Sector Autobuze Judet 2009

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Sector Autobuze Judet 2009 AR 07 CTP S.C.COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. SECTOR AUTOBUZE JUD E T 2009 T ARAD CA P R A D Calea Victoriei nr.35B-37 tel.0257 338590 fax.0257 253685 [email protected] DATE GENERALE CTP ARAD SECTOR AUTOBUZE JUDET Transportul public de persoane este o importanta componenta a vietii social economice a unei comunitati. Problemele de mediu, cresterea permanenta a traficului si caracterul social, determinat de necesitatea cresterii mobilitatii populatiei, au impus, ca prioritate strategica, dezvoltarea si modernizarea acestei activitati. In acest context, CJ a acordat o atentie deosebita transportului public asigurand, prin intermediul CTP Arad, accesul tuturor cetatenilor judetului de la domiciliu spre punctele de interes. Prin investitii directe si sistemul de subventii acordat s-a reusit mentinerea traseelor judetene inclusiv in zonele cele mai defavorizate. SC CTP Arad SA este o societate comerciala la care actionarii majoritari sunt: Consiliul local Arad: - 70.68% Consiliul judetean Arad: - 28.43% Structural, CTP are, ca principale componente, cele doua sectoare de exploatare: • sector Tramvaie • sector Autobuze Din punct de vedere al transportului judetean ( curse regulate cuprinse in programul judetean de transport ), CTP asigura transportul pe 77 trasee. Coloanele 1 si 2 din Arad au un parc 49 autobuze repartizate pe: 10 trasee preurbane in zona municipiului Arad(19 autobuze+4 rezerve) 1. Arad-Alunis 4 autobuze articulate 2. Arad-Fantanele 2 autobuze 3. Arad-Frumuseni 4. Arad-Horia 2 autobuze articulate 5. Arad-Livada 2 autobuze articulate 6. Arad-Sanpaul 2 autobuze 7. Arad-Sofronea 8. Arad-Tisa Noua 2 autobuze articulate 9. Arad-Zabrani 10. Arad-Zimandul Nou 3 autobuze articulate 14 trasee judetene, care au cap de linie Arad, unde sunt utilizate 14 autobuze. 1. Berechiu-Arad 1 autobuz 2. Dorobanti-Arad 1 autobuz 3. Fiscut-Arad 2 autobuz 4. Mailat – Arad 1 microbus 19 locuri 5. Peregul Mare – Arad 1 autobuz 6. Peregul Mare – Pecica 1 microbuz 17 locuri 7. Santana – Arad 1 autobuz 8. Santana – Caporal Alexa 1 autobuz 22/27 locuri 9. Santana – Zarand 10. Sepreus – Arad 1 autobuz 22/27 locuri 11. Simand – Arad 1 autobuz 12. Turnu Vama – Arad 1 autobuz 13. Urvisu de Beliu – Arad 1 autobuz 14. Zarand – Arad 1 autobuz 5 trasee Chisineu Cris, unde sunt utilizate 3 autobuze : 1. Apateu – Chisineu Cris 1 autobuz 2. Chisineu Cris – Adea 1 microbuz 19 locuri 3. Chisineu Cris – Tipari 4. Chisineu Cris – Varsand 1 autobuz 5. Nadab – Chisineu Cris Total autobuze 40. Diferenta de 9 sunt utilizate pe curse speciale regulate sau ocazionale si o parte sunt defecte in diferite faze de reparatie Structura parcului : 49 autobuze : < 5 ani = 4 5 – 10 ani = 2 8% 10 – 15 ani = 17 4% 15 – 20 ani = 9 35% >20 ani = 17 35% 18% <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani Pentru traseele coloanelor din judet sunt utilizate 60 autobuze cu urmatoarea repartitie: Zona Ineu 16 trasee de autobuz in zona Ineu la care se adauga curse speciale in regim de conventie. Coloana dispune de o autogara proprie la Ineu. Masini utilizate pe traseele din zona Ineu 1. Agrisu Mare-Ineu 1 autobuz 2. Apateu-Ineu 2 autobuze 3. Barzesti-Ineu 1 autobuz 4. Siad-Ciuntesti-Maraus-Beliu 1 