea Carierei. Existenţa acestor văi torenţiale influenţează direct zonificarea şi reglementarea teritoriului comunei Somova, în care zonele cele mai expuse inundaţiilor sunt următoarele: . Intravilanul localităţii Somova, în mod deosebit zona centrului tangent cu DN22 Tulcea-Măcin, traversat de văi cu caracter torenţial; . Intravilanul localităţii Parcheş, traversat de Valea Adâncă şi Valea Lupului, plus numeroase văi torenţiale secundare; . Intravilanul localităţii Mineri traversat de Valea Carierei, Valea lui Moş Pietru, Valea lui Colonelu, Valea Vărăriei; . Zonele extravilane ale localităţilor Somova şi Mineri şi, în mod special, ale localităţii Parcheş. Se menţionează că soluţia tehnică eficientă pentru combaterea riscului natural generat de inundaţiile prin văile torenţiale o constituie lucrările de regularizare şi amenajare a traseelor apelor pluviale din intravilanul şi extravilanul localităţilor comunei Somova, însoţite de plantări forestiere adecvate. Proiectele privind aceste măsuri tehnice se vor întocmi pe baza unor studii topografice şi geotehnice ulterioare întocmite de specialişti atestaţi.

2.8.4. Inundaţiile prin apele Dunării Inundabilitatea fluviului Dunărea reprezintă un risc natural periodic care se declanşează primăvara după topirea zăpezilor şi afectează suprafaţa întregii lunci, până în apropierea gospodăriilor ţărăneşti riverane, impunând un aspect de baltă formată dintr-un sistem de lacuri, mlaştini şi canale. În mod natural se produce şi scurgerea apelor revărsate către gârla Somova, care are un curs cu direcţia nord-vest spre sud-est, descărcându-se în aval. Descărcarea apelor din inundaţii se produce în lacul Somova, care funcţionează ca un lac de înmagazinare tampon, din care, printr-o gură naturală de descărcare existentă la limita vestică a perimetrului municipiului Tulcea, acestea ajung din nou în fluviul Dunărea. Inundaţiile prin apele Dunării la asigurarea de 1% ating cota +4,9 rMNS, iar la asigurarea de 5% cota de 4,52 rMNS (Sursa: R.N.Apele Române-Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral). Curbele de inundabilitate a teritoriului comunei Somova, la asigurarea la inundare de 1% si 5%, scot în evidenţă faptul că, începând din amonte de localitatea Parcheş spre aval de localitatea Mineri, există o zonă continuă de teren care poate suferi inundaţii prin apele Dunării şi deci poate fi afectată de manifestările riscului. Aceste curbe de inundabilitate au consecinţe directe asupra zonificării şi reglementării teritoriului comunei Somova. Inundaţiile prin apele Dunării constituie un factor de risc natural periodic care asigură dezvoltarea naturală a pisciculturii locale, dar are consecinţe directe asupra neconstruibilităţii de locuinţe pe suprafaţa luncii existente in sectorul nordic al comunei Somova. 2.8.5. Alunecări de teren

Evaluarea riscului natural privind posibilităţile de declanşare a unor alunecări de teren în teritoriul comunei Somova este posibilă pa baza analizării condiţiilor geologice existente. Alunecările de teren se pot declanşa numai în masa depozitelor loessoide, stratificate, cu granulozitate fină sau foarte fină, când umiditatea naturală a acestora creşte în perioadele bogate in precipitaţii iar consistenţa scade (ele devenind plastic moi sau chiar curgatoare). Depozitele de loess tipic şi depozitele aluvionare nu sunt compatibile cu declanşarea alunecărilor de teren şi, deci, nu necesită studii geotehnice suplimentare pentru stabilirea unor soluţii de combatere a acestora.

2.8.6. Scufundări de teren Acest risc natural este specific depozitelor de loess tipic, predominant prăfoase, macroporice, cu pori vizibili cu ochiul liber, de formă tubulară, ceea ce favorizează ruperea lor pe suprafeţe verticale. Din aceste motiv, malurile de loess prezintă pereţi verticali, care pot atinge înălţimi apreciabile de 10-30 m sau mai mult. Fiind foarte sensibile la umezire, în contact cu afluxuri puternice de apă din precipitaţii îsi pierd consistenţa şi structura macroporică şi se prăbuşesc sau declanşează scufundări de teren. Un caz tipic de cedare a structurii macroporice a depozitelor de loess tipic este în curs de evoluţie în râpele de pe stanga DN22 Tulcea-Măcin în sensul spre Măcin, înainte de accesul în localitatea Parcheş, datorită existenţei văilor cu caracter torenţial neamenajate. Pe de altă parte se observă ca dealurile din sectoarele sudice ale localităţilor Somova, Parcheş şi Mineri, constituite predominant din calcare triasice, dure, masive şi lipsite de fisuri sau caverne sunt practic impermebile şi nu permit circulaţia apelor subterane şi producerea unor goluri carstice sau formarea dolinelor prin scufundări de teren.

2.8.7. Căderi de stânci Fragmentele de roci dezagregate de mărime redusă sau medie rezultate au tendinţa de a se deplasa gravitaţional generând căderile de stânci. Căderile de stânci se observă cu ochiul liber pe Dealurile Parcheşului în sectoarele străbătute de DN22 Tulcea-Măcin şi pe versanţi abrupţi din cursul superior al văilor mai importante, ca de exemplu Valea Adânca, Valea Lupului (localitatea Parcheş), Valea Stâncii, Valea Orman Lung, Valea Fundăturii, Valea Vărăriei (localitatea Somova). În sectoarele de văi sau pe versanţii unde se produc frecvent căderi de stânci, energia de relief este foarte mare, ceea ce are ca efect degradarea peisajului şi acoperirea terenului cu depozite detritice, lipsite de vegetaţie din cauza distrugerii solului vegetal. Căderile de stânci nu generează pierderea stabilităţii generale sau locale a terenului care este de natură stâncoasă sau semi-stâncoasă, fără permeabilitate şi capacitate de stocare a apei din infiltraţie şi nu necesită studii ulterioare deoarece se produc în zone neconstruibile.

2.8.8. Eroziunea malurilor apelor Riscul natural privind eroziunea malurilor apelor a fost identificat pe suprafaţa comunei Somova, în extravilan, predominant în nordul teritoriului, unde se disting următoarele situaţii: . zona cu malul abrupt sau cvasivertical, de pe dreapta fluviului Dunărea, la limita lunca inundabilă-uscat, care devine activă primăvara, după topirea zăpezii şi a podurilor de gheaţă în mişcarea acestora spre aval; . zona de trecere dintre uscat şi apă, cu maluri abrupte şi erodate puternic ale unor văi cu pante mari şi direcţie generală de curgere sud-nord, care generează suprafeţe de teren neutilizabile pentru construcţii sau activităţi agricole. Terenurile cele mai afectate de eroziunea malurilor apelor sunt malurile Dunării între localităţile Somova şi Parcheş, precum şi cele situate la est şi vest de localitatea Parcheş, care au aspect geomorfologic de faleză înaltă cu taluz aproape vertical. În timp, din cauza absenţei amenajărilor hidroameliorative, malurile de la limita luncii Dunării cu uscatul devin vulnerabile la pericolul degradării active şi continue generate de fenomenul de eroziune. De asemenea, terenul fiind descendent spre nord (deci spre zona luncii inundabile), zona de mal a fost erodată şi de torenţii care se scurg de pe versanţii înalţi din sudul teritoriului, generând, în punctele de deschidere spre lacuri, râpe adânci, maluri degradate şi chiar ravene. În prezent, majoritatea ravenelor sunt active, deci evoluează în continuare, generând zone cu interdicţie temporară de construire, situate pe versanţii unor torenţi. După întocmirea unor studii suplimentare pentru protecţia împotriva riscurilor naturale, este posibil să se avizeze construirea cu condiţiile impuse de studiile de specialitate. În concluzie, consecinţa directă a evoluţiei procesului de eroziune a malurilor apelor este apariţia zonelor de teren instabile şi nesigure, a căror soluţie de remediere este proiectarea şi executarea unor lucrări de stabilizare, consolidare şi apărare a malurilor, bazate pe studii de teren suplimentare.

2.8.9. Acţiunea apelor freatice la suprafaţa solului Caracteristica specifică a teritoriului comunei Somova constă în dependenţa directă a regimului apelor freatice de relief, litologia terenului superficial şi climatul arid. În zona colinară, pe culmile dealurilor şi în interfluvii, există depozite de loess tipic, macroporic şi foarte permeabil, prin care apele din precipitaţii se infiltrează rapid şi se drenează gravitaţional, fără a genera ape freatice permanente la suprafaţa solului. Pe versanţi şi în văi sau în zonele joase, pătura acoperitoare de loess omogen lipseşte, ea fiind îndepărtată prin eroziune sau levigare. În unele cazuri, din cauza inundării cauzate de precipitaţiile din zonă din perioada verii (căzute sub forma de ploi torenţiale), structura macroporică a terenului s-a prabuşit, transformând loessul în teren loessoid, neomogen, cu porozitate redusă şi cu orizonturi slab permeabile sau chiar impermeabile denumite glacisuri. În aceste zone a apărut un pseudo-strat acvifer superficial apropiat de suprafaţa terenului (sau chiar la suprafaţa acestuia), denumit “acvifer suprafreatic”, a cărui acţiune contribuie la producerea proceselor de inundare, mlăştinire sau eroziune.

Acţiunea acestui factor de risc natural este bine evidenţiată pe Valea Eschigiu din localitatea Parcheş şi în zona centrului localităţii Somova tangent la DN22 Tulcea- Măcin. În aceste zone, nivelul apei freatice se află la adâncimi medii de 0,50-3,00 m CTN, ceea ce, în perioadele cu precipitaţii abundente, favorizează creşterea cotei nivelului apei freatice până la suprafaţa terenului. În zonele menţionate se recomandă ca, în vederea amplasării unor construcţii noi, să se efectueze studii hidrogeologice suplimentare pentru definirea exactă a parcelelor de teren afectate si pentru stabilirea soluţiilor de fundare şi drenare a apei suprafreatice din amplasamentele alese.

2.8.10 Eroziunea solului Teritoriul comunei Somova prezintă unele sectoare cu terenuri degradate generate de eroziunea solului constituit preponderent din loess depus iniţial şi nederanjat (loess tipic) sau din loess remaniat, redepus (depozite prăfoase loessoide). Eroziunea solului a fost favorizată de configuraţia naturală a terenului din localităţile comunei Somova, care are panta generală aproximativ pe direcţia sud- nord (dinspre dealuri spre gârla Somova) şi este străbătut longitudinal de văi torenţiale. În perioadele cu ploi abundente, sectoare întinse din traseele torenţilor sunt supuse eroziunii solului, fapt care favorizează formarea ravenelor şi apariţia terenurilor neproductive şi neconstruibile. Eroziunea solului reprezintă un risc natural care acţionează în 50-75 % din cursul unui an, generând atât evoluţia ravenelor active cât şi, uneori, activarea ravenelor stabilizate, cu consecinţe periculoase asupra stabilităţii taluzurilor torenţilor. Se recomandă efectuarea de studii geotehnice detaliate privind eroziunea solurilor, pe baza cărora să se întocmească proiecte tehnice pentru lucrări de combatere a degradării terenurilor din sectoarele învecinate ravenelor şi torenţilor.

