Cu prilejul sărbătorii de Hanuca şi a Anului Nou urăm cititorilor

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA şi colaboratorilor

ANUL LVI = NR. 440-441 (1240-1241) = 1 – 31 DECEMBRIE 2014 =9 KISLEV – 9 TEVET =24 PAGINI – 3 LEI noştri HAG HANUCA SAMEAH şi LA MULŢI ANI cu bucurii, pace şi prosperitate!

Templul Coral din Bucureşti reinaugurat în prima zi de Hanuca 5775 PAG. 5 Templul Coral din Bucureşti, a cărui construcţie a început în 1864, a fost reinau- Premiile Sionism - gurat în prima seară de Hanuca din anul mozaic 5775 (16 decembrie 2014), întărind, Wilhelm Filderman, trecut, prezent pentru comunitatea evreiască din România, mesajul Sărbătorii Luminii şi a Reînnoirii. Cu acest prilej,Tempul Coral din Bucureşti a fost din nou plin de evrei şi de pri- PAG. 7 In Memoriam şi perspective eteni ai comunităţii, veniţi să ia parte sau să asiste la reinaugurare şi la aprinderea primei lumânări de Hanuca din acest an. La festivitate a luat parte un mare număr de personalităţi de prim rang ale vieţii politice, sociale, culturale şi economice româneşti, membri ai Corpului Diplomatic Statutul F.C.E.R., modificat prin Ordin acreditaţi la Bucureşti, ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai celorlalte culte religioase, lideri şi membri ai Comunităţii Evreieşti din Bucureşti şi din ţară, jurnalişti. Preşe- al Secretariatului de Stat pentru Culte dintele în exerciţiu, Traian Băsescu, a fost reprezentat de consilierul Iulian Fota, preşedintele ales Klaus Iohannis, de prim-vicepreşedintele noului PNL, Cătălin În Monitorul Oficial nr.915 din 16 decembrie 2014 a apărut Ordinul Secretariatului Predoiu. Au participat fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, preşedinţii Senatului de Stat pentru Culte numărul 95/18 noiembrie 2014, privind modificarea şi completarea şi cel al Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu, respectiv Valeriu Zgonea, Statutului F.C.E.R. – Cultul Mozaic, recunoscut prin HG nr. 999/2008. secretarul de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, primarul Între altele, documentul prevede că F.C.E.R. este continuatoarea de drept a Fe- general al Capitalei, Sorin Oprescu. deraţiei Uniunii Comunităţilor Evreieşti din România, precum şi a tuturor formelor de organizare evreiască care au funcţionat înainte de 1918 în România şi în celelalte Templul Coral, trezit govina şi Macedonia. teritorii devenite după 1918 parte componentă a României. De asemenea, conform Dr. Aurel Vainer şi Paul Schwartz au Ordinului menţionat, F.C.E.R. este şi continuatoarea tuturor organizaţiilor, societăţilor, la o nouă viaţă comunitară readus sulurile de Tora în templu, iar prim- asociaţiilor, aşezămintelor, fundaţiilor etc evreieşti, mozaice sau israelite care au func- cantorul Iosif Adler a sunat din şofar, apoi ţionat pe teritoriul României anterior anului 1949, indiferent de activităţile desfăşurate Manifestarea a debutat cu dezveli- a intonat „Baruh Aba” şi „Ma Tovu”, alături sau de denumirea purtată. rea celor trei plăci amplasate pe faţada de corul sinagogii. Ordinul 95/2014 introduce în Statutul F.C.E.R. şi un nou alineat (7), unde se spe- edificiului, de către Iulian Fota, consilier Participanţii au ascultat apoi imnurile cifică: „Atunci când este necesar, se poate convoca Adunarea Generală în sesiune prezidenţial, şi Albert Kupferberg, secre- de stat ale României, Israelului şi Uniunii extraordinară pentru: modificări la Statut; alegerea sau demiterea Şef Rabinului tar general al F.C.E.R., Valeriu Zgonea, Europene. Cultului Mozaic; organizarea sau reorganizarea unor comunităţi; prelungirea sau preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Rudy Evenimentul a continuat cu ceremonia reducerea perioadei mandatului organelor de conducere alese; desemnarea persoa- Marcovici, directorul Centrului pentru Pa- fixării mezuzei de către Israel Sabag, nei care asigură interimatul pentru una dintre funcţiile de conducere alese din rândul trimoniu Imobiliar al F.C.E.R., Aledin Amet, care a rostit şi binecuvântările specifice, celorlalte persoane alese în structura respectivă, atunci când este cazul; suspendare subsecretar de stat la Departamentul pen- împreună cu rabinul Rafael Shaffer şi membrilor organelor de conducere alese ale Federaţiei; modificarea datei Congresului tru Relaţii Interetnice, şi Eduard Kupfer- cantorul Iosif Adler. Eduard Kupferberg, stabilite de către Consiliul de Conducere (toate pentru o perioadă de cel mult 24 de berg, directorul Cancelariei Rabinice. directorul Cancelariei Rabinice, a explicat luni); declararea statutului de persona non grata în Raporturile cu Federaţia pentru Panglica inaugurală a fost tăiată de semnificaţia mezuzei în tradiţia iudaică, persoane fizice sau juridice; pentru alte situaţii neprevăzute cu totul deosebite”. către dr. Sorin Oprescu, primarul general motivaţia amplasării sale la uşile caselor Documentul legislativ precizează că „Adunarea Generală este convocată în se- al Capitalei, Călin Popescu-Tăriceanu, şi edificiilor evreieşti. siune extraordinară de către 1/3 din membrii Adunării Generale a Federaţiei sau de preşedintele Senatului, Victor Opaschi, Un scurt intermezzo muzical a fost Consiliul de Conducere al Federaţiei – care decid şi locul, data şi ora desfăşurării secretar de stat, dr. Aurel Vainer, pre- oferit de prof. Cristina Ionescu, la pian, Adunării Generale extraordinare”. şedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, şi Dan Schorr, la vioară. Ordinul are o amploare deosebită şi mai reglementează, între altele, aspecte privind preşedintele C.E.B. şi vicepreşedinte al Manifestările au fost prezentate de alegerea Şef Rabinului şi a structurii Cancelariei Rabinice, funcţionarea cimitirelor F.C.E.R., şi Israel Sabag, director JOINT Attila Gulyas, vicepreşedintele C.E.B. şi evreieşti şi dobândirea calităţii de membru şi membru de onoare al F.C.E.R. pentru România, Serbia, Bosnia-Herţe- director D.A.S.M. (Continuare în pag. 3) 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. Israelul în faţa votului european O privire de ansamblu asupra agen- şi a Bibliotecii aceluiaşi Templu. Pentru dei preşedintelui şi deputatului F.C.E.R., buna desfăşurare a evenimentului sus- pro-palestinian dr. Aurel Vainer, în intervalul dintre apari- amintit a fost constituit un grup de lucru În ultimele luni s-a intensificat tendinţa perspectivele de pace şi-i va încuraja pe ţia numărului precedent şi a celui curent condus de vicepreşedintele C.E.B., Attila recunoaşterii în mod unilateral a statului israelieni şi palestinieni să ajungă la o so- al revistei, oferă dimensiunea diversităţii Gulyas, sprijinit de Cabinetul preşedinte- palestinian, deşi ţările care au făcut acest luţie a conflictului”, se arată în scrisoare, în şi anvergurii preocupărilor domniei sale: • lui F.C.E.R. – Silvian Horn, Silviu Vexler, lucru sunt conştiente că, legal, acest de- care se cere crearea unui stat palestinian participarea la manifestări internaţionale Peri Blănaru – care a conceput progra- mers nu are nici o valoare. Ele au declarat pe baza graniţelor din 1967, ambele state importante; • implicarea în pregătirile mul reinaugurării şi trimiterea de invitaţii. că este vorba de un gest simbolic şi au recunoscându-se reciproc. În scrisoare de reinaugurare a Templului Coral din S-a urmărit participarea cât mai repre- precizat că numai prin negocieri între se aduc critici stărilor de fapt politice din Capitală; • întâlniri, în cadrul Grupului zentativă a oficialităţilor de stat centrale Statul Israel şi Autoritatea Palestiniană Israel, care au dus la blocarea negocierilor. Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi locale, a personalităţilor din societatea se va ajunge la recunoaştere de jure a (GPMN), cu prim-ministrul Victor Ponta civilă, a membrilor C.E.B.. În prima parte, acestei noi entităţi statale. Iar negocierile Recunoaşterea prematură a statului şi viceprim-ministrul Liviu Dragnea; • programul a cuprins • intonarea imnurilor implică o serie de probleme sensibile cum intervenţia la Camera Deputaţilor pri- României, Israelului, Uniunii Europene; • sunt graniţele, apărarea, refugiaţii, statu- palestinian subminează pacea tul Ierusalimului, ca să le amintim doar vind aprobarea de către Parlamentul tăierea panglicii; • Baruh Haba intonat de Declaraţia E.S. DAN BEN-ELIEZER, pe cele mai importante. Totuşi, analiştii României a Acordului încheiat între UE prim-cantorul Iosif Adler; . cuvântul intro- ambasadorul Statului Israel în România şi Israel pentru dezvoltarea transportului ductiv, rostit de preşedintele şi deputatul politici consideră că poziţiile adoptate de parlamentele europene urmăresc să aerian între Israel şi România; • interviul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer; • prezentarea Recentele apeluri ale diferitelor entităţi exercite presiuni asupra Israelului pentru acordat postului de televiziune Antena unor mesaje de felicitare; • fixareamezu - politice europene pentru recunoaşterea a reveni la masa negocierilor. 3 cu prilejul Zilei Naţionale a României; zei. În partea a doua: • recitalul Corului unui stat palestinian fac parte dintr-o cam- În urmă cu doi ani, 135 dintre cele • participarea la Programul Peghisha, de copii de la Talmud Tora; • aprinderea panie palestiniană ce vizează ocolirea 193 de ţări membre ale ONU au votat organizat de Asociaţia Sionistă din Ro- primei lumânărele de Hanuca; • predica negocierilor directe cu Israelul, pentru a-şi în cadrul Adunării Generale a organi- mânia (ASR) şi C.E. Braşov; • proiecte de Hanuca a rabinului Rafael Shaffer; putea atinge ţelurile fără a trebui să facă zaţiei recunoaşterea Palestinei. Atunci în derulare. • recitalul Corului Hazamir, dirijat de niciunul dintre compromisurile necesare au fost ţări din Asia, Africa, America de • La Conferinţa preşedinţilor de co- Bogdan Lifşin. Partea a treia a fost con- unei păci durabile. Sud. Acum însă creşte numărul statelor munităţi din Europa, Milano, ediţia a V-a, sacrată, în întregime, prestaţiilor artistice: Poziţia Israelului este că o recunoaş- europene care se pronunţă pentru acest 2014, organizată de Consiliul European interpreţi - personalităţi ale scenei lirice tere prematură a unui stat palestinian va demers. Numai în 2014, patru ţări mem- al Comunităţilor Evreieşti, a participat şi teatrale româneşti – Marina Krilovici, diminua şansele de pace, deoarece: bre UE au luat măsuri de recunoaştere a şi o delegaţie a F.C.E.R., condusă de Maia Morgenstern, Claudia Caia, Panait • Ignoră importanţa adoptării unei solu- Palestinei. Ultima pe listă este Franţa. Pe preşedintele Federaţiei, dr. Aurel Vainer, Filip, Elena Dincă, Adina Cogărceanu -, ţii care serveşte interesele tuturor părţilor 2 decembrie, Camera Deputaţilor a votat formată din preşedinţi ai comunităţilor Corul Hazamir şi Formaţia Bucharest aflate în confilct; o rezoluţie neobligatorie, care cere recu- din Piatra Neamţ, Constanţa, Zalău. Klezmer Band. • Permite palestinienilor să ignore noaşterea statului palestinian de către Participarea delegaţiei F.C.E.R. s-a fă- • Dr. Aurel Vainer a luat parte la: • preocupările legitime ale Israelului, în guvernul de la Paris. Anterior, pe 19 no- cut cu sprijinul nemijlocit al conducerii dezbaterile şi votul final din Camera special în ceea ce priveşte problemele iembrie, Cortes-ul spaniol a cerut aproape Joint – România. Programul a cuprins Deputaţilor privind aprobarea urmăririi de securitate şi nevoia de a recunoaşte în unanimitate guvernului de la Madrid şi sesiuni, urmate de dezbateri despre: • penale a doi deputaţi; • întâlnirea GPMN dreptul Israelului de a exista ca patria Uniunii Europene acelaşi lucru. Guvernul conducători evrei în Biblie; • cultura şi cu prim-ministrul Victor Ponta şi vice- naţională a poporului evreu; suedez a recunoscut statul palestinian pe moştenirea culturală iudaică - maximiza- prim-ministrul Liviu Dragnea. Rezultatul • Ignoră problemele permanente 30 octombrie, iar înaintea lui – Irlanda şi rea beneficiilor pentru comunităţi; • mo- discuţiilor, în care deputaţii GPMN au complicate legate de statut (inclusiv al Camera Comunelor din Marea Britanie. dalităţi de creare a unor modele spirituale pus problema fondurilor pentru diferite frontierelor, securitatea, apa şi refugiaţii), Islanda s-a pronunţat în 2011. convingătoare şi inovatoare, plecând de investiţii care necesită alocaţii de la care nu pot fi reglementate decât prin Organizaţiile evreieşti din Europa au la specificul fiecărei comunităţi;• deficitul bugetul de stat pentru anul 2015, a fost acordul părţilor; apreciat că aceste voturi nu au consecin- de resurse financiare comunitare, cauzat acordul premierului privind majorarea • Promovează continuarea acţiuni- ţe practice, dar sunt demobilizatoare. În de diminuarea numărului de membri. cu 7% a sprijinului financiar pentru or- lor unilaterale palestiniene, care aduc perspectiva procesului de pace, ele l-ar Au fost şi sesiuni paralele: 1. lideri tineri ganizaţiile de minorităţi naţionale, prin schimbări fundamentale statutului terito- putea submina în continuare, dându-le şi mutaţii de mentalitate, reflectate în bugetul de stat 2015. La rândul său, riului. Aceste acţiuni unilaterale încalcă palestinienilor iluzia că ar putea obţine activitatea comunităţilor; 2. implicaţii şi GPMN a convenit susţinerea guvernului acordurile semnate începând din 1995 recunoaşterea statului fără negocieri. responsabilităţi ale liderilor