autobuz 5. Beliu-Sebis 6. Ineu-Cherelus 1 autobuz 7. Ineu-Gurba 1 autobuz 8. Ineu-Mocrea 9. Ineu-Moroda(Seleus) 1 autobuz 10. Ineu-Sicula 11. Ineu-Tarnova 12. Siad-Ineu 1 autobuz 13. Urvisu de Beliu-Botfei-Ineu 1 autobuz 1 autobuz 27 locuri 1. Urvisu de Beliu-Beliu 2. Beliu-Barzesti 1 autobuz parc de 15 autobuze (12 pe trasee curse regulate, 2 autobuze in curse speciale regulate, 1 autobuz rezerva in reparatie capitala) Din punct de vedere al vechimii parcului, situatia este urmatoarea: - <5 ani = 1 buc 1 BMC - 15 – 20 ani = 4 buc 3 Rocar +1 MAN 7% 0% - > 20 ani = 10 buc 9 Ikarus + 1 MAN 27% 66% 0% <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani Zona Sebis 8 trasee de autobuz 1. Chisindia-Sebis 2. Cuied-Sebis 1 autobuz 3. Paiuseni-Sebis 1 autobuz 22/27 locuri 4. Sebis - Berindia 5. Sebis – Ineu 1 autobuz 1 autobuz 6. Sebis – Salajeni 1 autobuz 22/27 locuri 7. Seliste – Sebis 1 autobuz 8. Susani – Sebis 1 autobuz parc 13 autobuze (7 alocate pe trasee, 2 autobuze rezerva, 1 propus casare si 3 in reparatii urmand a fi relocate). Din punct de vedere al vechimii parcului, situatia este urmatoarea: - 5 - 10 ani = 3 buc 3 Mercedes Grivbus -10 – 15 ani = 3 buc. 3 Isuzu -15 – 20 ani = 4 buc 2 Man +2 Rocar 0% >20 ani = 3 buc 3 IKARUS 23% 23% 23% 31% <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani Zona Lipova 16 trasee de autobuz ( 8 Lipova si 8 Savarsin ) in plus un traseu urban: 1. Capalnas – Lipova 1 autobuz 22/27 locuri 2. Grosii Noi – Lipova 1 microbuz 19 locuri 3. Lipova – Cladova 1 microbuz 19 locuri 4. Lipova – Pancota 3 autobuze 5. Lipova – Sistarovat 1 microbuz 19 locuri 6. Lipova – Savarsin 1 autobuz 27 locuri 7. Zabalt – Lipova 1 autobuz 8. Zabrani – Lipova 1 autobuz articulat 9. Bata – Savarsin 1 autobuz 22/27 locuri 10. Lupesti – Savarsin 1 microbuz 19 locuri 11.Obarsia – Savarsin 1 autobuz 22/27 locuri 12.Obarsia – Petris 13.Parnesti – Savarsin 1 microbuz 19 locuri 14.Savarsin – Caprioara 15.Slatina – Savarsin 1 autobuz 27 locuri 16.Savarsin – Troas Coloana Lipova +Savarsin dispun de un punct de reparatii, vanzare - dispecerizare Parc 22 autobuze (15 pe trasee, 2 rezerve, 2 defecte in reparatii la Arad, 3 autobuze propuse la casare Lipova: - < 5 ani = 1 buc 1 Iveco - 5 – 10 ani = 3 buc 2 Iveco + 1 Mercedes Grivbus - 10 – 15 ani = 1 buc 1 Isuzu - 15 – 20 ani = 1 buc 1 ROMAN > 20 ani = 8 buc 8 Ikarus Lipova Savarsin 7% 0% 21% 58% 0% 50% 50% 7% 7% <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani Savarsin: - < 5 ani = 4 buc 2 Iveco + 2 BMC - 10 – 15 ani = 4buc 4 Isuzu Zona Gurahont 8 trasee de autobuz : 1. Brusturi – Halmagiu 1 autobuz 22/27 locuri 2. Crocna – Gurahont 1 autobuz 22/27 locuri 3. Dulcele – Gurahont 1 autobuz 22/27 locuri 4. Gurahont – Sebis 1 autobuz 27 locuri 5. Halmagiu – Gurahont 1 autobuz 22/27 locuri 1 autobuz 22/27locuri 1. Luncsoara – Halmagiu 2. Madrigesti – Gurahont 1 autobuz 27 locuri 3. Secas – Gurahont Parc 10 autobuze (7 pe trasee, 1 autobuz rezerva, 1 autobuz propus pentru casare si 1 autobuz defect in reparatie care urmeaza sa fie relocat) urmatoarea vechime: Structura parc: - < 5 ani = 1 buc 1 BMC - 5 – 10 ani = 1 buc 1 Mercedes Grivbus - 10 – 15 ani = 5 buc 5 Isuzu - 15 – 20 ani = 1 buc 1 Rocar > 20 ani = 2 buc 2 Ikarus 20% 10% 10% 10% 50% <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani Analiza parcului auto, prin prisma vechimii si a calitatii vehiculelor utilizate, indica gradul mare de uzura. Acest lucru are implicatii majore asupra calitatii serviciilor oferite, costurilor de exploatare si a veniturilor. 