2.9. Echipare edilitară 2.9.1. Alimentarea cu apă a. Localitatea Somova Localitatea Somova dispune de alimentare centralizată cu apă. Reţeaua veche a fost extinsă şi reamenajată. Lungimea reţelei de apă este de 16,30 km. Localitatea dispune de 2 puţuri reechipate şi de o staţie de pompare amplasată în partea de sud – est a localităţii, în apropierea gârlei Somova. Forajele F1 şi F2 au adâncimea de 78 m şi sunt prevăzute cu 2 pompe submersibile cu un debit Q= 40 mc/h. O pompă are următoarele caracteristici: Q= 20mc/h H= 120 m P= 11Kw . De asemenea, localitatea dispune de două rezervoare 2 x 200 mc de apă şi un rezervor de 100 mc (subterane) amplasate în sudul localităţii, în apropierea Minei Somova. Legăturile între cele trei rezervoare de înmagazinare, care sunt amplasate la cote piezometrice diferite, pentru a fi exploatate la capacitate maximă, se face printr-o conductă având diametrul 180 mm. De asemenea, este în funcţiune şi o staţie de clorinare a apei, echipată cu o pompă SADU 50x2 Q = 2mc/h. Reţeaua de distribuţie a localităţii este alimentată gravitaţional şi are diametre cuprinse între 160 mm şi 90 mm PEHD (polietilenă de înaltă densitate). S-au

46 refăcut instalaţiile electrice şi de semnalizare a nivelului apei din rezervorul de înmagazinare. Reţeaua este inelară şi ramificată. In zonele de producţie agro-zootehnică există alimentări cu apă dimensionate exclusiv pentru spaţiile de producţie,dispunând de puţuri şi bazine cu apă. Necesarul de apă consumat este :

Q zi med = 869,52 mc / zi

Q zi max = 1.086,9 mc / zi

Q orar max = 92,72 mc / h b. Localitatea Mineri Localitatea Mineri dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă. Sursa este asigurată din doua puţuri forate F1 si F2 (existente) având adâncimea de H=60 m, având distanţa dintre puturi de 150 m. Conducta de legatură între foraje F2 si F1 este realizată din conducte PEHD avand Dext 125 mm PN 10 şi o lungime de 150 m. Conducta de aducţiune dintre puţurile forate şi staţia de clorinare este de 3,9 km şi are diametrul de 125 mm PEHD. Puţul forat F2 este foraj de rezervă pentru alimentarea cu apă a localităţii Mineri şi este exploatat parţial si ca alternativă la sursa de captare a localităţii Somova. Puţul forat F2 are caracteristicile: H= 70 m Q= 9l/s şi F2 H= 60 m Q= 7l/s. Apa este înmagazinată într-un rezervor de 400 mc în extravilanul satului, la cota de teren 80,00 m. Acesta alimentează gravitaţional satul Mineri . Reţeaua de distribuţie a localităţii Mineri are o lungime de 9,60 km din PEHD şi funcţionează gravitaţional, are diametre cuprinse între 180 mm şi 63 mm. Reţeaua este inelară şi ramificată. Necesarul de apă consumat este: Q zi med = 503,83 mc/zi = 5,83 l/s Q zi max = 566,91 mc/h = 6,56 l/s Qorar max = 49,84 mc/h = 13,84 l/s b.1. Mineri – trupul Câşliţa Alimentarea cu apă se face din municipiul Tulcea, din conducta având Dn 500 mm OL de pe strada Isaccei, în dreptul SC ALUM SA TULCEA. Aceasta conductă aparţine de SC AQUSERV SA TULCEA. Debitul necesar este de 25 mc/h. Conductele de distribuţie au diametre de Dn 180 mm PEHD, Dn 160mm PEHD, Dn 140 mm PEHD, Dn 90 mm PEHD şi respectiv Dn 75 mm PEHD. Pe conducte sunt prevăzute cămine de vizitare şi hidranţi subterani de incendiu.

47 c. Localitatea Parcheş Localitatea Parcheş dispune de alimentare cu apă centralizat. S-a echipat un puţ forat existent, care a fost preluat din patrimoniul Societăţii Agricole Parcheş, puţ cu H = 38 m un debit Q= 7,5 mc/h dotat cu o pompa tip Grumfos cu caracteristicile Q =7,5 mc/h, H= 100 mCA, P= 5,5 Kw. Pentru măsurarea debitului de apă captat s-a montat la sursă un apometru, montat în cămin având Dn 50 mm. Pentru asigurarea furnizării în condiţii de potabilitate corespunzătoare, apa trece printr-o staţie de clorinare şi apoi este înmagazinată într-un rezervor de 200 mc la cota + 65,00. Staţia de clorinare este echipată cu 2 pompe tip SADU 65 x 50 cu 5 etaje P= 5,5 Kw. Rezervorul este prevăzut cu perimetru de protecţie sanitară. Conducta de aducţiune are o lungime de 850 m şi un diametru de 110 mm PEHD (polietilenă de înaltă densitate). Reţeaua de distribuţie este realizată din PEHD (polietilenă de înaltă densitate) cu diametre 110 mm pe o lungime de 1850 m şi 90 mm pe o lungime de 3112 m. Aceasta funcţionează gravitaţional. Pe reţea sunt montaţi hidranţi de incendiu şi cişmele . Necesarul de apă consumat este de: Q mediu zi = 67 mc /zi = 0,77 l/s Q max zi = 94 mc/zi = 1,08 l/s Q max orar= 8,5 mc/h = 2,36 l/s

2.9.2. Canalizare menajeră a. Localitatea Somova Localitatea Somova nu dispune de sistem centalizat de canalizare menajeră. Ca urmare a acestui fapt, apele uzate menajere sunt deversate de populaţie în curţi sau pe străzi. Apele uzate din gospodăriile individuale, provenite de la spălarea rufelor, a vaselor şi de la igiena personală, sunt aruncate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ. Câteva din gospodării deversează aceste ape în fose septice şi puţuri absorbante. Apele pluviale de pe suprafaţa localităţii se evacuează prin intermediul unor rigole sau la întâmplare spre lacul Somova. b. Localitatea Mineri Localitatea nu dispune de sistem centalizat de canalizare menajeră. Ca urmare a acestui fapt, apele uzate menajere sunt deversate de populaţie în curţi sau pe străzi. Apele uzate din gospodăriile individuale provenite de la spălarea rufelor, a vaselor şi de la igiena personală, sunt aruncate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ. Câteva din gospodării deversează aceste ape, în fose septice şi puţuri absorbante. Apele pluviale de pe suprafaţa localităţii se evacuează prin intermediul unor rigole sau la întamplare spre lacul Câşla.

48 b.1. Mineri – trupul Câşliţa Zona nu dispune de sistem centralizat de canalizare menajeră. Ca urmare a acestui fapt, apele uzate menajere sunt deversate de populaţie în curţi sau pe străzi. Apele uzate din gospodăriile individuale provenite de la spălarea rufelor, a vaselor şi de la igiena personală, sunt aruncate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ. Câteva din gospodării deversează aceste ape în fose septice şi puţuri absorbante. c. Localitatea Parcheş Localitatea nu dispune de sistem centalizat de canalizare menajeră. Ca urmare a acestui fapt, apele uzate menajere sunt deversate de populaţie în curţi sau pe străzi. Apele uzate din gospodăriile individuale provenite de la spălarea rufelor, a vaselor şi de la igiena personală sunt aruncate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ. Câteva din gospodării deversează aceste ape în fose septice şi puţuri absorbante. Apele pluviale de pe suprafaţa localităţii se evacuează gravitaţional prin intermediul unor rigole sau la întâmplare spre lacul Parcheş.

2.9.3. Alimentarea cu energie electrică a. Localitatea Somova În localitatea Somova se asigură alimentarea cu energie electrică prin 11 posturi de transformare şi o reţea de distribuţie de joasă tensiune de 0,4KV în lungime de aproximativ 21 km. b. Localitatea Mineri Localitatea Mineri are asigurată alimentarea cu energie electrică prin 7 posturi de transformare şi o reţea de distribuţie de joasă tensiune de 0,4 KV în lungime de 11 km. c. Localitatea Parcheş Localitatea Parcheş are asigurată alimentarea cu energie electrică prin 2 posturi de transformare şi o reţea de distribuţie de joasă tensiune de 0,4KV în lungime de 8 km .

2.9.4. Telefonie a. Localitatea Somova Localitatea Somova este conectată la reţeaua telefonică judeţeana digitală din Tulcea şi are un număr de circa 120 abonaţi. Reţeaua telefonică subterană existentă este amplasată pe acostamentul drumului naţional DN 22. b. Localitatea Mineri Localitatea Mineri este conectată la reţeaua telefonică digitală judeţeană din Tulcea şi are un număr de circa 150 abonaţi. Reţeaua subterană de telefonie existentă este amplasată pe acostamentul drumului naţional DN 22.

49 c. Localitatea Parcheş Localitatea Parcheş este conectată la reteaua telefonica digitală judeţeană Tulcea şi are un număr de circa 50 abonaţi. Nu există reţea subterană de telefonie.

2.9.5. Reţele de transport și distribuție energie electrică pe teritoriul administrativ al comunei Somova Pe teritoriul administrativ al comunei Somova se află mai multe rețele electrice din gestiunea CNTEE Transelectrica S.A. - Sucursala de Transport Constanța: Linii electrice aeriene: - LEA 400 kV Tariverde - Tulcea Vest; - LEA 400 kV Isaccea - Tulcea Vest; De la staţia de transformare Tulcea Vest (400kV/110kV/20kV) pleacă o linie aeriană de 400 kV spre staţia de transformare Isaccea (750 kV/400 kV) şi o linie aeriană de 110 kV spre staţia de transformare Isaccea (110 kV). Acestea trec prin teritoriul admistrativ al comunei Somova. Tot din staţia Tulcea Vest pleacă o linie aeriană de 110 kV spre Niculiţel – Frecăţei, o linie aeriană de 400 kV spre Tariverde şi o linie aeriană de 110 kv spre Topolog. Toate aceste linii traversează teritoriul administrativ al com. Somova. Rețelele electrice cu tensiunea nominală 750 kV, 400 kV și 220 kV sunt rețele electrice de transport a energiei electrice și sunt în gestiunea C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., iar rețelele electrice cu tensiunea nominală de 110 kV, 20-6 kV, 0,4 kV se numesc rețele electrice de distribuție și sunt în gestiunea operatorului zonal de distribuție a energiei electrice SC E-Distributie Dobrogea SA. Toate normele, normativele si prescriptiile referitoare la zonele de protectie si de siguranta sunt precizate in Regulamentul Local de Urbanism – capitolul 6.3. – pag. 106.

2.10. Probleme de mediu 2.10.1. Cadrul natural a. Relieful Teritoriul comunei Somova se încadrează în două mari regiuni geografice, diferite din punctul de vedere al structurii geologice, altitudinii, genezei şi aspectului reliefului: Dunărea maritimă şi Podişul Dobrogei de Nord, prezentate în Cap. 2.2.1. Regiunea Dunării Maritime (între Cotul Pisicii Mm 74 şi Tulcea) cuprinde o parte din teritoriul comunei Somova, în zona inundabilă a sectorului Isaccea–Tulcea, şi anume porţiunea cunoscută sub denumirea de Balta Somovei. Această porţiune se întinde, pe o direcţie generală vest-est, între capul Isaccei şi promontoriul Orlovca (Ucraina), la vest (în amonte) şi aliniamentul Pătlăgeanca – Tudor Vladimirescu – Tulcea, la est (în aval), unde Braţul Tulcea, prin direcţia sa de curgere spre sud-est închide aria depresionară a bălţii Somovei. Regiunea Podişul Dobrogei de Nord este cunoscută, în jumătatea sa nord-estică, unde se află comuna Somova, sub denumirea de Dealurile Tulcei (dealuri situată între localităţile Parcheş şi Dunavăţu). Dealurile Somovei reprezintă subunitatea nord-vestică a Dealurilor Tulcei, care se află în imediata apropiere a malului Dunării şi are o direcţie generală vest-est. Culmea acestor dealuri se ridică la o

