CUPRINS akademos Professor Nicole J. Moreau, President IUPAC. Chemistry, our Life, our Future ... 3 Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM. Chimia la interfaţa timpurilor ...... 4 Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. Paradigme noi în Revistă de Ştiinţă, cercetarea chimică ...... 11 Inovare, Cultură şi Artă Dr. conf. univ. Viorica Gladchi. Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a Înregistrată la Ministerul Justiţiei la USM – tradiţii şi rezultate ştiinţifi ce ...... 13 25.05.2005, nr. 189. Dr. hab. prof. Tudor Lupaşcu, dr.hab. Maria Gonţa. Chimia ecologică: soluţii pentru mediul ambiant ...... 16 Dr. hab. conf.cerc. Ion Bulhac, dr. hab. conf. cerc. Anastasia Ştefîrţă. Compuşi coordinativi ai unor metale de tip 3d cu activitate biologică ...... 19 Acad. Pavel Vlad. Ambra cenuşie în parfumerie ...... 25 Dr. hab. Fliur Macaev, Serghei Bujor, director general al Companiei UISPAC, dr.Aliona Mereuţă. Reciclarea deşeurilor din mase plastice prin procedee mecanochimice ...... 29 Dr. Valeriu Mîndru. Ştiinţă şi societate: percepţii, estimări, aşteptări ...... 31 Dr. conf. univ. Nelly Ţurcan. Cultura ştiinţifi că şi comunicarea ştiinţifi că – valori ale societăţii cunoaşterii ...... 35 Dr. Marica Dumitraşco. Ştiinţa, mobilul economiei ...... 40 Dr. hab. prof univ. Tatiana Manole. Finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fi scală: comentarii asupra proiectului de lege ...... 43 Acad. Boris Gaina. Optimizarea cercetării / dezvoltării în complexul agroindustrial ...... 48 Eugen Grebenicov, laureat al Premiului „Academicianul Constantin Sibirschi” ...... 50 Fondator: „Nu mi-am văzut steaua, dar ştiu că străluceşte”. Interviu cu Profesorul Academia de Ştiinţe a Moldovei Eugen Grebenicov, laureat al Premiului ”Academicianul Constantin Sibirschi” ...51 Emil Constantinescu, primul Doctor Honoris Causa al Universităţii AŞM ....54 Colegiu de redacţie: Profesor Doctor Emil Constantinescu. Valorile creştine şi politica ...... 55 Acad. Gheorghe DUCA Acad. Nicolae Testemiţanu şi Grigore Vieru au devenit post-mortem membri Teodor FURDUI titulari ai AŞM ...... 58 Acad. Ion BOSTAN Academicianul Dumitru Ghiţu. 80 de ani de la naştere ...... 59 Acad. Valeriu CANŢER Acad. Boris GAINA Marele fi zician Evghenii Pocotilov ...... 60 Acad. Andrei EŞANU Ion Ilieş, cercetător ştiinţifi c, şeful Centrului de Seismologie Experimentală M.cor. Ion TIGHINEANU al Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM. Sistemul integrat de M.cor. Dumitru MOLDOVAN monitorizare seismică România-Republica Moldova ...... 62 M.cor. Stanislav GROPPA Dr. Ion Xenofontov. Societatea postcernobâl ...... 70 Dr. hab. Mariana ŞLAPAC Dr. hab. Ion Bahnarel, dr. Liubov Coreţchi. Contribuţii la monitorizarea Dr. hab. Ion GUCEAC radioactivităţii mediului ...... 77 Dr. hab. Vasile MARINA M.c. prof. univ. Constantin Gaindric. Sistemele suport pentru decizii: de la Dr. Ghenadie CERNEI speranţe la realizări ...... 82 Redactor-şef: Dr. hab. prof univ. Victor Ghicavîi. Măsuri de redresare a situaţiei în domeniul Viorica CUCEREANU medicamentului ...... 85 Topul inovaţiilor 2010...... 90 Foto: Dr. hab. Nicolae Şavga. Dispozitiv pentru tratamentul diformităţilor scoliotice Vladimir Colos ale coloanei vertebrale la copii ...... 91 Iurie Foca Acad. Diomid Gherman. Vertebroneurologia şi verticalitatea coloanei Mihai Potârniche vertebrale ...... 93 *** Dr. hab. prof.univ. Anatol Rotaru. Un nou mecanism de interacţiune a undelor Acest numar este ilustrat cu lucrări de milimetrice cu mediile biologice ...... 100 ceramică din colecţia Muzeului Naţional de Artă a Moldovei şi din colecţii private Acad. Andrei Ursu. Zonalitatea naturală şi realitatea pedogeografi că ...... 106 Dr. hab. Boris Boincean, dr. Leonid Nica, dr. Stanislav Stadnic, Lidia Bulat. Adresa Redacţiei: Fertilizarea şi fertilitatea cernoziomului tipic din stepa Bălţului ...... 110 MD 2001 Dr. conf. univ. Constantin Manolache, dr. Didina Ţăruş. Ştiinţa mun. Chişinău, enciclopedică, domeniu al cercetării academice ...... 122 bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. hab. Elena Ploşniţa. Coloniştii germani în Basarabia ...... 126 et. 4, birou 432 Dr. Silviu Andrieş-Tabac. Identitatea simbolică neofi cială Tel.: (+373 22) 212381 a Republicii Moldova ...... 131 www.akademos.asm.md Grigore Chiper. Conceptul de schimbare paradigmatică în literatura română....139 e-mail: [email protected] Dr. hab. conf. univ. Aliona Grati. Emilian Galaicu-Păun şi starea de frontieră [email protected] a literaturii ...... 144 Irina Lavrente, cercetător ştiinţifi c. Ceramica moldovenească, o artă de tradiţie 150 ISSN 1857-0461 Dr. V.Pâslariuc. O lucrare eveniment ...... 158 Editat la Tipografi a AŞM Dr. hab. Tudor Stavilă. Tezaurul arhitectural al capitalei ...... 161 Dr. Igor Cereteu. Cartea românească pe muntele Athos ...... 163 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru opiniile exprimate de autori Acad. Eva Gudumac şi prof.univ. Valentin Gudumac la 70 de ani ...... 165 Distribuire gratuită Acad. Ernest Aruşanov la 70 de ani ...... 167 M. cor. Eugen Gladun la 75 de ani ...... nr. 1(20), martie 2011 169- 1 Dr. hab. prof. univ. Galina Lupaşcu la 60 de ani...... 171

Akademos

Prof. Eugen GREBENICOV, Membru de Onoare al AŞM, laureat al Premiului "Academicianul Constantin Sibirschi"

Alături de colegi şi consăteni. Chişinău, 17 februarie 2011

„Cred că fără matematică civilizaţia şi cultura nu s-ar dezvolta, ar stagna şi până la urmă s-ar distruge. Matematica e un bun instrument pentru soluţionarea rapidă şi raţională a problemelor umanităţii. Asta-i menirea matematicii.” (Eugen Grebenicov)

2 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

CHEMISTRY, OUR LIFE, OUR FUTURE Professor Nicole J. MOREAU President, International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC)

Dna Prof. Nicole J. Moreau, preşedinta IUPAC (Uniunea Internaţională a Chimiei Pure şi Aplicate), se adresează participanţilor la Sim- pozionul chimiştilor din România şi Republica Moldova „Chimia este viaţa noastră, viitorul nostru” (Chişinău, 5 mai 2010). Ea aduce mul- ţumiri pen tru organizarea evenimentului dat. Este important ca în acest an, declarat Anul Internaţional al Chimiei, să fi e organizate eve- Professor Nicole J. MOREAU nimente naţionale şi internaţionale atât în ţările mici, precum Republica Moldova, cât şi în ţă- and the Moldavian lady who created the Maillol’s rile mari, pentru a pune în valoare importanţa museum in Paris were the same person. chimiei ca ştiinţă ce explica modul în care este But let us come back to your meeting, to creată lumea din jurul nostru şi caută metode Chemistry and to IYC. As you know, IUPAC asked mai efi ciente de a răspunde necesităţilor în ceea to UN, and obtained in December 2008, that an ce priveşte sănătatea, energia, mediul etc. International Year of Chemistry could be declared. IUPAC and UNESCO were placed at the helm of Dear colleagues from Moldova and Romania, the event by UN. We decided to organize only a On the eve of your conference «Chemistry, few cornerstone events and activities, and that most our life, our future», to be held in Chisinau, it is activity is focused nationally and open to all. my pleasure to wish you a very fruitful meeting. If we want this year to be a success, we should Unfortunately, due to another commitment, here in celebrate it everywhere, in all countries, small France (I cannot always say „no” to French events as well as big ones. Moldova, less than 1/10th of and travel worldwide during this International Year France – itself already not a very big country –, is an of Chemistry), I cannot attend the Moldo-Romanian example for the wide success of IYC, and we have Conference. But I’ll try in this short message to do to thank you for this participation and for your help as if I were in your city, talking directly to you. for a better image of chemistry towards the public, I have fi rst to thank Professor Gheorghe Duca’s stakeholders and politicians. and all the organizers for this invitation. You probably Moreover, the fact that Moldova was among think that I do not know a lot about Moldova and the fi rst countries to adhere to the Pan-European Chisinau. This is not totally exact: of course, as most educated people do, I have been told at school Ecological Network, through its national network, is about the ancient Dacian people, about the fact that, very precious for the image of chemistry. This tends during Roman period, this part of Dacia was never to indicate that Chemistry should be considered a Roman Province, and about a very complicated not as an enemy of biodiversity and of Nature and and not always very happy more recent historical Mankind well-being, but as one of the solution facts. I also know that Moldova is a member of the providers to face the problems our planet is faced International Organisation of Francophonie. But to. So, altogether we must explain what Chemistry there is something else that not so many people know is really, that it is fi rst the science that can explain abroad: I am aware of Dina Verny, who founded how our world is made, and also a science that looks the Maillol Museum and recently died in Paris; she for better means to answer the needs as regards was Aristide Maillol’s muse (the painter was born health, energy, nutrition and water, environment, in Perpignan, as I did my family and myself). Dina materials. was also deeply active during the second World Before concluding, I should thank you again war, where she helped anti-fascist Spaniards to for organizing this conference and celebrating IYC, cross the „Pyrenees Orientales”, and my father told remember you to celebrate also women in chemistry, me about the „lady with the red dress” – her dress and now, I am sure that your meeting will be a full was a landmark for those crossing the mountain. I success. only recently understood that my father’s story lady

nr. 1(20), martie 2011 - 3 Akademos

CHIMIA LA INTERFAŢA amploare odată cu formarea în 1956 a Laboratorului de chimie anorganică în cadrul Filialei Moldoveneşti TIMPURILOR a Academiei de Ştiinţe a URSS şi s-au aprofundat esenţial după întemeierea Institutului de Chimie, acad. Gheorghe DUCA, preşedintele AŞM, la 15 aprilie 1959, care a devenit centrul ştiinţei preşedintele Societăţii de Chimie chimice din republică. din Republica Moldova În virtutea caracterului agrar al economiei Moldovei, majoritatea cercetărilor în domeniul chimiei, desfăşurate în ţară, urmăresc susţinerea CHEMISTRY AT THE INTERFACE OF agriculturii, industriei alimentare, precum şi TIMES elaborarea metodelor şi procedeelor de obţinere a This communication deals with the compuşilor chimici din plantele de cultură. Este appearance and development of the research in de remarcat faptul că anual se acumulează diverse the fi eld of chemistry in the Republic of Moldova. deşeuri ale producţiei agricole şi industriale care The dynamics of changes in the structure and servesc drept materie primă regenerabilă pentru research subjects is traced. Data are presented obţinerea compuşilor biologic activi ce prezintă concerning the research results in the fi eld of interes pentru farmacologie, cosmetică, parfumerie chemistry of coordination compounds, fi ne şi industria tutunului, de rând cu industria alimen- organic synthesis, natural products chemistry, tară şi cea a vinului. physicochemical analysis, quantum chemistry, Una dintre direcţiile prioritare rămâne a fi mineral resources, chemistry of natural water chimia compuşilor coordinativi. De o importanţă and purifi cation of waste water, preparation primordială este problema protecţiei mediului and utilization of active carbons, and ecological ambiant, cu precădere, a resurselor acvatice, chemistry. A detailed account both of basic solurilor şi deşeurilor. research and applied investigation is given. Cercetări ce acoperă toate domeniile chimiei se realizează în cele 7 laboratoare ale Institutului de Declarând 2011 Anul Internaţional al Chimiei, Chimie al AŞM, precum şi în alte institute academice ONU urmăreşte să aducă în atenţia lumii marile (Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, realizări ale chimiei şi contribuţia acestora la Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Ecologie prosperarea societăţii umane. Prin intermediul şi Geografi e, Institutul de Geologie şi Seismologie, articolului dat, noi vom pune în evidenţă cele mai Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură importante succese ale chimiei autohtone şi rolul pe Ecologică, Institutul de Inginerie Electronică care îl joacă aceasta în viaţa cotidiană. şi Nanotehnologii „Academicianul Dumitru O privire retrospectivă aruncată asupra Ghiţu”). În cercetarea chimică sunt implicate şi dezvoltării chimiei în Republica Moldova relevă, universităţile (Universitatea de Stat din Moldova, în mod cronologic, punctele de pornire ale acesteia Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de ca fi ind datate cu secolul al XIX-lea, odată cu Stat de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Stat înfi inţarea Colegiului de Vinifi caţie din Chişinău. Agrară). Activitatea şcolilor ştiinţifi ce din aceste Următorii paşi în aceeaşi direcţie au fost făcuţi instituţii este bine determinată, rezultatele lor fi ind prin întemeierea Institutului Pedagogic de Stat recunoscute atât în ţară, cât şi peste hotarele ei. În din Tiraspol (1930), Institutului Agricol (1940) şi paralel cu cercetările fundamentale, o atenţie sporită Institutului Pedagogic (1940). Un jalon important se acordă laturii aplicative, de relevanţă deosebită l-a constituit fondarea Universităţii de Stat din pentru economia ţării. Moldova şi deschiderea în 1946 a Facultăţii de Luând în consideraţie cerinţele societăţii, Chimie din cadrul ei de către acad. A. Ablov, cercetările Institutului de Chimie al AŞM având catedrele de chimie organică, anorganică, sunt axate pe elaborarea bazelor teoretice şi a analitică şi fi zică, suplimentate în 1992 cu catedra metodelor de sinteză a compuşilor coordinativi şi de chimie industrială şi ecologică. Grupul analitic supramoleculari ce posedă proprietăţi utile pentru care exista în anul 1951 pe lângă Departamentul de industrie şi agricultură, precum şi a substanţelor Pedologie al Filialei Moldoveneşti a Academiei de organice naturale şi sintetice biologic active ce Ştiinţe a URSS se ocupa de investigarea compuşilor şi-au găsit aplicare în parfumerie şi cosmetică, în coordinativi ai cobaltului. Cercetările au luat industria tutunului şi cea a uleiurilor eterice, în

4 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei industria alimentară, agricultură şi farmaceutică; cu acizi carboxilici, baze Schiff, dioximine. S-a dezvoltarea teoriei fenomenului redox în mediul demonstrat că aceste substanţe pot fi folosite ca ambiant; elaborarea metodelor de analiză şi produşi biologic activi pentru medicină, fi ziologia purifi care a apelor naturale şi reziduale, dezvoltarea plantelor, biotehnologie, ca magneţi moleculari, metodelor electrochimice de dozare a metalelor în coloranţi ai maselor plastice şi ca inhibitori ai obiectele mediului ambiant ş.a. coroziei oţelurilor. Investigaţiile în domeniul chimiei compuşilor La 18 iunie 1975, în conformitate cu hotărârea coordinativi (fondator al şcolii ştiinţifi ce în domeni- Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnică al ul chimiei compuşilor coordinativi, academicianul Consiliului de Miniştri al fostei U.R.S.S., a fost Antonie Ablov) s-au extins substanţial după lansată o temă prioritară de cercetare care a permis formarea în 1956 a Secţiei de Chimie Anorganică crearea şi fundamentarea unui nou Laborator de a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe chimie bioanorganică, preconizat pentru studiul a URSS, numită din 1975 Laborator de chimie al compuşilor coordinativi dotaţi cu activitate compuşilor coordinativi. La etapa iniţială, tematica biologică. Administrarea acestui laborator (anii ştiinţifi că era orientată spre realizarea lucrărilor 1974-1988) i-a fost încredinţată doctorului în de sinteză a compuşilor coordinativi ai metalelor chimie Dumitru Batîr. de tranziţie, în special a dioximinelor cobaltului, Sinteza şi studiul compuşilor coordinativi ai cuprului, nichelului, fi erului, paladiului; cercetarea biometalelor este sarcina de bază a cercetărilor în structurii şi proprietăţilor acestei clase de substanţe domeniul chimiei bioanorganice condus actualmente aplicând cele mai noi metode fi zice, inclusiv ale de academicianul Constantin Turtă, fondatorul chimiei cuantice. Ulterior, tematica ştiinţifi că s-a şcolii ştiinţifi ce în domeniul chimiei bioanorganice extins esenţial, cuprinzând cercetări în domeniul şi în domeniul aplicaţiilor spectroscopiei Mös sba uer proceselor template, sintezei topochimice, în mediu în chimie. A fost determinată structura moleculară neapos şi alte condiţii specifi ce pentru obţinerea şi cristalină a clusterilor tri- şi tetranucleari ai compuşilor coordinativi mono- şi polinucleari fi erului(III), mono- şi dimerilor cuprului(II) cu noi, inclusiv cu liganzi macrociclici şi chelanţi cu aminoacizi şi a dioximaţilor mononucleari ai fi erului proprietăţi programate. Alte domenii de cercetare au şi cobaltului. A fost determinată structura electronică fost sinteza compuşilor coordinativi biologic activi ai a dioximaţilor fi erului(II) şi (III), a clusterilor biometalelor; dezvoltarea teoriei metodelor fi zice de homo- şi heteronucleari ai fi erului, ceea ce a permis studiu al compuşilor coodinativi; dezvoltarea teoriei de a interpreta mai adecvat spectrele compuşilor din structurii electronice şi vibronice a compuşilor cu această serie. Prin metoda spectroscopiei Mössbauer valenţă mixtă etc., perfecţionarea metodelor cuanto- şi magnetochimie, s-a studiat delocalizarea de chimice de studiu, precum şi metodelor de design electroni în oxo-carboxilaţii fi erului cu valenţa molecular al sistemelor biologic active, punându-se mixtă şi izomeria de spin la dioximaţii fi erului(III). accente pe mecanismul lor de acţiune. În plan aplicativ, au fost evidenţiate combinaţii După trecerea în eternitate a academicianului coordinative cu proprietăţi anticancer, antivirotice, Antonie Ablov (1978), conducerea Laboratorului antibacteriene, anticoccide antidot, regulatori de chimie a compuşilor coordinativi este de creştere a plantelor, a algelor. Preparatul cu preluată de academicianul Nicolae Gărbălău, proprietăţi anticloroză la viţa de vie “Gajazot” şi fondatorul şcolii ştiinţifi ce în domeniul chimiei preparatul „Cu-12” au fost recomandate pentru compuşilor coordinativi, macrociclici şi implementare în viticultură. S-au obţinut compuşi supramoleculari. Cercetările cuprind elaborarea coordinativi biologic activi ai metalelor de tip concepţiilor contemporane în chimia coordinativă 3d, în baza cărora au fost elaborate preparatele şi supramoleculară, studiul complecşilor noi ai “Trifenamid” şi “Galmet” – stimulatori de creştere 3d-elementelor cu liganzi organici polifuncţionali. şi dezvoltare pentru culturile leguminoase care S-au elaborat concepţiile şi legităţile de bază de măresc productivitatea plantelor, precum şi asamblare pe cale templată a sistemelor macrociclice rezistenţa acestora la secetă (studiul a fost efectuat şi supramoleculare, precum şi a clusterilor în colaborare cu Institutul de Genetică şi Fiziologie polinucleari în urma transformărilor compuşilor de a Plantelor al AŞM). nuclearitate mai joasă. Au fost create procedee de Concomitent cu formarea structurilor sinteză a compuşilor coordinativi noi mononucleari, instituţionale şi extinderea investigaţiilor chimice homo- şi heteropolinucleari cu metale 2s, 3d, 4f au fost întreprinse o serie de măsuri organizatorice

nr. 1(20), martie 2011 - 5 Akademos

în vederea aplicării metodelor fi zice de cercetare şi vastă activitate biologică şi studiul lor multilateral; a calculelor cuanto-chimice în chimie, fi ind creată cercetări ai compuşilor heterociclici biologic activi în acest scop grupa cuantică, reorganizată în 1962 ce conţin azot şi oxigen. în Laboratorul de chimie cuantică în frunte cu Din deşeurile de la producerea uleiului eteric academicianul Isaak Bersuker, fondator al şcolii de salvie au fost obţinute şi studiate sclareolul şi ştiinţifi ce de chimie teoretică (cuantică). De la bun 13-episclareolul. S-au elaborat metode de separare a început cercetările în domeniul chimiei cuantice au lor şi s-au studiat reacţiile de oxidare, hidroclorurare, căpătat o mare amploare, fi ind apreciate pe plan aminare a acestor substanţe. S-a studiat stereochimia unional şi internaţional. diterpenoidelor din grupa labdanului, căile de S-a efectuat calculul interacţiunilor electrono- obţinere a substanţelor aromatice valoroase din vibraţionale – efectul şi pseudoefectul lui Jahn- sclareol. Teller. Au fost elaborate noi metode şi perfecţionate De-a lungul a trei decenii, în fruntea cele existente de calcul al structurii electronice şi prestigiosului colectiv de chimişti organici şi proprietăţilor compuşilor coordinativi, create şi bioorganici se afl a academicianul Pavel Vlad, perfecţionate noi programe de calcul. Studierea fondatorul şcolii ştiinţifi ce de chimie bioorganică, infl uenţei structurii electronice asupra confi guraţiilor chimie a compuşilor naturali şi fi ziologic activi şi nucleare ale sistemelor poliatomice şi dinamica lor sinteză organică fi nă. a condus la elaborarea unei concepţii noi în teoria În domeniul chimiei terpenoidelor, sub structurii şi particularităţilor sistemelor poliatomice conducerea academicianului Pavel Vlad este realizat – concepţia interacţiunii vibronice, care s-a soldat studiul compuşilor ce fac parte din una dintre cele cu descoperirea ştiinţifi că înregistrată în anul 1978 mai numeroase şi importante clase de compuşi în Registrul de Stat al URSS cu numărul 202 şi titlul naturali numiţi terpenoide. „Явление туннельных расщеплений уровней În plan teoretic, au fost studiate detaliat энергии многоатомных систем в состоянии produsele de scindare a unei serii de labdanoide электронного вырождения” („Fenomenul de accesibile, propuse metode originale de sinteză a scindare tunel a nivelelor energetice ale sisitemelor norlabdanilor; defi nitivată stereochimia compuşilor poliatomice în stare de degenerare electronică”) labdanici; elaborate metode semisintetice de (I. Bersuker). În baza acestei descoperiri obţinere a unei serii de sesquiterpenoide drimanice, ştiinţifi ce a fost dezvoltată teoria vibronică a căi generale de sinteză totală a mono-, sesqui-, di- seignettoelectricităţii. O atenţie deosebită s-a şi sesterpenoidelor ciclice prin ciclizare superacidă acordat teoriei catalizei, fi ind cercetată originea a precursorilor alifatici şi determinate legităţile actului elementar în cataliză, relevate noi legităţi acestei reacţii. S-au elaborat reacţii noi cu caracter în formarea structurii cristaline (cristalochimia general pentru chimia organică. electronică). În plan aplicativ, au fost elaborate şi implemen- În paralel cu chimia anorganică, s-a constituit tate metodele de reducere a norambreinolidei, şi s-a dezvoltat chimia organică şi bioorganică a de obţinere a preparatelor noi: ambrol, chetoxid, cărei fondator în Moldova a fost academicianul sclareoloxid şi ionoxid, de izolare a sclareolului, Gheorghe Lazurievski. Secţia de Chimie Organică, de obţinere a uleiului de fenicul îmbogăţit cu fondată în 1956, este cea de-a doua unitate anetol. S-au elaborat metode de preparare a unui structurală a Institutului de Chimie, denumită mai analog al ambroxului, de preparare ozonolitică a târziu Laborator de chimie a compuşilor naturali norambreinolidei şi sclareoloxidului, a unei serii (1959-1975), condus de academicianul Gheorghe alcătuite din mai mult de 20 de compuşi ce posedă Lazurievski. miros puternic de ambră din clasa norlabdanilor şi La etapa iniţială, obiectul principal de studiu homotrichinanilor. Pe baza substanţelor menţionate era cercetarea compoziţiei chimice a materiei a fost realizată o serie de compoziţii aromatizante prime vegetale şi a deşeurilor industriei uleiurilor pentru tutun, precum şi sintetizată o serie de eterice. Ulterior, arealul preocupărilor ştiinţifi ce compuşi drimanici cu activitate biologică. Aceste includea cercetări fundamentale în scopul elaborării aromatizante sunt utilizate pentru producerea metodelor noi structural-selective şi stereospecifi ce produselor de tutun la SA Tutun-CTC. de sinteză totală şi parţială a compuşilor terpenici În 1962, la iniţiativa doctorului în chimie polifuncţionalizaţi, în primul rând, din clasa Alexandr Şamşurin, a fost fondat Laboratorul de sesquiterpenoidelor drimanice, care posedă o sinteză organică. Sinteza, transformările chimice

6 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

şi studiul structurii combinaţiilor organice cu calităţii produselor oenologice; a elaborat conceptele aplicare în chimia compuşilor heterociclici sunt tratării fi zico-chimice şi biochimice a apelor cercetate actualmente sub conducerea dr.hab. în reziduale, tehnologii de valorifi care a deşeurilor, ştiinţe chimice Fliur Macaev. În planul cercetărilor obţinerii substanţelor medicinale, cosmetice, fundamentale, au fost propuse sisteme catalitice micşorării noxelor din atmosferă, metodelor de noi în baza nanoparticulelor oxizilor metalelor sau estimare a riscului chimic în apariţia cancerului lichidelor ionice în vederea obţinerii compuşilor pulmonar şi gastrointestinal, procedeelor noi de de importanţă practică – pentru tratarea bolilor obţinere directă din produse secundare a substanţelor cardiovasculare. S-a elaborat o metodă nouă de biologic active, auditului ecologic, educaţiei obţinere a derivaţilor imidazolilor metilcetonelor ecologice, a contribuit la crearea concepţiei redox Econazole şi Isoconazole, cu utilizarea lichidelor privind acţiunea substanţelor de natură peroxidică ionice imidazolice sintetizate în premieră. A fost asupra sistemelor ecologice etc. stabilit că imidazolii sintetizaţi posedă o activitate În anul 2006, în cadrul Institutului de Chimie, antituberculoză înaltă (până la 99%). sub conducerea preşedintelui Academiei de În domeniul cercetărilor aplicative s-au elaborat Ştiinţe, a fost creat Centrul de Chimie Fizică şi şi perfecţionat metodele de obţinere a unor preparate Nanocompozite şi s-au iniţiat cercetări ştiinţifi ce în importante utilizate în industria alimentară, scopul obţinerii nanocompuşilor. agricultură şi medicină. Au fost evidenţiate substanţe S-au efectuat cercetări privind obţinerea cu efect psihostimulator, anticonvulsiv, sedativ, nanoparticulelor de oxizi ai fi erului utilizând tranchilizant, antimicotic şi de reglare a activităţii ca precursori carboxilaţi heterotetranucleari cu cardiace. S-au găsit, de asemenea, compuşi cu o lantanide de tip „fl uture”. Datele magnetice ale unor activitate tuberculostatică pronunţată. complecşi demonstrează interacţiune feromagnetică Institutul de Chimie a devenit şi un centru caracteristică magneţilor moleculari. important al dezvoltării chimiei analitice, al cărei În scopul obţinerii hidrogenului prin fotoliza fondator este academicianul Iurie Lealicov. apei a fost realizată sinteza catalizatorilor Laboratorul de chimie analitică a fost înfi inţat în nanodimensionali necesari pentru stimularea acestor 1957, când profesorul Iurie Lealicov a pus bazele procese. metodelor electrochimice de analiză. Au fost elaborate modele cinetice care În cadrul cercetărilor fi zico-chimice, s-a descriu procesele antioxidante ale derivaţilor studiat teoria şi practica metodei polarografi ce. S-a acidului dihidroxifumaric. A fost stabilită puterea cercetat cinetica proceselor însoţite de adsorbţia antiradicalică a derivaţilor acidului dioxidroxifuma- complecşilor de metale pe electrod, precum şi ric şi capacitatea lor de a împiedica leziunile posibilitatea de utilizare a efectului de inhibiţie- oxidative ale ADN-ului. accelerare a reacţiilor electrochimice la analiza Elaborarea procedeelor de sinteză a aliajelor, electroliţilor, apelor reziduale şi aerului la adsorbanţilor, determinarea capacităţii de adsorbţie întreprinderile industriale, argilelor şi calcarelor. La şi a parametrilor de structură a acestora, utilizarea analiza solurilor şi apelor naturale, s-a folosit curentul sistemelor disperse pentru protecţia apelor şi a catalitic în sistemele complecşilor metal polivalent sănătăţii omului sunt sarcinile de bază ale cercetărilor – hidroxiacid-clorat. Au fost elaborate peste 20 de în domeniul Chimiei Ecologice conduse de dr. metode de determinare a plumbului, cadmiului, habilitat Tudor Lupaşcu. fi erului, cuprului, molibdenului, arseniului, titanului S-au elaborat bazele teoretice şi practice de şi altor elemente în diverse obiecte: aliaje, sol, ape sinteză a cărbunilor activi din subproduse vegetale naturale şi reziduale, aer, care au fost aplicate pe regenerabile existente în Republica Moldova. A larg în economia naţională. fost stabilit mecanismul de adsorbţie a substanţelor În ultimele decenii au căpătat amploare poluante de natură organică şi anorganică pe cărbuni cercetările în domeniul chimiei ecologice, al cărui activi obişnuiţi şi oxidaţi. Au fost elaborate procedee fondator este subsemnatul. de tratare a apelor reziduale şi de suprafaţă. Au fost Şcoala ştiinţifi că creată de noi a dezvăluit create preparate medicinale pe bază de cărbune mecanismele fundamentale ale catalizei omogene, activ şi stabilită capacitatea acestor preparate pentru a dezvoltat teoria fenomenului redox în mediul detoxifi carea organismului uman. S-au studiat ambiant, a elucidat mecanismele de oxidare şi procesele de modifi care a adsorbanţilor minerali şi reducere a componentelor în procesul de formare a posibilitatea utilizării acestora pentru imobilizarea

nr. 1(20), martie 2011 - 7 Akademos substanţelor organice şi metalelor grele din mediul semimetalelor); studierea structurii compuşilor acvatic. Au fost elaborate compoziţii pentru biologic activi (preparate psihotrope, antivirale, tencuirea suprafeţelor interioare pe bază de sisteme antimicrobiene, antifungice) şi evidenţierea corelaţi- disperse. ei structură-activitate; cristalochimia sistemelor A fost elaborat un procedeu nou de oxidare a supramoleculare ale crown-eterilor, calix-arenelor enotaninurilor ce permite obţinerea substanţei şi complecşilor obţinuţi pe baza acestora; studiul biologic active „ENOXIL”, în baza căreia s-au aspectelor cristalografi ce ale reacţiilor pe matricea brevetat noi produse farmaceutice şi preparate ionilor metalici. pentru agricultură. Preparatele medicamentoase Au fost obţinute complexe noi heterometalice „ENOXIL-M” produse la SA „Farmaco” (sub (d/f) pe baza acizilor piridincarbonici, complexe formă de loţiune, unguent şi gel) au fost testate binare şi mixte ale metalelor de tranziţie cu în patru clinici republicane din mun. Chişinău. α-aminoacizii. S-a studiat structura sistemelor cu Rezultatele înregistrate au demonstrat că preparatele cavităţi şi canale de dimensiuni nano. S-a studiat medicamentoase obţinute manifestă efecte curative dependenţa „structură-activitate” a cristalelor de înaltă efi cienţă în cazul bacteriozelor şi micozelor multicomponente, inlusiv ale celor bioactive. umane în procesul de regenerare a plăgilor În Laboratorul prelucrarea electrochimică a termice, fi zice şi chimice, în tratamentul plăgilor materialelor din cadrul aceluiaşi institut activitatea postoperatorii şi leziunilor post-radiante la bolnavii ştiinţifi că de bază este orientată spre problemele oncologici, precum şi în tratamentul leziunilor micro- şi nano- prelucrării electrochimice, precum şi traumatice ale ţesuturilor moi şi afecţiunilor spre elaborarea metodelor de obţinere a acoperirilor infl amatorii ale regiunii maxilo-faciale la copii. electrochimice cu proprietăţi funcţionale unice. Preparatul „ENOXIL-A” a fost testat pe câmpurile A fost propusă şi cercetată o nouă metodă de Institutului „Selecţia” din Bălţi şi ale Institutului determinare a capacităţii de dispersare a electroliţilor Naţional al Viei şi Vinului, demonstrându-se că în condiţii hidrodinamice controlabile. S-au elaborat remediul „ENOXIL-A” sporeşte de 2-4 ori rezistenţa condiţiile pentru gestionarea micro- şi macro- sfeclei de zahăr la putregaiul de rădăcină şi cu circa distribuirii curentului şi vitezelor de procesare 55 la sută rezistenţa viţei de vie la făinoase. la micro-tratarea electrochimică a suprafeţelor Produsele naturale de structură steroidică macroscopice neomogene şi cu izolare artifi cială, constituie obiecte ale unor studii temeinice şi de inclusiv în condiţii de impulsuri. durată în Institutul de Genetică şi Fiziologie a În colaborare cu unele laboratoare ale Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Institutului de Fizică Aplicată, cu Universitatea (Laboratorul de bioregulatori naturali). Din trei Tehnică şi o serie de instituţii de peste hotare sunt specii de plante aparţinând familiei Solanaceae formulate metode electrochimice de obţinere a (Hyoscyamus niger L, Physalis leguminose L, nanocompozitelor, obiectelor cu dimensionalitate Physalis alkekengy) au fost izolate peste 50 de redusă şi nanostructurilor în scopul soluţionării glicozide steroidice din seriile spirostanolică şi problemelor legate de augmentarea efi cacităţii furastanolică. Unele oligozide spirostanolice posedă surselor energetice alternative şi controlul activitate antibacteriană şi antimicotică. Preparatul proprietăţilor funcţionale ale suprafeţelor. „Pacovirin” a fost implementat în industria În Laboratorul de electrofl otare a substanţelor farmaceutică pentru tratarea hepatitei virale. Printre au fost cercetate legităţile proceselor de activare a glicozidele furastanolice izolate au fost depistate hidroxizilor de aluminiu şi a unor sorbenţi minerali substanţe cu proprietăţi de fi tohormoni. naturali din Moldova în diferite condiţii, inclusiv Direcţiile principale de investigaţie ale electro- şi termotratarea, precum şi prelucrarea cu Laboratorului de metode fi zice de cercetare oxid de calciu. Au fost studiate principiile modifi cării a corpurilor colide „Tadeuş Malinovski” controlate a proprietăţilor acestor adsorbenţi. S-a din cadrul Institutului de Fizică Aplicată al avansat propunerea de a utiliza aceşti sorbenţi trataţi Academiei de Ştiinţe a Moldovei sunt: cercetarea pentru înlăturarea unor substanţe organice prezente Roentghenografi că şi electronografi că a în apele subterane. Au fost obţinuţi adsorbenţi activi compuşilor coordinativi, organici şi anorganici, cu structuri foarte variate şi diferite proprietăţi de determinarea particularităţilor fundamentale ale suprafaţă. S-a cercetat infl uenţa gazelor electrolizei structurilor; cercetarea structurii materialelor asupra proprietăţilor de suprafaţă ale adsorbenţilor noi (semiconductorilor, supraconductorilor, minerali. A fost aplicată metoda electrodializei

8 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei pentru înlăturarea unor compuşi toxici din soluţii şi cercetări orientate spre elaborarea metodelor apoase. S-a demonstrat că adsorbenţii modifi caţi fi zico-chimice şi electrochimice pentru diminuarea pot fi folosiţi pentru purifi carea apelor naturale concentraţiei coloranţilor textili în apele reziduale. şi reziduale de unii coloranţi toxici şi compuşi ai În cadrul Laboratorului Procese electrochimice fl uorului. Au fost stabilite mecanisme de fi xare şi Producţie ecologic pură s-au elaborat procese a acestor compuşi pe suprafaţa adsorbenţilor electrochimice şi chimico-catalitice de reducere a modifi caţi. metalelor de tip din soluţii pentru obţinerea aliajelor S-a evaluat starea ecologică a resurselor acvatice metalice cu elemente nemetalice, având proprietăţi ale Moldovei în Institutul de Ecologie şi Geografi e funcţionale catalitic active. Au fost elaborate procese al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Laboratorul electrochimice de purifi care a apelor naturale şi de calitate a mediului ambiant). Au fost elaborate reziduale în condiţiile electrolizei nestaţionare, metode moderne şi tehnologii de epurare a sistemelor obţinându-se sedimente cu proprietăţi prestabilite. lichide. Au fost identifi caţi parametrii calităţii S-au perfecţionat procesele fi zico-chimice ale apei, precum şi factorii care provoacă deplasarea tehnologiilor de membrană şi de sorbţie pentru echilibrului în sistemul apă-suspensii. Capacitatea condiţionarea apei. Au fost ameliorate procesele de autopurifi care a sistemului apă-suspensii a fi zico-chimice fotocatalitice şi redox privind fost corelată cu conţinutul substanţelor organice. purifi carea distrucţională a apei prin eliminarea A fost stabilită infl uenţa bazicităţii şi acidităţii compuşilor organici stabili. Au fost formulate apelor naturale asupra procesului de coagulare a metode de reciclare şi utilizare a deşeurilor lichide suspensiilor şi soluţiilor coloidale. şi solide de producţie toxice. S-au cercetat procesele A fost estimată starea actuală a apei în microbiologice şi biochimice distrucţionale în afl uenţii râului Prut. S-a demonstrat prezenţa tehnologia biogaz. Au fost propuse, de asemenea, contaminanţilor industriali şi agricoli în afl uenţii tehnologii ecologic mai pure aplicabile în diferite de frontieră, care inhibă procesele de autoepurare ramuri ale producţiei. şi nitrifi care. A fost apreciată gravitatea locală de În Laboratorul Protecţia atmosferei a frontieră a poluării. fost studiată infl uenţa catalizatorului omogen În laboratoarele Procese redox şi catalitice „biofriendly” asupra reducerii conţinutului de ale produselor alimentare şi apei şi Chimie emisie a poluanţilor proveniţi de la motoarele industrial-ecologică a Universităţii de Stat din cu combustie internă, din atmosferă. Utilizarea Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie catalizatorului omogen va conduce la îmbunătăţirea Chimică, Centrul de Cercetare „Chimie Aplicată spaţiului aerian în Republica Moldova. Au fost şi Ecologică” a fost elaborată o metodă nouă de efectuate cercetări de ardere a gazelor naturale în obţinere a acidului tartric şi derivaţilor acestuia din câmp electric. S-a demonstrat că aplicarea tensiunii produse secundare de vinifi caţie, utilizând anioniţi de 12 kV la 32 mA a îmbunătăţit rezultatul arderii, lichizi pentru extracţia acidului tartric. A fost studiat a crescut temperatura fl ăcării şi a redus conţinutul mecanismul proceselor de extracţie pe sisteme- monoxidului de carbon în gazele de eşapament de model şi reale (drojdii de vin, material vinicol la 1,2% la 0,012 %, iar economia de combustibil pentru coniac) şi a fost construită instalaţia-pilot constituie 5%. A fost conceput şi testat senzorul pentru producerea acidului tartric. A fost investigată semiconductor pentru determinarea monoxidului de reacţia de formare a N-nitrozoaminelor, precum şi carbon. fenomenele de inhibare a procesului nitrozării, cu S-au studiat procesele de auto-purifi care, atât în utilizarea diferitor inhibitori naturali şi sintetici, sistemele acvatice model, cât şi în diverse sisteme de printre care şi cei obţinuţi din acid tartric. Cercetarea câmp în Laboratorul Chimia ecologică a sistemelor proceselor redox pe sisteme-model şi reale a condus acvatice. Cercetările model au inclus procese de la formularea metodelor de combatere a acestora oxidare a unor compuşi organici (acidul benzoic şi şi la prevenirea impactului lor negativ. Elaborarea citric, cisteina şi hidroxinona) catalizate de ionii de a devenit posibilă datorită elucidării proceselor de Cu2+ şi Fe3+ în prezenţa oxigenului şi peroxidului de inhibare a nitrozării ce are loc în alimente, tutun şi hidrogen. Au fost adoptate metode noi de evaluare în organismul omului, fi ind stimulată de substanţe a calităţii apelor de suprafaţă (starea redox şi biologic active naturale. Au fost elaborate metode parametrii cinetici de auto-purifi care). S-au propus electrochimice privind epurarea apelor naturale criterii noi de informare pentru evaluarea stării prin înlăturarea nitraţilor şi nitriţilor. Sunt realizate ecologice a apelor naturale. A fost studiată starea

nr. 1(20), martie 2011 - 9 Akademos apei în râul Nistru şi defi niţi parametrii hidrochimici La Universitatea Tehnică a Moldovei (Catedra tradiţionali, precum şi gradul lor de oxido-reducere. Chimie) studiul produselor naturale este centrat A fost confi rmat că starea redox a apelor naturale şi pe obţinerea compuşilor biologic activi din surse parametrii cinetici pot servi drept indicatori pentru naturale disponibile. Se cercetează metodele evaluarea calităţii apei şi prognozarea consecinţelor efi ciente de obţinere şi de purifi care a acidului periculoase ca urmare a schimbării stării redox şi a hialuronic – un compus biologic activ găsit în parametrilor cinetici. S-a stabilit că pentru apa râului diverse surse de origine animală. Având proprietăţi Nistru sunt caracteristice schimbările sezoniere specifi ce, acesta ar putea fi utilizat în producerea ale stării redox, iar concentraţia de peroxid de derivaţilor noi şi compoziţiilor cu posibile aplicaţii hidrogen (~ 10-7) nu este sufi cientă pentru punerea în industria alimentară, industria farmaceutică şi în aplicare efi cientă a proceselor de autopurifi care, cosmetică. Trebuie remarcat faptul că metodele fapt care afectează negativ hidrobiotele. A fost existente de producere şi de purifi care a acidului studiată infl uenţa unor pesticide asupra procesului hialuronic nu permit utilizarea acestuia pe scară largă. de autopurifi care a apei. O altă direcţie este elaborarea tehnologiilor pentru La Catedra Chimie analitică şi organică fabricarea produselor alimentare îmbogăţite cu iod. au fost obţinute tiosemicarbazone noi ai În calitate de sursă de iod se utilizează uleiul de 8-chinolinaldehidei şi au fost sintetizaţi compuşi fl oarea soarelui iodat. A fost elaborată o metodă de coordinativi noi ai cuprului şi paladiului în obţinere a produselor acido-lactate îmbogăţite cu baza acestora. S-a testat activitatea biologică a iod. compuşilor respectivi şi infl uenţa substituenţilor La Universitatea de Stat de Medicină şi asupra proprietăţilor optice ale complecşilor Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (Catedra de cupru. A fost interpretat comportamentul Chimie) s-au studiat cinetica şi mecanismul magnetic al compuşilor binucleari ai cuprului. S-a reacţiei de descompunere catalitică a peroxidului constatat că tiosemicarbazonele studiate amplifi că de hidrogen cauzate de compuşii coordinativi ai proprietăţile sale antibacteriene în urma formării Mn (II) cu o-fenantrolina şi α, α- dipiridina într-un complecşilor cu cupru (II) şi paladiu (II). Au fost mediu omogen. A fost propus şi, ulterior, confi rmat create membrane ale senzorilor potenţiometrici experimental mecanismul reacţiei acestor procese. pentru determinarea anionilor perclorat şi Cercetările au arătat că reacţiile catalitice studiate nitrat. S-a studiat transformarea dirijată a se desfăşoară prin intermediul unui mecanism ionic S-metiltiosemicarbazonei aldehidei salicilice în molecular în lanţ. A fost demonstrată posibilitatea prezenţa tetranitropaladatului de sodiu. Pentru de a folosi sistemele catalitice investigate pentru prima dată a fost descrisă reacţia de nitrozoamidare. determinarea macro- şi micro- cantităţilor de Mn în Ligandul, căpătat în urma condensării grupei faza omogenă. S-au studiat proprietăţile catalitice tioamidice, este tridentat, iar condensarea are ale compuşilor coordinativi ai Fe(III) şi Mn(III) cu loc prin intermediul setului de atomi O, N, N. o-fenantrolina şi α, α- dipiridina, în unele reacţii Au fost obţinuţi compuşi organici pe bază de redox stimulată de anionul periodat. izotiocianohalconi. Un şir de lucrări se referă la În cadrul Catedrei Chimie a Universităţii Agrare sinteza şi studiul monomerilor şi copolimerilor de Stat din Moldova au fost efectuate cercetări în binari bazaţi pe carbazolilmetacrilaţi, în scopul comun cu Laboratorul de chimie cuantică şi cinetică producerii unor diverşi semiconductori organici chimică al Institutului de Chimie al AŞM. S-a studiat utilizaţi la înregistrarea informaţiei optice. procesul de activare a fosforului alb sub infl uenţa La Catedra Chimie anorganică şi fi zică au fost compuşilor coordinativi ai Ni şi Cu. Au fost supuşi sintetizate noi combinaţii coordinative, stabilită investigaţiei, de asemenea, metaboliţi secundari din structura şi studiate proprietăţile lor. A fost testată ardeiul roşu Capsicum annuum L. Au fost extraşi activitatea biologică a acestor substanţe în scopul şi caracterizaţi metaboliţii tipici din piper, cum folosirii lor în medicină. Unii complecşi ai cromului ar fi capsicozidele, glicolalcaloizii şi glicozidele pot fi utilizaţi în calitate de magneţi moleculari. steroidice. A fost obţinut şi studiat un şir de adsorbanţi naturali Astfel, prin aceste realizări, chimiştii contribuie şi sintetici în vederea utilizării lor drept catalizatori la dezvoltarea economiei naţionale, dar îşi aduc selectivi pentru purifi carea apei potabile şi de obolul şi la perpetuarea ştiinţei în general. canalizare, precum şi pentru stabilizarea vinurilor şi sucurilor.

10 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

PARADIGME NOI individualitatea iar starea solidă se realizează prin interacţiuni mai slabe, forţe intermoleculare ÎN CERCETAREA CHIMICĂ care se desfac uşor. Forţele intermoleculare sunt slabe, dar sufi cient de puternice pentru a asocia moleculele în structuri organizate. Preocuparea acad. Ionel HAIDUC pentru modul în care se leagă, se organizează şi se preşedintele Academiei Române menţin în structuri solide moleculele a dat naştere CHIMIEI SUPRAMOLECULARE. Aceasta este o direcţie nouă în chimie, studiul interacţiunilor NEW PARADIGMS IN CHEMISTRY dintre molecule, al structurilor formate prin RESEARCH legături necovalente. Naşterea acestui domeniu In contemporary chemistry are using both se datorează lui Jean-Marie Lehn (laureat al “classical” - “molecular chemistry”, “solid state Premiului Nobel pentru Chimie, 1987), care scria chemistry, and new notions (“Paradigms“) like: în 1977: „Aşa cum există o chimie moleculară “supramolecular chemistry” (introduced by Jean- bazată pe legături covalente, există un domeniu al Marie Lehn, Nobel Laureate in Chemistry, 1987), chimiei supramoleculare, chimia ansamblurilor de resulting from the combination of large numbers 1 of indefi nitely components; “proteomics”(inserted moleculare şi a legaturilor intermoleculare”. Potrivit by Marc Wilkins, 1994), considered the next step in lui Jean-Marie Lehn, „chimia supramoleculară se genomics study of biological systems, “metalomica ocupă cu entităţi organizate de complexitate mai “(introduced by Szpunar, 2005), which seeks ridicată care rezultă din asocierea a două sau mai to study metalloproteins or metal-containing multe specii chimice menţinute împreună prin forţe biomolecules;“green chemistry” - that encourages intermoleculare”. Pe baza acestei defi niţii se poate the design, development and implementation deduce că în chimia supramoleculară se lucrează of chemical products and processes that would minimize or eliminate the use and / or generation cu două tipuri de obiecte: „supermolecule” – adică of toxic, hazardous to humans or the environment specii discrete, bine defi nite, oligomoleculare, care (pollutants). rezultă din asocierea intermoleculară a unui număr The contemporary chemistry permanently mic de componente, şi ansambluri sau sisteme changes its face, a new fi elds and paradigms supramoleculare, care rezultă din asocierea unui appear, it more and more address to understanding număr mare, nedefi nit de componente. the chemistry of the normal vital and pathological Formarea structurilor supramoleculare are processes and offers an special and attractive loc spontan prin auto-asamblare (self-assembly) research fi eld for those who is dedicated to it. şi auto-organizare (self-organization), în care aşa-numita recunoaştere moleculară („molecular Anul 2011 a fost declarat de Organizaţia recognition”) joacă un rol determinant. Interacţiunile Naţiunilor Unite, la iniţiativa IUPAC (International dintre moleculare pot fi legături coordinative Union of Pure and Applied Chemistry) susţinută (donor-acceptor), legături secundare („soft-soft de UNESCO, drept Anul Internaţional al Chimiei. interactions”), legături de hidrogen, legături pi etc.2 Acesta este un bun prilej de a arunca o privire În alt context, Jean-Marie Lehn afi rma că asupra imaginii de ansamblu a chimiei ca ştiinţă la noul domeniu reprezintă o „chimie coordinativă începutul secolului 21 şi asupra tendinţelor actuale generalizată”.3 Din această generalizare a şi de perspectivă. rezultat un limbaj nou, cu termeni care descriu Titlul articolului de faţă sugerează că în ultimul componentele structurilor supramoleculare: timp chimia nu s-a dezvoltat doar printr-un proces coronand, criptand, carcerand, podand, ciclofan – evolutiv, ci s-a produs o adevărată revoluţie, din care extind noţiunea clasică de ligand, sau catenan, care au rezultat concepte şi paradigme noi. rotaxan, pseudorotaxan, helicat – care descriu În chimia „clasică” putem distinge două tipuri specifi ce de structuri supramoleculare.4 Sunt categorii de substanţe din punct de vedere structural: termeni noi, neobişnuiţi pentru cei ce activează în combinaţii formate din molecule distincte (marea 1 (a) J.M. Lehn, Pure Appl. Chem. 1978, 50, 871; (b) J.M. majoritate a celor organice dar şi numeroase Lehn, Angew. Che, Int.Ed. Engl. 1988, 27, 89; J.M. Lehn, anorganice) şi combinaţii solide în care toţi atomii Supramolecular Chemistry. Concepta and Perspectives. VCH sau ionii sunt uniţi într-o structură compactă, fără Weinheim, 1995. a putea distinge molecule independente. Avem în 2 (a) I. Haiduc, Supramolecular Organometallic Chemistry, primul caz o „chimie moleculară”, iar în al doilea Wiley-VCH, Weinheim, 1999; (b) I. Haiduc, in Encyclopedia caz o „chimie non-moleculară”, o chimie a stării of Organometallic Chemistry, Taylor and Francis, London, solide („solid state chemistry”). Structurile non- 2007, vol. 1:1, pag.1-8. moleculare se pot forma prin interacţiuni puternice: 3 J.M. Lehn, in A.F. Williams, C. Floriani, A.E. Mehrbach, legături covalente (de exemplu diamantul, siliciul (Editors) Perspectives in Coordination Chemistry, Verlag Hel- elementar, metalele etc.), legături ionice (de vetica Chimica Acta, Basel and VCH, Weinheim, 1992, pag. exemplu clorura de sodiu, de fapt toate „sărurile” 447. ionice) sau prin legături covalente polare (oxizi, 4 sulfuri, halogenuri, nitruri non-moleculare). K. Ariga, J.P. Hill, M.V. Lee, A. Vinu, R. Chaarvet, S. Acha- În primul caz moleculele îşi păstrează rya, Sci. Technol. Advances Materials, 2008, 9, 014109.

nr. 1(20), martie 2011 - 11 Akademos chimia clasică, dar care sunt frecvent întâlniţi în Termenul „metalom” (engl. „metallome”) a noua chimie supramoleculară, care a cunoscut o fost introdus de R.J.P. Williams prin analogie cu dezvoltare explozivă în ultimul timp, refl ectată în „proteome” pentru a descrie distribuţia ionilor numeroase cărţi şi monografi i şi într-o enciclopedie metalelor în compartimentele celulei vii.5 Termenul de chimie supramoleculară. metalomica („metallomics”) descrie studiul O altă dezvoltare recentă în chimie, refl ectată metalomului. Mai nou (Szpunar, 2005)6 defi neşte în apariţia unor paradigme noi, cuprinde domenii metalomica drept studiul tuturor speciilor metalice interdisciplinare, descrise prin sufi xul -omica. Sufi xul şi metaloidice din celule şi ţesuturi, iar Hiroki -omica a apărut într-un neologism din limba engleza Haraguchi defi neşte „metalomii” („metallomes”) ca (-omics) într-un termen care descrie un domeniu metaloproteine sau orice biomolecule care conţin al biologiei moleculare, genomica („genomics”), metale, iar metalomica („metallomics”) drept studiul adaptat pe scară largă şi fără rezerve. A fost în curând acestor biomolecule.7 Uneori se exagerează şi s-a urmat de termenul proteomica („proteomics”) şi mai încercat o generalizare prin introducerea termenului recent metalomica („metallomics”), care au intrat de elementomică („elementomics”) şi se sugerează în uzul curent, în domenii care leagă chimia de şi termeni ca „lipidomics” sau „glycomics”.8 biologia moleculară. Sufi xul -om indică obiectul de Noul domeniu a dobândit recunoaştere iar studiu al unui domeniu: genom, proteom (în engleză importanţa care i se acordă este refl ectată în apariţia genome, proteome). revistei METALLOMICS, publicată de Royal Proteomica este studiul proteinelor, în particular Society of Chemistry, începând cu anul 2009, al structurilor şi funcţiilor lor. Termenul „proteome” şi în organizarea unor conferinţe internaţionale (combinate din „protein” şi „genome”) a fost consacrate acestei discipline. introdus de un doctorand, Marc Wilkins, în 1994, Limbajul chimic s-a îmbogăţit în ultima vreme iar proteomics, prin analogie cu genomics, în 1997. cu un termen întâlnit din ce în ce mai frecvent: Proteomica este considerată treapta următoare „Chimia verde” („green chemistry”).9 Această genomicii în studiul sistemelor biologice şi este mai paradigmă nouă descrie o noua fi losofi e în chimie complicată decât genomica. Editura Elsevier publică şi ingineria chimică, chimia sustenabilă, care Journal of Proteomics, editura Wiley-VCH revista încurajează proiectarea, elaborarea şi implementarea Proteomics, iar American Chemical Society publică unor produse şi procese chimice care reduc la Journal of Proteome Research. Mai apar The Open minim sau elimină folosirea şi/sau generarea de Porteomics Journal, o revistă electronică cu acces substanţe toxice, periculoase pentru om sau mediu liber (gratuit), Molecular and Cellular Proteomics, (substanţe poluante).10 Se aplică tuturor ramurilor Journal of Proteomics and Bioinformatics, Human chimiei. „Chimia verde” diferă de chimia mediului Genomic and Proteomics (de asemenea cu acces („environmental chemistry”) care este chimia liber), ceea ce dovedeşte o activitate intensă în mediului natural şi a poluanţilor chimici în natură. domeniu. Este important că această „chimie verde” încearcă să reducă sau să prevină poluarea la sursa, nu să rezolve situaţia după poluare. Şi acest nou domeniu se bucură de o atenţie deosebită, iar apariţia unei reviste specializate GREEN CHEMISTRY, publicată de Royal Society of Chemistry începând cu anul 1999, confi rmă actualitatea noii fi losofi i în practica şi cercetarea chimică. Există deja o foarte bogată literatură referitoare la chimia verde. Concluzia care se desprinde din această prezentare este simplă: chimia contemporană îşi schimbă faţa în permanenţă, apar domenii şi paradigme noi, se adresează tot mai mult spre înţelegerea chimică a proceselor vitale normale şi patologice şi oferă un câmp de cercetare deosebit de atractiv pentru cei care i se dedică.

5 R.J.P. Williams, Coord. Chem. Rev. 2001, 216-217, 583. 6 (a) J. Szpunar, The Analyst 2005, 130, 442 (b) S. Monicou, J. Szpunar, R. Lobinski, Chem. Soc. Revs. 2009, 38, 1119. 7 H. Haraguchi, J, Analyt. Atomic Spectrometry 2004, 19, 5. 8 Y.F. Li, C. Chen, Y. Qu, Y. Gao, B. Li, Y. Zhao, Z. Chai, Pure Appl. Chem. 2008, 20, 2577. 9 P. Anastas, J. warner, Green Chemistry: Theory and Practice, Oxford University Press, New York, 1998. Iurie Platon. Cucutenianca, anii 1990, şamotă 10 U.S. Environmental Agency, http://www.epa.gov 12 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

FACULTATEA DE CHIMIE Prin activităţile sale în domeniile didactic, ştiinţifi c, metodic asigură o continuitate efi cientă a ŞI TEHNOLOGIE CHIMICĂ învăţământului liceal, universitar şi postuniversitar pentru domeniile de formare profesională: Chimie, A USM – TRADIŢII ŞI Tehnologie Chimică, Protecţia Mediului. Dezvoltând REZULTATE ŞTIINŢIFICE relaţii şi schimburi internaţionale intense, promovând proiecte de cooperare cu alte universităţi şi institute dr. conf.univ. Viorica GLADCHI, europene sau americane, facultatea extinde continuu colaborările ştiinţifi ce şi schimbul de studenţi şi decanul Facultăţii de Chimie cadre didactice, domeniul chimiei fi ind unul dintre şi Tehnologie Chimică, USM cele mai „internaţionalizate” domenii de educaţie şi cercetare ale începutului celui de-al treilea mileniu. În 2006, în cadrul Facultăţii de Chimie şi TRADITIONS AND SCIENTIFIC Tehnologie Chimică a fost creat Centrul de Cercetări RESULTS OF THE FACULTY OF Ştiinţifi ce (CCŞ) „Chimie aplicată şi ecologică”. CHEMISTRY AND CHEMICAL Misiunea Centrului respectiv şi a Facultăţii de TECHNOLOGY OF STATE UNIVERSITY Chimie şi Tehnologie Chimică stă în promovarea OF MOLDOVA cercetărilor ştiinţifi ce şi formarea specialiştilor de The paper reviews the developmental stages înaltă califi care în domeniul chimiei, tehnologiilor of the Faculty of Chemistry and Chemical chimice şi protecţiei mediului ambiant. Acest Technology and the main results of scientifi c proces prevede studierea compoziţiei, structurii şi research in the Scientifi c Research Center proprietăţilor compuşilor, elaborarea metodelor “Applied and Ecological Chemistry” during the de obţinere a unor substanţe noi cu proprietăţi years 2006-2010. dirijate, a tehnologiilor performante de producere a materialelor fi nale cu competitivităţi avansate şi impact negativ redus asupra mediului ambiant. Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a În prezent, CCŞ, ca şi facultatea, dispune de un fost fondată la 1 octombrie 1946, fi ind concepută corp profesoral de prestigiu cu o vastă experienţă ca structură cu o mare pondere în domeniul didactică şi de cercetare: 12 doctori habilitaţi, cercetărilor ştiinţifi ce. Are la bază ideile inovatoare profesori universitari, peste 30 doctori în chimie, ale fondatorilor şi ale primilor colaboratori, care se conferenţiari universitari, 19 lectori superiori şi aliniau nivelului menţinut în consacratele centre lectori universitari. didactico-ştiinţifi ce ale fostei URSS. Pe parcurs, în cadrul CCŞ „Chimie aplicată Fondator şi cel dintâi decan al facultăţii a fost şi ecologică” s-au creat mai multe şcoli şi direcţii acad. A. Ablov. În primii 15 ani de la întemeierea ştiinţifi ce: ei a fost creată o bună bază de pregătire a cadrelor 1. Chimia ecologică – fondator acad. Gh. didactice şi ştiinţifi ce, astfel încât în 1961 s-a făcut Duca. posibilă deschiderea Institutului de Chimie al AŞM 2. Stereochimia şi stereodinamica reacţiilor de cu antrenarea multor savanţi de la facultate. Un rol acumulare a combinaţiilor coordinative – fondator deosebit în dezvoltarea facultăţii revine savanţilor prof., m.cor. A. Gulea. cu renume: acad. Iu.Lealicov, acad. Gh.Lazurievski, 3. Chimia coordinativă analitică – fondator prof. P.Migal, prof. A.Sîciov ş.a. prof. M. Revenco. Specialitatea „Chimie” a fost inaugurată în 4. Vinilarene şi polivinilarene cu conţinut de momentul deschiderii Facultăţii de Chimie, iar azot şi sulf. Compuşi biologic activi – fondatori în 1995, au fost înfi inţate, în baza ei, alte două prof. A. Şur şi prof. N. Barbă. specialităţi – „Chimie şi biologie” şi „Chimie 5. Termodinamica complexării şi cinetica şi fi zică”. Din anul 2000, când au fost înfi inţate reacţiilor de substituţie în combinaţii coordinative – fondator prof. A. Sîciov. specialităţile „Tehnologie chimică”, „Tehnologia 6. Reactivitatea compuşilor coordinativi – produselor cosmetice şi medicinale” şi „Protecţia fondator prof. N. Samusi. mediului”, facultatea este numită Facultate de 7. Chimia ecologică a nitraţilor, nitriţilor şi Chimie şi Tehnologie Chimică. N-nitrozoaminelor – fondator dr.hab. M. Gonţa. Până în prezent, Facultatea de Chimie şi În cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” Tehnologie Chimică rămâne a fi singura în republică funcţionează 2 consilii ştiinţifi ce specializate pentru care pregăteşte specialişti-chimişti de înaltă conferirea titlurilor ştiinţifi ce de doctor şi doctor califi care în domeniul pedagogiei şi tehnologiei. habilitat în chimie:

nr. 1(20), martie 2011 - 13 Akademos

1) DH 30-02.00.02, specialitatea 02.00.02 – concentraţiei acizilor humici din soluţii model şi chimie analitică ape naturale cu coagulant de aluminiu obţinut la 2) DH 30-02.00.04, specialităţile 02.00.04 – dizolvarea sulfatului de aluminiu şi la dizolvarea chimie fi zică şi 1.00.11 – protecţia mediului ambiant electrochimică a anodului de aluminiu în funcţie şi folosirea raţională a resurselor naturale. de concentraţia ionilor de aluminiu, acizilor humici CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” are atribuţie şi timpul tratării electrochimice. S-a stabilit că la editarea revistelor ştiinţifi ce de profi l Chemistry efectul înlăturării acizilor humici se reduce în Journal of Moldova (ISSN 1857-1727), categoria prezenţa substanţelor refractare şi această reducere B şi Studia Universitatis (Seria Ştiinţe ale Naturii) este cu atât mai mare, cu cât masa compuşilor (ISSN 1857-1735), categoria C. refractari este mai mică. S-a obţinut că aplicarea Pe parcursul anilor 2006-2010, în cadrul CCŞ metodelor avansate de tratare a apelor reziduale „Chimie aplicată şi ecologică”, au fost realizate textile prin combinarea coagulării cu coagulant de 4 proiecte instituţionale, 12 proiecte în cadrul a aluminiu, urmată de oxidarea catalitică cu peroxid 6 Programe de stat, 6 proiecte internaţionale de de hidrogen a coloranţilor remanenţi din apa tratată, cercetare fundamentală în colaborare cu parteneri din reduce concentraţia substanţelor refractare şi, ca Federaţia Rusă, 3 proiecte internaţionale fi nanţate urmare, cantitatea lor în apele naturale. Pentru de CRDF/MRDA, 3 proiecte INTAS, 2 proiecte îmbunătăţirea calităţii apelor naturale şi, respectiv, de cercetare de transfer tehnologic, 2 proiecte de a apelor tratate în scopuri potabile, se recomandă procurare a echipamentului, 2 contracte economice, ca tehnologiile clasice de epurare a apelor reziduale un proiect din cadrul Programului de colaborare textile să fi e înlocuite cu tehnologii avansate ce bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi combină tratarea cu coagulantul de aluminiu urmată Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifi că de oxidarea catalitică cu peroxidul de hidrogen a din România (ANCS). Rezultatele cercetărilor au compuşilor remanenţi, care se înlătură astfel până fost publicate în mai multe reviste internaţionale de la normele sanitare. Înlocuirea tehnologiilor clasice prestigiu – Coordination Chemistry Reviews, Ru- de epurare a apelor reziduale textile cu tehnologii de ssian Journal of Coordination Chemistry, Russian epurare avansată permite de a micşora concentraţia Journal of General Chemistry, Кристаллография, substanţelor refractare şi impactul lor negativ asupra Журнал структурной химии, Journal of calităţii apelor naturale care se condiţionează şi se Bioinorganical Chimistry, Координационная tratează în scopuri potabile. Химия, Mediul ambiant, Inorganica Chimica Acta, Au fost elaborate procedee şi instalaţii de Europ. Journal of Inorganical Chemistry, Inorganic ardere cu utilizarea câmpului electric permanent şi Chemistry etc. alternativ, precum şi a neutralizatorului cu catalizator În ultimii 5 ani, în perioada 2006-2010, au fost eterogen de gaze de eşapament, a dispozitivului care obţinute rezultate promiţătoare pe diferite direcţii de permite reducerea combustibilului nears cu 92- cercetare. În cele ce urmează, vom trece în revistă 98%; reducerea diapazonului de variaţie a vitezei de câteva dintre acestea. ardere cu 65%, a intensităţii cedării căldurii cu 50%;

Direcţia strategică 02 „Valorifi carea resurselor reducerea conţinutului emisiilor nocive NOx şi SOx umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea de 1,5-1,8 ori. Utilizarea catalizatorilor omogen şi durabilă a economiei ţării”. eterogen, precum şi a aerului de combustie îmbogăţit Au fost studiate legităţile de formare a cu ozon, permite diminuarea emisiilor nocive СО, compoziţiei chimice şi stării oxido-reducere a apelor СnHm , NOx de 1,3-3,0 ori, a consumului de benzină fl uviului Nistru; identifi cate tendinţele variaţiei lor cu 10%, a motorinei cu 15%. Utilizarea acestor în funcţie de timp şi de-a lungul fl uviului. Au fost procese, instalaţii şi dispozitive în industrie şi la folosite metode moderne – determinarea capacităţii transportul auto pot asigura un benefi ciu economic tampon şi formelor de migraţie a metalelor, şi ecologic considerabil. determinarea parametrilor cinetici ai valabilităţii Pe baza cercetărilor preliminare privind biologice pentru funcţiile vitale ale hidrobionţilor. estimarea parametrilor tehnologici principali ai Rezultatele obţinute şi metodele aprobate pot fi proceselor de tratare, au fost confecţionate patru utilizate în practică pentru estimarea infl uenţei instalaţii de laborator pentru tratarea fotocatalitică şi transfrontaliere asupra calităţii apelor fl uviului membranică a soluţiilor apoase, precum şi instalaţia Nistru în procesul de management al resurselor pentru dedurizarea apei care a fost propusă pentru biologice şi stării ecologice a fl uviului Nistru, în aplicare în practică. Noutatea proceselor elaborate procesul de elaborare a abordărilor metodologice este confi rmată prin 115 patente (MD). Cercetările noi pentru determinarea calităţii apelor. efectuate şi metodele propuse permit tratarea apelor A fost studiat procesul de diminuare a cu conţinut larg de componenţi în condiţii intensive şi

14 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

obţinerea gradului necesar de epurare şi înlăturare a de BiOCl, Bi2O3. Au fost determinate condiţiile de substanţelor nocive şi nedorite. Instalaţiile elaborate obţinere a sorbantului care conţine Bi(III), condiţiile de tip compact sunt bazate pe procese fără reagenţi de stabilitate în diferite medii a sorbanţilor care cu aplicarea efectelor fi zice. conţin (Bi(III), Fe(III), Cr(III). Sorbanţii au fost Direcţia strategică 05 „Nanotehnologii, testaţi la reţinerea selectivă din soluţii a ionilor 2-( - - - 2- 2- 3- 2- inginerie industrială, produse şi materiale noi”: S HS ), NO2 , I , CrO4 (Cr2O7 ), PO4 (HPO4 - - A fost realizată sinteza dirijată a peste 100 de ,H2PO4 , F . Rezultatele testării au demonstrat că noi combinaţii coordinative ale unor metale de sorbanţii pot fi utilizaţi cu succes la eliminarea tranziţie cu tiosemicarbazonele o-oxialdehidelor acestor ioni din soluţii cu excepţia ionilor de F-. aromatice şi acizii aminocarboxilici, pentru care în În perioada de referinţă, colaboratorii facultăţii baza datelor analizei cu raze X şi datelor cercetărilor au publicat 477 lucrări ştiinţifi ce, dintre care fi zico-chimice a fost stabilită structura şi studiate 3 monografi i, 6 manuale pentru învăţământul unele proprietăţi. S-a testat activitatea biologică a universitar şi preuniversitar, 25 lucrări instructiv- acestor substanţe şi s-a stabilit că unii din compuşii metodice, 219 articole ştiinţifi ce, inclusiv 108 sintetizaţi manifestă activitate antimicrobiană publicate în reviste ştiinţifi ce din străinătate; 259 selectivă şi anticancer (leucemia mieloidă umană HL- rezumate ale comunicărilor la diverse conferinţe 60), comparabilă (iar în unele cazuri mai înaltă) cu ştiinţifi ce, au participat la 93 Saloane şi Expoziţii activitatea chimiopreparatelor folosite în medicină. Internaţionale, au înregistrat 245 brevete de invenţie. Au fost elaborate metode de sinteză, prepararea Rezultatele prezentate la Expoziţiile Internaţionale şi studiul proprietăţilor unor tiocompuşi organici noi au fost apreciate cu 61 Medalii de Aur, 23 de Argint derivaţi ai tiosemicarbazidelor (tiosemicarbazide şi 9 Medalii de Bronz la Saloanele Mondiale de la monosubtituite şi tiosemicarbazone ale Bruxelles, Geneva, Moscova, Iaşi, Seul etc. 8-chinolinaldehidei), precum şi a compuşilor În anii 2006-2010 la profi l au fost susţinute 7 lor coordinativi cu metale de tranziţie (3d şi 4d). teze de doctor în ştiinţe chimice, o teză de doctor habilitat, 143 teze de master, 622 teze de licenţă. Pentru atingerea obiectivului, a fost folosită metoda Pe parcursul acestei perioade, în cadrul Centrului de proiectare a compuşilor organici şi realizarea au fost organizate 9 conferinţe ştiinţifi ce, inclusiv sintezelor prin funcţionalizarea părţii carbonilice 1 conferinţă internaţională, au fost desfăşurate 5 şi a fragmentului tiosemicarbazidic cu grupe, Olimpiade Republicane de Chimie. care asigură mărirea performanţei reactivilor. Sunt încheiate acorduri de colaborare ştiinţifi că Determinarea capacităţii de complexare, a condiţiilor (naţionale) cu Institutele de Chimie, de Fizica de formare a complecşilor, raportului de combinare Aplicată, de Ecologie şi Geografi e ale Academiei care a precedat sintezele de separare a complecşilor de Ştiinţe, cu Universitatea de Stat de Medicină a furnizat informaţii despre starea compuşilor şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Universitatea în soluţii şi în stare solidă. Au fost stabilite şi Tehnică şi altele, precum şi cu o reţea extinsă de comparate proprietăţile bacteriostatice, antivirale instituţii înrudite de peste hotare – din România şi antifungice ale reactivilor necoordinaţi şi ai (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; Universitatea complecşilor, propuse noi substanţe cu proprietăţi Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „Babeş- biologice relevante, care diversifi că arsenalul de Bolyai”, Cluj; Universitatea din Timişoara; compuşi biologic activi cu perspectivă de aplicări Universitatea Politehnică din Bucureşti), Rusia medico-biologice. O selecţie de compuşi ai cuprului (Universitatea de Stat din Moscova, Universitatea şi ai paladiului a arătat proprietăţi marcante în de Stat din Sankt Petersburg), Franţa (Institutul calitate de antineoplastici. Rezultatele studiului Naţional de Ştiinţe Aplicative, INSA, Lion; proprietăţilor optice şi electroanalitice au stat la Un. Blaise Pascal din Clermont-Ferrand) ş.a. baza elaborării unor metode performante de analiză Cooperările existente permit efectuarea stagiilor, optică şi potenţiometrică. Au fost găsite condiţiile folosirea utilajului performant, publicarea comună de asamblare a speciilor dimere cu interacţiune a rezultatelor (cca 30% din materialele ştiinţifi ce feromagnetică, care vor servi în calitate de blocuri ale colaboratorilor facultăţii sunt publicate în presa de perspectivă pentru obţinerea materialelor cu internaţională în comun cu savanţi din România, proprietăţi de magneţi moleculari. Rusia, SUA, Canada, Polonia, Franţa, Belgia, A fost demonstrat că polimerii ionici reticulaţi, Ucraina etc.), organizarea şi fi nanţarea studiilor de care conţin grupe funcţiunale puternic bazice masterat şi doctorat. + (R4N ) şi se utilizează pe larg în diferite domenii Toate aceste performanţe confi rmă faptul ale ştiinţei şi tehnicii ca schimbători de anioni, sunt că Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică capabili să reţină unii cationi metalici din soluţie a Universităţii de Stat din Moldova reprezintă în urma formării în faza polimerului a particulelor un incubator de specialişti pentru sistemul de ultrafi ne de compuşi de tipul mineralului jarosit învăţământ şi de cercetare nu numai pe plan naţional,

(R4N[M3(OH)6(SO4)2] şi H3O[M3(OH)6(SO4)2]) sau ci şi internaţional.

nr. 1(20), martie 2011 - 15 Akademos

CHIMIA ECOLOGICĂ: materiale, din utilizarea iraţională a pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale în sectorul agrar, din SOLUŢII PENTRU deşeurile menajere etc. pătrund în mediul ambiant, echilibrul natural este afectat şi poate avea efecte MEDIUL AMBIANT dezastruoase asupra vieţii pe Pământ. Chimia ecologică are o importanţă deosebită dr.hab.prof. Tudor LUPAŞCU, în soluţionarea problemelor de mediu. Potrivit directorul Institutului de Chimie al AŞM defi niţiei acad. Gheorghe Duca, chimia ecologică dr. hab. Maria GONŢA, şefa Catedrei este ştiinţa despre procesele ce determină compoziţia de chimie industrială şi ecologică, USM şi proprietăţile chimice ale mediului ambiant, adecvat valorii biologice de habitare. Cercetarea proceselor şi mecanismelor de transformare, ECOLOGICAL CHEMISTRY: ENVI- migrare, descompunere catalitică, imobilizare, RONMENTAL SOLUTIONS adsorbţie etc. a poluanţilor organici şi neorganici In the present work are presented the scientifi c research results that concern the quality care pătrund în obiectele mediului înconjurător and the quantity of the surface and underground stă la baza elaborării tehnologiilor performante de water. There are shown the scientifi c research tratare a mediului ambiant. results dedicated to the advance treatment Una din cele mai importante componente ale technologies elaboration of the surface and mediului este apa. Un lichid incolor, lipsit de gust underground water, residual waters purifi cation. şi de miros fără care nu există viaţa pe Pământ. Also are included the scientifi c results about Republica Moldova are cantităţi de apă de suprafaţă 3 the reasonable use of the secondary products egale cu 13,6 km /an. Această cantitate de apă este 3 from local industries with the aim of the asigurată de fl uviul Nistru cu un debit de 10,7 km / 3 pharmaceutical products obtaining. an, râul Prut cu un debit de 2,8 km /an, râurile mici, mijlocii şi lacurile de acumulare, debitul cărora este 3 „Natura nu a fost făcută pentru de circa 1,1 km /an. a fi schimbată”. Apele subterane din Republica Moldova alcătuiesc un debit de ~ 1 km3. Calitatea apelor de (Jeannette Rankin, congresman, suprafaţă a fl uviului Nistru şi râului Prut pe teritoriul 1880-1970 SUA) Republicii Moldova sunt de categoria II şi III, ceea ce Marele savant Albert Einştein spunea: înseamnă apă „curată” şi „parţial poluată”. Potrivit „Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul” datelor Ministerului Sănătăţii, 50 la sută din apele Parafrazând această memorabilă expresie, am zice: subterane nu corespund normelor sanitare impuse de „Omul nu trebuie să joace zaruri cu Pământul”. standardele de calitate ale apei potabile. Ele conţin Problemele de mediu, inclusiv încălzirea cantităţi sporite de fl uor, hidrogen sulfurat, ioni de globală, poluarea apei, aerului, solului sunt subiecte fi er, mangan, stronţiu, amoniac, metan etc. majore de discuţie atât la nivel global, cât şi local. Una din problemele de bază în alimentarea cu De-a lungul timpului, în natură a existat un echilibru apă potabilă o constituie apele freatice, care în volum stabil. Dăinuia armonia între factorii biotici şi de circa 80 la sută sunt poluate cu nitraţi, nitriţi, abiotici. Procesele de transformare a substanţelor amoniac. Şi în marea lor majoritate aceşti poluanţi chimice dintr-un compus în altul prin intermediul sunt de provenienţă antropogenă. O altă problemă organismelor vii a fost totdeauna unul fi resc şi acută o constituie apele reziduale provenite din dirijat de însuşi natura. Pe parcursul existenţei diferite activităţi ale omului. Pentru soluţionarea biosferei componenţa specifi că a animalelor, acestor probleme sunt necesare studii profunde în plantelor şi microorganismelor, ce realizează acest domeniul evidenţierii proceselor şi mecanismelor ciclu continuu, s-a modifi cat în repetate rânduri. Dar redox de autoepurare a apelor de suprafaţă, de în permanenţă, activitatea asociată a componentelor imobilizare şi transformare a poluanţilor în sisteme biosferei a marcat regimul biogeochimic necesar catalitice omogene şi eterogene în medii acvatice. pentru existenţa vieţii pe Pământ. Acesta este arealul cercetărilor şcolii autohtone Începând cu anii 1950, ca rezultat al progreselor de Chimie Ecologică fondată şi condusă de acad. din industrie, agricultură şi viaţa cotidiană, se Gh. Duca. Majoritatea cercetătorilor care o acumulează tot mai mari cantităţi de reziduuri. Gazele, reprezintă activează la Institutul de Chimie al AŞM, lichidele, deşeurile solide, inclusiv cele menajere şi la Institutul de Ecologie şi Geografi e al AŞM şi la apele reziduale, poluează mediul ambiant. Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a USM. În cazul în care substanţele chimice În cadrul proiectelor instituţionale şi programelor de bionedegradabile provenite de la folosirea stat realizate sub egida şcolii de Chimie Ecologică tehnologiilor poluante de producere a bunurilor au fost obţinute rezultate ştiinţifi ce performante

16 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei ce au fost puse la baza argumentării şi elaborării noastră dispune de cantităţi limitate de ape potabile noilor tehnologii moderne de potabilizare a apelor provenite din sursele de suprafaţă, dar şi din cele de suprafaţă, subterane şi de epurare a apelor subterane. reziduale. Pornind de la cele expuse mai sus, problema Pe parcursul a mai bine de 30 de ani, în cadrul elaborării tehnologiilor de potabilizare a apelor de Institutului de Chimie al AŞM a fost cercetată suprafaţă şi subterane a fost şi este în permanenţă calitatea apelor principalelor resurse acvatice ale în vizorul cercetătorilor Laboratorului de chimie Republicii Moldova: fl uviile Dunărea şi Nistru, ecologică al Institutului de Chimie al AŞM. Pe râurile Prut, Răut, Bâc, lacurile de acumulare parcursul anilor au fost realizate cercetări care au Dubăsari, Costeşti-Stânca, Cuciurgan, Ghidighici, urmărit perfecţionarea tehnologiilor de potabilizare Taraclia, Ialpug, Cahul etc. Rezultatele cercetărilor a apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Au fost au permis stabilirea proceselor şi mecanismelor studiaţi indicii chimici de calitate ai apei după de interacţiune a componenţilor chimici în fazele de tratare în procesul de potabilizare a apei sistemele acvatice în funcţie de diferiţi factori, fl uviului Nistru şi râului Prut. S-a determinat că precum temperatura, mediul reacţiei, concentraţia tehnologiile aplicate în prezent nu asigură o calitate oxigenului dizolvat, presingul antropic, turbiditatea, înaltă şi stabilă a apei potabile. Cercetările au viteza curgerii apei, forţa ionica etc. Au fost demonstrat că în apa potabilă, după aplicarea fl uxului studiate, de asemenea, procesele şi mecanismele tehnologic existent, la staţiile de potabilizare a apei de imobilizare, migrare şi transformare a metalelor din fl uviul Nistru şi râul Prut, se conţin cantităţi grele, compuşilor organici şi anorganici ai azotului, mici de compuşi organici ai clorului, azotului şi fosforului în sistemul apă-materii, în suspensii- fosforului. Aceasta permite să concluzionăm că în depuneri de fund în principalele obiecte acvatice din apa potabilă sunt restante cantităţi mici de pesticide, Republica Moldova. trihalogenometani etc. Rezultatele obţinute au contribuit la identifi carea Au fost studiate tehnicile care conduc la legităţilor formării calităţii apelor de suprafaţă. Acest îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi anume fapt are o importanţă deosebită pentru prognozarea substituirea procesului de clorinare prin cel de calităţii apelor, fundamentarea teoretică şi punerea ozonizare şi procesul de adsorbţie a urmelor de în practică a tehnologiilor de potabilizare a apelor poluanţi organici persistenţi în baza fi ltrării acestora de suprafaţă. prin coloane de cărbuni activi obţinuţi din sâmburi A fost studiată calitatea apelor reziduale prove ni- de fructe şi coji de nuci. Utilizarea proceselor te de la principalele unităţi economice ale Republicii menţionate permit să obţinem o apă potabilă de Moldova. S-au cercetat procesele şi mecanismele calitate înaltă. de coagulare, decantare, fl otare, oxidare, adsorbţie Apele subterane din Republica Moldova joacă a poluanţilor organici şi anorganici depistaţi în un rol deosebit în aprovizionarea cu apă potabilă a apele reziduale pe adsorbanţii carbonici şi minerali. populaţiei şi a unităţilor economice, în special, din Rezultatele obţinute au fost utilizate pentru elaborarea zonele rurale. Însă, spre regretul nostru, analizele tehnologiilor de purifi care a apelor reziduale de la efectuate privind calitatea apelor subterane arată întreprinderile industriei agroalimentare şi textile. că mai mult de 50 la sută din acestea nu corespund Cele mai relevante realizări în acest domeniu sunt standardelor calităţii apei potabile şi se caracterizează tehnologiile elaborate şi implementate la Fabrica de printr-un conţinut sporit de reziduu fi x, duritate Vinuri şi Coniacuri din or. Bălţi care contribuie la totală, fl uor, fi er, amoniac, hidrogen sulfurat, metan, purifi carea apelor reziduale provenite în procesul cloruri, sulfaţi, nitraţi, nitriţi, mangan etc. de distilare a vinului. Aplicarea tehnologiei permite Hidrogenul sulfurat, prezent în apele subterane obţinerea acidului tartric şi a materialelor de utilizate de populaţie, provoacă diferite afecţiuni construcţie din sedimentele formate la decantarea ale sănătăţii omului. Normele sanitare impuse de adsorbanţilor minerali. standardele pentru apa potabilă exclud ionii de sulfură. O altă tehnologie elaborată şi aplicată în practică Analiza surselor bibliografi ce confi rmă că în lume este cea de tratare a apelor reziduale provenite de există mai multe tehnologii şi tehnici de purifi care la secţiile de vopsire a ţesuturilor ale fabricilor a apelor subterane de hidrogen sulfurat. Cel mai textile. Apele reziduale purifi cate pot fi reîntoarse în frecvent este utilizată metoda de oxidare a ionilor de procesul tehnologic de vopsire a ţesuturilor, astfel sulfură prin aerare în prezenţa unor suporturi solide, economisindu-se sursele de apă potabilă. inclusiv a cărbunilor activi. Dezavantajul principal Una din cele mai stringente probleme ale al acestei tehnologii este că în urma proceselor omenirii a fost, este şi va fi , sub toate aspectele, respective se formează sulful coloidal, care pe de o aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de parte colmatează porii adsorbanţilor utilizaţi anihilând calitate. Această problemă este de mare actualitate activitatea catalitică a acestora, pe de altă parte greu şi pentru Republica Moldova, dat fi ind faptul că ţara se decantează şi se fi ltrează.

nr. 1(20), martie 2011 - 17 Akademos

În Laboratorul de chimie ecologică al Institutului de capacitatea de a capta radicalii liberi, astfel de Chimie al AŞM, pe parcursul ultimilor 15 ani se protejând organismul uman de diferite maladii, realizează cercetări ştiinţifi ce ce vizează elaborarea cum ar fi cancerul şi ictusul cerebral. Majoritatea tehnologiilor de purifi care a apelor subterane de enotaninurilor sunt solubile în alcool etilic şi hidrogen sulfurat şi de sărurile acestuia. Analiza insolubili în apă. Acest fapt pune în difi cultate rezultatelor obţinute a permis evidenţierea şi utilizarea enotaninurilor în diverse domenii, inclusiv selectarea unui catalizator pe bază de cărbune activ în farmaceutică. Specialiştii Laboratorului Chimie din sâmburi de piersici pe suprafaţa căruia au fost Ecologică au elaborat şi brevetat un procedeu de impregnaţi ioni de cupru. Utilizarea catalizatorului hidrosolubilizare a enotaninurilor prin scindarea menţionat permite de a oxida ionii de sulfură până polimerilor catechinici ai enotaninurilor cu ajutorul la ioni de tiosulfaţi, sulfi ţi şi sulfaţi evitându-se metodei spectroscopiei de masă. Ca rezultat, s-a faza formării sulfului coloidal. Deoarece reprezintă obţinut un produs nou format din monomeri, dimeri, o noutate mondială, procedeul a fost brevetat. trimeri ai catechinei, acizi carboxilici polidentaţi, În prezent, cercetătorii laboratorului desfăşoară compuşi peroxidici etc. Cercetările microbiologice, investigaţii ştiinţifi ce care ar permite obţinerea unor farmacologice, toxicologice realizate în cadrul catalizatori ce ar oxida ionii de sulfură în ioni de proiectelor „Preparate noi din seminţe de struguri sulfaţi evitând formarea compuşilor intermediari. pentru medicină, veterinărie şi agricultură” şi O problemă extrem de acută pentru Chimia „Evaluarea activităţii preparatelor medicamentoase Ecologică este valorifi carea raţională a produselor şi agricole obţinute în baza substanţei biologice secundare provenite la procesarea strugurilor şi active Enoxil în condiţii clinice şi de câmp” din fructelor. În Republica Moldova în urma prelucrării cadrul Programului de Stat „Prelucrarea şi utilizarea strugurilor se obţin zeci de mii de tone de seminţe deşeurilor din industria vinicolă, precum şi care conţin până la 16% uleiuri, 14% taninuri şi alte obţinerea produselor noi” condus de acad. Gh. Duca produse preţioase. În procesul prelucrării piersicilor, au demonstrat că preparatul Enoxil nu este toxic şi prunelor, caiselor rămân mii de tone de sâmburi care manifestă proprietăţi antifungice şi antibacteriene conţin până la 5 – 7 % de ulei. Cojile de nuci, de înalte. În baza substanţei active Enoxil au fost asemenea, se obţin în cantităţi de sute de tone în urma elaborate şi testate în condiţii clinice şi de câmp separării miezului de nucă. Toate acestea reprezintă preparatele medicamentoase Enoxil-M şi Enoxil-A. materii prime deosebit de preţioase pentru obţinerea Testările în condiţii de câmp au demonstrat că diferitelor produse valoroase necesare economiei ţării. preparatul Enoxil-A sporeşte rezistenţa culturilor Pe parcursul a 20 de ani, în cadrul Laboratorului agricole cu 60% la putregaiul de rădăcină, iar a viţei chimie ecologică se desfăşoară cercetări ştiinţifi ce de vie de 2 ori la putregaiul cenuşiu. care au ca scop elaborarea tehnologiilor de obţinere Testările clinice ale preparatelor medicamentoa- a cărbunilor activi din sâmburi de fructe, seminţe se Enoxil-M produse la ÎM „Farmaco” au dovedit o de struguri şi coji de nuci. Cercetările efectuate activitate benefi că în tratarea maladiilor provocate s-au soldat cu elaborarea şi brevetarea a zeci de de fungi şi bacterii şi, în mod special, a plăgilor procedee de obţinere a cărbunilor activi prin provocate de leziuni termice şi chirurgicale. metode fi zico-chimice, chimice şi mixte de activare. Mai bine de 20 de ani cercetătorii Laboratorului Au fost stabiliţi parametrii de structură, capacitatea Chimie Ecologică sunt preocupaţi de utilizarea de adsorbţie şi chimia suprafeţei cărbunilor activi. deşeurilor provenite de la tăierea pietrii de calcar Rezultatele cercetărilor au demonstrat că indicii de din minele din preajma mun. Chişinău. Cercetările calitate ai cărbunilor activi autohtoni sunt superiori s-au soldat cu elaborarea şi brevetarea a 5 compoziţii sau nu cedează indicilor cărbunilor activi de import. de materiale de construcţie în care componentul de Cărbunii activi obţinuţi au fost testaţi în vederea bază este făina de calcar. Materialele de construcţie stabilirii posibilităţilor utilizării lor pentru tratarea obţinute sunt cu 30% mai ieftine în comparaţie apelor de suprafaţă, subterane şi reziduale, precum cu materialele analoage importate şi nu cedează şi pentru detoxifi carea organismului uman. S-a calităţii acestor categorii de materiale de construcţie. demonstrat că aceşti cărbuni activi sunt foarte buni Producerea noilor materiale de construcţie pe scară pentru soluţionarea problemelor chimiei ecologice industrială este realizată la S.A. „Monolit” din şi anume pentru protecţia mediului ambiant şi a municipiul Chişinău. sănătăţii omului. Celebrul istoric şi eseist francez E. Faure După cum a fost menţionat mai sus, seminţele menţiona ca „un om când a dispărut, nimic nu mai de struguri conţin şi cantităţi sporite de taninuri care rămâne din el dacă n-a avut grijă să lase, cel puţin, reprezintă o gamă de substanţe naturale cu structură o urmă pe pietrele drumului”. Acest mesaj poate fi polifenolică. Interesul pentru aceste substanţe este pentru noi un îndemn să lăsăm urme şi fapte bune pe determinat de proprietăţile lor antioxidante, adică tot parcursul vieţii pe Pământ.

