Hag Purim

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LXIII = NR. 554-555 (1354-1355) = 1 – 29 FEBRUARIE 2020 = 6 ŞVAT – 4 ADAR 5780 = 32 PAGINI – 3 LEI Sameah!

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz În atenţia membrilor

Supravieţuitor cu numărul tatuat COMUNITĂŢII EVREILOR pe mână. Foto: Shahar Azron (WJC) DIN BUCUREŞTI Departamentul de Asistenţă So- cială şi Medicală al FCER vă face cu- noscut că puteţi deveni ASISTAT/Ă dacă sunteţi evreu/evreică şi sunteţi născut/ă înainte de 9 MAI 1945. În calitate de asistat puteţi bene- ficia de servicii de îngrijire la domici- liu şi diverse alte ajutoare. Vă aşteptăm cu drag!!! Detalii la DASM Bucureşti, Str. Maximilian Popper nr. 8-10 Tel. 021.326.41.40, interior 133 sau 120 [email protected]

Ceremonia comemorativă la Auschwitz-Birkenau Silviu Vexler, Foto: Phelie Barouh (WJC) desemnat PAG. 2 Înalt Reprezentant pentru combaterea antisemitismului Reuven Rivlin: „Un antisemitism urât planează asupra PAG. 2 Europei“ Planul de pace PAG. 3 în Orientul Mijlociu prezentat de preşedintele Donald Trump

PAG. 4-11 Liderii mondiali la Forumul de la Ierusalim. Foto: GPO Supliment 75 de ani Ierusalim – Front comun pentru combaterea de la eliberarea antisemitismului la al V-lea Forum Mondial al Holocaustului lagărului Ierusalimul a găzduit, pe 23 ia- lipsei de toleranţă, în ultimă instan- te au răspuns acestei invitaţii, cu toţii de la Auschwitz nuarie a.c., un eveniment care a ţă, perspectiva unui nou Holocaust. conştienţi de reapariţia, din păcate, a fost considerat a fi cea mai amplă De aceea, împreună cu preşedintele manifestărilor de antisemitism în nu- PAG. 12 manifestare de acest gen organiza- israelian Reuven Rivlin şi cu directo- meroase ţări, sub o formă mai mult Preşedintele tă vreodată de Statul Israel. La cea rul Memorialului Yad Vashem, Avner sau mai puţin violentă. Problema este Aurel Vainer, de-a V-a ediţie a Forumului Mondial Shalev, a fost lansată invitaţia lideri- deosebit de complexă, deşi există al Holo­caustului, desfăşurată la Ie- lor lumii ca la marcarea la Ierusalim organizaţii internaţionale, ca OSCE Doctor Honoris Causa rusalim pe 23 ianuarie,­ au luat parte a 75 de ani de la eliberarea lagărului sau IHRA, ale căror state membre 50 de şefi de stat şi de guvern din de exterminare de la Auschwitz-Bir- au programe concrete, atât pentru al Universităţii Europa, America de Nord şi Austra- kenau de către Armata Roşie, zi de- activităţi educaţionale, mai ales în lia, evenimentul fiind intitulat „Forum clarată printr-o rezoluţie a Adunării rândul generaţiilor mai tinere, cât şi din Petroşani 2020. Să ne amintim de Holocaust, Generale a ONU din 2005 drept Ziua în domeniul legislativ, fiind elaborate să luptăm împotriva antisemitismu- Internaţională de Comemorare a Vic- legi sau proiecte de lege de sancţio- PAG. 13 lui”. Aşa cum declarase dr. Moshe timelor Holocaustului,­ să se realize- nare a manifestărilor antisemite. De 78 de ani Kantor, preşedintele Congresului Eu- ze un front comun cu două obiective: asemenea, a fost stabilită definiţia ropean Evreiesc şi al Forumului, nu păstrarea memoriei Holocaustului şi antisemitismului, care a fost prelu- de la tragedia se poate accepta ca astăzi evreii să manifestarea unei atitudini ferme faţă ată în legislaţia proprie de câteva nu se simtă în siguranţă în ţările în de recrudescenţa antisemitismului. vasului Struma care trăiesc, să vadă în faţa ochilor 50 de şefi de stat, de guvern sau EVA GALAMBOS renaşterea spectrului prigoanelor, reprezentanţi ai guvernelor unor sta- (Continuare în pag. 4) Comunităţi PAG. 18-20 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

lunii Silviu Vexler, desemnat Interviul februarie Înalt Reprezentant pentru combaterea antisemitismului Respect pentru trecut, România, care s-a remarcat obiective în această poziţie vor între statele care au luat în mod fi „promovarea educaţiei des- grijă pentru prezent, oficial o atitudine fermă împotri- pre Holocaust şi a legislaţiei va antisemitismului şi negaţio­ pentru combaterea antisemi- nismului, preluând anul trecut tismului, susţinerea Muzeului pregătiri pentru viitor definiţia antisemitismului dată de Naţional de Istorie a Evreilor şi Interviu cu preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer IHRA în legislaţia penală a ţării, al Holocaustu­lui din România, face acum un alt pas important dezvoltarea legislaţiei privind – Cum caracterizaţi Organizaţia Succesorală, Guvernul Ger- în direcţia combaterii urii împo- comunităţile evreieşti din Româ- comemorările victimelor man, Fondul Umanitar Elveţian pentru Su- triva evreilor. Astfel, Parlamentul nia, punerea în valoare a istori- Holocaustului la Bucu- pravieţuitorii Holocaustului, alte guverne şi României a decis recent că este ei, culturii, tradiţiilor evreieşti şi reşti, Alba Iulia, Zalău? organisme internaţionale; • participarea unei necesară desemnarea unui Înalt a contribuţiei aduse de Comu- – Au fost momente de rememorare şi delegaţii, conduse de directoarea DASM, Reprezentant pentru combate- nităţile Evreieşti la dezvoltarea protest faţă de negaţionismul şi recrudes- dr. Mona Bejan, la Social Welfare Agencies rea antisemitismului, protejarea României”. cenţa de azi a antisemitismului în Europa Workshop, eveniment organizat la Buda- Subliniind că va face tot ceea şi în lume. Mormintele celor ucişi în Po- pesta. Comitetul Director a luat notă cu ce depinde de el pentru atinge- gromul de la Bucureşti din 21-23 ianuarie satisfacţie de alegerea deputatului Silviu rea acestor ţeluri, aflate în de- 1941, de la Cimitirul Giurgiului şi Cimitirul Vexler ca Înalt Reprezentant al Parlamen- plină concordanţă cu poziţiile Filantropia, sunt edificatoare în ceea ce tului pentru combaterea antisemitismului, exprimate de oficialităţile româ- priveşte acele zile de coşmar. Victimele protejarea memoriei victimelor Holocaustu­ ne în cadrul unor evenimente au fost împuşcate în Pădurea Jilava. Au lui şi dezvoltarea vieţii evreieşti, decizie internaţionale sau europene, fost arse sinagogi, distruse locuinţe, van- luată de Birourile Permanente reunite ale deputatul a adăugat că „sprijinul dalizate prăvălii evreieşti. Sunt salutare Camerei Deputaţilor şi Senatului. acordat supravieţuitorilor Holo­ iniţiativa preotului catolic Valeriano Gia- – Au existat, în această perioadă, parti- caustului şi dezvoltarea vieţii comelli, de la Şcoala Italiană din Capitală, cipări ale FCER la evenimente şi iniţiative evreieşti din România au fost şi şi a preşedintei CE Alba Iulia, Lia Borza, internaţionale? rămân atât obiectivele morale, care au organizat, împreună cu Cancelaria – La solicitarea E.S. Violeta Motulaite, cât şi elementul central al man- Rabinică a F.C.E.R., întâlniri între elevi şi ambasadoarea Lituaniei la Bucureşti, am memoriei victimelor Holocaustu- datului” său. supravieţuitori ai Holocaustului. La ambe- avut o întrevedere la sediul F.C.E.R. Dom- lui şi dezvoltarea vieţii evreieşti. În finalul declaraţiei sale, Sil- le acţiuni au participat prim-rabinul Rafael nia sa a făcut un tur de orizont privind si- Legislativul a decis ca primul de- viu Vexler a mai evidenţiat un Shaffer şi unul dintre puţinii supravieţuitori tuaţia actuală a evreilor din Lituania şi s-a putat care va avea acest statut fapt deosebit de important şi de din Trenul Morţii, Iancu Ţucărman. Ceea arătat interesată de activitatea F.C.E.R. să fie cel al minorităţii evreieşti, pozitiv, mai ales în actuala con- ce face preşedintele renăscutei comunităţi Am convenit să elaborăm un program spe- Silviu Vexler, care a fost şi iniţi- junctură politică: „Apreciez în din Zalău, Dan Has, de Ziua Internaţională cial de colaborare România - Lituania pe atorul Legii nr. 157/2018 privind mod cu totul deosebit consensul a Comemorării Victimelor Holocaustului, probleme legate de activităţile comunităţi- unele măsuri pentru prevenirea politic, susţinerea tuturor grupu- cu o participare semnificativă de persona- lor evreieşti din ambele ţări. Împreună cu şi combaterea antisemitismului. rilor parlamentare pentru aceas- lităţi din ţară şi străinătate – anul acesta au organizaţia evreiască britanică Limmud, După anunţarea acestei ho- tă nominalizare. Le mulţumesc fost peste 600 de participanţi – se adaugă am demarat organizarea unei manifestări tărâri, Silviu Vexler a precizat, pentru încredere şi apreciere.” ripostei noastre la rasism, xenofobie, anti- cu deschidere internaţională, dedicate me- într-o postare pe pagina sa de Mult succes şi Mazal Tov în semitism. În prezent, în comparaţie cu si- moriei lui Elie Wiesel la Sighet, oraşul său Facebook, că principalele sale noua sa poziţie! (A.M.) tuaţia din ţări europene occidentale, la noi natal, unde, la sediul Primăriei va fi dez- fenomenul antisemit se manifestă la cote velit bustul scriitorului, laureat al Premiului mult mai scăzute. Nu există antisemitism Nobel pentru Pace, supravieţuitor al Holo- Reuven Rivlin: „Un antisemitism de stat, fapt reconfirmat şi de faptul că pre- caustului. şedintele României, Klaus Iohannis, a de- – Ce alte manifestări petrecute în tim- corat F.C.E.R. la împlinirea a 75 de ani de pul acestei luni v-au atras atenţia? urât planează asupra Europei“ la eliberarea Auschwitzului. Dar au fost, nu – Vernisajul, la MICER, al unei expoziţii Preşedintele Reuven Rivlin a a antisemitismului şi rasismului demult, profanări de cimitire evreieşti, in- personale cu lucrări ale pictorului contem- efectuat o vizită oficială în Ger- în ţara sa. „Aş dori să pot spu- scripţii antisemite pe zidurile Casei Memo- poran Sorin Adam, un loc central ocupân- mania, înainte de a participa la ne cu convingere, mai ales în riale Elie Wiesel din Sighet. Avem Legea du-l oameni şi locuri din Israel; ceremonia comemorările de la Auschwitz- faţa invitatului nostru din Isra- 157/2018 privind măsuri pentru prevenirea prin care mi s-a conferit, de către Univer- Birkenau (Polonia). Şeful statu- el că noi, germanii, am înţeles. şi combaterea antisemitismului. Aseme- sitatea din Petroşani, titlul de Doctor Ho- lui israelian şi omologul său ger- Dar cum putem spune aceasta nea comemorări readuc în atenţia forurilor noris Causa, pentru care la Sinagoga din man, Frank-Walter Steinmeier, în timp ce ura şi agitaţia se răs- în drept imperativul aplicării ei. Deva, reinaugurată anul trecut, cu suportul s-au adresat Bundestag-ului şi pândesc, când otrava naţiona- – Care dintre deciziile luate la recen- financiar special al Fundaţiei „Caritatea”, au mărturisit că sunt îngrijoraţi lismului se infiltrează din nou în tul Comitet Director consideraţi că merită a fost organizat un eveniment cultural de de reîntoarcerea „demonilor tre- dezbateri, chiar şi aici”, a spus atenţie specială? succes. cutului’’ şi a „spiritelor malefice”. Steinmeier referindu-se la de- – Aprobarea Regulamentului de organi- – Perspective imediate? „Un antisemitism urât şi ex- putaţii extremei drepte aleşi în zare şi desfăşurare a Congresului al IV-lea – O întrevedere la sediul F.C.E.R. cu trem planează asupra întregii Bundestag. al F.C.E.R. şi propunerile de modificări la E.S. David Saranga, ambasadorul Israelu- Europe, de la extrema dreap- Cei doi preşedinţi au parti- Regulamentul-Cadru privind alegerea or- lui în România; două matinee duminicale tă la extrema stângă. Europa cipat împreună zilele trecute la ganelor de conducere şi reprezentare ale in memoriam: Ţicu Goldstein z.l.; Dorel este vizitată astăzi de demonii mai multe evenimente de mar- comunităţilor evreieşti din ţară, care să asi- Dorian z.l.; Purim 5780 la Templul Coral, trecutului’’, a adăugat el, vor- care a 75 de ani de la eliberarea gure aplicarea principiilor democraţiei îm- cu concursul Cancelariei Rabinice, al for- bind în faţa parlamentarilor lagărului de la Auschwitz, unde binate cu măsuri privind înnoirea activită- maţiilor Bucharest Klezmer Band, Hora, germani, cerând să fie combă- naziştii au ucis peste un milion ţilor pentru obţinerea de performanţe mai Haverim, şi spectacolul de la TES, cu o tut noul antisemitism, stimulat de oameni, majoritatea evrei. mari decât până acum. S-a decis deviza piesă de teatru de Sorin Ionescu, regia – de poziţiile naţio­naliste care Steinmeier l-a însoţit pe preşe- sub care se va desfăşura Congresul: De- Cezar Ghioca, şi participarea formaţiilor cer protejarea „purităţii rasei’’. dintele Rivlin la ceremonia co- mocraţie, Solidaritate, Continuitate, Per- amintite, manager – directorul MEFALE, Frank-Walter Steinmeier şi-a memorativă, desfăşurată în Po- formanţă. În propunerile de îmbunătăţire a Silvian Horn; organizarea, la Bucureşti, manifestat îngrijorarea faţă de lonia, la lagărul de la Auschwitz. Regulamentului de organizare şi desfăşu- a Conferinţei Rabinilor Europeni, prin revenirea „spiritelor malefice’’, (A.M.) rare a Congresului au fost introduse iniţia- eforturi depuse de secretarul general al tive aprobate de Comitetul Director privind F.C.E.R., Eduard Kupferberg; pregătiri folosirea mai eficientă a patrimoniului imo- pentru sezonul estival 2020 la CIR-urile biliar sacru şi laic al F.C.E.R. Data la care F.C.E.R., coordonate de ing. Emil Rosner: va avea loc Congresul va fi supusă apro- dezinsecţie, deratizare, lucrări în incintă la bării Consiliului de Conducere şi Adunării CIR Eforie Nord – un hidrofor, proiectarea Generale, programate să se desfăşoare la unei instalaţii termice pentru gaze; repara- sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie. ţii la acoperişul clădirii vechi de la CIR Be Au fost aprobate: • desfăşurarea de alegeri Yahad – Cristian; igienizare la CIR Borsec. generale pentru conducerile de comunităţi – Preocupări pe termen mediu şi lung? din Tulcea, Bârlad şi Ploieşti, date fiind ex- – Organizarea, în 2020, de comemorări pirările de mandat; • constituirea Comite- marcând 80 de ani de la pogromurile din tului Consultativ al Supravieţuitorilor Holo­ Dorohoi, Ploieşti, Galaţi; în 2021 – come- caustului funcţionând pe lângă F.C.E.R., morarea a 80 de ani de la pogromurile din care să urmărească implementarea alo- Bucureşti şi Iaşi. caţiilor primite de la Claims Conference, IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 3 Planul de pace în Orientul Mijlociu prezentat de preşedintele Donald Trump În prezenţa premierului israelian palestinian şi a altor miliţii şi organi- eforturile preşedintelui american Do- Rusia a pledat pentru „negocieri Benjamin Netanyahu, la 28 ianuarie zaţii teroriste, dacă Gaza va fi com- nald Trump pentru un plan de pace în directe” între israelieni şi palestinieni, a.c. preşedintele american Donald plet demilitarizată. Hamas trebuie să Orientul Mijlociu, solicitând negocieri pentru a ajunge la un „compromis re- Trump a prezentat, în cadrul unei con- se angajeze pe calea păcii cu Israelul directe între Israel şi palestinieni. ciproc acceptabil”. ferinţe de presă de la Casa Albă, cel şi să recunoască explicit Statul Israel, În schimb, preşedintele Autorităţii Înaltul reprezentant şi vicepre- mai nou plan american de pace în Ori- să renunţe la violenţă şi să accepte Palestiniene, Mahmud Abbas, care în şedinte al Comisiei Europene, Jo- entul Mijlociu. „Pace prin prosperitate: acordurile şi obligaţiile anterioare din- ultimele luni a refuzat ofertele de dia- sep Borrell, a afirmat că toate state- o viziune de a îmbunătăţi viaţa po- tre părţi, inclusiv dezarmarea tuturor log ale preşedintelui Trump, a decla- le membre ale UE sunt de acord că poarelor palestinian şi israelian” este grupărilor teroriste. rat că acest plan de 80 de pagini „nu acest plan propus de către Statele propunerea Administraţiei Trump de a Israelul va răspunde de securitatea va trece. Ierusalimul nu este de vân- Unite reprezintă o ocazie pentru re- soluţiona conflictul israeliano-palesti- tuturor punctelor de trecere internaţio- zare, drepturile noastre în ansamblu lansarea eforturilor care sunt extrem nian, având o vechime de aproape un nale în statul Palestina. El va continua nu sunt de vânzare şi nu fac obiectul de necesare pentru a obţine o soluţie secol. Planul a fost elaborat de o echi- să menţină controlul asupra spaţiului unui negoţ. Acordul vostru, această negociată şi viabilă pentru conflictul pă condusă de Jared Kushner, gine- aerian, forţele navale israeliene vor conspiraţie, nu va trece”. israeliano-palestinian. rele preşedintelui şi consilierul lui spe- avea dreptul să blocheze transporturi Hamas, care controlează Fâşia La New York, purtătorul de cu- cial. Planul cuprinde propuneri pentru maritime cu arme interzise şi materia- Gaza, a respins, de asemenea, pro- vânt al Organizaţiei Naţiunilor Unite soluţionarea problemelor sensibile ale le necesare fabricării de armament cu punerea americană. Arabii israelieni a amintit că organizaţia internaţională conflictului israeliano-palestinian. destinaţia Palestina. au respins ideea includerii în schimbul cere respectarea graniţelor definite în Planul cuprinde două părţi, cea În ceea ce priveşte statutul Ierusa- de teritorii a unor localităţi cu popula- 1967. Poziţia Naţiunilor Unite asupra economică şi cea politică. Partea limului, planul recunoaşte dreptul Isra- ţie arabă israeliană. Ei se consideră soluţiei „două state” a fost definită economică a fost prezentată în vara elului asupra Ierusalimului nedivizat, cetăţeni israelieni şi cred că această de-a lungul anilor prin rezoluţii rele- anului trecut. Se prevede un fond de care va fi capitală a ţării. Palestinienii măsură ar duce la tensionarea relaţii- vante pentru Consiliul de Securitate şi investiţii de 50 de miliarde de dolari vor căpăta cartiere în partea din afara lor israeliano-arabe din ţară. Adunare, se arată într-un comunicat pentru 179 de proiecte de infrastruc- Ierusalimului de Est. Potrivit planului, de presă. tură şi de afaceri. Potrivit planului, cea Muntele Templului, inclusiv Moscheea În ceea ce priveşte poziţia mai mare parte a fondurilor urmează Al Aqsa, se vor afla sub suveranitate României, ministrul de Exter- să fie furnizată de statele arabe şi de israeliană şi se cere păstrarea statu- ne Bogdan Aurescu a decla- investitori privaţi bogaţi. Destinatarii quo-ului actual. Israelul urmează să rat: „Analizăm în prezent acest fondurilor vor fi în primul rând Cisior- asigure securitatea Locurilor Sfinte şi plan şi, de principiu, apreciem dania şi Gaza. 9 miliarde de dolari vor garantarea libertăţii credinţei. că orice demers care vizează reveni Egiptului, 7 miliarde Iordaniei Refugiaţii palestinieni nu vor fi ad- soluţionarea conflictului isra- iar trei milioane Libanului. mişi în Israel, ci eventual în viitorul eliano-palestinian, care este Partea politică oferă Israelului stat palestinian. în beneficiul ambelor părţi şi dreptul de a anexa Valea Iordanu- care dă un impuls procesului lui, considerată obiectiv strategic, cu Reacţii la planul de pace de pace în Orientul Mijlociu, dreptul palestinienilor de a folosi apa trebuie salutat. pentru irigaţii. Israelul va mai putea Referindu-se la planul de pace, Am susţinut în mod con- anexa toate aşezările cu populaţie preşedintele Reuven Rivlin, într-o stant importanţa implicării şi israeliană din Cisiordania. SUA se cuvântare în Bundestag, a subliniat coordonării cu Statele Unite pronunţă pentru un stat palestinian că succesul acestuia va depinde de în dosarul privind procesul de independent şi suveran, cu capitala măsura în care părţile vor putea să pace în Orientul Mijlociu. Nu în apropiere de Ierusalimul de Est. creeze condiţii de încredere recipro- pot să existe un proces de Statul palestinian se va stabili la pa- că. „Este adevărat că relaţiile dintre Turcia nu aderă la planul ame- pace viabil şi o soluţie durabilă fără tru ani după punerea în aplicare a Israel şi palestinieni nu sunt simetrice, rican, pe care-l califică un „plan de implicarea Statelor Unite. România va planului. Entitatea palestiniană va fi dar capacitatea noastră de a găsi o anexare care urmăreşte să ucidă so- continua să pledeze pentru o soluţio- complet demilitarizată şi nu va avea soluţie politică şi diplomatică depinde luţia a două state şi să fure teritoriile nare durabilă a acestui conflict, funda- dreptul de a încheia acorduri de se- de abilitatea ambelor părţi de a avea palestiniene”, a considerat Ministerul mentată pe un acord just, cuprinzător curitate sau de informaţii cu state sau încredere una în cealaltă. Trebuie să de Externe turc. şi durabil, care să fie bazat pe soluţia organizaţii care ar afecta negativ se- clădim încrederea între noi. Viitorul Londra a văzut în proiectul oferit celor două state, Israel şi Palestina, curitatea Israelului. Palestinienii vor Orientului Mijlociu şi integrarea Israe- de Statele Unite „o propunere serioa- care să coexiste în pace şi securitate, avea dreptul la aproximativ 70% din lului în regiune depind de construirea să”. „Doar liderii Israelului şi ai teri- şi care rămâne singura opţiune viabilă Cisiordania, se va face şi un schimb acestei încrederi”, a spus preşedinte- toriilor palestiniene vor putea spune pentru a răspunde aspiraţiilor ambelor de teritorii, dar nu „unu la unu”, cum le Israelului. dacă aceste propuneri pot satisface părţi. dorea partea palestiniană. Palestini- Statele arabe au avut reacţii diferi- nevoile lor şi aspiraţiile oamenilor pe Pe aceste coordonate, în cadrul enii nu vor căpăta 100% teritoriile di- te. Reacţii mai favorabile au venit din care îi reprezintă”, a spus ministrul Uniunii Europene va fi demarat un nainte de 1967, dar li se vor da teritorii partea statelor arabe apropiate SUA. britanic de Externe, Dominic Raab. proces de consultare; vom participa astfel ca întreaga suprafaţă să fie „re- Astfel, ministrul iordanian de Externe, Franţa şi-a exprimat convingerea activ în cadrul acestui proces, care zonabil comparabilă” cu teritoriul de Ayman Safadi, a declarat că „va susţi- că soluţia „două state”, în conformi- va contura un efort diplomatic în ve- dinainte de 1967. În schimbul anexării ne eforturile sincere vizând obţinerea tate cu legislaţia internaţională şi cu derea unei poziţii comune şi unitare, de către Israel a unor părţi din Cisior- unei păci juste şi globale”, a cărei sin- parametrii agreaţi la nivel internaţio- în baza principiilor dreptului internaţi- dania, palestinienii vor primi părţi din gură cale este stabilirea unui stat pa- nal, este necesară pentru stabilirea onal, în baza cadrului juridic convenit Neghev. lestinian independent în cadrul fronti- unei păci juste şi de durată în Orientul la nivelul ONU. De asemenea, este Gaza va face parte din statul pa- erelor din1967, având Ierusalimul de Mijlociu. necesară implicarea tuturor actorilor lestinian numai după ce vor fi înde- Est drept capitală. Berlinul a amintit că doar o solu- relevanţi, mai ales a celor la nivel re- plinite anumite condiţii şi anume dez- Ministerul de Externe saudit a afir- ţie „acceptabilă pentru ambele părţi” gional”. armarea Hamas, a Jihadului Islamic mat că Arabia Saudită „apreciază” poate conduce la pace. EVA GALAMBOS WeRemember UNITED IN MEMORY David Saranga Campania WeRemember la FCER Pe 27 ianuarie vom marca 75 de ani de la eliberarea lagărului de la #Auschwitz. Dl Ambasador David Saranga, alături de întrea- ga ambasadă, susţine campania #WeRemember, dedicată victi- melor ororilor naziste. Vă invi- tăm să vă alăturaţi nouă şi mili- oanelor de oameni din jurul lumii în acest demers de păstrare vie a memoriei Holocaustului. ÎMPREUNĂ NE FACEM AUZIŢI! Adrian Zuckerman „Mă întristează profund că antisemitismul violent nu doar continuă să existe astăzi, ci este şi în creştere în toată lumea. Acest lucru este inacceptabil şi este provocarea fiecărui cetă- ţean, a fiecărei naţiuni, să inver- seze această tendinţă hidoasă.” 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz moria celor şase milioane de victime ale Holocaustului, prezenţă pentru care Israelul şi poporul evreu sunt re- cunoscători. Evreii aflaţi la Auschwitz, eliberaţi de Armata Roşie, sunt plini de grati- tudine faţă de sacrificiile Aliaţilor, dar trebuie spus că pentru cele şase mili- oane de evrei, inclusv 1,5 milioane de copii, eliberarea a venit prea târziu. De aceea, la baza formării Statului Is- rael stă un imperativ principal: nu va mai fi un al doilea Holocaust! Netanyahu a reamintit celor pre- zenţi şi că, în urmă cu 80 de ani, când evreii se confruntau cu anihilarea, lumea le-a întors spatele şi i-a lăsat pradă celei mai cumplite sorţi. „Pen- Forumul de la Ierusalim. Foto: GPO tru poporul evreu Auschwitz este mai mult decât cel mai mare simbol al răului. Este şi simbolul lipsei de pu- tere a evreilor, a ceea ce se poate Ierusalim – Front comun întâmpla când poporul nostru nu are un cuvânt, o ţară, un scut”. Astăzi, a pentru combaterea antisemitismului arătat premierul, toate acestea s-au realizat. Poporul evreu a învăţat lec- ţia Holo­caustului, mai ales că Israelul la al V-lea Forum Mondial al Holocaustului trebuie să rămână întotdeauna stă- (Urmare din pag. 1) state, România Vladimir Putin a unui monument dedi- boi Mondial, opţiunea Aliaţilor a venit pânul propriei sorţi. „Statul evreu a fiind un pionier cat victimelor asediului Leningradului, prea târziu. Au reuşit însă, să înfrângă învăţat lecţia Holocaustului. Dar oare în domeniu, definiţia fiind preluată în condiţiile în care în Israel trăiesc monstrul nazist şi să promită solemn: a învăţat-o şi lumea?”, s-a întrebat inclusiv în legislaţia penală. În acest peste un milion de evrei de origine Niciodată nu se va repeta! Până la Netanyahu. caz este vorba de voinţa politică a gu- rusă. urmă, libertatea, demnitatea umană În acest context, premierul s-a vernelor sau parlamentelor, a liderilor Aproximativ 800 de persoane, re- şi alianţa umanităţii au dus la câştiga- plâns că „încă nu putem vedea o po- politici. Conştient de diversitatea situ- prezentanţii la vârf ai celor 50 de sta- rea celui de-al Doilea Război Mondial. ziţie unificată şi hotărâtă împotriva aţiei de la ţară la ţară, Forumul a dorit te, delegaţiile care i-au însoţit dar şi Dar acest lucru nu este garantat”, a celui mai antisemit regim din lume, să găsească un numitor comun care 100 de supravieţuitori ai Holocaustu- precizat vorbitorul. un regim care nu ascunde că vrea să să ducă la formarea unui front comun lui (dintre cei 200.000 care trăiesc în Preşedintele Rivlin a subliniat ne- dezvolte arme nucleare şi să anihile- solid, la adoptarea unei atitudini de Israel) au participat la ceremoniile co- cesitatea unităţii „pe baza unor valori ze statul evreu, respectiv Iranul. Ca condamnare a antisemitismului, să fie memorative din după-amiaza zilei de împărtăşite în confruntarea cu anti- prim-ministru al Israelului, promit că un avertisment cu privire la ignorarea 23 ianuarie, desfăşurate la Monumen- semitismul, rasismul, cu forţele radi- expresia Niciodată nu se va repeta nu acestui pericol şi să lanseze un apel tul Victimelor Holocaustului de la Yad cale care creează haos şi distrugere, va fi o lozincă, ci un apel permanent la pentru păstrarea memoriei Holocaus- Vashem, în program fiind incluse mo- ură şi teama de demnitatea umană, acţiune”, a spus Benjamin Netanyahu. tului. mente religioase, muzicale şi discur- de însăşi umanitatea”. El a arătat că La Ierusalim au fost reprezen- surile unora dintre participanţi. Orga- democraţia nu este un lucru garan- Vicepreşedintele SUA, tate cele mai importante ţări în care nizatorii au limitat numărul vorbitorilor, tat. De aceea, liderii lumii trebuie să a trăit sau trăieşte populaţie evre- dând cuvântul reprezentanţilor celor fie responsabili. Teoria rasistă, a mai Mike Pence: iască. În multe dintre ele, această patru ţări membre ale coaliţiei antihit- spus el, nu i-a distrus numai pe evrei Un apel la unitate populaţie a devenit, în timpul celui leriste: SUA, Rusia, Marea Britanie, ci şi peste 66 de milioane de oameni. de-al Doilea Război Mondial, victimă Franţa, la care s-au adăugat Germa- Antisemitismul nu se opreşte la evrei, Vicepreşedintele SUA a cerut li- a nazismului german sau a acoliţilor nia şi Israelul. Decizia l-a determinat antisemitismul şi rasismul distrug derilor prezenţi să fie strâns uniţi în Germaniei hitleriste. Unele ţări au pe preşedintele Poloniei, Andrzej societăţile din interior. Preşedintele confruntarea cu antisemitismul, care participat de la bun început la comba- Duda, să nu mai participe la Forum. Israelului a cerut formarea unui par- se manifestă din ce în ce mai puter- terea şi înfrângerea forţelor naziste, Preşedintele Poloniei a considerat că, teneriat pentru a se opune recrudes- nic în numeroase ţări din lume. „În altele (între care şi România) s-au si- în condiţiile în care polonezii au fost în cenţei intoleranţei sub toate formele. acelaşi spirit trebuie să fim strâns tuat în ambele ipostaze, devenind, la număr mare victime ale Holocaustului El a mulţumit statelor care au adoptat uniţi în faţa principalului stat care un moment dat, eliberatoare şi cobeli- (ei au construit şi au fost primii deţinuţi definiţia antisemitismului formulată de furnizează antisemitismul, a acelui gerante în rândul Aliaţilor. de la Auschwitz), ar fi avut dreptul să IHRA, care include toate formele an- guvern din lume pentru care nega- Desigur, Forumul de la Ierusalim vorbească. tisemitismului contemporan. „Această rea Holocaustului a devenit politică nu s-a limitat numai la comemorările Toţi vorbitorii au subliniat obliga- definiţie este un instrument plin de de stat şi cere ştergerea Israelului desfăşurate la Yad Vashem. Liderii tivitatea de a păstra memoria Holo­ sens în lupta împotriva antisemitismu- de pe hartă. Lumea trebuie să for- politici au avut convorbiri, au contu- caustului şi de a manifesta fermitate lui, atât în educaţie, în discursul politic meze un front comun puternic îm- rat planuri, iniţiative care să stimuleze faţă de intoleranţă, rasism şi antisemi- cât şi în legislaţie“, a arătat vorbitorul. potriva Republicii Islamice Iran”, a relaţiile bi- şi multilaterale, în primul tism. arătat el. „Holocaustul a demonstrat rând cu gazdele israeliene, şi aici sunt Rabinul Meir Lau: ce se întâmplă când cel lipsit de pu- de menţionat convorbirile pe care pre- Preşedintele Reuven Rivlin: Nu este exclus un alt Holocaust tere strigă după ajutor şi cel puternic şedintele României, Klaus Iohannis, refuză să răspundă”. le-a avut cu omologul său israelian, „Liderii lumii Fostul şef-rabin aşkenaz al Isra- El a evocat vizita efectuată cu un Reuven Rivlin, cu premierul Benja- trebuie să fie responsabili” elului, Meir Lau, el însuşi deportat la an în urmă la Auschwitz, unde au min Netanyahu şi cu generalul Benny Büchenwald, a vorbit în numele su- fost ucişi peste un million de evrei. Gantz, candidatul coaliţiei Alb-Albas- Preşedintele Israelului a amintit pravieţuitorilor. El a avertizat că nu „Nu poţi să păşeşti pe pământul tru pentru postul de premier. Din de- imaginea care i-a întâmpinat pe sol- este exclus un alt Holocaust, dacă Auschwitzului şi să nu fii cuprins legaţia care l-a însoţit pe preşedintele daţii Armatei Roşii când au eliberat oamenii nu vor şti cum să combată de emoţie şi durere. Nu poţi privi României a făcut parte deputatul mi- Auschwitzul, unul dintre ei, un soldat antisemitismul. Lau a salutat sosirea la munţii de pantofi, la camerele de norităţii evreieşti, Silviu Vexler. evreu, notând: nu avem voie să uităm, liderilor lumii la Ierusalim, fapt de- gazare, la crematoriu, la vagonul de Un eveniment important a fost şi trebuie să ne amintim. Şi noi stăm as- osebit de important pentru Israel şi vite, singuratic în faţa porţilor lagă- inaugurarea de către preşedintele tăzi aici, la Yad Vashem, suverani, pentru combaterea antisemitismului. rului, fără să-ţi pui întrebarea: cum lideri, şefi de stat, şi spunem: să ne Explicând că a trecut prin Holocaust, s-a putut? Întâlnirea de la Ierusalim amintim, să nu uităm”, a subliniat pre- în care şi-a pierdut părinţii, a spus că nu s-a făcut numai să ne amintim de şedintele Israelului. El a mulţumit ce- este conştient că păstrarea memoriei cele şase milioane de evrei ucişi în lor prezenţi că au dat curs invitaţiei, devine un imperativ. Holocaust, ci şi să-i onorăm pe evre- „manifestându-şi astfel angajamentul ii care au supravieţuit şi pe cei care faţă de memoria Holocaustului, anga- Premierul i-au ajutat, memoria eroilor neevrei jamentul faţă de cetăţenii lumii care care au salvat numeroase vieţi, cei cred în libertate şi demnitate umană”. Benjamin Netanyahu: pe care Israelul îi numeşte Drepţi Reuven Rivlin a amintit înţelegerea „Israelul a învăţat între Popoare. Cei prezenţi la cere- din 1943 dintre SUA, Marea Britanie monie nu comemorează numai Ho- şi URSS de a lupta în comun împo- lecţia Holocaustului. locaustul, ci marchează şi triumful triva fascismului şi Germaniei naziste. Dar oare şi lumea a învăţat-o?” libertăţii, salută… un popor repus pe Preşedinţii R. Rivlin (dr.), „Dar pentru milioane de evrei, exter- locul lui de drept printre popoarele K. Iohannis şi deputatul S. Vexler minaţi în Holocaust şi pentru milioane Premierul israelian a apreciat că lumii”, a subliniat vicepreşedintele de victime ale celui de-al Doilea Răz- prezenţa liderilor lumii onorează me- Pence. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 5