privind vii- actual pentru aprobarea acestui buget. de Israel şi Autoritatea Palestiniană (AP), Israelul a condamnat deciziile şi con- torul comunităţilor evreieşti europene. Proiectul de buget pentru anul 2015 ca şi toate condiţiile internaţionale pentru sideră că transmit liderilor şi popoarelor Preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a urmează să fie dezbătut în comisii şi în încheierea păcii, care implică o rezoluţie din regiune un mesaj eronat. Cu toate luat parte la lucrările grupurilor în care plenul Parlamentului. negociată şi acceptată reciproc, inclusiv acestea, există cetăţeni israelieni care au avut loc discuţii despre: • cultura şi • În intervenţia din Camera Deputa- rezoluţiile Consiliului de Securitate al susţin demersul. Recent, trei mari scriitori moştenirea culturală iudaică; • activităţi ţilor la dezbaterile privind proiectul de ONU 242, 338, 1850; Foaia de parcurs; israelieni - Amos Oz, David Grossmann şi ale comunităţilor evreieşti din Europa. aprobare a Acordului încheiat între UE Declaraţiile Cvartetului; A. B. Yehoshua - cărora li s-au alăturat alte Ceremonia de decernare a Premiului şi Israel vizând dezvoltarea transportului • Oferă o recompensă AP – într-un 800 de personalităţi israeliene - oameni „Liderul” comunităţilor evreieşti euro- aerian între Israel şi România, deputatul moment de intensificare a terorismului şi politici, oameni de ştiinţă, artişti, chiar şi pene în anul 2014, care s-a desfăşurat F.C.E.R. a susţinut proiectul, din partea incitărilor din surse oficiale – pentru alege- un laureat al Premiului Nobel, au trimis o în impunătoarea Sinagogă din Milano. GPMN şi a Federaţiei, argumentând în rea Hamas-ului ca partener de guvernare. scrisoare Parlamentului belgian şi altor ţări Au participat toţi delegaţii la Conferinţă. favoarea lui prin: • excelentele raporturi, • Nu reuşeşte să descurajeze Hamas care se pregătesc să dezbată problema, Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a pe multiple planuri, româno-israeliene; • şi alte facţiuni palestiniene în folosirea vi- cerându-le să se pronunţe în favoarea fost declarat Laureatul Premiului în acest interesul real al populaţiei româneşti şi olenţei şi terorismului pentru a-şi promova statului palestinian. ”Iniţiativa dv. de a an. În succintul şi substanţialul cuvânt de israeliene pentru obţinerea unui cadru obiectivele; mulţumire, adresat Consiliului European juridic menit să îmbunătăţească şi să recunoşte un stat palestinian va stimula (Continuare în pag. 15) al Comunităţilor Evreieşti, domnia sa a dezvolte traficul aerian între cele două expus principalele direcţii ale activităţii ţări. F.C.E.R., în care este total implicat: • • Postul de televiziune Antena 3 a În 2016, România va prelua asistenţă socială şi medicală; • religie şi realizat, de Ziua Naţională a României, educaţie iudaică; • prezervarea patrimo- o emisiune dedicată minorităţilor naţiona- niului de cult şi cultural, caracterizată prin le. Preşedintelui şi deputatului dr. Aurel preşedinţia Alianţei Internaţionale ample lucrări de restaurare a sinagogilor Vainer i-au fost solicitate: un interviu pe din România; • valorificarea moştenirii tema participării evreilor din România pentru Memoria Holocaustului literare, artistice foarte bogate. la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 Ministerul Afacerilor Externe informea- prin intermediul instrumentelor legale şi • De Erev Hanuca - Sărbătoarea Lu- şi încuviinţarea de a fi filmate imagini ză că, la 4 decembrie 2014, România a administrative dezvoltate la nivel naţional minii şi a Reînnoirii în amintirea reinaugu- pe acelaşi subiect, aflate în Sinagoga fost desemnată să preia în 2016 preşedin- şi local, inclusiv prin colaborarea cu soci- rării Templului din Ierusalim, ca urmare a Mare şi la Muzeul de Istorie a Evreilor ţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria etatea civilă şi organizaţiile evreieşti. De victoriei Macabeilor asupra armatelor lui din România în Capitală. Preşedintele şi Holocaustului (International Holocaust asemenea, este o recunoaştere a voinţei Antiohus Epifanes -, Comitetul Director deputatul F.C.E.R. a accentuat implica- Remembrance Alliance/IHRA). Decizia ţării noastre de a combate mai intens şi al Federaţiei a stabilit – puterea de sim- rea evreilor din România în procesul de a fost luată prin consens de către cele mai eficient fenomenele de antisemitism, bol este semnificativă - reinaugurarea dezvoltare a ţării, cu o menţiune specială: 31 de state membre ale IHRA în cadrul de negare a Holocaustului, xenofobe şi oficială a Templului Coral din Bucureşti în urma reîntregirii statale, comunităţile reuniunii plenare, găzduită în Manchester extremiste de orice fel. chiar în seara în care aprindem prima evreieşti din Transilvania au aderat în- de preşedinţia britanică a organizaţiei. Ministerul Afacerilor Externe va con- lumânărică în Hanuchia. Meritorii, pentru trutotul la actul istoric de la 1 Decembrie Decizia cu privire la preluarea preşe- tinua să sprijine orice activitate sau iniţi- realizarea excepţionalei lucrări de re- 1918. Secvenţele filmate în cele două dinţiei IHRA de către România are loc la ativă menite să promoveze convieţuirea staurare, au fost eforturile şi bunăvoinţa lăcaşuri de cult mozaic – fosta Sinagogă 10 ani de la acceptarea ca membru cu într-un climat de respectare a drepturilor executantului de amenajări interioare „Unirea Sfântă”, care găzduieşte Muzeul drepturi depline a ţării noastre în Task şi libertăţilor fundamentale ale omului, S.C. DUCT – SRL, condusă de Iulian şi Sinagoga Mare – au surprins elemente Force for International Cooperation on precum şi participarea României, ca stat Olteanu, care şi-a dus la bun sfârşit pro- esenţiale privind tema abordată, dar şi Holocaust Education, Remembrance democratic, la acţiunea comună de com- misiunea de finalizare a lucrărilor până aspecte ale contribuţiei evreilor în cultura and Research/ITF (16 decembrie 2004), batere a antisemitismului şi manifestărilor la 10 decembrie a.c., urmând ca, până la română. predecesorul IHRA, precum şi de la de intoleranţă. reinaugurare, să se monteze băncile şi • În cadrul Programului Peghisha, or- publicarea Raportului Final elaborat de Alianţa Internaţională pentru Memoria să se pună la punct tot ce ţine de detalii. ganizat de ASR şi C.E. Braşov în Sinago- Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului (International Holocaust În preambulul reinaugurării, F.C.E.R. a ga Beit Israel şi la sediul comunitar, care Holocaustului din România (noiembrie and Remembrance Alliance/IHRA), fost onorată de vizita preşedintelui Ca- a avut o structură plurivalentă – religie 2004). fostă ITF (Task Force for International merei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care mozaică, istorie şi actualitate israeliană, Acceptarea României pentru prelua- Cooperation on Holocaust Education, a constatat la faţa locului amploarea relaţii între Israel şi comunităţile evreieşti rea preşedinţiei organizaţiei este expresia Remembrance and Research) este o lucrărilor de restaurare a Templului Coral din Diaspora, relaţii între F.C.E.R. şi cele- recunoaşterii eforturilor autorităţilor româ- organizaţie inter- şi noua înfăţişare, înfrumuseţată, precum lalte organizaţii (Continuare în pag. 23) ne de a prezerva memoria Holocaustului guvernamentală, (Continuare în pag. 23) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 3 Templul Coral din Bucureşti reinaugurat în prima zi de Hanuca 5775 (Urmare din pag. 1) Rudy Marcovici a arătat cum, după Klaus Iohannis, şef de stat român în Templul Coral. De 150 de ani, cărămizile fără mortar din care atunci, relaţiile cu comunitatea evreilor din Dr. Aurel Vainer, fusese ridicat Templul se desfăceau cu preşedintele ales, reprezentat România au cunoscut o evoluţie continuă, preşedintele F.C.E.R.: mâna goală, ca piesele unui joc de Lego. de Cătălin Predoiu iar relaţiile mele cu şefii comunităţii dvs. – „O reinaugurare A fost refăcută întreaga structură de rezis- rabinul şef Moses Rosen, acad. Nicolae tenţă, vitraliile, create de Victor Săraru şi Cătălin Predoiu a citit mesajul transmis Cajal şi acum prof. Aurel Vainer – au fost sub semnul unei largi restaurarea artistică, de Iulian Olteanu. Din de Klaus Iohannis, preşedintele ales al din cele mai apropiate”. Dintre momentele deschideri, deopotrivă cele nouă turnuleţe ale clădirii, unul singur României: „Templul Coral a fost martor al marcante ale acestei bune colaborări, Ion pentru evrei şi neevrei” mai era original, acesta servind de model istoriei noastre, cu toate luminile şi umbrele Iliescu a amintit activitatea Comisiei pentru pentru refacerea tuturor celorlalte. Plăcile ei, cămin spiritual şi sprijin moral al Comu- analiza Holocaustului şi a consecinţelor Luând cuvântul, vizibil emoţionat, preşe- decorative de teracotă de pe faţadă, reali- nităţii Evreieşti, dar şi un simbol arhitec- sale în România, pe care domnia sa a ini- dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, zate la Viena, au fost şi ele recuperate în tonic al Capitalei noastre. (...) Sinagogile ţiat-o în 2003. „După un an de cercetări şi le-a mulţumit tuturor pentru participarea la proporţie de 80%. „Restaurarea artistică a reinaugurarea Templului Coral (o „întruchi- fost una dintre cele mai complexe lucrări de Ion Iliescu, Cătălin Predoiu, Sorin Oprescu, pare a conceptului de sinagogă ca loc de acest gen realizate vreodată în România”, Dan Ben-Eliezer, Aurel Vainer şi Iulian Fota rugăciune, de adunare şi de învăţătură”) şi a a mai apreciat Rudy Marcovici. reamintit vorbele înţeleptului rege Solomon, Rafael Shaffer: la momentul inaugurării Primului Templu din Cetatea Sfântă a Ierusalimului: „Ne rugăm, Miracolul de Hanuca – în acest Lăcaş, pentru cei prezenţi acum, o metaforă dar şi pentru toţi fiii lui Israel şi oamenii de credinţă şi bine din lume”. După ani lungi de tăcere, glasurile „Templul Coral se reinaugurează sub copiilor s-au reauzit în Templu. Corul de semnul unei largi deschideri, deopotrivă copii al Comunităţii Bucureşti şi copiii de pentru evrei şi neevrei, pentru cetăţenii la grădiniţa Gan Eden au aprins prima României, ai Europei şi ai lumii. Este nor- lumânare de Hanuca. Micuţii de la „Corul mal să aduc tuturor acestor prestigioase Talmud Tora” au fost ajutaţi de Dalia Golda, personalităţi prinosul de recunoştinţă directoarea Gan Eden, Magda Kupferberg, al conducerii Federaţiei Comunităţilor profesoara de Talmud Tora, şi Silvian Horn, Evreieşti din România, al Comunităţilor fiind apoi răsplătiţi cu dulciuri. În paralel, pri- Evreieşti din România şi al tuturor celor ma lumânare pe Hanukia mare a Templului care vor beneficia, în timp, de rezultatele a fost aprinsă de rabinul Rafael Shaffer şi muncii complexe şi îndârjite de restaurare cantorul Iosif Adler, care au intonat bine- a Templului Coral din Bucureşti. cuvântările specifice. cuprind simbolic bucuria de a trăi şi de a fi elaborări comune a rezultat un document Ingăduiţi-mi, vă rog, să dau glas senti- Rabinul Rafael Shaffer a explicat sem- împreună în pace, în lege, în dreptate. (...) cuprinzător, care constituie o analiză funda- mentelor mele de maximă bucurie pentru nificaţiile sărbătorii de Hanuca, atunci când Speranţa în viitor, curajul şi voinţa caracte- mentală a acestei tragedii umane, generată reuşita proiectului nostru comun, susţinut se celebrează rededicarea Templului de rizează poporul evreu. Aceste trăsături i-au de spiritul gregar, primitiv al antisemitismu- esenţial de Guvernul României, Primăria la Ierusalim, în urma unui miracol, uleiul ajutat în numeroase rânduri să depăşească lui promovat de Germania hitleristă, care a Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului pentru o zi ajungând opt zile. „Miracolul încercările grele din istorie şi să păşească cunoscut manifestările sale specifice şi în 3, Fundaţia Caritatea, American Jewish pe care-l rememorăm azi trebuie înţeles spre viitor. (...) Intoleranţa, discriminarea, România, susţinute de regimul Antonescu Joint Distribution Committee şi Dr. Moshe ca o metaforă. Flacăra din ulei bun, care a antisemitismul de orice fel nu trebuie să şi de mişcarea legionară” – a mai adăugat Kantor – preşedintele Congresului Evreiesc continuat să ardă dincolo de legile naturii, aibă loc în nici un fel de societate pe care Ion Iliescu. European. O menţiune cu totul specială este un simbol al acelei scântei lăuntrice suntem datori să o construim azi pentru se cuvine a fi adresată lui Liviu Dragnea, care pâlpâie în fiecare dintre noi, morma- noi, mâine pentru generaţia următoare.” Ambasadorul Israelului, fost viceprim-ministru al Guvernului Ponta ne de cenuşă reuşind doar să o acopere, Valeriu Zgonea: Dan Ben-Eliezer: 3, pentru întregul sprijin acordat. Fără a dar ea, ascunsă, continuă cu îndărătnicie exagera, cred că trăim astăzi un moment să ardă. Unii o numesc credinţă, alţii, Memoria pietrei „În zilele acelea, istoric, readucând la viaţă, în condiţii de omenie, alţii, chiar creativitate. Eu prefer şi asumarea istoriei în vremea aceasta” excepţie, acest minunat edificiu de cult al s-o numesc viaţă! Fie ca acest lăcaş să-şi evreilor din România, de patrimoniu naţio- îndeplinească menirea de a ţine vie, în Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Cuvinte pornite din inimă a rostit E.S. nal şi internaţional. Daţi-mi voie să închei fiecare din noi, această sacră scânteie”, a Deputaţilor, a