18 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

COMPUŞI COORDINATIVI mizarea creşterii plantelor se utilizează diferite pro- duse fertilizante menite să înlesnească realizarea cu AI UNOR METALE un randament mai mare a potenţialului genetic, să DE TIP 3D CU ACTIVITATE prelungească perioada de fructifi care sau să reducă pierderile în caz de agravare a condiţiilor mediului BIOLOGICĂ extern [10]. În ultimele decenii creşte interesul faţă de compuşii coordinativi ai metalelor. În special este dr. hab. conf.cerc. Ion BULHAC, vorba de metalele care joacă rolul de micro şi ma- Institutul de Chimie al AŞM croelemente, după cum şi compuşii care manifestă activitate biologică, ultimii fi ind utilizaţi pe scară dr. hab. conf.cerc. Anastasia ŞTEFÎRŢĂ, largă în agricultură, medicină şi zootehnie [11,12]. Institutul de Genetică Substanţele biologic active, având la baza lor şi Fiziologie a Plantelor al AŞM compuşi coordinativi ai metalelor tranziţionale, au o perspectivă mare sub aspectul utilizării lor pentru COORDINATION COMPOUNDS OF majorarea productivităţii şi rezistenţei plantelor de SOME 3D-METALS WITH BIOLOGICAL cultură la condiţiile nefavorabile ale mediului ex- ACTIVITY tern, boli şi vătămători, precum şi la îmbunătăţirea Iron, cobalt and manganese coordination calităţii recoltei [13]. compounds of three-nuclear cluster homo- and Cercetările ştiinţifi ce în domeniul chimiei co- heteronuclear types with acetic acid and nico- ordinative efectuate în Moldova poartă un caracter tinic and iso-nicotinic acid derivatives were de- atât fundamental, cât şi aplicativ. În plan aplicativ, scribed and studied. Their spectral and magnetic acestea sunt axate în majoritatea cazurilor pe per- properties, thermal resistance and biological ef- spectiva utilizării compuşilor coordinativi în agri- fect on such crops as corn, and cucumbers were cultură în calitate de substanţe biologic active.

studied. Their positive effect on plant growth Rezultate şi discuţii and development, crop yield was stated. Principiile de sinteză şi caracteristicile Key words: transition metals, coordination fi zico-chimice ale compuşilor coordinativi. compounds, clusters, biological activity, growth Carboxilaţii metalelor tranziţionale în general, stimulators. şi cei ai fi erului, în particular, sunt bine cunoscuţi şi

detaliat studiaţi [14-16]. Clusterii de tip μ3-oxo pot Introducere III fi homonucleari [Fe 3O(RCOO)6(H2O)3]X şi hete- Compuşii coordinativi ai metalelor tranziţiona- III II ronucleari – [Fe 2M O(RCOO)6(H2O)3]. Ultimii le, inclusiv cei de tip cluster, prezintă un interes din sunt consideraţi rezultatul substituţiei unui atom de ce în ce mai mare atât în aspect fundamental, cât fi er în compuşii homonucleari cu un atom al unui alt şi în cel aplicativ. Aceştia se utilizează la obţinerea metal, bivalent. Spectrul compuşilor homonucleari metalelor de puritate înaltă şi a semiconductoarelor poate fi lărgit prin substituţia moleculelor de apă din [1], în calitate de catalizatori în procese industriale sfera internă de coordinare cu liganzi organici neu- [2], la modelarea unor substanţe importante în siste- tri, iar spectrul celor heteronucleari – şi prin variaţia mele biologice precum vitamina B12 şi hemoglobina naturii metalului bivalent. [3)], ca stimulatori eritropoetici [4], preparate cu Prin substituţia numărului diferit de molecu- proprietăţi de antidot [5] şi antihipoxice [6] etc. le de apă în [FeIII O(CH COO) (H O) ]NO cu În organismele vii, de la cele monocelulare şi 3 3 6 2 3 3 derivaţi ai acizilor nicotinic şi izonicotinic au fost până la organismele superioare, metalproteina feri- obţinuţi şi cercetaţi clusteri cu formula generală tina joacă un rol important în depozitarea fi erului III [Fe3 O(CH3COO)6(H2O)3-nLn]NO3·mSolv, în care [7,8]. Modelarea acestei metalproteine poate fi rea- L= N,NI-dietilnicotinamida (DENA), esterul eti- lizată prin utilizarea compuşilor coordinativi de ti- lic al acidului nicotinic (EEAN) sau esterul etilic pul clusterilor μ3-oxo. Mai mult decât atât, unul din- al acidului izonicotinic (EEAiN); Solv = H O sau tre domeniile chimiei bioanorganice are ca subiect 2 CH3COOH [17,18]. În baza analizei elementelor, sinteza şi studiul compuşilor chimici în calitate de spectroscopiei IR şi Mössbauer şi datelor măsu- modele ale metalproteinelor [9], de aceea sinteza şi rătorilor magnetice s-a concluzionat că substituţia studiul clusterilor metalelor tranziţionale prezintă moleculelor de apă din sfera internă de coordina- un interes sporit. re cu liganzi organici nu afectează carcasa de bază În practica agricolă contemporană pentru opti- {Fe3O} a clusterului [19].

nr. 1(20), martie 2011 - 19 Akademos

randamentul produsului fi nal să crească. Spre deo- 1.00 sebire de spectrele substanţelor iniţiale, în spectrele 280 K 0.98 IR ale compuşilor fi nali uscaţi nu se observă absorb- ţie în regiunea 3350-3200, caracteristică pentru apa 0.96 coordinată, ceea ce dovedeşte înlocuirea completă 1.00 a moleculelor de apă din sfera internă de coordina- 0.98 0.96 200 K re cu ligand organic. Spectrele IR ale compuşilor 9.94 obţinuţi se caracterizează prin prezenţa unei benzi 0.92 de absorbţie de intensitate înaltă în regiunea 1625-

ă -1 1.00 1738 cm atribuită ν(C=O). Coincidenţa poziţiei 0.96 acestei benzi cu poziţia ei în spectrul ligandului 65 K 0.92 necoordinat dovedeşte că acest grup nu participă la 0.88 coordinare. Oscilaţiile de valenţă asimetrice (νas) şi simetrice (ν ) ale grupei carboxilice se manifestă re- Emisie relativ 1.00 s spectiv în intervalele 1597-1414 cm-1 şi 1458-1400 0.96 25 K cm-1, caracteristice pentru grupele COO- coordina- 0.92 te. În regiunea 430-400 cm-1 se manifestă benzi de 0.88

intensitate medie atribuite oscilaţiilor ν(M-N) ce 1.00 confi rmă coordinarea derivaţilor acizilor piridincar- 0.96 4.2 K boxilici la metal prin intermediul atomului de azot 0.92 heterociclic. 0.88 Spectrele Mössbauer reprezintă dublete cu

-3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 următorii parametri: la 300 K valorile DI sunt cu- prinse între 0,72-0,65 mm/s şi cele ale DQ – între Viteză relativă, mm/s 0,96-0,88 mm/s; la 80 K DI=0,79-0,77 mm/s şi Fig.1. Spectrele Mössbauer ale DQ = 1,06-0,95 mm/s. (tab. 1). Valorile deplasării [Fe3IIIO(CH3COO)6(H2O) de izomer sunt caracteristice pentru fi er +3 spin în- (DENA)2]NO3 funcţie de temperatu- alt şi comparabile cu cele ale compuşilor iniţiali – III II ră [18] [Fe2 M O(CH3COO)6(H2O)3]·2H2O. Valorile despicării de cvadrupol în spectrele complecşi- Spectrele Mössbauer ale tuturor complecşilor lor cu derivaţi ai piridinei sunt ceva mai mari de- cercetaţi reprezintă un singur dublet cu o asimetrie cât cele ale compuşilor iniţiali. Aceasta, deoare- slabă, aceasta fi ind funcţie de temperatură (Fig.1). ce coordinarea liganzilor ce conţin azot la metal La temperatura de 80 K valoarea deplasării de conduce la modifi carea nodului coordinativ din isomer (DI ) a spectrelor clusterilor este cuprinsă Na+ {MO6} în {MO5N}, micşorând totodată simetria între 0,63-0,78 mm/s, iar cea a despicării de cva- anturajului metalului. Mai pronunţată este aceas- drupol (DQ) – între 0,52-0,66 mm/s. Aceste valori tă diferenţă în spectrele clusterilor heteronucleari sunt în concordanţă cu starea de oxidare a fi erului III II [Fe2 M O(CH3COO)6L3] faţă de cele ale compuşi- +3 spin înalt (S=5/2). Valoarea momentului mag- lor homonucleari [Fe3O(CH3COO)6L3], care poate fi netic efectiv constituie ~ 3 M.B. (magneton Bohr) explicată prin faptul că simetria carcasei {Fe2MO} şi este esenţial mai mică faţă de valoarea respecti- este mai redusă faţă de cea a {Fe3O}. vă pentru S=5/2 (5,9 M.B.). Atât datele spectrelor Valorile momentului magnetic efectiv consti- Mössbauer, cât şi cele ale măsurătorilor magnetice tuie 3,96-3,80 M.B. Datele spectrelor Mössbauer conduc la concluzia că în aceşti complecşi fi erul se şi valorile momentului magnetic efectiv conduc la afl ă în gradul de oxidare +3 spin înalt, cu manifesta- concluzia că aceşti compuşi coordinativi conţin fi er rea interacţiunii antiferomagnetice între ionii para- cu gradul de oxidare +3 în stare de spin înalt cu in- magnetici de metal. teracţiune antiferomagnetică între particulele para- III II magnetice. Tratarea clusterilor heterometalici [Fe2 M O II II Analiza termică complexă (tab. 2) stabileşte că (CH3COO)6(H2O)3]·2H2O, în care M=Co şi Mn [8] cu exces de ligand organic conduce la substituţia apa de cristalizare se elimină până la temperatura de o totală a moleculelor de apă din sfera internă de co- 83 C, după care începe eliminarea moleculelor sol- ordinare cu formarea compuşilor reprezentaţi prin vate de EEAiN, apoi urmează descompunerea sferei III II interne de coordinare. De menţionat că eliminarea formula generală [Fe2 M O(CH3COO)6L3]·2H2O, în care L=DENA, EEAN, EEAiN. Excesul de li- DENA începe la o temperatură mai înaltă decât ganzi face ca reacţia să decurgă mai energic, iar EEAN şi EEAiN, fapt ce poate fi explicat prin le-

20 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

Tabelul 1. Parametrii spectrelor Mössbauer ale [Fe2MO(CH3COO)6(Py-COR)3] · nSolv [ 20 ] mm/s T, K

No. Compound de Γ de izomer cvadrupol Deplasarea Despicarea 1. 300 0.72 0.88 0.29 [Fe CoO(CH COO) (H O) ] · 2H O 2 3 6 2 3 2 80 0.78 0.97 0.35 2. 300 0.72 0.88 0.45 [Fe MnO(CH COO) (H O) ] · 2H O 2 3 6 2 3 2 80 0.79 0.95 0.48 3. 300 0.68 0.92 0.40 [Fe MnO(CH COO) (DENA) ] · 2H O 2 3 6 3 2 80 0.78 1.06 0.40 4. 300 0.71 0.96 0.29 [Fe CoO(CH COO) (EEAN) ] · 2H O 2 3 6 3 2 80 0.78 1.02 0.29 5. 300 0.66 0.95 0.35 [Fe MnO(CH COO) (EEAN) ] · 2H O 2 3 6 3 2 80 0.78 0.98 0.33 6. 300 0.71 0.93 0.33 [Fe CoO(CH COO) (EEAiN) ] · EEAiN · H O 2 3 6 3 2 80 0.77 1.00 0.31 7. 300 0.65 0.94 0.39 [Fe MnO(CH COO) (EEAiN) ] · EEAiN · H O 2 3 6 3 2 80 0.77 1.02 0.38 gătura mai strânsă a DENA cu atomii metalelor. De tipul de activitate manifestat. Modul de utilizare a asemenea, complecşii care conţin cobalt sunt mai clusterilor constă în tratarea seminţelor înainte de stabili cu 5-35 grade faţă de cei care conţin mangan. semănat şi a aparatului foliar pe parcursul perioa- Descompunerea termică a clusterilor fi nalizează în dei de vegetaţie cu soluţii diluate de10-1 – 10-4 % intervalul de temperatură 300-400 oC cu formarea de masă. Cei mai activi compuşi s-au dovedit a fi [Fe IIIO(CH COO) L ]NO ·nH O, (L=nicotinamida oxizilor Fe2MO4. 3 3 6 3 3 2 (NIA), N,NI-dietilnicotinamida (DENA)) şi Activitatea biologică a unor clusteri homo- şi III II [Fe2 M O(CH3COO)6L3]·nH2O (M=Co, Mn; heterotrinucleari L= DENA). După cum s-a stabilit, clusterii trinucleari ce Utilizarea acestor complecşi la tratarea semin- conţin fi er, cobalt sau mangan atât homo-, cât şi ţelor înainte de semănat conduce la majorarea ener- heterometalici, manifestă activitate biologică selec- giei de germinare a seminţelor, stimularea formării tivă care diferă atât de la cultură la cultură, cât şi şi dezvoltării sistemului radicular şi a creşterii plan- de la soi la soi, deosebindu-se de asemenea şi după telor la etapele iniţiale ale ontogenezei, formarea

Tabelul 2. Rezultatele analizei termice complexe a [Fe2MO(CH3COO)6L3] · nSolv [20]

M Eliminarea Descom- Reziduul g/mol apei punere No. Compound T,°C Gă- Cal- Ince- Sfâr Găsit, Calcu- sit, culat ptul şitul % lat, % % %

1. [Fe2CoO(CH3COO)6(H2O)3]·2H2O 631.0 42-83 5.7 5.71 111 303 37.5 37.18

2. [Fe2MnO(CH3COO)6(H2O)3]·2H2O 627.0 41-76 5.3 5.75 103 293 37.7 36.78

3. [Fe2MnO(CH3COO)6(DENA)3]·2H2O 1107.6 30-80 3.5 3.25 125 340 21.5 20.82

4. [Fe2CoO(CH3COO)6(EEAN)3]·2H2O 1030.4 30-80 3.5 3.25 110 380 22.5 22.77

5. [Fe2MnO(CH3COO)6(EEAN)3]·2H2O 1026.4 40-80 4.0 3.50 105 300 24.5 22.47 6. [Fe CoO(CH COO) (EEAiN) ]· 2 3 6 3 1163.6 30-80 1.5 1.55 110 400 22.0 20.16 ·EEAiN·H2O 7. [Fe MnO(CH COO) (EEAN) ]· 2 3 6 3 1159.6 40-70 1.5 1.55 105 380 22.0 19.89 ·EEAiN·H2O

nr. 1(20), martie 2011 - 21 Akademos

Tabelul.3. Infl uenţa preparatelor Trifenamid şi Trifeden asupra creşterii plantelor de castraveţi Cucumis sativus L. la etapele iniţiale ale ontogenezei (media de la 5 experienţe de laborator) [21] Biomasa Numărul Lungimea, cm Energia de Efectul, % plantulei, rădăcinilor Variante germinare, hipocotilu faĠă de mg, adventive, ridicicolei % lui martor m.p./pl. ramificări 3,5 r 0,2 Martor (H O) 71,4 r 3,0 181,1r 9, 1 9,8r 0, 7 5,1r 0, 5 100,0 2 13,4 r 0,6

0,0001% 3,3 r 0,1 79,1r 5, 2 215,9r 4, 5 9,6r 0, 7 5,9r 0, 5 115,2 masă 13,7 r 0,5 0,001% 3,5 r 0,1 80,9r 2, 4 222,7r 8, 8 10,4r 0, 4 5,7r 0, 3 118,7 masă 14,3 r 0,8 0,01% 3,2 r 0,1 70,5 r 5,5 190,7±4,5 13,0±0,7 7,4±0,4 104,3 masă 11,9 r 0,9 iile apoase de Trifeden Ġ 0,1% 3,0 r1,1 4,8±4,9 181,5±7,5 0,2 1,4±0,6 67,1 Solu masă 0 0,0001% 3,0 r 0,1 73,4±2,9 221,4±7,2 8,6±0,9 5,8±0,3 115,5 masă 16,3 r 0,8 0,001% 3,5 r 0,1 85,7±5,8 233,4±5,2 11,4±0,4 7,3±0,4 126,3 masă 17,8 r 0,5 0,01% 3,7 r 0,2 71,5±5,0 227,0±6,6 11,9±0,5 5,4±0,7 119,3 masă 20,5 r1,6 iile apoase de Trifenamid iile apoase Ġ 0,1% 2,1r 0,9 14,3±5,8 188,4±10,7 0,9±0,4 3,4±1,1 73,5

Solu masă 0 elementelor productivităţii cu repercusiune asupra dindu-se a fi Trifenamid-ul. În ambele cazuri cele recoltei plantelor. mai bune rezultate se observă la utilizarea soluţiilor Utilizarea compuşilor Trifenamid şi Trifeden, apoase cu concentraţia de 0,01-0,001% de masă, clusteri homotrinucleari ai ferului, care conţin re- efectul maxim constituind în cazul Trifenamid-ului spectiv NIA şi DENA, prezintă rezultate foarte bune 126%, iar în cazul Trifeden-ului – 118,7%. Rezulta- la cultivarea plantelor de castraveţi Cucumis sativus tele infl uenţei acestor compuşi asupra formării ele- L. (tab. 3 şi 4) [21], rezultate care ar putea fi aplicate mentelor productivităţii plantelor de castraveţi sunt la completarea noilor tehnologii de cultivare a legu- refl ectate în tabelul 4. Efectul benefi c al compusului melor sau la îmbunătăţirea celor existente. Trifenamid rezultă din majorarea energiei de germi- Din tabelul 3 se vede că ambii compuşi posedă nare a seminţelor, accelerarea rizogenezei, acumu- însuşiri de substanţe bioactive cu efect asupra per- larea biomasei plantei, precum şi de gradul sporit de formanţelor biologice ale plantelor, mai activ dove- ramifi care a rădăcinilor adventive. Este de remarcat Tabelul 4. Infl uenţa compuşilor Trifeden şi Trifenamid asupra formării elementelor productivităţii plantelor de castraveţi Cucumis sativus L. [21] Numărul Masa medie a Productivitatea Variante fructelor la 1 Recolta, g·m-2 Efectul, % 1 fruct, g g/plantă-1 plantă

Martor, H2O 3,0±0,1 73,2±1,8 231,9±5,6 2087,5±50,8 100,0 Soluţie apoasă de Trifeden, 4,0±0,1 78,8±1,3 321,6±5,5 2894,6±49,2 137,7 0,001% masă Soluţie apoasă de 4,7±0,1 86,1±2,1 407,2±9,8 3664,4±88,6 173,7 Trifenamid, 0,001% masă

22 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

Tabelul 5. Conţinutul pigmenţilor asimilatori în frunzele plantelor de porumb [22]

Conţinutul de pigmenţi, mg/100 g masă verde Clorof. „a” Clorof. „b” Cl„a”+ Cl„b” Carotenoizi Carotenoizi/ Variante M±m M±m M±m M±m (Cl”a”+Cl”b”) M 456 Martor 200,70±1,6 100,2±2,2 300,9±3,8 68,73±0,46 0,23 EDDS 219,43±1,8 106,1±0,9 316,53±2,7 81,64±0,6 0,26 Trifeden 222,98±1,2 111,4±0,6 334,38±1,8 89,80±0,38 0,27 M 425 Martor 155,37±1,1 53,4±0,7 208,77±1,8 49,93±0,23 0,24 EDDS 162,13±0,9 56,57±0,4 218,70±1,9 59,31±0,5 0,27 Trifeden 254,58±2,4 90,37±0,9 344,95±3,3 95,70±0,70 0,28 faptul că cele mai bune rezultate se înregistrează la minţelor de porumb înainte de semănat (tab. 5 şi 6) utilizarea soluţiilor apoase de Trifenamid cu con- refl ectă o interconexiune de cauză-efect la tratarea centraţia 0,0001...0,01 %. Tratarea seminţelor de seminţelor înainte de semănat şi performanţele bio- castraveţi Cucumis sativus L. cu Trifeden condiţi- logice ale plantelor: habitusul plantei, suprafaţa fo- onează o stimulare a creşterii plantelor la etapele liară, conţinutul de pigmenţi, acumularea fi tomasei, iniţiale cu 14,8...18,7 % faţă de martor, iar tratarea recolta de boabe. cu Trifenamid asigură o stimulare a creşterii lor cu Tratarea seminţelor cu Trifeden condiţionează 14,5...26,3 %. majorarea conţinutului de clorofi lă „a” cu 5-10% Din datele experimentale rezultă că tratarea comparativ cu EDDS şi, respectiv, 10-50% faţă de plantelor cu Trifeden conduce la stimularea fructi- martor. Cantitatea de clorofi lă „b” creşte respectiv fi cării cu 30...35 %, a creşterii fructelor cu 7,5...8,0 cu 5-6% sub infl uenţa EDDS şi cu 10-60 % sub ac- %, ceea ce asigură majorarea productivităţii plante- ţiunea Trifeden-ului faţă de martor. lor cu 38,7 % faţă de plantele martor. td1 – autenticitatea diferenţei între EDDS şi mar- Fructifi carea plantelor a sporit cu 50...52 %, tor; td2 – autenticitatea diferenţei între Trifeden şi masa medie a unui fruct, detaşat în aceleaşi terme- martor; td3 – autenticitatea diferenţei între Trifeden ne, prevalează faţă de martor cu 15...17 %, iar pro- şi EDDS. ductivitatea plantei este de 1,7 ori mai mare. Difecoden-ul reprezintă un cluster heteronucle- Rezultatele determinării elementelor de formare ar al fi erului(III) şi cobaltului(II) în baza DENA. a productivităţii plantelor de castraveţi, prin urma- Cercetările au demonstrat că acest compus la fel re, refl ectă dependenţa veridică a acestora de natura manifestă activitate pentru reglarea creşterii, dez- SBA folosită pentru tratare. Un efect major se obţine voltării şi productivităţii plantelor de porumb hi- la tratarea plantelor cu soluţie apoasă de Trifenamid brid [23]. Tratarea seminţelor s-a efectuat cu H2O în concentraţie de 0.001% masă. pentru varianta „martor”, cu CoEDDS (EDDS Compusul Trifeden manifestă activitate biologi- – acidul etilendianin-N,NI-disuccinic) de 0,001% că benefi că şi în cazul tratării seminţelor şi plante- pentru varianta „analog proxim” şi cu Difecoden. lor de porumb. Rezultatele obţinute la tratarea se- Din datele obţinute rezultă că Difecoden-ul mani- Tabelul 6. Infl uenţa substanţelor bioactive asupra formării elementelor productivităţii plantelor de porumb [22] Recolta de Suprafaţa foliară, m2/ grăunţe, q·ha-1 Înălţimea,cm Biomasa, g/pl. Variante pl. În condiţii În condiţii de satisfăcătoare secetă M+m td M+m td M+m td M+m td M+m td Martor 163,7±3,2 0,524±0,01 283,0±8,4 79,4±1,2 55,0±1,5 td EDDS 154,7±2,4 1 0,629±0,03 3,3 349,4±9,8 5,1 84,2±1,3 2,7 57,4±1,1 1,3 2,2

td2 12,3 12,7 10,1 11,8 6,9 Trifeden 189,1±1,8 0,656±0,01 421,3±6,9 99,8±1,6 80,0±1,5 td3 11,6 2,2 6,0 7,5 12,2

nr. 1(20), martie 2011 - 23 Akademos festă activitate biologică mai pronunţată compara- 3. Brescian-Pahor N., Farcolin M., Marzilli L.G., Randac- tiv cu Trifeden-ul, care se manifestă prin intensifi - cio L. et al. // Coord. Chem. Rev. 1985. V.63. P. 1. carea proceselor de creştere, dezvoltare şi formare 4. Матковский К.Л., Балан Н.А., Батыр Д.Г. и др. // Изв. a elementelor productivităţii. Tratarea seminală АН МССР. Сер. биол. и хим. наук. 1969. №4. C. 3. cu Difecoden are o infl uenţă benefi că semnifi ca- 5. Матковский К.Л., Болога О.А. // Глобус науки. 2006. Т. 6. С. 34. tivă asupra creşterii plantelor în înălţime, formării 6. Матковский К.Л. // Изв. АН МССР. 1971. №5. C. 88. aparatului foliar, acumulării fi tomasei, precum şi 7. Thell, E.C., Ann.Rev. Biochem., vol.56, p.289. asupra recoltei de boabe. La plantele tratate semi- 8. Harrison, P.M., Biochem. Educ., 1986, vol.14, p.154. nal cu Difecoden acumularea de fi tomasă, inclu- 9. Inorganic Biochemistry, Eichhorn,G.L., Ed., Amster- siv a ştiuleţilor, a fost semnifi cativ mai mare în dam: Elsevier, 1973, vol.1;1975,vol.2. comparaţie cu varianta „analog proxim”. Recolta 10. Diminuarea impactului factorilor pedoclimatici extre- de boabe la hectar de la plantele tratate cu Difeco- mali asupra plantelor de cultură. Academia de Ştiinţe a Moldo- den la umiditatea standard a constituit 194,45%, în vei. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltării Tehnologică. varianta „analog proxim” – 108,7 faţă de martor. Chişinău, 2008. 340 p. Efectul de la tratarea cu Difecoden este semnifi - 11. Gârban Z. Interaction of deoxyribonucleic asid with cativ după nivelul întâi de probabilitate (Brevet de divalent metal ions and structural pecularities of the reyulted complexes. Proc. Of the 2nd International Symposium on „Me- invenţie MD nr. 857). tal Elements in Environment, Medicine and Biology”, Timis- Rezultatele investigaţiilor conduc la concluzia hoara, Romania, 1997, p.99-108. că Difecoden-ul posedă proprietăţi biologic active, 12. Штефырцэ А.А. Физиолого-биохимические осо- care se manifestă prin intensifi carea creşterii coleo- бенности адаптации яблони к неустойчивому влагообеспе- ptilului şi sistemului radicular, precum şi a formării чиванию. Кишинев: Штиинца, 1993 б198 с. aparatului foliar, acumulării masei plantelor şi spo- 13. Штефырцэ А.А., Чернат В.И., Горелов И.П. и др. ririi productivităţii. Применение комплексонатов металлов для регуляции во- дообмена, роста и продуктивности яблони. Перспективы Concluzii интенсификации производства и переработки плодов ССР 1. Moleculele de apă din sfera internă de coordi- Молдова. Кишинев: ГАК ССРМ, 1988,с. 126-129. III 14. R.Weiland and E.Gussman, Ber.B.42-S. (1909)3381. nare a [Fe3 O(CH3COO)6(H2O)3]X şi III II 15. C.Oldham, Progress in Inorg.Chem., 10(1968)223. [Fe2 M O(CH3COO)6(H2O)3] (M=Co, Mn) pot fi substituite cu liganzi organici neu- 16. R.C.Mehrota and R.Bohra, Metal carboxylates, Toron- tri (L), precum: nicotinamida (NIA), N,NI-di- to Academic Press, London(1983). etilnicotinamida (DENA), esterii acizilor ni- 17. Turta K.I., Bulgac I.I., Şofransky V.N., Dranca I.V., cotinic (EEAN) şi izo-nicotinic (EEAiN), con- Spânu V., Filoti G. Bul.A.Ş.M. Ştiinţe Biologice şi Chimice, 5(1993)59 (Rom.). ducând la formarea [Fe IIIO(CH COO) L ]X şi 3 3 6 3 18. Turta K.I., Solonenco A.O., Bulgak I.I., Jovmir F.K., III II [Fe2 M O(CH3COO)6L3], unii dintre care manifes- Rosenberg M., Stelmaszyk P., Filoti G. The Magnetic Pro- tă activitate biologică. perties of Trinuclear Fe(III) Substituted Carboxylate Clusters. 2. Compuşii obţinuţi se atribuie la clasterii homo- Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry, Articles,

şi heterotrinucleari de tip μ3-oxo în care fi erul se afl ă Vol.190, No.2 (1995) 347-355. în gradul de oxidare +3 şi stare de spin înalt. 19. Turta K.I., Spataru T.A., Shova S.G., Vrajmasu V., 3. Descompunerea termică a compuşilor co- Abstracts XIth Conf. „Phycal Methods in Coord. Chemistry”, ordinativi examinaţi decurge pe etape. Eliminarea Kishinev 28-30 Sept.1993. DENA începe la o temperatură mai înaltă decât 20. Turte K.I., Bulgak I.I, Zhovmir F.K., Spatar, F.A., EEAN şi EEAiN, fapt ce poate fi explicat prin le- Dranka I.V. and Shafranskii V.N. Synthesis and Study of Heteronuclear Iron-Containing μ3-Oxoacetates of the Type gătura mai strânsă a primului ligand cu atomii me- III II [Fe2 M O(CH3COO)6L3]·nSolv with Derivatives of Nicotinic talelor. Complecşii ce conţin cobalt sunt mai stabili and Isonicotinic Acids. termic faţă de cei care conţin mangan. 21. Russian Journal of Inorganic Chemistry, Vol.40, No. 7, 4. Tratarea seminţelor înainte de semănat cu 1995, p.p.1103-1107. soluţii apoase de clasteri homo- şi heterotrinucleari 22. Ştefîrţă A. et al. Procedeu de cultivare a plantelor de conduce la majorarea energiei de germinare a se- castraveţi Cucumis sativus L. În: Brevet de invenţie MD nr. minţelor, accelerarea formării şi dezvoltării sisteme- 2044. MD BOPI nr.12, 2002. lor radicular şi foliar, acumularea biomasei plante- 23. Ştefîrţă A. et al. Procedeu de tratare a seminţelor îna- lor, majorarea productivităţii şi recoltei la castraveţi inte de semănat. În: Brevet de invenţie MD nr. 857. MD BOPI (Trifeden, recolta creşte cu 73%) şi porumb (Trife- nr.10,1997. 24. Ştefîrţă A. et al. Hexa-μ-acetato(O,OI)- μ -oxo- den, Difecoden, recolta creşte cu 95%). 3 tris(N,NI-dietilnicotinamidă)- difi er(III)cobalt(II)monohidrat, Bibliografi e posedând activitate de reglare a creşterii, dezvoltării şi produc- 1. Thomas T.W., Underhill A.E. // Chem. Commun. 1969. tivităţii plantelor. În: Brevet de invenţie MD nr. 955. MD BOPI V.13. P. 725. nr. 4, 1998. 2. Рогачев Б.Г., Хиндекель М.Л. // Изв. АН СССР. 1969. № 1. 141.

24 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

AMBRA CENUŞIE până la 100 de kg. Este cunoscut un caz când o piesă de ambră cenuşie a atins masa de tocmai 400 kg! ÎN PARFUMERIE Nimerind în apa de mare la moartea animalului sau pe alte căi, sub acţiunea îndelungată a luminii acad. Pavel VLAD solare, a aerului şi a apei de mare, ambra cenuşie se decolorează şi se solidifi că, treptat căpătând o culoare gri deschisă şi un miros unic, complex şi AMBERGRIS IN PERFUMERY foarte agreabil. Majoritatea parfumurilor de top This paper is devoted to ambergris, a metabolite found in the gut of cashalots. includ în componenţa lor substanţe cu miros de Ambergris is highly appreciated by perfumers ambră cenuşie. for its unique scent and fi xative properties. The Importanţa ambrei cenuşii a servit drept imbold main chemical constituent of the ambergris is the pentru studiul compoziţiei sale chimice, studiu care tricyclic triterpene ambrein. On its oxidation, a fost derulat încă la începutul secolului al XIX- the odorous compounds characteristic for lea. Conform datelor chimistului francez Edgar ambergris are formed, one of the most important Lederer, componentele chimice mai importante being ambrox. Because of the almost complete ale ambrei cenuşii sunt următoarele: hidrocarbura worldwide ban on whaling, the necessity saturată pristan (C18H38) (2-4 %), epicoprosterolul appears to fi nd synthetic substitutes for şi esterii acestuia (30-40%), coprosterolul (1-5 %), ambergris. Ambrox turned out to be a suitable coprostanona -3 şi alte cetone (6-8%), acizi (5%), substitute, which was obtained from diterpene esteri (5-8%). O altă componentă predominantă în sclareol, isolated from clary sage. A range of new compounds with ambergris-like odorous afară de epicoprosterol este triterpenoida triciclică were prepared in the laboratory headed by the ambreina 1 (25-45%). Structura şi stereochimia author, from the by-products formed in three acestui compus au fost clarifi cate în urma unor steps transformation of sclareol into ambrox. studii aprofundate întreprinse de chimiştii elveţieni în frunte cu Laureatul Premiului Nobel L. Ruzicka şi de cei francezi în frunte cu prof. E. Lederer, Ambra cenuşie sau gri a fost una dintre cele mai menţionat anterior. de preţ mirodenii din antichitate. Graţie calităţilor Din punct de vedere parfumeric, ambreina este sale odorante şi fi xative unice, aceasta este extrem cea mai importantă componentă a ambrei cenuşii. de apreciată în parfumerie, constituind una din Pe parcursul maturizării ambrei cenuşii simultan materiile prime de bază pentru parfumeria de lux. decurge şi procesul chimic de degradare a ambreinei Ambra cenuşie este o concreţiune care se sub infl uenţa luminii solare şi a oxigenului din formează în tractul gastrointestinal al speciei aer, catalizată de ionii Cu2+, prezenţi în ambră sub de balene numită albastră sau caşalot (Physeter formă de complecşi cu hemocianina. Ca urmare, macrocephalus L.) drept consecinţă a unor dereglări se formează un amestec complex de compuşi ale sistemului lor digestiv. La etapa formării, ea mono- şi bicarbociclici, o parte din ei posedând reprezintă o masă moale de culoare întunecată sau miros, asigurând în ansamblu aroma proprie ambrei neagră, cu miros neplăcut, fecalic. Bucăţile de ambră cenuşii. Printre ultimii sunt derivaţii ciclohexanului cenuşie se aseamănă cu nişte pietre şi pot cântări 2-4, ai octalinei 5-6 şi ai decalinei 7-8 (fi gura 1). De

OH CHO

O 1 2 3

OH OH O O

Cl H 4 5 6 7 8

Figura 1. Compuşi chimici ce asigură aroma proprie ambrei cenuşii

nr. 1(20), martie 2011 - 25 Akademos

OH H OH OH

CO2H OH OH

OH 9 10 11 12

OH

COOH OH OH OH

13 14 15 16, 13Z 17, 13E Figura 2. Diterpenoide labdanice accesibile menţionat că printre derivaţii ciclohexanului se afl ă Soluţia a fost găsită la sfârşitul anilor 1940 de către şi o clorură 4, originea căreia a rămas necunoscută. chimiştii elveţieni M. Stoll şi M. Hinder [1]. Studiind Partea odorantă, volatilă a ambrei cenuşii constituie diterpenoida biciclică sclareolul 9, izolat din planta o fracţie minoră a ei. etero-oleaginoasă salvia tămâioasă (Salvia Sclarea Examinarea structurii compuşilor 2-8 L.), ei au atras atenţia asupra faptului că soluţiile- demonstrează elocvent că ei se formează în urma mume, acumulate la realizarea unor transformări scindării legăturii duble ce uneşte părţile mono- şi oxidative ale sclareolului, au miros caracteristic biciclice ale ambreinei 1. Această concluzie a fost de ambră cenuşie cu toate că sclareolul este un confi rmată prin simularea procesului de scindare compus inodor. În urma cercetărilor efectuate, ei a ambreinei 1 in vitro: la iradierea ambreinei 1 au obţinut din sclareol oxidul perhidronaftofuranic cu lumină ultravioletă în prezenţa oxigenului şi a 8, numindu-l (-) ambrox şi descriindu-l cu mult fotoexcitantului Roz-Bengal s-a obţinut acelaşi înainte ca acesta să fi fost izolat din ambra cenuşie amestec de substanţe care anterior au fost izolate (1977). Actualmente acest oxid este produs de din ambra cenuşie. câteva fi rme de parfumuri sub diferite denumiri Practic, una dintre cele mai importante comerciale: (-) ambrox (Firmenich et Sie, Elveţia, componente ale ambrei cenuşii este oxidul prima producţie comercială), ambroxan (Henkel, perhidronaftofuranic 8 cunoscut sub denumirea Germania), amberlyn (Quest, Marea Britanie) şi de ambrox. În prezent el ocupă un loc central în ambroxid (Institutul Unional de Cercetări Ştiinţifi ce crearea compoziţiilor odorante cu miros de ambră. a Compuşilor Odoranţi de Sinteză şi Naturali cu Acest compus nu numai că emană miros puternic de Uzina Experimentală, URSS). Consumul anual de ambră, dar este foarte stabil şi posedă proprietăţi de ambrox atinge 15-25 tone, preţul fi ind destul de mare fi xator, reţinând componentele mirositoare volatile (1 000 dolari SUA pentru 1 kg). Ambroxul 8 poate fi din compoziţii şi asigurând timp mai îndelungat obţinut atât prin sinteză totală din precursori alifatici păstrarea componenţei amestecului odorant iniţial. (în formă racemică), cât şi sub formă enantiomeric La început, ambra cenuşie era găsită şi colectată pură în urma semisintezei din diferite diterpenoide pe malul oceanelor, ca mai apoi, odată cu creşterea biciclice labdanice sau sesquiterpenoide biciclice vertiginoasă a cererii, să fi e obţinută prin vânătoarea drimanice, în moleculele cărora preexistă sistemul caşaloţilor, care cu timpul a devenit exagerată, decalinic specifi c oxidului 8 cu un şir de centre punând în pericol existenţa lor ca specie. Ca urmare, asimetrice. vânatul caşaloţilor a fost interzis, iar în unele ţări, S-a dovedit, totuşi, că mirosul ambroxului de exemplu, în SUA, a fost interzisă şi utilizarea racemic diferă de cel al enantiomerului lui ambrei cenuşii. Astfel, industria parfumurilor a fost natural levogir. Din aceste considerente, ultimul lipsită de o materie primă mult solicitată. este mai preţuit în parfumerie şi, în consecinţă, Era fi resc ca în situaţia creată eforturile chimiş- calea predominantă de obţinere a lui rămâne tilor să fi e îndreptate spre căutarea unor înlocuitori ai cea semisintetică din diterpenoidele labdanice ambrei cenuşii preparaţi din materii prime accesibile. accesibile. Sunt cunoscute mai multe astfel de

26 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei diterpenoide (sclareolul 9, larixolul 10, manoolul La Institutul Unional de Cercetări Ştiinţifi ce 11, acidul labdanolic 12, acidul zamoranic 13, cis- a Compuşilor Odoranţi de Sinteză şi Naturali din 14 şi trans- 15 - abienolii, (13Z) - 16 şi (13E) - Moscova amestecul de oxizi 8 şi 20 se obţinea din 17 - neoabienolii ş.a., (vezi fi gura 2), dar compusul sclareol 9 în trei etape. La prima etapă sclareolul era iniţial, preferat, rămâne sclareolul 9, care se izolează oxidat cu amestec cromic luat în cantitate de 10 atomi uşor din extractul obţinut din salvia tămâioasă la de oxigen activ la 1 mol de sclareol. Randamentul producerea uleiului eteric de salvie, sau se extrage norambreinolidei 18 constituia 50-58%. La a doua cu solvenţi organici (de exemplu, cu eter de petrol) etapă lactona 18 se reducea cu borohidrură de din deşeurile vegetale rămase după hidrodistilarea potasiu în isopropanol, dând diolul 19 cu randament uleiului eteric. de 50-51%. În ultima etapă diolul 19 era tratat cu La scindarea sclareolului 9 cu diferiţi oxidanţi, acid paratoluensulfonic. Se considera că produsul produsul de bază este γ-lactona 18, numită de reacţie, ambroxidul, constă dintr-un amestec de norambreinolidă sau sclareolidă. Ea se formează oxizi 8 şi 20, dar componenţa lui nu a fost studiată. A şi la oxidarea ambreinei 1. La reducere cu hidruri rămas nedeterminată şi stereochimia oxizilor 8 şi 20. norambreinolida 18 dă sclarodiol 19, care la tratarea Metoda de obţinere a ambroxidului era imperfectă cu agenţi deshidratanţi dă un amestec de ambrox deoarece randamentul sumar al produsului fi nal 8 şi 8-epiambrox 20 (schema 1). Ultimul compus nu depăşea 20%. Totodată, se forma o cantitate posedă miros puternic de ambră, dar calităţile lui mare (70%) de deşeuri. În această situaţie colegii odorante sunt inferioare celor ale ambroxului 8. din Moscova s-au adresat la Institutul de Chimie

O OH O O O [O] pTsOH 9 OH + '

18 19 8 20 Schema 1. Compuşi de sinteză utilizaţi ca înlocuitori ai ambrei cenuşii al Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu propunerea borohidrura de litiu obţinută in situ din borohidrura de a participa pe bază de contract la perfectarea de potasiu şi clorura de litiu în isopropanol. Ca tehnologiei de obţinere a ambroxidului. Era rezultat, cantitatea de reducător s-a micşorat cu cunoscut că Laboratorul de chimie a terpenoidelor 47%, randamentul diolului 19 a constituit 90-93%, din Institutul de Chimie al A.Ş.M. avea o experienţă iar izopropanolul a fost regenerat cu 80%. Metoda bogată în studiul diterpenoidelor labdanice. de reducere a fost implementată în producere. Astfel, în urma acestei colaborări, a fost stabilită A fost studiată componenţa ambroxidului componenţa produsului mirositor comercial obţinut anterior. După cum s-a stabilit, conţinutul ambroxid şi perfecţionate etapele de obţinere a lui oxizilor 8 şi 20 nu depăşeşte 45%. În componenţa din sclareol. La prima etapă a fost studiată lui mai intrau 4 compuşi lipsiţi de miros. componenţa părţii acide a produsului de oxidare a Noi am elaborat o metodă nouă de obţinere a sclareolului ce constituia 40-45% din acest produs. oxizilor din 1,4-dioli la tratarea acestora cu produsul Partea acidă conţinea aproximativ 20 de componente. de interacţiune a DMSO cu trimetilclorsilan. Practic, toate ele au fost identifi cate, fapt ce a permis Randamentul ambroxului 8 a constituit 86%, al să elaborăm o metodă efi cientă de transformare a doilea oxid 20 mai puţin valoros în acest caz nu se părţii acide în produs mirositor prin esterifi carea formează. acestei fracţii cu etanol în prezenţa acidului sulfuric A fost stabilită şi componenţa părţii neutre şi reducerea produsului obţinut cu borohidrură de nesaponifi cabile formate la oxidarea sclareolului litiu, obţinută in situ din borohidrură de potasiu şi cu amestec cromic. Ea cuprinde 23 componente. La clorură de litiu în izopropanol. Produsul nou obţinut, distilarea acestei părţi neutre, în vid, în prezenţă de numit ambrol, posedă miros de ambră. Metoda de acid ortofosforic, se obţine un produs mirositor nou obţinere a lui a fost brevetată şi implementată în numit chetoxid care a fost brevetat şi implementat. producere. Aşadar, practic toate „deşeurile” formate La etapa a doua – reducerea norambreinolidei la sinteza ambroxidului au fost transformate în 18, borohidrura de potasiu a fost substituită cu compuşi mirositori utilizaţi în parfumerie.

nr. 1(20), martie 2011 - 27 Akademos

De menţionat că pe parcursul acestei lucrări a fost Cercetătorii Institutului de Chimie al A.Ş.M. au realizată sinteza unui număr mare de compuşi oxidici elaborat metode originale de preparare a unei odoranţi tetrahidrofuranici şi tetrahidropiranici din game largi de compuşi noi cu miros de ambră din domeniul norlabdanic (decalinic şi hidrindanic). sclareol. Studiul lor a demonstrat că regula triaxială a lui Ambrei cenuşii şi, mai cu seamă, obţinerii Ohloff, care explică existenţa mirosului de ambră la inlocuitorilor sintetici ale ei le-au fost consacrate compuşii decalinici, nu dispunea de forţă predictivă. sute de publicaţii (articole, teze, patente). Prepararea Noi am propus o teorie nouă logico-structurală şi lor rămâne şi în continuare un subiect de interes electrono-topologică de stabilire a dependenţei major, deoarece nu toate problemele, mai cu seamă mirosului de ambră de structura compuşilor ce cele tehnologice, de obţinere a compuşilor cu miros posedă astfel de miros. de ambră din sclareol, au fost rezolvate în mod Astfel, norambreinolida 18, pe de-o parte, este satisf ăcător. un metabolit al activităţii vitale a unui animal, a Bibliografi e balenei albastre, iar pe de altă parte, poate fi obţinută [1] M.Hinder, M. Stoll, Odeur et constitution IV. din metabolitul unei plante, a salviei tămâioase, fapt Sur les epoxydes hydroaromatiques a odour ambree. ce se datoreşte identităţii structurale şi sterice a Helv.Chim.Acta, 33, N 5, 1308-1312 (1950). fragmentelor biciclice ale ambreinei 1 şi sclareolului [2] П.Ф. Влад, Химия душистых веществ 9. Prin urmare, norambreinolida reprezintă o punte на основе лабдановых дитерпеноидов. Успехи chimică ce leagă între ele o plantă şi o balenă. химии, 51(7), 1129-1159 (1982). Vom menţiona că sclareolul 9 a fost produs în [3] П.Ф. Влад, М.Н.Колца, Синтез и Republica Moldova pe scară semiindustrială pe применение душистых веществ из лабдановых parcursul mai multor ani din deşeurile vegetale дитерпеноидов, Кишинев, Штиинца, 1988, acumulate la producerea uleiului volatil de salvie. 182 с.

Nicolae Coţofan, Farfurie decorativă, 2008, şamotă

28 - nr. 1(20), martie 2011 2011 – Anul Internaţional al Chimiei

RECICLAREA DEŞEURILOR seamă a celor ce vizează deşeurile menajere solide, este generată de modul defectuos în care sunt solu- DIN MASE PLASTICE ţionate în prezent etapele de procesare a deşeurilor. PRIN PROCEDEE Cu cât e mai completă structura eliminării deşeuri- lor menajere solide, cu atât mai deplin se realizează MECANOCHIMICE operaţiile de gestionare a acestora pe principiul dez- voltării durabile. dr. hab. Fliur MACAEV, Situaţia actuală în domeniul gestionării deşeuri- Serghei BUJOR, director general lor în Republica Moldova [1-6], fi ind similară altor al Companiei UISPAC, ţări în curs de dezvoltare, se afl ă la etapa iniţială şi include doar două elemente de bază: dr. Aliona MEREUŢĂ - sursa de generare a deşeurilor menajere solide; - depozitul de deşeuri menajere solide. PLASTIC RECYCLING BY USE THE Evacuarea deşeurilor la gunoişti rămâne a fi o MECHANO-CHEMISTRY modalitate primordială de anihilare a lor. Plastic recycling is the process of recove- Luând în consideraţie îmbunătăţirea calităţii ring scrap or waste plastics and reprocessing masei plastice, ridicarea rezistenţei ei la oxidare, the material into useful products. The process problema utilizării deşeurilor respective devine tot involves the conversion of mix of polymers into mai difi cilă din punct de vedere tehnic şi economic. completely different by use ecologically friendly mechano-chemical procedure. Such a process Înhumarea sau evacuarea lor la gunoişti nu are prac- would be able to accept almost any polymer or tic niciun grad de utilitate. Folosirea produselor din mix of polymers, including other waste. mase plastice în mai multe ramuri ale economiei presupune o creştere continuă a cantităţilor de deşe- Unul dintre cele mai evidente rezultate ale acti- uri din aceste materiale, deci, şi suprafeţele destina- vităţii antropogene este formarea deşeurilor. Dintre te gunoiştilor cresc vertiginos. acestea, deşeurile din mase plastice ocupă un loc În timpul de faţă tot mai multă atenţie se atrage deosebit datorită proprietăţilor lor unice. elaborării proceselor şi metodelor de utilizare a de- Masele plastice sunt nişte produse chimice pe şeurilor din mase plastice. Deşeurile din mase plas- baza polimerilor macromoleculari cu catene lungi. tice pot fi subdivizate în 3 categorii: Pe plan mondial, producţia de mase plastice creşte 1) resturi tehnologice de producere, care se anual cu 5-6 %, ajungând, în 2010, la 250 mln. de acumulează în procesul de obţinere şi sinteză a ter- tone. În prezent, prelucrarea deşeurilor din materi- moplastelor; ale polimerice constituie o problemă de actualitate 2) deşeuri de consum industrial, care se acu- nu numai din punctul de vedere al ocrotirii mediului mulează în urma ieşirii din uz a articolelor din ma- ambiant, ci şi din cauza defi citului polimerilor. În teriale polimerice utilizate în diferite domenii ale aceste condiţii, deşeurile de mase plastice devin o economiei (anvelope amortizate, recipiente şi mate- sursă importantă de materie primă şi energie. riale de ambalare, diferite componente ale maşinilor Soluţionarea problemelor legate de protecţia şi echipamentelor, deşeuri de peliculă polimerică mediului ambiant necesită investiţii semnifi cative folosită în agricultură etc.). Toate aceste tipuri de de capital. Costul prelucrării şi anihilării deşeuri- deşeuri sunt relativ omogene, conţin un minim de lor din mase plastice depăşeşte aproximativ de 8 impurităţi şi de aceea reprezintă sursa ideală de ma- ori cheltuielile de prelucrare a majorităţii deşeuri- terie din punctul de vedere al reciclării lor; lor industriale şi aproape de 3 ori cheltuielile de ni- 3) deşeuri menajere care se acumulează în micire a deşeurilor menajere. Acest fapt se explică gospodării casnice, la întreprinderile de alimentaţie prin proprietăţile specifi ce ale maselor plastice, care publică etc. şi, ajungând la gunoiştile municipale, fac nepotrivite şi complicate metodele cunoscute de devin deşeuri mixte. nimicire a deşeurilor solide. Utilizarea deşeurilor Problemele privind reciclarea deşeurilor po- polimerice permite economisirea materiei prime (în limerice sunt multiple. Ele au specifi cul lor, însă primul rând a petrolului) şi a energiei electrice. aceasta nu le face insurmontabile. Cele mai mari Gestionarea deşeurilor în Republica Moldova difi cultăţi se referă la prelucrarea şi utilizarea de- este una din problemele difi cile, complexe şi de- şeurilor mixte. Cauza principală stă în incompati- parte de a fi rezolvată în conformitate cu restricţiile bilitatea tehnologică a termoplastelor care intră în şi standardele internaţionale. Agravarea lor, mai cu componenţa deşeurilor menajere, ceea ce face ne-

nr. 1(20), martie 2011 - 29 Akademos cesară separarea lor pe etape. În afară de aceasta, lor plastice duce, de obicei, nu numai la schimbarea strângerea articolelor uzate din polimeri este un pro- formei corpului solid, ci şi la acumularea defectelor cedeu complicat din punct de vedere organizatoric în el care provoacă schimbarea proprietăţilor lui fi - şi până în prezent imposibil de aplicat pe teritoriul zico-chimice, inclusiv a reactivităţii [7-10]. Republicii Moldova. La prelucrarea mai multor polimeri are loc o Majoritatea deşeurilor sunt anihilate prin îngro- interacţiune de tipul reacţiei chimice. Totuşi, şi în parea în sol sau prin incinerare. Această cale însă cazul activării termice a reacţiilor în faza solidă, este economic nerentabilă şi difi cilă din punct de pentru iniţierea reacţiilor mecanochimice este ne- vedere tehnologic. În plus, îngroparea, scufundarea cesară aplicarea unei cantităţi sufi ciente de energie şi incinerarea deşeurilor polimerice duce la polua- mecanică. Energia poate fi adusă prin utilizarea unui rea mediului ambiant, reducerea suprafeţei terenuri- reactor-activator. Schimbările care au loc în materia lor utilizabile (organizarea gunoiştilor) etc. supusă prelucrării sunt ireversibile, în timp ce pro- Calea principală de utilizare a deşeurilor din prietăţile fi zico-chimice, de exemplu, ale unei peli- mase plastice este reutilizarea sau reciclarea. După cule din polietilenă care a fost utilizată timp de două cum s-a demonstrat, cheltuielile capitale şi de ex- sezoane, după presare şi extruziune sunt aproape to- ploatare pentru aplicarea principalelor metode de tal regenerate. reciclare a deşeurilor sunt echivalente sau, în unele Acumularea defectelor poate fi utilizată în chi- cazuri, mai mici decât cele necesare pentru nimici- mia mecanică pentru accelerarea reacţiei cu partici- rea lor. Aspectele pozitive ale reciclării sunt obţine- parea maselor plastice solide, reducerea temperatu- rea produselor de consum pentru diferite domenii rii proceselor şi pentru alte moduri de intensifi care a ale economiei naţionale şi lipsa poluării repetate a reacţiilor chimice în faza solidă. O asemenea abor- mediului ambiant. dare poate fi promovată în cazul prelucrării deşeu- Din aceste considerente, reciclarea deşeurilor rilor mixte. reprezintă nu numai o soluţie raţională din punct de Aplicarea activării mecanice a substanţelor pen- vedere economic, ci şi preferabilă ecologic pentru tru producerea materialelor noi a fost împiedicată rezolvarea problemelor de utilizare a deşeurilor din anterior de lipsa morilor activatoare. În prezent, mase plastice. aceste mori sunt elaborate şi pot fi folosite pentru Alegerea parametrilor tehnologici de prelucra- utilizarea repetată a maselor plastice la producerea re a deşeurilor din mase plastice şi a domeniilor de materialelor noi şi pentru lărgirea domeniului de utilizare a articolelor confecţionate din ele este con- utilizare a materialelor polimerice. diţionată de proprietăţile lor fi zico-chimice, meca- nice şi tehnologice, care într-o măsură considerabilă Bibliografi e 1. Bold O. V., Mărărcineanu G. A. Managementul diferă de cele ale polimerului iniţial. deş eurilor solide şi industriale. Bucureşti, 2003, p.61- Pentru a transforma deşeurile de termoplaste în 105. materie primă bună pentru confecţionarea diferite- 2. Cibotaru V., Angelescu A. Gestionarea deşeurilor lor articole de consum, este necesară prelucrarea lor urbane. Economia, 1/2004, p. 78-83. preventivă – preponderent prin măcinare şi granula- 3. Departamentul Statisticii şi Sociologiei al Repu- re. Măcinarea este o etapă importantă de pregătire a blicii Moldova // Anuarul Statistic al Republicii Moldova deşeurilor pentru prelucrarea lor ulterioară, deoarece anul 2003. Chişinău: Statistica, 2003, p. 704. 4. Duca Gh., Ţugui T. Managementul deşeurilor. / gradul de măcinare determină densitatea, friabilita- Chişinău, Tipografi a „Ştiinţă”, 2006, p. 248. tea şi mărimea particulelor produsului fi nal. Reglarea 5. Programul Naţional de Valorifi care a Deşeurilor gradului de măcinare permite mecanizarea procesu- de producere şi managere, HG nr.606 din 28.06.2000. lui de prelucrare, creşterea calităţii produsului prin Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova. nivelarea caracteristicilor lui tehnologice, reducerea 6. Ţugui T. Elemente strategice în planifi carea ma- duratei altor operaţiuni tehnologice, simplifi carea nagementului deşeurilor menajere solide conform direc- echipamentului de prelucrare. Una dintre metodele tivelor UE // The 3rd International Conference “Ecolo- gical Chemistry”, May 20-21 2005, Chisinau, Moldova. de perspectivă este măcinarea criogenică, care permi- Book of Proceedings, p.591-597. te obţinerea pulberilor cu grad de dispersie de 0,5…2 7. Симионеску К., Опреа К., Механохимия высо- mm. Aplicarea acestei metode are multiple avantaje: комолекулярных соединений, пер. с рум., M., 1970. reducerea duratei de amestecare, a consumului de 8. Барамбойм H. К., Механохимия высоко моле- energie şi timpului de lucru necesar pentru deservirea кулярных материалов, 2 изд., M., 1971. mecanismelor de amestecare, distribuirea mai bună a 9. Торнер P. В., Основные процессы переработки componentelor în amestec, reducerea distrugerii can- полимеров, M., 1972. 10. Казале А., Портер Р., Реакции полимеров tităţii de macromolecule etc. под действием напряжений, пер. с англ., Л., 1983. De menţionat că deformarea mecanică a mase-

30 - nr. 1(20), martie 2011 Sociologie

ŞTIINŢĂ ŞI SOCIETATE: 2010, autori V. Moraru şi V. Mîndru. De menţionat că cercetarea de tip monitoring relevă opiniile, es- PERCEPŢII, ESTIMĂRI, timările şi propunerile oamenilor de ştiinţă privind AŞTEPTĂRI situaţia din domeniu şi măsurile care trebuie între- prinse în vederea îmbunătăţirii acesteia, evaluarea de către cercetătorii ştiinţifi ci a propriei activităţi şi dr. Valeriu MÎNDRU a instituţiilor în care sunt angajaţi, efi cienţa utilizării potenţialului de muncă, resurselor umane. Se anali- SCIENCE AND SOCIETY: PERCEPTI- ONS, ASSESSMENTS, EXPECTATIONS zează, de asemenea, condiţiile de muncă, necesită- In 2010, for the fi rst time in Moldova, Euro- ţile de dezvoltare a personalului ştiinţifi c, nivelul de pean Integration and Political Science Institute mulţumire a cercetătorilor de activitatea pe care o of the Academy of Science has developed a new desfăşoară managerii Academiei de Ştiinţe, institu- sociological survey “Science and Society” whi- ţiile academice, precum şi măsurile de impulsionare ch is a continuation of the investigation, “Re- form and Innovation in Science: a Sociological a activităţii ştiinţifi ce şi afi rmării ştiinţei ca bază a Study”. Research reveals public opinions and dezvoltării societăţii. În contextul acestor estimări, attitudes towards science, its level of informati- era oportun să cunoaştem şi opiniile, atitudinile po- on and citizens’ interest for this domain. The stu- pulaţiei faţă de ştiinţă, nivelul de informare şi inte- dy was conducted on a nationally representative resul cetăţenilor pentru acest domeniu de activitate. sample of 1115 persons aged 18 years and more. Motivaţi de o asemenea intenţie, la fi nele anului In some cases sociological data was correlated with certain socio-demographic characteristics 2010, în premieră pentru Republica Moldova, Insti- of respondents. tutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice a lansat studiul ,,Ştiinţă şi societate”. Necesitatea realizării În unul din numerele anterioare ale revistei unei asemenea investigaţii este determinată de fap- Akademos (nr.3 (18), 2010) prezentasem o sinteză tul că, într-o societate a cunoaşterii, în care statului a principalelor rezultate ale investigaţiei sociologi- îi revine un rol decisiv în susţinerea cercetării şti- ce ,,Reforma în sfera ştiinţei şi inovării”, realizată inţifi ce, mai ales prin fi nanţare, este foarte impor- de Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice tant să identifi căm ariile de interes pentru public. al Academiei de Ştiinţe. Cercetarea avea scopul să Aceasta cu atât mai mult cu cât politicile publice pună în evidenţă schimbările ce se produc în sfera privind ştiinţa şi aplicarea lor sunt, în cea mai mare ştiinţei şi inovării în urma adoptării şi implementării parte, fi nanţate din fonduri publice. Este oare publi- în anul 2004 a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare cul nostru de acord ca autorităţile să investească în şi nivelul de percepţie a acestor transformări de că- cercetarea ştiinţifi că? Aceasta a fost una din între- tre comunitatea ştiinţifi că. bările la care ne-am propus să răspundem în cadrul Studiul a fost efectuat iniţial în instituţiile acade- studiului. mice (august-septembrie 2010) şi continuat ulterior Pe de altă parte, este esenţial să identifi căm în în instituţiile de învăţământ supe- rior (septembrie-octombrie), ca în Diagrama 1. Sunteţi de acord sau nu cu afi rmaţia că ,,în viaţa luna noiembrie să fi e chestionaţi mea de zi cu zi, nu este important să ştiu ceva despre ştiinţă”? membrii titulari şi membrii cores- pondenţi ai Academiei de Ştiinţe, membrii Asambleei AŞM, directo- rii institutelor academice, precum şi rectorii şi prorectorii pentru ac- tivitate ştiinţifi că a instituţiilor de învăţământ superior. Astfel, baza empirică a cercetării au constituit-o opiniile exprimate de peste 700 de savanţi din instituţiile academice şi universitare. Datele şi informaţiile rezultate din ancheta de teren au fost expu- se ulterior în lucrarea ştiinţifi că ,,Reforma în sfera ştiinţei şi ino- vării: studiu sociologic”, Chişinău,

nr. 1(20), martie 2011 - 31 Akademos structura populaţiei acele categorii care manifes- blicul moldovenesc manifestă o atitudine favorabilă tă interes şi atitudini pozitive faţă de cercetarea şi faţă de ştiinţă şi-i acordă o importanţă deosebită în cunoaşterea ştiinţifi că, pentru a susţine şi consolida dezvoltarea societăţii, interesul pentru acest dome- aceste orientări. Totodată, nu mai puţin important niu de activitate deocamdată este redus. Conform este să cunoaştem şi grupurile care au un interes datelor cercetării, un interes sporit faţă de ceea ce mai redus sau care deloc nu manifestă interes faţă fac oamenii de ştiinţă, faţă de rezultatele obţinute de de ştiinţă, pentru a conlucra cu aceste categorii de ei în domeniu manifestă circa 30 la sută din popu- populaţie şi a ,,creşte” interesul lor pentru ştiinţă, laţia adultă a Republicii Moldova, iar aproximativ înţelegerea necesităţii utilizării ştiinţei de către so- jumătate din populaţie se interesează de ştiinţă doar cietate. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un ,,public în oarecare măsură. receptiv faţă de ştiinţă”, care evaluează pozitiv şti- Cu toate acestea, potrivit rezultatelor aceluiaşi inţa şi rezultatele ei, deoarece, după cum arată ana- studiu, 70% dintre persoanele chestionate consideră liza stocului public de cunoaştere ştiinţifi că, cu cât că în viaţa lor de zi cu zi este important să cunoas- nivelul de cunoaştere ştiinţifi că a societăţii este mai că ceva despre ştiinţă, fapt care poate fi interpretat mare, cu atât atitudinile sale faţă de ştiinţă sunt mai ca pozitiv (diagrama 1). De menţionat că, potrivit favorabile, iar sprijinul său acordat ştiinţei este şi rezultatelor cercetării efectuate de Facultatea de So- mai mare. ciologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bu- De menţionat că stocul public de cunoaştere şti- cureşti, în România acest indicator este aproximativ inţifi că este considerat a fi o măsură a gradului de acelaşi – 73%. ,,alfabetizare ştiinţifi că” a societăţii. Primele analize Totodată, după cum observăm din diagra ma 1, empirice ale stocului de cunoaştere ştiinţifi că au fost 20% dintre persoanele chestionate au declarat că şti- realizate în anul 1957, în Statele Unite ale Americii, inţa nu-i interesează şi că în viaţa lor de zi cu zi nu la Universitatea din Michigan, şi au vizat atât starea consideră important să ştie ceva despre ştiinţă. În cunoaşterii ştiinţifi ce a publicului american în acea acelaşi timp, odată cu creşterea nivelului de studii, perioadă, cât şi dezvoltarea atitudinilor şi intereselor numărul persoanelor care nu consideră important cetăţenilor faţă de ştiinţă. În Europa, preocupările să cunoască ceva despre ştiinţă descreşte. De ase- privind nivelul de informare şi atitudinile publicului menea, studiul denotă că interesul faţă de ştiinţă este european faţă de ştiinţă şi-au găsit o refl ectare mai mai mare în rândurile persoanelor tinere, precum şi în amplă, începând cu anul 2001, în cercetarea socio- mediul urban. Aceste categorii de respondenţi acor- logică Eurobarometru. În Republica Moldova, după dă cunoaşterii ştiinţifi ce un rol destul de important cum am menţionat mai sus, un asemenea studiu se nu numai în viaţa personală, dar şi în viaţa societăţii, efectuează pentru prima oară şi sperăm să prezinte considerând că nivelul de dezvoltare a ţării, societăţii interes. în ansamblu, depinde în foarte mare măsură de ştiin- Studiul sociologic ,,Ştiinţă şi societate” s-a des- ţă, de rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce. Această opi- făşurat în lunile noiembrie-decembrie 2010 pe un nie au exprimat-o în cadrul investigaţiei 3/4 sau 75% eşantion de 1115 persoane în vârstă de 18 ani şi mai din populaţia chestionată (diagrama 2). mult. Eşantionul a fost calculat ca unul stratifi cat, probabilist, mul- Diagrama 2. În ce măsură dezvoltarea societăţii depinde tistadial şi este reprezentativ pen- de ştiinţă, de rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce? tru populaţia adultă din Republica Moldova. Pentru a face posibile anumite comparaţii, chestionarul a inclus şi unele module de între- bări utilizate în cadrul unui studiu similar, realizat în România în anul 2009 de către Facultatea de Soci- ologie şi Asistenţă Socială a Uni- versităţii din Bucureşti. După cum denotă rezultatele cercetării, la unii indicatori privind nivelul informă- rii şi atitudinile publicului faţă de ştiinţă, există anumite similitudini. Totodată, studiul relevă că, deşi pu-

32 - nr. 1(20), martie 2011 Sociologie

După cum arată rezultatele studiului, cei mai De asemenea, peste 60 la sută din publicul adult mulţi dintre respondenţi îşi exprimă acordul cu consideră că ştiinţa face ca modul nostru de viaţă să faptul că ştiinţa şi tehnica joacă un rol important în se schimbe prea repede şi numai o treime crede că dezvoltarea industrială, că punerea în aplicare a şti- ştiinţa ne face viaţa mai uşoară, iar mai mult de 40 inţei şi a noilor tehnologii va face munca mult mai la sută dintre respondenţi cred că ştiinţa este dăună- interesantă şi că cercetarea ştiinţifi că care comple- toare pentru natură şi mediul ambiant şi că datorită tează nivelul de cunoaştere este necesară şi ar trebui cunoaşterii, oamenii de ştiinţă au o putere care îi susţinută de guvern. Aceste opinii au fost exprimate face să fi e periculoşi. în cadrul studiului de către 73-76% din populaţie. Făcând abstracţie de unele presupuneri şi per- Pentru comparaţie: în România, conform rezul- cepţii ale populaţiei exprimate în cadrul studiului, tatelor cercetării efectuate de către Facultatea de constatăm, totuşi, că cea mai mare parte a publicului Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din nostru are o părere bună despre activitatea cercetăto- Bucureşti, populaţia acordă rolului ştiinţei şi tehni- rilor ştiinţifi ci din Moldova, considerând că ei îşi fac cii în dezvoltarea societăţii o mai mare importanţă, datoria bine (33%) sau chiar foarte bine (16%), iar rezultatele obţinute de ei în domeniul ştiinţei satisfac indicatorii respectivi constituind 76-88%. în mare (41%) şi foarte mare măsură (16%) nevoile În acelaşi timp, studiul pune în evidenţă şi o de dezvoltare a societăţii noastre (diagrama 4). anumită doză de scepticism al populaţiei în ceea ce În acest context, considerăm că este relevantă priveşte posibilităţile potenţialului ştiinţifi c. Astfel, opinia respondenţilor în ceea ce priveşte ponderea deşi circa 3/4 dintre persoanele chestionate sunt de sau importanţa cercetărilor efectuate de către oa- acord cu afi rmaţia că ştiinţa şi tehnica joacă un rol menii de ştiinţă din Moldova pentru societate. Cu important în dezvoltarea industrială şi că cercetarea atât mai mult cu cât rezultatele studiului sociologic ştiinţifi că care completează nivelul de cunoaştere ,,Reforma în sfera ştiinţei şi inovării”, realizat ante- este necesară şi ar trebui susţinută de guvern, totuşi, rior în mediul comunităţii ştiinţifi ce, avea să pună numai 26% din publicul adult crede că cercetarea în evidenţă faptul că peste 70 la sută din personalul ştiinţifi că va face ca produsele industriale să fi e mai ştiinţifi c academic şi universitar consideră că rezul- ieftine, iar afi rmaţia că ştiinţa şi tehnica sunt acele tatele obţinute de ei în domeniile în care activează mijloace necesare care vor ajuta la eliminarea sără- corespund în mare măsură nevoilor de dezvoltare a ciei şi a foametei în lume este susţinută de numai societăţii şi cu succes ar putea fi aplicate în prac- 40% din populaţie (diagrama 3). tică.

Diagrama 3. Sunteţi de acord sau nu cu următoarele afi rmaţii despre ştiinţă, tehnologie şi mediul ambiant?

nr. 1(20), martie 2011 - 33 Akademos

După cum denotă rezultate- Diagrama 4. În ce măsură rezultatele cercetătorilor din Repu- le studiului, populaţia aşteaptă blica Moldova satisfac nevoile de dezvoltare a societăţii noastre? cel mai mult de la cercetătorii moldoveni ca ei să contribuie la dezvoltarea economică a Repu- blicii Moldova, la ameliorarea sănătăţii publice, la îmbunătă- ţirea calităţii alimentelor şi la protecţia mediului ambiant, adi- că, populaţia doreşte ca ştiinţa să se implice în soluţionarea ce- lor mai stringente probleme cu care se confruntă societatea şi care au un impact direct asupra nivelului de trai şi calităţii vieţii oamenilor. Totodată, luând în conside- raţie faptul, că în cadrul Acade- miei de Ştiinţe este concentrat cel mai mare număr de cerce- tători ştiinţifi ci, ne-am propus să cunoaştem care este nivelul ţii de cercetare şi doar 5% dintre persoanele adulte de informare a populaţiei despre activitatea pe care concep Academia de Ştiinţe ca un centru coordona- o desfăşoară această instituţie. Pe când, în opinia tor al ştiinţei în Republica Moldova (Diagrama 5). a peste 80 la sută dintre reprezentanţii comunităţii Şi numai 18%, sau aproape fi ecare a cincia persoană ştiinţifi ce academice, Academia de Ştiinţe exerci- chestionată, consideră că Academia de Ştiinţe întru- tă rolul de centru coordonator şi este cel mai înalt neşte toate trei calităţi: este un centru coordonator al for al ştiinţei în Republica Moldova, studiul rele- ştiinţei în Republica Moldova, este o reţea de insti- vă că nivelul de informare a populaţiei despre ceea tuţii de cercetare şi este o instituţie ce contribuie la ce reprezintă AŞM şi activitatea angajaţilor săi este aplicarea rezultatelor ştiinţifi ce în practică. destul de redus. Astfel, circa o jumătate (48%) din Astfel, analiza rezultatelor cercetării ,,Ştiinţă şi populaţia chestionată consideră că Academia de Şti- societate” arată că publicul adult manifestă un anu- inţe este o instituţie ce contribuie doar la aplicarea mit interes faţă de ştiinţă şi consideră că cercetarea rezultatelor ştiinţifi ce în practică, circa o cincime ştiinţifi că, care completează nivelul de cunoaştere, califi că Academia de Ştiinţe ca o reţea de institu- este necesară şi ar trebui susţinută de autorităţile Diagrama 5. După părerea dvs., ce reprezintă astăzi Academia publice. Totodată, studiul de Ştiinţe a Moldovei? confi rmă că sunt necesare şi anumite acţiuni care ar contribui la creşterea intere- sului, nivelului de informare a populaţiei despre ştiinţă, importanţa şi rolul ştiinţei în societate. În acest sens, ştiin- ţa are obligaţiunea directă să contribuie la sporirea gradu- lui de alfabetizare ştiinţifi că a societăţii, la o înţelegere mai bună din partea publi- cului a avantajelor utilizării ştiinţei într-o societate baza- tă pe cunoaştere.

34 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţele comunicării

CULTURA ŞTIINŢIFICĂ În ciuda faptului că acest termen se foloseşte demult în publicaţiile occidentale, nu există un ŞI COMUNICAREA punct de vedere comun asupra noţiunii date [3-4]. ŞTIINŢIFICĂ – VALORI Termenul utilizat pentru a exprima noţiunea de cultura ştiinţifi că variază în diferite ţări. În Statele ALE SOCIETĂŢII Unite şi Marea Britanie, de exemplu, destul de frecvent se foloseşte termenul înţelegerea publică a CUNOAŞTERII ştiinţei. În Canada, în documentele guvernamentale se utilizează termenul conştientizarea publică a dr. conf. univ. Nelly ŢURCAN, ştiinţei. În actele ofi ciale publicate în Franţa şi Universitatea de Stat din Moldova Québec (Canada) noţiunea a fost extinsă pentru fi rme şi procesul de inovare, astfel încât se recurge la termenul cultura ştiinţifi că, tehnologică şi SCIENTIFIC CULTURE AND industrială [5]. Ca şi noţiunea cultură [6], cea de SCIENTIFIC COMMUNICATION – THE cultură ştiinţifi că poate fi abordată din diferite VALUES OF KNOWLEDGE SOCIETY perspective. Totuşi, în pofi da defi niţiilor vagi, nu In the paper are analyzed the concepts of există un acord general pentru aplicarea noţiunii scientifi c culture and scientifi c communication. date [7]. Unii analişti consideră că şcoală trebuie The article presents the opinions regarding related terms: scientifi c literacy and scientifi c să fi e în centrul culturii ştiinţifi ce, alţii îmbrăţişează culture. It is revealed an increasing role of ideea că popularizarea este esenţa culturii ştiinţifi ce, scientifi c communication for the society’s fi ind promovată de mass-media. scientifi c culture. Within a democratic society Destul de des, deopotrivă cu termenul cultura where science must be answerable to the public, ştiinţifi că, se foloseşte termenul Scientifi c Literacy, there is a real need to fi nd new and innovative tradus de noi în limba română ca alfabetizarea ways of more effective mass communication ştiinţifi că. Este necesar să înţelegem semnifi caţiile about the benefi ts of science, but also about distincte ale acestor termeni. areas of concern to the general public. Alfabetizarea ştiinţifi că (Scientifi c Literacy) Interpretările privind alfabetizarea ştiinţifi că Societatea bazată pe cunoaştere reprezintă o s-au schimbat de-a lungul anilor: de la abilitatea de a nouă etapă în dezvoltarea civilizaţiei umane, o citi şi înţelege articole cu tematică ştiinţifi că, până la dezvoltare calitativ nouă a modului de viaţa, care abilitatea de a înţelege şi aplica principiile ştiinţifi ce implică folosirea pe scară largă a informaţiei şi a în viaţa cotidiană. Faptul că termenul alfabetizare cunoştinţelor în toate sferele activităţii sociale. Este ştiinţifi că uneori nu este clar defi nit se datorează, în evident că pentru Societatea cunoaşterii o valoare special, naturii sale complexe şi dinamice [8]. incontestabilă reprezintă cunoaşterea ştiinţifi că şi Primele defi niţii ale noţiunii alfabetizare cunoştinţele ştiinţifi ce. ştiinţifi că erau axate pe enumerarea unei liste Procesele de comunicare ştiinţifi că, cunoştinţele extinse de aptitudini sau atitudini. În 1975, B. Shen ştiinţifi ce în sine şi cultura în contextul ştiinţifi c a propus trei categorii principale pentru a interpreta reprezintă probleme importante pentru dezvoltarea noţiunea dată [9]: Societăţii bazate pe cunoaştere. Academicianul 1. alfabetizarea ştiinţifi co-practică presupune Mihai Drăgănescu a remarcat că Societatea acumularea unor cunoştinţe ştiinţifi ce care pot fi cunoaşterii va reprezenta şi o etapă nouă în cultură, aplicate pentru a ajuta la rezolvarea problemelor pe primul plan va trece cultura cunoaşterii care practice [10]; implică toate formele de cunoaştere [1]. 2. alfabetizarea ştiinţifi că civica permite unui În ultimul deceniu, cultura ştiinţifi că a devenit o cetăţean “să devină mai conştient de rolul ştiinţei temă pe larg abordată la toate nivelele discursurilor şi problemele legate de ştiinţă, astfel că el, de rând publice. Majoritatea factorilor de decizie politică la cu alţii, nu se va eschiva de a-şi aduce contribuţia la nivel european şi internaţional încearcă să integreze rezolvarea acestor probleme, de a participa plenar această noţiune în mesajele sale privind creşterea în procesele democratice ale unei societăţi tot mai economică sau progresul social. Toate politicile tehnologizate” [11, p.46]. ştiinţifi ce şi tehnologice din ţările dezvoltate, 3. alfabetizarea cultural-ştiinţifi că permite de promovate în ultimii ani, consideră cultura ştiinţifi că a evalua ştiinţa ca o realizare majoră a umanităţii, unul din obiectivele principalele. Cultura ştiinţifi că “fără îndoială, cea mai mare realizare a culturii” este considerată motorul dezvoltării societăţii [2]. [12, p, 8].

nr. 1(20), martie 2011 - 35 Akademos

J.D. Miller a dezvoltat cercetările sale privind ştiinţa şi tehnologia” [18, p.45]. Spre deosebire de subiectul respectiv şi a propus ca alfabetizarea defi niţia precedentă a culturii ştiinţifi ce – ca un sistem ştiinţifi că civică să fi e conceptualizată prin de valori aparţinând exclusiv oamenilor de ştiinţă implicarea a trei dimensiuni legate de: şi academicienilor (subgrupuri în cadrul societăţii), (A) conţinut – persoana trebuie să posede un defi niţia lui B. Godin şi Y. Gingras probează un vocabular de bază care să-i permită să citească contrast izbitor, cultura ştiinţifi că fi ind descrisă ca povestiri, istorii, ştiri despre ştiinţă dintr-un ziar sau mijloc prin care orice membru al societăţii poate o revista; accesa domeniul ştiinţei şi tehnologiei; (B) proces – o înţelegere a procesului sau a 3. cele mai multe ţări europene folosesc naturii investigaţiei ştiinţifi ce; sintagma cultură ştiinţifi că (scientifi c culture, (C) factori sociali – un anumit nivel de înţelegere culture scientifi que) pentru a descrie un domeniu, a impactului ştiinţei şi tehnologiei asupra indivizilor cunoscut în Marea Britanie ca înţelegerea publică a şi a societăţii [13]. ştiinţei şi în SUA ca alfabetizarea ştiinţifi că [19, p. J.D. Miller, J. Durant şi alţii au folosit evaluarea 189]. Cu toate acestea, se pune un accent important acestor trei dimensiuni pentru a estima gradul de suplimentar privind mediul cultural în care ştiinţa alfabetizare ştiinţifi că a publicului în mai multe şi societatea interacţionează. Cultură ştiinţifi că este ţări din lume [14]. Aceste idei au fost dezvoltate un sistem integrat care apreciază valoarea socială în defi niţiile contemporane ale educaţiei ştiinţifi ce. şi promovează pe scară largă ştiinţa propriu-zisă şi Mark Hacking, Denis Goodrum şi Leonie Rennie, educaţia ştiinţifi că; bunăoară, descriu în sens mai larg alfabetizarea 4. analizând cultura şi societatea cunoaşterii, ştiinţifi că în termeni de contexte interdependente, M. Drăgănescu consideră că, de fapt, cultura considerând că alfabetizarea ştiinţifi că ar trebui să fi e ştiinţifi că este o categorie a culturii care include în vizorul educaţiei ştiinţifi ce în anii de şcolarizare două subcategorii: a) ştiinţa, cunoaşterea ştiinţifi că obligatorie. Alfabetizarea ştiinţifi ca este o prioritate şi tehnologică, cunoaşterea tehnologică pentru de vârf pentru toţi cetăţenii, care le permite să fabricaţia de produse, dar şi pentru utilizarea înţeleagă lumea din jurul lor, să se angajeze în acestora, precum şi cunoaşterea organizaţională şi discursurile despre ştiinţă, să fi e interesaţi de economică, chiar dacă unele obiecte ale cunoaşterii afi rmaţiile făcute de alţii despre aspectele ştiinţifi ce, sunt tacite sau fac parte din cultura intangibilă; pentru a putea identifi ca întrebările, investiga şi b) uneltele fi zice şi informaţionale, obiectele fi zice aduce dovezi, trage concluzii şi lua decizii pe bază şi informaţionale produse sau fabricate, utilizarea de informaţii cu privire la mediu şi propria lor lor, instituţiile şi organizaţiile specializate în sănătate şi bunăstare [15]. cunoaşterea ştiinţifi că, tehnologică, economică şi Sunt şi alte defi niţii ale termenului în cauză. organizaţională, poate chiar şi a culturii intangibile Astfel, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare [20]. Economică (OCDE) defi neşte alfabetizarea Deşi primele două versiuni ale noţiunii cultura ştiinţifi că drept „capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifi că sunt utile în explorarea subiectului, ştiinţifi ce, pentru a identifi ca întrebări şi a trage iar în abordarea lui M. Drăgănescu sunt descrise concluzii bazate pe dovezi, pentru a înţelege şi a elementele culturii ştiinţifi ce şi tehnologice, ajuta să se ia decizii cu privire la lumea naturală şi considerăm ca defi niţia a treia a culturii ştiinţifi ce modifi cările aduse acesteia prin activitatea umană” reprezintă cea mai generală şi potrivită interpretare [16]. a termenului. Dr. Robin Batterham, descriind cultura Cultura Ştiinţifi că (Scientifi c Culture) ştiinţifi că din Australia, a menţionat că întotdeauna Termenul cultură ştiinţifi că este folosit în aceasta are nevoie de „un cadru transparent de accepţii diferite. De exemplu: sprijin public în care (ştiinţa şi inovarea) se pot 1. cultura ştiinţifi că poate fi considerată un set dezvolta. Conştientizarea publicului şi implicarea de „valori, etos, practici, metode şi atitudini bazate în Ştiinţă, Inginerii şi Tehnologie sunt importante” pe universalism, raţionament, logică, scepticism şi [21 p. 189]. rezultate empirice” care există în cadrul comunităţii Astfel, putem constata că semnifi caţia noţiunii ştiinţifi ce / academice [17, p. 188]; cultură ştiinţifi că este mai complexă şi implică, în 2. cercetătorii B. Godin şi Y. Gingras au paralel cu educaţia ştiinţifi că, alfabetizarea ştiinţifi că propus următoarea defi niţie: „Cultura ştiinţifi că şi şi promovarea ştiinţei în societate. tehnologică constituie expresia tuturor modurilor În acest context cultura ştiinţifi că este legată de prin care persoanele fi zice şi societatea apropie noţiunea comunicare ştiinţifi că. Fernando César

36 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţele comunicării

Lima Leite sugerează că procesele de comunicare La fel ca şi alte forme de comunicare, ştiinţifi că, cultura din mediul academic şi de comunicarea ştiinţifi că există în cel puţin două management al cunoaşterii au o relaţie strânsă şi dimensiuni: una se referă la conţinut, iar cealaltă – inseparabilă [22, p. 144]. la funcţia socială a comunicării [30]. În viziunea lui Noţiunea de comunicare ştiinţifi că este P. Watzlawick, comunicarea ştiinţifi că poate fi examinată de mulţi cercetători. Defi niţiile defi nită ca: transmiterea cunoştinţelor ştiinţifi ce comunicării ştiinţifi ce au depins de specifi cul (dimensiune care se referă la conţinut) şi comunicarea diferitor discipline ştiinţifi ce, de modelele teoretice între savanţi (dimensiune socială). Atunci când adoptate, de abordările metodologice. ambele condiţii există concomitent, se obţine ceea Literalmente, comunicarea ştiinţifi că este ce numim comunicare ştiinţifi că internă, în timp explicată ca un proces de comunicare dintre savanţi ce comunicarea ştiinţifi că externă poate fi obţinută şi alţi actori ai activităţii ştiinţifi ce. Unii cercetători în cazul procesului de comunicare ce se bazează tratează comunicarea ştiinţifi că doar în sensul doar pe transmiterea cunoştinţelor. Exemplu de strict, „şi anume comunicarea între cercetători, […] comunicare ştiinţifi că externă poate servi cazul când care exclude relaţiile dintre cercetători, sectorul un jurnalist relatează despre o cercetare ştiinţifi că şi cercetare şi dezvoltare şi societatea în general, rezultatele acesteia. Comunicarea ştiinţifi că internă denumită prin termenul popularizare” [23]. În are loc doar în mediul ştiinţifi c, de cercetare. această defi niţie comunicarea nu se reduce doar la Dacă comunicarea este apreciată ca una unităţile de laborator, dar, de asemenea, prevede dintre metodele cele mai efi ciente de promovare a schimbul de informaţii atât în cadrul unui laborator progresului tehnic, prezenţa comunicării în procesul (grup de cercetare), cât şi în afara lui. Potrivit lui de formare a cunoştinţelor şi creare a inovaţiilor Josette de la Vega comunicarea ştiinţifi că poate avea conduce, în mod inevitabil, la o analiză a comunicării loc doar într-un cadru disciplinar, iar practicile de ştiinţifi ce ca fi ind o reţea complexă de fi liere sociale comunicare diferă de la un domeniu la altul, unele care servesc nu numai ca mijloace pentru a face fi ind, din punct de vedere al efi cienţei, mai avansate legătură dintre comunitatea ştiinţifi că şi public, decât altele [24]. Însă interpretarea respectivă a dar şi ca instrument efi cient pentru extinderea noţiunii de comunicare ştiinţifi că nu dezvăluie cunoştinţelor ştiinţifi ce şi obţinerea sprijinului specifi cul acestei comunicări, a activităţii ştiinţifi ce, publicului larg pentru cercetare şi dezvoltare. precum şi al comunicării dintre mediul academic, Astfel, comunicarea ştiinţifi că este o comunicare de cercetare şi societate. despre ştiinţă. Din această perspectivă, Bryant Chris Identifi când termenul de comunicare ştiinţifi că defi neşte comunicarea ştiinţifi că ca „procese prin ca fi ind schimbul de informaţii şi idei între savanţi, care cultura şi cunoştinţele ştiinţifi ce sunt absorbite Leo Meltzer îl defi neşte astfel: „Totalitatea în cultura comunităţii” [31, p.357]. Ch. Bryant, de publicaţiilor, mijloacelor, fi lierelor, activităţilor asemenea, menţionează că în realitate comunicarea instituţionale şi obiceiurilor care direct sau indirect ştiinţei este un proces prin care cultura ştiinţifi că şi afectează transmiterea mesajelor ştiinţifi ce între cunoştinţele devin incorporate în cultura generală savanţi” [25, p.112]. El menţionează că această [32]. Este un punct de vedere interesant în abordarea comunicare se deosebeşte de comunicarea cotidiană despre realitatea fi zică care face referinţă la rolului comunicării ştiinţifi ce în crearea nivelului de cunoştinţe generalizate şi codifi cate privind un cultură generală a publicului (societăţii). Punctul obiect particular. În mod ideal, fi ecare comunicare forte al defi niţiei date este că aceasta îmbrăţişează contribuie la formarea patrimoniului de cunoştinţe, aspectele culturale, intangibile ale comunicării unanim acceptate, care sunt identifi cate ca ştiinţă. ştiinţifi ce [33, p. 191], dar şi faptul că această Acest lucru, în special, este realizat prin extinderea comunicare este identifi cată drept un proces limitelor de cercetare, prin modifi carea ipotezelor continuu. enunţate anterior, precum şi prin precizarea Considerăm că termenul comunicarea ştiinţifi că suplimentară, explicarea sau verifi carea cunoştinţelor este unul complex, care acoperă două dimensiuni ale existente. comunicării: comunicarea în ştiinţă şi comunicarea Atât defi niţiile menţionate mai sus, cât şi multe despre ştiinţă. Astfel, în opinia noastră, comunicarea altele, tratează comunicarea ştiinţifi că drept un ştiinţifi că este totalitatea mijloacelor, fi lierelor, proces în care savanţii produc, comunică, evaluează, activităţilor instituţionale care asigură circulaţia difuzează şi păstrează rezultatele cercetării ştiinţifi ce informaţiei ştiinţifi ce în societate şi este un proces pentru comunitatea ştiinţifi că [26-29]. Însă, este şi o de comunicare atât în cadrul comunităţii ştiinţifi ce, altă abordare a acestei noţiuni. cât şi un proces bidirecţional de comunicare între

nr. 1(20), martie 2011 - 37 Akademos comunitatea ştiinţifi că şi societate. Ea este partajarea ştiinţifi ce a societăţii. Preocupările de formare a informaţiilor sau/şi construirea unui dialog atât culturii ştiinţifi ce sunt axate, în special, pe dezvolta- ştiinţifi c, cât şi despre ştiinţă într-un mod (inter)activ rea culturi generale, precum şi pe alfabetizarea prin intermediul unor strategii diferite, adaptate la generală în domeniul ştiinţei şi tehnologiilor, care grupurile-ţintă specifi ce în următoarele scopuri: sunt asigurate de către instituţiile de învăţământ. conştientizare, sporirea cunoaşterii, transfer de Atitudinea faţă de ştiinţă se creează prin cunoştinţe, formarea opiniei, schimbare de atitudine educarea necesităţii de a cunoaşte, a unui spirit şi schimbare de comportament. interogativ şi critic. Considerăm că un rol important Impactul ştiinţei şi tehnologiilor asupra societăţii în acest sens îi revine mass-media, care îndeplineşte moderne, cu siguranţă, nu poate fi pus la îndoială. funcţia de intermediar între societate şi comunitatea Fiecare ţară se confruntă cu provocări la nivel global, ştiinţifi că, dar şi de formare a culturii ştiinţifi ce prin nu numai de înţelegere a actualelor revoluţii în ştiinţă popularizarea rezultatelor ştiinţifi ce şi tehnologice. şi tehnologie, ci şi a modului în care aceste revoluţii Societatea în mod inerent este interesată în ştiinţă şi afectează viitorul umanităţii şi a Pământului. În tehnologie, dar, cu părere de rău, nu este capabilă cadrul comunităţii ştiinţifi ce internaţionale este în mod corespunzător să comunice cu ea şi să conştientizată datoria şi responsabilitatea savanţilor soluţioneze problemele existente. Comunicarea pentru a face mai accesibilă publicului larg informaţia ştiinţifi că este o punte dintre diferite sectoare în stare despre munca cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă, să faciliteze dialogul dintre comunitatea ştiinţifi că fi nanţată din fonduri publice. Societatea trebuie să şi guvern, sectorul economic, alţi cercetători şi cunoască de ce este efectuată această cercetare, cine societate. este fi nanţatorul şi care va fi impactul cercetării date Comunicarea ştiinţifi că, prin urmare, este pentru societate. Această legătură informaţională necesară pentru a completa „defi citul” de cunoştinţe, între comunitatea ştiinţifi că şi societate este asigurată pentru ca publicul să înţeleagă fenomenele ştiinţifi ce prin diverse mijloace comunicaţionale. şi rolul investigaţiilor ştiinţifi ce în prosperarea În plus, în afară de răspândirea cunoştinţelor, societăţii. difuzarea informaţiei ştiinţifi ce contribuie la Referinţe bibliografi ce dezvoltarea unui mod ştiinţifi c de gândire şi la 1. Drăgănescu, M. Societatea informaţională şi formarea unei atitudini raţionale faţă de diverse a cunoaşterii. Vectorii societăţii cunoaşterii: studiu problemele, chiar şi la cei care nu au nimic în pentru Proiectul SI-SC (Societatea Informaţională comun cu ştiinţa. Din punct de vedere istoric, cea - Societatea Cunoaşterii) al Academiei Române mai importantă contribuţie culturală a ştiinţei a [online]. Bucureşti, 2001 [citat 23.03.2011]. fost exemplul ei în calitate de „training bun pentru Disponibil: http://www.academiaromana.ro/pro_ democraţie” [34, p. 12]. Este cert că, de asemenea, pri/pag_com01socinf_tem.htm prin ştiinţă omenirea a învăţat să-şi apere propriile 2. Drăgănescu, M. Cultura şi societatea raţionamente şi realităţi, să fi e tolerantă faţă de cunoaşterii [online]. Bucureşti, 2002 [citat ideile altora, precum şi şi-a creat convingerea că 23.03.2011]. Disponibil: www.racai.ro/~dragam/ toată lumea poate contribui la progresul cunoaşterii. CULTURA&SC.pdf Cu părere de rău, sondajele de opinie, realizate 3. Paisley, W. J. Scientifi c literacy and the com- în ultimii ani, constată că populaţia Europei petition for public attention and understanding. In: manifestă un interes destul de moderat faţă de noile Science Communication. 1998, vol. 20, nr. 1, p. descoperiri ştiinţifi ce, invenţii şi tehnologii (49%). 7-80. În plus, rezultatele cercetărilor au constatat că pentru 4. Fourez, G´erard. Scientifi c and technologi- populaţia tânără informaţia ştiinţifi că este irelevantă cal literacy as a social practice. In: Social Studies of în viaţa cotidiană (52%), că progresul ştiinţelor Science. 1997, vol. 27, nr. 6, p. 903-936. generează schimbări prea bruşte ale stilului de viaţă 5. Godin, Benoit; Gingras, Yves. What is sci- (67%), că ştiinţa şi tehnologia pot soluţiona orice entifi c and technological culture and how is it mea- problemă (22%) şi că responsabil pentru diminuarea sured? A multidimensional model. In: Public Un- interesului faţă de ştiinţă este sistemul de educaţie derstanding of Science. 2000, nr. 9, p. 43-58. primar şi gimnazial [35. 6. Grigore, Georgiu. Cultură şi comunicare. În pofi da faptului că în ultimii ani se acordă o Bucureşti: SNSPA, 2008, p. 18-35. atenţie sporită unor noi direcţii privind implicarea 7. Durant, J. R.; Evans, G. A.; Thomas, G. P. publică în ştiinţă şi tehnologie, nu există, totuşi, The public understanding of science. In: Nature. o atitudine pro-activă privind formarea culturii 1989, nr. 340, p. 11-14.

38 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţele comunicării

8. Burns, T. W.; O’Connor, D. J.; Stocklmayer, 2, p. 139-152 [citat 223.03.2011]. Disponibil: http:// S. M. Science Communication: A Contemporary eprints.rclis.org/11619/1/TR-2006-157.pdf. Defi nition. In: Public Understanding of Science, 23. Vega (de la), Josette. Les journaux électro- 2003, nr. 12, p. 183-202. niques - Communication scientifi que et nouvelles 9. Shen, Benjamin S.P. Science literacy and technologies: la maîtrise de l‘espace et du temps en the public understanding of science. In: Communi- physique théorique. In: Rencontres de BIBLIO-FR cation of Scientifi c Information / ed. Stacey B. Day. à Caen du 3 au 6 avril 1998 sur le thème des jour- New York: Karger, 1975, p. 44–52. naux électroniques [online] 1998 [citat 23.03.2011]. 10. Maienschein, Jane. Scientifi c literacy. In: Disponibil: http://biblio-fr.info.unicaen.fr/rencon- Science. 1998, nr. 281, p. 917. tres98/minutes/journauxel/delavega.html. 11. Shen, Benjamin S.P. Science literacy and 24. Ibidem. the public understanding of science. In: Communi- 25. Kaplan, Norman. Scientifi c communication cation of Scientifi c Information / ed. Stacey B. Day. / Norman Kaplan, Norman W.Storer. In: Interna- New York: Karger, 1975, p. 44–52. tional Encyclopedia of the Social Sciences. New 12. Thomas, G.; Durant, J. Why should we pro- York, 1968, vol. 13, p. 112-117. mote the public understanding of science? In: Sci- 26. Meadows, A.J. (ed.). Knowledge and entifi c Literacy Papers / M. Shortland (ed.). Oxford: communication: essays on the information chain. Department of External Studies, 1987, p. 1-14. London: Library Association Publishing, 1991. 186 13. Miller, J.D. The measurement of civic sci- p. entifi c literacy. In: Public Understanding of Science. 27. Cronin, Blaise. Scholarly Communication 1998, nr. 7, p. 203–223. and Epistemic Cultures. In: New Review of Aca- 14. Ibidem. demic Librarianship [online]. 2003, vol. 9, nr. 1 15. Hacking, Mark W.; Goodrum, Denis; Ren- [citat 23.03.2011], p. 1-24. Disponibil: http://www. nie, Leonie J. The state of science in Australian sec- arl.org/bm~doc/cronin.pdf. ondary schools. Australian Science Teachers’ Jour- 28. Roosendaal, Hans E.; Geurts, Peter A. Th.M. nal. 2001, vol. 47, nr. 4, p. 6–17. Forces and functions in scientifi c communication: 16. Assessing Scientifi c, Reading and Mathe- an analysis of their interplay [online]. 1999 [citat matical Literacy: A Framework for PISA 2006 [on- 23.03.2011]. Disponibil: http://doc.utwente. line]. OECD, 2006 [citat 23.03.2011]. Disponibil: nl/60395/1/Roosendaal97forces.pdf. http://www.oecd.org/dataoecd/63/35/37464175.pdf 29. Tammaro, Anna Maria. La comunicazione 17. Burns, T. W.; O’Connor, D. J.; Stocklmayer, scientifi ca e il ruolo delle biblioteche. In: Biblio- S. M. Science Communication: A Contemporary teche oggi, 1999, nr. 8, p. 78-82. Defi nition. In: Public Understanding of Science, 30. Watzlawick, P. Pragmatics of the Human 2003, nr. 12, p. 183-202. Communication. New York: Norton, 1967. 296 p. 18. Godin, Benoit; Gingras, Yves. What is sci- 31. Bryant, Chris. Does Australia need a more entifi c and technological culture and how is it mea- effective policy of Science Communication? In: In- sured? A multidimensional model. In: Public Un- ternational Journal of Parasitology. 2003, vol. 33, derstanding of Science. 2000, nr. 9, p. 43-58. nr. 4, p. 357-361. 2003, p. 357-361. 19. Burns, T. W.; O’Connor, D. J.; Stocklmayer, 32. What is Science Awareness? [online]. 2008 S. M. Science Communication: A Contemporary [citat 23.03.2011]. Disponibil: http://cpas.anu.edu. Defi nition. In: Public Understanding of Science, au/science_awareness.php. 2003, nr. 12, p. 183-202. 33. Burns, T. W.; O’Connor, D. J.; Stocklmayer, 20. Drăgănescu, M. Cultura şi societatea S. M. Science Communication: A Contemporary cunoaşterii [online]. Bucureşti, 2002 [citat Defi nition. In: Public Understanding of Science, 23.03.2011]. Disponibil: www.racai.ro/~dragam/ 2003, nr. 12, p. 183-202. CULTURA&SC.pdf 34. Carrada, Giovanni. Communicating sci- 21. Burns, T. W.; O‘Connor, D. J.; Stocklmayer, ence. A scientist’s survival kit. Luxembourg: Offi ce S. M. Science Communication: A Contemporary for Offi cial Publications of the European Communi- Defi nition. In: Public Understanding of Science, ties, 2006. 76 p. 2003, nr. 12, p. 183-202. 35. Special Eurobarometer 340 Europeans, 22. Leite, Fernando César Lima Comunicação Science & Technology: Report [online]. / Europi- científi ca e gestão do conhecimento: enlaces an Comission, Directorate-General for Press and conceituais para a fundamentação da gestão communication, Public Opinion Sector. 2010 [citat do conhecimento científi co no contexto de 23.03.2011]. 163 p. Disponibil: http://ec.europa.eu/ universidades. TransInformação, 2007, vol. 19, n. public_opinion/archives/ebs/ebs_340_en.pdf

nr. 1(20), martie 2011 - 39 Akademos

ŞTIINŢA, MOBILUL li se impune o tentă senzaţională, sau rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce sunt prezentate într-o formă ECONOMIEI extrem de trivială, sau în atare mod că nu sunt în- ţelese de publicul larg. Toate acestea implică, din dr. Marica DUMITRAŞCO păcate, schiţarea unei imagini negative a ştiinţei în ţara noastră. Această situaţie este una tipică nu doar SCIENCE IS THE ENGINE OF THE pentru Republica Moldova. ECONOMY Prezenta lucrare îşi propune depăşirea opiniei Below will be undertakde an attempt to eronate cu privire la rezultatele cercetărilor ştiinţifi - explain the social and economic role of science ce. Se va întreprinde o tentativă de a explica, în baza based on the principle of synergy, using the principiului sinergiei, rolul social-economic al şti- fundamental postulates of economic theory and inţei, recurgându-se la postulatele fundamentale ale history of economic thought. teoriei economice şi la istoria gândirii economice. Introducere Infl uenţa economică şi socială a ştiinţei Ştiinţa, conform studiilor scientometrice, este Rolul principial al cercetărilor ştiinţifi ce a un generator al tehnologiilor moderne şi un instru- fost evidenţiat în 1945 de către savantul american ment important al dezvoltării economice. Într-o V. Bush într-un raport adresat preşedintelui Roose- economie bazată pe cunoaştere rămâne un postulat velt, în care se afi rma că cercetările şi elaborările faptul că unul din factorii fundamentali ai dezvol- ştiinţifi ce constituie cel mai bun garant al securităţii tării este antreprenoriatul inovaţional, care asigură naţionale şi dezvoltării economice. implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifi ce în sco- Acest fapt a contribuit la „renaşterea” aşa nu- pul obţinerii unui produs nou sau mai bun recurgând mitului „model de impulsionare (engl. push) a şti- la mijloacele potenţialului intelectual. inţei”, care a fost introdus altădată de către Francis Creşterea productivităţii muncii în industrie este Bacon. Potrivit lui, activitatea ştiinţifi că şi descope- direct corelată cu suma cheltuielilor pentru cerceta- ririle ştiinţifi ce stimulează dezvoltarea tehnologiilor re şi dezvoltare. Mai mult, productivitatea sporeşte care, la rândul lor, contribuie la dezvoltarea econo- odată cu majorarea fi nanţării cercetărilor fundamen- mică. (Schema 1) Schema 1 tale, efectuate de către industrie/business, chiar şi în cazul când cheltuielile pentru cercetările aplicative sunt permanente. Acest fapt poate fi explicat prin efectul multiplicatorului: creşterea cercetărilor fun- damentale impulsionează elaborările aplicative şi contribuie la crearea tehnologiilor, precum şi la im- plementarea inovaţiilor în ramură. Ştiinţa are un impact şi mai semnifi cativ asupra ei

dezvoltării societăţii. Aceasta, în special, pentru că Ġ valorile ştiinţei şi valorile democraţiei coincid. Di- tiin seminarea cunoştinţelor facilitează luarea unor de- ú cizii politice adecvate. Activitatea ştiinţifi că joacă un rol vital în edifi - carea unui viitor dorit, prevenind multe din conse- cinţele negative posibile, precum cele care pot afec- ta mediul. Ea, indiscutabil contribuie la majorarea profi tului prin creşterea valorii adăugate asigurate de antreprenoriatul inovaţional. Doar luând în con- siderare opinia comunităţii ştiinţifi ce mondiale, bu- năoară, politicienii şi guvernele unei regiuni pot şi Modelul de impulsionare a sunt obligaţi să ia decizii în vederea depăşirii conse- cinţelor recentei catastrofe nucleare din Japonia. Nu rareori, totuşi, în reportajele mediatice vi- zând problemele ştiinţei rolul social-economic şi importanţa cercetărilor ştiinţifi ce sunt tratate într- un mod neadecvat. În ele, cercetărilor ştiinţifi ce sau

40 - nr. 1(20), martie 2011 Economie

Schema 2 joncţiunea mai multor discipline ştiinţifi ce şi, nu

 arareori, sunt generate de echipe de cercetători în cadrul unei cooperări internaţionale. În realitate, în locul modelului unidimensional se regăseşte un set de torente de sinteză sinergetică, ceea ce duce la un rezultat sumar care depăşeşte totalitatea efectelor luate aparte, obţinute în baza modelelor unidimen- sionale. Inovaţiile adesea apar ca o sinteză a torentelor

menţionate. „E ceva absolut cert că inovaţiile recla- ei Ġ mă atât realizări în domeniul ştiinţei, cât şi schimbări în cererea pieţei şi anume aceste concepţii de progno- ză a cercetărilor strategice devin defi nitorii”. Corelaţia dintre fondurile publice pentru cercetări şi elaborări în raport cu rezultatele scontate într-o economie bazată pe cunoaştere se descrie, de regulă, recurgându-se la următorul ciclu inovaţional Modelul cererii pie (Schema 3). Nu ar fi , totuşi, prea corect să credem că efortu- rile cercetătorilor se concentrează doar pe un obiec- tiv economic sau social. Curiozitatea face parte din însăşi esenţa omului. Încă Aristotel în cunoscuta sa operă „Metafi zica” afi rma că „Orice om prin natura sa doreşte să ştie”. Şi cercetările ştiinţifi ce, prin ur- mare, sunt caracteristice naturii omului. Sunt multiple cazuri în istoria ştiinţei, când cercetări efectuate din curiozitate s-au soldat, spre bucuria omului, cu descoperiri fulminante care mai Un sfert de secol mai târziu s-a stabilit că târziu au fost confi rmate prin efecte economice şi cererea de pe piaţă este un factor esenţial pentru sociale. Un exemplu ar fi descoperirea de către Fa- stimularea dezvoltării ştiinţei şi activităţii ştiinţifi ce, raday a inducţiei electromagnetice, care pe bună deoarece generează necesităţile pentru dezvoltarea dreptate este considerată una dintre cele mai impor- tehnologiilor care, la rândul lor, ulterior constituie tante realizări ştiinţifi ce ale secolului al XIX-lea. un imbold pentru cercetările ştiinţifi ce conform aşa Actualmente acest fenomen este utilizat în milioane numitului model de cerere a pieţei. (Schema 2). de motoare electrice şi generatoare de curent elec- În acest caz a fost iarăşi reprodus un model, tric în lumea întreagă. Schema 3 formulat pentru prima dată de către Adam Smith, Întreprinderile mici Crearea unor numele căruia se asociază úi mijlocii ramuri noi cu bazele teoriei capitaliste

şi ale pieţei libere. De menţionat că ambe- le modele sunt unidimensi- Fondurile publice onale şi simplifi că in extre- pentru cercetare úi dezvoltare Secretul comercial mis complexitatea originii sociale a procesului de cre- (know how) aţie şi a ştiinţei. În realitate,  nici „modelul de impulsio- nare a ştiinţei” şi nici cel al  „cererii pieţei” nu asigură o  descriere adecvată a proce- sului inovaţional. Crearea unor companii Crearea unei valori comune spin-off separate din cadrul în baza cooperării útiinĠei úi industriei În lumea modernă cu- institutelor de cercetări noştinţele noi se afl ă la 

nr. 1(20), martie 2011 - 41 Akademos

În această ordine de idei, apare o întrebare des- miei, cercetarea şi dezvoltarea ar trebui să fi e forţa tul de netrivială: poate fi oare planifi cată ştiinţa, e motrice a acestui proces, fi indcă implementarea in- posibilă oare programarea cercetărilor şi aplicărilor tegrativă a sferei ştiinţifi ce poate deveni o realitate ştiinţifi ce? înainte de integrarea economică a ţării noastre, odată Desigur, societatea dispune de dreptul absolut cu aderarea ei la Programul cadru pentru cercetare de a direcţiona cercetările într-acolo unde conside- al UE (FP-7), începând cu 1 ianuarie 2012. Astfel, ră mai necesar. Dar, deşi există, acest drept este în Ungaria, Bulgaria şi Slovenia au obţinut calitatea de contradicţie cu interesul public în cercetare şi dez- membru cu drepturi depline în programele de cer- voltare. Guvernul poate servi cel mai bine interesul cetare ale UE, în timp ce integrarea lor economică public prin susţinerea şi promovarea cercetării ştiin- mai dura. ţifi ce, minimizând, în acelaşi timp, tentativele de a Dacă în secolul al XX-lea cercetările erau o controla. într-o oarecare măsură orientate spre o disciplină În practică, o reglementare excesivă şi un con- anume, în secolul al XXI-lea ele sunt direcţionate trol excesiv adesea devin şi mai costisitoare atât în spre rezolvarea unor probleme stringente. Orienta- termeni fi nanciari, cât şi temporali. rea strict disciplinară a fost abandonată. Actualmen- Aşadar, în unele ţări, noi membre ale UE, în te, accentul se pune pe organizarea interdisciplinară procesul integrării au fost create mecanisme de a cercetărilor atât în domeniul ştiinţelor fundamen- stimulare a potenţialului de cercetare autohton. În tale, cât şi al celor aplicative. Modelul disciplinar Ungaria, de exemplu, companiile multinaţiona- (de fi nanţare a cercetărilor ştiinţifi ce pe discipline) le care investesc în ştiinţă şi cercetare sunt scutite era caracteristic pentru sistemul sovietic, iar mode- până la 20 la sută de taxele obligatorii. Rezultatele lul interdisciplinar este cel mai adecvat pentru ştiin- s-au dovedit a fi promiţătoare: a crescut considera- ţa contemporană şi dispune de avantaje socio-eco- bil potenţialul ştiinţifi c naţional şi s-a înregistrat un nomice incontestabile, deoarece facilitează reacţia spor în potenţialul de comerţ exterior. 80 la sută din imediată a instituţiilor la orice fenomene pozitive exportul Ungariei s-a datorat activităţii companiilor înregistrate în economia naţională. multinaţionale. Totodată, circa 70 la sută din expor- Actualmente, la nivel naţional, este important tul total a revenit ţărilor UE. de a stabili un consens între sistemele de reglemen- Deoarece Republica Moldova şi-a exprimat do- tare a cercetărilor ştiinţifi ce, activitatea economică rinţa de a adera la UE, iar ştiinţa este mobilul econo- şi sistemul politic. Ştiinţa contribuie la luarea unor decizii politice de succes în lumea întreagă. Aici însă e cazul să menţionăm că e o situaţie tipică nu doar pentru Moldova, ci şi pentru ţările din sud-estul Europei, unde potenţialul ştiinţifi c este utilizat insufi cient pentru rezolvarea problemelor socio-economice. Şi toate acestea, în condiţiile în care resursele umane ale ţărilor respective rămân cel mai puţin utilizate în plan mondial. Toate luate împreună – instabilitatea politică şi socială a mai multor ţări din sud-estul Europei, accentuată în urma crizei economice globale – se explică printr-o activitate politică eronată. Erorile bugetului de stat, bunăoară, în domeniul planifi cării cercetărilor şi elaborărilor ştiinţifi ce, precum şi al educaţiei, duc la pierderi de la 5 la 10% din PIB. Vom menţiona, de asemenea, că politica economi- că depinde în mod direct de realizările în domeniul ştiinţei. Am putea aduce multe dovezi în favoarea tezei că o politică economică care nu recurge la ştiinţă şi nu foloseşte potenţialul savanţilor din propria ţară, lăsându-l nedistribuit, este în esenţa sa greşită. Şi dimpotrivă, miza pe mediul ştiinţifi c va stimula o Serghei Ciokolov. Vas decorativ. 1965, creştere economică durabilă. argilă roşie

42 - nr. 1(20), martie 2011 Expertiza A.Ş.M.