50 altitudine de peste 200 m, iar terenul coboară, din culme, în trepte prelungi spre lunca inundabilă a Dunării. Balta Somovei se întinde de la îngustarea luncii inundabile a Dunării situată între capul Isaccei şi promontoriul Orlovca (Ucraina) până la aliniamentul Pătlăgeanca – Tudor Vladimirescu – Tulcea, unde Braţul Tulcea, prin direcţia sa sud-estică, închide aria depresionară a bălţii. În acest sector, Dunărea are un traseu linear, cu direcţie vest – est, fără ostroave sau braţe laterale, cu excepţia părţii estice unde apare un mic ostrov (Insula Scundă), iar la Pătlăgeanca, se desparte braţul Tulcea cu o direcţie nord-vest – sud- est. Cursul propriu-zis al fluviului se continuă, de o parte şi de alta, cu lunca inundabilă constituită din grinduri discontinui, înalte de până la 3-4 m, lacuri şi bălţi laterale. Majoritatea grindurilor sunt dispuse longitudinal pe direcţia Dunării şi au lăţimi intre 100-200 m, dar în dreptul satului Parcheş, în malul unor gârle şi canale laterale, apar grinduri care au şi o dezvoltare transversală înaintând spre sud. Dimensiunile şi poziţia cuvetelor lacustre sunt în funcţie de configuraţia malurilor (dispunerea promontoriilor), principalele lacuri fiind: Rotund, Gorgonel, Telincea, Parcheş, Babelor, Memelegiu, Somova (România), Orlovca, Dervent, Cuhurlui (Ucraina). Pe suprafaţa bălţii, câteva gârle sau canale antropice leagă lacurile între ele şi de cursul Dunării, cel mai important canal fiind Gârla Somova care curge paralel cu malul între Parcheş şi Tulcea (Lacul Parcheş – Lacul Somova). Lăţimea luncii ajunge la 20 km, între Mineri şi Lărgeanca (Ucraina), din care pe teritoriul românesc sunt numai 5 km. Lăţimea minimă este de 3,5 km în îngustarea Isaccea – Orlovca. Lunca nu este îndiguită, delimitarea sa fiind făcută fie de maluri abrupte cu aspect de faleză, fie de mici denivelări (1-2 m) aflate în gura unor văi afluente mai largi. Malul Dunării urmăreşte conturul unor promontorii formate din roci sedimentare mezozoice acopeite cu loess, care au altitudini relative de 40-70 m (Colina Mândreşti, Dealul Iarba Dulce, Parcheş, Somova şi Dealul Ciuperca), promontorii între care, în gurile unor mici văi afluente, s-au format intrânduri ale luncii cu aspect de golfuri. Cel mai mare asemenea golf se află în dreptul satului Mineri (între promontoriul satului Somova şi Dealul Ciuperca), unde malul este retras spre sud, cu 2-3 km, iar în luncă s-au format lacurile Memelagiu şi Somova. Actualul traseu al Dunării s-a format, în Pleistocenul superior, pe un mare aliniament tectonic care delimita nordul horstului dobrogean de depresiunea nord dobrogeană. Instalarea fluviului pe traseul actual a fost determinată de o etapă morfogenetică în care nivelul bazinul Pontic suferea o regresiune şi era cu 5-10 m mai jos. Acest nivel jos a generat adâncirea afluenţilor Dunării şi o retezare a interfluviilor (pedimentelor) care coborau din Dealurile Somovei spre nord, acestea având în prezent aspect de promontorii. Traseul Dunării şi văile afluente situate între promontorii au fost colmatate (înecate în aluviuni), în urma etapelor de transgresiune, când nivelul mării a crescut (Holocen). În felul acesta de o parte şi de alta a cursurilor de apă s-au format lunci largi, cu pante foarte reduse şi lipsite de denivelări importante. Lunca Dunării fiind inundată periodic în perioadele de ape mari are aspect de baltă fiind constituită dintr-un sistem de lacuri, mlaştini şi canale. Afluenţii Dunării fiind lipsiţi de o curgere a apei semnificativă (datorită aridizarii climei în ultimii 10 000 ani) au funduri plate, uneori cu aspect de câmp suspendat cu 1-5 m deasupra nivelului bălţii.

Dealurile Somovei reprezintă terminaţia central-nordică a Podişului Dobrogei de Nord. Ele au o dispunere generală vest-est şi sunt delimitate la nord de

51 depresiunea tectonică nord dobrogeană, pe care se află lunca inundabilă şi traseul actual al Dunării, iar la sud de Valea Teliţa, care izvorăşte din extremitatea lor vestică şi are un traseu din spre vest–nord-vest spre est–sud-est. Din punctul de vedere geologic, Dealurile Somovei şi Parcheşului aparţin unei structuri alcătuită din calcare triasice, stratificate, puternic cutate şi afectate de intruziuni de porfire cuarţifere şi granite. Culmea dealurilor corespunde unui anticlinal, iar Valea Teliţa unui sinclinal, ambele structuri fiind faliate. Aceste roci fiind exondate din Jurasic au suferit, pe de o parte, dezagregări şi procese de pedimentaţie, perioade de timp foarte îndelungate şi, pe de altă parte, au fost acoperite cu depozite recente de loess (Cuaternar), care au estompat denivelările şi au mascat unele forme de relief. În prezent Dealurile Somovei au un aspect de platformă nivelată, deasupra căreia apar martori de eroziune alcătuiţi din roci mai dure, cu forme insulare (inselberguri). Culmea lor ajunge la 225 m în Movila Săpată (Somova) şi la 205 m în Dealul Stânca Mare (Parcheş), forma acesteia fiind destul de sinuasă datorită succesiunii de vârfuri insulare (martori de eroziune) dispuse uneori pe mai multe şiruri, la altitudini diferite şi despărţite de înşeuări. În raport cu vârfurile insulare, amintite, pantele înclină radiar sub forma unor interfluvii teşite care se întretaie, între vârfurile vecine, când nu sunt fragmentate pe direcţia înclinării de către reţeaua de văi şi torenţi. Având în vedere că interluviile care coboară dinspre Dealurile Somovei spre nord au câteva trepte de nivel distincte (95-110 m, 30-45 m şi 15-20 m), multă vreme s- a crezut că aceste trepte reprezintă resturi ale unor terase ale Dunării, iar lucrările de geografie publicate până în 1980 menţionau explicit aceste terase. Cercetările mai recente au arătat că, datorită oscilaţiilor de nivel foarte mici ale Mării Negre, în nordul Dobrogei nu există terase înalte (singura terasă acceptată este terasa de 2-4 m). Relieful regiunii şi-a căpătat aspectul general în timpul unei etape evolutive foarte aride (în Pliocen, acum 5 milioane de ani), când calcarele şi intruziunile lor de roci dure au fost supuse unor procese de dezagregare intensă, care au nivelat cea mai mare parte a terenului şi au dus la formarea unor martori de eroziune cu aspect insular (inselberguri), din care porneau pante, teşite şi uşor înclinate, formate din materialele dezagregate (pedimente şi glacisuri). Procesul desfăşurându-se ciclic şi între ciclurile de pedimentaţie existând uşoare înălţări şi basculări ale regiunii, s-au format o serie de trepte de pediment (glacisul nord dobrogean), cu poalele retezate de formarea văilor, care dau formelor de relieful aspectul unor false terase. In timpul perioadei glaciare (Wűrm) au existat două procese importante pentru geneza şi aspectul reliefului. In primul rând, datorită regresiunii marine s-a format o reţea hidrografică afluentă Dunării care s-a adâncit cu peste 100 m şi a fragmentat treptele de pediment transformându-le în interfluvii secundare teşite, cu versanţi destul de înclinaţi. Talvegul acestor văi a fost acoperit de un pat aluvionar gros provenit din spălarea depozitelor detritice. Un al doilea proces, specific sfârşitului glaciaţiunii a fost depunerea unor depozite de loess, cu grosimi variabile, care pe de o parte au estompat denivelările reliefului (fosilizat reliefurile vechi) şi, pe de altă parte, au permis instalarea unor procese torenţiale intense şi a proceselor de sufoziune specifice. În concluzie, formele majore de relief existente în Dealurile Somovei şi pantele care coboară din acestea spre Dunăre sunt: vârfurile de de tip iselberg şi treptele de pediment şi glacis, care formează interfluvii secundare între văile afluente Dunării. Cele mai importante văi sunt Valea Adâncă, Valea Lupului (Parcheş), Valea Stâncii, Valea Orman Lung, Valea Fundăturii, Valea Vărăriei (Somova) şi

52 valea dintre Dealul Câşla şi Dealul Horia, între care se află iazul de şlam al Uzinei de Alumină Tulcea. Toate aceste văi au versanţi abrupţi, datorită prezenţei loesului, care formează coloane prismatice sau trepte de sufoziune şi au fundul plat în cursul inferior, datorită colmatării cu aluviuni. Lungimea lor este de 3-5 km şi majoritatea sunt lipsite de afluenţi semnificativi. Pe lângă reţeaua de văi sunt şi unii torenţi sau ravene care poartă denumirea de vale. Aceste forme au bazine de recepţie în zona de obârşie înaltă (torenţii) şi canale de curgere foarte înguste şi cu versanţi abrupţi, care evoluează prin eroziune regresivă degradând iremediabil solul şi depozitele care acoperă rocile dure. Terenurile cele mai afectate de torenţialitate sunt malurile Dunării între Mineri şi Somova şi cele situate de o parte şi de alta (la est şi vest) de satul Parcheş. Remarcăm că trupurile de intravilan ale comunei sunt cele mai puţin afectate de torenţi. Dintre formele minore de relief trebuie menţionate formele reliefului pe loess, care dau mici abrupturi (5-10 m), alcătuite din terasete despărţite de şanţuri adânci (care au tendinţa să basculeze spre vale) sau din coloane prismatice, care se prăbuşesc frecvent. Procese de sufoziune, în loess, nu au fost observate. În ceea ce priveşte etajarea reliefului se poate vorbi de o treaptă superioară aflată la nivelul culmilor (între 100 şi 200 m) şi formată din martori de eroziune scunzi despărţiţi de înşeuări, în care poate să apară roca la zi. Panta medie a acestei trepte este de 10-20o, iar fragmentarea de către reţeaua hidrografică, foarte redusă. Treapta medie a reliefului este alcătuită din suprafeţele de racord ale glacisurilor şi se dezvoltă între 30-100 m, fiind cea mai plată şi cu pante situate între 5-10o. Ea este fragmentată transversal de văi şi torenţi, densitatea fragmentării poate ajung la 2-3 km/km2, iar adîncimea fragmentării poate să depăşească 100 m/km2. Cu toate acestea, la nivelul promontoriilor Parcheş, Somova sau deasupra satului Mineri, interfluviilor plate şi relativ unitare, pot ajunge la laţimi care să depăşească 1 km. Treapta inferioară a reliefului este formată din luncile şi talvegurilor văilor. Panta acestora în cursul inferior este foarte mică (sub 50). O notă aparte trebuie făcută pentru relieful antropic, pe suprafaţa comunei Somova existând mine, cariere, iazul de şlam şi numeroase alte intervenţii care degradează peisajul sau pun în pericol stabilitatea terenului. Atragem atenţia asupra debleului drumului care urcă la Parcheş şi a unor şanţuri săpate sub drum, afectate de şiroire, eroziune regresivă şi aflate într-o zonă cu torenţi ori ravene foarte active (energia de relief este foarte mare în acest areal). b. Clima şi geologia Problemele legate de climă şi geologie au fost tratate în Cap. 2.2.3 şi 2.2.4. c. Hidrologia Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Somova este dominat de existenţa fluviului Dunărea care în acest sector curge aproximativ pe direcţia vest- est, la extremitatea nordică a zonei, şi de prezenţa a numeroase lacuri sau bălţi, existente între acestea şi intravilanul localităţilor Parcheş, Somova şi Mineri, care constituie din punct de vedere administrativ comuna Somova. . Fluviul Dunărea este clasificat hidrologic ca având un bazin hidrografic de

ordinul 1, cu cod în cadastrul apelor XIV-1, iar cursul de apă codificat are numărul 179. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 4.540 km, iar suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 32.250 km², cu o densitate medie a reţelei hidrografice de 0,14 km/km². . Suprafaţa acoperită cu luncii de apă a bazinului hidrografic este de 2.261,87 km², din care suprafaţa de 531 km² este reprezentată de cele cinci lacuri naturale (Parcheş, Babele, Memelegiu, Câşla şi Somova) existente în sectorul de bazin hidrografic al Dunării, aferent comunei Somova şi legate între ele prin gârla Somova. Rezulta că localităţile Parcheş, Somova şi Mineri, constituind comuna Somova, sunt situate între lacurile menţionate existente la nord şi respectiv culmile domoale din sud (Dealul Cucii, Dealul Cartelu, Dealul Vărăriei, Dealul Cosamii, Dealul Carierei şi Dealul Câşlii), care sunt fragmentate de o serie de văi cu caracter torenţial (Valea Stâncii, Valea Fundăturii, Valea Vărăriei, Valea lui Moş Colonelu, Valea lui Moş Pietru şi Valea Carierei). . Principalele caracteristici ale celor patru lacuri naturale menţionate, clasificate dupa geneza cuvetei ca lacuri de luncă, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Bazinul hidrografic al Dunării - sectorul comunei Somova Denumirea Bazinul hidrografic Suprafaţa Volumul Tipul Foaia hărţii lacului Denumire Cod (ha) (mil. mc) lacului 1 Parcheş Dunăre XIV-1 168,00 1,518 de luncă 91 2 Babele Dunăre XIV-1 69,00 0,550 de luncă 91 3 Memelegiu Dunăre XIV-1 125,00 1,000 de luncă 91 4 Somova Dunăre XIV-1 169,00 1,350 de luncă 91