subliniat faptul că acest lă- Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului cu un citat din Talmud: Suntem chemaţi concluzionat rabinul. caş „ne îmbogăţeşte Capitala într-un mod Israel în România. O definiţie a sărbătorii: să începem lucrarea, dar nu ne este dat Sorin Oprescu: rar întâlnit”, argumentând: „Templul Coral „Hanuca – aniversare a triumfului miraculos să o desăvârşim”, a mai spus preşedintele din Bucureşti (...) este un monument care al poporului nostru, obţinut cu dăruire şi Vainer, adăugând: „Bunul Dumnezeu ne-a Un edificiu ne reaminteşte aportul istoric şi cultural al jertfă asupra dominaţiei străine”. Mesajul învrednicit şi ne-a ajutat pe toţi cei care au marcant al Capitalei evreilor la dezvoltarea ţării noastre, relevat ei: „triumful spiritului asupra forţei brute, al pus umărul la restaurarea Templului Coral ca parte integrantă a istoriei României, a luminii asupra întunericului”. Ilustrarea unei să asistăm, din fericire, la desăvârşirea sa”. Dr. Sorin Oprescu, primarul general al patrimoniului material şi spiritual româ- aserţiuni străvechi, pline de tâlc: „În zilele Liderul F.C.E.R. a subliniat şi fericita Capitalei, a combătut, cu umor, tendinţele nesc”. „Ţin să subliniez din nou angaja- acelea, în vremea aceasta”: „Aşa cum s-au coincidenţă a reinaugurării Templului Co- antisemite apărute în anumite sectoare mentul ferm al României pe calea asumării reaprins lumânările Menorei la refacerea şi ral (care rămâne „nava-amiral a Cultului media sau pe internet: „Pentru toţi cei care trecutului istoric, recunoaşterii tragediei reinaugurarea Templului din Ierusalim, aşa Mozaic din România” şi la 150 de ani de la inventează prostii, vreau să vă spun că Holocaustului şi a responsabilităţii vinova- să aprindem şi noi lumânările de Hanuca, începerea construirii sale) cu ziua în care nu există nicio problemă în Comunitatea ţilor, precum şi pentru cinstirea memoriei păstrând vie în sufletele noastre flacăra se marchează 25 de ani de la începutul Re- Evreilor Bucureşti şi aşa cum înaintaşii victimelor şi alinarea suferinţelor supra- bucuriei”. Faptul că Templul Coral, „edificiu voluţiei române, fără ale cărei schimbări nu noştri au trăit împreună acum peste 100 vieţuitorilor” – a precizat Valeriu Zgonea. a cărui excelenţă o regăsim în valoarea sa ar fi putut avea loc festivitatea reinaugurării de ani, aşa o facem şi noi, în continuare. Angel Tîlvăr: istorică şi arhitecturală”, a fost reinaugurat în ziua de Hanuca a clădirii care este „na- Avem acelaşi respect pentru dvs., la fel de Hanuca este, într-adevăr, „un moment va-amiral” a Cultului Mozaic din România. cum şi dvs. îi respectaţi pe ceilalţi. De Focşaniul, originea special pentru noi”. Relevând rolul sina- Preşedintele F.C.E.R. a mulţumit „co- fapt, suntem ca unul – iar eu am dreptul sionismului românesc gogii în continuitatea poporului evreu atât lectivului care a reuşit să pună la punct să spun asta, că ştiu cum arată oamenii de încercat, vorbitorul i-a felicitat pe liderii acest eveniment în numai câteva zile”, şi şi pe dinăuntru, şi arată la fel!”. El a mai Angel Tîlvăr, ministrul pentru românii F.C.E.R., C.E.B., Joint pentru „dedicarea anume: Rudy Marcovici, director C.A.P.I., menţionat că „Primăria Capitalei nu face de pretutindeni, a făcut o scurtă istorie a şi eforturile neobosite” în prezervarea Attila Gulyas, director D.A.S.M. şi vice- deosebire între cetăţeni”. sionismului românesc, amintind despre patrimoniului sacru evreiesc din România. preşedinte C.E.B., Mona Bejan, director importanţa majoră, pe plan internaţional, C.AJ.M. şi director adjunct D.A.S.M., Edi Traian Băsescu a transmis a Congresului Sionist de la Focşani din Maia Morgenstern, reputata actriţă şi Kupferberg, şeful Cancelariei Rabinice, un mesaj prin consilierul 1881. Angel Tîlvăr a mai amintit că, în urmă manager al Teatrului Evreiesc de Stat, a Silvian Horn, director de Cabinet, Janina Iulian Fota cu câţiva ani, a participat la aniversarea citit un impresionant text despre revolta Ilie, şef Birou Programe, Jean Bercu, şef începuturilor sionismului, chiar înaintea Macabeilor, bazat pe Cărţile Macabeilor Serviciu administrativ, Peri Blănaru, şef Iulian Fota, consilier prezidenţial, a dat Congresului Sionist Mondial de la Basel. şi pe scrierile lui Flavius Josephus. Birou Protocol. citire mesajului transmis de Traian Băses- „Sinagoga este centrul vieţii comunitare, În final, dr. Aurel Vainer a adresat tuturor cu, preşedintele în exerciţiu al României: loc de rugăciune, casă de adunare şi de Victor Opaschi: urarea tradiţională „Hag Hanuca Sameah!” „Mă bucură în mod deosebit faptul că în învăţătură”, a spus ministrul, adăugând că acest an, de Hanuca, are loc reinaugurarea prin reinaugurarea Templului Coral din Ca- „Evreii nu-şi părăsesc Rudy Marcovici Templului Coral, semnificativ pentru Comu- pitală i-a fost dat să înţeleagă mai profund credinţa” şi Iulian Olteanu, artizanii nitatea Evreilor din Bucureşti şi, totodată, însemnătatea ideii reţinute atunci. un monument de patrimoniu cu o persona- Voinţa de identitate spirituală şi naţio- reconstrucţiei şi restaurării litate aparte în geografia culturală şi spiritu- Ion Iliescu: nală, de la care a pornit revolta Macabeilor Templului Coral ală a Capitalei. (...)Templul Coral reprezintă Relaţii apropiate împotriva lui Antiohus Epifanes Seleucidul un reper în conştiinţa poporului evreu şi în şi a armatelor sale, victoria acestei revolte Pe ecranul instalat în sinagogă a fost istoria sa zbuciumată. Din păcate, trăim cu conducerea comunităţii ducând la reinaugurarea Templului din proiectat un film realizat în timpul lucrărilor într-o lume afectată de lupte ideologice, de evreieşti din România Ierusalim, pângărit de ocupantul străin, de restaurare, menit a crea o imagine con- conflicte alimentate de xenofobie şi anti­ este o dominantă de caracter a poporului cretă şi sintetică asupra eforturilor depuse semitism. Redeschiderea Templului este Ion Iliescu, fost preşedinte al României, evreu. Ea l-a ajutat să-şi păstreze integrita- de echipa de muncitori, ingineri, arhitecţi şi cea mai bună dovadă că prin solidaritate, invitat şi cu alte prilejuri la sărbătoarea de tea naţională de-a lungul unei diaspore de artişti plastici, care au contribuit la conso- cunoaştere şi dialog în spiritul toleranţei Hanuca, a remarcat: „Îmi amintesc cu plă- 2000 de ani, a arătat secretarul de stat la lidarea, modernizarea şi restaurarea lăca- şi al respectului pentru diversitate, putem cere de prima mea participare la această Secretariatul pentru Culte, Victor Opaschi. şului de cult şi care au primit călduroase depăşi încercările grele ale istoriei, dar şi sărbătoare, la iniţiativa rabinului şef Moses Rolul central a revenit Sinagogii. mulţumiri şi felicitări, pe deplin meritate. provocările timpului prezent.” Rosen, care marca şi prima intrare a unui (Continuare în pag. 19) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 IUDAICA

Kiduş (sfinţire sau sanctificare) este o ziua de odihnă şi pentru libertate. Ziua de binecuvântare recitată în serile de ajun de odihnă este considerată sfântă pentru că Şabat (respectiv, vineri seara) şi în ajun Kiduş (sfinţire) este dedicată odihnei pentru oameni, după Tradiţia de sărbători. Unii evrei recită această ru- al nesiguranţei asupra purităţii lui din punct cum este ziua de odihnă a lui Dumnezeu găciune numai înaintea mesei de seară, de vedere halahic (caşer), această bine- după crearea lumii de către El, timp de şase Hanuchiadei la care urmează să fie consumată pâine. cuvântare este făcută asupra unei băuturi zile. Filosofi ai iudaismului au numit Şabatul Alţii o recită înaintea unei gustări, care alcoolice: Dumnezeu este binecuvântat ”cununa creaţiei”. Termenul a fost preluat şi include un pahar cu vin (sau cu o băutură pentru că a creat totul şi pe toate, care ies de regretatul scriitor Şlomo Leibovici-Laiş, continuă alcoolică), urmat de consumul unei bucăţi de sub Mâna Lui. Binecuvântarea poate fi care a publicat o carte în limba română cu de peşte umplut şi al unei prăjituri. În unele făcută şi pe produse alimentare diferite de acest titlu. comunităţi este obiceiul a se recita această pâine; în acest caz, sunt binecuvântate pro- Rugăciunea Kiduş este redactată într-o binecuvântare în sinagogă, după rugăciu- dusele alimentare, create de Dumnezeu şi formă literară, poetică, deşi nu include rime nea de vineri seara şi după rugăciunile din consumate în cadrul gustării care urmează sub forma folosită în prezent. În traducere serile de ajun de sărbătoare. rugăciunii. În cazul binecuvântării pe pâine, românească, ea apare în toate traducerile Există unele mici diferenţe asupra tex- ea înseamnă începutul unei mese de prânz cărţilor de rugăciune ebraice. M-am gândit tului acestei rugăciuni între evreii aşkenazi sau de seară, obligând la spălarea preala- însă să o traduc în versuri, datorită caracte- şi evreii sefarzi. O carte publicată în Israel, bilă a mâinilor, iar Dumnezeu este binecu- rului ei poetic. Bineînţeles, este vorba de o bogat ilustrată, include toate variantele vântat pentru că a scos pâinea din pământ traducere liberă fără a fi afectată fidelitatea acestei rugăciuni. Sub o formă puţin diferită, pentru oameni şi le-a dat-o: este o formă a faţă de text. Unele mici licenţe morfologice această rugăciune este recitată şi în ziua de mulţumirii omului către Dumnezeu pentru nu schimbă sensul textului originar ebraic. sâmbătă şi în zilele de sărbătoare înainte de că are pâine, respectiv că se poate întreţi- Pentru traducere, am ales varianta aşkena- masa de prânz. Rugăciunea de Kiduş este ne, că are cele necesare traiului. Această ză recitată vineri seara, sub forma în care de origine rabinică. Ea este menţionată în rugăciune include mulţumirea pentru ziua era recitată adeseori în obştile evreieşti din ”Şulhan Aruh”, codul de legi al iudaismului. de Şabat (sâmbăta), ziua de odihnă, con- România de altădată. Este varianta care Kiduş este o binecuvântare făcută pe vin: siderată ca un legământ între Dumnezeu include binecuvântarea vinului. Am adău- Dumnezeu este binecuvântat fiindcă a şi poporul lui Israel. Ea include şi amintirea gat şi binecuvântarea pâinii, pe care am creat rodul viţei. În cazul lipsei vinului, sau ieşirii din Egipt. Deci, mulţumirea pentru intercalat-o. Traducerea urmează mai jos: În 5775 a continuat obiceiul in- KIDUŞ stituit de dr. Moses Rosen z.l., ca Fiii lui Israel vor păstra ziua de Şabat, Binecuvântat să fii Tu, Doamne, ce rodul viţei ai creat persoanele din conducerea F.C.E.R. Să le fie zi de odihnă, aşa cum Eu i-am învăţat, Şi bând vinul, să ne bucurăm Tu ne-ai învăţat. să se deplaseze, de Hanuca, de la În fiecare generaţie, pe vecie, Bucureşti în cât mai multe comunităţi Ca legământ cu ei să fie. Binecuvântat să fii Tu, Doamne Sfânt, locale, pentru a aprinde împreună Căci Dumnezeu a creat cerul şi pământul timp de zile şase Ce ne scoţi pâinea din pământ. cu membrii acestora lumânările Oamenilor vrând ca să le lase; tradiţionale. Şi într-a şaptea zi s-a odihnit Binecuvântat să fii Tu, Doamne Sfinte, Dumnezeu, Anul acesta, preşedintele Aurel Şi odihnă ca a Lui oamenilor le-a poruncit. De noi în orice clipă, tot mereu, Vainer, secretarul general Albert Fiindcă universului Tu îi eşti rege, Kupferberg, rabinul Rafael Shaffer, Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă, Lucru pe care orice om îl înţelege. Attila Gulyas, director D.A.S.M., Edi A şasea zi, Şi prin ale Tale porunci ne-ai sfinţit Kupferberg, directorul Cancelariei Când lumea toată era în viaţă. Şi Şabatul cel sfânt ni l-ai dăruit. Rabinice, Silvian Horn, director de Şi Dumnezeu a încheiat creaţia a ceea ce va fi. Cu dragoste şi cu plăcere ni l-ai dat ca moştenire, Cabinet, Rudy Marcovici, director Creaţia cerului şi a pământului s-a terminat, Ca să ne fie a creaţiei amintire. C.A.P.I., Mirela Aşman, Israel Sabag, La fel şi tot ce este de ele legat. Iar Şabatul este ziua cea dintâi dintre toate chemările Tale sfinte, directorul Joint România, însoţiţi Şi în ziua a şaptea Dumnezeu s-a oprit din munca Lui, Odihna pe care ne-ai dat-o fiind printre primele cuvinte. de ziariştii Realităţii Evreieşti, şi- Pe care a făcut-o timp de şase zile cu a Sa mână, cum alta nu-i. Scoaterii noastre din Egipt să fie amintire, au anunţat vizitele în comunităţile Şi Dumnezeu a binecuvântat a şaptea zi Căci din casa robiei a fost a noastră ieşire. evreieşti din Alba Iulia, Bacău, Baia Şi a sfinţit-o fiindcă de odihnă, Şabat, ea va fi. Mare, Botoşani, Brăila, Cluj, Craiova, Zi de odihnă pentru El, după ce a creat această lume Fiindcă pe noi Tu ne-ai ales şi ne-ai sfinţit, Dej, Deva, Fălticeni, Focşani, Galaţi, Şi a ales să se odihnească în cea de a şaptea zi anume. Dintre toate neamurile pământului, şi ne-ai călăuzit. Huşi, Iaşi, Piatra-Neamţ, Piteşti, Şi ziua de Şabat ne-ai dăruit-o cu dragoste şi cu plăcere, Ploieşti, Rădăuţi, Sibiu, Suceava, Şi în această zi, făcută sfântă, Ca să ne fie moştenire: aceasta este a Ta vrere. Tecuci, Tg. Mureş, Tulcea şi Zalău. Poporul vinul îl binecuvântă: În unele dintre aceste localităţi vor fi Ascultaţi, învăţaţi, Binecuvântat să fii Tu, Doamne, care Şabatul l-ai sfinţit organizate programe artistice speci- Ascultaţi, domnii mei, Şi odihna lui ne-ai dăruit. fice sărbătorii de Hanuca. Vinul de-l binecuvântaţi, Vom reveni cu reportaje în nu- Veseliei îi aduceţi temei. LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI mărul viitor.