FINANŢELE PUBLICE (1996) şi până în prezent. Ţinta reformelor în domeniul managementului fi nanţelor publice a fost ŞI RESPONSABILITATEA întărirea disciplinei bugetar-fi scale şi a procedurilor de elaborare şi executare a bugetului. La fel, BUGETAR-FISCALĂ: Guvernul şi-a focalizat preocupările în domeniul COMENTARII ASUPRA fi nanţelor publice locale, adoptând în 1998 Legea fi nanţelor publice locale, elaborată în noua redacţie PROIECTULUI DE LEGE în 2003. Consolidarea autonomiei fi nanciare locale, delimitarea responsabilităţilor fi nanciare între dr. hab. prof. univ. Tatiana MANOLE, administraţia publică centrală şi cea locală sunt Institutul de Economie, problemele cheie în domeniul fi nanţelor publice Finanţe şi Statistică al AŞM locale. În ultimul deceniu au fost promovate o serie de reforme privind managementul fi nanţelor publice In present article the author makes an şi anume: s-a aprobat cadrul de cheltuieli pe analysis of the law project „Law of Public termen mediu; bugetele centrale (componente ale Finance and budget and fi scal responsibility.“ Bugetului Public Naţional) se elaborează în bază de It is noted that this law project is intended to programe şi performanţă (acest din urmă principiu improve public fi nance management through a se implementează actualmente şi la elaborarea broader legislative support. The author noted bugetelor locale); s-a consolidat sistemul trezorerial; that Republic of Moldova, in the last decade s-a modernizat sistemul de control fi nanciar public have been carried out a series of reforms in intern. Toate aceste reforme au avut drept scop public fi nance management. The specifi cs of the consolidarea şi îmbunătăţirea managementului current law project, however, is to strengthen fi nanţelor publice, planifi cării strategice a bugetului budgetary and fi scal discipline and improving pe termen mediu. procedures for establishing and implementing Totuşi, deşi sub multe aspecte managementul the budget. Author also mentions that although fi nanţelor publice s-a ameliorat, în acest domeniu the past decade have been promoted a series extrem de complex rămân unele laturi care au nevoie of reforms in public fi nance, improving it still de perfecţionare continuă. De aceea, considerăm believes that the new law project on „Public că noul proiect de lege privind fi nanţele publice şi fi nances and budget and fi scal responsibility“ is a timely and valuable document for improving responsabilităţile bugetar-fi scale este un document public fi nancial management. While this de valoare şi necesar pentru perfecţionarea document contains many strong sides, according managementului fi nanţelor publice. to the author, this law project can be improved În continuare vom încerca să scoatem în evidenţă taking into account the comments given by the unele laturi forte ale acestui document complex. author, comments on specifi c articles. These Totodată vom analiza şi unele neajunsuri, în opinia proposals being considered by the institution noastră, care ar trebui să fi e luate în calcul de autorii engaged in the drafting of this law project will documentului pentru a-l îmbunătăţi. improve this document on behalf of the entire Aprecieri society. 1. Acest proiect de lege este elaborat în temei în baza Legii privind sistemul bugetar şi procesul Proiectul de lege Legea fi nanţelor publice bugetar nr.847-XIII din 24 mai 1996 (cu modifi cări şi responsabilităţii bugetar-fi scale vine să şi completări) şi urmează a fi ajustat la alte legi şi îmbunătăţească managementul fi nanţelor publice, normative care reglementează sistemul bugetar. adică să optimizeze cheltuirea banului public şi 2. Proiectul de lege face o revizuire a legislaţiei suplimentarea veniturilor bugetare printru-un suport bugetare existente, aceasta fi ind îmbunătăţită cu legislativ mai amplu. Documentul are o structură şi practicile altor state în domeniul managementului un conţinut consistent: cuprinde 8 titluri şi 85 de fi nanţelor publice. articole. La baza elaborării lui a stat Legea privind 3. Nota informativă anexată la proiectul de lege sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847- argumentează necesitatea schimbărilor de structură XIII din 24 mai 1996 şi alte acte normative care şi de conţinut al Legii Finanţelor Publice. reglementează fi nanţele publice. 4. Este binevenită introducerea CBTM (cadru- De menţionat că sistemul bugetar al Republicii lui bugetar pe termen mediu), care substituie CCTM Moldova a fost mereu în reformare de la adoptarea (cadrul de cheltuieli pe termen mediu), deoarece Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar planifi carea strategică bugetară se face nu numai la

nr. 1(20), martie 2011 - 43 Akademos partea de cheltuieli, dar şi la partea de venituri – la De aceea între cele 5 tipuri de clasifi caţie bugetară tot cadrul bugetar. trebuie făcută distincţie – ce anume se referă la 5. Este bine că la baza sistemului bugetar al Re- clasifi caţia cheltuielilor şi ce se referă la clasifi caţia publicii Moldova stă Bugetul Public Naţional, fi ind veniturilor, astfel, clasifi caţiile stipulate la pct. a), identifi cată totodată o noua agregată – Bugetul Con- b), c) şi d) – caracterizează clasifi caţia cheltuielilor, solidat Central al Guvernului, constituit din Bugetul iar clasifi caţia surselor, pct. e) – caracterizează de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi clasifi caţia veniturilor. Fondurile de Asigurare Obligatorie şi Asistenţă La fel, ar fi fost bine de specifi cat prin defi niţie Medicală (BS+BASS+FAOAM). aceste tipuri – fi ecare în parte: 6. Principiile bugetare, pe lângă cele tradiţionale, a) clasifi caţia organizaţională – indică cine s-au completat cu unele noi: gestionează mijloacele bugetare (de exemplu, ce -principiul stabilităţii şi durabilităţii bugetare; minister, ce unitate administrativ-teritorială sau ce -principiul efi cienţei şi efi cacităţii gestionării instituţie publică); resurselor bugetare. b) clasifi caţia funcţională – indică în care sec- 7. Sunt efectuate modifi cări în calendarul tor sau funcţie a statului se vor utiliza banii publici bugetar (art.43). (educaţie, ocrotirea sănătăţii etc.); 8. Sunt indicaţii privind elaborarea, examinarea c) clasifi caţia programelor – indică ce rezultat şi adoptarea bugetelor locale (art.54). se urmăreşte a fi obţinut în urma cheltuirii banilor 9. Sunt modifi cări privind repartizarea publici (de exemplu, dezvoltarea transportului trimestrială a veniturilor, cheltuielilor şi soldului etc.); bugetar în locul repartizării lunare. Aceste modifi cări d) clasifi caţia economică – indică natura vor contribui la fl exibilitatea executării bugetelor economică a utilizării banilor bugetari: pentru şi lărgirea drepturilor executorilor de buget (or- retribuirea muncii, pentru plata mărfurilor şi ser- donatorilor de credite) de a orienta resursele spre viciilor etc.; priorităţi. e) clasifi caţia surselor – arată din ce surse 10. Toate modifi cările de structură şi conţinut se formează veniturile bugetului (din impozite, din efectuate în acest proiect de lege vor contribui la taxe, transferuri, donaţii interne sau externe etc.). îmbunătăţirea managementului fi nanţelor publice. Aceste completări sunt necesare, deoarece în În acelaşi timp, considerăm că proiectul de baza legii date se vor elabora toate documentele lege respectiv are şi un şir de neajunsuri, pe care le legate de sistemul bugetar şi procesul bugetar, analizăm în ceea ce urmează: inclusiv Clasifi caţia Bugetară.

1. Legea trebuie să se numească Legea 4, Articolul 24.Veniturile bugetare. fundamentală a Finanţelor Publice, deoarece ul- (1) Veniturile bugetare se formează din: terior în baza ei va fi elaborată Legea Finanţelor a) venituri generale, obţinute din impozite, Publice Locale. A doua parte a titlului acestui proi- taxe, contribuţii, granturi şi alte încasări cu caracter ect de lege – „...şi responsabilităţii bugetar-fi scale” nerambursabil, autorizate de legislaţie. – limitează titlul general al Legii Finanţelor Publice; În opinia noastră, „contribuţiile”, „granturile şi partea a 2-a este o componentă a acestei legi, de alte încasări cu caracter nerambursabil” trebuie să rând cu multe alte componente. De aceea, în opinia fi e transferate la altă categorie de surse de venit şi noastră, cea de-a doua parte trebuie să fi e omisă. atunci veniturile obţinute din impozite şi taxe autor- izate de legislaţie la punctul a) să formeze venituri 2. Articolul 3. Noţiuni de bază trebuie comple- fi scale. tat cu astfel de noţiuni, ca: Considerăm, că aceste venituri trebuie să -buget bazat pe programe şi performanţă; fi e numite „venituri fi scale”, deoarece cuvântul -efi cienţa bugetară; „general” înseamnă o însumare a tuturor veniturilor -efi cacitatea bugetară; provenite în buget din toate tipurile de surse. -patrimoniul public; b) venituri colectate de autorităţile/instituţiile -active fi nanciare. bugetare Aceste noţiuni trebuie defi nite, deoarece ele Din punctul nostru de vedere, aceste venituri sunt utilizate în prezentul proiect de lege. trebuie să fi e numite „mijloace speciale”. c) transferuri de la alte bugete 3. Articolul 14. Clasifi caţia bugetară. d) propun, ca să fi e adăugat pct.d) şi aici să fi e Sistemul unic de clasifi caţie bugetară prevede nu indicate „contribuţiile, granturile şi alte încasări cu numai clasifi caţia cheltuielilor, dar şi a veniturilor. caracter nerambursabil”

44 - nr. 1(20), martie 2011 Expertiza A.Ş.M.

Nota: Toate aceste surse de venituri indicate buget. Dacă există sold rămas, ce se va întâmpla cu la pct a); b; c) şi d) formează veniturile generale el? E de înţeles, că soldul va fi returnat Ministerului ale bugetului. Aşa e mai logic! Finanţelor sau va fi trecut ca sursă de fi nanţare pentru anul bugetar viitor. Adică în anul bugetar 5. Capitolul 2. Fondurile de urgenţă. La acest viitor instituţiei i se vor reduce fi nanţările din buget capitol se creează 2 fonduri: cu această sumă (sold). Art.32. Fond de rezervă bugetară al Guvernu- Astfel, prevederile la pct. (4) şi la pct. (5) lui/autorităţii publice locale în mărime de cel mult limitează autonomia fi nanciară a autorităţilor 2% din volumul veniturilor generale, prevăzute în publice, a instituţiilor bugetare. Conform pct. bugetul respectiv. (2) al acestui articol „Nomenclatorul lucrărilor şi Destinaţia: fi nanţarea cheltuielilor urgente. serviciilor contra plată, efectuate şi prestate de către Art.33. Fond de intervenţie al Guvernului, în autorităţile publice/instituţiile bugetare, şi mărimea mărime de cel puţin 5% din volumul veniturilor tarifelor la servicii, se stabilesc de către Guvern sau generale, prevăzute în buget. de către autorităţile administraţiei publice locale, Destinaţia: pentru situaţii excepţionale. conform competenţelor lor”. Nota: Care-i deosebirea? De ce e nevoie în Prin urmare, colectarea lor nu contravine legii. Bugetul de Stat de 2 fonduri cu aceeaşi destinaţie? Dacă ne referim la Codul Învăţământului, în Trebuie specifi cat fondul creat în componenţa capitolul VI „Finanţarea şi baza tehnico-materială Bugetului de Stat şi fondul creat în alte bugete a sistemului de învăţământ”, art. 101, la pct. (2) e componente ale Bugetului Public Naţional. stipulat: „Sursa principală de fi nanţare a sistemului de învăţământ public o constituie bugetul de stat şi *** bugetele unităţilor administrativ-teritoriale”. O deosebită atenţie trebuie acordată articolului Pct.(3) „Instituţiile publice de învăţământ pot 38 deoarece, în formula în care este prezentat în benefi cia şi de alte surse de fi nanţare: ...” proiectul de lege, acest articol diminuează autonomia Pct.(11) „Mijloacele bugetare şi veniturile fi nanciară a instituţiilor bugetare şi a autorităţilor instituţiilor de învăţământ sunt intangibile publice, în acelaşi timp. Mai jos argumentăm acest (sublinierea aparţine autorului) şi se folosesc pentru punct de vedere. dezvoltarea instituţiei de învăţământ”. Prin urmare, aceste surse colectate pot fi utilizate 6. Art. 38. Veniturile colectate de autorităţile pentru majorarea cheltuielilor. publice/instituţiile bugetare. Pct.(13) „Instituţia de învăţământ gestionează mijloacele fi nanciare alocate şi disponibile, conform Acest articol ridică mai multe întrebări neclare planurilor de fi nanţare, aprobate în modul stabilit, pentru autorităţile publice şi pentru instituţiile are balanţă independentă şi dispune de conturi bugetare, care vor colecta venituri în bază legală. trezoreriale în valută naţională şi străină, deschise Şi anume: în modul stabilit”. Pct.(4) prevede: „Dacă pe parcursul anului Pct.(16). „Instituţia de învăţământ superior bugetar autorităţile/instituţiile bugetare colectează dispune de autonomie fi nanciară (sublinierea venituri peste volumul aprobat, suma de venituri autorului), are deschise conturi trezoreriale pentru ce depăşeşte volumul aprobat, se utilizează mijloacele bugetare în unităţile Trezoreriei de pentru fi nanţarea cheltuielilor în volum deplin şi, Stat”. respectiv, substituie (evidenţierea este a autorului) Am exemplifi cat acest articol pe baza instituţiei veniturile generale aprobate autorităţii/instituţiei de învăţământ superior, deoarece aceasta este o respective”. instituţie bugetară, la fel şi instituţiile de învăţământ Pct.(5) prevede: „Veniturile colectate de către de alte trepte. autorităţile/instituţiile bugetare peste volumele Dacă ne referim la Legea Învăţământului, aprobate în buget nu constituie temei pentru intrată în vigoare la 09.11.95 şi valabilă în prezent, majorarea cheltuielilor”. vom vedea că articolul 49 Autonomia universitară Rezultă că veniturile colectate de autorităţile explicit stipulează autonomia instituţiei în diverse publice /instituţiile bugetare peste volumul aprobat domenii, şi anume: sunt utilizate pentru fi nanţarea cheltuielilor La pct. 1 al acestui articol se stipulează că planifi cate în volum deplin şi, totodată, ele substituie „Instituţiile de învăţământ superior pot obţine statut veniturile generale aprobate autorităţii publice/ de autonomie universitară, în modul stabilit de instituţiei bugetare respective, adică veniturile Guvern”. colectate suplimentar le vor înlocui pe cele din La pct. 2. se stipulează că „Autonomia

nr. 1(20), martie 2011 - 45 Akademos universitară virează domeniile conducerii, La pct. 12. se stipulează: „Mijloacele valutare structurării şi funcţionării instituţiei, activităţii de asemenea sunt intangibile şi se cheltuiesc pentru didactice şi de cercetare ştiinţifi că, administrării şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiei fi nanţării (subliniat de autor) şi se realizează în de învăţământ şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor principal, în: sociale ale cadrelor didactice”. a) ...... etc.; La pct. 13. se stipulează: „Instituţia de învăţământ k) găsirea surselor suplimentare de venituri; ordonează în mod independent mijloacele fi nanciare l) ...... alocate şi disponibile, gestionează balanţa La pct. 3. se menţionează că „În plan fi nanciar, independent şi la bancă are deschise conturi de autonomia universitară se realizează ca drept de decontare şi alte conturi, inclusiv valutare”. gestiune, potrivit legii şi răspunderii personale, a La pct. 14. se stipulează: „Mijloacele fi nanciare fondurilor alocate de la buget sau provenite din alte neutilizate către sfârşitul anului nu sunt retrase surse legale” (evidenţierea aparţine autorului). şi nu pot fi incluse de către fondator în cota de Prin urmare, nici legislaţia în vigoare nu fi nanţare pe anul următor” (sublinierea aparţine limitează dreptul instituţiei bugetare (în cazul dat, autorului). a instituţiei de învăţământ superior) să utilizeze Am reprodus în totalitate aceste puncte din autonom fondurile provenite din alte surse legale. articolul 61 „Finanţarea sistemului de învăţământ” *** pentru a argumenta că articolul 38 din proiectul Este foarte important capitolul V al Legii de lege al fi nanţelor publice limitează autonomia Învăţământului, care se întitulează Finanţarea fi nanciară a instituţiilor bugetare, a autorităţilor sistemului de învăţământ, baza lui tehnico- publice, instaurând un sistem centralizat şi dur în materială. Mai jos vom analiza articolul 61 al ce priveşte drepturile instituţiilor bugetare şi a acestui capitol. autorităţilor publice de a utiliza mijloacele băneşti Articolul 61. Finanţarea sistemului de colectate independent prin decizii locale. învăţământ. Suplimentul de venituri colectate de autorităţile În baza acestui articol, în pct. 1. se stipulează: publice sau de instituţia bugetară este un merit al „Învăţământul se fi nanţează în mod prioritar. Sursa acestora. El depinde şi va depinde de calitatea principală de fi nanţare a sistemului de învăţământ serviciilor oferite de autoritatea publică sau de stat o constituie mijloacele bugetare”. instituţie. Iată de ce, acestea au dreptul să le La pct. 2. se stipulează: „Statul garantează utilizeze (cheltuiască) în folosul colectivului prin alocarea anuală de mijloace bugetare pentru decizia consiliului de administrare sau a altui organ învăţământ în proporţie de cel puţin 7% din produsul abilitat. intern brut, inclusiv mijloacele valutare, şi asigură Prevederile art.38 trebuie revăzute, ele protecţia articolelor de cheltuieli de la buget”. ştirbesc principiile de descentralizare şi La pct. 4. se stipulează: „Instituţiile din sistemul autonomie locală şi fi nanciară prevăzute în învăţământului de stat pot benefi cia şi de alte surse “Carta Europeană”(întocmită la Strasbourg la 15 legate de fi nanţare, cum ar fi : octombrie 1985). Republica Moldova, ca membru a) mijloacele provenite din pregătirea, al Consiliului Europei, este obligată să respecte perfecţionarea şi recalifi carea cadrelor, din lucrările elementele autonomiei fi nanciare expuse în de cercetare ştiinţifi că realizate pe bază de contract; articolul 9 “Resursele fi nanciare ale autorităţilor b) veniturile provenite din comercializarea administraţiei publice locale”. articolelor confecţionate în procesul de învăţământ

(în gospodării didactice, ateliere experimentale etc.), precum şi din arendarea localurilor, construcţiilor, 7. Articolul 46. Consider că articolul 46 echipamentelor; privind instituirea Organului consultativ în dome- c) donaţiile şi veniturile provenite din niul bugetar-fi scal trebuie lichidat. Există organe colaborarea (cooperare) internaţională, precum şi specializate, precum Inspectoratul Fiscal Principal donaţiile de la persoane fi zice şi juridice. de Stat (IFPS) şi alte organe abilitate în acest dome- La pct. 8. se stipulează: „...Alocaţiile nebugetare, niu, care vor fi cointeresate, prin atribuţiile pe care indiferent de mărimea acestora, nu pot condiţiona le deţin, în formarea bugetelor la venituri. Dacă în reducerea mijloacelor bugetare alocate pentru acest organ consultativ vor intra patronii marilor învăţământul profesional”. companii, ei vor menţine veşnic „cota zero” la ve- La pct. 11. se stipulează: „Mijloacele bugetare nitul lor impozabil şi tot greul va cădea pe salariaţii alocate pentru învăţământ şi veniturile instituţiilor bugetari (pedagogi, medici, funcţionari publici etc.) instructiv-educative provenite din surse legale sunt ca şi în prezent. Un astfel de organ poate fi creat “ad intangibile”. hoc”!

46 - nr. 1(20), martie 2011 Expertiza A.Ş.M.

8. La titlul IV al proiectului, Capitolul 2 Ex- Acest titlu conţine prevederi care vor conduce la ecutarea bugetului venim cu propunerea: întărirea disciplinei bugetar-fi scale. La acest capitol consider că trebuie de introdus Titlul VIII: Prevederi fi nale şi tranzitorii compartimentul Executorii de buget (ordonatorii indică necesitatea aducerii legislaţiei şi a tuturor de credite), fi ind indicate tipurile de executori de normativelor în vigoare în conformitate cu prezenta buget, drepturile şi obligaţiile lor. lege. Concluzii E de menţionat faptul, că pe parcursul perioadei În general, proiectul de lege nominalizat este de mai bine de un deceniu, în Republica Moldova un document amplu prin sfera sa de cuprindere, s-au realizat reforme substanţiale în domeniul care porneşte de la obiectivul şi scopul legii, de fi nanţelor publice şi în cel al fi scalităţii. Prin la principii, reguli, competenţe şi responsabilităţi urmare, nu trebuie revizuit radical tot ce avem bun bugetare (Titlul I, II). în legislaţia bugetar-fi scală existentă. Trebuie să se Titlul III: Bugetul public naţional cuprinde toate examineze cu atenţie legea privind sistemul bugetar componentele, relaţiile interbugetare, bugetele şi procesul bugetar (cu modifi cări şi completări) autorităţilor şi instituţiilor bugetare. şi de ţinut cont de tot ce am obţinut, îmbunătăţind Titlul IV: Procesul bugetar cuprinde toate mereu. etapele coerente ale bugetării – elaborare, adoptare, Părerea noastră este că în urma adoptării aces- executare şi raportarea bugetului. tui proiect de lege, care urmează să fi e desigur Titlul V: Monitoringul fi nanciar specifi că îmbunătăţit, vom avea o legislaţie bugetar-fi scală responsabilitatea acestuia. avansată. Titlul VI: Controlul fi nanciar public pune accentul pe controlul fi nanciar public intern şi Bibliografi e auditul public extern. Proiect. Legea fi nanţelor publice şi Titlul VII: Răspunderea juridică, care prevede responsabilităţii bugetar-fi scale. Ministerul foarte clar responsabilitatea executorului de buget. Finanţelor al Republicii Moldova.

Iurie Platon. Pastorale, 1991, şamotă

nr. 1(20), martie 2011 - 47 Akademos

OPTIMIZAREA domeniile biotehnologiei, microbiologiei, bioenergiei şi enzimologiei din programele şi CERCETĂRII/DEZVOLTĂRII proiectele agroindustriale prevăzute pentru anii ÎN COMPLEXUL 2011-2014; - mediatizarea intensă pe plan naţional a AGROINDUSTRIAL semnifi caţiei cercetărilor din domeniile securităţii alimentare şi securităţii (inofensivităţii) alimentelor, acad. Boris GAINA a sănătăţii publice, ce reiese din necesitatea vitală a unei alimentaţii sanogene şi raţionale; - combinarea domeniilor de cercetare OPTIMIZATION OF RESEARCH/ academică – biotehnologie, biologie moleculară, DEVELOPMENT IN AGROIN DUS TRIAL microbiologie, zoologie, sanocreatologie, protecţia COMPLEX plantelor, agricultură ecologică, chimie ecologica, The research and development system of the fi zică aplicată etc., cu cele agroalimentare din Republic of Moldova is in constant improvement, institutele de ramură şi universitare; the main purpose of which is to exert a strong - aprofundarea cercetărilor în materie de positive impact in the development of the biotehnologii alimentare şi ajustarea (orientarea) most important branches of national economy rezultatelor preconizate la exigenţele statelor - agriculture and food industry. The article Uniunii Europene în vederea sporirii exporturilor exposes the main principles of an effective de produse procesate cu proprietăţi sanogene şi organization of this important area. They are nutritive înalt-competitive; based on effi cacy of research, creating fi nite - integrarea continue a sferei cercetare/ value chains and innovation clusters. dezvoltare din Republica Moldova cu cele ale statelor din apropiata vecinătate – România şi Sistemul de cercetare/dezvoltare din sectorul Ucraina, ale statelor cu care avem deja o colaborare agroindustrial al Republicii Moldova este supus de mai mulţi ani – Rusia şi Belarus, precum şi cu actualmente unor transformări care urmăresc cele din Uniunea Europeană – Germania, Franţa, perfecţionarea prin optimizare a tuturor instituţiilor Italia, Cehia, Bulgaria, Ungaria etc.; ce activează în acest important domeniu al economiei - diseminarea cazurilor de succes din topul naţionale, efi cientizarea, în ultimă instanţă, a celor mai valoroase lucrări ştiinţifi ce şi inovaţionale procesului ştiinţifi c şi inovaţional. destinate complexului agroindustrial al ţării Printre principiile esenţiale ale organizării noastre; domeniului respectiv, în opinia noastră, se numără: - iniţierea de facto a colaborărilor bilaterale - integrarea ştiinţei şi practicii agroindustriale Moldova-Ucraina şi Moldova-România, precum prin includerea instituţiilor academice, de ramură şi şi trilaterale România-Moldova-Ucraina, în cadrul universitare în clustere de cercetare pe principalele proiectelor internaţionale, fi nanţate integral sau prin probleme ale economiei statului nostru; cofi nanţare de către UE; - crearea şcolilor doctorale după modelul - elaborarea şi implementarea unor programe Uniunii Europene în domeniul pregătirii, şi proiecte noi cu savanţii din agricultura României, perfecţionării şi atestării cadrelor de înaltă califi care Moldovei şi Ucrainei în domeniul monitoringului pentru agricultură şi industria alimentară; debitului şi calităţii apelor fl uviilor Prut şi Nistru - intensifi carea şi racordarea strictă a pentru alimentarea cu apă potabilă şi asigurarea investigaţiilor în domeniul tehnologiilor alimentare necesităţilor la irigarea terenurilor agricole; la potenţialul inovaţional agroalimentar existent, în - restabilirea şi protejarea genofondului scopul realizării obligatorii a lanţului valoric fi nit speciilor rare de animale, păsări şi peşti din acvatoriile (închis) în cercetările din domeniul vizat; Prutului, Nistrului şi Dunării, ameliorarea stării - crearea, elaborarea şi implementarea rezervaţiilor naturale ale acestor râuri, controlul Programelor de Stat, a proiectelor naţionale şi monitorizarea situaţiei epidemiologice în spaţiile şi internaţionale care să prevadă circuitul respective; agrotehnologic fi nit (aşa-zisul lanţ valoric închis) - integrarea cercetărilor realizate de savanţii de la sol → soi → agrotehnică până la produsul din România, Moldova şi Ucraina, consacrate competitiv realizat pe pieţele interne şi externe; diminuării poluării râurilor Prut, Nistru şi Dunăre - extinderea ponderii cercetărilor în de către complexele agroindustriale ale ţărilor

48 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe agroindustriale riverane – utilizatoare ale acestor resurse acvatice Conglomeratul format, spre exemplu, între Institutul de importanţă strategică; de Pomicultură, Institutul Naţional al Viei şi Vinului, - aplicarea unor măsuri comune şi stricte în Institutul de Tehnologii Alimentare şi Direcţia vederea stopării răspândirii pe teritoriul Republicii de Legumicultură nu a ameliorat nici condiţia Moldova şi a ţărilor vecine a maladiilor (gripă fi nanciară, nici climatul psihologic, nici efi cacitatea aviară, gripă porcină etc.), vătămătorilor (lăcusta, Centrelor Experimentale de pe lângă aceste instituţii Diabrotica maidis etc.), buruienilor dăunătoare importante pentru complexul agroindustrial al (Ambrozia etc.), cancerului culturilor multianuale, Republicii Moldova. precum cel care atacă viţa de vie şi pomuşoarele (Agrobacterium tumefacium etc.). Sunt multe probleme de soluţionat în comun Comunitatea ştiinţifi că agroindustrială din prin crearea, de către institutele de ramură ale Moldova se afl ă într-o profundă criză, urmare a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare reducerii fi nanţării în 2010 şi 2011 cu 37 la sută, şi fi nanţarea prin concurs sub egida Academiei de a exodului tinerilor cu studii superioare, diminuării Ştiinţe a Moldovei, a clusterilor inovaţionale pentru prestigiului activităţii ştiinţifi ce. Această situaţie agricultură şi industria alimentară în care să participe reclamă măsuri urgente de redresare a situaţiei, efectiv toate subdiviziunile ştiinţifi ce academice, prin atragerea de noi surse de fi nanţare, crearea universitare şi de ramură. condiţiilor adecvate pentru activitatea în cercetare/ Transformarea gospodăriilor experimentale dezvoltare, inclusiv asigurarea tinerilor cercetători de pe lângă institutele de cercetare/dezvoltare cu salarii (şi nu doar cu burse mizere), spaţiu locativ, din agricultură şi industria alimentară în centre cu subvenţii la angajare în muncă în sectorul agrar autonome cu statut de Întreprindere de Stat nu a fost etc. reuşită: a generat acumulări de datorii sau a dus la Se cere de corectat starea nesatisfăcătoare a lucrurilor în institutele create prin comasare potrivit degradarea agrotehnicii în câmpuri, la diminuarea Hotărârii Guvernului nr. 761 din 24.06.2008. potenţialului de producere experimentală. Cercetările în domeniul tehnologiilor alimentare fusese şi ele marcate de ani de profundă criză, urmare a destrămării Uniunii Sovietice (au dispărut proiectele legate de cosmos, Arctica, Polul Nord, expediţii de alte genuri), lipsei unui potenţial puternic de cadre ştiinţifi ce pregătite la nivel naţional. În criză fi nanciară s-au pomenit şi majoritatea agenţilor economici din ţară în urma pierderii competitivităţii producţiei, degradării fi zice a liniilor tehnologice vechi, diminuării volumului şi calităţii materiei prime agricole, majorării preţurilor la agenţii termici, energia electrică etc. În ciuda acestui fapt, în sectorul agroindustrial al Republicii Moldova, începând cu anul 2010, se atestă o ameliorare a situaţiei: industria alimentară se renovează, se reutilează, se conformează exigenţelor pieţelor internaţionale. În aceste condiţii devin necesare, atractive şi promiţătoare cercetările noi în domeniul biotehnologiilor alimentare. Un imbold puternic pot aduce sferei cercetare/ dezvoltare a Republicii Moldova proiectele

internaţionale în curs de realizare şi cele de perspectivă, cu participarea experţilor în domeniul ştiinţelor agroalimentare din România, Franţa, Nicolae Coţofan. Burlui decorativ, 2008, şamotă Germania, Italia, Cehia, Slovenia (UE), precum şi din Rusia, Ucraina, Belarus (CSI).

nr. 1(20), martie 2011 - 49 Akademos

EUGEN GREBENICOV, veritabilă şcoală matematică – a tutelat şi instruit peste 40 de doctori în ştiinţe, care astăzi lucrează LAUREAT AL PREMIULUI în diferite ţări. Este enorm numărul studenţilor şi tinerilor cercetători din Republica Moldova, pe care „ACADEMICIANUL pământeanul nostru i-a ajutat, i-a încurajat şi i-a CONSTANTIN SIBIRSCHI” susţinut cu toată ardoarea sufl etului său. Profesorul Grebenicov a fost distins cu Premiul Eminentul matematician Eugen Grebenicov, de Stat al URSS în 1973, Premiul Guvernului URSS Membru de Onoare al AŞM, a devenit cel – în 1983, Premiul „Nikolai Krylov” al Academiei de-al 11-lea laureat al celei mai importante distincţii de Ştiinţe din Ucraina – în 1999. În semn de preţuire a comunităţii matematicienilor din Republica pentru aportul său în ştiinţa matematică, Comitetul Moldova – Premiul „Academicianul Constantin Internaţional de Astronomie a numit o planetă mică Sibirschi”. Premiul a fost instituit în 1999 de din sistemul solar „Grebenicov”. De altfel, doar 12 Organizaţia neguvernamentală „Academicianul români celebri, printre care Mihai Eminescu, George Constantin Sibirschi”, fondată de membrii familiei Enescu, Constantin Brâncuşi, au numele eternizate mult regretatului savant şi câţiva colaboratori ai pe fi rmament. Profesorul Eugen Grebenicov a fost distins, de asemenea, cu titlul de Doctor Honoris Institutului de Matematică şi Informatică al AŞM. Causa a patru universităţi, inclusiv a Universităţii Profesorul Eugen Grebenicov fusese distins Tehnice a Moldovei. astfel pentru rezultatele excepţionale înregistrate Destinul l-a ţinut pe Eugen Grebenicov departe pe parcursul carierei sale ştiinţifi ce de peste 55 de meleagul natal – a activat întreaga sa viaţa în de ani. Specialist de talie mondială în domeniul centrele universitare şi de cercetare din Moscova: matematicii (teoriei oscilaţiilor neliniare, modelării la Universitatea „Prietenia Popoarelor”, Institutul matematice), a obţinut realizări fundamentale cu de Fizică Teoretică şi Experimentală al Comitetului aplicaţii deosebit de importante în mecanica celestă, de Stat pentru Energia Atomică, Centrul de calcul geodezia cosmică, fi zica nucleară, şi, în mod special, al Universităţii „M.V. Lomonosov”, Institutul în cucerirea cosmosului. pentru Probleme în Cibernetică, Centrul de calcul al Eugen Grebenicov s-a născut la 20 ianuarie Academiei de Ştiinţe a Rusiei ş.a. Mereu însă „s-a 1932 în s. Slobozia Mare, judeţul Ismail. Tatăl său – ţinut de neamuri” şi s-a mândrit cu originea sa, a preot, iar mama – învăţătoare la şcoala primară, i-au salutat şi încurajat Mişcarea de Eliberare Naţională cultivat de mic copil dragostea faţă de oameni şi de de la hotarul anilor 1980-1990, a pledat pentru carte, sentiment ce-l caracterizează plenar. După limba română şi alfabetul latin, a sprijinit reformele absolvirea liceului, Eugen a fost admis la Facultatea democratice din Republica Moldova. Mecanică şi Matematică a renumitei Universităţi Tatiana Rotaru „M.V. Lomonosov” din Moscova. Teoria ecuaţiilor diferenţiale şi mecanica neliniară, în particular dinamica cosmică, au devenit preocupările esenţiale de cercetare ale tânărului savant. La 25 de ani devine doctor, iar la 35 – doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice. Rezultatele sale ştiinţifi ce s-au materializat în circa 30 de monografi i şi peste 300 de publicaţii. A colaborat cu mari matematicieni sovietici, care au asigurat realizarea zborurilor cosmice. Cercetările sale au revoluţionalizat metodele de calcul a orbitelor navelor spaţiale. O contribuţie deosebită a adus savantul şi la dezvoltarea tehnicii de calcul performante. Eugen Grebenicov la Institutul de Matematică şi Profesorul Grebenicov a creat o Informatică al AŞM, 17 februarie 2011

50 - nr. 1(20), martie 2011

Premiul „Academicianul Constantin Sibirschi”

”NU MI-AM VĂZUT STEAUA, DAR ŞTIU CĂ STRĂLUCEŞTE”

Interviu cu Profesorul Eugen GREBENICOV, Membru de Onoare al AŞM, laureat al Premiului „Academicianul Constantin Sibirschi”

-Ce importanţă are pentru dvs premiul „Academicianul Constantin Sibirschi” şi însemnele de Membru de Onoare al AŞM care vi s-au înmânat astăzi? -Sub aspect fi lozofi c, dacă ne gândim la viaţa pe Pământ, la viaţa în Univers, asta nu înseamnă nimic. Dar aşa-i omul şi astfel e organizată societatea Prof. Eugen Grebenicov omenească, încât să caute rosturile şi adevărurile încă necunoscute ale lumii, să se bazeze pe tradiţii, Fără matematică nu se poate programa nimic. să se folosească de nişte pârghii, să profi te de nişte Nu vom fi în stare nici măcar să plănuim ce vom oportunităţi ca să afl e mai multe despre spaţiu, face mâine, de exemplu, câtă pâine trebuie să despre mediul ambiant. Despre viaţa organică şi cea cumpărăm, cât să producem pentru a hrăni 100 neorganică, despre sine însuşi. Ştiinţa şi cultura se de persoane. Oamenii au înţeles că, dacă nu ştii a dezvoltă, întrucât civilizaţia are nevoie de a şti mai număra, pierzi reperele. Azi mănânci tot, iar a doua multe decât îi trebuie ca să fi inţeze. zi înduri foame. Fără ştiinţă şi fără matematică Eu cred că din această dorinţă de a şti s-a şi teoretic omenirea poate să trăiască. Dar traiul ei va născut cercetarea academică. Oamenii, strămoşii fi rudimentar şi extrem de riscant. Fără dezvoltare, noştri, când locuiau în păduri, se gândeau cum să fără evoluţie în sens pozitiv specia umană nu va se hrănească, cum să vâneze ceva, să nu moară de rezista şi va înceta să existe. Ştiinţa, deci, ajută la foame. Dar au trecut mii de ani şi ei au înţeles că rezolvarea problemelor de existenţă a omenirii în trebuie să se unească, că să fi e mai puternici şi să- primul rând. şi rezolve problemele lor personale şi comunitare. -Care sunt astăzi obiectivele prioritare ale Însă unirea întotdeauna aduce şi disconfort. Dacă cercetării ştiinţifi ce în domeniul matematicii? fi ecare om ar putea să-şi rezolve toate problemele -Actualmente pe pământ trăiesc aproape 7 de unul singur, omenirea n-ar fi existat în formula miliarde de oameni. Fără resursele ce se epuizează, actuală. Oamenii au început să înţeleagă că toate peste 50 de ani, dacă nu ne gândim cum să contradicţiile care se nasc în societate contează mai dobândim energie, omenirea nu va mai putea ţine puţin decât unirea. Şi de aceea oamenii au biruit piept situaţiei. pe pământ şi au devenit forţa cea mai superioară Aşa că se impune această problemă – problema de organizare, chit că şi în lumea animală este un existenţei omenirii nu din punct de vedere al nivel înalt de organizare, la furnici de exemplu. Dar terenului, ci şi al alimentaţiei. Dacă o mie-două de oamenii au trebuit să se organizeze în colectivităţi ani în urmă problemele acestea se rezolvau nu pe ca să învingă. Aceasta e fi lozofi a mea de viaţă. cale ştiinţifi că, deşi un element al ştiinţei era, acum, -Cum aţi defi ni rolul şi semnifi caţia matematicii când se conştientizează că bogăţiile pământului sunt într-un secol eminamente pragmatic, mereu în limitate, numaidecât trebuie să ne gândim la alte căutare de dividente de efecte practice? scheme care ar permite omenirii să supravieţuiască -Cred că fără matematică civilizaţia şi cultura mai departe. Fără ştiinţă în secolul al XXI-lea nu s-ar dezvolta, ar stagna şi până la urmă s-ar civilizaţia nu poate să existe. Iată de ce guvernele distruge. Matematica e un bun instrument pentru azi trebuie să investească în cercetare. Eu cred că soluţionarea rapidă şi raţională a problemelor acum 400 de ani guvernele ţărilor puternice nu se umanităţii. Asta-i menirea matematicii. ocupau de fi nanţarea ştiinţei, mai ales a ştiinţelor

nr. 1(20), martie 2011 - 51 Akademos exacte şi tehnice. Acum însă toţi înţeleg că fără se numeşte în literatura de specialitate „problema cercetarea academică şi universitară dezvoltarea e GreDiAks” – Grebenicov, Diomin şi Axionov. Până imposibilă. Ştiinţele naturale, de exemplu, nu pot fi la ea, statul cheltuia la fi ecare satelit 50 de mii în dezvoltate fără matematică, aceasta din urmă fi ind loc de o rublă. Cum? În anii 1960, o oră de lucru fundamentul şi baza tuturor ştiinţelor. la cel mai performant în URSS calculator (БЭСМ- De ce omenirea a inventat calculatoarele mari? 6) costa 1 mie de ruble. Ca să calculezi poziţia Ca să poată rezolva rapid problemele care înainte unui satelit timp de 24 ore, iar în anii 1960 erau nu puteau fi rezolvate. Toate aceste probleme vreo sută de sateliţi, costa 24 mii de ruble. Lucrau sunt probleme existenţiale ale omenirii. Şi toate în direcţia aceasta vreo 40-50 de calculatoare şi se războaiele au urmărit extinderea sau consolidarea cheltuiau sume uriaşe. Noi am descoperit o formulă spaţiului vital al unui popor în dauna altui popor. care reducea esenţial volumul calculelor, astfel Până la urmă toţi înţeleg că războiul nu aduce o obţinându-se economi de milioane de ruble. Acum soluţie pozitivă nici măcar pentru învingători. Că toţi folosesc metodele noastre. ei, aparent câştigând, pierd la urma urmei. Aşa că În „problema GreDiAks”, astăzi se organizează trebuie dezvoltată ştiinţa ca tot ce este pe pământ conferinţe internaţionale. E matematică pură, dar ca să trăiască în armonie. Ca un popor pe altul să se omul simplu care e departe de ştiinţă să înţeleagă, ajute reciproc. Să fi e un echilibru foarte bun şi stabil explic: traiectoria, orbita oricărui satelit în prima în societatea omenească. Fără cercetare matematică aproximaţie se aseamănă cu o elipsă, dar în termeni însă nu poţi face niciun pas. Matematica este exacţi, aceasta e o orbită foarte şi foarte complicată. servitoarea, dar şi mentorul tuturor ştiinţelor, fără ea În primul rând, după fi ecare rotaţie punctul fi nal nu nu poate evolua fi zica, chimia, geografi a… coincide cu punctul iniţial. Nu există o traiectorie care -Este, şi regina ştiinţelor… să fi e exact închisă, numaidecât este o abatere mică. -Sigur că da, înainte oamenii nu înţelegeau Un satelit face 15 rotaţii în 24 de ore, deci se abate asta, dar după ce a apărut tehnica de calcul la nivel şi devierea aceasta creşte în timp. Ca să calculezi la superior, toţi şi-au dat seama că problemele climei, computer coordonatele, poziţia satelitului în orice energiei etc. ar trebui să-şi găsească rezolvarea. moment de timp, altădată erau necesare, după cum Tot ce este pe pământ are limite, sursele de energie am spus, cheltuieli enorme. Dar datorită formulei – gaz, cărbune, petrol – toate sunt mărginite. Iată GreDiAks, doar cu creionul şi tabelul poţi calcula de ce trebuie inventate alte metode de obţinere a în 2 minute. Atunci s-a discutat în URSS dacă energiei. rezultatele în matematică pot fi califi cate ca invenţie. Astăzi umanitatea este tentată să valorifi ce din În fi zică, chimie există noţiunea de „descoperire”. În plin energia atomică. Acum 100-150 de ani nimeni matematică însă nu. Pentru că orice teoremă în sine nu se gândea că din atom poate fi obţinută energie. este deja o descoperire. Comitetul de Stat pentru Dialectica spune că în tot ce se întâmplă în evoluţia Invenţii pornise dezbaterile: poate fi considerată micro, macro şi supra a Universului este o parte ca descoperire teoria noastră, dar nu s-a luat nicio pozitivă, dar şi una negativă, fără această luptă între decizie în acest sens. partea pozitivă şi negativă nu poate fi dezvoltare. Cu -Care ar fi posibilităţile şi limitele matematicii riscul de a mă repeta, zic: tot ce întreprind savanţii o în ceea ce priveşte explicaţia spaţiului şi fac pentru dezvoltarea omenirii. existenţei? -Cu ce realizare în ştiinţă Vă mândriţi în mod - Matematica, ca şi alte ştiinţe, se dezvoltă deosebit? continuu. Desigur că unele rezultate se învechesc, -Din punctul de vedere al matematicii abstracte dar matematica este un organism integru care se am nişte rezultate care generalizează metoda dezvoltă foarte frumos şi, din acest punct de vedere, universală numită ”metoda Krylov”. Teoremele sunt teoreme, descoperiri care iniţial se considerau pe care le-am demonstrat 30-40 ani în urmă au a avea un rezultat fantastic şi mai târziu au fost dezvoltat direcţia foarte vestită în lume care se date uitării. În matematică sunt nişte probleme numeşte teoria sintopică Krylov-Bogoliubov. Dar din extrem de interesante şi câteodată te gândeşti: dacă punct de vedere practic eu şi colegii mei, profesorii era rezolvată aceasta problemă, ajută oare aceasta E.Axionov şi V.Diomin, pe când eram tineri, în matematica sau omenirea?Este o întrebare fi lozofi că. anii 1962-63 eram deja cu toţii doctori, am propus Nu tot ce-i frumos poate fi numaidecât folosit. un model matematic pentru cercetarea orbitelor De altfel, un amănunt foarte interesant: toţi sateliţilor artifi ciali care a dat o economie enormă matematicienii din Rusia, aproape toţi, erau feciori statului sovietic, de milioane de ruble. Acum ea de preoţi, preoţi ortodoxi. Şi Vinogradov, şi Cebâşev,

52 - nr. 1(20), martie 2011 Premiul „Academicianul Constantin Sibirschi” aproape toţi din sec. al XIX-lea. Şi în sec. al XX- Republica Moldova, dar şi în România, în Rusia, să lea unul din cei mai vestiţi matematicieni, dascălul fi e aplicate aceste sisteme computaţionale în primul meu, N. Bogoliubov, era fecior de preot. Eu tot sunt rând în licee. Ca liceenii să înveţe matematica fecior de preot, desigur nu mă compar cu ei. folosind sisteme de programare computaţionale. În -Este vreo explicaţie, să fi e matematica un Germania, Polonia, Franţa liceenii folosesc aceste dar de la Dumnezeu? sisteme noi. 50-60 la sută din liceele Poloniei le -Preoţii se consideră oameni de o cultură mare folosesc, în Germania cred că 80 la sută. şi feciorii lor erau foarte studioşi, eu prin aceasta Înainte se numeau sisteme computaţionale de îmi explic. calcul, acum se numesc sisteme computaţionale -În ce relaţie se afl ă matematica cu metafi zica, algebrice, când computerele lucrează numai cu cu religia? simboluri. Datorită acestor metode acum avem un -Religia este credinţă, matematica este ştiinţă. instrument foarte solid de a demonstra teoreme în Sunt direcţii diferite de dezvoltare a societăţii geometrie, topologie, algebră. omeneşti, ele trebuie să se ajute. Uneori se La demonstrarea teoremelor trebuie să lucreze intersectează. Cred că religia e trăsătura sufl etului, logica. Mulţi spun: dacă computerele dispun matematica – a gândirii, sufl etul şi raţiunea totuşi de asemenea programe, la ce bun să mai înveţi undeva se deosebesc. teoreme? Trebuie promovate alte metode de studii. -Newton întreaga sa viaţă de savant a fost Eu am organizat la Chişinău câteva conferinţe, am preocupat de tălmăcirea Bibliei. invitat specialişti din Germania şi la Universitatea -Asta era în anul 1600. Biblia a fost şi rămâne Tehnică 2-3 facultăţi folosesc astăzi sisteme a fi cea mai deşteaptă carte, e Cartea principală a computaţionale algebrice în procesul de instruire. omenirii. Visez ca şi la Universitatea de Stat, unde învaţă -Pentru că sunteţi fecior de preot, v-a marcat matematicieni, fi zicieni, să se extindă această cumva acest lucru? practică. Acest lucru trebuie organizat neapărat. Un -Dacă eram la Chişinău, mi-ar fi fost mai greu astfel de sistem costă 1500 de dolari. Firmele care să mă afi rm. Pe timpul comunismului, viaţa în sunt în Germania, Polonia le instalează, instruiesc Moscova era mai descătuşată, pentru că în Moscova 2-3 specialişti, asigură consultanţă. Este un sistem erau adunaţi foarte mulţi profesori, academicieni, nou de demonstrare în matematică şi de a o înţelege oameni cu o cultură înaltă. Ştiinţa era susţinută la un alt nivel. Sistemele computaţionale algebrice foarte mult din resursele statului. Oamenii deştepţi trebuie neapărat introduse în Moldova. înţelegeau că dacă statul vrea să fi e stabil şi să se - Totuşi e planetă sau asteroid corpul ceresc dezvolte, fără ştiinţă e imposibil. numit „Eugen Grebenicov”? -La ce lucraţi acum, care este visul dvs în -Asteroidul în limba rusă se numeşte ”planeta ştiinţă? mică”. -Eu am propus, 10-12 ani în urmă, o direcţie nouă -Cum arată? în dinamica şi mecanica cerească, în cosmodinamică - Nu ştiu. Trebuie să faci o fotografi e timp de putem să spunem, care se numeşte dinamica 1-2 ore, tot cerul să fi e fi xat pe fotografi e şi atunci omografi că. E o nouă direcţie în matematica aplicată o poţi găsi. Ochiul omului vede fără telescop legată de teoria cosmosului. Ea nu putea să apară până la mărimea de lumină 6 pe cer. Dar acum 30 de ani în urmă. De ce? Pentru că atunci când sunt telescoape mari americane care văd stele de programatorii au demonstrat noile posibilităţi ale mărimea 20, strălucirea lor e de miliarde de ori calculatorului, au avansat imediat şi posibilităţile mai mică decât poate sesiza ochiul omului. Dacă te matematicii. uiţi prin telescopul Washington, nu vezi cerul cum În toate sistemele vechi de calcul nu existau îl vedem noi. Calea Robilor e ca un râu alb, stele operaţii cu simboluri, computerul nu putea să scrie aparte nu se văd, totu-i strălucitor, ca să vezi stelele formula: a la pătrat plus b la pătrat este egal cu c la în Calea Robilor trebuie să fi xezi un punct, precum pătrat. De ce? Computerul cere – spune cu ce-i egal şi temperatura lui, atunci înţelegi – asta-i stea sau a, b, c şi atunci va calcula. Sistemele simbolice de nu-i stea. Este foarte interesant. Nu mi-am văzut programare care au apărut recent permit să facem steaua, dar ştiu că străluceşte. Dacă e bine măcar toate operaţiile algebrice cu formule. În lume sunt pentru un om ceea ce faci, atunci viaţa are rost. 2 sisteme – Mathematica şi MAPLE – care permit computerului să scrie formule. Asta se numeşte A intervievat Viorica Cucereanu algebră computaţională. Eu visez ca în şcolile din

nr. 1(20), martie 2011 - 53 Akademos

EMIL CONSTANTINESCU, PRIMUL DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII AŞM

În ziua de 31 martie, în Sala de conferinţe a Bibliotecii Ştiinţifi ce Centrale ,,Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe, s-a desfăşurat festivitatea de înmânare a însemnelor de Doctor Honoris Causa al Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei dr. în geologie, profesor universitar, preşedintele României (1996-2000) Emil Constantinescu. Onorifi cul titlu i-a fost acordat excelenţei sale, prin decizia senatului din 19 aprilie 2010, pentru rezultate remarcabile în i-au fost înmânate Diploma, mantia şi toca de dezvoltarea ştiinţei geologice şi umaniste, precum Doctor Honoris Causa al Universităţii Academiei şi pentru aprofundarea şi consolidarea relaţiilor de Ştiinţe. moldo-române. Prof. Emil Constantinescu, le-a mulţumit Ceremonia festivă a fost prezidată de m.c. Maria tuturor celor prezenţi la ceremonie, menţionând: Duca, rectorul Universităţii Academiei de Ştiinţe a ,,Sentimentul care mă copleşeşte acum este emoţia, Moldovei, care a subliniat onoarea de a-l primi în pentru că indiferent de ce recunoaşteri sau satisfacţii comunitatea Universităţii Academiei de Ştiinţe pe obţii în viaţă, ceea ce este mai aproape de sufl et vine Profesorul Doctor Emil Constantinescu, Excelenţa din locul în care te-ai născut. Iar eu m-am născut în sa fi ind primul Doctor Honoris Causa al acestei Republica Moldova”. Excelenţa sa a rostit Oratio instituţii. gratitudinis, intitulat ,,Valorile creştine şi politica, Tradiţionalul Laudatio a fost rostit de prof. univ. sau meditaţia de pe muntele Măslinilor”. Victor Moraru, directorul Institutului de Ştiinţe Mesaje de felicitare au adresat, ex-prim- Politice şi Integrare Europeană, care s-a referit ministru al Republicii Moldova Ion Sturza, ex- la prodigioasa activitate ştiinţifi că şi didactică a preşedintele Republicii Moldova Petru Lucinschi, lui Emil Constantinescu. ,,Sunt bucuros de a-mi Marius Lazurcă, ambasadorul Extraordinar şi exprima în numele celor prezenţi aici admiraţia şi Plenipotenţiar al României în Republica Moldova, aprecierea faptului că aţi câştigat, în timp, un nume acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de de rezonanţă, astfel fi ind un model de slujire pentru Ştiinţe a Moldovei. toţi ceilalţi” a declarat vorbitorul. Emil Constantinescu a donat bibliotecii În aplauzele publicului, lui Emil Constantinescu universităţii un album ce inserează opera lui Constantin Brâncuşi şi unul consacrat monumentelor României protejate de UNESCO. Reamintim că, efectuând o vizită în Republica Moldova în aprilie 2010, preşedintele Emil Constantinescu, împreună cu acad. Gheorghe Duca şi acad. Eugen Doga, a lansat ideea organizării unei conferinţe internaţionale a diasporei româneşti de pretutindeni la Chişinău. În cadrul solemnităţii, s-a convenit ca această conferinţă să fi e convocată până la fi nele anului curent.

54 - nr. 1(20), martie 2011 Primul Doctor Honoris Causa al Universităţii AŞM

VALORILE CREŞTINE de Universitatea de Ştiinţe a Moldovei – Valorile creştine şi politica. ŞI POLITICA Cele două milenii care s-au scurs de la naşterea Mântuitorului au fost zguduite de războaie şi crime Prof. Doctor Emil CONSTANTINESCU abominabile, unele dintre ele chiar în numele cre- dinţei în Dumnezeu şi trăim într-un prezent măcinat (preşedinte al României 1996-2000) şi el de minciună, hoţie, violenţă şi ură. Cum putem să lucrăm împreună pentru binele lumii în care tră- CHRISTIAN VALUES AND POLICY im? Ce e de făcut? Ce ar trebui să facă noii Cezari ai The speech of prof. Emil Constantinescu, lumii globalizate, dregătorii bisericilor atotputerni- former president of Romania, was held on the ce şi urmaşii celor săraci şi umili care, cu două mile- occasion of the awarding of the Doctor Honoris nii în urmă, au zdruncinat prin sacrifi ciu, în numele Causa title by the University of ASM. The title credinţei, temeliile vechilor imperii? was granted to his Excellency following the Fără să am pretenţia că voi găsi un răspuns, voi Senate decision dated April 19, 2011, both for încerca să prezint mărturia mea personală şi două remarkable achievements in the development viziuni venind din două direcţii diferite: cea a unui of geological and humanist sciences, and teolog francez autodidact, care a trăit cea mai mare for strengthening the Moldovan-Romanian parte a vieţii în comuna natală, şi cea a unui şef de relationships, as well. stat, preşedinta Irlandei în anii 1997-2001. Could we speak about a Christian policy, Confesiunea mea începe cu amintirea unei în- in a more general point of view? The answer tâmplări din ultima dezbatere televizată a alegerilor is: Yes. On one condition though: to conduct a prezidenţiale din anul 1996. Atunci l-am întrebat distinction between Christian movement and a pe preşedintele în funcţie, dacă crede în Dumne- certain type of policy subordinated to an empiric zeu. Departe de a fi o manevră electorală pentru set of values and rules that tend to respect obţinerea de voturi, cum a fost uneori interpretată. people`s personality and their freedom. Ridicam o problemă importantă, după părerea mea According to Gustave Thibon, policy could de atunci şi de acum. Într-un stat al cărui popor are never be entirely one of holiness for the simple ca dominantă a psihologiei colective şi individuale reason that any policy must take into account the mitul „personajului providenţial” şi într-o Românie presence of evil. Why do we need the religious care, în acel moment, se afl a într-o situaţie politică, feeling if we cannot use it at its highest level, economică şi socială dramatică, este mai bine ca cel that of unconditioned love? We need the absolute investit cu funcţia de şef de stat să creadă într-o ju- of faith in order to understand the relativity of decată divină superioară a actelor sale sau să fi e el policy, the relativity of morality and that of all însuşi „liberul arbitru” al deciziilor sale? realities that are not divine. Într-un plan mai general se poate vorbi despre o politică creştină? Răspunsul este: Da. Dar cu con- diţia să operăm o distincţie între mistica creştină şi Viaţa mea a fost profund infl uenţată de două per- un anume tip de politică subordonată unui ansamblu sonalităţi care mi-au marcat primii paşi şi apoi deve- de valori şi reguli empirice care tind să respecte cât nirea spirituală: preotul care m-a botezat la Tighina mai mult posibil personalitatea oamenilor şi liber- şi naşul meu de botez. Primul, părintele Ţepordei, tatea lor. a ispăşit ani grei de închisoare în Siberia şi apoi în Această abordare este împărtăşită de teologul România, iar naşul meu, fostul decan al Facultăţii Gustave Thibon. Nu l-am cunoscut personal, deşi de Teologie ortodoxă de la Chişinău, Constantin To- mi-aş fi dorit, mai ales după ce marele artist plastic mescu, a petrecut 18 ani în închisorile comuniste din român Camelian Demetrescu, care trăieşte de 40 de România. Am păstrat legătura cu ei până în ultimele ani în Franţa şi Italia, mi-a povestit cum a fost pri- clipe ale vieţii lor şi cu prilejul acestei solemnităţi le mit la casa lui din Saint-Marcel-d’Ardèche. Timpul aduc un prinos de recunoştiinţă. nu mi-a permis, aşa că mă voi folosi de cartea sa Începutul anilor 1990 a marcat şi revenirea mea „De la divin la politic”. După Gustave Thibon, poli- pe pământul sfânt al Basarabiei pe care părinţii mei tica nu poate fi niciodată în totalitate una a sfi nţeniei l-au iubit întotdeuna, şi legătura cu mediul univer- pentru simplul motiv că orice politică trebuie să ţină sitar şi academic din Republica Moldova ale cărui seama de prezenţa răului. Vă puteţi imagina oare, merite în păstrarea limbii, culturii şi credinţei noas- se întreabă el, un om politic care în relaţiile cu ad- tre strămoşeşti sunt inestimabile. versarii ţării sale – un Hitler, un Stalin, de exemplu Încercările la care istoria a supus poporul român – ar aplica preceptele evanghelice: „Nu te împotrivi de pe ambele maluri ale Prutului par a nu se fi sfâr- celui rău!”? şi „Întinde şi celălalt obraz!”?. şit şi de aceea am ales ca subiect al discursului de Atunci de ce avem nevoie de sentimentul religi- recepţie a titlului de Doctor Honoris Causa decernat os dacă nu-l putem folosi în ceea ce are el mai înalt

nr. 1(20), martie 2011 - 55 Akademos

– iubirea necondiţionată? Avem nevoie de absolutul mocraţie formală, în care sub aparenţa buletinului credinţei pentru a înţelege relativul politicii, relativul de vot i se conferă poporului toate puterile şi i se iau moralei, ca şi al tuturor realităţilor care nu sunt di- drepturile cele mai legitime prin intermediul unui vine. Al realităţilor care nu trebuie nici negate, nici ansamblu de legi, reglementări sau intervenţii abu- exaltate, ci doar bine situate. A pune lucrurile la lo- zive ale statului. cul lor înseamnă a respecta şi pe Dumnezeu, şi fi inţa Într-un bun regim politic cetăţenii se bucură de umană. Un creştin nu poate accepta o politică atee, în maximum de libertăţi individuale şi locale şi statul care Dumnezeu să fi e negat, pentru că aceasta ar în- joacă un rol de coordonator şi arbitru, iar selecţia se semna expulzarea lui Dumnezeu. În acelaşi timp, un face pe baza meritului personal, pe baza unui ser- creştin nu poate nici accepta o politică totalitară care viciu social şi a unui angajament autentic. Această urmăreşte să facă din individ o simplă rotiţă în mâi- situaţie este departe de tipul de democraţie în care nile unui stat omniprezent şi atotputernic, pentru că responsabilităţile sunt desemnate doar prin interme- asta înseamnă umilirea omului. Ce îşi poate propune diul buletinului de vot. Paul Valéry, care era un de- o politică democrat-creştină este crearea unui climat mocrat, condamna acea situaţie în care politica este de armonie şi colaborare între oameni aşa cum e scris: „arta de a-i consulta pe oameni în privinţa proble- „cel care nu-şi iubeşte fratele, pe care-l vede, cum îl melor pe care nu le înţeleg deloc şi de a-i împiedi- va putea iubi pe Dumnezeu, pe Care nu-L vede?” Nu ca să se ocupe de problemele care-i privesc în mod putem nega însă că orice politică, chiar dacă emană direct”. din consimţământul cetăţenilor, se bazează parţial pe Solidaritatea de care avem nevoie nu pleacă forţă şi pe constrângere. Cine îşi aminteşte doar bu- numai din înţelegerea dintre oameni sau chiar din nătatea lui Iisus nu trebuie să uite că Iisus i-a izgonit simţul de compasiune, ci din participarea la o operă pe vânzătorii din Templu cu biciul1. Acolo unde legea comună în slujba unui ideal comun. Saint-Exupery nu mai este respectată trebuie să intervină forţa, nu- spunea că a iubi nu înseamnă a te uita unul la celă- mai că forţa trebuie să rămână apanajul legii, şi nu al lalt, ci a privi împreună în aceeaşi direcţie. unei persoane sau al unui grup de persoane. Am avut şansa să desprind fi losofi a democra- În perioada în care am fost profesor la o Univer- ţiei creştine dacă nu direct de la fondatorii ei, cel sitate americană de pe coasta de est am avut posibi- puţin de la mai tinerii colaboratori ai lui Adenau- litatea să vizitez casele memoriale ale părinţilor fon- er şi De Gasperi. Democraţia creştină s-a născut ca datori ai democraţiei Statelor Unite. În fi ecare din proiect politic la sfârşitul celui de-al Doilea Război aceste locuinţe sobre, pe noptieră se găsea o Biblie. Mondial, când capacitatea de distrugere a omului Cred că lectura tenace a Vechiului şi Noului Testa- a depăşit, parcă, tabloul Apocalipsei. Ea s-a născut ment i-a făcut să înţeleagă adevărata natură a fi inţei din necesitatea de a depăşi imensa suferinţă a zeci umane. Zbaterea ei între bine şi rău. Principiul sepa- de milioane de oameni. Am putut însă participa, de rărilor puterilor în stat e menit a pune stavilă dorinţei data aceasta direct, alături de intelectuali din Polo- de a acapara puterea şi a o păstra prin orice mijloace. nia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi ţările bal- Pentru noi, cei care am trecut prin comunism şi am tice, la proiectul extinderii democraţiei creştine în fost nevoiţi să străbatem perioada de tranziţie post Europa Centrală şi de Sud-Est. Democraţia creştină comunistă, nimic nu este mai adevărat şi instructiv a oferit şi aici o perspectivă popoarelor traumatizate decât lectura Exodului şi a Ecleziastului. Noi înţele- de dictatura comunistă. Democraţia creştină rămâne gem cel mai bine de ce i-au trebuit 40 de ani popo- şi astăzi o soluţie peste tot acolo unde există încă re- rului evreu ca să ajungă în Ţara Sfântă, ce înseamnă gimuri totalitare, unde trebuie depăşită o suferinţă şi închinarea la viţelul de aur, tentaţia destrăbălării co- realizată o împăcare şi în acest proiect sunt angajat lective, violenţa şi trădarea, necesitatea unei „Table acum cu toate forţele mele. de Legi” şi a pedepsei pentru nerespectarea celor 10 Despre această depăşire a suferinţei prin recon- porunci. Înţelegem de ce lui Moise, care a salvat din ciliere am discutat într-o perioadă grea pentru Ro- robie şi din pustie poporul, nu i s-a îngăduit să intre mânia cu Mary McAleese, preşedinta Irlandei între în Ţara Sfântă ci numai s-o vadă de pe un munte ca 1997 şi 2001, pe care am cunoscut-o la Dublin, în un vis împlinit. De ce, după ce David a construit 1996, când era profesor de Drept la Trinity College prin victorii în războaie noul stat liber, nu i s-a în- din Dublin, după ce fusese prorector al Queen’s Uni- găduit lui să construiască Templul închinat păcii ci versity din Belfast. Împărtăşeam o formaţie juridică numai înţeleptului judecător Solomon. şi o carieră academică asemănătoare. Mary McAle- Mai învăţăm că într-o democraţie adevărată fi - ese, născută la Belfast, cunoscuse direct confl ictele inţa umană trebuie să aibă simultan libertăţi şi res- sângeroase dintre irlandezii catolici şi protestanţi şi ponsabilităţi. Dacă vorbim de valorile creştine în cele dintre irlandezi şi englezi. Ea a fost interesată politică, cea mai bună formă de valorifi care este cea de modul în care pot realiza o reconciliere românii care asigură poporului un maximum de coeziune şi care au reuşit să se elibereze de comunism printr-o de armonie în condiţii date. Asta nu înseamnă o de- revoluţie soldată, în numai câteva zile din 1989, cu 1 Matei 21, 12; Luca 19, 45 mii de morţi, mii de răniţi şi mii de persoane tortu- 56 - nr. 1(20), martie 2011 Primul Doctor Honoris Causa al Universităţii AŞM rate, şi cum pot ei realiza în acelaşi timp o reconcili- ne concentrează atenţia asupra iubirii şi nu a urii, ere cu maghiarii din interior şi din ţara vecină după asupra înţelegerii şi nu a dezbinării, această orienta- secole de confruntări sângeroase. re spirituală care poate lega fragmentele difi cile ale În 1997 mi-a trimis cartea ei „Reconciled Being. vieţii noastre transformându-ne într-o fi inţă împă- Love in Chaos” (Despre împăcare. Iubirea în haos) cată cu sine? Răspunsul este: să începem de acolo însoţită de o caldă dedicaţie. Ne-am văzut apoi la mai de unde ne afl ăm. Fiecare este chemat să înţeleagă multe conferinţe europene. Ultima dată ne-am întâl- semnifi caţia vieţii sale şi să înţeleagă, mai presus de nit la Aman, în 8 februarie 1999, când majoritatea şe- orice, ce loc îi acordă lui Dumnezeu în sufl etul său. fi lor de stat din lume a participat la funeraliile regelui Acolo unde oamenii sunt profund înstrăinaţi unii Hussein al Iordaniei şi când am avut mai mult timp faţă de alţii ei sunt înstrăinaţi şi faţă de Dumnezeu. pentru a discuta în linişte. Discuţia noastră a pornit Schimbarea trainică este aceea care porneşte dină- tot de la problema reconcilierii. În cartea pe care untrul fi ecăruia dintre noi. mi-o trimisese îşi punea aceeaşi întrebare pe care şi-o Dramatismul locului în care ne afl ăm, rănile şi pusese şi teologul francez: Putem fi oare prieteni cu ura prezente acolo ne pot induce un sentiment de Dumnezeu, dacă nu suntem prieteni între noi? Pentru neajutorare, dar – ne spune Mary Mc Aleese – in- a ilustra posibilitatea „Ridicării din eşec” ea a invocat diferent unde s-ar afl a acel loc, acesta este într-un săptămâna dintre Florii şi Vinerea Mare la Ierusalim. fel propria noastră grădină Ghetsimani. De la prima I-am povestit că atunci când s-a comunicat rezultatul citire a Bibliei în adolescenţă m-a impresionat acest votului în alegerile prezidenţiale din 1996 şi o mulţi- moment din Noul Testament. La începutul anilor ’ me entuziastă s-a adunat în Piaţa Universităţii din Bu- ̉90, am avut ocazia să mă reculeg pe Muntele Măs- cureşti am fost chemat să ies în balconul facultăţii. În linilor. Mulţi teologi, fi losofi , scriitori (printre care timp ce părintele Galeriu, afl at alături de mine, rostea Boris Pasternak, Vasile Voiculescu, Nichita Stă- „Tatăl Nostru” şi mă pregăteam să răspund ovaţiilor nescu, Grigore Vieru) sau muzicieni au refl ectat în entuziaste ale tinerilor, mi-am reamintit de aceleaşi scrierile sau în muzica lor adânc la momentul rugă- zile dintre Florii şi Vinerea Mare. M-am gândit că en- ciunii din Grădina Ghetsimani, dar cea mai profun- tuziasmul este un material perisabil şi m-am întrebat dă transpunere am găsit-o într-o pictură. câţi vor fi capabili să urmeze idealurile pentru care Cu doi ani în urmă am avut ocazia la Budapesta trebuie să lupţi tu însuţi şi nu iluziile pentru al căror la expoziţia retrospectivă Van Gogh să stau timp în- eşec îi învinuieşti pe ceilalţi. delungat în faţa originalului tabloului lui Van Gogh La Ierusalim, şase zile după Florii, valul înalt „Muntele Măslinilor”. Cunoşteam povestea încer- de speranţă şi fericire care măturase orice urmă de cării comune a celor trei prieteni Vincent Van Gogh, îndoială din minţile discipolilor se spărsese la fel de Paul Gauguin şi Émile Bernard de a reprezenta fulgerător pe cât se înălţase, aruncându-i în dispera- textul biblic. Spre deosebire de lucrările celorlalţi re şi panică. Ei, care se simţiseră atât de importanţi doi pictori, în tabloul lui Van Gogh, Isus nu apare. în Duminica Floriilor, deveniseră după numai cinci Vedem numai trunchiurile contorsionate ale măsli- zile înfrânţi, mici, insignifi anţi. Deşi încă nu o ştiau, nilor şi un cer greu de culoare. Van Gogh a înţeles că se afl au însă pe marginea celei mai mari revelaţii a prezenţa fi zică a lui Isus nu este necesară pentru că, istoriei. Erau pe punctul să descopere că dacă spe- de fapt, Isus trăieşte atât timp cât îl simţim profund ranţa există totuşi, ea este cu totul diferită de acel în noi. De aceea cred că orice schimbare adevărată gen de speranţă facilă pe care o trăiseră în ziua de începe în sufl etul nostru prin asumarea suferinţei şi Florii. Pentru un scurt moment crezuseră că învăţă- nu doar prin contemplarea ei. tura lui Hristos poate fi trăită fără un efort mai mare Urmând tradiţiile gândirii secularizate, cele mai decât acela de a face cu mâna unei mulţimi ferici- multe asociaţii şi fundaţii internaţionale dedicate te. Acum ştiau că vor trebui să urmeze învăţătura acestui obiectiv, inclusiv UNESCO şi ONU, încear- Domnului în împrejurări din cele mai grele. Haosul că să găsească, pentru promovarea păcii şi înţele- urât al lumii din jurul lor era chiar locul lor de mun- gerii în lume, cel mai mic numitor comun în jurul că. Eşecul era aşternutul lor. Victoria creştinismului căruia putem să cădem de acord. avea să devină târziu după martirajul lor. Dar toc- Convingerea mea este că trebuie să ne propu- mai datorită acestuia. nem mult mai mult. Dacă vrem să realizăm o pace Pentru ca reconcilierea după războaie şi confl ic- şi o înţelegere adevărată între oameni trebuie să ne te să fi e posibilă trebuie ca liderii să fi e capabili să concentrăm nu asupra celui mai mic numitor co- găsească un mod nou de a privi situaţii considerate mun ci trebuie să ne raportăm la cel mai înalt nu- fără ieşire şi un nou limbaj pentru a convinge. Dar mitor comun, la Dumnezeu, care ne inspiră pe toţi, reconcilierea implică şi o asumare a schimbării de indiferent de numele pe care i-l dăm în limba sau în către cât mai multe persoane pentru propria lor li- credinţa noastră. nişte sufl etească. Discurs rostit cu prilejul acordării titlului Întrebarea care se pune este de unde începem de Doctor Honoris Causa al Universităţii AŞM. fi ecare dintre noi această călătorie interioară care Chişinău, 31 martie, 2011 nr. 1(20), martie 2011 - 57 Akademos

Nicolae TESTEMIŢANU şi Grigore VIERU au devenit post-mortem membri titulari ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Academia de Ştiinţe a Moldovei a conferit post-mortem titlul de membru titular (academician) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei profesorului universitar Nicolae Testemiţanu, ex-ministru al Sănătăţii, şi poetului Grigore Vieru, Doctor Honoris Causa al AŞM, Scriitor al Poporului. Decizia de a conferi post-mortem titlul de membru titular (academician) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei acestor remarcabile personalităţi ale neamului nostru – Nicolae Testemiţanu – reformator al medicinii autohtone şi promotor al cadrelor naţionale, şi Grigore Vieru – pilon al spiritualităţii româneşti, a fost luată în unanimitate, în cadrul Adunării Generale a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, convocată la 24 februarie curent, ca semn de recunoaştere a contribuţiilor lor ştiinţifi ce şi culturale remarcabile, aportului imens la promovarea valorilor naţionale. De menţionat că decizia de a conferi post-mortem titlul de membru titular al AŞM nu are precedent, aceasta fi ind una singulară. Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei consideră, că prin luarea deciziei în cauză s-a restabilit un mare Adevăr, iar aceasta nu face decât să înnobileze Forul Suprem al Ştiinţei din Moldova. De asemenea, Adunarea Generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai AŞM a decis, în unanimitate, alegerea în calitate de Membri de Onoare ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei a Profesorului Constantin Toma de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, academician al Academiei Române şi Profesorului Hans Hartnagel de la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania.

Eugenia Tofan, Centrul Media AŞM

58 - nr. 1(20), martie 2011 In memoriam

ACADEMICIANUL al Prezidiului AŞM, academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Matematice, director al Centrului DUMITRU GHIŢU „Laborator internaţional de supraconductibilitate şi electronica solidului”, director al Biroului specializat în 80 de ani de la naştere domeniul electronicii corpului solid, fondator şi director al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale. Pe tot parcursul vieţii, acad.D.Ghiţu a acţionat cu convingerea „că numai prin muncă, răbdare şi curaj trebuie să oboseşti soarta vitregă ce se înverşunează să te prigonească” (Fr. Fenelon). Fiind înzestrat din plin cu harul de cercetător şi o capacitate uriaşă de muncă, acad. D. Ghiţu a reuşit să realizeze enorm de mult pe parcursul a peste 50 de ani de activitate creatoare în domeniul ştiinţei. Interesele ştiinţifi ce ale acad. D. Ghiţu au cuprins un spectru larg de domenii: fi zica şi tehnologia semimetalelor şi semiconductorilor; fi zica şi tehnologia materialelor anizotropice; fi zica sistemelor de dimensionalitate redusă; ingineria dispozitivelor electronice şi a echipamentelor medicale. Fizicianul Dumitru Ghiţu a lăsat o brazdă adâncă 13.01.1931-23.11.2008 în ştiinţă: împreună cu discipolii săi a elaborat teoria fenomenologică si microscopică a proceselor galvano- Oamenii de ştiinţă, cei care şi-au consacrat viaţa termomagnetice în semimetale de tipul bismutului; cercetării, cărţilor, rareori apar în vizorul presei sau în a descoperit experimental fenomenul de cuantizare atenţia marelui public. Despre ei auzim doar cu ocazia a fl uxului magnetic în fi re submicronice de bismut; a unor comemorări, deşi contribuţia lor la dezvoltarea elaborat în baza cercetărilor efectuate şi a implementat societăţii este extrem de valoroasă. Nu trebuie însă să o serie de traductoare, sensori, aparate de diverse dăm uitării personalităţile care au propulsat progresul, destinaţii. A fondat şcoala ştiinţifi că în domeniul fi zicii care prin harul şi munca lor au intrat in circuitul semimetalelor şi semiconductorilor cu bandă îngustă. A internaţional. intrat în istoria ştiinţei şi datorită unor punţi de colaborare Printre ele se numără şi academicianul Dumitru pe care le-a stabilit cu multe centre de cercetare din Ghiţu. La acest început de deceniu regretatul savant diverse state ale lumii. fi zician ar fi împlinit 80 de ani. A fost întru totul dedicat Activitatea de cercetare s-a tezaurizat într-o ştiinţei care, pe parcursul vieţii, i-a conturat pregnant vastă operă ştiinţifi că: a publicat peste 500 de lucrări, personalitatea. Nu în zadar în antichitate se spunea că majoritatea – în reviste ştiinţifi ce internaţionale de ştiinţa şi arta fac Omul integru! prestigiu, două monografi i, a obţinut circa 25 de brevete S-a născut la 13 ianuarie 1931 în s. Drepcăuţi, de invenţie. Acad. Dumitru Ghiţu a fost un veritabil om raionul Briceni. După absolvirea Universităţii de Stat al creaţiei muncite care, după cum spunea marele Lucian a Moldovei, în 1954, a activat în calitate de lector la Blaga, este ca şi cum „ai aduna roua de pe iarba sau Universităţile de Stat din Bălţi şi Tiraspol, apoi la sudoarea privighetorilor care au muncit toata noaptea Universitatea de Stat din Moldova. La sfârşitul anilor cântănd”. 1950 îşi face studiile de doctorat la Universitatea Ca dascăl înţelept al noilor generaţii de fi zicieni, Pedagogică din Sankt Petersburg şi în 1961 susţine cu a pregătit peste 35 de doctori în ştiinţe, 6 dintre care brio teza de doctor în ştiinţe fi zico-matematice. au devenit doctori habilitaţi. Anume pe acest potenţial Academicianul Dumitru Ghiţu face parte din intelectual acad. Dumitru Ghiţu a fondat şi dezvoltat norocoasa generaţie de fi zicieni, formată după r ăzboi, care o şcoală ştiinţifi că de excelenţă şi a creat un centru de a benefi ciat de condiţii excelente de studii în institutele de cercetare a fenomenelor de transport şi a proprietăţilor cercetări din Moscova, Sankt Petersburg, Novosibirsk, electrofi zice ale stării solide, recunoscut şi apreciat la Kiev etc.. Anume în aceste centre de excelenţă activa înalta-i valoare pe plan internaţional. În cadrul lui au o clasă de specialişti de performanţă, antrenată într-o fost dezvoltate multiple colaborări internaţionale, acerbă competiţie ştiinţifi că internaţională soldată cu valorifi cate şi într-un număr impunător de proiecte descoperiri ştiinţifi ce în domeniile moderne ale fi zicii. internaţionale. Goete zicea „Nu înveţi decât de la cel Ei scriau pe viu istoria ştiinţei contemporane din a doua pe care-l iubeşti”. Academicianul Dumitru Ghiţu a fost jumătate a sec. al XX-lea. iubit de toţi cei cu care a colaborat. În perioada 1961–2008, a activat la Academia de În mod deosebit, academicianul D.Ghiţu s-a impus Ştiinţe a Moldovei, unde în cadrul Institutului de Fizică în activitatea vastă de dezvoltare instituţională a AŞM, Aplicată a deţinut funcţiile de colaborator ştiinţifi c, împletind virtuos activitatea ştiinţifi că şi didactică cu fondator şi şef al Laboratorului de fi zică a semimetalelor, cea managerială. director adjunct, în continuare – secretar ştiinţifi c general A fost iniţiatorul organizării în Academie a Centrului

nr. 1(20), martie 2011 - 59 Akademos de proiectare şi tehnologie în domeniul electronicii MARELE FIZICIAN corpului solid. În baza lui au fost create ulterior Centrul de automatizare şi metrologie şi Centrul de construcţii EVGHENII POCOTILOV a aparatelor pentru biologie, iar mai târziu – Centrul „Tehmed”. A fost iniţiatorul organizării Centrului criogenic, în baza căruia la Chişinău s-au început în mod sistemic cercetările experimentale criogenice. Ultima lui operă de construcţie instituţională în cadrul AŞM a fost fondarea în 2006 a noului Institut de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale – prin contopirea a trei centre ştiinţifi ce: LISES, BSCT şi „Tehmed” ale IFA al AŞM. În pereţii reali şi virtuali ai acestui Institut, acad. D.Ghiţu şi-a clădit viaţa. În anii ’90 ai secolului trecut, după destrămarea URSS, acad. Dumitru Ghiţu a înţeles esenţa schimbărilor în regiune şi a pregătit Conceptul creării unui Parc ştiinţifi co-tehnologic în baza institutelor de cercetare, a Uzinei TOPAZ, cu participarea largă a universităţilor. A fost pe atunci un proiect îndrăzneţ, orientat spre viitor, poate chiar o încercare de a întrece scurgerea monotonă a timpului. Din păcate, factorii de decizie din acele timpuri n-au dat lumină verde proiectului elaborat care, de fapt, avea menirea să salveze şi să consolideze veriga 27.01.1927- 01.02.2011 de legătură dintre sfera cercetării şi sectorul real. Drept consecinţă, am pierdut vreo 12 ani pentru a reveni la procesul de creare a structurilor similare abia în 2007, Profesorul universitar Evghenii Petru Pocotilov a fost după adoptarea Legii cu privire la Parcurile ştiinţifi co- unul din fondatorii şi un reprezentant notoriu al arealului tehnologice şi Incubatoarele de inovare. cercetărilor de fi zică naţionale, un pedagog talentat, Contribuţia mai mult decât semnifi cativă în ştiinţă care a dedicat peste 60 de ani activităţii de pregătire, şi organizarea cercetării a fost apreciată prin distincţii la Universitatea de Stat din Moldova (USM), a cadrelor şi titluri onorifi ce la nivel naţional. În 1976 a fost ales înalt califi cate pentru şcoli, întreprinderi industriale, membru corespondent, iar în 1984 – membru titular organizaţii de cercetare ştiinţifi că şi proiectare din al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A fost decorat Republica Moldova. cu „Ordinul Republicii” şi cu alte distincţii de stat. Profesorul universitar Evghenii Petru Pocotilov, I s-a conferit titlul de Om emerit în ştiinţă, a devenit membru corespondent al AŞM, unul din ctitorii ştiinţei laureat al Premiului de Stat în domeniul Ştiinţei şi din Republica Moldova, a făcut parte din primul val Tehnicii. În acest context, menţionăm titlurile şi de iluştri fi zicieni din ţară. Absolvind cu distincţie, în distincţiile onorifi ce internaţionale ale acad. Dumitru Ghiţu: membru de onoare al Academiei Cosmonautice anul 1950, Universitatea de Stat din Chişinău în cadrul „K.Ţiolkovski”, membru al Academiei Internaţionale primei promoţii, el începe activitatea de muncă în de Termoelectricitate, Doctor Honoris Causa a trei calitate de asistent al Catedrei de fi zică, fi ind de facto Universităţi din România şi Republica Moldova. primul profesor tânăr al Facultăţii de fi zică, instruit în A fost membru al Colegiului redacţional al revistei această instituţie. El adesea, de fapt, s-a remarcat drept internaţionale „Thermoelectricity”. deschizător de drumuri: primul absolvent al Facultăţii Fizicianul academician Dumitru Ghiţu s-a stins din de Fizică, încadrat în USM, primul dintre absolvenţi viaţă la 23 noiembrie 2008. A manifestat o încredere susţine teza de doctor, apoi de doctor habilitat, primul deosebită faţă de colegii săi. A considerat, pe bună obţine titlul de profesor universitar. A fost conducător dreptate, că doar cu savanţi adevăraţi şi oameni oneşti al unuia din cele două colective de autori din Republica se pot realiza lucruri care vor dăinui în timp. Veritabil Moldova, distinse cu diploma pentru o descoperire om de ştiinţă, om de omenie, Dumitru Ghiţu va rămâne ştiinţifi că. în analele ştiinţifi ce, în istoria cercetării ţării, dar şi în Portretul lui Evghenii Pocotilov poate fi redat în memoria noastră, a celor care am muncit alături de el mod mai mult ori mai puţin complet într-un spaţiu şi ne-a fost povăţă în toate, un adevărat îndrumător şi tridimensional cu următoarele axe de coordonate: prieten. • fi zician remarcabil, cercetările căruia în Să ne amintim încă o dată cu recunoştinţă despre domeniul fi zicii stării condensate reprezintă un aport uriaş acest mare bărbat al neamului, purtându-i în vremi în înţelegerea fi zicii solidului şi a materialelor moderne; memoria vie. • profesor excelent, lecţiile căruia încântau Academician V. Canţer, auditoriul şi erau pline de o dragoste neţărmurită faţă de Membru corespondent I. Tighineanu, ştiinţă; Profesor universitar A.Sidorenko • fondator al şcolii ştiinţifi ce şi “părintele”

60 - nr. 1(20), martie 2011 In memoriam unui numeros colectiv de fi zicieni teoreticieni şi Încă la sfârşitul anilor 1970, profesorul universitar experimentatori din lumea întreagă. Evghenii Pocotilov a fost primul dintre fi zicienii din Pe parcursul activităţii profesionale desfăşurate Moldova care a atras o atenţie deosebită comunicărilor la Catedra de Fizică Teoretică, profesorul universitar din literatura ştiinţifi că internaţională despre realizările Evghenii Pocotilov a predat toate disciplinele teoretice tehnologiei de elaborare a structurilor cu dimensiuni principale, a elaborat un număr mare de cursuri speciale, nanometrice, iar intuiţia ştiinţifi că i-a sugerat ideea de a care abordau realizările de ultimă oră ale ştiinţelor fi zice. canaliza activitatea grupului său de cercetare în această O mulţime de fi zicieni autohtoni au audiat lecţiile lui direcţie. A fost o alegere justă: în prezent nanofi zica şi axate pe un spectru larg de discipline ale fi zicii teoretice. nanotehnologiile se afl ă în fruntea progresului tehnico- Fiecare prelegere era irepetabilă. Profesorul E. Pocotilov ştiinţifi c. În ultima perioadă colectivul condus de el a aborda de fi ecare dată lecţia ca pe un obiectiv nou, cu dezvoltat teoria proceselor fi zice legate de ingineria scopuri noi şi bine determinate. fononică. Fiind un fi zician din prima generaţie postbelică, a Fiind activ în cercetare până la ultima sufl are, jucat un rol fundamental în educaţia următoarelor pleiade Evghenii Pocotilov a fost un conducător inspirat, de fi zicieni din Republica Moldova. A fost conducător participant nemijlocit la procesul investigaţiilor, fondator ştiinţifi c al tezelor de licenţă ale multor absolvenţi ai al unei şcoli ştiinţifi ce veritabile, recunoscută pe arena Facultăţii de Fizică. Sub conducerea lui au susţinut internaţională. Elaborările ştiinţifi ce ale şcolii sale teza de doctor în ştiinţe 25 de persoane, inclusiv din conţin un spectru larg de rezultate „know-how”, drept străinătate, iar 3 dintre ei au susţinut ulterior teza de confi rmare fi ind multiplele proiecte şi granturi câştigate doctor habilitat. Profesorul E. Pocotilov a fost autor a pentru susţinerea acestor cercetări din partea CRDF, BGP, peste 300 articole ştiinţifi ce, 2 monografi i, 16 brevete INTAS şi altor fundaţii ştiinţifi ce internaţionale. de invenţii şi al multor rapoarte la conferinţe ştiinţifi ce Profesorul universitar Evghenii Pocotilov a fost internaţionale. În comunitatea ştiinţifi că a fi zicienilor el încadrat în activităţi conexe cercetării în calitate de este cunoscut atât ca un savant de prestigiu din Moldova membru al Consiliilor Ştiinţifi ce ale USM şi AŞM contemporană, cât şi ca un „arhitect” al şcolii ştiinţifi ce privind susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat de succes, care realizează cercetări în direcţii prioritare în ştiinţe, membru al colegiului de redacţie al revistei ale fi zicii moderne în colaborare cu savanţii din întreaga ştiinţifi ce internaţionale „Journal of Nanoelectronics lume. and Optoelectronics” şi celui al revistei naţionale Evaluarea înaltă a meritelor ştiinţifi ce ale „Moldavian Journal of Physical Sciences”. E. Pocotilov profesorului universitar E. Pocotilov culminează cu a fost redactorul invitat a două ediţii speciale ale revistei decernarea Premiului de Stat al RSSM în domeniul „Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics”, ştiinţei şi tehnicii (1987), alegerea sa în calitate de dedicate lucrărilor ştiiţifi ce elaborate în Republica membru corespondent al AŞ RM (1989), lansarea Moldova. unei ediţii speciale a revistei informaţionale “Physical Fără îndoială, profesorul Evghenii Petru Pocotilov a Reports” (1988, North Holland, Amsterdam) consacrată fost una din personalităţile strălucite ale ştiinţei naţionale rezultatelor sale ştiinţifi ce, recunoaşterea ciclului de şi internaţionale. lucrări dedicate propagării polaritonilor în suprareţele Spre regretul tuturor fi zicienilor din Republică semiconductoare ca descoperire ştiinţifi că (Diploma Nr. Moldova şi din străinătate, activitatea lui eminentă şi 119 din 31 august 1999), decorarea cu medalia onorifi că fructuoasă s-a oprit brusc la acest început de an, marele „Piotr Capiţa” (2000), decernarea medaliei comemorative fi zician Evghenii Pocotilov stingându-se din viaţă. „Academicianul V. I. Vernadskii”, decorarea cu medalia Realizările sale ştiinţifi ce vor lumina calea multor generaţii „Dimitrie Cantemir” a Prezidiului AŞM (2002), invitaţia ulterioare. Ţinuta demnă de respect, modestia personală, de colaborare a Comitetului Nobel cu drept de a înainta capacitatea uimitoare de lucru şi interesul nesecat faţă de personal pretendenţi la Premiul Nobel. ştiinţă formează imaginea membrului corespondent al Profesorul E. Pocotilov a fost un fi zician-teoretic ASM, profesorului universitar Evghenii Pocotilov, care multilateral: activitatea lui ştiinţifi că a cuprins diverse va rămâne întotdeauna în memoria noastră. domenii ale teoriei corpului solid şi aspecte aplicative ale dispozitivelor pe bază de corp solid. Îi aparţine Dr. hab. P.Gaşin, dr. D.Nica, dr.hab.V. Gamurari, prioritatea în prezicerea existenţei unei cuasiparticule m.cor. I.Geru, acad.V. Canţer, acad. S.Moscalenco, noi – polaronul piezoelectric. Sunt bine cunoscute de dr.hab. P.Hadji, dr.hab. A.Casian, m.cor. I.Tighineanu comunitatea ştiinţifi că internaţională şi citate pe larg lucrările consacrate efectelor neliniare ale interacţiunii La cele relatate de autorii articolului se alătură luminii cu electronii din semiconductori. El putea uşor acad. E.Aruşanov, acad. V.Moscalenco, şi elegant se traseze calea cercetărilor la interferenţa acad. A.Simaşchevici, m. cor. L.Culiuc, dintre fi zică şi matematică, interpretând just subtilităţile m. cor. I.Diaconu, şi înţelegând profund esenţa lor. m. cor. A.Dicusar

nr. 1(20), martie 2011 - 61 Akademos

SISTEMUL INTEGRAT DE MONITORIZARE SEISMICĂ ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA Ion ILIEŞ, cercetător ştiinţifi c, şeful Centrului de Seismologie Experimentală al Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM

INTEGRATED SYSTEM OF SEISMIC MONITORING ROMANIA-REPUBLIC OF MOLDOVA The article presents the evolution of seismic monitoring of the territory of Moldova Republic. The more important stages of development of the National Network of Seismic Stations - from the early analog recordings to the digital recordings Staţiile Seismice ale Republicii Moldova şi in real time - are presented. The recent Network zonele în care sunt amplasate ( 8, 7 şi 6 grade modernization with digital equipment and the intensitate scara MSK) creation of the National Data Centre has offered o seismicitate slabă. Studierea lor, de rând cu the possibility for operational assessment of the seismicitatea generată de cutremurele majore, seismic events and integration into the global reprezintă o sarcină actuală a seismologiei. seismic stations network. Also, the perspective of Soluţionarea acestor probleme în Republica development of the Earthquake Warning System Moldova necesită desfăşurarea unor investigaţii for Chişinău city, importance of the Data Centre adecvate pe întreg teritoriul ei. Astfel de cercetări in informing the society and education of the se bazează pe studiul propagării undelor elastice population about earthquakes are described. generate de cutremure, care se realizează la staţiile seismice. Prin intermediul a mai multor staţii Introducere funcţionând continuu şi a căror totalitate formează o Seismicitatea Republicii Moldova este reţea, se exercită controlul asupra situaţiei seismice determinată în special de cutremurele subcrustale curente atât în regiune, cât şi pe întreg globul de adâncime intermediară Vrancea, de cutremurele pământesc. Astfel se asigură monitoringul seismic de suprafaţă din Dobrogea de Nord – ambele permanent. zone localizate pe teritoriul României, precum Un asemenea monitoring la nivel naţional şi şi de cutremurele produse în zona Mării Negre. internaţional îl realizează Reţeaua de Supraveghere Datorită acestor surse, circa 70% din teritoriul din Seismică a Institutului de Geologie şi Seismologie stânga Prutului este supus zguduirilor seismice cu al Academiei de Ştiinţe care include 6 staţii seismice intensităţi de 7-8 grade pe scara de douăsprezece situate în oraşele Chişinău, Cahul, Leova, Soroca, grade MSK. comunele Giurgiuleşti şi Mileştii Mici (în zone de Este cunoscut faptul că şi în teritoriul republicii 8, 7 şi 6 grade seismicitate scara MSK). Din păcate, noastre se produc cutremure, ce-i drept mai slabe. reţeaua existentă este reprezentată neuniform în Cel mai important din ultimii ani a fost seismul din teritoriu şi situată unilateral faţă de sursele de 2 aprilie 1988 cu magnitudinea M=4,2, localizat în cutremure ce afectează puternic teritoriul Republicii vecinătatea c.Zăicani, Edineţ, la adâncimea de 17 Moldova. km. Intensitatea macroseismică evaluată în satele În zonele republicii, unde lipsesc măsurările învecinate epicentrului a fost de 4-5 grade MSK. La instrumentale, seismicitatea locală e determinată modul general vorbind, este în creştere şi pericolul în baza datelor macroseismice şi a calculelor seismic iniţiat de acţiunile tehnogene asupra crustei: teoretice care uneori deviază esenţial de rezultatele formarea lacurilor artifi ciale, explorarea resurselor instrumentale exacte. Astfel, în perspectivă se subterane etc. care, de regulă, sunt însoţite de impune extinderea numărului de staţii şi în partea

62 - nr. 1(20), martie 2011 Seismologie nord-estică a republicii, dezvoltarea, modernizarea Ştiinţe, în ianuarie 1994 a fost organizat Serviciul şi efectuarea schimbului de date seismice cu Naţional Seismic al Republicii Moldova. reţelele din regiune, în scopul determinării mai Sistem performant de monitorizare exacte a parametrilor sursei seismice (magnituda, a cutremurelor coordonatele epicentrului, adâncimea, timpul în În prezent, activitatea de monitorizare seismică în origine, mecanismul de focar etc). republică este gestionată de Centrul de Seismologie Scurtă incursiune istorică Experimentală al Institutului de Geologie şi În Republica Moldova cercetările instrumentale Seismologie al AŞM. Veriga principală a reţelei seismice se efectuează din 22 decembrie 1949, când naţionale este Observatorul din Chişinău, care la staţia nou deschisă din Chişinău a fost obţinută asigură funcţionalitatea Centrului Naţional de Date prima seismogramă. Acest început este considerat şi a staţiilor seismice din teritoriu. Un rol important drept zi a fondării Serviciului Seismic. Cutremurul în modernizarea Reţelei Naţionale Seismice l-a jucat puternic din 4 martie 1977, produs în zona Vrancea Simpozionul seismologilor din ţările din Sud-Estul cu magnitudinea de 7.4 grade, a stimulat dezvoltarea Europei, organizat de EMSC/ORFEUS (Slovenia, reţelei de staţii seismice. Inaugurarea în perioada 2003), precum şi admiterea în anul 2004 a Institutului 1982-1988 a încă patru staţii noi în Leova, Cahul, de Geologie şi Seismologie ca membru al Centrului Giurgiuleşti, Soroca şi dotarea lor cu aparataj Seismologic Euro-Mediteraneean (ЕМSC-CSEM), modern la acel moment, a permis studiul detaliat al iar ulterior, în 2008 – a Centrului Internaţional seismicităţii teritoriului republicii, localizarea mai Seismologic (ISC, Marea Britanie). Prin aceste exactă a epicentrelor cutremurelor şi informarea la acţiuni, Reţeaua Naţională devine ofi cial parte timp a autorităţilor despre evenimentele seismice. integrantă a Reţelei Seismice Europene şi Mondiale, În toate staţiile se efectuau doar înregistrări propunându-şi ca obiectiv principal crearea unui analogice galvanometrice pe hârtie fotosensibilă. sistem modern şi efi cient de înregistrare, stocare şi Seismogramele, adică înregistrările obţinute management al datelor seismice, incluzând tehnici de pentru întreaga perioadă de funcţionare a staţiilor, achiziţie în timp real, comunicaţii sigure, procesarea se păstrează în arhiva Observatorului Geofi zic din rapidă şi schimbul de informaţii privind seismele de Chişinău. orice fel, crearea şi manipularea unor sisteme mari Până în anul 1993 reţeaua a fost parte integrantă de date, editarea de buletine şi cataloage seismice. a sistemului de monitorizare din fosta URSS, ca După dotarea în 2007-2010 a staţiilor din teritoriu apoi să devină o reţea naţională, fi ind modifi cate cu echipamente digitale performante, s-a pus sarcina unele sarcini sub aspectul cerinţelor noului stat creării şi a unei unităţi centrale de achiziţie, prelucrare independent – Republica Moldova. Prin Dispoziţia şi arhivare a informaţiei, similare celor din România nr.9 din 25.01.1994 a Prezidiului Academiei de şi din alte ţări.