11% 7% 39% 27% 16% <5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani >20 ani Remedierea acestei deficiente poate fi realizata prin achizitia unor autobuze noi, adaptate din punct de vedere al numarului de locuri, fluxurilor de calatori si organizare interioara corespunzatoare. O parte din aceste neajunsuri au fost remediate prin achizitia noilor autobuze si microbuze care au fost repartizate pe urmatoarele trasee: A: Microbuze: 1- Mailat – Arad 2 -Chisineu Cris – Tipari 3 - Parnesti - Troas 4 - Lupesti – Savarsin 5 - Lipova – Sistarovat 6 - Curse speciale ocazionale B: BMC: 1 – Gurahont – Sebis 2 – Urvis – Ineu 3 – Lipova – Savarsin 4 – Slatina – Savarsin Acest proces trebuie continuat. Un ritm de 10 masini interurbane, achizitionate anual, ar asigura innoirea parcului. Propuneri pentru 10 trasee in 2010: 1 – Botfei – Arad 2 – Berechiu – Arad 3 – Peregu Mare – Arad 4 – Simand – Arad 5 – Barzesti – Ineu 6 – Siad – I neu 7 – Halmagiu – Gurahont 8 – Araneag - Ineu 9 – Fiscut – Arad 10 – Zarand – Arad Au fost selectate traseele mai lungi care necesita tahograf si trasee din zona Ineu unde vechimea parcului este foarte mare Principalii indicatori de exploatare ai acestei activitati, aferenti anului 2009 : 2009 Total calatori judet 2.398.649 Parcurs 2.075.817 Numar trasee: 77 Ore circulatie: 36.693 Consum motorina L 1.378.537 (tot sectorul Auto) Dinamica calatorilor si a numarului de km efectuati in ultimii ani indica urmatoarea tendinta: 2900000 2759272 2567268 2700000 2398649 2500000 2300000 2100000 2231673 1900000 2204970 2075817 1700000 1500000 2007 2008 2009 calatori transportati km Masurile luate pe parcursul ultimior 2 ani au diminuat numarul de km efectuati si, implicit, costurile. Scaderea cu 7% a parcursului din 2009, fata de 2007, este mai mica decat scaderea cu 13% a numarului de pasageri. Diminuarea numarului de pasageri,care a impus si reducerea parcursului, a dus la : • eliminarea unor curse cu un numar redus de calatori • renuntarea totala la unele trasee Din punct de vedere al consumurilor medii de carburanti, se observa, de asemenea, o scadere determinata, in primul rand, de: • inlocuirea unor autobuze vechi cu consumuri specifice mari • adaptarea capacitatilor de transport la fluxurile de calatori prin inlocuirea unor autobuze cu microbuze sau autobuze de mai mica capacitate. Din punct de vedere al repartitiei mijloacelor de transport, al parcursului efectuat si al numarului de pasageri: Parcurs Parc auto 35% 38% 41% 51% 14% 21% preu rban interu rban ju det preu rban interurban judet Calatori transportati 37% 48% 15% preurban interurban judet Structura elementelor de cost ale Sectorului Exploatare Autobuze Judet indica: 6% 7% 31% 45% 1% 6% 4% Element de cost (mii lei) Cumulat pe 11luni 2009 Materiale, piese de schimb: 478 Combustibil: 1.978 Energie si apa 80 Reparatii chirii asigurari 245 Alte servicii prestate de terti 362 Cheltuieli cu personalul 2.911 Alte cheltuieli de exploatare, finanaciare si amortismente 410 TOTAL 6.464 Structura elementelor de venit: 30% 70% Element de venit Cumulat pe sem I 2009 Bilete, abonamente : 4.008 Subventii: ian-mar 50% chelt.