(3) soluţie. Majoritatea, însă, pentru a nu periclita existenţa ŞMITA, sau Anul Şabatic coloniilor, au decis să dea dezlegare numai pentru acel De-a lungul celor două milenii de pribegie, Ţara Fă- Rişon Leţion şi Zihron Yaakov. an. Dezlegarea a fost numită heiter mechira, nume care găduită nu a fost niciodată uitată din suflet. Un săculeţ * mai este folosit şi astăzi. Tranzacţia s-a efectuat, lucrători cu pământ din ţara spre care se îndreptau visele era Visele noilor colonişti, inspiraţi de idealurile sioniste, care nu erau evrei au lucrat câmpul, iar evreii au efectuat pregătit de mulţi pentru a fi pus sub căpătâi când nu vor se îndreptau mai mult spre dezvoltarea unei societăţi muncile care le erau permise. mai fi dintre cei vii. Tradiţia spune că, atunci când morţii prospere pe pământul strămoşesc, decât spre împlinirea * vor învia, celor ce se vor trezi pe pământul sfânt le va poruncilor divine. Erau şi ei credincioşi, nu doreau să Şapte ani mai târziu, s-au ivit din nou motivele care fi mai bine. Ajută la asta un săculeţ cu acest pământ? încalce Legea, dar nici nu se entuziasmau să o înde- impuneau munca pământului în Şmita. Din nou s-au Poate că nu. El nu făcea mai mult decât să aline puţin plinească. Anul Şabatic 1889 era pentru ei mai mult o ţinut polemici şi s-au scris broşuri dar, până la urmă, durerea despărţirii de un cămin de mult pierdut, dar sursă de îngrijorare decât o bucurie. s-a dat o nouă dezlegare doar pentru acel an. Aşa a niciodată uitat. În ochii baronului Edmond de Rotschild, patronul fost şi după următorii şapte ani, până ce heiter mechira Când vremurile s-au mai îmbunătăţit, unii nu s-au mai acestor colonii şi om cu gândire practică, ideea ca pă- a devenit o rutină. mulţumit cu un simplu săculeţ cu pământ ci şi-au dorit un mântul să nu producă şi ţăranii să trândăvească timp La început, evreii efectuau doar muncile care le erau mormânt adevărat. Printre ei a fost şi bunica bunicului de un an părea aberantă. Nedorind, totuşi, să-i pună permise, iar pentru cele ce le erau interzise angajau lu- meu. Rămasă văduvă cu câţiva copii, după ce i-a aşezat pe colonişti în situaţia de fi nevoiţi să încalce Legea, el crători care nu erau evrei. Tensiunile cu populaţia din jur, pe toţi, nimeni nu ştie cum, la casele lor, a plecat singură a căutat o „soluţie”. Funcţionarii baronului s-au adresat dar mai ales idealul de a-şi munci singuri pământul, pe spre Ţara Făgăduită. A apucat să mai trimită câteva marilor rabini ai vremii şi le-au descris greutăţile cu de altă parte, au schimbat situaţia. Munca pământului era scrisori din Ţfat, apoi urmele i s-au pierdut. Visul unui care se confruntă coloniştii, punând accent pe faptul că făcută în întregime de proprietar sau de angajaţi evrei. mormânt în Ţara Făgăduită i s-a împlinit. respectarea prevederilor de Şmita periclitează însăşi Cu timpul, pentru cei mai mulţi, anul de Şmita a devenit Picătură cu picătură, comunităţile din Ierusalim, existenţa coloniilor. un an ca toţi anii, doar că, înainte de Roş Haşana, se Hevron, Ţfat şi Tveria au crescut. În ele s-a născut un Soluţia care s-a găsit a fost oarecum asemănătoare ducea gospodarul la rabin unde semna nişte hârtii al nou vis, cel de a lucra acest pământ, de a fi aproape de cu vânzarea Hameţului: tarlaua va fi vândută unui om căror sens nu îi era tocmai clar. el şi a-i gusta roadele crescute prin propria muncă, dar care nu este evreu printr-un contract care îl va pune în În anul şabatic 1889 au fost mulţi care nu au acceptat mai ales de a pune în practică legile legate de el după situaţia să fie foarte interesat ca, după ce se termină să-şi vândă pământul ci l-au lăsat să se odihnească, aşa ce, timp de un mileniu şi jumătate, ele s-au regăsit doar anul de Şmita, să vândă tarlaua evreului de la care a cum scrie în Tora. Cu timpul aceştia s-au împuţinat. În între copertele cărţilor. cumpărat-o. În aceste condiţii, s-a permis ca o parte anul şabatic 1910 au mai fost 50 de gospodării care au În anul 1871, un mic grup de visători din Ierusalim a dintre munci să fie făcute doar de angajaţi care nu sunt dat odihnă pământului. În anul şabatic 1917 nu a mai întemeiat prima colonie agricolă, numită Moţa, nu depar- evrei, iar muncile mai puţin importante puteau fi efectuate fost aproape nici una. te de oraş. În anul 1878, un alt grup, tot din Ierusalim, a chiar de proprietar. Singurul lucru care a rămas viu a fost polemica dintre înfiinţat Petah Tikva. Pentru ei, a respecta Şmita era ceva Bazele halahice ale acestei soluţii - cu asta au fost de rabini dacă şi sub ce formă se va da dezlegare şi pentru nou şi emoţionant, nu mai puţin firesc decât a respecta acord toţi rabinii - sunt extrem de slabe. În afară de faptul următoarea Şmita. Polemica şi-a pierdut şi ea cu timpul şabatul sau caşrutul. Istoria nu consemnează greutăţile că totul arată ca o cacialma, legalitatea unei astfel de relevanţa, căci în atmosfera de laicizare a acelor vremuri, cu care s-au confruntat, ci doar faptul că anul şabatic vânzări, care nu se înscrie în cartea funciară, este foarte aproape nimeni nu mai era dispus să le dea ascultare 1882 a fost cu stricteţe respectat în aceste colonii. Acesta greu de acceptat. Soluţia mai are şi alte puncte slabe, dacă li s-ar fi spus să-şi lase în paragină tarlaua. a fost şi anul în care noi emigranţi, mulţi dintre ei veniţi dar explicaţiile sunt lungi şi nu-şi au locul în acest cadru. Va urma din România, au întemeiat trei noi colonii: Roş Pina, Unii rabini n-au vrut nici măcar să audă de această RABIN RAFAEL SHAFFER REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 5 Sionism - trecut, prezent şi perspective În condiţiile în care viitorul şi supra- fie trimise în Israel, reparate şi oferite spre al XIX-lea şi până în anii ’70 ai secolului vieţuirea poporului evreu din Israel şi din folosinţă armatei israeliene. Preşedintele trecut. Prin această analiză, el a vrut să Diaspora, inclusiv ale Statului Evreu, în- F.C.E.R. a informat că astfel de demersuri explice de ce emigraţia română, deşi tâmpină obstacole, problemele fiind din ce s-au făcut şi în trecut, unele suluri de Tora foarte numeroasă şi cu multe personalităţi în ce mai serioase şi ameninţătoare (an- reparate fiind donate sinagogilor din Isra- care s-au remarcat în diferite domenii, tiisraelismul şi antisemitismul crescând, el, altele au fost aduse înapoi în România. nu a reprezentat o forţă politică. Ceilalţi boicotarea Israelului, recunoaşterea Sta- doi vorbitori au prezentat cauzele, des- tului Palestina fără negocieri), Asociaţia Israelul ieri şi azi făşurarea şi consecinţele Războiului de Sionistă din România s-a gândit că ar fi Independenţă pentru viitorul statului, „mi- foarte utilă o dezbatere despre rolul sio- Cele cinci paneluri care s-au desfăşu- racolul” victoriei israeliene în acest război. nismului şi capacitatea lui de a face faţă rat în zilele de 30 noiembrie şi 1 decem- Războiul de şase zile şi consecinţe- provocărilor secolului XXI. Participanţii brie au abordat momentele determinante le acestuia, schimbarea de paradigmă la „Pegisha – Chaf-Tet be November” – ale istoriei Israelului, ale căror consecinţe au fost temele celui de-al treilea panel. (Reuniune 29 noiembrie), de la Braşov se resimt şi astăzi, atât cu caracter pozitiv B.Silberstein, Erwin Şimşensohn şi (29 noiembrie-1 decembrie a.c.), membri cât şi negativ. Primul panel a fost dedicat semnatara acestor rânduri au prezentat şi nemembri ai Asociaţiei Sioniste, evrei planului de partajare al ONU, cu accent pe condiţiile care au determinat izbucnirea şi simpatizanţi ai evreilor, au încercat, în votul din 29 noiembrie 1947. Înaintea în- războiului, desfăşurarea lui şi consecin- măsura posibilităţilor, să dea răspuns la ceperii lucrărilor simpozionului, a fost pre- ţele, schimbarea de optică, de viziune a aceste probleme. Dezbaterile care s-au zentat un mesaj al preşedintelui Statului unor istorici israelieni legate de război, desfăşurat au marcat cele mai importante Israel, Reuven Rivlin, care a vorbit despre felul în care s-a modificat politica Isra- momente ale istoriei sionismului şi creării Israel, un vis împlinit al evreilor, care au elului, marile provocări cu care trebuie Statului Israel şi dificultăţile cu care se reuşit să creeze un stat de succes. Ing. să se confrunte datorită noii paradigme confruntă la ora actuală, ale căror izvoare Tiberiu Roth a subliniat importanţa votului create în urma războiului şi dificultatea se găsesc în însăşi istoria Statului Evreu ONU, care a oferit girul internaţional pen- găsirii de soluţii. noutate absolută – imagini despre Pales- iar multe dintre ele nu pot fi, cel puţin tru crearea statului. Acest obiectiv a repre- O altă problemă la care nu s-a găsit tina, publicate în perioada 1936-1941 în deocamdată, soluţionate. zentat marea problemă a mişcării sioniste răspuns deocamdată a fost cea legată de revista mişcării sioniste, „Palestina”, din în condiţiile în care, după Holocaust, cei refugiaţii palestinieni. Din păcate, din lipsă Bucureşti. Interesant a fost că această mai mulţi dintre supravieţuitorii lagărelor de timp, dezbaterea celui de-al patrulea publicaţie a apărut chiar şi în perioada în Sinagoga, parte naziste nu aveau unde să se ducă. El a panel dedicat acestei probleme, avându-l care presa evreiască a fost interzisă. În din program paginile ei s-au regăsit articole şi imagini despre dezvoltarea Palestinei din toate Ing. Tiberiu Roth, în dubla sa calitate punctele de vedere, despre contribuţia de preşedinte al Comunităţii evreilor din emigraţiei româneşti şi mişcările politice Braşov şi preşedinte al Asociaţiei Sioniste îndreptate împotriva „Cărţii albe”. Hary din România, împreună cu echipa sa, au Kuller a lansat ipoteza întârzierii istorice fost gazdele excelente ale celor peste a formării statului evreu şi consecinţele 100 de participanţi (din păcate, vremea asupra rolului mişcării sioniste. a împiedicat prezenţa a aproximativ 300 de persoane care iniţial şi-au anunţat participarea). Practic, au fost de faţă re- Sarcini ale mişcării prezentanţi ai F.C.E.R. - preşedintele A. sioniste din România Vainer, ai Joint România - Israel Sabag, precum şi ai foarte multor comunităţi: De menţionat că toate panelurile au Bucureşti, Arad, Oradea , Cluj şi Iaşi, fost interactive, au fost urmate de in- Timişoara, Tecuci şi Zalău (cu scuzele de tervenţii ale participanţilor, de întrebări, rigoare faţă de cei pe care nu i-am amintit) opinii, discuţii în contradictoriu. Nici un şi, bineînţeles, Braşovul. De menţionat minut participanţii nu s-au plictisit şi au că problemele au fost abordate şi prin avut posibilitatea să cunoască lucruri şi interpretare biblică, aspectul teologic că- abordări noi legate de subiectele pre- pătând un loc important prin prelegerea zentate. De asemenea, s-a conturat clar şi intervenţiile rabinului Zwika Kfir, un rolul determinant al mişcării sioniste, care foarte bun cunoscător atât al Torei, cât şi nici după crearea statului nu şi-a pierdut al realităţilor Israelului de astăzi. Preşedintele Aurel Vainer, asistat de S. Horn, menirea. Având inclus în program şi Şabatul, înmânează medaliile preşedinţilor I. Schlesinger şi T. Roth În acest context, ing. Tiberiu Roth, au fost organizate ceremoniile de Ka- preşedintele Asociaţiei Sioniste din Ro- balat Şabat şi Havdala la frumoasa şi prezentat desfăşurarea evenimentelor şi ca moderator pe Marius Marcovici, s-a mânia, a lansat un apel pentru întărirea impozanta sinagogă din Braşov. De altfel, a menţionat că, de fapt, a organizat sim- limitat doar la prezentarea subiectului şi activităţii organizaţiei şi pentru mobiliza- într-una din luările sale de cuvânt, ing. Ti- pozionul în aşa fel încât să corespundă la concluzia că acesta are două aspecte, rea membrilor. El a arătat că din discuţiile beriu Roth ne-a prezentat o scurtă istorie zilei votului istoric al ONU. Marco Katz umanitar şi politic, dar ţările arabe peda- purtate în cadrul simpozionului a reieşit a comunităţii braşovene şi a sinagogilor (Centrul de Monitorizare a Antisemitismu- lează pe cel politic, de şantaj la adresa necesitatea de a