2.10.2. Resurse naturale ale solului şi subsolului a. Exploatări de piatră Teritoriul comunei Somova este cunoscut la nivel naţional datorită existenţei resurselor minerale pentru materiale de construcţie intens exploatate zeci de ani, în prezent în conservare sau exploatate ocazional în carierele locale. . Cariera Vărărie, existentă în Dealul Vărărie din sudul localităţii Somova, este cea mai veche şi mai cunoscută exploatare de piatră pentru var sau piatră spartă pentru drumuri, roca utilă fiind constituită din calcar negricios-cenuşiu, compact şi fisurat, constituit din 95% carbonat de calciu, de vârstă Triasic. . Cariera Cuca Mare, existentă la cca. 4 km vest de localitatea Somova, expoatată pentru piatră spartă tip macadam, calcarele negricioase cu salicifieri, alternând cu bancuri de calcare grezoase şi gresii calcaroase, cu intercalaţii importante de şisturi argiloase şi cuarţite albe, de vârstă Triasic şi cu rezerve geologice mari. . Cariera din Dealul Tăusan Baier din sudul localităţii Mineri, exploatată în trecut numai ocazional ca piatră spartă pentru drumuri, un zăcământ de porfir cuarţifer. . Cariera din Dealul Câşla, situată la circa 1 km distanţă spre sud-vestul localităţii Mineri, a expoatat prin gropi deschise calcare brecioase cenuşii cu pete roz cu conţinut de 93,38% carbonat de calciu şi cu rezerve geologice mari, de vârstă Triasic. . Carierele din Dealul Roşu şi Dealul Nucilor, situate la sud de localitatea Mineri, au furnizat calcare pentru var, mozaic negru şi drumuri, fie compact,

de culoare vânăt-negricios cu 92,12% conţinut de carbonat de calciu (din Dealul Nucilor), fie de culoare roşie, cu aspect marmorean şi 91,71% conţinut de carbonat de calciu (în Dealul Roşu), care se poate fasona şi şlefui frumos. . Cariera Valea Adâncă, situată la circa 2 km sud de localitatea Parcheş, a furnizat ca piatră spartă şi piatră brută sau blocuri mari, calcare cenuşii-negre, compacte, cu structură cristalină foarte fină până la granular, zonal fisurată şi incluzând nodule de silex sau spongioase, constituind rezerve geologice mari. S-a folosit ca piatră spartă şi piatră brută în blocuri mari ce se pot şlefui şi utiliza la lucrări ornamentale sau monumente, dar şi pentru mozaic. . Cariera Augurului, situată la circa 3 km distanţă spre nord-vest de localitatea Parcheş a furnizat piatră pentru construcţii identică cu cea din cariera Valea Adâncă. b. Exploatări de minerale Teritoriul localităţii Somova prezintă şi importanţă minieră, exploatarea minieră Somova expoatănd în trecut un zăcământ de baritină, în prezent în conservare.

2.10.3. Monumente istorice a. Lista Monumentelor Istorice (republicată în anul 2010) cuprinde 12 poziţii în teritoriul administrativ al comunei Somova (5 situri si 7 monumente): . 317 - TL-I-s-B-05873, situl arheologic de la Parcheş, sat Parcheş, com. Somova, “La Bugeac”, la 550m V de satul Parcheş . 318 - TL-I-m-B-05873.01, aşezare, sat Parcheş, com. Somova, “La Bugeac”, la 550m V de satul Parcheş, sec. II-III p. Chr, epoca romană . 319 - TL-I-m-B-05873.02, aşezare, sat Parcheş, com. Somova, “La Bugeac”, la 550m V de satul Parcheş, sec. IV-III a. Chr, La Tène, Cultura geto - dacică . 320 - TL-I-m-B-05874, aşezare, sat Parcheş, com. Somova, “Iarba Dulce”, la cca. 800m V de satul Parcheş, epoca medievală târzie . 321 - TL-I-m-B-05875, aşezare getică, sat Parcheş, com. Somova, la limita de N a satului Parcheş, pe malul sudic al lacului Parcheş, sec. III-II a. Chr, La Tène, cultura geto – dacică . 405 - TL-I-s-B-05928, Situl arheologic de la Somova, sat Somova; com. Somova, Intravilan, sector SE, în zona fostului CAP, de o parte şi de alta a E87. . 406 - TL-I-m-B-05928.01, aşezare, sat Somova; com. Somova, Intravilan, sector SE, în zona fostului CAP, de o parte şi de alta a E87, epoca romano - bizantină; . 407 - TL-I-m-B-05928.02, aşezare, sat Somova; com. Somova, Intravilan, sector SE, în zona fostului CAP, de o parte şi de alta a E87, epoca romană; . 408 - TL-I-m-B-05928.03, aşezare, sat Somova; com. Somova, Intravilan, sector SE, în zona fostului CAP, de o parte şi de alta a E87, La Tène, Cultura geto – dacică; . 409 - TL-I-s-B-05929, Situl arheologic de la Somova, punct “La Batace”, sat Somova, com. Somova, “La Batace”, la cca. 1 km SV de localitate şi cca. 150 m S de E87 . 410 - TL-I-m-B-05929.01, aşezare, sat Somova, com. Somova, “La Batace”, la cca. 1 km SV de localitate şi cca. 150 m S de E87, La Tène, Cultura geto - dacică;

. 411 - TL-I-m-B-05929.02, necropolă, sat Somova, com. Somova, “La Batace”, la cca. 1 km SV de localitate şi cca. 150 m S de E87, La Tène, Cultura geto-dacică;

56 b. Repertoriul Arheologic Naţional. Situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)26 prezintă 5 situri: Cod RAN Denumire Categorie Tip Judeţ Localitate Cronologie 161339.01 Situl arheologic de la locuire aşezare Tulcea Parcheş, com. La Tène, Epoca Parcheş - Bugeac. la 1 km Somova romană V de sat 161339.03 Aşezare Latene de la locuire civilă aşezare Tulcea Parcheş, com. La Tène Parcheş-la limita de N a Somova satului. la limita de N a satului, pe malul lacului Parcheş 161339.02 Aşezarea medievală de la locuire civilă aşezare Tulcea Parcheş, com. Epoca medievală Parcheş - Iarba Dulce. la Somova 1 km V de sat 161311.01 Situl arheologic de la locuire civilă aşezare Tulcea Somova, com. La Tène, Epoca Somova - La poieniţă. în Somova romană zona puierniţelor CAP 161311.02 Situl arheologic Latene de locuire aşezare şi Tulcea Somova, com. La Tène la Somova - La batace necropolă Somova c. Alte situri arheologice. Prin studiul arheologic, pe teritoriul comunei Somova, au fost identificate o serie de situri arheologice neincluse în LMI sau RAN (vezi 1.8. S.I.G., Vol. 2. Studiu istoric şi arheologic comuna Somova, autori ICEM Tulcea).

[[2.10.4. Indicarea zonelor de recreere, odihnă, agrement, tratament Pe teritoriul comunei Somova se pot face plimbări de agrement cu barca sau vaporaşe pe canalele şi lacurile din zonă pentru a admira peisajele mirifice ale Deltei, păsările sălbatice, cabane pescăreşti. Se pot vizita mănăstirile situate pe malul bălţii din Parcheş.

2.10.5 Obiective industriale şi zone periculoase Pe teritoriul comunei Somova nu există obiective industriale şi zone periculoase. Teritoriul localităţii Somova prezintă şi importanţă minieră, exploatarea minieră Somova expoatând în trecut un zăcământ de baritină, în prezent în conservare. În estul localităţii Mineri, pe teritoriul administrativ al municipiului Tulcea, există o haldă de şlam, un dig de protecţie a haldei de şlam şi o conductă de transport hidropneumatic al şlamului rezultat din prepararea bauxitei în cadrul S.C. ALUM S.A., Tulcea.

2.10.6. Reţeaua principală de căi de comunicaţie Reţeaua principală de căi de comunicaţie este formată din drumurile DN 22 (E87) care leagă Municipiul Tulcea de oraşul Măcin şi totodată judeţul Tulcea de judeţul Galaţi, DJ 229 A, DJ 229D, DC 45, DC 46, DC 47 si o serie de uliţe principale si secundare.

2.10.7. Depozite de deseuri menajere şi industriale Pe teritoriul comunei Somova nu exista depozite de deşeuri menajere. Există însă suprafeţe de teren relativ reduse, rezultate în urma desfiinţării fostelor depozite, care au devenit zone cu interdicţie de construire, ca de exemplu în sudul şi vestul localităţii Somova (două zone) şi sud-vestul localităţii Mineri (o zonă).

26 http://ran.cimec.ro

Deşeurile menajere sunt colectate de catre o firmă specializată din Tulcea, SC Salubris SA care le transporta la un punct autorizat din judeţul Tulcea. Colectarea se face în pubele individuale, săptămânal de la fiecare gospodărie. Cantitatea de deşeuri este de 4.5 tone pe lună în timpul iernii şi de 8 ÷ 10 tone în restul anului.

2.10.8. Disfuncţionalităţi – priorităţi (mediu) În comuna Somova nu există un sistem centralizat de canalizare. Infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer freatic. Apele pluviale din zonă sunt evacuate liber la suprafaţă terenului în cursurile de apă ce străbat teritoriul comunei. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă existent şi asigurarea epurării şi evacuării apelor uzate în conformitate cu legislaţia în vigoare se înscrie în rândul problemelor majore, acute şi dificil de rezolvat.

2.10.9. Riscuri naturale Riscurile naturale au fost tratate în Capitolul 2.8.

2.11. Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţii) În ceea ce priveşte dezvoltarea economică a comunei, ea este dependentă, în mod predominant, de agricultură. Considerăm că, din punct de vedere economic, potenţialul turistic al comunei este insuficient exploatat şi că se impune o reorientare în această direcţie. Din punctul de vedere al cadrului natural, disfuncţionalităţile majore ţin de prezenţa notabilă a unor categorii de riscuri naturale, dintre care cele cu impactul cel mai mare sunt inundabilitatea şi eroziunea văilor torenţiale. Până la înlăturarea acestor riscuri se impune instituirea de interdicţii temporare de construire în zonele vizate. Comuna este bine deservită din perspectiva accesibilităţii la nivel teritorial, însă reţeaua rutieră din interiorul localităţilor este degradată. De asemenea, se pot constata disfuncţionalităţi majore care decurg din insuficienţa sau absenţa a unor categorii de dotări edilitare (în special privitoare la alimentarea cu apă şi canalizarea şi epurarea apelor uzate).

2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei S-a încercat identificarea necesităţilor şi opţiunilor populaţiei prin aplicarea unui set de chestionare, precum şi prin discuţii individuale cu unii reprezentanţi ai comunităţii, discuţii ce au avut loc în cadrul unor vizite pe teren. S-au identificat următoarele chestiuni importante: . necesitatea rezolvării disfuncţionalităţilor de natură edilitară (alimentare cu apă, canalizare); . necesitatea întreprinderii unor măsuri de apărare şi de înlăturare a consecinţelor riscurilor naturale; . ameliorarea reţelei rutiere; . ameliorarea sistemului de transport în comun.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. Studii de fundamentare În cadrul Fazei 1 a prezentei lucrări, au fost întocmite următoarele studii de fundamentare: . Actualizarea ridicărilor topografice şi a situaţiei cadastrale . Introducerea în PUG a documentaţiilor de urbanism aprobate . Studiile geotehnic şi hidrogeologic actualizate . Studiul proprietăţii imobiliare şi al regimului fiscal . Studiul geografic şi peisagistic . Studiul riscurilor naturale şi antropice . Studiul socio-demografic . Studiul istoric, monumentele istorice şi delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice . Studiul problemelor locuirii . Studiul activităţilor economice . Studiul organizării circulaţiei . Studiile de echipare edilitară . Studiul sociologic pentru actualizarea PUG În cadrul fiecărui studiu sunt formulate concluzii şi recomandări, care au fost preluate în faza de actualizare a PUG şi RLU.

3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi Scenariile de dezvoltare luate în considerare în elaborarea PUG şi RLU au pornit de la o serie de premise şi condiţionări de rang superior şi au condus la conturarea următoarelor elemente: - transformarea DN22 în drum expres cu 4 benzi, prevăzută în toate documentaţiile de amenajare a teritoriului în vigoare pe teritoriul comunei Somova; - populaţia comunei va evolua după ipoteza moderată formulată în cadrul studiului socio-demografic, urmând să numere, în anul 2020, cca 6170 persoane (vezi Capitolul 3.5); - structura proprietăţii nu va cunoaşte modificări semnificative; este probabilă scoaterea din circuitul agricol şi parcelarea în vederea construirii a unor terenuri cu suprafeţe mari, limitrofe localităţilor; - activităţile economice vor cunoaşte o migraţiune dinspre sectorul primar către cel terţiar, în special către activităţi de servicii în domeniul turismului; - localitarea Mineri şi, parţial, localitatea Somova, vor funcţiona din ce în ce mai accentuat ca suburbii ale municipiului Tulcea; - se vor realiza legăturile carosabile Somova – Frecăţei, Parcheş – DN22 şi Parcheş – mănăstirea Saon;

- localităţile componente (Mineri, Somova, Parcheş) vor cunoaşte o îmbunătăţire a situaţiei utilităţilor urbane, în special a celor privitoare la alimentarea cu apă şi canalizare.