Prima seismogramă obţinută la staţia din Chişinău: circa 7 ore de linişte seismică

nr. 1(20), martie 2011 - 63 Akademos

O staţie seismică digitală modernă presupune 2, precum şi CMG-40T (Guralp U.K.). Adăugător, următoarele performanţe: resurse programate (modul în baza unui Memorandum de colaborare, ca donaţie PCMCIA intern cu cartelă PC de memorie), soft ce de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului din permite o analiză rapidă a datelor de înregistrare, Bucureşti, au fost primite încă trei staţii digitale – acumularea concomitentă a datelor precum şi două K2 şi una Q330 Marmot, toate completate cu citirea lor, convertor analog-digital, timp universal sensori seismici. sincronizat prin receptor GPS, achiziţie digitală pe 3 componente (N-S, E-W şi componenta verticală) cu rata de eşantionare selectabilă (50;100;200;250 eşantioane/secundă), un diapazon dinamic larg (120 dB) şi de frecvenţe (0-80Ht) etc. Pentru ca staţia să înregistreze atât cutremurele puternice, cât şi cele mai slabe locale şi mai îndepărtate, inclusiv şi teleseismele, ea urmează să includă: Subsistemul sensorilor, încorporând sensori de viteză de bandă largă (BB) – 120 sec, interval dinamic ~ 145 dB, 3 componente, robust la blocare, Înregistratorul Quanterra Q330 de la staţia seismică consum redus de energie, gamă largă de temperaturi Chişinău fără ajustări şi sensori de perioadă mică şi mişcări puternice (SP) – accelerometre tip force balance EpiSensor. Subsistemul de Achiziţie a Datelor bazat pe digitizoare sau sisteme de achizitie de putere mică şi rezoluţie mare, interconectabile în reţelele de comunicatie, cu 6 sau 12 canale de intrare la domeniu dinamic de 135 dB fi ecare, în combinaţie cu un procesor multifuncţional compact, de putere ultra-scăzută, folosit pentru achiziţie/concentrare date şi transmiterea lor la deschiderea liniei de comunicaţie. La modernizarea Serviciului Seismic Republican Episensorul ES-T şi sensorul seismic BB CMG- s-a ţinut cont de aceste performanţe, iar dezvoltarea 40TD de la staţia seismică Soroca în continuare a fost realizată atât în direcţia lărgirii numărului de staţii, cât şi asigurării lor cu Aceste echipamente au fost montate la staţia echipament seismologic modern şi perfecţionarea centrală din Chişinău şi la staţiile locale din Leova, metodelor de acumulare şi prelucrare a informaţiei Giurgiuleşti şi Soroca. Astfel, pentru prima dată seismice. După studierea dotării sistemelor de în istoria instrumentării seismice din Republica monitorizare seismică a mai multor ţări europene Moldova, începând cu iunie 2007, a fost posibil de a şi, în primul rând, a României, pe teritoriul căreia realiza înregistrări digitale continue moderne. Iniţial, se afl ă focarele cutremurelor puternice Vrancea ce aparatajul a funcţionat în regim de cuplare automată afectează şi teritoriul Republicii Moldova, s-a luat la evenimentul seismic, apoi însă, fi ind conectat decizia de a moderniza Reţeaua Naţională Seismică la reţeaua Internet, s-a asigurat şi transmiterea cu echipamente digitale similare şi în format de datelor spre unitatea centrală din Chişinău. În 2010, date compatibile. Astfel, la procurarea aparatajului a fost deschisă încă o staţie seismică de ultimă performant, accentul s-a pus pe produse şi soft-uri generaţie în mina de calcar Mileştii Mici, la 60 de Kinemetrics Inc. (SUA) – The Innovative World metri sub pământ (conform datelor ISC – a cincia Leader In Earthquake Monitoring. În anul 2004 a staţie din lume după adâncime), cu funcţionare în fost achiziţionată prima staţie digitală seismică Etna- regim continuu şi transmitere în timp real a datelor Kinemetrics şi montată în Observatorul din Chişinău seismice. Amplasarea la adâncime în rocă dură cu funcţionare în regim de cuplare automată la seism calcaroasă şi cu zgomot redus permite ridicarea (trigherare). În ultimii patru ani au fost achiziţionate nivelului de sensibilitate a sensorilor şi înregistrarea trei înregistratoare tip Quanterra Q330 cu sensori de cutremurelor slabe din zona Vrancea şi a celor medii perioadă mică ES-T şi sensori de perioadă largă STS- de pe glob. Este o staţie etalon, înscrierile obţinute la alte staţii seismice vor fi comparate cu aceasta

64 - nr. 1(20), martie 2011 Seismologie

Comandamentul Centrului Naţional de Date Seismice (MD CND) din Chişinău şi în baza lor se va concluziona care e rolul unor recepţionare-transmitere a informaţiei prin aplicarea secţiuni geologice în formarea efectului seismic la PC Linux Suse 10.3 şi a soft-ului SeisComp 3.2. suprafaţă. Ultimul este un procesor seismologic de comunicare În anul curent se planifi că deschiderea unei dezvoltat iniţial pentru reţeaua GEOFON (Potsdam), noi staţii seismice şi în partea estică a republicii ulterior extins în cadrul proiectelor MEREDIAN (c.Purcari, Ştefan Vodă), care va oferi informaţii (“Mediteraneean-European Rapid Earthquake despre propagarea şi atenuarea undelor seismice Data Information and Archiving Network”) şi generate de sursa Vrancea în substraturile geologice GITEWS (“German Indian ocean Tsunami Early ale teritoriului de la vest spre est. Concomitent, Warning System”). Montarea noului sistem a oferit aceasta va fi cea mai de est staţie a sistemului posibilitatea achiziţionării concomitente şi colectării comun de staţii România-Republica Moldova care informaţiei seismice în timp real de la cele 5 staţii din prima în timp va înregistra cutremurele produse în teritoriu enumerate în codul internaţional atribuit de partea asiatică a brâului Alpino-Himalaian, insulele ISC – KIS, LEOM, GIUM, SORM, MILM şi 11 staţii Kurile, Sakhalin, Japonia, Alaska etc. româneşti, inclusiv din zona epicentrală – BUC1, În prezent, parte componentă a Reţelei VRI, EFOR, MLR, TESR, PETR, ARCR, TLCR, Naţionale Seismice sunt 5 staţii seismice digitale IAS, PLOR, BUR01. De fapt, acesta reprezintă un continue în timp real, 6 staţii accelerometrice sistem regional integrat de staţii seismice România- situate în or.Chişinău, Cahul, Leova, Giurgiuleşti, Republica Moldova, destinat în primul rând studiului Soroca, Mileştii Mici şi un Centru Naţional de Date potenţialului seismogen al focarelor din Vrancea – Seismice (MD CND). sursă ce zguduie foarte puternic teritoriul ambelor Centrul de Date, renovat din temelie, se afl ă în ţări, precum şi alte regiuni europene. Observatorul din Chişinău, având conexiuni reale, La MD CND datele seismice în timp real de cu monitoare de mari dimensiuni ce refl ectă în la toate staţiile seismice (de la fi ecare staţie – 3 fi ecare secundă cum vibrează continuu tot globul componente de viteză şi 3 de acceleraţie) sunt pământesc. Este dotat cu mijloace moderne de stocate şi arhivate într-un calculator industrial de vizualizare, arhivare, analiză a datelor seismice şi de memorie 2 TB. În paralel, pentru a asigura păstrarea

nr. 1(20), martie 2011 - 65 Akademos

Monitorul staţiilor seismice participante la procesul de instrumentare din regiune a Centrului Naţional de Date datelor, ele mai sunt salvate pe un bloc extern de reţeaua Internet în Centrul Naţional de Date a INFP, memorie tot de 2 TB. Rata de eşantionare pentru Bucureşti (RO CND), unde sunt utilizate, alături fi ecare formă de undă este de 100, 80 sau 20 de valori de alte staţii din regiune, pentru determinarea per secundă, volumul informaţiei zilnice stocate parametrilor cutremurelor şi la alcătuirea buletinelor fi ind de circa 1GB. Datele despre orice eveniment seismice. MD CND cooperează cu centre naţionale (seism, explozie) sau interval de timp interesat, pot şi internaţionale de date pentru expedierea şi fi accesate de pe serverul FTP al Centrului. recepţionarea informaţiilor referitoare la cutremurele Concomitent, datele seismice de la staţiile produse pe glob, furnizează autorităţilor naţionale Republicii Moldova se transmit în timp real prin date despre evenimentele declanşate: cutremure

Monitorul de vizualizare în timp real a formelor de undă de la staţiile seismice (doar componentele verticale Z)

66 - nr. 1(20), martie 2011 Seismologie

Diagrama fl uxului de date ale Reţelei Naţionale Seismice a Republicii Moldova sau explozii, tsunami, erupţii vulcanice. MD CND au ca obiectiv reducerea riscului seismic, care trimite lunar către Centrul Euromediteranean poate fi asigurată prin proiectarea şi realizarea de Seismologic din Franţa buletine revizuite pentru construcţii seismorezistente, consolidarea clădirilor, cutremurele înregistrate pe teritoriul Republicii elaborarea planurilor de urgenţă şi întreprinderea Moldova. măsurilor de protecţie în timpul sau imediat după un Existenţa acestui Centru, similar celor din cutremur major, informarea şi instruirea antiseismică România, Japonia şi alte ţări, este o condiţie a populaţiei, precum şi prin punerea în funcţiune a obligatorie pentru participarea în viitor a Republicii unor sisteme de avertizare seismică. Moldova la sistemul global de verifi care prin Cercetările seismologice moderne, tehnologiile mijloace seismologice a respectării Tratatului de de înregistrare şi de transmisie a datelor au permis Interzicere Totală a Experienţelor Nucleare (CTBT) cu succes dezvoltarea Sistemelor de avertizare în de la Viena. Astfel, Centrul Naţional de Date va timp real a cutremurelor (EWS). Aceste sisteme au asigura accesul la datele Reţelei Internaţionale de scopul de a oferi informaţii rapide despre parametrii monitorizare seismică a CTBTO şi la produsele seismului şi estimări ale mişcării pământului în Centrului Internaţional de Date. timpul unui cutremur puternic, de a procesa şi Sistem de avertizare seismică în timp real transmite informaţia mai rapid decât propagarea Cercetările actuale asupra efectelor cutremurelor undelor seismice (3-8 km/s). Astfel de sisteme au

Timpul de avertizare pentru EWS Chişinău este defi nit de timpul în fereastra între sosirea undei P direct la staţia VRI-Vrânceoaia din zona epicentrală şi sosirea undei S la staţia KIS-Chişinău

nr. 1(20), martie 2011 - 67 Akademos fost realizate în Japonia, Mexic, SUA, Taiwan. Un a evita accidentele feroviare, închide conductele sistem similar a fost elaborat de Institutul Naţional de gaze pentru minimizarea incendiilor, sista pentru Fizica Pământului (INFP) pentru cutremurele operaţiunile de producţie pentru reducerea avariilor intermediare care ameninţă oraşul Bucureşti, situat posibile ale echipamentelor, salva informaţii vitale la o distanţă de 130 km de zona epicentrală, ce din calculatoarele instituţiilor de interes naţional, permite avertizarea cu 25 sec. înaintea sosirii conecta generatoarele de curent la spitale pentru undei distrugătoare. Proiectul INFP „Sistemul de menţinerea funcţionalităţii sălilor de operaţii şi avertizare seismică în timp real a cutremurelor reanimare etc. puternice vrâncene” a fost premiat în 2006 cu Grand Acest sistem, conceput şi la noi, constituie IST European Prize de către Comisia Europeană. unul din primii paşi în acest sens. Pentru moment, În colaborare cu INFP, a fost proiectat şi semnalul de alarmă este recepţionat prin Internet conceput un sistem de avertizare seismică în timp doar la Comandamentul seismic din Chişinău, iar real şi pentru oraşul Chişinău. Timpul de avertizare pentru transmiterea lui automată şi altor utilizatori pentru capitala republicii noastre, situată la 210 este necesară instalarea echipamentelor adiţionale - 240 km de sursa Vrancea, este defi nit de timpul care ar distribui semnalul prin linii dedicate, prin dintre sosirea undei P direct la staţiile româneşti de reţelele de radiodifuziune, telefonie mobilă şi detectare din zona epicentrală şi sosirea undei S în alte mijloace de comunicaţie. Implementarea Chişinău care, conform calculelor, alcătuieşte 37-40 acestui sistem urmează să cuprindă toate raioanele sec. Acest interval de timp, deşi este mic, permite republicii, toate obiectivele industriale importante, luarea unor decizii de alarmare seismică înaintea pentru a preveni şi micşora pierderile posibile de sosirii undei principale S ce zguduie puternic la cutremure puternice. Dezvoltarea în continuare Chişinăul la cutremurul deja declanşat. a EWS-ului pentru întreg teritoriul Republicii Sistemul de Avertizare Seismică este amplasat în Moldova, cu arendarea canalelor de satelit pentru incinta Centrului de Seismologie Experimentală şi o funcţionare sigură şi ultrarapidă, e posibilă doar este constituit din Rack 19, calculator industrial PC în cadrul realizării unor proiecte de viitor, costul 3Ghz, sistem de alarmă MOXA cu 8 niveluri pentru estimativ al cărora este de peste 2 mln. Euro. PGA, Laser printer, soft pentru alarmă în timp real. Monitorizarea seismică a teritoriului – La emiterea alarmei seismice în caz de cutremur, factor important în dezvoltarea durabilă sistemul utilizează datele primite continuu prin a Republicii Moldova reţeaua Internet de la 4 staţii seismice româneşti din Scopul acestei prezentări este de a face un zona epicentrală – VRI-Vrânceoaia, MLR-Muntele scurt review al cercetărilor privind monitorizarea Roşu, ODBI-Odobeşti şi PLOR-Ploştina şi pentru seismicităţii teritoriului Republicii Moldova, care confi rmare locală – datele staţiilor KIS-Chişinău, a împlinit 51 de ani de existenţă. Anual reţeaua de GIUM-Giurgiuleşti şi SORM-Soroca. Informaţia staţii înregistrează de la 40 la 180 cutremure de seismică este evaluată la MD CND din Chişinău pământ din zona Vrancea şi în medie circa 1600 şi atunci când valorile acceleraţiilor epicentrale cutremure de pe glob. Modernizarea reţelei de staţii depăşesc un anumit prag setat, sistemul emite o şi deschiderea Centrului Naţional de Date Seismice alarmă. Algoritmul permite selectarea nivelului oferă posibilitatea evaluării operative a situaţiei considerat periculos pentru oraşul Chişinău în seismologice pe glob, în regiune şi pe teritoriul funcţie de intensitatea cutremurului. Cutremurele Republicii Moldova, informarea autorităţilor şi vrâncene de adâncime intermediară sunt periculoase societăţii civile despre evenimentele produse. pentru Chişinău atunci când magnitudinea lor, pe Arhiva de date seismice numerice nou creată, care scara Richter, este mai mare de 6,5. conţine înregistrări ale evenimentelor, cataloage Semnalul de alarmă seismică poate fi generat ale cutremurelor vrâncene, buletine seismice, direct de către un sistem decizional de la 2-3 staţii date microseismice şi macroseismice, va asigura din imediata vecinătate a zonei Vrancea. Transmisia cercetările fundamentale în domeniu, instituţiile şi recepţionarea în timp real la Chişinău a semnalului şi persoanele cointeresate, iar cu informaţie de alarmă din Vrancea urmează a fi realizată mai din regiunea noastră – Centrele Internaţionale rapid şi mai sigur pe cale satelitară decât prin Seismice. reţeaua Internet, prin linii telefonice şi radio care la Conceperea şi instalarea unui Sistem de un seism major pot să cedeze. Avertizare Seismică este un prim pas important Avertizările seismice emise de EWS vor da pe calea reducerii riscului seismic în Chişinău şi posibilitate de a încetini mersul trenurilor pentru în alte raioane ale republicii, afectate puternic de

68 - nr. 1(20), martie 2011 Seismologie cutremurele intermediare din Vrancea. Acest sistem mai şi produce un seism perceptibil în Chişinău, va reprezenta un instrument nou, complex din punct emoţiile celor văzute vor fi unice în felul său. Vizitele de vedere tehnic şi deosebit de util pentru protejarea şi lecţiile de popularizare a ştiinţei seismologice, infrastructurilor industriale şi preîntâmpinarea care au loc aici, sunt acţiuni continue de instruire şi populaţiei, dar care urmează a fi dezvoltat până la educaţie antiseismică a populaţiei republicii noastre etapa fi nală – recepţia semnalului de alarmă de către care în orice moment poate fi supusă la vibraţii utilizatori. seismice şi pentru aceasta urmează a fi pregătită din Toate aceste realizări ale instrumentării timp. seismice sunt originale şi importante pentru Bibliografi e cercetările seismologice moderne din republica 1. Илиеш И.И., Степаненко Н.Я., Симонова Н.А., noastră. Înregistrările şi rezultatele obţinute în Алексеев И.В. Сейсмичность Карпат по наблюдениям baza lor vor contribui la precizarea seismicităţii на станциях Молдовы в 2009 году. Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a teritoriului Republicii Moldova şi vor servi pentru Moldovei, 2010, nr.1, p.32 - 40. diminuarea riscului seismic şi predicţia de viitor a 2. Advanced real-time acquisition of the Vrancea cutremurelor. earthquake early warning system, A.Mărmureanu, Modernizarea într-un timp relativ scurt a C.Ionescu, C.O. Ciofl an, Soil Dynamics and Earjhquake reţelei de staţii seismice a fost posibilă datorită Engeneerinf, 2010. cooperării strânse cu Institutul Naţional pentru 3. I. Ilies, C. Ionescu and A. Grigore. The development Fizica Pământului din România, în baza unui of the Moldova digital seismic network, Geophysical Research Abstracts, Vol. 11, EGU2009-3569, 2009, Memorandum de Înţelegere pe un termen de zece European Geosciences Union, General Assembly 2009. ani. Potrivit acestei convenţii, INFP a asigurat 4. Constantin Ionescu. Sistem de alarmare seismică suportul ştiinţifi c pentru organizarea la Chişinău în timp real pentru instalaţii industriale cu risc major la a Centrului Naţional de Date, similar celui de la cutremurele Vrâncene. Editura Tehnopress, Iaşi, 2008. Bucureşti, a donat aparataj tehnic de ultimă generaţie 5. Volontir N., Ilieş I., Capitolul II, Hazardurile producţie Kinemetrics staţiilor seismice din Leova geologice şi geomorfologice, Vol.3 -Hazardurile naturale, Mediul geografi c al Republicii Moldova, Ştiinţa, 2008, (K2 + CMG40T + ES-T + PC-Lite), Giurgiuleşti p.20–61. (K2 + CMG40T + ES-T + PC-Lite) şi Mileştii Mici 6. Илиеш И.И. Сейсмическая сеть Республики (Q330 Marmot + STS2 + ES-T) în sumă totală de Молдова: состояние и перспективы. Сейсмичность 130 mii $. Manopera de asemenea a fost realizată Северной Евразии. Материалы Mеждународной în comun, la staţiile din Republica Moldova конференции Обнинск, ГС РАН, 2008, стр.87-92. au fost instalate echipamentele de înregistrare, 7. Ilieş I., Ionescu C. Monitorizarea seismică sistemele de comunicaţie, sistemele de achiziţie a teritoriului Republicii Moldova: starea actuală şi de perspectivă, Buletinul Institutului de Geologie şi date seismice pentru care partea română a oferit şi Seismologie al AŞM, 2008, nr.1, p.24 – 30. soft-uri de funcţionare. Un aport considerabil în 8. Ionescu C., Marmureanu G., Ilieş I. The Progress of realizarea acestor activităţi revine colectivului de the Digital Seismic Network in Real Time from Moldova specialişti ai INFP (dr. C.Ionescu – şeful Reţelei Republic (poster prezentation), (NIEP – Romania, IGS Naţionale Seismice, dr. A.Mărmureanu, A.Grigore, - Moldova). International workshop on Seismic Hazard V.Pârvu, C.Neagoe), condus de directorul general al and Seismic risk reduction in countries infl uenced by Institutului prof. dr.ing. Gh.Mărmureanu, laureat al Vrancea Eartquakes, May 2008, Chişinău, Moldova. Organized in the framework of the NATO research Medaliei „Dimitrie Cantemir” acordată de CSŞDT project SFP – 980468. al AŞM, fapt pentru care le suntem recunoscători. 9. Ilieş I., Ionescu C., Grigore A. Sistem de alarmare Realizarea cu succes a celor întreprinse se seismică pentru Republica Moldova la cutremurele datorează şi asistenţei tehnice acordate de Institutul majore Vrâncene (starea actuală şi de perspectivă). de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, care a Conferinţa Fizicienilor din Moldova, CFM-2009, instalat sistemele de comunicaţie, oferă servicii Abstracts, Chişinău, 2009, p.69. prin reţelele informaţionale ale AŞM. 10. SeisComP3 Manual, Written by the GEOFON and GITEWS development group, Potsdam, May 2009. Aş menţiona, că acest centru modern, deschiderea 11. European-Mediterranean Seismological Centre, căruia s-a bucurat de o largă mediatizare, a devenit Newsletter, №№17-23, aa.2001-2009. atractiv nu numai pentru specialiştii în domeniu, 12. Proceedings of ORFEUS NERIES Observatory dar şi pentru profesori, studenţi şi elevi, pentru toţi coordination workshop, Sinaia, Romania, Mai 7-11, cei care doresc să urmărească în orice secundă, 2007. pe ecrane mari LCD, ce se întâmplă pe teritoriul 13. Proceedings of “Meeting of South-Eastern Europe republicii, care e situaţia seismică din regiune şi Seismologists”, Ljubjana, Slovenia, 16-18 November 2003. din alte zone ale globului. Şi dacă în timpul vizitei 14. Kinemetrics Inc. (1989), Seismic Workstation la Comandamentul seismic, printr-o coincidenţă se Software, User’s Manual, SUA.

nr. 1(20), martie 2011 - 69 Akademos

SOCIETATEA POSTCERNOBÂL dr. Ion XENOFONTOV, secretar ştiinţifi c, Institutul de Studii Enciclopedice

THE POST CHERNOBYL SOCIETY The disaster from the nuclear power plant in Chernobyl that took place on april 26’th 1986 is considered to be the worst ecologic disaster in Europe during the entire nuclear power producing history (estimated on the highest level, the seventh). The disaster had an poisonous impact on people’s health and ambitions, it also gave birth to a new vision on the impact of the human factor on the universe. The post Chernobyl society is an alarming sign as regarding the human surviving Reactorul nr. 4, Cernobâl. perspectives, and a violent lesson on the “global Foto de pe site www.pripyat.com biography”. ambiant4. Prin poluarea sau distrugerea mediului Motto: „Câte un atom pa ş nic în fi ecare cas ă ” vital, omenirea se include în cercul unui bumerang ecologic, îşi periclitează implicit existenţa. (Slogan din oraşul Pripet, localitate afl ată Astăzi putem afi rma că globul pământesc, în apropierea Cernobâlului) afl at într-un pericol ecologic, constituie un bun Dimensiunile problemei. Factorii naturali al patrimoniului natural care necesită protecţie de existenţă a omenirii au fost/sunt periclitaţi spe cială, conservare şi utilizare durabilă pentru de inovaţii tehnologice în aşa măsură încât generaţii. Cel mai recent exemplu este cutremurul actualmente putem vorbi „de o bombă cu detonare cu magnitudinea de 9 pe scara Richter în Japonia întârziată pe care avem intenţia s-o programăm din 11 martie 2011, având consecinţe dezastruoase. singuri”1. Drept urmare a pericolului inerent s-a Au fost închise cinci centrale nucleare. Un incendiu activizat conştiinţa populaţiei faţă de problemele a izbucnit la centrala nucleară Onagawa, din ecologice – fi ecare cetăţean în parte a devenit un prefectura Miyagi, unde a fost declarată stare de militant al acţiunii ecologiste, context generator de alertă nucleară. Iar la 12 martie 2011, la centrala revoluţie ecologică socială, realizată pe verticală nucleară din Fukushima (afl ată la 250 km de şi orizontală, implicând masele largi ca factor de Tokyo), a avut loc un incendiu (estimat la nivelul al presiune asupra autorităţilor publice centrale şi şaptelea), circa 215 mii de persoane fi ind evacuate locale. În context internaţional, s-a creat un protest şi cazate în adăposturi din nordul şi estul Japoniei. tacit împotriva pericolului pe care îl pot provoca Nivelul radiaţiei a depăşit de zeci de ori limita emisiile radioactive. S-a conştientizat faptul că maximă admisibilă pe teritoriul ţării. Purtătorul proliferarea nucleară constituie o adevărată şi reală de cuvânt al Guvernului francez, Francois Baroin ameninţare planetară şi că poluarea radioactivă estimează: „Catastrofa din Japonia ar avea, în cel poate „surveni oriunde şi oricând”2, iar acţiunea mai grav scenariu, un impact superior celei de la 5 omului asupra naturii constituie un factor tot mai Cernobâl” . distructiv3. Dezvoltarea unei societăţi complexe În aceste circumstanţe se impune o retrospectivă este, indubitabil, în congruenţă cu protecţia mediului istorică a catastrofei de la Centrala Nucleară Electrică Cernobâl (CNEC), din 26 aprilie 1986, considerată cea mai dezastruoasă calamitate ecologică a Europei 1 Educaţia ecologică. Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. din istoria producerii energiei nucleare (estimată la Petrescu”, Bucureşti, 1998, p. 28. 2 Toader Nicoară, Istorie şi violenţă – lecturi posibile, în Cai- 4 A. Rotaru, Ohrana prirodî – dolg gosudarstva i kajdogo ete de antropologie istorică, anul I, nr. 2, Cluj-Napoca, 2002, grajdanina, în Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în p. 30. condiţiile integrării europene, Chişinău, „Tipografi a Centrală”, 3 Constantin Manolache, Securitatea ecologică. Aspectul poli- 2006, pp. 310-311. tico-militar. Monografi e, Chişinău, Institutul Militar al Forţelor 5 Adevărul. Ediţia de Moldova, nr. 52 (72), 17 martie 2011, p. Armate, 2008, p. 13. 11.

70 - nr. 1(20), martie 2011 25 de ani de la catastrofa nucleară cel mai înalt nivel, al şaptelea), care a lăsat amprente Republica Moldova funcţionează Legea nr. 1440 din nefaste asupra stării de sănătate a oamenilor, a 24.12.1997 Cu privire la radioprotecţie şi securitatea ambianţei, generând şi o nouă viziune referitoare la nucleară, ajustată la standardele internaţionale în impactul factorului antropogen în univers. acest domeniu, care prevede protecţia personalului, Catastrofa tehnogenă de la Cernobâl a a populaţiei, a bunurilor şi a mediului înconjurător intensifi cat protestul tacit al populaţiei faţă de etc.11. sistemul administrativ de comandă sovietic, „Era nucleară”. În cel de-al Doilea Război faţă de ideologia comunistă. Potrivit scriitoarei Mondial, SUA au pus în aplicare radiaţiile emise belaruse Svetlana Aleksievici, Cernobâlul a devenit prin descompunerea atomilor de uraniu şi plutoniu. „metoforă, simbol”6. A semnifi cat mobilizarea La începutul sec. al XX-lea, pe fundalul revoluţiei societăţii faţă de sistemul sovietic, creându-se tehnico-ştiinţifi ce, a concurenţei dihotomice o tensiune în comunitate şi o lipsă de încredere capitalism-comunism, a bipolarismului (URSS– în autorităţi. Toate nereuşitele din viaţa politică, SUA), a dezvoltării fi zicii nucleare, Uniunea socială, economică, spirituală erau puse pe seama Sovieti că construieşte, în 1954, prima centrală accidentului. În contextul în care nu interveneau şi atomoelectrică din lume în oraşul Obninsk, regiunea alte evenimente cruciale – descompunerea URSS, a Kaluga, cu o putere de 5 000 kWt. Pentru a face ideologiei comuniste –, probabil s-ar fi creat o nouă faţă noului obiectiv, Obninskul a fost dotat cu o societate, marcată de „ideologia Cernobâl”. Potrivit infrastructură constituită din institute de cercetări unor autori, Cernobâlul simbolizează colapsul ştiinţifi ce în domeniul fi zicii energetice, radiologiei Uniunii Sovietice7. După catastrofă, Cernobâlul a medicale, metrologiei experimentale, geofi zicii devenit una din cele mai mediatizate noţiuni din lume aplicate etc.12. Savanţii sovietici erau concentraţi şi loc de „pelerinaj”. Astfel, doar în 1988, această în institute de cercetare – „oraşe ale ştiinţei”, unitate teritorială a fost vizitată de 380 de străini, bucurându-se de un înalt prestigiu social, de aceea majoritatea formată din experţi şi corespondenţi8. tribun al mişcării de emancipare şi al disidenţei Emisiile radioactive generate de catastrofa de la din Uniunea Sovietică avea să fi e cunoscutul Cernobâl îşi vor face simţite efectele letale timp de academician Andrei Saharov (1921–1989)13. 24 mii de ani9. În 1970, marele puteri puneau un accent deosebit Hazardul tehnogen Cernobâl a generat o nouă pe sistemul de securitate a centralelor atomoelectrice. industrie a memoriei. Este vorba de locuitorii În URSS însă se făceau economii pe seama Europei care au conştientizat impactul catastrofei, mecanismului de securitate a centralelor nucleare. de aceea nu-i întâmplător faptul că actualmente o A. M. Petroseanţ, preşedintele Comitetului de Stat parte a populaţiei îşi aminteşte în detalii aspecte din de Aplicare a Energiei Atomice a URSS, în profi lul viaţa cotidiană ce ţine de acest accident10. ideologiei sovietice, tempera discursul referitor Catastrofa nucleară de la Cernobâl a avut un la impactul negativ al centralelor atomoelectrice: impact direct asupra vieţii fi zice şi psihologice „Centralele atomoelectrice sunt surse de energie a oamenilor care s-au confruntat/confruntă cu pure, nu poluează mediul ambiant”14. Reţeaua de probleme de adaptare la noul mediu, marcat de centrale nucleare din lume periclita însă profund un nivel ridicat de radiaţie, boli psihosomatice, securitatea ecologică. Între 1971 şi 1985, în 14 disfuncţionalităţi posttraumatice etc. Mai mult, ţări la centrale atomoelectrice au avut loc 151 de poluarea radioactivă continuă să perturbeze toate catastrofe15. La sfârşitul anilor 1980, în lume existau mediile de viaţă: aerul, apa, solul, biota etc., formând 50 mii de focoase nucleare cu o putere echivalentă un factor abiotic pentru evoluţia lumii vegetale şi unui milion de bombe ca cele de la Hiroshima16. animale, acvaculturii ş.a. Devenită o problemă La începutul secolului al XXI-lea, 29 de state ecologică globală, în domeniul radioprotecţiei deţineau 437 de reactoare nucleare (SUA – 110, au fost adoptate 5 convenţii internaţionale. În Franţa – 55, Japonia – 50, Rusia – 29) cu o putere de

11 6 Aleksievici S., Cernobâliskaia molitva. Hronika buduşego, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&la Moskva, 1998, p. 25. ng=1&id=311591 (accesat în 02.03.2011). 12 7 Igor Kostin, Chernobyl. Confesioni di un reporter, Torino, Enciclopedia Sovetică Moldovenească, vol. 5, Chişinău, EGA Editore, 2006, p. 135. Redacţia Principală a Enciclopediei Sovetice Moldoveneşti, 8 Chişinău, 1975, p. 7. Aleksandr Kovalenko, Iurii Risovanna, Cernobâl – kakim ego 13 uvidel mir, Kiev, Izdatelistvo ŢK LKSMU „Molodi”, 1989, p. Eric Hobsbawm, Secolul extremelor, Bucureşti, Editura 169. LIDER, 1994, p. 622. 14 9 Cynthia Stokes Brown, Istoria lumii de la Big Bang până în A. Petroseanţ, Ot naucinogo poiska k atomnoi promîşlennos- prezent, Bucureşti, Litera, 2009, p. 266. ti, Moskva, Atomizdat, 1972, p. 73. 15 10 Astrid Zam, Cernobâliskaia katastrofa v kontekste evro- Valerii Novikov, Cerno-belâi Cernobâli. Zona. Likvidatorî. peiskoi kuliturî pameati, în Perekriostki. Jurnal issledovanii Sarkofag, Novosibirsk, „Mangazea”, 1997, p 24. vostocinoevropeiskogo pogranicia, nr. 1-2, 2010, p. 132. 16 N.D. Tarakanov, Cernobâliskie zapiski ili razdumia o nravst- vennosti, Moskva, Voennoe Izdatelistvo, 1989, p. 205.

nr. 1(20), martie 2011 - 71 Akademos cca 300 GWt17, menţinute cu subvenţii exorbitante. domeniul economiei referitoare la energia atomică, Actualmente, s-a demonstrat că nicio centrală ca fi ind foarte costisitoare24. Medicii băteau alarma nucleară nu este profi tabilă. Potrivit datelor din 1999, că sub impactul radiaţiei se majorează numărul 1 kWt/h produs de o centrală nucleară costa 11–13 de boli oncologice25. Sistemul totalitar sovietic nu cenţi, faţă de 6,23 cenţi cât costă 1 kWt/h produs din recunoştea ideile de alternativă, cunoştinţele noi, ci, combustibilii fosili18. O problemă difi cilă reprezintă viceversa, nega noile abordări, crezând cu abnegaţie depozitarea deşeurilor radioactive. Anihilarea şi în forţele proprii şi supraputerea sa, iar descoperirile depozitarea acestora constituie o problemă majoră ştiinţifi ce în domeniul fi zicii şi tehnicii erau ţinute în a umanităţii19. secret, inclusiv cele ale energiei atomice. Centrala Nucleară Electrică Cernobâl sau Anterior „marei catastrofe”, activitatea de la „Gulagul atomic”. Wladimir Tchertkoff, care a CNEC a fost însoţită de o serie de accidente. În 1978, înregistrat mai multe mărturii din localităţile din atunci când a fost dat în exploatare reactorul al 2-lea, nordul Ucrainei şi din sudul Belarusului, a denumit au avut de suferit 170 de muncitori, iar între 1981 Cernobâlul în mod generic „Gulag atomic”20. Ca o şi 1985 au avut loc cca 1 000 de accidente tehnice. ironie a sorţii, sub aspect etimologic, „Cernobâl” La 9 septembrie 1982, primul reactor al Centralei a în limba ucraineană semnifi că „pelin” (Artemisia cedat, afectând o porţiune de 14 km la nord-est şi 5 absinthium). CNEC, afl ată la 18 km nord-vest de km sud-vest (locuitorii cătunului Cistogolovka din localitatea omonimă, situată pe râul Pripet, regiunea apropierea CNEC au fost evacuaţi)26. Kiev, Ucraina, a început să fi e construită în 1972. Între 25 şi 26 aprilie 1986, inginerii de la CNEC, Fiind prima de acest gen din Ucraina, CNEC purta în urma unui experiment eşuat, au generat o reacţie numele liderului bolşevic – V. I. Lenin. În 1977 a în lanţ necontrolabilă în interiorul reactorului, iar fost dat în exploatare primul reactor cu o putere de explozia a dus la prăbuşirea acoperişului şi la emisia 1,0 mil. kWt, iar în 1985 funcţionau 4 reactoare, de substanţe radioactive în atmosferă. Accidentul cu o putere de 4,0 mil. kWt. Conform unui plan de a avut loc pe 26 aprilie 1986, ora locală 01:22:44, perspectivă, puterea centralei urma să fi e extinsă iar focarul nu a putut fi stins decât pe 13 mai 1986. până la 6 mil. kWt. La ora actuală Cernobâlul este o Praful şi focul, care s-au ridicat până la 2 km, au aşezare nepopulată. aruncat în mediul înconjurător peste 40 de elemente În Ucraina, centralele atomoelectrice au fost radioactive şi de gaze rare, cca 156 tone de produse edifi cate pe o suprafaţă de cca 40% de pământ suprimate. Cantitatea de materiale radioactive fertil, considerent ce perturba echilibrul ecologic21. răspândite în atmosferă a fost de 200 de ori mai CNEC a fost construită cu încălcarea fl agrantă o mare decât cea de la Hiroshima şi Nagasaki. normelor de securitate ecologică. Presa sovietică Sunt expuse mai multe cauze ale catastrofei de enunţa cu euforie că „centralele atomice ale ţării la Cernobâl: ratarea proiectului tehnic al reactorului noastre sunt absolut inofensive pentru populaţia nr. 4, neajunsuri tehnice, eroare profesională, afl ată în zona acestora. Nu poate exista niciun motiv nerespectarea securităţii muncii, incompetenţa de îngrijorare”22. Oamenii de ştiinţă din URSS birocratică şi caracterul secret etc27. O altă cauză atenţionau asupra încălcării măsurilor de securitate care a generat cataclismul de la Cernobâl rezidă ale centralelor nucleare, inclusiv a celei de la în competenţa profesională a angajaţilor, la Cernobâl. Ivan Jejerun, colaboratorul Institutului de CNEC activând un număr infi m de specialişti în Energie Atomică „I. V. Kurceatov”, după ce a atras domeniu28. atenţia asupra pericolelor focoaselor nucleare, a fost Iniţial s-a acreditat ideea că la Cernobâl a avut concediat pe motiv că nu a înţeles „performanţele loc doar un banal accident, iar în lunile iunie–iulie ştiinţei sovietice” şi a fost etichetat drept dezechilibrat psihic23. Se aduceau argumente din avarii na cetvertom energobloke CAĂS, în Perekriostki. Jurnal 17 issledovanii vostocinoevropeiskogo pogranicia, nr. 1-2, 2010, Bolişaia Rossiiskaia Enţiklopedia, t. 2 (Ankiloz–Banka), p. 36. Moskva, Naucinoe izdatelistvo „Bolişaia Rossiiskaia Enţiklo- 24 pedia”, 2005, p. 476. I. Sivinţev, I.V. Kurceatov i iadernaia ănerghetika, Moskva, Atomizdat, 1980, p. 25. 18 Cynthia Stokes Brown, op. cit., p. 265. 25 K. Morgan, Puti umenişenia radiaţionnogo vozdeistvia 19 Ion I. Dediu, Enciclopedia de ecologie, Chişinău, Ştiinţa, atomnoi ănerghetiki v buduşem, Moskva, Atomoizdat, 1980, 2010, p. 195. pp. 59-64. 20 Wladimir Tchertkoff, Le Crime de Tchernobyl, le Goulag nu- 26 David R. Marplz, Cernobâli. V preddverii 25-i godovşinî cléaire, Editeur: Actes Sud, avril 2006. avarii, în Perekrëstki. Jurnal issledovanii vostocinoevropeisko- 21 Liubov Kovalevskaia, Cernobâliskii dnevnik (1986–1987 go pogranicia, nr. 1-2, 2010, p. 119. gg.). Zametki publiţista, Kiev, „Radeanskii pisimennik”, 1990, 27 F. Sklearov, Mâine a fost Cernobâl. Însemnările unui mar- p. 3. tor ocular. Povestire documentară, Bucureşti, RAI Imprimăria 22 Grigorii Medvedev, Cernobâliskaia hronika, Moskva, „So- CORSI, 1993, pp. 244-245; L.A. Ilin, Realii i mifî Cernobâlea, vremenik”, 1989, p. 5. Moskva, ALARA Limited, 1994. p. 79. 23 Natalia Baranovskaia, Obşestvenno-politiceskie predposâlki 28 Natalia Baranovskaea, op. cit., p. 41. 72 - nr. 1(20), martie 2011 25 de ani de la catastrofa nucleară

1986, reactorul nr. 4 va fi pus în funcţiune29. De aceea Drept urmare a „celei mai mari catastrofe autorităţile sovietice au muşamalizat evenimentul. a contemporaneităţii” au fost scoase din circuit Ministerul Afacerilor Externe al URSS nu a 144 mii hectare de teren cultivabil; 492 mii hectare de recunoscut dezastrul de la Cernobâl30. Ministerul terenuri fertile. Doar în Belarus au fost contaminate Ocrotirii Sănătăţii al URSS, în pofi da menirii sale, a 25 la sută din suprafaţa de păduri. Impactul ţinut în secret informaţia referitoare la catastrofă şi catastrofei asupra ecosistemului a fost dezastruos rezultatele tratamentului celor internaţi, pericolul la pentru fl oră şi faună şi, de asemenea, s-a răsfrânt care a fost expus personalul staţiei şi participanţii la asupra încălzirii globale. În anul 2000, 350 mii de lichidarea defl agraţiei31. Doar atunci când monitorii oameni din zona afectată au fost evacuaţi, dintre centralei – Suedia şi Finlanda – au raportat nivelul care: 163 mii în Ucraina, 135 mii – în Belarus, 52 ridicat de radioactivitate purtat de vânt, Kremlinul a mii – în Rusia37. fost nevoit să recunoască accidentul. Catastrofa de Pierderile fi nanciare generate de catastrofa la Cernobâl a fost interpretată în URSS drept un nou de la Cernobâl, până în 1990, se estimează la 9 argument al nocivităţii oricărei instalaţii atomice şi mld ruble38. În prezent, doar în Ucraina se alocă al pericolului pe care îl poate genera un eventual 5% din PIB pentru înlăturarea consecinţelor de la război nuclear32. Cernobâl39. În 1990, referindu-se la amploarea impactului În procesul de decontaminare de la Cernobâl Cernobâlului, preşedintele Academiei de Ştiinţe a RSS au luat parte cca 800 mii de oameni din mai multe Belarus, academicianul V.P. Platonov, afi rma: „Este ţări, inclusiv 210 unităţi militare, cu un efectiv de incorect să se considere că accidentul de la CNEC 340 mii de militari, ingineri şi tehnicieni şi alţi este unul oarecare, cu urmări ce pot fi înlăturate. civili care au lucrat la dezactivarea şi construirea Amploarea are asemenea dimensiuni încât putem vorbi sarcofagului din beton deasupra reactorului, fi ind doar de o minimalizare a consecinţelor”33. Urmările supuşi pericolului direct al contaminării40. În catastrofei puteau fi diminuate dacă se respectau Ucraina, de exemplu, numărul „lichidatorilor” este normele internaţionale de protecţie AIEA, prevăzute de circa 120 mii de persoane41. După cinci ani de la în documentele Programului de elaborare a normelor catastrofă, aproximativ 10 mii de „lichidatori” şi-au de protecţie SAE – Nuclear Safety Standards34. Sau pierdut viaţa42. dacă oamenii erau evacuaţi mai devreme, pentru a nu Principalele localităţi afectate, Pripet (cu o fi expuşi la nivelul ridicat de radiaţie, administrându-se populaţie de 50 mii de oameni), format în majoritate iod într-un interval de câteva ore pentru a nu fi afectaţi din muncitori de la CNEC şi Cernobâl (cu o populaţie de tumorile glandei tiroide35. de 14 mii de locuitori), pe parcursul zilelor 26–27 Suprafaţa afectată de accident a inclus un aprilie 1986 au dus o viaţă cotidiană obişnuită. În teritoriu de cca 150 mii km²: Ucraina (8,9% din Pripet (localitatea avea în anii 1980 o populaţie cu suprafaţă), Belarus (23% din suprafaţă), Rusia, România (cea mai afectată zonă a fost cea la nivelul manitarnâe posledstvia avarii Cernobâliskoi AĂS: Strateghia lanţului Carpatic), alte state din Europa, inclusiv reabilitaţii, Minsk, Iunipak, 2002, p. 32; Leonid Margine, Con- secinţele de sănătate ale accidentului nuclear Cernobâl: defi ci- teritoriul Moldovei, în total o populaţie de 7,1 mil. 36 enţe, incapacităţi, invaliditate (la persoanele care au participat de oameni, dintre care 3 mil. de copii . la lichidarea catastrofei de la Centrala Nucleară Electrică de la Cernobâl), Autoreferatul tezei de doctor în medicină /Uni- 29 http://chernobil.info/wp-content/fi les/proshyai_chernobil. versitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţa- pdf (accesat în 01.03.2011). nu” din Republica Moldova, Chişinău, 2006, p. 6. 30 Martin McCauley, Rusia, America şi Războiul Rece, 1949– 37 Daivid R. Mraplz, op. cit., p. 122. 1991, Iaşi, Polirom, 1999, p. 108. 38 S. Kullander, B. Larsson, Jizni posle Cernobâlea. Vzglead iz 31 C. Eţco, Iuliana Fornea, Mariana Fartaul, Catastrofa de la Şveţii, Moskva, Ănergoatomizdat, 1991, 41; Ana Arhip, Edu- Cernobâl: tangenţe şi repercusiuni, în Noi practici ce se impun caţia ecologică şi supravieţuirea omului, Chişinău, Arc, 1996, în medicină, psihologie şi ecologie în Republica Moldova după p. 60. avaria de la Cernobâl. /Fundaţia Ecoul Cernobâl, Chişinău, 39 2001, p. 6. Adriana Petrina, Biologhiceskoe grajdanstvo posle Cer- 32 nobâlea, în Perekrëstki. Jurnal issledovanii vostocinoevrope- Vladimir Bukovski, Judecată la Moscova. Un disident în ar- iskogo pogranicia, nr. 1-2, 2010, p. 150. hivele Kremlinului, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, pp. 183, 40 384. Oni obâcinâe liudi... no oni gheroi veka (Cernobâli – XX: 33 katastrofa proizoşla, ee posledstvia prodoljaiutsea), Kişinev, Andrei Stepanov, Naucinâi diskurs Cernobâlea: laboratorii Obşestvo „Cernobâli”, 2006, p. 18. politiceskih reşenii, în Perekrëstki. Jurnal issledovanii vostoci- 41 noevropeiskogo pogranicia, nr. 1-2, 2010, p. 43. I. P. Spijenko, Osnovnâe itoghi izucenia mediţinskih posled- 34 stvii avarii na Cernobâliskoi AĂS i perspektivnâe napravlenia C. Eţco, Iuliana Fornea, Mariana Fartaul, op. cit., p. 6. deiatelinosti ucirejdenii zdravoohranenia, în Itoghi oţenki me- 35 Victor Sebestyen, 1989 – Prăbuşirea imperiului sovietic, diţinskih posledstvii avarii na Cernobâliskoi AĂS. Tezisî do- Bucureşti, Litera Internaţional, 2009, p. 175. kladov respublikanskoi naucino-prakticeskoi konferenţii, Kiev, 36 V.A. Baraboi, Ot Hirosimî do Cernobâlea, Kiev, „Nauk dum- 1991, p. 3. ka”, 1991, pp. 100-114; V.F. Sklearov, op. cit., p. 42; OON. Gu- 42 David R. Marplz, op. cit., p. 124.

nr. 1(20), martie 2011 - 73 Akademos vârsta medie de 26 de ani, aici anual se năşteau circa În 2003, în pieţele din Moscova se comercializau 1 000 de copii, iar serile se transformau în „parade mure cu un conţinut ridicat de radiaţii48. de cărucioare”43), de exemplu, s-au organizat două Drept urmare a defl agraţiei, circa 50 de nunţi, oamenii plecau la pescuit etc. În prima zi a persoane au decedat imediat, iar pe termen lung catastrofei de la Cernobâl, locuitorii Pripetului au mii de oameni au fost/sunt supuşi pericolului fost iradiaţi cu o cantitate de 50 de ori peste limita direct al acestei catastrofe, căzând sub incidenţa admisă44. Mulţi locuitori au suferit arsuri în urma cancerului şi a bolilor produse de radiaţii. Cel contactului direct cu solul, autorităţile însă nu mai mult au avut de suferit în urma accidentului doar că nu i-au anunţat de consecinţele nefaste ale muncitorii şi „lichidatorii” (persoanele implicate accidentului, dar au şi recomandat populaţiei să nemijlocit la înlăturarea consecinţelor catastrofei). nu părăsească locuinţele. Comitetul Securităţii de Muncitorii, de exemplu, care s-au afl at în apropierea Stat, mobilizat în zonă, verifi ca transportul care reactorului au fost iradiaţi în aşa măsură, încât suma venea-pleca din zona afectată. Nici chiar defi larea radiaţiei a depăşit de câteva ori pe cea contaminată de la 1 mai de la Kiev, oraş situat la 130 km sud de un om pe parcursul întregii vieţi. Totodată, de Cernobâl (locuitorii capitalei ucrainene au avut iradierea persoanelor ca urmare a catastrofei noroc că vântul era orientat în direcţia opusă urbei), nu era recunoscută, în fi şa medicală acestea nu a fost anulată, deşi liderii comunişti din Ucraina erau nominalizate cu diagnosticul „insufi cienţă şi-au expediat familiile în Moscova, cât mai departe cardiovasculară”. La sfârşitul anilor 1980, în de accident. procesul restructurării (perestroika) şi transparenţei Radiaţia este absorbită de om prin următoarele (glasnosti) gorbacioviste, s-a constatat că regiunile canale: consum alimentar (în cel mai intens mod), afectate de iradiaţie erau cu mult mai vaste decât le apă (5%), atmosferă (1%)45. De aceea este necesară prezentase anterior propaganda sovietică. Aceasta în studierea tuturor factorilor nocivi care periclitează condiţiile în care teritoriile respective erau populate sănătatea populaţiei drept urmare a catastrofei. De în continuare, iar în alimentaţie se foloseau produse exemplu, râul Pripet, afl uent pe dreapta al fl uviului contaminate. Cei mai afectaţi sub aspect medical Nipru, cu o lungime de 775 km, bogat în peşte au fost copiii49. Studierea infl uenţei catastrofei de (biban, crap, plătică, somn, ştiucă), loc de agrement, la Cernobâl asupra sănătăţii psihice a copiilor a infrastructură navigabilă şi sursă de alimentare cu început în 1987 la Institutul de Psihologie „G.S. apă pentru oraşele Pinsk, Petrikov, Mozâr, Cernobâl Costiuc” din Ucraina50. a fost contaminat în mod implicit de catastrofă. În urma accidentului, a crescut riscul biologic Spre deosebire de URSS, celelalte ţări afectate global de iradiere, calculat în Sievert (Sv) – doză de radiaţie au luat o serie de măsuri de precauţie. medie absorbită de ţesuturile umane. Astfel, dacă La 29 aprilie 1986, Agenţia Naţională Poloneză limita normală de radiaţie ionizată se cifrează la 2,5 pentru Energie Atomică a reacţionat prompt. A mSv/an, atunci „lichidatorii” au fost contaminaţi, recomandat abstinenţă de la consumul de lapte în medie, cu 100 de mSv, şi maxim – cu 10 Sv; proaspăt, produs de animalele care au mâncat iarbă populaţia evacuată între 20 şi 380 mSv/an pe cale verde. A fost recomandată alimentarea doar cu lapte externă şi încă cca 10 mSv/an în urma iradierii pasteurizat. Se interzicea întrebuinţarea de legume, interne, prin indigestia de produse contaminate; iar carne şi peşte. La cca 10 mil. de copii şi adolescenţi populaţia care locuieşte în zona contaminată este au fost administrate doze de iod. În Republica iradiată în continuare între 1 şi 40 mSv/an, în funcţie Federativă Germania au fost lichidate stocurile de de contaminarea solului. Semnele şi simptomele lapte proaspăt şi legume. În Elveţia, bovinele erau iradierii în doze mari variază de la febră, astenie, închise în grajduri, nu aveau acces la păşuni46. Mai anorexie, până la distrugerea celulelor stem din târziu, şi în Ucraina s-au aplicat măsuri de restricţie măduvă, sindromul gastrointestinal, cu amprente a comerţului cu produse alimentare, iar o parte din fatale pentru organism. Convalescenţa poate dura pieţele sezoniere au fost închise47. Alimentele au până la doi ani, iar majoritatea pacienţilor care nu suferit o contaminare substanţială pe termen lung. sunt supuşi la timp tratamentului decedează. În pofi da faptului că propaganda sovietică 43 Iurii Şerbak, Cernobâli. Dokumentalinaia povesti, Moskva, 48 Cynthia Stokes Brown, op. cit., p. 266. Sovetskii pisateli, 1991, p. 15; Valerii Novikov, op. cit., p 22. 49 44 E.I. Stepanova, E.I. Kolpakov, V.I.Vdovenko, Funkţionali- http://chernobil.info/wp-content/fi les/proshyai_chernobil. noe sostoianie sistemî dâhania detei, ispâtavşih radiaţionnoe pdf (accesat în 01.03.2011). vozdeistvie v rezulitate Cernobâliskoi katastrofî, Kiev, 2003, 45 A.M. Luţko, Fon Cernobâlea, Minsk, „Belorusskaia sovets- 160 p. kaia ănţiklopedia”, Imeni Brovki, 1990, p. 22. 50 C. Eţco, Mariana Cerniţeanu, Natalia Hasan, Reabilitarea 46 V. Ghighevici, O. Cernov, Stali vodî gorikimi. Hronika cer- psihologică a copiilor dezavantajaţi – jertfe ale avariei de la nobâlskoi bedî, Minsk, „Belarusi”, 1991, pp. 38-39. Cernobâl: tangenţe şi repercusiuni, în Noi practici ce se impun 47 A.V. Illieş, A.E. Praliukov, Reportaj iz Cernobâlea. Zapiski în medicină, psihologie şi ecologie în Republica Moldova după ocevidţev. Komentarii. Razmâşlenia, Moskva, „Mâsli”, 1987, avaria de la Cernobâl. /Fundaţia „Ecoul Cernobâl”, Chişinău, pp. 69-70. 2001, p. 29. 74 - nr. 1(20), martie 2011 25 de ani de la catastrofa nucleară a tins să demonstreze înalta responsabilitate a organizaţii rezidă în promovarea adevărului despre „lichidatorilor” şi relativa adaptare a acestora la consecinţele accidentului, extinderea colaborării situaţia creată51, în realitate nici pe de parte nu era cu alte organizaţii de peste hotare, asigurarea aşa. În situaţia în care nici utilajul tehnic nu făcea cu medicamente etc. Organizaţiile care au drept faţă nivelului de radiaţie ridicat, s-a stabilit ca un punct de referire Cernobâlul promovează valori schimb de tură în zona reactorului să dureze între şi principii care variază de la implicare civilă şi 15–20 secunde şi 1 minut52. Se constată o creştere până la sentimente religioase. Ca şi în cazul altor bruscă a cazurilor de leucemie şi cancer al glandei organizaţii neguvernamentale, cele care îşi au sfera tiroide la maturi, în mod special la „lichidatori”. de activitate în înlăturarea consecinţelor dezastruoa- Aceştia sunt şi sub presiunea factorilor psihologici: se ale catastrofei de la Cernobâl sunt marcate de anxietate, probleme de concentrare, nesiguranţă, interese corporative, Cernobâlul transformându-se cefalee, sentiment de victimizare şi nesiguranţă, pentru unele din ele într-un proiect comercial sau tulburări de somn, izolare socială etc. Actualmente brand. Tematica Cernobâlului este deseori parte „lichidatorii”, nominalizaţi ca bioroboţi reprezintă componentă a programelor unor partide politice, de o categorie de populaţie frustrată şi marginalizată. exemplu, a Partidului Comunist din Belarus.58 Printre aceştia este frecvent fenomenul sinuciderii. Impactul psihologic al catastrofei a fost foarte Pericolul conştientizării urmărilor asupra vieţii intens, inclusiv pentru persoanele cu acces la acestora sunt evidente. „Nimeni nu ne înţelege, informaţii din prima sursă. Academicianul V. A. nici în spitale, nici la clinici, morţi vii. Nu avem Legasov, strategul „muşamalizării” dimensiunii memorie. Uiţi totul, eşti cadavru”53. ştiinţifi ce a raportului privind catastrofa de la Perspectivele în privinţa sănătăţii publice sunt Cernobâl, în al doilea an după accident s-a sinucis în sumbre, acestea se includ în perimetrul bolilor apartamentul său din Moscova59. Doctorul în ştiinţe impuse de mediu sau bolile civilizaţiei. Substanţele tehnice, V. S. Konviz, inginerul-şef al proiectului radioactive, infi ltrându-se în organism, produc CNEC (1972–1982), a fost remunerat cu 1 000 de diverse mutaţii genetice, boli ale sângelui, teratoze, ruble şi o maşină pentru a cerceta nivelul de radiaţie cancer etc.: „După Cernobâl supravieţuiesc doar activă. După ce a executat misiunea, conştientizând cu pastile în buzunare”54; „După Cernobâl era ca consecinţele iminente, a cerut o ladă de vodcă, iar la şi cum m-aş fi născut în altă viaţă”55. În perioada puţin timp a decedat60. postcernobâl a apărut un nou sindrom – radiofobia. După catastrofa de la Cernobâl au fost expuse Aceasta s-a manifestat/manifestă în mod special mai multe scenarii apocaliptice, unele extrase din la populaţia supusă radiaţiei. Este o anxietate în perimetrul lecturilor biblice: „va fi verdeaţă însă nu exces a populaţiei faţă de nivelul ridicat de radiaţie, va fi viaţă” sau „va fi totul însă nu va fi nimeni”.61 cauzată de traumele psihologice ale Cernobâlului. Se Impactul accidentului nuclear de la caracterizează prin diverse forme psihopatologice: Cernobâl asupra Republicii Moldova. În timp nevroze, depresie, nostalgie etc.56 ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii semnala că După catastrofa de la Cernobâl s-au format accidentul de la Cernobâl a afectat întreaga Europă, diverse organizaţii de asistenţă, de protecţie socială, Moldova, afl ată în proximitate de focar, a acceptat de consiliere psihologică etc. De la începutul cu rezerve informaţiile alarmante referitoare la acest anilor 1990, în Germania s-au constituit peste fenomen62. 1 000 de organizaţii care urmăresc ajutorarea În perioada 1–9 mai 1986, teritoriul RSS victimelor de la Cernobâl, iar în Belarus, în 1994, Moldoveneşti a fost contaminat intens cu numărul acestora era de 4057. Importanţa acestor radiaţie. Dacă până la catastrofa de la Cernobâl radioactivitatea constituia 8–12 μR/oră, apoi după 51 Celovek v ekstremalinoi proizvodstvenoi situaţii (opât soţio- accident s-a majorat brusc până la 50–200 μR/oră, loghiceskogo issledovaniea likvidaţii posledstvii avarii na Cer- limita fi ind 60 μR/oră63. În republică cea mai afectată nobâliskoi AĂS), Kiev, Naukova Dumka, 1990, 143 p. de catastrofa de la Cernobâl este zona nordică. 52 Oni obâcinâe liudi..., p. 18. iniţiativ v Belarusi posle Cernobâlea, în Perekrëstki. Jurnal 53 Adriana Petrina, op. cit., p. 149. issledovanii vostocinoevropeiskogo pogranicia, nr. 1-2, 2010, 54 Oni obâcinâe liudi..., p. 39. p. 68. 58 55 Igor Kostin, op. cit., p. 135. Ibidem, p. 96. 59 56 V. Ghighevici, O. Cernov, op. cit., pp. 165-166; I. Bahna- http://chernobil.info/wp-content/fi les/proshyai_chernobil.pdf rel, L. Coreţchi, M. Moldovan, Medical and biological aspects 60 V.F. Sklearov, op. cit., p. 119. of the Cernobyl nuclear accident infl uence on the population 61 of the Republic of Moldova, Chişinău, „Tipografi a Centrală”, Iurii Şerbak, op. cit., p. 23. 2006, p. 7. 62 Ludmila Eţco, Tragedia de la Cernobâl şi sănătatea gene- 57 Andrei Stepanov, Cernobâli, ekologhia i politika: soţiali- raţiilor viitoare, în Noi practici ce se impun în medicină, psi- naia mobilizaţia v Belarusi na rubeje 1990–2000-h gg, în Pe- hologie şi ecologie în Republica Moldova după avaria de la rekrëstki. Jurnal issledovanii vostocinoevropeiskogo pograni- Cernobâl. /Fundaţia „Ecoul Cernobâl”, Chişinău, 2001, p. 16. cia, nr. 1-2, 2009, p. 91; Melani Arndt, Ot straha k deistviu? Predposâlki i motivaţii nemeţkih grajdansko-obşestvennâh 63 Ibidem, p. 13.

nr. 1(20), martie 2011 - 75 Akademos

Din RSS Moldovenească la înlăturarea sub 15 ani depăşeşte de 200 de ori nivelul mediu din consecinţelor accidentului de la Cernobâl au statele din Europa Occidentală. În zonele proxime participat 3 500 de persoane 64. Leonid Margine, în de Cernobâl s-au constatat 700 de cazuri de cancer teza sa de doctor în medicină, a studiat fi şele a 2 994 de al glandei tiroide la copii68. În republică se atestă lichidatori, aducând şi date statistice preţioase despre creşterea mortalităţii infantile şi perinatale. Circa aceştia. Astfel, 2 793 (93,3%) erau bărbaţi şi 201 60% din femeile din ţară se confruntă cu probleme (6,7%) femei, iar dinamica pe ani a „lichidatorilor” de sănătate de esenţă ginecologică. Creşterea este următoarea: 1986 – 1475 (49,3%), 1987 – 1049 incidenţei cancerului mamar de la 8% la 12,7% (35,0%), 1988 – 340 (11,4), 1989 – 115 (3,8%), şi întinerirea lui în medie cu 7,4 ani este, la fel, o 1990 – 15 (0,5%). În anii 1986–1988 majoritatea consecinţă directă a Cernobâlului69. „lichidatorilor” aveau vârsta cuprinsă între 21 şi O parte a populaţiei de pe teritoriile supuse 40 de ani (83,3%), iar în 1989–1990 între 17 şi 40 poluării în urma catastrofei de la Cernobâl se afl ă de ani (94,5%). Vârsta medie a participanţilor la într-o stare de tensiune emoţională cronică. Este lichidarea consecinţelor catastrofei constituia 29,68 rezultatul infl uenţei radiaţiei asupra organismului şi ani. Majoritatea persoanelor sunt din zona de centru perceperea pericolului radiaţiei70. a Republicii Moldova (60,6%), din cea de nord – Potrivit legislaţiei în vigoare, sunt protejate 24,2%, sud – 15,2%. „Lichidatorii” din Moldova drepturile şi interesele cetăţenilor Republicii 65 s-au afl at la Cernobâl în medie 62,5 zile . Moldova care au avut de suferit de pe urma catastrofei În urma interacţiunii directe cu accidentul nuc le ar, de la Cernobâl, au participat la lichidarea avariei „lichidatorii” din Moldova, ca şi cei din alte regiuni, la CNEC şi a urmărilor ei în zona de înstrăinare71. au fost supuşi acţiunilor directe de contaminare, În Republica Moldova participanţii la lichidarea dimensiune care şi-a lăsat amprenta nemijlocit consecinţelor catastrofei nucleare de la Cernobâl asupra stării lor de sănătate. Potrivit Organizaţiei dispun de anumite privilegii. Au aceleaşi drepturi Naţiunilor Unite, sănătatea este în funcţie de ca şi invalizii de război, invalizii de muncă sau următorii factori: 50% – de modul de viaţă, 25% – de victimele represiunilor politice etc. „Lichidatorii” starea mediului înconjurător, 12% – de organismul 66 sunt întruniţi în „Uniunea Cernobâl”, fi ind în însuşi şi 8-12% – de calitatea asistenţei medicale . anumite situaţii sprijiniţi de autorităţile publice. Or, în cazul de faţă acest clasament a fost perturbat. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova La participanţii direcţi, factorul nefavorabil – starea nr. 602 din 23.06.2000, Ion Rusu, preşedintele mediului ambiant – a lăsat amprenta nemijlocită Societăţii „Uniunea Cernobâl” a fost delegat să asupra stilului de viaţă şi de alimentaţie, alţi factori participe la lucrările conferinţei din 15–18 iunie nefavorabili au fost efortul fi zic şi emoţional major, 2000 din Kiev72. O altă organizaţie în domeniu, activitatea în condiţii de stres în rândurile acestora. Fundaţia „Ecoul Cernobâlului”, constituită în 1997, S-a amplifi cat numărul persoanelor cu dereglări psihice – de 5 ori, cu afecţiuni endocrine – de 10 ori, are drept scop acordarea asistenţei medicale, morale şi materiale copiilor şi adulţilor care suferă de pe cu cele cardiovasculare – de 2,5-4 ori, cu afecţiuni 73 urogenitale – de 3 ori, gastrointestinale – de 3,4 ori, urma avariei de la Cernobâl . ale aparatului locomotor – de 3,9 ori şi ale sistemului Consideraţii fi nale. La începutul secolului nervos – de 3,9 ori. Este înregistrată o creştere al XXI-lea, mai mult ca oricând, s-a conştientizat a valorii indicatorului incidenţei prin leucemii faptul că „satul mare” – Pământul – este un bun şi prin cancer al glandei tiroide la „lichidatori”. al tuturor, iar ritmurile galopante de dezvoltare Printre participanţii la catastrofa de la Cernobâl a societăţilor complexe periclitează ambianţa de prevalează afecţiunile psihice şi cele ale sistemului existenţă. Indiferent de contextul politic, social, nervos central – 46%, afecţiuni gastrointestinale – mental, există o dimensiune care îi uneşte pe toţi 27%, afecţiuni ale altor sisteme şi organe – 33%. oamenii – grija faţă de mediul ambiant şi conservarea Majoritatea participanţilor au grad de invaliditate acestuia pentru generaţii. Societatea postcernobâl (2 481, 82,9%): 15,5% – gradul 1 de invaliditate, este un semnal de alarmă în faţa perspectivelor de 81,5% – gradul 2 de invaliditate şi 3,1% – gradul 3 supravieţuire, dar şi o formă de instruire violentă în de invaliditate. Rata mortalităţii „lichidatorilor” este privinţa „biografi ei globale”. de 6 ori mai mare decât rata mortalităţii generale a 67 populaţiei din Republica Moldova . 68 C. Eţco, Iuliana Fornea, Mariana Fartaul, op. cit., p. 6. Actualmente se constată o „întinerire” a 69 Ludmila Eţco, op. cit., pp. 13-16. cancerului. Incidenţa cancerului de tiroidă la copii 70 C. Eţco, Mariana Cerniţeanu, Natalia Hasan, op. cit., p. 29. 64 I. Bahnarel, Ludmila Coreţchi, M. Moldovan, op. cit., p. 12. 71 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&la 65 Leonid Margine, op. cit., pp. 8-9. ng=1&id=313300 (accesat în 01.03.2011). 66 Zdorovie i ekologhia celoveka: fi losofskie i metodiceskie as- 72 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&la pektî, Moskva, Nauka, 1990, p. 16. ng=1&id=303341 (accesat în 01.03.2011). 67 Leonid Margine, op. cit., pp. 7-13. 73 Noi practici ce se impun..., p. 3. 76 - nr. 1(20), martie 2011 Monitoring radiologic

CONTRIBUŢII (CNSP) se execută constant şi cercetări gamma spectometrice pentru identifi carea radioinuclizilor LA MONITORIZAREA gamma-emiţători. Astfel, probele colectate de RADIOACTIVITĂŢII aerosoli atmosferici, depuneri, sol, vegetaţie şi apă de suprafaţă (râuri), sunt investigate prin spectrometrie MEDIULUI gamma, creându-se o bancă de date ce cuprinde valori zilnice, lunare şi anuale ale concentraţiilor dr. hab. Ion BAHNAREL, radioinuclizilor naturali şi artifi ciali pentru probele director general de mediu, din întreg teritoriul ţarii. În Republica Moldova monitoringul radiologic dr. Liubov COREŢCHI, şef de laborator, este realizat în baza următoarelor acte legislative: Centrul Naţional de Sănătate Publică • Legea Republicii Moldova privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor radiologice CONTRIBUTIONS TO ENVIRON MEN- şi nucleare, nr. 111-XVI din 11 mai 2006; TAL RADIOACTIVITY MONITORING • Legea Republicii Moldova cu privire la In connection with the accident at the activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 Nuclear Plant in Fukushima-Daiichi (Japan), februarie 1998; the Institutions of the State Supervision Service • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova of Public Health of the Republic of Moldova, nr.477 din 19 mai 2000 cu privire la reţeaua including National Centre of Public Health, continuous monitoring of the environment naţională de observare şi control de laborator asupra radioactivity. The radioactivity background contaminării (poluării) mediului înconjurător cu in territory of the Republic Moldova in the substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi period March 11 to 31 remained stable. Gamma mijloace bacteriene (biologice); dose rate values varied within the limits from • Ordinul Serviciului Protecţiei Civile şi 0,09 to 0,13 μSv / h (microSievert / hour). The Situaţiilor Excepţionale al MAI “Cu privire la values obtained are located within the specifi c punerea în aplicare a Instrucţiunii privind organiza- territory and do not exceed levels allowed under rea şi efectuarea observării radiative, chimice the “Radioprotection Fundamental Norms and şi înştiinţarea în caz de contaminare radiativă şi Rules” (NFRP-2000). Mapping radon content chimică în protecţia civilă” din 09.11.2010. as required by EU regulations and national Potrivit Normelor fundamentale de radiopro- and international standards for protecting the tecţie – NFRP 2000 [3], limita de avertizare privind public and occupationally exposed workers, is a necessity and a priority, including the Republic debitul dozei de expoziţie a radiaţiei gama constituie of Moldova. 25 μR/h (0,25 μSv/h).

Radioactivitatea mediului este reprezentată de radiaţia cosmică, radiaţia gama-terestră, radioactivitatea apei şi a produselor alimentare, precum şi de unele gaze radioactive: radonul, toronul etc. exhalate din scoarţa terestră, radiaţia provenită de la radionuclizii tehnogeni igienic semnifi cativi (137Cs, 90Sr) ca urmare a testărilor armelor nucleare şi a accidentelor de la centralele atomo-electrice (CAE), de exemplu accidentul de la Cernobîl. Suntem cu toţii zilnic expuşi radiaţiilor ionizante provenite din diferite surse (fi g.1). Supravegherea radioactivităţii mediului în Republica Moldova a început în anii ’60 ai secolului Fig. 1. Surse de expunere la radiaţii trecut, odată cu înfi inţarea Laboratorului de ionizante. 1 - radiaţia cosmică (14,5%); 2 - Radiologie în cadrul Ministerului Sănătăţii. Iniţial radiaţia gama terestră - (17,1%); 3 - radiaţia s-au făcut determinări radiochimice şi radiometrice internă (din produse alimentare) (8,6%); 4 - ale concentraţiilor de radionuclizi artifi ciali, radon, toron (48,3%); 5 - medicală (11,2%); utilizând tehnica măsurătorilor beta globale. Din 6 - industrie (<0,1%), descărcări (<0,1%), 1986, în Centrul Naţional de Sănătate Publică profesionale (<0,1%), altele (0,3%).

nr. 1(20), martie 2011 - 77 Akademos

16 13 12 13 12 12 12 13 12 12 11 11 12 10 10 11 10 12 10 8 9 8 4 0 a radiaiei gama

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 ......

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ......

1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 Echivalentul debitului dozei ambientale

Fig. 2. Echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (μR/h) estimat de CNSP în perioada 11-31 martie, 2011 În cazul depistării nivelului de radiaţie de 25 în limitele 09–17 μR/h (0,09 – 0,17 μSv/h). μR/h şi mai mult, persoanele cu funcţii de răspundere Estimând valorile obţinute, constatăm că, în perioada din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat nominalizată, echivalentul debitului dozei ambientale a (SHS) raportează imediat, conform schemelor de radiaţiei gama nu a depăşit limitele de avertizare 0,25 avertizare (pentru orele de serviciu şi în perioada de μSv/h (25 μR/h), astfel nivelul înregistrat s-a situat în odihnă). În cazul dat este aplicat Ordinul Serviciului limitele specifi ce teritoriului ţării. Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI Programul Naţional de Supraveghere a “Cu privire la punerea în aplicare a Instrucţiunii Radioactivităţii Mediului prevede acţiuni la nivelul privind organizarea şi efectuarea observării radiati- întregului teritoriu. CNSP îşi desfăşoară activitatea ve, chimice şi înştiinţarea în caz de contaminare după un program standard de prelevare, pregătire şi radiativă şi chimică în protecţia civilă” din măsurare în situaţii normale a nivelului radioactivităţii 09.11.2010. beta globale pentru următorii factori de mediu: În legătură cu exploziile de la centrala nucleară aerosoli atmosferici; depuneri atmosferice totale; apă din Fukushima-Daiichi (Japonia), instituţiile din potabilă; apă brută; sol necultivat; vegetaţie spontană; cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii debitul dozei gama absorbite în aer. Publice continuă monitorizarea radioactivităţii Măsurarea beta globală a probelor de mediu se obiectivelor mediului ambiant. În acest scop, se realizează în două etape: măsurarea imediată după monitorizează starea fondului radioactiv, zilnic se prelevarea şi pregătirea probei; măsurarea întârziată, efectuează măsurători dozimetrice ale fondului la 5 zile de la colectarea probei respective. gama-extern şi controlul radioactivităţii în produse În Tabelul 1 sunt prezentate rezultatele alimentare, materiale de construcţie, plante monitorizării radioactivităţii în probe prelevate medicinale etc. pe teritoriul Republicii Moldova în perioada lunii Monitorizarea radioactivităţii aerului şi a altor martie 2011. obiective a mediului ambiant pune în evidenţă valori cuprinse în limita acceptată de NFRP 2000. Tabelul 1. Activitatea radionuclizilor în Astfel, pentru perioada 1–31 martie 2011, valorile diferite probe, prelevate pe teritoriul Republicii echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei- Moldova în luna martie 2011 Activitatea gama au variat în limitele 08 –13 μR/h (0,09 – 0,13 Niveluri admisibile, radionuclizilor, Bq/ max min Bq/kg, Bq/l μSv/h) (fi g. 2). kg, Bq/l Potrivit datelor colectate şi estimate de la Produse alimentare reţeaua SHS, valorile echivalentului debitului dozei 137Cs 6,5 1,5 360 ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul Republicii 90 Moldova în perioada 11 – 16 martie curent, au Sr 5,1 0,7 200 variat: Materiale de construcţie 137Cs 88,2 0,5 A <300-1350 la Nord: 10 – 18 μR/h (0,10 – 0,18 μSv/h); ef în centru: 09– 17 μR/h (0,09– 0,17 μSv/h); 90Sr 6,3 0,7 226 la Sud: 07 – 18 μR/h (0,07 – 0,18 μSv/h). Ra 226 1,85 232Th 232 7 La staţia Chişinău valorile echivalentului 40K 948 20 debitului dozei ambientale a radiaţiei gama au variat Plante medicinale

78 - nr. 1(20), martie 2011 Monitoring radiologic

137Cs 101,6 1,5 160

90Sr 55,0 0,7 100 Apă potabilă 137Cs 1,5 0 8,0

90Sr 0,7 0 8,0

Probe biologice

137Cs 12,3 1,5 160

90Sr 0,7 0,7 100

Accidentul nuclear de la Cernobâl din 26 aprilie 1986, a lăsat o amprentă accentuată în Fig.3. Fondul gama în Republica Moldova starea de sănătate a populaţiei, inclusiv din în perioada 1996-2010, μR/h Republica Moldova [1, 4]. În atmosferă au fost teritoriului Republicii Moldova (fi g.3). Monitoringul emise cantităţi mari de substanţe radioactive care radioactivităţii obiectivelor de mediu continuă. au dus la răspândirea radionuclizilor artifi ciali în Cercetările radiologice, efectuate în diferite toate obiectele mediului ambiental şi la expunerea centre ştiinţifi ce: Agenţia de Protecţie a Mediului internă/externă a populaţiei. Potrivit datelor din SUA, Centrul Ştiinţifi c de Radiologie Medicală Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii din Ucraina, Centrele Medico-Biologice din Rusia Publice, majorarea debitului dozelor pentru au demonstrat prezenţa unei corelaţii pozitive între Republica Moldova a fost înregistrată primar la concentraţiile radonului (222Rn) din aer şi structura 29 aprilie 1986. Valori maxime ale radioactivităţii morbidităţii prin cancer pulmonar. În baza cercetărilor au fost înregistrate ulterior la 2-5 mai, 1986, efectuate până în prezent, Organizaţia Mondială a constituind în medie 70-80 μR/h, iar în unele zone Sănătăţii conchide că radonul şi descendenţii lui de nord şi de nord-est – până la 100-120 μR/h. de viaţă scurtă constituie un risc pentru sănătate, Poluarea aerului, solului, apei şi alimentelor a deoarece emit mari cantităţi de particule alfa şi beta, contribuit la o iradiere suplimentară a populaţiei, cauzând circa 15 % din structura morbidităţii globale dar care nu depăşea 5 mSv/an per capita. prin cancer pulmonar. Problema expunerii la radon Cercetările monitoringului radiologic în şi riscului pentru sănătatea populaţiei este acută în perioada 1996-2010 de către savanţii CNSP, relevă Germania, Elveţia, Suedia, Finlanda, Austria şi în că valorile echivalentului debitului dozei ambientale alte ţări europene (fi g.4). a radiaţiei-gama au revenit la valorile caracteristice

Fig.4. Dozele medii anuale de la sursele naturale.

nr. 1(20), martie 2011 - 79 Akademos

După cum relevă analiza datelor statistice din pe locul trei în structura morbidităţii oncologice, cu Registrul Naţional, cancerul pulmonar în RM se afl ă o tendinţă de creştere în nordul ţării (fi g.5) [2] .

Nord Centru Sud

40 30 20 10 0

6 7 8 5 6 7 8 198 198 198 1989 1990 1991 1992 1993 1994 199 199 199 199 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig.5. Ratele comparative ale incidenţei cancerului pulmonar în teritoriile administrative ale Republicii Moldova (anii 1986-2009)

Radonul, descendent al 226Ra, constituie un gaz Moldova. Spre deosebire de alte ţări din Europa şi radioactiv inert care se emană în diverse cantităţi din din lume, ţara noastră încă nu are o hartă a riscului diferite tipuri de roci şi soluri. Este uşor degajat din de sănătate în funcţie de expunerea populaţiei la scoarţa terestră, dezintegrându-se în descendenţi de factorul de stres provocat de radon. viaţă scurtă, care reprezintă surse de particule alfa şi Pentru cartarea riscului expunerii la radon este beta. Doza globală medie anuală, asociată radonului, necesară cunoaşterea exhalaţiei acestuia din sol. În constituie 1,3 mSv, dar în zone cu concentraţii mari lume, în general, concentraţiile de radon în interior, de radon, aceste doze pot fi de câteva ori mai mari. asumate ca limite pentru nivele de decizie, variază În ţările Europei de Vest cartării concentraţiilor între 200 şi 400 Bq/m3, în unele ţări fi ind acceptate de radon se acordă o atenţie esenţială. Deoarece este chiar şi valori de 800 Bq/m3. În Republica Moldova, sursa principală de iradiere, cartarea conţinutului de conform Normelor Fundamentale de Radioprotecţie, radon, conform cerinţelor normative ale UE şi a concentraţiile maxim admisibile în interiorul normelor naţionale şi internaţionale pentru protecţia locuinţelor existente constituie 200 Bq/m3. populaţiei şi a expuşilor profesional, reprezintă o Valori mari ale activităţii de radon, măsurate în necesitate şi o prioritate, inclusiv pentru Republica anumite zone, pot pune în evidenţă fi e aglomerări

ConcentraĠia de Rn 222 în aerul din încăperi 500 450 400 350 Bq/m3 300 250 200 150 100 50 0 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 11 1 1 1 11 1 11 11 11 .11 0 0 0 .11 2. 2. 2 2 3 .01. .0 .02. .0 .0 .03. .20 . .03. .03. .0 1 4 5 3 3 3.2 3.2011 3.2 5 0 .02.20 1 .02.20 .0 .0 .0 0 .03.20110 28.01.11 31 03 09.02.11 1 16.02.11 18.02.11 02 9 11 18.03.111 24 2 04.02.201108 17 03 0 2 21. 22 23. Data efectuării măsurătorilor

Fig.6. Monitorizarea concentraţiilor de radon în încăperi

80 - nr. 1(20), martie 2011 Monitoring radiologic de substanţe radioactive, fi e prezenţa unor falii (microSievert/oră). Valorile obţinute sunt situate în tectonice. limitele specifi ce teritoriului republicii şi nu depăşesc Măsurătorile concentraţiilor de radon, realizate nivelele admise de „Normele Fundamentale de în colaborare cu partenerii din Germania în galeriile Radioprotecţie. Cerinţe şi Reguli Igienice” (NFRP- subterane de păstrare a vinului de la Cricova, galeriile 2000). Cartarea conţinutului de radon, conform subterane din mun. Chişinău şi Mileştii Mici, în cerinţelor normative ale UE şi a normelor naţionale unele mine din or. Orhei, au demonstrat valori ale şi internaţionale pentru protecţia populaţiei şi a concentraţiilor ce depăşesc nivelul maxim admisibil. expuşilor profesional, reprezintă o necesitate şi o Astfel, în toate probele din galeriile subterane aceste prioritate, inclusiv pentru Republica Moldova. 3 valori au constituit: 200-1800 Bq/m . Rezultatele Bibliografi e obţinute indică necesitatea continuării studiului dat 1.I. Bahnarel, L. Coreţchi, M. Moldovanu Aspecte în cadrul unui program naţional de monitorizare a medico-biologice ale acţiunii accidentului nuclear concentraţiilor de 222Rn pe întreg teritoriul ţării. de la Cernobîl asupra populaţiei Republicii Moldova. Cercetările recente în vederea realizării cartării Ch.: Î.S.F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2005, 152 p. concentraţiilor de radon pe teritoriul Republicii 2.L.Coreţchi, A. Cucereanu, I. Bahnarel, V. Cernat Moldova se realizează în cadrul proiectului-grant Riscul pentru sănătate asociat radiaţiilor ionizante. În: naţional pentru tineri cercetători ai CNSP „Stabilirea corelării dintre tipul solurilor şi concentraţiile de Probleme actuale în Igiena Radiaţiilor, Radioprotecţie Radon” (cifrul proiectului 10.819.09.02 A) în cadrul şi Radiobiologie. Materialele Conferinţei Naţionale Laboratorului Igiena Radiaţiilor şi Radiobiologie. (Jubiliară) cu participare Internaţională, Chişinău, 17 În Figura 6 sunt prezentate rezultatele monitorizării octombrie, 2009, p.51-60. concentraţiilor de radon în încăperi, efectuate în 3. Normele fundamentale de radioprotecţie NFRP cadrul proiectului nominalizat în anul 2011. 2000 (Monitorul Ofi cial,5 aprilie 2001, № 764-765. Concluzii: Starea fondului radioactiv pe 4. Медицинские последствия Чернобыльской teritoriul Republicii Moldova în perioada 11-31 аварии. Результаты пилотных проектов АЙФЕКА martie 2011 a rămas stabilă. Valorile debitului dozei и соотечественных национальных программ. fondului gama au variat în limitele 0,09-0,13 μSv/h Научный отчет. ВОЗ, Женева, 1996, 556 с.

Vlad Bolboceanu. Straturi, 1999, faianţă

nr. 1(20), martie 2011 - 81 Akademos

SISTEMELE SUPORT nou, precum Republica Moldova (dar nu numai pentru el), unde resursele limitate trebuie administrate PENTRU DECIZII: şi repartizate în modul cel mai judicios posibil, problema efi cacităţii deciziilor se impune cu acuitate DE LA SPERANŢE sporită. LA REALIZĂRI În consecinţă, domeniile aplicative gen repartiţia unor resurse limitate, dar şi elementele conceptuale şi metodologice dezvoltate în Institutul de Matematică m.c. prof. univ. Constantin GAINDRIC şi Informatică (IMI), sunt imperios necesare pentru mediul economic şi social în care trăim. Unele soluţii, DECISION SUPPORT SYSTEMS: obţinute în institut pentru problema formulării FROM HOPE TO REALIZATION „portofoliilor de proiecte”, destinate iniţial lucrărilor Some considerations, which served as the de cercetare, pot fi adaptate şi adoptate pentru a fi basis for Decision Support Systems to become a aplicate oricăror repartizări de investiţii. research direction in the Institute of Mathematics În metodele elaborate în IMI s-au luat în and Computer Science, are presented. consideraţie aspectele legate de incertitudinea A description of the Decision Support System informaţiilor, multitudinea criteriilor şi implicarea for Ultrasound Diagnostics is given. foarte pronunţată a judecăţii omului în procesul de luare a deciziilor. Toate aceste aspecte moderne în domeniul de cercetare-dezvoltare al SSD s-au manifestat Decizia este rezultatul activităţii conştiente de cu pregnanţă mai cu seamă în literatura apărută în ultimul alegere a unei variante de acţiuni din mai multe deceniu, în contrast cu dezvoltările anterioare (pe care nu posibile. Deciziile, precum şi comportamentul le negăm), care conduceau, în principal, fi e la formulări oricărui individ, sunt condiţionate atât de relativ simple (gen “foi de calcul electronic”), care raţionamente logice, cât şi de inspiraţie, imaginaţie, asistau analize (de tipul “Ce se întâmplă dacă...?”), sau creativitate, ba şi de starea lui emoţională. la soluţii predominant normative, bazate pe algoritmi Anume ultimele confi rmă că nicio tehnologie puternici, cu caracter destul de general, de rezolvare a informatică nu poate înlocui persoana în luarea unor probleme de optimizare. deciziei. Însă oricărei persoane, care ia decizii Posibilităţile oricărui sistem informatic sunt limitate. importante (decident), îi sunt necesare instrumente Prin urmare, şi SSD nu pretind să înlocuiască decidentul, informatice ce pun la dispoziţie informaţiile dar au rolul de a-l ajuta în ordonarea preferinţelor, în necesare, efectuează operaţii de rutină asupra lor, evaluarea consecinţelor posibile a luării sau respingerii dar îl şi ajută să înţeleagă mai bine problemele, să-şi unei variante concrete de decizie. SSD propune o variantă ordoneze preferinţele, oferă variante admisibile de a deciziei pe care decidentul este în drept să o accepte sau soluţii. Sistemele de acest gen, destinate diverselor nu, în funcţie de faptul, dacă ea îl satisface, iar argumentele domenii ale activităţii umane, cu denumirea generică sistemului (lămurirea de ce se propune anume această sisteme suport pentru decizii, se dezvoltă vertiginos variantă) sunt sufi cient de convingătoare. în ultimii 30 de ani. Totuşi, SSD nu sunt acceptate nici totalmente, nici Orice instrument ce are menirea de a ajuta de toţi. Astfel, V. Briefs consideră că automatizarea este persoana în activitatea sa, deci şi sistemele suport un pericol mare pentru creativitate, deoarece utilizatorii pentru decizii, în primul rând, trebuie să fi e adaptate sistemelor informatice, obişnuindu-se cu obţinerea la stilul de lucru al persoanei, care este format de rezultatelor „de-a gata”, pierd capacităţile de a-şi înţelege mediul în care aceasta activează şi de pregătirea sa în profunzime problemele. profesională. Este evident că cercetătorii noştri au studiat şi Trăim într-o lume caracterizată prin câteva evaluat critic rezultatele publicate de o serie de autori atribute esenţiale: competiţie acerbă, interdependenţă din domeniile modelării matematice, optimizării, şi limitare a resurselor. Mediul competitiv în care simulării, precum şi a sistemelor suport pentru decizii. activităţile economice şi sociale de azi se desfăşoară Eforturile noastre s-au manifestat nu doar în dezvoltarea sub forma unor procese distribuite atât în interiorul rezultatele existente, ci şi în elaborarea şi aprobarea lor cât şi între ele, neglijând frontierele geografi ce, noilor abordări, noilor viziuni, în extinderea cercetărilor impune luarea deciziilor celor mai efi cace. asupra unor domenii inedite, mai puţin explorate, cum În acest context globalizat, utilizarea sistemelor ar fi , spre exemplu, diagnosticul medical. suport pentru decizii (SSD), care sunt ajutoare Decidenţii, prin folosirea SSD în activitatea sa, pot computerizate menite să asiste managerul la să-şi îmbunătăţească aptitudinile, însuşind noi metode transformarea informaţiei în acţiuni efective (efi cace) de lucru, utilizând cunoştinţe noi, mai profunde, pentru sistemul condus, nu poate fi decât oportună. achiziţionate de la cei mai performanţi experţi, care Mai mult decât atât, în condiţiile unui stat independent sunt înmagazinate în baza de cunoştinţe a sistemului,

82 - nr. 1(20), martie 2011 Informatică, tehnologii informaţionale fapt ce creează premise pentru decizii mai calitative, Ţinând cont de toate acestea, în cadrul Institutului argumentate ştiinţifi c. Asistenţa acordată de SSD este de Matematică şi Informatică a fost elaborat obiectivă şi nepărtinitoare. Ea nu este infl uenţată de Sistemul informatic SonaRes, destinat suportului interese şi nici de nivelul insufi cient al cunoştinţelor diagnosticării ultrasonografi ce*. Acest sistem acordă decidentului. Fiind un obiect artifi cial, SSD nu dispune un ajutor examinatorilor, micşorând nivelul dependenţei nici de imaginaţie, nici de creativitate, dar nu este nici de operator, îmbunătăţind calitatea imaginilor şi, subiectivă şi nici conservatoare. ca rezultat, sporind calitatea diagnosticului. În Primele elaborări ale cercetătorilor IMI în domeniul structura majorităţii sistemelor suport pentru decizii SSD au fost aplicate la soluţionarea problemelor de se evidenţiază trei componente: baza de cunoştinţe, transport şi repartiţia unor resurse limitate (formarea maşina de inferenţă (sau mecanismul de raţionament, portofoliului de proiecte). Alegerea acestei sfere se care stabileşte o concluzie în baza faptelor observate) explică prin existenţa unor rezultate în modelarea şi instrumentarul de conlucrare cu utilizatorul numit matematică a proceselor economice, metode de interfaţă. optimizare, simulare. Sistemul SonaRes este prevăzut pentru a asista Rezultatele investigaţiilor, mai ales ale modelării medicul-diagnostician în procesul examinării zonei proceselor economice, de regulă sunt solicitate într-o abdominale, mai precis, a organelor din zona hepato- economie prosperă. Însă situaţia actuală din societatea pancreato-biliară – un obiectiv deosebit de difi cil din noastră nu oferă cercetătorilor şansa de a se bucura de cauza multitudinii organelor şi necesităţii de a ţine aplicaţiile unor asemenea rezultate ale cercetării. cont de interacţiunea între ele. Actualmente ecografi a se plasează în topul Sistemul elaborat operează atât cu cunoştinţe, metodelor imagistice de diagnostic, fi ind considerată prezentate printr-un set de reguli, cât şi cu imagini „stetoscopul viitorului” (Revista “Radiology”, ultrasonografi ce, dispunând de o bază integrată, 1998 - Ultrasound: The stethoschope of the future). elementele neomogene ale căreia sunt reguli de luare Fiind neinvazivă, uşor aplicabilă şi relativ ieftină, a deciziilor, imagini originale şi procesate cu adnotări deci accesibilă pentru toate păturile populaţiei (în ale unor zone de interes pentru patologia dată etc. comparaţie cu alte metode imagistice), examinarea Componentele principale ale sistemului sunt: ultrasonografi că a obţinut o răspândire foarte largă. • modulul de achiziţionare a cunoştinţelor; Cu toate acestea, examinarea ultrasonografi că • baza integrată (cunoştinţe, imagini, adnotări, are şi dezavantajele sale: dependenţa de califi carea rapoarte de examinare) şi mijloacele de gestionare a ei; operatorului, gradul mare de zgomot al imaginilor • modulul de procesare a imaginilor şi algoritmelor etc. Apariţia aparatelor (scanerelor) de tip nou de căutare rapidă a celor similare; sau îmbunătăţirea parametrilor celor existente • instrumentarul de suport al procesului de nu simplifi că, ba dimpotrivă complică gândirea examinare; diagnostică a medicului, deoarece acesta trebuie să • generatorul rapoartelor de examinare. analizeze o cantitate cu mult mai mare de date, ceea ce, de regulă, micşorează exactitatea diagnosticului şi Nu vom intra în detalii tehnice, însă vom menţiona majorează timpul de stabilire a lui. că instrumentarul de suport al procesului de examinare Stabilirea diagnosticului este un proces care precede oferă medicului posibilitatea de a alege una din căile tratamentul terapeutic sau intervenţia chirurgicală şi de stabilire a diagnozei, care în cea mai mare măsură constă din paşi distincţi: de la evaluarea unor fapte corespunde obişnuinţelor şi stilului său: până la formularea unei concluzii, sau de la o diagnoză • pas cu pas, prin care, analizând imaginea prealabilă spre confi rmare sau respingere, dacă faptele organului examinat al pacientului, capturată pe nu corespund sau contrazic supoziţia. Examinarea este ecranul scanerului, medicul alege atributele din lista un proces creativ bazat pe cunoştinţele, experienţa şi afi şată şi fi xează valorile lor. În funcţie de valorile aptitudinile medicului, deci diferite persoane pot întâlni alese ale atributelor, sistemul generează una sau câteva difi cultăţi în evaluarea aceluiaşi pacient şi chiar ajunge concluzii ce corespund regulilor din baza de cunoştinţe la diagnoze diferite. şi satisfac valorilor alese. Concluzia poate fi secundată În genere, SSD nu generează o singură concluzie de imaginea pe care sunt evidenţiate zonele de interes, (diagnoză), dar propune câteva bazate atât pe datele în cazul în care medicul-diagnostician o consideră despre pacient, cât şi reieşind din acele raţionamente necesară medicului de familie sau specialistului care (ce se conţin în baza de cunoştinţe), care nu contrazic va efectua tratamentul pacientului. La solicitare, faptelor colectate în procesul examinării pacientului şi sistemul oferă imagini similare capturate în procesul relaţiilor între aceste fapte. Deoarece medicul cunoaşte faptele concrete despre pacientul examinat, iar în baza de cunoştinţe sunt înmagazinate date generale * În cadrul celei de-a X-a ediţii a Expoziţiei Naţionale „Fabricat în Moldova 2011”, care a avut loc în perioada 1-5 februarie verifi cate pe o mulţime de pacienţi, el trebuie să aleagă curent, Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM a obţinut din concluziile propuse de către sistem pe cea adecvată Medalia de Aur pentru elaborarea Sistemului suport pentru stării pacientului dat. decizii în diagnosticul ultrasonografi c SonaRes.

nr. 1(20), martie 2011 - 83 Akademos de adnotare de către experţi, astfel consultându-se asigurându-le ghidarea procesului de examinare, cazuri deja atestate. În acest mod, medicul îşi formează stocarea, actualizarea şi accesarea informaţiei necesare deprinderi de a acţiona corect în procesul examinării, în diagnosticarea ultrasonografi că a pacientului, o mentalitate bazată pe precedente aprobate de cei obţinerea unor rapoarte standardizate. Sistemul este util mai buni specialişti, care stimulează utilizarea unei în mod deosebit specialiştilor din aria rurală, mai ales terminologii corecte şi coerente. în cazurile de urgenţă, în cazurile când este difi cil de a Aceste momente sunt extrem de importante în discuta situaţia cu un alt coleg. Concomitent, sistemul instruirea studenţilor şi reciclarea practicienilor. poate fi utilizat de cadrele didactice din domeniu în de la o patologie presupusă spre confi rmarea procesul de instruire şi pregătire a cadrelor medicale. sau respingerea ei. În sistemul SonaRes sunt incorporate metode Urmând această cale, medicul stabileşte dacă sunt originale avansate de prezentare şi stocare a prezente sau nu anumite fapte (atributele cu valorile cunoştinţelor. Testările clinice au demonstrat rezultate corespunzătoare), care sunt incluse în regula ce bune atât ca precizie, cât şi operativitate, nemaivorbind determină patologia presupusă. de formarea unei arhive a examinărilor, ce permite obţinerea statisticilor şi monitorizarea stării pacientului Bineînţeles că numai medici-diagnosticieni cu o în dinamică. Versiunea curentă operează cu cunoştinţe experienţă bogată vor merge mai frecvent pe această despre două organe (colecistul şi pancreasul). Pentru cale. a asigura o utilizare pe scară largă este necesară calea mixtă, ce îi permite clinicianului să extinderea bazei de cunoştinţe asupra întregii zone alterneze în procesul examinării ambele proceduri abdominale. (pas cu pas şi de la o patologie presupusă). Vreau încă odată să accentuez particularităţile Pentru a uşura percepţia imaginilor de către sistemului SonaRes: medicii mai puţin experimentaţi, au fost incluse în Ghidează procesul de examinare, adaptându- sistem metode de înlăturare a zgomotului, evidenţiere se la nivelul diferit de experienţă a medicului; a frontierelor organelor, mărire a contrastului etc. Asistă elaborarea raportului asigurând Sistemul dispune de un tezaur ce include un set de respectarea unui standard unic; termeni care oferă o imagine clară asupra întregului Previne erorile posibile în procesul de spectru al conceptelor clinice. Tezaurul poate fi examinare (gen omiterea în examinare a unor aspecte consultat autonom ca un ghid enciclopedic medical, sau a unor caracteristici importante, admiterea dar şi ca o funcţie de ajutorare inclusă în interfaţa inacurateţii în formularea concluziei etc.); de examinare. Pentru fi ecare termen sunt prezente: Oferă posibilitatea de utilizare a experienţei defi niţia, sinonimele, un text cu lămuririle de rigoare, experţilor colectate în baza de cunoştinţe a sistemului, traducerea (pentru început – în română şi engleză). de consultare a imaginilor adnotate, similare cu cele Perfectarea documentaţiei medicale este un proces ce se examinează; ce consumă destul de mult timp. În sistemul SonaRes Procesează imaginile capturate în scopul este elaborat un generator de rapoarte care îi permite îmbunătăţirii calităţii lor sau evidenţierii zonelor specialistului să reducă substanţial pierderile de timp speciale sau caracteristice; pentru completarea fi şei medicale şi buletinului de Oferă posibilitatea de a fi utilizat în training; examinare. Stochează rapoartele electronice ale În mod tradiţional, raportul examinării constă din investigărilor (pentru a avea posibilitatea de a observa două compartimente (date despre pacient şi organele dinamica maladiei, de a colecta statistici etc.). examinate, datele măsurărilor efectuate în procesul Totalizând, putem afi rma că sistemul este examinării) şi concluzia medicului în formă arbitrară. destinat: În raportul generat de sistemul SonaRes se conţin Tuturor categoriilor de medici, pentru suportul procesului de examinare şi standardizarea rapoartelor datele structurate stabilite în procesul examinării, iar Medicilor cu experienţă, în examinarea unor concluzia se formează în baza regulilor ce corespund cazuri difi cile; valorilor atributelor evaluate. La necesitate, medicul o Medicilor care practică în zone izolate sau au poate redacta. Datele ce nu pot fi obţinute în sesiunea acces limitat la consultaţiile experţilor; de examinare şi au un caracter specifi c (necesită analize Persoanelor care studiază domeniul biochimice sau de altă natură) se includ în raport de diagnosticării ultrasonografi ce. către medic în formă arbitrară. Autorii sistemului SonaRes speră c ă implementarea Medicii începători şi cei cu experienţă mică pot lui la nivel naţional va contribui la dezvoltarea utiliza sistemul SonaRes în practica cotidiană pentru aplicaţiilor tele-medicale din Moldova, va spori nivelul a avea o opinie suplimentară ce îi va ajuta la luarea de credibilitate a diagnosticului ultrasonografi c atât în deciziei fi nale. Pentru medicii ultrasonografi şti avansaţi cazurile de diagnosticare ordinară, cât şi în cele de sistemul pune la dispoziţie asistenţă de consultanţă. urgenţă. Ca urmare, va spori integral impactul socio- Posibilităţile oferite de către sistemul SonaRes economic, ţinând cont de nivelul ridicat de răspândire a sunt binevenite pentru un număr larg de utilizatori, examinărilor ultrasonografi ce în Moldova şi în lume.

