Monografia Oraşului Ineu

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Monografia Oraşului Ineu (1918-1941), Editura Gutenberg Univers, Arad, - „Prima ridicare topografică militară”... („Ridicarea 2014 Josefină”) din cca 1782; surse: Arhivele Statului -Pagini ineuane, coord. Doina Chiş, Editura Graf- Bucureşti- fond clişee; Az elsö katonai felmérés. A net, Oradea, 2007 Magyar Királyság… 1782-1785 (Prima ridicare to- -Parecz I., Aradmegye es Aradvaros ismertetese, pografică militară. Regatul Maghiar…1782-1785), Arad, 1871 ed. „Arcanum”, Budapest, 2004) şi Az elsö katonai MONOGRAFIA ORAŞULUI INEU -Repertoriul arheologic al Mureşului inferior, Timi- felmérés. Erdély és a Temesi bansag (Prima ridicare şoara, 1999 topografică militară- Transilvania şi Timiş),DVD, ed. EXTRAS DIN „ISTORIC INEU”, PRELIMINAR PROIECTULUI DE REABILITARE A CETĂŢII, 2007-2011, -Roz A., Geza K, Dicţionarul istoric al localităţilor „Arcanum”, Budapest, 2005 RELUAT ÎN 2016 ŞI DIN „STUDIUL ISTORIC PRELIMINAR ÎN VEDEREA FINALIZĂRII PUG INEU, din judeţul Arad, Arad, 1997 - Planul urbariului din 1791 ; sursa: Arhiva Primăriei JUDEŢUL ARAD”, 2014 -Rusu A.A., Castelarea carpatică, Cluj-Napoca, Ineu 2005 - „A doua ridicare topografică militară…” („Ridi- -Rusu A.A., Hurezan G. P., Cetăţi medievale din ju- carea Franciscană”) realizată în zonă în cca 1850- deţul Arad, Arad, 1999 1865; sursa: A Masodik katonai felmérés. A Magyar Acest studiu a avut cel puţin trei etape: prima - stu- Crişana şi Maramureş, coord. Adrian Andrei Rusu, -Rusu A.A., Hurezan G. P., Biserici medievale din kiralysag és a Temesi bansag Negyfelbontasu, szi- diul istoric necesar proiectului de reabilitare a Cetă- Presa Univ. Cluj-Napoca, 2000 judeţul Arad, Arad, 2000 nes térképei- 1819-1869 (A doua ridicare topografi- ţii Ineului, a doua - studiul preliminar PUG Ineu şi a -Drăguţ V., Dicţionar enciclopedic de artă medieva- -Suciu C., Dicţionar istoric al localităţilor din Transil- că militară. Secţiunile color ale hărţii Regatului Ma- treia, un nou studiu istoric pentru reabilitarea cetăţii, lă românească, Bucureşti, 1976 vania, vol. I-II, Bucureşti, 1967 ghiar şi Timişului-1819-1869), DVD, ed. „Arcanum”, care este în curs. Prima documentaţie a avut drept -Dudaş Florian, Zărandul. Chipuri şi fapte din tre- -Tripa Pavel, Trecutul oraşului Ineu şi al cetăţii Ieno- Budapest, 2005 ţintă cetatea, a doua oraşul, a treia iarăşi cetatea. cut, Bucureşti, 1981 polei, Editura Emia, Deva, - „A treia ridicare topografică militară...” (cca 1883- Între ele fiind o distanţă de câţiva ani, este firesc să -Fabian G., Aradvarmegye leirasa, Buda, 1835, vol 2007 1887); sursa: Arhivele Statului Arad fi apărut între timp noi informaţii şi interpretări ale I -Vesa Pavel, Biserile de mir arădene între tradiţie şi - „Hartă cadastrală cca. 1890-1900”; sursa: Pavel celor deja ştiute. Voi încerca în cele ce urmează să -Feneşan Cristina, Vilayetul Timişoara 1552-1716, modernitate, Editura Mirador, Arad, 2000 Tripa, op.cit., pp. 93-94 contopesc primele două studii şi să utilizez o parte ed. Ariergarda, Timişoara, 2014 -Vesa Pavel, Biserici de lemn de odinioară, ed. Gu- - „Harta militară a Europei, 1910”; sursa: colecţia din ultimul, acesta nefiind finalizat, scopul fiind în -Găvănescu Eduard I, Târguri arădene, „Hotarul”, tenberg, Arad, 1997 Radu Radoslav continuare dublu: cetatea şi oraşul, ambele având anul I, dec. nr. 8, Arad, 1933; anul II, ian-feb., nr. -Vincze Bunyatary, A váradi püspökség története - „Planurile Directoare de Tragere”; sursa: geo-spa- nevoie de o cât mai corectă cunoaştere şi prelucra- 9-10, Arad, 1934 alapitásától a jelenkorig, vol. 3, Nagyvárad-Deble- ţial.org: Planurile Directoare de Tragere, în easth. re a datelor în folosul bunei lor administrări. -Gheorghiu Teodor Octavian, Arhitectura medieva- cen, 1883-1935 unibuc.ro/harti/download-planuri-tragere.php