Având în vedere obiectivele de protejare a mediului şi tendinţele actuale de modificare a utilizării terenurilor, se consideră că introducerea de noi suprafeţe în teritoriul intravilan trebuie să se facă în mod responsabil, limitându-se la acele suprafeţe care îndeplinesc următoarele criterii: - nu se află sub incidenţa unei arii naturale protejate; - sunt cât mai puţin grevate de restricţii privind protecţia patrimoniului arheologic şi reţelelor edilitare; - nu implică defrişări; - deservirea lor cu utilităţi se poate face cu uşurinţă (se află în continuarea sau în proximitatea intravilanului existent); - sunt uşor accesibile; - nu se află sub incidenţa unor riscuri naturale sau antropice (sau consecinţele acestora pot fi uşor controlate); - au o declivitate mică (sub 15%); - introducerea lor în intravilan reprezintă un beneficiu cert pentru dezvoltarea comunei.

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu Comuna Somova este poziţionată în partea de nord a judeţului Tulcea. Teritoriul administrativ al comunei se învecinează cu teritoriul administrativ al municipiului Tulcea. Principala cale rutieră care traversează comuna Somova este DN22, care leagă judeţul Tulcea de judeţul Galaţi pe traseul Tulcea – Isaccea – Jijila – I.C. Brătianu. Acest drum este prevăzut pentru transformare în drum expres cu 4 benzi şi este suficient pentru a asigura legăturile satelor Mineri şi Somova cu municipiul Tulcea şi restul judeţului. În ceea ce priveşte satul Parcheş, acesta este racordat la DN22 prin intemediul DC45, o arteră recent reabilitată şi aflată în stare foarte bună. Sunt necesare şi prevăzute legături carosabile pe traseele Somova – Frecăţei, Parcheş – DN22 (în continuarea DC45) şi Parcheş – Mănăstirea Saon. Reţeaua rutieră din intravilanul localităţilor necesită lucrări consistente de reabilitare. Dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare trebuie să vizeze două categorii de probleme: - să asigure utilităţile strict necesare (electricitate, canalizare, apă curentă, gestionarea deşeurilor) pe anasmblul teritoriilor intravilane; - să asigure condiţiile corespunzătoare reţelelor magistrale în teritoriul extravilan, precum şi irigarea terenurilor agricole.

3.4. Dezvoltarea activităţilor În ceea ce priveşte activităţile economice, este preconizată o migraţiune a acestora înspre sectorul terţiar (servicii), cu o scădere accentuată a activităţilor secundare (sector în care numai domeniul construcţiilor poate evita declinul) şi o scădere moderată a sectorului primar (în special a activităţilor extractive, pe cale de dispariţie şi incompatibile cu statutul de arie naturală protejată). Este posibil şi de dorit un reviriment al sectorului agricol (atât în ceea ce priveşte cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, cât şi, mai ales, viticultura, pomicultura şi piscicultura). Este foarte probabilă (şi va fi încurajată) dezvoltarea sectorului turistic, în structuri turistice de mică şi medie capacitate (pensiuni, complexe turistice). Dezvoltarea acestui sector, precum şi relaţia de vecinătate apropiată cu municipiul Tulcea poate genera şi interese de tip comercial (în special în satul Mineri). Singurele direcţii în care se poate prevedea menţinerea activităţilor din sectorul secundar sunt – aşa cum a fost menţionat mai sus – activitatea în construcţii, dar şi mica producţie manufacturieră. Rezolvarea situaţiei utilităţilor constituie o condiţie necesară pentru asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării economice.

3.5. Evoluţia populaţiei Premisele prognozei sunt următoarele: (i) stabilitatea comunei ca U.A.T.B., a teritoriului comunei, a componenţei pe sate; (ii) diminuarea treptată a activităţilor din sectorul primar, mai ales în condiţiile în care în întreaga ţară nu se urmăreşte susţinerea financiară a acestor activităţi; (iii) urmărirea, prin programele regionale, prin cele ale primăriei comunei şi prin dispoziţiile P.U.G., a revigorării sectorului secundar de activităţi (în care, însă, nu pot fi angrenate foarte multe persoane, dată fiind populaţia limitată a municipiului Tulcea şi a comunelor limitrofe Somovei; (iv) dezvoltarea activităţilor din sectorul terţiar, dezvoltare limitată din motivele expuse la pct. (iii); (v) dezvoltarea infrastructurilor de turism aducătoare de venituri (dar nu şi de locuitori permanenţi); (vi) dezvoltarea locuirii rurbane, în special a locuitorilor din municipiul Tulcea, deci cu dimensiuni limitate din motivele expuse la pct. (iii); (vii) dezvoltarea locuirii secundare (a unor familii cu locuinţele principale amplasate într-o zonă care nu este limitrofă comunei); această locuire nu poate, însă, aduce un mare spor de populaţie.

Creşterea populaţiei este prognozată prin trei ipoteze: A.1. Ipoteza optimistă: spor migratoriu mare, creştere anuală a populaţiei egală cu creşterea medie totală în intervalul 2002-2008 (+48‰). Conform acestei ipoteze, populaţia comunei Somova va fi în anul 2014 de 6440 locuitori şi în anul 2020 de 8590 locuitori. A.2. Ipoteza pesimistă: fără spor migratoriu, creştere anuală a populaţiei egală cu sporul natural mediutotală în intervalul 2002-2008 (-37‰). Conform acestei ipoteze, populaţia comunei Somova va fi în anul 2014 de 3810 locuitori şi în anul 2020 de 2980 locuitori. B. Ipoteza moderată: spor migratoriu moderat, creştere anuală a populaţiei mai mică decât cea din intervalul 2002-2008 (+20‰). Conform acestei ipoteze, populaţia comunei Somova va fi în anul 2014 de 5480 locuitori şi în anul 2020 de 6170 locuitori. Această ipoteză este considerată a fi cea mai plauzibilă şi, în cazul creşterii în ritmuri egale a satelor componente ale comunei, în anul 2020 acestea ar avea următoarea componenţă:  Somova: 3030 locuitori  Mineri: 2130 locuitori  Parcheş: 1010 locuitori Ca urmare a acestor ipoteze şi prin eliminarea ipotezei extreme pesimiste (A2), populaţia comunei Somova la orizontul anului 2020 se înscrie în intervalul posibil între 6000 şi 8500 locuitori.

Prognoza populaţiei comunei Somova în orizontul 2020

Anul şi Prognoza populaţiei (nr. loc.) populaţia totală a Situaţia Ipoteza A1 Ipoteza A2 Ipoteza B comunei (nr. optimistă pesimistă moderată loc.) 2000 4.285 - - - 2002 4.500 - - - 2008 4.864 - - - 2014 - 6.440 3.810 5.480 2020 - 8.540 2.980 6.170

Populaţia de calcul a comunei la orizontul 2020 va fi de 6170 locuitori (corespunzător ipotezei B – ipoteza moderată); populaţia va fi repartizată pe sate, în principiu, aşa cum a fost arătat mai sus.

3.6. Organizarea circulaţiei 3.6.1. Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun DN22 va rămâne principala arteră rutieră de pe teritoriul com. Somova. În toate documentaţiile de amenajare a teritoriului de rang superior se preconizează transformarea acestei artere în drum expres cu 4 benzi. În acest scop, prin Regulamentul local de urbanism se va menaja o fâşie de teren în bordura DN pentru a permite în viitor lărgirea acestuia. De asemenea, este preconizată realizarea unor legături carosabile pe traseele Somova – Frecăţei, Parcheş – DN22 şi Parcheş – Mănăstirea Saon. În ceea ce priveşte reţeaua stradală din localităţi, este de dorit reabilitarea sistemului rutier prin refacerea stratului de uzură, însă această intervenţie nu face obiectul PUG. Pe întreg teritoriul administrativ al comunei Somova se vor respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor cu modificările şi completările ulterioare. Extinderile teritoriului intravilan propuse în lungul DN 22 vor fi condiţionate de realizarea de drumuri colectoare paralele cu drumul naţional, care să preia traficul generat, conform prevederilor de art.19 alin. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea în intravilan distanţele între aliniamente şi axul drumului vor fi de minimum 26 m pentru drumul naţional, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene si de minimum 20 m pentru drumurile comunale. Transportul în comun va continua să funcţioneze pe relaţia Somova – Tulcea. Nu a fost identificată necesitatea implementării altor trasee. 3.6.2. Organizarea circulaţiei fluviale Conform Ordonanţei 22/199927, se va institui zona de siguranţă a căilor navigabile interioare, pe o lăţime de 30m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În cazuri de utilitate publică, pe anumite porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranţă. În port (vezi tabelele de mai sus), zona de siguranţă coincide cu incinta portuară. Această zonă de siguranţă este destinată: a) instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie necesare desfăşurării navigaţiei în condiţii de siguranţă; b) accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând siguranţa navigaţiei; c) asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie şi pentru desfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă; d) lucrărilor de consolidare şi protecţie a căilor navigabile interioare.

3.6.3. Organizarea circulaţiei feroviare şi aeriene Nu este cazul.

27 Ordonanţa privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare

3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial Intravilanul existent va fi modificat conform soluţiei generale de organizare şi dezvoltare a localităţilor (v. 3.11). Bilanţul teritorial propus pe teritoriul administrativ este următorul:

CATEGORII DE FOLOSINTA - T.A. - PROPUS AGRICOL NEAGRICOL TOTAL TERITORIU APE ZONE ADMINISTRATIV AL TERENURI CURGATOARE, PLANTATE TERENURI TERENURI PASUNI- CURTI UNITATII DE BAZA ARABIL VII LIVEZI FORESTIERE LACURI SI SI DE DRUMURI PENTRU LIBERE / FANETE CONSTR. SI PADURI BALTI SPORT/ EXPLOATARI NEPROD. STUFARIS AGREMENT EXTRAVILAN 3261.8115 1525.9166 657.3832 0.0000 805.2283 6911.3012 15.7104 151.3999 0.0000 57.8019 20.8877 11166.3390 INTRAVILAN 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 30.1864 78.9745 669.4976 51.1100 0.0000 829.7685 TOTAL 3261.8115 1525.9166 657.3832 0.0000 805.2283 6911.3012 45.8968 230.3744 669.4976 108.9119 20.8877 14237.2092 ADMINISTRATIV % din total 22.9105 10.7178 4.6174 0.0000 5.6558 48.5439 0.3224 1.6181 4.7024 0.7650 0.1467 100.0000

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului intravilan propus este următorul:

BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS COMUNA SOMOVA SUPRAFATA (HA)

RESEDINTA LOCALITATI PROCENT ZONE FUNCTIONALE TRUPURI COMUNA COMPONENTE COMUNA TOTAL % din total IZOLATE SOMOVA MINERI PARCHES

L - LOCUINTE SI FUNCTIUNI 246.0866 211.2788 97.3557 0.0000 554.7211 66.8525 COMPLEMENTARE A1 - UNITATI AGRICOLE, FERME VEGETALE, UNITATI MESTESUGARESTI, 5.8745 10.0848 5.3220 1.0979 22.3792 2.6970 MICI INTREPRINDERI SI DEPOZITE A2 - UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 5.4987 0.0000 0.0000 0.9791 6.4778 0.7807

C - ZONA DE TIP CENTRAL CU FUNCTIUNI 25.5320 9.4753 12.0817 0.9100 47.9990 5.7846 MIXTE

IS - INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 2.7384 1.2289 0.8267 0.0000 4.7940 0.5778 T - CAI DE COMUNICATIE SI DE 34.4783 29.0646 15.4316 0.0000 78.9745 9.5177 TRANSPORT V - SPATII PLANTATE DE TIP SCUAR, PENTRU SPORT SI AGREMENT SI DE 15.5803 7.4965 7.1096 0.0000 30.1864 3.6379 PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE SAU ANTROPICE GC1 - GOSPODARIE COMUNALA - 0.7425 0.7199 0.0000 1.7490 3.2114 0.3870 ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE

GC2 - GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 2.6777 0.9691 1.2044 0.0000 4.8512 0.5846

TE - TERENURI PENTRU EXPLOATARI 0.0000 0.0000 0.0000 51.1100 51.1100 6.1595

N - TERENURI LIBERE SAU 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 NEPRODUCTIVE

TERENURI AGRICOLE 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 (ARABIL, VII, PASUNI, FANETE)

B - TURISM SI AGREMENT 0.0000 0.8885 0.0000 24.1754 25.0639 3.0206

TOTAL INTRAVILAN 339.2090 271.2064 139.3317 80.0214 829.7685 100.0000 PROPUS

În ceea ce priveşte suprafaţa teritoriului intravilan, aceasta s-a mărit de la 757,34 ha la 829,77 ha, ceea ce reprezintă o creştere de cca 9,6%. Numărul trupurilor de intravilan a scăzut de la 29 la 21.