84 - nr. 1(20), martie 2011 Sănătate publică

MĂSURI DE REDRESARE anticongestive, antiseptice etc. Din păcate, nu toate acestea se produc. A SITUAŢIEI În situaţia dată, lipsa de medicamente esenţiale ÎN DOMENIUL se compensează, desigur, prin importul costisitor, prin medicamente scumpe, puţin accesibile MEDICAMENTULUI populaţiei. Astăzi importăm medicamente produse de 343 fi rme şi companii din 70 de ţări. dr.hab. prof. univ. Victor GHICAVÎI, În anul 2007 au fost importate medicamente şi şef catedră farmacologie şi farmacologie produse parafarmaceutice în valoare de circa 109,13 mln dolari. În 2008 – de 139,9 mln dolari, în 2009 clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu”, – de 140,75 mln dolari. Iar în Moldova s-au fabricat specialist principal al MS în această perioadă preparate în valoare de doar 12,3 – 19,0 mln dolari (fi g. 2 şi 3). Volumul vânzărilor MEASURES TO REDRESS THE SITUATION (externe) a constituit în 2007 – 4,2 mln dolari, în IN THE FIELD OF MEDICINE The delivery of drugs which is qualitative, 2008 – 6,7 mln dolari, în 2009 – 5,5 mln dolari. save, effi cient and accessible determines the Astfel, demonstrăm un nivel scăzut al industriei viability of health system of a country. It is farmaceutice naţionale şi, în mod direct, contribuim necessary an acute reanimation and sustain la dezvoltarea industriei farmaceutice a altor ţări. thought the creation of scientifi c bases of După volumul importului pe denumiri de National Industries that which is diffi cult situation. medicamente, primele 10 locuri le ocupă: cărbunele The arrangement of situation in medicines medicinal, clorura de sodiu, extractul de odolean, which is domain for the health system of acidul acetilsalicilic, citramonul, uleiul de cătină, the laundry which requires more radical mucaltinul, apa injectabilă etc., preparate mai puţin arrangement and all of them are strictly based esenţiale. Importăm mult şi scump, producem puţin, on: implementation of rational utilization of nu conform GMP, iar producţia nu este solicitată rug concept, formular system, principal of pharmacoeconomics, pharmacoepidemiology, pentru export – producem pentru noi. medicine which has diverse base, personalization Este bine cunoscut faptul că nicio ţară din lume (individualization). nu produce întreg arsenalul de medicamente de care are nevoie. În acelaşi timp, orice ţară tinde să-şi Este bine cunoscut faptul, că medicina a intrat dezvolte propria industrie farmaceutică, pornind de în secolul al XXI-lea cu un arsenal viguros de la următoarele considerente: medicamente. Industria farmaceutică mondială • garantarea asigurării populaţiei cu actualmente produce zeci şi sute de mii de preparate medicamente de primă necesitate; farmaceutice. Mai mult de 6 mii din ele, în diferite • crearea noilor locuri de muncă; forme farmaceutice, sunt înregistrate şi autorizate în Republica Moldova pentru utilizare în practica medicală. Medicilor le revine să selecteze din această imensă bogăţie acele preparate, care în cea mai mare măsură corespund anumitor cerinţe (efi cienţă, inofensivitate, calitate, accesibilitate), precum şi etiologiei, patogenezei şi tabloului clinic 17% al bolii, adică pe cele mai potrivite pentru tratarea pacientului concret. Producţia farmaceutică autohtonă, oferită de Medicamente 23 de producători, în 2010 a înregistrat 1109 de autohtone denumiri de medicamente, sau 17 la sută din numărul 83% total de medicamente autorizate (fi g. 1). Celelalte peste 83 la sută de medicamente se importă, o parte dintre acestea fi ind inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. 5-10% din produsele farmaceutice Medicamente autohtone sunt preparate generice (reproduse) şi de import numai 19-20 denumiri de medicamente, propuse de savanţii ţării, sunt originale, înregistrate, având Fig.1. Republica Moldova: cota produselor acţiuni antivirale, antiinfl amatoare, antihipotensive, farmaceutice de import şi autohtone

nr. 1(20), martie 2011 - 85 Akademos

Fig. 2. Moldova în coraportul cu piaţa mondială

• ameliorarea economiei tării, deoarece tehnologiilor şi implementarea noilor metode de industria farmaceutică în toată lumea este una dintre control al calităţii preparatelor farmaceutice. cele mai rentabile. Este bine cunoscut nivelul de dezvoltare a Industria farmaceutică modernă se bazează pe un industriei farmaceutice naţionale, sortimentul de volum imens de cercetări ştiinţifi ce fundamentale, medicamente ce se produce în Moldova, calitatea utilizând sinteza chimică, metode biotehnologice, şi efi cacitatea lor, tehnologiile folosite la fabricarea ingineria genetică şi altele. Procesul de elaborare acestora. Întreprinderile farmaceutice de stat, a medicamentelor, începând cu sinteza substanţei toate societăţile pe acţiuni, SRL-urile, fi rmele active şi terminând cu producerea medicamentului, producătoare din ţară actualmente sunt antrenate în implementarea lui în clinică, este destul de complicat, special în reproducerea medicamentelor mai puţin îndelungat (10 – 12 ani), responsabil şi costisitor. valoroase, aprobate şi utilizate cu mulţi ani în urmă Acest proces include mai multe etape de evaluări (exemplu: peroxid de hidrogen, soluţie de iod, verde preclinice, clinice şi farmaceutice, care necesită de briliant, acid boric etc.). În acest scop se foloseşte participarea şi conlucrarea specialiştilor (chimişti, mai cu seamă materie primă tot importată, ieftină, farmacişti, farmacologi şi clinicieni) din mai multe suspectă la termeni de valabilitate şi nu cea locală. domenii cu aplicarea metodologiilor şi tehnologiilor Spectrul medicamentelor autohtone este moderne destul de sofi sticate. reprezentat prin 48 grupe farmacologice din cele Efortul depus pentru obţinerea unui 142 grupe de medicamente existente şi autorizate în medicament nou poate fi demonstrat prin domeniu, ceea ce constituie numai 34% (fi g.4). Toate următoarele: acestea diferă mult după efi cacitatea şi importanţa a) din 5 000 de substanţe noi sintetizate, doar una are şanse să devină medicament; Rusia; 69% b) din 100 de compuşi presupuşi activi, experimentaţi pe animale, doar unul ajunge în stadiul clinic;

c) din 45 de compuşi, cercetaţi în clinică, Ukraina ; 15 doar unul devine medicament de largă utilizare. Alte Ġări; 3% Belarusi; 3% Din aceste considerente, companiile producătoa- Armenia ; 1% Kazahstan; 4% re de medicamente, investesc circa 20-25% din Azerbadjan; 1% Uzbekistan; 3% Moldova; 1% volu mul comercializat în cercetare, în efectuarea evaluărilor preclinice şi clinice, perfecţionarea Fig.3. Moldova în coraportul cu piaţa ţărilor CSI

86 - nr. 1(20), martie 2011 Sănătate publică lor de cele incluse în Formularul Farmacoterapeutic importate pentru sistemul de sănătate. Toate acestea Naţional (FFT) sau în Standardele tratamentului ameliorează nivelul de asigurare a instituţiilor medicamentos conform asigurărilor obligatorii medicale şi populaţiei cu medicamente, sporesc medicale. Noi producem numai 14 medicamente accesibilitatea acestora la ele, reduc considerabil esenţiale. FFT Naţional, din 543 preparate VEN cheltuielile pentru achiziţionarea medicamentelor şi (vitale, esenţiale şi non-esenţiale), include numai 24 costul tratamentului. preparate de fabricare autohtona. În aceste condiţii Pe parcursul ultimilor ani, în mai multe instituţii este important ca fi ecare producător autohtonă să-şi ale Academiei de Ştiinţe şi la USMF „Nicolae determine spectrul de produse, să-l orienteze spre Testemiţanu”, au fost cercetate diferite substanţe anumite grupe farmacoterapeutice şi să includă biologic active care posedă acţiuni antidepresive, în fabricaţie medicamente atât generice, cât şi antihipotensive (hipertensive), hepatoprotectoare, originale autohtone din terapeutica modernă, bazate imunomodulatoare şi biostimulatoare, antimi- pe cerinţele medicale şi mai puţin pe criteriul crobiene şi antifungice, regeneratoare şi cito- comercial. Aceste medicamente trebuie să fi e protectoare, utilizate în tratamentul maladiilor accesibile tuturor păturilor sociale şi să completeze cardiovasculare, gastrointestinale, infecţioase, mai semnifi cativ golurile din „Lista medicamentelor imunodefi citare etc. Dar, din păcate, aceste realizări esenţiale şi vital-importante”, deoarece multe ştiinţifi ce evoluează lent la etapa de microproducere grupe farmacoterapeutice nu includ niciun produs (pilot experimental), precum şi la cea de fabricare autohton. în masă cu implementarea ulterioară în practică. Întreprinderile producătoare de medicamente Pentru ţara noastră este extrem de actuală problema din ţară cu o rentabilitate modestă nu sunt în stare utilizării surselor naturale existente şi implementarea şi nici nu doresc să investească surse fi nanciare în produselor farmaceutice autohtone în practica cercetări ştiinţifi ce – etapă importantă în procesul medicală. de elaborare a medicamentelor şi de asigurare Republica Moldova dispune de un potenţial a activităţii avantajoase a instituţiilor în cauză. impunător de savanţi în domeniu, de materie primă Industria naţională trebuie racordată la necesităţile locală necesară pentru elaborarea şi implementarea sistemului de sănătate din ţară şi orientată noilor medicamente. Elocvente în acest sens sunt spre fabricarea unor produse medicamentoase rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce efectuate în cadrul moderne, competitive şi efi ciente, din materia Programului de Stat „Elaborarea şi implementarea primă locală. noilor preparate farmaceutice în baza utilizării În fi ecare ţară elaborarea medicamentelor materiei prime locale pentru anii 2007-2010”, autohtone este o problemă stringentă, permanent desfăşurat sub egida AŞM, care au şi determinat actuală şi în dezvoltare. Sporirea arsenalului de următoarele imperative: medicamente contribuie la dezvoltarea industriei formarea bazei ştiinţifi ce de dezvoltare a farmaceutice cu obţinerea ulterioară a profi tului industriei farmaceutice naţionale prin implementarea respectiv, fapt ce va permite achiziţionarea altor în producere a preparatelor medicamentoase medicamente, care nu se produc în ţară şi necesită a fi originale noi de provenienţă vegetală, animală,

Sistemul nervos central; Produse antiparazitare, Aparatul respirator; 9,18% 11,71% insecticide úi repelente; Organe senzitive; 2,09% 0,85% Sistemul musculo- scheletic; 5,49% Varia; 4,28%

Antineoplazice úi Tractul digestiv úi imunomodulatoare; 4,36% metabolism; 15,58%

AntiinfecĠioase de uz sistemic; 15,12% Sânge úi organe Preparatele hormonale; hematopoetice; 5,45% 1,22% Sistemul cardiovascular; 12,45% Aparatul genito-urinar úi Preparate dermatologice; hormonii sexuali; 4,53% 7,69%

Fig. 4. Ponderea numărului de medicamente înregistrate în Republica Moldova după codul ATS (a. 2009)

nr. 1(20), martie 2011 - 87 Akademos entomologică şi sintetică în baza materiei prime • excluderea (înlăturarea) distanţei nedorite locale şi crearea noilor locuri de muncă; existente între cercetătorii ştiinţifi ci şi producători prin tehnologii de sinteză şi de obţinere a (industria farmaceutică) – conlucrarea în interesul substanţelor biologic active din materia primă locală sistemului de sănătate; vegetală, animală, entomologică şi de import, din • sporirea sortimentului de medicamente deşeurile industriale prezente în cantităţi enorme mai puţin costisitoare (autohtone) şi asigurarea în ţară (seminţe, sâmburi, coji de sâmburi etc.) de instituţiilor medicale şi a populaţiei, inclusiv a a elabora şi cerceta medicamente antibacteriene şi păturilor social vulnerabile, cu medicamente de antifungice de noi generaţii, preparate antiaterogene primă necesitate calitative, inofensive, efi ciente şi de origine algală, diverse tipuri de uleiuri (cu accesibile; proprietăţi regeneratoare şi citoprotectoare), • reducerea semnifi cativă a cheltuielilor coloranţi, substanţe astringente şi adsorbante, pentru achiziţionarea medicamentelor şi a costului antioxidanţi lipo- şi hidrosolubili, produse tratamentului – controlul importului, susţinerea antivirale, imunomodulatoare şi hepatoprotectoare producătorului; – toate necesare în tratamentul maladiilor şi stărilor • ameliorarea economiei ţării, întrucât patologice (imunodefi citare etc.) respective; industria farmaceutică este una dintre cele mai extinderea cercetărilor ştiinţifi ce preclinice rentabile. şi clinice în domeniul medicamentului cu folosirea Aşadar, măsurile propuse pentru reformarea raţională a potenţialului intelectual din ţară şi proceselor de elaborare şi producere a dotarea bazelor şi centrelor de cercetări ştiinţifi ce medicamentelor vor contribui la ameliorarea cu echipament şi utilaj modern şi performant; considerabilă a sortimentului medicamentelor alinierea raţională la strategia de dezvoltare fabricate de întreprinderile farmaceutice din ţară în a cercetărilor ştiinţifi ce în domeniul medicamentului general şi a celor din materie primă locală în special, şi industriei farmaceutice cu respectarea cerinţelor ultimele fi ind mult mai ieftine şi accesibile pentru şi regulilor de bună practică (GLP, GCP, GMP etc.), pacienţi, la excluderea preparatelor inefi ciente, cu stabilite de organismele internaţionale în domeniu termeni de valabilitate depăşiţi a substanţelor active, şi eşalonarea în timp a acţiunilor, folosind judicios la contracararea produselor falsifi cate. şi bine argumentat resursele umane, fi nanciare şi În aşa mod, se va reduce semnifi cativ importul materiale disponibile; medicamentelor cu acţiune analogică şi se vor Exemplu: se va specifi ca la concret că pentru economisi mijloace fi nanciare importante alocate dezvoltarea şi modernizarea industriei farmaceutice pentru achiziţionarea acestora. Există multiple şi medicale vor fi alocate, să zicem, milioane de confi rmări că puţinele medicamente autohtone lei; că mai mult de 5-6 întreprinderi vor fi reutilate permit a efectua un tratament farmacoterapeutic şi că până în 2020 nu mai puţin de 40-50% de raţional şi de calitate, fi ind nu mai puţin efi ciente medicamente din lista celor vital-importante şi şi inofensive, decât cele analogice mai costisitoare esenţiale vor fi fabricate în Republica Moldova. de import. Preparatele autohtone respective sunt de centralizarea activităţii de cercetare şi origine vegetală sau obţinute printr-o sinteză destul dezvoltare a industriei farmaceutice cu formarea de simplă, cu folosirea reagenţilor accesibili, netoxici unui centru (departament) de acreditare a tuturor şi ieftini. Toate acestea probează că fabricarea întreprinderilor producătoare (de stat şi private), medicamentelor noi autohtone din materia primă coordonarea activităţii lor (inclusiv comanda locală va fi convenabilă şi rentabilă atât pentru de stat), implementarea GMP-ului, ocrotirea şi industria farmaceutică, cât şi pentru sistemul de susţinerea producătorului, realizarea producţiei în sănătate din ţară. interiorul ţării şi în afara ei. P.S. – Toate cele expuse se referă doar la o Aprobarea şi susţinerea Programului Naţional singură măsură – cum ar putea ştiinţa, inclusiv de cercetări ştiinţifi ce în domeniul medicamentului cercetările ştiinţifi ce în domeniu, contribui la şi dezvoltarea continue a industriei farmaceutice în destinderea problemei medicamentelor în ţara Moldova va contribui la: noastră? • consolidarea forţelor de cercetare- dezvoltare şi coordonarea activităţilor ştiinţifi ce Situaţia în domeniul medicamentului al în ţară în vederea cercetării, elaborării şi sistemului de sănătate din ţară poate fi caracterizată implementării medicamentelor originale autohtone ca difi cilă (import enorm de medicamente puţin noi, preponderent în baza materiei prime locale; accesibile populaţiei, lipsa medicamentelor autohtone efi ciente, utilizare iraţională şi

88 - nr. 1(20), martie 2011 Sănătate publică nejustifi cată de medicamente, industrie farmaceutică • implementarea în sistemul de sănătate a naţională slab dezvoltată, lipsa bazei ştiinţifi ce Conceptului de selectare şi utilizare raţională a pentru întreprinderile producătoare şi multe altele). medicamentelor, care în mare măsură depinde de Această stare de lucruri poate fi ameliorată numai capacitatea medicului de a evidenţia momentul cheie printr-o activitate în comun a specialiştilor din mai în evoluţia bolii la pacientul concret, de a selecta multe domenii (producere, distribuire şi utilizare corect preparatul, de a stabili doza medicamentului raţională), o activitate simultană care astăzi necesită şi regimul de dozare a lui, de a preveni posibilele să fi e bine organizată, esenţial restructurată şi reacţii adverse nefavorabile, inclusiv cele provocate consolidată. de interacţiunea medicamentelor, precum şi dublarea Se impun mai multe măsuri radicale şi urgente, neargumentată a substanţelor medicamentoase. în egală măsură de importante, printre care (vezi Succesele tratamentului medicamentos, de schema 1): asemenea, depind de activitatea bine aranjată a • modifi carea structurală şi funcţională a tuturor subdiviziunilor instituţiei medicale, inclusiv Agenţiei Medicamentului, activitatea căreia în a personalului farmaceutic. ultimii ani a fost monopolizată şi dirijată în anumite • implementarea sistemului de formular în interese; respectarea transparenţei acţiunilor şi activitatea instituţiilor curative, care va ameliora excluderea tuturor măsurilor care ar contribui şi asistenţa cu medicamente şi folosirea judicioasă menţine neregulile existente. Obligatoriu ar trebui a resurselor fi nanciare, va contribui în anumită să fi e organizate departamentele „Farmacoterapia măsură la protecţia socială a pacienţilor şi va raţională” şi „Industria farmaceutică”. Ultimul permite controlul cheltuielilor pentru tratamentul se va ocupa de elaborarea programului naţional medicamentos; parte a sistemului nominalizat – de producere a medicamentelor autohtone, de formularul farmacoterapeutic – este baza tratamen- implementarea preparatelor propuse, repartizarea şi tului medicamentos raţional. controlul fabricării preparatelor generice, esenţiale • modifi carea modalităţii de autorizare şi vital necesare, utilizate în terapeutica modernă, (înregistrare) a medicamentelor în ţară şi multe precum şi de ajustarea producerii farmaceutice la altele, la fel de semnifi cative. necesitatea medicinii practice.

Schema 1 Sistemul de sănătate (populaĠia Ġării, pacienĠii)

Necesitatea medicamentelor eficiente, inofensive, accesibile

Medicamente de import – Industria farmaceutică naĠională nu 90 – 95%, dar 50 – 55% x întreprinderi cu capital de stat, x întreprinderi private, x producere în baza materiei prime de import, x producere în baza materiei prime locale. A. Furnizori de B. Centrul útiinĠific; Medicamente VEN – nu 5-10%, dar 45-50% materie primă: Comitetul NaĠional de Etică  vegetală  animală D. Centrul de 1. Specialiúti: 2. Coordonarea C. Departamentul  minerală control úi  chimiúti cercetărilor industriei farmaceutice  entomologică certificare a  biologi fundamentale preclinice calităĠii  farmaciúti medicamentelor (farmaceutice, 1. Coordonarea 2. Crearea  farmacologi úi materiei toxicologice, programului laboratoarelor,  clinicieni prime, farmacologice) naĠional de întreprinderilor, Laboratoare de respectarea producere úi companiilor noi sinteză de standardelor realizare a obĠinere a 3. Evaluarea 4. Farmacoterapia de transfer internaĠionale- comenzii de stat. substanĠei cercetărilor raĠională tehnologic. GMP Ocrotirea biologic active clinice-GCP, bio- producătorului. din materia disponibilităĠii, a. Supravegherea primă eficacităĠii úi farmacovigilenĠa terapeutice medicamentelor 3. Implementarea úi b. Autorizarea realizarea internă úi medicamentelor externă a producĠiei

nr. 1(20), martie 2011 - 89 Akademos

TOPUL INOVAŢIILOR 3. Locul III – dr.hab. prof. univ. Tudor LUPAŞCU, Institutul de Chimie al AŞM pentru 2010 Inovaţia „Preparate medicamentoase obţinute în La 4 februarie curent, în sala de conferinţe a baza substanţei active “ENOXIL”. Pavilionului central al CIE „Moldexpo” a avut 4. Locul IV – cerc. şt. super. Felix ŞEPELI, loc nominalizarea câştigătorilor Concursului Institutul de Chimie al AŞM pentru Inovaţia „TOPUL INOVAŢIILOR 2010”. La eveniment au „Noi preparate stomatologice pe baza extrasului participat reprezentanţi ai Agenţiei pentru Inovare fructelor molurii şi tehnologiei de producere a lor” şi Transfer Tehnologic a AŞM, Agenţiei pentru (FENGLICOL şi FENCARIN). Proprietate Intelectuală, colaboratori ai instituţiilor/ 5. Locul V – dr. Mihai TÎRŞU, Institutul de organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, persoane Energetică al AŞM pentru Inovaţia „Transformator fi zice şi juridice, de stat şi private, care activează cu dirijarea decalajului de fază a tensiunilor cu pe teritoriul Republicii Moldova şi care în 2010 tristoare”. au lansat sau implementat inovaţii şi tehnologii inovaţionale, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi 6. Locul VI – dr.hab. Vladimir BERZAN, Industrie ai ITA Găgăuzia. Institutul de Energetică al AŞM pentru Inovaţia La concurs au fost prezentate 21 dosare, printre „Soluţii tehnice inovative pentru conversia efi cientă care 10 de la instituţii de cercetare, 9 de la instituţii a energiei eoliene”. de învăţământ, 1 din mediul de afaceri, 1 de la 7. Locul VII - dr. conf. Tamara POTLOG, persoane fi zice. În premieră, s-a acordat nominaţia Universitatea de Stat din Moldova pentru Inovaţia „Inovaţia anului”. „Module fotovoltaice pe bază de CdTe pentru În opinia moderatorului evenimentului, dr. instalaţii de putere mică”. Ghenadie Cernei, director al Agenţiei pentru Inovare 8. Locul VIII – dr. hab. prof. univ. Victor şi Transfer Tehnologic a AŞM, a fost interesant GHICAVÂI, doctorand Vadim GAVRILUŢA, şi captivant să examinezi dosarele parvenite la USMF „N.Testimiţanu” pentru Inovaţia „Metode de concurs, să le evaluezi, să discuţi cu autorii pentru prevenire a complicaţiilor radioterapiei bolnavilor a înţelege mai bine în ce constă inovaţia, cum a oncologici”. fost implementată, care tehnologie stă la baza ei 9. Locul IX – acad. Constantin TURTĂ, Institutul etc. Astfel, TOPUL INOVAŢIILOR 2010 oferă de Chimie al AŞM pentru Inovaţia “Tehnologie de următorul tablou: obţinere şi utilizare a preparatului antichlorozic 1. Locul I, precum şi nominaţia „INOVAŢIA “GAJAZOT”. ANULUI” - dr. hab. Nicolae ŞAVGA, USMF 10. Locul X – m.c. Nicolae BALAUR, Institutul „N. Testimiţanu” pentru Inovaţia „Dispozitive de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM pentru pentru corecţia deformărilor scoliotice ale coloanei vertebrale”. Inovaţia „Inovaţie pentru reconstrucţia plantelor – 2. Locul II - Alexandr Brestecico, IM „SANIN” C3”. SRL pentru Inovaţia „Folie pentru mulcire În cadrul Concursului, s-a decis acordarea de biodegradabilă „MulchBioFilm”. Diplome speciale cu menţiune câtorva producători autohtoni, care au prezentat la Expoziţia Naţională „Fabricat în Moldova” produse inovative utilizând alături de tehnologiile noi, tehnologii vechi, sau confecţionând produse vechi cu utilitate nouă. Aceştia au fost: 1. „TEHNO-ITAL-BLOC TNC” S.R.L.: Articole vibropressate din beton armat după tehnologia europeană (Diplomă pentru lansarea produselor inovaţionale în domeniul construcţiilor pe piaţă autohtonă); 2. „MEŞTER FAUR” SA:prelucrarea artistică a fi brelor vegetale – lozie, papură, paie, pănuşi de porumb, stuf, confecţionarea butoaielor şi comercializarea obiectelor artizanale la comandă (Diplomă pentru revitalizarea şi popularizarea îndeletnicirilor şi meşteşugurilor populare); 3. “PELIN – ART” SRL: articole din lemn – panouri; sculpturi; suvenire în stil naţional moldovenesc; ploşti, măşti; mobilier exclusiv (Diplomă pentru revitalizarea şi popularizarea Nelly Sajin. Panou decorativ, anii 1970, şamotă îndeletnicirilor şi meşteşugurilor populare). 90 - nr. 1(20), martie 2011 Inovaţia anului 2010

DISPOZITIV PENTRU medicale – reducerea numărului de intervenţii chirurgicale de corecţie pe etape, necesare până la TRATAMENTUL încheierea creşterii, a fost elaborat şi implementat DIFORMITĂŢILOR un dispozitiv care, datorită unor inovaţii tehnologice, „creşte” şi el împreună cu coloana vertebrală. SCOLIOTICE Proprietatea de a se lungi odată cu creşterea coloanei ALE COLOANEI vertebrale se datorează capacităţii de alunecare a tijei VERTEBRALE LA COPII* centrale faţă de elementele construcţiei (şuruburi). Esenţa invenţiei constă în faptul că dispozitivul pentru tratamentul deformării scoliotice a coloanei dr. hab. Nicolae ŞAVGA vertebrale include două tije (1) de ghidare paralele, pe care sunt montate elemente de fi xare a vertebrelor (2) TO THE MEDICAL EQUIPMENT şi elemente de strângere a tijelor (3). Fiecare element FOR TREATING THE SCOLIOTIC DEFORMATION OF VERTEBRAL de strângere a tijelor (3) include un bulon de strângere COLUMN AT CHILDREN (4) cu capetele fi letate, a cărui porţiune de mijloc este In Clinic of vertebrology, orthopedics and executată în formă hexagonală (5), la un capăt fi ind traumotology of the Scientifi cally-practical executat fi let de stânga (6), iar la capătul opus fi let Center of Children‘s Surgery of „N.Georgiu“ 11 de dreapta (7), care fi xează tijele. Fiecare element children, with a scoliosis of a diferent aetiology, de fi xare a vertebrei (2) constă dintr-un şurub cu cap for correction of deformation at which was (8) în formă cilindrică, partea laterală a căruia este used polysegmentary constructions. Use of a decupată în formă arcuită (9) pentru fi xarea de tijă. polysegmentary construction, mobilization of Capul şurubului se încheie cu un fi let (10) de diametru a backbone has allowed receiving correction mai mic, în care este săpat un şliţ (11). Şurubul este from 42 to 78 % of primary size of deformation. dotat, de asemenea, cu un cuzinet cilindric (12), având Realization of this stabilization and correction două decupări arcuite (13) pe marginea inferioară technology of the backbone deformation at sub un unghi de 45o faţă de axă şi cu o piuliţă (14) growing patients has allowed to receive positive la capătul capului şurubului pentru strângerea takes to dilate a range of rehabilitation actions cuzinetului, totodată elementele de fi xare a vertebrelor and to improve social adaptation of this category of sick children. sunt executate cu posibilitatea glisării pe tije.

Actualitatea temei O problemă actuală a ortopediei pediatrice constituie tratamentul chirurgical al diformităţilor severe ale coloanei vertebrale la copii în perioada creşterii intense (5-10 ani). Dacă aceste deformaţii ajung la gr. III-IV, atunci se impune necesitatea de a interveni cu un tratament chirurgical orientat spre corecţia şi stabilizarea lor (4, 6). Asemenea intervenţii se practică pe larg de medicina modernă, comportând însă riscul unor operaţii repetate frecvente. Aceasta, pentru că în cazul creşterii rapide a copilului şi în Utilizarea dispozitivelor dinamice („prin insufi cienţa lungimii părţii libere a mecanismului cu alunecare”) noi comportă un şir de avantaje, printre clichet, pivotul retractorului trebuie înlocuit cu unul care evitarea consecinţelor negative ale câtorva operaţii mai lung, în cadrul altei etape de tratament chirurgical masive repetate, reducerea numărului de intervenţii, (1, 3, 5). Astfel, la unii pacienţi, până la încheierea până la 1-2 operaţii, la anumite etape în perioada de creşterii, numărul de intervenţii poate ajunge până la creştere. 5-7. Intervenţiile pe etape sunt puţin efi ciente, dar în Materiale şi metode. În Clinica de Vertebrologie, condiţia potenţialului mare de creştere ele se realizează Ortopedie şi Traumatologie a Centrului Ştiinţifi co- drept o măsură necesară de protecţie a copilului Practic „Acad. Natalia Gheorghiu” (anii 2005-2009), împotriva dezvoltării unei deformaţii grave (7). au fost operaţi 11 pacienţi cu vârsta între 5 şi 9 ani, În scopul soluţionării acestei importante probleme pentru corecţia diformaţiilor scoliotice, utilizându- se instrumentarul polisegmentar în cadran. Unghiul * Inovaţia “Dispozitive pentru corecţia deformărilor scoli- otice ale coloanei vertebrale” s-a învrednicit de Locul I, precum mediu de diformitate în plan frontal era de 64,3º. şi de nominaţia „INOVAŢIA ANULUI 2010” Corecţia unimomentană a deformaţiei şi

nr. 1(20), martie 2011 - 91 Akademos stabilizarea deplină s-a obţinut cu ajutorul aparatului s-a constatat mărirea deformaţiei scoliotice între polisegmentar de construcţie proprie. Intervenţia 5º şi 32º, dar care nu a condus la apariţia defi citului de corecţie era precedată de o etapă pregătitoare de neurologic. mobilizare a coloanei vertebrale prin intermediul unui complex de gimnastică special elaborat, care contribuie Concluzii la extensia premergătoare. 1. Folosirea construcţiei polisegmentare la 11 Strategia şi tactica fi xării scoliozelor s-a realizat bolnavi s-a soldat cu o corecţie de la 42 până la 78% luându-se în consideraţie clasifi carea Кing. Tuturor din valorile primare ale deformaţiei. pacienţilor li s-a efectuat intervenţia de corecţie, 2. La bolnavii în vârstă de până la 10 ani, cu combinată cu spondilodeza echilibrată, operaţia diformităţi mai mari de 40-45°, în creştere (test Risser incluzând următoarele etape: –0-3), tratamentul conservator nu asigură stabilitatea I. mobilizarea coloanei vertebrale şi crearea coloanei. Este raţional a efectua tratamentul chirurgical condiţiilor pentru corecţia deformaţiei prin cu ajutorul construcţiei transpediculare polisegmentăre discepifi zectomia discurilor adiacente în combinaţie în cadran, care „creşte” odată cu coloana vertebrală, în cu corprodeză; combinare cu enucleaţie nu mai puţin de 4-5 vertebre. II. corecţia deformaţiei şi menţinerea po- Intervenţia chirurgicală la această grupă de bolnavi este ziţ iei obţinute cu ajutorul metaloconstrucţiilor necesară pentru a opri progresarea diformităţii până la polisegmentare. încheierea creşterii. Spondilodeza cu autotransplante pentru fi xarea suplimentară a coloanei vertebrale se Rezultate şi discuţii efectuează ca etapă de fi nisare la sfârşitul creşterii Intervenţia chirurgicală cu caracter de stabilizare a pacientului. condus la jugularea sindromului algic la toţi pacienţii care ulterior, pe parcursul perioadei de supraveghere, Bibliografi e n-au prezentat acuze. În procesul intervenţiei s-a 1. Андрианов В.П., Баиров Г.А., Садофьева В.И., Райе obţinut îndreptarea curbei deformaţiei în plan frontal în Р.Э.. Заболевания и повреждения позвоночника у детей и medie cu 35º (42 până la 78% din valorile primare ale подростков. -СПб.,1985. deformaţiei.). Astfel, s-a reuşit reducerea deformaţiilor 2. Ульрих Э.В. Аномалии позвоночника у детей. Руководство для врачей.- СПб.,1995. în plan frontal de gradul III-IV în deformaţii de gradul 3. Şavga N.Gh., Şavga N.N.. Utilizarea tijei Harington în II la toţi copiii. O corecţie parţială se obţine în cazul corecţia scoliozei. Chişinău. Analele ştiinţifi ce ale asociaţiei unei deformaţii mai brutale, de exemplu, a viciilor chirurgilor pediatri universitari, Vol.N3.p. 69-71, 2003. asociate atât ale vertebrelor adiacente, cât şi ale celor 4. Казьмин А.И., Фищенко В.Я.. Дискотомия localizate de-a lungul coloanei vertebrale. (этиология, патогенез и лечение сколиоза). Москва., 1974. 5. Jesse H.Dickson et all. Harrington instrumentation and După efectuarea intervenţiei pacienţii au respectat artrodesis for idiоpatic scoliosis, J. of Bone and joint surj. 1990, regim de pat timp de 5-7 zile, iar apoi erau ridicaţi pe N.5, p.678. picioare într-un corset dur. Menţionăm că în niciun caz 6. Cotrel Y., Dubousset J. C-D instrumentation in spine nu s-au atestat complicaţii neurologice condiţionate de surgery. Principles, technicals, and traps.- 1992. intervenţie. Monitorizarea pacienţilor a durat de la 3 la 7. C.Constantinescu. Tendinţele în tratamentul chirurgical al scoliozelor structurale. Actualităţi în chirurgie. Editura 5 ani. La majoritatea din ei în perioada creşterii intense medicală Bucureşti, 1989, p.316-317.

abcd Fig.1. Aspectul exterior şi roentgenogramele pacientei R., 5,5 ani: a, b – scolioză congenitală

progresivă gr. IV, decompensat, diastematomielia L2-L3, c, d – după operaţie – laminectomia L1-L3, înlăturarea barierei osoase, epifi ziodeză pe 6 nivele pe partea convexă a porţiunii toracice a diformităţii, corectarea şi fi xarea prin endocorector cu şurupuri, care „creşte” odată cu coloana vertebrală

92 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe medicale

VERTEBRONEUROLOGIA ciuda unui nivel înalt de studiere a afecţiunilor neurologice, în literatura apuseană nu fi gurează ŞI VERTICALITATEA defi niţiile sindroamelor refl exe ale osteohondrozei. Această omitere se atestă şi în Clasifi carea COLOANEI VERTEBRALE Internaţională a Bolilor, realizată fără participarea savanţilor ruşi care sunt adepţi şi promotori notabili acad. Diomid GHERMAN ai acestei direcţii ştiinţifi ce. Universitatea de Stat de Medicină Şcoala de vertebroneurologie şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Vertebroneurologia a început să se formeze prin anii 1970. Unul din fondatorii vertebroneurologiei este savantul rus Iurii Popeleanski, care a activat VERTEBRAL NEUROLOGY AND prin anii ’50 la Chişinău, la catedra de psihiatrie, deşi SPINAL COLUMN VERTICALY. absolvise secundariatul în Institutul de Neurologie The author had the objective to describe din Moscova. Însă, tocmai începuse campania neurogical manifestations caused by împotriva profesorilor evrei din Moscova. În urma degenerative- dystrophic changes of vertebral acestor represalii, la Chişinău au fost concediaţi doi colums, such as osteochondrosis, osteoporotic conferenţiari evrei de la Institutul de Medicină – spondilopathy, juvenile osteochondropathy Z.Sosonkin şi Iu.Popeleanski. Primul a îmbrăţişat Schoermann-Msu et al. The most frequent activitatea practică pe specialitatea de neurochirur- neurological syndromes caused by vertebral gie, iar al doilea s-a transferat la Novokuzneţk, în degenerative-dystrophic changes are Siberia. Acolo Iu.Popeleanski a şi început studierea radiculopathies, myofascial syndromes, and osteohondrozei cervicale. A susţinut pe această temă vascular ischemic spinal cord and brainstem teza de doctor habilitat şi a continuat să formeze disturbances. The above mentioned entities are o direcţie nouă – vertebroneurologia, continuând based on vertebral neurology collaborators ulterior studierea acestei probleme la Kazani. paperwork‘s (13 thesis). Subsemnatul, după susţinerea tezei de doctor în medicină în 1962, sub tutela profesorului Boris Şarapov, pe trauma experimentală a măduvei spinării, Vertebroneurologia este ştiinţa despre am continuat studierea dereglărilor vasculare manifestările clinice, funcţionale şi organice ale ischemice ale măduvei spinării. Ca rezultat, în 1971 sistemului nervos periferic şi, selectiv, ale sistemului am susţinut teza de doctor habilitat. A fost lucrarea nervos central, în caz de afectare a vaselor măduvei fundamentală de la care a pornit studierea acestei spinării şi sistemului vascular vertebro-bazilar. probleme, ulterior fi ind susţinute sub tutela mea 9 În ce priveşte sindroamele neurologice specifi ce, teze de doctor în ştiinţe de către M. Lapşun (4), E. acestea se evaluează conform extinderii proceselor Chetrari (5), M. Gavriliuc (6), I. Sorocean (7), O. distrofi ce ale coloanei vertebrale, cel mai des Pascal (8), V. Lisnic (9), M. Sangheli (10), S. Pleşca întâlnite în suferinţa cronică a omului. Este urmarea (11), N. Frunze (12), E. Eftodiev (13) şi două de imperfecţiunii fi logenice a coloanei vertebrale, doctor habilitat – G.Zapuhlîh (14) şi M.Gavriliuc care asigură verticalitatea corpului uman, coloana (15). vertebrală reprezintând un resort (arc de suspenzie) Aceste disertaţii se referă preponderent la de sprijin, alcătuită din segmente osoase strâns dereglările ischemice vasculare medulare provocate legate între ele prin discuri intervertebrale şi un de modifi cările coloanei vertebrale, mai cu aparat puternic de ligamente (I.L.Tagher, 1971). seamă degenerativ-distrofi ce, ca osteohondroza, Ia.Iu. Popeleanski (3) consideră coloana spondilopatia hormonală, osteohondropatia vertebrală ca fi ind un organ de sprijin, mişcare juvenilă. Însă problema vertebroneurologiei este şi apărare, compus dintr-o organizare osoasă şi mai vastă. Ea implică şi durerea lombară, compresia ţesuturi conjunctive care asigură funcţia statică, radiculară, procesele fi brozante ale meningelor, dinamică, de resort şi apărător neuromuscular. El sindroamele miofasciale şi altele. Cu toate că arată că în literatura de specialitate americană şi problema osteohondrozei se discută aproape anual cea europeană defi niţia de osteohondroză lipseşte, la importante foruri ştiinţifi ce, este abordată sub complexitatea şi profunzimea acestei probleme nu aspect neurologic, ortopedic, neurochirurgical, se pomeneşte, specialişti vertebroneurologi nu sunt, radiologic, reumatologic în diferite monografi i şi doar vertebrologi. În literatura engleză în general se articole, totuşi acest domeniu al ştiinţei se afl ă în ignoră noţiunea de osteohondroză şi sindroamele stadiu de modelare. neurologice vertebrogene sunt raportate numai Cele mai frecvente afecţiuni ale coloanei la spondiloză. Se studiază o singură variantă vertebrale sunt cele degenerative distrofi ce – a vertebroneurologiei – compresia structurilor osteohondroza, spondilopatia osteoporotică şi neurovasculare provocate de herniile discale. În osteohondropatia juvenilă Scheuermann Mau. nr. 1(20), martie 2011 - 93 Akademos

Osteohondroza vertebrală de 40 de ani la fi ecare a doua persoană se depistează Termenul fusese introdus în literatura de modifi cări degenerative ale coloanei vertebrale, specialitate de A.Hildebraundt (1933). La baza către 50 de ani la 70% din populaţie, către 70 de ani procesului se afl ă afectarea primară a complexului – la 90%. Însă complicaţii neurologice se certifi că pulpos al omului matur. În debut are loc desecarea numai la 12-14% din populaţie cu osteohondroză ţesutului nucleului, pierderea turgorului. În centru vertebrală. se formează o cavitate cu conţinut fragmentat Factorii de risc care declanşează osteohondroza mărunţit. Schmorl (1932) a denumit acest stadiu sunt numeroşi. O importanţă deosebită au factorii hondroz. Apoi începe fragmentarea păturilor ereditari. Fiecare persoană se naşte cu un anumit interne ale inelului şi distrugerea fi brelor de la metabolism care este codifi cat de anumite gene. centru spre periferie. Fibrele externe se împing în Prin urmare, metabolismul proteinelor, glucidelor, unghi dintre corpul vertebral şi ligamentul anterior longitudinal. Concomitent cu schimbările inelului lipidelor, hormonilor şi mineralelor se afl ă sub fi bros şi a cartilagiului hialin are loc induraţia plăcii controlul genetic. Pornind de la schimbările cartilaginoase. Simultan se desfăşoară în formă de ereditare ale metabolismului, la fi ecare persoană chist (cistoformarea), micşorarea înălţimii verticale pot să se producă diferite schimbări la care se mai a corpurilor vertebrale. Mai mult suferă discurile adaugă factorii de risc exogeni. Astfel, este valabilă L4-L5, L5-S1. următoarea clasifi care: Spondilografi c osteohondroza se caracterizează 1. Factori de risc predispozanţi: prin aplatizarea discului, neregularitatea plăcilor a. anomalii congenitale: sacralizarea, spina cartilaginoase, osteofi ţi orizontali, subluxaţia corpu- bifi da lui vertebral adiacent retro sau pseudospondilolisteza, b. insufi cienţa constituţională a apăratului care este apreciată de ortopezi ca instabilitatea mezodermal şi muscular (25% din efort cade asupra segmentelor coloanei vertebrale. Hipermobilitatea carcasului muscular paravertebral) locală este primul simptom al osteohondrozei. c. dereglări metabolice, hormonale (podagra, Osteofi ţii în osteohondroză sunt îndreptaţi orizontal, diabet) dar în spondiloză – vertical, înălţimea discului d. artrite infecţios alergice rămânând normală în spondiloză. 2. Factori de risc favorizanţi: ocupaţii În structura generală a bolilor, cele mai profesionale (şoferi, conductori de tren, hamali, reprezentative sunt bolile sistemului nervos periferic dactilografe) care ocupă locul trei după gripă şi traumatism în 3. Factori de risc provocatori: traume grupa bolilor neurologice. Din această grupă, 77 la neînsemnate, efort fi zic, căderi, sărituri, ridicare de sută sunt de etiologie vertebrogenă. Omul plăteşte scump pentru mersul său vertical biped. Acest greutăţi. fenomen al evoluţiei sale fi zice a dus la diferite Ca urmare, între disc şi vertebre se pot produce disfuncţii ptozice, precum ptoza renală, gastrică, un şir de modifi cări imagistice: intestinală, hepatică, uterală, inclusiv herniile - îngustarea spaţiului intervertebral discale vertebrale. - lordoza fi ziologică ştearsă Mai jos este reprezentată structura discului - subluxaţia unei vertebre faţă de cea adiacentă vertebral (fi g.1). - scolioza Osteohondroza vertebrală survine cu vârsta. - formarea osteofi telor marginale uncoverte bra- După datele lui Iu.Popeleanski (2003), în jurul vârstei le - deformarea găurii intervertebrale - instabilitatea funcţională vertebrală cervicală - hernii şi protruzii ale discului intervertebral Osteohondroza vertebrală poate declanşa următoarele sindroame neurologice: - radicular - neuromuscular refl ex - vascular ischemic medular - vascular cerebral în bazinul vertebrobazilar - sindromul simpatic cervical dorsal Cel mai frecvent este sindromul radicular, Fig.1. Disc intervertebral. a – aspect care se întâlneşte aproximativ în 70% de cazuri orizontal; b – aspect sagital. ale afecţiunilor sistemului nervos periferic şi este 1 – placa cartilaginoasă; 2 – inelul fi bros; 3 – nucleul provocat de o protruzie de disc. (Fig. 2, 3). Cel mai pulpos; 4 – ligamentul galben anterior; 5 – ligamentul galben posterior; 6 – corpul vertebral. grav este ictusul ischemic medular acut.

94 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe medicale

a – disc normal

b – hernie de disc b a c – protruzie de disc prin inhibiţie apoasă

d – protruzie de disc prin deshidrata- rea lui e – hernie intraspongioasă c d (Schmőrl) Fig.2. Hernie de disc: a) mediană, Fig. 3. Diferite aspecte ale discului interverte- b) laterală, c) paramediană, d) bilaterală bral

Ictusul ischemic medular acut debutează focarului ischemic se poate agrava într-o mielopatie cu o radiculopatie bilaterală violentă de scurtă cu tetra- sau parapareză spastică, spastico-atrofi că durată şi cu declanşarea unei para- sau tetraplegii sau amiotrofi că (fi g. 5). fl ască, acompaniată de dereglări de sensibilitate a. Forma spastică cu tetrapareză spas- sublezionale şi dereglări sfi ncteriene în timp, de la tică, focarul localizat în zona critică intramedular. câteva minute până la 1-2 zile (Fig.4). În diagnosticul ictusului ischemic acut o importanţă deosebită o b. Forma spastico-atrofi că cu atrofi i în are examinarea lichidului cefalo-rahidian, care mâini şi parapareză spastică în picioa- în primele zile nu prezintă schimbări şi numai în re, focarul localizat în zona vasculari- cea de-a 5-a zi apare o disociere proteico-celulară zării a. spinale anterioare. relativă cu majorarea proteinelor, precum şi eritrocite c. Forma atrofi că cu parapareză atrofi - schimbate, neutrofi le, limfocite, care corespund că în mâini, focarul localizat în zona formulei sanguine. Aceste schimbări licvoriene vascularizării coarnelor anterioare a sunt cauzate de microhemoragii din zona infarctului a.spinale anterioare. Fig. 5. Localizarea focarelor ischemice medular şi descompunerea ţesutului ischemizat. medulare. Manifestările neurologice în spondilopatia osteoporotică sexoidă Spondilopatia osteoporotică sexoidă întruneşte o complexitate de simptome clinice, biochimice, radiologice sugerate de defi citul hormonilor sexoizi relevaţi de diferiţi factori endogeni şi exogeni, care micşorează funcţia glandelor sexuale, chiar → şi până la menopauză. Depistarea şi tratamentul precoce al defi citului hormonal ar preveni diferite complicaţii atât la nivelul osos, cât şi la nivelul nervos. Clinica osteoporozei hormonale vertebrale este foarte săracă şi se referă mai ales la fracturi patologice cu un sindrom algic violent (Albright F. 1940; Reinberg C. 1963). Complicaţiile vasculare medulare şi cerebrale sunt infl uenţate de dereglările metabolismului lipidic, proteic, mineral, Fig. 4. Protruzie discală C5-C6 cu ictus ischemic provocate de insufi cienţa hormonilor sexoizi. În la nivel cervical patogenia sindroamelor neurologice declanşate de insufi cienţa hormonală un rol important îi Mielopatia discirculatorie ischemică debutează lent progresiv, iniţial cu o claudicaţie intermitentă aparţine hiperholesterinemiei, hiperlipidemiei, medulară, dar în funcţie de localizarea şi intensitatea hipoproteinemiei, dismetabolismului mineral. nr. 1(20), martie 2011 - 95 Akademos

Mecanismele etiopatogenetice de formare a spondilopatiei hormonale úi a sindroamelor neurologice

Afec Ġinea primară a AfecĠinea regiunii HipofuncĠia glandelor ÎntrebuinĠarea glandelor hipotalamo-hipofizare endocrine îndelungată a medicamentelor (corticosteroizi, antituberculoase, Deficitul hormonilor sexuali aminazină, streptomicină etc. Distonie vegetativă vasculară Hiperlipidemie Hipoproteinemie Dismetabolism mineral Hipercolesterolemie

Ateroscleroză precoce Spondilopatie hormonală

Dereglări vegetative Sindrom InsuficienĠă vasculară Dereglări ischemice Sindrom segmentare, pseudoneurastenic cerebrală,spinală spinale radicular suprasegmentare

Aceste manifestări clinice se evidenţiază la este în creştere în legătură cu creşterea longevităţii, debut prin distonie vegetovasculară, declanşând un raportul dintre femei şi bărbaţi fi ind de 7:1. La fi ecare sindrom pseudoneurastenic, iar treptat progresează a 4-a femeie după 50 de ani se întâlneşte compresia ateroscleroza medulară şi cerebrală, provocând unei vertebre însă, în 15% cazuri, afectarea o encefalomielopatie. Pe acest fundal la nivelul parcurge fără simptome şi nu este diagnosticată. măduvei spinării procesul vascular se agravează În ţările europene diagnosticarea osteoporozei este de modifi cările degenerative distrofi ce. Arteriile o problemă actuală, deoarece lipseşte informarea medulare sunt comprimate de osteofi ţi, de elementară a populaţiei despre această patologie. ligamente şi de meninge osifi cate, provocând focare Experienţa mondială arată că informarea şi ischemice acute sau lent progresive cu sindroame profi laxia sunt principalele surse de luptă contra preponderent motorii în funcţie de nivelul afectării acestei afecţiuni. În SUA, de exemplu, datorită arterelor radiculo-medulare, provocând o mielopatie mediatizării largi a pericolului osteoporozei, nivelul discirculatorie cu para- sau tetraplegie spastică, de informare s-a ridicat de la 15% la 85%, fapt ce spastico-atrofi că sau atrofi că. permite realizarea unor ample acţiuni profi lactice. Osteoporoza vertebrală se afl ă pe locul al Simptomele generale în spondilopatia hormonală 4-lea printre cele mai răspândite boli care duc la sunt următoarele: adipozitate, înpăstare, sindromul invaliditate, după bolile cardiovasculare, diabetul pseudoneurastenic, sindrom algic în sistemul osos zaharat şi bolile oncologice. Numărul bolnavilor (coaste, oasele mâinilor şi picioarelor şi în coloana Complicaţiile neurologice în spondilopatia dishormonală Complicaţiile neurologice Particularităţile clinice 1 Sindromul vegetativ Se întâlneşte la vârsta juvenilă fără particularităţi. Anamneza pune în evidenţă segmentar şi suprasegmentar ciclul menstrual tardiv neregulat, eliminări sărace 2 Sindroame radiculare Sunt afectate mai frecvent radiculele T12, L1, L2, provocat de vertebre deformate cu margini ascuţite ce provoacă uneori un sindrom algic violent 3 Mielopatie ischemică Treptat afectează preponderant nivelul toracic cu o parapareză spastică vasculară inferioară, dereglări de sensibilitate uşoare 4 Infarctul ischemic medular Debutează acut la nivelul cervical sau toracic cu tetra- sau parapareză fl ască, dereglări totale de sensibilitate şi sfi ncteriene 5 Encefalomielopatii Se întâlneşte la vârsta înaintată preponderent în sistemul vertebro-basilar (cu discirculatorii demenţă) şi insufi cienţă piramidală bilateral

96 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe medicale vertebrală), memorie scăzută şi dereglări din Stadiul III. Se observă schimbări mai grave partea sistemului digestiv, care se manifestă prin pe fundalul modifi cărilor din stadiul I şi II. Apar constipaţii sau diaree, cifoză, scăderea în înălţime cu fracturi patologice ale vertebrelor şi ale altor oase 2-3 cm, ce provoacă o plică orizontală în regiunea după traumă minimală (fi g.8). abdomenului. În stabilirea diagnosticului de spondilopatie hormonală este importantă anamneza insufi cienţei hormonale (biochimia hormonilor şi metabolismului, menstruaţii tardive, oligodismenoreea), simptomatologia generală, densitometria sistemului osos şi radiografi a, ultimele având o importanţă decisivă. Deosebim 3 stadii roentghenologice ale spondilopatiei hormonale: Stadiul I. Imaginea radiologică denotă o osteoporoză generalizată evidentă a corpurilor vertebrale, care apar diminuate în vertical, mai ales anterior, fapt ce duce la apariţia unei cifoze. Sunt evidenţiate marginile vertebrelor. Peliculele Fig.8 roentghen fac impresia a fi lipsite de contrast (fi g.6). Tratamentul se efectuează în două direcţii La persoanele tinere, de vârstă preclimacterică, tratamentul este îndreptat spre activizarea funcţiilor glandelor sexuale (vitaminele A şi E, prefi zona, gonadotropina, preparate de calciu, vasculare etc.). La persoanele de vârstă postclimacterică se administrează preparate de substituţie a hormonilor sexuali feminini în doze mici timp de 2 săptămâni, făcându-se repaos alte 2 săptămâni. Se administrează 3 cure de tratament de acest fel, repetându-se de 2 ori pe an şi alte preparate hormonale (trisexvens, cliogest, estrofen). Se administrează şi preparate complexe cu conţinut de vitamine şi minerale, acid nicotinic în doze crescânde, dietă bogată în vitamine Fig.6 şi minerale. Stadiul II. Pe fundalul osteoporozei generalizate apar modifi cări organice ale vertebrelor. Corpurile În ultimul timp a apărut o serie de preparate vertebrale sunt deformate, cu platouri concave, medicamentoase contra osteoporozei: osin, ossident având forma de „vertebre ca la peşte“ şi spaţii complevit, osteohin, calcitonin, bonviva, terafl ex, intervertebrale convexe. Astfel de vertebre se ostalon. O mare importanţă are dieta bogată în întâlnesc mai frecvent la nivelul toracic inferior şi proteine şi calciu, brânzeturi, carne de bovine, nuci, lombar superior, fi ind observată alteraţia succesivă vitaminele E, A, C, precum şi regimul motor. peste o vertebră-două cu structurile integre (fi g.7). Osteohondropatia juvenilă vertebrală Scheuermann-Mau Osteohondropatia juvenilă este cea mai frecventă afecţiune a coloanei vertebrale în perioada juvenilă. Criteriile diagnostice de bază sunt cuneiformizarea a trei vertebre adiacente cu formarea unei cifoze toraco-lombară, neregularitatea platourilor vertebrale, herniile Schmorl, reducerea spaţiilor intervertebrale. Etiologia şi patogenia acestei mala dii este elucidată insufi cient. Se acceptă rolul ereditar. Importanţa socială şi medicală se determină prin prevalenţa înaltă a bolii, gravitatea ei şi Fig.7 nr. 1(20), martie 2011 - 97 Akademos

Fig. 9. Coloana vertebrala cu cifoza în regiunea toraco-lombară cu vertebre cuneiforme Th7-L1 şi ictus ischemic în regiunea toracală complicaţiile neurologice. Manifestările neurologice Cunoaşterea patologiei vertebro-medulare este apar atât în faza de debut la vârsta de 12-18 ani cu un astăzi într-o nouă fază, iar metodele de cercetare sunt sindrom algic toraco-lombar, uneori ictus medular bine puse la punct. Imagistica magneto-nucleară acut, cât şi în stadiul tardiv cu un sindrom radicular contemporană, electrofi ziologia modernă aduc date toraco-lombar, dereglări vasculare ischemice acute sufi ciente pentru precizarea diagnosticului etiologic, şi cronice (mielopatia). topografi c şi pentru stabilirea indicaţiei terapeutice, Sindromul radicular este localizat mai frecvent permiţând astfel punerea unui diagnostic precoce şi în regiunea toraco-lombară, spre deosebire de instituirea la timp a tratamentului, ceea ce a condus cel discogen, care este localizat mai frecvent în la îmbunătăţirea rezultatelor terapeutice. Au apărut regiunea lombară inferioară. capitole noi ale patologiei vertebro-medulare, cum Ictusul medular acut este cea mai gravă ar fi dereglările medulare ischemice: Lhermitte S., complicaţie a patologiei în cauză, care evoluează Corbin J. (16); Lazorthes G. et al (17,18); Gherman atât la adolescenţi, cât şi la adulţi după un efort fi zic, D.(19,25); Bogorodinschi D.C., Scoromeţ A.A. clinic debutând prin paraplegie fl ască, tulburări de (20); Scoromeţ A.A. (21); care până în anii 60, în sensibilitate sublezionale şi dereglări sfi ncteriene majoritatea clinicilor neurologice nu au recunoscut-o (fi g. 9). nici practic, nici teoretic. Mielopatia ischemică lent progresivă în cadrul Un nou capitol al vertebro-neurologiei maladiei Scheuermann se declanşează în decada sunt sindroamele neuromusculare refl exe şi a patra a vieţii, focarul ischemic fi ind localizat la sindromul miofascial. (22,23,24). După 75 de ani, nivelul toracic, cu o evoluţie insidioasă progresivă, 80% din populaţia globului pământesc suferă de în debut manifestându-se clinic printr-o claudicaţie dureri în regiunea inferioară a spinării, 33% din intermitentă medulară, treptat progresând într-o consultaţiile medicului de familie sunt legate de parapareză spastică sau spastico-atrofi că. durerile în regiunea lombară. Investigaţiile genetice *** a dereglărilor degenerative în regiunea lombară Aşa dar, măduva spinării şi coloana vertebrală, se urmăresc în 3 generaţii la 94,2 % de pacienţi. complet deosebite structural, alcătuiesc, totuşi, un Dereglările degenerative ale coloanei vertebrale organ unitar din punct de vedere topografi c şi al se depistează la părinţii pacientului în 46,4%, deci morfopatologiei. Discul intervertebral, împreună în bună parte este legată de factorul genetic. În cu vertebrele adiacente şi cu ligamentele galbene, funcţie de naţionalitate, osteohondroza vertebrală se alcătuiesc un tampon elastic care amortizează şocurile întâlneşte la asiatici în 8%, africani 31% şi europeni primite, asigurând elasticitatea şi amplitudinea 46%. mişcărilor. Intimitatea anatomică a măduvei spinării În compresia arterelor medulare un rol cu vertebrele, discurile intervertebrale şi rădăcinile important are osifi carea meningelor, ligamentelor explică frecvenţa semnelor neurologice în afecţiunile paramedulare şi stenoza canalului vertebral vertebrale. 98 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe medicale prin protruzii discale. Imagistica (RMN, CT, sindromul de scleroză laterală amiotrofi că în cadrul spondilografi a) refl ectă rolul schimbărilor în mielopatiei vasculare şi scleroza amiotrofi că primară, Chişinău 1995. coloana vertebrală (localizarea stenozei de canal, 10.Sangheli M. Mielopatie vasculară cronică toracică hipertrofi a şi osifi carea ligamentelor, hipertrofi a (corelaţii clinico-electrofi ziologice şi neuroimagistice), faţetelor intra-articulare, osteofi te şi protruzii-hernii Chişinău 1999. 11.Pleşca S.M. Manifestările neurologice discale) în declanşarea complicaţiilor neurologice, în osteohondropatia vertebrală juvenilă (Maladia precum şi la determinarea focarului ischemic, Scheuermann), Chişinău 2003. localizarea şi mărimea lui. Tratamentul necesită a fi 12.Frunze N.A. Acţiunea aminocenei asupra evoluţiei clinice şi markerilor imunologici în cazul radiculopatiilor axat pe îmbunătăţirea metabolismului hondro-osos discogene lombo-sacrate, Chişinău 2001. al coloanei vertebrale şi tratamentul dereglărilor 13.Eftodiev E. Microneurochirurgia herniei de disc vasculare medulare, radiculare, perfecţionarea lombare, Chişinău 2009. 14.Zapuhlâh G.V. Mielopatia spondi lotică cervicală intervenţiilor neurochirurgicale în conformitate cu (clinica, diagnostic şi microneurochirurgie), indicaţiile prevăzute. Chişinău 1998. 15.Gavriliuc M.I. Tulburări vasculare medulare Bibliografi e ischemice: studiu clinic-electrofi ziologic multimodal, 1. Taghe r I.L. Rentghendiagnosticul bolilor Chişinău 1999. coloanei vertebrale, Medicina, 1983. 16.Lhermitte S.,Corbin J. Rev Prat 1960; 10, 27. 2. Popeleanschi Ia.Iu. Bolile vertebrogene ale 17.Lazorthes G. et col. Vascularisation et circulation sistemului nervos, Kazani, 1981. de la moelle épinère, Paris, Masson 1973. 3. Popeleanschi Ia.Iu. Neurologie ortopedică 18.Lazorthes G. Vascularization and vascular patophysiology of the spinal cord, Surgery of the spinal (vertebroneurologie), Moscova, „Med press-inform” cord, 1992. 2008. 19.Gherman D. Dereglările medulare ischemice, 4. Lapşun M.I. Dereglările ischemice medulare, Chişinău 1972. autoreferat, Cernăuţi 1976. 20.Bogorodinschi D.C., Scoromeţ A.A. Infarcte ale 5. Chetrari E.G. Complicaţiile neurologice în măduvei spinării, Leningrad 1973. spondilopatia hormonală, autoreferat, Cernăuţi 1976. 21.Scoromeţ A.A. et col. Bolile vasculare ale 6. Gavriliuc M.I. Manifestări iniţiale de mielopatie măduvei spinării, Sankt- Petersburg, 1998. vasculară cronică în sistemul arterial medular inferior, 22.Lewit K. Manipulative Therapy in Rehabilitation Chişinău 1993. of the Motor System, London: Butterworths,1985. 7. Sorocean I. N. Referitor la morfopatologia, 23.Veselovschi V.P. Vertebroneurologie practică şi patogenia şi clinica mielopatiilor toracice natale la copil, terapie manuală, Riga 1991. Chişinău 1994. 24.Liev A.A., Tatiancenco V.C. Atlas clinico- 8. Pascal O.C. Tulburări vasculare ischemice în anatomic al medicinii manuale, Petropavlovsk-Camciatsk porţiunea lombo-sacrată a măduvei spinării: aspectul 1996. clinic şi recuperarea bolnavilor, Chişinău 1994. 25.Gherman D. Dereglările vasculare medulare 9. Lisnic V.S. Diagnostic diferenţial dintre vertebrogene, Chişinău 2006.

Iurie Platon. Neolit, anii 1990, şamotă

nr. 1(20), martie 2011 - 99 Akademos

UN NOU MECANISM DE (1968) [1-3]. Generarea undelor electromagnetice de frecvenţă extrem de înaltă este condiţionată de INTERACŢIUNE energia metabolismului. Aceste unde sunt coerente A UNDELOR şi, deci, se caracterizează prin frecvenţă, fază, polarizare şi vector de undă bine determinat. În MILIMETRICE oscilaţii coerente pot să se transforme şi oscilaţiile haotice termice. Potrivit lui H. Fröhlich, sistemele CU MEDIILE BIOLOGICE biologice vii generează oscilaţii polarizaţionale în domeniul de frecvenţă caracteristic undelor dr. hab. prof. univ. Anatol ROTARU milimetrice. Energia proceselor vitale în celulele vii se transmite oscilaţiilor de dipol local excitate. A NEW INTERACTION MECHANISM Datorită fenomenelor neliniare, la interacţiunea BETWEEN MILLIMETER WAVES AND oscilaţiilor dipol şi legăturii acestora cu undele BIOLOGICAL OBJECTS elastice se produce tranziţia sistemului într-o stare In this paper is proposed a new biophysical metastabilă cu un singur tip de oscilaţii, trecând în interaction mechanism between extremely starea fundamentală. Are loc formarea unui dipol high frequency electromagnetic waves with colectiv gigant, care reprezintă o stare coerentă medical biological media. The hypothesis is a obiectului biologic. Această stare cooperativă based on the idea of the famous contemporary condiţionează crearea în sistemele biologice a physicist, Nobel laureate, H. Frőhlich, about fononilor bose-condensaţi în regiunea frecvenţelor 11 the generation of condensed bose phonons by de ordinul 10 Hz, departe de zona de echilibru biological objects. termodinamic. Ideea formării fononilor bose- condensaţi în sistemele biologice este de o importanţă majoră În ultimii 10-20 de ani electromagneto-biologia pentru înţelegerea proceselor condiţionate de cu unde milimetrice este considerată drept una dintre interacţiunea undelor electromagnetice milimetrice principalele tehnologii de noutate, aceasta utilizându- cu organismele vii. Ea a condus la clarifi carea se acum pe scară largă în medicină, biotehnologie mecanismelor de dirijare funcţională a principalelor farmaceutică şi agricultura modernă. Un rol aparte sisteme (nervos, umoral) care asigură homeostazia îi revine utilizării radiaţiei electromagnetice de organismelor vii, inclusiv a celui omenesc, precum frecvenţă extrem de înaltă şi intensitate mică în şi la explicarea diverselor fenomene neliniare şi medicina clinică pentru diagnosticarea, profi laxia şi cooperative, care au loc la interacţiunea undelor tratarea diverselor maladii. electromagnetice milimetrice cu obiectele biologice. Undele de frecvenţă extrem de înaltă, sau Din punct de vedere metodologic, ideea lui Fröhlich undele milimetrice, sunt situate în domeniul de este într-o apropiată concordanţă cu modelul de frecvenţă 30-300 GHz corespunzător intervalului de propagare a solitonilor în sistemele biologice lungime de undă 1-10 mm. Problema interacţiunii dezvoltate de A. Davydov (1973-1982) [4-5] şi cu undelor electromagnetice milimetrice cu mediile fenomenele cooperative dezvoltate de Moscalenco biologice are un caracter fundamental. Aceasta se (1979-1980) [6-7]. datorează faptului că undele milimetrice cosmice Cercetările experimentale în acest domeniu sunt absorbite de către atmosfera Pământului. La încep abia la sfârşitul anilor 1960, respectiv începutul prima vedere, s-ar fi putut crede că materia vie a anilor 1970, adică în momentul când au început să evoluat fără „participarea” undelor electromagnetice fi e produse generatoare de unde milimetrice care milimetrice. Însă, organismele vii utilizează tot ceea până atunci erau greu de realizat din punct de vedere ce este util din factorii externi, iar undele milimetrice tehnic. Investigaţiile experimentale au demonstrat un pot transmite şi contribui la prelucrarea unui volum număr de particularităţi principial noi în procesul de extrem de mare de informaţii, lucru necaracteristic interacţiune a câmpului electromagnetic milimetric pentru alte lungimi de undă (frecvenţe). cu mediile biologice. S-a constatat că efectele Acest fapt a generat ipoteze potrivit cărora biologice ale radiaţiei coerente de unde milimetrice însăşi organismele vii generează unde de frecvenţă se observă la densităţi ale fl uxului de putere extrem de înaltă. Unul dintre primii cercetători care mult mai mici decât 10 mW/cm2 (N. Deveatkov, a propus un posibil mecanism de generare a undelor M. Golant 1991) [8]. La astfel de intensităţi mici milimetrice de către organismele vii a fost ilustrul creşterea integrală a temperaturii obiectului fi zician şi Laureat al Premiului Nobel, H. Fröhlich

100 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe interdisciplinare biologic ţintă nu depăşeşte 0.1 0C datorită faptului căruia câmpul electromagnetic nu conduce la că energia cuantei de radiaţie milimetrică este mai mărirea efectului; mică decât energia atermică hν < kT , unde h , ν, k şi T sunt, respectiv, constanta lui Plank, frecvenţa radiaţiei, constanta lui Boltzman, temperatura absolută. În acest caz au loc aşa-numitele efecte biologice atermice sau informaţionale caracterul şi intensitatea cărora nu depind de variaţia intensităţii câmpului electromagnetic milimetric la depăşirea unui prag minim, ci sunt determinate preponderent de frecvenţa, lungimea de undă şi polarizarea radiaţiei incidente. Primele generatoare de unde milimetrice au Figura 1 fost elaborate de Institutul de Radioelectronică a - caracterul de prag al dependenţei efectului Academiei de Ştiinţe a fostei URSS sub conducerea biologic de densitatea fl uxului de putere al câmpului academicianului N. Deveatkov şi prof. M Golant, electromagnetic milimetric. Efectul biologic apare iniţial acestea fi ind utilizate preponderent în scopuri la o anumită valoare a acesteia, ajungând până la militare: radiolocaţie, releele de comunicaţie etc. valoarea de saturaţie, după care mărirea intensităţii (1991) [8-9]. Acţiunile informaţionale au un rol radiaţiei nu conduce la creşterea acestuia (Fig.2); fundamental pentru însăşi existenţa vieţii. S-a constatat că obiectele vii nu numai că generează unde electromagnetice milimetrice, dar că acestea asigură transmiterea informaţiei de la o celulă la alta contribuind astfel la comunicarea intercelulară din plante, microorganisme şi mamifere. Vom atrage atenţia, că la elaborarea diferitelor mecanisme în baza proceselor ce se desfăşoară în obiectele biologice vii în privinţa undelor milimetrice este necesară separarea câmpurilor electromagnetice: unul este câmpul electromagnetic milimetric extern generat de generatoarele respective Figura 2 şi altul este câmpul intern, pe care în continuare - dependenţa efectului biologic de starea îl vom numi câmpul Fröhlich, generat de însăşi iniţială a obiectului. mediile vii biologice. Vom menţiona că interacţiunea undelor Un deosebit interes reprezintă studierea electromagnetice milimetrice ca, de altfel, a tuturor interacţiunii radiaţiei milimetrice externe cu diferite tipurilor de radiaţii cu organismele vii, este o structuri ierarhice, precum biomacromoleculele, problemă extrem de complicată, condiţionată în celulele, ţesuturile şi, în sfârşit, întreg organismul primul rând de complexitatea obiectelor biologice viu. În urma acestei acţiuni, în mediile vii au loc vii şi a proceselor care au loc în mediile biologice. diverse efecte biologice, fi ziologice, genetice, Câmpurile electromagnetice şi acustice biochimice şi biofi zice. Câmpul electromagnetic interne, generate de însăşi mediile biologice, milimetric provoacă efecte biologice la toate precum şi câmpurile electromagnetice externe, nivelele de organizare a materiei vii. au o importanţă fundamentală pentru explicarea Un interes incontestabil reprezintă cercetările efectelor electromagneto-biologice ale obiectelor experimentale privind acţiunea undelor milimetrice biologice vii. Confundarea acestora conduce la asupra microorganismelor şi animalelor de interpretări greşite în determinarea mecanismelor de laborator. Ca rezultat al numeroaselor investigaţii interacţiune a câmpurilor electromagnetice externe s-au constatat următoarele: cu mediile biologice studiate. - caracterul de rezonanţă al dependenţei După un număr impresionant de cercetări efectului biologic de frecvenţa câmpului ştiinţifi ce fundamentale, teoretice, experimentale şi electromagnetic extern (Fig.1); aplicative care s-au desfăşurat şi se desfăşoară cu - dependenţa efectului biologic de timpul de succes în Federaţia Rusă, Ucraina, SUA, Germania, iradiere până la un prag temporar, după depăşirea Japonia, Franţa, Italia, China, România etc., privind

nr. 1(20), martie 2011 - 101 Akademos acţiunea câmpului electromagnetic milimetric - mărirea efectului terapeutic în condiţiile asupra microorganismelor şi animalelor de laborator, administrării metodei combinate a terapiei aproximativ 30 de ani în urmă a demarat procesul de milimetrice, fi zio- şi chimio terapiei. utilizare masivă a undelor milimetrice în medicina După cum s-a menţionat, până în prezent nu clinică. Actualmente, terapia cu unde milimetrice există o teorie unică, necontroversată a acţiunii se utilizează pe larg în cele mai vestite clinici şi undelor electromagnetice milimetrice. Totuşi, au centre ştiinţifi ce medicale, la tratarea a peste 120 de fost propuse câteva concepţii care încearcă să maladii. explice mecanismele de acţiune ale acestei radiaţii Deşi până în prezent NU au fost identifi cate asupra obiectelor biologice vii. mecanismele fi zice, biofi zice, biologice şi Potrivit ipotezei academicianului Deveatkov biochimice ale interacţiunii undelor milimetrice şi colaboratorilor săi, toate obiectele vii generează de mică intensitate cu organismul omenesc, cu unde electromagnetice milimetrice care dirijează ajutorul terapiei milimetrice au fost trataţi milioane procesele interne ale organismelor (Deveatkov, de pacienţi. Undele milimetrice se utilizează practic 1991) [10]. Fröhlich a presupus posibilitatea în tot spectrul de patologii: cardiologie, neurologie, apariţiei fononilor bose-condensaţi şi a stării oncologie, ginecologie, urologie, gastroenterologie, coerente a câmpului electromagnetic de unde chirurgie, farmacologie, pediatrie etc. milimetrice în obiectele biologice vii. Deveatkov În terapia milimetrică se utilizează generatoare şi colaboratorii săi au presupus că undele cu radiaţie coerentă şi stocastică de intensităţi electromagnetice milimetrice externe, pătrunzând mici şi foarte mici care nu conduc la încălzirea în obiectele vii, în anumite condiţii se transformă ţesuturilor organismului omenesc, ceea ce le în semnale informaţionale, asigurând dirijarea şi deosebesc de celelalte aparate fi zioterapeutice. reglarea proceselor de restabilire care contribuie la Cercetările experimentale au demonstrat lipsa totală corecţia metabolismului celulei (Deveatkov 1991; de efecte nocive la interacţiunea acestor câmpuri Deveatkov, Betschi 1995) [11]. electromagnetice cu obiectele biologice. În urma Un alt mecanism al acţiunii undelor investigaţiilor clinice s-a constatat: electromagnetice cu mediile biologice se bazează pe - caracterul cumulativ al efectului curativ; concepţia rezonanţei stochastice, în care un rol aparte - dependenţa efectului curativ de suprafaţa, revine modulării semnalului radiaţiei milimetrice cu localizarea şi timpul de iradiere utilizat; semnale de mică frecvenţă caracteristice ritmului - propagarea radiaţiei electromagnetice la fi ziologic al organismului. Aceasta conduce la distanţe substanţiale faţă de locul aplicării; schimbarea proceselor regulatoare ale calciului în - propagarea undelor milimetrice are loc celulă (Echivald, Kaizer, 1988) [12]. Academicianul numai în organismele vii, iar receptivitatea acestora Sitco şi şcoala sa presupune existenţa carcasei la câmpurile electromagnetice externe are loc numai electromagnetice proprii a organismului. Acţiunea în cazul îmbolnăvirii organismului uman; câmpului electromagnetic milimetric asupra - stimularea de către radiaţia milimetrică a punctelor biologic active (BAPs) conduce la rezistenţei nespecifi ce a organismului; corecţia carcasei electromagnetice a organismului, - mobilizarea rezervelor compensatorii ale infl uenţând procesele biochimice şi normalizarea organismului; metabolismului (Sitco, 1998) [13]. - dependenţa efectului terapeutic de frecvenţa Un rol aparte în procesul de interacţiune a câmpului electromagnetic milimetric extern; undelor electromagnetice milimetrice cu obiectivele - desfăşurarea proceselor terapeutice fără biologice vii îi aparţine apei şi soluţiilor apoase. efecte toxice, alergice, reacţii adverse etc.; În urma multiplelor investigaţii experimentale s-a - complementaritatea cu alte tipuri de constatat că undele milimetrice sunt masiv absorbite tratamente: medicamentoase, fi zioterapeutice etc.; de apă. Aceasta se datorează faptului că frecvenţele de - posibilitatea utilizării undelor milimetrice rotaţie a moleculelor de apă sunt situate în domeniul în regim de monoterapie; de frecvenţă a undelor milimetrice şi submilimetrice - dependenţa efectului terapeutic de locul al spectrului electromagnetic. În urma interacţiunii aplicării radiaţiei (punctele biologic active, zonele undelor electromagnetice milimetrice cu moleculele Zaharin-Ghed); de apă, datorită fenomenului de rezonanţă are loc - terapia milimetrică posedă acţiuni anti- absorbţia puternică a radiaţiei milimetrice. S-a stres, conduce la mărirea imunităţii organismului, constatat că moleculele libere de apă absorb radiaţia micşorarea intensităţii sindromului alergic ş.a.; milimetrică mai intens decât cele legate. Datorită

102 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe interdisciplinare acestui fapt s-a presupus (Khurghin, Sinitsin ş.a. 2006 În cazul în care obiectul biologic viu se afl ă [14]) că moleculele de apă stau la baza interacţiunii în stare normală, nepatologică, acesta din urmă undelor milimetrice cu proteinele receptorilor din generează polaritoni bose-condensaţi cu amplitudine membranele celulare. Vom menţiona că există şi alte macroscopică, cu aceleaşi valori ale vectorului de mecanisme care încearcă să explice fenomenele ce undă, fază, polarizare, frecvenţă, amplitudine a se petrec la interacţiunea undelor electromagnetice benzii de iradiere şi absorbţie cu o anumită lărgime, milimetrice. centrate în jurul frecvenţei de emisie. Ea reprezintă Ipoteza noastră privind mecanismul de un peak ascuţit Fig. 4. interacţiune a undelor electromagnetice milimetrice cu obiectele biologice se bazează pe ideea lui Fröhlich potrivit căreia în obiectele vii, datorită metabolismului, se formează fononi bose-condensaţi. Aceşti fononi se caracterizează printr-o amplitudine macroscopică, au aceeaşi valoare a vectorului de undă, aceeaşi fază şi polarizare. Existenţa fononilor bose-condensaţi conduce la apariţia undei coerente milimetrice sau, altfel fi e spus, a fotonilor milimetrici bose-condensanţi care se caracterizează prin aceiaşi parametri ca şi fononii. Datorită interacţiunii dintre cvazi-particulele bose-condensate are loc transformarea periodică Figura 4 a fononilor în fotoni şi viceversa. În cazul în care După cum se ştie, celulele vii ale obiectelor această interacţiune este tare, atât fotonii cât şi biologice sunt separate de mediul înconjurător fononii nu mai pot fi consideraţi independenţi. de o membrană celulară. Există diferite tipuri de Aceste două excitări sunt cuplate constituind membrane care se deosebesc după funcţiile pe un amestec de fononi şi fotoni numiţi polaritoni care le execută membrana. Aceste funcţii sunt [15]. În cazul când fononii şi fotonii milimetrici determinate de structura membranei. Printre sunt în starea de bose-condensat atunci şi polaritonii altele, membranele conţin sisteme biochimice formaţi sunt în aceeaşi stare. responsabile de transportul selectiv de substanţe în Curba de dispersie a polaritonilor conţine două interiorul şi exteriorul celulei, cuplarea hormonilor ramuri (Fig. 3). După cum se poate observa, o şi altor molecule regulatorii, decurgerea reacţiilor ramură polaritonică este situată mai sus, iar alta mai fermentative, transportul impulsurilor sistemului jos faţă de ramurile de fotoni şi fononi formatoare nervos ş.a.m.d. Ele sunt constituite din molecule de de polaritoni. lipide, proteine şi carbohidraţi.

Figura 5 În Fig. 5 este prezentată schematic membrana ca lipid bistratifi cat. Lipidele membranelor constau din două părţi distincte: „coada” hidrofobă nepolară şi „capul” hidrofi l polar. Lipidele membranei formează k un dublu strat. Fiecare strat este constituit din lipide complexe, iar structura dublului strat constă din partea internă nepolară şi partea externă polară. Figura 3 Conform ipotezei noastre, un obiect biologic

nr. 1(20), martie 2011 - 103 Akademos viu în stare normală are toţi dipolii orientaţi într-o În cazul îmbolnăvirii sau îmbătrânirii singură direcţie, iar polaritonii interni bose – organismului, unii dipoli se dezorientează, condensaţi au aceeaşi orientare a vectorului de undă schimbându-şi direcţia, alţii rămânând orientaţi (Fig. 6). (Fig.7, 8). În acelaşi timp, unii polaritoni părăsesc starea de bose-condensat trecând într-o stare de supracondensat unde vectorii de undă sunt orientaţi aleator. În cazul dereglărilor patologice de diferite etiologii şi ca rezultat al perturbării stării coerente a polaritonilor forma benzilor de iradiere a câmpului electromagnetic milimetric se deformează esenţial, în directă dependenţă cu intensitatea patologiei, apărând mai multe maxime de iradiere la diferite frecvenţe Fig. 9.

Figura 6 În acest caz acţiunea câmpului electromagnetic milimetric extern nu generează efecte biologice, deoarece, la fi gurat vorbind, radiaţia externă nu mai are ce orienta, toţi dipolii şi vectorii de undă a polaritonilor fi ind deja orientaţi, aceştia din urmă afl ându-se în stare de bose-condensat. Din aceste considerente undele milimetrice nu produc efecte Figura 9 biologice în organismele vii sănătoase. Dacă dereglările nu depăşesc un anumit prag critic şi sunt nesemnifi cative, atunci însuşi câmpul coerent bose- condensant intern poate readuce sistemul la stare de normalitate. În cazul în care câmpul intern nu poate restabili coerenţa şi starea normală a obiectului biologic, este nevoie de utiliza- rea câmpului exterior de radiaţie milimetrică. Dacă câmpul exterior este coerent, în urma interacţiunii rezonante a acestuia cu câmpul polaritonic intern are loc sincronizarea oscilaţiilor, restabilirea stării bose- condensate a sistemului, benzilor de absorbţie şi emisie a radiaţiilor, frecvenţei, amplitudinii, vectorilor de undă, revenirea la normalitate şi Figura 7 vindecarea organismului. Vom menţiona, că bose- condensarea polaritonilor în acest caz este una indusă de câmpul electromagnetic coerent extern, ceea ce se deosebeşte de bose-condensarea spontană a lui Fröhlich. Bose-condensarea indusă a polaritonilor conduce la diminuarea proceselor de dispersie a polaritonilor bose-condensaţi. Un efect similar are loc şi în cazul fenomenului de bose-condensare indusă a excitonilor în mediile condensate [16]. Vom menţiona, că după cum s-a demonstrat în lucrările [17,18] fotonii şi fononii bose-condensaţi se descriu ca un sistem de ecuaţii diferenţiale neliniare în derivate parţiale de tip Ghinzburg- Landau-Keldysh. S-a demonstrat, de asemenea, că Figura 8

104 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţe interdisciplinare

Prezenta lucrare a avut drept scop de a contribui la dezvoltarea teoriei interacţiunii undelor milimetrice cu obiectele medico-biologice vii şi de a propune un nou mecanism biofi zic de alternativă pentru explicarea efectelor biologice inerente acţiunii biologice a câmpului electromagnetic milimetric.

Referinţe Figura 10 1. H.Frohlich, Phys. Lett, A 26, 402, 1968. printre multiplele soluţii ale ecuaţiilor există soluţii 2. H.Frohlich, J. Quantum Chem., 2, 64, 1968. neliniare periodice descrise de funcţii eliptice, soluţii 3. H.Frohlich, Nature (London) 228, 1093, de tip soliton („solitary waves”) care pe parcursul 1970. propagării îşi păstrează neschimbată forma şi soluţiile 4. A.S. Davydov, N.I. Kislukha, Phys. Status cvasi-periodice şi haotice generate de aşa-numiţii Solidy, B 75, 735, 1976. toruri şi atractori stranii (Fig.10,11). Propagarea 5. A.S. Davydov, Biology and Quantum undei polaritonice de tip soliton explică acţiunea Mechanics, Oxford, 1982. câmpului electromagnetic la distanţe îndepărtate 6. S.A. Moskalenko, Phys. Lett, A, 76, 2, 1980 comparativ cu poziţia aplicării sau generării 7. S.A. Moskalenko, E.P. Pokatilov, I.J. of câmpului electromagnetic. În cazurile staţionare s-a Quantum Chemistry, 16, 4, 1979. demonstrat fenomenul de histereză în dependenţa 8. H.Д. Девятков, М.Б. Голант, О.В. Бецкий, numărului de fononi bose-condensaţi de intensitatea Миллиметровые волны и их роль в процессах câmpurilor electromagnetice milimetrice, atât жизнедеятельности, Москва, 1991. interne cât şi externe. Aceste fenomene permit 9. H.Д. Девятков, М.Б. Голант, Эффекты explicarea efectelor biologice ce ţin de existenţa нетеплого воздействия миллиметрового platourilor în dependenţa acestora de intensitatea излучения на биологические объекты, Москва, câmpurilor electromagnetice milimetrice, precum ИРЭ, 1991. şi de timpul de expunere a obiectului biologic la 10. H.Д. Девятков, Миллиметровые волны в radiaţia electromagnetică milimetrică. медицине и биологии, Москва, 1991. 11. H.Д. Девятков, О.В. Бецкий, Приме- не ние миллиметрового излучения низкой интенсивности в биологии и медицине, Москва, ИРЭ, 1985. 12. F. Kaiser, Theory of Non-Linear Excitation in Biologic Efects and Response to External Stimul, Springer, 1988. 13. S. Sitco, Phys. of the Alive, 6, 1, 1998. Figura 11 14. Н.И. Синицин и др., Биомедицинские În încheiere vom menţiona că terapia milimetrică тех нологии и радиоэлектроника, N 1-2, 2006. de intensitate extrem de mică se cristalizează ca o 15. S.A. Moskalenko, D.W. Snoke, Bose- metodă tehnologică principial nouă, universală şi Einstein Condensation of Excitons and Biexcitons efi cientă în tratamentul bolilor cu diverse etiologii. and Coherent Nonlinear Optics with Excitons, Undele milimetrice s-au cristalizat eminamente Cambridge, United Kindom, 2000. într-o nouă ramură a biofi zicii moderne şi se 16. С.А. Москаленко, Введение в теорию utilizează pe larg în medicină, biotehnologie, экситонов большой плотности, Штиинца, agricultură şi alte domenii. Totodată, până în prezent Кишинев, 1983. nu a fost elaborată o teorie generală a undelor 17. А.Х. Ротару, О.В. Бецкий, Д.В. Гицу, electromagnetice de frecvenţă extrem de înaltă şi Современные проблемы физиологии и intensitate extrem de joasă privitor la interacţiunea санокреатологии, Chişinău, 2005, c. 175 – 192. acestora cu mediile biologice la diferite nivele de 18. А.Х. Ротару, Д.В. Гицу, Н.В. Чобану, М.И. organizare: submolecular, molecular, celular, de Базнат, Биомедицинская радиоэлектроника, organ sau la nivelul organismului ca întreg. Москва, N 8-9, 2007.

nr. 1(20), martie 2011 - 105 Akademos

ZONALITATEA NATURALĂ asemănătoare şi în principiu identice (Урсу, 1977). La fel ca şi obiectele naturale, unităţile teritoriale, ŞI REALITATEA la nivel concepţional şi de defi niţie, sunt concrete şi PEDOGEOGRAFICĂ argumentate. Sunt cunoscute noţiunile şi defi niţiile respective ale plantei şi animalului, ecosistemului, biogeocenozei şi landşaftului, zonei, subzonei, acad. Andrei URSU regiunii şi raionului etc. Problemele apar la etapa stabilirii limitelor ABSTRACT NATURAL ZONALITY AND unităţilor teritoriale, la divizarea unităţilor PEDOGEOGRAPHICAL REALITY superioare în inferioare. În unele cazuri, limitele Despite the modest dimensions of Republic, arealelor sunt condiţionate de fenomene naturale three natural zones can be identifi ed, their (relief, râu, vegetaţie specifi că etc.) şi nu creează particularities create various conditions for probleme. Însă deseori trecerea unui sistem în altul economical activities. nu este clară (silvostepa în stepă etc.). În asemenea Nothern Forested Steppe, Central Plateau cazuri limitele arealelor unităţilor teritoriale devin and Southern Steppe Plain vary in climatic convenţionale şi discutabile. conditions, relief, soil cover. On local level Variabilitatea fenomenelor şi obiectelor naturale soil zonality is masked by various factors, but în cadrul zonelor argumentează imperativul divizării it exists and needs to be considered in different lor în subunităţi şi unităţi inferioare. Principiile, pe domains of economy. baza cărora se efectuează regionarea, pot fi foarte diferite. Însă, având în vedere interdependenţa Datorită poziţiei Terrei în sistemul solar, factorilor, în orice caz modifi carea unuia va înclinaţiei axei şi rotaţiei sale, pe glob s-au format condiţiona transformarea sistemului în întregime. diferite fâşii termice care condiţionează zonalitatea Acest principiu universal deseori nu este luat naturii. Sunt bine cunoscute caracteristicile în consideraţie la efectuarea diferitor regionări generale ale ecosistemelor şi naturii regiunilor speciale. tropicale, subtropicale, meridionale, polare. Aceste Cele menţionate ne dovedesc cu prisos de caracteristici stau la baza zonalităţii naturale. Însă argumente că regionarea constituie un domeniu zonele naturale nu prezintă fi guri geometrice, foarte complicat, care necesită argumentări teoretic conturate cu linii clar evidente în natură. Zonalitatea fundamentate, analiza şi generalizarea unui volum termică este complicată de fenomenele continentale enorm de informaţie. (distanţa de la ţărmurile oceanelor), de relief, de Fenomenul zonalităţii naturale este extrem de curenţii maritimi etc. complex mai cu seamă la nivel local. Legităţile Fenomenul zonalităţii în lumea vegetală a fost zonalităţii sunt vădite la nivelul unităţilor majore, stabilit de Gumbolt, bazele teoretice ale zonalităţii aici diferenţa dintre zonele naturale este evidentă pedologice (şi naturale în genere) au fost puse şi convingătoare. Însă la nivel regional, zonalitatea de Dokuceaev (Докучаев, 1899). Variabilitatea poate fi mascată de fenomene locale, interzonale teritorială a naturii, componentelor sistemelor (nu intrazonale). Asemenea „abateri“ locale stau, de naturale condiţionează imperativul evidenţierii regulă, la baza divizării zonelor în unităţi inferioare. şi efectuării regionalizării. Divizarea terenurilor Cu cât nivelul unităţii teritoriale este mai inferior, mai în unităţi teritorial diverse pe principii zonale cu departe de „zonă“, cu atât specifi cul local este mai timpul a devenit o preocupaţie ştiinţifi că specială evident. Deseori fenomenele interzonale, aparent numită regionare. contrazic zonalitatea. Din aceste considerente Zonalitatea există în lumea vegetală şi animală, zonalitatea, legităţile zonale şi intrazonale nu sunt în geomorfologie şi climatologie, în geografi a fi zică adecvat conştientizate. şi geologie, agronomie şi economie. Fiecare ramură Republica Moldova este o ţară mică, suprafaţa a ştiinţelor terestre creează principiile proprii şi ei constituie 33843,5 km2. Se consideră că pe o sistemele taxonomice ale regionării (Урсу, 1980; asemenea suprafaţă nu poate fi vorba despre zonalitate Ursu, 1995). naturală, caracteristică, de exemplu, Câmpiei Fiecare unitate teritorială, de regulă, are Ucrainene. În pofi da dimensiunilor reduse, pe defi niţia ei şi metodele de divizare/evidenţiere. teritoriul Republicii Moldova se manifestă legităţile Având în vede re interacţiunea şi interdependenţa zonalităţii naturale – atât orizontale (latitudinale) cât dintre componenţ ii complexelor naturale, şi verticale (altitudinale). Sub diverse denumiri în defi niţiile unităţilor teritoriale în realitate sunt diferite regionări sunt menţionate Zona Silvostepei

106 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie de Nord, Zona Pădurilor şi Silvostepei Centrale (Aгроклиматические ресурсы, 1982). Hotarul (Codrii), Zona Stepei Câmpiei de Sud. dintre zone, bineînţeles, este convenţional. Zonele, la rândul lor, includ unităţi teritoriale În centrul republicii se evidenţiază Podişul inferioare cu diferit nivel taxonomic. La baza Central, Codrii. Aici se manifestă zonalitatea zonalităţii stau condiţiile geomorfologice, climatice, verticală (fi g. 2). biocenotice, pedologice. Factorii naturali – rocile De la Clocuşna până la Guirgiuleşti se alternează geologice, relieful, clima, organismele şi timpul solurile cenuşii albice (Sca), tipice (Sct) şi molice condiţionează pedogeneza, formarea solurilor. (Scm), apoi cernoziomurile argiloiluviale (Ca), Condiţiile pedogenetice sunt egale, interdependente levigate (Cl) şi tipice moderat humifere (Ct) în zona şi strict necesare pentru formarea fi ecărui sol. silvostepei de Nord, apoi cernoziomurile tipice slab Pedogeneza nu se produce în lipsa nici a unui din humifere (obişnuite) (Co) şi carbonatice (Ck) în cei cinci factori, însă după rolul lor, unii factori pot fi stepa Câmpiei de Sud (fi g. 1). consideraţi creativi (clima, organismele), alţii pasivi (roca, relieful) în anumite perioade de timp. Relieful Zonalitatea verticală este un rezultat al interacţiunii construcţiei geologice Podişul Central se înalţă de la aproximativ cu factorii climatici, regimurile geohidrologice şi 100 m altitudine (pe terasa Bâcului, în vecinătatea denudaţionale. Factorul biocenotic este condiţionat comunei Truşeni) până la 429, 5 m (Bălăneşti, r-nul de particularităţile biotopului, regimurile Ungheni). Temperatura medie anuală de jos în sus termohidrice. Condiţiile climatice la nivel local sunt scade de la 9,2°C (st. Chişinău, altitudinea 94 m) transformate de relief – pantă, expoziţie, altitudine până la 8,7°C (st. Corneşti, altitudinea 232 m), suma etc. precipitaţiilor creşte de la 443 mm până la 552 mm. Pe teritoriul Republicii Moldova interacţiunea În intervalul altitudinal 232–429,5 m observaţii principială dintre factori poate fi prezentată grafi c în meteorologice nu au fost efectuate. felul următor (fi g. 1, 2). Zonalitatea verticală se manifestă pe colinele predominante ale Podişului Central, unde altitudinile Zonalitatea orizontală depăşesc 300 m, sunt răspândite pădurile de fag cu În schema absolut simplifi cată (fi g. 1) vedem că gorun pe soluri brune tipice (Sbt) şi luvice (Sbl) (fi g. de la nord spre sud (cu excluderea convenţională a 2). Podişului Central) înălţimile scad de la 300 m (în Se consideră că zonalitatea orizontală se vecinătatea comunei Clocuşna), până la 5 m (în manifestă în condiţii de câmpii, zonalitatea verticală – lunca Nistrului inferior). în regiunile muntoase, însă limita altitudinală nu este Concomitent, temperatura medie anuală în defi nită. V. Dokuceaev (Докучаев, 1998) considera aceeaşi direcţie se măreşte de la 7,7°C (st. Briceni, că zonalitatea verticală s-ar putea manifesta la altitudinea 242 m) până la 9,9°C (st. Cahul), iar altitudini care depăşesc aproximativ 300 m. Podişul suma medie a precipitaţiilor scade de la 551 mm Central al Moldovei unii autori îl consideră ca fi ind până la 427 mm (st. Tiraspol, altitudinea 19 m). „munţi joşi de origine erozională“ (Обедиентова,

Fig. 1. Zonalitatea orizontală

nr. 1(20), martie 2011 - 107 Akademos

Fig. 2. Zonalitatea verticală 1955; Горбунов, 1961 şi al.). Putem considera că 1952; Postolache, 1995), pe cernoziomuri tipice pe colinele predominante ale Podişului Central cu slab humifere (obişnuite) şi carbonatice. altitudinile peste 300 m cu păduri de fag şi gorun pe În cadrul zonelor, formarea şi răspândirea soluri brune se manifestă zonalitatea verticală. Date teritorială a solurilor, fi ind condiţionate de aceeaşi meteorologice pentru aceste teritorii lipsesc, însă factori pedogenetici, se supun unor legităţi se afi rmă (Справочник по климату, 1965, 1968) interzonale. La baza lor stau specifi cul rocilor că la fi ecare 100 de metri altitudine temperatura parentale (argile, luturi argiloase, luturi loessoide medie anuală scade cu aproximativ 0,5oC, iar suma etc.), structurile geomorfologice (dealuri, platouri, precipitaţiilor creşte cu 60 mm. Astfel putem constata terase) şi aceleaşi deosebiri climatice condiţionate că partea predominantă a Podişului Central este cea de relief care infl uenţează componenţa specifi că mai rece şi mai umedă. Aici sunt răspândite solurile a biocenozelor. Interacţiunea acestor factori brune, reprezentate de două subtipuri – tipice (Sbt) condiţionează formarea şi răspândirea solurilor pe înălţimile predominante de 375–430 m şi luvice în cadrul zonelor. Spectrul condiţiilor climatice (Sbl), în intervalele 280–275 m. În alte regiuni ale la diferite altitudini creează diverse regimuri republicii aceste soluri lipsesc. hidrice – percolative, periodic percolative, Astfel constatăm că partea de nord a republicii nepercolative etc. Aceste regimuri condiţionează aparţine Zonei Silvostepei cu soluri cenuşii intensitatea proceselor pedogenetice care reglează formate sub stejărişuri pe culmile dealurilor şi formarea şi răspândirea solurilor în cadrul zonelor părţile superioare ale versanţilor (300–220 m) şi pedogeografi ce. Astfel solurile cenuşii se divizează cu cernoziomuri argiloiluviale, levigate şi tipice în subtipuri în funcţie de intensitatea proceselor moderat humifere pe terenurile mai joase şi părţile eluviale-iluviale, de gradul de diferenţiere a profi lu- inferioare ale versanţilor (220–150 m). lui. Cernoziomurile se divizează în subtipuri În centrul republicii pe înălţimile Codrilor în funcţie de intensitatea regimului percolativ, cu altitudini peste 300 m se manifestă zonalitatea indicatorul integru al căruia este nivelul carbonaţilor verticală care condiţionează formarea solurilor pe profi l. Predominarea regimului percolativ brune sub pădurile de fag şi gorun. Periferia Codrilor conduce la spălarea carbonaţilor şi formarea reprezintă la fel Zona Silvostepei cu soluri cenuşii şi cernoziomurilor levigate. Regimul nepercolativ este cernoziomuri de diferite subtipuri. caracteristic cernoziomurilor carbonatice (nivelul Partea de sud reprezintă o câmpie ondulată, în carbonaţilor ajunge la suprafaţă). Cernoziomurile trecut cu stepe xerofi te de păiuş şi negară (Гейдеман, tipice ocupă poziţia intermediară. Aceste procese

108 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie stau la baza legităţii ataşării altitudinale (etajării) sunt menţionate doar părţile de nord şi de sud, mai solurilor în cadrul zonelor (Урсу, 1977). Aceleiaşi rar centrul. Din aceste considerente pe colinele legităţi este supusă amplasarea verticală a solurilor Codrilor cu soluri brune şi cenuşii luto-nisipoase se cenuşii şi cernoziomurilor argiloiluviale, levigate şi cultivă fl oarea soarelui, grâul şi porumbul care în tipice moderat humifere pe dealurile silvostepei. aceste condiţii nu-şi pot realiza potenţialul genetic. Însă legităţile răspândirii solurilor în realitate Aceleaşi culturi predomină pe soloneţurile din stepa sunt mult mai complicate. Pe lângă altitudine, Bălţilor. Nu sunt specifi cate în funcţie de legităţile formarea şi răspândirea teritorială a solurilor este şi particularităţile zonalităţii diferite normative şi condiţionată de expoziţia pantelor. Pe versanţii reglementări tehnologice. sudici condiţiile sunt mai xerofi te, pe cei nordici – Zonalitatea naturală prezintă o realitate neadecvat mai umede. În asemenea cazuri limitele altitudinale conştientizată şi neefectiv utilizată practic în diferite a răspândirii solurilor se ridică sau coboară pe domenii ale activităţii economice. Durabilă poate fi pantă. numai economia adaptată regional. Cele mai mari complicaţii sunt condiţionate Bibliografi a de structurile geologice, de variabilitatea rocilor 1. Postolache G. Vegetaţia Republicii Moldova (Стратиграфия, 1964). Rocile materne în Chişinău, Ştiinţa, 1995, 340 p. diferit mod se supun proceselor pedogenetice 2. Ursu A. Unităţile taxonomice de raionare hidro-termice. Argilele, fi ind impermeabile, pedologică //Lucrările seminarului geografi c „Dimitrie reţin pătrunderea gravitaţională a apei în sol, Cantemir“. № 11-12. Iaşi, 1995. p. 111-114. nisipurile, din contra, permit pătrunderea în adânc 3. Ursu A. Raioanele pedogeografi ce şi a apei. Alte particularităţi pot fi condiţionate de particularităţile regionale de utilizare şi protejare a componenţa mineralogică a rocilor parentale, de solurilor. Chişinău, 2006. 232 p. conţinutul de săruri, de nivelul apelor freatice etc. 4. Агроклиматические ресурсы Молдавской Particularităţile locale reorientează mersul normal ССР. Ленинград, 1982. 201 c. al pedogenezei caracteristic zonei şi conduc la 5. Гейдеман Т.С. Краткий очерк растительного formarea unor soluri cu caractere specifi ce. Aceste покрова Молдавской ССP. Изв. Мoлд. Филиала АН СССР, № 4-5, (7-8), Кишинев, 1952, 3-39 c. soluri nu se supun legităţilor răspândirii geografi ce 6. Горбунов И.Ф. Рельеф Молдавии и şi maschează zonalitatea în condiţiile proprii его количественные характеристики //Труды silvostepei. Răspândirea teritorială a solurilor poate Докучаевской конференции. Кишинев, 1961, c. 119- fi complicată de solurile vertice (Урсу, 1961). Luând 125. în consideraţie legităţile răspândirii geografi ce şi 7. Докучаев В.В. К учению о зонах природы. raporturile dintre unităţile genetice în cadrul zonelor, Горизонтальные и вертикальные почвенные зоны. au fost evidenţiate 8 districte care se divizează în СПб, 1899. 28 c. 14 raioane cu 7 subraioane pedogeografi ce (Ursu, 8. Докучаев В.В. О почвенных зонах вообще и 2006). вертикальных зонах в особенности. (1898). Избранные Din aceste considerente, la nivel local, сочинения. Москва, 1954. zonalitatea şi legităţile ei nu sunt evidente. Unii 9. Обедиентова Г.В. Рельеф Центральной cercetători consideră că zonalitatea este posibilă Молдавии. //Труды ин-та Географии АН СССР. Т. 65. Вып. 14. 1955. numai în condiţiile marilor câmpii. Însă zonalitatea 10. Справочник по климату СССР. Вып.II . Ч. 1. prezintă o realitate care necesită a fi conştientizată, Ленинград, 1965. 124 c. particularităţile ei utilizate în practică în diferite 11. Справочник по климату СССР. Вып. II. Ч. IV. domenii ale activităţii economice. Ленинград, 1968. 128 c. Având în vedere tendinţa universală spre 12. Стратиграфия осадочных образований simplifi care şi abstracţie, fenomenul zonalităţii Молдавии. Кишинев, 1964. 131 c. în cele mai dese cazuri este neglijat în activităţile 13. Урсу А.Ф. Закономерности распростра- practice. Zonalitatea, variabilitatea pedologică şi a не ния почв Сорокской возвышенности //Труды altor condiţii naturale practic nu se ia în consideraţie Докучаевской конференции. Кишинев, 1961, c. 27- de ramurile economiei, de diferite domenii ale 38. activităţii umane. Practic se consideră universale, 14. Урсу А.Ф. Природные условия и география valabile pentru toată ţara fi totehniile, raionarea şi почв Молдавии. Кишинев, 1977. 138 c. 15. Урсу А.Ф. Почвенно-экологичес кое микро- amplasarea culturilor agricole, creşterea animalelor, райо нирование Молдавии. Кишинев, 1980. 208 p. principiile gestionării pădurilor etc. În unele cazuri

nr. 1(20), martie 2011 - 109 Akademos

FERTILIZAREA odată cu scumpirea surselor energetice nerenovabile şi derivatelor lor (îngrăşăminte minerale de azot, ŞI FERTILITATEA pesticide etc.). CERNOZIOMULUI TIPIC Lipsa datelor experimentale cu privire la schimbările cantitative şi calitative ale substanţei DIN STEPA BĂLŢULUI organice a solului pe întreg profi lul solului, ca un indice integral al fertilităţii, n-au permis evaluarea dr. hab. Boris BOINCEAN, obiectivă a procedeelor agrotehnice, tradiţionale dr. Leonid NICA, pentru agricultura intensivă. Din păcate, cercetările în vederea evaluării infl uenţei factorului antropogen dr. Stanislav STADNIC *, asupra procesului de solifi care sunt fragmentare şi Lidia BULAT nu permit o evaluare complexă a situaţiei. Aceasta Institutul de Cercetări pentru Culturi devine posibilă doar cu timpul şi numai în experienţe de Câmp „Selecţia”, de lungă durată. Este evident că o dezvoltare durabilă *Universitatea de Stat „Alecu Russo” în agricultură nu poate fi asigurată fără restabilirea fertilităţii solului. Rolul central în fertilitatea solului îi aparţine substanţei organice a solului. Rezultatele FERTILIZATION AND FERTILITY obţinute în experienţele de lungă durată din stepa OF TYPICAL CERNOZEM FROM BALTI Bălţului atestă rolul primordial al fertilităţii solului STEPPE în formarea nivelului de producţie pe cernoziomul Changes in stocks of soil organic matter (on tipic. Concomitent, la aplicarea îngrăşămintelor carbon) and total nitrogen for the whole soil minerale de azot persistă pericolul pierderilor profi le (0-100 cm) have been determined in a considerabile de azot, fi e prin volatilizare (odată cu long-term fi eld experiment with different systems agravarea efectului de seră), fi e prin levigare (odată of soil fertilization on cernozem soil in the steppe cu poluarea apelor subterane). Efectul agronomic, region Balti (northern part of Moldova). Mineral la ora actuală şi pe viitor, al tuturor procedeelor fertilizers are decreasing the stocks of soil agrotehnice necesită să fi e ajustat la realitatea organic matter and nitrogen on the whole soil economică şi consecinţele ecologice. Doar o profi le. Organic and organo-mineral systems of abordare sistemică poate fi una de succes [4]. soil fertilization are decreasing in lower extent Lucrarea dată include materiale experimentale the stocks of nitrogen, but they contribute to the privind schimbarea rezervelor de carbon şi azot pe accumulation of soil organic matter, especially întreg profi lul cernoziomului tipic din stepa Bălţului deeper than 40 cm. Potential capacity of soils to sub infl uenţa de lungă durată (39 ani) a diferitor provide nitrogen for crops should be evaluated sisteme de fertilizare în asolament. in each farm on different fi elds in order to make more reasonable economically and ecologically Materiale şi metode de cercetare the application of mineral fertilizers. Experienţa a fost desfăşurată şi se realizează în continuare pe cernoziom tipic luto-argilos din stepa

Bălţului în asolament de câmp cu caracter staţionar Introducere de lungă durată în cadrul ICCC „Selecţia” prin Intensifi carea agriculturii în Republica Moldova, rotaţia culturilor la curent: borceag de primăvară analogic majorităţii ţărilor din lume, a urmărit – grâu de toamnă – sfeclă pentru zahăr – porumb preponderent creşterea nivelului de producţie prin pentru boabe – orz de primăvară – fl oarea-soarelui. folosirea inputurilor din exteriorul gospodăriei Solul lotului experimental la momentul iniţierii agricole (îngrăşăminte minerale, pesticide, irigare, experienţei se caracteriza prin următorii indicatori soiuri şi hibrizi noi etc.). Sporirea recoltelor în agrochimici în diapazonul solelor: humus – 4,35- faza iniţială a agriculturii moderne a creat impresia 5,08%, azot total – 0,24-0,26%, fosfor – 0,12- infl uenţei favorabile a inputurilor atât asupra 0,13%, potasiu – 1,20-1,40%, pH – 6,6-7,1%. productivităţii, cât şi a fertilităţii solului – aşa H2O Îngrăşămintele minerale, conform programului numitul „efect mascat” al productivităţii culturilor de cercetare, sunt prevăzute anual (tabelul 1) pentru asupra schimbărilor reale în fertilitatea solului [8]. culturile principale – grâu de toamnă, sfeclă pentru Lucrurile au luat o altă turnură odată cu stabilizarea zahăr, porumb la boabe şi fl oarea-soarelui – odată nivelului de producţie, inclusiv în perioada aplicării cu lucrarea de bază a solului. Excepţie face grâul de intense a inputurilor în agricultură. Dar mai cu seamă, toamnă, la care doza de azot mineral se administrea-

110 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie

Tabelul 1 Repartizarea îngrăşămintelor între culturile asolamentului cu 6 sole în rotaţiile I-VI (1973-2008) Fără gunoi de grajd 15 t/ha gunoi de grajd

Rotaţia Cultura NPK1 NPK2 NPK3 NPK1 NPK2 NPK3 Gunoi Martor de NPKNPKNPKNPKNPKNPKgrajd 1973-1980 0 Grâu de toamnă - - - - - 20 - - 20 - 90 90 90 - 40 - - 40 - - 1973-1975 Sfecla p/u zahăr - - - - 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 - Porumb boabe - - - - 90 90 90 90 90 90 - 20 - 90 90 90 90 90 90 -

