(1918-1941), Editura Gutenberg Univers, Arad, - „Prima ridicare topografică militară”... („Ridicarea 2014 Josefină”) din cca 1782; surse: Arhivele Statului -Pagini ineuane, coord. Doina Chiş, Editura Graf- Bucureşti- fond clişee; Az elsö katonai felmérés. A net, Oradea, 2007 Magyar Királyság… 1782-1785 (Prima ridicare to- -Parecz I., Aradmegye es Aradvaros ismertetese, pografică militară. Regatul Maghiar…1782-1785), Arad, 1871 ed. „Arcanum”, Budapest, 2004) şi Az elsö katonai MONOGRAFIA ORAŞULUI INEU -Repertoriul arheologic al Mureşului inferior, Timi- felmérés. Erdély és a Temesi bansag (Prima ridicare şoara, 1999 topografică militară- Transilvania şi Timiş),DVD, ed. EXTRAS DIN „ISTORIC INEU”, PRELIMINAR PROIECTULUI DE REABILITARE A CETĂŢII, 2007-2011, -Roz A., Geza K, Dicţionarul istoric al localităţilor „Arcanum”, Budapest, 2005 RELUAT ÎN 2016 ŞI DIN „STUDIUL ISTORIC PRELIMINAR ÎN VEDEREA FINALIZĂRII PUG INEU, din judeţul Arad, Arad, 1997 - Planul urbariului din 1791 ; sursa: Arhiva Primăriei JUDEŢUL ARAD”, 2014 -Rusu A.A., Castelarea carpatică, Cluj-Napoca, Ineu 2005 - „A doua ridicare topografică militară…” („Ridi- -Rusu A.A., Hurezan G. P., Cetăţi medievale din ju- carea Franciscană”) realizată în zonă în cca 1850- deţul Arad, Arad, 1999 1865; sursa: A Masodik katonai felmérés. A Magyar Acest studiu a avut cel puţin trei etape: prima - stu- Crişana şi Maramureş, coord. Adrian Andrei Rusu, -Rusu A.A., Hurezan G. P., Biserici medievale din kiralysag és a Temesi bansag Negyfelbontasu, szi- diul istoric necesar proiectului de reabilitare a Cetă- Presa Univ. Cluj-Napoca, 2000 judeţul Arad, Arad, 2000 nes térképei- 1819-1869 (A doua ridicare topografi- ţii Ineului, a doua - studiul preliminar PUG Ineu şi a -Drăguţ V., Dicţionar enciclopedic de artă medieva- -Suciu C., Dicţionar istoric al localităţilor din Transil- că militară. Secţiunile color ale hărţii Regatului Ma- treia, un nou studiu istoric pentru reabilitarea cetăţii, lă românească, Bucureşti, 1976 vania, vol. I-II, Bucureşti, 1967 ghiar şi Timişului-1819-1869), DVD, ed. „Arcanum”, care este în curs. Prima documentaţie a avut drept -Dudaş Florian, Zărandul. Chipuri şi fapte din tre- -Tripa Pavel, Trecutul oraşului Ineu şi al cetăţii Ieno- Budapest, 2005 ţintă cetatea, a doua oraşul, a treia iarăşi cetatea. cut, Bucureşti, 1981 polei, Editura Emia, Deva, - „A treia ridicare topografică militară...” (cca 1883- Între ele fiind o distanţă de câţiva ani, este firesc să -Fabian G., Aradvarmegye leirasa, Buda, 1835, vol 2007 1887); sursa: Arhivele Statului Arad fi apărut între timp noi informaţii şi interpretări ale I -Vesa Pavel, Biserile de mir arădene între tradiţie şi - „Hartă cadastrală cca. 1890-1900”; sursa: Pavel celor deja ştiute. Voi încerca în cele ce urmează să -Feneşan Cristina, Vilayetul Timişoara 1552-1716, modernitate, Editura Mirador, Arad, 2000 Tripa, op.cit., pp. 93-94 contopesc primele două studii şi să utilizez o parte ed. Ariergarda, Timişoara, 2014 -Vesa Pavel, Biserici de lemn de odinioară, ed. Gu- - „Harta militară a Europei, 1910”; sursa: colecţia din ultimul, acesta nefiind finalizat, scopul fiind în -Găvănescu Eduard I, Târguri arădene, „Hotarul”, tenberg, Arad, 1997 Radu Radoslav continuare