Bilanţul teritorial pe trupuri de intravilan propuse este următorul:

BILANŢ TERITORIAL - TRUPURI DE INTRAVILAN COMUNA SOMOVA - REGLEMENTARI LOCALITATEA SOMOVA

TRUP DESTINATIE S. (HA) % TRUP PRINCIPAL T 1 339.2090 96.3768 LOCALITATEA SOMOVA

T 3 REZERVOR DE APA 0.5000 0.1421

T 4 FERMA VEGETALA 0.6568 0.1866

T 5 STATIE EPURARE 0.1075 0.0305

T 6 HOTEL 0.5779 0.1642

T 2 CRAMA 0.9100 0.2586

T 21 EXPLOATARE MINIERA 10.0000 2.8412

TOTAL LOCALITATEA SOMOVA 351.9612 100.0000

LOCALITATEA MINERI

TRUP DESTINATIE S. (HA) % TRUP PRINCIPAL T 7 239.3503 76.5979 LOCALITATEA MINERI TRUP SECUNDAR T 8 31.8561 10.1947 LOCALITATEA MINERI

T 9 STATIE EPURARE 0.1600 0.0512 T 20 EXPLOATARE MINIERA 41.1100 13.1562

TOTAL LOCALITATEA MINERI 312.4764 100.0000

LOCALITATEA PARCHES

TRUP DESTINATIE S. (HA) % TRUP PRINCIPAL T10 139.3317 84.2744 LOCALITATEA PARCHES T 11 REZERVOR DE APA 0.1468 0.0888

T 12 FERMA DE OI 0.3223 0.1949

T 13 GOSPODARIE DE APA 0.0900 0.0544

T 14 STATIE RAIF 0.5848 0.3537 PUNCT DE COLECTARE T 15 1.0979 0.6641 PESTE + AGROTURISM T 16 DELTA NATURE RESORT 14.8762 8.9978 ZONA ACTIVITATI TURISTICE T 17 8.3641 5.0590 PARCHES T 18 STATIE EPURARE 0.1600 44.8054

T 19 PENSIUNE 0.3571 0.2160

TOTAL LOCALITATEA PARCHES 165.3309 144.7086 TERITORIUL INTRAVILAN TOTAL 829.7685 AL COMUNEI SOMOVA

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale Majoritatea riscurilor naturale care se manifestă pe teritoriul com. Somova se manifestă localizat. Pentru cele care se manifestă generalizat, pe întregul teritoriu administrativ al comunei, nu sunt necesare măsuri specifice de protecţie (respectarea regulamentelor, normativelor şi standardelor de proiectare sunt suficiente). În ceea ce priveşte seismicitatea, în proiectarea construcţiilor se vor respecta prevederile Normativului P100/2006. Diminuarea riscului privind acţiunea vânturilor puternice este posibilă dacă se trece la depozitarea controlată şi ecologică a gunoaielor menajere şi a depozitelor fine de steril de la fosta exploatare minieră Somova, pentru a nu mai fi antrenate spre zonele construite şi dacă se iau măsuri de izolare termică a locuinţelor. Inundaţiile prin văi torenţiale se manifestă localizat, atât în intravilanul localităţilor, cât şi în extravilan. Soluţia tehnică eficientă pentru combaterea riscului natural generat de inundaţiile prin văile torenţiale o constituie lucrările de regularizare şi sistematizare a traseelor apelor pluviale, însoţite de plantări forestiere adecvate. Proiectele privind aceste măsuri tehnice se vor întocmi pe baza unor studii topografice şi geotehnice ulterioare întocmite de specialişti atestaţi. Inundaţiile prin apele Dunării constituie un factor de risc natural periodic care asigură dezvoltarea naturală a pisciculturii locale, dar are consecinţe directe asupra neconstruibilităţii de locuinţe pe suprafaţa luncii existente. Sunt vizate de acest risc natural zonele joase de faleză, în special în satele Somova (zona bazei sportive) şi Parcheş (extremitatea vestică). Alunecările de teren se pot declanşa în masa depozitelor loessoide, stratificate, cu granulozitate fină sau foarte fină, când umiditatea naturală a acestora creşte în perioadele bogate in precipitaţii iar consistenţa scade (ele devenind plastic moi sau chiar curgatoare). Pentru prevenirea acestora se impune controlul curgerii apelor pluviale prin canalizări şi plantaţii. Scufundările de teren şi căderile de stânci nu reprezintă riscuri importante pentru teritoriul comunei Somova. Eroziunea malurilor apelor se manifestă în special în lungul văilor torenţiale şi la limita dintre zona umedă şi cea continentală. Consecinţa directă a evoluţiei procesului de eroziune a malurilor apelor este apariţia zonelor de teren instabile şi nesigure, a caror soluţie de remediere este proiectarea şi executarea unor lucrări de stabilizare, consolidare şi apărare a malurilor, bazate pe studii de teren suplimentare. Astfel, conform Legii 107/1996 – Legea apelor, se va ţine cont de zona de protecţie adiacentă cursurilor de apă (20 m în cazul fluviului Dunărea şi a Gârlei Somova; 5 m în cazul lacurilor Parcheş, Somova şi Mineri – la care se adaugă, după caz, zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă), lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii (vezi R.L.U. Somova, cap. 2.2.Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public) privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. Eroziunea solului reprezintă un risc natural care acţionează în 50-75% din cursul unui an, generând atât evoluţia ravenelor active cât şi, uneori, activarea ravenelor stabilizate, cu consecinţe periculoase asupra stabilităţii taluzurilor torenţilor. Se recomandă efectuarea de studii geotehnice detaliate privind eroziunea solurilor, pe baza cărora să se întocmească proiecte tehnice pentru lucrări de combatere a degradării terenurilor din sectoarele învecinate ravenelor şi torenţilor. 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare

3.9.1. Alimentarea cu apă a. Localitatea Somova Există un sistem centralizat de alimentare cu apă cu o lungime a reţelei de 16,30 km .Se propune extinderea reţelei de distribuţie până la 26 km .Pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă pentru zonele de extindere a intravilanului se va întocmi un studiu de fezabilitate. b. Localitatea Mineri Localitatea Mineri dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa. Reţeaua de distribuţie a localităţii Mineri are o lungime de 9,60 km. Propunem extinderea reţelei de alimentare cu apă până la 16 km. Pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă pentru zonele de extindere a intravilanului se va întocmi un studiu de fezabilitate. c. Localitatea Parcheş Localitatea Parcheş dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat. Reţeaua de distribuţie este realizată din PEHD cu diametre 110 mm, pe o lungime de 1850 m şi cu diametrul de 90 mm pe o lungime de 3112 m. Reţeaua funcţionează îm sistem gravitaţional. Propunem extinderea reţelei de alimentare cu apă până la 16 km. Pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă pentru zonele de extindere a intravilanului se va întocmi un studiu de fezabilitate. Pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă pentru zonele de extindere a intravilanului se va întocmi un studiu de fezabilitate.

3.9.2. Canalizare menajeră a. Localitatea Somova Există un Studiu de fezabilitate, care propune reţea de canalizare menajeră pe o lungime de circa 5 km, dirijat în sistem gravitational către 4 staţii de pompare intermediare. Prin refulare, apele uzate menajere sunt dirijate spre o staţie de epurare mecano – biologică in sistem modular, de capacitate 600 mc/zi, cu modul de comandă şi automatizare . Debitul apelor uzate evacuat pe urmatorii 25 de ani este : Qu zi med = 435,20 mc /zi Qu zi max = 609,28 mc/zi Qu orar max = 76,16 mc/h Reţeaua de canalizare menajera proiectată este de Dext 315 mm şi respectiv Dext 250 mm PVC, iar conducta de refulare are Dext 160 mm PEHD. Pe reţeaua de canalizare proiectată se vor prevedea camine de vizitare la intervale de 50 m, la schimbări de pantă şi de direcţii . Reducerea concentraţiilor de poluanţi în apele uzate va fi în limitele normativului NTPA 001/2002. Evacuarea apei convenţional curate se va face în lacul Somova. Apa epurată va fi transportată de la staţia de pompare până la emisar printr-o conductă de PEHD Dn 160 mm, montată îngropat . Apele pluviale vor fi preluate de şanţuri şi rigole şi disipate în mod natural, în funcţie de pantele naturale ale terenului . b. Localitatea Mineri

Asigurarea colectării centralizate şi a evacuării corecte a apelor uzate menajere necesită elaborarea unor studii şi cercetări care să conducă la luarea în calcul a unor parametri corecţi şi stabilirea de soluţii adecvate. Studiile minime necesare sunt: - Studiu privind cantitatea reală a debitelor de ape uzate menajere ce trebuie preluate de sistemul de colectoare, studiu ce va ţine seama de perspectiva dezvoltării în viitorii 25 ani; - Studiu privind realizarea colectării şi evacuării apelor uzate menajere; - Studiu privind dimensionarea unei staţii de epurare mecano – biologice în scopul epurării corespunzătoare a apelor ce vor fi deversate în gârla Somova. Se preconizează amplasarea acestei staţii la sud-est de satul Mineri, în apropierea limitei cu teritoriul intravilan al mun. Tulcea. Pentru localitatea Mineri se propune realizarea a 10 km de colectoare menajere. Apele pluviale vor fi preluate de şanţuri şi rigole şi disipate în mod natural, în funcţie de pantele naturale ale terenului . c. Localitatea Parcheş Asigurarea colectării centralizate şi evacuării corecte a apelor uzate menajere necesită elaborarea unor studii şi cercetări care să conducă la luarea în calcul a unor parametri corecţi şi stabilirea de soluţii adecvate. Studiile minime necesare sunt: - Studiu privind cantitatea reală a debitelor de ape uzate menajere ce trebuiesc preluate de sistemul de colectoare, studiu ce va ţine seama de perspectiva dezvoltării în viitorii 25 ani; - Studiu privind realizarea colectării şi evacuării apelor uzate menajere; - Studiu privind dimensionarea unei staţii de epurare mecano – biologice în scopul epurării corespunzătoare a apelor ce vor fi deversate în gârla Somova. Se preconizează amplasarea acestei staţii la nord-est de satul Parcheş, în zona umedă, adiacent gărlei Somova. Pentru localitatea Parcheş se propune realizarea a 5 km de colectoare menajere. Apele pluviale vor fi preluate de şanţuri şi rigole şi disipate în mod natural, în funcţie de pantele naturale ale terenului .

3.9.3. Alimentarea cu energie electrică Reţeaua de medie tensiune de 20 kV existentă în zonă asigură, prin posturi de transformare, necesarul de consum casnic la nivelul fiecărei localităţi. Nu este necesară mărirea capacităţii acestei reţele. Pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă pentru zonele de extindere a intravilanului se va întocmi un studiu de fezabilitate. a. Localitatea Somova Localitatea Somova are asigurată alimentarea cu energie electrică prin 11 posturi de transformare şi o reţea de distribuţie de joasă tensiune de 0,4kV, în lungime de aproximativ 21 km. b. Localitatea Mineri Localitatea Mineri are asigurată alimentarea cu energie electrică prin 7 posturi de transformare şi o reţea de distribuţie de joasă tensiune de 0,4kV, în lungime de aproximativ 11 km. c. Localitatea Parcheş

Localitatea Parches are asigurată alimentarea cu energie electrică prin 2 posturi de transformare şi o reţea de distribuţie de joasă tensiune de 0,4kV, în lungime de aproximativ 8 km.

3.9.4. Telefonie La nivelul comunei, racordarea la telefonia fixă se asigură prin centrala telefonica digitală din Tulcea. a. Localitatea Somova Localitatea Somova este conectată la reţeaua telefonică judeţeană şi are un număr de circa 120 abonaţi. Reţeaua subterană de telefonie se va extinde pe teritoriul localităţii Somova. b. Localitatea Mineri Localitatea Mineri este conectată la reţeaua telefonică judeţeană şi are un număr de circa 150 abonaţi. c. Localitatea Parcheş Localitatea Parches este conectată la reţeaua telefonică judeţeană şi are un număr de circa 50 abonaţi.

3.9.5. Alimentarea cu energie electrica – reţele de transport pe teritoriul administrativ al comunei Somova Nu se prevăd extinderi de reţele de transport aeriene în zona de amplasament a celor existente .