lă de apărare din România, Bucureşti, 1985 -”Ziridava”- colecţia completă Surse documentare scrise (edite) -Gheorghiu T. O., Târguri şi mici orase medievale - www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ineu DENUMIRI ALE ORAŞULUI din sud-vestul României şi relaţia lor cu mediul na- -Anghel Gh., Cetăţi medievale din Transilvania, Bu- ÎN DECURSUL ISTORIEI ŞI tural, „Historia Urbana”, tom XIX, 2011, pp. 3-25 cureşti, 1972 Surse inedite (arhive) LOCALIZARE -Glück E., Contribuţii cu privire la istoricul cetăţii de -Anghel Gh., Berciu I., Cetăţi medievale din sud- - Arhiva Muzeului Județean Arad la Ineu, „Ziridava”, XIII, 1981 vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1968 - Arhivele Statului- Filiala Arad -Greffner Otto., A Borosjenöi var, „Vörös Lobogo”, DENUMIRI: -Chiş Doina, Ineu-intinerar sentimental în imagini şi 7170/ 5.IV. 1968 BOROŞINEU, JENEW, JENEU, documente, Editura Gutenberg Sursele ridicărilor topografice şi -Horaţiu Crişan I., Itinerarii arheologice transilvăne- BOROSJENÖ, YANOVA Univers, Arad, 2013 planurilor (secol XVIII-XIX): ne, Bucureşti, 1982 -Chiş Petru, Ineul de la a doua retragere a turcilor -Kiss N., A Borosjenöi var, „Vörös Lobogo”, 15.V. - Plan sf. sec. XVII; sursa: Krigsarkivet Stokholm, LOCALIZARE până la sfârşitul primului război mondial şi făurirea 1970 Utländska stads- och fästningsplaner, cod SE/ României Mari (1693-1919), ed. Guttenberg Uni- Ineu este amplasat pe ambele maluri ale Crişului -Lanevschi Gh., Repertoriul cetăţilor medievale din KrA/0406/26/007/001, cf. https://sok.riksarkivet. vers, Arad, 2014 Alb, într-o zonă relativ plată. În sud, Crişul se des- judeţul Arad (I), „Ziridava”, VIII, 1977 se/bildvisning/K0008004_00001 -Crişan Ioan, Aşezări rurale medievale din Crişana. face în mai multe braţe care au asigurat în mod cert -Marki S., Az aradi var története, Budapest, 1998 - Harta lui Giovanni Morando Visconti- 1699; sursa: Secolele X-XIII, ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Ora- o bună protecţie dispre sud. Singura dominantă a -Meszar Marius Răzvan, prof. Dr., Reforma agrară Muzeul Arad dea, 2006 reliefului se găseşte spre sud-vest – Dealul Mocrei, din anul 1921. O istorie a agriculturii în judeţul Arad - Plan din 1745; sursa: Tripa Pavel, op. cit. -Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, cu 378 metri. 148 MONOGRAFII URBANISTICE INEU 149 CRONOLOGIA EVENIMENTELOR matice sau de salvare, observaţii de suprafaţă, su- INFORMAŢII SCRISE (INEU ŞI - 1212-1213 - apare în documente Monasterium praveghere de şantiere edilitare sau de construcţii MĂNĂSTIREA LUI DIONISIE)173 Sanctispiritus180 etc.), cartografice şi vedute şi arhitectural-stilistice. - 1169 - act prin care, Mănăstirii (?) i se reconfirmă - 1214 - altă variantă pentru prima menţiune docu- GENERALITĂŢI 181 Pentru o optimă şi corectă cercetare sunt selecţio- proprietatea asupra satului Apa (una dintre denu- mentară a Ineului Istoria localităţii şi, în relaţie cu ea, a cetăţii (cas- nate doar acele informaţii de maximă credibilitate; mirile Mocrei), conform donaţiei făcute de regele - 1236 - apare documentar Dienesmonostor telului) Ineului, s-a derulat pe parcursul mai multor altele, necesar de a fi verificate, sunt prezentate ca Géza174. Se face astfel referire la realităţi mai vechi, - 1258 - problema patronajului Dienesmonostor secole. Pe teritoriul oraşului actual şi în vecinătatea atare. Între acestea din urmă, cele care creează cele Géza al II-lea domnind în 1141-1162 este stabilită printr-un duel judiciar cu spada sa s-a succedat un număr considerabil de faze ale mai mari probleme sunt documentele cu referiri la - 1177 - actul de hotărnicie către Prepozitura/ Ca- - 1291-1294 - este menţionată documentar mănăs- evoluţiei habitatului şi a altor elemente de arhitec- aşezări sau ansambluri omonime, din alte zone, la pitlul din Arad: este