I Mazăre boabe ------1976-1980 Grâu de toamnă - - - - 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 - Sfeclă p/u zahăr - - - - 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 - Porumb boabe - - - - 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 - Floarea-soarelui ------1981-1990 II Borceag de prim. ------1981-1985 Grâu de toamnă - - - - - 60 60 - 60 60 90 60 60 120 60 60 120 60 60 - III Sfeclă p/u zahăr - 60 60 60 90 90 90 120 160 120 60 60 60 90 90 90 120 180 120 75 1986-1990 Porumb boabe - 60 30 30 90 60 30 150 60 60 60 30 30 90 60 60 150 60 60 - Floarea-soarelui - 30 60 30 60 90 60 60 120 60 30 60 30 60 90 60 60 120 60 - 1991-2008 IV Borceag de prim. ------1991-1996 Grâu de toamnă - 60 30 30 90 60 60 120 60 60 60 30 30 90 60 60 120 60 60 - V Sfeclă p/u zahăr - 30 30 30 60 60 60 90 120 90 30 30 30 60 60 60 90 120 90 60 1997-2002 Porumb boabe - 60 30 30 90 45 45 150 60 60 60 30 30 90 45 45 150 60 60 - VI Orz de prim. ------2003-2008 Floarea-soarelui - 30 60 30 60 90 60 60 120 60 30 60 30 60 90 60 60 120 60 30 ză în 2 etape: 1/2 din toamnă înainte de semănat şi organică a solului în diferite straturi de sol (pe 1/2 primăvara devreme ca nutriţie extraradiculară. profi lul solului) sub infl uenţa diferitor sisteme de Gunoiul de grajd se încorporează în sol sub arătura fertilizare în asolament, comparativ cu martorul adâncă din toamnă rezervată sfeclei pentru zahăr absolut (nefertilizat). (60 t) şi fl orii-soarelui (30 t). Orzul de primăvară Dacă analizăm schimbările în rezervele de şi borceagul de primăvară folosesc postacţiunea substanţă organică a solului (după carbon) pe tot îngrăşămintelor minerale şi organice. Variantele în profi lul solului, până la adâncimea de 100 cm faţă spaţiu sunt amplasate sistematic, în 4 repetiţii şi 2 de martorul absolut (nefertilizat), apoi observăm niveluri. Suprafaţa totală a parcelelor este de 242 m2 că îngrăşămintele minerale contribuie la reducerea în formă dreptunghiulară (5,6 x 43,2 m). rezervelor de substanţă organică a solului cu În experienţă a fost utilizată tehnologia de 10,8-14,9%, iar cele organo-minerale şi organice, cultivare acceptată pentru culturile de câmp în zona din contra, contribuie la majorarea rezervelor de de nord a Republicii Moldova. substanţă organică a solului cu 14,3-23,0%. De Rezultate şi discuţii menţionat că pierderea sau acumularea substanţei • Schimbări în rezervele de substanţă organice diferă pe profi lul solului pentru diverse organică a solului (după carbon) sub infl uenţa sisteme de fertilizare a solului în asolament. Cele diferitor sisteme de fertilizare în asolament mai mici schimbări în rezervele de substanţă În majoritatea cazurilor, cercetările vizând organică a solului, comparativ cu martorul absolut infl uenţa diferitor sisteme de fertilizare asupra (nefertilizat), au loc în stratul de sol 0-20 cm la fertilităţii solului se efectuează în straturile 0-20 aplicarea tuturor sistemelor de fertilizare. Diferenţa şi 20-40 cm, iar despre schimbări se judecă în constă doar în tendinţele de schimbare: sistemul baza diferenţelor existente dintre fondul fertilizat mineral de fertilizare, cu excepţia primei doze, şi martorul absolut (nefertilizat). Astfel, pe de o reduce rezervele de substanţă organică a solului cu parte, nu se ţine cont de schimbările ce au loc pe 3,9-4,3%. Iar sistemul organo-mineral şi organic tot profi lul solului, iar, pe de altă parte, nu se iau în contribuie, din contra, la o majorare neînsemnată a calcul schimbările în timp ale fertilităţii solului (în rezervelor de substanţă organică a solului – cu 1,4- raport cu starea iniţială). În tabelul 2 sunt prezentate 6,5%. date cu privire la schimbarea rezervelor de substanţă În stratul de sol 20-40 cm are loc o reducere

nr. 1(20), martie 2011 - 111 Akademos

Tabelul 2 Schimbarea rezervelor de substanţă organică a solului (după carbon) pe profi lul solului sub infl uenţa diferitor sisteme de fertilizare în asolament comparativ cu martorul absolut (nefertilizat), 2009, t/ha, % Spor faţă de martor, ± t/ha / % * 15 t/ha 15 t/ha 15 t/ha Stratul de Martor 15 t/ha gunoi gunoi gunoi sol, cm (nefertilizat) NPK NPK NPK gunoi 1 2 3 de grajd de grajd de grajd de grajd +NPK1 +NPK2 +NPK3 50,6 +4,6 -2,0 -2,2 +0,7 +2,4 +3,3 +1,1 0-20 100% 9,1 3,9 4,3 1,4 4,7 6,5 2,2 55,2 -9,6 -7,7 -7,2 -0,5 -2,4 +1,9 -2,4 20-40 100% 17,4 13,9 13,0 0,9 4,3 3,4 4,3 31,7 -1,8 -7,0 -3,9 +20,8 +7,8 +14,8 +11,2 40-60 100% 5,7 22,1 12,3 65,6 24,6 46,7 35,3 22,4 -6,5 -6,5 -8,1 +3,3 +8,5 +14,5 +11,4 60-80 100% 29,1 29,0 36,2 14,7 38 64,7 50,9 16,6 -5,7 -3,1 -3,6 +9,1 +7,6 +6,0 +3,9 80-100 100% 34,3 18,7 21,7 54,8 45,8 36,1 23,5 176,5 -19,0 -26,3 -25 +33,4 +23,9 +40,5 +25,2 0-100 100% 10,8 14,9 14,2 18,9 13,5 23,0 14,3 *numărător – spor faţă de martor, t/ha; numitor – % faţă de martorul absolut (nefertilizat). considerabilă a rezervelor de substanţă organică solului are loc doar în straturile mai adânci de 40 a solului faţă de martor pe variantele cu sistemele cm. de fertilizare minerală (cu 13,0-17,4%), pe când Probabil că azotul din îngrăşămintele minerale la aplicarea îngrăşămintelor organo-minerale şi contribuie la o mineralizare mai intensă a resturilor organice se menţine o tendinţă diametral opusă. Cele vegetale şi a substanţei organice a solului, îndeosebi mai mari schimbări în acumularea sau pierderea în straturile mai adânci ale solului, din cauza substanţei organice a solului au loc în straturile de insufi cienţei de carbon accesibil. În cazul aplicării sol amplasate la o adâncime mai mare de 40 cm îngrăşămintelor organice şi organo-minerale, (tabelul 3). produsele descompunerii resturilor vegetale, Este evident faptul, că la aplicarea îngrăşămin- îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd) şi însăşi telor minerale în doze crescânde aproximativ 1/3 substanţei organice a solului, în formă de acizi din pierderile totale de substanţă organică pe profi lul humici, posedă o înaltă solubilitate în apă, mişcându- solului revin stratului 0-40 cm, iar 2/3 stratului se din straturile superioare spre straturile inferioare 40-100 cm. Situaţia pare paradoxală, deoarece în pe profi lul solului. Fondatorul pedologiei genetice stratul 0-40 cm este preponderent amplasat sistemul în lume, V.V. Dokuceaev, considera că profi lul radicular al culturilor studiate în asolament. Nu cernoziomului a apărut în procesul de pedogeneză mai puţin impresionante sunt şi rezultatele obţinute pe două căi: la aplicarea îngrăşămintelor organo-minerale şi a) în urma descompunerii resturilor vegetale; organice. Aici acumularea substanţei organice a Tabelul 3 Ponderea straturilor de sol 0-40 şi 40-100 cm în acumularea sau pierderea de substanţă organică a solului la aplicarea de lungă durată a diferitor sisteme de fertilizare în asolament comparativ cu martorul absolut (nefertilizat), 2009, % Sistemele de fertilizare în asolament Stratul de sol, 15 t/ha 15 t/ha 15 t/ha cm NPK1 NPK2 NPK3 15 t/ha +NPK1 +NPK2 +NPK3 0-40 (-) 26,3 (-) 36,9 (-) 37,6 (+) 0,6 (+) 0 (+) 12,8 0 40-100 (-) 73,7 (-) 63,1 (-) 62,4 (+) 99,4 (+) 100,0 (+) 87,2 (+) 100

112 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie

b) prin penetrarea substanţelor humice din organică a solului în stratul 0-100 cm au constituit pe straturile superioare în cele inferioare pe profi lul martorul nefertilizat 600 kg C/ha. Pierderile anuale solului [10]. s-au dublat la aplicarea îngrăşămintelor minerale, P.A. Kostâcev nu recunoştea posibilitatea constituind 1087,2-1274,4 kg C/ha. Îngrăşămintele miş c ă rii substanţelor humice pe profi lul solului, organo-minerale şi organice au contribuit în diferită considerând descompunerea resturilor vegetale măsură la acumularea substanţei organice a solului. ca singura cale de formare a cernoziomului [11]. O cantitate mai mare a ei a fost acumulată la aplicarea Prin cercetările ulterioare, V.V. Ponomareva şi concomitentă a 15 t/ha gunoi de grajd cu cea mai mare T.A. Plotnicova au demonstrat foarte convingător şi cu cea mai mică doză de îngrăşăminte minerale mişcarea compuşilor humici solubili în apă pe – 438,5 şi 256,4 kg C/ha, corespunzător. Aplicarea profi lul solului [12]. Mai mult decât atât, după separată a gunoiului de grajd în aceeaşi doză, părerea lor, aceasta determină funcţionalitatea precum şi pe fondul dozei mijlocii de îngrăşăminte cernoziomului, iar procesul de nutriţie minerală a minerale, a asigurat acumularea a 46,1 şi 12,8 kg C/ plantelor nu poate fi examinat separat de procesul ha, corespunzător. Menţionăm anticipat, că nivelul de formare a cernoziomului, care serveşte drept de producţie a culturilor a fost cel mai înalt anume rezervor de acumulare şi păstrare a elementelor pe ultimele două variante. nutritive. Pesemne că efi cienţa îngrăşămintelor Distribuirea pierderilor sau acumulărilor minerale pe solurile de cernoziom este determinată anuale de substanţă organică pe profi lul solului la fel de capacitatea potenţială a solului de a elibera este asemănătoare schimbărilor în rezervele de nutriţia minerală, în particular, azotul şi fosforul, substanţă organică a solului comparativ cu martorul din rezervele sale. La acest aspect ne vom referi nefertilizat prezentate în tabelul 2. ceva mai târziu. Pe variantele cu fertilizare minerală observăm Să urmărim acum schimbările în rezervele de aceeaşi legitate de distribuire a pierderilor anuale substanţă organică a solului pe profi lul solului la de substanţă organică a solului ca şi pe martorul aplicarea diferitor sisteme de fertilizare în asolament nefertilizat, adică 1/3 din contul stratului de sol 0-40 timp de 39 ani (tabelul 4). cm şi alte 2/3 din contul stratului 40-100 cm. Pierderile anuale în valoare absolută de substanţă Folosirea separată a gunoiului de grajd, dar şi în Tabelul 4 Schimbarea rezervelor de substanţă organică a solului (după carbon) pe profi lul solului sub infl uenţa diferitor sisteme de fertilizare în asolament comparativ cu martorul absolut (nefertilizat) pentru perioada 1970-2009, t/ha Pierderi totale Pierderi de C şi ponderea Stratul de sol, cm anuale lor pe straturi Fond de pentru de sol fertilizare stratul 0-20 20-40 40-60 60-80 80-100 0-100 0-100 cm, 0-40* 40-100* kg C/ha cm cm 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ±

Martor -7,0 -16,4 50,6 -9,2 55,2 +2,2 31,7 -9,8 22,4 -2,8 16,6 -3,8 176,5 -23,4 -600,0 (nefertilizat) 29,9 70,1

-12,0 -30,4 NPK 55,2 -4,6 45,6 -7,4 29,9 -11,6 15,9 -9,3 10,9 -9,5 157,5 -42,4 -1087,2 1 28,3 71,7

-16,7 -33,0 NPK 48,6 -11,2 47,5 -5,5 24,7 -16,8 15,9 -9,3 13,5 -6,9 150,2 -49,7 -1274,4 2 33,6 66,4

-16,4 -32 NPK 48,4 -11,4 48,0 -5,0 27,8 -13,7 14,3 -10,9 13,0 -7,4 151,5 -48,4 -1241,0 3 33,9 66,1

15 t/ha gunoi -6,8 +16,8

de grajd + 59,8 51,3 -8,553,0 54,7 +1,741,5 52,5 +11,025,2 25,7 +0,520,4 25,7 +5,3 209,9 +10,0 +256,4 199,9 - 168,0 NPK1

15 t/ha gunoi -7,0 +7,5 de grajd + 53,0 -6,8 52,8 -0,2 39,5 -2,0 30,9 +5,7 24,2 +3,8 200,4 +0,5 +12,8 - 1500 NPK2

15 t/ha gunoi -1,8 +18,9 de grajd + 53,9 -5,9 57,1 +4,1 46,5 +5,0 36,9 +11,7 22,6 +2,2 217,0 +17,1 +438,5 - 110,5 NPK3 15 t/ha gunoi -8,3 +10,1 51,7 -8,1 52,8 -0,2 42,9 +1,4 33,8 +8,6 20,5 +0,1 201,7 +1,8 +46,1 de grajd - 561,1 * numărător – (+) t/ha; numitor – % din pierderile totale pe profi lul solului 0-100 cm

nr. 1(20), martie 2011 - 113 Akademos

Tabelul 5 Schimbarea rezervelor de azot total pe profi lul solului sub infl uenţa diferitor sisteme de fertilizare în asolament comparativ cu martorul absolut (nefertilizat), 2009, t/ha Spor faţă de martor, ± t/ha / % * Stratul 15 t/ha 15 t/ha 15 t/ha Martor 15 t/ha de sol, gunoi gunoi gunoi (nefertilizat) NPK NPK NPK gunoi de cm 1 2 3 de grajd de grajd de grajd grajd +NPK1 +NPK2 +NPK3 3,82 +0,12 +0,25 -0,12 +1,11 +0,36 +0,87 +1,22 0-20 100% 3,1 6,5 3,1 29,1 9,4 22,8 31,9 4,56 -0,94 -0,79 -0,67 +0,29 -0,38 +0,14 +0,14 20-40 100% 20,6 17,3 14,7 6,3 8,3 3,1 3,1 2,47 +0,57 +0,29 +0,57 +2,03 +1,01 +1,46 +1,33 40-60 100% 23,1 11,7 23,1 82,2 40,9 59,1 53,8 1,90 0 +0,13 0 +0,86 +1,01 +1,58 +1,01 60-80 100% - 6,8 - 45,3 53,2 83,2 53,2 1,46 +0,15 +0,15 0 +0,85 +1,17 +1,01 +0,72 80-100 100% 10,3 10,3 - 58,2 80,1 69,2 49,3 14,2 -0,1 +0,03 -0,22 +5,14 +3,17 +5,06 +4,42 0-100 100% 0,7 0,2 1,5 36,2 22,3 35,6 31,1 * numărător – spor faţă de martor, t/ha; numitor – % faţă de martorul absolut (nefertilizat) combinare cu îngrăşămintele minerale, a contribuit Cauzele şi consecinţele migrării substanţelor în egală măsură la reducerea rezervelor de substanţă organice a solului pe profi l la aplicarea organică a solului în stratul de sol 0-40 cm (pierderi îngrăşămintelor organice şi organo-minerale necesi- totale – 6,8-8,3 t C/ha), cu excepţia celei mai înalte tă cercetări suplimentare, dar fără îndoială sunt de o doze de îngrăşăminte minerale, unde pierderile importanţă majoră pentru agricultura modernă. totale au fost cu mult mai mici (1,8 t C/ha). Contrar variantelor de fertilizare minerală, pe variantele • Schimbări în rezervele de azot total cu fertilizare organică şi organo-minerală are loc sub infl uenţa diferitor sisteme de fertilizare în o acumulare considerabilă a substanţei organice asolament. a solului în stratul de 40-100 cm, constituind Analogic datelor prezentate anterior pe substanţa 16,8-18,9 t C/ha la aplicarea gunoiului de grajd organică a solului (după carbon) vom urmări, după simultan cu cea mai mică şi cea mai mare doză de schimbarea rezervelor de azot total pe profi lul îngrăşăminte minerale, corespunzător, şi 7,5-10,1 solului la aplicarea diferitor sisteme de fertilizare a t C/ha la aplicarea gunoiului de grajd cu o doză solului comparativ cu martorul nefertilizat (tabelul medie de îngrăşăminte minerale sau de îngrăşăminte 5), şi schimbările în timp ale rezervelor de azot total organice, corespunzător. Tabelul 6 Schimbarea rezervelor de azot total pe profi lul solului sub infl uenţa diferitor sisteme de fertilizare în asolament comparativ cu martorul absolut (nefertilizat) pentru perioada 1970-2009, t/ha Pierderi Pierderi totale de N şi Stratul de sol, cm anuale ponderea lor pe Fond de pentru straturi de sol stratul fertilizare 0-20 20-40 40-60 60-80 80-100 0-100 0-100 cm, 0-40 cm* 40-100 cm* 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± 1970 2009 ± kg N/ha Martor -2,69 -4,7 3,82 -1,82 4,56 -0,87 2,47 -1,72 1,90 -1,54 1,46 -1,44 14,21 -7,39 -189,5 (nefertilizat) 36,4 65,6 -3,51 -3,98 NPK 3,94 -1,70 3,62 -1,81 3,04 -1,15 1,90 -1,54 1,61 -1,29 14,11 -7,49 -192,0 1 46,9 53,1 -3,23 -4,13 NPK 4,07 -1,57 3,77 -1,66 2,76 -1,43 2,03 -1,41 1,61 -1,29 14,24 -7,36 -188,7 2 43,9 56,1 -3,48 -4,13 NPK 3,70 -1,94 3,89 -1,54 3,04 -1,15 1,90 -1,54 1,46 -1,44 13,99 -7,61 -195,1 3 45,7 54,3

15 t/ha gunoi de 5,64 5,43 4,19 3,44 2,90 21,6 -1,29 -0,96 4,93 -0,71 4,85 -0,58 4,50 +0,31 2,76 -0,68 2,31 -0,59 19,35 -2,25 -57,7 grajd + NPK1 57,3 42,7 15 t/ha gunoi de -2,71 -1,51 4,18 -1,46 4,18 -1,25 3,48 -0,71 2,91 -0,53 2,63 -0,27 17,38 -4,22 -108,2 grajd + NPK2 64,2 35,8 15 t/ha gunoi de -1,68 -0,65 4,69 -0,95 4,70 -0,73 3,93 -0,26 3,48 +0,04 2,47 -0,43 19,27 -2,33 -59,7 grajd + NPK3 72,1 27,9 15 t/ha gunoi -1,33 -1,64 5,04 -0,60 4,70 -0,73 3,80 -0,39 2,91 -0,53 2,18 -0,72 18,63 -2,97 -76,1 de grajd 44,8 55,2 * numărător – (+) t/ha; numitor – % din pierderile totale pe profi lul solului 114 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie comparativ cu perioada iniţială a experienţei pe gunoiului de grajd sau a gunoiului de grajd toate sistemele de fertilizare a solului (tabelul 6). împreună cu cea mai mică şi cea mai mare doză de Utilizarea îngrăşămintelor minerale nu îngrăşăminte minerale. Doza medie de îngrăşăminte infl uenţează asupra schimbării rezervelor de azot minerale pe fondul aceleiaşi doze de îngrăşăminte total pe întreg profi lul solului (0-100 cm) comparativ organice a asigurat un spor de 3,17 t N/ha (22,3%) cu martorul nefertilizat. Excepţie reprezintă doar cea în rezerva de azot total. mai înaltă doză de îngrăşăminte minerale (NPK3), în La aplicarea îngrăşămintelor minerale, pierderile urma căreia se observă o reducere a rezervelor de azot de azot în stratul de sol 0-40 cm echivalează total cu 0,22 t/ha (1,5%). Îngrăşămintele organice şi aproximativ cu acumularea de azot total în stratul organo-minerale îmbogăţesc considerabil solul cu 40-100 cm. Dar în întregime schimbările în rezervele azot (tab.5). totale de azot, comparativ cu martorul nefertilizat, Sporul rezervelor de azot total faţă de martorul sunt nesemnifi cative (tabelul 7). nefertilizat pe aceste variante alcătuieşte 4,42-5,14 După cum a fost menţionat mai sus, excesul de t/ha (31,1-36,2%) pentru variantele cu folosirea azot în stratul 40-100 cm la aplicarea îngrăşămintelor Tabelul 7 Ponderea straturilor de sol 0-40 şi 40-100 cm în acumularea sau pierderea de azot total la aplicarea diferitor sisteme de fertilizare a solului în asolament comparativ cu martorul nefertilizat, 2009, t N/ha, %

* Stratul de Sistemele de fertilizare în asolament sol, cm 15 t/ha 15 t/ha 15 t/ha NPK1 NPK2 NPK3 15 t/ha +NPK1 +NPK2 +NPK3 -0,82 -0,54 -0,79 +1,4 -0,02 +1,01 +1,36 0-40 27,2 0 20,0 30,8 +0,72 +0,57 +0,57 +3,74 +3,19 +4,05 +3,06 40-100 72,8 100,1 80,0 69,2 -0,1 +0,03 -0,22 +5,14 +3,17 +5,06 +4,42 0-100 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% * - numărător – (±); numitor – % din pierderile totale pe profi lul solului minerale, comparativ cu martorul nefertilizat în 0-40 cm şi mai mari din stratul 40-100 cm cu 43,9- condiţiile insufi cienţei de carbon ca sursă energetică 46,9% şi 53,1-56,1%, corespunzător. Pe fondul cu pentru activitatea microorganismelor, contribuie îngrăşăminte organo-minerale şi organice situaţia la o mineralizare relativ mai intensă a substanţei este diametral opusă – 55,2-72,1% şi 27,9-42,7%, organice a solului. Pe variantele cu fertilizare corespunzător. După intensitatea pierderilor de azot organo-minerală şi organică, acumularea azotului martorul nefertilizat este mai aproape de sistemul total, analogic carbonului, are loc preponderent organic şi organo-mineral de fertilizare, decât de datorită stratului de sol 40-100 cm (69,2-100,1%). sistemul mineral de fertilizare. Schimbările în timp ale rezervelor de azot total pe toate variantele studiate sunt prezentate în tab.6. • Efi cacitatea folosirii carbonului pe diferi- Spre deosebire de carbon, rezervele de azot total te sisteme de fertilizare a solului în asolament. suferă pierderi pe toate sistemele de fertilizare şi În scopul evaluării infl uenţei diferitor sisteme de pe întreg profi lul solului. Cele mai înalte pierderi fertilizare a solului în asolament asupra substanţei anuale de azot pentru stratul 0-100 cm au fost organice a solului am calculat bilanţul substanţei stabilite pe martorul nefertilizat şi pe variantele cu organice a solului (după carbon) pentru perioadele fertilizare minerală (188,7-195,1 kg N/ha). Pierderile 1971-2009 şi 1991-2009 (tab. 8, 9). Aceste două scad considerabil la aplicarea îngrăşămintelor perioade diferă după cantitatea de îngrăşăminte organo-minerale şi organice (57,7-108,2 kg N/ha). organice şi minerale folosite. Menţionăm la fel anticipat, că pierderile anuale de Sistemele de fertilizare au infl uenţat nivelul azot corelează cu nivelul de producţie obţinut, fi ind de producţie obţinut exprimat în substanţă uscată. mai mici pe variantele cu un nivel de producţie mai Îngrăşămintele minerale au contribuit la creşterea mic (57,7-59,7 kg N/ha) şi mai mari pe variantele producţiei, pentru primele două doze, cu 14,8 şi cu un nivel de producţie mai mare (76,1-108,2 34,6%, corespunzător (tabelul 8). kg N/ha). Pierderile relative de azot la aplicarea Sporirea ulterioară a dozelor de îngrăşăminte îngrăşămintelor minerale sunt mai mici din stratul minerale nu a condus la creşterea nivelului de

nr. 1(20), martie 2011 - 115 Akademos

Tabelul 8 Bilanţul substanţei organice a solului (după carbon) în experienţa de câmp de lungă durată cu studierea diferitor sisteme de fertilizare a solului în asolament, 1971-2009, câmpul 2 Coefi cientul de Recolta, Bilanţul C, kg/ Input de C, kg/ha / an Output de C, kg/ha/an humifi care a gunoiului substanţa uscată / an ha / an de grajd, % Sisteme de Spor de Pierderi fertilizare Cu Cu Extras de producţie mineralizaţionale 0-100 t/ha resturi gunoi de total C cu 0-20 cm 0-20 cm 0-100 cm t/ha cm vegetale grajd 0-20 cm 0-100 cm producţia % Martor 10,1 - 2000 - 2000 -236 -600 -4040 -2276 -2640 - - (nefertilizat) +1,5 NPK 11,6 2200 - 2200 -118 -1087 -4640 -2558 -3527 - - 1 14,8 +3,5 NPK 13,6 2430 50,8 2481 -287 -1274 -5440 -3246 -4233 0 0 2 34,6 +3,2 NPK 13,3 2510 50,8 2561 -292 -1241 -5320 -3051 -4000 0 0 3 31,7 15 t/ha gunoi de +3,2 13,3 2630 573 3203 -218 +256 +5320 -2335 -1861 0 44,7 grajd + NPK1 31,7 15 t/ha gunoi de +4,1 14,2 2650 573 3223 -174 +13 +5680 -2631 -2444 0 2,3 grajd + NPK2 40,6 15 t/ha gunoi de +4,8 14,9 2660 573 3233 -151 +439 -5960 -2878 -2288 0 76,6 grajd + NPK3 47,5 15 t/ha gunoi +5,0 15,1 2690 328 3018 -208 +46 -6040 -3230 -2976 0 14,0 de grajd 49,5 producţie. Aplicarea gunoiului de grajd pe fondul evalua tendinţele de bază în asigurarea cu carbon a celei mai mici doze de îngrăşăminte minerale a agroecosistemului. asigurat obţinerea unui nivel de producţie similar Cantitatea de carbon extrasă cu roada, evident, celui obţinut de la aplicarea separată a celei mai este considerabil mai mare decât cantitatea înalte doze de îngrăşăminte minerale. Majorarea compensată cu resturile vegetale şi gunoiul de grajd ulterioară a dozelor de îngrăşăminte minerale a pe toate variantele sistemelor de fertilizare a solului. contribuit la un spor de producţie cu 40,6 şi 47,5%, La rândul său, cel mai pronunţat defi cit de carbon, corespunzător. Cel mai înalt spor de producţie – de 2558-3246 şi 3527-4233 kg/ha/an, se atestă 49,5% – a fost obţinut de la aplicarea separată a pe sistemul mineral de fertilizare în asolament, aceleiaşi doze de gunoi de grajd. atât în stratul 0-20 cm, cât şi în stratul 0-100 cm, Inputul de carbon cu resturile vegetale a fost corespunzător. Defi citul de carbon se reduce la determinat după raportul dintre producţia de bază şi aplicarea îngrăşămintelor organo-minerale pentru cantitatea de resturi vegetale rămasă în sol, în baza ambele straturi de sol, dar îndeosebi pentru stratul datelor proprii şi datelor generalizate din diferite 0-100 cm, cu 2335-2878 şi 1861-2444 kg/ha/an, surse bibliografi ce [8]. Cantitatea de gunoi de corespunzător. grajd folosită corespunde sistemului de fertilizare Fondul de fertilizare cu îngrăşăminte organice pentru fi ecare variantă din experienţă. Conţinutul ocupă o poziţie intermediară. de carbon în resturile vegetale subterane şi aeriene a Deseori, pentru determinarea coefi cientului fost stabilit în mărime medie de 40%, iar cantitatea de humifi care se folosesc datele cu privire la de carbon în compost conform analizelor efectuate schimbările de lungă durată ale conţinutului de anual constituie în medie 13,2%. Pierderile carbon în straturile 0-20 şi 20-40 cm. Coefi cientul mineralizaţionale anuale pentru ambele straturi de de humifi care a gunoiului de grajd reprezintă sol au fost determinate experimental şi corespund raportul dintre cantitatea de carbon introdusă în sol celor indicate în tabelul 4. Extrasul de carbon cu cu gunoiul de grajd şi cantitatea de carbon fi xată în partea aeriană a plantelor a fost stabilit reieşind din formă de substanţă organică a solului. În cazul nostru, producţia obţinută în formă de materie uscată pe aplicarea gunoiului de grajd nu asigură acumularea diferite sisteme de fertilizare. substanţei organice a solului în straturile 0-20 şi 20- Bilanţul carbonului este în mare măsură 40 cm, dar acumularea se produce totuşi datorită convenţional, deoarece nu ţine cont de o serie straturilor inferioare pe profi lul solului. Coefi cientul de inputuri, dar permite, în linii generale, de a de humifi care a gunoiului de grajd la aplicarea lui

116 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie

Tabelul 9. Bilanţul substanţei organice a solului (după carbon) în experienţa de câmp de lungă durată cu studierea diferitor sisteme de fertilizare a solului în asolament, 1991-2009, câmpul 2 Recolta, Coefi cientul substanţa uscată Input de C kg/ha / an Output de C, kg/ha/an Bilanţul C, kg/ha / an de humifi care / an a gunoiului de Sisteme de grajd, % fertilizare Pierderi Spor de Cu Cu producţie gunoi mineralizaţionale Extras 0-100 t/ha t/ha resturi de total de C cu 0-20 cm 0-100 cm 0-20 cm vegetale 0-100 producţie cm % grajd 0-20 cm cm Martor 10,1 - 2000 - 2000 -236 -600 -4040 -2276 -2640 - - (nefertilizat) +1,8 NPK 11,9 2170 - 2170 -118 -1087 -4760 -2708 -3677 - - 1 17,8 +2,2 NPK 12,3 2270 - 2270 -287 -1274 -4920 -2937 -3924 - - 2 21,8 +2,9 NPK 13,0 2380 - 2380 -292 -1241 -5200 -3112 -4061 - - 3 28,7 15 t/ha gunoi +2,9 de 13,0 2500 328 2828 -218 +256 -5200 -2590 -2116 0 78,0 28,7 grajd + NPK1 15 t/ha gunoi +4,2 de 14,3 2550 328 2878 -174 +13 -5720 -3016 -2829 0 4,0 41,6 grajd + NPK2 15 t/ha gunoi +3,9 de 14,0 2560 328 2888 -151 +439 -5600 -2863 -2273 0 133,8 38,6 grajd + NPK3 15 t/ha gunoi +4,3 14,4 2610 328 2938 -208 +46 -5760 -3030 -2776 0 14,0 de grajd 42,6 separată în asolament a constituit 14% pentru întreg este formată în baza fertilităţii solului. La aplicarea profi lul solului de 0-100 cm. La aplicarea gunoiului fertilizanţilor minerali şi organici o parte de producţie de grajd de rând cu îngrăşămintele minerale este formată pe seama fertilităţii solului, iar o altă coefi cientul de humifi care a gunoiului de grajd parte pe seama fertilizanţilor folosiţi. Indiferent de creşte până la 44,7-76,6% pentru întreg profi lul de sistemul de fertilizare utilizat, ponderea fertilităţii sol 0-100 cm. Ca şi în cazul precedent, majorarea solului în formarea nivelului de producţie variază de are loc datorită straturilor mai adânci pe profi lul la 66,9 până la 87,1%. Astfel, ponderea fertilizării solului. Rămâne surprinzătoare reducerea drastică a solului în formarea nivelului de producţie constituie coefi cientului de humifi care a gunoiului de grajd la doar 12,9-33,1%. Ponderea fertilizării în formarea nivelului de producţie este mai mică la aplicarea combinarea lui cu doza medie (NPK2) de folosire a îngrăşămintelor minerale. sistemului mineral de fertilizare (12,9-28,3%) şi Aceeaşi legitate se păstrează şi pentru perioada creşte odată cu aplicarea îngrăşămintelor organo- de timp 1991-2009 (tabelul 9). minerale şi organice (24,0-33,1%). Inputul de azot cu îngrăşămintele minerale • Efi cacitatea folosirii azotului total şi organice corespunde schemei de folosire a pe diferite sisteme de fertilizare a solului în îngrăşămintelor pe variantele studiate în câmpul asolament. 2 al asolamentului. Cantitatea de azot de la Pentru a evalua efi cienţa folosirii azotului pe cultura precedentă rămasă în sol a fost calculată diferite sisteme de fertilizare a solului în asolament ca fi ind diferenţa dintre capacitatea potenţială de am calculat bilanţul azotului în experienţa de câmp mineralizare a azotului din sol (echivalent, de regulă, de lungă durată pentru perioadele de timp 1973-2009 cu extrasul azotului de către cultura sfeclei de zahăr şi 1991-2009. Rezultatele obţinute sunt prezentate în partea de nord a Republicii Moldova) şi cantitatea în tab. 10 şi 11, corespunzător. de azot extrasă din sol de cultura concretă cultivată După nivelul de producţie pe martor nefertilizat în acelaşi an, dar pe alt câmp. Această cantitate de şi variantele cu diferite sisteme de fertilizare a fost azot nefolosită în anul curent trece pentru cultura determinată ponderea fertilităţii solului în formarea următoare, fi ind supusă riscului de pierdere sau prin producţiei. În lipsa fertilizării, producţia culturilor levigare, sau prin volatilizare. În una din lucrările

nr. 1(20), martie 2011 - 117 Akademos precedente, realizată în cadrul aceleiaşi experienţe, la un asolament cu 6 sole. Este surprinzătoare, a fost analizat pericolul levigării nitraţilor în apele la prima vedere, situaţia în ce priveşte valorile subterane [1]. nesemnifi cative ale coefi cientului de folosire a La calcularea bilanţului de azot pentru ambele azotului din îngrăşămintele minerale practic pe straturi de sol 0-20 şi 0-100 cm, din cantitatea totală toate variantele fertilizate. Dacă comparăm datele de azot extrasă cu producţia se exclude cantitatea din tabelele 10 şi 11 observăm creşterea cantităţii rămasă în sol de la cultura precedentă. de azot rămasă de la cultura precedentă odată cu Coefi cientul de folosire a azotului din trecerea de la asolamentul cu 5 sole (1973-1990) la îngrăşămintele minerale, exprimat în procente, a asolamentul cu 6 sole, sporul fi ind de 1,3-1,9 ori. fost calculat ca diferenţa dintre cantitatea de azot Bunăoară, pe martorul absolut cantitatea de azot extrasă de plante pe varianta fertilizată ţinând cont de la cultura precedentă a crescut de la 7,4 până la de azotul folosit din sol de la cultura precedentă şi 14,3 kg/ha/an. cantitatea de azot extrasă pe martorul nefertilizat, Astfel, diversitatea culturilor în asolament împărţită la doza de azot aplicată cu îngrăşămintele determină utilizarea efi cientă a îngrăşămintelor minerale. Coefi cientul de folosire a azotului din minerale. Cu cât diversitatea culturilor în asolament îngrăşămintele minerale scade de la 31,4 până la este mai mică, cu atât mai înaltă este efi cacitatea 14,8% odată cu majorarea dozelor de îngrăşăminte folosirii îngrăşămintelor minerale de azot. Şi invers, minerale, se stabilizează la nivel de 20-25,7% la cu cât diversitatea culturilor este mai înaltă, cu atât folosirea aceloraşi doze de îngrăşăminte minerale efi cacitatea folosirii azotului din îngrăşămintele pe fondul a 15 t/ha gunoi de grajd şi ajunge nivelul minerale este mai mică. Putem presupune că în de 49,1% la aplicarea separată pe parcursul ultimilor cultura permanentă, efi cacitatea îngrăşămintelor 18 ani a îngrăşămintelor organice. minerale va fi mai înaltă decât în asolament, fapt Datele cu privire la efi cienţa utilizării azotului confi rmat în cercetările noastre anterioare [2, 9]. în aceeaşi experienţă de câmp de lungă durată cu Cooperarea specialiştilor din diferite domenii va studierea diferitor sisteme de fertilizare a solului fi extrem de benefi că în argumentarea ulterioară în asolament pentru perioada 1991-2009 sunt în a acestei legităţi. Nu mai puţin importantă este, mare măsură analogice celor prezentate în tabelul pornind de la această constatare, necesitatea ajustării 9 pentru perioada 1973-2009. Diferenţa constă în dozelor de azot din îngrăşămintele minerale la faptul că pentru perioada 1973-1990 asolamentul capacitatea potenţială a solului de a asigura plantele a fost constituit din 5 sole, iar începând cu cu azot accesibil, ceea ce va reduce considerabil 1991 a fost inclusă încă o solă, adică s-a trecut folosirea neraţională a îngrăşămintelor de azot.

Tabelul 10 Efi cacitatea utilizării azotului în experienţa de câmp de lungă durată cu studierea diferitor sisteme de fertilizare în asolament, media pentru anii 1973-2008, câmpul 2 Pierderile Bilanţul N, Coefi cientul de folosire a N din Input de N, kg/ha mineralizaţionale Ponderea kg/ha/an îngrăşăminte minerale, % anuale, kg N/ha Extrasul cu Producţia, fertilităţii Sistemul de producţia Extrasul de Coefi cientul t/ha solului în Cantitatea fertilizare în de bază şi N cu roadă de folosire substanţă formarea de la de N asolament cu îngrăş. cu îngrăş. 0-20 0-100 secundară, 0-20 0-100 minus N de a N din uscată producţiei, cultura total suplimentar minerale organice cm cm kg/ha cm cm la cultura îngrăşăminte % precedentă extrasă, precedentă, minerale, kg/ha kg/ha kg/ha Martor 10,1 100 - - 7,4 7,4 46,7 189,5 94,3 -133,6 -276,4 86,9 - - (nefertilizat)

NPK1 11,6 87,1 25,8 - 25,4 51,2 43,6 192,1 120,4 -112,8 -261,3 95 8,1 31,4

NPK2 13,6 74,3 58,3 5,5 33,1 96,9 40,3 188,7 135,2 -78,6 -227 102,1 15,2 26,1

NPK3 13,3 76,0 71,7 5,5 37,9 115,1 49,7 195,1 135,4 -70,0 -215,4 97,5 10,6 14,8

15 t/ha gunoi de 13,3 76,0 42,5 62 40,0 144,5 18,2 57,7 135,4 -9,1 -48,6 95,4 8,5 20,0 grajd + NPK1 15 t/ha gunoi de 14,2 71,1 59,2 62 39,1 160,3 37,4 108,2 141,2 -18,3 -89,1 102,1 15,2 25,7 grajd + NPK2 15 t/ha gunoi de 14,9 67,8 75,8 62 38,6 176,4 24,4 59,7 142,3 +9,7 -25,6 103,7 16,8 22,2 grajd + NPK3 15 t/ha gunoi 15,1 66,9 53,3 35,5 31,3 120,1 15,4 76,1 144,4 -39,7 -100,4 113,1 26,2 49,1 de grajd

118 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie

Tabelul 11 Efi cacitatea utilizării azotului în experienţa de câmp de lungă durată cu studierea diferitor sisteme de fertilizare în asolament, media pentru anii 1991-2008, câmpul 2 Ponderea Pierderile Extrasul cu Extrasul N cu Extragerea Coefi cientul Producţie, fertilităţii Bilanţul N, kg/ Sistemul de Input de N, kg/ha mineralizaţionale producţia roadă minus N suplimentară de folosire t/ha solului în ha/an fertilizare în anuale, kg N/ha de bază şi de la cultura de N pe fond a N din substanţă formarea asolament secundară precedentă, fertilizat îngrăşăminte uscată producţiei, cu îngrăş. cu îngrăş. de la cultura 0-20 0-100 0-20 0-100 total kg/ha/an kg/ha kg/ha minerale % minerale organice precedentă cm cm cm cm Martor 10,1 100 - - 14,3 14,3 46,7 189,5 89,4 -121,8 -264,6 75,1 - - (nefertilizat)

NPK1 11,9 84,2 30 - 39,0 69,0 43,6 192,1 114,5 -119,1 -267,6 75,5 +0,4 1,3

NPK2 12,3 82,1 50 - 44,6 94,6 40,3 188,7 118,9 -114,6 -263 74,3 - 0

NPK3 13,0 77,7 70 - 46,5 116,5 49,7 195,1 123,1 -126,3 -271,7 76,6 +1,5 2,1 15 t/ha gunoi de 13,0 77,7 30 14,2 52,7 96,9 18,2 57,7 123,1 -88,6 -128,1 70,4 - 0

grajd + NPK1 15 t/ha gunoi de 14,3 70,6 50 14,2 51,7 115,9 37,4 108,2 129,9 -115,6 -186,4 78,2 +3,1 6,2

grajd + NPK2 15 t/ha gunoi de 14,0 72,1 70 14,2 53,7 137,9 24,4 59,7 127,9 -98,6 -133,9 74,2 - 0

grajd + NPK3 15 t/ha gunoi 14,4 70,1 - 14,2 42,2 56,4 15,4 76,1 132,4 -105,6 -166,3 90,2 +15,1 - de grajd

O situaţie analogică s-a constatat în una din cele lungă durată din lume [5, 6]. Cât va dura în timp mai vechi experienţe de câmp din SUA – Morrow această capacitate avansată a solului de a asigura Plots – iniţiată în 1904 pe lângă Universitatea de Stat plantele cu azot odată cu trecerea la un asolament din Illinois. Datele au fost confi rmate prin sinteza de o durată mai lungă rămâne o întrebare deschisă. rezultatelor obţinute în majoritatea experienţelor de Rolul experienţelor de lungă durată în acest context

Tabelul 12 Producţia culturilor pe rotaţii cu studierea diferitor sisteme de fertilizare a solului în asolament, tone masă uscată/ha Anii Media 1991- Medie 1976- 1976-1980 1981-1985 1986-1990 1991-1996 1997-2002 2003-2008* 2008 Sistemul de 1990 fertilizare în kg asolament kg N/ kg N/ kg N/ kg N/ kg N/ kg N/ kg N/ N/ t/ha t/ha t/ha t/ha t/ha t/ha t/ha t/ha ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/ an Martor 7,5 - 9,6 - 10,0 - 9,0 - 8,3 - 10,9 - 9,0 - 9,4 - (nefertilizat)

NPK1 7,5 - 11,6 30 12,0 48 10,4 26 10,1 30 12,6 30 10,5 30 11,1 30

NPK2 12,4 60 14,8 48 12,9 72 13,4 60 10,9 60 12,4 60 11,0 60 11,4 60

NPK3 12,4 60 15,5 66 7,2 96 11,7 74 11,1 70 13,2 70 11,7 70 12,0 70 15 t/ha gunoi de 12,4 60 15,5 48 7,2 48 11,7 52 11,1 30 13,2 30 11,7 30 12,0 30

grajd + NPK1 15 t/ha gunoi de 12,9 60 16,4 72 7,8 72 12,4 68 11,7 50 15,0 50 12,6 50 13,1 50

grajd + NPK2 15 t/ha gunoi de 12,9 60 16,8 90 13,5 96 14,4 82 10,9 75 14,4 70 12,5 70 12,6 70

grajd + NPK3 15 t/ha gunoi 11,9 36 16,8 146 13,7 146 14,1 109,3 11,7 - 15,2 - 13,0 - 13,3 0 de grajd * - în 2007 roadă a fost compromisă

nr. 1(20), martie 2011 - 119 Akademos este indispensabil. Totuşi, cercetările ştiinţifi ce nivelului de producţie în baza fertilităţii solului efectuate în experienţe de câmp de lungă durată demonstrează importanţa prezenţei în sol a unui în cadrul unui asolament nu pot îmbrăţişa toată rezervor de nutriţie accesibilă plantelor în formă de diversitatea de condiţii existente în gospodăriile fracţie labilă a substanţei organice a solului. Nu mai agricole de la câmp la câmp. Analizele solului nu puţin semnifi cativă este viteza de transformare a întotdeauna permit a stabili corect doza necesară rezervelor de azot în sol, care până la urmă determină de îngrăşăminte minerale, deoarece conţinutul efi cacitatea folosirii azotului din îngrăşămintele de elemente nutritive în sol nici pe departe nu minerale [8]. mărturisesc despre vitalitatea solului. Apare Rolul aplicării suplimentare a azotului cu necesitatea stringentă de a aprecia efi cacitatea îngrăşăminte minerale scade odată cu lărgirea îngrăşămintelor minerale pe diferite câmpuri şi sub dimensiunii fracţiei labile a substanţei organice a diferite culturi nemijlocit în gospodăriile agricole solului şi cu intensitatea proceselor de transformare prin folosirea fâşiilor fertilizate şi nefertilizate. a ei. Dilema enunţată în literatura ştiinţifi că de Problema este extrem de actuală, mai cu seamă specialitate cu privire la necesitatea nutriţiei în condiţiile scumpirii continue a îngrăşămintelor plantelor sau a solului rămâne destul de actuală, minerale de azot şi pericolului înalt de pierderi prin îndeosebi, pentru solurile de cernoziom. Problema levigare sau volatilizare a azotului. Efi cacitatea este legată de pericolul folosirii inefi ciente a agronomică a îngrăşămintelor la moment necesită azotului din îngrăşămintele minerale în condiţiile ajustare la realitatea economică şi consecinţele secetelor frecvente. Aceste discuţii au căpătat o nouă ecologice. Probabil, va fi mai raţional de a modifi ca amploare în legătură cu tranziţia la un nou sistem de sistemele de rotaţie a culturilor şi (sau) de lucrare agricultură durabilă, inclusiv cea ecologică [3, 7]. a solului decât de a majora dozele de îngrăşăminte Restabilirea funcţionalităţii solului, capacităţii de minerale cu azot. autoreglare a proceselor de sinteză-descompunere Ţinem să accentuăm încă un aspect important a substanţei organice a solului devine problema pentru agricultura modernă, care urmează să centrală în vederea tranziţiei la un sistem de fi e luat în consideraţie dacă dorim să adoptăm agricultură durabilă. o agricultură durabilă, mai puţin dependenţă de sursele energetice nerenovabile şi mai puţin riscantă Concluzii: pentru resursele naturale (sol, apă, aer, vegetaţie), 1. Rezervele de substanţă organică în sol (după sănătatea oamenilor şi animalelor. În tabelul 12 carbon) se micşorează faţă de martorul nefertilizat la sunt prezentate datele experimentale cu privire la aplicarea sistemului mineral de fertilizare, îndeosebi, producţia culturilor de câmp în substanţă uscată pe începând cu stratul 20-40 cm şi mai departe pe rotaţii, începând cu anul 1976. Fără o analiză mai profi lul solului. Astfel, azotul din îngrăşămintele detaliată este evident că nivelul de producţie la minerale contribuie la o mineralizare mai intensă aplicarea dozelor moderate şi înalte de îngrăşăminte a substanţei organice a solului. Sistemul organo- minerale cedează sau este echivalent cu cel obţinut mineral şi organic de fertilizare în asolament, din de la aplicarea concomitentă a îngrăşămintelor contra, contribuie la acumularea considerabilă a organice şi minerale în aceleaşi gradaţii. Efectul substanţei organice în stratul de sol 40-60 cm şi mai pozitiv al îngrăşămintelor organice pe fondul celor departe pe profi lul solului. minerale nu poate fi explicat doar prin majorarea 2. Pierderile anuale de substanţă organică cantităţii de nutriţie minerală a plantelor, ci şi prin a solului (după carbon) în stratul de 0-100 cm ameliorarea proprietăţilor agrofi zice şi biologice ale pentru perioada 1970-2009 la aplicarea sistemului solului. de fertilizare minerală în asolament au constituit Extrem de curios este faptul că îngrăşămintele 1087,2-1274,4 kg C/ha, iar pe martorul nefertilizat organice, aplicate separat pe parcursul ultimilor 600 kg C/ha. Sistemele de fertilizare organo- 18 ani, au asigurat cel mai înalt nivel de producţie minerală şi organică în asolament au contribuit la comparativ cu celelalte sisteme de fertilizare a acumularea substanţei organice pe profi lul solului solului în asolament, inclusiv aplicarea aceleiaşi 0-100 cm în diapazonul de 12,8-438,5 kg C/ha (după doze de gunoi de grajd împreună cu îngrăşămintele carbon). Atât reducerea rezervelor de substanţă minerale. Capacitatea plantelor de a se asigura organică pe fondul sistemului mineral de fertilizare, cu nutriţie în deplină măsură pe aceste variante cât şi acumularea substanţei organice a solului pe rămâne încă o problemă puţin studiată. Însuşi faptul fondul sistemelor organice şi organo-minerale de demonstrat anterior de formare preponderentă a fertilizare, s-au produs pe seama stratului de sol pe profi l mai adânc de 40 cm (până la 100 cm).

120 - nr. 1(20), martie 2011 Pedologie

3. Rezervele de azot total practic rămân fără diferite sisteme de fertilizare în asolament de la 70,1 schimbări pe întreg profi lul solului la aplicarea până la 84,9%, de aceea stabilirea unui complex de sistemului mineral de fertilizare, comparativ cu măsuri pentru managementul raţional al substanţei martorul nefertilizat, iar la aplicarea sistemelor de organice a solului pe întreg profi lul solului devine fertilizare organo-minerală şi organică în asolament o necesitate stringentă în evoluţia spre o agricultură are loc acumularea azotului total, preponderent în durabilă în Republica Moldova. straturile de sol mai jos de 40 cm pe profi lul solului. 4. Pierderile anuale de azot total în stratul Bibliografi e 0-100 cm pentru perioada 1970-2009 la aplicarea 1. Boincean B.P., Nica L.T., Stadnic S.S. Levigarea nitraţilor la culturile de câmp în stepa Bălţului. sistemului mineral de fertilizare în asolament au Akademos, Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă, constituit 188,7-195,1 kg N/ha, fi ind la nivelul nr.1 (16), 2010, p.91-98. martorului nefertilizat – 189,5 kg N/ha. Pierderile de 2. Boincean B., Nica L. Productivity, fertilization azot au fost mai mici pe fondul sistemelor organo- and fertility of cernoziom soil in the steppe zone of minerale şi organice de fertilizare în asolament, Moldova. In: Mineral versus organic fertilization. constituind 57,7-108,2 kg N/ha. Pierderile au avut Confl ict or synergies? Proceeding of the 16th international loc preponderent pe seama stratului 40-100 cm symposium of the international Scientifi c Centre of la aplicarea sistemului mineral de fertilizare în Fertilizers (CIEC), 16-19 September, 2007, Gent, asolament şi 0-40 cm la aplicarea sistemelor de Belgium, p.102-109. fertilizare organo-minerală şi organică. 3. Drinkwater L.E., Schipanski M., Snap S.S. and Jackson L.E. Ecologically based nutrient management. 5. Bilanţul carbonului pe toate sistemele de Chapter 6 in the book: Agricultural systems. Agroecology fertilizare în asolament este profund negativ, mai cu and rural innovation for development. Elsevier, seamă, pe fondul sistemului mineral de fertilizare. Amsterdam, 2008, pp.161-210. Coefi cientul de humifi care a gunoiului de grajd la 4. Gliessman S.R. Agroecology. Ecological aplicarea separată a îngrăşămintelor organice în processes in sustainable agriculture. Editor: Eric Ehgles, doză de 15 t/ha, în ambele perioade de executare a Lewis Publisher, Boca Raton, 2000, 357 p. experienţei (1970-2009 şi 1991-2009), a constituit 5. Khan S.A., Mulvaney R.L., Ellsworth T.R. and 14%. Coefi cientul de humifi care a gunoiului de Boast C.W. The myth of nitrogen fertilization for soil grajd creşte considerabil în stratul de sol pe profi l carbon sequestration. Environment Quality, 36, 2007, pp.1821-1832. mai jos de 20 cm doar la aplicarea îngrăşămintelor 6. Mulvaney R.L., Khan S.A. and Ellsworth organo-minerale. T.R. Synthetic nitrogen fertilizers deplete soil nitrogen: 6. Bilanţul azotului la fel este profund negativ a global dilemma of sustainable cereal production. pe toate sistemele de fertilizare în asolament pentru Environment Quality, 38, 2009, pp. 2295-2314. stratul 0-100 cm, dar mai ales la aplicarea sistemului 7. Seiter S., Horwath W. Strategies for managing mineral de fertilizare. Coefi cientul de utilizare a soil organic matter to supply plant nutrients. Chapter 9 azotului pentru perioada 1973-2000 scade de la in book: “Soil organic matter in sustainable agriculture” 31,4 până la 14,8% odată cu majorarea dozelor de edited by Fred Magdoff and Ray Weil, CRC Press, USA, fertilizare minerală, stabilizându-se în limitele 20,0- pp.269-293. 25,7% la aplicarea sistemului organo-mineral de 8. Боинчан Б.П. Экологическое земледелие в Республике Молдова (севооборот и органическое fertilizare. Coefi cientul de utilizare a azotului din вещество почвы), Chişinău, Ştiinţa, 1999, 263 p. îngrăşămintele minerale scade drastic (până la zero) 9. Боинчан Б.П. Севооборот и урожайность în perioada 1991-2008, odată cu lărgirea diversităţii полевых культур на черноземных почвах Молдавии. culturilor în asolament. Сборник докладов Международной научной 7. Cu cât este mai înaltă diversitatea culturilor конференции «Севооборот в современном în asolament, cu atât este mai mare rolul azotului земледелии», Москва, Издательство МСХА, 2004, din sol în asigurarea necesităţii plantelor în azot, с.43-49. cu reducerea concomitentă a efi cacităţii azotului 10. Докучаев В.В. Русский чернозем. Отчет din îngrăşămintele minerale. Capacitatea solului Вольному экономическому обществу. Издание второе. Государственное издание сельскохозяйственной de a aproviziona cu azot plantele urmează să fi e литературы, Москва, 1952, 634 с. evaluată experimental în fi ecare gospodărie agricolă 11. Костычев П.А. Почвы Черноземной области în scopul optimizării cheltuielilor economice России. Их происхождение, состав и свойства. la aplicarea îngrăşămintelor minerale de azot şi Государственное издательство сельскохозяйственной reducerii pericolului volatilizării în atmosferă sau литературы, Москва, 1949, 239 с. levigării nitraţilor în apele subterane. 12. Пономарева В.В., Плотникова Т.А. Гумус и 8. Ponderea fertilităţii solului în formarea почвообразование. Ленинград, Наука, Ленинградское nivelului de producţie variază pe variantele cu отделение, 1980, 221 с.

nr. 1(20), martie 2011 - 121 Akademos

ŞTIINŢA Enciclopedia reprezintă o lucrare ştiinţifi că sau ştiinţifi co-populară ce conţine informaţii/cunoştinţe ENCICLOPEDICĂ, din toate ramurile ştiinţei şi artei, ale activităţii DOMENIU practice (enciclopedie universală) sau numai dintr-un anumit domeniu (enciclopedie de ramură, tematică). AL CERCETĂRII Ea clasifi că ramurile cunoaşterii propunând o ierarhie a cunoştinţelor, de la general la particular. Cum ACADEMICE nu poate fi prezentat absolut totul, sunt selectate, din fi ecare ştiinţă, elementele esenţiale privind dr. conf. univ. Constantin MANOLACHE, conceptele, instrumentarul, adevărurile stabilite director, Institutul de Studii Enciclopedice prin controverse. Enciclopedia se elaborează ca dr. Didina ŢĂRUŞ lucrare unitară în baza unor cunoştinţe preexistente, fi ind un proiect intelectual şi editorial de selectare, tezaurizare şi organizare conform unei ordini ENCYCLOPEDIA SCIENCE: BRANCH specifi ce. Accelerarea fenomenelor şi proceselor, OF ACADEMIC RESEARCH The given work approaches aspects profunzimea schimbărilor din lumea contemporană regarding the premises for self identifying of au drept rezultat creşterea progresivă a volumului the encyclopedic science as a fi eld of academic cunoştinţelor. De aceea lucrările enciclopedice, cu research, under the conditions of a longstanding oferta lor de informaţii sistematizate, constituie elaboration practice. By underlying the scientifi c nişte surse indispensabile pentru o informare rapidă, research component associated with the selecting sigură şi verifi cabilă. Enciclopedia nu doar refl ectă and organizing of the terminological repertory nivelul ştiinţelor şi culturii din epocă, ci marchează by analytical methods of classifying sciences mentalitatea epocii respective. through references to related terms, it is stressed Operând cu cunoştinţele ca obiect, activitatea out the necessity of clarifying epistemological de elaborare şi editare a unei enciclopedii are aspects that refer to encyclopedic science componenta sa de cercetare ştiinţifi că. Astfel, fi ind defi nition as an autonomous one by means of un produs lexicografi c onomasiologic, enciclopedia the given researches through the paradigm, the object research and the research problems, the presupune cercetări de ordin lexicografi c asupra frontiers and it’s interferences with other sciences. termenilor/denominaţiilor. Selectarea şi organizarea Being given the Th. Kuhn’s idea according to repertoriului terminologic, a registrelor de termeni which, the basis of a practical research and of a ramurali necesită aplicarea metodelor analitice, consensus in a scientifi c area isn’t the scientifi c a metodelor de clasifi care pe criteriile logice ale theory, in fact it is it’s paradigm, here are structurii interioare a fi ecărei ştiinţe/arte. Metoda exposed considerations regarding the legitimacy referinţei, aplicată termenilor corelaţi din cadrul of self identifying of the encyclopedic science aceleiaşi ştiinţe/arte sau din diverse ştiinţe/arte, through it’s defi nitive paradigm- encyclopedic constituie un instrument de integrare a cunoştinţelor order. Together with the research mission, it is şi, totodată, de construcţie a traiectoriilor de căutare underlined the role of the encyclopedic science a informaţiilor înrudite după conţinut. Cercetarea in the dialogue promotion among sciences, in enciclopedică se bazează nu doar pe anumite the knowledge dissemination process that bear a special or universal character. metode, ci şi pe o serie de principii. În contextul celor menţionate, se impune clarifi carea mai multor aspecte de ordin epistemologic – rodul acestor Preliminarii cercetări ştiinţifi ce complexe, multidisciplinare Termenii „enciclopedie”, „enciclopedism” se afl ă poate fi considerat drept ştiinţă autonomă? Această în circuit pe parcursul mai multor secole. În general, eventuală ştiinţă are o paradigmă conturată şi nişte activitatea enciclopedică s-a manifestat pe trei mari probleme de cercetare? Care ar fi alte elemente direcţii: crearea bibliotecilor prin acumularea şi defi nitorii, inclusiv frontierele ei şi interferenţele cu păstrarea scrierilor pentru savanţi, dar şi pentru alte ştiinţe? marele public; crearea muzeelor şi a colecţiilor de artă, restaurarea lor şi expunerea în atenţia Enciclopedismul modern: premise pentru un publicului; editarea dicţionarelor şi enciclopediilor, consens conceptual care prezintă universul cunoştinţelor sub formă de Din perspectiva prezentului, Enciclopedia nu are articole succinte, elaborate de către experţi şi maeştri o istorie prea îndelungată, mai veche fi ind dorinţa din cadrul disciplinelor cunoaşterii şi artelor. de a colecta, clasifi ca şi distribui cunoştinţele.

122 - nr. 1(20), martie 2011 Enciclopedie

De la reprezentarea pe table de argilă până la sur les origines des connaissances humaines de versiunile digitale de astăzi, s-a parcurs o cale Condillac, Dictionnaire philosophique de Voltaire milenară. Primele sisteme de organizare a ştiinţelor (614 articole). au fost elaborate încă în antichitate, modelul lui În secolul al XIX-lea, Encyclopedia britannica Aristotel fi ind utilizat multă vreme. În Evul Mediu, şi l‘Allgemeine Enzyclopädie a lui Ersch şi Gruber enciclopediile erau concepute ca un cerc închis, (167 volume) urmează modelul enciclopediei lui D. al cărui centru simboliza contemplarea adevărului Diderot şi D’Alembert. La sfârşitul aceluiaşi secol, etern, înţelepciunea. La sfârşitul secolului al XIII- B. P. Hasdeu editează Etymologicum Magnum lea, pentru prima dată este propus arborele ştiinţelor, Romaniae. În anii 1898–1901, cărturarul C. ca imagine a cunoştinţelor profane şi religioase. Diaconovici redactează Enciclopedia română (3 Umaniştii Epocii Renaşterii erau absorbiţi de utopia vol.), editată la Sibiu de Asociaţiunea ASTRA. cunoaşterii totale, dedusă logic din câteva principii. În secolul al XX-lea, în Italia, Austria, Portugalia, La începutul secolului al XVII-lea, F. Bacon propune Cehia, SUA etc. apar enciclopedii naţionale. D. Gusti o altă imagine a cunoaşterii: arborele este urmat de coordonează Enciclopedia României (4 vol., 1938– oceanul cunoaşterii, cunoştinţele nemaifi ind un 1943). Printre cele mai importante enciclopedii ale tezaur vechi ce trebuie prezervat, ci un ansamblu secolului se consideră: Encyclopaedia Britannica de mici cuceriri, pe un teren virgin nemărginit. (30 vol., 1978); Der Grosse Brockhause (12 vol., Cunoaşterea începe să înglobeze, pe lângă ştiinţele 1977–1981); Meyers Neues Lexicon (18 vol., speculative, şi pe cele tehnice. În faţa unei creşteri 1972–1978); Enciclopedia hispano-americană (80 considerabile a volumului cunoştinţelor, spiritele vol., 1905–1933); Grand Larousse Encyclopédique moderne precum G. Leibnitz visau la un limbaj exact (10 vol., 1960–1964); Большая Советская şi universal sau doreau să elaboreze un repertoriu al Энциклопедия (66 vol., 1926–1947; 30 vol., 1969– lumii vii. 1978, ed. III); Encyclopédie de l’Islam (4 vol. şi 5 Epoca Iluministă a fost anticipată de apariţia în fascicule, 1913–1936); Enciclopedia americană (30 secolul al XVII-lea a primei enciclopedii a lui J. H. vol., 1962); Marele dicţionar enciclopedic italian Alsted – Encyclopaedia (7 vol., 1630), ce a servit (20 vol., 1966–1973); Encyclopaedia Universalis drept reper enciclopediilor iluministe care i-au (Franţa, 30 vol., 2008); Encyclopaedia Judaica (16 urmat, operelor lui J. A. Comenius, G. Leibnitz, vol., 1971) ş.a. Enciclopediile republicilor sovietice D. Diderot şi D’Alembert. Lucrările lui Fontenelle, – Украинская советская энциклопедия (17 vol., Entretiens sur la pluralité des mondes (1686) şi 1959–1965), Enciclopedia Sovietică Moldo veneas- P.Bayle, Dictionnaire historique et critique (1697), că (8 vol., 1970–1981) ş.a. au fost realizate conform popularizau gândirea bazată pe fapte şi experienţă, metodologiei şi standardelor editoriale sovietice. curiozitatea pentru inovaţii. În tratarea subiectelor Acest tablou impresionant al marilor lucrări, fi lozofi ce se aplică metodele experimentale care elaborate pe parcursul ultimelor secole, pune evoluează treptat spre empirism. problema premiselor ştiinţifi ce în conceperea, Secolul al XVIII-lea a fost unul enciclopedic structurarea, organizarea lor lexicografi că etc. prin însuşi spiritul său ştiinţifi c. Mişcarea intelectuală Trebuie menţionat faptul că, în spaţiul post- a enciclopediştilor iluminişti a promovat ideea sovietic, dezbaterile pe marginea acestui subiect unei arhitecturi ştiinţifi ce şi morale a cunoaşterii. sunt sporadice şi lipsite de amploare. Enciclopediile Domeniile nu se specializau; în ştiinţe, arte, sovietice s-au bazat pe recomandări metodice politică, religie se editau dicţionare, lucrări de cu caracter preponderent aplicativ, pe parametri sinteză. Enciclopedia lui D. Diderot şi D’Alembert intuitivi în distribuirea spaţiului editorial pentru – Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné des articolele din diferite ştiinţe/arte. sciences, des arts et des métiers (17 volume, În general, în plan istoric, în elaborarea şi suplimentate de 11 volume de planşe, 1751–1772) editarea lucrărilor enciclopedice au prevalat – este prima lucrare modernă de proporţii care preocupările aplicative. De la enciclopediile a consacrat conceptul enciclopediei şi a servit antice, cu organizare rudimentară în formă de liste drept model pentru tot ce a urmat în domeniu. În de termeni, la inventarele, „oglinzile”, în epoca aceeaşi perioadă, se editează lexiconul iniţiat de J. mijlocie, până în secolul al XVII-lea, acestea nu H. Zedler (Grosses vollstendiges Universallexikon aveau un fundament teoretic dezvoltat. Abia în aller Wissenschafften und Künste, 68 vol., 1732– Epoca Iluministă se conturează baza teoretică şi 1754), L’Esprit des lois de Montesquieu (31 vol.), se afi rmă conceptul enciclopediei, prin contribuţia l‘Histoire naturelle de Buffon (36 vol.), l‘Essai semnifi cativă a lui D.Diderot şi D’Alembert.

nr. 1(20), martie 2011 - 123 Akademos

Continuitatea în acest sens se manifestă în cunoştinţelor despre Univers, pe de altă parte. De valorizarea conceptului Enciclopediei lui Diderot şi fapt, D’Alembert propune aplicarea celor două hărţi D’Alembert în epoca contemporană, fi ind relevante „de scară mică” (modelul arborescent şi schema exemplul Enciclopediei Universalis, structurată referinţelor) drept ghid prin labirintul Universului, după un model adaptat al celei din secolul al ele fi ind complementare articolelor enciclopedice, XVIII-lea, cercetările la nivel universitar asupra considerate hărţi „de scară mare”. Dar în realitate, metodelor aplicate la organizarea enciclopediei în problema stă în limitele acelei cartografi i, care nu cauză etc. În 2002, revista cu o denumire sugestivă putea fi sufi cientă pentru orientarea în labirintul – Recherches sur Diderot et sur l‘Encyclopédie, Universului şi cunoaşterea lui globală. publică materialele unui colocviu din anul 2000 Autorii Enciclopediei au oferit soluţii şi pentru de la Universitatea Paris 7 – Denis Diderot problema polisemiei, prin indicarea denumirii consacrat celor 250 de ani de la începerea editării ştiinţei/artei fi ind posibilă asocierea fi ecărui termen Enciclopediei. Dezbaterile denotă importanţa cu defi niţia concretă din ramura în care era utilizat. pentru generaţiile actuale a abordării conceptuale a Vom consemna, în context, că această metodă lui Diderot şi D’Alembert, în particular, a modelului este aplicată şi în prezent în fi xarea cazurilor de de raţionalitate enciclopedică clasică – arborele. omonimie, la includerea termenilor multidisciplinari Modelul arborescent, pe care îl dezvoltă Diderot, în registrele ramurale. delimitând rădăcinile, tulpina, ramurile, frunzele, pentru a organiza cunoştinţele despre Univers Consideraţii privind paradigma şi problemele într-un ansamblu coerent şi sintetic, se bazează pe de cercetare în cadrul ştiinţei enciclopedice Sistemul fi gurat de cunoştinţe umane conceput de Unul dintre criteriile recunoaşterii unei ştiinţe D’Alembert care s-a inspirat, la rândul său, din constă în existenţa formei instituţionalizate de sistemul lui F. Bacon şi din teoriile epistemologice cercetare. În spaţiul actual al Republicii Moldova, ale iluminiştilor. Arborele are la rădăcină înţelegerea/ cercetările enciclopedice s-au desfăşurat în anii percepţia umană, de la care pornesc 3 mari ramuri ’70 ai sec. al XX-lea, fi ind reluate recent în cadrul – memoria, raţiunea şi imaginaţia, în cadrul cărora Academiei de Ştiinţe. Experienţa autohtonă în ştiinţele/artele sunt organizate în clase şi subclase. acest domeniu, raportată la cea a majorităţii altor Astfel, clasifi carea se sprijină nu pe natura obiectului ţări, este extrem de limitată. Pe de altă parte, abordat, ci pe modul în care acesta este perceput de activitatea practică îndelungată pe plan global nu a către om. generat teorii care să ateste indubitabil identitatea Drept element defi nitoriu al metodei de şi maturitatea ştiinţei enciclopedice. Totuşi, acest organizare a Enciclopediei poate fi considerată fapt nu constituie un impediment în încercarea de a ordinea enciclopedică concepută din 3 componente legitima identitatea unei ştiinţe. Astfel, în limbajul – denumirea ştiinţei la care se referă un anumit actual al teoriei cunoaşterii, un element defi nitoriu articol, rangul ştiinţei respective în cadrul arborelui şi în acest sens, manifestat prin activitatea de cercetare, legăturile articolului cu alte articole, prin intermediul este paradigma ştiinţei, o construcţie mentală care referinţelor. Esenţa ei constă în localizarea simultană oferă comunităţii ştiinţifi ce suportul creativităţii pe a articolelor enciclopedice, ordonate alfabetic, şi în o perioadă îndelungată. Th. Kuhn consideră că baza cadrul clasifi cării arborescente a ştiinţelor/artelor, cercetării practice şi a consensului într-o ştiinţă care prin ataşarea denumirii ştiinţei. Totodată, metoda a atins stadiul maturităţii, nu este teoria ştiinţifi că, referinţelor, reprezentând legăturile dintre termeni, ci paradigma ei. El îşi argumentează teza respectivă integrează textele şi, implicit, cunoştinţele înrudite. prin afi rmaţia că cercetarea ştiinţifi că, la acest Conceptul ordinii enciclopedice este actual şi în nivel, nu este condusă în primul rând de teorii şi prezent, iar metoda referinţelor este considerată de de reguli metodologice generale, ci de experienţe experţi drept o anticipare a hipertextului aplicat în împărtăşite în comun, de realizări ştiinţifi ce universal enciclopediile electronice actuale. Trebuie remarcat recunoscute, fi xate în paradigme. În calitatea lor faptul că exegeţii concepţiei Enciclopediei constată de exemple concrete de formulări şi de soluţii ale o anumită contradicţie între scepticismul fi lozofi c al problemelor ştiinţifi ce, paradigmele constituie Epocii Iluministe în ce priveşte limitele percepţiei temelia consensului în cadrul unei comunităţi de umane, lacunele cunoaşterii globale a Universului practicieni asupra elementelor fundamentale ce comparat cu un labirint, pe de o parte, şi utilizarea caracterizează cercetarea ştiinţifi că matură. de către D’Alembert a ordinii enciclopedice ca În această ordine de idei, activitatea enciclopedică poate fi considerată drept activitate de cercetare tentativă de a întocmi o cartografi e completă a a unor practicieni de-a lungul secolelor care s-a

124 - nr. 1(20), martie 2011 Enciclopedie bazat pe modele de soluţii obţinute pe parcurs. Nu în formarea repertoriului terminologic (analiza există sufi ciente argumente pentru a susţine că este denominaţiei noţiunilor, selectarea terminologiei vorba de o ştiinţă ajunsă la maturitate, se poate pe ramuri ale ştiinţei ş.a.); pe polisemia/omonimia însă afi rma că paradigma ştiinţei enciclopedice, termenilor ştiinţifi ci multidisciplinari; pe principii ordinea enciclopedică, s-a conturat în timp şi şi metodologie de completare şi de organizare a fost recunoscută de comunitate. În secolul al a registrelor de termeni pentru enciclopediile XVIII-lea, iluminiştii s-au apropiat cel mai mult universale şi tematice; pe norme şi modele de de formularea acestei paradigme. Prin propunerea structură şi conţinut al articolelor enciclopedice; pe modului de defi nire a ordinii enciclopedice, elaborarea lucrărilor cu conţinut enciclopedic; pe D. Diderot şi D’Alembert au oferit soluţii istoria enciclopedismului. practicienilor enciclopedişti, inclusiv celor Spre deosebire de timpurile trecute când contemporani. omul aspira să cunoască „artele libere” precum Bineînţeles, în ultimele două secole de după gramatica, retorica, dialectica şi aritmetica, în D. Diderot şi D’Alembert, s-a produs o evoluţie prezent cunoaşterea este segmentată pe domenii a modalităţilor de reprezentare a realităţii şi a tot mai restrânse, care continuă să se dividă şi să se universului de către ştiinţe. Tabloul general ştiinţifi c multiplice, împreună cu descoperirile şi cu teoriile al lumii a căpătat un caracter integrativ, neliniar, lor. În acest context, pe lângă misiunea de cercetare, odată cu apariţia ştiinţelor noi, precum cibernetica, ştiinţa enciclopedică, integrativă şi multidisciplinară, informatica, sinergetica etc., fundamentându- dar cu o identitate neconfi rmată pe deplin, are se pe paradigmele neliniarităţii, autoorganizării, un rol social de mare importanţă. Produsele ei, dezvoltării durabile etc. Prin prisma acestei evoluţii, enciclopediile şi dicţionarele enciclopedice, rămân defi nirea ordinii enciclopedice presupune cercetări a fi mijloace unice, care, în urma eforturilor de noi în domeniul metodelor de clasifi care a ştiinţelor. selectare, sinteză şi simplifi care, asigură accesul Totodată, la etapa actuală, o enciclopedie, ca mod publicului larg la cunoaşterea specializată. Este de tezaurizare şi diseminare a cunoştinţelor, nu vital ca noile descoperiri în biologie, fi zică, mai poate contribui doar la satisfacerea curiozităţii medicină, chimie etc. să devină cunoscute unui cerc omului. Misiunea ei s-a extins la noţiunea de mult mai larg decât cel al specialiştilor în domeniu. alimentare a refl ecţiei colective, care are nevoie Este important ca şi specialiştii să judece nu doar să înţeleagă, să soluţioneze dileme, să promoveze din perspectiva rigorilor propriului domeniu, ci să- progresul înfruntând provocările timpului. În acest şi adapteze raţionamentele prin intermediul unei context, aspectele ce ţin de defi nirea obiectului culturi generale, ştiinţifi ce şi umaniste şi să le facă ştiinţei enciclopedice se impun a fi precizate în accesibile percepţiei publicului. Aceasta ar permite corelaţie cu defi nirea scopului ei, respectând ca dialogul ştiinţelor să se extindă în afara mediului cerinţele completitudinii şi veridicităţii. Or, în savanţilor, cuprinzând publicul larg, media, realizarea scopului enciclopediei de asigurare a instituţiile de educaţie şi de cultură. accesului la cunoştinţele umane, utilizatorul trebuie ajutat să descifreze legăturile existente între acestea Bibliografi e pentru a-i oferi noi perspective de cunoaştere. 1. Al. Băeşanu. Recunoaşterea problemei Motivele ce au justifi cat aventura ştiinţifi ce. În Revista Româna de Studii Culturale (pe enciclopediştilor în secolul al XVIII-lea sunt Internet). Nr. 3, 2004. www.rocsir.goldenideashome. pertinente şi astăzi. Dar şi o serie de alte argumente, com/archiv/2004_3/Encyclopédisme et Savoir: du cum ar fi explozia, multiplicarea cunoştinţelor, papier au numérique. Institut national de recherche declinul culturii generale în favoarea cunoştinţelor pédagogique, avril 2006. www.inrp.fr/vst specializate şi haosul ce domină ciberspaţiul vin 2. Ş. Iancu. Spaţiul, timpul şi ştiinţa integrativă. în sprijinul asigurării continuităţii în valorifi carea Academia Română. www.noema.crifst.ro/doc/2002 ideilor enciclopediste. În cercetarea enciclopedică 3. M. Leca-Tsiomis. Une tentative de conciliation actuală, se prefi gurează probleme ştiinţifi ce entre ordre alphabétique et ordre encyclopédique. axate pe delimitarea bazei conceptuale a ştiinţei Recherches sur Diderot et sur l‘Encyclopédie, enciclopedice şi pe interferenţele cu alte ştiinţe; pe numéro 40-41 (octobre 2006). http://rde.revues.org dezvoltări în domeniul ordinii enciclopedice (metode 4. Recherches sur Diderot et sur l‘Encyclopédie. de clasifi care a ştiinţelor, sistemul referinţelor Numéro 31-32 (Avril 2002). Mis en ligne le 1 între termenii corelaţi etc.); pe aspecte structurale septembre 2006. http://rde.revues.org/index203. în elaborarea lucrărilor cu caracter enciclopedic html (universale, tematice); pe aspecte onomasiologice

nr. 1(20), martie 2011 - 125 Akademos

COLONIŞTII GERMANI O salutară şi fructuoasă colaborare între Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei şi ÎN BASARABIA Moldova-Institut Leipzig s-a concretizat în luna octombrie 2010 într-o amplă expoziţie tematică Dr.hab. Elena PLOŞNIŢA intitulată sugestiv „Oameni cuvioşi şi harnici...” (Coloniştii germani în Basarabia). Mesajul expoziţional a oferit vizitatorilor o privire panoramică THE GERMAN COLONISTS IN asupra istoriei de 125 de ani a coloniştilor germani în BESSARABIA sudul Basarabiei. The article is devoted to a topical but poorly La organizarea valoroasei expoziţiei au participat studied theme in modern historical science – the Universitatea Liberă din Berlin, Fundaţia Friedrich- role of German colonists in economy and cultural Ebert, Forumul Moldo-German, Arhiva Naţională a life of the Bessarabia. The author presents this Republicii Moldova, Muzeul Naţional de Etnografi e theme on the basis of the temporary exhibition that şi Istorie Naturală. Crearea expoziţiei a fost susţinută was inaugurated in the showroom of the National de Ambasada Germaniei în Republica Moldova. Museum of Archaeology and History of Moldova. Concepţia ştiinţifi că a expoziţiei a elaborat-o doctor Thanks to the good relations established between habilitat Ute Schmidt, profesor la Universitatea the National Museum of Archaeology and History Liberă din Berlin, iar design-ul a fost propus de of Moldova and the Moldova Institute Leipzig, the profesorul Ulrich Baehr. Diverse categorii de piese two institutions with the assistance of the German – documente, imagini, carte, obiecte personale, Embassy in Moldova and other institutions have materiale complementare etalate în expoziţie au avut organized at the end of 2010 a great exhibition drept scop întregirea istoriei de 125 de ani, pe cât dedicated to the German colonists in Bessarabia de bogată în evenimente, pe atât de zbuciumată, a for the period from the 19th century to 1940. The coloniştilor germani în sudul Basarabiei, readucerea exhibition entitled “Pious and Hardworking în memoria contemporanilor a unor personalităţi şi People“consists of two parts and more than fapte din viaţa comunităţii germane. 150 items namely photographs, documents, Inaugurarea expoziţiei a avut loc într-o atmosfe- medals and personal objects. The purpose of this ră somptuoasă cu participarea publicului larg, dar exhibition was to show to the public one of the most şi a numeroşi diplomaţi şi istorici din ţară şi străi- important pages of history of Bessarabia - the nătate. Ingo Rǖdiger Isert, preşedintele Asociaţiei German colonists, their life in the foreign country, germanilor din Basarabia în Stuttgart, a subliniat la occupations and traditions, their contribution to vernisaj că „expoziţia demonstrează existenţa unui the development of the Bessarabia and promote trecut frumos” şi a chemat la „construirea împreună cultural relations between German and Republic a unui viitor frumos”. Ute Schmidt a menţionat că of Moldova. istoria coloniştilor germani este prezentată ca o „is- torie colorată ce are concordanţă cu ziua de astăzi

Aspect de la expoziţia "Oameni cuvioşi şi harnici..." (Coloniştii germani în Basarabia)

126 - nr. 1(20), martie 2011 Istorie

şi reprezintă un simbol al le- găturii coloniştilor şi a urma- şilor cu fosta lor patrie”. Gh. Postică, vice-ministrul Cul- turii, a remarcat faptul că „în trecutul nu prea îndepărtat, pe teritoriul Basarabiei a existat o importantă colonie germa- nă care a contribuit esenţial la dezvoltarea culturală şi social- economică a ţinutului, dovadă a acestui fapt fi ind şi valorile culturale germane perpetuate în timp şi moştenite de către noi, acestea reprezintând un prilej aparte pentru a promova o colaborare şi mai strânsă în- tre ţările noastre”. Expoziţia a fost structurată Interiorul unei locuinţe germane, 1920 în două capitole, reperele cronologice cuprinzând anii agricultor ş.a.), precum şi de a se încadra într-un 1814-1940. Cel dintâi este unul fotodocumentar şi anume statut social (existenţa unei familii)”1. refl ectă colonizarea sudului Basarabiei, prezentând Colonizarea sudului Basarabiei s-a realizat în printr-o expunere ilustrativă, prin imagini şi documen- câteva etape. Primii colonişti au venit din Polonia, ei te etapele de colonizare, întemeierea primelor sate întemeind şi primele localităţi – Tarutino şi Borodino. germane în Basarabia – Hoffnungstal, Friedenstal, Al doilea grup de colonişti s-a îndreptat spre Alexanderfeld, rolul Comitetului de asistenţă socială Basarabia din sud-vestul Germaniei, cei mai mulţi pentru coloniştii din sudul Rusiei, creat la 1818, în din Württemberg. Oferta lui Alexandru I a exercitat procesul de colonizare. Compartimentele tematice o mare putere de atracţie pentru mulţi locuitori din ale capitolului ilustrează viaţa satului german în Württemberg. Motivele pentru emigrarea în masă sudul Basarabiei, ocupaţiile coloniştilor, inclusiv din sud-vestul Germaniei au fost de natură politică, agricultura, comerţul şi meşteşugul, viaţa spirituală şi economică sau religioasă. Alţi colonişti au sosit în educaţia – religia, şcoala, morala, relaţiile interetnice Basarabia din partea franceză a Elveţiei şi din Alsacia. şi mentalitatea. Culorile folosite pe fundal creează o Ţarul rus a promis tuturor coloniştilor scutirea de ambianţă potrivită şi o relaţie de compatibilitate între toate impozitele şi obligaţii pe o perioadă de 10 ani, text şi imagine. o sumă de 270 de ruble pentru stabilirea la locul nou, Primul capitol al expoziţiei se asociază cu o destinată familiilor sărace, un teren agricol de 60 de carte deschisă ce cuprinde multe imagini, text şi desetine în proprietate permanentă pentru fi ecare fotografi i. Anume fotografi a a prezentat un interes familie, câte cinci kopeici zilnic fi ecărei persoane documentar deosebit, plin de semnifi caţie pentru pentru alimentare până la prima recoltă de cereale. istoria coloniştilor germani, datorită capacităţii ei Coloniştii erau eliberaţi de recrutare şi încartiruire de a fi captat realitatea ce poate fi privită şi astăzi. militară, aveau dreptul să-şi construiască biserici Modul de expunere a asigurat o diversitate de text conform credinţei şi să-şi promoveze tradiţiile şi culori, determinând o retrospectivă de ansamblu a religioase. În pofi da privilegiilor şi asistenţei acordate istoriei colonizării sudului Basarabiei, neobositoare şi pentru construcţia de case, condiţiile de viaţă pentru interesantă. Circuitul expoziţional se deschide cu nişte coloniştii germanii, mai ales în primele două decenii, compartimente tematice, în culoare verde, consacrate s-au dovedit a fi destul de anevoioase. Frigul, foamea, începutului colonizării sudului Basarabiei. Procesul epidemiile au luat viaţa multora dintre ei. acesta începe în anul 1813, după ukazul ţarului rus Un rol important l-a jucat Comitetul de asistenţă Alexandru I, din 29 noiembrie 1813. Prin acest ukaz, socială pentru coloniştii din sudul Rusiei, menit să-i ţarul invita coloniştii germani să se stabilească în recepţioneze pe germanii care se mutau în Basarabia Basarabia, partea de est a Principatului Moldova, şi să le asigure respectarea juridică a privilegiilor şi anexată la Rusia, după pacea de la Bucureşti din 28 facilităţilor oferite de statul rus. Acest comitet înles- mai 1812, promiţându-le pământ, libertate şi diverse nea, de asemenea, relaţia coloniştilor cu ofi cialităţile privilegii. Acţiunea de colonizare „a fost minuţios ruse. El a fost înfi inţat în 1818 la Chişinău, iar concepută şi organizată; recrutarea însăşi s-a făcut în baza unor condiţii stricte, printre care cea de a poseda 1 Luminiţa Fassel, O istorie de 126 de ani: germanii din o meserie (pantofar, croitor, fi erar, olar, ţesător, zidar, Basarabia. În: Patrimoniu, 1991, nr.3, p. 15.

nr. 1(20), martie 2011 - 127 Akademos funcţionarii lui erau, la început, remuneraţi de stat. Gnadental – Valea clemenţei, Hoffnungstal – Valea Din 1821, sediul acestui comitet se mută la Odesa. speranţei, Friedenstal – Valea păcii. Din 1818 Un stand al expoziţiei a fost consacrat activităţii autorităţile ruse acordau aşezărilor coloniştilor Comitetului, evocând evenimente din viaţa denumiri în memoria războiului din 1812 – Tarutino, coloniştilor şi unele probleme rezolvate de această Borodino, Leipzig, Arzis, Teplitz. Călătorii străini instituţie temporară. şi locuitorii băştinaşi erau surprinşi de ordinea, În istoria formării comunităţii germane în organizarea şi curăţenia ce domnea în localităţile Basarabia distingem două perioade: stabilirea şi coloniştilor. Unul dintre coloniştii germani, bunăoară, dezvoltarea coloniştilor sub administraţia rusă Aloys Schertzinger, emigrat încă în 1804 la Sankt (1814-1918) şi evoluţia comunităţii sub administraţia Peresburg, în 1822, împreună cu Ignaz Lindl, se română (1918-1940). În prima perioadă delimităm stabileşte în sudul Basarabiei. Aloys a conceput două etape. Cea dintâi durează până la 1871, când planul localităţii Sărata în formă de cadran de ceas privilegiile promise de ţarul rus sunt întocmai şi a gestionat colonizarea localităţii împreună cu respectate. În acest an ţarul rus Alexandru II, prin arhitectul Edwgard de Pott. ukazul său din 4 mai, anulează vechile libertăţi şi Agricultura a fost sursa de bază ce asigura privilegii, fi ind dizolvat Comitetul de asistenţă existenţa coloniştilor germani din Basarabia. socială pentru comunitatea germană din sudul Principalele produse cultivate erau cerealele, Rusiei. Coloniştii au fost supuşi serviciului militar oleaginoasele, leguminoasele, produsele viticole, obligatoriu, care în armata rusă dura de la 6 la 15 precum şi creşterea cailor şi bovinelor. Printre primii ani. Recrutarea militară obligatorie, pusă în aplicare colonişti germani se afl au nu numai agricultori, dar şi începând cu anul 1874, a fost respinsă de către mulţi meşteşugari. În unele din localităţi ei au format colonişti din motive religioase şi percepută de ei ca ateliere industriale care produceau instrumente şi o încălcare a promisiunilor făcute de Alexandru I. utilaje pentru necesităţile gospodăriilor agricole. Începând cu 1881, coloniştii germani sunt obligaţi Vestite pentru calitatea lor erau căruţele coloniştilor, să-şi ia cetăţenia rusă, iar limba rusă devine limba fabricate în localităţile Teplitz, Alt-Posttal şi de predare în şcoală. Toate acestea pun începutul de Wittenberg. jure a rusifi cării coloniştilor germani. A urmat un val În populaţia Basarabiei germanii reprezentau o de emigrare din Basarabia, în special, în America. mică minoritate de aproape 3 la sută. Între germani În pofi da condiţiilor drastice, create de statul rus şi etniile conlocuitoare au existat totdeauna relaţii după 1871, populaţia germană era în permanentă de bună vecinătate. Căsătoriile mixte între germani creştere. Perioada anilor 1814-1871 este considerată şi alte etnii din Basarabia aproape că nu se practicau în istoriografi e ca „foarte favorabilă formării şi din cauza barierelor lingvistice şi religioase. Familiile evoluţiei comunităţii germane. Fiind scutită de coloniştilor erau numeroase, divorţuri aproape că nu impozite către stat şi de recrutare militară, populaţia existau. germană avansează numeric atât pe cale biologică, Biserica şi religia au avut o importanţă majoră în cât şi pe cea a migraţiei necontenite. Datele statistice viaţa obştească a coloniştilor germani. Rolul bisericii vin să ne demonstreze o ascendenţă remarcabilă a a fost în Basarabia nu numai confesional, dar şi acestei populaţii:1826 – 6 412 oameni; 1846 – 9 000 educativ, cultural prin organizarea învăţământului oameni;1861 – 35 501 oameni”2. Basarabia a fost primar, prin instruirea în limba germană, prin colonizată cu 2 400 de sufl ete, creşterea ulterioară a păstrarea tradiţiilor. Marea majoritate a germanilor acestei populaţii fi ind în ascensiune, la 1940 atingând erau luterani, un număr foarte mic – catolici. cifra de peste 93 422 persoane. Principiile morale de care se conduceau coloniştii Marea majoritate a germanilor locuiau la sate. erau evlavia, sârguinţa, modestia. Biserica promova Un compartiment al expoziţii, prin etalarea unor fotografi i care surprind momente, fenomene semnifi cative din viaţa coloniştilor, diagrame, texte informative refl ectă viaţa satului german în Basarabia şi ocupaţiile coloniştilor. Satele coloniştilor erau mari şi frumoase, cu străzi largi, de-a lungul străzilor creşteau arbori de salcâm şi uneori în mijlocul lor se afl a o apă curgătoare. Numele localităţilor oglindesc năzuinţele spirituale ale coloniştilor, cum ar fi

2 Ion Stratulat, Coloniile germane din sudul Clădirea administraţiei locale a localităţii Basarabiei. În. Tyragetia, 1997, nr. IV-V, p.235. germane Tarutino, 1910

128 - nr. 1(20), martie 2011 Istorie un sistem de protecţie socială fi nanţată în special prin un decret regal. În urma reformei agricole din donaţii din partea membrilor comunităţii. 1921 ce prevedea exproprierea loturilor mai mari Expoziţia propune vizitatorilor diverse materiale de 100 hectare, germanii au pierdut 16 la sută din privind sistemul de învăţământ al coloniştilor. proprietăţile funciare. Sistemul şcolar al germanilor a avut un impact la Pentru reprezentarea intereselor culturale şi nivelul întregii Basarabii. Cota analfabeţilor printre politice ale germanilor din Basarabia, în august germani în secolul al XIX-lea era de doar 2%. În 1920 a fost format Consiliul Popular German fi ecare localitate a coloniştilor exista şcoală primară. pentru Basarabia. Începând cu 1919 şi până în Colonia germană Arzis a fost întemeiată în 1816 1937, minoritatea germană a fost reprezentată în de 95 de familii de imigranţi din Prusia şi Polonia. Parlamentul de la Bucureşti. În expoziţie sunt expuse Populaţia era în permanentă creştere, în 1870 atingând fotografi i ce înfăţişează comuna Alexanderfeld II în cifra de 760 de bărbaţi şi 707 de femei, iar în 1900 în care, în 1930, locuiau 618 locuitori, dintre ei 572 de localitate erau 287 de elevi. Şcoala primară a jucat un germani. Este prezentată o informaţie largă despre rol important în dăinuirea limbii şi culturii germane viaţa acestui sat, inclusiv şcoala, biserica, diverse în Basarabia. În coloniile germane era dezvoltat şi diagrame şi scheme. O altă fotografi e prezintă un învăţământul secundar. Astfel, la Sărata, în 1844, a eveniment din Tarutino – demnitari la primărie de fost deschisă „Şcoala Werner”, fondată de Christian Ziua naţională a României, 10 mai 1934. Printre ei Friedrich Werner. Acesta a fost primul colegiu îi găsim pe primarul german A. Erdmann, ministrul pedagogic pentru profesori din sudul Basarabiei şi român Gheorghe Tătărescu. Ultimul, vorbind la cel mai vechi colegiu pedagogic din întreg Imperiul Tarutino în faţa germanilor, spunea: „Este dorinţa Rus. În 1908 la Tarutino a fost deschisă o şcoală noastră ca în România mare, care este nu doar mare, de băieţi, anterior în 1906 fusese deschisă o şcoală dar şi corectă şi toleranţă, să vă păstraţi obiceiurile pentru fete. Limba de predare era limba rusă. strămoşeşti, limba şi credinţa dumneavoastră; dorim Menţionăm că Şcoala Werner „accepta la studii doar să vă păstraţi şcolile acolo unde vi s-a luminat mintea; băieţi şi îi pregătea pentru cariera de învăţător, în dorim să vă păstraţi bisericile dumneavoastră în care timp ce Liceul de băieţi din Tarutino şi-a propus vi s-au consolidat sufl etele”. facilitarea accesului absolvenţilor la instituţiile de Presa în limba germană se lansează tocmai învăţământ superior, iar liceul de fete – stimularea în perioada interbelică: în 1919 apare primul ziar instruirii fetelor. Din motive practice, studierea la propriu Deutsche Zeitung Bessarabiens, iar în 1920 Liceul de fete era orientată spre exercitarea ulterior – Deutscher Volkskalender fur Bessarabien, ambele a funcţiei de învăţătoare, deoarece la Şcoala Werner tipărite la Tarutino. Germanii aveau şi librăriile lor, din Sărata, la început fetele erau admise doar la înfi inţate încă în secolul al XIX-lea la Sărata, Klostitz, ciclul primar”3. Astfel, coloniştii germani au avut Tarutino, Arzis. Principalul furnizor de carte era un sistem de instruire bine structurat şi au atins un Odesa, cel mai important centru de cultură germană nivel de instruire cu mult mai înalt decât alte etnii din sudul Rusiei. În 1922 coloniştii germani au reuşit din Basarabia. să creeze Muzeul Societăţii coloniştilor germani Declanşarea Primului Război Mondial a înrăutăţit din Basarabia (Museumverein der Deutschen condiţiile de existenţă a comunităţii germane. Viaţa Kolonisten Bessarabiens), urmele căruia se vor culturală a germanilor a fost paralizată din cauza regăsi în organizarea în 1952 la Stuttgart a Muzeului interdicţiei ofi ciale de a folosi limba germană în regional al nemţilor basarabeni (Heimatmuseum der public, în biserică şi chiar la înmormântări. În anii Deutschen aus Bessarabien). războiului, germanii basarabeni au fost înrolaţi în Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 armata rusă care lupta împotriva Germaniei. Deşi august 1939 a însemnat pentru coloniştii germani au fost loiali statului rus, ei au fost suspectaţi de începutul strămutării. În septembrie 1940 a fost colaborare cu germanii. Guvernul rus a ordonat în creată Comisia germano-sovietică care avea drept 1915-1916 exproprierea şi deportarea lor în Siberia. scop organizarea strămutării coloniştilor. Până Evenimentele din 1917 au împiedicat aplicarea la sfârşitul lunii octombrie 1940 a fost încheiată acestor măsuri. strămutarea a 93 500 de germani din Basarabia. Un interes aparte a prezentat compartimentul Astfel s-a încheiat istoria zbuciumată a coloniştilor expoziţiei dedicat perioadei interbelice în viaţa germani în Basarabia. coloniştilor germani. Este necesar să subliniem Primul capitol al expoziţiei se încheie cu faptul că reprezentaţii germanilor au salutat unirea prezentarea unor aspecte din viaţa urmaşilor Basarabiei cu România în anul 1918 şi au solicitat de coloniştilor germani, evidenţiindu-se rolul lor în la statul român să anuleze Legea rusă de expropriere, realitatea contemporană a fostelor colonii germane. ceea ce s-a şi realizat la 6 octombrie 1919 printr- Urmaşii coloniştilor germani din Basarabia vizitează permanent fosta patrie. Asociaţia germanilor din 3 Valentina Cirtoagă, Învăţământul secundar în coloniile Basarabia organizează regulat călătorii în fosta patrie germane din Basarabia. În: Tyragetia, 2004, nr. XIII, p. 139. şi sprijină numeroase proiecte sociale în spitale,

nr. 1(20), martie 2011 - 129 Akademos aziluri de bătrâni şi şcoli. Cu sprijinul germanilor, Bochmann, preşedintele Moldova-Institut Leipzig, în 1995 a fost renovată biserica din Sărata, în 2002 Igor Corman, preşedintele Forumului Moldo-German biserica din Albota. şi al Comisiei pentru Politică Externă şi Integrare Al doilea capitol al expoziţiei, însumând piese Europeană, Parlamentul Republicii Moldova, autentice – carte, documente, fotografi i, obiecte dr.Vasile Dumbravă, dr. Igor Şarov, dr. Ute Schmidt, personale – readuce în memoria contemporanilor Universitatea Liberă din Berlin ş.a. unele personalităţi ale comunităţii germane din Expoziţia „Oameni cuvioşi şi harnici...”(Coloniş- Chişinăul epocii moderne. În secolul al XIX-lea la tii germani în Basarabia) a fost una organizată Chişinău a existat o comunitate germană de circa cu inspiraţie şi har. Ea a atras un public numeros, 1 000 de persoane care a reuşit să creeze şi o Asociaţie interesat de fenomenul comunităţii germane în sudul culturală. Capitolul doi al expoziţiei, construit doar Basarabiei sau pur şi simplu de istoria Basarabiei, pe baze de piese autentice, a fost amplasat în centrul una din paginile căreia a fost scrisă de coloniştii sălii expoziţionale. Piesele de rezistenţă ale acestui germani. Succesul expoziţiei a permis itinerarea capitol sunt cele memoriale cu o deosebită valoare ei şi în alte localităţi ale republicii. Primul popas emoţională, cum ar fi două monograme ce au aparţinut s-a făcut la Comrat. Expoziţia a fost însoţită de un lui C. Schmidt, un însemn al primarului, donaţie din elegant pliant cu text bilingv – rusă şi română, de partea comunităţii evreieşti din Chişinău. Nu mai o publicaţie informaţională agreabilă în trei limbi puţin importantă este scrisoarea de gratitudine, – germană, română, rusă şi de un afi ş. În perioada semnată de C. Schmidt şi adresată lui A. Bernardazzi funcţionării expoziţiei a fost realizat un sondaj în legătură cu contribuţia acestuia la deschiderea de opinie. Marea majoritate a celor intervievaţi au conductei de apă la Chişinău în 1892. Vizitatorii au înţeles mesajul expoziţional, au apreciat efortul avut posibilitatea să admire şi imaginile de odinioară creatorilor expoziţiei şi au ţinut să sublinieze prezentate în carte poştală ilustrată ale clădirilor, semnifi caţia şi necesitatea acestei expoziţii. Tematica astăzi monumente de istorie şi cultură, edifi cate prezentată a fost catalogată ca fi ind una ”de mare în perioada preşedinţiei lui C. Schmidt în Duma interes în epoca globalizării şi a uniformizării, în orăşenească. La loc de cinste se afl ă şi fotografi a aşa numitul „multiculturalism”, este o temă de de epocă – Membrii Dumei orăşeneşti împreună cu istorie care merită să o cunoaştem”. Potrivit altei C. Schmidt, realizată la Chişinău, în 1897. opinii, „coloniştii germani au lăsat urme adânci în Basarabia. Sunt de admirat urmaşii lor care vin în Carl Schmidt a fost ales primar al Chişinăului în satele strămoşilor şi ajută astăzi şcolile şi spitalele. şedinţa Dumei orăşeneşti din 20 septembrie 18774. Organizarea acestei expoziţii şi existenţa Muzeului la A stat la cârma oraşului până în 1903. Despre Stuttgart ne demonstrează cum nemţii ţin la memoria C. Schmidt, în calitatea lui de primar, au scris mult lor”. Un student afi rmă că „această expoziţie este contemporanii lui, menţionând că „orice opinie nu istoria noastră pe care trebuie să o studiem şi să o am avea despre C. Schmidt, trebuie să recunoaştem cunoaştem”. Un pensionar cu nostalgie scrie: „păcat că în persoana lui şi pe timpul lui, oraşul Chişinău era că nu mai există această comunitate germană astăzi. unul dintre cele mai norocoase având un reprezentant Ea dădea localnicilor exemple bune de urmat în toate al germanilor în fruntea conducerii oraşului. domeniile vieţii, iar expoziţia merită a fi vizitată”. C. Schmidt era un om ideal de cinstit şi corect”5. Un interes aparte au stârnit diversele categorii de piese despre viaţa şi activitatea remarcabilului muzeograf şi cercetător Franz Ostermann. Fotografi ile, scrisorile, publicaţiile lui constituie un vast şi bogat material documentar. Colecţia de păsări, naturalizată de F. Ostermann, a ocupat un loc important în expunere şi nu a trecut neobservată de publicul vizitator. Materialele expuse sub genericul „Oameni cuvioşi şi harnici...” au constituit cadrul adecvat pentru mai multe manifestări culturale şi ştiinţifi ce adresate specialiştilor şi publicului larg. Astfel, chiar în ziua deschiderii expoziţiei, Moldova-Institut Leipzig, în colaborare cu alte instituţii, a organizat o dezbatere publică cu tema „Migraţie şi multietnicitate în trecut şi în prezent”. La manifestare au participat oameni de cultură şi ştiinţă din Republica Moldova şi Germania, printre ei numărându-se dr. Klaus

4 ANRM, F.88.inv.1, d.2062, f.13. Monograma lui Carl Schmidt, primar 5 ANRM, F. P-2983, inv.1, d.47, f.20. al Chişinăului în perioada 1877–1903 130 - nr. 1(20), martie 2011 Heraldică

IDENTITATEA SIMBOLICĂ se aparte pe subiecţi sălbatici şi subiecţi domesticiţi. La etapa a două, cercetătorii trebuiau să separe din NEOFICIALĂ acel repertoriu general românesc emblemele cu A REPUBLICII MOLDOVA referire la Ţara Moldovei şi zonele geografi ce din Basarabia şi Transnistria moldovenească, dacă această regionalizare emblematică se putea realiza. dr. Silviu ANDRIEŞ-TABAC În sfârşit, demersul ştiinţifi c trebuia să ofere soluţii optime pentru identifi carea Republicii Moldova ca În ziua de 3 februarie 2011, în Sala Mică din stat şi entitate colectivă. sediul central al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, După prezentarea comunicărilor, au urmat în prezenţa a circa 60 de participanţi, şi-a desfăşurat mai multe intervenţii pertinente (dr. hab. Mariana lucrările Masa rotundă „Identitatea simbolică Şlapac, dr. hab. Constantin Ciobanu, dr. hab. Irina neofi cială a Republicii Moldova”, ediţia a II-a, Condrea, Tamara Macovei şi alţii) şi dezbateri organizată de către Comisia Naţională de Heraldică a interesante, care s-au soldat în cele din urmă cu Republicii Moldova (CNH), Institutul Patrimoniului cercetări punctuale asupra problemei. Printre Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (IPC) primele rezultate fi nale ale acestor investigaţii se şi Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică înscrie comunicarea „Busuiocul, o plantă-simbol” „Paul Gore” (SPG). făcută de cercetătoarea Maria Ciocanu de la Muzeul Dezbaterile publice asupra simbolicii naţionale Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală la cel de-al neofi ciale ale ţării noastre au demarat în urma IV-lea Simpozion de Heraldică din 31 mai 20062. iniţiativei Comisiei Naţionale de Heraldică de La aceeaşi masă rotundă a fost criticată a introduce embleme naţionale complementare. procedura netransparentă de elaborare a brandului Aceasta, în şedinţa din 19 martie 2004, a acceptat Republicii Moldova – un alt simbol naţional propunerea comună a Societăţii „Paul Gore” şi complementar, eşuată din punct de vedere ştiinţifi c, Societăţii de Etnologie de a organiza un simpozion semiotic şi artistic. Evenimentul s-a bucurat de ştiinţifi c „Identitatea simbolică neofi cială a atenţia mijloacelor de informare în masă, iar ştirea, Republicii Moldova” sub patronajul CNH în luna difuzată de agenţia „Moldpres” a fost preluată de septembrie 20041. multe dintre ele. Realizarea proiectului a început cu Masa Un nou pas în stabilirea emblemelor naţionale rotundă omonimă „Identitatea simbolică neofi cială complementare a fost întreprins de CNH în 2010, cu a Republicii Moldova” din 20 decembrie 2006, ocazia pregătirii volumului „Simbolurile naţionale organizată de aceleaşi organisme ştiinţifi ce în ale Republicii Moldova” (Chişinău, 2010) în cadrul colaborare cu Societatea de Etnologie din Republica Instituţiei publice „Enciclopedia Moldovei”. Cartea Moldova, cu participarea a circa 40 de cercetători. dedicată aniversării a 20-a a drapelului şi a stemei În cadrul acelei prime ediţii a mesei rotunde au fost de stat şi celei de-a 15-a aniversări a CNH, a inclus prezentate patru rapoarte: compartimentul „Simboluri naţionale derivate 1) Oportunitatea întregirii repertoriului simbolic şi complementare”, elaborat de subsemnatul în identitar al Republicii Moldova (dr. Silviu Andrieş- colaborare cu dr. Varvara Buzilă. La solicitarea Tabac); instituţiei enciclopedice, CNH a reexaminat proble- 2) Simbolica zoomorfă şi avimorfă în men ta- ma simbolurilor naţionale complementare în şedinţa litatea colectivă (Raisa Osadci); din 4 august 2010. Ţinând cont de repertoriul general 3) Florile în panteonul românesc (Maria Cio- românesc şi local de subiecţi naturali sau culturali canu); reprezentativi din punct de vedere emblematic, 4) Simboluri arboricole în imaginarul popular bazându-se pe cercetarea istorică, etnologică, (dr. Varvara Buzilă). heraldică, literară, semiotică etc., Comisia şi-a Vorbitorii invitaţi primiseră din timp sarcina înaintat propunerile sale cuprinzând câteva soluţii identifi cării şi prezentării candidaţilor la statutul optime pentru identifi carea simbolică a Republicii de embleme naţionale ofi ciale pe trei planuri. Moldova, demne de a fi supuse dezbaterilor publice şi Mai întâi, trebuia identifi cat repertoriul general legislative. Lista candidaţilor la statutul de embleme românesc de embleme reprezentative la capitolul de 2 studiu respectiv, în cazurile potrivite specifi cându- Comunicarea a dezvoltat un mai vechi articol al autoarei: Maria Ciocanu, Semnifi caţia busuiocului în cultura populară, 1 în „Buletinul ştiinţifi c al Muzeului Naţional de Etnografi e şi Arhiva curentă a CNH, Proces-verbal nr. 49-III din 19 martie Istorie Naturală”, Chişinău, nr. 1 (14), Chişinău, 2004, p. 93- 2004. 103.

nr. 1(20), martie 2011 - 131 Akademos naţionale complementare, aprobată în şedinţa de vedere al designului şi presupus a intra în vigoare Comisiei Naţionale de Heraldică din 4 august 2010, din anul 2012. Prima consfătuire asupra acestui fără pretenţia de a fi închisă sau imuabilă, a cuprins subiect s-a desfăşurat în ziua de 26 ianuarie 2011, următoarele propuneri care au şi fost explicate în în sediul central al Întreprinderii de Stat „Centrul cartea invocată: Resurselor Informaţionale de Stat «Registru»” din La categoria Floarea naţională: cadrul ministerului, şi a fost moderată de directorul 1. Busuiocul; general al Centrului Vladimir Molojen. AŞM şi 2. Roza (fl oarea de măceş); CNH au fost reprezentate la această consfătuire de La categoria Copacul naţional: dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM 1. Stejarul; şi preşedinte al CNH, dr. hab. Aurelian Dănilă, 2. Cireşul amar; directorul IPC, şi subsemnatul, Silviu Andrieş- 3. Nucul; Tabac, vicedirector ştiinţifi c al IPC şi vicepreşedinte al CNH, iar raportul de bază a fost prezentat de La categoria Planta (de cultură) naţională: Victor Redcenco, directorul Departamentului de 1. Viţa de vie; producere şi tehnologie al „Registru”-lui. La fi nele La categoria Emblema animalieră naţională: discuţiilor purtate s-a decis convocarea celei de-a 1. Bourul; doua mese rotunde dedicate simbolicii naţionale 2. Oaia; complementare în cadrul AŞM, cu efort cumulat din La categoria Pasărea naţională: partea CNH, IPC şi SPG. 1. Cocostârcul; Astfel, Masa rotundă „Identitatea simbolică neofi cială a Republicii Moldova”, ediţia a II-a, din La categoria Râul naţional: 3 februarie 2011, la care au participat cercetători în 1. Fluviul Nistru; domeniul simbolicii heraldice, semioticii, ştiinţelor 2. Râul Prut; istorice, etnologiei, studiului artelor, fi lologiei, La categoria Sărbătoarea naţională: dar şi reprezentanţii „Registru”-lui şi mai mulţi 1. Mărţişorul; jurnalişti, a avut ca subiect principal diversifi carea 2. Pastele Blajinilor; emblematicii naţionale complementare a Republicii 3. Hora; Moldova în noile paşapoarte biometrice. O altă La categoria Monumentul naţional: problemă în dezbatere, abordată cu ceva timp 1. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din înainte de preşedintele AŞM acad. Gheorghe Duca, Chişinău. a fost identifi carea personalităţilor emblematice ale ţării noastre, aportul cărora trebuie să fi e mediatizat Următorul pas făcut în vederea realizării acestui proiect naţional s-a datorat Ministerului Tehnologii- peste hotarele Republicii Moldova. lor Informaţionale şi Comunicaţiilor. Acesta a Întrunirea a fost deschisă de dr. hab. Mariana solicitat AŞM şi CNH sprijin ştiinţifi c în stabilirea Şlapac, care a făcut o incursiune în istoricul repertoriului de embleme identitare cu referire la acţiunilor CNH legate de subiectul simbolicii ţara noastră care ar putea să apară în paginile noului neofi ciale, a explicat rosturile celei de-a II-a mese model de paşaport biometric, mai generos din punctul rotunde şi a prezentat participanţii.