lărgi şi a reîmprospăta din oraş, exprimându-şi speranţa că, aşa lui din România) a completat prelegerea Israelului, refuzând să-i primească şi să le rândurile membrilor activi ai Asociaţiei. În cum s-a reuşit renovarea sinagogii actu- prezentând deciziile legate de partajarea dea drepturi cetăţeneşti refugiaţilor arabi acest sens, el a propus să se constituie un ale, poate se vor găsi fonduri şi pentru Palestinei şi respingerea lor de către sta- care se află pe teritoriul lor de 70 de ani, Consiliu General al Asociaţiei Sioniştilor refacerea vechii sinagogi ortodoxe, o tele arabe şi a urmărit evenimentele până ajungându-se la cea de a treia generaţie. din România, format din 31 de membri. construcţie frumoasă, dar aflată într-o la Declaraţia de Independenţă, conflictele O interesantă expunere a fost prezentată Tiberiu Roth a cerut de asemenea iniţie- stare avansată de degradare. cu britanicii şi acţiunile diferitelor grupări de ing. Ionel Schlesinger privind etapele rea de convorbiri cu reprezentanţii orga- Iniţial, sinagoga ar fi trebuit să fie locul paramilitare evreieşti. şi procedeele de negociere a problemelor nizaţiilor evreieşti din România pentru ca de desfăşurare a simpozionului dar, din Cel de-al doilea panel a fost consacrat conflictuale. Aplicabilitatea schemei este ”urmând modele de colaborare şi conlu- nou din cauza vremii, acesta s-a mutat în Războiului de Independenţă. Înaintea generală. crare practicate la nivel internaţional, să sala Restaurantului ritual. Totuşi, câteva abordării temei de către ing. Roby Roth Ultimul panel, al cincilea, a adus în se refacă un forum sau parteneriat bazat puncte din program au avut loc şi aici. şi Valentin Plugaru, sociologul israelo- faţa participanţilor două personalităţi pe consultare şi consens, pentru coordo- Astfel, invitaţi la ceremoniile religioase de român Yitzhak Miron a făcut o analiză cunoscute şi îndrăgite - perechea dr. narea unor acţiuni, mai cu seamă a celor Şabat, reprezentanţi ai cultelor - părintele sociologică a emigraţiei româneşti în Lya Benjamin, istoric şi dr. Hary Kuller, de susţinere a Statului Israel” preot Nicolae Coman din partea Bisericii Israel începând de la sfârşitul secolului etnosociolog. Lya Benjamin a venit cu o EVA GALAMBOS Ortodoxe şi pastorul Bartha din partea Bi- sericii Credinţei - au vorbit despre moşte- nirea iudaică a bisericii creştine şi despre importanţa convieţuirii şi colaborării dintre Sinagoga Mare din Bucureşti, fără TEODOR HARAS (z.l.) evrei şi creştini.Tot la sinagogă au fost Teodor Beniamin Zeev Haras, fiul lui Nisan Arie, unul lupta cu boala. Îndurerat de moartea fetei şi vrând să se ocupe prezentate mai multe filme documentare dintre enoriaşii deosebit de activi ai Sinagogii Mari din Capi- îndeaproape de cele necesare înmormântării, tatăl lui Benia- despre istoria şi frumuseţile Israelului, tală, a plecat recent dintre noi, fiind înmormântat, pe data de 5 min, deşi era un sionist convins şi începuseră deja anii grei ai precum şi concertul corului comunităţii, decembrie, la Cimitirul Giurgiului. Respectul său pentru sina- Holocaustului, a decis să renunţe la biletele de vapor, obţinute inclusiv al copiilor. gogă şi pentru tot ceea ce înseamnă iudaism a fost, mereu, un foarte greu, cu ajutorul cărora familia urma să plece definitiv în Un moment solemn s-a desfăşurat de exemplu pentru cei din jur. Rabinul Rafael Shaffer a precizat: Ereţ Israelul vremii. Acel vapor era ... Struma! Familia supra- asemenea în incinta lăcaşului de cult. Pre- vieţuieşte Shoah-ului, dar nu va mai pleca din România, tatăl şedintele F.C.E.R., deputat dr. A.Vainer, a “Beniamin Zeev ben Nisan Arie a fost inginer şi, încă de lui Beniamin nemaigăsind niciodată puterea să se despartă de acordat medaliile „W. Filderman” preşe- pe vremea când lucra, venea constant la sinagogă, sâmbăta mormântul fetei sale dragi. Peste ani, la înmormântarea lui dintelui Comunităţii braşovene, ing. Tibe- şi duminica, iar după ce a ieşit la pensie, participa zilnic, neo- Nisan Arie, rabinul Moses Rosen a rostit un discurs emoţionant, riu Roth şi preşedintelui Comunităţii din bosit, la slujbe. Astfel, proceda la fel ca şi tatăl lui, iar adesea în care evidenţia rolul jucat de acesta printre enoriaşi: «A fost Arad, ing. Ionel Schlesinger, participant mărturisea «dacă tata m-ar fi văzut cum vin zilnic la sinagogă, ca o piatră într-un zid. Când aceasta lipseşte, tot zidul se simte la rândul său la simpozion. Distincţiile au ar fi fost tare mândru de mine». zdruncinat». Cuvintele acestea sunt adevărate şi în cazul fiu- fost acordate pentru activitatea meritorie Povestea vieţii acestei familii este una absolut impresionantă. lui, Beniamin – el, la fel ca şi tatăl lui, se numără printre aceia depusă de aceşti doi lideri, printre cei mai Beniamin Zeev ben Nisan Arie s-a născut într-o familie evreias- care au putut să fie consideraţi adevărate pietre de temelie ale vechi conducători de comunităţi. că tradiţionalistă din Buzău, tatăl său, sionist, fiind un membru minianului (n.r. – cvorumul necesar pentru a avea loc serviciul Vorbind la sinagogă, rabinul Zwika Kfir activ al comunităţii. A avut o soră care, încă din copilărie, s-a divin) comunităţii noastre. Minianul continuă, slujbele conti- a sugerat ca o serie de suluri de Tora, confruntat cu o sănătate fragilă, fiind operată de câteva ori şi nuă, dar noi cu toţii îi simţim lipsa lui Teodor Beniamin Zeev deteriorate şi care nu mai sunt folosite, să salvată. Totuşi, ulterior tânăra adolescentă a pierdut definitiv Haras.” (D.M.) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

KESHET IV Ziua Mondială a Studiului Iudaic la Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti Peste 420 de comunităţi şi instituţii evreieşti din aproape 40 de ţări au mar- despre Teatrul Baraşeum, anii grei ai Ho- “Prin cunoaştere, cat, pe 16 noiembrie 2014, Ziua Mondială a Studiului Iudaic. Cu acest prilej, un locaustului, vedetele de la Baraşeum şi public numeros a venit la Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti, la a patra de pe scena românească a vremii. Filmul ne recunoaştem” ediţie a programului “Keshet”, ca să asiste la colocvii despre iudaism, istoria tratează, în plus, teme precum trecerea şi arta evreilor, teatrul evreiesc din România şi problematica minorităţilor. timpului, sensul existenţei omeneşti şi Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., rolul evreului ca “dublu minoritar” – artistul a evidenţiat faptul că xenofobia şi antise- Subiecte şi dezbateri directorul Festivalului de Film Evreiesc ca minoritar în lume şi apartenenţa la o mitismul pot fi combătute prin educaţie: din Bucureşti, pe tema: “Filmul – instru- etnie minoritară. În paralel cu dezbaterile, “Programul Keshet oferă dezbateri inte- variate ment al regăsirii şi consolidării identităţii s-a desfăşurat şi “Keshet-ul copiilor”, cei resante despre istoria evreilor, sinagogi proprii”. Istoria şi specificitatea artei mici având ocazia să descopere cărţi şi practica iudaică, operele artiştilor evrei, “Universul vieţii evreieşti” a fost tema contribuţiile culturale evreieşti. Faptul că sesiunii de deschidere, susţinută de sălile sunt pline şi printre noi avem şi ne­ Rabinul Dov Ber Orgad de la “Habad obosiţi nonagenari dovedeşte deschide- Lyubavitsch”. Acesta a evidenţiat impor- rea noastră şi dorinţa noastră de a învăţa tanţa aspectelor practice ale iudaismului, în permanenţă, atitudini specifice unui relevanţa mozaismului în viaţa cotidiană adevărat popor al Cărţii. A lupta împotriva a unui evreu şi faptul că, oriunde s-ar antisemitismului, a lupta împotriva urii afla, evreii sunt responsabili unul pentru în general se poate face cu succes prin celălalt. Traducerea din limba engleză a astfel de manifestări educative, precum fost asigurată de Daniel Orenstein. cele organizate de Centrul Comunitar Au urmat sesiunile simultane, pe Evreiesc. Comunitatea evreiască se grupe. Unii participanţi au asistat la o deschide către lume, se deschide către adevărată lecţie de istorie, oferită de prof. alţii, iar acţiunile de la CCE sunt cea mai dr. Măriuca Stanciu, de la Universitatea bună dovadă în acest sens, demonstrând Bucureşti. Ei au aflat detalii inedite despre că prin cunoaştere, ne recunoaştem noi, evreii care au primit rangul de “duce” în cu toţii”. secolele XVI-XVII şi nebănuitele relaţii Mulţumiri speciale le-au fost adresate, economice ale unor negustori evrei cu cu această ocazie, Deliei Marc, organi- domnitorii români ai vremii. Răspunzând zator, directorului Adi Gueron şi întregii întrebărilor puse de dr. Aurel Vainer, echipe de la CCE Bucureşti, care a contri- preşedintele F.C.E.R., aflat în sală, prof. buit la realizarea manifestării. Programele dr. Măriuca Stanciu a detaliat şi unele teatrale evreieşti din România au fost şi obiecte evreieşti, să înveţe cântece pentru copii au fost coordonate de Simona amănunte din mai puţin cunoscuta istorie aduse în prim plan în cadrul unui colocviu evreieşti, să participe la concursuri pe Stroescu. a evreilor “marani” sau a evreilor spanioli moderat de regizorul Erwin Şimşensohn, teme iudaice şi să se distreze învăţând DIANA MEDAN care s-au refugiat în Imperiul Otoman, cu participarea regizorului Radu Gabrea ceva nou. fugind de prigoanele Inchiziţiei sau în şi a actorilor Leonie Waldman Eliad şi urma expulzării din Spania. Rudy Rosenfeld – personalităţi marcante O altă serie de participanţi a asistat la ale Teatrului Evreiesc de Stat. Existenţa Donaţie din partea Ambasadei Israelului o dezbatere interesantă despre “relaţia zbuciumată a Teatrului Baraşeum în anii dintre majoritar şi minoritar în România grei ai celui de-al doilea război mondial pentru proiecte de educaţie de astăzi”, problematică relevată de dr. şi ai Holocaustului, personalităţile marilor Ambasada Israelului la Bucureşti a egale la dezvoltare personală. Alexandru Florian, director general al actori care i-au trecut pragul, existenţa făcut o donaţie pentru susţinerea unui Lansat în 2010, cu sprijinul M.E.N., Institutului Naţional pentru Studierea Teatrului Evreiesc în perioada comunistă, proiect de educaţie timpurie, iniţiat de programul Fiecare Copil în Grădiniţă Holocaustului din România “Elie Wiesel”. sub noi provocări şi T.E.S.-ul astăzi au Ministerul Educaţiei Naţionale şi Asoci- (FCG) a condus la o creştere specta- El a atras atenţia asupra unor forme în- fost temele care au animat dezbaterea. aţia OvidiuRo, intitulat Fiecare Copil în culoasă a numărului de copii din familii grijorătoare de xenofobie şi antisemitism Un moment emoţionant a fost intervenţia Grădiniţă. cu venituri reduse care s-au înscris la latent existente în România. Conform Lizei Shaffer- Schwartz, ajunsă la o vâr- La festivitate, în cadrul căreia ministrul grădiniţă, precum şi a frecvenţei regulate unui sondaj din 2013, prezentat de dr. stă venerabilă, care a făcut cândva parte Remus Pricopie a subliniat importanţa a acestora. În prezent, programul este Alexandru Florian, 50% dintre români nu din trupa de copii a Baraşeum-ului. Ea a sprijinirii educaţiei timpurii a copiilor din pus în practică în 45 de comunităţi din ar vrea ca un evreu să le fie rudă, 45% amintit rolul educativ deosebit al micilor România, în special a celor ce provin din 11 judeţe şi de facilităţile sale benefici- nu ar fi prieteni cu un evreu, 43% nu ar ansambluri pentru copii sau adolescenţi, familii defavorizate, ca principală moda- ază 2.200 de copii. În primii patru ani de vrea ca un evreu să le fie coleg de muncă, care funcţionau în teatru. “Baraşeum-ul litate de reducere a ratei abandonului realizare a programului, rata medie de 38% nu ar vrea ca un evreu să locuiască nu a fost doar un teatru de nişă, aşa cum şcolar, au participat ambasadorul Isra- prezenţă a copiilor la grădiniţă a fost de pe aceeaşi stradă sau în acelaşi bloc cu se credea la început, ci un centru cultural elului, E.S. Dan Ben-Eliezer, precum şi 81% - mai mult decât dublul prezenţei ei – procentele fiind similare cu atitudinile adevărat, marcând o adevărată rezistenţă directorul executiv al Asociaţiei OvidiuRo, medii înregistrate anterior. xenofobe faţă de comunităţile maghiară, prin cultură” – a concluzionat Radu Ga- Maria Gheorghiu. Misiunea Asociaţiei OvidiuRo este ca germană, romă, persoanele de culoare şi brea. În continuare, toţi participanţii au M.E.N. şi Ambasada Israelului şi-au fiecare copil sărac din România săbe- imigranţii din România. avut ocazia să asiste la proiecţia filmului exprimat aprecierea pentru modul în care neficieze de educaţie timpurie de calitate A treia grupă de participanţi a asistat “Şi s-au dus ca vântul”, de Radu Gabrea activitatea unor ONG-uri ca Asociaţia Ovi- şi să devină, astfel, un membru activ al la o prelegere prezentată de Paul Ghiţiu, – un documentar sensibil şi impresionant, diuRO oferă copiilor defavorizaţi şanse societăţii. Cronica B’nai B’ rith Evoluţii politice şi de securitate în Orientul Mijlociu A fost tema expozeurilor prezentate de ambasador SUA au organizat o coaliţie anti-ISIL, limitată la raiduri a primului ministru, noul guvern irakian se dovedeşte Edward Iosiper şi prof. univ. dr. gral (r) Mihail Ionescu la aeriene. Există specialişti care susţin că e nevoie de o mai deschis faţă de celelalte etnii; • în Tunisia au venit recenta reuniune a BBR. Situaţia s-a înrăutăţit în zonă intervenţie terestră. Prezenţa ISIL în Siria a determinat la putere forţe seculare care au promulgat o constituţie din 2010, odată cu aşa-numita „primăvară arabă”, care creştinii, alauiţii, druzii să-l susţină pe Assad, „nu pentru de factură democratică. În privinţa securităţii Israelului, a debutat în Tunisia, percepută de Occident ca „mesaj că ar fi un personaj dezirabil, dar e o contrapondere la nu poate fi ignorată capacitatea de refacere militară a de renaştere a lumii arabe”. Israelul a privit cu scepti- forţele ISIL.”