menţionată „terra Sanctisspiri- tirea Sanctus Dyonisius tură, care au lăsat urme în subteran şi la suprafaţa care se adaugă grafiile diferite ale acestor toponi- tus” (moşia mănăstirii Sf. Duh)175 - 1293 - este menţionată aşezarea solului. Unele sunt detectate, localizate şi studia- me, apropiindu-se mult unele de altele. De pildă - 1199 - altă variantă pentru prima apariţie docu- - 1295 - este menţionat documentar castelanul te parţial (între care şi cetatea-castel), altele sunt (anticipând unele etape ale studiului), există cel pu- mentară a mănăstirii Sf. Dionisie („Dyenesmonos- Egédius („Egidij Castelano nostro de Jenew”); ce- amintite doar documentar. tin trei aşezări actuale cu numele Ineu. Una dintre tura comitis Dyenus”), trecută de regele Emeric în tatea este presupusă implicit182; într-o altă variantă, Există două elemente majore în istoria oraşului care ele este cea pe care o studiem aici (fostă în Comi- patronaj privat, din vecinătatea Ineului (între Ineu şi atunci este menţionat documentar „castri Ieneu”, au lăsat urme în structura actuală a localităţii. Pri- tatul Zărand), dar există şi Ineu de Criş- Ieneu (fos- Mocrea), din locul numit „Câmpul călugărilor” sau ca centru al unui cnezat românesc183; conform unor mul este castelul-cetate, dominând zona centrală tă în Comitatul Bihor) şi Ineu- Jenö (din Comitatul „Râtul călugărilor” ; ctitorul este Dionisie, din nea- recente evaluări critice ale acestei aserţiuni care a Ineului; al doilea este situl fostei Mănăstiri a lui Nógrád). Mai mult, una dintre variantele toponimice mul Becse176; alte repere sunt „moara Balukan” şi plasează începuturile Cetăţii Ineului în secolul XIII, Dionisie, localizat în vecinătatea estică a Ineului. din documentele medievale ale Chişinăului- Criş a cârciuma (hanul) „Mândra Măriuţa”177 actul nu se referă la acest Ineu, unde nu ar fi fost Pentru a defini corect relaţia lor cu oraşul actual fost Jenew (identic cu Ineul de Zărand, în unele do- - începutul secolului XIII - act papal în care se men- atunci cetate, ci la cetatea „Jenö” din comitatul
Recommended publications
  • Territorial Social and Economic Disparities Within the Development of Arad County
    TERRITORIAL SOCIAL AND ECONOMIC DISPARITIES WITHIN THE DEVELOPMENT OF ARAD COUNTY IRENA MOCANU Romanian Academy – Institute of Geography, 12 Dimitrie Racovi ţă , 023993, Bucharest, Romania e-mail : [email protected] Abstract: Identifying the territorial disparities in the socio-economic development of Arad County implies taking the following six research stages: selecting the relevant statistical indicators, analysing their socio-economic significance, standardising the absolute values of the indicators, calculating the Complex Index of Development, delimitating and generally characterising both the favourable areas for development and the less favourable ones. The indicators were selected to reflect the specifics of agricultural, industrial and touristic activities, of the health and education systems, of the dwellings and public utility infrastructure, of the labour and inhabiting force. The territorial distribution of the value of the 24 indicators and secondary indexes emphasised in most cases a difference between the ATU (administrative territorial units) from the Eastern and Western parts of the Arad County. The Complex Index of Development (calculated as Hull Score) offered the possibility of separating the areas that were favourable for socio-economic development (generated by the urban areas along two longitudinal lineaments, e.g. Western and Central, and in the irregular areas in the Carpathian depression) from the less favourable areas (62% of the ATU in the Arad County). Key words : territorial disparities, socio-economic development, Arad County . Introduction and functions of the territory can be easily The Arad County development strategy for the indentified at a local level. This level of analyze 2007 – 2013 timeframe has a system of objectives consists in “the place where everything happens” that is very well structured, one of the derived (Iano ş, Popescu, page 42, 1997).