Însemne simbolice neofi ciale din paşapoartele Franţei (Mariana, simbolul Republicii Franceze), Ungariei (fragment de clavir al dansului popular "Ceardaş"), Letoniei (stol de cocostârci, pasăre naţională), României (Arcul de Triumf, monument de istorie şi artă)

132 - nr. 1(20), martie 2011 Heraldică

Preşedintele AŞM acad. Gheorghe Duca, a punctat pe importanţa consultaţiilor publice cât mai evocat rolul cercetătorilor în expertizarea diverselor largi într-o problemă de răsunet internaţional cum embleme şi branduri, importanţa îmbunătăţirii este paşaportul biometric şi, în alt context, a susţinut imaginii ţării noastre în lume prin promovarea ideea reanimării stemelor de familie, amintind printre oamenilor de seamă şi a produselor de succes, altele de stema istorică a familiei Rahmaninov, care necesitatea răspândirii heraldicii teritoriale, a purtat capul de bour moldovenesc ca marcă a corporative şi familiale. originilor sale etnice. Dr. Lilia Bolocan, director general al AGEPI şi În continuare au vorbit cercetătorii IPC, care deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a accentu- din timp au primit sarcina studierii problemei în at faptul că necesitatea paşapoartelor biometrice dezbatere şi prezentării unor liste de candidaţi pe se înscrie în iniţiativa de normalizare a cadrului diverse domenii în care se specializează. Opiniile legal naţional cu legislaţia comunitară. În opinia ei, lor, exprimând poziţia proprie cumulată cu cea a promovarea unui simbol ca emblemă naţională pe colegilor din subdiviziunea structurală pe care au orice cale echivalează cu transmiterea unui mesaj reprezentat-o, au fost dezbătute ulterior şi apoi au către lume despre ţara noastră, încât alegerea acestor fost precizate în nişte liste de candidaţi ajustate, în simboluri, embleme, mărci etc. este defi nitorie pentru baza cărora s-a realizat tabloul fi nal prezentat CNH imaginea pe care dorim să ne-o creăm pe mapamond. spre aprobare. Vorbind despre branding şi implicarea AGEPI în acest Astfel, dr. Tamara Nesterov (arhitect, în numele proces, a insistat pe importanţa protejării simbolurilor Sectorului de Arhitectură) a scos în evidenţă pe toate căile legale. caracterul fericit al monumentelor de arhitectură Oleg Rotaru, directorul Departamentului de care pe de o parte se mediatizează pe larg, iar pe de management al proiectelor şi serviciilor la „Registru”, alta se memorează uşor. a remarcat faptul că activitatea desfăşurată cu această Dr. Vlad Vornic (arheolog, în numele Centrului ocazie este una inovaţională şi de perspectivă în de Arheologie) şi-a expus părerea că, deşi avem o ceea ce priveşte actele de identitate moldoveneşti, bogăţie de situri şi piese arheologice descoperite pe că proiectul ţine de parteneriatul cu Uniunea teritoriul ţării noastre, nici siturile, nici vestigiile Europeană în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor, arheologice nu au valoare de unicat, găsindu-şi că respectarea şi refl ectarea „sufl etului” Moldovei analogii în alte medii culturale, fapt ce se explică este o sarcină pe care întreprinderea „Registru” o ia prin poziţia geografi că a ţării noastre în inima unei în calcul din start şi a mulţumit pentru colaborare zone de contact din cele mai vechi timpuri. AŞM şi CNH. Dr. hab. Tudor Stavilă (istoric al artelor plastice, Victor Redcenco, directorul Departamentului în numele Sectorului de Arte Plastice) a spus că de producere şi tehnologii al „Registru”-lui, a Republica Moldova este cunoscută în lume mai făcut o incursiune în istoricul actelor de identitate ales prin vinuri şi coniacuri, apoi prin numele unor din Republica Moldova şi în evoluţia cerinţelor personalităţi de artă, precum Emil Loteanu, Eugen mondiale faţă de paşapoarte. A arătat că din 2008, Doga sau Mihai Grecu. În dorinţa de a transforma noul paşapoartele moldoveneşti sunt confecţionate de paşaport biometric într-o operă de artă, el a propus compania engleză „De La Rue”. selectarea de către un grup de lucru a unor creaţii Ştefan Carauş, şeful Secţiei de management emblematice din opera lui Alexandru Plămădeală, al proiectelor la „Registru”, a evocat colaborarea Lazăr Dubinovski, Mihai Grecu, Valentina Rusu- anterioară cu AŞM şi a prezentat modele de Ciobanu, Pavel Şilingovski, Auguste Baillayre ş.a. formulare ale paşapoartelor de tip nou (din punctul care să fi e prelucrate tehnologic adecvat condiţiilor de vedere al tehnologiilor şi designului) din mai oferite de paginile paşaportului, poate în urma unui multe ţări, explicând procedura elaborării celor şase concurs. tipuri de paşapoarte necesare. Dr. Violina Galaicu (muzicolog, în numele Subsemnatul a trecut în revistă contribuţia SPG, Secţiei de Arte Audiovizuale) a constatat cadrul a Societăţii de Etnologie, a CNH şi a „Enciclopediei sobru pe care, totuşi, trebuie să-l prezinte noul Moldovei” în căutările identităţii neofi ciale a paşaport biometric şi a sugerat ca unele monumente, Republicii Moldova, a dat lecturii lista candidaţilor bunăoară Orheiul Vechi, să fi e reproduse nu prin la statutul de embleme naţionale complementare, desen, ci prin imagini fotografi ce antologice aprobată în şedinţa Comisiei Naţionale de Heraldică (prelucrate adecvat) realizate de fotografi cu nume din 4 august 2010. sonore, precum Mihai Potârniche, Valeriu Volontir, Dr. hab. Aurelian Dănilă, directorul IPC, a Ion Chibzii sau Pavel Balan.

nr. 1(20), martie 2011 - 133 Akademos

Dr. Ion Duminică (politolog şi etnolog, în cum ar fi Mihai Eminescu, Ştefan cel Mare sau numele Secţiei de Minorităţi Etnice şi a Centrului Dimitrie Cantemir, mai ales că acestea ne aduc şi de Etnologie) a sugerat evocarea faptului că într-o concurenţă nedorită cu ţara-soră România, majoritatea populaţiei Republicii Moldova este ci să scoatem în valoare personalităţi mai puţin creştină, precum şi realizarea unor imagini cunoscute publicului larg, dar care au avut meritul complexe, combinând mai multe embleme (de unei gândiri sau acţiuni pro-europene, aşa cum a exemplu, un taraf sau un ciobănaş cântând la fl uier fost, de exemplu, cazul lui Alexandru Sturdza. la umbra unui stejar). Dr. Varvara Buzilă (CNH, SPG), secretar Raisa Osadci (etnolog, în numele Centrului de ştiinţifi c al Muzeului Naţional de Etnografi e Etnologie) s-a referit la faptul că în spaţiul nostru şi Istorie Naturală, preşedintele Societăţii de elementul forte de diferenţiere de vecini şi de altă Etnologie din Republica Moldova, a atras atenţia lume, care s-a păstrat până în zilele noastre mai asupra faptului că e bine să fi m atenţi la concept. bine decât altceva, îl reprezintă ornamentele. Orice Paşaportul este un spaţiu foarte strict delimitat, temă tradiţională poate fi regăsită în ornamentică, în care vom etala doar câteva din însemnele orice temă mitologică – de asemenea. Astfel, noastre reprezentative. Este important să se ornamentica ar putea simboliza cu succes mitologia stabilească principiile după care se va merge: populară ca expresie a mentalităţii colective şi ca dacă imaginile vor fi eterogene, amănunţite sau faţă a poporului nostru. A sugerat ca în grupul de omogene, unitare. Se poate opta pentru o singură lucru să fi e inclus un etnolog-expert în domeniul categorie de embleme. Este oportună localizarea ornamenticii care să consulte pictorii şi designerii noastră teritorială. Contează şi culoarea copertei viitorului paşaport biometric. În altă ordine de idei, paşaportului, care va fi inevitabil comparată cu a opinat că printre sărbătorile şi obiceiurile cu statut coperta altor paşapoarte. De asemenea, vorbitoarea de emblemă naţională să fi e incluse şi altele decât a arătat că paşaportul presupune prezentarea unor cele din lista CNH. simboluri anume gândite ca simbol, că unele dintre În continuare s-au pronunţat membrii CNH, motivele propuse au căpătat deja o expresie grafi că SPG şi alţi participanţi. prin arta noastră tradiţională sau prin contribuţia Dr. Vladimir Mischevca (CNH, SPG) a pledat artiştilor grafi cieni contemporani, ceea ce va pentru o privire spre viitor, pentru o postare în facilita substanţial munca designerilor, iar pentru coordonatele secolului al XXI-lea, pentru preluarea altele abia acum va demara procesul căutării unei nu doar a unor embleme istorice, ci şi vii. Invocând expresii grafi ce adecvate. În acest context, vestitul experienţa sa de nouă ani trăiţi în afara ţării, a spus covor basarabean se prezintă ca un întreg univers că problema actelor de identitate este de permanent al tradiţiei noastre ornamentale şi pe ornamentele interes pentru cetăţenii moldoveni din străinătate sale se poate conta cu siguranţă. Apoi, etnologa şi-a şi a exemplifi cat pe faptul că în actualele acte de exprimat îndoiala în faptul că produsele noastre de identitate şi permise de conducere auto culorile export merită invocate pe paginile paşaportului naţionale sunt foarte pale, iar inscripţiile greu biometric. Referindu-se la opiniile asupra sfi nţilor lizibile. În continuare a vorbit despre experienţa ocrotitori ai Moldovei, vorbitoarea a propus să se Lituaniei, ţară unde există un document numit recurgă şi la statistica bisericilor basarabene care convenţional „Primul paşaport al elevului”. Acesta, în ultimii două sute de ani au avut următorul „top” având formatul şi culoarea paşaportului obişnuit, este al hramurilor alese: 1) Sfi nţii Arhangheli Mihail şi înmânat elevului când merge la şcoală şi cuprinde Gavriil (40%), 2) Sf. Nicolae, 3) Maica Domnului, informaţii despre ţară, conducerea ei, simbolurile în cele trei ipostase. ofi ciale şi complementare, patrimoniul cultural etc., Dr. Ana Boldureanu (CNH, SPG), şef de secţie precum şi locuri pentru lipirea pozelor elevului la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a din clasa I şi din clasa a XII-a. Apoi, s-a referit la Moldovei, preşedintele Societăţii Numismatice din lista CNH din 4 august 2010, susţinând majoritatea Republica Moldova, a susţinut ideea introducerii candidaţilor cu unele obiecţii şi înaintând câteva ornamentelor tradiţionale din textile în paşaportul propuneri noi. biometric, avansată de R. Osadci şi V. Buzilă, pe Dr. Igor Şarov (SPG), decanul Facultăţii de motiv că acolo vor arăta foarte potrivit şi vor permite Istorie a Universităţii de Stat din Moldova a trimis o securizare mai bună a documentului. un mesaj în care şi-a exprimat convingerea că în Comisia Naţională de Heraldică s-a angajat să cazul discutării unor personalităţi reprezentative centralizeze toate observaţiile şi propunerile la acest pentru promovare în afara ţării, ar fi bine să nu capitol în termen de două săptămâni. pedalăm pe cele suprasolicitate şi supravalorifi cate,

134 - nr. 1(20), martie 2011 Heraldică

Tabloul general al candidaţilor la statutul de emblemă neofi cială a Republicii Moldova pentru reprezentarea în paginile noului paşaport biometric, propuşi la şi după Masa rotundă „Identitatea simbolică neofi cială a Republicii Moldova”, ediţia a II-a, din 3 februarie 2011

Domeniul/ Categoria/ Cine a făcut propunerea/ Categoria Pasărea naţională Candidatul Observaţii 1 Cocostârcul CNH 04.08.2010 2 Cucul R. Osadci SIMBOLURILE DE STAT 3 Cocoşul R. Osadci 4Găina R. Osadci 1 Stema de Stat CNH Altele 2 Drapelul de Stat CNH 1 Şarpele R. Osadci 3 Imnul de Stat CNH 2 Melcul R. Osadci 3Peştele R. Osadci FLORĂ Mitologice Categoria Floarea naţională 1 Balaurul (Dragonul) R. Osadci 1 Busuiocul CNH, 04.08.2010, 2 Brezaia R. Osadci R. Osadci 2 Roza (fl oarea de CNH 04.08.2010, OBIECTE GEOGRAFICE măceş) R. Osadci (pe primul Categoria Râul naţional loc), Alina Ştirbu împo- 1 Fluviul Nistru CNH 04.08.2010, trivă (poate fi confundată V. Galaicu, R. Osadci cu simbolul social-demo- 2 Râul Prut CNH 04.08.2010, craţilor) R. Osadci, V. Mischevca 3 Floarea soarelui Alina Ştirbu, L. Bolocan împotrivă („Prutule, râu Categoria Copacul naţional blestemat”) 1 Stejarul CNH 04.08.2010, 3 Râul Răut R. Osadci R. Osadci Categoria Hărţi 2 Cireşul amar CNH 04.08.2010 3 Cireşul R. Osadci 1 Harta-contur a A. Dănilă 4 Nucul CNH 04.08.2010, Republicii Moldova R. Osadci 2 Harta istorică a Ţării V. Mischevca 5 Bradul R. Osadci (pe primul loc) Moldovei 6Mărul R. Osadci Categoria Arbustul naţional ETNOGRAFIE ŞI CREDINŢĂ 1Măceşul R. Osadci Categoria Sărbătoarea naţională 2 Alunul R. Osadci 1Mărţişorul CNH 04.08.2010, Categoria Planta (de cultură) naţională R. Osadci (ca obicei) 1Viţa de vie CNH 04.08.2010, 2 Pastele Blajinilor CNH 04.08.2010, R. Osadci V. Mischevca împotrivă Strugurii R. Osadci 3 Hora CNH 04.08.2010, Vinul R. Osadci R. Osadci (ca obicei), V. Mischevca împotrivă FAUNĂ Categoria Textile Categoria Emblema animalieră naţională 1 Covorul R. Osadci, V. Buzilă 2Lăicerul R. Osadci 1 Bourul CNH 04.08.2010, 3 Ştergarul R. Osadci R. Osadci 4 Brâul R. Osadci 2 Oaia CNH 04.08.2010, Categoria Vase şi unelte R. Osadci 3 Mielul R. Osadci 1 Vas pictat din cultura T. Nesterov, 4 Lupul R. Osadci Cucuteni A. Colâbneac 5 Ursul R. Osadci 2Tărtăcuţă ornamentată Svetlana Procop 6 Cerbul R. Osadci Categoria Mâncarea naţională 7 Iepurele R. Osadci 1 Zeama Gh. Duca 8 Capra R. Osadci 2Mămăliga V. Mischevca 9 Calul R. Osadci 3 Colacul (pâine V. Buzilă 10 Câinele R. Osadci ritualică)

nr. 1(20), martie 2011 - 135 Akademos

Categoria Instrumente muzicale MONUMENTE 1 Fluierul V. Galaicu Categoria Monumente ale naturii 2 Cimpoiul V. Galaicu 3 Naiul V. Galaicu 1 Peisajul istoric de CNH 04.08.2010 la Orheiul Vechi T. Nesterov, V. Vornic, 4 Buciumul V. Galaicu (promontoriul cu T. Stăvilă. V. Galaicu, 5 Vioara V. Galaicu, I. Duminică clopotniţa şi grotele) V. Mischevca 6Lăuta (Cobza) V. Buzilă Categoria Monumente, situri şi vestigii 7 Ţitera S. Andrieş-Tabac arheologice 8 Taraf („Lăutarii”) I. Duminică 1 Ansamblurile istorico- V. Vornic 9Lăutar cu vioară I. Duminică arheologice de la (Nicolae Botgros) Saharna 10 Ciobănaş cântând la I. Duminică 2 Situl arheologic de V. Vornic fl uier la umbra unui epocă romană de la stejar Sobari Categoria Complexe ornamentale 3 Amuleta-pandantiv din V. Vornic 1 Cercuri concentrice R. Osadci fi ldeş de mamut din 2 Cercul cu centrul R. Osadci grota de la Brânzeni marcat prin punct sau (paleolitic) cruce 4 Depozitul de piese de V. Vornic 3 Cercul încadrat în R. Osadci cupru şi piatră de la romb Cărbuna (eneolitic, 4 Rombul încadrat în R. Osadci cultura Precucuteni) alte fi guri 5 O serie de statuete V. Vornic 5 Rombul cu centrul R. Osadci şi vase ceramice de marcat prin punct sau cult pictate (eneolitic, cruce cultura Cucuteni- 6 Două pătrate suprapuse R. Osadci Tripolie) formând un octogon 6 Depozitul de bronzuri V. Vornic 7 Arborele lumii (Pomul R. Osadci de la Lozova (epoca vieţii) bronzului) 8 Stelele (cu 4, 5, 6, 8 şi R. Osadci 7 Torquesul de aur de la V. Vornic mai multe raze) Dubăsari (sciţi) 9 „Peştii” R. Osadci 8 Complexul funerar şi V. Vornic 10 Liniile văluroase R. Osadci piesele descoperite la 11 Liniile în zig-zag R. Osadci Mocra (sarmaţi) 12 Voluta – cochilia R. Osadci 9 Fibula cu rozete de la V. Vornic melcului, coarnele Hansca (epoca romană berbecului, vârtejul târzie) aerului, al apei, al 10 Monede medievale S. Andrieş-Tabac timpului etc. moldoveneşti (Petru I, 13 Figuri antropomorfe R. Osadci Alexandru cel Bun, Categoria Ornamente arhitecturale Ştefan cel Mare) 1 Coloanele caselor R. Osadci 11 Gânditorul de tip Nicolae Becciu, reporter 2 Creasta acoperişului R. Osadci Cucuteni 3 Decorul frontonului R. Osadci Categoria Monumente de arhitectură 4 Decorul streşinii R. Osadci 1 Cetatea Soroca V. Vornic, V. Galaicu, 5 Decorul ferestrei R. Osadci I. Duminică, V. Mischevca Categoria Sfi nţi ocrotitori ai Moldovei 2 Cetatea Tighina S. Andrieş-Tabac 1 Sf. Gheorghe V. Mischevca 3Mănăstirea Căpriana V. Vornic, I. Duminică 2 Maica Domnului R. Osadci, V. Buzilă (locul III) 4 Biserica de la Căuşeni S. Andrieş-Tabac 3 Sf. Arhangheli Mihail V. Buzilă (locul I) 5 O biserică din lemn din S. Andrieş-Tabac şi Gavriil nord 4 Sf. Nicolae V. Buzilă (locul II) 6 Biserică Mazarache I. Duminică din Chişinău 5 Sf. Paraschiva R. Osadci

136 - nr. 1(20), martie 2011 Heraldică

7 Complexul Catedralei T. Nesterov, V. Galaicu Categoria Cadre din fi lme cu Clopotniţă şi Porţile 1„Lăutarii” V. Galaicu Sfi nte din Chişinău 2 „Se caută un paznic” V. Galaicu 8 Biserica din T. Nesterov 3 „Ultima lună de V. Galaicu s. Cuhureştii de Sus, toamnă” r. Floreşti (silueta 4 „Fântâna” V. Galaicu porţii-clopotniţă), Categoria Scene din spectacole arhitect Alexei Şciusev 1 „Eminescu” de Valeriu V. Galaicu 9 Primăria mun. T. Stavilă Cupcea Chişinău, arhitect 2 „Chiriţa în provincie” V. Galaicu Alexandru Bernardazzi de Petru Vutcărău 10 Casa Herţa din T. Stavilă (Teatrul „Eugene Chişinău Ionesco”) 11 Teatrul Naţional de V. Galaicu Categoria File din partituri muzicale Operă şi Balet din 1 Secvenţă din partitura V. Galaicu Chişinău poemului „Mioriţa” de 12 Sala cu Orgă din V. Galaicu Tudor Chiriac Chişinău 2 Secvenţă din partitura S. Andrieş-Tabac 13 Filarmonica Naţională V. Galaicu valsului din fi lmul „Serghei Lunchevici” „Blânda şi tandra mea din Chişinău fi ară” de Eugen Doga 14 Teatrul Naţional V. Galaicu 3 Secvenţă din partitura S. Andrieş-Tabac „Mihai Eminescu” din cântecului „Trei Chişinău culori” de Ion Aldea- 15 Sediul central al AŞM Nicolae Becciu, reporter Teodorovici împreună cu Biserica PERSONALITĂŢI Ciufl ea 1 Compozitorul Eugen Gh. Duca, V. Galaicu 16 Monumentul Cărţii din Nicolae Becciu, reporter Doga faţa Bibliotecii AŞM 2 Ion şi Doina Aldea- S. Andrieş-Tabac 17 O casă moldovenească T. Nesterov Teodorovici cu prispă şi coloane 3 Cântăreaţa Maria V. Galaicu acoperită în patru Cebotari pante, modele din 4 Cântăreaţa Lidia V. Galaicu câteva zone Lipkovskaia 18 Floarea de piatră din T. Nesterov 5 Cântăreaţa Maria V. Galaicu, I. Duminică zona Răutului de Jos Bieşu Categoria Monumente de for public 6 Poetul Alexei S. Andrieş-Tabac 1 Monumentul lui Ştefan CNH 04.08.2010, Mateevici cel Mare şi Sfânt din T. Stavilă 7 Compozitorul S. Andrieş-Tabac Chişinău, sculptor Alexandru Cristea Alexandru Plămădeală 8 Scriitorul Ion Druţă V. Galaicu 2 Monumentul lui Vasile S. Andrieş-Tabac 9 Poetul Grigore Vieru S. Andrieş-Tabac Lupu din Orhei 10 Vioristul Serghei V. Galaicu 3 Monumentul Lupa L. Bolocan Lunchevici Capitolina din faţa 11 Vioristul Nicolae I. Duminică Muzeului Naţional de Botgros Arheologie şi Istorie a 12 Regizorul Emil V. Galaicu Moldovei din Chişinău Loteanu Categoria Opere de artă plastică 13 Regizorul Ion S. Andrieş-Tabac 1 Lazăr Dubinovski T. Stavilă Ungureanu „Strâmbă-Lemne” 14 Actorul Mihai Volontir V. Galaicu 2 Pavel Şillingovski T. Stavilă 15 Actorul Grigore V. Galaicu „Hora” Grigoriu 3 Aurel David „Mihai S. Andrieş-Tabac, 16 Actriţa Svetlana Toma V. Galaicu Eminescu” M. Şlapac 17 Filozoful Alexandru I. Şarov Sturdza

nr. 1(20), martie 2011 - 137 Akademos

18 Arheologul Ion V. Vornic 5. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Surucean (1851-l897) Chişinău; (fondatorul Muzeului 6. Cetatea Soroca; de Antichităţi ale 7. Cetatea Tighina; Pontului Scitic) 8. Complexul istoric şi peisajer Orheiul Vechi; 19 Arheologul Nicolae V. Vornic 9. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Moroşan (1902-1944) Căuşeni; 20 Mitropolitul Petru Svetlana Procop 10. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Movilă complexul Mănăstirii Căpriana; 21 Grigore Ţamblac Svetlana Procop 11. Casă tradiţională de locuit din zona Orheiului 22 Mitropolitul Gavriil Svetlana Procop Vechi; Bănulescu-Bodoni 12. Piaţa Marii Adunări Naţionale cu complexul Catedralei din Chişinău. *** II. Simboluri complementare simbolurilor de În ziua de 22 februarie 2011, în incinta AŞM, a bază: avut loc şedinţa CNH la care s-a discutat problema 1. Floarea de busuioc; selectării emblemelor recomandate pentru noul 2. Roza (fl oarea de măceş); paşaport biometric. Renunţându-se în principiu la 3. Stejarul; reprezentarea personalităţilor şi a unor embleme 4. Cireşul; contradictorii sau nepotrivite cu specifi cul actului 5. Nucul; de identitate, s-a decis alegerea a trei categorii de 6. Viţa de vie; reprezentări: 7. Bourul; 1) Simboluri recomandate ca fi ind de bază 8. Cocostârcul purtând un ciorchine de stru- pentru paginile paşaportului; gure; 2) Simboluri recomandate în calitate de 9. Mărţişorul; complementare simbolurilor de bază; 10. Hora; 3) Simboluri ornamentale. 11. Colacul împletit; Simbolurile recomandate de Comisia 12. Vase ceramice de Cucuteni; Naţională de Heraldică pentru reprezentare pe 13. Instrumente muzicale tradiţionale (fl uier, paginile noului paşaport biometric în calitate de cimpoi, nai, bucium, lăută, vioară, ţiteră). embleme de identifi care a Republicii Moldova, III. Simboluri ornamentale: aprobate în şedinţa CNH din 22 februarie 2011 1. Benzi ornamentale tradiţionale din textile, arhitectură etc.; I. Simboluri de bază, în ordinea descendentă a 2. Complexe şi motive ornamentale tradiţionale importanţei lor emblematice: consacrate, ca de exemplu: 1. Stema de Stat; a) Cercuri concentrice; 2. Drapelul de Stat; b) Cercul cu centrul marcat prin punct sau 3. Imnul de Stat (text şi partitură); cruce; 4. Harta Republicii Moldova în context geo grafi c; c) Cercul încadrat în romb; d) Rombul încadrat în alte fi guri; e) Rombul cu centrul marcat prin punct sau cruce; f) Două pătrate suprapuse formând un octogon; g) Arborele lumii (Pomul vieţii); h) Stelele (cu 4, 5, 6, 8 şi mai multe raze); i) „Peştii”; j) Liniile văluroase; k) Liniile în zig-zag; l) Voluta; m) Figuri antropomorfe. În continuare, emblematica noilor paşapoarte biometrice va constitui subiectul negocierilor dintre Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comisia Naţională de Heraldică. Potrivit planului de acţiuni stabilit, noul model de paşaport biometric va fi Elena Mogorean. Totem, anii 1990, porţelan introdus în 2012. 138 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţă literară

CONCEPTUL literari nu atestă noţiunea4. În comentariile şi teoretizările literare circulă DE SCHIMBARE termenul paradigmă şi cu alte semnifi caţii decât cele înregistrate de dicţionarele curente. Aceste PARADIGMATICĂ sensuri derivă din conceptul de paradigmă introdus ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de istoricul şi sociologul ştiinţelor Thomas Kuhn, care defi nea paradigma, într-o lucrare publicată în 1962, devenită celebră, astfel: „Paradigmele sunt Grigore CHIPER acele realizări ştiinţifi ce universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme şi soluţii THE CONCEPT OF PARADIGM SHIFT model unei comunităţi de practicieni”. (1, p. 39). IN ROMANIAN LITERATURE După Kuhn, paradigma reprezintă totalitatea de The term paradigm, although poorly metode şi procedee, pe care le utilizează o anumită addressed in the science literature, is widely used comunitate ştiinţifi că sau fi lozofi că, unită în jurul in literary practice. This communication which unei ideologii ştiinţifi ce sau fi lozofi ce, diferenţiată illustrates some paradigmatic shifts in Romanian de alte comunităţi care, unite în jurul altor ideologii, literature serves as proof. In one of the basic împărtăşesc alte paradigme. Kuhn a remarcat examples reveal a change in attitude towards că istoria ştiinţei nu este liniară, ci reprezintă landscape: from the formal representation to the o schimbare de paradigme care selectează atât complex organization. problemele, cât şi metodele de rezolvare a lor pe parcursul unor perioade îndelungate de timp. O Termenul paradigmă este atestat de principalele paradigmă nouă se formează în condiţiile în care dicţionare explicative cu aceleaşi sensuri, variind apar anomalii imposibil de soluţionat în cadrul vechii uşor de la o lucrare la alta.1 Se remarcă, în primul 2 paradigme. Tranziţia de la o paradigmă la alta poate rând, accepţiile lingvistice ale termenului . Cu dura decenii sau chiar secole. Kuhn a numit această aceste sensuri lingvistice termenul apare în cele mai perioadă revoluţie ştiinţifi că. E vorba de răstimpul frecvente contexte. 2 în care se produce erodarea autorităţilor, modelelor, Alte dicţionare specializate evidenţiază trăsături metodologiilor, teoriilor etc. Fizica aristoteliană, semantice ale termenului în funcţie de caracterul 3 bunăoară, a funcţionat în calitate de paradigmă lucrării lexicografi ce . Dicţionarele de termeni clasică din antichitate până în Evul Mediu târziu; 1 „1. Totalitate a formelor fl exionare ale unui cuvânt. pe parcursul acestei perioade de timp ea dicta ◊ Tablou al formelor unui cuvânt, dat ca model pentru conceptele, instrumentarul şi principalele tendinţe fl exiunea unei părţi de vorbire sau a unei clase din cadrul în ce priveşte noutatea ştiinţifi că. Descoperirile unei părţi de vorbire. 2. (Înv.) Exemplu, model; pildă; în domeniul fi zicii şi matematicii din secolele învăţătură. – Din lat. paradigma, ngr. Parádigma” (DEX- XVI-XVII (Galilei, Descartes, Newton) au creat 1998); “1. (la Platon) lumea ideilor, prototip al lumii sen- premisele unei revoluţii ştiinţifi ce, în cadrul căreia sibile în care trăim. ◊ principiu care distinge legăturile adepţii paradigmei vechi s-au ciocnit cu adepţii şi opoziţiile fundamentale între câteva noţiuni dominante noii paradigme. În secolul al XVIII-lea, fi zica lui cu funcţie de comandă şi control al gândirii. ◊ caz exem- Newton apărea în calitate de paradigmă dominantă plar, model, prototip, situaţie ideală. 2. totalitatea forme- a investigaţiilor ştiinţifi ce, ca ulterior, la începutul lor fl exionare ale unui cuvânt. ◊ ansamblu de termeni, secolului al XX-lea, să fi e înlocuită cu teoria aparţinând aceleiaşi clase morfosintactice sau semantice, relativităţii a lui Einstein. care se pot substitui unul cu altul. (< fr. paradigme, lat. Nici măcar în fi zică paradigma nu se reduce paradigma, gr. paradeigma)” (MDN-2000). doar la metode, ci afectează imaginea lumii, 2 1. În limbile cu fl exiune, reprezintă ansamblul formelor fl exi- postulatele fi lozofi ce, concepţia despre lume. Toate onare ale aceluiaşi cuvânt, cuprinzând totalitatea variaţiilor de acestea permit aplicarea paradigmei în alte sfere ale fl exiune pe care un cuvânt fl exibil, într-o limbă dată, le poate activităţii umane. Noţiunea de paradigmă poate fi avea… 2. Într-o accepţie mai largă, desemnează clasa termeni- utilizată şi în ştiinţele umaniste, în ştiinţa şi istoria lor care pot apărea alternativ în acelaşi context, intrând în relaţii literaturii. Dicţionarele înregistrează circa 60 de paradigmatice şi formând clase de substituţie (câmpurile lexi- accepţii ale termenului. co-semantice, paradigmele antonimice ş.a.)…” (DSL-2001). Paradigma este, după Kuhn, cultura 3 „1. Caz exemplar, model, prototip, situaţie ideală, structură reprezentativă a savanţilor care acţionează în limitele tip, arhetip standard ş.a. 2. (În lingvistică) Totalitate a forme- ei şi atât timp cât va fi considerată o teorie valabilă, lor standard ale fl exiunii unei părţi de vorbire. În lingvistica teoretică, p. este conceptul central al unei teorii a semnifi caţiei în direcţii predeterminate., b) (În fi lozofi a limbajului) Listă de (teoria „cazurilor paradigmatice”), care defi neşte semnifi caţia cazuri tipice de jocuri lingvistice prin care putem înţelege con- unui termen pe baza sensului acestuia în anumite contexte fa- ceptul general…” (DF-1978). vorizate, standard.”. 3. (În fi lozofi e, la L. Wittgenstein), a) Mo- 4 Dicţionarul TPR-1994 expediază termenul spre o ediţie vii- delele fi lozofi ce, acele ”tipare” care orientează gândirea noastră toare, încă neapărută.

nr. 1(20), martie 2011 - 139 Akademos dominantă, ei se vor situa în interiorul acestei teorii, se schimbă cu alte forme de poezie: de la simbolism o vor argumenta prin diverse procedee. şi modernism moderat la avangardism. Schimbarea Modifi carea paradigmatică înseamnă mai de paradigmă are în fundal modifi cările petrecute în mult decât alternanţa de teorii şi concepţii mentalitatea şi sensibilitatea oamenilor, inclusiv ale formulate de autorii lor. Modifi carea paradigmelor autorilor şi cititorilor. Iar pasul următor îl reprezintă reprezintă schimbarea atitudinii faţă de obiectul de accederea la postmodernism. Scriitorilor optzecişti cercetare, care prevede schimbarea metodelor şi a din ţară li se imputa că ei nu pot reprezenta obiectivelor, iar, în cazuri extreme, şi a obiectului postmodernismul, care ar fi doar o achiziţie a de investigaţie. societăţilor postindustriale occidentale, iar România Dacă e să comparăm paradigmele lingvisticii de la începutul anilor ’80 trăia sub presiunea tot mai structurale şi lingvisticii generative, vom observa delirantă a unei industrializări ceauşiste delabrate. că una se caracterizează prin tendinţa de a descrie Mircea Cărtărescu răspundea acestor acuzaţii limbajul, cealaltă de a-l modela. În acelaşi timp, că tinerii români de atunci, în ciuda regimului ele se defi nesc printr-o trăsătură paradigmatică odios de la Bucureşti, căutau să se integreze, prin comună: ambele pornesc de la premisa că limbajul vestimentaţie, dar şi prin gândirea emancipată, noilor are caracter de structură. A doua paradigmă paradigme occidentale. Astfel, poetul dezavuează derivă din prima – astfel se produce o schimbare doctrina economiei politice socialiste, conform de paradigmă. Chiar dacă aceste schimbări sunt căreia unei anumite baze trebuie să-i corespundă o numite de Kuhn revoluţii ştiinţifi ce, paradigmele suprastructură adecvată. comunicaţionale se caracterizează prin continuitate, Romantismul eminescian nu a reprezentat atât acumulări succesive, dinamism şi capacitate de o modifi care paradigmatică, cât un salt calitativ în adaptare la noile structuri comunicative, specifi ce interiorul unui curent manifestat încă din anii 30- lumii moderne, şi nu prin rupturi comunicaţionale 40 ai secolului al XIX-lea. Poezia pre-eminesciană [1, p. 41]. este şi ea romantică, dar lipsită de anvergură. Este În esenţă, paradigmele presupun existenţa în general o literatură nedezvoltată, incipientă, unor scheme, dar nu se rezumă la acestea, produsă într-un vid de cultură românească după o deoarece realitatea social-istorică, cu infi nita ei epocă fanariotă contradictorie. Este o literatură de bogăţie de aspecte, nu se suprapune peste ele, fundal. Literatura dominantă de la sfârşitul secolului solicitând modifi cări, mereu alte şi alte modele al XVII-lea – începutul secolului al XIX-lea sunt comunicaţionale. Paradigma este astfel superioară traducerile. În această privinţă, programul „Daciei unei teorii ştiinţifi ce, pe care o înglobează. literare” este concludent. Totodată, epoca Eminescu Unele defi niţii trimit direct la teoria lui Tomas a însemnat instituirea unei tradiţii culturale şi Kuhn: „Paradigma este o construcţie mentală poetice, la care se vor raporta toţi urmaşii. larg acceptată, care oferă unei comunităţi sau unei Schimbarea de paradigmă poetică are loc, după societăţi pe perioadă îndelungată o bază pentru cum am afi rmat, abia la începutul secolului al XX- crearea unei identităţi de sine (a activităţii de lea. Legitimarea noii paradigme se produce în trepte cercetare de exemplu) şi astfel pentru rezolvarea şi cu mare întârziere: unor probleme sau sarcini.” [2]5. - poezia română s-a afl at mult timp sub tutela lui Nicolae Manolescu defi neşte paradigma în Eminescu, al cărui magnetism i-a subjugat pe poeţi, spiritul lui Kuhn: „Paradigma nouă există deja de nepermiţându-le să se raporteze adecvat la epoca în o bucată de vreme, sub aceea veche, asemeni unei care trăiau şi la poezia epocii lor; plăci tectonice, atunci când se produce schimbul de - poeţii proeminenţi ai Ardealului (George ştafetă, tot aşa cum paradigma veche continuă să se Coşbuc, Octavian Goga) au lansat un mesaj patriotic manifeste, o bucată de vreme, sub aceea nouă.” [3] puternic, care a focalizat atenţia lectorului de poezie; În istoria literaturii, mutaţia paradigmatică vizionarismul şi mesianismul poetic, alimentate reprezintă un proces etajat, mai amplu (uneori mai de accente ortodoxiste (Nichifor Crainic, Adrian particular) decât schimbarea unor curente literare. Maniu într-o fază târzie), au cimentat platforma Schimbarea paradigmelor înseamnă o schimbare poeziei tradiţionale româneşti, transformând-o de optică, viziune, sensibilitate şi mentalitate. într-o citadelă blindată, erodată doar de propriile ei Un exemplu de modifi care a paradigmei ne poate poncifuri şi clişee; servi literatura română de la începutul secolului - vocile poetice, permeabile la noutatea poetică al XX-lea, când poezia tradiţională – într-un fel, (Alexandru Macedonski, Ştefan Petică), nu au fost imuabilă, perenă, fundamentul oricărei literaturi – în stare să răspundă provocărilor complexe ale epocii, într-un climat literar dominat de inerţie şi 5 Şi Ducrot, O. & Schaeffer, J-M. oferă termenului o marjă arhaitate. largă de manevră, chiar dacă interpretarea nu depăşeşte cadrul În acest context, poezia tradiţională exersează domeniului lingvisticii: „În sens larg, se numeşte paradigmă, orice clasă de elemente lingvistice, oricare ar fi principiul pe mecanic, în serie, iar impresia de stagnare baza căruia au fost ele reunite” (p. 175). este întărită şi de versifi caţia rigidă clasică, cu

140 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţă literară consecinţe cunoscute asupra sintaxei şi lexicului. Păun. Este sufi cient să punem alături câteva Primele schimbări notorii, demne de atenţie, le aduc fragmente: unul de Tristan Tzara şi altele ale simboliştii, care dislocă structurile logice („proces poeţilor basarabeni: „Stau de vorbă servitorii început timid încă de Macedonski şi radicalizat de în pragul grajdului / Şi-au înfl orit pe cărare avangarda istorică” [4, 10]) şi înlocuiesc noţiunea rămăşiţele dobitoacelor” (Vacanţă în provincie) de semnifi caţie poetică cu cea de sugestie. „A [7] vs. „Un cosmodrom în fi ecare târlă” (Cioclea, numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din Rampa, vol. Numitorul comun (1988)) sau „oraş plăcerea pe care ţi-o dă un poem…; a sugera, iată de câmpie pleoştit ca o balegă-n drum” (Galaicu- visul nostru” [5, 24], afi rmă Mallarmé. Înclinarea Păun, Ch-ău, vol. Cel bătut îl duce pe cel nebătut spre vagul, clarobscurul impresionist a însemnat (1991)). Se remarcă asemănările, dar şi diferenţele: un prim pas de desprindere de imaginile clare de Tristan Tzara mai păstrează aparenţele unei poezii factură clasică, romantice sau realiste, iar plasarea tradiţionale. Bruiajul e mai mult la el de fond decât spaţiilor poetice în tavernă, pe străzile pustii sau de formă. Aceeaşi tentă clasică se observă şi la mahalaua sordidă a imprimat poeziei o notă distinctă Cioclea. Emilian Galaicu-Păun este în schimb un obsesivă. Dar şi alte mijloace, în general cunoscute deconstructivist de conţinuturi şi de forme. în poezia pre-simbolistă, cum ar fi sinestezia, Schimbarea paradigmatică nu înseamnă celebrele Corespondences ale lui Baudelaire, capătă evoluţie la nesfârşit, încât să nu existe, pe o o valoare pronunţată, emfatică: „Primăvara – o perioadă anumită, oricât de lungă ar fi , tangenţă pictură parfumată cu vibrări de violet” (Bacovia, între punctul iniţial şi cel terminus. Dacă urmărim Nervi de primăvară, vol. Plumb). valoarea culorii cu referire la trei curente literare: Chiar dacă poeţii simbolişti încearcă încă la romantism, simbolism şi modernism, constatăm începutul secolului al XX-lea să se delimiteze de o mai clar modifi cările de percepţie, locul culorilor poetică sămănătoristă, dominantă în epocă, vocea în cadrul textului literar. Romanticii interpretează lor este fi ravă, iar mijloacele prin care îşi exprimă semnifi caţia culorii în cadrul peisajului, iar peisajul diferenţele sunt încă nerelevante. De aceea, prin este reprodus după natură: „Vesela verde câmpie anii 1912-1913 şi mai ales prin anii ’20 ai secolului acu-i tristă, veştezită, / Lunca, bătută de brumă, al XX-lea limbajul poetic devine mai radicalizat. acum pare ruginită; / Frunzele-i cad, zbor în aer, şi Găselniţele de tip simbolist sunt considerate de crengi se deslipesc, / Ca frumoasele iluzii dintr- insufi ciente. Sunt inventate alte mijloace de a un sufl et omenesc” (Vasile Alecsandri, Sfârşit de diversifi ca limbajul poetic. În prim-plan se situează toamnă); „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni avangarda literară, cu rolul său de „trupă de şoc” îl încarcă; /Tresărind scânteie lacul / Şi cutremură o (Eugen Ionesco [6, 5]. Avangarda apelează la barcă” (Mihai Eminescu, Lacul). mijloace de dinamitare a tradiţiei, mijloace strict La simbolişti culorile sunt desemantizate, poetice (parodia şi absurdul) sau programatice formalizate, doar simple elemente de atmosferă şi (manifestul literar). decor: „Amurg de toamnă violet… / Doi plopi, în Înainte de a înregistra o nouă paradigmă poetică, fond, apar în siluete: / – Apostoli în odăjdii violete asistăm la procese de subminare a vechilor structuri. – / Oraşul tot e violet” (George Bacovia, Amurg La începutul secolului al XX-lea putem observa violet); „Dar seara se coboară răcoroasă / Şi- două tendinţe complementare: una de parodiere a amurgul sărbătoarei e amar / Ca drojdia cea neagră stilului tradiţional, considerat emblema poeticităţii, ce o lasă / Năspritul must pe fundul de pahar” şi alta de desfi gurare a limbajului poetic obişnuit, (Ştefan Petică, Serenade demonice).Culoarea e clişeizat. Apare avangarda istorică, provocatoare, doar piesa unui puzzle, iar peisajul este schematic, dinamitardă. Chiar dacă aceasta nu a creat opere non-fi gurativ. notorii, rolul ei a fost să răscolească spiritul burghez, La Adrian Maniu, infl uenţat şi de art-nuveau normele etice, un anumit nivel şi un anumit fel de a (germ. Jugendstil, eng. modern-style), se remarcă înţelege poezia, un anumit tip de literatură. disciplinarea naturii în direcţia exprimării unei Parodiere avem atunci când poetul utilizează atitudini naiv-enigmatice. Peisajul dă impresia de prozodia clasică pentru a exprima conţinuturi panou decorativ sau gravură în stil linear, hieratic: nefi reşti pentru acest tip de poezie. Bunăoară, „Vreau pe fonduri vechi de aur, ca-n icoane bizantine, Tristan Tzara scrie poeme în care combină versuri / Sa pictez în alb şi roşu trupul tău. / Părul să-1 aşez tipic clasice, exacerbând uşor tenta lor sentimentală, şuviţe / şi să-1 colorez ca toamna-n frunze. / Ochii peste care suprapune versuri de factură inedită, am să-i fac triunghiulari, / tot aşa ca fl uturii de seară proaspătă, neobişnuită, modernistă: „O, te-ai dus, în obrazul transparent (Poemele trupeşti din ciclul te-ai dus, iubito, într-o iarnă după masă / Şi mi-e Flori de hârtie). inima o fl oare ofi lită / O hârtie-poezie veche şi de E ceea ce va deveni tehnica montării, preluată din mult mototolită” (Cântec vechi). artele vizuale (cinematografi e). Peisajul e asamblat Elemente de neoavangardism pot fi recunoscute minuţios din elemente căutate, purtând accente de în poezia lui Eugen Cioclea sau Emilian Galaicu- stilizare. Vânătoarea, cronică feudală nu-i decât

nr. 1(20), martie 2011 - 141 Akademos un tablou ori o succesiune de tablouri cu detalii varietate semantică (referitor la joc), pe când poezia foarte studiate de frescă: „În procesiuni, / copile, postmodernistă pune accentul pe ultimele aspecte / subt arini, / trec / veşmântate-n valuri lungi şi (glumeţ, sprinţar; (p. ext.) fără fi nalitate practică, albe, / în mâini cu crini, / Prin iarba ca-n renaşteri gratuitate). Pe de altă parte, la poeţii modernişti veneţiene, / zmălţuită-n părăluţe, / bănuţei, / bujori ludicul face parte din expresia escatologică proprie / şi rouă, / surorile trec două câte două. / Călcâie curentului. Pentru Arghezi jocul are importanţă goale şi priviri viclene, / albastre, / cum sunt ochii primordială în defi nirea artei sale poetice. În Creion scrişi pe aripe de fl uturi, / Luceşte soarele strivit (vol. Cuvinte potrivite) jocul este invocat în legătură pe scuturi/ Plecând la vânătoare, voievodul / a cu tema erotică („Vino joc de vorbe goale. / Suntem luat copoi, falcoi, / şi mult trudiţi scutelnici, // iar singuri. Ce să-i spun?”), dezvăluită în versuri ca hăitaşi, / şi trenţuroşi-voioşi / care alcătuiesc, senzuale („Şi din toate, singur eu / Nu-ndrăznesc la greu, / norodul. / Din Arc, săgeţile înveninate s-o prind de mână / Şi, cu-n şold în pieptul meu, / / zvâcnesc nenumărate / ţintind fazani, peste Să o sprijin la fântână”). Dar de cele mai multe ori, copaci, / bătaie de buchete roşii / ochind în ciutele jocul e doar un procedeu de sublimare a gravităţii, cu ochi frumoşi şi pentru când mor, / sau şuierând în care modernismul interbelic a excelat. E numele spre cântecul de lebede, ningând rupturi de nor, / celui mai trist ritual, aşa cum apare în De-a v-aţi spre ţepile de brad muntean, / din care-au îngânat ascuns: „Jocul începe încet, ca un vânt, / Eu o să râd îndrăgostiri cocoşii. // Şi iată cornul vânătorilor şi o să tac, / O să mă culc la pământ. / O să stau fără răsună / În noapte, / din mai înalt, / pe cer, / un cuvânt, / De pildă, lângă copac. // E jocul sfi ntelor corn de luna.” Autorul devine suveran pe tabloul Scripturi.” sugerat, permiţându-şi libertăţi şi devieri tot mai La Blaga, ludicul este chemat pentru a exprima pronunţate. descătuşarea, în comunicare aproape directă cu Posibilităţile de a schimba o viziune asupra Dumnezeu: „O, vreau să joc cum niciodată n-am peisajului nu sunt mari. De exemplu, în poezia jucat! / Să nu se simtă Dumnezeu / în mine / un basarabeană Arcadie Suceveanu destructurează rob în temniţă – încătuşat.” (O, vreau să joc). Jocul tabloul naturii introducând elemente culturale: devine modalitate de defulare a unor imense energii „De-atâta zbor văzduhul ca trestia se-ndoaie, / Şi-o de stirpe expresionistă. Astfel, jocul e pus la Arghe zi melodie curge din ornicul astral, / De parcă zeul şi la Blaga în slujba concepţiei lor generale despre verii, cu şoapte de văpaie, / Citeşte printre spaţii, cu poezie. dor, Sara pe deal” (Clar de timp (pastel), vol. Ţărmul La poeţii din generaţiile mai recente, ludicul de echilibru). Contează nu atât intertextualitatea, face parte din scenariul care scoate în relief de altfel transparentă, cât înfăţişarea unui peisaj- gratuitatea gestului comis şi a scriiturii. Eugen carte, spiritualizarea naturii prin accesul la text(e): Cioclea şi Vsevolod Ciornei sunt printre primii poeţi optzecişti care generalizează ludicul, îl trec „Pasărea Phoenix între pleoape-mi se zbate, / lumina 7 tipăreşte pe dealuri iarba-n rânduri, / Florile-n pruni printre formele de atitudine a eului liric : „Şi-am început cu buzele să-ţi pun / pe corp cuvinte ca sunt atât de curate, / Că-ai putea să le pui în poeme pe-o armătură, / în sus pe glezne, coapse, umeri, drept gânduri” (idem). Spaţiul cultural va acapara pân- / ai dispărut cu tot cu coafură. // Munceam tot mai mult domeniul de creaţie. ca niciodată. Inspirat, / Sporind efortul, îţi uitam Astfel, unele achiziţii noi ale poeziei, cum femurul, / în schimb poemul, ca un bloc turnat, / îşi ar fi tehnica montării, tehnica inventarelor sau profi la în orizont conturul” (Ucenicul lui Manole, elementul cultural, izolate la început, se vor extinde vol. Numitorul comun). Jocul e, pentru Vsevolod în timp acaparând întreg domeniul poeziei. Andrei Ciornei, singura certitudine (cel puţin, în dragoste) Ţurcanu a întrevăzut chiar şi în poezia anilor ’50 printre atâtea aparenţe şi simulacre: „…şi lasă- o schimbare paradigmatică ce consta în dependenţa mă aici, printre cuvinte, / încununat cu-n brusture peisajului rural de atmosfera sociopolitică generală: stupid, / să îmi aduc, printre minciuni, aminte / că „Satul în această perioadă a literaturii moldoveneşti reprezintă un cadru exclusiv social. Peisajul aproape referitor la joc; specifi c jocului. Abia MDN-2000 introduce în defi niţie şi cea de a doua parte: glumeţ, sprinţar; (p. ext.) fără că lipseşte, iar acolo unde îl întâlnim este mai mult fi nalitate practică, gratuitate. un decor stilizat, ale cărui detalii sunt selectate şi 7 Ghenadie Nicu vede în Dabija un precursor al tehnicilor post- aranjate într-o compoziţie adecvată unei imagini moderne de rescriere a operelor clasice [9, 22]. Este vorba de social-istorice generale” [8, 106]. tonul ludic adoptat de poet în ce priveşte rescrierea unor epoci Schimbarea atitudinii faţă de ludic probează istorice apuse: „V-am spus ce am ştiut, / şi ceea ce cronicile / modifi carea paradigmatică survenită în poezie, de au tăcut. / Ceea ce trebuie să hi-nsemnat / atunci, delungat, / la modernişti la postmodernişti. În primul rând, pe pana ştearsă / şi Eftimie cu pana, / în cronica lui arsă / la Căpriana. / Dar Misail Călugărul - / a luare aminte, / are iarăşi o termenul ludic reclamă mai multe valori semantice dzisă: / cronica să hi ars / mai înainte / de a hi scrisă. // Dar, cine 6 înrudite . Poezia modernistă valorifi că prima să ştie?” (Zburătorul, vol. Apă neîncepută (1980)). În Inorogul 6 DEX-1998 şi DN-1986 atestă doar prima parte a defi niţiei: va stiliza epoca lui Cantemir şi a lui Neculce.

142 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţă literară m-ai iubit, de parcă m-ai iubit…” (Julietă întârziată) 5. Apud: Gavrilă Camelia, Doboş Mihaela, Com- sau „Încerc să zbor. Şi zbor prin trupul tău, / Şi mor pendiu de teorie şi critică literară. Iaşi: Polirom, 2003. în zbor. Dacă-o fi asta moarte…” (Grâu fl amand, 6. Apud: Pop Ion, Avangarda în literatura română, vol. Cuvinte şi tăceri). Recunoaştem cu uşurinţă Bucureşti: Minerva, 1990. tonul minulescian. Nu în zadar, postmoderniştii l-au 7. Tzara Tristan, Primele poeme ale lui Tristan Tzara revendicat (şi) pe autorul Romanţelor de mai târziu şi Insurecţia de la Zürich prezentată de Saşa Pană. Bucureşti: Cartea Românească, 1971. printre precursori. Discursul poeţilor de la Cenaclul 8. Ţurcanu Andrei, O imagine-tip – satul. În Ţurcanu de luni este şi mai radical în ce priveşte utilizarea Andrei, Martor ocular, Chişinău: Literatura artistică, jocului. Ludicul e chiar temelia poemului, prin 1983. ludic poemul îşi deconspiră gratuitatea. Eul liric 9. Nicu Ghenadie, Un alt caligraf. În Semn, Bălţi, este depersonalizat şi de-responsabilizat. Manierele 1998, nr. 3-4. descriptive vechi sunt rescrise în stil ludic: „Teiul Doamnei pare zugrăvit în cridă. / În cofetărie intră Referinţe lexicografi ce o gravidă. / Astfel stă la coadă între muşterii / Ca o 1. DEX- Dicţionarul explicativ al limbii române, garofi ţă între păpădii. / Astfel între brazii cu tulpini ediţia a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică de ceară / Lâng-un şipot dulce şade-o căprioară. / „Iorgu Iordan”, Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, Checuri cu stafi de doarme în vitrine. / E frigoriferul 1998. greu de savarine. / Eu la o măsuţă îmi consum 2. MDN - Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000. frucola / Şi citesc cum Nică pleacă la Socolă, / 3. DSL - Bidu-Vrănceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Că-l predau pe Creangă astăzi la amiază./ Muşterii Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş, Mihaela; Pană merge, coada-naintează...”(M.Cărtărescu, Garofi ţa). Dindelegan, Gabriela; Dicţionar de Ştiinţe ale Limbii, Ludicul deturnează emoţia şi înlocuieşte, în poezia Bucureşti: Nemira, 2001. postmoderniştilor bucureşteni, patetismul. 4. DF - Dicţionarul de Filozofi e, Bucureşti, Editura Politică, 1978. Referinţe bibliografi ce 5. DN - Dicţionarul de neologisme, Bucureşti, 1. Thomas Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifi ce, 1986. Bucureşti: Editura Enciclopedică şi Ştiinţifi că, 1976. 6. Ducrot O., Schaeffer J-M., Noul dicţionar 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigm%C4%83. enciclopedic al ştiinţelor limbajului, B., Ed. Babel, 3. Manolescu, N., Generaţie literară. În România 1996. literară, Bucureşti, 2000, nr. 2. 7. TPR – Terminologie poetică şi retorică. Iaşi: 4. Scarlat Mircea, Istoria poeziei româneşti. Volumul Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1994. III. B.: Minerva, 1986.

Elena Mogorean. Închinare taurului, anii 1990, porţelan

nr. 1(20), martie 2011 - 143 Akademos

EMILIAN GALAICU-PĂUN la Liége (grupul μ), e la fel de rezonabilă şi necesară o perspectivă metalingvistică asupra lui, care i-ar ŞI STAREA DE FRONTIERĂ pune în evidenţă mărcile intersubiectualităţii şi i-ar A LITERATURII confi rma caracterul dialogic. „Personne” înseamnă, în acelaşi timp, „nimeni” şi „persoană”, iar prozatorul profi tă de această ambiguitate. Sensul se afl ă la dr. hab. conf. univ. Aliona GRATI graniţă şi rămâne mereu disponibil răsturnărilor, dar tocmai acest fapt este urmărit ca într-o bună tradiţie EMILIAN GALAICU-PAUN AND a romanului heterodox. Dispuşi să ne conformăm THE BORDER SITUATION OF THE convenţiilor acestei scriituri, putem glisa după necesitate în orizontul celor doi versanţi ai textului. LITERATURE Pe de o parte, putem urmări mecanismul lingvistic de Emilian Galaicu-Paun is one of the fi rst writers generare a sensului în spaţiul interstiţial al textului, from Basarabia who wrote his novel according apreciind activitatea scriitorului care devine similară to the narrative experiments of the New French cu cea a bricoleur-ului şi a meşteşugarului, pe de Novel. Passing from the verbal to the non-verbal altă parte, vom căuta să identifi căm vocea/vocile, paradigm is dictated by the necessity to look for schimbul de registre vocale, replicile subiectului/ a new mechanism of meaning generation. The subiecţilor creatori. author believes that the right gesture is one of Multiplele referinţe ale lui Em. Galaicu-Păun la those marginal spheres of artistic expressivity memoria culturală a limbajului denotă convingerea that assures freedom against the structure, logic că literatura este constrânsă inevitabil de o forţă and universality. In his work, the author fully supraindividuală, care o mărgineşte la reproducerea uses dialogic strategies, but our investigation abilă a „aceluiaşi”, a jocului cu invariantul. Refl ecţia rejects the concept of intertextuality proposed privind natura şi funcţionarea discursului literar by J. Kristeva and R. Barthes and is based on constituie subiectul predilect atât al romanului, care Mihail Bahtin’s model. In order to regain the devine un teren propice pentru ilustrarea programului human content of this postmodern discourse, we teoretic, în perpetuă formare şi deformare, cât şi al will make a „metalinguistique” analysis. textelor, să le zicem, mai puţin fi ctive. Cum ar fi ,

spre exemplu, Poezia de după poezie, care, fi ind un Emilian Galaicu-Păun este unul dintre primii eseu despre poetica contemporană, corespunde fericit scriitori care anunţă în spaţiul literaturii dintre Nistru caracterului de critifi ction: „Cred că mi-a venit, după şi Prut o ruptură textuală revoluţionară, iniţiind un atâta deznădejde, soluţia pentru «Damenwahl». Încerc discurs atipic, principial diferit. La apariţia romanului să mi-o clarifi c chiar în rândurile de mai jos: mai întâi Gesturi. Trilogia nimicului, recenzenţii au declarat, vine ritualul de iniţiere a Ei (nu se ştie nimic despre Ea, aproape în unanimitate, că este vorba despre prima în afară că-i Ea), pentru care sunt convocaţi pe rând experienţă de „gradul zero al scriiturii” în proza de Coregraful, Maestrul de balet şi Croitorul de dame. la Chişinău. Fără îndoială, scriitorului îi reuşeşte o Coregraful îi inventează Gesturile (pe când ea nici nu scriitură „albă”, „neutră”, „oblică” şi „transparentă”, există!) ideale. Abia Maestrul de balet îi inventează el nu aderă declarativ şi nu întemeiază nicio ideologie, trupul Ei, iniţiind-o în mişcarea ideală a Gesturilor renunţă la poveste, la pronumele personal eu, la dreptul apriorice. Atunci când se realizează identitatea dintre de autor-proprietar-părinte al sensurilor, la multe mişcările (trupului) Ei concret şi Gesturile date de alte convenţii ale romanului tradiţional, situându- Coregraf, apare Croitorul de dame, care trebuie să-i se într-o epistemă a intertextului. În acelaşi timp, potrivească veşmintele corespunzătoare (îi coase autorul lasă să se întrevadă o polemică virulentă cu direct pe trup corsetul «das ewing weibliche», îi modelul mecanicist al Lumii şi al Cărţii, pe care l-au potriveşte fusta-nfl orată a cimitirului). Abia atunci Ea impus adepţii textualismului. Tocmai în acest scop, se apare la bal («Strânsă-n corsetul ghipsat al bisericii, pare, este reînviat experimentul dadaist antiverbalist, moartea... ») să mă invite la dans”. gestul alcătuind una dintre acele zone marginale de În română, „Damenwahl” se traduce „opţiunea expresivitate artistică ce asigură libertatea faţă de femeii”, denumind un termen de dans care indică logică şi universalitate. Ne întrebăm dacă nu indică faptul că e rândul femeilor să-şi aleagă partenerul. acea exclamaţie fi nală – „Personne c’est moi” – o Vaporoasa şi lunecoasa doamnă – poezia, a cărei stare de alertă a subiectivităţii, o replică a creatorului fi gură formează ansamblul câtorva gesturi naturale împotriva textului care aproape că l-a devorat? („date”, „apriorice”), corporalizate în cuvânt, invită, Dincolo de faptul că textul romanului pe de o parte, la „balul” imaginaţiei şi creativităţii, iar, reprezintă un excelent material pentru ilustrarea pe de alta, împinge în vria narcisismului lingvistic, teoriei intertextualităţii şi se pretează foarte bine la a ocurenţei şi autogenerării. Gesturile consemnează sofi sticatele instrumente de lucru ale naratologilor structura de adâncime, poezia fi ind o „gimnastică” francezi sau ale reprezentanţilor Şcolii neoretorice de (idee sugerată prin imaginile Coregrafului şi

144 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţă literară

Maestrului de balet) afl ată mereu sub presiunea corps propre), acesta fi ind „nucleul de semnifi care” „corsetului ghipsat” al cuvântului (Croitorul de dame). sau „nodul semnifi caţiilor vii”. Corpul stă la baza În această secvenţă textuală, ai cărei referenţi sunt cuvintelor şi acţiunilor umane, el generează sensul poezia însăşi şi mecanismele ei de generare, putem şi asigură dialogul omului cu lumea. În studiul său întrezări indicii pentru o posibilă variantă de lectură Fenomenologia percepţiei savantul francez atribuie a romanului în cauză ca meditaţie asupra actului de corpului uman rolul de subiect, datorită căruia căutare/producere a sensului/poeziei. percepţia spontană a lumii capătă unitate. Sensurile se Fiind întrebat într-un interviu din revista Sud- nasc în adâncurile experienţei existenţiale prerefl exive Est cultural ce înseamnă literatura (poezia) pentru şi se transmit prin gesturi, mimică. Prin gesturi, omul el, Em. Galaicu-Păun conchide în acelaşi sens: descoperă pentru sine lumea, îi conferă sens şi o „...nu atât răspunsul mă interesează, cât... căutarea. comunică celuilalt: „Vorbirea este un gest veritabil, (...) Abia căutarea, nu neapărat încununată de succes având semnifi caţia ei, la fel gestul are semnifi caţia (...), face posibile celelalte (cel puţin două) răspunsuri. lui. Acest fapt face posibilă comunicarea” [2, p. 214]. Fiindcă, în ultimă instanţă, cheia de boltă a fi inţei Sensurile gesturilor nu sunt date, ele se descoperă mele este poezia, chit că ori de câte ori ridic ochii în într-o relaţie intersubiectivă, „prin reciprocitatea sus, nu ştiu niciodată dacă dau de ea sau mă uit în intenţiilor mele şi a gesturilor celuilalt, a gesturilor gol” [1, p. 46]. „Golul” are mai multe sensuri aici, mele şi a intenţiilor lizibile în conduita altuia (...) încăpând în sine atât ideea de fi inţă/poezie/verbalizare Vorbirea este un gest şi semnifi caţia lui reprezintă o prediscursivă/realitate indefi nibilă, cât şi ideea de lume” [2, p. 215]. nefi inţă/depersonalizare/standardizare ideologică. Algirdas Julien Greimas are asupra gestului În linii generale, gestul reprezintă o confi guraţie o perspectivă semantic-structurală. Potrivit lui, plastico-spaţială a corporalităţii, care dispune de un gestul este unitatea minimă în ansamblul „textului sistem semiotic articulat şi căruia i se recunoaşte gesticulatoriu”. Cercetătorul asemuieşte limbajul privilegiul de a fi o modalitate de comunicare corpului uman cu sistemul limbii, considerând universală, precum şi unul dintre principalele mijloace gesticulaţia „o întreprindere globală a corpului ale expresivităţii artistice în tradiţia seculară a teatrului, omenesc, în care gesturile particulare ale agenţilor a plasticii, a sculpturii şi dansului. În secolul al XX- corporali sunt coordonate şi/sau subordonate unui lea numărul celor preocupaţi de gestică, amploarea proiect de ansamblu ce se desfăşoară simultan”. În studiilor dedicate acestui tip de comunicare în artă operaţiunea globală a corpului omenesc, gestului îi este impunător. Bergson, M. Mauss, A.J. Greimas, revine responsabilitatea actului emiţător, actantul F. Rastier, C. Gresswell, R.L. Birdwhistell, J. Fast, somatic înlocuind funcţia de semnifi care a subiectului A. Jacob, A. Bara, M. Bernard, Deleuze, Guattari, tradiţional [3, p. 71]. Această ipoteză validează M. Merleau-Ponty, Gh. Crăciun, M. Nedelciu ş.a. abordarea „sintactică” a gesturilor, analiza lor au pornit de la premisa că nu numai vorbirea este un „gramaticală”, permiţând împărţirea textului „în limbaj, ci şi gestul, care exprimă mai bine ideea de act unităţi ale manifestării cu dimensiuni minimale în şi dinamică a sensului. planul expresiei”, cum sunt – „fonemele gestuale”, Fenomenul gestului s-a afl at în egală măsură în spre exemplu. Enunţurile gestuale şi discursul gestual centrul atenţiei atât a fi losofi lor modernităţii, cât şi în ansamblul lui se produc prin combinarea ingenioasă ai postmodernităţii, căpătând două interpretări mai a acestor unităţi [3, p. 77]. proeminente. Într-o primă accepţie, gestul este un semn Cam în aceeaşi linie de idei, Derrida consideră având o semantică stabilă în tradiţia culturală, pe care cuvântul ca fi ind corpul neînsufl eţit al vorbirii receptorul trebuie să o decodifi ce. Pe această convenţie psihicului. Prin urmare, „limbajul vieţii” ar fi mizează tradiţia dansului indian, a cărui semiotică doar „vorbirea existentă până la cuvinte. Această fi xată permite dansatorului să fi gureze gestual, spre interpretare este foarte apropiată de paradigma exemplu, capitole întregi din Ramayana. În a doua antiverbalistă a dadaiştilor, care au văzut gestul ca pe accepţie, gestul nu se mai pretează interpretării în o soluţie împotriva constrângerilor sistemului limbii, funcţie de deprinderile stabilite prin tradiţiile vreunui dându-i statutul unui limbaj autentic, dionisiac- sistem de simbolizare (sensul lui neavând niciun eliberator. Gesturile ar fi , în această schemă, vorbirea pretext), ci constituie o provocare, un stimulent pentru care a încetat să fi e un simplu răcnet, dar nu a devenit imaginaţia receptorului. Postmodernitatea privează încă coerentă. Potrivit lui Derrida, din momentul în gestul de fundamentarea metafi zică şi îl tratează ca care structurile verbale sunt înlocuite de gesturi, nu având un propriu potenţial de generare a sensului se mai poate vorbi despre o transparenţă a cuvântului manifest în anumite contexte. datorată capacităţii omului de a raţiona. Nimicirea În căutarea răspunsului la întrebarea „Unde se transparenţei are ca efect dezgolirea trupului naşte sensul?”, fenomenologul şi existenţialistul cuvântului care începe să vorbească altfel decât fi ind Merleau-Ponty ajunge la constatarea faptului că mediat de vorbirea articulată. Corpul însuşi este un primele operaţii de semnifi care a lumii se produc limbaj care anticipează şi chiar substituie expresia nu în conştiinţă, ci în spaţiul corpului fenomenal (le verbală. Astfel că apar aşa concepte ca „vorbirea

nr. 1(20), martie 2011 - 145 Akademos corporală”, „limbajul corpului” apt de a comunica căruia poetul trebuie să dispară, să fi e „impersonal”, sensuri în anumite poziţii şi de a fi expresiv în mişcare; nu constituie o difi cultate să întrevadă, în fragmentul se vorbeşte chiar şi despre o refl ecţie care prinde dat, o polemică la poetica moderniştilor şi, în general, confi guraţiile corpului scriind. Sensurile emanate de la dezumani zarea modernă a artei, semnalate încă de corporalitate se emancipează de ideea universalistă, Ortega y Gasset. Artistul postmodernist renunţă să proliferată atât de adepţii abstractizării, cât şi de cei exploreze spaţii transcendente şi îşi centrează atenţia care se conduc de principiul iterabilităţii. pe fi inţa umană, în datele ei concrete, fi zic-senzoriale. „Gestul” lui Em. Galaicu-Păun are ceva din Este vorba de o tendinţă de recâştigare a valorilor înţelesul „necuvântului” stănescian (vorbire de până umane, „personaliste”, o nouă deschidere către la cuvânt, verbalizare prediscursivă), confi gurat real, către „autenticitatea” lumii şi a fi inţei care se în procesualitate, în dinamică. Astfel, axioma transcrie. Tocmai acest joc al vocilor, la limită, între evanghelistului Ioan („La început a fost cuvântul”) pro şi contra, această coabitare în opoziţie constituie capătă o altă interpretare: „La început a fost gestul, intriga romanului lui Em. Galaicu-Păun, care este, nu cuvântul, căci însăşi apariţia cuvântului a fost un se ştie, un scriitor antologic al literaturii române în gest înainte de a fi sunet”. Trecerea de la paradigma tranziţie de la modernitate la postmodernitate. E cuvântului la cea a gesturilor este dictată de necesitatea fi resc să găsim în textul său pretexte pentru a pune de a căuta un mecanism nou de generare a sensurilor, în discuţie principalele teorii care au cultivat gustul care să fi e apt pentru „remodelarea lumii, adică postmodernităţii. întoarcerea ei cu altă faţă spre noi”, şi care „începe – Noile achiziţii în materie teoretică ale ne sugerează autorul – chiar de la studierea gestului poststructuraliştilor împrospătează indiscutabil menit să înfăptuiască această schimbare. De la gest refl ecţia asupra literaturii. Introducerea de către Julia la gest se trece la mâna care face gestul, care mână Kristeva a ideilor despre dialogism ale lui Bahtin constituie ea însăşi o formă, ceea ce va să însemne în spaţiul francez, teoria enunţării a lui Benveniste, că se supune şi ea modelării”. Principala preocupare concepţia lui Barthes despre „gradul zero al scriiturii”, a interpretului consta în urmărirea „mâinii” care tezele deconstructiviste ale lui Derrida ş.a. au constituit „leapădă” gesturi pe hârtie. „Tot ce se întâmplă în primele breşe în sistemul totalizator structuralist, dar timpul impactului dintre trup şi obiecte, dintre fi inţă şi aceste schimbări au fost, cel puţin pentru o perioadă, în nefi inţă” prezintă interes. Gestul înseamnă în acelaşi defavoarea subiectului. Orice manifestare a refl ecţiei timp acţiune şi semn; el este mişcarea care exprimă un în lumea contemporană, în viziunea teoreticienilor gând, o intenţie, o stare sufl etească, este deci limbajul textualişti, este deja fi xată în sistemul limbii sau al vieţii având manifestare exterioară. Şi cum gestul textelor, în codurile supratemporale sau gramatica (viaţa) este de nedespărţit de mână (corp, literă, text), universală. Autonomia subiectului se pierde tocmai tot aşa sunt indisolubile sufl etul şi trupul, senzaţia şi atunci când el se pomeneşte în mirajul structurilor limbajul, sentimentul şi gândirea. verbale şi al re-scrierii codurilor. Textul nu se produce Manifestarea conştiinţei perceptive aparţinând în conştiinţa subiectului – a autorului sau a cititoru- unui „corp anonim” (Merleau-Ponty), imposibilitatea lui –, ci este un imanent proces al limbii, sufi cient sieşi centralizării existenţei, depersonalizarea („golirea”) în vederea procedurii de generare a sensului. Chiar centrului conştiinţei responsabile atât de geneza şi cititorul se dizolvă în spaţiul unic al discursului, gândurilor, cât şi de cea a sensurilor, predispun ale cărui semnifi caţii sunt apte să intre la infi nit în la o interpretare care face abstracţie de persoana relaţii unele cu altele. Sub infl uenţa spectaculoasă a autorului. În partea a doua a romanului demersul se literaturii borgesiene sau a afi rmaţiilor de tipul celor radicalizează prin abordarea perspectivei textualiste lansate de Northrop Frye despre faptul că literatura nu- despre golul comunicativ. Şi totuşi, insistenţa cu şi trage seva decât din ea însăşi şi se creează pornind care în romanul Gesturi sunt promovate principalele de la literatură, reprezentanţii teoriilor comunicării conceptualizări în defavoarea persoanei sociale şi au dezvoltat un program în care rolul de actori ai chiar a subiectului sunt contracarate în permanenţă de enunţării îl comportă codurile literare sau culturale, o contra-voce: „Singura modalitate de exprimare o acestea fi ind, în fond, obiecte care au asimilat subiectul vede în transformarea radicală a întrebării pusă lumii uman. Dar poate e cazul să se revină la explicaţia (Cine-i vinovat? sau Ce-i de făcut?) într-o interogaţie dialogistului rus Mihail Bahtin, nume de referinţă al asupra scrisului: în tot romanul, al cărui volum nu intertextualiştilor, care semnalează faptul că „Textul va depăşi o coală de autor, fi indcă s-a spus «Felul trăieşte doar în contact cu alt text (context). Subliniem vostru de vorbire să fi e: «Da, da, nu, nu». Ce se că acest contact dintre texte (enunţuri) este unul petrece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău», va dialogic, şi nu unul mecanic, un contact al «poziţiilor» trebui să evite a-i spune personajului său pe nume, posibile doar în limitele unui text (dar nu a textului şi a-i indica vârsta, naţionalitatea, a-i zugrăvi portretul, contextului) între elementele abstracte (semnele din biografi a, caracterul etc. Pentru cei care cunosc interiorul textului) şi necesare doar la prima etapă principalele discuţii ale scriitorilor optzecişti români de înţelegere (înţelegerea semnifi caţiilor, dar nu a în jurul ideii de poezie ca limbaj (text), în spatele sensului). Acest contact este al persoanelor şi nu al

146 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţă literară obiectelor (care au limite). Dacă noi am transforma Potrivit cercetătoarei Carmen Muşat, preocuparea dialogul într-un singur text, adică am şterge secţiunile prozatorilor postmoderni pentru corporalitate apare vocilor (schimbul subiecţilor vorbitori), ceea ce în ca efect al confruntării cu masiva derealizare a general este posibil (în dialectica monologică a lui omului şi a realităţii în literatura secolului al XX-lea, Hegel), atunci sensul profund (infi nit) va dispărea, ne care a făcut posibilă dispariţia din text a subiectului vom lovi de fund, vom pune punctul” [4, p. 364]. unitar şi coerent. Tentativele de construire a unor În viziunea lui Barthes (cel puţin, aşa cum „trupuri textuale” sunt şi în consonanţă cu dorinţa de reiese aceasta din prima etapă a creaţie sale), a-i da a exprima natura rizomatică a identităţii [6, p. 129- textului un autor înseamnă a închide sensurile în 154]. Preocupaţi de autenticitate, prozatorii optzecişti cele conferite de el, a închide scriitura. Iată de ce stăruie în explicarea necesităţii prezenţei autorului autorul este eliminat, în mod regretabil, din schemă, „cu trupul său viu” în text. Corporalitatea şi textul repudiat, considerat „detaliu aproape inutil”. Dar sunt, după Gheorghe Crăciun, entităţi izomorfe, „oare – îşi pune întrebarea Eugen Simion analizând punct de intersecţie a vieţii cu litera. Pe de o parte, stă un studiu semnat de Blanchot, unul dintre susţinătorii trupul care este vorbirea particularizată contingentă, programului, – negând existenţa autorului, eseistul nu a senzorialităţii individuale, pe de alta, litera – face, în realitate, decât să-i sublinieze în chip stăruitor „sistemul osos al unui cod retoric”, convenţia literară, prezenţa? Această absenţă şi acest loc de absenţă canonul. Trupul viu, fl uiditatea şi discontinuitatea sugerează, la lectură, contrariul: o plenitudine, o senzorialităţii nu permit artifi cializarea totală, victoria prezenţă, o forţă structurantă. Chiar şi în ipostaza literarului asupra corporalului. de exilat, autorul este unul din acele goluri din Deşi s-a spus că „corpul omenesc e mai mult decât sculptura modernă care semnifi că, poate, mai mult corp: adică el ţine deopotrivă, şi mai mult, de cultură decât plinurile. Absenţa lui este suspectă: o absenţă decât de natură” [7, p. 33], omul rămâne a fi în ultimă interogativă, un exil care pune mereu ceva în discuţie instanţă cel care în practica dialogică recuperează şi, negreşit, ne provoacă. Ne provoacă să ne gândim şi reactualizează deliberat sau inconştient formele fără încetare la absenţa, la exilul său. Nu-i, oare, expresive prin care comunică. Viaţa nu poate fi închisă această formă o formă a prezenţei lui?” [5, p. 81]. în literă, intenţia umană de a dialoga distruge orice Reuşeşte Em. Galaicu-Păun să-şi dizolve ambiţie de fi xare în tiparele limbii a vreunui adevăr. totalmente eul în textul Gesturilor, să devină un Alta e problema că dialogul instanţelor refl exive în „nimeni”? Actul de sinucidere auctorială durează textul literar nu e unul existenţial, cu desfăşurare până la un timp, cel al experimentului şi al expunerii imediată între vorbitor şi ascultător, ci unul îndelung „cuvântului propriu” fără ambiţii de monitorizare elaborat, textualizat de autor şi interpretat de cititor, autoritară a sensurilor. Convenţia dictează autorului ambii în plină dispunere a unui fond de limbaje şi să amuţească, să „golească” de conţinut corpul convenţii literare. E vorba de un dialog mediat de text, textului; gestul îi devine o „formă goală” – mâna ce de lumea lui de semne şi coduri culturale. scrie „romanul Condiţia porcină”, al cărui personaj Ca şi la Gheorghe Crăciun, personajul echivoc al „îşi pierde buletinul de identitate”, fi ind izgonit lui Em. Galaicu-Păun exersează ritualuri de descoperi- „chiar din sex, până şi din pronume”. „Imposibilitatea re a trupului volatil. Microscopia conglomeratului de comunicării transformă lumea într-o problemă de senzaţii în halou devine echivalentă cu o experienţă limbaj” şi atunci „clişeele mentale rulează mereu, spirituală. Simţul tactil prevalează, mâna efectuând automat” –, „ca o groapă comună” etc. Dar tăcerea arpentajul fi inţei pentru a-i da acesteia consistenţă lui devine îndată vorbitoare dacă interpretăm aceste textuală. afi rmaţii după o logică apofantică, a contralecturii, a Reconstituirea geografi ei imaginare a trupului răsturnării semnifi caţiilor. Şi atunci, vom descoperi oscilează pe muchia a două eventualităţi sau trasee o lume cu alte valori, în care pierderea „buletinului narative ale explicării naturii subiectivităţii umane: de identitate” înseamnă condamnare la o existenţă modelul monolitic cu tradiţii încă din Iluminism, redusă la animalitate, iar anonimatul şi scufundarea care promovează ideea unei individualităţi libere în „groapa comună” a clişeelor nu constituie cea şi autonome, şi ipoteza modernă a omului ca mai convenabilă perspectivă a literaturii. Între derivat al limbii, existând doar în limbaj şi fi ind aceste două abordări, probe de comprehensiune ce dependent de el. După aceeaşi logică de propulsare vizează tendinţa de nirvanizare estetică a lumii prin a negaţiei („Expresia pură a negaţiei (nu are ceea, intermediul dexterităţii manieriste depersonalizatoare, nici aceea, altceva la fel nu are)”), prozatorul se instalează un dialog în contradictoriu. Aventura parcurge/experimentează itinerare teoretice care au „liminalului” e în Gesturi ca la ea acasă; un text declarat „moartea”, diseminarea, descentrarea etc. a mai potrivit pentru ilustrarea cronotopului bahtinian subiectivităţii. Frânturile acestor parcursuri dispuse al pragului nu poate fi . Contralectura descoperă o reticular lasă de întrevăzut speculaţii psihanalitice, altă faţă a lucrurilor: Em. Galaicu-Păun creează, de freudiene şi lacaniene, ce ţin de lingvistica saussuriană, fapt, un antitext (text invers), o antiutopie a „morţii de fi losofi a heideggeriană sau de viziunea borgesiană autorului”. a lumii.

nr. 1(20), martie 2011 - 147 Akademos

Întâlnim în textul lui Em. Galaicu-Păun proiecţii simţurilor primare. Adrian Oţoiu găseşte că soluţia lăuntrice, autoscopice, plonjări în interior, în „adâncul este undeva la mijloc: „Figura autorului este un garant cel mai întunecat” al fi inţei, al somnului raţiunii, acolo al autenticităţii, dar ea dispare cu totul în câmpul unde mâna rămâne „prinsă ca într-o capcană, groapă textualităţii infi nite. Prins între polul autenticităţii şi sau laţ, pierită de spaimă”, unde are loc „înstrăinarea cel al textuării, autorul are simultan un trup concret, de propriul corp” şi de propria identitate („gesturi producător al unui text limitat, şi unul abstract, produs golite de trup”). Ceremonia alunecării în impersonal al textului nelimitat” [9, p. 27]. Oscilarea între aceste aminteşte practica suprarealistă de reproducere poluri monocorde permite evitarea unilateralităţii unui mecanică a unui imagism insolit. Suntem martorii limbaj „absolut”, „comun”, „standard”. unui spectacol suprarealist, actorul căruia, trecând Utopia limbii care locuieşte corpul ca subiect prin „stări efi altice” (Gellu Naum), dă curs unei reactivează o altă utopie ce străbate istoria tuturor imagistici stranii ca rezultat al „dicteului automat”. culturilor, alimentată de ideea „căutării unei limbi Dizolvat în materia imponderabilă a visului, a perfecte” şi „comune întregii specii omeneşti”, prin inconştientului, individul îşi pierde pe rând „vocea”, care oamenii ar putea comunica între ei fără obstacolele „privirea”, „gândirea”, „viaţa”, „sudoarea”, memoria lingvistice survenite în urma prăbuşirii miticului turn neamului întreg, „viii şi morţii” şi chiar „timpul” Babel. Aventura cunoaşterii corpului echivalează şi „Lumea”. Resimţind dureros golul din centrul în Gesturi cu reconstituirea memoriei lingvistice a fi inţei „fi gura în repaos”(„Semn gol” – concepţie a acestuia, ce concentrează cabalistic invariante de postmodernismului conform căreia mediul semiotic limbi considerate originare, a priori, prebabelice, al textului e o realitate independentă de fenomenele precum ebraica, egipteana, greaca şi chineza. Dacă extratextuale), „înspăimântat” de pierderea reperelor condiţionările acestor limbi neaoşe, „sublime” fundamentale, subiectul le caută în afară, în lume, în sunt acceptate şi redescoperite „cu plăcere”, forţa sistemul de valori ierarhizate lingvistic, în „jocul de uniformizatoare a limbilor totalitare este resimţită ca vocale şi consoane”, cu care încearcă să se identifi ce. o iminentă desfi inţare: „La polul opus se afl ă alfabetul Conştientizarea echivalenţei „Fiinţa este Limbă” rus, cu litere croite ca nişte uniforme – prea largi justifi că pretextul experimentării şi proliferării unui unele, altele prea strâmte – pe caracterele greceşti spre „idealism lingvistic”, gen poststructuralist, precum şi a le ascunde goliciunea atletică”. al altor teme convergente: „că Lumea a fost făurită ca Romanul în întregime se arată a fi un caleidoscop să sfârşească într-o Carte, că Societatea este un Text, de limbaje sau texte „pseudoreferenţiale” – magice, că Scrierea este Istorie, că Discursul este Praxis” [8, religioase sau literare, care structurează omul, forme p. 61]. şi semne pline de înţelesuri contradictorii, disponibile Prefabricatele textuale (fi inţa textuală), semnele decodifi cării. Distribuirea lor este aparent aleatorie golite de viaţă se pare că pun defi nitiv stăpânire pe în roman, căci miscelaneul jucat de limbaje lasă de „conştiinţa de sine” a omului. Întâmpină însă revolta întrevăzut o tendinţă ebraizantă de abreviere magică subiectului atomizat şi pulverizat în „ansamblul a lumii. Cititorul cu preocupări cabalistice va căuta de plinuri şi goluri” ale textului, revoltă, în parte, a să pătrundă dincolo de aparenţă, căutând un principiu autorului fi zic care se impune, vorba lui Gheorghe de coerenţă internă, care ar conduce la revelarea Crăciun, cu „diferenţa sa de corp”. Se explică secretelor creaţiei divine. Textul îi furniazează astfel cealaltă avansare orientată înspre cucerirea acestuia sufi ciente pretexte de exersare a cunoştinţelor organismului visceral şi fi ziologic: „Îşi imaginează de cabală teosofi că şi cabală extatică, multitudinea cum atinge prundişul, lanţul de munţi subacvatici de cifre, formule algebrice, litere cu caracter diferit, (coloana vertebrală), recifele de corali, lianele versete evanghelice, anagrame, acrostihuri, expresii încolăcite ale intestinelor”). Or, corpul (carnavalesc- notorii, semne zodiacale şi paratextuale etc., combinate grotesc, ca la Bahtin) reprezintă transgresivitatea după principiul unei ars magna, încifrează inefabilul şi rezistenţa la închiderea şi osifi carea teoretică, divin, dar şi structura realului. Exactitatea literară devenind pivotul unor discursuri care subminează trădează intenţia de a experimenta maniera lui Borges ideologiile dominante. „După cum capul dispare ca de căutare a adevărului ocult şi unitar (litera aleph) unitate supraordonată, copleşit de rebeliunea corpului în diversitatea de limbi şi literaturi, citate şi referinţe şi de vacarmul simţurilor, susţine în acest sens Adrian literar-istorice. Oţoiu, tot astfel marile adevăruri – fi e ele ideologice, Complexa arhitectonică a romanului-palimpsest, religioase sau estetice – încetează să mai constituie stratifi cat pe nivele structurante ca evenimente-episod, sensul cel mai înalt spre care textul ţinteşte aluziv sau oferă indicii multiple şi pentru cititorul interesat de alegoric. După cum corpul îţi reclamă independenţa, tot arhetipul cultural, care va căuta corespondenţele astfel textul se emancipează de tirania metanaraţiunilor livreşti, linkurile ce trimit la texte literare şi extralite- legitimatoare” [9, p. 111-112]. Contradicţiile şi jocul rare consacrate: la versetele biblice, la budism de opoziţii ale romanului dau glas revoltei omului (viziunea asupra lumii ca un corp uman), la motivele ameninţat de căderea în una din cele două extreme: eminesciene (dublul), la povestirile lui Borges „moartea” în textualizare sau căderea în imperiul (motive cabalistice), la prozele kafkiene (motivul

148 - nr. 1(20), martie 2011 Ştiinţă literară metamorfozei, al labirintului şi al creatorului-arpentor), 6-18 luni. Oglinda imaginară îi permite copilului să la tratatele psihanalitice freudiene („complexul lui se vadă ca o imagine din afară şi să se perceapă ca Oedip”, problema identităţii), la eseurile nietschiene entitate separată. Dar tocmai acest imaginar speculativ („moartea lui Dumnezeu”) sau foucaultiene („moartea subminează integralitatea subiectului, căci sensul său omului”), precum şi la unele texte ocultiste, semnele este proiectat spre el dinspre o lume asupra căreia nu zodiacale, semne matematice şi imagini grafi ce, poate avea niciun control – „discursul Celuilalt”. limbaje sociale clişeizate, discursuri politice, lozinci şi Noi am dorit a vedea în acest fragment şi o ilustrare sloganuri agitatorice etc. Izvorul plăcerii hermeneutice a stării de excentricitate estetică ce permite buna nu constă în epuizarea înţelesurilor, ci în localizarea şi funcţionare a dialogului interuman, intersubiectual în clasifi carea formelor şi codurilor ce le fac posibile. opera literară. Pentru a se cunoaşte ca întreg, subiectul Această permanentă punere în abis a limbaju- trebuie să se situeze pe o poziţie ce-i transcende lui creează imaginea unui „Babel fericit”, individualitatea. Relaţiile intersubiectuale sunt posibile artifi ciali za(n)t, a unei scriituri a cărei imaginaţie doar în acelaşi plan, situat, după Buber şi Bahtin, într- „aspiră la fericirea cuvintelor, la acel limbaj visat, un spaţiu „în afara” lumii egocentriste a subiectului, în spaţiul „între”, în care subiectul se poate cunoaşte pe a cărui prospeţime ar prefi gura, printr-un soi de sine doar pornind de la viziunea altuia despre el. Punctul anticipaţie ideală, perfecţiunea unei noi lumi adamice, de tangenţă dintre orizontul eului (fi gura corpului) şi unde limbajul nu ar mai fi alienat” [10, p. 70-71]. orizontul altui vorbitor formează instanţa enunţiativă Utopia limbajului presupune o lume în care îşi dau (coenunţiativă), tranşa de discurs ce are mai mulţi întâlnire şi convieţuiesc în pace şi bună înţelegere locutori. Ideea unui limbaj intersubiectual transferă toate limbile, codurile, idiolectele, instanţele culturale discuţiile la un alt palier, dincolo de speculaţiile privind etc. Intranzitivitatea discursului, exprimată mai ales condiţionările unui „limbaj comun”, „fi xat”, „absolut”, prin forma circulară din subsolul romanului („iu- care reclamă desubiectualizarea sau depersonalizarea da capo”), sincretismul abuziv şi strident este în atât a Eu-lui, cât şi a Altuia. Astfel că, fără a exila răspăr însă cu ideea substanţialităţii fundamental- subiectul/autorul din text, enunţarea se excentrează, umaniste a literaturii. Intelectualismul exacerbat dobândeşte o structură internă bivocală şi devine tergiversează unifi carea intersubiectuală. Şi totuşi, funciar deschisă, autorul nemaiputând pretinde a deţine fragmentul fi nal lasă să se întrevadă vibraţia umană unitatea semantică de tip monologic. Participant activ subversivă, a individului cuprins de îndoieli şi bântuit şi organizator al dialogului polifonic, autorul nu se afl ă de mistuitorul sufl u al interogaţiei. Conturul corpului în centrul universului, ci în punctul mereu schimbător „golit de organe” intercalat în textul de faţă e în stare al interconexiunii vocilor, „poziţiilor semantice”, să suscite multiple interpretări. La un prim nivel de lumilor etc. O atare abordare a romanului Gesturi lectură întrevedem o transpunere în roman a modelului permite a întrezări, dincolo de structura şi limbajul identitar modern, conform căruia identitatea unui excentric, o nouă modalitate artistică de fi gurare a text literar este o „absenţă” de ordine superioară, omului, dezmembrat până la cele mai elementare purtătoare de sens. În acelaşi timp, fi gura aminteşte părţi constitutive şi proiectat infi nitezimal în spaţiul ideea fundamentală în postmodernism potrivit textului. căreia spaţiul semantic descentralizat al textului are Referinţe bibliografi ce el însuşi un imanent potenţial creativ. Tentantă este 1. Galaicu-Păun Em. Dialog. În „Sud-Est cultural”, şi dorinţa de a vedea în imaginea dată o ilustrare a 2009, nr. 2. 2. Merleau-Ponty M. Phénoménologie de la teoriei ricoeuriene a textului ca „proiecţie externă” perception. Paris, Gallimard, 1945. a posibilelor lumi umane, ca multiplicare şi variaţie 3. Greimas A. J. Despre sens. Eseuri semiotice. imaginativă a egoului. Fapt evident este că desenul Bucureşti, Univers, 1975. confi rmă încă o dată deplasarea de accent, constantă 4. Бахтин М.М. Эстетика словесного творчества. şi trecută în roman prin grila mai multor sisteme de Cоставитель С.Г. Бочаров, техт подготовили Г.С. Бернштейн и Л.В. Дерюгина. Мoсква, Искусство, semne, de la instanţa refl exivă omniscientă la cea 1979. ambiguă a textului. Această schimbare de perspectivă 5. Simion E. Întoarcerea autorului, Vol. I. Bucureşti, în acord cu teoria textului nu periclitează însă altele Minerva, 1993. posibile. 6. Muşat C. Strategiile subversiunii. Descriere şi Din perspectivă contemporană, omul nu se mai naraţiune în proza postmodernă românească. Piteşti, Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, poate cunoaşte pe sine pe cale psihologică, prin 2002. sondarea microcosmosului său. În opinia lui Deleuze 7. Tonoiu V. Omul dialogal. Bucureşti, Editura şi Guattari, corporalitatea golită de structură („corp Fundaţiei Culturale Române, 1995. gol(it)” sau „corpul fără organe”) îşi generează 8. Călinescu M. A citi, a reciti. Către o poetică a (re) semnifi caţiile contextual şi sintagmatic şi este, prin lecturii. Iaşi, Polirom, 2003. 9. Oţoiu A. Trafi c de frontieră. Proza generaţiei ’80. urmare, deschisă spre autoconfi gurare variaţională. Strategii transgresive. Piteşti, Editura Paralela 45, 2000. Pretexte pentru o atare interpretare servesc tezele 10. Barthes R. Gradul zero al scriiturii. Noi eseuri psihanalitice ale lui Jacques Lacan privind „stadiul critice. Traducere din franceză de Alex. Cistelecan. oglinzii” prin care trece orice individ la vârsta de Chişinău, Cartier, 2006.

nr. 1(20), martie 2011 - 149 Akademos

CERAMICA MOLDOVENEASCĂ, O ARTĂ DE TRADIŢIE

Irina LAVRENTE, cercetător ştiinţifi c

MOLDAVIAN CERAMICS, AN ART WITH TRADITION The article describes the development of artistic ceramics on the territory of the Republic of Moldova, with an emphasis on the progress achieved in the 20th century. The relationship between the cultural heritage of traditional ceramics and modern artistic work is thoroughly analyzed. Three distinct periods of development Ester Grecu. Vas decorativ, anii 1970, gresie are distinguished and analyzed – the fi rst period (1950-1965), the second period (1965-1985) and îşi găsesc revalorifi care doar în ceramica artistică the third period (1985-present). profesionistă. During the fi rst period, artists such as Aceasta din urmă, începând cu anii ’50 ai S. Ciokolov and E. Grecu made attempts to secolului trecut şi până astăzi, a cunoscut o evoluţie transform the very old traditions of local relativ rapidă, parcurgând trei etape semnifi cative: ceramics into a genuine form of art. Fruitful prima etapă – 1950-1965; cea de-a doua etapă – interactions with local artisans and adaptations 1965-1985; cea de-a treia etapă – 1985 şi până în of traditional techniques led to the fi rst works of prezent. Pe parcursul lor, a apărut şi s-a dezvoltat artistic ceramics. ceramica artistică ca gen de artă. Ea s-a diversifi cat The second period is characterized by sub aspect tipologic. S-a conturat şi s-a format şcoala signifi cant developments on the artistic side. New de ceramică naţională. Progresul informaţional techniques are developed and the focus shifts a oferit artiştilor contemporani accesul la multe from a utilitarian to an aesthetical perspective. din mijloacele plastice care nu au fost specifi ce Archaeological discoveries of Cucuteni-Tripolie ceramicii locale. ceramics lead to new motives in the artistic work. În primii ani de constituire, arta decorativă din Artists such as N. Cotofan and M. Grati not only RSSM, inclusiv ceramica artistică, s-a dezvoltat lent, push the boundaries of development further, but cu puţin entuziasm [12]. Iniţial, ceramica artistică also establish the fi rst professional school that a avut în calitate de reper ceramica populară [14]. academically trained ceramists. Noile creaţii artistice, lucrate în ceramică, preluau The third stage is marked by a signifi cant jump in the diversity of techniques and themes that are developed. Ceramics becomes an art form in its own right. Artists continue to develop traditional themes, but with much deeper abstractions – E. Mogorean explores folk themes while I. Platon pursues the aesthetics of pre-historical cultures. V. Bolboceanu’s explorations in technique and motives reach new artistic heights.