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz Ierusalim – Front comun pentru combaterea antisemitismului Preşedintele Rusiei, pre necesitatea de a transmite amin- zări şi se caută noi victime. De ace- şi David Maria Sassoli, preşedintele tirile, idee susţinută chiar de nume- ea este necesară o vigilenţă sporită Parlamentului European, au dat publi- Vladimir Putin: roşi deţinuţi ai lagărelor. El l-a citat pentru a discerne aceste ameninţări. cităţii o Declaraţie Comună, cu prilejul 40% dintre evreii pe Simon Dubnov, care se găsea în Holo­caustul a fost o tragedie evreias- celei de-a 75-a aniversări a eliberării ghetoul de la Riga: „notaţi totul pen- că îngrozitoare, dar în acelaşi timp o lagărului de la Auschwitz-Birkenau, în care au pierit în Holocaust tru a povesti generaţiilor viitoare” şi a tragedie umană universală, care se cadrul evenimentului organizat la Ie- erau cetăţeni ai Uniunii Sovietice insistat pentru continuarea muncii de va repeta dacă nu tragem concluziile rusalim. documentare, începută încă în 1943 necesare”, a subliniat el. Documentul a stat sub deviza „A Vladimir Putin a evocat în câteva la Grenoble de către Isaac Schneer- uita morţii înseamnă a-i omorî a doua cuvinte impresiile de groază ale sol- son. Este un efort supraomenesc de Frank Walter Steinmeier: oară”, cum a afirmat Elie Wiesel în vo- daţilor sovietici care au eliberat lagă- a regăsi oamenii şi de a-i descoperi lumul „Noaptea”. rul de la Auschwitz, unde au fost omo- pe asasini, aşa cum au făcut Serge şi Germanii mai trebuie Eliberarea lagărului de concentra- râte popoare din diferite ţări, jumătate Beate Klarsfeld. În acest context, el să înveţe din istorie re nazist de la Auschwitz-Birkenau a fiind evrei. Soluţia finală a fost una a apreciat activitatea desfăşurată de pus capăt „celor mai abominabile cri- dintre paginile cele mai ruşinoase ale memorialul Yad Vashem, „unde sunt Frank Walter Steinmeier, preşe- me din istoria europeană, anihilarea istoriei moderne. „Dar nu trebuie să păstrate urmele martirilor şi ale erois- dintele Germaniei, a evocat, în faţa plănuită a evreilor din Europa”, au uităm că aceste crime aveau şi com- mului. De aceea Holocaustul nu va fi Monumentului Holocaustului de la afirmat cei trei oficiali, care au consi- plici, care adesea erau mai brutali ca o istorie pe care am putea să o mani- Yad Vashem, victimele lagărelor de derat că „este greu de imaginat o iz- stăpânii lor. Nu numai naziştii au ser- pulăm”. Macron a cerut o unitate euro- exterminare, afirmând că făptuitorii au bândă mai simbolică şi mai grandioa- vit în fabricile morţii şi în lagărele de peană prin care să se lupte împotriva fost germanii. „Asasinarea industrială să asupra naziştilor decât comemora- concentrare, ci şi complicii lor din mul- negării Holocaustului. Comunitatea în masă a şase milioane de evrei, cea rea acestei victorii în Israel”, se arată te ţări europene”, a arătat preşedinte- internaţională nu are voie să uite că mai cumplită crimă din istoria uma- în Declaraţie. „Participând la reuniu- le rus, care a subliniat numărul imens barbaria s-a născut din negarea celui- nităţii, a fost comisă de concetăţenii nea de astăzi de la Ierusalim a şefilor de evrei ucişi în Ucraina, Lituania, lalt. El a afirmat că susţine propune- mei, iar teribilul război, care a costat de stat şi de guvern, susţinem şi noi unde 95% dintre evrei au fost omorâţi, rea preşedintelui Vladimir Putin de a peste 50 de milioane de vieţi, a fost vocile celor care sunt hotărâţi să nu Letonia, unde au supravieţuit câteva reuni membrii per- lase extremiştii şi populiştii să treacă sute de evrei. Putin a subliniat că ace- manenţi ai Consi- nestingheriţi mai departe atunci când eaşi soartă era destinată ucrainenilor, liului de Securitate încearcă să depăşească limitele şi să ruşilor, bieloruşilor şi polonezilor, dar în vederea apără- pună la îndoială, încă o dată, demnita- şi multor altor popoare considerate rii ordinii interna- tea umană şi egalitatea tuturor fiinţe- „suboameni”. „Memoria Holocaustu- ţionale bazate pe lor umane”, au arătat cei trei, care au lui va servi ca lecţie şi ca un avertis- drept, legalitate şi subliniat însă că „revizionismul şi lipsa ment numai dacă se spune adevărul respectul fiecăru- de educaţie ameninţă înţelegerea co- fără omisiuni”, a subliniat preşedinte- ia. „Antisemitismul mună a caracterului unic al Şoahului, le rus, care şi-a exprimat regretul că care s-a dezlănţuit element necesar pentru a transpune astăzi evenimentele din război sunt în Europa violent acum în acţiuni concrete promisiunea subordonate scopurilor politice actu- şi brutal nu este ca acesta să nu se repete niciodată”. ale, lucru inacceptabil. „Suntem cu numai problema Liderii UE au afirmat că „Holo­ toţii responsabili pentru a ne asigura evreilor, ci în pri- caustul a fost o tragedie europeană că tragediile teribile ale acestui război mul rând proble- şi un moment de cotitură în istoria să nu se mai întâmple, ca generaţii- ma celorlalţi. Nu V. Putin (stg.), R. Rivlin, E. Macron şi Prinţul noastră, iar moştenirea sa este ţesu- le viitoare să-şi amintească de ororile trebuie să cedăm Charles la Forumul de la Ierusalim tă în ADN-ul Uniunii Europene” şi că Holocaustului, de lagărele morţii şi de în faţa noului an- evenimentele comemorative dedicate asediul Leningradului, de Babii Iar şi tisemitism, trebuie să luptăm împotri- lansat de ţara mea”, a recunoscut el. Zilei Holocaustului nu sunt „un scop în de Katynul incendiat, să fim vigilenţi va lui atât în lumea reală cât şi în cea În pofida acestor fapte, supravieţuito- sine”, ci „o piatră de temelie a valorilor şi să nu trecem cu vederea când se virtuală, în primul rând să educăm”. rii au avut încredere în noi, iar viaţa europene. O Europă care pune mare arată primele semne ale urii, şovinis- Franţa, care şi-a asumat răspunderea evreiască înfloreşte în Germania. Din preţ pe umanitate, protejată de statul mului şi antisemitismului”, a spus vor- pentru deportările evreilor, se strădu- păcate, a arătat el, „spiritele răului de drept, de democraţie şi de dreptu- bitorul. Vladimir Putin a propus ca, în ieşte să ia măsuri eficiente pentru a îşi fac din nou apariţia, sub o formă rile fundamentale”. cadrul unei reuniuni, cele cinci state nu da uitării memoria Holocaustului, a nouă, prezentând gândirea lor anti- În final, semnatarii Declaraţiei Co- fondatoare ale ONU să-şi asume răs- menţionat E. Macron. semită, rasistă, autoritară ca răspuns mune subliniază: „Ne aflăm într-un punderea pentru menţinerea civilizaţi- pentru viitor, o nouă soluţie a proble- moment de răscruce. Numărul de ei, pentru a da răspunsuri provocărilor Prinţul Charles: Holocaustul – melor de astăzi... Aş dori să spun că supravieţuitori este în scădere, deci şi ameninţărilor şi pentru a demonstra noi, germanii, am învăţat din istorie, va trebui să găsim noi modalităţi de angajarea comună, mai ales că se îm- o tragedie umană universală dar nu pot spune acest lucru când ura aducere aminte, acceptând mărturii plinesc 75 de ani de la fondarea ONU. Pentru moştenitorul coroanei bri- se răspândeşte. Chiar dacă făptuitorii din partea urmaşilor supravieţuitorilor. tanice, Holocaustul a fost „un episod atacurilor împotriva evreilor sunt alţii, Acestea ne reamintesc să fim vigilenţi Emmanuel Macron, de inumanitate incomprehensibilă răul este acelaşi. La aceasta există un la valul tot mai mare de antisemitism şi umanitatea trebuie să înveţe din singur răspuns: Nie Wieder”. care ameninţă valorile pe care le pre- preşedintele Franţei: aceasta, deoarece, chiar dacă nu Preşedintele Germaniei a arătat ţuim – pluralismul, diversitatea şi liber- „Antisemitismul nu este numai poate fi descrisă, ea poate fi învinsă că din acest motiv trebuie evocată tatea de religie şi de exprimare. Sunt şi, chiar dacă nu poate fi înţeleasă memoria Holocaustului şi această valori care recunosc importanţa mino- problema evreilor, ci în primul pe deplin, nu înseamnă că nu poa- responsabilitate a fost preluată din rităţilor: a tuturor minorităţilor şi pentru rând a celorlalţi” te fi depăşită”. El a evocat impresiile prima zi a naşterii Republicii Federale totdeauna. Comunităţile evreieşti au puternice pe care i le-au lăsat supra- Germane, răspundere concretizată în contribuit la modelarea identităţii eu- Preşedintele Emmanuel Macron a vieţuitorii Holocaustului cu care a stat combaterea antisemitismului, a naţio- ropene şi vor fi întotdeauna parte a apreciat organizarea întâlnirii de la Ie- de vorbă şi a amintit-o pe bunica sa, nalismului, protejarea evreilor şi susţi- acestei identităţi. Toate componentele rusalim, considerând-o un exemplu de prinţesa Alice a Greciei, care în 1943 nerea Israelului. Germania este anga- societăţii noastre, noi şi vechi, trebu- unitate şi de rememorare. El a salutat a salvat o familie de evrei. Ea a primit jată în susţinerea noii ordini de după ie să îmbrăţişeze aceste învăţăminte cu emoţie prezenţa supravieţuitorilor titlul de „Drept între Popoare”, este în- război, de pace, respectarea drepturi- desprinse din Şoah. Holocaustului, „fiii şi fiicele deportaţi- mormântată la Ierusalim pe Muntele lor omului şi a dreptului internaţional. Avem datoria de a rămâne alături lor, Drepţii între Popoare, martorii şi Măslinilor şi are un copac ce poartă Acest angajament s-a reînnoit aici, de comunităţile evreieşti, deoarece se trecătorii care menţin la Ierusalim fla- numele ei la Yad Vashem. Deoarece la Yad Vashem: pentru o lume care simt ameninţate din nou în întreaga căra eternă a memoriei”. Referindu-se din ce în ce mai puţini supravieţuitori îşi aminteşte de Holocaust, pentru o Europă – cel mai recent în Halle, Ger- la eliberarea Auschwitzului în urmă cu îşi pot povesti viaţa, trebuie să ne asi- lume fără genocid”, a spus vorbitorul. mania. Toate statele membre ale UE 75 de ani, el a salutat, de asemenea, gurăm că poveştile lor vor fi spuse, La adunarea comemorativă au mai sunt unite în hotărârea lor, şi anume soldaţii Armatei Roşii. Macron a sub- cunoscute şi înţelese de următoarele vorbit dr. Moshe Kantor, preşedintele că orice formă de rasism, de antise- liniat că în momentul istoric al elibe- generaţii. „Holocaustul – a mai subli- Forumului, şi Avner Shalev, directorul mitism şi de ură nu îşi are locul în Eu- rării lagărelor nu au existat celebrări, niat vorbitorul – nu trebuie să devină Memorialului Yad Vashem. La sfârşi- ropa şi că vom face tot ceea ce este bucurie, „ci numai tăcere şi lacrimi. doar un fapt al istoriei: trebuie să fim tul ceremoniilor, delegaţiile au depus necesar pentru a le contracara. Au- Pentru popoarele Europei, epuizate îngroziţi, să fim emoţionaţi ascultând coroane şi jerbe la Monumentul Holo­ torităţile de stat, precum şi actorii din de război, nu a însemnat, aşa cum mărturia supravieţuitorilor. Experienţa caustului. toate sectoarele societăţii civile ar tre- spunea Simone Veil, un eveniment. lor trebuie să ne educe, să ne ghideze bui să se unească pentru a reafirma Pentru supravieţuitori nu a fost o uşu- şi să ne avertizeze”. Declaraţia Comună vigilenţa fermă a Europei, de fiecare rare. Ce a fost mai rău s-a întâmplat. Prinţul Charles a atras atenţia că dată când sunt ameninţate valorile Oare vor putea să-şi revină? Ceea ce la 75 de ani de la eliberarea lagărului a Conducerii UE democratice şi oriunde s-ar întâmpla au trăit nu se putea exprima în cuvinte de la Auschwitz, „ura şi intoleranţa se Ursula von der Leyen, preşedinta acest fenomen. şi mulţi nici nu au vrut să audă”. mai află în inima oamenilor, se spun Comisiei Europene, Charles Michel, Nu putem schimba istoria, dar lec- Preşedintele Franţei a vorbit des- noi minciuni, se adoptă noi deghi- preşedintele Consiliului European, ţiile istoriei ne pot schimba pe noi”. 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz FCER, INSHR şi Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, decorate de preşedintele Klaus Iohannis Aşa cum am anunţat în numărul nuarie este una de „amintire a victime- trecut al publicaţiei noastre, în ziua de lor, în care gândurile noastre pioase 27 ianuarie 2020, în vederea marcării se îndreaptă către destinul lor tragic”. a 75 de ani de la eliberarea comple- Şeful statului s-a referit la complexul xului de la Auschwitz-Birkenau, pre- de lagăre de la Auschwitz-Birkenau şedintele Klaus Iohannis a decorat ca fiind „expresia răului absolut”. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din La 75 de ani de la eliberarea Aus- România – Cultul Mozaic (preşedinte chwitz-ului, preşedintele României a – dr. Aurel Vainer), Institutul Naţional subliniat că „acest proiect genocidal pentru Studierea Holocaustului din uriaş nu a fost doar despre evrei şi România „Elie Wiesel” (director gene- romi, ci despre noi toţi. Aşa cum bine ral – dr. Alexandru Florian) şi Muzeul l-a descris Yehuda Bauer, el a fost Memorial al Holocaustului din Transil- „o răzvrătire totală împotriva civiliza- Fotografie de grup de la vania de Nord (director – Daniel Ste- ţiei occidentale şi a conceptului de festivitatea de decorare a FCER jerean) cu Ordinul „Meritul Cultural” în fiinţă umană”. Vorbitorul a arătat că grad de Cavaler, precum şi cu Meda- distincţiile au fost acordate „unor en- ţia publică Holocaustul romilor şi să-i pentru propriile eşecuri? lia „Meritul Cultural”. tităţi care au avut un rol determinant onorăm pe cei care au supravieţuit A construi un „celălalt” şi a-l defi- După cum se arată în decretul în ceea ce priveşte prezervarea me- şi care reprezintă, fiecare, o voce a ni drept răul absolut nu e greu. Lecţia semnat de şeful statului şi publicat pe moriei Holocaustului, precum şi unor umanităţii ridicată împotriva rasismu- Holocaustului nu e atât de departe. În site-ul oficial al Preşedinţiei Români- supravieţuitori ai celui mai cumplit epi- lui şi xenofobiei. acelaşi mod, antisemitismul, rasismul ei, FCER-CM a primit înalta distincţie sod din istoria umanităţii”, evidenţiind Decorarea dumneavoastră, dom- şi ura au fost transformate în secolul (Categoria F – „Promovarea Culturii”) că numai „prin cultivarea memoriei nule Constantin Brăilă, doamnă Cră- trecut în politică de stat. Atunci a înce- „în semn de înaltă apreciere pentru păstrăm vie drama evreilor şi romilor ciun Florica, domnule Crăciun Traian, put, în fapt, distrugerea umanităţii, în- apărarea memoriei victimelor Holo- şi ne asumăm o istorie trasată cu linii îmi doresc să reprezinte un puternic trucât, cum bine spunea Elie Wiesel, caustului şi sprijinirea supravieţuito- îngroşate, un trecut dureros pe care gest al condamnării de către statul când un popor este trimis la moartea rilor, pentru promovarea culturii, isto- nu îl ignorăm şi nici nu îl ocultăm, ci român a tragediei pe care aţi trăit-o sa, toate celelalte sunt ameninţate. În- riei, tradiţiilor comunităţii evreieşti din îl conştientizăm cu toată responsabi- dumneavoastră şi comunitatea romi- treaga omenire este ameninţată. România, pentru susţinerea valorilor litatea. Mă înclin în faţa suferinţelor lor din România în timpul celui de-al Construcţia societăţii de astăzi pe toleranţei, a respectului faţă de drep- îndurate şi, prin decorarea dumnea- Doilea Război Mondial. fundamente sănătoase nu se poate turile şi libertăţile fundamentale, a dia- voastră, onorez memoria tuturor vic- În 1942, aproximativ 25.000 de face decât cu atenţia îndreptată con- logului interreligios”. timelor Holocaustului, asigurându-vă, romi au fost deportaţi în Transnistria, stant către trecut, ca într-o oglindă re- Institutului Naţional pentru Studie- în acelaşi timp, că voi milita cu ace- între aceştia un număr mare de femei trovizoare. Răul trebuie tăiat din rădă- rea Holocaustului din România „Elie eaşi hotărâre ca şi până acum pentru şi copii. 11.000 dintre cei deportaţi au cină, iar seminţele otrăvitoare ale urii Wiesel” i-au fost acordate Ordinul şi prezervarea memoriei Holocaustului murit, cei mai mulţi de foame, frig şi şi intoleranţei, care pot răsări oricând, Medalia „Meritul Cultural” (categoria şi combaterea antisemitismului”. din cauza asistenţei medicale preca- trebuie nimicite prin promovarea tole- H „Cercetarea Ştiinţifică”) „în semn Preşedintele Iohannis a afirmat re. Ne plecăm frunţile cu tristeţe în ranţei, a respectului faţă de celălalt şi de înaltă apreciere pentru cei 15 ani că „România a înţeles dimensiunea amintirea victimelor şi cu respect faţă faţă de diversitate”. de activitate prodigioasă în ceea ce ororilor, şi-a asumat această pagină de supravieţuitori”. În final, a fost păstrat un moment priveşte cercetarea Holocaustului, întunecată şi a făcut demersuri con- În discursul său, preşedintele Ioha- de reculegere pentru toţi cei care au investigarea genocidului împotriva crete în ceea ce priveşte recuperarea nnis a analizat şi situaţia prezentă din pierit în timpul Holocaustului. Fie ca evreilor şi romilor, implementarea memoriei Holocaustului, consolidarea lume, recrudescenţa antisemitismului amintirea victimelor să rămână veşni- unor proiecte de referinţă în dome- educaţiei şi cercetării despre Holo­ şi a subliniat că „progresele înregis- că în inimile noastre! niul educaţional şi cultural, susţinerea caust, combaterea extremismului, an- trate de România în ultimii ani sunt unor demersuri importante în direcţia tisemitismului şi intoleranţei, întărirea remarcabile. Am îndeplinit, cu succes, Dr. AUREL VAINER protejării memoriei victimelor Holo­ legislaţiei în domeniu. Un rol determi- preşedinţia Alianţei Internaţio­nale caustului”. nant în procesul de realizare a aces- pentru Memoria Holocaustului, legis- preşedintele FCER Muzeul Memorial al Holocaustului tor progrese definitorii pentru statul laţia în ceea ce priveşte combaterea În cuvântul de mulţumire pentru în- din Transilvania de Nord a fost deco- român l-au avut entităţile decorate antisemitismului a fost îmbunătăţită, alta distincţie acordată FCER, dr. Au- rat pentru „eforturile depuse în direcţia astăzi”. a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Is- rel Vainer a spus, cu emoţie în glas, recuperării memoriei Holo­caustului, Prezentându-i pe scurt pe cei trei torie a Evreilor şi al Holocaustului din că este bine cunoscută preocuparea pentru promovarea educaţiei despre laureaţi, Klaus Iohannis a amintit că România, iar educaţia despre Holo- preşedintelui României şi a consilieri- Holocaust”, precum şi pentru onora- „în cei aproape 15 ani de activitate, caust reprezintă o prioritate la nivel lor săi „pentru a nu lăsa să se şteargă rea constantă a victimelor Holocaus- Institutul Naţional pentru Studierea naţional”. Aceste preocupări trebuie amintirea Holocaustului. Ştiu cât de tului. Holo­caustului din România „Elie Wie- continuate „pentru că pericolul reve- mult apreciaţi evenimentele pe care În semn de deosebit respect pen- sel”, instituţia de referinţă în ceea ce nirii atitudinilor xenofobe şi antisemite le organizăm pentru a readuce în me- tru suferinţele îndurate în lagărele de priveşte educaţia şi cercetarea despre este mereu prezent. Cimitire evreieşti morie victimele Şoah-ului şi tragediile concentrare din timpul celui de-al Doi- Holocaust, a promovat cunoaşterea sunt vandalizate, actori publici afirmă îndurate în acele vremuri de comuni- lea Război Mondial, trei reprezentanţi acestui genocid, a apărat memoria supremaţia unor rase, monstruozită- tatea evreiască”. ai comunităţii rome au fost decoraţi victimelor şi a contribuit la descuraja- ţile Holocaustului sunt public relativi- Vorbitorul a evidenţiat că exprimă cu Medalia Naţională „Serviciu Cre- rea incidentelor antisemite şi rasiste. zate, unor criminali odioşi din istoria mulţumiri atât din partea sa, cât şi a dincios” Clasa a III-a. Laureaţi au fost Federaţia Comunităţilor Evreieşti noastră li se ridică osanale, concetă- colegilor din conducerea Federaţiei, Constantin Brăilă, Florica şi Traian din România s-a dedicat, în totalitate, ţeni de etnie romă sunt nu de puţine precum şi a „tuturor celor 7000 de Crăciun. promovării şi apărării intereselor, cul- ori umiliţi ori discriminaţi. membri ai comunităţii evreieşti de azi, La ceremonia de la Cotroceni au turii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti Aceste evoluţii reprezintă un atac din România, faţă de cei 850.000 di- luat parte liderii şi reprezentanţii insti- din România, încurajând respectul frontal la adresa statului de drept şi nainte de al Doilea Război Mondial. tuţiilor premiate, ambasadorii Israelu- faţă de diversitate şi dialogul interreli- a principiilor democratice, tocmai de Suntem puţini, dar suntem, fără să lui, SUA, Marii Britanii, Germaniei şi gios. Muzeul Memorial al Holocaustu- aceea contraofensiva trebuie să fie exagerez, o flacără care arde vie pen- Federaţiei Ruse, oameni politici şi de lui din Transilvania de Nord reprezintă fermă şi în acord cu valorile europe- tru România şi pentru patria noastră cultură. un veritabil spaţiu de comemorare şi ne. Avem, aşadar, nevoie de şi mai ancestrală, Statul Israel. aducere-aminte. Datorită eforturilor multă educaţie, pentru că este singu- Decoraţia pe care ne-aţi acordat-o Ordinul şi Brevetul nepreţuite ale acestei organizaţii, dra- rul angajament ferm că vom apăra în azi are o mare semnificaţie, nu numai „Meritul cultural“ ma evreilor români de sub ocupaţia viitor, cu toată forţa, democraţia, drep- emoţională, ci şi istorică, pentru că acordat FCER horthystă este astăzi mai bine cunos- turile şi libertăţile individuale. este un adevăr că în România con- cută publicului larg. La 75 de ani distanţă de la desco- temporană noi, evreii, ne bucurăm de Vreau să vă mulţumesc tuturor perirea ororilor tulburătoare odată cu toate drepturile şi ne îndeplinim toate pentru activitatea susţinută pe care aţi eliberarea Auschwitzului, Europa nu obligaţiile care ne revin. Este un mo- avut-o, în toţi aceşti ani, şi vă îndemn este încă vindecată de flagelul anti- del de comportament faţă de evrei şi să apăraţi în continuare memoria semitismului şi de morbul extremis- de atitudine ofensivă faţă de antisemi- Holo­caustului, contribuind, totodată, mului. tism, rasism şi xenofobie. la combaterea antisemitismului din Ce sunt oare obsesiile unor lideri Încă o dată, vă mulţumesc şi vă societatea noastră”. politici care afirmă că Europa este asigur de acelaşi devotament total al Şeful statului a mai subliniat că asediată de imigranţi, că zidurile sunt minorităţii evreieşti pentru binele po- Klaus Iohannis „suferinţele cumplite îndurate de co- o soluţie pentru a ne apăra continen- porului român, pentru prosperitatea şi preşedintele României munitatea romilor din ţara noastră în tul, că romii ar trebui izolaţi în gheto- pacea în această ţară”. lagărele din Transnistria sunt încă in- uri, că evreii ar face mai bine să se În discursul său, preşedintele Kla- suficient cunoscute şi evocate” şi, ca mute cu toţii în Israel – dacă nu, în- ALX. MARINESCU us Iohannis a arătat că ziua de 27 ia- atare, „este timpul să aducem în aten- cercări periculoase de a găsi justificări (Continuare în pag. 7) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 7

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz Lideri politici, supravieţuitori şi conducători ai organizaţiilor evreieşti reuniţi la Auschwitz La împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la terea antisemitismului şi îşi menţine Auschwitz, 30 de şefi de stat şi de guvern, reprezentanţi ai unor Case Regale angajamentul pentru promovarea şi europene, circa o sută de foşti prizonieri ai lagărului de la Auschwitz şi nume- protejarea diversităţii, a drepturilor roşi conducători ai comunităţilor evreieşti au adus un pios omagiu victimelor omului şi libertăţilor fundamentale, Participanţi la ceremonia de Holocaustului. a subliniat prim-ministrul Guvernului la Auschwitz. Foto: gov.ro Ceremonia s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al preşedintelui Poloniei, Român. „Este deja al doilea deceniu Andrzej Duda. Programul evenimentului a inclus alocuţiuni ale preşedintelui în care întreaga lume comemorează şi nici pe cei care au protejat vieţi cu Republicii Polone şi ale supravieţuitorilor de la Auschwitz şi aprinderea de milioanele de victime ale Holocaustu- riscul propriei vieţi, salvând astfel ide- lumânări de către principalii participanţi. România a fost reprezentată de pre- lui, într-un exerciţiu necesar de adu- ea de omenie. mierul Ludovic Orban, care a aprins o candelă la Monumentul Victimelor, adu- cere aminte, compasiune şi păstrare Transmit întreaga mea compasiu- când un omagiu celor ucişi la lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, mul- a unei conştiinţe treze”, s-a evidenţiat ne pentru victimele Holocaustului din ţi fiind de origine română. Din partea FCER-CM a luat parte la comemorare în mesajul premierului de Ziua Inter- timpul celui de-al Doilea Război Mon- secretarul general al Federaţiei, Eduard Kupferberg. naţională a Comemorării Victimelor dial şi am speranţa că omenirea va Întreaga ceremonie a stat atât sub semnul aducerii aminte şi al respectului Holocaustului, conform site-ului oficial avea capacitatea să înveţe din marile faţă de victime, cât şi al constatării că, după trei sferturi de veac de la atroci- al Guvernului. erori ale istoriei sale”, a mai afirmat tăţile naziste şi după adoptarea unanimă a devizei NEVER AGAIN, un val de Şeful Executivului a adăugat că prim-ministrul Guvernului României. antisemitism răscoleşte din nou Europa şi America. „Un dictator nu se ridică „oricine răsfoieşte paginile acelui te- de azi pe mâine”, el se impune „cu paşi mici”, a avertizat David Marks, care a ribil dezastru nu poate să nu rămâ- Eduard Kupferberg: pierdut la Auschwitz 35 de membri ai familiei, evrei de origine română. nă marcat de ororile petrecute, de dimensiunea angrenajului crimei din „Lecţia istoriei nu a fost însuşită” Ronald Lauder: fostul complex de la Auschwitz „este ură, de lipsa de reacţie a oamenilor, „Revin de la complexul Auschwitz- o dovadă că nu uităm, că ne opunem instituţiilor şi statelor. Nu poate să nu Birkenau cu sufletul încărcat nu nu- „Omenirii nu i-a păsat” tratamentelor inumane, urii sub toate reflecteze, apoi, asupra consecinţelor mai pentru că acolo a fost, aşa cum formele sale, în special celei rasiste”. pe care ajung să le aibă crizele din era şi firesc să fie, în primul rând o După conferinţa asupra crizei re- societate şi asupra răului pe care îl comemorare a victimelor şi abia apoi fugiaţilor evrei din iulie 1938, de la Ludovic Orban: produce somnul raţiunii”. o aniversare, cea de-a 75-a a eliberă- Evian, la care au participat 32 de ţări Şase milioane şi numai Republica Dominicană a ac- Şochează dimensiunea de evrei, repre- ceptat să mai primească emigranţi angrenajului crimei, dar zentând două tre- evrei, „Hitler a văzut adevărul. Omeni- imi din populaţia rii nu îi păsa. Atunci a ştiut că îşi putea şi lipsa de reacţie a oamenilor, evreiască a Euro- construi fabrica morţii”, a spus liderul instituţiilor şi statelor pei, şi câteva mi- Congresului Mondial Evreiesc, care lioane de membri a adăugat că şi atunci s-au ţinut dis­ România a depus eforturi semni- ai altor naţiona- cursuri emoţionante şi înflăcărate. ficative în plan intern şi internaţional lităţi considerate privind asumarea trecutului, condam- de regimul nazist Israelul şi Polonia narea negării Holocaustului şi comba- „impure” au pie- cer eforturi sporite pentru rit în ghetouri şi lagăre, în drum Ceremonia de la lagărul de la combaterea antisemitismului spre acestea, sau Auschwitz. Foto: gov.ro ucişi pur şi simplu Preşedinţii Reuven Rivlin şi Andr- în stradă, în perioada anilor 1941- rii Auschwitzului, respectiv a eliberării zej Duda s-au întâlnit la Auschwitz. 1945, victime ale unei ideologii rasis- celor care au reuşit să rămână în viaţă „Datoria noastră este să combatem te, ale unor mituri şi ale tendinţei de a până la sosirea primilor soldaţi ai Ar- antisemitismul, rasismul şi negaţionis- găsi ţapul ispăşitor. matei Roşii”, a spus Eduard Kupfer- mul”, a declarat şeful statului israeli- Premierul L. Orban la ceremonia Ludovic Orban a mai spus că „re- berg, la întoarcerea în ţară. an, gazda sa subliniind că prezenţa la de la Auschwitz. Foto: gov.ro constituirea adevărului se datorea- Secretarul general al FCER a mai ză în special membrilor comunităţii subliniat că „peste 3000 de oameni, evreieşti, mulţi dintre ei supravieţuitori printre care şi numeroşi şefi de stat şi FCER, INSHR şi Muzeul Memorial… ai lagărelor naziste şi deveniţi figuri de guvern au venit în 2020 la Ausch­ (Urmare din pag. 6) de a fi alături de INSHR în octombrie, în proeminente ale militantismului uma- witz-Birkenau pentru a-i onora pe su- acest an, când împlinim 15 ani şi vom nist, cărora li s-au alăturat intelectuali, pravieţuitori, care, din păcate, sunt tot Dr. ALEXANDRU FLORIAN organiza o conferinţă internaţională”. artişti şi militanţi umanişti de pretutin- mai puţini în fiecare an, şi pentru a-i director general al INSHR-EW deni, într-un efort comun de a împie- aminti pe cei ce au pierit în Şoah”. DANIEL STEJEREAN dica repetarea, vreodată, a unor acte „Este emoţionant, este impresio- Şi Alexandru Florian a adresat şe- directorul Muzeului Memorial similare de extincţie a popoarelor. nant, este solemn. Dar este mult prea fului statului mulţumiri „în numele co- Au fost întemeiate instituţii memo- puţin. Pentru că lecţia istoriei nu a fost legilor”, arătând că întregul colectiv al al Holocaustului riale de prestigiu, au fost scrise cărţi, însuşită”, consideră Eduard Kupfer- institutului şi-a desfăşurat activitatea din Transilvania de Nord au fost create opere de artă şi eve- berg, care explică: „Tot azi, sau mâine, timp de aproape 15 ani „astfel încât nimente, au fost reconsiderate valori sau poimâine, într-una sau mai multe astăzi Institutul Elie Wiesel să fie aici”. „Această distincţie ne onorează şi din perspectiva apărării drepturilor dintre ţările reprezentate azi aici, încă Vorbitorul a amintit că „de patru ani, ne responsabilizează în acelaşi timp. omului şi demnităţii umane. un cimitir evreiesc va fi profanat, încă institutul este partener într-o reţea eu- Se împlinesc 15 ani de activitate a Astăzi, la 75 de ani de la eliberarea un zid de sinagogă va fi înfrumuseţat ropeană de cercetare, care urmăreşte Muzeului, perioadă în care am orga- lagărului de exterminare de la Ausch­ cu sloganuri de ură, sau încă un evreu să creeze o infrastructură de cercetare nizat un număr foarte mare de activi- witz-Birkenau, mapamondul poate fi va fi scuipat, bătut sau chiar ucis. comună la nivelul ţărilor UE. În acest tăţi cu partenerii şi colaboratorii noştri considerat solidar în lupta împotriva Şi liderii lumii îşi vor exprima, proiect, finanţat de Bruxelles, Româ- pentru educarea tinerei generaţii cu antisemitismului, rasismului, xeno- demn, regretele, vor ridica discret din nia are cele mai mari şanse să ajungă privire la problematica Holocaustu- fobiei şi intoleranţei, care redevine o umeri, vor mai organiza o conferinţă un hub regional în ceea ce priveşte lui, istoria evreilor, dar şi combaterea preocupare importantă, în contextul dedicată combaterii antisemitismului cercetarea, memoria şi combaterea antisemitismului, care se pare că în unor conflicte regionale bazate in- şi urii rasiale... Aşa a fost şi înaintea antisemitismului în Estul Europei”. Europa, în România, reapare şi este clusiv pe resentimente de tip etnic şi începerii Holocaustului. Alex. Florian a spus că, după Ra- din ce în ce mai accentuat”, a decla- apariţiei de noi tendinţe extremiste”. E adevărat şi e lăudabil că #We- portul Comisiei Wiesel, această de- rat Daniel Stejerean, după primirea „Nu trebuie să-i uităm pe cei care Remember... Noi, şi ei... Dar nu mai e coraţie este „al doilea mare gest sim- decoraţiei. au fost umiliţi, torturaţi şi ucişi din ură, suficient ca unii, poate chiar mulţi, să bolic făcut de Preşedinţia României Vorbind despre „câteva puncte îşi aducă aminte. E nevoie ca oamenii pentru asumarea tragediei evreilor, de reper pe harta României, care să şi acţioneze. Pentru că, dacă tac în perioada Antonescu, ca o pagină încearcă, prin proiectele educaţio- acum, dacă nu fac nimic acum, mâine a istoriei României. Prin această de- nale, să ofere cea mai bună educa- va veni, poate, şi rândul lor. Şi nu va coraţie, Statul Român afirmă, în mod ţie în spiritul toleranţei, al respectului mai fi nimeni care să vorbească, să clar, că este deosebit de preocupat faţă de aproape şi în special pentru acţioneze, să oprească spirala nebu- ca faptele petrecute să nu se mai re- apărarea drepturilor omului”, D. Ste- niei, a violenţei, a crimei!”, a adăugat pete, iar noi, Institutul, suntem parte jerean a declarat pentru cotidianul interlocutorul nostru, exprimând un a acestei preocupări”. „Adevărul“ că „atât distincţia, cât şi punct de vedere care coincide cu cel În încheiere, directorul general al brevetul oferite de către statul român al lui Ronald Lauder şi al supravieţui- INSHR a promis că activitatea Institu- vor fi expuse în Muzeul din Şimleu, torilor prezenţi la locul în care au fost tului va fi permanent perfecţionată şi a pentru a putea fi văzute de toţi cei Aspect din lagărul torturaţi acum trei sferturi de veac. de la Auschwitz lansat preşedintelui Iohannis „invitaţia care trec pragul instituţiei”. ALX. MARINESCU 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz

Înaintea manifestărilor de come- gur gând, WE REMEMBER, pentru Zalău: 600 de participanţi morare, la sala de festivităţi de la a transmite tinerei generaţii de azi şi Primăria Zalăului s-a desfăşurat o generaţiilor viitoare că această pată masă rotundă, reprezentanţii Germa- neagră, această ruşine a omenirii nu- la evenimentul de comemorare niei, Belarusului şi Rusiei purtând un mită Holocaust să nu se mai repete în dialog cu oficialităţi locale, respectiv nici un colţ al lumii, în nici o ţară, cu a victimelor Holocaustului cu viceprimarul municipiului, Nicolae nici o etnie. Fazakas, şi cu administratorul public Prin această manifestare dorim să Călin Cristian Forţ. Temele principale arătăm întregii lumi faptele şi ororile de discuţii au fost istoria Municipiului care s-au petrecut în lagărele nazis- Zalău, evenimentele tragice petrecu- te. Flacăra lumânării să fie veşnic vie te în Sălaj între anii 1940-1945, legile pentru a nu lăsa să piară memoria antievreieşti şi deportarea evreilor din martirilor. Fie-le amintirea binecuvân- aceste ţinuturi, precum şi dezvolta- tată”, a spus vorbitorul. rea relaţiilor culturale, economice şi După ce viceprimarul Nicolae Fa- educaţionale între ţările reprezentate zakas a deschis ceremoniile de co- la masa rotundă. Prim-rabinul FCER, memorare şi conferinţa internaţională, Rafael Shaffer, a abordat tema Holo- au fost aprinse lumânări în memoria caustului şi a subliniat că şocul Holo- celor şase milioane de evrei morţi în caustului nu a fost doar pentru evrei, Holocaust. Primele trei lumânări au ci şi pentru toate ţările de unde Aspect de la ceremonia proveneau aceşti evrei. comemorativă de la Zalău Manifestările de comemora- re şi conferinţa internaţională La 30 ianuarie a.c., la Zalău a avut Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului „ULTIMELE VOCI – Mărturii loc a cincea ediţie a unei manifestări Sălaj şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca. din infernul lagărelor naziste” de amploare dedicate comemorării În acelaşi timp, s-a desfăşurat confe- s-au desfăşurat, începând cu celor ucişi în lagărele de exterminare rinţa „ULTIMELE VOCI – Mărturii din ora 15, în sala de spectacole a naziste, a celor deportaţi la Auschwitz infernul lagărelor naziste”. Casei de Cultură a Sindicatelor din regiunea Zalăului şi din întreg Ar- La comemorare au luat parte circa din Zalău, unde au fost prezenţi dealul de Nord, aflat atunci sub stă- 600 de persoane din România şi din peste 600 de participanţi, prin- pânire maghiară. Evenimentul, unul străinătate. Astfel, cinci state au fost tre care membri ai comunităţi- dintre cele mai mari de acest gen, a reprezentate la nivel de ambasade: lor evreieşti din Oradea, Cluj, Sighet, fost aprinse de către supravieţuitorii fost organizat de Comunitatea Evrei- din partea Germaniei, a fost de faţă Dej, Satu Mare, Baia Mare, Târgu prezenţi: Judith Mureşan, din Cluj-Na- ambasadorul Cord Meier-Klodt, Mureş şi Timişoara. După Ierusalim şi poca, Stern Andrei, din Arad, şi Zoltan din partea Republicii Belarus – Auschwitz, a fost manifestarea cu cel Blum, din Oradea, de reprezentanţii ambasadorul Andrei Grinkevich, mai numeros public, au afirmat orga- Israelului, Germaniei, Rusiei, Bela- din partea Israelului – ambasa- nizatorii. rusului şi Ungariei, de ÎPS Andrei dorul David Saranga, din partea Artista Alexandrina Chelu (Ora- Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Mara- Federaţiei Ruse – Igor Iniuşkin, dea) a intonat imnurile României şi mureşului şi Sălajului, de prof. Maria ministru consilier, şi din partea Israelului. Pop, inspector şcolar general din ca- Ungariei – consulul Lajos Mille. În cuvântul său de salut, Dan Has, drul Inspectoratului Şcolar Judeţean A participat o delegaţie repre- preşedintele Comunităţii Evreilor din Sălaj, şi de un elev de la Colegiul Teh- zentativă a FCER, respectiv Zalău, a vorbit despre semnificaţia nic „Alexandru Papiu Ilarian”, din Za- director Robert Schorr şi prim- zilei de 27 ianuarie, despre tragedia lău. La acest eveniment au participat rabinul Rafael Shaffer, rabinul evreilor deportaţi şi morţi în lagărele numeroşi elevi. lor din Zalău (preşedinte Dan Has) şi Braşovului şi Timişoarei, Zvika Kfir, de exterminare şi a subliniat necesita- În memoria celor un million şi ju- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din rabinul Paneth, din Israel, prof. univ. tea păstrării memoriei Holocaustului. mătate de copii evrei ucişi în Holo- România (preşedinte Aurel Vainer), dr. Lucian Nastasă-Kovács, directorul „Datoria noastră este să transmitem şi caust, copii din cadrul Comunităţii împreună cu Inspectoratul Şcolar Ju- Muzeului de Artă din Cluj, prefectul să arătăm întregii lumi marea trage- Evreilor Zalău (Hannah şi David Has, deţean Sălaj, Primăria Zalău, Cole- judeţului Sălaj, Virgil Ţurcaş, şi alţi die prin care a trecut poporul evreu. Raluca şi Iris Roşu) au aprins câte o giul Tehnic „Alexandru Papiu Ilarian”, demnitari. Azi suntem toţi împreună, cu un sin- lumânare, iar Hannah Has a rostit o rugăciune în ebraică pentru acei co- pii omorâţi în lagărele naziste. Prim- rabinul FCER, Rafael Shaffer, rabinul Victimele Holocaustului comemorate Braşovului şi Timişoarei, Zvika Kfir, rabinul Isaak Michel Paneth din Israel la Muzeul Municipiului Bucureşti şi Dan Has au rostit rugăciunile fune- Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti a organizat că antisemitismul continuă să fie un mare pericol, iar acest rare El Male Rahamim şi Kadiş. un eveniment la Muzeul Municipiului Bucureşti pentru a fenomen trebuie blocat din toate părţile, iar istoria trebuie Preşedintele Dan marca împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de cunoscută pentru a nu o repeta. Să păstrăm o amintire Has la ceremonia la Auschwitz. pentru cei căzuţi, iar Dumnezeu să vegheze ca nicicând şi de aprindere Directorul JCC Bucureşti, Adrian Gueron, le-a mulţu- niciunde să nu se mai întâmple aşa ceva.” a lumânărilor mit cantorului Emanuel Pusztai şi Deliei Marc, care au Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, ing. deschis evenimentul cu un moment muzical şi o poezie Paul Schwartz, a vorbit despre particularităţile Holocaus- de Geo Bogza. „E bine să ne amintim istoria atunci când tului din România şi ale lagărului de la Auschwitz: „De ce suntem la Muzeul Municipiului Bucureşti. Istoria pe care este foarte important să ne amintim de Holocaust. Acesta ne-o amintim astăzi este una tragică. Sunt 75 de ani de a apărut pe fondul crizei mondiale de după Primul Război la eliberarea lagărului de la Auschwitz. Consider că atunci Mondial şi pe fondul crizei economice. S-au căutat ţapi când antisemitismul apare într-o societate, nu este doar ispăşitori, iar întotdeauna străinul este ţap ispăşitor. problema evreilor, ci este problema întregii societăţi. E im- Spre Auschwitz, deportările din Transilvania de Nord portant că ne aflăm aici şi mulţumesc conducerii muzeului au început în mai 1944. Este de neînchipuit ce era în acel În cadrul conferinţei internaţionale, pentru găzduire”, a spus Adrian Gueron. lagăr de exterminare. Fumul şi cenuşa umană care plu- moderate de prof dr. Lucian Nastasă- Prezent la eveniment, preşedintele FCER, dr. Aurel teau deasupra întregii zone, urletele şi gemetele care se Kovács şi de drd. Cristina Has (Za- Vai­ner, a făcut un scurt istoric a ceea ce a însemnat Holo- auzeau acolo nu le va putea reproduce nimeni, niciodată, lău), cei trei supravieţuitori, în vârstă caustul din România: „Vă mulţumesc pentru participarea în nici un film şi în nici o carte”. de 85-90 de ani, Judith Mureşan, Zol- la acest eveniment care-i comemorează aici, în centrul „În cadrul evenimentului de astăzi, aşa cum facem de tan Blum şi Stern Andrei, au prezentat Bucureştiului, pe cei care au pierit în Holocaust. În Româ- obicei la JCC, ne gândim la trecut, dar păstrăm o notă mărturii cutremurătoare. Semnificaţia nia din anii războiului erau alte graniţe. Pentru fiecare, în de optimism, gândindu-ne la viitor”, a spus Adrian Gue- zilei de 27 ianuarie, imaginile cumplite funcţie de regiunile istorice în care au locuit, Holocaustul ron, care a prezentat momentul artistic susţinut de Maia ale Holocaustului şi ale lagărelor mor- a fost altfel. Noi, cei din Vechiul Regat, am avut marea Morgenstern şi Andrei Miercure, acompaniaţi de Orches- ţii şi mai ales datoria tuturor de a nu şansă că lagărul care era destinat pentru exterminarea tra Teatrului Evreiesc de Stat: un fragment din spectacolul lăsa pradă uitării aceste fapte abomi- noastră nu a mai fost finalizat. Luminile ghetoului, regizat de Andrei Munteanu. nabile, necesitatea de a lupta împo- În România a fost o politică antievreiască continuă, pe Cantorul Emanuel Pusztai şi Dan Schlanger au rostit o triva reînvierii antisemitismului au fost fondul unei mişcări legionare, care a condus la pierderea binecuvântare pentru sufletele celor care au pierit în Holo­ evocate de E.S. David Saranga, E.S. unei părţi din populaţia evreiască de aici. Holocaustul este caust. Cord Meier-Klodt, E.S. Andrei Grinke- o pagină extrem de întunecată pentru evreii din România, În final, cei prezenţi au urmărit proiecţia filmului docu- vich, Igor Iniuşkin, ÎPS Andrei Andrei- dar şi pentru populaţia românească din ţară. mentar „Itinerarii evreieşti în România”, prezentat de Dan cuţ, prof. Maria Pop, Kovács Zoltan, La Ierusalim a avut loc zilele acestea un mare forum Schlanger şi Felicia Waldman. director de Cabinet în Ministerul Edu- dedicat comemorării Holocaustului, la care au participat caţiei şi Cercetării. aproape 50 de şefi de stat şi de guvern. Acolo s-a subliniat GEORGE GÎLEA ALEXANDRA COSTEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 9

75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz La Şimleu Silvaniei au fost aprinse lumânările neuitării şi speranţei ei umane. Deci, dragi Mondial, despre necesitatea păstră- Alături de cele şase lumânări, care tineri, mesajul meu rii memoriei victimelor Holocaustului, ardeau în memoria celor şase milioa- este să luptaţi pentru precum şi a polonezilor care au pierit ne de evrei pieriţi în Holocaust, a fost democraţie, să menţi- încercând să salveze evrei. În incinta aşezată şi cea de a şaptea. Lumâna- neţi «cu ghearele şi cu Muzeului Memorial al Holocaustului a rea Speranţei a fost aprinsă de soţii dinţii» democraţia”. fost deschisă o expoziţie despre fami- Judy şi Alex Hecht, din New York. Alex Doctorul Herman lia Ulma, care a salvat evrei în timpul Hecht, originar din Nuşfalău, este pre- Berkovits, consul ono- Holocaustului, plătind cu viaţa acest şedintele fondator al Muzeului Memo- rific al României la Ie- gest de omenie. În martie 1944 poliţiş- rial al Holocaustului din Transilvania rusalim şi medic per- tii germani de ocupaţie i-au executat de Nord, sprijinitorul material şi moral Vasile Nussbaum (stg.) sonal al premierului pe soţii Józef şi Wiktoria, pe cei şase al tuturor activităţilor acestei instituţii, şi Daniel Stejerean Netanyahu, a aprins copii ai lor, cu vârste cuprinse între 4 care a împlinit 15 ani de existenţă. o lumânare a memo- şi 12 ani, precum şi pe cei opt evrei După cum a arătat Daniel Steje- În septembrie 2005, la Şimleu Sil- riei şi a vorbit în nu- pe care-i ascundeau în casa lor din rean, directorul Muzeului Memorial vaniei se înfiinţa Muzeul Memorial mele generaţiei a doua, formată din Markowa. Familia Ulma, distinsă cu al Holocaustului din Transilvania de al Holocaustului din Transilvania de descendenţii supravieţuitorilor Holo- titlul de Drept între Popoare, este şi în Nord, educaţia tinerei generaţii, pre- Nord. În luna noiembrie a aceluiaşi caustului. Ambii părinţi ai doctorului curs de beatificare. darea istoriei Holocaustului în şcoli an, Adunarea Generală a Naţiunilor Berkovits, originar din Târgu Lăpuş, Andrei M. Grinkevici, ambasado- este un obiectiv prioritar pentru care, Unite instituia ziua de 27 ianuarie, au trecut prin infernul lagărelor şi ba- rul Republicii Belarus, a aprins o lu- de-a lungul anilor, a organizat con- data eliberării lagărului de extermina- talioanelor de muncă forţată, motiv mânare a neuitării şi a vorbit despre cursuri şcolare, tabere şi cursuri pen- re de la Auschwitz, drept Zi Interna- pentru care face tot posibilul să fie cei peste 800.000 de evrei din ţara tru cadrele didactice. Cel mai recent ţională de Comemorare a Victimelor prezent la evenimentele comemora- sa, pieriţi în Holocaust, dar şi despre proiect, Eternal Echoes – realizat în Holocaustului. Nu ştiu dacă această tive. Printre altele, doctorul Herman tributul greu de vieţi plătit de poporul colaborare cu Suedia, Ungaria, Ger- coincidenţă a jucat vreun rol, dar, de Berkovits a arătat că, din fericire, în din Belarus în timpul celui de al Doi- mania, Lituania şi Polonia, finanţat cu mai bine de un deceniu, Muzeul Me- prezent există Israelul, statul evreu cu fonduri europene – este adre- morial al Holocaustului din Transilva- o economie prosperă şi o armată pu- sat profesorilor şi elevilor care nia de Nord marchează an de an Ziua ternică, având alături multe state de- studiază istoria Holocaustului. Internaţională de Comemorare a Vic- mocratice importante, ceea ce consti- De-a lungul celor 15 ani de timelor Holocaustului. Am participat la tuie o chezăşie pentru ca o catastrofă existenţă, Muzeul Memorial al majoritatea acestor evenimente şi pot de dimensiunea Holocaustului să nu Holocaustului din Transilvania mărturisi că fiecare ediţie a adus ceva se mai producă. de Nord s-a bucurat de susţi- inedit, antrenând tot mai multă lume Au aprins lumânări şi au rostit cu- nerea materială permanentă şi din ţară şi de peste hotare în acţiunea vântări ministrul Transporturilor, Luci- generoasă a Primăriei şi cola- de comemorare. Am întâlnit la Şim- an Bode, fiu al meleagurilor sălăjene, borarea fructuoasă cu institu- leu Silvaniei supravieţuitori ai Holo- Virgil Marcel Ţurcaş, prefectul de Să- Familia Judy ţiile de învăţământ din Şimleu caustului din România, Statele Unite laj, şi Mitru Leşe, primarul din Târgu şi Alex. Hecht Silvaniei, devenind o instituţie ale Americii şi Israel, un Drept al Po- Lăpuş, subliniind cu toţii importanţa emblematică pentru oraşul din poarelor originar din Şimleu Silvaniei, memoriei Holocaustului şi educaţiei lea Război Mondial. Înaltul diplomat a inima Sălajului. elevi şi profesori atât din localitate, tinerei generaţii pentru ca o astfel de amintit şi faptul că mai multe perso- Activitatea rodnică a acestei insti- cât şi oaspeţi de la Liceul Brenner din tragedie să nu se mai repete. nalităţi israeliene şi evreieşti (printre tuţii a fost recompensată de Preşedin- oraşul Petach Tikva, din Israel, diplo- Septimiu Cătălin Ţurcaş, primarul care Golda Meir, Shimon Peres, Marc ţia României prin conferirea Ordinului maţi de nivel înalt din Israel, Polonia, municipiului Şimleu Silvaniei, a spriji- Chagall şi Isaac Asimov) au fost ori- „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. Rusia şi Ungaria. nit de la început activitatea Muzeului ginari din spaţiul geografic belarus. Înalta distincţie a fost înmânată con- Şi în acest an, la împlinirea a 75 Memorial al Holocaustului din Tran- Ambasadorul a amintit de acţiunea ducerii muzeului de către preşedinte- de ani de la eliberarea lagărului de silvania de Nord, cultivarea memoriei de salvare a evreilor din ghetoul de la le Klaus Iohannis, la Cotroceni, în 27 exterminare de la Auschwitz, eveni- evreilor din acest oraş sălăjean şi a Novogrudok, condusă de membri ai ianuarie 2020, cu prilejul ceremoniei mentul organizat în colaborare cu pri- relaţiilor cu Israelul, care s-au con- familiei Kushner, înaintaşi ai lui Jared de Ziua Internaţională a Comemorării măria municipiului Şimleu Silvaniei şi cretizat prin înfrăţirea dintre oraşele Kushner, ginerele actualului preşedin- Victimelor Holocaustului. cu sprijinul Ministerului Transporturilor Şimleu Silvaniei şi Petach Tikva, din- te al SUA. ANDREA GHIŢĂ a adunat un public numeros şi invitaţi tre Colegiul Simion Bărnuţiu şi Liceul de marcă din ţară şi de peste hotare. Brenner. Domnia sa a evocat impor- Rugăciunile înălţate de prim-rabi- tanţa evreimii în istoria oraşului Şim- Victimele Holocaustului nul Rafael Shaffer şi membrii Comu- leu Silvaniei, precum şi semnificaţia nităţii Evreilor din Zalău şi cântecele relaţiilor strânse dintre tinerii din Şim- comemorate la Ambasada de ghetou, interpretate de formaţia de leu şi cei din Israel, soldată cu vizite muzică klezmer Mazel Tov din Cluj, anuale reciproce. au răsunat sub bolţile fostei sinagogi La 27 ianuarie 1945, Armata Roşie României din Londra din Şimleu Silvaniei, singurul lăcaş de elibera lagărul de exterminare de la Cu prilejul Zilei Internaţionale de Co- cult rămas în picioare în judeţul Sălaj. Auschwitz. Igor Iniuşkin, ministru con- memorare a Victimelor Holo­caustului, Au fost evocaţi martirii Holocaustului, silier la Ambasada Rusiei în România, marcată la 27 ianuarie, Ambasada Ro- printre care şi cei aproape 2000 de reprezentant al Rusiei la evenimentul mâniei în Regatul Unit al Marii Britanii evrei deportaţi din Şimleu Silvaniei, comemorativ de la Şimleu Silvaniei, şi Irlandei de Nord a prezentat expozi- care odinioară contribuiseră semnifi- a aprins o lumânare în memoria vic- ţia „Remember to remember”, care a cativ la urbanizarea şi prosperitatea timelor Holocaustului, precizând că cuprins fotografii şi documente cutre- acestui oraş. aproape jumătate dintre acestea erau murătoare despre Holocaust, adunate evrei din Uniunea cu sprijinul Arhivelor Diplomatice ale Sovietică ocupată de Ministerului Afacerilor Externe, arhivei nazişti. Înaltul diplo- foto a Agenţiei Naţionale de Presă Age- mat rus a subliniat rpres şi Proiectului „Elefant” de reconstruire a unei case memoriale dedicate importanţa respectării trecutului evreiesc din Vişeul de Sus, informează Agerpres, pe baza relatărilor adevărului istoric şi a ambasadorului Dan Mihalache pe pagina lui de Facebook. marcat semnificaţia Invitaţi speciali la eveniment au fost ambasadorul Statului Israel în Regatul prezenţei preşedin- Unit, Mark Regev, Alan Miller, preşedintele B’nai B’rith UK, reprezentanţi ai telui Vladimir Putin la comunităţii evreieşti din Regatul Unit, prieteni şi membri ai corpului diplomatic recentele evenimen- acreditat la Londra. tele comemorative de Acest eveniment nu s-a limitat numai să releve importanţa de a aduce un Primarul Septimiu Ţurcaş la Ierusalim. omagiu memoriei celor peste şase milioane de victime ale Holocaustului, ci a vorbind participanţilor Şimleu Silvaniei fost şi un prilej de a reafirma angajamentul României de a continua sprijinul este localitatea de constant pentru combaterea antisemitismului, discriminării, negării Holocaus- Prima lumânare din sfeşnicul me- baştină a principelui Ştefan Báthory, tului şi a oricărei forme de violenţă, a explicat diplomatul. moriei a fost aprinsă de Vasile Nuss- rege al Ungariei şi Poloniei, fapt care „Au fost alocuţiuni încărcate de emoţie şi ţin să remarc sublinierea de către baum, supravieţuitor al lagărelor de a stat la baza strângerii relaţiilor de ambasadorul Israelului a faptului că aproape 70 de români au primit titlul de exterminare de la Auschwitz şi Buche- prietenie cu Polonia. De curând s-a Drept între Popoare, acordat de Statul Israel, prin Institutul Yad Vashem, celor nwald, care a transmis un mesaj scurt semnat actul de înfrăţire cu oraşul Cz- care, riscându-şi viaţa, familia şi averea, au adăpostit şi salvat evrei în perioa- şi esenţial tinerilor prezenţi în număr chów. Prezent la festivităţi, colonelul da celui de-al Doilea Război Mondial. La rândul său, preşedintele B’nai B’rith mare la festivitate: „Istoria a arătat că Jerzy Jankowski, ataşatul militar al UK a reliefat rolul unor diplomaţi români, printre care Constantin Karadja, în numai în regimurile totalitariste se pot Poloniei în România, a vorbit despre salvarea vieţilor a numeroşi evrei, victime ale prigoanei desfăşurate de nazişti, întâmpla tragedii precum Holocaustul suferinţele îndurate de poporul său asumându-şi riscuri foarte mari legate de libertate, familie, profesie’’, a arătat şi alte abuzuri tragice asupra condiţi- în timpul celui de-al Doilea Război ambasadorul român. (E.G.) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