3.10. Protecţia mediului O restrângere a problemelor de mediu în limitele de tratare ale PUG se face pe baza O.U.G. 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în care se nominalizează natura şi capacitatea activităţilor care produc impact asupra mediului în teritoriile intravilane şi extravilane ale unei localităţi. 3.10.1. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări) În ceea ce priveşte calitatea aerului, aceasta se caracterizează prin urmărirea poluării de fond şi a poluării de impact. Starea atmosferei este evidenţiată de poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice. O atenţie deosebită trebuie acordată atât în perioada de construire cât, mai ales, în perioada de funcţionare a obiectivelor ce urmează a se construi. De aceea, încă din faza de aprobare a PUG trebuie analizată cu atenţie organizarea funcţională a terenului, astfel încât în momentul autorizării construcţiilor să nu apară probleme de impact generat de unele obiective asupra altora. Lucrările desfăşurate în perioada de execuţie a obiectivelor pot avea un impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Activităţile de execuţie constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate), atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrari, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei construcţiilor, sunt asociate lucrărilor de excavare, de manipulare şi de punere în operă a pământului şi a materialelor de construcţie, de nivelare şi taluzare precum şi a altor lucrări specifice de construcţii montaj profile metalice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Sursele principale de poluare a aerului specifice execuţiei lucrarilor pot fi grupate după cum urmează: . Activitatea utilajelor de construcţie Activitatea utilajelor cuprinde, în principal, decaparea şi depozitarea pământului vegetal, decaparea straturilor de pământ şi balast contaminate, săpături şi umpluturi în corpul platformei din pământ şi balast, vehicularea materialelor în bazele de producţie ale betonului şi asfaltului etc. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi (substanţe poluante NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este redusă. . Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursă importantă de poluare a mediului pe şantierele de construcţii. Poluarea specifică circulaţiei vehiculelor se apreciază după consumul de carburanţi (substanţe poluante NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) şi distanţele

70 parcurse (substanţe poluante, particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor). Utilajele, indiferent de tipul lor, functionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând intregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: - Nivelul tehnologic al motorului; - Puterea motorului; - Consumul de carburant pe unitatea de putere; - Capacitatea utilajului; - Vârsta motorului/utilajului; - Dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implică utilaje de montaj performante cu emisii de poluanţi scăzute. O sursă sigură a cărei impact necesită din ce în ce mai mult o monitorizare permanentă o reprezintă traficul auto. Dezvoltarea unei zone din punct de vedere social, industrial, economic, etc. generează un proces mai intens de activităţi şi, automat, creşterea nivelului de trafic. Se simte tot mai intens impactul gazelor cu efect de seră, foarte uşor de observat prin schimbările climatice (diferenţe foarte mari de temperatura de la o zi la alta). Deşi autorităţile impun un control al nivelului de emisii prin implementarea legislaţiei în vigoare, astfel încât fiecare autovehicul să se încadreze în limitele maxime admisibile, la nivel general numărul mare de autovehicule are efecte asupra mediului. Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităţi: eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt ce duce la realizarea unor concentraţii mai ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuzie în atmosferă. Din totalul substanţelor eliminate în atmosferă, următoarele noxe sunt considerate caracteristice acestui tip de poluare: CO - monoxid de carbon, este constant eliminat în gazele de eşapament, cantitatea medie care se elimină fiind de cca. 275 g/l benzina arsă la motoare în patru timpi şi 7 g/l motorina la motoarele Diesel. NOX - oxizii de azot, se elimină constant cca 13,5 g/l benzina la motoare în patru timpi şi 26,5 g/l motorina la motoarele Diesel. Hidrocarburile - se emit în cantităţi de cca 24 g/l benzină la motoare cu aprindere prin scântei şi 16,3 g/l motorină la motoarele Diesel. Suspensiile formate în special din particule de carbon – cantitatea medie evacuată se cifreaza la cca 1,5 g/l benzină şi 13 g/l motorină la motoarele Diesel.

Plumbul este eliminat numai de la motoarele cu aprindere prin scântei (folosit ca antidetonant în benzină, în special pentru motoarele cu indice de compresie mare). Se constată că ratele emisiilor de poluanţi rezultati din gazele de eşapament de la automobile fie cu aprindere prin scântei, fie cu motoare Diesel, sunt mici şi se vor încadra în limitele maxime admisibile. O altă sursă importantă de poluare a atmosferei o constituie starea sistemului de drumuri comunale Reţeaua stradală a comunei Somova prezintă mai multe tipuri de sisteme rutiere, imbrăcăminţi asfaltice, pietruiri şi drumuri de pămant, aflate în diverse stări de viabilitate: stare bună pentru străzile şi drumurile locale reabilitate, stare mediocră şi rea pentru celelalte drumuri şi străzi. Drumurile nemodernizare au o structură rutieră alcatuită dintr-o împietruire existentă pe lăţimi variabile, pe anumite zone fiind încă din pământ. Suprafaţa de rulare prezintă denivelări şi degradări, motiv pentru care circulaţia se petrece în condiţii dificile şi cu un grad de securitate redus, iar pe timp nefavorabil apele stagnează pe partea carosabilă, cu consecinţele cunoscute. Obiectivul de îmbunătăţire a condiţiilor de transport rutier în comună conduce la ameliorarea aspectului general, la creşterea nivelului de trai al populaţiei, dar în acelaşi timp contribuie la ameliorarea stării factorilor de mediu, prin creşterea fluenţei circulaţiei şi deci reducerea emisiilor poluante.

3.10.2. Epurarea şi preepurarea apelor uzate În prezent, în comuna Somova nu există un sistem centralizat de colectare a apelor uzate. Apele pluviale din zonă sunt evacuate liber la suprafaţă terenului în cursurile de apă ce străbat teritoriul comunei. Infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer freatic. În condiţiile în care dezvoltarea centrelor populate implică creşterea consumului de apă, în studiul de faţă se consideră că asigurarea evacuării apelor uzate menajere se înscrie în rândul problemelor majore ale comunei. Asigurarea salubrităţii comunei reprezintă o altă problemă de importanţă vitală. În scopul protecţiei sănătăţii oamenilor, deşeurile trebuie sa fie evacuate cât mai rapid şi neutralizate în condiţii care să asigure distrugerea lor şi reducerea efectului lor dăunator, în limitele admise de normele igienico-sanitare. În cazul în care Primăria nu ar întreprinde activităţile necesare pentru construcţia unui sistem centralizat de canalizare şi a unei staţii de epurare a apelor uzate, există şi alte riscuri, indirecte, de imposibilitate de realizare a unor proiecte ce ar contribui la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi la dezvoltarea economiei comunei şi, deci, la regres economic şi social. Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate a fost transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic, completata si modificată de HG 365/2005. Planul de acţiune la nivel naţional privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate prevede realizarea sistemelor de canalizare până în 2022 pentru toate aglomerările între 2.000 şi 15.000 locuitori. Pe plan economic, alternativa de a nu face nimic va atrage dupa sine – în afara nerespectării dispoziţiilor legale – mărirea costurilor legate de gestionarea apelor

72 uzate, atât la nivelul solicitantului – comuna Somova – cât şi la nivelul populaţiei locale. S-au luat de asemenea în considerare sancţiunile materiale ce vor trebui suportate de comunitate în baza Hotărârii nr. 138/1994 emisă de Guvernul României privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul apelor. Nu în ultimul rând, obiectivele de protecţie a mediului în zona sensibilă, protejată internaţional, a Deltei Dunării, trebuie să aibă prioritate în judecarea priorităţilor la nivel naţional şi local.

3.10.3. Depozitarea controlată a deşeurilor menajere şi industriale Până de curând, în România şi în alte părţia ale lumii predomina evacuarea reziduurilor menajere şi depunerea în gropi de gunoi (depresiuni geografice naturale sau rezultate în urma unor acţiuni antropice). În ultima vreme, se promovează şi se investeşte tot mai mult în depozitarea controlată a deşeurilor menajere şi industriale. Stocarea deşeurilor rămâne încă sistemul principal utilizat, în aşteptarea implementării unor sisteme de selectare şi valorificare a materialelor refolosibile şi a energiei potenţiale. În toate cazurile, depozitele pentru “refuzuri” (inclusiv pentru cenuşa rezultată după incinerare) rămân necesare. Conform Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2007 deşeurile trebuie colectate separat, pe categorii iar depozitarea oricărui fel de deşeu lichid este strict interzis. Realizarea colectării şi depozitării controlate a deşeurilor este necesară în comuna Somova pentru a proteja atât apele subterane cât şi pe cele de suprafaţă din zonă, dar şi pentru a se evita depozitarea haotică în vecinătatea zonelor construite, aşa cum se întâmplă adeseori în zonele rurale. În prezent, în comuna Somova, deşeurile rezultate din gospodării sunt colectate şi preluate de către o societate autorizată. Pentru situaţiile speciale în care societatea specializată de colectare şi preluare a deşeurilor nu îşi poate desfăşura activitatea au fost prevăzute pentru fiecare localitate platforme temporare de depozitare a deşeurilor, realizate şi exploatate conform normelor în vigoare. Se recomandă amenajarea unui spaţiu frigorific pentru depozitarea deşeurilor de origine animală. Considerăm necesară reconstrucţia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor. Pentru protecţia surselor de apă, se interzic aruncarea sau depozitarea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau bălţilor şi în zonele umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel (Legea 107/1996 – Legea Apelor, Art. 16).

3.10.4. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri şi taluzuri, plantări de zone verzi Studiile efectuate de instituţiile specializate au luat în considerare diferite aspecte legate de fenomenul deşertificării, analizând toate problemele referitoare la factorii de influenţă. Astfel, au fost realizate diferite studii referitoare la efectele secetei, deşertificării şi degradării solului pentru apă, păduri şi culture agricole. În urma studiilor de specialitate privind riscurile naturale (inundaţii, alunecări şi scufundări de teren, căderi de stânci, fenomene de eroziune), pe teritoriul administrativ al comunei Somova, nivelul de degradare al terenurilor este relativ scăzut. Este însă necesară întocmirea de studii de specialitate pentru înlăturarea unor riscuri naturale (în special a celor care ţin de eroziunea solurilor a văilor torenţiale), urmată de finanţarea şi punerea în operă a unor lucrări de apărare. Studiul geografic şi peisagistic a pus în evidenţă zone în care peisajul este degradat. În aceste zone, prin PUG se prevede iniţierea de programe de reabilitare a peisajului. Terenurile minelor închise trebuie să facă obiectul unor studii de specialitate în vederea recuperării terenurilor degradate şi a peisajului.

3.10.5. Organizarea sistemelor de spaţii verzi Conform OUG 114/2007 (pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafaţă plantată de minimum 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010 şi de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013. În comuna Somova, suprafeţele plantate sunt de mari dimensiuni, depăşind exigenţele OUG de mai sus, deci nu se pune problema sporirii acestora din necesităţi de sănătate a populaţiei. Raţiunile de extindere a spaţiilor verzi sunt funcţionale şi estetice. Situaţia existentă indică o suprafaţa de spaţiu verde de 10,6270 ha ceea de reprezintă un procent de aproximativ 1,4 % din suprafaţa totală aflată în intravilan. Conform propunerilor de extindere suprafaţa de spaţii verzi, sport, agrement şi protecţie va fi de 30,1864 ha (aproximativ 8,4 % din suprafaţa totală aflată în intravilan), ceea ce conduce la o suprafaţa de spaţiu verde de 48,92 mp/locuitor. Bilanţ suprafeţe de spaţii verzi: Spaţii verzi, sport, Somova Mineri Parcheş Trupuri Total agrement, zone de izolate protecţie sanitară Suprafeţe existente 7,2977 2,3775 0,9518 0,0000 10,6270 Suprafeţe nou propuse 8,2826 5,1190 6,1578 0,0000 19,5594 Total 15,5803 7,4965 7,1096 0,0000 30,1864 Suprafaţa totală actuală: S = 10,6270 ha Suprafaţa totală nou propusă: S = 19,5594ha Suprafaţa totală: S = 30,1864 ha

3.11. Reglementări urbanistice 3.11.1. Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţlor În ceea ce priveşte teritoriul administrativ, configuraţia actuală a acestuia nu se va modifica, dat fiind că o astfel de modificare nu poate fi efectuată decât prin mijloace de ordin legislativ. Totuşi, semnalăm intenţia administraţiei locale (Consiliul Local al com. Somova) de a ajunge la o înţelegere cu Consiliul Local al mun. Tulcea pentru efectuarea unui schimb de terenuri în zona limitei comune (limita estică a teritoriului administrativ al com. Somova). Se preconizează păstrarea configuraţiei generale existente a trupurilor de intravilan principale (localităţile Mineri, Somova şi Parcheş), precum şi prevederea a 15 trupuri izolate corespunzătoare unor funcţiuni şi activităţi răspândite în teritoriul administrativ. Unele din trupurile existente se vor desfiinţa (cele aferente unor dotări tehnico- edilitare nerealizate şi a căror execuţie nu mai este de actualitate), iar trupurile principale de intravilan vor fi extinse în zonele unde se constată o necesitate în acest sens. Zonele de extindere preconizate se găsesc pe terenuri cu declivitate mică, care nu sunt supuse riscurilor naturale. Funcţiunea preconizată a acestor terenuri este cea de locuire, iar amploarea lor este relativ redusă în comparaţie cu suprafaţa teritoriului intravilan stabilit în prezent.