    [Show full text]
  • Eco Ruralis Land Grabbing in Romania Report 2015
    eco ruralis LAND GRABBING IN ROMANIA Fact finding mission report grabbing farmland | speculation | forests | rural social impact April 2015 SzocsSzocs BorussBoruss MiklosMiklos AttilaAttila RodriguezRodriguez BeperetBeperet MariaMaria SrovnalovaSrovnalova AlzbetaAlzbeta CoverCover photophoto byby EcoEco RuralisRuralis TulceaTulcea region,region, Romania.Romania. 20142014 INDUSTRIAL AGRICULTURE © Foto: Dr. Peter Lengyel. Exemplification of industrial farming landscape in Romania. Dobrogea region. PEASANT FAMILY FARMING © Photo: Dr. Peter Lengyel. Exemplification of peasant family farming landscape in Romania. Dobrogea region (photo left - up) and Maramureş region (photos right - up and down). Land Grabbing in Romania Fact finding mission report grabbing farmland | speculation | forests | rural social impact April 2015 Written by: Eco Ruralis was founded in April of 2009 by small Szocs Boruss Miklos Attila farmers from several regions of Romania. It is a Rodriguez Beperet Maria grassroots association made up of small farmers who Srovnalova Alzbeta practice organic and traditional farming based on environmentally-conscious principles. Editing: Eco Ruralis stands for farmers' rights to practice non- Freitas Derek Joseph industrialized sustainable agriculture. This includes Duminicioiu Ramona the right to land, genetic resources, seeds (without genetically-modified organisims), the preservation of Design: food sovereignty in Romania and respect for Duminicioiu Ramona consumer health. On behalf of: VISION: We envision a society that is environmentally
    [Show full text]
  • Preserving Medieval Structures in Arad County, Romania: a New Life for Old Ruins
    SAHC2014 – 9th International Conference on Structural Analysis of Historical Constructions F. Peña & M. Chávez (eds.) Mexico City, Mexico, 14–17 October 2014 PRESERVING MEDIEVAL STRUCTURES IN ARAD COUNTY, ROMANIA: A NEW LIFE FOR OLD RUINS prof.dr.arh. Smaranda M. Bica1, Maria Tămăşan 2 1 Polytechnic University of Timisoara, Faculty of Architecture str. Traian Lalescu, nr .2/A, 300 223, Timisoara, jud. Timis, Romania e-mail: [email protected] 2 Polytechnic University of Timisoara, Faculty of Architecture str. Traian Lalescu, nr .2/A, 300 223, Timisoara, jud. Timis, Romania [email protected] Cultural heritage, Tourism, Rural revival, archaeology, Abstract. Arad County, Romania, is located in a cross-border area, formed by Hungarian, Serbian and Romanian districts – the DKMT zone (Danube, Krish, Mureş and Tisa). There are numerous historical and archaeological remains across Arad County, the oldest dating from the Middle Palaeolithic. Most of them are settled in rural areas, not commonly known, not advertised and have no proper monument protection. Giving these monuments a higher profile would catalyse cultural tourism. The purpose of this study is to find viable means of rehabilitation, re-use and valorisation of this cultural heritage, through environmental- friendly interventions on archaeological sites in certain rural areas. Our aim is to implement the innovative concept of musealisation, in order to create a complex and sustainable tourist itinerary, which combines the activity of visiting with learning and experiencing the local tra- ditions. The historical and archaeological remains are closely linked to the evolution of the nearby village. If understood from a phenomenological perspective, these monuments create a narrative web about life standards, economy, defence, specific crafting and building tech- nology.