75 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz Momente emoţionante şi declaraţii ale liderilor politici Liliana Segre ovaţionată La ceremoniile din cadrul Parlamentului Euro- Antonio Guterres, secretar general al ONU, preşe- pean au mai luat cuvântul David Sassoli, preşedin- dintele celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale la Parlamentul European tele PE, precum şi preşedinta Comisiei Europene, a ONU, reprezentanţii permanenţi ai Germaniei, Is- Senatoarea italiană pe viaţă, Liliana Segre, a Ursula von der Leyen. Ambii au reiterat angajamen- raelului, Rusiei şi SUA, Dan Pavel Boghi, consilier fost ovaţionată în picioare de parlamentarii euro- tul Europei de a păstra memoria Holocaustului. în problema romilor. peni, după discursul pe care l-a ţinut la ceremoniile În cuvântul său, secretarul general al ONU, An- organizate de Parlamentul European cu ocazia Zilei Mark Rutte cere scuze tonio Guterres, a subliniat necesitatea solidarităţii Internaţionale a Holocaustului. pentru a stopa creşterea periculoasă globală a an- Supravieţuitoare a lagărului de exterminare de la pentru rolul ţării sale în Holocaust tisemitismului. „Există o criză globală a urii antise- Auschwitz, cuvântarea ei i-a emoţionat până la la- Mark Rutte, prim-ministrul Olandei, şi-a cerut mite, un flux constant de atacuri împotriva evreilor, crimi pe cei prezenţi. Ea şi-a împărtăşit experienţele scuze pentru rolul ţării sale în timpul Holocaustului a instituţiilor şi proprietăţilor lor. Astăzi este nevoie dramatice prin care a trecut ca fată tânără. Depor- şi pasivitatea faţă de persecuţia evreilor. Rutte este mai mult ca oricând de solidaritatea noastră în faţa tată în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, primul şef de guvern olandez care face acest gest, urii, în condiţiile intensificării atacurilor antisemite în Segre a profitat de acest prilej pentru a lansa un a informat agenţia Reuters. lume, inclusiv aici, la New York”, a spus vorbitorul. apel la combaterea rasismului şi antisemitismului. „Cu ultimii supravieţuitori printre noi, îmi cer scu- El a precizat că la New York crimele antisemite pro- Născută în 1930, la Milano, într-o familie evre- ze în numele Guvernului pentru acţiunile oficialilor vocate de ură au crescut cu 21% în 2019, în Marea iască, Segre a fost deportată la vârsta de 13 ani. din acea vreme. Fac asta deşi îmi dau seama că nu Britanie cu 16%, iar în Franţa cu 74%. „Combaterea În ultimii 30 de ani, a fost una dintre personalităţile există cuvinte pentru a descrie ceva atât de mon- prejudecăţilor impune o conducere la toate niveluri- care s-au implicat în dezvăluirea crimelor comise în struos şi îngrozitor ca Holocaustul”, a declarat pre- le care să realizeze o coeziune socială şi să ajungă lagăre şi a vorbit în mii de şcoli şi în diferite alte mierul la Amsterdam, la comemorarea celor 75 de la rădăcinile urii şi toţi membrii societăţii trebuie să organizaţii din Italia. Pe 28 ianuarie 2018 a fost nu- ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la contribuie în spiritul respectului reciproc”, a declarat mită senator pe viaţă de către preşedintele Italiei, Auschwitz. secretarul general al ONU. Sergio Mattarela. Guvernele olandeze precedente au prezentat Au mai vorbit judecătorul Theodor Meron şi doi Segre nu a fost eliberată la Auschwitz­ deoare- scuze pentru modul în care au fost trataţi evreii care supravieţuitori, Shraga Milstein şi Irene Shashar. ce a fost obligată să meargă în ceea ce s-a numit au supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial la Rabinul Arthur Schneier a rostit Kadiş-ul şi cantorul „Marşul morţii”. Se găsea într-o condiţie fizică şi întoarcerea acasă din lagărele de concentrare, dar Shulem Lemmer – rugăciunile memoriale. emoţională atroce şi nici ea nu-şi dă seama cum au evitat să condamne rolul ţării în persecuţia evre- Tot în ziua de 27 ianuarie a avut loc în holul ONU de a reuşit să străbată drumul care a dus-o într- ilor şi a altor minorităţi în timpul ocupaţiei germane. vernisajul expoziţiei de fotografii „A vedea Aus- un alt lagăr din Germania. „Dorinţa de viaţă a fost „Prea mulţi oameni din instituţiile guvernamen- chwitz-ul”. Crimele înfăptuite de nazişti sunt ilustra- extraordinară, nu am vrut să murim, eram într-un tale din acea vreme au executat ordinele germane, te de fotografiile făcute chiar de făptuitori. mod incredibil ataşaţi de viaţă... Puneam un picior fără să-şi dea seama de consecinţele acţiunilor lor Misiunea permanentă a Turciei a găzduit un con- după altul şi continuam să mergem. Eram tineri, dar pentru cei implicaţi”, a spus Rutte. cert al pianistei turce Renan Koen, care a interpre- păream bătrâni şi, după cum arătam, era imposibil Aproximativ 102.000 din cei 6.000.000 de evrei tat din creaţiile unor compozitori internaţi în lagărele să se spună dacă eram copii, bărbaţi sau femei”, a ucişi în Holocaust erau de origine olandeză. de concentrare. povestit ea. B’nai B’rith International şi Misiunea Permanen- Segre a arătat că aceste acţiuni nu erau perpe- Ceremonii la ONU de Ziua Internaţională tă a Filipinelor au organizat o dezbatere cu tema tuate numai de germani ci şi de aliaţii lor din Europa. „Un port sigur. Refugiaţi evrei în Filipine”, în cadrul Adesea, cei care i-au trădat, i-au vândut şi i-au per- de Comemorare a Holocaustului politicii „porţilor deschise” din 1938, lansate de pre- secutat pe evrei „erau vecinii noştri”. Antisemitismul Gazda ceremoniei de comemorare a 75 de ani şedintele Manuel L. Quezon. şi rasismul, a remarcat ea, au existat întotdeauna, de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau a fost dar sunt momente politice când pare că devine mai Melissa Fleming, subsecretar general al ONU în Grupaj realizat de acceptabil să exprimi aceste sentimente şi atitudini. probleme de comunicare globală. Au fost de faţă EVA GALAMBOS O delegaţie de clerici musulmani, în vizită la Auschwitz O delegaţie de înalţi clerici musul- islamică este o datorie sacră şi o de- mani, însoţiţi de lideri ai AJC (Comi- osebită onoare. Crimele inimaginabile tetul Evreiesc American), au efectuat cărora le-am fost martori azi sunt cu o vizită la Auschwitz cu câteva zile adevărat crime împotriva umanităţii. înainte de 27 ianuarie, când se mar- Adică, o violare a noastră, a tuturor, chează ziua eliberării lagărului. Po- un afront faţă de toţi copiii lui Dumne- trivit organizatorilor, a fost delegaţia zeu”, a declarat Al-lssa. de conducători musulmani la cel mai Într-o declaraţie despre semnifi- înalt nivel care a vizitat vreodată un caţia vizitei, David Harris a subliniat: lagăr german, a relatat Associated „Mulţi dintre delegaţi şi-au asumat Ceremonie comemorativă la Erevan Press. Delegaţia a fost condusă de riscuri să vină aici, alături de noi. Dar Mohammad bin Abdulkarim Al-Issa, este doar începutul: angajamentul secretarul general al Ligii Musulmane nostru cu lumea musulmană se va Comemorarea Victimelor Mondiale (LMM), şi de David Harris, întări şi se va dezvolta, pe baza Me- preşedintele AJC. morandumului de Înţelegere, semnat Delegaţia musulmană era forma- de AJC şi LMM în urmă cu câteva Holocaustului la Erevan tă din 62 de persoane, între care 25 luni. Calea pe care urmează să păşim După cum anunţă agenţia Armen- drept Zi Internaţională de Comemora- de lideri religioşi proeminenţi din 28 nu este uşoară. Dar pe locul care a press, la 24 ianuarie, reprezentanţi re a Holocaustului, are două obiective: de ţări. Un moment emoţionant a fost fost martorul inumanităţii în ipostaza ai Comunităţii evreieşti din Armenia, onorarea memoriei victimelor inocen- rugăciunea membrilor delegaţiei, care ei cea mai rea, am văzut umanitatea condusă de Rima Varjapetyan, s-au te şi educarea publicului cu scopul de au atins cu fruntea pământul lagărului în ipostaza ei cea mai bună. Şi poate, adunat la Erevan, în faţa Monumen- a preveni eventuale genocide.” Vorbi- Birkenau. Din delegaţia americană au cine ştie, începem să scriem un nou tului victimelor Holocaustului şi al ma- torul a mai spus că Muzeul pe care făcut parte şi copii ai unor supravieţui- capitol în relaţile dintre musulmani şi sacrării armenilor, pentru a aduce un îl conduce celebrează pentru prima tori ai Holocaustului. „Să fii aici printre evrei”, a afirmat preşedintele AJC. omagiu victimelor Holocaustului. dată, de la 24 la 31 ianuarie, o săptă- copiii supravieţuitorilor Holocaustului Un lucru mai puţin cunoscut: în la- La eveniment au participat Haru- mână de comemorare a Holocaustu- şi membri ai comunităţilor evreiască şi gărul de la Auschwitz-Birkenau au fost tyun Marutyan, director al Fundaţiei lui, consacrată celei de-a 75-a aniver- şi deţinuţi mu- „Muzeul-Institut al Genocidului Arme- sări a eliberării din lagăr a deţinuţilor sulmani, căro- nilor”, precum şi prof. general-locote- de la Auschwitz-Birkenau, la sfârşitul ra li s-a tatuat, nent Hayk Kotanjyan, şef al Forumu- celui de-al Doilea Război Mondial. ca şi evreilor, lui armeano-evreiesc, ambasadorul Vorbitorul a mai menţionat că „Săp- un număr şi Franţei, Jonathan Lacôte, reprezen- tămâna memoriei Holocaustului lan- au fost execu- tanţi ai unor minorităţi naţionale care sează o nouă tradiţie – acest muzeu taţi în camere- trăiesc în Republica Armenia şi diferi- va organiza asemenea evenimente le de gazare. te personalităţi. consacrate genocidului diferitelor na- M a j o r i t a t e a Rima Varjapetyan a pronunţat dis- ţiuni de-a lungul întregului an. Vreau erau prizonieri cursul inaugural, iar Harutyun Maru- să organizăm zile sau săptămâni de de război so- tyan a sublinat: „Astăzi, 27 ianuarie, comemorare pentru minorităţi naţi- vietici din sta- lumea întreagă condamnă genocidul onale care trăiesc în Armenia, care tele musulma- evreilor. Hotărârea Naţiunilor Unite au împărtăşit aceeaşi soartă amară Delegaţia de clerici musulmani vizitând Auschwitz ne ale URSS. din 2005, de a marca ziua eliberării a genocidului, avându-i în vedere pe împreună cu preşedintele AJC, David Harris (centru) (E.G.) din lagărul de la Auschwitz-Birkenau asirieni, greci, zezidi.” (M.K.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 11

75 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz Zilele filmului „Memoria Holocaustului” la Bucureşti tic, deoarece a fost o tragedie umană, ropene se încearcă denaturarea eve- Ambasadorul Germaniei, E. S. Cord iar transformarea lui în gâlceavă poli- nimentelor celui de-al Doilea Război Meier-Klodt, a opinat că necesitatea tică jigneşte memoria victimelor. Ro- Mondial, prin „împărţirea răspunderii” de a vorbi despre ororile Holocaus- mânia, a spus vorbitorul, prin Rapor- în mod egal între Germania şi Rusia. tului a recăpătat relevanţă pe fondul tul „Wiesel” şi-a asumat istoria Holo­ Astfel de acuzaţii profanează memoria înmulţirii tendinţelor xenofobe, anti- caustului. El i-a mulţumit directorului victimelor Holocaustului şi a celor mor- semite, de extremă dreapta în multe Muzeului Ţăranului Român, Virgil Ni- ţi în URSS, militari şi civili deopotrivă. state europene, inclusiv în Germania. ţulescu, pentru participarea instituţiei Valeri Kuzmin a vorbit şi despre eveni- Ambasadorul a subliniat că mani- la acest eveniment. mentul de la Ierusalim de comemorare festările de extremă dreapta trebuie E.S. Valeri Kuzmin, ambasadorul a victimelor Holocaustului, unde Vladi- gestionate imediat ce apar, pentru Alice Herz Sommer, pianista de la Auschwitz Federaţiei Ruse, a vorbit despre sem- mir Putin a fost unul dintre invitaţii de a împiedica repetarea unor acte de Institutul pentru Studierea Holo- nificaţia acestei zile, menţionând că onoare, şi a amintit propunerea preşe- cruzime împotriva umanităţii, ase- caustului din România „Elie Wiesel” Armata Roşie a fost cea care a eliberat dintelui rus de a organiza o reuniune mănătoare celor din timpul regimului a organizat, pe 24 ianuarie a.c., la lagărul de la Auschwitz. Holo­caustul a a celor patru ţări participante la coali- nazist. Muzeul Ţăranului Român, un festival fost o consecinţă a politicii Germaniei ţia antihitleristă, plus China, membri „Ca reprezentant al generaţiei de filme având ca temă Holocaustul. naziste, de aceea trebuie să fim atenţi ai Consiliului de Securitate, pentru a mele, am avut mereu un reper-cheie: Prin acest demers, Institutul a dorit să când vedem că în Germania renaşte marca 75 de ani de la crearea ONU şi EVA GALAMBOS marcheze Ziua Internaţională de Co- neonazismul. Se constată astăzi un fe- a dezbate problemele cu care se con- CLAUDIA BOSOI memorare a Victimelor Holocaustului, nomen paradoxal. În cadrul istoriei eu- fruntă lumea azi. (Continuare în pag. 30) 27 ianuarie. În faţa unei săli pline, în prezenţa ambasadorilor sau a reprezentanţilor Ziua Internaţională a Holocaustului la ICR Bucureşti diplomatici ai Germaniei, Rusiei, Marii Institutul Cultural Român din Bu- a antisemitismului, pentru o lume a el Pusztai a rostit rugăciunea El Male Britanii, Israelului şi Statelor Unite, a cureşti a marcat Ziua Internaţională păcii şi a înţelegerii”. Au fost expuse Rahamim, Mirel Taloş, vicepreşedin- unor oficialităţi din MAE, a preşedin- de Comemorare a Victimelor Holo- tablouri realizate de elevii care au par- tele ICR şi director al ICR Bucureşti, telui CEB, Paul Schwartz, a unor re- caustului printr-un program de eve- ticipat la tabăra de pictură organizată a menţionat că este al doilea an când prezentanţi ai comunităţii rome şi unui nimente culturale. La eveniment au de Fundaţia Filderman, unde aceştia Institutul marchează ziua de 27 ianu- numeros public, Alexandru Florian, participat conducerea ICR, preşedin- au aflat date despre istoria Holocaus- arie nu numai la Bucureşti, ci şi la Tel directorul general al INSHR, şi-a ex- tele FCER, reprezentanţi ai corpului tului în România şi în lume. Aceste cu- Aviv, Stockholm şi Veneţia. El a subli- primat satisfacţia faţă de interesul bu- diplomatic, ai unor instituţii culturale, noştinţe şi informaţii, trecute prin filtrul niat necesitatea de a evoca an de an cureştenilor pentru acest eveniment şi membri ai comunităţii rome şi un nu- creativ al tinerilor, au fost reflectate în victimele Holocaustului şi a apelat la a enumerat peliculele care urmează meros public. picturile din expoziţie. vigilenţă în ceea ce priveşte manifes- să fie prezentate, filme artistice, docu- Programul s-a desfăşurat în sala Evenimentul a fost deschis de Dan tările de antisemitism şi negaţionism. mentare dar şi desene animate, care mare a Institutului unde, cu acest Schlanger, preşedintele „Jewish Film În fiecare an trebuie să amintim ce transmit copiilor informaţii despre Ho- prilej, au fost expuse creaţii din ca- Festival”, unul dintre organizatori, a fost Holocaustul, a spus directorul locaust. Alexandru Florian a subliniat drul expoziţiei de pictură „Tinerii din alături de ICR, FCER, JCC, Fundaţia ICR. că Holocaustul nu trebuie folosit poli- România, împreună împotriva urii şi Filderman. După ce cantorul Emanu- A urmat un moment muzical dedi- cat comemorării victimelor Holocaustu­ lui. Cunoscutul compozitor şi violon- Comemorarea Victimelor Holocaustului celist Şerban Nichifor, alături de Edu- ard Iosif Antal, organistul Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti, violonis- la Institutul Italian de Cultură din Bucureşti ta Corina Bololoi, cantorul Emanuel Andrei Oişteanu: lansarea în italiană a volumului din secolul al XX-lea”, susţinut de Duo Elimo, ai cărui mem- Pusztai (pian) şi Maya Ciosa (voce) bri sunt Giovanni Cardillo (vioară) şi Francesco Buffa (pian). au interpretat cântece evreieşti şi „Imaginea evreului în cultura română” În alocuţiunea sa, E.S. Marco Giungi, ambasadorul Ita- compoziţii de muzică clasică cu temă Pe 27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemorare a liei în România, a subliniat că evenimentul este un me- evreiască. Victimelor Holocaustului, Institutul Italian de Cultură a pro- mento al ideii că „noi, oamenii, suntem capabili de opere După terminarea concertului a luat gramat lansarea ediţiei în limba italiană a volumului „Imagi- extraordinare, cum este muzica, expresia cea mai înaltă a cuvântul Dan Schlanger, care a arătat nea evreului în cultura română”, de Andrei Oişteanu. Car- geniului şi spiritului uman, dar şi de tragedii precum Holo- că trebuie să învăţăm din trecut şi a tea a fost tradusă de Horia Corneliu Cicortaş şi Francesco caustul – fără îndoială, cea mai mare tragedie a secolului atras atenţia asupra pericolului antise- Testa şi a apărut, într-o formă grafică deosebită, la Editura al XX-lea”. În continuare, vorbitorul i-a prezentat pe cei doi mitismului şi urii, pe care trebuie să le Salomone Belforte, din Livorno. artişti ai Duo Elimo; amândoi au studiat la Conservatorul combatem pentru ca să nu asistăm la În cuvântul său, Andrei Oişteanu a salutat prezenţa la Antonio Scontrino din Trapani. Pasionaţi de muzica de ca- o repetare a Holocaustului. În context, lansare a prof. univ. Giovanni Casadio, de la Universitatea meră, în special de repertoriul pentru vioară şi pian, cei doi el a recitat emoţionanta poezie „Steaua din Salerno, specialist în istoria religiilor, şi a vorbit despre au colaborat încă din perioada studenţiei. După mai multe galbenă”, de poetul ieşean Adi Cristi. bunele legături dintre institutul din România şi cel din Italia. proiecte muzicale individuale, în 2009 au fondat Duo Eli- Dan Schlanger i-a salutat pe cei pre- El a subliniat scopul pentru care a scris această carte, care mo, în al cărui repertoriu se regăsesc creaţii din secolul al zenţi, printre care şi pe ing. Iancu Ţu- a fost bine primită de intelectualitatea română din ţară şi din XVIII-lea până în prezent. cărman, supravieţuitor al Holocaustu­ Diaspora, de experţii în istoria antisemitismului, a Holoca- lui, precum şi prezenţa preşedintelui ustului. S-a apreciat mai ales caracterul interdisciplinar al FCER, dr. Aurel Vainer, care a venit la operei. Studiul a avut ecouri pozitive în străinătate, fiind tra- ICR de la Cotroceni, unde preşedintele dus până acum în engleză, franceză, germană, maghiară Iohannis a conferit Federaţiei „Meritul şi acum în italiană. Comparativ cu ediţiile româneşti, fieca- Cultural” în grad de Cavaler. re ediţie tradusă, inclusiv cea italiană, a fost îmbogăţită cu Subliniind semnificaţia zilei de 27 elemente noi. Andrei Oişteanu a menţionat că în carte se ianuarie, când Armata Roşie a elibe- găsesc elemente mai puţin cunoscute din istoria religiilor şi rat lagărul Auschwitz-Birkenau, pre- a explicat cum se formează stereotipurile şi cum se trans- şedintele FCER a relevat că România mit de la imaginaţia populară la cea cultă şi apoi în politică. A. Oişteanu şi versiunea italiană şi română a cărţii sale acordă o atenţie specială evenimen- Traducătorul, Francesco Tesca, a vorbit despre provo- tului şi a mulţumit ICR pentru frumosul carea transpunerii textului în italiană. Profesorul Giovanni Giovanni Cardillo şi Francesco Buffa au interpretat program. Dr. Vainer a arătat că astăzi, Casadio a prezentat un adevărat studiu al problemelor pe lucrări ale eminenţilor compozitori evrei Alberto Gentili la 75 de ani de la încheierea războiu- care le-a ridicat cartea, a analizat-o din punct de vedere psi- (1873-1954), Guido Alberto Fano (1875-1961) şi Vittorio lui şi de la tragedia Holocaustului, po- hologic şi epistemologic şi a ajuns la concluzia că „Imaginea Rieti (1898-1994). Cei doi artişti şi-au propus să contribuie porul evreu a revenit ca număr la cifra evreului” ar trebui introdusă în toate şcolile, ar putea înlocui la recunoaşterea unor compozitori valoroşi a căror activi- de dinainte de război, de 13 milioane, secţiuni din manuale de istorie, geografie şi literatură. Prof. tate a fost îngreunată de regimul fascist al epocii, din moti- dar opt milioane dintre aceştia trăiesc Casadio a făcut aprecieri la adresa autorului, scoţând în evi- ve rasiale. Nici în timpul vieţii lor, nici după moarte, autorii astăzi în Israel. El le-a mulţumit diplo- denţă sinceritatea, echilibrul şi rigoarea intelectuală, calităţi menţionaţi nu au fost cunoscuţi şi apreciaţi aşa cum ar fi maţilor prezenţi la eveniment şi l-a fe- care se regăsesc în lucrare. meritat, de aici dorinţa violonistului Giovanni Cardillo şi a licitat pe Dan Schlanger, organizatorul Volumul a fost prezentat la 29 ianuarie a.c., la Institutul pianistului Francesco Buffa de a participa la redescope- principal al serii. Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, rirea lor. În acest sens, cei doi au lansat, în 2018, CD-ul În ultima parte a programului a fost în cadrul simpozionului „Ziua internaţională a memoriei”. „Note uitate, trei muzicieni evrei în furtuna legilor rasiale”, proiectat filmul documentar „Itinerarii produs de M.C. Harmony, care cuprinde creaţii ale lui Al- evreieşti în România”, realizat de Dan Concert de muzică evreiască berto Gentili, Guido Alberto Fano şi Vittorio Rieti; albumul Schlanger şi dr. Felicia Waldman, un a apărut împreună cu volumul cu acelaşi titlu scris de Edda prim episod al unui ciclu care prezin- În cadrul evenimentelor dedicate Zilei Internaţionale de Fogarollo şi dedicat biografiilor celor trei compozitori, carte tă moştenirea culturală şi religioasă a Comemorare a Victimelor Holocaustului, Institutul Italian de publicată la Editura Sillabe din Livorno. unor comunităţi evreieşti mai puţin cu- Cultură din Bucureşti a organizat, în 29 ianuarie 2020, un EVA GALAMBOS noscute, mai ales din Nordul Moldovei. concert de vioară şi pian intitulat „Compozitori evrei italieni CLAUDIA BOSOI EVA GALAMBOS 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 Preşedintele Aurel Vainer, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Petroşani În zilele de 15 şi 16 ianuarie 2020, membri ai conducerii FCER s-au depla- sat la Deva şi Petroşani, cu prilejul acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Petroşani preşedintelui FCER-CM, dr. Aurel Vainer. Din delegaţie au făcut parte: ec. Ovidiu Bănescu, vicepreşedintele FCER- CM; Robert Schorr, directorul DCAM; ing. Rudy Marcovici, director DAPI; ec. Silvian Horn, vicepreşedintele CEB, director al Dept. de Management Econo- mic; prim-rabinul Rafael Shaffer; cantorul Emanuel Pusztai; Valeriu Medeleţ, şeful Serviciului Financiar al FCER-CM; Andreea Varodin, coordonatoarea Bi- roului Protocol al FCER-CM; dr. Janina Ilie, directorul Fundaţiei W. Filderman; deputatul Silviu Vexler; ing. Jose Iacobescu, preşedintele Forumului B’nai B’rith România; jurnalista Ioana Niţescu; Marius Popescu (CSIER); Laurenţiu Zilberman, operator tehnic; Sandu Câlţia, fotoreporter. Evenimentul a fost sponsorizat de firma „Supercom”, prin Fundaţia Filder- man. A. Vainer (centru) şi conducătorii UPET, N. Pătraşcoiu şi Sorin Mihai Radu Ziua Culturii Naţionale, 15 ianua- Programul artistic al Bucharest tenticitatea valorilor umaniste, sociale fiu al României şi un descendent din rie, a fost celebrată la Sinagoga din Klezmer Band a fost organizat de şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale. poporul ales. În semn de recunoaş- Deva printr-un concert special. A fost managerul trupei, ec. Silvian Horn, Sensul existenţei Domniei Sale este tere pentru realizările sale deosebite, primul eveniment cultural organizat la sub bagheta dirijorului Bogdan Lifşin. lupta pentru valorile omului, pentru pentru o carieră excepţională, Univer- sinagogă, după reinaugurarea din 31 Secvenţele muzicale au fost comple- speranţele şi idealurile lui.” sitatea din Petroşani este onorată să martie 2019, a precizat preşedintele tate de momente teatrale, dintre cele După reliefarea principalelor as- acorde domnului dr. Aurel Vainer titlul CE Deva, Liviu Lăcătuşu, adresând trei soliste (Carmen Hannah Ioviţu, pecte ale portofoliului ştiinţific şi par- de Doctor Honoris Causa. Domnule mulţumiri tuturor celor prezenţi. Arabela Neazi şi Geni Brenda Vexler), cursului profesional ale celui omagiat, dr. Aurel Vainer, vă felicităm pentru în- Au fost intonate imnurile naţionale ultimele două fiind actriţe. vorbitorul a arătat: „Dr. Aurel Vainer altul titlu academic, «doctor în semn ale României şi Statului Israel. În con- crede că oamenii au nevoie de edu- de cinstire», pe care ne onoraţi să-l tinuare, prim-rabinul Rafael Shaffer „Un om al cărţii şi al cetăţii” caţie în toate dimensiunile – intelectu- acceptaţi! Mazal Tov!“ şi cantorul Emanuel Pusztai au rostit ală, morală, socială, civică, spirituală Dr. Aurel Vainer a îmbrăcat roba şi A doua zi, 16 ianuarie 2020, la şi religioasă. Pe scena internaţională toca având însemnele Universităţii din Universitatea din Petroşani (UPET) sunt memorabile contribuţiile şi inter- Petroşani şi a primit de la preşedintele a avut loc ceremonia de acordare a venţiile sale la Forumul Economic de Senatului UPET, Nicolae Pătrăşcoiu, titlului de Doctor Honoris Causa pre- la Krynica, Polonia (2008, 2009), la Diploma prin care i se conferă titlul de şedintelui Aurel Vainer. La eveniment Forumul Economic Europa-Ucraina Doctor Honoris Causa, „în semn de au participat prof. univ. dr. ing. Sorin (Kiev, 2010), la Misiunea de pace a preţuire pentru întreaga sa activitate Mihai Radu, rectorul UPET; conf. univ. Parlamentului European în Orientul didactică şi ştiinţifică, pentru merite dr. ing. Nicolae Pătrăşcoiu, preşedin- Mijlociu (Iordania, Israel, Autoritatea deosebite în dezvoltarea cercetării şti- tele Senatului UPET; generalul magis- Palestiniană, Egipt), prezentarea po- inţifice şi a învăţământului superior”. trat Dan Voinea; dr. Ilie Ionel Ciuclea, ziţiei delegaţiei române la Iniţiativa Rectorul Sorin Mihai Radu i-a înmâ- preşedintele „Supercom”; prof. dr. Central-Europeană – Dimensiunea nat o plachetă simbolică însoţită de o ing. Ioan Gâf-Deac, de la UPET, fost Parlamentară (Belgrad, Muntenegru mostră de cărbune, simbol al profilului Prim-rabinul R. Shaffer ambasador al României în Australia etc.) şi la Reuniunea Mediteraneană, Universităţii petroşenene, dar şi Di- la Sinagoga de la Deva şi Noua Zeelandă; Harald Fratczak, în perioada 2007-2011. ploma aniversară a aceleiaşi instituţii viceconsulul Germaniei la Sibiu; Ilie Deţine un portofoliu ştiinţific impre- de învăţământ superior, „în semn de rugăciunile pentru România şi Israel. Toma, deputat de Hunedoara; Vasilică sionant: cărţi de autor pe teme de co- distinsă apreciere pentru contribuţia Menţionând semnificaţiile sinagogii – Potecă, prefectul judeţului Hunedoa- merţ interior şi marketing, peste 200 la promovarea imaginii Universită- casă de adunare şi de rugăciune, dar ra; Mircea Bobora, preşedintele Con- de studii şi articole pe teme economi- ţii din Petroşani şi pentru activitatea şi lăcaş de învăţătură, prim-rabinul siliului Judeţean Hunedoara; Tiberiu ce în publicaţii româneşti şi străine, 50 umanistă pe care o desfăşoară”. FCER şi-a concentrat discursul pe im- Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului; de proiecte şi studii de marketing în portanţa studiului şi a înţelepciunii în viceprimarul Florin Nicolae, consilieri calitate de autor şi coautor, lucrări de Dr. Aurel Vainer: Am trăit o istorie viaţa fiecărui om: „Cu toţii au datoria locali, cadre didactice şi cercetători ai documentare şi sinteză. Cartea recen- să înveţe; şi bolnavii, şi cei care au UPET. tă a Domniei Sale, intitulată «Market- Impresionat de amploarea şi ele- soţie şi copii. [...] Talmudul ne învaţă Au fost intonate imnurile naţionale ing – de la concepţie, prin cercetare, ganţa evenimentului, dr. Aurel Vainer că trebuie să ajungem singuri la înţe- ale României şi Statului Israel, pre- la acţiune», este o lucrare importantă şi-a exprimat admiraţia şi recunoştin- legere, fără nimic de-a gata.” cum şi „Gaudeamus igitur”. Preşedin- în referinţele de specialitate.” ţa: „Vă mulţumesc tuturor. În ceea ce tele Senatului Universităţii, Nicolae „Dr. Aurel Vainer nicicând nu şi-a mă priveşte, anvergura evenimentului „Cultura română este şi cultura Pătrăşcoiu, a arătat că „acordarea pierdut dragostea faţă de pământul de aici n-am mai întâlnit-o. Aşa că vă titlului de Doctor Honoris Causa al natal. Aspiraţia şi dorinţa de a le fi util mulţumesc tuturor pentru acest lucru. evreilor din România” UPET lui Aurel Vainer exprimă înalta oamenilor au prilejuit devenirea sa ca [...] Din galeria celor prezenţi, ţin să Dr. Aurel Vainer a evocat prezenţa apreciere pe care comunitatea noas- un apreciat specialist în domeniul sti- le mulţumesc în mod deosebit lui Ilie evreilor în cultura română. Dintre cele tră academică o are faţă de proiectele inţei economice, iar mai apoi ca o im- Ciuclea, un mare prieten al meu şi 86 de temple şi sinagogi aflate, în pre- şi valoarea laureatului, probate de-a portantă personalitate care contribuie al comunităţii evreieşti din România; zent, în grija FCER-CM, Sinagoga din lungul unei activităţi prodigioase”. la revigorarea comunităţilor evreieşti profesor şi ambasador Gâf-Deac, Deva aparţine unei comunităţi evre- din România. Dr. Aurel Vainer a reuşit care a stat pe calea pregătirii eveni- ieşti mici. „Sinagoga poate deveni un Laudatio – Dr. Aurel Vainer să se facă remarcat permanent prin mentului; tuturor celor care sunt aici loc de cultură, de viaţă artistică, spiri- caracteristica definitorie a personali- şi, nu mai puţin, oaspeţilor precum ge- tuală deschisă tuturor; oricine vrea să este un ambasador al păcii, tăţii sale: echilibrul. neralul Voinea.” organizeze aici un eveniment de cul- al valorilor universale Dr. Aurel Vainer combate uitarea, Vorbitorul a continuat: „Desigur că tură, artă, muzică o poate face”. Pen- promovează apropierea, păstrarea în laudatio s-au spus foarte multe lu- tru că întâlnirea de la Deva a coincis Personalitatea preşedintelui Aurel vie a amintirilor despre suferinţe. Ca cruri despre mine; eu cred că, în ge- cu Ziua Culturii Naţionale, vorbitorul Vainer a fost prezentată în detaliu de preşedinte al FCER-CM, începând cu neral, asta înseamnă o viaţă de om a trecut în revistă contribuţia evreilor rectorul Sorin Mihai Radu, care a ros- anul 2005, el dă dovadă de înţelepciu- care a împlinit recent 16 ani: 8 şi cu 8 din România la dezvoltarea ţării, în tit laudatio, elaborată împreună cu dr. ne, echilibru, umanism, atitudine de- fac 16. V-am dat un secret: dacă vreţi diferite domenii: pictură (Constantin Ilie Ionel Ciuclea şi prof. dr. ing. Ioan mocratică, transparenţă, deschidere să întineriţi, spuneţi suma celor două Daniel Rosenthal, Barbu Iscovescu, Gâf-Deac: „Într-o lume supusă unor spre cooperare, dinamism, dorinţa de cifre care formează anii dvs. de via- Iosif Iser, Margareta Sterian ş.a.), lite- provocări tot mai mari legate de recu- a realiza proiecte importante pentru ţă! E adevărat, am trăit o istorie, fiind ratură (Isac Peltz, Mihail Sebastian), noaşterea, păstrarea şi promovarea comunitate. născut în 1932. Gândiţi-vă că a fost regie (Andrei Călăraşu, supravieţuitor valorilor fundamentale Pe bună dreptate, o epocă, a fost după criza economică al Trenurilor Morţii de la Iaşi la Călă- ale societăţii umane, ale dr. Aurel Vainer este un celebră care a zdruncinat Europa. Am raşi) etc. ştiinţei, educaţiei şi cul- ambasador al păcii, al crescut bine până la apariţia războiu- Programul muzical deschis de ar- turii, sub stimulii alerţi ai valorilor universale care lui, pe care l-am trăit din plin – nu ca tista Alexandrina Chelu, care a cântat timpului istoric, acorda- trebuie să guverneze în tranşeele militare, dar suferind toa- alături de Florian Chelu Madeva şi Iuli- rea titlului academic de lumea, al cooperării şi te cele bune şi mai ales rele. Am trăit ana Băican Chelu, a fost organizat de Doctor Honoris Causa bunei înţelegeri. Este anii comunismului ca, probabil, mulţi directorul Robert Schorr. Data de 15 dr-ului Aurel Vainer con- unul dintre acei oameni dintre dvs. Şi am trăit şi anii care s-au ianuarie a fost marcată prin muzica- stituie, pentru Universi- care, prin farmec inte- deschis după 1989. Eu cred că, dacă litatea versurilor eminesciene; poezia tatea din Petroşani, un lectual inegalabil, îşi nu exista acel decembrie 1989, noi nu „Mai am un singur dor” a fost cântată moment de mare încăr- pun amprenta asupra ne aflam astăzi aici şi nu asistam la cu sensibilitate de Alexandrina Chelu cătură emoţională, în- unei epoci, a unei etnii, un eveniment în care o universitate nu numai în limba română, ci şi în lim- trucât primim în corpul a unei naţiuni şi chiar a transformată, în timp, dintr-un institut ba ebraică. Pentru pregătirea acestui nostru academic o per- comunităţii globale.“ specializat doar pe minerit, să aibă moment, prim-rabinul Rafael Shaffer sonalitate complexă a Sorin Mihai Radu a mai multe facultăţi, dar şi studenţi de a ajutat-o pe artistă prin traducerea şi lumii contemporane, re- mai spus, în laudatio, că CLAUDIA BOSOI cizelarea versurilor în ebraică. prezentativă pentru au- „dr. Aurel Vainer este un (Continuare în pag. 30) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 13

„Alo, aici e Stroe!” – volumul apărut „De la unu la 90” la Editura Hasefer, prezentat la ICR Tel Aviv Istoria Agenţiei Evreieşti Martin Sala- şi un număr muzical interpretat de N. într-o expoziţie de fotografii mon, directorul Stroe împreună cu soţia sa, la rândul La Terminalul 3 al aeroportului ICR Tel Aviv, său artistă, Rolanda Camin. Ben Gurion a fost inaugurată, pe 6 care a prezen- N. Stroe a fost unul dintre repre- ianuarie a.c., o expoziţie de fotografii tat o scurtă zentanţii de bază ai Teatrului de Re- care ilustrează istoria de 90 de ani biografie a lui vistă din România. Regizor, scriitor, a Agenţiei Evreieşti. Au participat Nacht Stroe. A compozitor, actor de teatru şi film, preşedintele Agenţiei Evreieşti, Isa- urmat, conform Nacht Stroe a debutat ca figurant la ac Herzog, directorul general Amira unui comunicat Teatrul Mic, iar primul său rol a fost în Ahronovitz, autorităţi ale aeropor- primit la redac- piesa „Azaïs”, de Louis Verneuil, unde tului şi alţi demnitari. Expoziţia pre- ţie din partea a jucat alături de Leni Caler şi Ion zintă, pe baza unor fotografii, istoria ICR Tel Aviv, o Iancovescu. A semnat regia specta- Statului Israel şi a evreilor veniţi de-a intervenţie a lui colelor Companiei „Stroe-Vasilache”, lungul timpului în ţară, se arată pe si- Eugen Nacht Teatrului Majestic, Teatrului Atlantic (4 te-ul Jewish Agency. „Am considerat Stroe, fiul ma- ani de stagiune), Teatrului de Revistă că este simbolic să organizăm expo- M. Salamon (dr.), Eugen N. Stroe şi Alex. Andy la ICR Tel Aviv relui actor. Vor- „Constantin Tănase” şi ale comediilor ziţia la aeroportul Ben Gurion, locul bitorul a împăr- muzicale „Acceleratul 402”, „Firfirica”, unde milioane de imigranţi au păşit „Tata a fost un om deosebit, cu tăşit publicului detalii puţin cunoscute „Cavaler Gândac”, „Săracu’ Gică”, pentru prima oară pe pământul Isra- multe calităţi, dar ceea ce este foarte despre tatăl său, precum originea „Apartamentul 42”, şi altele. Şi-a legat elului şi unde anual sosesc milioane frumos şi interesant este că, în ciuda numelui de scenă, N. Stroe, câteva numele de scenă şi notorietatea de de vizitatori. La ora actuală, Agenţia faimei, el era, de fapt, un om foar- momente memorabile din turneele prima emisiune „Ora veselă”, care s-a Evreiască caută să soluţioneze cele te modest”, a rememorat Eugen N. efectuate cu compania Teatrului de transmis la Radio Bucureşti pe data mai mari provocări cu care se con- Stroe, fiul marelui artist Nacht Stroe Revistă în Orientul Mijlociu sau felul în de 9 ianuarie 1929. În fiecare dumi- fruntă evreii din Israel şi în lume şi (sau N. Stroe), scriitor, regizor, actor care N. Stroe a devenit artist emerit. nică la ora 14.30, vocile celor doi se strânge legăturile între ei şi statul Is- de teatru şi televiziune, cu ocazia pre- Alexandru Andy, autor al unora auzeau la Radio Bucureşti în celebra rael”, a declarat Herzog. zentării cărţii „Alo, aici e Stroe!” (Edi- dintre cele mai importante texte de „Ora veselă”, care începea totdeauna Expoziţia, organizată de Agenţia tura Hasefer, 2019). Lansarea a fost teatru, cuplete şi scheciuri dramati- cu refrenul „Alo, alo, aici e Stroe, şi Evreiască, îmbrăţişează aproape organizată şi găzduită de ICR Tel Aviv ce şi de televiziune, a evocat câteva roagă să-i daţi voie, o clipă să vă-nve- un secol, ilustrând trecutul, prezen- în data de 30 ianuarie 2020. amintiri ce-l leagă de N. Stroe şi a in- selească, să glumească, iar cu voi”... tul şi viitorul evreilor din Israel. Sunt Evenimentul a fost moderat de terpretat glume şi anecdote din reper- Începând cu anii ‘30 a făcut par- câteva exemple de povestiri despre toriul celebrului cuplu Stroe şi Vasila- te, alături de Vasile Vasilache, din oameni, locuri şi programe ale Agen- che, cel mai cunoscut cuplu interbelic popularul cuplu „Stroe şi Vasilache”. ţiei Evreieşti din diferite ţări ale lumii din teatrul de revistă românesc. Împreună, aceştia au scris, regizat, şi din Israel. Sunt prezenţi oameni „Rădăcini Evenimentul a inclus proiecţia unor compus şi jucat în primul film muzical simpli, dar şi eroi ai Israelului, cu materiale de arhivă, cu fragmente din românesc „Bing Bang”. După dece- ilustraţii din trecut, dar şi din prezent, suspendate” filmul „Big Bang”, primul film muzical sul prematur al lui Vasile Vasilache în cu portrete actuale ale lor şi cămine- Dacă până acum Sergiu Brandea românesc, un interviu cu N. Stroe des- 1944, N. Stroe a înfiinţat, împreună lor lor. s-a exersat în memorialistică, prin pre moştenirea lăsată de Constantin cu Nora Piacentini şi Mircea Şeptilici, Agenţia Evreiască a fost fondată „Rădăcini suspendate”, roman apărut Tănase în domeniul teatrului de diver- Teatrul Atlantic. Printre şlagărele scri- în 1929 şi a sprijinit imigrarea evre- la Editura ieşeană 24 ore, se înscrie tisment şi despre etica profesională se şi compuse de N. Stroe se numără: ilor încă înainte de crearea Statului printre prozatorii israelieni de expre- pe care acesta a insuflat-o celor din „Du-mă acasă, măi tramvai”, „Morări- Israel. Ea a adus în ţară peste 3,5 sie română. jur, un moment muzical umoristic cu ţa”, „Ninge, ninge”, „Dragoste, poves- milioane de evrei din întreaga lume, Autorul face parte din generaţia Florin Piersic şi N. Stroe, un scurt ex- te veche”, „Nu te-ntreb câţi ani am” şi a creat sute de localităţi şi a contri- care a trecut prin Holocaust. După tras din serialul „Toate pânzele sus” altele. buit la dezvoltarea ţării. război, termină Colegiul Naţional „Gh. (Mircea Mureşan, 1977), care a fost În 1977 a emigrat cu familia în Is- În 2008, Agenţia a primit Premiul Roşca Codreanu”, apoi Politehnica, la ultimul rol interpretat în România de rael, unde s-a stins din viaţă pe data Israel. Iaşi. Din ’74, trăieşte în Israel. Debu- N. Stroe, înainte de a emigra în Israel, de 24 iunie 1990. EVA GALAMBOS tul publicistic are loc în 2005 (Bârladul literar), continuă să scrie la Minimum, în prezent la Jurnalul Săptămânii. Interese economice, jocuri politice, victime nevinovate Romanul e construit pe formula „carte în carte” – Însemnările lui Iţhak 78 de ani de la tragedia vasului Struma Iohanan Rozner –, povestiri despre La începutul lui decembrie 1941, 779 de evrei din Cei trei negociază obţinerea de vize pentru pasageri cu rădăcinile româneşti: copilărie, ado- Moldova, Bucovina, Basarabia, ajunşi la Bucureşti, se în- oficiali turci, britanici, suedezi, sovietici, cu reprezentanţi lescenţă, tinereţe trăite la Bârlad. Ele dreaptă spre Gara Obor să ia trenul de Constanţa şi, de ai Crucii Roşii. Negocierile eşuează. Comandantul vasu- continuă, totuşi, să nutrească trun- acolo, vaporul spre Ereţ Israel. O tranzacţie profitabilă pen- lui, Garabetenko, trimite o scrisoare guvernului turc în care chiul, ramurile – generaţia a doua, tru Antonescu: evreii lăsau bunuri şi bani. Organizatoarea contestă carantina, cere debarcarea pasagerilor şi elibe- născută în Israel. Există cinema, pe călătoriei era societatea sionistă Alia, cu sediul în Calea rarea navei, dată fiind neutralitatea Turciei. Concomitent, canava israeliană: kibuţ, armată, Moşilor nr. 78. Gara mişuna de poliţişti. După multe ore de o delegaţie a evreilor originari din România în işuvuri este atentat terorist, urbanism, natură. mers cu trenul, pasagerii s-au îmbarcat pe vasul constru- primită în audienţă de preşedintele Turciei. La întrevedere Sunt poveşti de dragoste; dramatice it la 1867, în Anglia, înmatriculat în Panama, aparţinând iau parte Karafa, Brod, Malioglu, Shertok. Deşi se aprobă sau cu happy-end. Apare tema di- companiei greceşti Singros, reprezentată în România de eliberarea a 28 de vize pentru tineri sub 17 ani aflaţi pe asporei româneşti. agenţia maritimă Stefan L’Andreea & Jean Pandelis. Co- vas, înţelegerea nu se aplică: Istanbulul nu voia să indis- Protagonistul jurnalului e Bârladul: mandantul navei era un cetăţean bulgar din Varna, de ori- pună Londra. microunivers, dominante peisagisti- gine ucraineană, Grigor Timofeievici Garabetenko. Vasul Pasagerii, exasperaţi, întind pe laturile navei cearşafuri ce, repere culturale. Istoria lui Iţhak se chema „Struma”. cu SOS-uri în engleză şi ebraică. Poliţia portuară se apro- Iohanan e parte din istoria evreilor ro- „Struma” era în larg când agenţiile de presă anunţau că pie de vas, rupe cearşafurile şi ameninţă cu împuşcarea pe mâni ai secolului XX: tatăl, ucis de-un SUA şi Marea Britanie au declarat război României. Deşi, cei care vor să se arunce în apă. jandarm beat în satul Răducani, anii prin plecare, cei 779 de pasageri pierduseră cetăţenia ro- La 23 februarie 1942, vine ordin: vasul să fie escortat Holocaustului; sora mamei, mama şi mână, declaraţia devenea pretext pentru Marea Britanie, cu forţa în Marea Neagră. Zis şi făcut. Soldaţi din marina fiul refugiaţi la Bârlad, adăpostiţi de care limita din 1939, prin Cartea Albă, intrarea evreilor în turcească lasă vasul să plutească în derivă în largul Bosfo- bunici; presa sionistă bârlădeană, in- Palestina, să-i considere cetăţeni ai unui stat inamic. Deşi rului. Explozia navei din zorii zilei următoare pune capăt terzicerea activităţii după instalarea Turcia era neutră, nu voia să supere Anglia. Drept care, vieţii a 769 de pasageri, cu excepţia unui tânăr de 19 ani, stalinismului; experienţe din totalita- starea de beligeranţă avea să-i afecteze direct. Când David Stoliar. După două luni de încarcerare, David e pre- rism; supravegherea şi presiunile Se- „Struma” ancora în micul port Büyükdere, la trei mile ma- luat de Simon Brod şi ajutat să ajungă în Palestina. Se în- curităţii; plecarea în Israel. rine de Bosfor, din cauza unei defecţiuni la motor, numai rolează în Hagana şi luptă în războiul din 1948 când, după Reportajul, folosit în întâmplări nu nouă pasageri primesc autorizaţie să părăsească vasul. declararea independenţei statale, Israelul e atacat de ţări tocmai fericite petrecute pe un şantier Opt – fiindcă avuseseră prevederea să-şi ia viză britanică arabe. După 1968, lucrează în Japonia, apoi se stabileşte din Herzliya, unde vine să lucreze un înainte de plecare, la Bucureşti, când relaţiile între Româ- în SUA. Moare la 91 de ani. grup de constructori români, e spart nia şi Marea Britanie funcţionau încă; unul – o gravidă gata Vasul „Struma” a fost torpilat de un submarin sovietic. de episodul romantic: conducătorul să nască. Pentru ceilalţi se instituie carantina. Oamenii nu Epava acestuia a fost descoperită în 1999. Submarinul so- grupului, inginerul Sorin, fiul natural mai au provizii. Moshe Shertok, şeful Departamentului de vietic a eşuat, la rându-i. În 2008, membri ai Clubului Black al lui Iţhak, vine în Israel să facă cer- politică externă al Agenţiei Evreieşti, reuşeşte să obţină 10 Sea Wreck Divers şi ai Centrului Aquarius din Constanţa cetări spre a-şi afla tatăl. Când îi re- 000 de dolari de la organizaţii ale evreilor americani. Banii anunţă că au găsit epava submarinului în apele Mării Ne- latează datele cunoscute chiar aces- fac minuni. Autorităţile turceşti permit unor oameni de afa- gre, zona Constanţa. tuia, Iţhak îi spune că tatăl lui a murit ceri evrei turci – Rifan Karafa, Simon Brod, şi şefului de es- Memoriale ale victimelor de pe „Struma” se află la Cimi- şi-l îmbrăţişează, spunându-i: „Aşa ar cală al Serviciului Maritim la Istanbul, N.G. „Dan” Malioglu, tirul Giurgiului – Bucureşti; Holon şi Aşdod – Israel. fi făcut şi tatăl tău”. Poate, acest gest evreu şi el – să urce la bord, aducându-le apă, alimente, dă titlul cărţii. (I.D.) medicamente. IULIA DELEANU 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