3.11.2. Organizarea căilor de comunicaţie Sistemul rutier din com. Somova se va axa, în continuare, pe traseele importante existente şi modernizate (DN22, DC45). Pe termen scurt, este recomandabilă modernizarea şi reabilitarea (pietruirea/asfaltarea) reţelei stradale secundare din satele comunei, iar pe termen mediu şi lung se preconizează dezvoltarea reţelei suplimentate de drumuri comunale prevăzute (Parcheş – DN22, Parcheş – Mănăstirea Saon, Somova – Frecăţei).

3.11.3. Destinaţia terenurilor, zone funcţionale rezultate Terenurile din teritoriul intravilan existent îşi menţin, în cea mai mare parte, destinaţia (locuinţe, activităţi productive, dotări edilitare ş.a.), cu menţiunea că în anumite cazuri, modul de ocupare a terenurilor trebuie să fie modificat pentru a fi în conformitate cu normele sanitare în vigoare (acesta este cazul, de pildă, al activităţilor zootehnice). Terenurile incluse în intravilan prin PUG vor fi destinate în principal locuirii şi dotărilor de gospodărie comunală precum şi funcţiunilor turistice, configurate în conformitate cu reglementările cadru în vigoare.

3.11.4. Zonele protejate şi limitele acestora Teritoriul comunei Somova este parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, situl Ramsar „Delta Dunării” şi situl patrimoniului mondial natural şi cultural „Delta Dunării” (statut de protecţie internaţional) şi din trei situri Natura 2000 (statut de protecţie la nivel comunitar): - ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie (54%) - ROSCI0065 Delta Dunării (54%) - ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean (4%) Toate aceste arii naturale protejate se găsesc în extravilanul comunei Somova.

Lucrările de construire în aceste zone trebuie să fie acompaniate de un studiu de impact de mediu avizat de autorităţile competente de mediu. Vor fi respectate prevederile planurilor de management ale zonelor naturale protejate. Zonele protejate generate de patrimoniul cultural, stabilite prin prezentul PUG, sunt de două tipuri: - Siturile arheologice monument istoric, identificate în teren prin coordonate GPS, generează obligativitatea obţinerii unui aviz din partea M.C., prin intermediul serviciului său descentralizat – D.J.C. Tulcea (acest serviciu va stabili procedura de urmat pentru obţinerea avizului – consultarea CNMI, CZMI, CNA etc.) premergător eliberării oricărei autorizaţii de construire; această obligaţie este valabilă atât pe teritoriul sitului, cât şi în zona sa de protecţie. - Zone protejate de interes local, în satele Somova și Parcheș, determinate de prezența a două bisericii (Biserica Sfinţii Voievozi din satul Somova şi la Biserica Sfinţii Apostoli din satul Parcheş), pentru care studiile ulterioare pot stabili necesitatea demarării procedurii de clasare. Până la eventuala demarare a acestor proceduri, zonele de protecție potențiale ale acestor imobile se vor asimila unor zone protejate de interes local și se vor reglementa ca atare. În cazul clasării, aceste zone vor deveni zone de protecție ale monumentelor, iar lucrările de construire în aceste zone, vor necesita avizul D.J.C. Tulcea. - Siturile arheologice neclasate, identificate în teren prin coordonate GPS. Autorizarea construirii în aceste zone trebuie să fie acompaniată de efectuarea cercetării arheologice preventive, de obţinerea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică sau de efectuarea lucrărilor în regim de supraveghere arheologică, după caz. - Siturile arheologice care generează condiţionări de ordin urbanistic sunt: siturile arheologice înscrise în LMI 2010 şi siturile arheologice neclasate identificate în teren, prin coordonate GPS, în cadrul Studiului istoric şi arheologic realizat de ICEM Tulcea. Condiţionările urbanistice pentru aceste situri arheologice sunt precizate în R.L.U. Comuna Somova. - Pentru toate siturile arheologice – incluse (cf. Legea 422/2001, art. 59) sau neincluse în L.M.I. – marcate în Studiului istoric şi arheologic realizat de ICEM Tulcea şi pentru monumentele istorice propuse pentru studierea oportunităţii clasării au fost stabilite următoarele zone de protecţie, în funcţie de tipul şi de localizarea lor faţă de teritoriul intravilan al localităţilor comunei Somova: - Pentru siturile arheologice înscrise în Lista Monumentelor Istorice şi pentru monumentele istorice propuse pentru studierea oportunităţii clasării, aflate în intravilan, raza de protecţie este de 200m. - Pentru siturile arheologice înscrise în Lista Monumentelor Istorice şi aflate în extravilan, raza de protecţie este de 500m. - Pentru toate siturile arheologice neincluse în Lista Monumentelor Istorice, evidenţiate sau nu în Repertoriul Arheologic Naţional, raza de protecţie este de 50m. Zone de protecţie ale unor obiective edilitare sau de gospodărie comunală – sunt stabilite şi reglementate conform prevederilor OMS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei şi conform normelor tehnice privitoare la proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor edilitare. De asemenea, sunt respectate prevederile HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. 3.11.5. Interdicţii /condiţionări ale construirii

În zonele unde este necesară elaborarea de documentaţii de urbanism (PUZ/PUD) sau de studii suplimentare pentru protecţia împotriva riscurilor naturale, construirea va fi condiţionată de reglementările / recomandările acestor studii. Sunt instituite interdicţii definitive de construire în zonele de protecţie a obiectivelor edilitare instituite conform OMS nr. 119/2014 . În ceea ce priveşte cimitirele existente, pe o rază de 50m de la gardul acestora construirea este condiţionată de avizul Direcţiei de Sănătate Publică Tulcea, conform prevederilor OMS nr. 119/2014.

3.12. Obiective de utilitate publică În ceea ce priveşte propunerile, considerăm că cele mai importante dintre acestea se situază în domeniul gospodăriei comunale, fiind parte componentă a sistemelor de asigurare a utilităţilor. Amplasamentele şi dimensiunile acestora se vor determină prin studii de fezabilitate specifice. În ceea ce priveşte obiectivele de utilitate publică aflate în proprietate privată (magazine, sedii de prestări servicii), acestea se vor putea amplasa în condiţiile Regulamentului local de urbanism, parte integrantă a prezentului PUG. Obiectivele de utilitate publică stabilite prin Prezentul PUG sunt prezentate în continuare, ordonate după localităţi.

3.12.1. Sat Somova Obiective de utilitate publică Categoria de interes Naţional Judeţean Local Instituţii publice şi servicii

Primărie

Şcoală (1)

Şcoală (2)

Grădiniţă

Biserică Oficiu poştal

Post poliţie

Centru de zi „Pro Familia”

Dispensar + farmacie

Dispensar veterinar

Cămin cultural

Zonă târg săptămânal

Gospodărie comunală

Cimitir

Cimitir nou (neamenajat) Amenajare / consolidare maluri,

văi, cursuri de apă (propus) Căi de comunicaţie DN22

DC45

Drumuri, uliţe

Staţie transport în comun Amenajare traseu nou DC47

Somova – Frecăţei (propus) Asfaltare / pietruire drumuri, uliţe

(propus) Spaţii verzi, sport şi agrement Bază sportivă

Loc de joacă pt. copii

Sală de sport

Infrastructură tehnică majoră

Staţie pompare şi clorinare Puţuri forate

Rezervoare apă

Reţea electrică

Reţea telefonică

Reţea fibră optică

Reţea alimentare cu apă Staţie epurare ape uzate (propus) Staţii pompare, deversare

(propus) Reţea canalizare (propus) Modernizare şi completare reţele apă, electricitate, telefon (propus) Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională Pichet grăniceri

3.12.2. Sat Mineri Obiective de utilitate publică Categoria de interes Naţional Judeţean Local Instituţii publice şi servicii

Şcoală + grădiniţă

Biserică Dispensar + farmacie

Cămin cultural

Gospodărie comunală

Cimitir Amenajare / consolidare maluri,

văi, cursuri de apă (propus) Căi de comunicaţie DN22

Drumuri, uliţe

Staţie transport în comun Asfaltare / pietruire drumuri, uliţe

(propus) Spaţii verzi, sport şi agrement Parc

Infrastructură tehnică majoră

Staţie pompare

Puţuri forate

Rezervoare apă

Reţea electrică Reţea telefonică

Reţea alimentare cu apă

Reţea canalizare (propus) Modernizare şi completare reţele apă, electricitate, telefon (propus) Studii privind amplasarea eventuală a unor staţii epurare / pompare / deversare ape uzate (propus)

3.12.3. Sat Parcheş Obiective de utilitate publică Categoria de interes Naţional Judeţean Local Instituţii publice şi servicii

Şcoală

Biserică

Cămin cultural

Gospodărie comunală

Cimitir Amenajare / consolidare maluri,

văi, cursuri de apă (propus) Căi de comunicaţie DC45

Drumuri, uliţe

Staţie transport în comun Amenajare traseu nou Dj229D

Parcheş – DN22 (propus) Amenajare traseu nou DC46

DN22 – Parcheş (propus) Asfaltare / pietruire drumuri, uliţe

(propus) Spaţii verzi, sport şi agrement

Loc de joacă pt. copii

Infrastructură tehnică majoră

Staţie pompare / clorinare Puţ forat

Rezervor apă

Reţea electrică

Reţea telefonică

Reţea alimentare cu apă

Reţea canalizare (propus) Modernizare şi completare reţele apă, electricitate, telefon (propus) Studii privind amplasarea unor staţii epurare / pompare / deversare ape uzate (propus)

4. CONCLUZII Potenţialul de dezvoltare ale comunei Somova este strâns legat de următoarele elemente: . Proximitatea faţă de municipiul Tulcea şi relaţiile favorabile cu acesta; . Potenţialul important al apariţiei şi dezvoltării unor activităţi turistice; . Transformarea, în viitor, a DN22 în drum expres; . Buna accesibilitate la nivel teritorial, atât dinspre mun. Tulcea, cât şi dinspre Brăila - Măcin; . Potenţialul agricol, zootehnic şi viticol important.

Principalele probleme cu care se confruntă comuna Somova sunt: . Sărăcirea populaţiei; . Imposibilitatea valorificării în continuare a resurselor minerale; . Riscurile naturale care grevează mare parte a teritoriului intravilan; . Starea proastă a reţelei rutiere; . Insuficienţa reţelelor edilitare.

În aceste condiţii, în elaborarea PUG s-a ţinut cont de elementele ce pot, în viitor, ajuta la dezvoltarea economico-socială a comunei şi care îi pot spori atractivitatea. Extinderile preconizate ale teritoriului intravilan au fost dimensionate judicios, astfel încât să răspundă nevoilor de dezvoltare ale comunei fără a-i afecta potenţialul economic prin diminuarea sau scăderea în calitate a interesului turistic. În ceea ce priveşte activităţile economice, s-a încercat favorizarea celor din sectorul terţiar (turism, comerţ, servicii), fără a neglija activităţile agricole tradiţionale. Ameliorarea calităţii locuirii în cele trei sate ale comunei a fost urmărită cu prioritate; de asemenea, a fost extins, punctual, teritoriul destinat locuirii astfel încât să poată fi dezvoltată această activitate. Regulamentul local de urbanism ţine cont de specificul regional al locuirii, pe care îl protejează. Este prevăzută ameliorarea situaţiei reţelelor edilitare, care va fi precedată de studii de specialitate, întocmite în vedere amplasării şi dimensionării cât mai judicioase a reţelelor de distribuţie şi a dotărilor de gospodărie comunală. De asemenea, este semnalată necesitatea întocmirii unor studii de specialitate pentru înlăturarea unor riscuri naturale (în special a celor care ţin de eroziunea solurilor a văilor torenţiale), urmată de finanţarea şi punerea în operă a unor lucrări de apărare. Din punct de vedere urbanistic, aceste chestiuni, precum şi cele care ţin de eventuala lărgire în viitor a DN22 şi de transformarea sa în drum expres, vor fi tratate prin documentaţii de urbanism de tip PUZ sau PUD, conform legii. Din acest punct de vedere, Planul urbanistic general are menirea de nu permite, până la acel moment, înrăutăţirea situaţiei actuale, precum şi de a menaja posibilităţile viitoare de dezvoltare ale localităţilor.