. Libia aproape că nu mai există. Yeme- Hamas. Procesul de pace e îngheţat. Antiisraelismul cism mişcarea şi a avut dreptate: „primăvara arabă s-a nul, ţară foarte săracă, se află într-o situaţie precară: este în creştere în lume. Pornind de la disensiunile Pen- transformat într-o iarnă radical islamică”, a sintetizat vidul de putere facilitează acţiunile grupărilor tribale, tagon - Casa Albă privind formarea unei coaliţii terestre actualitatea Edward Iosiper. Înlăturarea de la putere a constituind „o placă turnantă a terorismului mondial”. În anti - ISIL, prof. univ. dr. gral (r) Mihail Ionescu a analizat guvernelor din Tunisia, Egipt, Libia, Yemen a provocat Egipt, deşi armata – forţă seculară - a preluat controlul dezvoltarea sistemică a regiunii: acordurile secrete Sy- instabilitate politică şi probleme economice mai mari. statal, salvând Peninsula Sinai de la transformarea ei kes-Picot, din 1916, de împărţire a Imperiului Otoman Siria, măcinată de război civil, generează haos, criză într-un „nou Afganistan”, situaţia economică continuă (fost Califat) între Anglia, Franţa, Rusia. ISIL, „una din umanitară. Libanul este şi el implicat. Apariţia Statului să fie gravă. Şomajul, la cote ridicate în rândul tinerilor, cele mai mari ameninţări pentru ordinea mondială după Islamic al Irakului şi Levantului (ISIL) a fost facilitată de pe fondul celei mai accelerate creşteri demografice din sfârşitul Războiului Rece”, proclamat în vara anului politica guvernului irakian şiit de marginalizare a suniţilor. lume, este alt factor de îngrijorare. Negocierile privind 2014, vizează modificarea acordurilor Sykes-Picot şi Mişcarea beneficiază de experienţa militarilor suniţi ai lui „dosarul nuclear iranian” au fost amânate. Elemente reînfiinţarea Califatului. În lumea musulmană s-au format Saddam Hussein. ISIL a câştigat teritorii importante, mai pozitive: • oficialii ONU au declarat că armele chimice două axe cu tendinţe de hegemonie: şiită şi sunită. După ales, în Siria. Controlul asupra unor zone bogate în pe- deţinute de regimul Assad au fost distruse în propor- războiul din 2003, Irakul a devenit stat şiit. Şiiţii iranieni trol îi asigură surse de finanţare. După „şocul produs de ţie de 93% şi că, în 2015, urmează să fie distruse în au constituit Semiluna Şiită, controlând teritorii atingând decapitările unor prizonieri vest-europeni şi americani”, totalitate; • la Bagdad, după înlăturarea de la putere Mediterana până în Belucistan. SUA, prezenţă militară în Orientul Mijlociu, s-au manifestat ambiguu. Poziţia am- biguă a Turciei faţă de ISIL e motivată de „radicalizarea” PREAMBUL LA REVELION 2015 kurzilor care, luptând împotriva ISIL, urmăresc consti- A intrat în tradiţie ca membrii B’nai Grupului de sprijin al BBR, Marius mentorului Manole Iosiper, întregului tuirea propriului stat. Pentru Israel, ambele axe sunt o B’rith România (BBR) să întâmpine Sticlaru, ing. Silviu Vexler, dr. Dan Comitet Director al BBR. Un accent ameninţare: • ISIL, fiindcă doreşte anularea Acordurilor împreună anul care vine. O ferici- Laufer, directorul Societăţii Marshall special: excelenta conlucrare cu pre- Sykes-Picot, ceea ce ar anula şi Declaraţia Balfour; tă coincidenţă: Erika van Gelder, Turism, Ion Antonescu. A fost nevoie şedintele F.C.E.R. dr. Aurel Vainer, • Iranul, fiindcă îşi declară făţiş dorinţa de distrugere preşedintele BBE şi preşedinte de de muncă: Victoria Demayo, Jean şi cu vicepreşedintele F.C.E.R., ing. a Israelului. Preşedintele BBR, ing. José Iacobescu, a onoare al BBR, a primit din partea Bercu, Janina Ilie. Preşedintele BBR, Paul Schwartz. Mulţumiri - Grupului evidenţiat faptul că Israelul este un stat puternic, care nu preşedintelui în funcţie al României, ing. José Iacobescu, a mulţumit BBR pentru asistenţă socială: Anette stă în expectativă în faţa ameninţărilor. Au fost întrebări Traian Băsescu, Ordinul Naţional pentru colaborare E.S. Dan Ben- Vainer, Sandra Segal, Doina Voinea, din public: • ce se înţelege prin sistem (dr. Aurel Vai- pentru Merit în Grad de Ofiţer. Eliezer, ambasadorul Israelului în Rosa Brumfeld; responsabilei JCC ner); • ce urmări ar avea asupra fostelor ţări comuniste, Pentru ca noi să ne simţim bine a România, amb. Edward Iosiper, fost pentru Generaţia de Aur, Sanda astăzi membre NATO, schimbarea strategiei militare fost nevoie de sponsori: preşedintele ambasador al României în Israel, Wolf. a SUA (Erwin Şimşensohn); (Continuare în pag. 19) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 7 W ilhelm F ilderman , in memoriam În organizarea Oficiului de Cultură, Artă şi Ştiinţă al F.C.E.R, a C.E.B., Joint şi Centrului Cultural Israelo-Român de la Tel Aviv, la Centrul Comunitar Evre- iesc din Bucureşti s-a desfăşurat, în ziua de 23 noiembrie a.c., un simpozion dedicat lui Wilhelm Filderman, personalitate de excepţie şi lider al comuni- tăţii evreieşti timp de peste 40 de ani, cel care, împreună cu Marele Rabin dr.Alexandru Şafran, a făcut tot ce era omeneşte posibil ca să aline suferinţele evreilor în cea mai grea perioadă, din timpul celui de-al doilea război mondial. Manifestarea a început cu vernisarea al evenimentului, publicistul Teşu Solo- expoziţiei “Wilhelm Filderman”, în pre- movici, preşedintele Centrului Cultural zenţa Principesei Margareta a României. Israelo-Român din Tel Aviv, unul dintre Evenimentul a fost prezentat de ing. Paul organizatori, av. Beatrice Haller, care Schwartz, preşedinte C.E.B. şi vicepre- s-a ocupat de realizarea „Fundaţiei Fil- şedinte al F.C.E.R. Dr. Lya Benjamin şi derman”, conf.dr. George Botescu, care, dr. Janina Ilie au oferit explicaţii detaliate împreună cu ing. T. Wexler, s-a ocupat de despre panourile expuse, ce conţineau, personalitatea lui W. Filderman, subse- printre altele, mărturii legate de biografia cretar de stat Irina Cajal Marin, dr. Alexan- Principesa Margareta şi lui Filderman, documente privind lupta sa dru Elias, conducerea F.C.E.R. – dr. Aurel vicepreşedintele F.C.E.R. P. Schwartz împotriva măsurilor opresive antievreieşti Vainer, preşedinte, ing. Paul Schwartz, din perioada Holocaustului, coperţi ale vicepreşedinte, ing. Albert Kupferberg, Apărător al cetăţenilor aceasta. În context, Israel Sabag a subli- unor lucrări scrise de acesta în perioada secretar general - preşedinţii comunităţi- niat importanţa programelor de ajutorare interbelică. Dr. Lya Benjamin a subliniat lor din Arad, Oradea, Braşov, Iaşi şi Dej români a generaţiei vârstnice şi a proiectelor de că W. Filderman a trimis autorităţilor an- - ing. I. Schlesinger, ing. T. Koppelmann, dezvoltare iudaică. tonesciene nenumărate proteste rămase ing. Tiberiu Roth, ing. A Ghiltman şi Iosif „Negarea clişeelor” din comporta- fără răspuns împotriva deportărilor în Farbas. Printre cei decoraţi au figurat şi mentul celui omagiat este linia directoare Ce fel de lider? Transnistria, iar în mai 1943 el însuşi a personalităţi politice româneşti care şi- pe care prof.univ.dr. Adrian Cioroianu fost dus la Moghilev. Un alt panou al ex- au manifestat simpatia şi susţinerea faţă o subliniază în existenţa lui Wilhelm Dr. Hary Kuller a arătat succesele poziţiei, descris de Janina Ilie, a înfăţişat de comunitatea evreiască: preşedintele Filderman, care pe parcursul vieţii şi în înregistrate de Filderman în perioada dovezi legate de protestele făcute, de Traian Băsescu, acad. Răzvan Theodo- eforturile pe care le-a depus i-a apărat interbelică, în calitate de lider al evreimii, această dată, de Regina-mamă Elena rescu, fost ministru al Culturii, mai mulţi pe cetăţenii români, pe evreii trimişi în mai ales a celei din Vechiul Regat, în împotriva deportării lui Filderman. Rabinul parlamentari. Transnistria în calitate de cetăţeni români. domeniul juridic înfiinţând o societate a Efraim Guttman din Tel Aviv, supravieţui- Filderman a fost el însuşi ofiţer în armata avocaţilor români şi evrei. Dar, a opinat tor al pogromului legionar de la Bucureşti, română. Referindu-se la plecarea lui din vorbitorul, el a eşuat în confruntarea cu din 1941, a evidenţiat faptul că “a iubi şi A fi evreu în vremuri ţară precum şi a Marelui Rabin Alexandru comunismul, nu a avut flerul necesar de a îndrăgi orice evreu, indiferent unde se de restrişte Şafran, vorbitorul a arătat că după 1944 a specula nişte lucruri care ar fi fost în află” este un principiu fundamental, iar şi în perioada care a premers instaurării favoarea evreilor. El nu a fost foarte bine evreii sunt responsabili unii pentru alţii. Simpozionul “Wilhelm Filderman” a comunismului, Filderman şi-a dat seama orientat nici în sionism, dovadă conflictul Domnia-sa a remarcat rolul educativ al fost onorat, în afara conducerii F.C.E.R., că mulţi evrei au fost atraşi, manipulaţi cu Zisu. În general, în perioada postbelică expoziţiei “Wilhelm Filderman”, care C.E.B., B’nai B’rith şi membrilor comuni- de comunişti, inclusiv prin crearea CDE. nu a mai fost inspirat. abordează şi problema Holocaustului, tăţii, de personalităţi româneşti din viaţa El a fost şocat de afirmaţia că toţi evreii Acad. Nicolae Breban a evocat perso- reiterându-şi “respectul pe care-l poartă, politică, artistică şi culturală, numeroşi îi susţin pe comunişti, în condiţiile în nalitatea lui W. Filderman ca intelectual deopotrivă, comunităţii din România şi prieteni ai evreilor. Evenimentul a fost care în rândul evreimii existau diverse de marcă al timpurilor pe care acesta le-a publicului românesc”. moderat de dr. Aurel Vainer, preşedin- orientări ideologice şi politice - sioniste, trăit şi în care apartenenţa la comunitatea Al doilea moment al evenimentului tele F.C.E.R., care a evidenţiat, pentru liberale sau comuniste. Plecarea ambilor evreiască era o adevărată provocare a fost acordarea de diplome şi medalii început, complexitatea personalităţii celui a fost determinată de marile presiuni socială. El a prezentat şi perspectiva “ma- unor personalităţi care au contribuit la omagiat. exercitate asupra lor de comunişti dar joritarului apărat de minoritar”, amintind păstrarea memoriei lui Wilhelm Filder- Înaintea dezbaterilor, Rabi Rafael şi de procesul intentat lui Maniu, cei doi de istoria propriei sale familii – a evocat man, la menţinerea vieţii evreieşti şi Shaffer a rostit rugăciunea pentru morţi gândindu-se la iminenţa arestării lor. Unii modul cum intelectualii români ce fugeau a spiritului iudaic în România. Au