i se închine: în calitate de evreu, el se închina numai lui Dumnezeu Unicul. IUDAICA Haman reuşise să obţină consimţă- mântul regelui şi chiar să stabilească data în care urma să-şi pună planul în spectiv a oamenilor proiectaţi să devi- aplicare, pe baza sorţilor: a treispre- Să ne bucurăm de Purim! nă victime. Însă nu este un simplu caz zecea zi a lunii a douăsprezecea, luna Ce înseamnă cuvântul „Purim”? Dacă l-am traduce cu exactitate, înseam- de noroc: acest sfârşit fericit vine de Adar. nă „zaruri” sau „sorţi”. Deci, sărbătoarea zarurilor, a sorţilor. Dar cine se bucu- la Dumnezeu. Oamenii sunt cei care Cartea Estherei povesteşte fapte- ră de căderea zarurilor, de tragerea sorţilor, dacă nu este interesat de jocurile acţionează, fac tot ce este omeneş- le în mod explicativ. Aspecte aparent de noroc? te posibil, cred că decizia este a lor. episodice ale acestei cărţi îşi au rolul Dar Dumnezeu este cel care decide, lor în prezentarea faptelor. Regele aruncarea zaru- chiar dacă oamenii cred că ei decid, Ahaşveroş era un rege slab, el moşte- rilor şi tragerea trăgând sorţii. Bucuria vine tot de la nise regalitatea. El era preocupat de sorţilor. Dumnezeu. Dar este o bucurie mode- propria lui persoană mai mult decât În ţările Ori- rată, chiar dacă aparent este o ade- de treburile ţării. Iubea petrecerea, îi entului Antic, vărată explozie de bucurie, care se plăcea să se mândrească cu propria sorţii aveau im- repetă din an în an. Explozie de bucu- lui reuşită, cu propriul lui regat, cu pro- portanţă socială. rie în rândul oamenilor, urmaşii evre- pria lui soţie, căreia nu-i acorda niciun Aşa era în Rega- ilor salvaţi atunci la Susa, capitala respect, deşi era fiică de rege. Rege- tul Persan Ahe- Regatului Persan şi în restul acestui le avea un harem, păzit de eunuci. El menid. Aproba- regat. Dar vinovaţii au fost pedepsiţi, îşi alege o nouă soţie, cerând să-i fie rea era a regelui, au murit în locul victimelor posibile, la recomanda- au primit ceea ce pregătiseră altora. LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI rea unuia dintre Dumnezeu nu a vrut moartea lor, ci (Continuare în pag. 30) sfetnicii lui. Data doar salvarea poporului lui Israel. Dar punerii ei în apli- totuşi aceşti oameni au murit, deşi ei care era stabilită înşişi erau creaturi ale lui Dumnezeu. Cultul Mozaic de tragerea sor- Bucuria salvării a fost atât de mare, După ce şi-a cerut scuzele de ri- ţilor (pur). Ceea încât faptul a fost înscris într-un sul de goare, un vizitator al sinagogii m-a în- ce s-ar fi întâm- amintire („meghila”), despre care s-a trebat: „Eu nu cunosc religia voastră. plat şi cu soarta decis să fie citit anual în ziua salvă- Noi, creştinii, ne închinăm lui Dum- evreilor din acel rii, pentru ca fiecare fiu al lui Israel, nezeu. Voi, mozaicii, vă închinaţi lui regat. Numai din toate generaţiile, să ştie că a fost Moi­se?” că în acest caz salvat. Salvarea lui Israel reprezintă Trebuie să recunosc, concluzia, Îmi amintesc o expresie latină cla- decizia a fost elementul principal al Cărţii Estherei. deşi evident eronată, era totuşi logică. sică: „Alea jacta est!” (Zarurile sunt schimbată. În limba ebraică a rămas Moartea altora reprezintă elementul O confuzie mai des întâlnită este aruncate!), atribuită lui Caius Iulius denumirea „Purim”, a sărbătorii salvă- secundar al ei, care reduce din bucu- între adjectivul „mozàic” cu accent pe Caesar, care ar fi spus-o la trecerea rii, a mântuirii. Aflăm acest lucru din rie. Haman, ministrul regelui persan a doua silabă, şi substantivul „moza- Rubiconului. Este simbolul deciziei, „Meghilat Esther”, renumita Carte a Ahaşveroş, decisese distrugerea fizi- ic”, cu accentul pe a treia silabă. Ce al unei decizii definitive şi irevocabi- Estherei. Conţinutul acestei cărţi este că a tuturor evreilor din regat, omo- legătură ar putea fi între un cult şi un le. În Antichitate, deciziile erau luate tragic, deşi are un final moralizator şi rârea lor, pentru că Mordehay, liderul mozaic? Greu de răspuns. şi datele aplicării lor erau stabilite prin se termină cu salvarea evreilor, re- lor, unchiul reginei Esther, refuzase să Aceste confuzii m-au îndemnat să definesc termenul mult folosit, dar puţin înţeles „Cultul Mozàic”. Heider sub dictatura comunistă „Mozàic” vine de la Moşe, în limba Heider este un cuvânt în limba idiş care se trage din numeşte puliş, în sinagoga mare care stă în picioare până română, Moise. În limba germană se cuvântul ebraic heder, care înseamnă cameră sau încăpe- astăzi. În Heider învăţau în jur de 20 de copii, după cum scrie Moses, dar se citeşte Mozes. re. Heider nu era o încăpere oarecare. Era camera în care îmi aduc aminte. Erau atunci două sinagogi, sinagoga mai Moşe este recunoscut ca profet de dascălul, numit în idiş melamed sau rebe, învăţa cu elevii. mică, în care se ţineau rugăciunile în Nusah Sfard (ritualul toate trei religiile monoteiste. Prin ce În comunităţile prea mici pentru a avea şcoală, copiii practicat de hasizi), şi sinagoga mare, care stă în picioare este atunci religia iudaică mai legată de diferite vârste se adunau într-o singură încăpere. Mela- până astăzi şi în care era heider-ul. de Moşe decât celelalte religii mono- med-ul trebuia să-i înveţe pe toţi. Copiii mai răsăriţi erau de Numele dascălului, pe care îl numeam rebe, era Po- teiste? multe ori puşi să citească singuri în timp ce Melamed-ul îi lack. Ei erau o pereche fără copii şi toată dragostea lor În celelalte două religii monote- învăţa pe cei mici. De la trei ani, cei mici învăţau Alef-Beit – şi-o revărsau asupra copiilor de la heider. Am început să iste, profeţia lui Moşe este suscep- alfabetul ebraic. Cei mai răsăriţi exersau citirea rugăciunii învăţăm desigur Alef-Beit. După aceea Humaş, Cele Cinci tibilă de a fi modificată sau împlinită şi învăţau datinile evreieşti. Cel mai adânc s-au întipărit Cărţi ale lui Moise, cu comentariul lui Raşi. Când am plecat de profeţi, care au apărut mai târziu. în amintirea copiilor istorisirile din Cărţile Sfinte şi faptele în Israel, la vârsta de 11 ani, învăţam deja Mişna. Învăţam Religia iudaică păstrează profeţia bune săvârşite de evrei evlavioşi. după-amiaza, pentru că dimineaţa mergeam la şcoala de lui Moşe fără nicio posibilitate de a-i Copiii care frecventau şcoala veneau la Heider după- stat. Nu era şcoală evreiască în afară de heider. O parte aduce cea mai mică modificare. Deşi amiaza pentru a dobândi, pe lângă educaţia seculară, şi dintre elevi erau nevoiţi să meargă la şcoală în ziua de păstrăm Legea în forma în care Moşe o educaţie evreiască. Tata z”l îmi povestea cum, înainte Şabat, din cauza comuniştilor. Eu nu mă duceam. Tata a ne-a transmis-o, Moşe nu este nici- de război, la Burdujeni, dimineaţa învăţa la şcoală, după- aranjat chestiunea. Cred că tuturor copiilor le plăcea să decum autorul ei, cu atât mai mult nu amiaza la heider, iar seara îşi făcea temele de acasă. Timp meargă la heider pentru că se purtau acolo frumos cu noi. lui Moşe ne închinăm. de joacă nu prea avea. De mic s-a deprins cu învăţătura, Rabinul oraşului era rabinul Dachner, fie-i memoria binecu- Termenul „cult” este aici folosit în ceea ce i-a fost de mare folos în viaţă. vântată, care nu avea nici el copii şi se bucura foarte mult sensul „totalitatea ritualurilor unei re- Regimul comunist a reuşit să închidă şcolile evreieşti. să vadă cum progresăm. ligii”. Un element central al aproape Heider-ul s-a dovedit o instituţie mai stabilă. În câteva co- Învăţam în limba idiş. Fiecare cuvânt din Tora era tra- oricărei religii este ritualul. El nu este munităţi, heider-ul a continuat să funcţioneze până la sfâr- dus în idiş. Vaidaber – Hot geret. Vaiomer – Hot ghezugt. însă singurul. Religia iudaică are, în şitul anilor ’50 şi chiar începutul anilor ’60, cu sau fără acor- De aceea toţi copiii am crescut cu trei limbi. Acasă vor- afară de ritualuri, interdicţii alimenta- dul tacit al autorităţilor. Cele mai multe s-au închis din lipsă beam maghiara, la şcoală româna, iar la heider idiş. re şi de altă natură, precum şi legi şi de elevi, care au făcut Alia. Ţin minte cum de Sukot aveam doar două sau trei chitre principii morale de convieţuire cu na- Din ceea ce s-a publicat despre istoria evreilor în pe- (etrog), pentru rabin, pentru haham şi pentru comunitate. tura, cu familia şi cu societatea. rioada comunistă nu am găsit referiri la aceste heider-uri. De Tu biŞvat, pentru a aminti fructele din Ereţ Israel, rabi- Reducerea unei religii la un cult M-a mâhnit faptul că acte de credinţă care au sfidat teroa- neasa făcea marmeladă din chitră şi o aducea copiilor de este o încercare de banalizare. Cu rea comunistă nu sunt puse suficient în lumină. Nu am nici la heider. De Lag baOmer toţi elevii de la heider mergeam atât mai mult încercarea de a nega timpul, nici pregătirea pentru a face o cercetare pe această în parc şi acolo trăgeam cu arcul şi săgeata. sursa ei divină. Mai gravă decât toa- temă. În puţinul timp liber de care dispun mă străduiesc să În anii 1960-1963, aproape întreaga comunitate a emi- te este insinuarea cum că noi ne-am recuperez câte ceva din această memorie. grat în Israel, printre ei şi rebe Polack, iar heider-ul s-a închina profetului Moşe, ceea ce con- Când stau de vorbă cu evrei mai în vârstă decât mine, închis. Nu ţin minte exact când, dar în acea perioadă. travine celui mai fundamental princi- originari din România, îi întreb dacă au învăţat la heider. Rabinul Dachner a fost numit rabin la Satu Mare, în locul piu al religiei noastre. Aşa am aflat că în anii ’50 funcţiona heider la Bucureşti, rabinului Daitsch, care a plecat în Israel. După aceea a Contextul istoric în care a apă- Baia Mare, Târgu Lăpuş, Reghin, Braşov, Târgu Neamţ şi plecat în Belgia şi a devenit rabinul comunităţii Szatmar rut termenul „Cultul Mozàic” este un Vatra Dornei. din Antwerpen. Acestea sunt amintirile mele de la heider. obiect de cercetare pentru istorici. Nu Desigur, au fost şi multe altele, doar că eu nu am aflat Datorită acestui heider s-a păstrat iudaismul în Baia Mare vreau să intru în domeniul lor. de ele. De aceea vă rog, dacă mai ştiţi de alte localităţi din şi a crescut o nouă generaţie de buni evrei”. Ne place sau nu ne place, terme- România în care a activat un heider în anii comunismului, Până aici, amintirile domnului Aşer Lax. nul „Cultul Mozàic” s-a încetăţenit şi să-mi povestiţi. Includ aici o mărturie pe care a scris-o, la După o întrerupere de doar câţiva ani, la sfârşitul anilor apare deja în textul multor legi. Ori- solicitarea mea, unul dintre elevii care au învăţat la heider ’60, s-au deschis prin strădania şef-rabinului dr. Moses Ro- ce încercare de a-l modifica ar fi total în Baia Mare: sen în multe comunităţi cursuri de Talmud Tora. Nu numai inoportună. Este însă important ca „Numele meu este Aşer Lax, fiul lui Ieşaaiahu Alexan- numele, ci şi conţinutul era diferit. Cursurile se ţineau în membrii comunităţii să înţeleagă că der (numit Şaie sau Sani) şi Şeindl (Adel), fie-le memoria zilele de duminică. Se învăţa limba ebraică şi puţină religie. aceasta este o denumire impusă din binecuvântată. M-am născut în 13.10.1949, în a şaptea zi Era în special o pregătire pentru Alia. afară, care nu ne reflectă în niciun de Sukot. În jurul vârstei de cinci ani am început să merg Flacăra educaţiei iudaice nu s-a stins. caz identitatea. la heider. Heider-ul era în încăperea de intrare, ceea ce se Prim-rabin RAFAEL SHAFFER Prim-rabin RAFAEL SHAFFER REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 15

– În România există şi azi manifes- tări antisemite, dar nu şi antisemitis- mul violent, prezent în alte ţări. Care credeţi că este cauza antisemitismului care se manifestă azi, uneori în state Interviu cu conf. univ. dr. DAN FLOROIAN, preşedintele C.E. Braşov în care aproape nu mai sunt evrei? – Ignoranţa de care se folosesc antisemiţii pentru manipularea conşti- „Doresc să aduc comunitatea braşoveană inţelor, în majoritate, tinere. Cei mai mulţi tineri nu au întâlnit evrei în viaţa lor, habar n-au despre istoria evreilor. la nivel european” Aceştia pot fi pradă uşoară pentru pro- Noul preşedinte al comunităţii braşovene, conf. univ. dr. Dan paganda antisemită. De aceea consi- Floroian, are un program ambiţios de reînnoire a vieţii comu- der foarte important parteneriatul între nitare în oraşul său, pe care doreşte să o aducă la nivel eu- comunitate şi conducerile de şcoli din ropean. Şi-a luat doctoratul în automatică la Universitatea oraş, concretizat prin participarea ele- Transilvania din Braşov. Este preşedinte al Filialei Braşov a vilor la acţiuni comemorative ale vic- Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică, autor timelor Holocaustului. Un parteneriat a peste o sută de lucrări de specialitate apărute în ţară şi peste conex, after school, funcţionând, pe hotare. Printre instituţiile de cercetare unde a lucrat se numără şi baza principiului „prin cunoaştere re- Institutul Weizmann din Israel. Carte de vizită inspirând încredere în pers­ ciprocă la recunoaştere reciprocă”, în pectivele comunitare propuse. imobile proprietate a comunităţii are şi efecte secundare nedorite. Aceste – Care a fost uşa deschisă spre – O viaţă religioasă, socială, cul- imobile au fost deteriorate din cauza comunitate? turală activă, diversă, modernă. Am comportamentului necivilizat al unor – Cea religioasă. Am fost, în ultimii avut recent un Oneg Şabat cu peste elevi. Analizăm posibilităţile de reor- ani, oficiant de cult la Sinagoga Beit 60 de participanţi, număr record în ganizare a activităţii after school, nu Israel. Sinagogii i-a rămas denumi- ultimii şase ani. Apoi, se lucrează in- numai pentru a eficientiza economic rea de neologă din cauza originii şi a tens la renovarea restaurantului ritual. programul, ci şi pentru a proteja co- construcţiei sale dar, de mulţi ani, ser- Sperăm ca, până de Purim, să avem munitatea. veşte ca sinagogă ortodoxă şi suntem un restaurant caşer de mare clasă, tineri talentaţi să ofere spectacole la – Ce legături aveţi cu organizaţii şi mândri de ea. A fost reabilitată, acum deschis de dimineaţă până seara. sinagogă, alături de prestigiosul nos- instituţii din Statul Israel? circa 20 de ani, cu fonduri proprii şi din Au fost demarate procedurile pentru tru cor. Avem şi un proiect–surpriză: – Sunt membru al Asociaţiei Sio- donaţii. Este una din cele mai active amenajarea unor săli de cursuri pen- inaugurarea unui muzeu de istorie a niste din România, filială a Organiza- sinagogi din ţară. Vara, avem peste tru competenţe digitale, cursuri de evreilor braşoveni şi... Dar nu vreau ţiei Sioniste Mondiale (WZO), cu re- 250 de participanţi la fiecare Oneg Şa- ivrit şi Talmud Tora, o sală polivalen- să stric surpriza. Tot ce pot să vă spun prezentare la recentul Congres WZO. bat, ţinând seama de numărul mare de tă – intenţionăm s-o inaugurăm până este că vom folosi mijloace multime- Fiica mea, care are 17 ani, învaţă vizitatori. Problema e că a început să la Pesah – pentru lecţii de yoga, krav dia pentru ilustrarea unei monografii la prestigiosul Liceu WIZO Nahalal, se deterioreze şi avem urgentă nevoie maga, israeli zumba, dansuri israeli- pe care vrem s-o îmbunătăţim. Folo- printre absolvenţi numărându-se mari de reparaţii la acoperiş şi fundaţie. Am ene. Cursuri gratuite pentru membrii sesc pluralul, fiindcă întreg programul personalităţi ale Israelului modern. făcut demersuri pe plan local, am gă- comunităţii, o sumă modică pentru se bazează pe munca în echipă. Spri- – Ce înzestrări credeţi că se cer sit oameni dornici să coopereze. Dar, cei din afara sa. Un exemplu din do- jin de nădejde sunt îndrăgitul nostru unui lider comunitar actual? fără ajutorul Federaţiei, nu avem posi- meniul cultural: am convenit cu artiştii rabin Zwika Kfir, membrii minian-ului. – Să fie deschis lumii de azi, pro- bilităţi reale de rezolvare. braşoveni şi conducerea Liceului de Mă bucur că avem voluntari din toate movând, totodată, valorile tradiţionale – Care este pivotul programului Muzică din oraş pentru ca în fiecare categoriile de vârstă. evreieşti, să ofere, prin structurarea pentru care aţi fost ales? duminică după-amiază, după Pesah, – Cu ce provocări vă confruntaţi? acţiunilor comunitare, un mod de viaţă – Cea mai stringentă – austerita- autentic iudaic în dialogul cu ceilalţi. tea bugetului. Lucru resimţit în dome- La mulţi ani, preşedintelui niile amintite (religios, social, cultural). IULIA DELEANU Academiei Române, Ioan Aurel Pop! Poate că tot ce a întreprins cărtu- munităţii noastre se arată, între altele, AD MEA VEESRIM! rarul Ioan Aurel Pop pentru ca faptele că în timpul scurt de când a fost ales Preşedinţi de comunităţi născuţi în luna martie să-i certifice numele bun vine în con- preşedinte al Academiei Române, n Emanuel Nadler, preşe- n Luciana Friedmann, pre- fluenţa unui aforism talmudic despre Ioan Aurel Pop a patronat Podurile dintele CE Piatra şedinta CE Timi- prevalenţa propriei semnături în Ju- Toleranţei, ediţia a VI-a; Simpozionul Neamţ, conduce cu şoara, pune suflet, decata Divină: „Un ochi vede, o ure- „Evrei în dialog multinaţional”, ediţia pricepere, energie, tenacitate, ambiţie che aude şi totul se înscrie în Cartea a VIII-a, cu genericul „Un centenar de ştiinţă a comunică- în dezvoltarea co- Vieţii”. Ajuns, în acest început de an la semnarea Tratatului Minorităţilor rii cu oamenii o co- munităţii sale, cu 2020, la 65 de ani de viaţă, faptele Naţionale”. Nu demult a conferenţiat munitate care a dat bune rezultate: înfi- sale se întrupează în performanţele la simpozionul „Cartea laică şi cartea valori culturale de inţarea unei filiale a religioasă din România” de la Templul primă mână, afirma- JCC, prezenţa unui Coral din Capitală. A fost un prilej de te pe plan european. rabin local, atenţia a face o plecăciune de gând „pleia- Dovadă şi Liceul de acordată copiilor dei de cărturari români evrei, care au Artă din oraş, care poartă numele din comunitate pentru a fi educaţi în făcut gloria Academiei Române”, a unuia dintre ei, Victor Brauner. De alt­ spirit iudaic. Continuă tradiţia bunei elogia opera scriitorilor, oamenilor de fel, istoricul de Artă Emanuel Nadler interetnicităţi, deprinsă de la regre- ştiinţă, artiştilor evrei români – „parte este autorul unei cărţi consacrate tatul prim-rabin dr. Ernest Neumann din patrimoniul culturii româneşti”, de ilustrului său concetăţean. În calitate z.l., participă la toate programele a-şi exprima admiraţia faţă de popo- de preşedinte, se preocupă de bunul naţionale de educaţie iudaică orga- rul evreu „mereu opresat şi mereu re- mers al asistenţei sociale şi medica- nizate de Joint, colaborează perma- născut”, „sentimentul de frustrare, de le, conservarea patrimoniului sacru, nent la RE, se îngrijeşte de salvarea vinovăţie şi de neputinţă faţă de ca- vieţii religioase şi culturale evreieşti. patrimoniului sacru evreiesc. Acad. Ioan Aurel Pop uzatorii Holocaustului”, de a combate n Iancu Wexler, preşedin- n Solomon Faimblat, pre- recrudescenţa antisemitismului, azi. tele CE Roman, şedintele CE Tulcea, istoricului – 70 de cărţi, 500 de studii Medievist axat pe studiul istoriei este de mulţi ani este profund devotat şi articole, cu importante recunoaş- Transilvaniei, coautor, împreună cu conducătorul unei comunităţii pe care teri naţionale şi internaţionale; cariera Ioan Bolovan, al unei „Istorii a Ro- comunităţi mici, cu o conduce, promo- didactică universitară şi academică, mâniei”, abordează trecutul din unghi realizări importante: vează orientarea până la cele mai înalte trepte – rec- contemporan. Imperiul Roman poate renovarea Sinago- principală a FCER tor al Universităţii Babeş Bolyai, pre- fi considerat drept o primă încercare gii Mari, monogra- „prin cunoaştere şedinte al Academiei Române; prac- de „uniune politico-europeană”. Tot- fia dedicată istoriei reciprocă la recu- ticarea principiului conform căruia nu odată, pune în ecuaţie corectă multi- evreilor romaşcani, noaştere reciprocă”. poţi fi antisemit, dacă eşti bun creştin. culturalismul şi specificitatea locului: autor fiind chiar Organizează acţiuni Este una din virtuţile puse în valoare în Transilvania Evului Mediu coexistă preşedintele comunităţii, ridicarea în culturale şi, în parteneriat cu condu- de P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Or- „sciţi, celţi, sarmaţi, goţi, huni, pece- gara din Roman a unui bust al Vio- cerile de şcoli din oraş, unde istoria todoxe Române, în felicitarea publica- negi, cumani, secui, saşi, germani, ricăi Agarici, Drept între Popoare. Holocaustului este materie opţiona- tă în Contemporanul – Ideea Contem- evrei, romi, sârbi, croaţi, ruteni, ar- Preşedintele comunităţii cultivă bune lă, realizează vizite ale şcolarilor la porană, nr. 1, 2020. meni etc.”, dar „romanitatea îi conferă relaţii cu autorităţile locale şi cu filiale Templul Israelit din localitate. Elevii, Urării Patriarhului Daniel i se ală- personalitate distinctă”. ale organizaţiilor de minorităţi naţio- însoţiţi de profesorii lor, primesc la tură cea semnată de preşedintele Îi spunem la mulţi ani intelectualu- nale, participă la festivaluri interetni- faţa locului răspunsuri la întrebările F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. În scrisoa- lui umanist şi omului de acţiune! (I.D.) ce, marchează sărbătorile şi zilele generate de ceea ce învaţă la orele rea adresată ilustrului prieten al co- comemorative. amintite. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 JCC ŞTIRI DESPRE ROMÂNIA Centrele Comunitare Evreieşti

mai cu seamă pe ciorbele de găină Premiul Chef Liviu Lambrino a Bere Gratis) vă propun o seară pe cu tăiţei de casă (iar mie mi-au plăcut mers către Emilia şi Ilinca Micu, Pre- cinste: sâmbătă, 14 martie 2020 de JCC două dintre ele, care s-au regăsit şi pe miul Mihai Călin a mers către Centrul la ora 22:00. Info & bilete online pe podiumul câştigătorilor), dar au mizat rezidenţial Rosen, Premiul publicului www.jcc.ro/purim-2020. şi pe reţete mai îndepărtate, din Japo- a fost câştigat de Adriana Abir, pe lo- #Purimul Copiilor – duminică, 8 Bucureşti nia sau Yemen. cul 3 s-a clasat reţeta restaurantului martie 2020, 11:00 – Carnavalul de Ciorberia – ne măsurăm măiestria Invitaţii speciali ai juriului din acest Moshe, pe locul 2 s-a clasat Marta Purim pentru cei mici de 11 ani an au fost Chef Liviu Lambrino şi ac- Dobre. Premiul 1 a fost câştigat de Li- #Noul Card de Membru JCC – a torul Mihai Călin. liana Moşneguţu. Laureaţii au primit, sosit momentul aşteptat: solicită şi ri- La ediţia a 11-a a Festivalului-con- Iată ce a declarat Chef Liviu Lam- între altele, volumul „Practici culinare dică singurul card cu suflet: Cardul de curs de ciorbe şi supe „Ciorberia”, at- brino: „A fost o experienţă extraordi- evreieşti în lumea largă”, apărut în mosfera din sala de spectacole a JCC nară. Am înţeles că este un eveniment 2019 la Editura Hasefer. Bucureşti a fost aceeaşi ca în celebre- de comunitate, dar nu mă aşteptam GEORGE GÎLEA le pieţe din Tel Aviv şi Ierusalim. să fie aşa o competiţie acerbă. Am Concurenţii au mers anul acesta găsit aici nişte bucătari puşi pe trea- Din viitorul apropiat bă. Se vede că sunt oameni implicaţi #Free Style Purim Party – cea mai şi pricepuţi. Am găsit în mai bine de mare petrecere de Purim din ultimii jumătate dintre ciorbele din concurs ani, cu sute de humântaşi preparaţi un extraordinar echilibru al gustului!“ după reţete inedite şi nemaivăzu- În continuare vă prezint lista câşti- te, concursuri de costume cu premii, gătorilor, cu menţiunea că toţi concu- DJ, spectacol de lumini şi recitalul renţii au primit diplome de participare formaţiei Life on Mars (cu Loredana Membru JCC! Participări la evenimen- şi mănuşi de bucătărie, iar ciorba pre- Căvăsdan, coach la Vocea României te exclusive, reduceri ale contribuţiilor gătită de copii a fost foarte gustoasă în echipa lui Marius Moga, Andreea de participare, acces instantaneu în şi creativă, chiar dacă nu s-a aflat pe Ioncea, finalistă la Vocea României sediu. Detalii pe www.jcc.ro/card. podium. în echipa Loredanei, Nicu Avram ex. ADRIAN GUERON

bat, la care au participat peste 30 de cu care a fost întâmpinat. În deschi- începe masa de Şabat şi le-a vorbit membri ai comunităţii ieşene. dere, preşedintele interimar al C.E. celor prezenţi despre „Chala” ca ele- JCC Evenimentul s-a bucurat de pre- Iaşi, Benjamina Ides Vladcovschi, a ment central şi simbol al meselor de zenţa conf. univ. dr. Dan Floroian, făcut o scurtă prezentare a evenimen- Şabat şi altor sărbători evreieşti (bine- preşedintele Comunităţii Evreilor din telor care vor fi organizate în perioa- înţeles, cu execepţia Pesahului). ApropiereaIAŞI lunii Şvat a fost o bună Braşov, aflat pentru prima oară în da următoare, după care directorul Mâncărurile gustoase şi cântecele ocazie pentru echipa JCC Iaşi pentru vizită pe meleagurile ieşene, care a JCC Iaşi, Albert Lozneanu a rostit tradiţionale au întregit atmosfera prie- a da startul activităţilor care vor avea mărturisit că a fost impresionat atât binecuvântarea specifică „Baruch ata tenească a unei frumoase seri de ia- loc în acest an calendaristic, prin or- de cele două sinagogi vizitate, cât mai Adonai, Eloheinu melech ha’olam, ha- nuarie la JCC Iaşi. ganizarea unei festivităţi de Oneg Şa- ales de atmosfera caldă, tradiţională motzi lechem min ha’aretz” cu care se SILVIAN SEGAL

de interes în iudaism, sub îndrumarea iar întâmplarea fericită a fost că familia turi de părinţi, o romanţă cunoscută prim-rabinului Shraya Kav, cât şi obiş- Chelu – Florian, Iuliana şi Alexandrina pe texul poeziei eminesciene „Mai am JCC nuitele activităţi de societate sau ieşiri – fusese invitată tot la Deva în ace- un singur dor”, tradusă în ebraică. la diferite evenimente culturale. eaşi zi, la un recital dedicat poetului În 27 ianuarie, Ziua Internaţională Cursurile de limba engleză, ivrit, naţional Mihai Eminescu. Cu această de Comemorare a Victimelor Holo­ ORADEA orele de Talmud Tora şi repetiţiile coru- ocazie, artiştii au interpretat rugăciuni caustului, la Sinagoga Sion a fost ver- Mazal Tov, Clarisa Popescu! lui precum şi mesele festive de Oneg şi poezii evreieşti. nisată expoziţia tinerei eleve Baranyi În data de 6 ianuarie, odată cu re- Şabat reprezintă cele mai importante Tünde, pe tema lagărului de la Aus- luarea activităţilor JCC, am sărbători­ activităţi pentru menţinerea vieţii iuda- chwitz. La eveniment, Alexandrina, t-o pe îndrăgita noastră colegă, ice din comunitatea orădeană. Iuliana şi Florian Chelu s-au reunit să demnă de admirat şi un exemplu de Cursul de arte plastice, coordonat cânte trei melodii specifice, între care urmat pentru energia, optimismul şi de artista şi profesoara Ioana Klein, celebra piesă evreiască „Eli Eli”. entuziasmul, trăite la fiecare pas şi în are succes atât în rândul celor mici Tot în acest context, pe 30 ianua- fiecare clipă. Este vorba de cea de-a cât şi în grupa adulţilor, acesta culmi- rie, cu ocazia evenimentului de la Za- 90-a aniversare a Clarisei Popescu, nând cât de curând cu o expoziţie al- lău, când s-au comemorat victimele supravieţuitoare a Holocaustului. De cătuită din creaţiile artiştilor debutanţi. Holocaustului, talentata Alexandrina asemenea, au mai fost sărbătorite În 15 ianuarie, la Deva a avut loc Chelu a fost solicitată de către preşe- Elena Cornea şi Vera Serbac. un prim eveniment artistic muzical, dintele Comunităţii Evreilor din Sălaj, Au continuat întâlnirile generaţiei după inaugurarea sinagogii, unde pre- La Sinagoga din Deva, la îndem- Dan Has, să intoneze imnurile Româ- de mijloc şi generaţiei „de aur”, ce au şedinte este Liviu Lăcătuşu. Această nul preşedintelui Aurel Vainer, Alexan- niei şi Israelului. dat curs dezbaterilor unor subiecte zi a coincis cu Ziua Culturii Naţionale, drina Chelu a cântat, în premieră, ală- DOINA BUMBU lărgit, ale cărui efecte se simt până în atractiv, privind citatul „ne-au primit Proiectul Rediscover continuă zilele noastre. Iniţiatorii nu mai sunt cu neobişnuită bunăvoinţă”. Feţele JCC printre noi, dar cei care le-au dus mai bisericeşti prezente, reprezentând Programul European Rediscover departe crezul paşnic al prieteniei şi nouă confesiuni distincte, între care continuă, iar recent a avut loc o întâl- valorilor monoteismului nu le-au uitat şi mozaismul, s-au referit la sensu- nire la Primăria Timişoara, în compa- FarmeculTim prietenieiişoa ra stăruinţa de a cultiva relaţii amicale. rile acestui citat. S-a vorbit despre nia partenerilor din Szeged (Ungaria) Întrunirea ecumenică din acest an ospitalitate, despre prietenie, despre şi Subotiţa (Serbia). Scopul, pentru interreligioase bănăţene a avut loc la 19 ianuarie, în Biserica străin şi cel de baştină etc. Rabinul C.E. Timişoara şi JCC Timişoara, este Reformată din Cartierul Maria (Bise- Zvika Kfir s-a referit în cuvântul său să includă în tururile viitoare obiec- Specificul pluriconfesional şi al rica Revoluţiei), cu participarea ce- la Iona, la viaţa pe care a avut-o şi tivele evreieşti, dar şi viaţa evreias- relaţiei interconfesionale de la Timi- lor mai înalţi prelaţi bănăţeni, între la numeroasele încercări prin care a că activă din oraşul de pe Bega. Un şoara este recunoscut ca un model aceştia Mitropolitul Banatului, ÎPS trecut. Cum fiecare cult s-a prezentat model de coexistenţă şi contribuţie european. În urmă cu peste trei de- Ioan Selejan, reprezentând Biserica şi cu propriul cor, nu putea să lipseas- la viaţa cetăţii au fost festivalul evre- cenii, din colaborarea Mitropolitului creştin-ortodoxă, majoritară în Ro- că nici formaţia Shalom, condusă de iesc „Shalom”, dar şi toate programe- Banatului de la acea vreme, Nicolae mânia. Amfitrion al evenimentului a dirijorul Alexandru Fischer. „Ierusha- le în care este cuprinsă activitatea Corneanu, a prim-rabinului dr. Ernest fost preotul Fazekas Csaba, cel care laim shel Zahav”, cântat cu deosebită susţinută a instituţiilor evreieşti din Neumann şi a episcopului catolic păstoreşte Biserica Reformată timi- căldură de această formaţie, a captat Timişoara. Sebastian Krauter, se năştea primul şoreană. Subiectul acestui an a fost toate privirile şi a rezonat cu toate eveniment românesc de ecumenism unul pe cât de interesant, pe atât de inimile. LUCIANA FRIEDMANN JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/gro- www.facebook.com/Jcc Pagină coordonată de www.jcc.ro ups/jcciasi OradeaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 17