    [Show full text]
  • F Strategia De Dezvoltare Durabila a Orasului Nadlac.Pdf
    1 CUPRINS CUPRINS .............................................................................................................................................. 2 1. Metodologie ........................................................................................................................... 3 2. Prezentarea generală ......................................................................................................... 5 3. Economia oraşului Nădlac .............................................................................................. 15 4. Potenţialul turistic al oraşului Nădlac ....................................................................... 32 5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale ................................................................ 40 6. Infrastructura şi echiparea teritoriului ..................................................................... 51 7. Mediul şi infrastructura de mediu ............................................................................... 69 8. Analiza SWOT ...................................................................................................................... 76 I. Introducere ............................................................................................................................... 82 II. Viziune și obiective ........................................................................................................... 92 III. PREZENTAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE ....................................................... 93 IV. Definirea
    [Show full text]
  • Comuna Șicula
    COMUNA ȘICULA Denumiri. Șicula: Sikola, Sikula, Sykula, Sikola. Chereluș: Karalos, Kerulos, Karal, Karelus, Karallyos; Gurba: Garba Coordonate geografice: Latitudine nordică: 46 grade, și 28 minute, 10 secunde. Longitudine estică – 21 grade și 45 minute, 41 secunde. Altitudine: 101 metri. Comuna Șicula este traversată de râurile Crișul Alb și Teuz. Satele comunei sunt așezate pe malul drept al Crișului Alb. Vecini: Comuna Seleuș la 7 km și Pâncota la 12 km la sud; Orașul Ineu 6 km la est; Comuna Cermei, 14 km la nord; Comuna Sintea Mare 16 km și Orașul Chișineu Criș 22 km, la vest. Suprafața: total 131 kmp, intravilan 10,5 kmp. Istoria Atestare documentară. Șicula-1332-1334 (Villa Sycula); Chereluș - 1334 (sacerdos de villa Karal); Gurba - 1213 (villa Gurba). Antichitatea.Urme arheologice. Chereluș: S-au descoperit trei tezaure de monede dacice sciphate: unul de 76 piese (descoperit în 1900), al doilea de 24 piese (1901) și al treilea de 16 piese. Piesele se încadrează în tipul vest transilvan. Șicula: În punctul Paisa, la 2 km sud-vest de sat, lângă digul Crișului, au fost culese fragmente ceramice Coțofeni precum și ceramică și un cercel de factură bizantină din secolele VII-VIII. În punctul Tarș, (În dreapta șoselei Șicula-Chereluș) și la Cotu Mori și Paisa au fost descoperite fragmente ceramice din secolele IV-VI și XIV-XV. Ceramică galbenă, cu ornamentații roșii, a fost descoperită la Șicula, care a constituit teritoriul unui vechi cnezat românesc. În malul Crișului Alb la Șicula s-au descoperit mai multe oase de mamut, aflate în Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.
