Douazeci De Ani
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
1922 1942 Lieth DOUAZECI DE ANI DE ACTIVITATE MUZICALA .11111111igrat IN LUMINA PROGRAMELOR .FILARMONICEI" Adunate de ROMULUS ORCHIS www.dacoromanica.ro 1922 1942 DOUAZECI DE ANI DE ACTIV1TATE MUZICALA 'VERO' IN LUMINA PROGRAMELOR, .FILARMONICEI Adhmate de ROMULUS ORCHIS www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro I GEORGE GEORGESCU SI FILARMONICA Cdteva date cu ocazia dublului jubileu In Octombrie 1912, un tâna'r violoncelist cu nume necunoscut George Georgescu care absolvise cu deosebit succes Conser- vatorul din Capital5 (clasa prof. Const. Dumitrescu) a dat un con- cert in sala Ateneului. Cu beneficiul realizat, 2000 lei cari pe vremea aceia insemnau ceva, tangrul acela increzgtor in talentul si steaua sa a plecat la Berlin, ca sA fac5 carierà. Nimeni nu ar fi putut prezice atunci strälucita ascensiune pe care a cunoscut-o George Georgescu. Complectându-si studiilela aceaseverà Hochschulefür Musik" din capitala Reich-ului, Georgescu nu a trebuit sä astepte mult páng s'a fie scos din anonimat. In anul 1914 a luat locul pro- fesorului s5u, Hugo Becker, in vestitul quartet de coarde, condus de Henri Marteau. Ca violoncelist al acestui mic, dar desgvarsit ansamblu, Geor- gescu a fAcut cea mai temeinica ucenicie muzicald. Nenumgratele concerte, pe cari quartetul Marteau" le a dat in Germania si in stráingtate, l'au avansat curând in rândul celor mai pretuiti solisti ai vremei. Un accident la mana stang5, survenit in 1918, l'a silit insa sa intrerupà cariera atAt de promitator inceputá. In locul violoncelului, definitiv si cu foarte mult regret aban- donat, Georgescu s'a vAzut silit sg-si valorifice intr'altfel talentul muzical cu care l'a d5ruit Natura. Si s'a decis sA deving dirijor. Hot5rArea a apärut temeraràchiar si celor cariin clasa de dirijat de la Hochschule für Musik" apreciaseràbagheta lui si- gur5 si animatoare. Sub egida marelui sef de orchestra Arthur Nikisch, de a cgrui simpatie Georgescu nu a incetat a se bucurai de ale cärui www.dacoromanica.ro II pretioase sfaturi a profitat mereu, transformarea s'a efectuat to- tusi si intr'un timp relativ destul de scurt. In Octombrie 1919, George Georgescu a putut astfel debutaca dirijor la Berlin, in fruntea orchestrei filarmonice. Succesul a fost triumfal si presa berlinezgl'a subliniat in mod deosebit.Ecoul acestei biruinte romanestia ajuns firestesi pang la Bucuresti, unde Dimitrie Dinicu, obosit si bolnav, conducea orchestra simfo- nica a Ministerului Instructiunei publice". La 4 Ianuarie 1920, dirijorul Georgescu a aparut pentru prima oara pe podiulAteneului. Pe programul saufigurauatunci uvertura Euryanthe" de Weber, simfonia in Mi bemol" de Mozart si simfonia a cincea de Beethoven. Nu ne amintin ca Ateneul Roman s'a fi cunoscut multe trium- furi, ca acela pe care I-a declansat aceasta neasteptatg revelatie artistica. George Georgescu a pash atunci cu piciorul drept,decis de sigur sa desmintg proverbul ea' nimeni nu este profet in tara lui. Dimitrie Dinicu s'a inclinat in fata realitgtei si a cedat pentru totdeauna bagheta colegului sail mai tanar. Mergand din triumf in triumf,George Georgescua dirijat neintrerupt 'Dana la sfarsitul