Devastarea Templului Coral din Bucureşti Din activităţile de cercetare ale (Informaţii inedite) Imediat după venirea la putere a Mulţimea furibundă s-a îndreptat la Templu. În sfârşit […] mă strecor prinţului Carol, la Cameră s-a luat în spre cartierul evreiesc, cu intenţia vă- binişor din curte; merg în umbra ca- Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România discuţie chestiunea evreilor. Proiectul dită de distrugere. Erau înarmaţi cu selor până în strada Sf. Vineri. Tem- „Wilhelm Filderman“ al FCER-CM de Constituţie prezentat Parlamentu- bârne de fier, topoare, ciocane şi alte plul, frumoasa clădire, abia isprăvită, lui prevedea, la articolul 6, că religia unelte. Au pătruns în Templul Coral era devastată de derbedei îmbătaţi rii pogromiste, un anume Gheorghe nu constituie o condiţie pentru acor- din strada Sf. Vineri şi timp de două de izbânda de pe dealul Mitropoliei, Bentilă, a fost şi el scutit de pedeapsă. darea cetăţeniei române şi că „în ce ore au dărâmat ziduri, altarul, poli- în urma unui cuvânt de ordine. Ve- Populaţia israelită panicată s-a ba- priveşte pe evreii de mai înainte aşe- candrele, toate ornamentele, picturi, derea e înfiorătoare. Falnica faţadă ricadat în case şi nu a mai ieşit până zaţi în România, o lege specială va sculpturi, mai multe lăzi cu oglinzi, fe- însângerată de mii de găuri ca nişte a doua zi după-amiaza. Evreii supuşi regula admiterea lor treptată la natu- restrele, Tablele Legii. răni, ferestrele sparte şi deschizături- străini au reclamat faptele printr-o pe- ralizare”. În urma acestor dezbateri Adolphe Stern descrie în memori- le lor goale ca nişte ochi orbi; înăun- tiţie trimisă consulilor, cerând măsuri din Parlament s-au produs o serie de ile sale furtuna teribilă care a cuprins tru totul sfărâmat; pe jos un morman de protecţie faţă de noi atacuri. Prin- izbucniri de violenţă îndreptate împo- cartierul evreiesc în ziua de 18 iunie nedescris de dărâmături. În albastrul ţul Carol, aflându-se la Târgovişte, triva populaţiei israelite, marcând, po- 1866: „Paşnica stradă Olteni, unde înserării clădirea pângărită zace ca s-a întors urgent în Capitală în timpul trivit istoricului Carol Iancu, începutul şedeam, era învăluită în toropeală leşul unui om înjunghiat, stelele se nopţii. A doua zi, a publicat o procla- erei antisemite în România. şi muţenia acelei zile călduroase de aprind şi cu aceşti ochi veşnici cerul maţie către popor. Donaţia de 6. 000 La Bucureşti, pe 18/30 iunie 1866 vară. Deodată răsăriră în capul stră- pare că se uită trist la această treabă de galbeni, din caseta privată a prinţu- a avut loc o manifestaţie „populară”, zii pâlcuri de bărbaţi, femei, copii, de vandali. A mai văzut el alte temple lui Carol, pentru refacerea Templului de protest a creştinilor, care a deve- alergând cu feţele palide şi spaima sfărâmate!” a fost singurul gest de reparaţie făcut nit în scurt timp o manifestaţie pogro- în ochi. Unul dintre fugari, ajungând Paguba a fost apreciată la 16.000 evreilor după tragicul eveniment. mistă, în urma căreia Templul Coral, în dreptul caselor noastre, strigă gâ- de galbeni. La vandalisme au partici- Pe 20 iunie Constituanta a reluat proaspăt construit, a fost devastat. fâind: „Se dărâmă Templul!” Tot mai pat câteva mii de oameni, majoritatea dezbaterile cu privire la dobândirea Mulţimea s-a adunat pe Dealul Mitro- multă lume trece în goană. Rude şi din clasa de jos, dar şi din clasa de cetăţeniei şi a adoptat binecunoscutul poliei, în faţa clădirii Adunării Legis- prieteni de prin părţile vecine cu Tem- mijloc. Mulţi evrei au fost bătuţi într-un articol 7 din Constituţie, care stabilea lative, protestând împotriva acordării plul au căutat adăpost la noi. Poarta alt templu, unde răzvrătiţii au pătruns că „numai creştinii de rit creştin pot de drepturi evreilor, în strigăte de „Jos şi uşile s-au încuiat, obloanele s-au şi au profanat Sulurile Legii şi toate dobândi calitatea de român”. Astfel, jidanii!”. Adunarea Legislativă a sus- scoborât. În odaia întunecată e tă- obiectele de cult. După săvârşirea evreii au devenit străini din punct de pendat şedinţa, resimţind presiunea cere, rar întreruptă de şoapte; copiii distrugerilor a apărut un detaşament vedere juridic şi împotriva lor au fost venită din afară, iar unii deputaţi au stau zgribuliţi într-un colţ. De afară se de dorobanţi, iar mulţimea s-a retras. emise o serie de măsuri discriminato- propus ironic să iasă pentru a calma aud sunete nedesluşite. Clipele trec Poliţia a făcut arestări, însă acestea rii. Dintre cele mai scandaloase sunt mulţimea. Ieşind din Cameră, depu- tărăgănate, chinuitoare. Într-un târ- au fost revocate de Garda naţională. circularele care permiteau expulzarea tatul liberal Fălcoianu a dat semnalul ziu se aud bocănituri în poartă: ni se Guvernul nu a luat nici o măsură de lor de sate şi oraşe, sub pretextul de- exceselor. vesteşte că Garda Naţională a sosit pedepsire a făptuitorilor. Capul mişcă- lictului de vagabondaj. Maria Mădălina Irimia Victimele Pogromului din Bucureşti – Samy Röder SEMNE DE CARTE Henri Wald – În 2017 am realizat documentarea unui proiect educa- evreu, voluntar şi decorat în războaiele României, umilit în ţional memorialistic despre victimele Pogromului din Bu- timpul celui de al Doilea Război Mondial prin „reformare” „Forţa creatoare cureşti sub forma a 25 de semne de carte (cercetare Anca forţată şi prestarea de muncă obligatorie în locul apărării Tudorancea, grafica Irina Spirescu-Weiner), proiect deru- patriei. Militarul evreu devenise pentru propaganda oficială a cuvântului” lat în Sinagoga Mare, în timpul Nopţii sinagogilor deschi- duşmanul din interior. Cu atât mai mult asasinarea lui „sub 100 de ani de la naştere se (20.05.2017) pentru spectatorii piesei Bucureşti 1941. podul de cale ferată de pe linia Bucureşti - Constanţa, lân- În fotografia de grup a intelec- Tur-retur (regia Alex Berceanu), Teatrul Evreiesc de Stat. gă crucea lui Ciumeti” are aerul unei execuţii. tualităţii evreo-române din veacul Ilustraţiile sunt fotografii de familie, dintre care opt publi- În dosarul IML nr. 142 se găseşte şi un proces-verbal XX, care a trăit ascensiunea anti- cate în Cartea Neagră de Matatias Carp, iar 17 inedite. din 24 ianuarie (document inedit), semnat de comisarul de semitismului interbelic, Holocaustul, Am adunat puţinele date cunoscute pentru majoritatea vic- poliţie Mihail Măescu, de la Circa 19 de Poliţie, care lămu- instaurarea noii dictaturi de tip sta- timelor, încercând să umanizez cât mai mult povestea lor. reşte împrejurările găsirii corpului fostului maior Sami Rö- linist, edificarea naţionalist-socialis- De aceea, am suprapus detalii der: „Fiind informat prin zvon public că s-ar găsi un cada- mului în perioada Ceauşescu, primii din toate sursele cunoscute, cal- vru, prezentând mai multe împuşcături, ne-am transportat paşi ai constituirii statului român de culând vârsta lor după anii de pe la faţa locului, unde am găsit un cadavru de sex bărbătesc, drept după ’89, Henri Wald are un piatra de mormânt, transcriind de 40 ani, întins pe pământ cu faţa în sus şi având mâinile loc aparte. Din cauza spiritului fron- informaţii legate de familie sau întinse de-a lungul corpului. Cadavrul este îmbrăcat într-un deur, profesorul e dat afară de la profesie. Prin cercetarea de te- costum maron, având lingerie albă, picioarele goale. Pă- Facultatea de Filozofie. După „mica ren la mormintele victimelor (cu lăria de culoare gri este aşezată pe abdomenul mortului. primăvară bucureşteană”, când e sprijinul Departamentului Sacra Cadavrul prezintă următoarele răni prin armă de foc: trei în foarte prezent în publicaţiile vremii, al FCER) am înţeles că majo- abdomen, una în inimă, una în tâmpla stângă, una în gură la simpozioane în ţară şi-n străinăta- ritatea nu mai au rude în viaţă, şi o lovitură cu un corp contondent în partea dreaptă a ca- te, urmează revenirea mai apăsată de aceea astăzi aceste semne pului prin care au ieşit creerii. Asupra cadavrului s-au găsit a grotescului în ideologie, soldată cu de carte au o valoare simbolică, următoarele: certificatul nr. 29246 din 9 oct. 1907 eliberat eliminarea intelectualului evreu de proiect al memoriei despre oa- de Ministerul Apărării Naţionale, pe numele de farmacist la Institutul de Filozofie. După ’90, menii care au trăit odinioară aici, Maior Sami Röder, din care rezultă că a fost reformat; un Wald a considerat că nu are nici un majoritatea tineri şi foarte tineri. calendar tehnic pe anul 1940, cu scoarţe roşii, având di- motiv „să-şi reexamineze trecutul Fiecare semn de carte poate fi începutul unei docu- verse însemnări; un extract de naştere din 1897 al urbei pentru a-l ajusta la prezent”. mentări personale, conceput pentru spectatori ai piesei Hârlău, jud. Botoşani, pe numele Samy Röder Israelitz; un Conştient că istoria ideilor este menţionate sau elevi aflaţi de multe ori la prima informaţie bon de 344 lei; o reţetă cu antetul dr. M. Narsing, carnetul veşnic în criză, înţelegând termenul despre Pogromul din Bucureşti, sau, în puţine cazuri, pen- nr. 68 de evidenţă la instrucţia A.P. pe numele S. Röder; criză în sens etimologic, substantiv tru membrii familiei. Folosirea semnului de carte te face să o copertă de buletin de populaţie cu o chitanţă pe numele care provine de la verbul grecesc a păstrezi în minte imaginea acestor oameni. Röder Samy şi un carnet eliberat de Ministerul Apărării Na- judeca, ceea ce stimulează dezvol- Îmi propun o reîntoarcere la aceste 25 de semne/nume, ţionale, pe numele de farmacist Maior Röder Samy. tarea civilizaţiei şi culturii, Wald şi-a cu noi detalii şi interpretări care nu intrau în scurta lor bio- Din cercetările făcute la faţa locului reiese că omorul lămurit şi a lămurit studenţilor prin- grafie de pe semnele de carte. Din cele 25 de nume (doar a fost săvârşit în următoarele împrejurări: în noaptea de cipalele repere marxiste în viziunea o parte a celor 125 de nume de victime identificate ale 22-23 ianuarie a.c., pe la orele 24.10, un grup de legionari sa: materialismul şi dialectica nu sunt Pogromului) observăm, prin evidenţierea datelor despre l-au dus pe numitul Röder Samy sub podul de la crucea juxtapuse, ci întrepătrunse; materia locurile de origine, că majoritatea erau născuţi în alt oraş lui Ciumeti, unde l-au împuşcat şi, după ce l-au jefuit, au e în permanentă mişcare; dialectica (Bucureşti - 5; Brăila - 4; Bacău - 3; Piatra Neamţ - 2; Iaşi plecat în grup, cântând. Din investigaţiile făcute până în este mereu creatoare, din care cau- - 2; Cluj - 2; Cernăuţi - 1; Roman - 1; Tg. Frumos - 1; Tg. prezent, autorii nu au fost descoperiţi. ză ceea ce pare antinomie (viu/ ne- Ocna - 1; Tg. Neamţ - 1; Leova-Lăpuşna -1; Hârlău - 1) şi Faţă de cele de mai sus, cu telegrama nr. 725 din viu; cuvântătoare/ necuvântătoare; că, de fapt, aceste victime aparţin în aceeaşi măsură şi 24.01.1941 i-am anunţat pe cei în drept, iar cu adresa nr. natură/ cultură) este, în realitate, vas altor comunităţi. 726 din 24.01.1941, cadavrul a fost înaintat Institutului Me- comunicant. Materia cuprinde tot Samy Roeder/Röder (născut la Hârlău, judeţul Boto- dico Legal, conform ordinului telefonic al dlui Procuror de ceea ce este perceptibil şi inteligibil şani, fiul lui Osias şi Fany Röder; divorţat), 44 ani, farma- serviciu, Paul Petrescu”. în infinitatea ei. Spiritul este sensul cist, veteran al campaniei 1916-1918, cu ultimul domiciliu Felul şi locul unde este găsit cadavrul, descrierea plăgi- pe care omul îl dă vieţii sale. Wald pe str. Dobrici Nr. 7. A fost găsit mort pe 22 ianuarie 1941, lor multiple din fişele IML, felul în care cadavrul este jefuit, lămureşte una din confuziile frec- pe calea ferată Bucureşti - Est. Înmormântat de fratele său ne dau o imagine despre criminali şi victime, despre dez- vente în studiul marxismului, aşa-zi- (Carol Röder), în cimitirul evreiesc Giurgiului (grupa SP, umanizare. Să ne amintim de nume, nu doar de numere. sa primordialitate a materiei faţă de rând 15, locul 1). Samy Israelitz Röder, Zihrono Livraha. Multe dintre victimele Pogromului au fost veterani de IULIA DELEANU război. Röder este, în selecţia Carp, imaginea militarului ANCA TUDORANCEA (Continuare în pag. 30) 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 C o m u n i tAT i Oradea Victimele Holocaustului, omagiate la Sinagoga Mare pierit în lagărele rilor Petru Stern, Zoltan Blum (94 ani) manifestării. Supravieţuitorul Zoltan de exterminare precum şi opiniile şi informaţiile oferite Blum a vorbit, cu multă emoţie, în faţa naziste, acţiune de preşedintele Comunităţii Evreilor unei asistenţe numeroase despre tra- desfăşurată sub din Oradea, Felix Koppelmann, lect. gedii din infernul lagărului. îndrumarea prim- univ. dr. Raluca Moldovan, prof. univ. Felix Koppelmann, în calitate de rabinului Shraya dr. Antonio Viorel Faur, Angela Lup- membru al Comitetului Director al Kav, în faţa Monu- şea, director la Muzeul Oraşului Ora- FCER-CM, a transmis salutul preşe- mentului Victime- dea-Complex Cultural, şi Diana Iancu, dintelui Federaţiei, dr. Aurel Vainer. lor Holocaustului muzeograf la Muzeul Istoriei Evreilor Artista Alexandrina Chelu a des- de lângă Sinago- din Oradea şi Bihor. chis evenimentul, intonând imnuri- ga Mare Ortodo- La finalul emisiunii au fost aprinse, le României şi Israelului, iar Robert xă. în direct, de către supravieţuitori, ur- Schorr a transmis un mesaj din par- Dorinţa noas- maşi ai acestora şi copii şase lumâ- tră este să scoa- nări pentru cele şase milioane de băr- tem în evidenţă baţi, femei şi copii ucişi în Holocaust, Aprinderea lumânărilor la Sinagoga Mare din Oradea dimensiunea uni- a căror memorie este astfel omagiată. versală a Holo­ Aprinderea lumânărilor s-a făcut pe În fiecare an, pe 27 ianuarie Ora- caustului şi fieca- fondul rugăciunii pentru odihna sufle- dea se numără printre oraşele unde re familie să sprijine educarea tinerilor tească, rostite de prim-rabinul Shraya este comemorată Ziua Internaţională privind această tragedie, astfel încât Kav. a Victimelor Holocaustului. La Ora- generaţiile viitoare să respingă cu fer- O altă manifestare a avut loc în dea, oribila perioadă a terorii Holo­ mitate toate formele de rasism, ură, Sinagoga Neologă Sion, unde a fost caustului, cu tot ce a însemnat acest violenţă şi antisemitism. vernisată o expoziţie de fotografii re- capitol pentru istorie, a fost marcată TVR Cluj a realizat o ediţie speci- alizate în perioada aprilie - mai 2018, prin manifestări ce au subliniat îm- ală dedicată acestei zile, filmată din în lagărul de concentrare Auschwitz- plinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărul morţii de la Auschwitz. Birkenau, prin obiectivul liceenei oră- tea Federaţiei şi aprecieri pentru ex- lagărelor de exterminare de la Aus- La împlinirea celor 75 de ani de la dene Baranyi Tünde, expoziţia fiind celenta organizare a evenimentului, chwitz-Buchenwald. eliberarea puţinilor supravieţuitori, au intitulată „In memoriam Auschwitz”. în contextul în care a reuşit să adu- Acţiunea colectivă împotriva anti- fost intervievate mai multe persoane Evenimentul a fost completat de un că la un loc peste şase ambasadori semitismului şi a altor forme de preju- aflate la Auschwitz, printre care su- moment muzical asigurat de formaţiile şi consuli, printre care ambasadorii decată este foarte importantă pentru pravieţuitori, dar şi oficialităţi, istorici Duo Varadiensis şi Rock Filarmonica David Saranga (Israel), Cord Meier- a asigura respectarea demnităţii şi a şi jurnalişti. Oradea. Klodt (Germania), Andrei Grinkevi- drepturilor fundamentale ale tuturor În Muzeul Istoriei Evreilor din Ora- Comunitatea Evreilor din Oradea ch (Belarus), alături de Igor Iniuşkin, oamenilor. dea şi Bihor a fost amenajat un platou doreşte să-l felicite şi pe această cale ministru consilier al Ambasadei Fe- În dimineaţa zilei de luni, 27 ianua- de unde au fost transmise, pe parcur- pe preşedintele Comunităţii din Sălaj, deraţiei Ruse în România, şi Mille rie 2020, membri ai comunităţii noas- sul zilei de 27 ianuarie, două emisiuni Dan Has, pentru organizarea eveni- Lajos, consulul general al Ungariei în tre s-au adunat în Sinagoga Mare live de către o echipă amplă de cores- mentului de mare excepţie: a V-a ediţie România. Ortodoxă pentru a se ruga, după care pondenţi şi moderatori ai televiziunii a Zilei Internaţionale de Comemorare DOINA BUMBU au aprins lumânări, rostind rugăciu- române. a Victimelor Holocaustului în Zalău. nile specifice în memoria celor şase Cele mai remarcabile intervenţii O delegaţie formată din 10 mem- Bacău milioane de suflete nevinovate ce au locale au fost mărturiile supravieţuito- bri ai comunităţii noastre s-a alăturat Conferinţă Legături solide între Oradea şi Israel despre istoria Miercuri, 29 ianuarie a.c., E.S. Da- Oradea. Cu această ocazie membrii, vid Saranga, ambasadorul Statului colaboratorii şi simpatizanţii comu- antisemitismului, Israel în România, a vizitat Oradea şi nităţii şi-au demonstrat calităţile de Comunitatea Evreilor din Oradea atât gazde ospitaliere, întâmpinându-l trecut şi prezent în calitatea sa oficială, cât şi ca prie- bucuroşi pe ambasador într-un mod Cu prilejul Zilei Internaţionale de ten. memorabil, cu un cântec evreiesc Comemorare a Victimelor Holocaus- În prima parte a zilei, înaltul oas- specific momentului de primire a oas- tului, la Sinagoga „Gaon Arie Leib Ro- pete s-a întâlnit cu primarul Ilie Bolo- peţilor, „Baruch Haba”, interpretat de sen” din Bacău a avut loc conferinţa jan. Au participat preşedintele CEO, corul comunităţii. susţinută de ing. Florin Goldring des- Felix Koppelmann, prefectul Judeţului „Faptul pentru care mă aflu astăzi pre istoria antisemitismului în Europa Bihor, Dumitru Ţiplea, managerul Spi- aici, la Oradea, prima destinaţie in- şi în lume, cu accent pe recrudescen- talului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, clusă în turul meu de vizite prin ţară, ţa fenomenului în prezent. Conferenţi- şi preşedintele Consiliului Judeţean, se datorează prieteniei de peste 20 arul a amintit despre expulzările evre- Pastor Şandor. de ani cu preşedintele Felix Koppel- ilor în Evul Mediu european, în spe- În cadrul întâlnirii a fost discutată F. Koppelmann (stg.) şi amb. D. Saranga mann. Să ştiţi că de fiecare dată când cial din Spania, Portugalia şi Marea posibilitatea unui schimb de experi- sunt în Israel şi am nevoie de un sfat enţă între spitalele oraşului Oradea pe relaţia Israel - Oradea, în contextul sau ajutor sincer şi prietenesc, apelez şi cele din Israel, pentru preluarea de în care există foarte mulţi evrei intere- la Koppelmann. Întotdeauna mi-a răs- bune practici. saţi să viziteze obiective din Oradea, puns într-un mod prompt şi pozitiv, ca Un alt subiect a fost legat de cola- mulţi dintre ei având legătură cu co- şi un adevărat israelian”, a declarat la borarea cu universităţile din Israel, ur- munitatea evreiască, iar unii fiind in- începutul vizitei diplomatul. mând ca în luna martie 2020 un grup teresaţi de staţiunea cu apă termală Cu multă răbdare şi implicare, cu o de rectori din România să efectueze Băile Felix. diplomaţie demnă de apreciat, David o vizită de lucru în Israel. A mai fost În a doua parte a zilei, diploma- Saranga a răspuns la toate întrebările analizată colaborarea economică din- tul a acceptat invitaţia preşedintelui celor prezenţi, asigurându-i, la finalul tre companiile orădene şi cele din Is- Koppelmann de a lua prânzul în can- întâlnirii, de colaborarea pozitivă şi rael, precum şi cunoscuta problemă a tina cu ritual caşer a Comunităţii, în dezvoltarea parteneriatelor din dome- legăturii aeriene directe, a cărei lipsă compania directorului Asociaţiei de niul economic şi comercial între Ora- îngreunează dezvoltarea turismului Promovare a Turismului Bihor, Mihai dea şi Statul Israel. Jurcă, a directorului Muzeului Ce- „Pentru că deţineţi o adevărată bi- Britanie, pogromurile de la sfârşitul tăţii şi oraşului Oradea, Angela juterie, iar în urmă cu mai bine de un secolului XIX şi prima parte a seco- Lupşea şi a muzeografului Diana secol, oamenii de afaceri de origine lului XX din Rusia, Polonia, România, Iancu. evreiască şi-au pus amprenta pe arhi- procesul Dreyfus din Franţa, instau- În agenda ambasadorului au tectura din Oradea, lăsând mai multe rarea regimului nazist în Germania, fost incluse un tur al centrului ora- palate de excepţie, care astăzi dau în 1933, conducând la Holocaust în şului şi vizite la cele trei sinagogi identitatea oraşului, voi depune toa- Europa. Au fost punctate momente impozante restaurate recent, de- te eforturile pentru ca acest oraş să din istoria Holocaustului în România: venite obiective turistice. crească tot mai mult, în toate dome- legislaţie rasială, pogromuri, deportări O ultimă întâlnire a ambasa- niile. Apreciez, de asemenea, buna în Transnistria. dorului din acea zi a fost cu mem- comunicare, colaborare şi înţelegere Participanţii s-au fotografiat cu brii comunităţii orădene, aceştia dintre oficialităţile locale şi comunita- simbolul luptei actuale împotriva anti- având prilejul şi deosebita onoare tea evreilor din oraşul dvs.”, a declarat semitismului: WE REMEMBER. să-l întâmpine pe distinsul oaspe- la finalul întâlnirii E.S. David Saranga. HAINRICH BRIF te în Sinagoga Mare Ortodoxă din DOINA BUMBU preşedinte CE Bacău REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 19 C o m u n i tAT i stingă scânteia divină din suflete. Cluj Extrem de înduioşătoare şi chiar de WE REMEMBER! necrezut mi se pare atitudinea victi- Ziua de 17 ianuarie 1945 este cu- de omagiere a celor 6 milioa- melor din lagărele morţii faţă de se- noscută în istorie ca data la care a ne de evrei ucişi în lagărele menii lor. Unii s-au sacrificat chiar avut loc evacuarea lagărului de con- naziste. Ne-am fotografiat pentru cei de lângă ei. Este şi cazul centrare de la Auschwitz, înaintea în faţa Monumentului Holo­ poetului B. Fundoianu (Benjamin Fon- sosirii trupelor sovietice. 60.000 de pri- caustului din centrul oraşului dane), care şi-a refuzat şansa la viaţă zonieri au fost încolonaţi şi puşi să măr- cu mesajul #WeRemember, pentru a fi alături de sora lui până în şăluiască spre Wodzislaw, de unde au iar poza a fost trimisă orga- ultima clipă. Exemple de acest fel au fost îmbarcaţi în vagoane şi duşi în alte nizaţiei World Jewish Con- fost nenumărate. O prietenă a mamei, lagăre situate în spatele frontului. Din gress, iniţiatoarea campani- Löbb Lea, ne-a povestit că primul gest acest „marş al morţii”, aproape jumătate ei. al celor de la Auschwitz, după ce au din prizonieri au murit de frig, foame sau Unii dintre noi ne-am fost eliberaţi, a fost să-i ajute pe călăii epuizare fizică. amintit de părinţi şi prieteni, lor mai puţin călăi să nu fie omorâţi de Noi, generaţia care am urmat su- alţii de bunici sau străbu- trupele Aliaţilor. Asta DA! Să-ţi salvezi pravieţuitorilor Holocaustului, ne sim- nici, care nu s-au mai întors duşmanul, asasinul! ţim vinovaţi că nu i-am putut ajuta pe acasă în urma tragediei Ho- ner Höss, nepotul lui Rudolf Höss, co- Se spune că totul are un stimul de- cei care aveau nevoie de o lume unită locaustului. Ne-am adunat în centrul mandant al lagărului de la Auschwitz, clanşator. În mintea tulburată, idioată, împotriva răului fără margini. Acum, Clujului în memoria „celor peste 18 care, aflat în vizită la lagăr, declara: schizofrenică a lui Hitler s-a născut o măcar atât putem face, să ne amintim mii de victime ale urii rasiale, bărbaţi, „Nu pot atinge clanţa” (Ziarele). Ci- idee halucinant de criminală, pe care cu o nelimitată pioşenie de ei şi să or- femei şi copii evrei din Cluj şi din îm- neva a trebuit să-i deschidă uşa. a reuşit s-o implanteze în gândirea a ganizăm comemorări. prejurimi, deportaţi la Auschwitz în Omenirea întreagă a stat cu mâinile milioane de oameni! A fost un adevă- După 75 de ani de la acele eve- mai-iunie 1944”, aşa cum găsim scris în buzunar când aveau loc cele mai rat magician al răului, al crimei! nimente, în 17 ianuarie 2020, la Cluj, pe Monumentul Holocaustului din îngrozitoare crime ale umanităţii. Cine Interesant este că cei care au tre- Cluj. Gestul nostru de omagiu a fost a venit să pună mâna pe clanţă, să cut prin aceste orori n-au stat şi nu şi un semnal de alarmă lansat împo- deschidă uşa? Nimeni până pe 27 ia- stau nici o clipă cu mâinile în buzu- triva antisemitismului, tot mai agresiv nuarie 1945, după ce şase milioane nar. Şi acum sar în ajutorul celor în în zilele noastre şi care cunoaşte noi de oameni fuseseră deja arşi, gazaţi, nevoie şi încearcă ei, cei supuşi celor valenţe peste tot în lume. torturaţi şi supuşi experimentelor mai mai odioase crime, să-i ierte pe călăii Acelaşi omagiu l-am exprimat şi ceva decât cobaii. lor. Nu am să uit niciodată cum o su- la o întâlnire comemorativă a Casei Dacă şase milioane de oameni pravieţuitoare a Holocaustului, Eva Calde din Cluj-Napoca, de Ziua Inter- au întins braţele larg deschise către Spitzer, a semnat un pact de priete- naţională a Comemorării Victimelor întreaga omenire, de partea cealal- nie cu nepotul criminalului Mengele şi Holocaustului. Aşa cum spunea ma- tă răspunsul a fost nu de gratitudine cum dansau hora pe superba melodie gicianul cuvântului şi al kinetoterapiei, şi prietenie, ci de discriminare fără Hava Nagila. Da, asta numesc OME- membri ai Comunităţii Evreilor, printre profesorul Petre Barbos, aceste ima- margini, de neînţeles şi de neîngădu- NIE fără margini! care s-au aflat şi câţiva supravieţuitori gini ale ororilor de neînchipuit trebu- it. Cam aşa îmi închipui imaginea de P.S. Nu putem decât să ne expri- ai Holocaustului, alături de un număr ie, este chiar obligatoriu, să rămână neimaginat şi de nepermis să se mai măm întreaga admiraţie şi gratitudine mic de cetăţeni ai urbei, au participat în memoria întregii umanităţi. Noi, cei întâmple vreodată, a Şoahului, a de­ pentru turul de forţă întreprins de TVR la evenimentul internaţional #WeRe- rămaşi pe acest pământ, foarte ciu- zastrului de netolerat de către un om Cluj, fără de care poate că nu am fi member (iniţiat de Asociaţia Sionistă dat, vom purta în străfundul sufletelor cât de cât normal. ştiut niciodată despre unele dintre în- din România şi preluat şi de Comu- noastre o candelă veşnic aprinsă în Şoahul a omorât milioane de su- tâmplările povestite de supravieţuitori nitatea Evreilor din Cluj), o campanie memoria lor. Şi asta nu aşa ca Rai- flete nevinovate, dar nu a reuşit să ai Holocaustului, cum ar fi Nusbaum Ladislau, Szekely Ladislau şi alţii. Nu am fi aflat nici despre jurnalul lăsat Satu Mare Vizită la comunitatea evreiască ortodoxă în urmă de medicul stomatolog Vass Zoltan, găsit de fiul său Iohanan, ines- timabil prin informaţiile lăsate despre autonomă din Budapesta ororile Holocaustului şi care fac impo- mărene au fost oaspeţi ai CEOAB. Liderii CEOAB s-au străduit şi au re- sibilă uitarea. Gazdele au alcătuit un program di- uşit să ne facă, nouă şi invitaţilor din WE REMEMBER! vers. Aspectul religios a constat în CE Oradea şi CE Cluj, un sejur de ne- EVA LEONID rugăciuni zilnice şi de Şabat, sărbă- uitat. toare pe care am petrecut-o împreu- ADRIAN BEŞA nă; partea instructivă a fost alcătuită preşedinte CE Satu Mare Tulcea din seminare pe teme religioase. Pro- Victimele gramul a avut şi un caracter recreativ, cuprinzând o vizită în cartierul evre- Holocaustului, iesc din Budapesta şi o excursie pe Dunăre. Micul dejun, prânzul, cina, În cadrul parteneriatului dintre CE luate alături de membri ai CEOAB, au comemorate Satu Mare şi Comunitatea Evreiască fost servite la restaurantul ritual al co- Ortodoxă Autonomă din Budapesta munităţii-gazdă. Au avut loc convorbiri la Templul Israelit (CEOAB), membri ai comunităţii săt- între cele două conduceri comunitare. Membri ai CE Tulcea, de la copii la vârstnici, au participat la Ziua In- ternaţională de Comemorare a Vic- Sătmărenii, din nou acasă timelor Holocaustului, instituită la 27 Oaspeţii au participat la rugă- măreni şi simpatizanţi ai comunităţii. ianuarie, când, în 1945, Armata Roşie ciuni împreună cu membrii co- Participanţii şi-au exprimat voinţa ca munităţii. Bucuria revederii a fost asemenea orori să nu se mai repete, reciprocă. alăturându-se mişcării internaţionale de luptă împotriva recrudescenţei an- #WE REMEMBER tisemitismului, azi: #we remember. La adunarea publică organiza- ADRIAN BEŞA tă de conducerea CE Satu Mare preşedinte CE Satu Mare cu prilejul Zilei Internaţi- onale de Comemorare a Holocaustului, participan- ţii au ascultat mărturisiri a eliberat deţinuţii din lagărele morţii făcute de supravieţuitorul de la Auschwitz-Birkenau. Ceremo- Originari ai comunităţii sătmărene Holocaustului Arno Blei nia a avut loc la Templul Israelit, re- şi din fosta comunitate Şimleu Silva- despre ororile trăite în lagărul staurat în urmă cu câţiva ani, căruia niei, Andre Zweig, fost prim-cantor la de la Moghilev. Serviciul reli- preşedintele comunităţii are grijă să-i Helsinki, actualmente stabilit în Israel, gios pentru odihna sufletelor ofere un grad cât mai sporit de folo- Menachem Weisz, Robert Landau au martirilor pieriţi în Holocaust sinţă. Participanţii s-au fotografiat cu revenit pe meleagurile natale, potri- a fost oficiat de prim-rabinul sigla mişcării internaţionale de co- vit zicalei: „Pleci de acasă pentru a-ţi Rafael Shaffer. La eveniment memorare a victimelor Holo­caustului: căuta norocul şi, când îl găseşti, te au fost de faţă autorităţi locale WE REMEMBER. întorci acasă pentru a-l împărtăşi cu şi reprezentanţi ai cultelor. Au SOLOMON FAIMBLAT familia ta”. luat parte numeroşi evrei săt- preşedinte CE Tulcea 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 C o m u n i tAT i Iaşi Juristul Albert Lozneanu a vorbit despre Memo- O filă dintr-un album al neuitării rialul Yad Vashem de la Ierusalim şi a împărtăşit • Duminică, 26 ianuarie 2020, a avut loc la Iaşi, le sovietice au eliberat cel mai mare lagăr nazist, publicului emoţia deosebită pe care i-a provocat-o în Sinagoga Merari, un Matineu cultural cu tema cel de la Auschwitz-Birkenau, descoperind 7.500 de vizitarea acestuia. De asemenea, a adus un omagiu „MEMORIA TIMPULUI - Evenimente şi comemorări prizonieri în viaţă şi 600 de cadavre, din cele peste acelor „oameni de înaltă omenie”, care şi-au salvat din cursul lunii ianuarie”, organizat de Clubul YA- 1,3 milioane de oameni care au fost ucişi acolo. semenii evrei, uneori chiar cu riscul propriilor vieţi; CHAD din cadrul CE Iaşi. În deschiderea comemorării, întreaga asisten- i-a amintit pe Viorica Agarici, Traian Popovici, Dumi- Subiectele puse în discuţie au fost: Ziua Cultu- ţă a păstrat un moment de reculegere în memoria tru Beceanu, Grigore Profir şi mulţi alţii, care au câte rii Naţionale – 15 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor celor şase milioane de evrei ucişi, din care cca un un pom ce le poartă numele pe Aleea Drepţilor de la Române – 24 ianuarie şi Ziua Internaţională de Co- milion şi jumătate erau copii, iar juristul Albert Loz- Memorialul Yad Vashem din Ierusalim. memorare a Victimelor Holocaustului – 27 ianuarie. neanu a intonat o rugăciune de pomenire a lor. Toate rememorările şi comemorările pe care le Scriitorul şi jurnalistul Adi Cristi, directorul Casei Benjamina Ides Vladcovschi, preşedinte interi- organizăm au menirea de a îndemna la cunoaştere de Cultură „Mihai Ursache”, a vorbit despre sărbă- mar al CE Iaşi, a arătat că „Never Forget, Never şi recunoaştere reciprocă şi astfel creează punţi de torirea Zilei Culturii Naţionale, zi care a coincis în Again” (Să nu uităm niciodată, Să nu se mai întâm- legătură, de colaborare şi, de ce nu, de prietenie acest an cu împlinirea a 170 de ani de la naşte- ple niciodată) este fraza universală, folosită de în- între oameni, etnii şi naţiuni. rea lui Mihai Eminescu. Cu această ocazie, în 15 treaga omenire, referitoare la Memoria Holocaustu- Matineul ieşean s-a încheiat cu un microrecital ianuarie, la Bustul lui Eminescu, situat în preajma lui, un veritabil semnal de alarmă pe care noi, evreii, al formaţiei muzicale Nigun a C. E. Iaşi, condusă de vestitului Tei din Parcul Copou, au depus coroane şi îl aducem omenirii”. Istoricul Raul Hilberg menţiona profesorul Romeo Luchian. Soliştii Uri Ferenbac şi jerbe de flori autorităţile locale, oameni de cultură, faptul că prizonierii lagărului de la Buchenwald au Albert Lozneanu, acompaniaţi de Tania Luchian (vi- reprezentanţi ai mediului academic, elevi şi studenţi folosit semnul cu inscripţia „Never Again” în mai mul- oară) şi Romeo Luchian (acordeon), au interpretat iar apoi poeţi şi artişti ieşeni au susţinut recitaluri din te limbi, după eliberarea lagărului de către armatele cântece legate de tema comemorării, fiind răsplătiţi lirica eminesciană. aliate. În romanul autobiografic „Noaptea”, apărut în cu numeroase aplauze. În alocuţiunea sa, Adi Cristi a adresat un apel 1960, Elie Wiesel menţionează: „Niciodată nu voi Întreaga manifestare, un autentic eveniment cul- către guvernanţii României pentru respectarea cul- uita acea noapte. Prima noapte în lagăr, care s-a tural, a fost o „filă dintr-un­ album al neuitării”… turii şi reabilitarea ei prin acordarea fondurilor bu- transformat într-o lungă noapte, de şapte ori bleste- MARTHA EŞANU getare necesare, deoarece, aşa cum spunea Mihai mată, de şapte ori pecetluită. Niciodată nu voi uita Eminescu: „Prin cultură, naţiunea există. Un popor fumul. Niciodată nu voi uita feţişoarele copiilor ale fără cultură este doar o populaţie. Cultura ne acor- căror trupuri le-am văzut transformându-se în roto- dă conştiinţa naţională”. coale de fum, sub un cer albastru tăcut. Niciodată În încheiere, Adi Cristi a citit poeziile „Contra- nu voi uita acele flăcări care mi-au distrus credinţa punct cu evrei”, „Bunica bate toba” şi „Cu tine în pentru totdeauna. Niciodată nu voi uita acea tăcere braţe pe sub ploaie” din recentele sale volume de nocturnă care m-a lipsit pentru eternitate de dorinţa versuri „Viaţa nu se termină în moarte”, „40 metri de a trăi. Niciodată nu voi uita acele momente care de poezie” şi „Cu lupii urlând”, apărute la Editura mi-au ucis Dumnezeul şi sufletul şi mi-au transfor- 24:ORE, Iaşi. mat visele în ţărână. Niciodată nu voi uita aceste • Dr. Aurica Ichim, „un om cu o deosebită con- lucruri, chiar dacă aş fi condamnat să exist la fel de ştiinţă civică”, directoarea Muzeului Municipal „Re- mult ca Dumnezeu însuşi. NICIODATĂ!” gina Maria” din Iaşi, a prezentat semnificaţia Zilei În memoria celor şase milioane de evrei ucişi în de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, Holocaust, vă adresez respectuos invitaţia de a vă pentru istoria României moderne şi rolul reformelor alătura campaniei „We Remember – Ne Amintim”. înfăptuite de domnitorul Alexandru Ioan I în cei 7 ani Obligaţia noastră faţă de victimele Holocaustului de domnie. Citându-l pe Mihail Kogălniceanu, care nu înseamnă doar comemorare, ci de asemenea spunea că „istoria este adevărata descriere a nea- imperativul de a ne ridica împotriva oricăror forme mului românesc”, vorbitoarea a sugerat ca sărbăto- de antisemitism, rasism şi xenofobie. Dumnezeu să rile românilor să nu mai fie politizate şi transformate odihnească sufletele celor a căror vină a fost doar în „evenimente electorale”. aceea de a se fi născut evrei. Inginerul Mihai Caba, prieten al comunităţii, a Scriitorul, comandor de aviaţie Mihai Batog-Bu- recitat poezia „Floare albastră” din creaţia lui Mihai jeniţă a vorbit despre ororile Holocaustului, despre Eminescu şi poezia „Despre unire”, adaptare după ororile generate de rasism şi antisemitism, lansând Marin Sorescu. şi un semnal de alarmă pentru conştientizarea tu- • 27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemora- turor cu privire la faptul că „din ghearele răului nu re a Victimelor Holo­caustului, marchează eliberarea scapă nimeni”. lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holo- Prof. univ. dr. Odette Blumenfeld, citând pasa- caustului, în care 6 milioane de evrei au fost ucişi je semnificative din romanul „Noaptea”, a arătat că de către regimul nazist, în timpul celui de-al Doilea Elie Wiesel considera: „Opusul iubirii nu este ura, ci Război Mondial. indiferenţa. El a ştiut că a rămâne indiferent este cel În după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, trupe- mai mare păcat din toate”. Botoşani Tu biŞvat Timişoara Elevii au învăţat despre Holocaust la Centrul Interetnic şi au aprins lumânările memoriei Participanţii la sărbătoarea de Tu La 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare rul, care avea să devină un nume de rezonanţă în teratolo- biŞvat, organizată la Centrul Inter­ de la Auschwitz, Comunitatea Evreilor din Timişoara şi gie şi embriologie, descrie cele cinci perioade ale dezastru- etnic din Botoşani, s-au bucurat de JCC Timişoara au comemorat victimele Holocaustului prin- lui: viaţa de dinainte, ghetoul din Oradea, deportarea, viaţa Anul Nou al Pomilor, pe care îl sărbă- tr-un eveniment dedicat, în primul rând, copiilor şi adoles- (dar mai ales moartea) din lagăr şi viaţa de după dezastru. toreşti mereu cu sufletul deschis, ca şi cenţilor. Membrilor comunităţii li s-au alăturat aproape 100 Surprinde, prin fapte şi date, prin descrieri pline de acura- de vremea însorită, neobişnuită pen- de elevi ai Liceului Pedagogic din Timişoara împreună cu teţe, schimbările care se petrec în mentalul oamenilor. Cei tru luna februarie. profesorii lor. deportaţi au trecut prin încercări mai înfiorătoare decât şi-ar Cei prezenţi în sala de festivităţi au Momentul de amintire a fost deschis de preşedinta co- fi putut imagina cineva şi, până au ajuns acolo, nimeni nu fost salutaţi de preşedintele Comuni- munităţii, dr. Luciana Friedmann, care spunea: „Ce mai putea să creadă dimensiunea şi organizarea crimei. tăţii, David Iosif. Despre semnificaţia putem face azi? Singura noastră şansă este să îi educăm Luciana Friedmann, Adriana Aron şi Ana Adrian au citit sărbătorii a vorbit ing. Gustav Finkel, pe cei care nu ştiu nimic despre acest fenomen şi să ne fragmente din scrierile regretatului profesor, scrieri care au consilier al C.E. Botoşani. onorăm supravieţuitorii, rămaşi puţini la număr. Milioanele parvenit comunităţii prin bunăvoinţa fiului, Andrei Şandor. În ziua în care evreii din oraşul de copii, de vârstnici, de civili inocenţi, loiali ţărilor în care Prof. Olimpia Cirimpei, care de ani de zile se ocupă cu dă- nostru se bucură de Anul Nou al Po- trăiau, milioane de feţe, de numere, de destine, de poveşti ruire de predarea istoriei Holocaustului în şcoli, a avut un milor, în Israel se celebrează aceeaşi personale cutremurătoare.... trebuie să facem tot ce putem discurs de excepţie în faţa membrilor comunităţii şi a elevi- sărbătoare sădindu-se pomi şi flori, iar ca să nu se lase colbul uitării asupra lor!”. lor. Ea a prezentat motivaţia pentru care face tot posibilul speranţa şi bucuria primăverii renasc. Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre importanţa faptului ca ca elevii să afle enormitatea faptelor petrecute atunci. S-a Poet atent şi delicat, dr. ing. Simon a doua generaţie, a copiilor celor care au supravieţuit, să referit inclusiv la vizitarea Auschwitzului şi la trăirile pe care Glasberg a încântat cu creaţiile sale, ducă datoria cunoaşterii mai departe. Lumânările aprinse le-a avut acolo, trăiri ce nu pot fi vreodată uitate şi care îi dintre care o parte celebrează frumu- de elevi au fost un gest simbolic, a cărui importanţă ei ne-au urmăresc pe cei care au trecut prin poarta cumplită a fa- seţiile naturii de pe meleagurile sfin- demonstrat că o înţeleg, ceea ce ne face să nu vorbim des- bricii morţii. Colegul său, profesorul de istorie Sorin Codaţ, te. Prietenul nostru apropiat, Dumitru pre numere gigantice, ci despre fiecare om care a fost ucis, a vorbit despre însemnătatea nevoii de cunoaştere pentru Butnaru, a vorbit despre Israel şi mi- împreună cu visurile, speranţele, temerile şi amintirile sale. generaţia tânără şi despre primul său contact, la doar 10 nunile acestui binecuvântat pământ. Deoarece ultimul supravieţuitor de la Auschwitz din Ti- ani, cu ceea ce a însemnat Holocaustul, prin cartea Olgăi Au fost clipe plăcute, într-o zi cu mişoara, prof. dr. acad. Stefan Sandor nu mai este printre Lengyel, pe care a găsit-o în biblioteca părinţilor. Toţi cei soare generos şi speranţe vii într-o noi de şase ani, scrierile sale despre deportare au rămas ca prezenţi s-au fotografiat, în semn de neuitare şi respect, lume zbuciumată. semn al trecerii lui prin cel mai înfiorător loc pe care mintea cu simbolul internaţional „#WE REMEMBER”, fapt pe care Prof. BEATRISA FINKEL omului l-a putut zămisli. Cu forţa omului de ştiinţă, profeso- ne-a fost imposibil să nu îl imortalizăm. (L.F.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 21

„Cultul mozaic din România – istorie şi patrimoniu” Seminarul anual În data de 30 ianuarie 2020 a avut loc, la Templul limba română a acestui volum a fost lansată în 2018 la Coral din Capitală, un simpozion cu tema „Cultul mo- Palatul Patriarhiei, la iniţiativa Preafericitului Daniel. Vor- zaic din România – istorie şi patrimoniu”, organizat de bitoarea a adresat mulţumiri lui Ion Bănşoiu, fostul direc- de informare dr. Janina Ilie, manager de proiecte în cadrul FCER-CM tor al Editurii Paideia, alături de care a realizat conceptul (Fundaţia W. Filderman), şi moderat de dr. Aurel Vainer, acestui volum, şi prim-rabinului Rafael Shaffer, care a şi instruire preşedintele Federaţiei. A fost lansată ediţia în limba asigurat consultanţa de specialitate. Ea a apreciat ideea engleză a albumului cu acelaşi titlu apărut la Editura preşedintelui Vainer de a oferi o variantă simplificată a Paideia, având loc şi o dezbatere pe marginea temei cărţii, întrucât cererea din partea publicului-cititor este a personalului patrimoniului cultural. Acţiunea face parte din seria de foarte mare. manifestări care promovează dialogul intercultural şi in- Sorin Ivan a evocat personalitatea academicianu- de asistenţă socială teretnic, componentă a strategiei culturale a FCER-CM. lui Solomon Marcus, ca exemplificare a contribuţiei Între 13 şi 14 ianuarie 2020, a avut loc Au luat cuvântul Camelia Botezatu, directoarea Editu- excepţionale a evreilor din România la cultura şi la CIR Be Yahad din Cristian o nouă sesi- rii Paideia, prof. univ. dr. Sorin Ivan, de la Universitatea civilizaţia ţării în care au profesat. În opinia vorbitorului, une anuală de informare şi instruire a per- „Titu Maiorescu”, şi Dan Michael Schlanger, directorul performanţele ştiinţifice atinse de oameni ca Solomon sonalului de asistenţă socială şi medicală, Festivalului Filmului Evreiesc la Bucureşti. Marcus sunt „cel mai bun lobby care i se poate face unei la care au participat responsabili cu asis- În introducere, dr. Janina Ilie a precizat că volumul ţări”. tenţa medicală şi preşedinţi din aproape lansat face parte din seria de cărţi şi albume de prezen- Dan Michael Schlanger a caracterizat cartea drept „o 30 de comunităţi din ţară. tare a cultelor religioase din România, un proiect finanţat bornă a istoriei, o valoare pentru trecutul şi viitorul nos- Din partea FCER, la seminar a partici- de Secretariatul de Stat pentru Culte. Vorbitoarea a sa- tru”. El a făcut un apel la respingerea prejudecăţilor şi pat vicepreşedintele Ovidiu Bănescu, în- lutat prezenţa în sală a unui grup de 30 de elevi de la manifestarea curiozităţii în rândurile tinerelor generaţii: soţit de Vali Medeleţ, şef serviciu financiar Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti. „Dacă voi, tinerii, nu vă deschideţi sufletul şi mintea, an- la FCER. Ovidiu Bănescu (foto, în centru) Dr. Aurel Vainer a afirmat că lucrarea lansată i se tisemitismul şi chiar Holocaustul pot reizbucni oricând. a fost moderatorul evenimentului. datorează secretarului de stat Victor Opaschi, iniţiatorul Cunoaşteţi oamenii şi ridicaţi un zid împotriva urii!” proiectului dedicat cultelor religioase de pe teritoriul Cantorul Emanuel Pusztai, acompaniat la violoncel României, în cadrul cărora cultul mozaic ocupă un loc de Şerban Nichifor, au susţinut un recital cu melodii în de seamă: „Cultele religioase din România se aşază ebraică. Dr. Aurel Vainer şi Eduard Kupferberg, secre- în jurul monoteismului. Dacă vrei să fii un om informat, tarul general al FCER-CM, au acordat medalia „Prieten trebuie să ştii variantele sub care este cunoscut Dum- al comunităţilor evreieşti din România” Cameliei Bote- nezeu.” Vorbitorul a apreciat conţinutul elevat al lucrării zatu şi lui Şerban Nichifor. În finalul evenimentului a fost şi frumuseţea formei în care aceasta a fost realizată. proiectat un fragment din filmul „Itinerarii evreieşti în Totodată, a recomandat publicarea unei variante simpli- România”, realizat de Dan Michael Schlanger cu spriji- ficate a volumului, de o circulaţie mai largă. nul Feliciei Waldman, conf. univ. dr. la Universitatea din Camelia Botezatu a prezentat profilul academic al Bucureşti, a cărei prezenţă în sală a fost salutată. Editurii Paideia, înfiinţată în urmă cu 30 de ani. Ediţia în CLAUDIA BOSOI

Din partea DASM, directoarea Mona Un portret al lui Iţic Manger Bejan, medic, şi-a prezentat echipa, iar Poet, dramaturg, prozator, eseist, ţara cu milioane de cititori în limba (Cartea Raiului: neasemuita descri- psih. Florica Beizer, şefa Oficiului de Re- muzician, Iţic Manger (Isidor Helfer) idiş. În fiecare seară sunt organiza- ere a vieţii lui Shmuel-Abe Abervo), surse Umane şi coordonatoarea progra- se naşte în 30 mai 1901, la Cernăuţi, te reuniuni culturale, conferinţe, şe- singura operă în proză a lui Iţic Man- mului Case calde, a prezentat un material şi este fiul unui croitor evreu. Primii zători, petreceri, plimbări. Această ger. Fusese proiectată ca prima parte despre acest proiect, subliniind că buge- ani de studii îi petrece la heider, con- perioadă (1928-1938), pe care Man- a unei trilogii care, dacă s-ar fi materi- tul pentru fie­care acţiune este de 200 de tinuând la Şcoala primară şi gimna- ger o consideră „cea mai frumoasă alizat, ar fi fost continuată prinCartea lei. Ec. Cristina Ciupercă, coordonatoarea zială Germană (Kaiser-Kőniglicher decadă” a lui, este pentru el şi şi despre Pământ şi Cartea Lumii dintre Programului Copii în nevoie, a subliniat Dritte-Staats) şi în cadrul Liceului cea mai prolifică sub aspect literar: două lumi. că în proiect sunt incluşi 223 de copii din German. Aici este pasionat de teatru acordă interviuri şi publică articole În perioada 1940-1950, scriitorul 21 de comunităţi. Psiholog Maria Popa, şi de literatură; în urma dramatizării în Literarişe bleter (Jurnal literar); ajunge la Londra, unde se confruntă coordonatoarea Centrului de zi Cluj-Na- unei balade scrise de Goethe, tână- îşi recită poeziile la Clubul Scriitori- cu foamea şi singurătatea. Aici află poca, a făcut o interesantă prezentare a rul Manger devine „poetul liceului”, lor; publică Ştern afn dah (Stele pe despre tragedia Holocaustului şi a Centrului clujean, oferind participanţilor dar în curând este exmatriculat din acoperiş, 1929); coordonează un evreilor de pe continent. Deşi este un reuşit film documentar despre această cauza indisciplinei. ziar literar, Geţeilte verter (Cuvinte descoperit şi protejat de Margaret temă. Odată cu Primul Război Mondi- numărate, 1929-1930), din care vor Waterhouse, strănepoata poetului Despre programul de îngrijire la do- al, întreaga familie se mută la Iaşi, apărea 12 numere care conţin ma- Percy Bysshe Shelley, Manger se va miciliu pentru provincie a vorbit Isabela oraş de care Manger se ataşează nifeste, poeme, articole cu temati- raporta la cei zece ani petrecuţi în Horn, responsabilă cu acest program. Dr. mai ales datorită cântecelor în idiş că literară, aproape toate scrise de Anglia ca la cea mai urâtă perioadă a Isabella Udrea, coordonatoarea Centrului ale lui Velvl Zbarjer (Benjamin Wolf Manger; iniţiază un nou gen literar vieţii lui. Publică numai o colecţie de de Ajutor Medical, a avut o interesantă Ehrenkranz), primul trubadur idiş din în cultura idiş, Humeş-lider (Cântece poeme, Volkns ibern dah (Nori peste prezentare a programului „Project Vision”, spaţiul românesc. La Iaşi, Manger biblice, 1935); în 1936 rescrie cânte- acoperiş, 1942) şi o piesă de teatru, inclusiv explicarea rolului operaţiilor la începe să scrie versuri în idiş. Îşi în- cul de Purim (Megile-lider); în 1938 A Goldfadn-motiv in drai aktn (O temă ochi. Cu această ocazie, aflăm că din anul suşeşte o cultură bogată, citind nu- scrie o istorie a literaturii idiş profund după Goldfaden în trei acte, 1947). 1995 şi până acum s-au efectuat circa meroase lucrări de istorie, literatură personală şi originală, Noente gheş- În martie 1951, cu prilejul împlini- 3.000 de operaţii la ochi. Cristina Pluga- clasică şi modernă, dar şi vechea taltn (Imagini închise), care acoperă rii vârstei de 50 de ani, i se publică ru, şefa Centrului CSIAD – Yad Be Yahad literatură populară evreiască. secolele al XVI-lea – al XX-lea; pu- la Paris un volum omagial. Este anul din Braşov, a avut o reuşită şi interesantă Debutează în literatură la vârsta blică volumele de versuri Lamtern în care pleacă la New York, unde prezentare despre procesul de acreditare. de 20 de ani, cu două poezii în idiş in vint (Felinare în vânt, 1933), Vel- numeroase publicaţii de limbă idiş îi Cea de a doua zi a întâlnirii a debutat publicate în revista Kultur, coordona- vl Zbarjer şraibt briv ţu Malcale der solicită colaborarea. În 1952 publi- cu sesiuni individuale de lucru, cu teme tă de fabulistul de expresie idiş Elie- şeine (Velvl Zbarjer scrie scrisori fru- că volumul de poezii Lid un balade specifice fiecărei comunităţi, la care din zer Steinbarg. Cu doi ani în urmă, tot moasei Malcale, 1937) şi Demerung (Cântec şi baladă). partea DASM au răspuns cu foarte mare la Iaşi, Manger debutase publicistic in şpigl (Amurg în oglindă, 1937); În 1958 face prima călătorie în plăcere dr. Mona Bejan, Luminiţa Sobaru, cu un articol în limba română despre realizează o antologie de cântece Israel şi rămâne aici până la sfâr- Isabela Horn, Cristina Ciupercă şi Florica poetul Moris Rosenfeld. din folclorul european, Felker zingen şitul vieţii. Deja este foarte bolnav. Beizer. În anii ’20, Manger se mută la (Naţiunile cântă, 1936); coordonea- Ultimul său volum de poezii apare Apoi, în sală au apărut preşedintele Bucureşti, unde devine un repre- ză punerea în scenă a două piese abia în 1967, Ştern in ştoib (Stele în FCER, dr. Aurel Vainer, însoţit de directo- zentant strălucit al culturii idiş în bazate pe opera lui Goldfaden: Di ki- colb). Moare în 20 februarie 1969. rul Joint pentru România, Israel Sabag, şi spaţiul românesc: scrie pentru pre- şef-maherin (Vrăjitoarea) şi Drai Ho- Încă din timpul vieţii lui (31 octom- de Ery Pervulescu. Invitat să ia cuvântul, sa de limbă idiş (versuri, articole, ţmah (Trei Hoţmah); compune texte brie 1968), în Israel a fost instituit Pre- Aurel Vainer a apreciat activitatea DASM, eseuri, pamflete), susţine o serie de pentru filme în idiş; străbate Polonia miul „Iţic Manger”. Caietele, manus- subliniind că „în tot ceea ce facem, impor- conferinţe a căror temă predilectă şi locuieşte aici zece ani ştiind foarte crisele şi corespondenţa scriitorului tant este sufletul şi să fii omenos”. o constituie folclorul (mai ales idiş, puţin limba polonă, vorbind numai în se află în Arhiva Manger, la Biblioteca Directorul Joint, Israel Sabag, a spus românesc, spaniol). Manger traduce idiş; în ianuarie 1930, Manger devine Naţională a Israelului şi la Biblioteca că ceea ce face DASM este foarte greu de şi publică din folclorul a douăspreze- unul dintre cei mai tineri membri ai Universităţii din Ierusalim. La Tel Aviv, realizat, este o sarcină sensibilă şi difici- ce popoare. Totodată, pune bazele Clubului PEN de scriitori de expresie o stradă centrală îi poartă numele. Po- lă, dar este făcută cu multă pasiune. Ne-a unei „reviste de literatură şi artă”, idiş, alături de Yisroel Rabon, Iosef eziile lui Iţic Manger sunt cunoscute, vorbit în continuare despre buna colabora- după modelul Biletelor de papagal Papiernikov, Isaac Bashevis Singer. traduse, cântate, iar personalităţii lui re cu FCER, în special cu preşedintele Va- ale lui Tudor Arghezi. În 1938, Manger este silit să pă- îi sunt consacrate spectacole de tea- iner, şi l-a rugat pe Ery să pună pe ecran La 27 de ani, Iţic Manger ajun- răsească Polonia. Petrece o scurtă tru, emisiuni la radio şi la televiziune. o scenă de pe internet, cu două perechi ge la Varşovia ca poet de expresie perioadă la Paris, unde ţine câteva În România, data aleasă pentru a ce- de dansatori, purtând-o pe braţe pe artista idiş din România. Este întâmpinat cu prelegeri despre literatura franceză, lebra Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş, care avea 100 de ani! Aşa îl vreau şi pe entuziasm şi onorat pe scena litera- în faţa unui public vorbitor de limbă lege votată, în 2017, în unanimitate în dr. Aurel Vainer, dar eu îi urez, pentru că ră idiş a oraşului. Este perceput ca idiş. După un an scrie romanul Dos Parlament, este 30 mai, după ziua de Jointul e mai galant, 120! un fenomen singular în literatură, în buh fun Gan-Eidn: di vunderlehe leb- naştere a lui Iţic Manger. AIZIC IANCU condiţiile în care se afla în Polonia, ns başraibung fun Şmuel-Abe Abervo CLAUDIA BOSOI preşedinte CE Tecuci 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