    [Show full text]
  • Forecast and Reality in Crisul Alb River Basin
    2000 FLOOD – FORECAST AND REALITY IN CRISUL ALB RIVER BASIN Valentina Ungureanu1, Octavian Streng2, Catalin Leucuta2 1National Institute of Hydrology and Water Management, Bucharest, Romania, e-mail: [email protected] 2Hydrological Service, Crisuri Rivers Authority, Oradea, Romania, e-mail: [email protected] Abstract: For Romania, as well as for many European countries, the most damaging geophysical events are namely floods and windstorms and in second order also landslides, earthquakes, avalanches and wildfires. In particular, floods produced in several areas of the country cause every year important damages over large areas and also the loss of human lives and economical consequences. In the study area, situated in the Crisul Alb transboundary basin, crossing the Romanian – Hungarian border, many flood events have occurred. These floods have been accompanied by severe inundation events provoked by dike rupture. The most important floods happened in the spring of 2000 when two large floods brought important damages of more than 20 millions US$. These losses included damages to 807 houses, 196 km of roads and railways, 170 bridges, 35 objectives social economic and 84 hydraulic structures, and loss of 134 domestic animals. A flood forecasting system (non-automated hydro-meteorological stations which transmit by phone or radiotelephone) was active. Based upon the information on recorded peak discharges in the upstream section along the Crisul Alb River and his tributaries, a flood forecasting procedure using the method of lag-time corresponding discharges was applied. Zusammenfassung: Für Romania und viele europäisch Landen, Hochwasser und stűrmisches Wetter sind eine geophisicher Vorfälle von groβer Bedeutung. Die Erdrutsch, Erdbeben, Lawine und Blitz sind katastrophal.
    [Show full text]
  • Habitatul Rural În Comitatul Arad În Secolul Al XVIII
    www.ssoar.info Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII- lea Ghita, Eugen Veröffentlichungsversion / Published Version Sammelwerksbeitrag / collection article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Ghita, E. (2010). Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII-lea. In C. Pădurean, & I. Bolovan (Eds.), Studii de demografie istorică (secolele XVII - XXI) (pp. 469-486). Arad: Gutenberg. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-211877 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA● EUGEN GHIŢĂ Abstract The present study aims to investigate in terms of quantitative and qualitative perspectives the rural habitat in the county of Arad during the eighteenth century. The dynamics of settlements, their evolution over the century, changes occurred in the types of environments were conducted in conjunction with the policy of the new imperial authorities and in accordance with the populationist policy of the Habsburg Empire. The rural habitat which predominated in the Arad County suffered changes of great importance not only just as a consequence of the official systematization policy, but also as a result of the constant demographical increase which occurred in the eighteenth century.
    [Show full text]
  • Romania Judeţul Arad Consiliul Local Al Comunei Cermei
    ROMANIA JUDEŢUL ARAD CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CERMEI . HOTARAREA NR. 60 Din data de 09.08.2011 Privind aprobarea deschiderii unui cont curent in lei, la UNICREDIT TIRIAC BANK S.A., in vederea derularii operatiunilor bancare ,din creditul in cuantum de 2.000.000 lei Consiliul local al Comunei Cermei , judeţul Arad, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 09.08.2011 Având în vedere expunerea de motive prezentată de primarul comunei si raportul compartimentului de specialitate, În conformitate cu prevederile art.59 alin.(2) a Legii nr.273/2006 - privind finanţele publice locale cu modificarile si completarile ulterioare ; Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului Local nr.50/ 04.07.2011 privind aprobarea contractarii si garantarii unei finantari rambursabile in valoare de 2.000.000 lei; Votul celor 10 consilieri locali prezenti , din totalul de 11 consilieri in functie, exprimat astfel: 9 voturi „Pentru” si 1 ( una )abtinere( Sas Cristian) . În temeiul dispoziţiilor art. 3 alin.1, art.36 alin (2) lit. b, alin (4) lit.b precum si art.45 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată cu modificarile si completarile ulterioare HOTARASTE: Art.1. Contractarea unui credit de 2.000.000 RON pe o perioada de 10 ani de la Unicredit Tiriac Bank. Art.2. Se aproba deschiderea unui cont in lei, la UNICREDIT TIRIAC BANK S.A., in vederea derularii operatiunilor bancare din creditul în cuantum de 2.000.000 lei. Art.3 . Garantarea creditului cu urmatoarele: ● cesiunea incasarilor pana la valoarea maxima acceptata de lege (maxim 30%); ● garantie reala mobiliara asupra conturilor curente ale societatii deschise la Unicredit Tiriac Bank; ● garantie reala mobiliara asupra conturilor curente ale societatii deschise la Trezorerie; Art.