fost – în memoria lui W. Filderman, precum dintre comunişti, inclusiv evrei, l-au criticat de represaliile maghiare din Transilvania acordate numeroase medalii, dintre care şi a victimelor atentatului de la sinagoga şi l-au duşmănit pe Filderman. Wilhelm şi-au găsit adăpostul în casele unor evrei. patru post-mortem. Prima distincţie a fost din Ierusalim, din noiembrie. Ing. Paul Filderman, a spus prof. Cioroianu, s-a Prof. dr. Nicolae Sava, fost ambasador Schwartz, preşedintele C.E.B. şi vice- remarcat prin consecvenţă, ilustrată prin al României în Elveţia, a evidenţiat activi- preşedinte F.C.E.R., a evocat calităţile scrisorile cu care l-a bombardat pe ma- tatea lui W. Filderman pe plan european de lider ale lui W. Filderman şi experienţa reşalul Antonescu în vederea schimbării în anii 1918-1920 şi lupta sa pentru apă- sa în sfera ştiinţelor sociale şi juridice, politicii faţă de evrei. Valoarea ca român rarea drepturilor minorităţilor europene. remarcând: ,,Este o personalitate istorică! a lui Filderman este excepţională. El a El a arătat că intelectualii evrei născuţi În secolul al XX-lea, timp de patru decenii, fost întreaga lui viaţă un spirit liber, un în România, care au fost persecutaţi de a fost conducătorul tuturor organizaţilor apărător al drepturilor omului. comunişti şi siliţi să emigreze după răz- evreieşti nesioniste din România. S-a Avocatul Radu Cătălin Dancu a vorbit boi, precum W. Filderman sau rabinul dr. născut la Bucureşti, la 14 septembrie despre ataşamentul lui faţă de valorile Alexandru Şafran, au contribuit şi ei la 1882, în ziua de Iom Kipur. (...) Calităţile evreieşti. Odată cu posibilitatea de a imaginea favorabilă a refugiaţilor români sale de practician dar şi de teoretician în cunoaşte mai aprofundat istoria, a dorit în ţări din Vestul Europei, în anii ’50. domeniul vieţii sociale s-au afirmat încă să lupte pentru apărarea minorităţilor. A din fragedă tinereţe. A fost extraordinar avut o admiraţie profundă faţă de Filder- O manifestare istorică faptul că şi-a pus toate calităţile sale în man, a cărui mentalitate o preţuieşte. În slujba organizării vieţii sociale şi politice a calitate de consul român la New York, el Publicistul Teşu Solomovici şi-a expri- coreligionarilor săi, a luptei pentru eman- va susţine nevoile românilor şi evreilor din mat satisfacţia că, în sfârşit, acest simpo- Dr. Aurel Vainer, P. Schwartz cipare şi pentru respectarea drepturilor lor acest oraş, a mai spus vorbitorul. zion, pe care l-a denumit “o manifestare şi rabinul E. Guttman cetăţeneşti.” istorică”, a avut loc, deoarece Wilhelm Un scurt reper biografic a fost prezen- Filderman, preşedinte Filderman a fost un lider neconstestat acordată Reginei mame Elena, care - a tat de dr. ing. José Blum, şeful Oficiului al Joint-ului din România al evreilor. Vorbitorul a menţionat că nu declarat ing. Paul Schwartz - a făcut mari de Cultură, Artă şi Ştiinţă. Ing. Paul Sch- a avut prilejul să-l cunoască personal eforturi, intervenind pentru salvarea evre- wartz a subliniat faptul că avocatul W. Istoricul dr. Lya Benjamin a prezentat pe Wilhelm Filderman, dar că l-a întâlnit ilor. Medalia a fost înmânată Principesei Filderman a fost un profesionist apreciat un aspect mai puţin cunoscut al activităţii prin cărţi şi s-a întrebat de ce alţi lideri ai Margareta. Au mai fost acordate medalii de intelectualii vremii sale, care a suferit lui W. Filderman, în calitate de preşedinte evreilor sunt elogiaţi şi Filderman, nu? post-mortem ing. Teodor Wexler, lider al însă direct efectele antisemitismului în al Joint din România, funcţie pe care a De aceea s-a implicat în organizarea F.C.E.R. şi cercetător al vieţii lui Wilhelm creştere al epocii; el a amintit o celebră exercitat-o timp de 27 de ani. Vorbitoarea acestui eveniment. El a propus repetarea Filderman, Marelui Rabin dr. Alexandru frază adresată lui Filderman de un politi- a scos în evidenţă cele două principii după acestuia şi la Tel Aviv, prin colaborarea Şafran şi publicistului Mathatias Carp, cel cian interbelic: ”dacă nu erai evreu, ajun- care Filderman a dorit să conducă Joint- F.C.E.R.-Joint şi Centrul Cultural israelo- care în „Cartea neagră” a dezvăluit crime- geai ministru”. Rabinul Efraim Guttman ul: nu filantropie, ci asistenţă socială, de român din Tel Aviv, pe care-l reprezintă, le comise împotriva evreilor în perioada a vorbit despre implicarea activă a lui W. supraveghere a stării de sănătate a popu- cu acelaşi panel dar şi cu alţi invitaţi. De celui de-al doilea război mondial. Filderman în ajutorarea evreilor în timpul laţiei, a condiţiilor de locuit şi alimentare asemenea, şi-a exprimat speranţa că se Printre medaliaţi au figurat rabinul Holocaustului, dar şi de contextul politico- pentru ca ajutoarele să fie date pe baza va putea edita la Hasefer şi volumul al doi- Efraim Guttman, Victor Opaschi, secretar social frământat din anii de după război, cunoaşterii situaţiei generale a populaţiei lea al “Memoriilor” lui Filderman. Volumul de stat la Departamentul Cultelor, un mare o dată cu instalarea comunismului, ce au evreieşti şi de reabilitare profesională, al doilea este cu atât mai interesant cu şi vechi prieten al comunităţii evreilor, determinat plecarea acestuia din Româ- deci investiţii pentru încurajarea şi perfec- cât acolo se găseşte mult discutatul său prof. univ. dr.Adrian Cioroianu, istoric, nia. De asemenea, domnia-sa a înfăţişat ţionarea profesională, orientarea tineretu- “Testament”, al cărui text de fapt nu-l cu- preocupat de perioada celui de-al doilea şi povestea tragică a propriei familii – fraţii lui spre activităţi profesionale productive. noaşte în mod direct nimeni din România, război mondial şi de istoria evreilor, des- săi mai mari, importanţi tineri cărturari ai Israel Sabag, director JOINT pentru deşi se fac referiri la el. pre care a afirmat că „face parte din istoria vremii, Iacov şi Iosef, au fost asasinaţi de România, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Într-una dintre intervenţiile sale, dr. noastră comună”, avocatul Radu Cătălin legionari în masacrul din pădurea Jilava, Macedonia, a reamintit tradiţia relaţiilor de Aurel Vainer a reliefat că “moştenirea lui Dancu, unul dintre sponsorii Simpozionu- în 1941, în timp ce tatăl său, rabinul Zvi cooperare între comunitatea românească Filderman, pe linie parlamentară, este lui Filderman , care a amintit că în timpul Guttman, a supravieţuit ca prin minune şi JOINT, existente încă din timpul lui crezul său în democraţie” şi modul în celui de-al doilea război mondial, părinţii rănilor grave. Intervenţia sa a adus o W. Filderman şi continuate, neîntrerupt, care el a apărat mereu drepturile omului lui au salvat o familie de evrei, dr. Lya mărturie concretă asupra vremurilor de până astăzi. El a evidenţiat noile provo- ca valori fundamentale. Benjamin şi dr. Hary Kuller, cercetători restrişte, cărora au trebuit să le facă faţă cări pe care le întâmpină acum evreii din ai activităţii lui Filderman, Israel Sabag, W. Filderman şi cei din generaţia sa. România, argumentând că nu contează EVA GALAMBOS directorul Joint pentru România, sponsor mărimea comunităţii, ci ceea ce face DIANA MEDAN 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 ComunitATi şi anume Marius Mircu şi Leibu Iosif, de du-şi viaţa, pentru a împiedica astfel furtul Keshet IV – Eveniment la a căror naştere s-au împlinit nu demult unei locomotive şi al mai multor vagoane 100 de ani. Fireşte că evocarea perso- de cale ferată din România. nalităţii şi prezentarea operelor acestor Cu celelalte discuţii, întrebări, explica- spiritual deosebit doi scriitori a fost deosebit de apreciată. ţii şi răspunsuri, această parte a acţiunii Ca prin farmec, o zi mată a poporului evreu. Au urmat apoi discuţii, întrebări şi răs- s-a prelungit până după ora 13, când Botoşani mohorâtă de sfârşit de Emoţionante au fost şi amintirile ingi- punsuri. Cu această ocazie participanţii participanţii au fost invitaţi la o fotografie noiembrie a devenit senină, caldă şi plină nerului Filip Militeanu care a vorbit despre au fost informaţi despre faptul că unele de grup şi apoi la o masă în restaurantul de culoare. Nimic neobişnuit în mica, dar familia sa, despre tradiţii străvechi. opere ale acestor scriitori pot fi procurate Hotelului Dumbrava. Au participat 60 de neobosita comunitate evreiască din Bo- Inimile celor prezenţi, pline de nos- de la depozitul de cărţi al Comunităţii. persoane care şi-au exprimat mulţumirea toşani! Discuţiile antrenante, expunerile talgia evocărilor, de farmecul vieţii de Un invitat, şi anume prof. Munteanu şi satisfacţia de a fi aflat lucruri noi şi in- documentate, bucuria revederii prietenilor altădată, s-au umplut de veselie şi de- Vilică, directorul Arhivelor Statului Filiala teresante, încheiate cu o masă plăcută, au readus căldura în sufletele tuturor. lectare când studentul Avi-Marc Finkel a Bacău, a expus cazul unui evreu necu- promiţând că vor mai participa la aseme- Ca întotdeauna, Keshet a fost o oca- făcut să răsune, pe clapele acordeonului, noscut care, spre finalul primului război nea acţiuni. zie de îmbogăţire spirituală şi de aduceri frumoase melodii klezmer. mondial a desfăcut şinele de cale ferată Ing. BUTNARU IZU aminte. Ziua de 30 noiembrie, dedicată stu- din apropierea graniţei cu Ungaria, riscân- preşedintele C.E. Bacău După cuvântul de bun-venit, rostit de diului spiritualităţii iudaice, s-a dovedit a fi preşedintele David Iosif, Finkel Gustav a plină de învăţături, dar nu aridă, ci veselă, fermecătoare, un bun prilej de socializare Târgu-Mureş Istoricul Mihai şi mai bună înţelegere a bogăţiei culturale evreieşti. Prof. BEATRISA FINKEL Spielmann- Sebestyen, distins Bacău Chiar de la început, cu premiul „Fibula de la Suseni” acţiunile Keshet s-au În cadrul unei ceremonii desfăşurate văneană, ca: Tipărituri ale secolului XVI bucurat de o largă participare în rândul la 1 decembrie a.c. în Sala Oglinzilor aflate în Biblioteca Teleki-Bolyai; Cărţile membrilor comunităţii noastre, fapt pentru a Palatului Culturii de la Târgu-Mureş, Colegiului reformat din Sárospatak-Alba care şi de această dată ne-au preocupat istoricul Mihai Spielmann-Sebestyen Iulia, păstrate în biblioteca T-B; Izvoare buna organizare şi desfăşurare a eve- a fost onorat cu distincţia „Fibula de la şi mărturii privitoare la istoria evreilor din nimentului. Astfel, în vederea asigurării Suseni”. Această distincţie se acordă din România; şi altele. unui cadru adecvat, am apelat la ajutorul anul 2001, cu ocazia Zilei Naţionale a Ro- „Domnul Spielmann, a mai spus vorbi- enoriaşului nostru Dan Aizic, care a pus mâniei, de Instituţia Prefectului Judeţului prezentat un interesant istoric al sărbă- la dispoziţie sala de conferinţe a Hotelu- Mureş. „Instituţia Prefectului înmânează torii de Hanuca, fără să omită obiceiurile lui Dumbrava, al cărui patron este. Aici zece astfel de distincţii unor personalităţi specifice acesteia. au fost asigurate toate condiţiile: locuri care, prin activitatea lor, au adus prestigiu Personalităţile evreieşti botoşănene pentru toţi participanţii, căldură, iluminat, Judeţului Mureş, au clădit temelii trainice cu un rol deosebit în viaţa culturală şi eco- ventilaţie, aparatură audio, încăpere pen- prin activităţile pe care le-au desfăşurat nomică a urbei au fost evocate de Robert tru garderobă. În plus, am avut şi spaţiu în domeniile lor de activitate”, a spus dr. Spodheim, într-o expunere deosebit de suficient pentru ca în pauză participanţii Vasile Oprea, prefectul Judeţului Mureş. interesantă. Astfel, vorbitorul a eviden- să poată bea o cafea, un suc sau apă Rostind un „laudatio”, prof. Gheorghe ţiat rolul lui B. Moscovici în înfiinţarea minerală. Diamantstein, membru al conducerii Camerei de Comerţ precum şi calităţile Lectorii au fost deosebit de conştiin- Comunităţii Evreilor din Târgu-Mureş, deosebite ale dr. Lustgarten, unul dintre cioşi, pregătind informaţii şi noutăţi deose- a arătat că „Fibula de la Suseni încu- cei mai buni stomatologi din Europa. bite, în cadrul subiectelor abordate. Astfel, nunează distincţiile