stagiunei, care s'a incheiat neobisnuit de tarziu, sub semnul unei victorii definitiv castigate. Si atunci s'a intamplat un lucru unicin analele muzicale, anume acela cd s'a creat o societate pe actiuni, cu capital subscris de 2 milioane lei, cu unicul scop de a injgheba si de a pune la dis- pozitialui George Georgescuo orchestra demng de marele eau talent. Stdruim asupra cuvantului unic", pentru cg inteadevar nu se cunoaste alt caz de creare a unei orchestre speciale pentru un anu- mit dirijor. D-1 prof. Mihail Jora, astazi directorul Conservatorului Regal de muzicg,a evidentiat acest fenomen,intr'un judicios articol publicat in revista Viata romaneasca (Ianuarie 1921). Dar tot domnia-sa a fost acela care a prezisviata scurtg de care avea sä se bucure societateape actiuni Filar m onic a, al carei prospect de fundatiune fusese lansat Inca dela 4 Aprilie 1920, in toiul succeselor Georgescu. Vechia orchestra a Ministerului Instructiuni publice" a fost desfiintat, iar in locul ei a fost alcatuitg o alta,formatg in mare parte din elemente importate dela Viena, infatisand un impung tor ansamblu de apcoape 100 persoane. www.dacoromanica.ro III Era fatal cà intretinerea unei atari orchestre sa fie mai costi- sitoare, cleat se crezuse. Dupd un an numai, Societatea Filarmonica lupta cu greutati materiale, iar dupa doi ani, la 15 August 1922, se vedea nevoita sa depuna armele, ne mai putAnd face fata situatiei. Muzicantii lasati in voia soartei, ar fi luat de sigur alte dru- muri, daca in ultimul moment nu s'ar fi produs salvatoarea inter- ventie a Fundatiei culturale Principe le Carol", care raspunzand menirei ei firesti, a decis infiintarea unei orchestre simfonice, inde- pendentà de fosta Societate pe actiuni,subventionatainsade Stat. Orchestra infiintata pe ziva de 1 Octombrie 1922 de catre Fun- datia culturala Principe le Carol"a pastrat totusi titulatura de Filarmonica". Dupd doi ani de functionare in conditiuni destul de grele, Fun- datia s'a vazut nevoitäsa inchirieze orchestra Operei RomAne", care in 1921 luase fiinta ca Institutie de Stat.Operatia aceasta a fost mult usurata de faptul CA la acea epoca, George Georgescu era oidirectorul Operei Rom Ane. De atuncii pang astazi,Orchestra Filarmonica a functionat fära intrerupere sub administratia Fundatiilorculturale Regale, impartindu-si activitatea intre concertele simfonice de la Ateneu (unul pe saptamAna)si reprezentatiile Operei RomAne"cari Ii absorb tot restul timpului, ingradindu-i libertatea de a se deplasa in provincie sau in strainatate. MaestrulGeorge Georgescua fostneintreruptincapul -orchestrei, cu singura exceptie a stagiunei 1926-1927, cAnd a fost angajat in State le Unite. Numele lui a ramas astfel indisolubil legat de orchestra, careia a daruit cei mai frumosi ani ai vietei si care gratie lui,a putut atinge acel nivel artistic, astazi unanim recunoscut si pretuit atAt in tart cat si in strainatate. Cei dougzeci de ani de activitate muzicala, pe cari Filarrnortzea ii serbeaza astazi, au insemnat insa nu numai realizari necontestate pe tarAmul celei mai nobile arte. Au insernnat si luptã grea pentru definitiva incetatenire a muzicei simfonice in tara noastra, precum si pentru impunerea orchestrei ca unul din