    [Show full text]
  • Rata De Incidență Pe Localități (Actualizare: 2 Aprilie), Comunicată De CNCCI (Centrul Național De Conducere Și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt
    Rata de incidență pe localități (actualizare: 2 aprilie), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt. Județ Localitate Incidenta 1 ALBA RIMETEA 22.00 2 ALBA SĂLCIUA 8.38 3 ALBA STREMŢ 6.97 4 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 6.58 5 ALBA MUNICIPIUL AIUD 6.14 6 ALBA NOŞLAC 6.05 7 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 5.98 8 ALBA ŞONA 5.96 9 ALBA GÂRBOVA 5.57 10 ALBA GALDA DE JOS 5.36 11 ALBA LIVEZILE 4.97 12 ALBA MIRĂSLĂU 4.54 13 ALBA BLANDIANA 4.39 14 ALBA METEŞ 4.31 15 ALBA UNIREA 4.26 16 ALBA LOPADEA NOUĂ 4.24 17 ALBA CIUGUD 3.98 18 ALBA CERU-BĂCĂINŢI 3.76 19 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 3.52 20 ALBA ŞUGAG 3.47 21 ALBA PIANU 3.35 22 ALBA IGHIU 3.27 23 ALBA ORAŞ ABRUD 3.24 24 ALBA ORAŞ CUGIR 3.04 25 ALBA CRICĂU 3.00 26 ALBA PONOR 2.99 27 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 2.98 28 ALBA DOŞTAT 2.94 29 ALBA DAIA ROMÂNĂ 2.88 30 ALBA LUNCA MUREŞULUI 2.72 31 ALBA CIURULEASA 2.62 32 ALBA CÂLNIC 2.49 33 ALBA ALMAŞU MARE 2.44 34 ALBA ORAŞ TEIUŞ 2.35 35 ALBA RĂDEŞTI 2.32 36 ALBA ŞPRING 2.29 37 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 2.20 38 ALBA BERGHIN 2.08 39 ALBA ORAŞ CÂMPENI 2.05 40 ALBA SĂSCIORI 2.00 41 ALBA SÂNTIMBRU 1.98 42 ALBA ÎNTREGALDE 1.76 43 ALBA LUPŞA 1.70 44 ALBA ŞIBOT 1.65 45 ALBA VINŢU DE JOS 1.63 46 ALBA MIHALŢ 1.54 47 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.31 48 ALBA SĂLIŞTEA 1.27 49 ALBA VALEA LUNGĂ 1.27 50 ALBA SÂNCEL 1.15 51 ALBA ALBAC 1.01 52 ALBA HOPÂRTA 0.87 53 ALBA JIDVEI 0.75 54 ALBA VADU MOŢILOR 0.75 55 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0.73 56 ALBA BUCIUM 0.70 57 ALBA FĂRĂU 0.67 58 ALBA SCĂRIŞOARA 0.64 59 ALBA ORAŞ ZLATNA 0.63 60 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 0.62 61 ALBA
    [Show full text]
  • Population, Ethnicity and Confession in the County of Arad in the Eighteenth Century and Early Nineteenth Century Eugen Ghita
    Population, Ethnicity and Confession in the County of Arad in the Eighteenth Century and Early Nineteenth Century Eugen Ghita To cite this version: Eugen Ghita. Population, Ethnicity and Confession in the County of Arad in the Eighteenth Cen- tury and Early Nineteenth Century. in. vol., ”Ethno-confessional realities in the Romanian area: historical perspectives (XVIII-XX centuries)”/ Mircea Brie, Sorin Sipoș, Ioan Horga (coord.), Editura Universității din Oradea, 2011, pp.41-54. 10.1000/ISBN978-606-10-0626-7. hprints-00650580 HAL Id: hprints-00650580 https://hal-hprints.archives-ouvertes.fr/hprints-00650580 Submitted on 11 Dec 2011 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. POPULATION, ETHNICITY AND CONFESSION IN THE COUNTY OF ARAD IN THE EIGHTEENTH CENTURY AND EARLY NINETEENTH CENTURY Eugen GHIłĂ* Abstract. At the beginning of the eighteenth century, Arad County contained only 25 localities in the north of Mureş River, and in the middle of the century, the administrative unit was extended by incorporating two districts of Zarand County, which would then be abolished. We made calculations on population from Arad County in its extended administrative form, but also including in these calculations the Serbian militaries’ families, who, at least until the abolition of the Tisa-Mureş military border, had an important share in these areas.