Recommended publications
  • Territorial Social and Economic Disparities Within the Development of Arad County
    TERRITORIAL SOCIAL AND ECONOMIC DISPARITIES WITHIN THE DEVELOPMENT OF ARAD COUNTY IRENA MOCANU Romanian Academy – Institute of Geography, 12 Dimitrie Racovi ţă , 023993, Bucharest, Romania e-mail : [email protected] Abstract: Identifying the territorial disparities in the socio-economic development of Arad County implies taking the following six research stages: selecting the relevant statistical indicators, analysing their socio-economic significance, standardising the absolute values of the indicators, calculating the Complex Index of Development, delimitating and generally characterising both the favourable areas for development and the less favourable ones. The indicators were selected to reflect the specifics of agricultural, industrial and touristic activities, of the health and education systems, of the dwellings and public utility infrastructure, of the labour and inhabiting force. The territorial distribution of the value of the 24 indicators and secondary indexes emphasised in most cases a difference between the ATU (administrative territorial units) from the Eastern and Western parts of the Arad County. The Complex Index of Development (calculated as Hull Score) offered the possibility of separating the areas that were favourable for socio-economic development (generated by the urban areas along two longitudinal lineaments, e.g. Western and Central, and in the irregular areas in the Carpathian depression) from the less favourable areas (62% of the ATU in the Arad County). Key words : territorial disparities, socio-economic development, Arad County . Introduction and functions of the territory can be easily The Arad County development strategy for the indentified at a local level. This level of analyze 2007 – 2013 timeframe has a system of objectives consists in “the place where everything happens” that is very well structured, one of the derived (Iano ş, Popescu, page 42, 1997).
    [Show full text]
  • Eco Ruralis Land Grabbing in Romania Report 2015
    eco ruralis LAND GRABBING IN ROMANIA Fact finding mission report grabbing farmland | speculation | forests | rural social impact April 2015 SzocsSzocs BorussBoruss MiklosMiklos AttilaAttila RodriguezRodriguez BeperetBeperet MariaMaria SrovnalovaSrovnalova AlzbetaAlzbeta CoverCover photophoto byby EcoEco RuralisRuralis TulceaTulcea region,region, Romania.Romania. 20142014 INDUSTRIAL AGRICULTURE © Foto: Dr. Peter Lengyel. Exemplification of industrial farming landscape in Romania. Dobrogea region. PEASANT FAMILY FARMING © Photo: Dr. Peter Lengyel. Exemplification of peasant family farming landscape in Romania. Dobrogea region (photo left - up) and Maramureş region (photos right - up and down). Land Grabbing in Romania Fact finding mission report grabbing farmland | speculation | forests | rural social impact April 2015 Written by: Eco Ruralis was founded in April of 2009 by small Szocs Boruss Miklos Attila farmers from several regions of Romania. It is a Rodriguez Beperet Maria grassroots association made up of small farmers who Srovnalova Alzbeta practice organic and traditional farming based on environmentally-conscious principles. Editing: Eco Ruralis stands for farmers' rights to practice non- Freitas Derek Joseph industrialized sustainable agriculture. This includes Duminicioiu Ramona the right to land, genetic resources, seeds (without genetically-modified organisims), the preservation of Design: food sovereignty in Romania and respect for Duminicioiu Ramona consumer health. On behalf of: VISION: We envision a society that is environmentally
    [Show full text]
  • Preserving Medieval Structures in Arad County, Romania: a New Life for Old Ruins
    SAHC2014 – 9th International Conference on Structural Analysis of Historical Constructions F. Peña & M. Chávez (eds.) Mexico City, Mexico, 14–17 October 2014 PRESERVING MEDIEVAL STRUCTURES IN ARAD COUNTY, ROMANIA: A NEW LIFE FOR OLD RUINS prof.dr.arh. Smaranda M. Bica1, Maria Tămăşan 2 1 Polytechnic University of Timisoara, Faculty of Architecture str. Traian Lalescu, nr .2/A, 300 223, Timisoara, jud. Timis, Romania e-mail: [email protected] 2 Polytechnic University of Timisoara, Faculty of Architecture str. Traian Lalescu, nr .2/A, 300 223, Timisoara, jud. Timis, Romania [email protected] Cultural heritage, Tourism, Rural revival, archaeology, Abstract. Arad County, Romania, is located in