cele mai pretioase in- strurnente de propaganda culturala si nationala. ContinuAnd in linie ascendenta opera tiny d inceputa de catre Fduard Wachmann in 1868 (cAnd a luat fiinta in Bucuresti cea dintAi orchestra simfonica), si urmata apoi cu mai multa in- sistenta de succesorul sau Dimitrie Dinicu (care in 1904 a www.dacoromanica.ro IV izbutit chiar s'a. intereseze Statul si sd-1 pung la contributie, aldturi de initiativa particularä), Filarmonica priveste astfizi cu incredere- in viitor. Menirea ei a fostin sfarsit inteleasä,iar sprijinul Statului asigurat. La adgpost de grija zilei de maine, Filarmonica va sluji mai departe pe altarul muzicei, cu aceeasi intelegere a datoriei si cu aceeasi patrioticg ravnd, pe cari le-a dovediti pang in prezent. PROFESORUL HENRI MARTEAU In quartetul cdruia George Georgescu a activat ca violoncelist www.dacoromanica.ro 3 STAGIUNEA 1922-1923 23 Octombrie.A condus: GEORGE GEORGESCU RICH. STRAUSS : 0 viata de erou LISZT : Concertul in Mi bemol" (Solista: Madeleine Cocorescu) WAGNER : Uvertura la Maestrii cantgreti" 29/30 Octombrie,A condus : GEORGE GEORGESCU SZELL : Variatiuni pe o terná proprie LALO: Concert pentru violoncel (Solist: Nicolae Ochi Albi) SCHUMANN : Simfonia intaia 5/6 Noembrie.A condus : HUGO REICHENBERGER SCHUBERT : Simfonia in Do major" BEETHOVEN : Simfonia a saptea 12/13 Noembrie.A condus : GEORGE GEORGESCU MAHLER : Simfonia a patra SCHUMANN: Concertul pentru violoncel (Solistà: Jeanne Hennebains) BEETHOVEN : Uvertura Leonora Nr. 3 19/20 Noembrie.A condus : GEORGE GEORGESCU MOZART : Uvertura la Nunta lui Figaro" BEETHOVEN : Concertul pentru piano in Sol major" (Solistà: Youra Guller) OTESCU : Les enchantements d'Armide (Solist : Alex. Theodorescv) BRAHMS : Simfonia a doua 24 Noembrie.A condus : BRUNO WALTER MOZART : Serenada Haffner" WAGNER : Siegfried Idyll BEETHOVEN : Simfonia a doua 26/27 Noembrie.A condus : BRUNO WALTER HAYDN: Simfonia in Do minor" MAHLER : Simfonia intfiia www.dacoromanica.ro 4 3/4 Decembrie.A condus :GEORGE GEORGESCU BEETHOVEN : Uvertura Fidelio" GOLESTAN: Rapsodia romana BEETHOVEN : Simfonia a treia (Eroica) 10/11 Decembrie.A condus :ION NONNA OTESCU SCHUBERT : Simfonia neterminata OTESCU: Doua fragmente din baletul Ileana Cosanzeana" WAGNER : Preludiul la Tristan" si moartea Isoldei FRANCK : Interludm din oratoriul Redemption" 17/18 Decembrie.A condus :GEORGE GEORGESCU SCHONBERG : Verklärte Nacht (pentru coarde) BEETHOVEN :Concertul pentru piano in Do minor" (Solista : Manya Botez) SCHUMANN :Simfonia a patra 24/25 Decembrie.A condus :ALFONS CASTALDI BEETHOVEN :Simfonia a patra RESPIGHI: Concert pentru vioara (Solist : Remy Principe) prelucrat dupà un autor vechiu necunoscut CASTALDI :Marsyas, poem simfonic 31 Decembrie/1 lanuarie.A condus :GEORGE GEORGESCU BRAHMS : Simfonia a treia LISZT : Concertul in La major" (Solista :Aurelia eionca) DUKAS :Ucenicul vrajitor 7/8 lanuarie.A condus :GEORGE GEORGESCU BERLIOZ : Uvertura Carnavalul Roman" VIVALDI :Concertul pentru vioara in La minor" (Solistä : Fernande Capelle) MIGNON : Andaluza, pentru vioara si orchestra (Solistä: Aceiaq) BERLIOZ : Simfonia fantastica 14/15 lanuarie.Nu au fost concerte. 21/22 lanuarie.A condus :GEORGE GEORGESCU FESTIVAL BEETHOVEN