    [Show full text]
  • Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX Centuries)
    Munich Personal RePEc Archive Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX centuries) Brie, Mircea and Şipoş, Sorin and Horga, Ioan University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44026/ MPRA Paper No. 44026, posted 30 Jan 2013 09:17 UTC ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) Mircea BRIE Sorin ŞIPOŞ Ioan HORGA (Coordinators) Foreword by Barbu ŞTEFĂNESCU Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border (workshop: Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives), held in Oradea between 2nd-5th of June 2011. This international conference, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council, was an event run within the project of Action Jean Monnet Programme of the European Commission n. 176197-LLP-1- 2010-1-RO-AJM-MO CONTENTS Barbu ŞTEFĂNESCU Foreword ................................................................................................................ 7 CONFESSION AND CONFESSIONAL MINORITIES Barbu ŞTEFĂNESCU Confessionalisation and Community Sociability (Transylvania, 18th Century – First Half of the
    [Show full text]
  • AR Solicitanti Acceptati Pt Inregistrare S1-2-3.Xlsx
    Listele cu solicitanții verificați și acceptați pentru procedura de înregistrare* (în ordine alfabetică) județul ARAD Sesiunea 3 de solicitări (07.03-21.03.2018) Nume Prenume domiciliu Antal Ana Pecica Antal Attila Robert Pecica Antal Magdalena Pecica Ghorbe Zoia Ramona Pecica Juncan Raul Pecica Lobotka Ferencz Pecica Lontea Georgiana Cosmina Pecica Mester Akos Pecica Mihale Angelica Pecica Muraru Mariana Pecica Muraru Vasile Pecica Petrovici Alex Beniamin Pecica Popa Larisa Ionela Pecica Stan Femita Pecica Trifa Petru Virgil Santana Tripe Ionut Cristian Pecica Urban Patrick Pecica Zoica Adina Madalina Semlac © austromed holding srl / 2018 Sesiunea 2 de solicitări (21.02-06.03.2018) Nume Prenume domiciliu Ardelean Catalin Arad Ardelean Alexandra Macea Baciu Elena Arad Barba Lorena Daniela Arad Bejenari Sabina Arad Both Katalin Noemi Livada Cleuta Lucian Lipova Coste Raluca Covasant © austromed holding srl / 2018 *) pentru descărcarea FIP (formularului de înregistrare a participantului) și a declarației pe proprie răspundere apăsați, pe rând butoanele "informare" -> "formulare". Pentru a citi cum să ne transmiteți FIP și declarația pe proprie răspundere apăsați, pe rând, pe butoanele "informare" -> "grup țintă" -> "solicitări de participare și înregistrare". pagina următoare: sesiunea 2 de solicitări (21.02.-06.03.2018), continuare judetul ARAD 1 din 4 Antreprenor de viitor 106067 Sesiunea 2 de solicitări (21.02-06.03.2018) (continuare) Nume Prenume domiciliu Faur Adela Chisineu Cris Giurgiu Flavius Petrica Santana Gondole Bianca Petris
    [Show full text]