La prima vedere, ceramica este eternă, iar percepţia ei utilitară şi estetică rămâne neschimbată. Materialul argilos, valorifi cat de om încă de la răsăritul istoriei sale şi „redescoperit” pentru arta contemporană, rămâne interesant şi imprevizibil. În prezent, în Republica Moldova se remarcă un declin al olăritului. Tehnicile lui şi limbajul artistic inconfundabil, care-şi au originea în culturile preistorice, antice şi-n olăritul tradiţional, Serghei Ciokolov. Ulcior, anii 1960, argilă roşie

150 - nr. 1(20), martie 2011 Arte plastice

unde au creat lucrări proprii, fi ind ghidaţi de meşteri populari [8]. Mai târziu, ei au efectuat expediţii prin satele româneşti din Bucovina, colectând material ilustrativ pentru un album de artă populară. Deplasările au avut un impact pozitiv asupra creaţiei lor ulterioare [9]. O contribuţie esenţială la dezvoltarea ceramicii a adus Fabrica de ceramică din oraşul Ungheni. Secţia de majolică de la această întreprindere s-a deschis în anul 1957. La fondarea ei au fost angajaţi meşteri din centrul de olărit din satul Nicolaevca. Principala trăsătură caracteristică primelor lucrări realizate de artiştii din Moldova este arhitectonica vaselor – forme moi, rotunjite, diversifi cate prin elemente modelate în relief. Unii artişti ignoră ornamentele tradiţionale, alţii le valorifi că. Se caută noi expresii plastice grafi ce. Cele mai reprezentative în acest sens sunt creaţiile ceramiştilor S. Ciokolov, T. Canaş, P. Bespoiasnâi şi V. Neceaev. Astfel, S. Ciokolov creează vase decorative având compoziţii formate din îmbinarea Ester Grecu. Vas decorativ, anii 1970, gresie ornamentelor vegetale cu cele geometrice. Printre unele elemente din tradiţiile locale şi erau elaborate primele realizări ale acestui autor se remarcă două preponderent pe baza mostrelor din colecţia de platouri decorative caracterizate prin rafi nament vase din secolele XVIII-XIX, păstrate în fondurile cromatic. Muzeului Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală. Din aceste lucrări transpare atitudinea creativă În acelaşi timp, se punea accent pe valorifi carea faţă de ornamentarea tradiţională a ceramicii potenţialului artistic şi material al centrelor de olărit locale. Decorul este compus din elemente îmbinate existente. Astfel, majoritatea acestor centre a servit cu o deosebită eleganţă: elementele ornamentale la prima etapă de dezvoltare a ceramicii drept bază geometrice şi vegetale stilizate sunt pictate în fundamentală – spirituală, tehnică şi materială – angobă colorată de diverse nuanţe şi completate cu pentru artiştii care se deplasau periodic în sate şi linii incizate. Vibraţia culorilor şi luciul smalţurilor lucrau împreună cu meşterii populari. transparente care susţin cromatică ornamentului Serghei Ciokolov şi Ester Grecu au fost printre produce un efect plastic deosebit. primii entuziaşti care au organizat o deplasare în Vasele create de artiştii moldoveni în primii satul Cinişeuţi, r. Rezina (1959), iar mai târziu în ani de constituire a ceramicii ca gen de artă erau satul Cobâlca (astăzi Codreanca), r. Orhei (1962), executate simplu din punct de vedere tehnic şi puteau fi multiplicate cu uşurinţă. De multe ori, acestea erau trase la roată de meşterii olari după schiţa autorului care executa manual doar decorul. Artiştii foloseau materialul local – argila, şi arderea oxidantă, care confereau obiectelor ceramice o paletă cromatică din nuanţe de ocru-roşu şi calităţi plastice discrete la modelarea volumelor. În lucrările din prima perioadă de creaţie a ceramistei E. Grecu se aplică metoda arderii prin reducere, care se foloseşte la obţinerea ceramicii negre. Acest tip de ardere refl ectă cel mai elocvent vechile tradiţii preistorice. Pe teritoriul Republicii Moldova, vasele de culoare neagră apar în perioadele cele mai timpurii ale evoluţiei şi dezvoltării ceramicii [17]. Primele vase vechi de ceramică neagră, nelucrate pe roată, erau înnegrite prin sgrafi taj şi fumegaţie, după care erau lustruite cu o spatulă din os. Aceste vase aveau arhitectonica formelor şi consistenţa Serghei Ciokolov. Platou decorativ, anii 1960, pastei cu totul aparte, în comparaţie cu ceramica argilă roşie neagră de astăzi. Luciul obţinut prin lustruirea

nr. 1(20), martie 2011 - 151 Akademos suprafeţei este gras, unsuros la atingere, diferit de luciul metalic al vaselor negre contemporane. Producerea ceramicii negre în spaţiul pruto-nistrean a fost neîntreruptă, fapt confi rmat de majoritatea săpăturilor arheologice. Astfel, în paralel cu ceramica unor noi straturi culturale, de fi ecare dată apare şi ceramica neagră. Chiar şi atunci când exista o ceramică superioară sub aspect estetic, cum este ceramica de infl uenţă bizantină sau orientală, ceramica neagră continua să fi e produsă pentru uz zilnic [10, 17]. Ciclul de vase decorative realizate de Ester Grecu în tehnica ceramicii negre este unic în felul său pentru acea perioadă. Pe lângă respectarea tehnicii tradiţionale locale, decorul este aplicat cu iscusinţă pe suprafaţa vaselor cu o arhitectonică şi funcţionalitate nouă. Din arhitectonica vaselor tradiţionale se preiau doar formele mari, elementele Ester Grecu. Clopoţei, anii 1970, argilă roşie funcţionale dispar: partea inferioară a ulciorului sau a burluiului se transformă într-o vază pentru fl ori, În perioada dată S. Ciokolov a continuat să potrivită pentru un interior modern. Experienţa creeze obiecte decorative, folosind premeditat acumulată în studiul şi crearea ceramicii tradiţionale tehnici rudimentare de tratare a formelor ceramice. cu ardere prin reducere i-a permis artistei să se Artistul revine la efectele plastice ale epocii neolitice orienteze ulterior spre ceramica picturală şi formele în calitate de procedeu de completare a formelor arhaice cu o manieră de interpretare a decorului abstracte ale ceramicii contemporane. Ciclul improvizat din elemente lucrate liber. de lucrări prezentat de S. Ciokolov în expoziţia Luând în consideraţie situaţia socială care a personală din 1965 atestă o abordare a formei şi infl uenţat semnifi cativ ritmul de dezvoltare a artelor decorului fundamental diferită de cea anterioară. În plastice din URSS, se remarcă o explozie creatoare aceste creaţii, materialele de fi nisare sunt ignorate a artiştilor ceramişti în arta naţională. Pe parcursul în favoarea reliefului. Calităţile teracotei sunt anilor, când artiştii au căpătat experienţă în tehnicile valorifi cate prin relieful format din suprafeţe incizate de lucru cu materialele ceramice, se atestă unele şi perforate. Materialitatea ceramicii apare în forma performanţe în conceperea formelor. ei pură. Efectele plastice cuceresc prin simplitate Secolul al XX-lea a modifi cat esenţial scara şi eleganţă. Multe din suprafeţe sunt patinate. Mai valorilor umane. Realizările ştiinţei şi tehnologiile târziu, artistul va folosi metoda arderii neutre, pentru avansate au direcţionat artele plastice spre noi a obţine efectul patinării naturale [7, 10]. concepte, oferindu-le şi noi posibilităţi. Arta În ultimele decenii ale vieţii sale, ceramista decorativă în această perioadă capătă o altă valoare artistică, schimbându-şi substanţial imaginea estetică [16]. Cea de-a doua etapă (1965-1985) în evoluţia ceramicii artistice din Republica Moldova se referă la apariţia şi constituirea spre sfârşitul anilor 1960 – începutul anilor 1970, a ceramicii contemporane profesioniste. Această etapă este marcată de opere importante ca valoare artistică şi estetică, detaşate de tematica narativă ideologizată şi destinate expoziţiilor de artă profesionistă. Constatăm existenţa unui volum mare de lucrări valoroase realizate în aceşti ani de către artiştii-ceramişti S. Ciokolov, E. Grecu, V. Vadaniuc, N. Coţofan, N. Sajin, M. Grati, V. Bolboceanu, S. Pasecinaia [1, 4, 6, 7, 9, 11]. O mare parte din elaborările de design industrial realizate în acei ani de T. Grecu-Peicev, S. Crasnojen sau de V. Vadaniuc au fost prezentate în expoziţiile republicane. Aceste lucrări denotă un înalt nivel tehnic de executare şi autentice calităţi estetice. Serghei Ciokolov. Burlui, anii 1960, argilă roşie

152 - nr. 1(20), martie 2011 Arte plastice

materiale specifi ce ceramicii locale, recompuse după reţete personale. În anii 1970-1980, el este unul dintre cei mai prolifi ci artişti-ceramişti. A imprimat ceramicii contemporane valori specifi ce, de sinteză a designului şi tehnologiei moderne cu elemente ale artei ceramice protoistorice şi ale folclorului plastic. La începutul anilor ‘70, N. Coţofan a contribuit la constituirea unei branşe noi în creaţia plastică din Republica Moldova. Anume în această perioadă s-au pus bazele şcolii naţionale de ceramică profesionistă cu instruire academică. Mihail Grati este primul artist de origine moldovenească cu studii superioare în domeniul ceramicii. În creaţia sa, el acordă atenţie în special tradiţiilor locale, viziunii si concepţiei formale ale artei populare şi creează din diverse paste ceramice compoziţii cu valenţe simbolice. Artistul Nicolae Coţofan. Vas decorativ, anii 1970, şamotă preferă şamota, pe care o modelează cu pasiune. El creează volume suple, pline de graţie, despovărate Ester Grecu creează obiecte decorative care din de grosimea materialului, care amintesc uneori de punct de vedere stilistic se deosebesc radical de structuri textile asamblate în volume de diverse cele realizate de ea anterior. Artista este preocupată dimensiuni. şi de elaborarea formelor noi, fi ind printre puţinii Creaţiile lui M. Grati s-au făcut remarcate artişti-ceramişti care lucrează cu glazură şi email prin formele abstracte din compoziţii cu mesaj după reţete personale. O mare atenţie artista acordă metaforic. În anul 1978, el a prezentat lucrarea tehnicii glazurilor cristalice. Compoziţiile decorative Chibzuinţă, compusă din patru forme sferice, Clopoţei, Cupe decorative, Set de cafea albastru decorate cu segmente cilindrice din pastă colorată sunt doar câteva dintre experimentele reuşite ale de şamotă fi nă. Aceste forme decorative fac parte artistei în tehnica fi nisării cu glazură. din ceramica artistică expoziţională. În această La sfârşitul anilor ’60, E. Grecu a realizat perioadă, artistul este încă infl uenţat de şcoala pe numeroase lucrări în ceramică, smălţuite şi arse prin care a absolvit-o. În creaţiile următoare, artistul se reducere. Din păcate, ea a fost unicul artist plastic apropie mult de tematica tradiţională, valorifi când-o din Moldova care a excelat în această tehnică. prin viziunea proprie. Mesajul lucrărilor se bazează Mijloacele plastice devin la fel de importante ca şi în exclusivitate pe tradiţiile locale. Livezile arhitectonica formelor [13]. Elementele decorative Moldovei, Sacul bunurilor, Plai natal, Primăvara, ale suprafeţelor se conturează şi capătă formă din Toamna în Moldova, Vara sunt creaţii realizate între mijloacele plastice pe care le oferă pasta din argila anii 1980-1984, iar denumirile lucrărilor vorbesc de aleasă de artistă. E. Grecu experimentează în paste la sine despre temele care îl preocupă pe autor [3, grosiere – argilă de culoare roşie, gresie, şamotă 6]. Majoritatea compoziţiilor sunt lucrate în şamotă – care îi permit o mai bună apropiere de tehnicile albă care este completată cu paste colorate sau cu tradiţionale de modelare. În comparaţie cu tehnica decoruri grafi ce lucrate cu oxizi metalici. Unul din de modelare practicată de S. Ciokolov, E. Grecu mijloacele plastice folosite frecvent de M. Grati obţine expresii plastice mai spontane, dovedind este efectul amprentei lăsat de materialul textil pe astfel tangenţe stilistice cu arta occidentală. suprafaţa pastelor ceramice. Lucrările artistei se caracterizează prin îmbinarea Lucrarea Masa din 1941, prezentată de autor la formelor clasice greceşti cu elemente ale formelor expoziţii în 1984, are o tentă istorică. Sub aspect arhaice autohtone din epoca fi erului [8, 9]. stilistic, artistul se apropie aici de pop-art. O lucrare Sub semnul unui concept stilistic bine conturat din acelaşi ciclu, numită Urmele vremii, este se încadrează şi activitatea ceramistului Nicolae modelată în şamotă colorată. Lucrarea reprezintă Coţofan. Acesta şi-a format particularităţi stilistice piese decorative în formă de vaze care amintesc de distincte. Prin contribuţia la revigorarea creatoare a formele amforelor arhaice. Obiectele sunt modelate tradiţiilor populare, artistul este plasat onorabil în sub formă de relief, fi ind încadrate în forme arta decorativă a Moldovei. În creaţiile lui, elementul decorative de patrulater, cu rame modelate liber, tradiţiei a fost revitalizat, aprofundat şi înzestrat fi nisate prin rupturi de pastă. Lucrările pot fi privite cu valori semantice deosebite. Autorul valorifi că din două părţi, având două feţe despărţite printr-un tradiţia prin construcţia formelor care se apropie perete. Artistul reuşeşte să sugereze ideea de matrice stilistic de formele ceramicii protoistorice din şi, prin petele colorate obţinute cu ajutorul pastei de cultura Cucuteni-Tripolie [5]. N. Coţofan foloseşte şamotă, trimite spre formele unor vase restaurate.

nr. 1(20), martie 2011 - 153 Akademos

Pe parcursul anilor 1985-2000 şi până în zilele aproape în totalitate la ornamente geometrice şi noastre, ceramica artistică naţională cunoaşte o decoruri realiste, locul acestora fi ind ocupat de dezvoltare vertiginoasă şi o evidentă modifi care multitudinea structurilor oferite de materialele stilistică şi structurală. Începând cu a doua jumătate ceramice şi imaginile grafi ce abstracte. În comparaţie a anilor ‘80, se constată un sufl u radical nou în cu ceramica artistică din deceniile precedente, a ceramica artistică naţională. Aceste transformări cărei forme erau abundent împodobite cu ornamente, erau în mare măsură determinate de schimbările creaţia noii generaţii de artişti are cu totul alte social-politice ce au avut loc în republică. obiective. Viziunea lor în folosirea tehnicilor Odată cu progresul tehnico-ştiinţifi c ce se şi mijloacelor plastice şi în expresia plastică a manifestă în toate domeniile activităţilor umane, formelor este radical diferită. Atât prima generaţie inclusiv în industria produselor ceramice, apar noi de ceramişti, cât şi generaţia mai tânără, încearcă să materiale şi tehnici de obţinere şi fi nisare a formelor. pună în valoare tradiţiile ceramicii locale, dar o fac Ceramica contemporană a schimbat fundamental într-un mod distinct, cea din urmă realizând acest criteriile de modelare a formei şi materialului. lucru la un nivel mult mai performant. Artiştii înzestraţi dovedesc o deosebită măiestrie O adevărată renaştere a tradiţiilor se întâmplă în în elaborarea formelor ceramice noi, forme ce nu- ceramica artistică datorită descoperirilor arheologice şi pierd materialitatea ci, dimpotrivă, şi-o pun în de pe teritoriul Republicii Moldova. Ceramica valoare. Se observă o abordare complet nouă a culturilor preistorice a pus la dispoziţia creatorilor mijloacelor tehnice şi a mesajului. Astăzi, ceramiştii un bogat material informativ, care a generat creaţii din Republica Moldova creează obiectele de artă noi şi un stil anume. Daca în primele două etape de folosind un set de tehnici de modelare, inexistente constituire şi de evoluţie ceramica artistică a avut în ceramica tradiţională. în mare parte tangenţe cu olăritul tradiţional din Ceramica artistică din Republica Moldova atinge secolele al XVII-lea şi al XIX-lea şi se modela la nivelul unei expresii elevate care s-a manifestat roata olarului sau prin turnarea în forme de ipsos, prin intense căutări de noi mijloace ale formulei în etapa a treia tehnicile de modelare se diversifi că, plastice, completate de experimente tehnologice. În completându-se cu mijloacele plastice specifi ce comparaţie cu cele două etape anterioare, trăsătura ceramicii culturilor preistorice care era lucrată cu distinctivă a etapei a treia este diversitatea de mâna liberă. viziuni, materializată în ceramica expoziţională prin Lucrări deosebite prin calităţile lor tehnice forme inedite, care refl ectă un mesaj-simbol sau o şi estetice a creat ceramista Elena Mogorean. metaforă plastică. În unele compoziţii ale ei capătă dimensiuni Tânăra generaţie de artişti-ceramişti renunţă monumentale formele inspirate din fi gurinele mici

Mihail Grati. Vara, 1984, şamotă

154 - nr. 1(20), martie 2011 Arte plastice

Elena Mogorean. Vas, 1989, şamotă E. Mogorean, Platou decorativ. 1989 ale epocii neoliticului. Artista stilizează şi mai feminine din culturile neoliticului. Acoperirea mult formele arhaice şi le conferă o personalitate inciziilor cu pastă albă – un procedeu tehnic de aparte. Suprafeţele modelate meticulos, aspre, ne decor al suprafeţelor folosit de artistă, îşi are şi el conving de proprietăţile rigide ale materialului fără rădăcinile în epoca neoliticului. E. Mogorean însă să fi e nevoie a te atinge de el. Un rol deosebit în substituie lutul alb cu pasta imaculată a porţelanului. eleganţa acestor lucrări îl joacă decorul şi fi nisajele Deşi fi ecare piesă din compoziţie are o personalitate aplicate de autoare. Ea substituie decorul incizat sau proprie, diferă ca proporţii şi posedă elemente şi pictat de pe plastica din cultura Cucuteni-Tripolie detalii diferite de cele ale fi gurinelor antropomorfe cu o metodă pe care o găsim şi în culturile pre- din epoca neoliticului. Fiecare lucrare emană Cucucuteniene – decorul cu sfoara. misterul şi energia magică a obiectelor de cult. Pe Unele decoruri obţinute prin mozaicul de paste lângă capacitatea deosebită de a pune în valoare colorate, de textură variată, sunt accentuate şi se pun calităţile materialului, autoarea demonstrează în evidenţă prin implantarea în suprafaţa poroasă a rafi nament în alegerea decorului şi formelor. şamotei, dar şi datorită micilor fi suri ale oxizilor Expoziţiile din anii 1990 sunt îmbogăţite metalici amestecaţi cu smalţ. Ele ne amintesc de de prezenţa unor forme ceramice create de E. decorul nesofi sticat dar simbolic al fi gurinelor Mogorean, de dimensiuni mici şi de o expresivitate accentuată. Compoziţia Căluşarii este una dintre cele mai reprezentative în acest sens. Formele miniaturale, abordate cu noi mijloace plastice, interpretate printr-o viziune proprie a artistului contemporan, aduc mesajul închinării zeităţilor păgâne. Lucrările sunt compuse din detalii de fi gurine parţial realizate în porţelan şi îmbinate cu pastă de caolin amestecată cu porţelan, degresată cu granule fi ne de şamotă. Reproducerea delicată a mâinilor, a feţei copilului, modelate fi n şi în detaliu, apropiate de fi neţea bibelourilor clasice, se intercalează cu formele rigide şi aspre ale facturii şamotei din care sunt lucrate hainele. Aceste creaţii diferă mult ca tematică şi procedee tehnice folosite de cele realizate tradiţional în şamotă. Lucrările sunt de dimensiuni mici, abia depăşind 10 cm. Chipul căluşarilor din folclorul naţional se materializează în fi gurine care amintesc de sculpturile fi ne ale porţelanului german. Volumele lucrate din şamotă parcă mimează existenţa unui căluţ care îl poartă pe călăreţ. În unele piese ale compoziţiei căluţul lipseşte şi, de fapt, fi gurina e doar o jucărie. Capul şi corpul de căluţ apar simbolic, printr-o interpretare proprie a artistei. Tematica acestei compoziţii este arhaică, dar redată prin mijloace plastice actuale. Mesajul Elena Mogorean. Matriarhat, 1992, şamotă lucrării parvine din vechile tradiţii ale folclorului

nr. 1(20), martie 2011 - 155 Akademos

Vlad Bolboceanu. Fabule (fragment), 1991, Vlad Bolboceanu, Necuvântătoare argilă roşie (fragment), 1995, argilă roşie moldovenesc, însă ea apare atât de modernă Corpul are peste tot aceeaşi culoare, compusă din ca expresie plastică a formelor, încât plasează degradeuri. Materialele folosite sunt de cele mai indiscutabil artista printre cei mai valoroşi ceramişti multe ori şamota albă şi porţelanul nuanţat, colorate ai artei contemporane din ţara noastră. E. Mogorean cu săruri şi oxizi metalici aplicaţi cu generozitate. preferă să lucreze în porţelan şi în şamotă de ardere Cromatica este specifi că ceramicii de ardere superioară. Compoziţiile lucrate în şamotă au superioară. Artistul foloseşte preponderent oxidul şi dimensiuni medii şi mici, între 20 şi 10 cm. sarea de cobalt, uneori oxidul şi sarea de nichel sau Pe lângă compoziţiile constituite din forme crom. Suprafeţele sunt poroase, cu mici gropiţe ce decorative sau fi gurative, E. Mogorean creează au apărut ca urmare a eliminării granulelor mari de vase decorative de o ţinută artistică specială. Artista şamotă după cizelarea şi lustruirea pereţilor. rămâne fi delă temei pe care şi-a ales-o în anii de Arderea folosită pentru vitrifi carea pastei studii şi o continuă în majoritatea lucrărilor realizate ceramice este oxidantă, însă stăpânirea procedeelor în şamotă şi porţelan. Formele sunt bine construite, de prelucrare a ceramicii îi permit autorului să obţină cu o arhitectonică foarte apropiată proporţiilor tipaje ale formelor arhaice arse pe rug sau prin ardere fi gurinelor antropomorfe din perioada neoliticului. reducătoare. Cromatica formată din nuanţe închise, Ceramica contemporană a schimbat în ansamblu cu suprafaţa aspră, poroasă, cu facturi fundamental criteriile estetice şi funcţionale ale şi structuri naturale, marchează înclinaţia lucrărilor formei şi materialului. Folosind tehnici tradiţionale spre valorile arhaice. În opera sa, artistul I. Platon binecunoscute de modelare a ceramicii locale caută şi găseşte dimensiunile artei populare, pe care şi inspirate de formele ceramice din ceremonia le introduce în atmosfera agitată a artei moderne. ceaiului, artistul Iurie Platon ne propune forme Asemenea ceramicii din cultura Cucuteni- inedite de vase decorative. Tripolie, ceramica artistică creată de noua generaţie I. Platon devine promotorul unei viziuni noi de artişti-ceramişti nu mai este vernisată cu glazură în arta autohtonă, a unor noi raporturi între creator sau smalţ, principala sursă de inspiraţie fi ind şi societate. Opera artistului a infl uenţat esenţial fi gurinele antropomorfe feminine şi vasele pictate. creaţia ceramiştilor din generaţia mai tânără care Formele nu sunt preluate cu exactitate, ci doar i-au fost elevi, cum ar fi E. Mogorean, G. Postovanu, ca detaliu. La fel şi decorul – se implementează I. Cibotaru şi D. Jereghea. doar anumite elemente, dar fără a pune accent pe În creaţia sa formele sunt stilizate şi cât se poate semnifi caţia sau mesajul pe care îl purtau aceste de simple, dar în ansamblu ele creează o compoziţie simboluri în ceramica neolitică. care frapează nu doar prin dimensiuni, ci şi prin Ceramica neagră este un mijloc de expresie mesajul expus laconic. Formele tradiţionale servesc plastică a ceramicii locale situate între noile ca modul şi se îmbină în diverse ritmuri, fi ind tehnologii şi tradiţiile milenare. Esteticul vaselor de completate de elemente arhaice. Decorul este puţin culoare neagră din olăritul tradiţional, ce a avut o important. Volumele şi structura materialului se prezenţă marcantă de-a lungul istoriei artei ceramice completează perfect. În unele compoziţii sunt mici locale, continuă şi în creaţiile artiştilor contemporani. detalii (nişte urechiuşe care înlocuiau toartele), pe Ceramica neagră rămâne deosebită prin faptul ca a care artistul le-a împrumutat din ceramica epocii menţinut cel mai bine vechile tradiţii preistorice. neolitice. Autorul le fi nisează cu elemente din Prezentată de unii artişti în sălile de expoziţii ale toarte inelare de metal. Aceste detalii fac parte din Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, ceramica de decoraţia care întregeşte forma şi mesajul plastic. culoare neagră a fost doar o încercare, o dorinţă de a Formele sunt construite din elemente simetrice cu reactualizacromatica ceramicii tradiţionale. multe unghiuri. Colţurile sunt nivelate, rotunjite. Artistul Vlad Bolboceanu a expus, în anul

156 - nr. 1(20), martie 2011 Arte plastice

1992, un ciclu de lucrări arse oxidant, care pot fi Republica Moldova, marcată de etape de înfl orire cu mare greu diferenţiate de cele arse prin reducere. şi de declin în expresia formelor şi decorului, a Compoziţia Fabule este constituită din nişte forme procedeelor tehnice şi materialelor specifi ce, s-a sferice extinse în zona diametrului, cu detalii bazat pe tradiţiile milenare în domeniul olăritului geometrice reliefate, aplicate pe suprafaţă. Pe şi pe experienţa seculară colectivă, precum şi pe fundalul negru al vaselor se îmbină, prin suprapunere, alternarea continuă a diverselor culturi. culori contrastante. Culorile au o patină cenuşie Ceramica artistică contemporană moldoveneas- care parcă vine din interiorul vaselor prin fi surile că a fost elaborată din materiale specifi ce zonei, cu obţinute la contractarea materialului şi sunt aplicate utilizarea tehnicilor de modelare care se bazează pe suprafaţa formelor cu tehnici inedite inventate atât pe tradiţiile locale, cât şi pe tehnici noi. O de autor. Acest efect plastic artistul l-a obţinut mare parte a lucrărilor au la bază forme tradiţionale, prin multiple arderi ale smalţului, dar la un regim îmbinate cu mijloace plastice şi elemente decorative de ardere obişnuit − oxidant. Mai târziu, în 1995, inedite, astfel fi ind create noi forme tipologice în artistul prezintă un ciclu de vase tiulpiere ce sunt ceramica artistică locală. acoperite în totalitate cu diverse smalţuri şi materiale de culoare neagră [2]. Unele suprafeţe radiază prin Bibliogafi e nuanţele neobişnuite, metalice, ale materialului 1. Bolboceanu V. Ceramică. Porţelan. Chişinău: decorativ folosit de artist. Vibraţia liniilor fi ne, Fundaţia Soros. 2000, 9 p. lucrate în relief, aminteşte de simplitatea şi mai puţin 2. Bolboceanu Vlad, Catalog, Chişinău: ARC, 2005, 47 p. ordonatul decor al vaselor epocii preistorice. Putem 3. Grati M., album, Chişinău: ediţie spacială de menţiona şi compoziţiile Umbre şi Necuvântătoare, autor 2002, 2 p. care au de asemenea o cromatică închisă şi cuceresc 4. Spânu C. Coţofan Nicolae. Ceramică, prin siluetele enigmatice şi prin vibraţia facturilor Monografi e-album, Chişinău: Cartea Moldovenească, în relief. 1999, 36 p. În ultimile trei decenii, numeroase platouri şi 5. Spânu C. Nicolae Coţofan şi Vasile Naşcu. vase decorative apropiate de formele ulcioarelor Atelier. Nr. 1-2, 2000. Revista UAP din RM, editura tradiţionale, lucrate cu ornamente specifi ce Atelier, Chişinău: 2000, p. 6-7. olăritului local, au fost create de distinsul artist- 6. Stăvilă T. Lutul, sticla şi focul, catalog, Chişinău: ceramist Nicolae Coţofan [5]. Deşi aceste vase sunt S.L.S.A. 1989, 12 p. arse oxidant, artistul tinde spre imagini specifi ce 7. Vasilieva N., Maeştri basarabeni din secolul XX: S. Ciocolov. Editura ARC. 2004, 94 p. ceramicii rudimentare de culoare neagră. Nobleţea 8. Греку-Пейчева Т., Фира Греку. Жизнь в şi eleganţa lucrărilor sale este determinată de тени. Архитектура, строительство, дизаин. №. 1 (54), ornamentul decorativ bogat, construit din elemente Москва, 2009, 65-67 с. tradiţionale şi lucrate în diverse materiale de culoare 9. Греку-Пейчева Т., Фиричелла – Фира neagră. Culoarea fondului de un negru-mat, obţinută Львовна, Эсфирь Греку. Еврейское местечко. 2004. doar prin angobă şi oxizi, pune în valoare diversitatea н.19. с.6. şi intensitatea liniilor căpătate prin diverse smalţuri 10. Зеленчук В., Лившиц М., Хынку И. Народное şi materiale adaptate de artist. Vibraţia ritmurilor декоративное искусство Молдавии. Кишинэу: Картя din linii şi facturi diferite emană o eleganţă şi un Молдовеняскэ, 1968, 127 c. efect estetic aparte. 11. Зевина А., Выставка работ Р. Окушко, С. Originea şi dezvoltarea artei ceramice în Чоколов. Каталог. Кишинэу: Молдреклама 1966, с. 3-22. 12. Лившиц М. Я. Декоративно-прикладное искусство Молдавии, монография. Кишинэу: Штиинца, 1980, 103 c. 13. Лившиц М. Я. Декоративно-прикладное искусство Молдавской ССР. Москва: Советский Художник, 1979, 114 c. 14. Лившиц М. Я. Искусство Советской Молдавии, Москва: Советский Художник, 1958, 94 c. 15. Лившиц М. Мансурова А. Изобразительное Искусство Молдавской СССР. Москва: Советский Художник, 1957, 134 c. 16. Макаров К.А. Проблема традиций в советской керамике. Искусство керамики. Сборник статей под редакцией Н.С.Степанян. М., Советский художник. 1970, с. 80-106. 17. Хынку И. Молдавская народная керамика. Vlad Bolboceanu, Personaje (fragment), 1995, Кишинэу: Картя Молдовенеаскэ, 1969, 143 c. argilî roşie nr. 1(20), martie 2011 - 157 Akademos

O LUCRARE-EVENIMENT sunt cele mai importante simboluri reprezentative, expresii ale suveranităţii naţionale care se bucură dr. conf. univ. Virgil PÂSLARIUC, de o reglementare riguroasă şi protejată la nivel legislativ. Facultatea de Istorie şi Filozofi e, USM Temeinic din punct de vedere teoretic, capitolul despre Stema de Stat este, fără exagerare, cel mai Simbolurile statului constituie elemente intrin- solid studiu heraldic dedicat acestui simbol de seci ale suveranităţii sale. De aceea, fi ecare entitate la adoptarea lui. Autorul prezintă şi decriptează, politică încearcă în primul rând să se individualizeze pas cu pas, într-un limbaj profesionist, dar prin crearea şi diseminarea propriilor simbolici. accesibil, elementele Stemei de Stat, în întreaga Autorii acestui volum şi-au propus să analizeze lor evoluţie, atât sub aspectul semnifi caţiei, cât şi evoluţia heraldică, sigilografi că, sfragistică, al funcţionalităţii. Deosebit de utile sunt imaginile, numismatică, faleristică sau vexilologică a într-un număr impresionant inserate în capitol Republicii Moldova atât din perspectivă sincronică, (p. 40-96), în care putem observa întreaga evoluţie cât şi diacronică, reuşind să elaboreze o lucrare- a heraldicii moldoveneşti din Evul Mediu până în eveniment în peisajul istoriografi c regional sau zilele noastre. chiar european. Cu toate că Republica Moldova nu este urmaşul În studiul introductiv se face o prezentare de drept al statului medieval Ţara Moldovei, autorul generală a lucrării (1.Notă asupra ediţiei; observă corect că tradiţia heraldică moldovenească 2.Republica Moldova. Date generale; 3. Simbolica a fost asimilată în memoria colectivă a societăţii naţională. Preliminarii teoretice), anunţându-se şi dintre Prut şi Nistru, intrând defi nitiv în conştiinţa obiectivele pe care colectivul de autori au urmărit publică a cetăţenilor statului nostru. Astfel, arată să le atingă. autorul, după anexarea Basarabiei la Imperiul Un loc important în economia lucrării îl rus, marca heraldică, cu chip de bour – elementul ocupă studierea originii, evoluţiei şi funcţionării simbolic central al tradiţiei etatice moldoveneşti – a simbolurilor primare ale Republicii Moldova fost inclusă în stemele regionale ale noii provincii (Capitolele I-III, Silviu Andrieş-Tabac). Acestea ruseşti (1817, 1826, 1873), fi ind acceptată şi în

Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova, coordonator şi redactor ştiinţifi c dr. Silviu Andrieş-Tabac, Chişinău, Instituţia Publică “Enciclopedia Moldovei”, 2010, 635 p.

158 - nr. 1(20), martie 2011 Noutăţi editoriale scurta perioadă a autonomiei regiunii din 1917-1918. sigiliul de stat, culorile naţionale, pavilionul naţional, După Unire, blazonul vechiului principat moldav a drapelul civil, pavilionul civil, drapelul de război, intrat alături de cel al altor provincii istorice (Ţara pavilionul de război, drapelul de luptă, însemnele Românească, Transilvania şi Dobrogea) în stema de apartenenţă statală pe transportul internaţional, statului unitar român, reprezentând şi cele două însemnele de funcţie ale şefi lor statului, ale provincii moldoveneşti reîntregite – Basarabia şi puterii executive şi legislative au fost analizate în Bucovina. Capitolul al IV-lea (Silviu Andrieş-Tabac, Varvara Regimul sovietic nu a fost interesat să Buzilă). Studiul naţionalismelor arată că anume restabilească simbolistica istorică a republicilor acest tip de simboluri, chiar dacă este clasifi cat anexate, de aceea pentru RSSM a fost creată o stemă drept secundar, joacă adesea un rol primordial nouă, antiistorică, în care se scoteau în evidenţă în competiţia simbolică purtată de majoritatea anumite caracteristici stereotipizate ale regiunii cu proiectelor identitare pe parcursul istoriei. Într- accentul pus pe caracterul său agrar (spice, porumb, adevăr, „vizibilitatea” acestora în spaţiul ideatic şi struguri, legume etc.), în mod arbitrar fi ind aleasă mediatic le propulsează în rangul unor instrumente şi cromatica ofi cială a noii entităţi statale (bicolorul de propagandă redutabile (spre exemplu, pavilionul verde-roşu). Cu lux de amănunte, autorul explică naţional sau drapelul de luptă, culorile naţionale). contextul şi modul în care s-a elaborat şi adoptat Dar partea descriptiv-teoretică nu constituie noua simbolică politico-statală a Republicii Moldova singura virtute a acestui capitol. Extrem de important la 1990, prin realizarea unei steme compozite, de sub aspect practic ni se pare compartimentul compromis între tradiţia istorică (capul de bour) şi dedicat emblemelor naţionale complementare cea de expresie „naţională” – acvila romană – ca şi propunerilor făcute în acest sens de Comisia simbol al romanităţii populaţiei majoritare din acest Naţională de Heraldică. Analizând diverse teritoriu. candidaturi la acest statut onorifi c, fi ecare din ele Următorul capitol este dedicat Drapelului de având în sprijin o solidă argumentare de ordin Stat al Republicii Moldova. După o amănunţită istoric, etnologic, heraldic, iconografi c, semiotic, introducere vexilologică, autorul explică traseul literar etc. s-au stabilit nişte categorii bine defi nite, istoric de constituire a drapelului moldovenesc, cum ar fi : fl oarea naţională (candidaturi: busuiocul bazându-se pe variate surse documentare, dar mai sau fl oarea de măcieş), copacul naţional (stejarul, ales iconografi ce (p. 134-165). Acest studiu nu este cireşul amar, nucul), planta (de cultură) naţională doar util, ci şi extrem de actual, deoarece în zilele (viţa de vie), emblema animalieră naţională (bourul, noastre asistăm la reactivarea unui val contestatar oaia), pasărea naţională (cocostârcul), râul naţional al cromaticii naţionale a statului nostru, motivat (Nistrul, Prutul), sărbătoarea naţională (mărţişorul, politic şi ideologic, dar fără un suport ştiinţifi c hora, Paştele Blajinilor), monumentul naţional solid. Pentru expertiză ştiinţifi că, am recomanda cu (Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din deosebită căldură „detractorilor” să facă cunoştinţă Chişinău). Menţionăm că Republica Moldova, prin cu memoriul marelui heraldist Paul Gore, redactat instituţiile sale culturale, ar fi trebuit să promoveze încă la 1917, în care se explică de ce albastru, galben mai activ, alături de România şi alte state balcanice, şi roşu constituie culorile noastre naţionale (p. 166- simbolurile sale naţionale pentru ca acestea să fi e 167; pentru facilitarea actului comprehensiv, autorul incluse în lista patrimoniului cultural UNESCO, prezintă şi fotocopia documentului în original la p. după cum recent fusese inclusă Doina (de altfel, 171-173). nenominalizată de CNH). Imnului de Stat îi este rezervat capitolul al III- Distincţiilor de stat, în toată varietatea şi lea, care începe cu un studiu comparativ-istoric al complexitatea lor, le este dedicat Capitolul V evoluţiei imnurilor naţionale şi de stat pe parcursul (Silviu Andrieş-Tabac, Vladimir Bogdan). Analiza secolelor. O cercetare exhaustivă este dedicată sistemului naţional de decoraţii se face prin grila evoluţiei imnurilor naţionale de pe teritoriul normativă, fi ind descrise acele legi în care sunt Ţărilor Române, Basarabiei, RSSM şi Republicii indicate tipurile distincţiilor de stat şi modul Moldova, secundată de un bogat material ilustrativ, de acordare a acestora, dar şi prin intermediul menit să ajute cititorul să sesizeze legătura cercetării minuţioase a datelor statistice care strânsă dintre transformările de ordin politic şi urmăresc evoluţia conferirilor în timpul existenţei fl uctuaţiile preferinţelor în materie de imnodică ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi moldovenilor. primele decenii ale statului independent Republica Simbolurile naţionale secundare sau derivate: Moldova. Considerăm că materialul prezentat poate

nr. 1(20), martie 2011 - 159 Akademos constitui o sursă extrem de utilă pentru o eventuală Capitolul al IX-lea este dedicat simbolurilor investigare a politicilor remunerative ale statului ofi ciale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, menite moldovenesc în diverse etape istorice, care ar putea să sublinieze importanţa pe care o are ştiinţa în permite înţelegerea mai multor fenomene de ordin societatea noastră (Silviu Andrieş-Tabac). politic, social, economic, cultural etc. Evoluţiei heraldicii teritoriale îi este rezervat Un studiu numismatic fundamentat analizează capitolul al X-lea (Silviu Andrieş-Tabac). Autorul evoluţia monedei naţionale din Republica Moldova, prezintă stemele şi drapelele fi nalizate a 20 de atât din perspectivă istorică, cât şi prin prisma stării raioane, 24 de oraşe şi 27 de sate, care au fost ofi cial sale actuale (Capitolul VI, Ana Boldureanu, Mihai aprobate de Comisia Naţională de Heraldică şi Pătraş). Autorii anexează un vast material ilustrativ, Armorialul Central al Republicii Moldova sau, cum în care cititorii pot urmări evoluţia monedei plastic se exprimă autorul, care au trecut „vămile moldoveneşti din secolul al XIV-lea până în prezent ştiinţei şi artei blazonului”. Din păcate, în această (p. 423-441). ordine de idei, trebuie să menţionăm că există Simbolurile forţelor armatei constituie subiectul şi unele cazuri de „contrabandă” grosieră care generează tensiuni inutile în societate, din cauza capitolului al VII-lea (Constantin Manolache, că simbolurile respective nu sunt conforme nici cu Vitalie Ciobanu). Acesta este compartimentat în regulile ştiinţifi ce, nici cu normele elementare ale paragrafe dedicate simbolisticii Armatei Naţionale, bunului simţ. Aici trebuie să intervină foarte energic a Trupelor de Grăniceri şi a celor de Carabinieri. Comisia Naţională de Heraldică în atribuţiile căreia, Capitolul următor este rezervat descrierii simbolicii printre altele, intră „avizarea noilor însemne ofi ciale serviciului vamal din Republica Moldova (Petru şi supravegherea respectării normelor legale în ceea Costin, Vitalie Ciobanu). În opinia noastră, pe ce priveşte confecţionarea, utilizarea şi păstrarea lângă descrierea stemelor şi emblemelor serviciilor adecvată a însemnelor ofi ciale”. respective, ar fi fost util să fi e prezentate publicului De altfel, ultimul capitol al lucrării recenzate cititor şi gradele ierarhice ale acestor instituţii, este dedicat activităţii acestei instituţii de resort cu descifrarea informaţiei de pe epoleţi, cocardă, (Vlad Mischevca, Mariana Şlapac). insigne de petliţă, ecusoane de mânecă, galoane Tabelul cronologic consacrat principalelor etc., deoarece şi ele prezintă însemne faleristice ce evenimente heraldice din Ţara noastră şi Bibliografi a constituie subiectul lucrării date. Acelaşi lucru ar fi selectivă de la sfârşitul lucrării reprezintă nişte fost valabil pentru Procuratura generală (descrierea instrumente utile de regăsire şi verifi care a simbolicii căreia lipseşte din volumul recenzat) şi informaţiei. pentru SIS, evident în măsura în care acest tip de Lucrarea este realizată în condiţii grafi ce informaţii privind instituţiile publice sus-menţionate excepţionale, atingând standardele unei ediţii de nu intră sub incidenţa legii secretului de stat. lux.

NIcolae Coţofan. Vas decorativ, anii 1970, şamotă

160 - nr. 1(20), martie 2011 Noutăţi editoriale

TEZAURUL ARHITECTURAL AL CAPITALEI

dr. hab. Tudor STAVILĂ

Recent, la sfârşitul anului 2010, a apărut sub for- ma unui album o lucrare despre patrimoniul cultural- istoric al Chişinăului, tipărit de editura „Arc”, cu un volum de 546 pagini. Editată la Budapesta, în condiţii tehnice ireproşabile, în versiunea poligrafi că a maestrului Mihai Bacinschi, această carte nu poate să nu satisfacă vizual exigenţele bibliofi lilor şi să nu aibă priză la cititorii împătimiţi de istoria şi aspectul arhitectural al urbei. Este o apariţie de pionierat în domeniul istoriei şi culturii oraşului Chişinău, dar şi al întregii ţări. Marile oraşe ale lumii au asemenea studii despre istoria componentelor edilitare, cunoaşterea trecutului fi ind suport pentru o atitudine patriotică, Centrul istoric al Chişinăului la începutul la nivel local, regional şi naţional. Pentru a aprecia secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor valoarea ştiinţifi că a acestei lucrări, impactul ei de arhitectură. Editura Arc, 546 p., 2010 asupra atitudinii faţă de moştenirea noastră comună din Chişinău, şi în general din republică, este amplasare a monumentelor nu mai era comodă. necesar de cunoscut istoria şi condiţiile în care a Colaboratorii sectorului au elaborat o nouă Listă fost elaborată. a monumentelor istorice amplasate în ordinea Doi dintre autorii cărţii – Tamara Nesterov, alfabetică a denumirii străzilor, completată cu circa arhitect, şi Eugenia Râbalco, istoric, au activat în 200 de clădiri susceptibile la valoarea de monument fostul sector „Studierea monumentelor de istorie şi de arhitectură, şi au transmis-o Ministerului Culturii. cultură”, fondat în cadrul Institutului de Etnografi e, Această Listă în 1995 a fost transmisă la Primăria Arheologie şi Arte în 1975. Colaboratorii acestui Chişinăului, funcţionarii Secţiei Cultură adăugând sector, cu orientare aplicativă, pe parcursul a peste încă 300 monumente, numărul lor total ridicându- 25 de ani de activitate au studiat şi au prelucrat se la peste 900 de poziţii. Lista monumentelor de informaţii despre monumentele Republicii Moldova valoare municipală fusese confi rmată în acelaşi an în scopul editării „Codului de monumente de istorie la şedinţa Consiliului municipal. şi cultură a Republicii Moldova”, în patru volume, Lucrul asupra Codului monumentelor de istorie unul dintre care urma să fi e consacrat monumentelor şi cultură din Republica Moldova a fost abandonat Chişinăului. în anii 1990, când, în legătură cu schimbările În 1986 Chişinăul obţinuse statut de oraş istoric, intervenite în societate, din cei 10 colaboratori ai iar în 1987 colaboratorii sectorului au alcătuit lista sectorului au rămas doar autorii cărţii nominalizate. clădirilor istorice din oraş care meritau o studiere Studierea patrimoniului arhitectural a continuat sub aprofundată, numărul lor ridicându-se la 1540 forma temelor individuale ale colaboratorilor în de poziţii. Criteriile de atribuire a statutului de cadrul sectorului „Arhitectură” a Institutului Studiul monument clădirilor istorice au reluat recomandările Artelor – informaţii istorice şi istorico-arhitectonice Ministerului Culturii din fosta URSS: valoare despre monumentele de arhitectură şi arhitecţii artistică, valoare istorică, vechime mai mare de 50 Chişinăului. de ani şi reprezentarea tuturor tipurilor de clădiri, Studierea patrimoniului istoric-cultural al astfel ca ele să fi e o mărturie a etapelor de dezvoltare Chişinăului prezenta interes nu numai ştiinţifi c, ci şi a localităţilor. practic, asupra oraşului planând, din două direcţii, La Legea cu privire la ocrotirea monumentelor pericolul demolărilor şi distrugerii aspectului său de istorie şi cultură din Republica Moldova, aprobată arhitectural inedit: locuitorii doreau îmbunătăţirea în 1993, fusese anexată Lista monumentelor de condiţiilor de trai prin lărgirea şi modifi carea valoare naţională, printre care fi gurau circa 400 spaţiului locativ, fapt ce afecta irevocabil arhitectura de clădiri din Chişinău, amplasate după principiul clădirilor istorice, iar edilii oraşului – optimizarea tipologic: clădiri de cult, clădiri publice, locuinţe condiţiilor de trai în oraş prin revitalizarea fondului etc. Odată cu privatizarea locuinţelor această

nr. 1(20), martie 2011 - 161 Akademos construit şi înlocuirea fondului constituit istoric cu În urma trecerii timpului, care a scos în evidenţă unul supermodern – visul de afi rmare al oricărui erorile comise şi a semnalat problema de mare arhitect practician. Ambele intenţii se ciocneau importanţă civică a atitudinii iresponsabile a statului de restricţiile specifi ce pentru oraşul istoric şi faţă de patrimoniul arhitectural-istoric, supus unei necunoaşterea statutului valoric al clădirilor, erodări accelerate, au fost necesare ataşarea a două deşi registrele cu clădirile protejate de stat şi anexe. Una este Anexa cu lista clădirilor dispărute municipalitate erau accesibile doar funcţionarilor din variate motive, obiective şi subiective, şi alta acestor instituţii. – a erorilor comise la întocmirea acestor liste, Propunerea de a prezenta situaţia din domeniul indicarea corectă a adreselor fi ind condiţia utilizării. patrimoniului arhitectural publicului larg, de a O altă anexă este lista arhitecţilor care au activat în monitoriza Registrele monumentelor pentru utiliza- Chişinău, autori ai clădirilor istorice. re operativă a venit din partea organizaţiei obşteşti Albumul „Centrul istoric al Chişinăului “SIT”, director Boris Gangal, arhitect de formaţie la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul profesională, fi ind creat, în baza Listei municipale monumentelor de arhitectură”, deşi nu este cartea a monumentelor, site-ul www.monument.sit.md. monumentelor municipiului, ci „vizualizarea” Formatul electronic şi caracterul pur informativ al listelor monumentelor de arhitectură a oraşului, de site-ului, adresat diferitelor categorii de utilizatori, valoare naţională şi municipală, reprezintă, în primul a infl uenţat caracteristicile cărţii: un stil laconic, rând, o sursă informaţională utilă cercetătorilor accesibil şi reprezentări grafi ce de rigoare, după istoriei şi urbaniştilor, o secţiune virtuală prin care clădirea istorică protejată putea fi recunoscută, componentele structurii urbane, care va permite cu cu indicarea ei pe harta oraşului. La elaborarea mai multă competenţă şi fermitate de a activa în site-ului s-au implicat şi alţi specialişti: Petru sensul dialecticii „schimbării prin păstrare”. Starostenco, istoric; Rita Garcaniţa, arhitect, lector La 10 martie a.c., în incinta Muzeului Naţional la Universitatea Tehnică, care împreună cu studenţii de Arheologie şi Istorie a avut loc prezentarea a executat cea mai mare parte a materialelor grafi ce. monografi ei, cu participarea reprezentanţilor editurii, Atractivitate site-ului conferă imaginile color ale Ambasadei României la Chişinău, Academiei de tuturor clădirilor istorice din Lista municipală care Ştiinţe, Ministerului Culturii, primăriei municipiului au supravieţuit, precum şi fotografi ile monocolor Chişinău, iar discuţiile pe marginea ei au demonstrat ale clădirilor istorice cu valoare artistică, fotografi ile interesul tuturor faţă de problemele stringente cu care istorice ale oraşului în diferite etape. se confruntă patrimoniul arhitectural al Chişinăului Lucrările au continuat din 2003 până în 2007, în ziua de astăzi. când site-ul a fost lansat ofi cial, funcţionarea şi deservirea lui fi ind susţinută fi nanciar de fundaţia Soros-Moldova. Necesitatea prezentării patrimoniului cultural-istoric al Chişinăului publicului larg devenise un imperativ stringent al timpului, fapt care a favorizat decizia edifi cării materialelor site- ului sub forma unui album, fi nanţarea fi ind susţinută de aceeaşi fundaţie şi de Primăria municipală. La trecerea conţinutului pe suport solid, textele au fost verifi cate, corectate şi completate cu noi informaţii, cu materiale grafi ce şi cele din arhiva Sectorului de studiere a monumentelor, executate de arhitecta Violeta Suvorova. În februarie 2010, cu o întârziere de 17 ani, a fost publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova lista monumentelor de valoare naţională, confi rmată de Parlament în 1993 odată cu Legea cu privire la ocrotirea monumentelor de istorie şi cultură, fapt ce a necesitat efectuarea unei concordanţe între aceste două registre ale valorilor naţionale şi municipale. Fiecare articol a fost însoţit cu două numere de înregistrare: primul din Lista naţională şi al doilea, cu asterisc – pentru cele incluse în Lista monumentelor de valoare municipală. Vlad Bolboceanu. Sonata mării, anii 1990, şamotă

162 - nr. 1(20), martie 2011 Noutăţi editoriale

CARTEA ROMÂNEASCĂ PE MUNTELE ATHOS

dr. Igor CERETEU

Mănăstirile şi schiturile de la Muntele Athos au fost şi continuă să fi e adevărate centre de cultură şi spiritualitate creştină ortodoxă. În bibliotecile şi fondurile lor sunt depozitate inestimabile valori ale românilor, adunate pe parcursul secolelor prin contribuţiile domnitorilor, ierarhilor, pelerinilor care au dăruit diferite opere de artă, obiecte, veşminte şi cărţi bisericeşti. Cercetarea acestora nu întotdeauna este accesibilă, din cauza necunoaşterii de către proprietari a rolului şi locului documentelor, manuscriselor şi tipăriturilor româneşti din bibliotecile mănăstireşti de la Sfântul Munte Athos. Dr. Florin Marinesu & Dr. Vlad Mischevca, Scrise cu literă chirilică, ele sunt catalogate, de Cărţile româneşti din biblioteca Mănăstirii cele mai multe ori, ca fi ind sârbeşti. Atitudinea athonite Sfântul Pavel, AΘHNA, 2010, 287 p. conservatoare a călugărilor de acolo constituie un important impediment pentru investigarea în secolul al XIX-lea în bibliotecile bisericilor bibliotecilor mănăstirilor de la Muntele Athos. şi mănăstirilor din Basarabia care, în anumite Insistenţa distinsului istoric dr. Florin Marinescu împrejurări, la sfârşitul acestui secol şi în primele de a cerceta bibliotecile de la Athos este bine decenii ale secolului al XX-lea, ajung la Sfântul cunoscută oamenilor de ştiinţă de la Chişinău. Munte Athos. Printre numeroasele cărţi incluse Ulterior a aderat la această frumoasă idee şi în catalog am atestat exemplare ce-au aparţinut dr. Vlad Mischevca de la Institutul de Istorie, Stat şi Mănăstirilor Căpriana, Curchi, Tabăra, Dobruşa, Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Urmare a Saharna, iar altele sunt provenite din localităţile colaborării dintre ei este editarea în 2010, la Athena, Coşerniţa, Cotul Morii, Beşalma, Vărzăreşti, a unui catalog bilingv (românesc-grecesc) de carte Căinari, Purcari, Vadu Raşcov etc. românească de la Mănăstirea athonită Sfântul Pavel. Dovadă în acest sens sunt exemplele, selectate Autorii au compartimentat conţinutul catalogului în aleatoriu din catalog, pe care le expunem în funcţie de periodizarea cunoscută a cărţii româneşti: continuare. Aşadar, un exemplar de Simeon, (I) cartea românească veche (până la 1830) cu 228 Arhiepiscopul Thesalonicului, Voroavă de întrebări de cărţi; (II) cartea românească modernă (1831- şi răspunsuri (Bucureşti, 1765) a aparţinut, chiar 1918) cu 726 de cărţi; (III) perioada mai recentă, care în anul apariţiei, unui protopop din satul Purcari include cărţi editate din 1919 până în 1984 cu 60 (Ştefan Vodă), iar la 9 noiembrie 1910 pe carte de exemplare; (IV) colligatele – 17 exemplare; (V) semnează psalmistul “Simeon Stevonov Chirlici din nedatate 123 cărţi şi (VI) periodicele – 29 unităţi. gubernia Besarabiei, ţinutul Bălţului, satul Tanari” Lucrarea câştigă în valoare cu cele şapte imagini (probabil, este vorba de localitatea Căinari), carte color de la sfârşitul ei, în care sunt reprezentate care, prin mijlocirea ieromonahului Stefan, ajunge Mănăstirea Sfântul Pavel de la Muntele Athos, după 22 decembrie 1910 în biblioteca schitului titluri de cărţi şi o însemnare manuscrisă. Lacu de la Muntele Athos (p. 18, nr. 7). Un Ceaslov Constatăm în rândul cărţilor din perioadele (Iaşi, 1797) „ot satul Ivanova, ţinutul Orheiului” veche şi modernă prezenţa tipăriturilor de Bucureşti, (aici este vorba, credem, de unul din satele Isacova Mănăstirea Neamţ, Chişinău, Râmnic, Iaşi, Blaj, sau Ivancea) a fost dăruit „sfi ntei biserici ot Sfântu Buda, Braşov, Sibiu, Sankt Petersburg, Viena, Buzău Munti ci să prăznuieşte schitul Marelui Mucenic etc. Unul dintre cele mai importante subiecte pe Theodor” (p. 24, nr. 28). Pe o Psaltire (Iaşi, 1802) a care le prezintă însemnările manuscrise de pe cărţile semnat în limba rusă în 1906 un oarecare Ivan de la incluse în acest catalog este circulaţia tipăriturilor Mănăstirea Saharna, iar în 1926 Simeon Iliev scrie româneşti. Din notele proprietarilor de cărţi putem că a primit călugăria la vârsta de 67 de ani la Sfântul urmări itinerarele tipăriturilor de la apariţie şi până Munte Athos (p. 24, nr. 31), informaţie întâlnită pe un în prezent. În rândul acestora există cărţi tipărite Acatistier de la Buzău din anul 1837 (p. 90, nr. 87) şi în diferite ofi cine româneşti şi străine, prezente

nr. 1(20), martie 2011 - 163 Akademos pe un Ceaslov tipărit la Mănăstirea Neamţ în 1848. următoarele: Liturghie de la 1815 (p. 42, nr. 114), Pe ultima carte se precizează că a fost cumpărată, Molebnic, 1816 (p. 46, nr. 126), Psaltire, 1818 (p. probabil, de Simeon Iliev, la 13 septembrie 1908 52, nr. 154), Pentru datoriile presviterilor de popor, din Sfântul Munte (p. 116, nr. 228). Un exemplar 1823 (p. 65, nr. 196), Liturghie, 1837 (p. 91, nr. de Ioan Damaschin, Descoperire cu amănuntul 93, 94), Psaltire, 1857 (p. 137, nr. 330), Liturghie, a pravoslavnicei credinţe (Iaşi, 1806), aparţinea, 1859 (p. 141-142, nr. 355-358), Trebnic, 1859 (143, începând cu 12 august 1897, lui Ivan Grigorievici nr. 365-370), Ioan Zlatoust, Liturghii, 1860 (p. Muşcinskii din satul Coşerniţa, judeţul Soroca (în 148, nr. 385-387; nr. 386 provine de la Mănăstirea prezent raionul Floreşti), carte care în împrejurări Hârbovăţ), Nichifor, Arhiepiscopul Astrahanului, necunoscute ajunge în biblioteca Mănăstirii Sfântul Chiriacodromion, 1860 (p. 148-149, nr. 390-391), Pavel de la Athos (p. 28, nr. 45). În biblioteca acestei Antologhion, 1861 (p. 149, nr. 393, 394, ultimul mănăstiri athonite se afl ă un exemplar de Urmare provine din satul Vărzăreşti), Ceaslov, 1862 (p. 151- întru Duminica Paştelui (Mănăstirea Neamţ, 1814), 152, nr. 402-408), Octoih mare, 1862 (p. 157-158, care a aparţinut monahului Timofei Iliev de la schitul nr. 438-446), Skvorţev, I., Învăţături catihiziceşti, Intrarea Maicii Domnului în Biserică de la Sfântul 1866 (p. 162, nr. 472, provenit de la un proprietar Munte şi care fusese iniţial proprietatea Mănăstirii din Chişinău), Ceaslov, 1867 (p. 163, nr. 475, 476), Dobruşa din Basarabia (p. 41, nr. 106). La 23 aprilie Ceaslov, 1907 (p. 198, nr. 629, 630), Psaltire, 1908 1818 a fost cumpărat de la Mănăstirea Neamţ un (p. 198-199, nr. 632-639), Cuvinte folositoare pentru Octoih de canoane pentru pavecerniţă (1816) mântuirea sufl etului, 1908 (p. 200, nr. 644), Grosu, pentru schimonahiile Olimpiada şi Elisabeta de la Gurie ierom., Carte de învăţătură despre legea lui schitul Tabăra, iar după moartea ultimei, survenită Dumnezeu, 1908 (p. 201, nr. 646, 647), Trebnic, în anul 1849, schimonahul Maxin a dăruit cartea 1908 (p. 203, nr. 655), Viaţa cuviosului Antonie ieromonahului Teodosie, moment după care aceasta cel Mare, 1909 (p. 208, nr. 680), Vieţile sfi nţilor, ajunge, în împrejurări necunoscute, la Muntele Athos cartea III, 1910 (p. 214, nr. 703), Acatistul Sfi ntei (p. 48, nr. 134). De la mănăstirea Dobruşa provine întocma cu Apostolii Mariei Magdalinei, 1911 (p. un exemplar de Adunare a cuvintelor cele pentru 214, nr. 705), Evanghelie de la Matei, 1912 (p. 215, ascultare, tipărit la Mănăstirea Neamţ în 1817 (p. nr. 712). Este de datoria noastră să precizăm că la 50, nr. 144), iar Noul Testament (Sankt Petersburg, momentul actual al cercetărilor nu am atestat în 1817) este de la Mănăstirea Curchi şi a aparţinut bibliotecile şi fondurile de carte veche şi modernă ascultătorului Constantin Postolachi (p. 52, nr. 153). din Chişinău ediţia Ceaslovului, tipărit în anul 1867. Un exemplar de Efrem Syrul, Cuvinte şi învăţături, Acestea constituie doar câteva exemple prin care vol. II (Mănăstirea Neamţ, 1819) a circulat până la este probată circulaţia tipăriturilor pe întreg spaţiul 11 aprilie 1835 în Basarabia, iar după această dată populat de români şi în afara lui. a trecut, împreună cu proprietarul, în Moldova din Însemnările manuscrise de pe cărţile din dreapta Prutului şi de acolo a ajuns în biblioteca biblioteca Mănăstirii Sfântului Pavel oferă Mănăstirii Sfântul Pavel de la Athos (p. 54, nr. 160). informaţii preţioase şi despre alte subiecte, precum La începutul secolului al XX-lea o Biblie (Sankt evenimente politice (p. 21, nr. 20; p. 59, nr. 178), Petersburg, 1819) se afl a în posesia unui locuitor condiţii climaterice (p. 59, nr. 178; p. 64, nr. 194; p. al Chişinăului, ulterior cartea este atestată prin 124, nr. 256; p. 217, nr. 720), cutremure de pământ însemnări la Mănăstirea Curchi, iar cercetătorii o (p. 46, nr. 124; p. 52, nr. 155; p. 85, nr. 56; p. 124, nr. semnalează astăzi la Mănăstirea Sfântul Pavel de 256; p. 193, nr. 610), observaţii astronomice (p. 46, la Muntele Athos (p. 56, nr. 166). Efrem Syrul, nr. 124; p. 52, nr. 154; p. 124, nr. 256) etc. Cuvinte şi învăţături, vol. III (Mănăstirea Neamţ, Indubitabil, valoarea ştiinţifi că a catalogului 1823) a aparţinut în anul 1846 preotului Theodor semnat de dr. Florin Marinescu şi dr. Vlad Budeanu din satul Cotul Morii (Hânceşti), moştenită Mischevca este foarte mare şi acoperă un gol imens de fi ul său diaconul Constantin Budeanu, iar la 8 în istoriografi a referitoare la cartea şi spiritualitatea septembrie 1862 cartea aparţinea ieromonahului românească. Catalogul este un adevărat izvor Climent Basarabeanul de la Mănăstirea Căpriana. istoric, un instrument de lucru pentru cei interesaţi Autorii catalogului au identifi cat acest exemplar de variatele aspecte şi tematici pe care le oferă în biblioteca Mănăstirii Sfântul Pavel de la Athos cartea tipărită în diferite centre româneşti şi străine. (p. 59, nr. 178). Un Prolog (Mănăstirea Neamţ, Apreciem efortul depus de cercetătorii care şi-au 1854), atestat de către autorii catalogului, a asumat responsabilitatea de a elabora un atare catalog aparţinut, probabil, satului Găleşti (Străşeni) şi rămânem în aşteptarea altor noutăţi editoriale (p. 126, nr. 280). despre valorile din bibliotecile mănăstirilor şi Dintre cărţile tipărite la Chişinău autorii atestă schiturilor de la Sfântul Munte Athos.

164 - nr. 1(20), martie 2011 Jubileu

UN CUPLU DE SAVANŢI CELEBRI pediatrice din oraşele Moscova şi Sankt Petersburg. Peste un an după absolvirea doctoranturii, în 1973, Academicianul Eva GUDUMAC susţine teza de doctor în medicină „Semnifi caţia şi profesorul universitar clinică a determinării activităţii unor fermenţi la copii Valentin GUDUMAC cu combustii”. În anul 1986 susţine teza de doctor habilitat în medicină „Argumentarea patogenetică la 70 de ani a tacticii tratamentului chirurgical diferenţiat al pneumoniei destructive acute la copii”. Vastitatea şi importanţa problemelor pe care le abordează acad. Eva Gudumac este confi rmată de oponenţii ofi ciali ai tezelor sale de doctorat pe care le susţine cu brio. În această ordine de idei, vom menţiona unele dintre domeniile principale din pediatrie, la care a adus o contribuţie importantă: chirurgia reconstructivă în malformaţiile congenitale şi dobândite ale esofagului, mediastinului, duodenului, intestinului subţire, chirurgia colo- rectală, chirurgia toracică, chirurgia fi stulelor spontane şi postoperatorii, chirurgia fi catului, căilor biliare, a pancreasului, glandelor suprarenale, Familia Gudumac – academicianul Eva chirurgia vasculară, infecţiile chirurgicale, sepsisul, Gudumac şi profesorul universitar Valentin Gudumac tumorile, neurochirurgia, arsurile. constituie un cuplu excepţional de medici celebri, Complexitatea domeniilor de activitate şi cu un profesionalism şi o cumsecădenie aparte, care numărul imens de intervenţii chirurgicale certifi că şi-au consacrat întreaga activitate ştiinţei medicale. talentul şi profesionismul acad. Eva Gudumac. Respectul comunităţii ştiinţifi ce şi a tuturor celor Chiar şi în momentele mai difi cile, când după o care au onoarea să-i cunoască izvorăşte din munca intervenţie chirurgicală ea însăşi avea nevoie de lor fără preget, din sacrifi ciul şi compasiunea îngrijiri medicale, a rămas devotată pacienţilor săi, nemărginită faţă de suferinţele bolnavilor. continuând să se afl e la datorie în sala de operaţii. Aceste calităţi selecte le-au transmis şi fi icei În activitatea ştiinţifi că a acordat o atenţie Iana Bernic, urolog-pediatru şi profesor universitar. deosebită elaborării şi implementării algoritmelor de Academicianul Eva Gudumac este recunoscută tratament cu antibiotice în afecţiunile chirurgicale ca savant şi chirurg notoriu de talie mondială septico-purulente la copii şi prevenirii superinfecţiei în domeniul chirurgiei pediatrice, iar profesorul nosocomiale. Pentru determinarea etiopatogeniei, universitar Valentin Gudumac – în domeniul concretizarea diagnosticului şi tratamentului biochimiei omului şi animalelor. infecţiilor chirurgicale a implementat pe larg diverşi Eva Gudumac s-a născut la 6 mai 1941 în comuna markeri biochimici. Tătărăuca Veche, judeţul Soroca, într-o familie Este recunoscut aportul ştiinţifi c şi practic de agricultori. După absolvirea şcolii din comuna al academicianului Eva Gudumac la elaborarea Visoca a hotărât să îmbrăţişeze profesia nobilă de noilor programe şi algoritme de diagnostic, medic. În anul 1960 absolveşte cu menţiune Şcoala tratament, profi laxie în funcţie de malformaţia de medicină din Soroca, iar în 1966 – facultatea congenitală, caracterul afecţiunii chirurgicale şi de pediatrie a Institutului de Stat de Medicină din complicaţiile asociate la nou-născut, sugar, copil Chişinău. şi adolescent. Remarcându-i atitudinea serioasă şi generozita- Investigaţiile efectuate pe 26 000 de pacienţi cu tea faţă de bolnavi, vestitul chirurg-pediatru, membru infecţii chirurgicale şi cronice, locale şi sistemice corespondent al Academiei Medicale din ex-URSS în vârstă de la 7 zile până la 18 ani au permis a Natalia Gheorghiu i-a propus să-şi continue studiile argumenta patogenetic metode diferenţiate de la catedra de chirurgie pediatrică. În paralel cu diagnostic, tratament şi profi laxie a acestor infecţii, activitatea de chirurg-pediatru la Clinica de chirurgie implementarea cărora demonstrează avantajele lor pediatrică a Spitalului Republican pentru Copii, Eva comparativ cu cele tradiţionale. Date de o valoare Gudumac îşi perfecţionează abilităţile profesionale practică importantă privind rolul curativ înalt al în cadrul stagiilor la renumitele clinici chirurgicale plazmaferezei (1-7 operaţii de plazmafereză) în

nr. 1(20), martie 2011 - 165 Akademos complex cu tratament chirurgical au fost obţinute calitate de chirurg-pediatru principal al Ministerului pe un lot de 220 de pacienţi cu afecţiuni septico- Sănătăţii. În plus, a fost aleasă preşedinte al purulente acute şi cronice (bronhopneumonii Asociaţiei Chirurgilor Pediatri, membru al Asociaţiei destructive acute, peritonite acute purulente, Chirurgilor Pediatri din România, membru al Uniunii osteomielite hematogene acute, sepsis sever, şoc Europene a Asociaţiilor Chirurgilor Pediatri. A fost septic etc.). decorată cu Ordinul Republicii, s-a învrednicit Cercetările complexe consacrate estimării de titlul onorifi c de „Om Emerit” şi de alte înalte particularităţilor etiologice, fi ziopatologice şi clinice distincţii guvernamentale. ale coagulării intravasculare diseminate s-au soldat Succesele obţinute în activitatea ştiinţifi că şi cu elaborarea unui algoritm de tratament complex, practică, precum şi recunoaşterea de care se bucură în patogenetic bine argumentat, ce asigură obţinerea mijlocul comunităţii ştiinţifi ce acad. Eva Gudumac unui grad înalt de vindecări (97% din cazuri). se datorează, în mare parte, şi soţului ei – distinsului O înaltă preţuire merită şi strategiile terapeutice savant biochimist, profesor universitar Valentin medicale (decontaminarea selectivă, nutriţia Gudumac, care de-a lungul anilor a susţinut-o şi a bolnavilor chirurgicali infectaţi, antibioticoterapia, încurajat-o, fi indu-i întotdeauna alături. terapia antiendotoxinică, anticitochine, contra altor Valentin Gudumac s-a născut la 4 mai 1941 (doar mediatori ai infl amaţiei, tratamentul coagulării cu două zile înaintea viitoarei soţii) într-o familie de intravasculare diseminate, procedee de epurare gospodari din satul Parcova, raionul Edineţ, unde extrarenală – plazmafereza) şi chirurgicale conform şi-a petrecut copilăria. După absolvirea şcolii medii patologiei de bază (osteomielite hematogene acute, din satul de baştină în 1958, a fost înmatriculat la sepsis – forme generalizate, mediastinite, pericardite, facultatea de medicină generală a Institutului de Stat peritonite, pneumonii destructive etc.). de Medicină din Chişinău, pe care a absolvit-o cu Eforturile ştiinţifi ce şi practice ale acad. Eva menţiune în anul 1964. Gudumac s-au încununat cu succes: a crescut Responsabilitatea şi interesul său sporit pentru sufi cient rata de supravieţuire la nou-născuţi, cercetările ştiinţifi ce este apreciat de profesorii săi, sugari, copii şi adolescenţi cu anomalii congenitale, care îi propun să-şi continue studiile postuniversitare afecţiuni chirurgicale, malformaţii asociate, sindrom la doctorantură la catedra de biochimie. Pe parcursul septic, disfuncţii respiratorii, hepatice, neurologice, studiilor a manifestat un nivel remarcabil de erudiţie cardiocirculatorii etc. şi inteligenţă, perseverenţă şi caracter sistematic în Indiscutabil este şi meritul doamnei academician- efectuarea investigaţiilor. Concomitent, dovedeşte chirurg în pregătirea specialiştilor în materie de calităţi didactice deosebite, o capacitate de medicină. Fiind şefă de catedră la Universitatea de autoperfecţionare continuă, graţie cărui fapt a fost Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, angajat în calitate de lector înainte de absolvirea ţine cursuri atât pentru studenţi, cât şi pentru medicii doctoranturii. de familie şi chirurgi. În anul 1969 susţine teza de doctor în ştiinţe În semn de omagiu şi pentru cinstirea memoriei „Unii indicatori ai proceselor de oxidoreducere la renumitului chirurg-pediatru Natalia Gheorghiu, acţiunea hexoclorbutadienului asupra animalelor”. acad. Eva Gudumac a creat Centrul Naţional În această lucrare pentru prima dată au fost obţinute Ştiinţifi co-Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia date privind provocarea de către hexoclorbutadien Gheorghiu”, în fruntea căruia se afl ă până în prezent. a stresului oxidativ şi diminuarea intoxicaţiei A fondat o şcoală ştiinţifi că constituită din 30 de organismului prin utilizarea vitaminelor E şi C în doctori în ştiinţe şi 7 doctori habilitaţi în medicină, combinare cu glutationul restabilit. care este recunoscută în ţară şi peste hotare. Având în vedere tendinţele globale de creştere Realizările ştiinţifi ce şi-au găsit oglindire în a morbidităţii şi mortalităţii din cauza osteoporozei, circa 300 de lucrări, inclusiv 2 monografi i. Lucrările ponderea căreia se consideră similară infarctului consacrate malformaţiilor congenitale, infecţiilor miocardic, ictusului şi cancerului, profesorul chirurgicale, metodelor de detoxicare extracorporală, universitar Valentin Gudumac acordă o atenţie complicaţiilor intra- şi postoperatorii, chirurgiei deosebită perfecţionării metodelor de diagnostic, toracice la copii se utilizează pe larg de către medicii tratament şi profi laxie a acestei afecţiuni. pediatri. Investigaţiile efectuate i-au permis să concretizeze Graţie succeselor obţinute pe plan ştiinţifi c şi unele aspecte epidemiologice, ale factorilor de risc, profesional, în semn de recunoaştere a meritelor sale, ale metabolismului fosfocalcic şi hormonal, să academicianul Eva Gudumac a fost desemnată în perfecţioneze unele metode de diagnostic, profi laxie

166 - nr. 1(20), martie 2011 Jubileu

şi tratament al osteoporozei. DIRIGUITOR AL MATERIALELOR Dat fi ind faptul că o problemă importantă a FOTOVOLTAICE medicinii contemporane se consideră identifi carea surselor de materie primă pentru producerea academicianul Ernest ARUŞANOV medicamentelor, una din direcţiile principale la 70 de ani de cercetare a profesorului universitar Valentin Gudumac a devenit studierea mecanismelor de acţiune a substanţelor bioactive din extrase din microalge asupra proceselor metabolice, valenţele terapeutice şi perspectivele lor de valorifi care în profi laxia şi, eventual, terapia afecţiunilor hepatice, cardiovasculare şi ţesutului osos. Ca rezultat, în colaborare cu colegii, a propus metode biotehnologice efi ciente de obţinere a 13 preparate din biomasa microalgelor cu conţinut crescut de substanţe biologic active, care au efect pozitiv în diferite stări patologice. Aceste investigaţii au stat la baza tezei de doctor habilitat „Aspectele metabolice ale acţiunii biopreparatelor din microalge asupra organismului în normă şi în patologie experimentală”. Fizician, domeniul de cercetare: fi zica şi Sub egida şi cu participarea sa nemijlocită, au ingineria semiconductorilor. Dr. hab. în ştiinţe fost elaborate şi editate „Investigaţii biochimice” în fi zico-matematice (1984), prof. univ. (1989), 2 volume consacrate descrierii celor mai frecvent membru corespondent (1992), membru titular al AŞM (2000). utilizate metode biochimice în practica medicală de fi ecare zi, care au devenit cărţi de căpătâi pentru Ernest Aruşanov s-a născut la 4 februarie 1941 specialişti medici de laborator clinic şi medici în or. Bacu, Azerbaidjan, unde şi-a petrecut anii clinicieni, rezidenţi. copilăriei şi ai adolescenţei. În anul 1958, după De asemenea, merită a fi menţionată şi seria absolvirea şcolii medii, s-a mutat la Chişinău unde de metode şi tehnici de laborator „Cercetări ale a fost admis la studii la Facultatea de Fizică şi sistemului de hemostază”, consacrate explorării matematică a Universităţii de Stat din Moldova. hemostazei, precum şi lucrarea metodică Din 1963, după absolvirea cu succes a facultăţii, „Diagnosticul de laborator al osteoporozei”, care se Ernest Aruşanov şi-a început activitatea ştiinţifi că aplică pe larg în laboratoarele de diagnostic clinic. în domeniul fi zicii compuşilor semiconductori, devenind în acelaşi an doctorand al Facultăţii de Despre activitatea rodnică a savantului Fizică a Universităţii de Stat din Moldova, iar în mărturiseşte atât numărul de lucrări ştiinţifi ce 1969 obţinând titlul ştiinţifi c de doctor în ştiinţe publicate – 350 (inclusiv 7 monografi i şi 15 lucrări fi zico-matematice. Din 1967 şi până în prezent, didactice), 40 de brevete de invenţii, circa 150 de acad. Ernest Aruşanov activează fructuos în cadrul certifi cate de inovaţie, cât şi aprecierea elaborărilor Institutului de Fizică Aplicată al AŞM, până în anul sale prezentate la Saloanele Mondiale de Invenţii 1986 fi ind membru al colectivelor de cercetare care au fost menţionate cu 35 de medalii de aur şi 5 conduse de acad. Sergiu Rădăuţan. Cariera ştiinţifi că medalii de argint. la IFA şi-a început-o în funcţia de cercetător ştiinţifi c În numele comunităţii ştiinţifi ce din ţară, Vă inferior (1967-1970), apoi devenind cercetător exprimăm sentimente de admiraţie pentru abnegaţia ştiinţifi c superior (1970-1986). În 1984 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice, iar şi prestanţa de care daţi dovadă în una din cele mai în 1986 fondează şi devine şef al Laboratorului nobile şi umane profesii. Vă urăm La mulţi ani, compuşilor cu banda interzisă îngustă, funcţie pe sănătate şi noi realizări întru dezvoltarea ştiinţei care a deţinut-o până în 1988. În perioada 1988- medicale. 1997 a fost director adjunct pe probleme ştiinţifi ce al IFA al AŞM. Titlul de profesor universitar i-a acad. Teodor Furdui fost acordat în 1989, iar în 1992 a fost ales membru acad. Gheorghe Ţîbîrnă corespondent al AŞM. m. cor. Stanislav Groppa După dezintegrarea URSS, Ernest Aruşanov dr. Leonid Chişlaru a contribuit esenţial la păstrarea potenţialului Institutului, folosind prestigiul său ştiinţifi c pentru

nr. 1(20), martie 2011 - 167 Akademos atragerea unor învestiţii importante de peste hotare. Italia, Japonia, Franţa, Spania ş.a. De asemenea, În 1997 părăseşte postul de director adjunct al acad. Aruşanov a fost conducător şi executor al unui Institutului pentru a se dedica în totalitate activităţii şir de proiecte internaţionale: VW, INTAS, MRDA- de cercetare în fruntea Laboratorului „Materiale şi CRDF, IRSES, BMBF-AŞM, FCFR-AŞM ş.a. structuri pentru celule solare”. În anul 2000, drept Ca pedagog cu un stagiu de peste 40 de ani, recunoaştere a meritelor sale, este ales membru academicianul Ernest Aruşanov a adus o contribuţie titular al AŞM. importantă în pregătirea cadrelor de califi care înaltă Domeniul de interes ştiinţifi c al acad. Ernest atât în ţară, cât şi peste hotarele ei. Primele sale Aruşanov include diverse probleme ale fi zicii cursuri de fi zică a semiconductorilor acad. Ernest semiconductorilor şi ale corpului solid: creşterea Aruşanov le-a ţinut la Universitatea Tehnică a cristalelor, caracterizarea magnetică şi optică a Moldovei (pe atunci Institutul Politehnic) încă în materialelor binare şi ternare. În ultimii ani, acad. anii 1970-1972. Mai târziu a elaborat şi a predat Aruşanov a acordat o atenţie deosebită studiului mai multe cursuri normative şi speciale: „Ştiinţa calcopiriţilor ternari, compuşilor cu vacanţe materialelor semiconductoare” la Universitatea ordonate, silicidelor şi compuşilor Hausler în forma Tehnică din Moldova (1986-1988), „Fizica de nanocristale, straturilor subţiri şi cristalelor semiconductorilor” la Universitatea din Konstanz cu posibilitate de aplicare în calitate de materiale (Germania, 1993-1994) şi la Institutul Naţional pentru fotonică, spintronică, fotovoltaică şi de Ştiinţe Aplicative (Toulouse, Franţa, 2009), termoelectricitate. „Materialele noi şi nanotehnologii” la Universitatea Rezultatele studiilor sale au fost refl ectate Autonomă din Madrid (Spania, 2009-2010) şi în circa 350 publicaţii ştiinţifi ce, peste 140 fi ind multe alte cursuri pentru universităţi şi instituţii articole publicate în reviste cu factor de impact de cercetare din Marea Britanie, Austria, Olanda, înalt (Physical Review, Journal of Applied Physics, Franţa, Spania, Canada, Polonia, Singapore şi Applied Physics Letters etc.), citate de peste 900 Elveţia. În Republica Moldova sub conducerea ori. Cea mai populară lucrare a domniei sale, domniei sale au fost susţinute 13 teze de doctor în de exemplu, a fost citată de 74 ori, iar în medie fi zica şi ingineria semiconductorilor. articolele sale sunt citate de 6,6 ori, factorul Hirsch Meritele academicianului Ernest Aruşanov au al acad. Ernest Aruşanov având valoarea 14. fost apreciate la justa lor valoare: a fost distins cu Acad. Ernest Aruşanov este membru al colegiului titlul de Laureat al Premiului de Stat al Republicii de redacţie al revistei Moldavian Journal of Moldova în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei Physical Sciences, recenzent al revistelor ştiinţifi ce în 1983, în 1998 acordându-i-se pentru a doua internaţionale: Applied Physics Letters, Thiin Solid oară acest titlu pentru rezultate deosebite în studiul Films, Physica Status Solidi etc. ş.a. compuşilor semiconductori ternari şi multinari; în Graţie înaltei aprecieri a rezultatelor sale pe anul 2001, pentru aportul la dezvoltarea ştiinţei plan internaţional, Ernest Aruşanov a benefi ciat de naţionale, i-a fost decernat titlul de „Om Emerit”. multiple solicitări de a lucra în calitate de cercetător Pe drept cuvânt, este o carieră ştiinţifi că şi profesor invitat în universităţi şi centre ştiinţifi ce strălucită. Sănătate şi la mulţi ani, stimate d-le avansate din Rusia, Canada, Germania, Olanda, academician Ernest Aruşanov. Colegii de la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM

168 - nr. 1(20), martie 2011 Jubileu

UN MARE SAVANT ŞI UN SPIRIT ALES A devenit cunoscut graţie cercetărilor ştiinţifi ce complexe în domeniul obstetricii şi ginecologiei Membrul corespondent al AŞM chirurgicale. Primele cercetări s-au centrat pe Eugen GLADUN explorarea materialului de sutură, întrucât cel care la 75 de ani se utiliza pe atunci provoca o reacţie infl amatorie. Experienţele efectuate pe animale au demonstrat efi cacitatea utilizării fi relor de sutură preparate din peritoneul vitelor cornute, prelucrate după metoda propusă de docentul Nicolae Cuzneţov, comparativ cu catgutul. Ca rezultat, s-a obţinut dreptul de a utiliza aceste fi bre heteroperitoneale la suturarea inciziilor după perineotomii, rupturi de perineu şi col uterin la 227 de paciente. Membrul corespondent Eugen Gladun a fost primul savant în lume care a aplicat aparatele de sutură mecanică în operaţii ginecologice. Membrul corespondent Eugen Gladun a fost primul savant în lume, care a aplicat aparatele de sutură mecanică în scopul efectuării operaţiilor ginecologice. În urma Medic, domeniul ştiinţifi c: obstetrică şi efectuării intervenţiilor ginecologice prin utilizarea ginecologie. Doctor habilitat în medicină diverselor variante ale aparatelor mecanice de (1985), profesor universitar (1986). Membru suturare a ţesuturilor a fost determinată efi cacitatea correspondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei utilizării unei sau altei variante a diferitor aparate (2000). mecanice la efectuarea intervenţiilor chirurgicale în A scrie despre membrul corespondent al AŞM, diferite patologii ale organelor genitale feminine. profesorul universitar Eugen Gladun, nu este un lucru Cu această ocazie dl Eugen Gladun a fost primul tocmai uşor, deoarece pentru a reliefa portretul aces- savant din spaţiul ex-sovietic invitat să citească tei personalităţi complexe este nevoie de a analiza lecţii la una din cele mai prestigioase instituţii ca cea un noian vast de informaţie. Într-o perioadă de timp de perfecţionare a medicilor din Sanct Petersburg. relativ scurtă, a desfăşurat activităţi cu dimensiuni Tehnologiile intervenţiilor ginecologice cu utilizarea de prestigiu la nivel naţional şi internaţional în suturii mecanice au fost implementate în practica domeniul obstetricii operatorii şi ginecologiei medicală atât în ţara noastră, cât şi peste hotare.Cu chirurgicale. Ceea ce a reuşit să realizeze în viaţa această ocazie, dl Eugen Gladun a fost primul savant sa se datorează muncii perseverente din zori şi până din spaţiul ex-sovietic invitat să citească lecţii la în noapte, înţelepciunii sale caracteristice oamenilor prestigioasa instituţie de perfecţionare a medicilor de la ţară şi generozităţii de care numai spiritele din Sanct-Petersburg. Tehnologiile intervenţiilor alese sunt capabile în activitatea lor dezinteresată, ginecologice cu utilizarea suturii mecanice au pusă în slujba semenilor, reprezentând un model de fost implementate în practica medicală atât în ţara consacrare cauzei ştiinţei. noastră, cât şi peste hotare. S-a născut la 27 aprilie 1936 în satul Nespoaia, O altă problemă actuală din punct de vedere raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, într-o familie ştiinţifi c şi practic, căreia membrul corespondent de profesori. La 17 ani absolveşte şcoala medie Eugen Gladun i-a acordat o deosebită atenţie, este nr. 2 din Lipcani, iar la 23 de ani – Facultatea de chirurgia reconstructivă în ginecologie, în special, medicină generală a Institutului de Stat de Medicină elaborarea şi aplicarea operaţiilor reconstructive din Chişinău. După facultate, activează pe parcursul pe scară largă. Merită de menţionat metoda sa a 2 ani în calitate de medic obstetrician-ginecolog la de miometrectomie, cu ajutorul căreia a devenit Spitalul Raional Lipcani. Ulterior, este înmatriculat posibilă păstrarea funcţiei reproductive sau, la doctorantură, după absolvirea căreia lucrează cel puţin, a funcţiei menstruale. Acest fapt se timp de 4 ani ca asistent, iar din 1968 până în 1984 datorează elaborării unei tehnologii originale ce – conferenţiar la catedra obstetrică şi ginecologie. asigură hemostaza temporară, controlul minuţios Susţine teza de doctor în medicină în 1970. Peste un şi înlăturarea subtotală a miometrului. Metoda de an este ales prin concurs în funcţia de şef al aceleiaşi miometrectomie contribuie atât la încetarea creşterii catedre, unde activează timp de 16 ani. În 1985 tumorii organului, cât şi la restabilirea nivelului susţine cu brio teza de doctor habilitat în medicină, normal al secreţiei gonadotropinei şi steroizilor iar în 1986 obţine titlul de profesor universitar. sexuali. De acelaşi domeniu ţine şi complexul de

nr. 1(20), martie 2011 - 169 Akademos exerciţii fi zice, gimnastica respiratorie, conduita Gladun a elaborat tehnologia cercetării în complex activă şi perfecţionarea operaţiilor în caz de prolaps a bolnavilor cu infertilitatea habituală la diverse al organelor genitale feminine care au permis etape de acordare a asistenţei medicale. Pentru reducerea considerabilă a procentului de complicaţii tratamentul infecţiei micoplasmice la cuplul cu o postoperatorii. maladie abortivă, s-a propus o schemă de tratament De o mare apreciere se bucură perfecţionările patogenetic cu un efect terapeutic de circa 88%. operaţiei cezariene: operaţia cezariană Realizările ştiinţifi ce au fost refl ectate în peste extraperitoneală temporară cu drenarea activă 200 de articole, 18 monografi i, 22 de manuale şi a spaţiului vezico-uterin şi operaţia cezariană materiale didactice. Monografi ile „Şocul hemoragic extraperitoneală în cazul unui risc avansat de în obstetrică”, „Bazele terapiei hormonale în dezvoltare a complicaţiilor septico-fl ogistice în ginecologie”, „Operaţia cezariană în obstetrica perioada post-partum. În premieră, în scopul contemporană” au devenit cărţi de căpătâi reducerii nivelului maladiilor septico-purulente la pentru specialiştii obstetricieni şi ginecologi. lehuze şi nou-născuţi, îmbunătăţirii microcirculaţiei Manualele „Ginecologie neoperatorie”, „Obstetrica şi a proprietăţilor reologice ale sângelui, majorării fi ziologică”, „Patologia sarcinii” etc. se utilizează fagocitozei şi imunomodulării, a fost elaborat pe larg în procesul didactic. algoritmul de aplicare a iradierii Laser a sângelui la Membrul corespondent, profesorul universitar gravide în trimestrul III, la care au fost înregistrate Eugen Gladun este fondatorul unei şcoli ştiinţifi ce maladii infecţioase infl amatorii. Metoda ameliorează constituite din 23 de doctori în ştiinţe şi 7 doctori evoluţia clinică şi efectul sarcinii pentru mamă şi făt habilitaţi în medicină care în prezent îşi aduc şi reduce nivelul maladiilor septico-purulente. Dl contribuţia la dezvoltarea obstetricii şi ginecologiei. Eugen Gladun a demonstrat în premieră o operaţie S-a manifestat şi ca un bun organizator al serviciului cezariană la Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce în şi ştiinţei medicale, fi ind fondatorul şi primul Obstetrică şi Ginecologie al AŞM din URSS. Tehnica director al Institutului de Cercetări Ştiinţifi ce în operaţiei Cezariene prin laparatomie în segmentul de domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului şi jos a fost descrisă în monografi a recentă „Operaţia activând în funcţia de Ministru al Sănătăţii. Cezariană în obstetrica contemporană” (2007) şi Rezultatele activităţii ştiinţifi co-practice şi este utilizată pe larg în toate maternităţile din ţară şi manageriale sunt cunoscute departe de hotarele din spaţiul CSI. republicii. A fost ales membru de onoare al mai Alte două metode originale de profi laxie şi multor societăţi ale obstetricienilor şi ginecologilor, tratament al complicaţiilor septico-purulente în inclusiv al Societăţii europene şi mondiale. Este perioada post-partum, utilizate pe larg în practică, invitat să citească prelegeri şi să demonstreze tehnici sunt: drenarea prin spălare şi prelucrarea cu Laser operatorii în diferite clinici. a cavităţii uterine după naşterile patologice şi Pentru merite ştiinţifi ce, didactice şi practice metoda complexă nemedicamentoasă după operaţia deosebite i s-a conferit „Ordinul Republicii”, titlul cezariană. de Om Emerit, i s-a acordat Premiul de Stat şi alte Indiscutabilă este importanţa atât ştiinţifi că, cât distincţii înalte. Se bucură de o largă popularitate şi şi practică, a cercetării privind estimarea cauzelor, respect în societate. diagnosticului şi tratamentului imaturităţii fătului. Cu prilejul aniversării a 75-a, în numele colegilor S-a stabilit că principala cauză a maladiilor abortive de la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi întregii sunt afecţiunile infecţioase ale aparatului genital comunităţi ştiinţifi ce, Vă adresăm tradiţionala urare: şi insufi cienţa corpului galben. Pentru prima dată, Vivat, Cresceat, Floreat, mult stimate domnule împreună cu colegii, membrul corespondent Eugen membru corespondent Eugen Gladun! acad. Teodor Furdui acad. Gheorghe Ţîbîrnă m. cor. Stanislav Groppa dr. hab. prof. univ. Petru Stratulat dr. Leonid Chişlaru

170 - nr. 1(20), martie 2011 Jubileu

DOCTORUL PLANTELOR le luminau calea. De asemenea, sunt de neuitat iernile bogate în zăpadă, când copiii se dădeau cu Dr. hab. în biologie, conf. cercetător săniile prin adevărate tuneluri din cauza zăpezii Galina LUPAŞCU care acoperea şi unea coroanele copacilor de pe la 60 de ani marginea drumului. În1961 se transferă cu familia în satul de baştină al mamei – Cojuşna, localitate bogată, vizitată adesea de celebrităţile timpului, printre acestea – Nichita Hruşciov, Iurie Gagarin. În anul 1968 absolveşte şcoala medie cu Medalie de aur, iar în 1974 – Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova cu Diplomă de menţiune. În acelaşi an, îşi începe activitatea de cercetare în calitate de laborant superior la Institutul de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor al A.Ş.M. În 1980 susţine examenele de admitere în doctorantură de pe lângă Secţia de Genetică a plantelor a AŞM, unde sub conducerea m.cor. Natalia Balaşova realizează teza de doctor în biologie „Elucidarea specimentelor de soia, rezistente la fuzarioză şi factori abiotici Biolog, domeniul de cercetare: genetică nefavorabili”, pe care o susţine cu succes în 1987 aplicată, ameliorarea rezistenţei plantelor. în oraşul Mensk. În legătură cu tematica tezei, Dr.hab. în biologie (1999). Şeful Laboratorului menţionăm că securitatea alimentară a populaţiei de genetică aplicată. Institutul de Genetică şi este o problemă mondială de stringentă actualitate. Fiziologie a Plantelor al AŞM Bolile plantelor sunt factori severi care contribuie Dr. hab. în biologie Galina Lupaşcu a devenit la diminuarea cantităţii şi calităţii alimentelor. În cunoscută în lumea ştiinţifi că prin lucrările acest context, fuzarioza este considerată o boală a fundamentale consacrate ameliorării rezistenţei mileniului, fi ind foarte răspândită şi devastatoare în plantelor la patogeni care o plasează printre cei care culturile agricole. De rând cu pierderile economice au pus bazele ştiinţifi ce ale imunogeneticii rezistenţei directe, maladia, din cauza acumulării de micotoxine plantelor de cultură. Succesele dr. habilitat Galina în produsele vegetale, produce un impact toxicologic Lupaşcu au fost obţinute graţie muncii asidue, grav în organismul uman sau animal, dar şi diverse unei pregătiri profesioniste temeinice, energiei şi afecţiuni ale dermului. perseverenţei native. De remarcat că formele de soia create în cadrul Născută la 6 aprilie 1951 într-o familie de realizării tezei au trecut cu succes testările în 12 pedagogi în satul Scoreni, r-nul Străşeni, Galina regiuni ale fostei U.R.S.S. – din Moldova până la Lupaşcu moşteneşte integral onestitatea şi spiritul Răsăritul Depărtat, precum şi în Vietnam, unde s-a cognitiv al părinţilor. Îşi aminteşte copilăria ca pe demonstrat că posedă rezistenţă complexă la maladii o dulce poveste: satul înconjurat de păduri măreţe fungice şi temperatură nefavorabilă, însuşiri pentru la marginea cărora creşteau tufe de scumpie, la care au fost incluse în Colecţia Institutului Unional Duminica Mare – crengi de tei sau de nuc în porţi, de Fitotehnie „N.Vavilov” din Sankt Petersburg şi pe podeaua de lut din casa cea mare – corovatic în Programul internaţional „IntSoy” coordonat de mirositor. Pe atunci copiii altfel se jucau şi îşi SUA. petreceau timpul liber. Fetiţele umblau cu cercei Teza de doctor habilitat în biologie „Bazele din cireşe. Mierea de albine sălbatice din streşini imunogenetice ale rezistenţei culturii triticale la era mai bună decât cele mai scumpe ciocolate din fuzarioză” o susţine cu brio în 1999 la Moscova, zilele noastre. Copiii făceau fl uiere din crenguţe la Academia Agricolă „K.A.Timireazev”. Membrii de nuc sau salcie, „viori” din ciocleje de porumb. consiliului ştiinţifi c pentru susţinerea tezelor Sunt de neuitat serile de august, când bărbaţii se (21 profesori de la cele mai prestigioase centre întorceau de la deal spre casă cu carele pline de ştiinţifi ce din Rusia – Institutul de Genetică iarbă cosită şi uscată. Copiii stăteau „ticsiţi” între Generală, Institutul de Biotehnologie Agricolă, loitre şi fân, iar în tufele de cătină de pe marginea Universitatea „Mihail Lomonosov”, Academia drumului mii de licurici într-o ghirlandă nesfârşită Agricolă „K.A.Timireazev” ş.a.) au accentuat că

nr. 1(20), martie 2011 - 171 Akademos aceasta este prima lucrare de proporţii şi de valoare Premiului Prezidiului AŞM (1998), a Diplomei în domeniul fuzariozei păioaselor din întreg spaţiul de Merit a Consiliului pentru Ştiinţă şi Dezvoltare post-sovietic. Tehnologică al AŞM (2006), medaliei „Dimitrie Dr.hab. Galina Lupaşcu, împreună cu Cantemir” (2011). colegii, a obţinut rezultate ştiinţifi ce importante A participat la diverse Saloane naţionale în vederea stabilirii mecanismelor genetice de şi internaţionale de inventică: Geneva (1999), interacţiune plantă-patogen la diverse niveluri Bucureşti (1999, 2006), Chişinău (1999-2005), Iaşi de organizare biologică şi de studiu corelativ al (2003, 2004, 2007), Suzhou, China (2008), Cluj- rezistenţei genetice la factori biotici şi abiotici, Napoca (2008) la care a obţinut mai multe medalii de elaborării bazei genetice a selecţiei epistatice aur, argint, bronz, inclusiv Diploma „Cea mai bună şi sistemului tehnologico-informaţional de inventatoare” în cadrul EIS „INFOINVENT-2003” procesare şi interpretare a datelor experimentale. (Chişinău). A constatat că potenţialul de rezistenţă a plantelor Pentru un ciclu valoros de invenţii, în anul 2001 la patogeni poate fi compromis, în mare măsură, dnei Galina Lupaşcu i s-a conferit Medalia de Aur de fenomenul de interacţiune plantă-patogen- a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală mediu, iar identifi carea sau crearea genotipurilor „Inventator Remarcabil”. cu capacitate minimă de interacţiune este calea de Timp de 20 de ani dna Galina Lupaşcu deţine obţinere a formelor cu rezistenţă durabilă. În baza funcţia de şef de laborator. Reuşeşte să îmbine acestor cercetări şi concepţii a obţinut linii de grâu activitatea de şef al Laboratorului de genetică cu rezistenţă complexă la bolile fungice răspândite aplicată cu cea de membru al Comisiei de Experţi în Republica Moldova – fuzarioză, rugină brună şi a Comisiei Naţionale de Acreditare şi Atestare, septorioză. membru al Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a Galina Lupaşcu acordă o atenţie deosebită AŞM, preşedinte al Seminarului ştiinţifi c de profi l elaborării noilor metode şi procedee de determinare din cadrul Institutului de Genetică şi Fiziologie a şi sporire a rezistenţei plantelor la diferite boli, Plantelor al AŞM, membrul colegiului de redacţie în special, la cele fungice. Elaborează invenţii al Buletinului AŞM, Ştiinţele Vieţii, conducător perspicace din punctul de vedere al modernizării ştiinţifi c a 5 teze de doctor şi 1 de doctor habilitat. A proceselor de ameliorare, dintre care se remarcă: susţinut în activitatea sa didactică cursurile „Biologie metodă in vitro de testare a reacţiei embrionilor moleculară” şi Genetică umană” la Universitatea de imaturi, metodă de identifi care a izolatelor Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” fi topatogene de fungi, metodă de identifi care a (2002-2006). genotipurilor de grâu rezistente la agenţii patogeni O profesionistă adevărată, este colegială şi ai putregaiului de rădăcină ş.a. prietenoasă, săritoare la nevoie. Fiind o fi re tenace Este autor şi coautor a 320 de publicaţii ştiinţifi ce şi independentă, nu se sfi eşte să-şi expună punctul care au apărut în reviste şi culegeri prestigioase de vedere propriu asupra lucrurilor. din ţară şi peste hotare. Printre realizările mai Cu ocazia frumosului jubileu, îi dorim să-şi importante pot fi menţionate 5 monografi i, 1 catalog, menţină energia, asiduitatea şi perseverenţa nativă 2 recomandări metodice, 40 brevete de invenţii, pentru noi realizări performante întru binele Ţării 4 adeverinţe de soi de plantă. Este deţinătoare a noastre!

acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, coordonatorul Secţiei Ştiinţe ale Vieţii şi Naturii a AŞM

172 - nr. 1(20), martie 2011