dublu: cetatea şi oraşul, ambele având anul I, dec. nr. 8, Arad, 1933; anul II, ian-feb., nr. -Vincze Bunyatary, A váradi püspökség története - „Planurile Directoare de Tragere”; sursa: geo-spa- nevoie de o cât mai corectă cunoaştere şi prelucra- 9-10, Arad, 1934 alapitásától a jelenkorig, vol. 3, Nagyvárad-Deble- ţial.org: Planurile Directoare de Tragere, în easth. re a datelor în folosul bunei lor administrări. -Gheorghiu Teodor Octavian, Arhitectura medieva- cen, 1883-1935 unibuc.ro/harti/download-planuri-tragere.php lă de apărare din România, Bucureşti, 1985 -”Ziridava”- colecţia completă Surse documentare scrise (edite) -Gheorghiu T. O., Târguri şi mici orase medievale - www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ineu DENUMIRI ALE ORAŞULUI din sud-vestul României şi relaţia lor cu mediul na- -Anghel Gh., Cetăţi medievale din Transilvania, Bu- ÎN DECURSUL ISTORIEI ŞI tural, „Historia Urbana”, tom XIX, 2011, pp. 3-25 cureşti, 1972 Surse inedite (arhive) LOCALIZARE -Glück E., Contribuţii cu privire la istoricul cetăţii de -Anghel Gh., Berciu I., Cetăţi medievale din sud- - Arhiva Muzeului Județean Arad la Ineu, „Ziridava”, XIII, 1981 vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1968 - Arhivele Statului- Filiala Arad -Greffner Otto., A Borosjenöi var, „Vörös Lobogo”, DENUMIRI: -Chiş Doina, Ineu-intinerar sentimental în imagini şi 7170/ 5.IV. 1968 BOROŞINEU, JENEW, JENEU, documente, Editura Gutenberg Sursele ridicărilor topografice şi -Horaţiu Crişan I., Itinerarii arheologice transilvăne- BOROSJENÖ, YANOVA Univers, Arad, 2013 planurilor (secol XVIII-XIX): ne, Bucureşti, 1982 -Chiş Petru, Ineul de la a doua retragere a turcilor -Kiss N., A Borosjenöi var, „Vörös Lobogo”, 15.V. - Plan sf. sec. XVII; sursa: Krigsarkivet Stokholm, LOCALIZARE până la sfârşitul primului război mondial şi făurirea 1970 Utländska stads- och fästningsplaner, cod SE/ României Mari (1693-1919), ed. Guttenberg Uni- Ineu este amplasat pe ambele maluri ale Crişului -Lanevschi Gh., Repertoriul cetăţilor medievale din KrA/0406/26/007/001, cf. https://sok.riksarkivet. vers, Arad, 2014 Alb, într-o zonă relativ plată. În sud, Crişul se des- judeţul Arad (I), „Ziridava”, VIII, 1977 se/bildvisning/K0008004_00001 -Crişan Ioan, Aşezări rurale medievale din Crişana. face în mai multe braţe care au asigurat în mod cert -Marki S., Az aradi var története, Budapest, 1998 - Harta lui Giovanni Morando Visconti- 1699; sursa: Secolele X-XIII, ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Ora- o bună protecţie dispre sud. Singura dominantă a -Meszar Marius Răzvan, prof. Dr., Reforma agrară Muzeul Arad dea, 2006 reliefului se găseşte spre sud-vest – Dealul Mocrei, din anul 1921. O istorie a agriculturii în judeţul Arad - Plan din 1745; sursa: Tripa Pavel, op. cit. -Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, cu 378 metri. 