a cross-border area, formed by Hungarian, Serbian and Romanian districts – the DKMT zone (Danube, Krish, Mureş and Tisa). There are numerous historical and archaeological remains across Arad County, the oldest dating from the Middle Palaeolithic. Most of them are settled in rural areas, not commonly known, not advertised and have no proper monument protection. Giving these monuments a higher profile would catalyse cultural tourism. The purpose of this study is to find viable means of rehabilitation, re-use and valorisation of this cultural heritage, through environmental- friendly interventions on archaeological sites in certain rural areas. Our aim is to implement the innovative concept of musealisation, in order to create a complex and sustainable tourist itinerary, which combines the activity of visiting with learning and experiencing the local tra- ditions. The historical and archaeological remains are closely linked to the evolution of the nearby village. If understood from a phenomenological perspective, these monuments create a narrative web about life standards, economy, defence, specific crafting and building tech- nology.
    [Show full text]
  • F Strategia De Dezvoltare Durabila a Orasului Nadlac.Pdf
    1 CUPRINS CUPRINS .............................................................................................................................................. 2 1. Metodologie ........................................................................................................................... 3 2. Prezentarea generală ......................................................................................................... 5 3. Economia oraşului Nădlac .............................................................................................. 15 4. Potenţialul turistic al oraşului Nădlac ....................................................................... 32 5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale ................................................................ 40 6. Infrastructura şi echiparea teritoriului ..................................................................... 51 7. Mediul şi infrastructura de mediu ............................................................................... 69 8. Analiza SWOT ...................................................................................................................... 76 I. Introducere ............................................................................................................................... 82 II. Viziune și obiective ........................................................................................................... 92 III. PREZENTAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE ....................................................... 93 IV. Definirea
    [Show full text]
  • Comuna Șicula
    COMUNA ȘICULA Denumiri. Șicula: Sikola, Sikula, Sykula, Sikola. Chereluș: Karalos, Kerulos, Karal, Karelus, Karallyos; Gurba: Garba Coordonate geografice: Latitudine nordică: 46 grade, și 28 minute, 10 secunde. Longitudine estică – 21 grade și 45 minute, 41 secunde. Altitudine: 101 metri. Comuna Șicula este traversată de râurile Crișul Alb și Teuz. Satele comunei sunt așezate pe malul drept al Crișului Alb. Vecini: Comuna Seleuș la 7 km și Pâncota la 12 km la sud; Orașul Ineu 6 km la est; Comuna Cermei, 14 km la nord; Comuna Sintea Mare 16 km și Orașul Chișineu Criș 22 km, la vest. Suprafața: total 131 kmp, intravilan 10,5 kmp. Istoria Atestare documentară. Șicula-1332-1334 (Villa Sycula); Chereluș - 1334 (sacerdos de villa Karal); Gurba - 1213 (villa Gurba). Antichitatea.Urme arheologice. Chereluș: S-au descoperit trei tezaure de monede dacice sciphate: unul de 76 piese (descoperit în 1900), al doilea de 24 piese (1901) și al treilea de 16 piese. Piesele se încadrează în tipul vest transilvan. Șicula: În punctul Paisa, la 2 km sud-vest de sat, lângă digul Crișului, au fost culese fragmente ceramice Coțofeni precum și ceramică și un cercel de factură bizantină din secolele VII-VIII. În punctul Tarș, (În dreapta șoselei Șicula-Chereluș) și la Cotu Mori și Paisa au fost descoperite fragmente ceramice din secolele IV-VI și XIV-XV. Ceramică galbenă, cu ornamentații roșii, a fost descoperită la Șicula, care a constituit teritoriul unui vechi cnezat românesc. În malul Crișului Alb la Șicula s-au descoperit mai multe oase de mamut, aflate în Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.