Poate fi diabetul prevenit? Amedeo lină, un hormon secretat de pancreas noastră şi în realizările noastre. Oame- pentru a stabiliza nivelul de zahăr din nii care se află la acea conferinţă vor sânge. De asemenea, medicamente- fi cei care vor prescrie medicamentele Modigliani, le disponibile astăzi tratează simpto- noastre pacienţilor”, spune Dr. Mottie ŞTIINŢA mele şi complicaţiile diabetului de tip Chevion, cel care a dezvoltat familia 100 de ani II, dar nu rezolvă problema de bază a de medicamente antiinflamatorii ne- rezistenţei la insulină. steroidiene Zygosid în laboratorul său Zygosid-50, un medicament în din Centrul Medical Hadassah, din ca- de la moarte ŞI VIAŢA curs de dezvoltare în Israel, ar putea drul Universităţii Ebraice din Ierusalim. Amedeo Modigliani s-a născut la fi primul care să restabilească sensi- „Zygosid funcţionează prin reducerea Livorno în 12 iulie 1884, fiind cel mai Compania Concentrator Biophar- bilitatea celulară normală la insulină, semnificativă a rezistenţei la insulină şi mic copil al lui Flaminio Modigliani, ma, cu sediul în Ierusalim, dezvoltă un fără efecte secundare. Semnalele din normalizarea tuturor parametrilor aso- un negustor originar din Roma, şi al medicament pentru tratarea şi chiar partea comunităţii de specialişti sunt ciaţi diabetului”, spune profesorul. Eugeniei Garsin, a cărei familie pro- prevenirea diabetului de tip II prin re- bune, astfel că, în luna decembrie a La nivel molecular, Zygosid-50 venea din Marsilia şi Tunisia. Ame- facerea sensibilităţii organismului la anului 2019, Concentrator Biophar- este un puternic medicament anti- deo a venit pe lume într-un moment insulină. Dintre cele 463 de milioane ma a câştigat primul loc la cel de-al inflamator. În studiile pe animale, în care părinţii lui treceau printr-o cri- de persoane cu diabet zaharat, până XVII-lea congres mondial anual pri- Zygosid-50 a restabilit sensibilitatea ză financiară. la 95% suferă de diabet de tip II. În vind rezistenţa la insulină, diabetul şi la insulină în proporţie de 90%, echi- C o p i l ă - acest caz, ţesuturile periferice, mai bolile cardiovasculare. „A primi premiul librând glicemia şi scăzând nivelul in- ria lui Ame- ales muşchii, sunt rezistente la insu- este un vot real de încredere în ştiinţa flamaţiilor. deo (alintat Dedo) este marcată de Dispozitiv care distruge tumorile cu ajutorul gheţii d i f i c u l t ă ţ i Dispozitivul IceCure ProSense a un minut. În decurs de o oră, frigul ex- SUA. La ora actuală, numai în Japo- materiale şi revoluţionat modul în care medicii în- trem distruge ţesutul-ţintă, care se di- nia au fost trataţi cu ProSense peste de absenţa depărtează tumorile benigne ale sâ- zolvă din corp în mod natural în câte- 300 de pacienţi cu cancer pulmonar tatălui, care nului. Veştile bune nu se opresc aici. va săptămâni. Procedura se face sub şi 300 de paciente cu cancer de sân. c ă l ă t o r e a În curând, aria lui de aplicabilitate se anestezie locală, indiferent de locul IceCure a fost înfiinţat în 2006 de adesea în va extinde, putând fi folosit şi pentru unde se află tumora. Ţesutul sănătos către expertul în criogenie dr. Alex Le- interes de tumorile maligne ale ficatului şi rini- din jur nu este deteriorat şi nu rămân vin şi omul de afaceri Didier. Dispoziti- afaceri. Con- chilor. Produs de IceCure Medical, cu cicatrici. După efectuarea procedurii, vul de crioablare pe care l-au dezvoltat form revistei sediul în Cezareea, acest echipament pacientul poate merge direct acasă şi se bazează pe o tehnologie brevetată „Mari pictori” medical foloseşte crioablatia, un pro- îşi poate relua activitatea completă. de dr. Alex Levin în anul 2002. Limite- (nr. 102, Bucureşti, 2002), Modigliani cedeu minim invaziv, pentru a distruge Dispozitivul este utilizat în prezent în le acestui tip de tratament se referă la are o sănătate fragilă şi în repetate tumora. Procedura este relativ simplă: Israel, Asia şi Europa pentru a elimina imposibilitatea de a trata mai mult de rânduri şansele lui de supravieţuire medicul introduce o sondă ProSense tumorile canceroase de ficat şi rinichi două tumori aflate în stadiu incipient sunt minime, din cauza unor compli- în tumoră, care este ghidată cu ajuto- aflate în stadii incipiente. IceCure a şi care nu depăşesc 1,5 centimetri la caţii pulmonare. La 14 ani îşi desco- rul ecografiei sau imagisticii CT. După primit recent aprobarea Agenţiei Ame- sân sau până la 3 centimetri în cazul peră pasiunea pentru pictură şi înce- ce acul este în interior, temperatura ricane a Medicamentului (FDA) pen- ficatului sau rinichilor. pe să ia lecţii particulare. vârfului sondei este scăzută cu ajuto- tru a putea intra pe piaţa medicală din Modigliani îşi însuşeşte cunoştin- rul azotului lichid, ajungând la minus ţele de bază ale picturii academice în 170 de grade Celsius în mai puţin de atelierul pictorului Guglielmo Micheli, Ajutor israelian pentru din Livorno, pe care îl frecventează timp de doi ani, din 1898, şi unde exersează naturi moarte şi portrete. Aplicaţie pentru victimele coronavirusului După o lungă convalescenţă care îl Autorităţile israeliene nu rămân chinez al Sănătăţii o cantitate impor- împiedică să lucreze, dar îi dă prilejul indiferente faţă de epidemia provoca- tantă de materiale medicale de ur- să viziteze cu asiduitate muzeele din monitorizarea tă de coronavirus, astfel că reţeaua genţă şi echipament de protecţie, în Italia, în 1902 el se înscrie la Şcoala naţională de urgenţă Magen David ultimul zbor din Tel Aviv spre China de Nuduri din Florenţa, condusă de rănilor Adom (n.r. – Steaua Roşie a lui Da- continentală. Co-CEO-ul IsraAID, Yo- Giovanni Fattori, iar în 1903 studia- Conectarea domeniului medical vid) a contribuit cu 2.000 de măşti şi tam Polizer, a declarat că IsraAID va ză la Institutul de Arte Frumoase din la inovaţiile tehnologice reprezintă un 200 de truse de protecţie completă continua să monitorizeze situaţia din Veneţia. Despre această perioadă demers absolut firesc pentru secolul pentru a preveni răspândirea corona- China şi va continua demersurile pen- va spune: „La Veneţia am dobândit al XXI-lea. În acest sens, cercetătorii virusului în China. Costumele specia- tru ajutorarea celor afectaţi. Între timp, cea mai de preţ ştiinţă din viaţa mea; israelieni au lansat o aplicaţie destina- le, măştile, ochelarii şi încălţămintea prim-ministrul israelian Benjamin Ne- am acum sentimentul că plec cu un tă monitorizării rănilor. Paula LeClair, au fost donate la iniţiativa organizaţiei tanyahu a cerut Institutului Biologic şi bagaj solid, graţie efortului depus.” manager general al Companiei Heal- Chabad-Lubavitch din China şi vor fi Ministerului Israelian al Sănătăţii să Fascinat de centrul artistic şi in- thy.io, a afirmat într-un interviu pentru distribuite prin cele 14 filiale ale sale. cerceteze posibilitatea de a produce telectual care era pe atunci capitala publicaţia Jerusalem Post că aplicaţia De asemenea, organizaţia de ajutor un vaccin anti-coronavirus şi să înfi- Franţei, în 1906 Modigliani se stabi- evaluează rănile şi stochează înre- umanitar IsraAID a trimis Ministerului inţeze o reţea de vaccinare în Israel. leşte la Paris; se înscrie la Académie gistrări vizuale standardizate în timp Colarossi. Va cunoaşte avangarda real, permiţând monitorizarea evolu- Temple din Epoca Fierului artistică, prin Pablo Picabia, Kees ţiei unei răni, reducând astfel semni- van Dongen, Juan Gris, Diego Rive- ficativ eroarea umană. Reprezentanţii ra, dar şi literatura, prin întâlnirile cu Companiei Healthy.io au explicat că descoperite aproape de Ierusalim André Salmon, Guillaume Apollinai- soluţia digitală de gestionare a rănilor O importantă descoperire a specia- face parte din sistemul administrativ re, Max Jacob. În perioada de înce- abordează aceste probleme folosind liştilor de la Universitatea din Tel Aviv şi al Iudeei? Textele sacre detaliază re- put, lucrările lui Modigliani oscilează o aplicaţie pentru smartphone împre- Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi formele religioase ale regelui Ezechia între expresionism, fovism şi pasti- ună cu două autocolante de calibra- a scos la iveală un complex de temple şi ale regelui Iosia, care au consolidat şarea lui Toulouse-Lautrec. re plasate în jurul unei plăgi pentru a datând din Epoca Fierului. Mai exact, practicile de închinare la Templul lui Expune şase tablouri la Salonul urmări dimensiunile. Asistentele sunt edificiile descoperite la Tel Moza da- Solomon din Ierusalim şi au eliminat Artiştilor Independenţi şi îi face cunoş- acum în măsură să scaneze rana şi tează din sec. X-IX î.e.n., iar situl arhe- activitatea cultică dincolo de graniţele tinţă cu sculptorul Constantin Brân- să facă măsurători rapid şi eficient. ologic a fost identificat ca oraşul Moza, sale. „Cu toate acestea, analiza noas- cuşi. Sub înrâurirea noului său prieten Tehnologia noastră creează o imagi- aparţinând tribului lui Beniamin. tră asupra descoperirilor arheologice român, Modigliani se consacră pentru ne 3D, care permite o documentare Shua Kisilevitz şi prof. Oded Lips- şi ale textelor biblice demonstrează un timp sculpturii, despre care consi- mai cuprinzătoare şi mai precisă”, au chits, de la Institutul de Arheologie, clar că templul de la Moza s-a con- deră că îi îmbogăţeşte experienţa ar- arătat oficiali ai Healthy.io. Ei au preci- Sonia şi Marco Nadler, de la Univer- format rigorilor şi tradiţiilor religioase tistică. Eforturile lui în această direcţie zat că această soluţie se bazează pe sitatea Tel Aviv, sunt principalii inves- antice din Orientul Apropiat precum vor fi recunoscute în 1912, când parti- experienţa de recunoaştere deja folo- tigatori ai săpăturii. Ei afirmă că aces- şi reprezentărilor biblice ale lăcaşuri- cipă cu şapte lucrări la al X-lea Salon sită de pacienţi şi sisteme de sănătate ta a fost locul singurului templu mo- lor de cult din întreaga ţară. A devenit de Toamnă de la Paris. de top din întreaga lume. numental datând din Epoca Fierului. clar că temple precum cel de la Moza Datorită sculpturii, se va putea în- În ceea ce priveşte utilizarea aces- Noul studiu detaliază descoperirile ex- nu numai că ar fi putut exista, ci şi că toarce la pictură cu un stil bine definit tei aplicaţii, managerul companiei a cepţionale ale proiectului – zona de la trebuie să fi existat de-a lungul celei şi cu uşurinţa execuţiei. Realizează precizat că produsul Healthy.io este primul etaj al complexului, care inclu- mai mari părţi a Epocii Fierului”. Potri- în special portrete la comandă. În utilizat în prezent la două centre me- de instalaţii cultice şi artefacte, cum ar vit studiului, construcţia unei instituţii 1917 are loc prima expoziţie indivi- dicale importante din capitala Rega- fi figurine antropomorfe şi zoomorfe. de cult centrale a reprezentat un ele- duală, la Galeria Berthe Weill, unde tului Unit al Marii Britanii. „Suntem în „Ar putea exista un templu monumen- ment de progres pentru o comunitate prezintă 32 de pânze. discuţii şi cu câţiva alţi parteneri co- tal în inima Regatului Iudeei, în afara în creştere. Starea de sănătate a lui Modigli- merciali din întreaga lume”, a afirmat Ierusalimului? Ştia Ierusalimul despre ani se înrăutăţeşte. Moare în 24 ia- ea, încrezătoare în viitorul succes al asta?”, se întreabă Shua Kisilevitz. Grupaj realizat de nuarie 1920. ineditului produs medical. „Dacă da, acest alt templu ar fi putut DAN DRUŢĂ CLAUDIA BOSOI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 23