148 MONOGRAFII URBANISTICE INEU 149 CRONOLOGIA EVENIMENTELOR matice sau de salvare, observaţii de suprafaţă, su- INFORMAŢII SCRISE (INEU ŞI - 1212-1213 - apare în documente Monasterium praveghere de şantiere edilitare sau de construcţii MĂNĂSTIREA LUI DIONISIE)173 Sanctispiritus180 etc.), cartografice şi vedute şi arhitectural-stilistice. - 1169 - act prin care, Mănăstirii (?) i se reconfirmă - 1214 - altă variantă pentru prima menţiune docu- GENERALITĂŢI 181 Pentru o optimă şi corectă cercetare sunt selecţio- proprietatea asupra satului Apa (una dintre denu- mentară a Ineului Istoria localităţii şi, în relaţie cu ea, a cetăţii (cas- nate doar acele informaţii de maximă credibilitate; mirile Mocrei), conform donaţiei făcute de regele - 1236 - apare documentar Dienesmonostor telului) Ineului, s-a derulat pe parcursul mai multor altele, necesar de a fi verificate, sunt prezentate ca Géza174. Se face astfel referire la realităţi mai vechi, - 1258 - problema patronajului Dienesmonostor secole. Pe teritoriul oraşului actual şi în vecinătatea atare. Între acestea din urmă, cele care creează cele Géza al II-lea domnind în 1141-1162 este stabilită printr-un duel judiciar cu spada sa s-a succedat un număr considerabil de faze ale mai mari probleme sunt documentele cu referiri la - 1177 - actul de hotărnicie către Prepozitura/ Ca- - 1291-1294 - este menţionată documentar mănăs- evoluţiei habitatului şi a altor elemente de arhitec- aşezări sau ansambluri omonime, din alte zone, la pitlul din Arad: este menţionată „terra Sanctisspiri- tirea Sanctus Dyonisius tură, care au lăsat urme în subteran şi la suprafaţa care se adaugă grafiile diferite ale acestor toponi- tus” (moşia mănăstirii Sf. Duh)175 - 1293 - este menţionată aşezarea solului. Unele sunt detectate, localizate şi studia- me, apropiindu-se mult unele de altele. De pildă - 1199 - altă variantă pentru prima apariţie docu- - 1295 - este menţionat documentar castelanul te parţial (între care şi cetatea-castel), altele sunt (anticipând unele etape ale studiului), există cel pu- mentară a mănăstirii Sf. Dionisie („Dyenesmonos- Egédius („Egidij Castelano nostro de Jenew”); ce- amintite doar documentar. tin trei aşezări actuale cu numele Ineu. Una dintre tura comitis Dyenus”), trecută de regele Emeric în tatea este presupusă implicit182; într-o altă variantă, Există două elemente majore în istoria oraşului care ele este cea pe care o studiem aici (fostă în Comi- patronaj privat, din vecinătatea Ineului (între Ineu şi atunci este menţionat documentar „castri Ieneu”, au lăsat urme în structura actuală a localităţii. Pri- tatul Zărand), dar există şi Ineu de Criş- Ieneu (fos- Mocrea), din locul numit „Câmpul călugărilor” sau ca centru al unui cnezat românesc183; conform unor mul este castelul-cetate, dominând zona centrală tă în Comitatul Bihor) şi Ineu- Jenö (din Comitatul „Râtul călugărilor” ; ctitorul este Dionisie, din nea- recente evaluări critice ale acestei aserţiuni care a Ineului; al doilea este situl fostei Mănăstiri a lui Nógrád). Mai mult, una dintre variantele toponimice mul Becse176; alte repere sunt „moara Balukan” şi plasează începuturile Cetăţii Ineului în secolul XIII, Dionisie, localizat în vecinătatea estică a Ineului. din documentele medievale ale Chişinăului- Criş a cârciuma (hanul) „Mândra Măriuţa”177 actul nu se referă la acest Ineu, unde nu ar fi fost Pentru a defini corect relaţia lor cu oraşul actual fost Jenew (identic cu Ineul de Zărand, în unele do- - începutul secolului XIII - act papal în care se men- atunci cetate, ci la cetatea „Jenö” din comitatul