    [Show full text]
  • Forecast and Reality in Crisul Alb River Basin
    2000 FLOOD – FORECAST AND REALITY IN CRISUL ALB RIVER BASIN Valentina Ungureanu1, Octavian Streng2, Catalin Leucuta2 1National Institute of Hydrology and Water Management, Bucharest, Romania, e-mail: [email protected] 2Hydrological Service, Crisuri Rivers Authority, Oradea, Romania, e-mail: [email protected] Abstract: For Romania, as well as for many European countries, the most damaging geophysical events are namely floods and windstorms and in second order also landslides, earthquakes, avalanches and wildfires. In particular, floods produced in several areas of the country cause every year important damages over large areas and also the loss of human lives and economical consequences. In the study area, situated in the Crisul Alb transboundary basin, crossing the Romanian – Hungarian border, many flood events have occurred. These floods have been accompanied by severe inundation events provoked by dike rupture. The most important floods happened in the spring of 2000 when two large floods brought important damages of more than 20 millions US$. These losses included damages to 807 houses, 196 km of roads and railways, 170 bridges, 35 objectives social economic and 84 hydraulic structures, and loss of 134 domestic animals. A flood forecasting system (non-automated hydro-meteorological stations which transmit by phone or radiotelephone) was active. Based upon the information on recorded peak discharges in the upstream section along the Crisul Alb River and his tributaries, a flood forecasting procedure using the method of lag-time corresponding discharges was applied. Zusammenfassung: Für Romania und viele europäisch Landen, Hochwasser und stűrmisches Wetter sind eine geophisicher Vorfälle von groβer Bedeutung. Die Erdrutsch, Erdbeben, Lawine und Blitz sind katastrophal.
    [Show full text]
  • Habitatul Rural În Comitatul Arad În Secolul Al XVIII
    www.ssoar.info Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII- lea Ghita, Eugen Veröffentlichungsversion / Published Version Sammelwerksbeitrag / collection article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Ghita, E. (2010). Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII-lea. In C. Pădurean, & I. Bolovan (Eds.), Studii de demografie istorică (secolele XVII - XXI) (pp. 469-486). Arad: Gutenberg. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-211877 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA● EUGEN GHIŢĂ Abstract The present study aims to investigate in terms of quantitative and qualitative perspectives the rural habitat in the county of Arad during the eighteenth century. The dynamics of settlements, their evolution over the century, changes occurred in the types of environments were conducted in conjunction with the policy of the new imperial authorities and in accordance with the populationist policy of the Habsburg Empire. The rural habitat which predominated in the Arad County suffered changes of great importance not only just as a consequence of the official systematization policy, but also as a result of the constant demographical increase which occurred in the eighteenth century.
    [Show full text]
  • Romania Judeţul Arad Consiliul Local Al Comunei Cermei
    ROMANIA JUDEŢUL ARAD CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CERMEI . HOTARAREA NR. 60 Din data de 09.08.2011 Privind aprobarea deschiderii unui cont curent in lei, la UNICREDIT TIRIAC BANK S.A., in vederea derularii operatiunilor bancare ,din creditul in cuantum de 2.000.000 lei Consiliul local al Comunei Cermei , judeţul Arad, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 09.08.2011 Având în vedere expunerea de motive prezentată de primarul comunei si raportul compartimentului de specialitate, În conformitate cu prevederile art.59 alin.(2) a Legii nr.273/2006 - privind finanţele publice locale cu modificarile si completarile ulterioare ; Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului Local nr.50/ 04.07.2011 privind aprobarea contractarii si garantarii unei finantari rambursabile in valoare de 2.000.000 lei; Votul celor 10 consilieri locali prezenti , din totalul de 11 consilieri in functie, exprimat astfel: 9 voturi „Pentru” si 1 ( una )abtinere( Sas Cristian) . În temeiul dispoziţiilor art. 3 alin.1, art.36 alin (2) lit. b, alin (4) lit.b precum si art.45 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată cu modificarile si completarile ulterioare HOTARASTE: Art.1. Contractarea unui credit de 2.000.000 RON pe o perioada de 10 ani de la Unicredit Tiriac Bank. Art.2. Se aproba deschiderea unui cont in lei, la UNICREDIT TIRIAC BANK S.A., in vederea derularii operatiunilor bancare din creditul în cuantum de 2.000.000 lei. Art.3 . Garantarea creditului cu urmatoarele: ● cesiunea incasarilor pana la valoarea maxima acceptata de lege (maxim 30%); ● garantie reala mobiliara asupra conturilor curente ale societatii deschise la Unicredit Tiriac Bank; ● garantie reala mobiliara asupra conturilor curente ale societatii deschise la Trezorerie; Art.