Top din O nouă punere O posibilă selecţie a trei3 evenimente întâmplate în30 ultimele treizeci de zile la punct Unde nu-i cap, vai de picioare! rile care pot reduce probabilitatea de reuşită a unor atacuri cibernetice vizând peste 3000 de companii. În articolul lui Horia Carp despre misiunea 1 După trei ani de măsuri populiste, Ro- „Inteligenţa artificială este noul câmp de bătălie Consiliului Central al Evreilor din România, pu- mânia a devenit un perfect exemplu al pe care ne vom confrunta în viitorul apropiat. Inteli- blicat în „Curierul Israelit” din 8 martie 1936, se acestui proverb, ajungând să fie, din punct de vede- genţa artificială se va confrunta tot cu inteligenţa arti- spunea: „Am creat un Consiliu Central cu sin- re economic, copilul-problemă al Uniunii Europene, ficială pentru a determina, de exemplu, funcţionarea gura misiune să vegheze ca drepturile noastre la noi toate fiind invers decât în celelalte ţări membre. defectuoasă a vehiculelor autonome”, a exemplificat să nu fie ştirbite, ca legea să rămâie aceeaşi şi Într-o perioadă în care toate statele UE au deficite directorul general al INCD pentru site-ul Cybertech. pentru noi şi ca să luminăm opinia publică a ţării scăzute, sub 3%, noi avem cel mai mare deficit buge- Dintre cele 8600 de raportări şi alerte de atacuri asupra primejdiei fascismului rasist; să dovedim tar din UE, respectiv de 4,6% din PIB. Dacă pensiile cibernetice împotriva sistemelor israeliene, jumătate cu istoria, cu documente, cu statistică şi cu eloc- vor fi crescute cu 40% în septembrie, în condiţiile unei priveau tentative de acces neautorizat în sistemele venţa faptelor contribuţia pe care în toate dome- creşteri economice de 3,8%, UE prognozează că vom cibernetice, 21% au fost tentative de furt de informa- niile o aducem în viaţa social-economică şi în ajunge la un deficit bugetar apropiat de cel pe care îl ţii şi compromiterea respectivelor date, iar 15% erau cea culturală a ţării în a cărei slujbă stăm în orice aveam în timpul crizei, motiv pentru care Bruxelles-ul încercări de phishing. împrejurare, devotaţi până la supremă jertfă”. a şi aprobat declanşarea procedurii de deficit excesiv De ce era necesară reluarea acestor preci- pentru România, considerând că depăşirea pragului ONU dă o nouă dovadă a lipsei zări? Pentru că unele ziare, precum „Universul”, admis de deficit de 3% nu este „nici excepţională, acuzau Consiliul pentru apelurile adresate popo- nici temporară”. Desigur, şi alţii au fost preocupaţi de 3 de obiectivitate a structurilor sale rului român şi populaţiei evreieşti, considerân­- creşterea salariilor şi a pensiilor, dar dacă în decem- Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UN- du-le dăunătoare pentru bunele relaţii ce trebu- brie 2019, în România salariul mediu net a crescut cu CHR) s-a dovedit din nou a fi o structură căreia îi iau să domnească între locuitorii ţării. Conţinutul 13% faţă de anul precedent, în timp ce productivitatea lipsesc nu numai obiectivitatea şi priceperea de a lor a fost considerat a fi o exagerare în ceea ce în industrie a scăzut, germanii nu şi-au permis decât o ocoli capcanele politice, ci chiar capacitatea de a-şi privea manifestarea antisemită în context româ- creştere salarială anuală cu 2,6%! urmări scopul pentru care a fost creată. nesc. Pe de altă parte, Comisia crede că economia româ- Michelle Bachelet, şefa Consiliului, a dat publici- Pentru punerea la punct a aces- nească va continua să crească mai rapid decât media tăţii o listă cuprinzând 112 companii israeliene care tei poziţii a presei româneşti, artico- E v r e i europeană, dar semnalează că tot consumul privat va fac afaceri în teritoriile palestiniene, în rândul celor lul semnat de Horia Carp citează o rămâne motorul dezvoltării, ceea ce nu e sustenabil. din urmă UNCHR incluzând şi Ierusalimul de Est. Pe serie de cazuri vădit antisemite ară- î n v i a ţ a Dovadă că în timp ce exporturile UE 27 au fost în de- listă se regăsesc cele mai importante bănci, compa- tând că ele nu pot fi trecute sub tă- p u b l i c ă cembrie 2019 cu 5,2% mai mari decât în aceeaşi lună niile de apă, căi ferate şi servicii telefonice, precum cere. Astfel, printre altele, se aveau a anului precedent, importurile în statele membre au şi concerne internaţionale ca Airbnb Motorola sau în vedere evenimentele de la baroul Ilfov, unde crescut doar cu 1%! În România, a cărei creştere se ba- General Mills, Alstom, înregistrate în SUA, Franţa, avocaţii evrei, sub ochii autorităţilor civile şi mili- zează pe consumul mărfurilor de import, pentru că nu Thailanda sau Olanda. tare, au fost stâlciţi în bătăi pentru a fi împiedicaţi reuşim să producem suficient nici pentru piaţa internă, Lista, pe care chiar şefa Consiliului ONU pentru să participe la noile alegeri din barou. S-a evocat nici pentru export, livrările externe au sporit cu 2%, în Drepturile Omului o recunoaşte a fi „controversată”, situaţia de la Facultatea de Medicină din Bucu- timp ce achiziţiile de produse din străinătate au fost cu este aprobată, între alţii, de reprezentanţii unor ţări reşti, unde singurii cinci studenţi evrei din anul 4% mai mari! România a rămas, alături de Polonia, Ita- arabe, Pakistan, Sudan, Venezuela, Algeria, Bahrain, întâi erau bătuţi până la sânge ori de câte ori ve- lia, Portugalia şi Bulgaria, unul dintre principalii furnizori Bolivia, Ciad, Cuba, Djibouti, Ecuador, Egipt şi Libia. neau la cursuri, când decanul facultăţii îi sfătuia de forţă de muncă în spaţiul comunitar, numai în 2018 Multe dintre acestea au ele însele probleme majo- că ar fi bine să renunţe la studii. Rezultatul a fost angajându-se în celelalte state membre 173.000 de re în sfera respectării drepturilor omului, dar pentru că la Bucureşti, în anul întâi de medicină nu mai români. UNCHR votul lor este valabil pentru sancţionarea era nici un student evreu. În aceste condiţii, nici o mirare că BNR prevede Israelului. Preşedintele Ligii Anti-Defăimare, Jona- Huliganii rasişti, cum sunt calificaţi de Horia că înrăutăţirea concomitentă a deficitului bugetar şi than Greenblatt, a subliniat şi că „în cei 70 de ani de Carp legionarii, continuau să devasteze case şi a celui de cont curent va sfârşi prin a pune o nouă activitate, ONU nu a mai redactat şi publicat o listă sinagogi, cum s-a întâmplat la Bacău. Crimele presiune pe rata de schimb leu/euro şi toţi aceşti fac- neagră îndreptată împotriva unor companii” pentru erau comise cu îngăduinţa autorităţilor. În aceste tori conjugaţi se vor reflecta în diminuarea nivelului simplul fapt că acestea fac afaceri în teritorii care au condiţii, se arată în articol, nu se poate accepta de trai din România. un statut incert. ca evreii să fie acuzaţi de exagerare, ca factorii Cum ziceam, unde nu-i cap, vai de picioare! De altfel, şi Michelle Bachelet a recunoscut că lis- de răspundere să susţină că nimic grav nu se ta „nu este şi nu intenţionează să fie una destinată întâmplă. „Sunt necesare fapte de prevenire şi Nici un atac cibernetic reuşit unui proces judiciar”. de represiune. Numai ele pot servi ca unitate de 2 Dincolo de problemele avute chiar în domeniul măsură în judecarea activităţii guvernelor”. împotriva sistemelor israeliene drepturilor omului de multe din ţările care au votat O altă nedreptate dezvăluită de Consiliul Cen- Yigal Unna, şeful Directoratului Naţional Ciberne- lista, aceasta a stârnit ample reacţii în mai toate păr- tral se referea la proiectul de buget al Ministeru- tic Israelian (INCD), a declarat că în ultimul an s-au ţile lumii, cu precădere în SUA şi Israel. Cel mai grav lui Cultelor, care nu a prevăzut pentru anul 1936 înmulţit atacurile cibernetice care vizau nu numai este însă faptul că, în conformitate cu informaţiile nici măcar subvenţia minimală acordată până furtul, dar şi compromiterea unor informaţii esenţiale date publicităţii de Ministerul Israelian al Strategiei, atunci Cultului Mozaic. Drept răspuns, Consi- din domenii precum aprovizionarea unor organizaţii, documentul a fost elaborat cu sprijinul unor organi- liul Central a trimis o telegramă Regelui Carol furtul de date pentru a cere răscumpărări, atacarea zaţii palestiniene care au membri afiliaţi mişcărilor II, cu următorul conţinut: „Respectuos supunem unor servere care conţin baze de date etc. teroriste, ca de pildă Addameer, din care face parte Majestăţii Voastre că după ce, contra Constituţi- Scopul structurii conduse de Unna este de a re- Samer Arbeed, care a condus celula care a ucis-o pe ei şi a legilor, Cultul Mozaic fusese nedreptăţit, duce vulnerabilitatea organizaţiilor economice israeli- adolescenta israeliană Rina Schnerb. primind o infimă contribuţie, actualul proiect de ene şi în interval de trei luni au fost stabilite procedu- ALX. MARINESCU buget îl pune cu totul afară din lege, suprimând orice contribuţie. Locuitorii mozaici plătesc astfel impozite de cult care alimentează toate cultele creştine afară de propriul lor cult. Respectuos Comitetul Director al FCER: acţiuni de prestigiu solicităm Majestăţii Voastre să binevoiască a dispune repararea acestui atentat la egalitatea în domeniul religios, politic şi istoric cultelor istorice şi la drepturile cetăţenilor”. Te- Comitetul Director al Federaţiei Comunităţilor Un alt motiv de satisfacţie a fost faptul că deco- legrama a fost semnată de dr. W. Filderman, Evreieşti din România s-a întrunit pe 29 ianuarie, rarea FCER cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de preşedintele Consiliului, şi dr. I. Niemirower, re- având pe ordinea de zi o serie de subiecte privind Cavaler, distincţie înmânată conducerii Federaţiei de prezentantul cultului mozaic. În acelaşi sens au viaţa religioasă şi modul în care este percepută azi către preşedintele României, Klaus Iohannis, reflec- fost trimise telegrame lui Gh. Tătărescu, prim- Federaţia la vârful societăţii româneşti. tă înalta apreciere de care FCER se bucură în faţa ministru, lui V. Antonescu, ministru de Finanţe, şi Membrii Comitetului şi-au exprimat satisfacţia autorităţilor de stat. lui Al. Lepădatu, ministru al Cultelor. Situaţia nu pentru organizarea la Bucureşti, în viitorul apropiat, Şi în domeniul cultural a fost remarcat succesul s-a schimbat. În „Curierul Israelit” din 29 martie a Conferinţei Rabinilor Europeni, cea mai importan- filmului documentar „Itinerarii evreieşti”, realizat de 1936 apărea următoarea informaţie: „Toate cul- tă organizaţie a rabinilor ortodocşi de pe continentul directorul Festivalului de Film Evreiesc, Dan Schlan- tele au drepturi legitime, numai cultul nostru nu nostru. În acest context, a fost apreciată activitatea ger, şi de conf. univ. dr. Felicia Waldman, ambilor are. A fost suprimată contribuţia de mizerie pen- secretarului general al FCER pentru eforturile de- urmând să le fie decernată medalia „Prieten al Co- tru cultul nostru. Nici măcar o sumă simbolică puse pentru desemnarea Bucureştiului ca gazdă a munităţilor Evreieşti din România”. nu s-a găsit pentru noi. S-a făcut un buget de acestui eveniment. CD a subliniat necesitatea unei Pentru cinstirea memoriei evreilor căzuţi victime sute de milioane. S-a majorat bugetul cultelor cu bune colaborări cu Ministerul Afacerilor Externe, ale pogromurilor de la Iaşi şi Bucureşti, s-a decis ca 40 de milioane. La unele culte s-a mărit contri- pentru reuşita manifestării. în 2021, când se vor împlini 80 de ani de la aceste buţia statului. Un singur cult a fost cu totul scos Deputatul Silviu Vexler, care a făcut parte din tragice evenimente, FCER să organizeze manifes- din buget. Cultul nostru. Dacă nici aceasta nu delegaţia care l-a însoţit pe preşedintele Klaus Io- tări speciale de comemorare. De asemenea, în 2020 se mai cheamă antisemitism oficial, atunci cum hannis la Ierusalim, cu prilejul Forumului Internaţio- vor fi organizate comemorări ale victimelor căzute în se numeşte?” Concluzia ziarului: „Toate celelalte nal dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi timpul pogromurilor de la Ploieşti şi Galaţi. culte au drepturi legitime şi legale. Numai cultul combaterii antisemitismului, a subliniat principalele FCER-CM va sprijini şi realizarea proiectului Lim- nostru, nu. Recunoaştem că vina noastră este momente şi întâlniri oficiale din programul delegaţiei mud FSU de a amplasa un bust al lui Elie Wiesel la că spunem adevărul”. româneşti la cel mai înalt nivel în Capitala Israelului. Sighetu Marmaţiei. (A.M.) LYA BENJAMIN 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 Expoziţia „1989. Anul în care Europa a redevenit ea însăşi” În vizită la Casa fotografieze viaţa Centrale şi de Sud-Est, putem să ne evreilor din Euro- întrebăm la ce anume putem reveni. memorială pa de Est şi Cen- Un al doilea aspect al problemei este trală. În 1989 a acela că o bună parte din vocile care mers la Timişoara. susţin teoria «parantezei istorice a co- „Ion Minulescu Se aştepta ca oa- munismului» sunt aceleaşi voci care menii să danseze privesc şi recreează o epocă de aur, şi Claudia Millian” pe străzi, inclusiv în contrapartidă cu epoca de aur a datorită sărbăto- lui Ceauşescu: perioada interbelică. În data de 19 ianuarie 2020, mem- rii de Hanuca. În Or, după 30 de ani de analiză istori- brii şi prietenii JCC Bucureşti au putut locul bucuriei, a că avansată, putem să ne dăm sea- vizita Casa memorială „Ion Minulescu văzut suferinţa. ma că, în genere, e foarte periculos şi Claudia Millian”, acţiune organizată Printre alte locuri, să ridicăm pe piedestale oameni sau de Delia Marc, coordonator al pro- a făcut fotografii perioade istorice. Lucrul acesta riscă gramelor destinate grupei de vârstă în interiorul spi- să nască statui pe care cu greu le mai 35-65 de ani. Casa memorială se află talului de la Arad. dăm jos. Eu sunt prudentă în proce- în Bucureşti, pe Bulevardul Profesor Aceasta este pri- durile de reconstrucţie mitologizantă Doctor Gheorghe Marinescu, lângă La 16 şi 17 decembrie 2019, la Pa- ma expoziţie a lui a oricărei perioade istorice; asta ne Casa memorială „Liviu şi Fanny Re- latul Suţu din Capitală au avut loc ver- Serotta care nu are ca subiect viaţa împiedică să ne privim cu un pic mai breanu”. nisajul expoziţiei „1989. Anul în care evreiască. multă distanţă critică în raport cu ceea Europa a redevenit ea însăşi”, respec- Ovidiu Nahoi a vorbit despre com- ce am fost noi în comunism. Funcţio- tiv, o masă rotundă în jurul aceluiaşi ponenta interactivă a expoziţiei: a asi- năm într-o stare de binaritate cu noi eveniment. Instantaneele expuse au gurat fondul sonor al acestei expoziţii, înşine, care ne condiţionează fără să fost realizate în România şi în alte ţări pe parcursul căreia vizitatorii au avut ne dăm seama.” ex-comuniste (Bulgaria, Germania de posibilitatea să asculte diferite mărtu- Cosmin Nasui a vorbit despre re- Est, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria) rii şi analize privind evenimentele care prezentările vizuale oferite de Serotta de foto-jurnalistul evreu american au reîntregit Europa în 1989. Materi- şi a arătat că fotografiile neautorizate, Edward Serotta, directorul Centropa. alele audio au fost realizate de RFI clandestine, luate de jurnalişti străini Manifestarea a fost organizată de Am- România în cadrul campaniei „Ce-am într-un sistem totalitar sunt credibile; basada Austriei la Bucureşti, Forumul făcut în ultimii 30 de ani”. gândite ca posibile probe, pozele nu Cultural Austriac, Centropa şi Muze- A doua zi, masa rotundă a fost mo- erau făcute pentru a circula în spaţiul Această vizită s-a subsumat pro- ul Municipiului Bucureşti, cu sprijinul derată de Stilyan Deyanov, jurnalist românesc, ci în cel occidental. gramului JCC Bucureşti de cunoaştere Raiffeisen Bank România. independent, responsabil pentru rela- Adrian Cioflâncă a studiat călăto- a caselor memoriale ale scriitorilor ro- Un cuvânt de bun-venit a fost rostit ţia cu presa a Institutului Francez din ria lui Edward Serotta în România din mâni aflate în subordinea Muzeului de moderatoarea vernisajului, Elena Bucureşti. La dezbatere au participat: perspectiva dosarului de la Securitate Naţional al Literaturii Române. Până Olariu, director adjunct al secţiei „Artă” Edward Serotta; conf. univ. dr. Raluca al acestuia (numit „Sergiu”), aflat în Ar- în prezent, în cadrul acestui program a Muzeului Municipiului Bucureşti, Alexandrescu, de la Facultatea de Şti- hiva CNSAS, cuprinzând 300 de pa- a mai fost vizitată Casa memorială care i-a prezentat pe vorbitori. inţe Politice a Universităţii din Bucu- gini de urmărire informativă. Dosarul „Anton Pann”. E.S. Isabel Rauscher a precizat: reşti; dr. Cosmin Nasui, istoric şi critic denotă o urmărire extrem de atentă a Ghidul Adrian David a povestit, „Pentru noi este nu numai foarte potri- de artă, fondatorul platformei www. insolitului personaj Serotta, care pă- printre altele, că apartamentul în care vit, ci şi o datorie morală să comemo- modernism.ro; Adrian Cioflâncă, di- rea un aventurier, descrierile putând se află în prezent Casa memorială răm revoluţia din România şi să cele- rectorul CSIER „Wilhelm Filderman”. rivaliza cu un scenariu de teatru sau „Ion Minulescu şi Claudia Millian”, cu brăm 30 de ani de libertate. Îl apreci- Edward Serotta a dezvoltat subiec- de film: i se înregistra fiecare gest, îi patrimoniul aflat în el, a fost donat în em pe Edward Serotta pentru arta sa tul microistoriei, al amintirilor individu- era notată fiecare schimbare a obiec- 1991 Muzeului Literaturii Române de vizuală. ale, şi a descris călătoria sa cu trenul tivului fotografic. Beneficia de libertate fiica poetului, Mioara Laurenţia Mi- Steven van Groningen şi-a ex- de Sofia; sosea la Bucureşti de Cră- de mişcare, dar nervozitatea Securită- nulescu, artist plastic. Colecţia aflată primat plăcerea de a aduce această ciun, la 25 decembrie 1985. În acele ţii creştea la vederea interesului acor- în apartamentul lui Ion Minulescu in- expoziţie în România, pe care a avut momente, şi Bulgaria şi România i se dat de Serotta comunităţilor evreieşti clude documente literare, scrisori, ma- bucuria de a o vedea şi la Viena şi păruseră kafkiene. Nu îşi imaginase din România, memoriei Holocaustului, nuscrise, fotografii inedite şi o colecţie Bruxelles. Se emoţionează de fiecare că avea să se ataşeze de România şi ghidajului livresc (de pildă, cartea Ka- impresionantă de tablouri şi sculpturi. dată când priveşte fotografiile, amin- să revină de atâtea ori aici. putt, a lui Curzio Malaparte, despre al Printre semnatarii operelor de artă tindu-şi foarte bine perioada pe care Referitor la titlul expoziţiei, Ralu- Doilea Război Mondial). Securitatea a aflate aici se numără artişti plastici acestea o surprind. ca Alexandrescu a punctat: „E dificil, luat notă cu satisfacţie de aprecierea ca Max W. Arnold, Margareta Sterian, Edward Serotta a povestit că în într-adevăr, să spunem că Europa re- lui Serotta privind modul în care era Iosif Iser, Victor Brauner, M.H. Maxy, 1985 a decis să se reinventeze ca fo- devine ea însăşi, înainte de a reflecta tratată minoritatea evreiască în Ro- Alexandru Ciucurencu, Henri Catargi, tograf şi a ales să vină la Bucureşti. În foarte serios asupra a ceea ce a în- mânia, în comparaţie cu alte ţări din Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Ce- iarna anului 1984 intrase într-o sina- semnat Europa înainte de 1947, de Europa de Est, dar a constatat cu irita- cilia Cuţescu Storck, Al. Satmari, Os- gogă din România, iar şef-rabinul Mo- exemplu. Şi e drept că, atunci când re că foto-jurnalistul punea întrebările car Han. Unele lucrări sunt realizate ses Rosen îl sfătuise să înceapă să ne uităm în istoria politică a Europei importante pe care orice occidental le chiar de soţia poetului, Claudia Milli- adresa în afara ţării, ca reacţie la tot an. Conform dorinţei Mioarei Minules- ce îi apărea ca o patologie politică lo- cu, în apartament nu există etichete Comunitatea evreiască din Pakistan cală: despre disidenţii politici, lipsurile ale obiectelor, nici cordoane care să O premieră pentru relaţiile dintre faţa autorităţilor. incredibile (era împiedicat să fotografi- restricţioneze accesul la ele, pentru Pakistan şi Israel a avut loc la sfâr- Istoria evre- eze cozile la produse), starea econo- ca vizitatorii să se simtă mai curând şitul lunii ianuarie, când unui tânăr ilor din acest miei, lipsa libertăţii de exprimare. într-o casă decât într-un muzeu. evreu de naţionalitate pakistaneză i spaţiu geografic CLAUDIA BOSOI C.B. s-a permis să călătorească în Israel, în începe încă din pofida faptului că cele două state nu secolul al XIX- au relaţii diplomatice. Fishel Benkald, lea, iar oraşul Mozaic în vârstă de 31 de ani, provenind din- Karachi, primul Apel cetăţenesc tr-o familie mixtă – tatăl musulman şi ca mărime din mama evreică – a efectuat o călătorie Pakistan, având – preambul la De două mii de ani la Ierusalim „în scop religios”, se ara- o populaţie de peste 21 de milioane de Până să apară în librării, în au- comise de unii dintre colegii noştri. tă în media pakistaneză. El este unul locuitori, păstrează încă urmele unei gust 1935, romanul lui Mihail Sebas- Creştini prin naştere, noi ştim că nu dintre cei 900 de membri ai comuni- moşteniri culturale evreieşti. După tian a fost precedat de câteva amâ- evreii sunt cauza şomajului în care tăţii evreieşti din Pakistan, după cum Partiţia din 1947, peste 1.300 de evrei nări, timp în care realitatea socială se zbate astăzi intelectualitatea ro- arată informaţiile statistice publicate alcătuiau comunitatea din oraş, însă, românească era scena unor agresi- mânească, fiindcă actualul număr cu ocazia ultimelor alegeri. Cu toate pe fondul degradării continue a relaţii- vităţi huliganice menite parcă anume de intelectuali este insuficient faţă că datele oficiale indică această cifră, lor dintre cele două state, numărul lor a să anticipeze fapte din ţesătura epi- de cerinţele culturale reale ale ţării. el afirmă că numărul real nu depăşeş- scăzut la câteva zeci. Un alt eveniment că a cărţii. Noi ştim că România are încă nevoie te probabil cifra de 200 de persoane, nefericit a avut loc în anul 1988, când Chiar de la primele pagini, citito- de foarte multe spitale, dispensarii, marea lor majoritate preferând să unica sinagogă din Karachi a fost de- rul urma să identifice momente im- şcoli şi tehnicieni. Demascăm politi- adopte o atitudine reţinută în ceea ce molată din ordinul generalului Muham- pregnate de atmosfera tensionată cianismul veros şi diversionist care priveşte identitatea etnică şi religioasă. mad Zia-ul-Haq, pe atunci preşedinte- din universităţi, căzute pradă mani- se ascunde în dosul agitaţiilor de azi El este un exemplu elocvent în ceea le ţării. Oraşul onorează însă numele pulărilor teroriste antisemite. Riposte – Virgil Teodorescu, Taşcu Gheor- ce priveşte atitudinea statului în raport unor personalităţi evreieşti – arhitectul au venit din însuşi mediul studen- ghiu, Miron Paraschivescu, Ghera- cu mica comunitate evreiască, întru- Moses Somake, autorul unor impor- ţesc. Astfel, cotidianul „Adevărul” sim Luca, Paul Păun, Gellu Naum, cât la naştere a fost înregistrat în do- tante proiecte edilitare, sau pe cel al lui insera, la 11 aprilie, o chemare la Ştefan Popescu”. cumentele oficiale ca musulman. Mai Abraham Reuben, primar al oraşului în respingerea barbariilor petrecute în Grupul de semnatari alcătuiau, la târziu, cu ocazia alegerilor din 2016, perioada 1919-1939. De asemenea, amfiteatre. „...protestăm împotriva acea vreme, nucleul unei mişcări de Fishel Benkald a întreprins demersu- în oraş există un cimitir evreiesc care împiedicării de la cursuri a studenţi- orientare avangardistă. rile necesare şi s-a declarat evreu în datează din secolul al XVIII-lea. (D.D.) lor evrei şi înfierăm toate agresiunile GEO ŞERBAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 25 Panait Istrati în corespondenţa cu Romain Rolland La 20 noiembrie 2019, Librăria buteze în literatură în 1923, la 39 de reliefat figurile femeilor din corespon- În încheierea franceză „Kyralina” a găzduit o masă ani, scriindu-i şi o prefaţă. Deşi între ei denţa lui Panait Istrati cu Romain Rol- evenimentului a fost rotundă dedicată apariţiei, la Editu- va apărea, peste câţiva ani, o ruptură, land, cele mai semnificative portrete proiectat filmul docu- ra Gallimard, a celei de-a treia ediţii marea lor prietenie va triumfa. fiind cele ale Joiţei Istrati (mama), Ja- mentar „Panait Istrati a volumului „Panaït Istrati-Romain Denis Taurel a vorbit despre câ- nette Maltus (prima soţie, o „evreică – sentimentul fra- Rolland: correspondance (1919- teva dintre operele lui Panait Istrati, inteligentă”, văduva lui Ştefan Gheor­ ternităţii”, realizat în 1935)”, coordonat de Daniel Lérault printre care ciclul „Adrian Zografi”, iar ghiu), Anna Munsch (a doua soţie), 1998 de Geo Tuică şi şi Jean Rière. La eveniment au luat prezenta ediţie a corespondenţei din- Marie-Louise Baud-Bovy (cunoscută Stanca Ciobanu, prin cuvântul Mugur Popovici (moderator), tre autorul româno-francez şi Romain sub numele de Bilili, fiica directorului Televiziunea Română, rolul principal fost consilier diplomatic, Denis Taurel, Rolland a caracterizat-o drept „un Conservatorului din Geneva), Olga revenindu-i actorului brăilean George redactor la revista „Le Haïdouc” din mare roman epistolar”. El a încurajat Davidovna Kameneva (sora lui Troţ­ Ţoropoc. Franţa, Corina Costopol-Dima, jurna- punerea pe primul plan a surselor pri- ki), Madeleine Rolland (sora lui Ro- listă, Elena Dumitru, conferenţiar la mare, în apropierea cititorului de un main). CLAUDIA BOSOI Universitatea Sapienza din Roma, şi scriitor. Dana Radler, asistent dr. la ASE din Corina Costopol-Dima, fiica scrii- Bucureşti. torului şi publicistului Alexandru Talex, Programul de distribuire a alimentelor rituale Mugur Popovici a prezentat profilul a povestit despre prietenia admirabilă biografic al lui Panait Istrati, cu accent dintre tatăl său şi Panait Istrati. S-au pentru membrii CEB: pe apropierea sufletească de Romain cunoscut în ultimele luni de viaţă ale Rolland mai întâi prin literatură, apoi lui Panait Istrati, după care Alexandru în viaţă. Este cunoscut episodul ten- Talex s-a dedicat reintegrării operei PESAH 5780 (2020) tativei de sinucidere a lui Panait Is- acestuia în literatura română, fiind Ziua de lucru trati, la 3 ianuarie 1921, în hainele lui autorul primei încercări monografice Data Orele de lucru Sărbători fiind găsită scrisoarea către Romain care i-a fost dedicată (cu titlul „Pana- Nume Nr. Rolland, trimisă şi returnată din ca- it Istrati”, apărută în 1943 la Editura 15.03.2020 Duminică 1 9-14 uză că destinatarul plecase fără să Vremea din Bucureşti). Totodată, în 16.03.2020 Luni 2 9-14 lase o altă adresă. În 1919 îi murise România a îngrijit numeroase ediţii mama, Joiţa Istrati, iar citirea operei din opera lui Panait Istrati, iar în Fran- 17.03.2020 Marţi 3 9-14 lui Rolland, aşa cum îl sfătuise ziaris- ţa a contribuit la realizarea mai multor 18.03.2020 Miercuri 4 9-14 tul evreu elveţian Josué Jéhouda – di- numere din „Cahiers Panaït Istrati”. rector al „Révue juive” din Geneva, pe Elena Dumitru l-a descoperit pe 19.03.2020 Joi 5 9-14 care l-a cunoscut în sanatoriul pentru Panait Istrati atunci când profesorul ei 20.03.2020 Vineri 6 9-12 tuberculoşi Sylvana-sur-Lausanne –, de literatură greacă din Creta i-a pro- 21.03.2020 Sâmbătă - - Şabat l-a ajutat atunci să nu se lase copleşit pus să elaboreze o lucrare despre pri- de durere. Scrisoarea este trimisă zia- etenia celui dintâi cu Nikos Kazantza- 22.03.2020 Duminică 7 9-14 rului „L’Humanité”, iar redactorul Fer- kis. Mai târziu, a fascinat-o publicisti- 23.03.2020 Luni 8 9-17 nand Despres i-o remite lui Romain ca lui Panait Istrati. În corespondenţa Rolland. La 15 martie 1921, aces- cu Romain Rolland a identificat un 24.03.2020 Marţi 9 9-17 ta din urmă îi trimite prima scrisoare bildungsroman, printre fazele formării 25.03.2020 Miercuri 10 9-17 lui Panait Istrati, cu îndemnul: „Nu te structurii interioare a lui Istrati numă- 26.03.2020 Joi 11 9-17 lăsa pradă deznădejdii! Nu trebuie să rându-se: criza conştiinţei (încerca- părăseşti această viaţă, înainte de-a rea de sinucidere), etapa creatoare 27.03.2020 Vineri 12 9-12 epuiza toate eforturile pentru a realiza (literatura lui este dublată de perfec- 28.03.2020 Sâmbătă - - Şabat în opere – ce-ţi vor supravieţui – visu- ţionarea exprimării în limba franceză), rile, fiinţele dispărute şi chiar pasiunile momentele în care începe să-şi con- 29.03.2020 Duminică 13 9-14 pe care le-ai găzduit! Curaj!” În 1922, trazică maestrul (pe Romain Rolland), 30.03.2020 Luni 14 9-17 Panait Istrati îi trimite lui Romain Rol- separarea de acesta, timp de 3-4 ani, 31.03.2020 Marţi 15 9-17 land manuscrisul romanului „Chira şi reluarea corespondenţei, până la Chiralina”; acesta îl citeşte în aceeaşi sfârşitul vieţii lui Panait Istrati. 01.04.2020 Miercuri 16 9-17 noapte şi, entuziasmat, îl ajută să de- În intervenţia sa, Dana Radler a 02.04.2020 Joi 17 9-17 03.04.2020 Vineri 18 9-12 Clubul britanic de fotbal Chelsea 04.04.2020 Sâmbătă - - Şabat 05.04.2020 Duminică 19 9-14 luptă împotriva antisemitismului 06.04.2020 Luni 20 9-17 Clubul britanic de fotbal Chel- Isaac Herzog, preşedintele Agenţi- 07.04.2020 Marţi 21 9-17 sea, aparţinând oligarhului de origine ei Evreieşti, care a participat la inau- 08.04.2020 Miercuri 22 9-12 Erev pesah evreo-rusă Roman Abramovici, s-a gurarea frescei, a atras atenţia asupra implicat de doi ani într-o campanie creşterii vertiginoase a antisemitismu- 09.04.2020 Joi - - Pesah 1 împotriva antisemitismului. Având lui sub diferite forme, inclusiv acţiuni 10.04.2020 Vineri - - Pesah 2 drept slogan „Spune nu antisemi- teroriste împotriva evreilor. tismului”, campania a luat avânt în Roman Abramovici este cunoscut 11.04.2020 Sâmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat preajma Zilei Internaţionale de Come- drept sponsor pentru campaniile de 12.04.2020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 2 morare a Victimelor Holocaustului, 27 combatere a antisemitismului. Astfel, 13.04.2020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 3 ianuarie. Astfel, cu câteva zile înainte anul trecut, împreună cu prietenul lui de această dată a fost inaugurată o american Robert Kraft, a organizat un 14.04.2020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 4 frescă, reprezentând un omagiu adus meci de fotbal la Boston între Chelsea 15.04.2020 Miercuri - - Pesah 7 memoriei a doi fotbalişti evrei, Julius şi echipa de fotbal New England Re- Hirsch şi Arpad Weisz, care au pierit volution, iar fondurile adunate, patru 16.04.2020 Joi - - Pesah 8 la Auschwitz. Fresca, realizată de ar- milioane de dolari, au fost donate unor tistul britanic din Israel, Solomon So- organizaţii implicate în combaterea an- Distribuirea alimentelor rituale uza, care are în familie supravieţuitori tisemitismului şi discriminării. Alte cinci ai Holocaustului, va fi plasată pe sta- milioane de dolari din partea lui Abra- Membrii C.E.B. care sunt şi asistaţi D.A.S.M. vor primi gratuit cota de dion, unde va rămâne până la înche- movici au mers la organizaţia susţinută azimă şi făină de azimă, prin D.A.S.M. ierea sezonului fotbalistic, în mai. de Kraft, Foundation for Social Media Fiecare membru C.E.B. care nu este asistat D.A.S.M. şi care are cotizaţia De asemenea, clubul Chelsea va ad- Messaging Against Anti-Semitism. plătită la zi poate primi: opta definiţia de lucru a antisemitismu- La inaugurarea frescei, căpitanul - 2 kg azimă, cu o contribuţie de 20 lei/kg. lui, elaborată de IHRA, fiind primul club echipei Chelsea, Cesar Azpilicueta, a - 1 cutie făină de azimă, cu o contribuţie de 10 lei/cutie. sportiv din lume care decide să facă spus că fotbalul ar putea educa supor- Membrii C.E.B. care solicită alimente rituale în plus faţă de cotele menţio- acest lucru. Membrilor echipei li se va terii, atrăgând atenţia asupra pericolelor nate mai sus, precum şi persoanele care nu sunt membri ai C.E.B. pot primi: explica despre ce este vorba şi definiţia antisemitismului şi rasismului, deoarece - azimă, cu o contribuţie de 30 lei/kg. va apărea în programele meciurilor. fotbalul ajunge la milioane de oameni. - făină de azimă, cu o contribuţie de 15 lei/cutie. Antisemitismul se manifestă destul „Fanii sunt o parte masivă a clubului de puternic în Marea Britanie. În timpul nostru de fotbal şi un exemplu pentru Crăciunului, în cafenelele din nordul alţii. Cred că ar fi un bun exemplu dacă Distribuirea băuturilor rituale Londrei puteau fi văzute lozinci antise- vom răspândi mesajul nu numai între Se distribuie: vin alb demisec, vin roze demisec, vin dulce pentru Kiduş, mite, iar Partidul Laburist a fost acuzat noi, dar şi în rândurile suporterilor”, a cu o contribuţie de 25 lei/sticlă, coniac, cu o contribuţie de 65 lei/sticla. că nu ia măsuri pentru combaterea an- spus el. Declaraţiile căpitanului au fost Cu excepţia celor distribuite prin D.A.S.M., produsele rituale se distribuie tisemitismului în rândurile sale. Poliţia făcute în condiţiile în care echipa Chel- la sediul C.E.B. - str. Sf. Vineri, nr. 9-11 a arestat în decembrie şase suporteri sea a avut probleme cu suporterii săi, Informaţii la tel.: 021.315.50.90, interioare: 128 şi 179. laburişti, acuzaţi de antisemitism. care au proferat lozinci rasiste. (E.G.) 26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 Expoziţie Marcel Iancu, Născuţi în 1930 125 de ani de la naştere – Memoria liniei Horia Aramă, „O expoziţie-spectacol” Marcel tor, rulează imagini cu viaţa şi opera sau privitorul, automatismul perso- Iancu, la 125 de ani de la naştere, a pictorului, ilustratorului, eseistului, najelor, fardul gros de ridicol, ludicul reverie erudită fost deschisă la Galeria Dada din Ca- scenografului, arhitectului; documen- demitizant, parodierea structurilor pitală. Spectacol, la propriu, fiindcă e tar realizat într-un studio de artă din literare sau plastice consacrate – se şi umor amar reconstituit Cabaretul Voltaire de la Tel Aviv. Expoziţia a marcat 104 ani regăsesc în desenele lui Marcel Iancu La început, Horia Aramă a scris 1916, unde Hugo Ball, costumat în de la fondarea dadaismului, la caba- ilustrând pagini urmuziene. Iconoclas- poezie. Poezia s-a insinuat în tot ce arlechin, după desene ale lui Marcel retul elveţian, stare de spirit explozi- tia, depoetizarea realităţii, spargerea a reuşit ulterior: proză, dramatur- Iancu, îşi recită poeziile. Cunoscu- vă a tuturor preconcepţiilor ţinând loc frontierelor a tot ce este consacrat în gie, literatură SF. A trăi a însemnat ta dansatoare Sophie Taeuber-Arp de înţelegere a artei, a scrisului, trăită artă caracterizează portretele, carica- pentru el a scrie. În adolescenţă - le dăruie plasticitate într-o înfăţişare de artişti, literaţi, poeţi rafinaţi ai epo- turile, tablourile lui Marcel Iancu din mod de-a se elibera de timiditate; la contrazicând percepţia burgheză asu- cii, mişcare pe care Tzara o numeşte acea perioadă. maturitate – mod de a contrapune pra seducţiei: poartă mască şi costu- Dada. Dar există şi o altă faţetă, eviden- urâţeniilor sociale, butaforiei, refugii maţie ternă. În fundal, la retroproiec- Prin spargerea tiparelor artistice ţiată în expoziţie: opera sa de arhitect de adevăr propriu: „Insulele ferici- convenţionale, dadaismul inaugurea- din anii interbelici. Arhitectul Marcel te”, „Ţărmul interzis”, „Verde Aixa”. ză estetica secolului XX şi o prefigu- Iancu are un rol decisiv în populariza- Pentru ca, la ora confesiunilor târzii ADIO, DADY! rează pe cea a începutului de veac rea versiunilor constructivistă şi cubis- din „Fiul risipitor nu se mai întoar- XXI. Atrage atenţia opera ilustratoru- tă în arhitectura românească. Ceea Din Israel vine o veste mult întris- ce”, cartea recuperărilor de sine, lui: prezenţa în publicaţii avangardiste ce scrie în eseul „Urbanism, nu ro- tătoare. A murit Dady Iancu. Era fiica apărută la Hasefer în 2004, să pri- – Contimporanul, Punct, unu, 75 HP; mantism”, apărut în revista Oraşul din lui Marcel Iancu, notoriu promotor la vească scrisul cu detaşare şi conşti- portrete de literaţi ai vremii la interviu- 1934, avea să se concretizeze în tot nivel european al avangardismului în inţă a prizonieratului liber consimţit: rile lui Aderca, „Mărturia unei genera- ce a fost ridicat după planurile sale în artă. Fiică devotată, avea să se for- „cititorul e improbabil”, dar „ciudat, ţii”; „Paradisul suspinelor” de Ion Vi- Bucureştiul interbelic, prea puţine din meze intelectual în preajma părintelui, pleoapele nu mai sunt grele, plămâ- nea; „Antologia poeţilor de azi” îngri- aceste clădiri păstrându-se până azi. urmărindu-i evoluţiile eminente ca pic- nii se umplu de aer, aripile se des- jită de Ion Pillat şi Perpessicius; dar, După ce trăieşte pogromul din tor şi ca arhitect, mai întâi la Bucureşti, fac”. Sentimentului neexprimat că mai ales, desene inspirate de scrieri ianuarie ’41 la Bucureşti, şi vede ca- apoi la Tel Aviv, unde întreaga familie atare existenţă ar fi un substitut de ale lui Urmuz, precursorul avangar- davrul unei rude atârnând la abator, s-a refugiat în 1941, spre a se pune la viaţă îi opune starea fizică şi spiri- dismului. Trebuie precizat că atunci cu inscripţia „carne caşer”, decide să adăpost de terorismul antisemit. tuală de a se simţi trăind. N-a luptat când Marcel Iancu revine în ţară în plece în Ereţ Israel, unde ajunge în În condiţii propice afirmării înzes- pentru onoruri. În schimb, a dus zi anii interbelici, nu asistăm la o schim- 23 februarie ’41. Curând avea să în- de zi o luptă mult mai grea: înfrunta- bare de direcţie, ci la o filiaţie între temeieze aşezarea artiştilor Ein Hod. rea paginii albe, în trecut, pipăibilă; cele două perioade. Tot ceea ce a creat – colaje pe pânză azi, virtuală. Provocarea realităţii l-a Toate trăsăturile avangardismului de sac, picturi pe ceramică, tablouri – făcut să scormonească mai adânc sintetizate de G. Ciprian în eseul „Hur- este o reaşezare şi o regândire prin sufletul uman, să se îngroape în muz”, apărut în Contimporanul nr. 45/ prisma peisajului israelian a acumulă- moloz ca să scoată de acolo cris- 1924 – antimimesisul, insolitul imagi- rilor formative. tale. nilor menite să deconcerteze lectorul IULIA DELEANU Primele experienţe de viaţă sunt traumatice. La pogromul din ianu- arie ’41 de la Bucureşti, îşi vede Volum de memorii scris la Auschwitz, mama „dându-i afară din camera sa, cu mâinile goale pe «apostolii publicat în limba engleză justiţiei imanente»”. Bombardamen- La 75 de ani de la eliberarea la- postbelică, ba chiar cei mai mulţi nu tul Bucureştiului la 4 aprilie 1944: Fam. Geo şi Daniela Şerban gărului de exterminare, volumul Last arătau vreun interes aparte pentru li- „Cineva ne-a cules din scuarul unde împreună cu Dady Iancu (dr.) Stop Auschwitz: My Story of Survival teratura memorialistică a supravieţui- ne jucam şi ne-a înghesuit într-o zi- la mormântul lui Marcel Iancu From Within the Camp, scris de Eddy torilor Holocaustului. dire sumbră. Toţi erau speriaţi, ca şi de Wind, prizonier al lagărului, a fost După război, dr. Eddy de Wind mine, cum să nu fii speriat când nu trărilor personale, Dady devine un publicat în limba engleză şi lansat la şi-a dedicat o bună parte a activităţii înţelegi ce se întâmplă (...). Clădirea fel de asistent, dacă nu chiar mână 20 ianuarie a.c. Semnat cu pseudoni- sale supravieţuitorilor întorşi în Olan- avea frisoane, dar nu ceda (...). Mă dreaptă a tatălui, trup şi suflet angajat mul Hans van Dam şi scris în limba da. Mai mult, în anul 1949, de Wind încerca o spaimă secundă. Straniul în proiectul ambiţios al înfiinţării colo- neerlandeză, cartea fusese publicată a introdus termenul de „sindrom al fenomen mă prinsese departe de niei artistice de la Ein Hod, în spiritul iniţial în anul 1946 de către medicul lagărului de concentrare” într-un eseu cea care-mi dăduse viaţă”. Senti- experienţelor trăite cândva în Elve- psihiatru Eddy de Wind. Ea rememo- despre „consecinţele psihologice ale ment amplificat de absenţa tatălului, ţia, ca protagonist alături de Tristan rează povestea de dragoste trăită cu persecuţiei”. Cunoscut în limba ger- trimis într-un detaşament de muncă Tzara, al manifestărilor de fulminantă soţia sa Fiedel, precum şi lungul şir al mană drept „Sindromul KZ”, afecţiu- forţată: „Tata săpa tranşee undeva originalitate din ambianţa faimosului violenţelor suferite în Blocul 10 al la- nea implică „reacţii patologice post- pe hartă, mama pornise după mine, „Cabaret Voltaire”. Peste timp, s-a gărului de exterminare. lagăr”, unice pentru foştii prizonieri ai cum ar fi putut să aştepte, avea să produs un transfer de convingeri care Până la arestarea sa de către tru- lagărelor de concentrare şi extermina- străbată oraşul întreg dus-întors privilegiau libertatea de creaţie, ino- pele naziste, pe data de 23 februarie re. De-a lungul vieţii sale, dr. de Wind fără să ştie dacă mai sunt”. Sfârşi- vaţia, repudierea rutinei, încât după 1941, dr. de Wind lucra ca medic psi- a crezut în „pura coincidenţă” atunci tul războiului, începutul tinereţii la moartea Magistrului (1984), Dady era hiatru în Amsterdam şi era ultimul stu- când se referă la supravieţuirea sa, Şcoala de literatură, „căutare de perfect pregătită să asigure perpetu- dent evreu care absolvise Universita- sine” petrecută în clădirea din Ale- area moştenirii. tea de Medicină din Leiden. Dintre cei ea Kiseleff 10. Şocul decepţiei so- Am văzut-o la Ein Hod, plină de zel 427 de evrei arestaţi în urma pogro- ciale – şi el, înfăşurat în metaforă: ca să garanteze funcţionarea impeca- mului din cartierul evreiesc al Amster- „Măresc pasul când trec prin faţa bilă a muzeului memorial, am văzut-o damului, doar trei au mai supravieţuit palatului făţarnic (...), aici am asis- la Ierusalim, venită anume pentru a războiului, printre care şi el. În lagărul tat, încremenit, la varii demonstraţii mă scuti de emoţii în expunerea evo- de tranzit de la Westerbork, unde a de mârşăvie”. Revelaţia iubirii târzii cativă dedicată tatălui său, precum ajuns ca medic voluntar, avea să îşi împlinite. Brusc – pierderea fiinţei am beneficiat de izvorul de informaţii cunoască viitoarea soţie, pe Friedel dragi. Încercări de supravieţuire prin etalate de fiică în contextul dialogurilor Komornik, care lucra acolo ca soră prietenie, lectură, muzică, călătorii, din Rehov Brodetzky 11-13. Apoi, din medicală. În martie 1943 s-au căsă- muzee. O sinteză: Israelul, unde nou la Bucureşti, cu ocazia Retrospec- torit, iar la foarte scurt timp ambii au oameni şi locuri, SF-ul devenit rea- tivei panotate în spaţiile generoase ale fost deportaţi la Auschwitz unde, fiind litate fac din supravieţuire regăsire: Muzeului Naţional de Artă, când se separaţi timp de aproape doi ani, au „N-am fost în Arcadia, dar am fost împlineau 100 de ani de la naşterea comunicat doar prin intermediul unor în Utopia, Israelul fiind un model de polivalentului creator. Privirile lui Dady bileţele purtate cu grijă de frizerul la- realitate dintr-o necesitate asumată. examinau drăgăstos fiecare lucrare gărului. La Kotel m-am simţit acasă. Lângă (pictură sau grafică), machetele inge- După 1945, când au revenit în Zid am descoperit şi o mică sinago- nios realizate după construcţii pe care Olanda, cei doi soţi s-au regăsit, în gă ca în Iaşii copilăriei mele, când urma să le contemplăm aievea pe ar- pofida temerilor lui, care o văzuse în- bunicii mă duceau la şil. Încercam tere stradale de cartier – Mântuleasa tre alte sute de prizonieri aflaţi într-un un sentiment de descătuşare”. – bătătorite în prealabil de paşii copilă- marş al morţii şi la care se referă în Când termini lectura, unde re- riei lui Marcel Iancu, pe Gândului, C.F. volumul său de memorii: „El avea încă iar în urma cercetărilor şi propriilor veria erudită – nevoie de evadare Robescu, Negustori, Caimatei, în fine, imaginea ei înaintea ochilor. Acea vi- experienţe, era de părere că nu exis- din sine şi din prezentul-aşa-cum- pe Paleologu la nr. 5, de unde familia ziune îl va însoţi mereu”. Melcher de tă nicio cale de a-i proteja deplin pe e – dă prim planul, descoperi un urgisită căuta salvarea într-o plecare Wind, fiul său, a declarat pentru pu- copiii supravieţuitorilor de consecinţe- Horia Aramă realist cu umor amar, fără întoarcere. blicaţia The Times of Israel că, deşi le traumelor trăite de părinţi sau alte spirit critic şi autocritic, perseverent Adio, Dady! ar fi avut premisele, cartea tatălui său rude în timpul detenţiei. lucid. GEO ŞERBAN nu a devenit un best-seller în Olanda DAN DRUŢĂ IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 27 Seder Tu biŞvat la JCC Bucureşti De la Vitimas „Să plantezi pomi e primul lucru ce trebuie să-l faci când vei ajunge în Ereţ Israel” (Midraş, Vaikra Raba, 25) A 15-a zi a lunii Şvat a fost statorni- Tehnionul. Tu biŞvat este şi prilej de la Penny cită să fieRoş Haşana la-Ilanot – Anul contracarare a incendierilor de păduri Pasiunea pentru jurnalistică a lui Nou al Pomilor. În existenţa unui fir provocate de teroriştii palestinieni. Iancu Aizic, preşedintele comunităţii de iarbă întrezărim miracolul. Pomii Aceste expresii ale sărbătorii repre- tecucene, prezenţă statornică în pa- încă hibernează în Diaspora, dar Tu zintă poziţionarea activă faţă de lume ginile publicaţiilor locale, a stat la ori- biŞvat oferă perspectiva: primăvara a israelianului: odată ajunşi în Isra- ginea primei sale culegeri de reporta- care va să vină. A şi început în Israel. el, evreii nu mai primesc mană de la je, interviuri, cronici teatrale, evocări, În clipe de îndoială, când foştii sclavi Dumnezeu, ca-n deşert. Devin con- „Table şi tablete”. A doua culegere, din din Miţraim înfruntă greutăţile, nu pu- ştienţi că, fără strădanie, nu au cum acelaşi ciclu, a apărut recent la Editu- ţine, ale drumului spre Ţara Promisă, să-şi procure hrana, să-şi apere ţara. ra Izvorul Cuvântului, din oraş. „Dumnezeu le arată un pom” (Exodul Spunea în deschiderea Sederului Incursiuni în Tecuciul vechi, pen- 15-25). Pomul găseşte în sine putere Tu biŞvat la JCC Bucureşti, organi- dulări trecut-prezent, de la copilăria de rezistenţă şi regenerare. De la el, zatoarea lui, Delia Marc: „Trăim azi „Când vei ajunge în ţara lui Israel, pri- pe Strada Mare la observaţii făcute cu poporul învaţă cum să facă faţă obsta- anxietăţi provocate de teroare, pericol mul lucru pe care trebuie să-l faci este spirit critic asupra unor stări de lucruri colelor. Chiar dacă prima generaţie a nuclear, ascensiune a extremismelor, să plantezi” (Midraş, Vaikra Raba 25). actuale („Strada Mare… şi paralele exodului nu ajunge în Ereţ, ajung ge- xenofobie, antisemitism, schimbări Tot el a moderat concursuri, dotate cu ei”) se întâlnesc cu pagini din viaţa neraţiile următoare. De Ziua Judecăţii climatice. În calamităţile cauzate de premii, stimulând interesul pentru Tu culturală a oraşului („Istoria Bibliotecii ne rugăm pentru întreaga umanitate. incendiile din Australia, când tempe- biŞvat. Municipale Ştefan Petică”). Sunt con- De Anul Nou al Pomilor ne rugăm raturile au depăşit puterea de supor- Daniel Orenstein a făcut binecuvân- semnări de la lansări de carte, festiva- pentru refacerea unităţii între regnuri, tabilitate a tot ce-i viu, sute de mii de tările pe vin alb şi roşu; fructe din Isra- luri muzicale tecucene, reproduse in- pierdută după Cădere. „(Avraham) a pomi au fost transformaţi în cenuşă. el care cresc în copaci şi pe pământ: terviuri cu oameni de cultură – gazde sădit un pom la Beer Sheva şi acolo Tu biŞvat ne întăreşte încrederea în cu coajă (rodii, migdale, nuci, banane, şi oaspeţi, schiţate portrete ale unor a proclamat numele lui Dumnezeu, puterea pozitivă a naturii, în posibilita- arahide), cu sâmburi (măsline, curma- dascăli care l-au format. Receptivi- stăpân al lumii” (Geneza 21-33). Dar tea reînnoirii sociale”. le, cireşe, prune, caise), consumabile tatea la pitoresc („Căruţaşul Costică Avraham sădeşte simultan şi un pom Mesaderul de Seder Tu biŞvat, complet (struguri, smochine, mere, Mazăre şi calul lui, Gică”; „Figaro” lăuntric: dorinţa de a trăi întru Bine şi directorul JCC Bucureşti, Adrian Gu- pere, gutui, roşcove); mirodenii. de Tecuci) îşi dă mâna cu observa- Frumos. Este simbolul a ceea ce fac, eron, a pus în valoare câteva semni- Corul JCC, condus de Bogdan Lif- ţia socială sagace: Uzina de fabrica- în prezent, copiii israelieni, dar şi adul- ficaţii centrale ale sărbătorii: respec- şin, a interpretat – arăta în preambul ţii şi montaje în agricultură, înfiinţată ţii, prin acţiunea naţională de plantare tul faţă de mediul înconjurător, ceea Edith Şimşensohn – cântece de inspi- în 1953, devenită pentru scurt timp, a pomilor. ce fac în prezent ecologiştii; legătura raţie cabalistică, fructele fiind simbo- după ’89, centru de maşini pentru vi- Tu biŞvat continuă azi procesul între Diaspora şi Ereţ Israel, în trecut luri ale celor patru lumi din univers: ticultură, Vitimas, e preschimbată în de elevare spirituală început de Avra- – speranţă de renaştere statală, în Facerea, Formarea, Creaţia, Supre- expoziţie de mobilă şi centru de înca- ham, prin reînnoire statală şi cultura- prezent – solidaritate cu Israelul mo- maţia; şi cântece din perioada de sare. La stradă domină supermarket- lă, fiind ziua în care au fost inaugu- dern; aplicarea poruncii Divine primite emergenţă a sionismului. O dimineaţă ul Penny. Schimbările de mentalitate rate Knessetul, Universitatea Ebraică, de poporul evreu în timpul exodului: de iarnă cu senin muzical şi gastrono- petrecute în cei 30 de ani de econo- mic resimţit de numeroşii participanţi, mie de piaţă încap într-o frază: „Când pentru care se cuvin mulţumiri tuturor sunt întrebat de mai tinerii oraşului ce Egiptul a redeschis celor implicaţi: JCC, DASM, Bucătăria este, ce a fost şi, mai ales, unde a fost „Băluş” de la Căminul „Rosen”. Vitimas, răspund simplu: la Penny”. „Sinagoga lui Maimonide” din Cairo IULIA DELEANU (I.D.) După doi ani de lucrări de restau- „Sinagoga lui Maimonide”, care rare, la Cairo s-a redeschis „Sinago- este cunoscută după numele său ga lui Maimonide”, situată în vechiul arab, Musa bin Maymun, este locul Mihail Sebastian, meditaţii de iarnă cartier evreiesc al capitalei Cairo. La unde acesta a fost înmormântat, îna- Iarna este un anotimp care-l în- vizitez într-o dimineaţă.” Impresionant ceremonie au participat 150 de per- inte ca rămăşiţele sale pământeşti deamnă pe autorul Oraşului cu sal- este finalul însemnării din 14 februa- soane, inclusiv ambasadorii SUA şi să fi fost duse la Tiberias. Aici a fost câmi la solitudine şi meditaţii, dar asta rie, 1941, în care, pe fundal, se simte Israelului. Au participat 10 rabini din ridicată apoi, în secolul al XIX-lea, o nu înseamnă că nu este atent la tensi- presiunea conflagraţiei mondiale, dar Israel şi din alte ţări. sinagogă. unile şi „contorsiunile” epocii prin care muzica devine un „turn de fildeş” pen- Odinioară, comunitatea evreias- Rabinul Andrew Baker, din par- trece, împotriva cărora el instituie un tru un dirijor care-şi continuă preocu- că din Egipt număra zeci de mii de tea Comitetului Evreiesc American antidot, acel „narcotic” (cum spune el) pările şi vocaţia: „Igor Markovitch diri- membri, dar, odată cu proclamarea (AJC), a salutat iniţiativa autorităţilor – muzica. jează la Turin. Pentru el nu e război. Statului Israel în 1948 şi războiul isra- egiptene de a se ocupa de proiectul „Duminică, 12 ianuarie (1938) Muzica, activitatea, cariera, succese- eliano-arab care a urmat, a trebuit ca de restaurare şi de a recunoaşte că Duminică seara, singur acasă. le – totul continuă. Iar noi trăim agăţaţi evreii să se refugieze din Egipt. As- şi siturile religioase evreieşti fac par- Nu am pe nimeni să văd în tot ora- de amintiri. “ tăzi, comunitatea numără doar câteva te integrantă din moştenirea şi cultu- şul ăsta mare, n-am nimănui nimic *** zeci de persoane. ra egipteană. „Când am venit aici în de spus, n-am de la nimeni nimic de Una din cele mai spectaculoa- Cu câţiva ani în urmă, Egiptul a în- urmă cu cinci ani, sinagoga era în rui- aflat, citesc, fără prea multă convinge- se descrieri ale Dunării o face Mihail ceput discret restaurarea siturilor evre- nă, fără acoperiş”, a spus el. re. Dacă aparatul meu de radio n-ar fi ieşti. În Egipt există 11 locuri de rugă- Ceremonia oficială de reinaugura- stricat, aş asculta muzică. E un narco- ciune. Unele dintre ele, ca sinagogile re va avea loc pe 14 martie, a declarat tic care îmi convine.” (Sebastian, Mi- Ben Ezer şi Shaar Hashamaym, am- Zahi Hawass, directorul Oficiului de hail, Bucuriile muzicii, 1, convergenţe, bele în Cairo, au fost deja restaurate. Antichităţi al Egiptului. (E.G.) confluenţe, confesiuni repertorizate de Geo Şerban, Bucureşti, Ed. Hase- fer, 2017) „Vineri, 12 ianuarie (1940) Tiberiu Roth, Cetăţean de Onoare Ascult cu neplăcere, ba chiar cu remuşcare, posturi germane, chiar al Braşovului când dau muzică. Ceea ce se întâm- Braşov, în semn de respect pentru dă- plă acum în Polonia cu evreii ocupaţi ruirea şi profesionalismul cu care s-a de hitlerişti este dincolo de orice oroa- implicat în viaţa comunităţii. re.” (op. cit.) Sebastian într-o „Meditaţie de iarnă“, Tiberiu Roth a mulţumit pentru titlu, Scriu acest eseu pentru numărul publicată în „Cuvântul“, în 1933: afirmând: „Este o onoare pentru mine din februarie, 2020. Am sub ochi mai „Mă gândesc…la imaginea Dună- să primesc acest titlu. Eu fac luna vii- multe însemnări-meditaţii ale lui Mi- rii îngheţate, bolovănoasă cum este, toare 85 de ani. Din cei 85 de ani, 65 hail Sebastian din februarie, 1940. crâncenă, învălmăşită, tragică, atât de i-am trăit la Braşov. Mă socotesc bra- Despre Berlioz nota – pe 29 fe- tumultuoasă în înţepenirea ei, încât Inginerul Tiberiu Roth, care timp şovean, chiar dacă nu m-am născut bruarie – ceva ce, evident, îl caracte- nu se poate ca acel îngheţ să fie un de trei decenii a deţinut funcţia de aici. Pentru mine, Braşovul este inima rizează pe Mihail Sebastian: „Mai mult simplu fenomen fizic şi să nu închidă, preşedinte al Comunităţii Evreilor din ţării. Oricum, Braşovul este în mijlocul decât muzica mă interesează omul, în ridicarea şi prăvălirea lui, o dramă Braşov, fost membru în Consiliul de ei. Mai mult decât atât, aşa cum rezul- atât de furtunos, atât de inteligent.” mai înaltă decât capetele noastre.“ Conducere al FCER şi preşedintele tă şi din frumoasa lui stemă, Braşovul Sebastian, ca toate marile persona- Din păcate … Où sont les neiges Asociaţiei Sioniste din România, la este şi coroana acestei ţări. Vă asigur lităţí, este interesat primordial de va- d’antan? În Bucureşti nu mai sunt ză- ora actuală devenit un talentat publi- că în anii pe care îi mai am de trăit, lenţele umane ale unui creator. Astfel, pezile de altădată, în România nu mai cist şi autorul unui interesant jurnal de sper că încă vreo 15 de acum înainte, în însemnările sale, întâlnim un pasaj sunt iernile de altădată, care să înghe- călătorii şi eseuri despre iudaism, a am să fiu, cât pot şi cum pot, alături de – scris luni, 26 februarie – referitor ţe Dunărea. Şi nici autorul Oraşului cu primit titlul de Cetăţean de Onoare al dumneavoastră, să susţin acest minu- la bucuria revederii lui Nae Ionescu: salcâmi, să descrie „imaginea Dună- Braşovului. Distincţia i-a fost acordată nat oraş, care este şi al meu”. „Nae Ionescu, întâlnit sâmbătă sea- rii îngheţate… „învălmăşită, tragică, cu prilejul Zilei Internaţionle de Co- Realitatea Evreiască se alătură tu- ra la Ateneu (foarte frumos concert atât de tumultuoasă” ca şi destinul lui memorare a Victimelor Holocaustului turor celor care l-au felicitat călduros Walter Gieseking). Mi-a făcut mare Mihail Sebastian. de către Consiliul Local al muncipiului pentru această distincţie. plăcere să-l văd şi ne-am înţeles să-l IOAN IACOB 28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 JEWISH REALITY Political leaders, survivors and leaders of Jewish organizations met in Auschwitz On the 75th anniversary of that, after three-quarters of a century the lack of reaction of the people, or even killed. And the leaders of the the liberation of the Auschwitz since the Nazi atrocities and after the institutions and states. He cannot help world will express with dignity their extermination camp, 30 heads of state unanimous adoption of the NEVER but reflect then on the consequences regrets, they will raise discreetly and government, representatives AGAIN motto, a wave of anti-Semitism of the crises in society and on the evil their shoulders, they will organize a of some European Royal Houses, is re-raising in Europe and America. that the sleep of reason generates. conference dedicated to combating about one hundred former prisoners “A dictator does not rise abruptly”, We must not forget those who have anti-Semitism and racial hatred ...It of the Auschwitz camp and numerous he imposes himself ”in small steps”, been humiliated, tortured and killed was so even before the beginning of leaders of the Jewish communities warned David Marks, who lost 35 by hatred, as well as those who have the Holocaust”. have paid a pious tribute to the victims members of the family, Jews of protected lives at the risk of their own, of the Holocaust. Romanian origin in Auschwitz. thus saving the idea of humanity. ” The ceremony was held under Ronald Lauder, president of the Eduard Kupferberg, FJCR the high patronage of Andrzej Duda, Jewish World Congress, emphasized Secretary General, said on his return Zalău: President of Poland. The program that after the conference on the to the country: “I come back from the of the event included the speeches Jewish refugee crisis of July 1938 Auschwitz-Birkenau complex with of the President of the Republic in Evian, which was attended by 32 heavy soul, not only because there it International of Poland and of the survivors of countries and only the Dominican was, as it naturally should be, in the Auschwitz and the lighting of candles Republic agreed to still receive Jewish first place a commemoration of the Holocaust by the main participants. Romania immigrants, “Hitler saw the truth. victims and only then an anniversary, was represented by Prime Minister Humanity didn’t care. Then he knew the 75th anniversary of the liberation Remembrance Day Ludovic Orban, who lit a candle at the that he could build his death factory”, of Auschwitz. It is highly emotional, it Victims’ Monument, paying homage to said the leader of the Jewish World is impressive, it is solemn ... But it is On January 30, the 5th edition those killed at the Auschwitz-Birkenau Congress, who added that even then too little, because the history lesson of the International Holocaust concentration camp, many of whom there were moving and fiery speeches. was not yet learned. Today also, or Remembrance Day was marked in are of Romanian origin. On behalf Ludovic Orban, Prime Minister tomorrow, or the day after tomorrow, Zalău. The event was organized by of FJCR-MC Eduard Kupferberg, of the Romanian Government at the in one or more of the countries the Jewish Community of Zalău and Secretary General of the Federation, time, declared among others, that represented here today, another the Federation of Jewish Communities participated to the commemoration. “anyone who browses the pages of Jewish cemetery will be desecrated, of Romania, together with a number The whole ceremony represented that terrible disaster cannot but be another wall of the synagogue will of institutions in Zalău. At the same both the reminder and the respect marked by the horrors that happened, be adorned with hate slogans, or time, the conference LAST VOICES for the victims, as well as the finding the size of the hate crime dispositive, another Jew will be spit out, beaten - Testimonies from the Hell of Nazi Camps was held. At the event attended by 600 President Aurel Vainer, Doctor Honoris Causa people from the locality and from the Jewish communities from Oradea, Cluj, Sighet, Dej, Satu-Mare, Baia- of the University of Petroşani Mare, Târgu Mureş and Timişoara, On the occasion of awarding Marcovici, director of the Department her parents, Florian Chelu Madeva were present representatives of five the title of Doctor Honoris Causa for the Management of Real Estate, and Iuliana Băican Chelu, and also embassies: Israel, Germany, Belarus, of the University of Petroşani to the the head of the Economic Sector of by Bucharest Klezmer Band (Silvian Russia and Hungary. A delegation president of FJCR-MC, Dr. Aurel Preservation of Real Estate, engineer Horn-manager). On this occasion the of FJCR, the presidents of the Vainer, on January 15 and 16, 2020, Jose Iacobescu, President of the poem I have only one longing, by M. communities of Oradea and Zalău, a visit to Deva and Petroşani took B’nai B’rith Forum Romania, journalist Eminescu, was sung by Alexandrina Rafael Shaffer, Prime Rabbi of FJCR, place. The delegation included: Dr. Ioana Niţescu, Marius Popescu, Chelu in Romanian and Hebrew. Dr. and Rabbi Zvika Kfir, Rabbi of Brasov Aurel Vainer, joined by his wife, researcher at the Center for the Aurel Vainer, Prime Rabbi Rafael and Timişoara, Rabbi Paneth,from Anette, economist Ovidiu Bănescu, Study of Jewish History in Romania Shaffer and Liviu Lăcătuşu, President Israel, and the Prefect of Sălaj county vice-president of FJCR-MC, deputy Wilhelm Filderman et al. The event of the Jewish Community in Deva, and other dignitaries also attended Silviu Vexler, Dr. Janina Ilie, FJCR- was sponsored by the Company held speeches. the event. Three Holocaust survivors MC president’s counselor, Robert Supercom – Dr. Ilie Ionel Ciuclea, The following day at the University were among the guests. Schorr, director of the Department of through the Filderman Foundation led of Petroşani (UPET), the ceremony of Before the commemorative events Culture, History, Art, Media, economist by Dr. Janina Ilie. awarding the title of Doctor Honoris a round table was organized in the Silvian Horn, vice-president of the In Deva, the Day of National Causa to President Aurel Vainer City Hall, with representatives of Jewish Community of Bucharest, Culture - January 15 - was marked at took place. The overcrowded hall Germany, Belarus and Russia who Prime Rabbi Rafael Shaffer, cantor the Synagogue in the city by a concert was dominated by the presence held a dialogue with local officials. Emanuel Pusztai, engineer Rudy held by artist Alexandrina Chelu and of personalities of the Romanian The commemorative events and academic world, ambassadors and the international conference LAST local counselors. VOICES - Testimonies from the Hell The solemn session was opened of Nazi Camps were organized in the FJCR, INSHR and the Holocaust by Nicolae Pătrăşcoiu, President hall of the Cultural House of Trade of the UPET Senate. Aurel Vainer’s Unions, Zalău. In his opening words, Memorial Museum of Northern personality was presented in a Dan Has, President of the Jewish laudatio elaborated by rector Sorin Community of Zalău, spoke about Transylvania, decorated by Mihai Radu together with Dr. Ilie Ionel the significance of the day of January Ciuclea and Professor Ioan Gâf- 27, about the tragedy of the deported Deac: and killed Jews in the extermination President Klaus Iohannis “We receive in our academic camps and stressed the need to On January 27, 2020, on the occasion of the 75th anniversary of the liberation body a complex personality of the preserve the Holocaust memory. of the Auschwitz-Birkenau complex, President Klaus Iohannis decorated the contemporary world, representative Candles were lit in memory of the six Federation of Jewish Communities of Romania - the Mosaic Cult, Dr. Aurel for the authenticity of national and million Jews killed in the Holocaust. Vainer, President, the National Institute for Studying of the Holocaust in Romania international humanist, social and Separately, candles were lit by the Elie Wiesel,Dr. Alexandru Florian,GeneralDirector,and the Holocaust Memorial scientific values. (...) The defining children in memory of the one and a Museum of Northern Transylvania, Daniel Stejerean, Director, with the “Cultural characteristic of his personality, half million Jewish children killed in Merit” Order in rank of Knight, as well as the “Cultural Merit” Medal. his balance, demonstrated both as the Holocaust. Students from schools As shown in the decree signed by the head of state and published on the a professional and as a man, we in Zalău attended the symposium. official website of the Romanian Presidency, FJCR-MC received the high believe was the cornerstone of FJCR- At the international conference distinction (Category F - Promoting Culture) “as a sign of high esteem for MC leadership and evolution. “ the three survivors – Judith Mureşan, defending the memory of Holocaust victims and supporting survivors, for the Dr. Aurel Vainer wore the robe Zoltan Blum and Andrei Stern, all over promotion the culture, history, traditions of the Jewish community in Romania, and the cap with the insignia of the 90 years, – presented their terrible for upholding the values ​​of tolerance, respect for fundamental rights and University of Petroşani and received testimony. The significance of the day freedoms, and dialogue between religious cults”. the Diploma attesting the title of of January 27, the terrible images of The National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel Doctor Honoris Causa. The graduate the Holocaust and the camps of death was awarded the Order and the Medal “Cultural Merit” (category H -Scientific emphasized: “It is a great honor not and especially the duty of all not to Research) “as a mark of high appreciation for the 15 years of prodigious activity only for me, personally, but also for forget these abominable facts, the in Holocaust research, for investigating the genocide against Jews and Roma, the Jews in Romania, who throughout need to fight against the resurrection for implementing reference projects in the educational and cultural field, for history have been a remarkable of anti-Semitism were evoked by supporting important steps in the direction of protecting the memory of the numerical presence – 850,000, the representatives of the diplomatic victims of the Holocaust.” before the Second World War – and corps, His Holiness Andrei Andreicuţ, The Holocaust Memorial Museum in Northern Transylvania has been had multiple intellectual and artistic Mitropolite of Cluj, Maramureş and decorated for “the efforts to recover Holocaust memory, to promote Holocaust contributions to the development of Sălaj, and representatives of local education, and for the constant honoring of Holocaust victims.” Romania. and central authorities. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 29 zicedid ze`ivnd ו' שבט תש"פ - ד' אדר תש"פ z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה מנהיגי מדינות, ניצולי שואה, וראשי ארגונים יהודיים התכנסו באושוויץ הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, המכון הלאומי לחקר שואת יהודי רומניה והמוזיאון לאזכרת השואה בטרנסילבניה הצפונית, קיבלו אות כבוד מהנשיא קלאוס יוהאניס ב27- בינואר 2020, לרגל ציון שבעים וחמש שנה משחרור המחנה אושוויץ- אחרי שבעים וחמש שנים משחרור ובהתייחסות לקביעה שאחרי שלושה- ראש ממשלת רומניה, שכיהן בתפקיד בירקנאו, הנשיא קלאוס יוהאניס העניק מחנה אושוויץ, שלושים ראשי מדינות רבעי מאה ממעשי האכזריות הנאציים זה באותו יום, לודוביק אורבן, הצהיר בין אותו כבוד לפדרציה של הקהילות היהודיות וראשי ממשלות, נציגים של בתי מלוכה ואחרי הקבלה בפה אחד של הסיסמה השאר, "כל אחד שמדפדף את דפי האסון מרומניה-דת משה (יו"ר אאורל ויינר), מאירופה, כמאה אסירים לשעבר במחנה "לעולם לא עוד", גל של אנטישמיות הנורא הזה, אינו יכול שלא להישאר למכון הלאומי לחקר השואה ברומניה ע"ש אושוויץ, וראשי קהילות יהודיות רבות מחרחר שוב באירופה ובאמריקה. "רודן מושפע מן המעשים הנוראים, מן הממדים "אלי ויזל" (מנכ"ל ד"ר אלכסנדרו פלוריאן) הביעו רגשי כבוד עמוקים לקורבנות אינו קם מהיום למחר", הוא משתלט של מערכת הרצח מתוך שנאה, מחוסר ולמוזיאון לאזכרת השואה בטרנסילבניה השואה. "בצעדים קטנים", הזהיר דוד מרקס, תגובתם של האנשים, של המוסדות ושל הצפונית (מנהל דניאל סטז'ריאן) – אות הטקס התקיים בחסות העליונה של שאיבד באושוויץ שלושים וחמישה מבני המדינות. אינו יכול שלא לחשוב אחרי הכבוד "תרומה לתרבות" בדרגת קאוואלר, נשיא פולין, אנדרי דודא. תוכנית האירוע משפחתו, יהודים ממוצא רומני. זה על התוצאות שישנן למשברים בחברה והאות הרגיל "תרומה לתרבות". כללה נאומים של נשיא הרפובליקה רונלד לאודר, נשיא הקונגרס היהודי ולרוע שנגרם כאשר השכל נם את שנתו. כפי שצוין בצו שחתם ראש המדינה הפולנית וניצולי אושוויץ והדלקת נרות העולמי, הדגיש שאחרי הוועידה על אסור לשכוח את אלה שהושפלו, שעונו ופורסם באתר הרשמי של נשיאות רומניה, על ידי המשתתפים הראשיים. את משבר הפליטים היהודיים מחודש יולי ושנרצחו מתוך שנאה, וגם את אלה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה-דת רומניה ייצג ראש הממשלה לודוביק 1938, שהתקיימה בעיר אוויאן, שבה שהגנו על חיי אדם תוך כדי סיכון חייהם משה קיבלה את האות העליון (סוג F – קידום אורבן, שהדליק נר זיכרון באנדרטה לזכר השתתפו שלושים ושתיים מדינות ורק של עצמם וכך הצילו את הרעיון של התרבות) "כסימן של הערכה רבה על הגנה על הקורבנות ובכך הביא רגשי כבוד לנספים הרפובליקה הדומיניקנית הסכימה לקבל הומניזם". זיכרון קורבנות השואה ותמיכה בניצולים; במחנה הריכוז אושוויץ-בירקנאו, שרבים עוד מהגרים יהודיים, "היטלר ראה מזכ"ל הפדרציה, אדוארד קופפרברג, על קידום התרבות, ההיסטוריה והמסורת מהם היו ממוצא רומני. מטעם הפדרציה את האמת, שלאנושות לא היה אכפת, אמר בחזרתו ארצה: "אני חוזר ממחנה של הקהילה היהודית מרומניה; על תמיכתה של הקהילות היהודיות מרומניה-דת משה ומתוך כך הבין שהוא יכול לבנות את אושוויץ-בירקנאו עם נשמה כבדה לא בערכי הסובלנות, הכבוד כלפי הזכויות השתתף בטקס מזכ"ל הפדרציה אדוארד בית החרושת של המוות", אמר מנהיג רק מפני ששם היה, והיה צריך להיות, והחרויות היסודיות של הדו-שיח הבין-דתי". קופפרברג. הטקס כולו נערך בסימן הקונגרס היהודי העולמי, והוסיף שגם אז טקס אזכרה לקורבנות ורק לאחריו אירוע למכון הלאומי לחקר השואה ברומניה אזכרה וכבוד כלפי קורבנות השואה נשמעו נאומים מרגשים ומלהיבים. יובל ה75- לשחרור אושוויץ. אמנם זה ע"ש "אלי ויזל" הוענקו אות הכבוד והאות מרגש, מרשים וחגיגי... אבל זה מעט מדי הרגיל "תרומה לתרבות" (סוג H – "מחקר יו"ר אאורל ויינר, דוקטור לשם כבוד של מפני ששיעור ההיסטוריה לא נלמד. עם מדעי") "כסימן של הערכה רבה על חמש- זאת, היום, או מחר, או מחרתיים, באחת עשרה שנות פעילות פוריות בחקר השואה, המדינות המוצגות כאן היום, יחולל בית בחקירת הג'נוסייד נגד יהודים וצוענים; אוניברסיטת פטרושאני עלמין יהודי, ויחולל עוד קיר של בית על קידום תוכניות ייעוץ בתחום החינוכי לרגל מתן התואר "דוקטור לשם אאורל ויינר, הרב הראשי רפאל שפר כנסת ויקושט בסיסמאות של שנאה, ועוד והתרבותי; על תמיכה בפניות חשובות בנושא כבוד" של אוניברסיטת פטרושאני ויו"ר קהילת יהודי דווה, ליביו לקטושו. יהודי יקבל יריקה בפניו, ויקבל מכות או שמירת הזיכרון של קורבנות השואה". ליו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות למחרת, באוניברסיטת פטרושאני אף רצח, ומנהיגי העולם יבטאו את רגשי המוזיאון לאזכרת השואה בטרנסילבניה מרומניה-דת משה, ד"ר אאורל ויינר, התקיים הטקס להענקת התואר "דוקטור הצער שלהם בכבוד, בהרמת כתפיים הצפונית קיבל אות בעבור "המאמצים שעשה נערכה ב16-15- בינואר 2020 נסיעה לשם כבוד" ליו"ר אאורל ויינר. באולם שקטה, ויארגנו עוד ועידה מיוחדת לכיוון החזרת זכר השואה, בשביל קידום מאורגנת לערים דווה ופרושאני. המלא עד אפס מקום נכחו אישים מן למאבק באנטישמיות בשנאה ובגזענות החינוך על השואה", וכן בעבור הכיבוד במשלחת היו חברים ד"ר אאורל ויינר העולם האקדמי הרומני, שגרירים וחברי ... כך גם היה לפני תחילת השואה." המתמיד של קורבנות השואה. ואשתו אנט; הכלכלן אובידיו בנסקו, סגן הנהלה של הרשות המקומית. יו"ר הפדרציה; חבר הפרלמנט סילביו הטקס החגיגי נפתח על ידי יו"ר זלאו: היום הבינלאומי לאזכרת קורבנות השואה וכסלר; ד"ר ז'אנינה איליה, יועצת היו"ר הסנאט של אוניברסיטת פטרושאני, ב30- בינואר השנה צוינה המהדורה החמישית של היום הבינלאומי לאזכרת של הפדרציה; רוברט שור, מנהל המחלקה ניקולאי פטרושקויו. אישיותו של אאורל קורבנות השואה. אירוע זה אורגן על ידי קהילת יהודי זלאו והפדרציה של הקהילות לתרבות, היסטוריה, אמנות, עיתונות; ויינר הוצגה במסגרת של "לאודאציו" היהודיות מרומניה, בשיתוף מוסדות אחדים מן העיר זלאו. במקביל התקיימה הוועידה הכלכלן סילביאן חורן, סגן יו"ר קהילת שהכינו הרקטור סורין מיכאי ראדו יחד הבינלאומית "הקולות האחרונים – עדויות מגיהינום מחנות הנאצים". יהודי בוקרשט; הרב הראשי רפאל שפר; עם ד"ר איליה יונל, צ'יוקלאה ופרופ' באירוע שבו השתתפו שש-מאות איש מן העיר ומן הקהילות היהודיות אורדיה, החזן עמנואל פושתאי; המהנדס רודי ד"ר מהנדס יואן גפ-דאק: "מקבלים קלוז', סיגט, דז', סאטו-מארה, באיה-מארה, טרגו-מורש, טימישוארה נכחו נציגים מרקוביץ, מנהל המחלקה לניהול הנכסי בגוף האקדמי שלנו אישיות מורכבת של של חמש שגרירויות – ישראל, גרמניה, בלארוס, רוסיה, הונגריה. כמו כן, השתתפה דלא ניידי; המהנדס ז'וסה יעקובסקו, העולם בן זמננו, נבחרת בשביל אמיתיות משלחת של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, ראשי הקהילות מן הערים יו"ר פורום בני ברית רומניה; העיתונאית הערכים ההומניסטיים, החברתיים אורדיה וגם זלאו, הרב הראשי של הפדרציה, רפאל שפר, והרב של בראשוב ושל יואנה ניצסקו; מאריוס פופסקו, איש והמדעיים הלאומיים והבינלאומיים. טימישוארה, צביקה כפיר, הרב פאנט מישראל – ומטעם הרשויות המקומיות הממונה תיעוד במרכז לחקר תולדות יהודי רומניה (...) האופייניות המגדירה את אישיותו, על המחוז סלאז' ונכבדים אחרים. בין המוזמנים היו גם שלושה ניצולי שואה. על שם "וילהלם פילדרמן" ואנשים האיזון, מוגדר גם בתור איש מקצוע, גם לפני טקס האזכרה, באולם החגיגות של העירייה התקיים שולחן עגול, שבו נציגי אחרים. האירוע נתרם על ידי "סופרקום" בתור בן אדם, חושבים שהיה המפתח גרמניה, בלארוס ורוסיה קיימו דו-שיח עם רשויות מקומיות אחדות. (ד"ר איליה יונל צ'יוקלאה) באמצעות המרכזי בניהול ובהתפתחות הפדרציה של טקסי האזכרה והוועידה הבינלאומית "הקולות האחרונים – עדויות מגיהינום "קרן פילדרמן" שבראשה עומדת ד"ר הקהילות היהודיות מרומניה-דת משה". המחנות הנאציים" התקיימו באולם המופעים של בית התרבות של הסתדרות העובדים ז'אנינה איליה. ד"ר אאורל ויינר לבש את שבעיר זלאו. בנאום הברכה שלו, דן חאס, יו"ר קהילת יהודי זלאו, דיבר על סמליות בעיר דווה, יום התרבות הלאומי – 15 הגלימה ואת המגבעת עם הסימנים התאריך 27 בינואר, על הטרגדיה של היהודים המגורשים והמתים במחנות ההשמדה בינואר – צוין בבית הכנסת המקומי של אוניברסיטת פטרושאני וקיבל הנאציים והדגיש את הצורך בשמירת זיכרון השואה. הודלקו נרות לזכר שישה מיליוני באמצעות קונצרט שניגנו בו האמנית את התעודה המאשרת לו את התואר היהודים שנספו בשואה. זאת ועוד, ילדים הדליקו בנפרד נרות לזכר מיליון וחצי אלכסנדרינה קלו והוריה, פלוריאן "דוקטור לשם כבוד". החתן הדגיש: ילדים יהודים שנספו בשואה. בכנס השתתפו תלמידים מבתי ספר שבזלאו. בוועידה קלו מדבה ויוליאנה בייקאן קלו, "זה כבוד גדול לא רק בשבילי, אישית, הבינלאומית נכחו גם שלושה ניצולים – יהודית מורשאן, זולטן בלום, שטרן אנדרי – וכן "בוקרשט כליזמר באנד" (מנהל: אלא גם בשביל יהודי רומניה, שלאורך שלושתם מעל גיל 90, הציגו עדויות מזעזעות. הכלכלן סילביאן חורן). בקונצרט זה, ההיסטוריה היה מספרם רב (850 אלף סמליות התאריך 27 בינואר, הדמויות הנוראות של השואה ושל מחנות המוות, אלכסנדרינה קלו שרה בשפה הרומנית לפני מלחמת העולם השנייה) ותרמו ובמיוחד חובתם של כולם לא להתיר את שכחת המעשים הנוראים האלה, הצורך ובשפה העברית את השיר "יש לי תרומות אינטלקטואליות ואמנותיות להילחם נגד תחיית האנטישמיות – כל אלה מצאו ביטוי בדבריהם של נציגי הסגל עדיין געגוע אחד בלבד", מאת מיכאיל רבות להתפתחותה של רומניה." הדיפלומטי, בדברי הוד קדושתו אנדרי אנדריקוט, הבישוף של קלוז', של מרמורש ושל אמינסקו. כמו כן נשאו נאום הד"ר סלאז' ובדברי נציגים של רשויות מקומיות ומרכזיות אחדות. 30 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