    [Show full text]
  • Rata De Incidență Pe Localități (Actualizare: 2 Aprilie), Comunicată De CNCCI (Centrul Național De Conducere Și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt
    Rata de incidență pe localități (actualizare: 2 aprilie), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt. Județ Localitate Incidenta 1 ALBA RIMETEA 22.00 2 ALBA SĂLCIUA 8.38 3 ALBA STREMŢ 6.97 4 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 6.58 5 ALBA MUNICIPIUL AIUD 6.14 6 ALBA NOŞLAC 6.05 7 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 5.98 8 ALBA ŞONA 5.96 9 ALBA GÂRBOVA 5.57 10 ALBA GALDA DE JOS 5.36 11 ALBA LIVEZILE 4.97 12 ALBA MIRĂSLĂU 4.54 13 ALBA BLANDIANA 4.39 14 ALBA METEŞ 4.31 15 ALBA UNIREA 4.26 16 ALBA LOPADEA NOUĂ 4.24 17 ALBA CIUGUD 3.98 18 ALBA CERU-BĂCĂINŢI 3.76 19 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 3.52 20 ALBA ŞUGAG 3.47 21 ALBA PIANU 3.35 22 ALBA IGHIU 3.27 23 ALBA ORAŞ ABRUD 3.24 24 ALBA ORAŞ CUGIR 3.04 25 ALBA CRICĂU 3.00 26 ALBA PONOR 2.99 27 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 2.98 28 ALBA DOŞTAT 2.94 29 ALBA DAIA ROMÂNĂ 2.88 30 ALBA LUNCA MUREŞULUI 2.72 31 ALBA CIURULEASA 2.62 32 ALBA CÂLNIC 2.49 33 ALBA ALMAŞU MARE 2.44 34 ALBA ORAŞ TEIUŞ 2.35 35 ALBA RĂDEŞTI 2.32 36 ALBA ŞPRING 2.29 37 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 2.20 38 ALBA BERGHIN 2.08 39 ALBA ORAŞ CÂMPENI 2.05 40 ALBA SĂSCIORI 2.00 41 ALBA SÂNTIMBRU 1.98 42 ALBA ÎNTREGALDE 1.76 43 ALBA LUPŞA 1.70 44 ALBA ŞIBOT 1.65 45 ALBA VINŢU DE JOS 1.63 46 ALBA MIHALŢ 1.54 47 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.31 48 ALBA SĂLIŞTEA 1.27 49 ALBA VALEA LUNGĂ 1.27 50 ALBA SÂNCEL 1.15 51 ALBA ALBAC 1.01 52 ALBA HOPÂRTA 0.87 53 ALBA JIDVEI 0.75 54 ALBA VADU MOŢILOR 0.75 55 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0.73 56 ALBA BUCIUM 0.70 57 ALBA FĂRĂU 0.67 58 ALBA SCĂRIŞOARA 0.64 59 ALBA ORAŞ ZLATNA 0.63 60 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 0.62 61 ALBA
    [Show full text]
  • Monografia Oraşului Ineu
    (1918-1941), Editura Gutenberg Univers, Arad, - „Prima ridicare topografică militară”... („Ridicarea 2014 Josefină”) din cca 1782; surse: Arhivele Statului -Pagini ineuane, coord. Doina Chiş, Editura Graf- Bucureşti- fond clişee; Az elsö katonai felmérés. A net, Oradea, 2007 Magyar Királyság… 1782-1785 (Prima ridicare to- -Parecz I., Aradmegye es Aradvaros ismertetese, pografică militară. Regatul Maghiar…1782-1785), Arad, 1871 ed. „Arcanum”, Budapest, 2004) şi Az elsö katonai MONOGRAFIA ORAŞULUI INEU -Repertoriul arheologic al Mureşului inferior, Timi- felmérés. Erdély és a Temesi bansag (Prima ridicare şoara, 1999 topografică militară- Transilvania şi Timiş),DVD, ed. EXTRAS DIN „ISTORIC INEU”, PRELIMINAR PROIECTULUI DE REABILITARE A CETĂŢII, 2007-2011, -Roz A., Geza K, Dicţionarul istoric al localităţilor „Arcanum”, Budapest, 2005 RELUAT ÎN 2016 ŞI DIN „STUDIUL ISTORIC PRELIMINAR ÎN VEDEREA FINALIZĂRII PUG INEU, din judeţul Arad, Arad, 1997 - Planul urbariului din 1791 ; sursa: Arhiva Primăriei JUDEŢUL ARAD”, 2014 -Rusu A.A., Castelarea carpatică, Cluj-Napoca, Ineu 2005 - „A doua ridicare topografică militară…” („Ridi- -Rusu A.A., Hurezan G. P., Cetăţi medievale din ju- carea Franciscană”) realizată în zonă în cca 1850- deţul Arad, Arad, 1999 1865; sursa: A Masodik katonai felmérés. A Magyar Acest studiu a avut cel puţin trei etape: prima - stu- Crişana şi Maramureş, coord. Adrian Andrei Rusu, -Rusu A.A., Hurezan G. P., Biserici medievale din kiralysag és a Temesi bansag Negyfelbontasu, szi- diul istoric necesar proiectului de reabilitare a Cetă- Presa Univ. Cluj-Napoca, 2000 judeţul Arad, Arad, 2000 nes térképei- 1819-1869 (A doua ridicare topografi- ţii Ineului, a doua - studiul preliminar PUG Ineu şi a -Drăguţ V., Dicţionar enciclopedic de artă medieva- -Suciu C., Dicţionar istoric al localităţilor din Transil- că militară.
    [Show full text]
  • Population, Ethnicity and Confession in the County of Arad in the Eighteenth Century and Early Nineteenth Century Eugen Ghita
    Population, Ethnicity and Confession in the County of Arad in the Eighteenth Century and Early Nineteenth Century Eugen Ghita To cite this version: Eugen Ghita. Population, Ethnicity and Confession in the County of Arad in the Eighteenth Cen- tury and Early Nineteenth Century. in. vol., ”Ethno-confessional realities in the Romanian area: historical perspectives (XVIII-XX centuries)”/ Mircea Brie, Sorin Sipoș, Ioan Horga (coord.), Editura Universității din Oradea, 2011, pp.41-54. 10.1000/ISBN978-606-10-0626-7. hprints-00650580 HAL Id: hprints-00650580 https://hal-hprints.archives-ouvertes.fr/hprints-00650580 Submitted on 11 Dec 2011 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. POPULATION, ETHNICITY AND CONFESSION IN THE COUNTY OF ARAD IN THE EIGHTEENTH CENTURY AND EARLY NINETEENTH CENTURY Eugen GHIłĂ* Abstract. At the beginning of the eighteenth century, Arad County contained only 25 localities in the north of Mureş River, and in the middle of the century, the administrative unit was extended by incorporating two districts of Zarand County, which would then be abolished. We made calculations on population from Arad County in its extended administrative form, but also including in these calculations the Serbian militaries’ families, who, at least until the abolition of the Tisa-Mureş military border, had an important share in these areas.
    [Show full text]
  • Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX Centuries)
    Munich Personal RePEc Archive Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX centuries) Brie, Mircea and Şipoş, Sorin and Horga, Ioan University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44026/ MPRA Paper No. 44026, posted 30 Jan 2013 09:17 UTC ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) Mircea BRIE Sorin ŞIPOŞ Ioan HORGA (Coordinators) Foreword by Barbu ŞTEFĂNESCU Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border (workshop: Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives), held in Oradea between 2nd-5th of June 2011. This international conference, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council, was an event run within the project of Action Jean Monnet Programme of the European Commission n. 176197-LLP-1- 2010-1-RO-AJM-MO CONTENTS Barbu ŞTEFĂNESCU Foreword ................................................................................................................ 7 CONFESSION AND CONFESSIONAL MINORITIES Barbu ŞTEFĂNESCU Confessionalisation and Community Sociability (Transylvania, 18th Century – First Half of the
    [Show full text]