bucuria vieţii. („Doar atunci când ajun- gem aşa bătrâni suntem conştienţi de Zilele filmului „Memoria Holocaustului ” la Bucureşti frumuseţea vieţii.”) (Urmare din pag. 11) « n i c i o d a t ă ianuarie 1941, în contextul Zilei Inter- murit, ucis de unul dintre medicii SS „Numerotaţi” (2012), documentar un nou Aus- naţionale de Comemorare a Victime- care făceau experimente pe deţinuţi. israelian regizat de Dana Doron şi chwitz!», ceea ce înseamnă, în mod lor Holocaustului, şi a subliniat nece- Este un film de dragoste, dar şi de Uriel Sinai, pune în prim-plan nume- concret, că trebuie să combatem de sitatea păstrării memoriei victimelor ură, de răzbunare pentru actele inu- rele la care erau reduşi evreii în lagă- la început orice manifestare de xeno- Holocaustului. „Să povestim celor din mane pe care personalul SS din lagăr rele de concentrare şi cum s-au rapor- fobie şi antisemitism şi să facem totul jur despre Şoah, să ascultăm mărturi- le comitea împotriva deţinuţilor. tat supravieţuitorii la această realitate: pentru a le reaminti şi explica noilor ile supravieţuitorilor şi să evităm peri- A doua zi au fost proiectate trei fil- cei mai mulţi au păstrat tatuajul de pe generaţii aceste capitole întunecate colul banalizării Holocaustului”. Ea a me. Primul, „Steaua Andrei şi a lui braţ, unii au refuzat să îşi rostească ale istoriei noastre”, a precizat vorbi- atras atenţia asupra primejdiei nepă- Tati” (2018), este un scurtmetraj de tip numărul în ebraică, alţii şi-au făcut torul. Cord Meier-Klodt a făcut referi- sării şi a ignoranţei, „care au permis animaţie produs de RAI Italia, în regia operaţie pentru a-l şterge. Uneori re şi la peisajul mediatic, inundat „din xenofobiei, intoleranţei şi antisemitis- Rosalbei Vitellaro şi a lui Alessandro însă, copiii ori nepoţii şi-au tatuat şi ei ce în ce mai mult de fake news”, care mului să existe şi astăzi în societatea Belli. Ne este prezentată povestea su- numărul părintelui ori al bunicului, ca facilitează negarea Holocaustului, şi noastră”. Vorbitoarea a amintit creşte- pravieţuirii surorilor evreice Andra şi aducere aminte şi mărturie a existen- la faptul că numărul supravieţuitori- rea numărului incidentelor antisemite Tatiana Bucci, care la vârsta de patru, ţei Holocaustului. lor Holocaustului, care pot dovedi în în Europa şi în lume. respectiv şase ani, au fost deportate la Ultima zi a evenimentului a adus mod direct adevărul, scade dramatic. Virgil Niţulescu, directorul Muzeu- Auschwitz. Interesantă este şi alterna- cu sine alte două filme: „Dor de tine” El a citat poziţia preşedintelui Germa- lui Ţăranului Român, a arătat că tre- rea planurilor narative; elevi din prezent şi cunoscutul „Sobibor”. Produs şi re- niei la comemorările de la Ierusalim, buie acordată atenţie lucrurilor mici, care vizitează fostul lagăr, iniţial nepă- gizat de Mireille Abramovici, „Dor de unde acesta şi-a asumat răspunderea unor manifestări care par la început sători sau chiar sceptici, cu tendinţe an- tine” (2001) documentează, prin inter- în numele Germaniei pentru ororile nesemnificative, dar necondamna- tisemite faţă de colegii de şcoală evrei mediul corespondenţei descoperite, Holo­caustului. rea acestora a dus la apariţia unora şi care, pe măsură ce interiorizează povestea de dragoste a părinţilor ei, Ambasadorui Marii Britanii, E.S. An- mult mai grave. Dacă nu avem grijă, ceea ce ascultă şi văd la Auschwitz, în- Sylvia şi muzicianul Isaac (Izu) Abra- drew Noble, a transmis, într-un mesaj, Holo­caustul este repetabil. Nu putem cep să-şi schimbe vizibil atitudinea. movici, evrei români aflaţi la studii în aprecierea pentru organizarea acestui fi indiferenţi faţă de manifestările xe- Următorul film, „Doamna de la Franţa în perioada celui de-al Doilea festival. El a amintit participarea prin- nofobe, rasiste, antisemite, a subliniat nr. 6: muzica mi-a salvat viaţa” (2013), Război Mondial. Mireille Abramovici ţului Charles la ceremoniile de la Ie- vorbitorul. este o producţie canadiană realizată nu şi-a cunoscut tatăl, care a murit rusalim şi poziţia lui: necesitatea de a În continuare a fost prezentat fil- de Malcolm Clarke, care în 2014 a într-un lagăr nazist în 1944, cu zece nu uita Holocaustul. Mijlocul cel mai mul artistic franco-german „Originea câştigat Premiul Oscar pentru cel mai zile înainte de naşterea ei. eficient de a lupta împotriva celor care violenţei” (2016), regia Élie Chou- bun film documentar de scurtmetraj. „Sobibor” (2018), în regia lui Kon- neagă Holocaustul este o poziţie unita- raqui. Eroul filmului descoperă, prin- Viaţa pianistei Alice Herz-Sommer, stantin Habenski, are ca subiect isto- ră: să vorbim într-o singură voce pentru tr-o întâmplare, filiaţiunea evreiască în vârstă de 109 ani la momentul fil- ria singurei revolte reuşite din lagărul apărarea drepturilor omului. a familiei lui pe linie paternă – bunic, mării, fostă prizonieră în lagărul de la de exterminare de la Sobibor, în 1943, Tania Berg-Rafaeli, şef adjunct de tată şi el – un secret cunoscut de câţi- Theresienstadt, rămasă văduvă de tâ- sub comanda lui Alexandr Pecerski, misiune al Ambasadei Israelului, a va membri de familie, în condiţiile în nără (soţul, Leopold Sommer, moare care organizează planul de evadare amintit Pogromul de la Bucureşti din care bunicul, în urma unui denunţ, a în 1944 în lagărul de la Dachau), este în masă a prizonierilor. fost deportat la Buchenwald, unde a o poveste a supravieţuirii prin artă şi Henri Wald … (Urmare din pag. 17) spirit: materia e Să ne bucurăm de Purim! primordială on­ (Urmare din pag. 14) trimise fecioare din regat, de toate recunoaştere din partea regelui pentru salvarea acestuia, to­logic, spiritul este superior axiolo- neamurile. Una dintre ele era Esther, devine primul om după rege din Regatul Persan, în locul lui gic. Wald a îndreptat denaturări ale o orfană crescută de unchiul ei, Mordehay. Considerată de Haman. Sorţii au căzut din nou, de data aceasta în favoa- conceptelor individualitate şi individu- rege ca fiind cea mai frumoasă, ea devine soţia acestu- rea victimelor posibile: în ziua în care urmau să fie ucişi, alism, colectivitate şi colectivism, ega- ia şi regină, dar regele nu-i ştia neamul: de fapt, nume- ei sunt salvaţi, iar ucigaşii posibili sunt ucişi. De fapt, era litate şi egalitarism. Individualitatea e le ei ebraic era Hadasa, dar adoptase numele babilonian hotărârea lui Dumnezeu, nu a jocului soţilor, dar tradiţia a creatoare, individualismul e o hiper- Esther, de la Işthar, zeiţa frumuseţii în mitologia asiro-ba- păstrat amintirea acestui joc. De asemenea, tradiţia evre- trofie a intereselor individului în dauna biloniană. Întâmplător, Mordehay află despre o înţelegere iască a păstrat atât obligaţia lecturii Meghilei, respectiv a societăţii. Prin organizare, limbă, cul- tainică pentru uciderea regelui. Astfel, regele este salvat, Cărţii Estherei, la rugăciunea de seară în ajun de Purim şi tură, colectivitatea asigură terenul de faptul este menţionat în cronica regală, iar Mordehay este la rugăciunea de dimineaţă din ziua de Purim, cât şi la ru- apariţie a individualităţii. Colectivis- uitat. Dar atunci când el află despre decizia luată la cere- găciunea celor optsprezece binecuvântări. Această bine- mul este o exacerbare a colectivităţii rea lui Haman, de a fi ucişi toţi evreii, intervine pe lângă cuvântare suplimentară este mulţumirea salvării, pe calea cu consecinţe nocive asupra formării nepoata lui, regina Esther. Ea intervine pe lângă rege, cu zădărnicirii planului uciderii în masă, amintind şi pedepsi- individualităţii. Egalitatea stimulează un risc mare, dar reuşeşte. Evreii sunt salvaţi şi-i ucid pe rea lui Haman şi a fiilor săi, dar nu reflectă bucuria uciderii diferenţierea, egalitarismul standardi- cei care voiseră să-i ucidă pe ei. Mordehay, care obţinuse altor oameni. zează umanitatea. Wald consideră că Marx a greşit când a marşat pe organizarea supra- naţională a societăţii. Denotaţiile pot Preşedintele Aurel Vainer, Doctor Honoris Causa… fi universale, conotaţiile emoţiona- (Urmare din pag. 12) pe diferite meleaguri ale României. face nimic în viaţă. [...] Dr. Alexandru Şafran spunea: «Cea le sunt ale unei culturi naţionale sau Este un lucru mare ca un evreu să fie mai importantă creaţie a lui Dumnezeu este fiinţa umană.» alta. A nu se confunda naţionalul cu făcut aici Doctor Honoris Causa. Pentru mine este o mare Pentru mine, a mă dedica fiinţei umane a devenit o ţintă naţionalismul. cinste nu numai ca individ, ci şi pentru evreii din România, extrem de importantă, pe care ţin să o realizez. Am avut „Datorită cunoaşterii logicii şi filo- care de-a lungul istoriei au fost o prezenţă numerică re- curajul să intru şi în viaţa politică! După alegeri am devenit zofiei limbajului, am ajuns să înţeleg marcabilă (850.000, înainte de al Doilea Război Mondial) deputat în Parlamentul României. Am căpătat o experienţă esenţa iudaismului, fiindcă iudaismul şi au avut contribuţii multiple.” de viaţă extraordinară. Am avut aceeaşi deviză: mă implic, are, în centrul concepţiei sale despre Laureatul şi-a povestit pe scurt viaţa, în perioada co- sunt prezent în tot ceea ce înseamnă binele pentru oa- lume, forţa creatoare a cuvântului; munistă şi după revoluţie: „A trebuit să trăiesc şi să su- meni, evrei sau neevrei!” mai întâi rostit, apoi scris”, declara, în- pravieţuiesc, în anii comunismului, fără să mă dezic de Alte valori de esenţă modelatoare pentru vorbitor sunt tr-un interviu acordat RE, promotorul la principiile şi valorile iudaismului. Apoi am reuşit, după cunoaşterea, munca, memoria, recunoştinţa. Aşa a ajuns originii lingvistice a gândirii în filozofia decembrie 1989, să fiu ales vicepreşedinte al Camerei de la principiul «prin cunoaştere reciprocă spre recunoaştere românească. Wald a fost unul dintre Comerţ a României. Am avut curajul să preiau conducerea reciprocă», o cheie a succesului Federaţiei în aceste vre- puţinii intelectuali evrei români care FCER-CM, care are 39 de comunităţi (unele foarte mici) muri. Porţile lăcaşurilor de cult mozaic au fost deschise s-au apropiat de comunitate înainte tuturor, iar participarea neevreiască a crescut în timp, a de ’89. Conferenţiază la Centrul Cultu- subliniat laureatul titlului de Doctor Honoris Causa. ral Evreiesc din Capitală din 1981, co- Dr. Aurel Vainer a primit din partea rectorului Sorin Mi- laborează la Revista Cultului Mozaic, hai Radu două Memorandumuri de colaborare cu Univer- apoi la RE. În 1995 îi apare la Hasefer sităţile din Haifa şi Tel Aviv, cu „misiunea de suflet” de a „Înţelesuri iudaice”. „A fi evreu, îi ca- sprijini demersurile conducerii Universităţii din Petroşani în racteriza evreitatea şef rabinul Rosen, crearea de noi parteneriate academice. înseamnă a fi căutător de Dumnezeu Mesajele de apreciere şi felicitare din partea invitaţilor (...). Wald-evreul are Dumnezeu (...), au arătat „inima ascultătoare” a laureatului (Rafael Sha- fiindcă pune o logică a Existenţei în ffer), iubirea de oameni (Ilie Ionel Ciuclea), bucuria vieţii locul unui Tohu-Vavohu spiritual”. (Silviu Vexler), „crearea de punţi între oameni” (Jose Ia- „M-am născut într-o casă fără nici cobescu), promovarea spiritului păcii (Tiberiu Iacob-Ridzi). o carte”, se confesa cel care avea să Dr. Aurel Vainer şi dr. Janina Ilie au acordat o serie de dea culturii române 14 volume de filo- distincţii: Medalia „Şalom, haver!”, lui Ilie Ionel Ciuclea; zofie, 27 de studii în volume colective, Aspect de la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa Medalia de Onoare „Prieten al Comunităţii Evreilor din Ro- sute de studii, articole, cronici, să fie mânia”, lui Sorin Mihai Radu şi lui Nicolae Pătrăşcoiu; Me- laureat al Premiilor „ALIA” (Adevărul în toată ţara. Şi dacă ar fi să spun ce-i trebuie unui om în dalia „Wilhelm Filderman”, lui Ioan Gâf-Deac. Literar şi Artistic), „Dr. Moses Rosen” viaţă, m-aş referi la curaj şi voinţă. Dacă ai curaj şi voinţă, Evenimentul a fost încheiat printr-un concert oferit de (FCER), „Sarah şi Haim Ianculovici” al poţi să te adaptezi foarte bine condiţiilor. Dacă eşti un pa- Bucharest Klezmer Band, iar Geni Brenda Vexler a recitat Fundaţiei cu acelaşi nume din Haifa. siv, întotdeauna neinteresat şi deznădăjduit, atunci nu poţi în idiş o poezie a lui Iţic Manger. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020 31 Kirk Douglas s-a stins din viaţă 6 FILE DE CALENDAR 6 Renumitul actor Kirk Douglas a în- şi ecran. Cunoaşte celebritatea odată Evrei născuţi în luna martie Georges Perec – scriitor. Născut cetat din viaţă la vârsta de 103 ani, a cu anul 1959, când a fost nominalizat la Paris, 1936. Printre romane: W sau anunţat fiul său, Michael Douglas. la Oscar, pentru cel mai bun actor în Yitzhak Rabin – general şi om amintirea copilăriei. Decedat la Ivry- rol principal, graţie rolului Midge Kelly politic. Născut la Ierusalim, 1 mar- sur-Seine, 3 martie 1982. din „Champion”, în regia lui M. Robson. tie 1922. Prim-ministru al Israelului, Jean Starobinski – critic literar, Rolul Spartacus din filmul cu acelaşi 1974-1977, 1992-1995. Premiul No- filozof, istoric al medicinei. Născut la nume, în regia lui Stanley Kubrick, avea bel pentru Pace. Asasinat, 4 noiem- Geneva, 1920. Membru în Institut de să îi confirme statutul de mare actor. brie 1995. France. Decedat la Morges, Elveţia, În completarea celor trei nominalizări Solomon Marcus – matematician 4 martie 1919. pentru „Champion”, „The Bad and the şi filozof. Născut la Bacău, 1 martie Moses Gaster – rabin, savant în Beautiful” şi „Lust for Life”, în anul 1995, 1925. Membru al Academiei Româ- domeniul studiilor iudaice şi al studi- Academia americană de Film i-a acor- ne. Lucrări de lingvistică matematică, ilor româneşti. Născut la Bucureşti, dat un Oscar pentru întreaga carieră. filozofie a ştiinţei şi culturii. Decedat 1856. Expulzat din România, 1885, Kirk Douglas la Zidul Plângerii la Bucureşti, 17 martie 2016. Kirk Douglas a fost căsătorit cu ac- stabilit la Londra. Şef-rabin al evreilor Sholem Aleichem (Solomon sefarzi din Commonwealth. Decedat Actor, producător şi regizor, el repre- triţa Diana Dill, care i-a devenit soţie în Naumovici Rabinovici) – scriitor idiş. zintă una dintre figurile emblematice ale anul 1943, mariaj din care au rezultat la Londra, 5 martie 1939. Născut la Pereiaslav, 2 martie 1859. Max Jacob – scriitor. Născut la cinematografiei mondiale, de numele doi copii: Michael şi Joel. Michael Dou- Printre romane: Romanul unui om de Quimper, Franţa, 1876. Poet care căruia se leagă peste 90 de filme, multe glas a urmat cariera tatălui, devenind afaceri; Stele rătăcitoare. Decedat la face legătura între simbolism şi su- dintre ele distinse cu importante premii. un nume de referinţă al cinematografiei. New York, 1916. prarealism. Deportat, ucis în lagărul Issur Danielovitch Demsky, cunos- De asemenea, în 1954 s-a recăsătorit Eugen Relgis (Siegler) – scriitor. de la Drancy, 5 martie 1944. cut mai târziu cu numele de scenă Kirk cu Anne Buydens, cu care a avut alţi Născut la Iaşi, 2 martie 1895, emigrat Menachem Begin – om politic Douglas, s-a născut pe 9 decembrie doi copii: Peter şi Eric. În plan umanitar, în Uruguay. Întemeietor al umanitaris- israelian. Născut la Brest-Litovsk, 1916 în familia unor evrei emigraţi din meritele lui Kirk sunt recunoscute la cel mului. Decedat la Montevideo, 1987. 1913, imigrat în Ereţ Israel, 1942. Rusia în SUA. Obţine licenţe în Litere şi mai înalt nivel, preşedintele Jimmy Car- Joseph Schmidt – tenor. Născut Prim-ministru al Israelului, 1977- Artă Dramatică la Academia Americană ter conferindu-i Medalia Prezidenţială la Davideni, Bucovina, 4 martie 1904. 1983. Premiul Nobel pentru Pace, de Film, după care urmează o carie- pentru Libertate, iar Franţa – Legiunea Cântăreţ de operă, remarcat prin fil- 1978. Decedat la Ierusalim, 9 martie ră în teatru şi film. După câteva roluri de Onoare în grad de Cavaler. mul Un cântec străbate lumea. De- 1992. minore şi efectuarea stagiului militar în cedat în lagărul de refugiaţi de lângă Anne Frank (Annelies Marie marina americană s-a reîntors la scenă DAN DRUŢĂ Zürich, 1942. Frank) – victimă a Holocaustului. Giorgio Bassani – scriitor. Năs- Născută la Frankfurt,1929, mutată la cut la Bologna, 4 martie 1916. Prin- Amsterdam, 1933. Autoarea unui jur- tre romane: Grădina lui Finzi Contini, nal personal, iunie 1941-septembrie 87 de ani de la naşterea lui Iosif Sava despre Holocaustul evreimii italiene. 1944. Ucisă în lagărul de la Bergen- Cunoscutul şi regretatul muzicolog şi realizator de emisiuni de radio şi televizi- Decedat la Roma, 2000. Belsen, probabil la 12 martie 1945. une Iosif Sava (Iosif Segal) s-a născut la Iaşi pe 15 februarie 1933 şi a trecut mult Malbim (Meir Leib ben Yechiel Yehudi Menuhin – violonist şi di- prea timpuriu la cele veşnice, pe 18 august 1998. Michel Weiser) – rabin. Născut la Vo- rijor, elev al lui George Enescu. Năs- Absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, era clavecinist şi pianist, locysk, 7 martie 1809. Rabin al ora- cut la New York, 1916. Primul violo- cântând în mai multe formaţii de muzică de cameră. În 1951 şi-a început activitatea şului Bucureşti, 1858-1864; expulzat nist evreu care a cântat în Germania, de editor muzical la Radiodifuziunea Română. Din 1972 a realizat aici radioprogra- din România, 1864. Comentarii la Bi- în fostul lagăr Bergen-Belsen, 1945. mul săptămânal „Invitaţiile Eutherpei”. În paralel, a realizat şi emisiunile „Cronica blia Ebraică şi scrieri literare ebraice. Decedat în Marea Britanie, 12 martie muzicală” şi „Viaţa muzicală în actualitate”. A fost un apreciat producător de emi- Decedat la Kiev, 1879. 1999. siuni de televiziune, până la îndepărtarea sa bruscă din TVR. A fost şi un scriitor Grigory Solomonovici Pome- August Paul von Wassermann prolific, scriind 44 de cărţi, 35 dintre ele despre muzică, şi peste 6.000 de articole. rants – filozof, teoretician al culturii. – bacteriolog. Născut la Bamberg, Nu s-a sfiit să-şi manifeste evreitatea în anii în care destui intelectuali evrei se Născut la Vilnius, 13 martie 1918. 1866, a dezvoltat un test de depis- fereau să îşi afirme originea. Să îi fie amintirea binecuvântată! Disident politic în URSS. Decedat la tare complementară a diagnozei si- Moscova, 2013. filisului, 1906. Decedat la Berlin, 16 Albert Einstein – fizician. Născut martie 1925. In memoriam Beni Budic la Ulm, Germania, 14 martie 1879, Norbert Wiener – matematician imigrat în SUA, 1933, autorul teoriei şi filozof. Născut la Columbia, Misso- Recent a plecat dintre noi sucevea- ei locale şi trăiri demult uitate, reconsti- relativităţii. Premiul Nobel pentru Fizi- uri, 1894. Părintele ciberneticii ca şti- nul Beni Budic, stabilit cu familia în Is- tuind prin verb acel mirabil spaţiu-timp că, 1921. Decedat la Princeton, SUA, inţă. Decedat la Stockholm, 18 martie rael încă din 1964. Născut în 1946, în în care s-au format atât autorul, cât şi 1955. 1964. vechea Cetate de Scaun, a urmat stu- cei din generaţia lui. De o remarcabilă Raymond Aron – filozof. Născut Bernard Malamud – scriitor. Năs- diile gimnaziale şi liceale în oraşul de prospeţime a observaţiei, această pro- la Paris, 14 martie 1905. Printre scri- cut la Brooklyn, New York, 1914. Pre- origine, având drept colegi la Liceul ză memorialistică restituie fragmente eri: Opiul intelectualilor; Democraţie miile Pulitzer şi National Book Award. „Petru Rareş” pe criticul de artă Mihai din experienţa individuală sau colecti- şi totalitarism. Decedat la Paris, 1983. Printre romane, pe teme iudaice: Por- Drişcu, de care l-a legat o mare prie- vă, creionând portrete remarcabile, cu Solomon Mikhoels (Shloyme tretele lui Fidelman. Decedat la New tenie, pe criticul şi istoricul literar Alex. umor şi nostalgie. Vovsi) – regizor şi actor idiş. Născut York, 18 martie 1986. Ştefănescu şi pe actorul Vladimir Gă- În octombrie 2019, „septuagenarul la Dvinsk, 16 martie 1890. Preşedin- Egon Balas – matematician. itan. După emigrare avea să urmeze debutant” a participat la un proiect de tele Comitetului Antifascist Evreiesc Născut la Cluj, emigrat din România, cursurile Universităţii din Tel Aviv, obţi- anvergură, Bridges between generati- din Uniunea Sovietică, 1941-1948. 1966. Profesor la Carnegie Mellon nând diplome atât în Ştiinţe Economice ons, organizat de asociaţia „Suceava’s Asasinat din ordinul lui Stalin, Minsk, University. Decedat în SUA, 18 mar- cât şi în Literatura Franceză. A urmat o Children” (Haifa) în parteneriat cu Cole- ianuarie 1948. tie 2019. jumătate de secol de viaţă, profesiona- giul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Yigael Yadin – general şi arhe- Tudor Caranfil – critic de film. lă şi personală, presărată cu împliniri şi Suceava. Prin discursul său, acesta olog. Născut la Ierusalim, 21 martie Născut la Galaţi, 1931. Premiul Aso- reuşite obţinute prin muncă statornică, s-a dovedit a fi un pasionat amator de 1917. Profesor la Universitatea Ebra- ciaţiei Cineaştilor din România, 1988. alături de soţia sa, Ana. artă, de arhitectură sacră şi istorie, un ică din Ierusalim, a condus săpături Decedat la Bucureşti, 23 martie 1919. arheologice la Qumran, Masada, Preocupat de păstrarea memori- om generos şi plin de idei, în contextul Marc Chagall – pictor. Născut Hatzor. Viceprim-ministru al Israelu- la Liozna, Vitebsk, 1887, stabilit în ei comunităţii evreieşti din Bucovina, reîntâlnirii „copiilor Sucevei”, veniţi din lui, 1977. Decedat la Ierusalim, 1984. Beni Budic a redactat, începând cu anii Israel, Statele Unite şi Canada, cu ve- Franţa, 1923. Picturi, vitralii şi tapi- Aryeh Levin – rabin. Născut la serii pe teme biblice şi iudaice, influ- 2010, o suită de proze, destinate revis- chea lor şcoală. Orla, Polonia, 22 martie 1885, imigrat enţate de folclorul evreiesc. Decedat tei Bucovina literară, al cărei preţuit co- Tuturor celor care l-au cunoscut, în Ereţ Israel. Cunoscut pentru vizite- la Saint-Paul-de-Vence, Franţa, 28 laborator a fost timp de trei ani. Aceste preţuit şi îndrăgit, Beni Budic le lasă un le făcute arestaţilor evrei din Hagana, martie 1985. povestiri, reunite în volumul Casa Bo- model intelectual şi uman demn de a fi Etzel, Lehi şi pentru ajutorarea săra- Nicolae (Nicu Aurelian/Nuhăm) dinger şi alte amintiri (în curs de apariţie continuat. Dumnezeu să-l odihnească cilor şi bolnavilor. Decedat la Ierusa- Steinhardt – scriitor. Născut la Bucu- la Editura Hasefer), oferă cititorului con- în pace! lim, 28 martie 1969. reşti, 1912. Convertit la ortodoxie în temporan o serie de secvenţe ale istori- ELENA-BRÂNDUŞA STEICIUC Jerome Isaac Friedman – fizi- închisoare, arestat politic, autoidenti- cian. Născut la Chicago, 28 martie ficat evreu de sânge şi român de cul- 1930. Premiul Nobel pentru Fizică, tură. Decedat la Baia Mare, 29 martie Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y 1990, pentru cercetări în domeniul 1989. fizicii experimentale. Leon Blum – om politic. Născut la Moise Maimonide (Moşe ben Cu durere ne amintim că au trecut Amintim celor ce l-au cunoscut pe Paris, 1872. Prim-ministru al Franţei, Maimon; Rambam) – rabin, filozof, 32 de ani de când ne-a părăsit ISRAIL din Brăila că se împli- 1936-1937; 1938; 1946-1947). De- RUDI SCHREIBER medic. Născut la Cordoba, Spania, BERCOVICI (27 Şvat-15 Febr. 1988). A nesc 41 de ani de când ne-am despărţit cedat la Jouy-en-Josas, Franţa, 30 30 martie 1135, a trăit la Cairo. Prin- fost un bun evreu, poet, scriitor şi om de el. Fie ca Dumnezeu să-l odihnească martie 1950. tre scrieri: Călăuza rătăciţilor. Dece- de teatru. Fie-i memoria binecuvântată. în pace împreună cu ANNA, soţia lui, şi Julius Barasch (Yehuda ben dat la Tverya (Tiberiada), 1204. Dr. Mirjam Bercovici, Emanuel Ulu- fiul lorALBERT (ABI). Mordechai) – medic, filozof, publicist beanu, Simeon Ulubeanu, familia Dr. Familia în ebraică, română, germană. Născut Sylvia Hoişie. Evrei decedaţi în luna martie la Brody, Galiţia, 1815, stabilit la Bu- cureşti, 1841. Printre scrieri: Tezaurul Înhumaţi în cimitirele CEB din Bucureşti: LEIBOVICI ATENA (Cimitirul Giurgiului); Serge Gainsbourg (Lucien Gins- burg) – muzician. Născut la Paris, ştiinţelor. Decedat la Bucureşti, 31 WOLF LIVIU-LUPU (Cimitirul Giurgiului); ASANACHE MARIETTA (Cimitirul Giurgiu- martie 1863. lui); SEGAL SOLOMON (Cimitirul Giurgiului); MOSCOVICI BERNARDO (Cimitirul 1928. A compus mai mult de 500 de Giurgiului). cântece. Decedat la Paris, 2 martie LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI Înhumaţi în cimitirele din ţară: WOLF IANCU (Cimitirul Evreiesc din Piatra Neamţ). 1991. 32 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 554-555 (1354-1355) - 1 – 29 Februarie 2020

Drumul Mult Afrim, Tot mai puţini vinovaţi pentru Holocaust Pe măsură ce al Doilea Război Mondial statuie a lui Gyula Kornis, Gândul spre teatru se îndepărtează în timp, iar numărul celor fost preşedinte al Camerei mai puţin Cehov scris Dacă sunteţi un împătimit fan care au trăit evenimentele de atunci scade, Deputaţilor şi care susţi- al regizorului Radu Afrim, al ma- memoria colectivă şi opinia publică devin nea îndepărtarea evreilor relui său talent şi al spiritului său un palimpsest pe care răspunderea pentru din învăţământul maghiar, a fost inaugurată neconvenţional, tenace afişat, şi dacă sunetul tentativele de eliminare fizică a evreilor se în prezenţa unor oficialităţi guvernamentale. de geniu al operei lui Cehov vă este străin, ori disting tot mai greu. Azi e tot mai limpede do- O situaţie mai complexă apare în Polo- rinţa unor lideri de a arunca exclusiv asupra nia, unde germanii au construit şi adminis- (vai!) indiferent, atunci duceţi-vă la Trei surori de la Naţionalul bucureştean. Germaniei vina pentru atrocităţile petrecute trat lagărele de concentrare, dar numeroşi De data aceasta suntem avertizaţi: „Vom ur- în acea perioadă. Preşedintele Germaniei, cetăţeni polonezi au participat fără reţineri mări un scenariu nefiresc de liber!” Frank-Walter Steinmeier, a recunoscut că la uciderea evreilor; alţi polonezi, însă, i-au Imperativul racordării cât mai directe a actului scenic la actua- „uciderea în masă a şase milioane de evrei” apărat pe cei din urmă. Actualul guvern şi litate a devenit moneda forte în artele scenice, astăzi. Şi probabil a fost o crimă „comisă de germani”. Premi- actualul parlament au adoptat o lege care că libertatea revizitării clasicilor (până la eludare, răstălmăcire şi erul Mark Rutte şi-a cerut iertare pentru că pedepseşte pe oricine ar afirma că Polonia răstignire) nu ar trebui să ne mai mire. Dar una este când se mar- guvernul olandez nu a împiedicat deportarea a contribuit la Holocaust, lege pe care pre- chează şi se supradimensionează viguroasele noduri ale etern şi uciderea evreilor. România şi-a asumat mierul polonez Mateusz Morawiecki a de- umanului din ţesătura originală, ori când se relevă încărcătura vi- existenţa Holocaustului comis pe teritoriul finit-o ca făcând parte din „lupta decisivă a zionară, peste secole, a autorilor capodoperelor. Şi este altceva său de propriile autorităţi. Unii vor să profite guvernului de restabilire a adevărului istoric”. când Shakespeare şi Cehov sunt folosiţi ca nişte „neica nimeni”. de acest context pentru a-şi exonera proprii- Legea a avut efect, dovadă că, la un sondaj Ori când lejeritatea cu care se scrie peste Hamlet sau Trei surori le naţiuni de vina de a fi contribuit, ca politică făcut recent de organizaţia Kantar, 62% din- trădează brutal hipertrofia orgolioasă şi insolentă a egoului: cu de stat sau la nivel individual, la torturarea tre respondenţi (aproape dublu faţă de cifra înrăite obsesii proprii, cu exerciţiul repetitiv al unor maniere post- şi omorârea evreilor, a romilor şi a altor etnii înregistrată cu 10 ani înainte) au declarat că moderniste. considerate „suboameni” de către nazişti. evreii şi polonezii au suferit la fel în timpul Afrim deconstruieşte piesa şi o recompune la răscruce de Deşi în România nu există acum antise- războiului, iar 23,7% au afirmat că majorita- timpuri, de locuri şi de genuri, de convenţii şi de mijloace expre- mitism de stat şi a fost adoptată o lege care tea victimelor de la Auschwitz au fost polo- sive. Suntem undeva, în România de azi, într-o lume dereglată pedepseşte negarea Holocaustului şi cultul nezi. Asta, deşi 54% dintre polonezii internaţi de nelinişte, singurătate şi disperare, dar atinsă şi de efectele personalităţilor implicate în respectivele eve- la Auschwitz au supravieţuit, dar numai 10% activismului politic, ori de ecourile demonstraţiilor de stradă. Spa- nimente, apar totuşi reprezentanţi ai unor dintre evrei au scăpat cu viaţă. ţiul autohton este conectat şi cu trimiteri la UE, la Putin, citate autorităţi care şi-ar dori reabilitarea unor La panoplia tentativelor de a arunca ex- din Uliţkaia ori din recent tradusul Mihail Şişkin. Identificăm eroi, fascişti. Aşa, de pildă, Aurelian Bădulescu, clusiv asupra Germaniei vina pentru Holo- situaţii şi relaţii cunoscute, dar şi dispariţia unor personaje (Ce- şi în prezent viceprimar al Bucureştiului, a caust se adaugă şi propunerea legislativă a butîkin, Anfisa), ori apariţia altora, doar pomenite în piesă (Bobi, declarat în primăvara anului trecut că va ac- parlamentarului lituanian Arunas Gumuliaus- soţia lui Verşinin). Ceea ce n-are mare importanţă! Afrim pare ţiona pentru amplasarea unui bust al lui Ion kas, rămasă, deocamdată, la faza de propu- interesat mai mult de prezenţele masculine, de Andrei. Talentul Antonescu în centrul Capitalei, iar vicepreşe- nere. Profesor de istorie, deputatul a dorit să interpretelor, excepţionale în transfigurarea dramatică şi emoţio- dintele USR Iaşi, Marian Curmei, între timp legifereze că nici statul, nici poporul lituani- nală a unor ample monoloage, restabileşte însă echilibrul. exclus din partid, era trist că în România ar an nu au participat la Holocaust, deoarece Regizorul-scenarist umple faimoasele tăceri, atât de încărca- putea apărea mai degrabă o statuie a lui Ion ţara a fost cotropită, întâi de URSS şi apoi te de sens la Cehov, cu gândurile şi emoţiile protagoniştilor, aşa Iliescu sau o stradă cu numele acestuia, de- de Germania! Şi asta, în condiţiile în care din cum sunt „citite”, imaginate şi puse pe hârtie de propria îndrăz- cât un monument dedicat lui Ion Antonescu. comunitatea de 250.000 de evrei lituanieni, neală. În Ungaria, încercările de estompare a au pierit atunci 220.000! Regăsim forţa regizorului de a orchestra inspirat, lărgind pa- trecutului şi de „albire” a imaginii lui Horthy Astfel de iniţiative la nivelul puterii de stat leta limbajelor posibile ale teatrului şi mixând-o cu cea a filmu- şi a colaboratorilor săi sunt conduse chiar de sau al cetăţenilor nu rămân fără efect. Ele lui. Iar jocul minunat al interpreţilor, în echipă sau prin perfor- guvern. În 2014, în noaptea din 20 spre 21 aţâţă vâlvătaia antisemitismului, înteţită apoi manţe solistice: Raluca Aprodu, Natalia Călin, Flavia Giurgiu, şi iulie, la Budapesta a fost amplasat un monu- de reţelele sociale, şi generează tensiuni alături de ele, Marius Manole, Istvan Teglas, Irina Movilă, Ada ment înfăţişând Ungaria atacată de vulturul care fac posibil un nou Holocaust, ceea ce Galeş, Ciprian Nicula, Florin Călbăjos merită deplina noastră german şi dedicat „tuturor victimelor ocupa- nu este o problemă evreiască sau germană, admiraţie. ţiei germane”. Guvernele Horthy sau Szala- ci una mondială. Asemenea derapaje trebuie Prin această a treia abordare a piesei Trei surori făcută de si nu mai au nici o vină, răspunderea revine să fie combătute de înseşi autorităţile state- Afrim, suntem departe de minunea care a fost, tot la Naţional şi integral germanilor, iar cine critică tentativele lor unde apar, pentru ca indiferenţa naţiunilor tot în regia lui Radu Afrim, Pădurea spânzuraţilor. de reabilitare a liderilor fascişti este „duşma- să nu mai nască monştri! nul Ungariei”. Apoi, în septembrie 2019, o Natalia STANCU ALX. MARINESCU

arabe –, mozaicul cultural şi religios, O prozatoare originală: Francisca Stoleru coexistenţa israeliano-arabă, proble- Una dintre cele autoarea găseşte, cu siguranţă şi na- roase şi pline mele de zi cu zi şi cele aparent insolu- Realitatea mai active pro- turaleţe, formula romanescă potrivită de miez, scri- bile: toate aceste registre se ameste- cărţii zatoare de limbă poveştii/ poveştilor de viaţă conţinute. se însă cu o că în cartea Franciscăi Stoleru, scrisă română din Israel La fel se întâmplă şi în recenta sa indelebilă pe- cu vervă şi cu o reală capacitate de a este Francisca Sto- carte de proze scurte (care, totuşi, cete a auten- „împrumuta” tonul şi limbajul fiecărui leru, care a publicat poate fi considerat şi un original ro- ticităţii. Prin personaj, al fiecărei categorii pe care până acum un nu- man) Glasul roţilor de tren*, apărut la i n t e r ­m e d i u l el o reprezintă. Glasul roţilor de tren măr impresionant Editura 24:Ore din Iaşi. Titlul, reluând acestui per­ este un autentic caleidoscop nara- de romane şi de o formulă familiară tuturor celor care sonaj-martor, tiv, în care (are dreptate criticul Ioan culegeri de proză îşi amintesc călătoriile cu trenul de po­ves­tirile se Holban) se simte ceva din experien- scurtă, dintre care altădată, ascunde un experiment na- între­ţes ca în- ţa vieţuirii în splendidul oraş Haifa, la nu puţine (Bulevar- rativ interesant atât ca formulă, cât şi tr-un roman de intersecţia şi sub influenţa benefică a dul Tomis, 2005; prin conţinut. tip Michel Bu- atâtor drumuri, culturi şi orientări ar- Poveşti de ador- Pe scurt, este vorba de 14 poves- tor (Passage tistice. mit părinţii, 2009; Karin, mon amour, tiri, toate având un personaj-narator, de Milan). Cartea merită citită atât pentru 2012; Dansatoarea de flamenco, Tamara, care, locuind în Naharia – Cartea devine, pagină cu pagină plăcerea lecturii în sine, cât şi pentru 2014; Casa de pe Colina Doamnei, deci, în nordul Israelului –, şi făcând – de fapt, călătorie cu călătorie – un plasticitatea tabloului socio-cultural 2018) s-au bucurat de un real succes zilnic naveta cu trenul spre a studia la caleidoscop uman al Israelului de ieri pe care ni-l oferă. de critică şi de public. Fie că este vor- Universitatea din Tel Aviv, devine fără şi de azi. Diversitatea evreităţii con- RĂZVAN VONCU ba de romane autobiografice, profund să vrea receptacolul şi custodele po- temporane, în creuzetul căreia se în- ancorate în experienţa românească veştilor de viaţă pe care călătoria i le tâlnesc experienţele cele mai diverse *Francisca Stoleru – Glasul roţilor de tren, (aşa cum este Bulevardul Tomis) sau, livrează în flux neîntrerupt. Convenţia – căci, înainte de şi mai ales după în- Editura 24:Ore, Iaşi, 2019. dimpotrivă, de ficţiuni caracteristice este ingenioasă, căci compartimentul temeierea statului, au făcut Alia evrei Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo- din toate colţurile planetei, victime ale namentele pentru cititorii din provincie se vor face societăţii israeliene din ultimul deceniu de tren devine un spaţiu vrăjit, ca Ha- la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. (cum ar fi Dansatoarea de flamenco), nul Ancuţei, găzduind poveşti savu- Holo­caustului sau alungaţi din ţările ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD- RESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASCĂ Redactor-şef: Traducători: Relaţii, administrator: Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri Alexandru MARINESCU Ebraică: Lucian Herşcovoci, Mihail TUNSOIU nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: REDACŢIA: Bucureşti, Redactori: Sarit Blonder Telefon: 021-314.96.90 7426470. Abonamentele se mai pot achita şi prin str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Dr. Claudia BOSOI Engleză: Sanda LEPOIEV [email protected] mandate poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile Secretar de redacţie: Emilia HRISTEA poştale din localitate BANK LEUMI ROMÂNIA, COD POŞTAL 020481 OP 9 Iulia DELEANU DTP: Gabriel IONESCU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA Tel. / fax: 021-322.75.60 Dan DRUŢĂ, MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, www.jewishfed.ro Luciana FRIEDMANN Tiparul executat de Contul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02, [email protected] Eva GALAMBOS Tipografia TIPOART IDEA STUDIO RO06DAFB108000090989US02, RO46DAF- Bucureşti Serie nouă a (senior editor), B108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Tel.: 0723.531.624 EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro George GÎLEA, (cu toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, Fondată în 1956 Mihaela OBERSCHI Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului. de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate Foto: Sandu CÂLŢIA colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. taxele incluse). Pentru Israel, un abonament pe un an costă 40 de dolari USA.