profesionale ale Max Weber, fondatorul Filarmonicii Fani Kaltman, chimistă, care a tratat lui Mihai Spielmann-Sebestyen”. De-a din Botoşani, Nicolae Cajal, Dumitru primul subiect despre Hanuca, a venit cu lungul anilor, el a mai a fost distins cu torul, îşi afirmă deschis alteritatea, aceea Hâncu,dr. Emil Tauber, Lucien Goldman exemple despre eroism, despre minuni şi multe premii, ultima oară în acest an, cu de cetăţean român de etnie evreiască, au fost alte nume celebre care au avut practici religioase făcând o expunere atât Premiul Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din având maghiara ca limbă maternă. Deşi obârşii botoşănene. de interesantă încât toată sala a ascultat România. Personalitate de necontestat a minoritatea noastră se stinge treptat, da- Orator şi sensibil poet, dr. ing. Simon cu mare atenţie. Era atât de linişte încât Ardealului, a Judeţului Mureş şi a oraşului torită lui Mihai Spielmann, noi israeliţii din Glasberg a vorbit despre legătura dintre o persoană neavizată nu a nimerit sala, Târgu-Mureş, el are un profil bogat. A fost Tg.Mureş, lăsăm ceva în urma noastră, Israel şi Diaspora, precum şi despre crezând că era neocupată. redactor al emisiunii în limba maghiară a evidenţa realităţii că strămoşii noştri au comunităţile evreieşti active pe plan Al doilea lector a fost ing. Florin Gold­ televiziunii naţionale, bibliotecar, istoric, fost cetăţeni ai oraşului, au contribuit la economic din Franţa, Anglia, Argentina, ring, care a tratat şi el o temă interesantă scriitor, publicist, cadru didactic universi- bunăstarea lui, că şi-au exprimat opiniile Germania sau Canada. Aflat în ajunul şi anume: „Obiceiuri practicate de evrei tar, excelent cunoscător al istoriei locale în urbe şi pentru urbe”. plecării spre Ereţ Israel, S. Glasberg ne-a cu ocazia sărbătorilor“. şi, nu în ultimul rând, umorist... Ca director „Fibula de la Suseni” a fost descope- convins de talentul său de poet, recitând La tema a treia l-am avut ca invitat pe al Bibliotecii Teleki-Bolyai din Târgu- rită în 1924 la Suseni, este confecţionată din creaţia proprie. conf. univ. dr. Ioan Danila, de la Faculta- Mureş, a reuşit să aprofundeze şi să valo- din bronz, fiind un ornament vestimentar, Prieten devotat al comunităţii noastre, tea de Litere a universităţii “Vasile Alec- rifice cunoştinţele sale în acest domeniu. unicat în Europa, şi a devenit simbolul M. Butnaru a enumerat câteva dintre sandri” din Bacău, care a vorbit despre doi Mărturie stau multele sale articole, studii, Judeţului Mureş. (E.G.) minunile care au însoţit existenţa zbuciu- iluştri scriitori evrei din municipiul nostru, cărţi despre istorie, în primul rând transil- Iaşi Baronul Iacob von Neuschotz – o viaţă dedicată semenilor săi şi ţării natale Iacob Neuschotz s-a născut în anul În afara sprijinului acordat tuturor poată afla adăpost şi sprijin”. Prin Decretul important mijloc de încurajare a culturii şi 1819 în târguşorul moldovenesc Herţa, instituţiilor comunitare, principala operă Regal nr.1084 din 2 iulie 1868 se aproba ştiinţei româneşti. situat la nord de Dorohoi. La acea vreme filantropică a baronului a fost Casa de donaţia sa, constând din casa din Strada Publicistul ieşean Ion N.Oprea şi ing. Herţa era un târguşor, a cărui populaţie orfani, înfiinţată în 1868, după moartea de Jos nr.179, cu dependinţe, şi suma Martha Eşanu au arătat în intervenţiile lor majoritară erau evreii, care se îndelet- fiului său, Chaim Şmil. de 128.000 lei, echivalentul a 4.000 de că baronul Iacob Neuschotz a încurajat niceau cu activităţi agricole şi meşteşu- Doamna Rodica Eugenia Anghel, ar- galbeni. crearea unei industrii locale, legându-şi găreşti, cu negoţul cu lemn şi cereale. hivist şi fost director al Direcţiei judeţene Ing.Gheorghe Samoilă, realizatorul vo- numele şi de prima cale ferată Cernăuţi- După moartea tatălui, copil fiind, se mută Iaşi a Arhivelor Naţionale, a relatat nu- lumului „Jacob de Neuschotz (1819-1888) Bucureşti.Consul onorific al S.U.A. la Iaşi, împreună cu familia la Iaşi, unde la vârsta meroşilor participanţi prezenţi la matineu Viaţa şi faptele în texte şi documente”, preşedinte al Alianţei Israelite din Iaşi, de zece ani are prima „afacere” proprie: despre descoperirea în arhivă şi cerce- apărut în anul 2010 la Editura Ştef din Iacob Neuschotz a militat activ pentru vindea chibrituri pe uliţele urbei moldave. tarea dosarului „Casa de orfani Iacob Iaşi, a subliniat că Iacob Neuschotz a emanciparea evreilor români. Deşi se Din anul 1855 îşi începe activitatea ban- şi Fany Neuschotz”. Înfiinţată de Iacob fost considerat încă din timpul vieţii „cel distinsese prin acte de adevărat patri- cară şi financiară la Iaşi, iar după 1864 mai de seamă reprezentant al filantro- otism, Camera Deputaţilor, în şedinţele este cunoscut ca unul dintre cei mai in- piei iudaice”, potrivit spuselor rabinului din decembrie 1881 şi decembrie 1882, fluenţi şi respectaţi bancheri din Moldova. Antoine Levy. Făcând o succintă prezen- a respins cererea sa de dobândire a ce- Matineul omagial organizat în memo- tare a personalităţii omagiate, vorbitorul tăţeniei române. ria sa la Centrul de zi „Yachad”din Iaşi l-a caracterizat: “Spirit ascuţit, dotat cu o Continuând tradiţia familiei Neuschotz, a avut-o ca oaspete de onoare pe prof. inteligenţă remarcabilă, autodidact, prin exprimată prin crezul că “nu este nimeni univ. Livia Montel Pansolli, venită de la muncă asiduă, I.Neuschotz devine un fericit decât acela ce trebuie să lucreze Florenţa, pe urmele străbunicului ei, ba- om instruit, cultivat, un intelectual rafinat, pentru alţii”, prof. Livia Montel Pansolli şi ronul Iacob von Neuschotz. vorbitor fluent a câtorva limbi de circula- Miriam Corinaldi, strănepoate ale baro- Moderatorul matineului, ing.Abraham ţie. Şi-a iubit familia, căreia i-a transmis nului, au donat obiecte de familie pentru Ghiltman, preşedintele Comunităţii Evre- dragostea sa de Dumnezeu şi de oa- Muzeul Comunităţii Evreilor din Iaşi şi o ilor din Iaşi, a evidenţiat faptul că ban- meni, dorinţa de a face binele neîngrădit sumă de bani pentru eternizarea memo- cherul Iacob Neuschotz a fost cel dintâi de prejudecăţi, de bariere sociale sau riei baronului. evreu care a introdus în ţară serviciul Neuschotz, aşa cum se menţiona în peti- religioase”. Referindu-se la testamentul După un moment de reculegere la divin modern, iar în acest scop a clădit ţia acestuia adresată Domnitorului ţării, în acestuia, Gh.Samoilă a menţionat că mormânt, la Sinagoga din Iaşi s-a des- Templul ieşean Beth Iacob. După moartea 28 noiembrie 1867, „în urma hotărârii de a una din clauze specifica donarea unei noi făşurat un serviciu religios în memoria bancherului, soţia sa, Adelaide, a extins veni după putinţa mea în ajutorul omenirii sume de bani, în valoare de 100.000 lei, marelui filantrop Iacob von Neuschotz. clădirea templului şi i-a dat numele „Iacob în suferinţe şi în special al coreligionarilor pentru Casa de orfani, iar o alta - 20.000 MARTHA EŞANU Neuschotz” în memoria marelui filantrop. mei, în care copii de religiune mozaică să lei pentru Premiile Academiei Române, un REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 9

Orga Sinagogii Neologe din Arad împlineşte 150 de ani În 1864, la treizeci de ani de Comunitatea Evreilor din Zalău – la darea în folosinţă a Sinagogii Arădene, viaţa comunităţii evre- ieşti este îmbogăţită de orga refăcută prin... mica publicitate! construită în atelierul de orgi al Dan Has este preşedintele celei mai urmând să mai vină şi alţii aproximativ arădeanului Anton Dangl şi Fiul, noi comunităţi evreieşti înfiinţată (de fapt, 20, cu dovezi de apartenenţă. „Dar chiar cel mai important constructor de reînfiinţată) în România, cea din Zalău. dacă nu vor avea, nu am să-i refuz dacă orgi al secolului XIX, din zona Insistenţele şi eforturile acestui tânăr ei doresc să facă parte din comunitate, Banat-Crişana. În 1882 constru- entuziast, care a revenit din străinătate, pot intra în categoria de simpatizanţi ieşte o orgă pentru Academia au făcut ca, încetul cu încetul, viaţa evre- sau afiliaţi”, ne-a spus el. Cu acest prim Regală de Muzică din Budapes- iască să reînvie în acest oraş, pe vremuri nucleu, cu sprijinul şi aprobarea F.C.E.R., ta, chiar lângă locuinţa lui Franz un centru al hasidismului.Însuşi Dan Has al preşedintelui A. Vainer, s-a reînfiinţat Liszt, care în 1883 îi adresează face parte dintr-o astfel de familie, impli- comunitatea din Zalău. o scrisoare de admiraţie prin cată profund în viaţa evreiască, bunicul „Este vorba în primul rând de copiii care îl asigură că va primi mai lui fiind unul dintre importanţii lideri sionişti noştri, cărora vrem să le dăm o educaţie multe comenzi pentru Budapes- din Şimleu. iudaică, în cadrul unui curs de Talmud ta. În anul 1894 construieşte Comunitatea din Zalău a dispărut, în Tora, şi aceasta este dorinţa părinţilor pentru metropola ungară cea plăcuţa centrală este menţionat construc- primul rând din cauza deportării evreilor lor”, a subliniat preşedintele Has, spu- mai mare orgă a sa în Biserica Matyas torul şi anul fabricaţiei, acesta fiind trecut în 1944, oraşul făcând parte din Ardealul nând cu mândrie că există de-acum opt din cetatea Buda, cu trei manuale şi 30 şi în lada de vânt. de Nord, aflat vremelnic sub copii şi speră într-un număr de registre, dar din păcate această orgă Azi, când orga împlineşte venera- ocupaţia Ungariei horthyste. cât mai mare, care să asigure nu mai există. bila vârstă de 150 de ani, comunitatea Cea mai mare parte a evreilor viitorul comunităţii din Zalău. Cel mai important instrument al lui arădeană a decis că e momentul pentru care s-au întors din lagăre sau El a mai povestit că, în pofida Anton Dangl, care se mai păstrează, se a fi renovată, astfel că, în cursul lunii din detaşamentele de muncă dificultăţilor – în primul rând găseşte în stare originală în Sinagoga octombrie, au apelat, pentru a executa forţată (nu mulţi la număr), au lipsa unei singogi sau case Neologă din Arad, având două manuale aceste lucrări, la Rest Art, o firmă de profil plecat în Israel sau în alte ţări. de rugăciune - Şabatul se şi şaptesprezece registre cu 852 de din Arad. Restauratorii spun că este cea Comunitatea s-a desfiinţat, marchează într-o săptămână fluiere din lemn şi metal. Orga are trac- mai veche orgă din Arad şi că merită să rămânând doar o obşte care la Sinagoga din Şimleu şi în tură mecanică, iar dispoziţia acesteia se fie pusă în valoare atât pentru serviciile se afla sub jurisdicţia C.E. cealaltă săptămână la Zalău, reflectă în stilul romantic de construcţie religioase ale comunităţii cât şi pentru Oradea. Alţi evrei din Sălaj, în casa unui enoriaş. Marile al orgilor. Prospectul, împărţit în şapte concerte care să îmbogăţească şi viaţa în funcţie de localitate, apar- sărbători religioase se ţin la câmpuri, în stil clasic, este bogat orna- culturală a oraşului. ţineau comunităţilor din Satu sinagoga din Şimleu. El a mentat cu sculpturi executate în atelierul Instrumentul muzical restaurat a Mare, Baia Mare sau Cluj. devenit şi oficiant de cult, ur- lui Dangl, la loc de cinste aflându-se fost prezentat arădenilor în cadrul unui Între timp, în Şimleu Silvaniei, la o mând cursurile organizate de Cancelaria tabla cu Cele Zece Porunci. Pe consolă concert de orgă la 14 decembrie a.c. Au iniţiativă particulară, sprijinită apoi de rabinică şi a primit un sprijin deosebit atât se găsesc trei plăcuţe emailate, pe două participat amatorii de muzică, indiferent F.C.E.R., s-a realizat în vechea sinagogă de la Edi Kupferberg, directorul Cancela- dintre ele sunt trecuţi membrii comitetului de cult. un Muzeu al Holocaustului evreilor din riei, cât şi de la rabinul F.C.E.R., Rafael responsabil cu construcţia orgii, iar pe OTTO BERTOTI Ardealul de Nord, care a devenit nu numai Shaffer, de la prim-cantorul Iosif Adler şi un centru de vizitare, ci şi de organizare de la rabinul Zwika Kfir. a unor evenimente comemorative, cu Dorinţa sa şi a enoriaşilor din Zalău participare evreiască şi nu numai. Inte- este să-şi construiască o sinagogă, pen- „Tu visezi în culori?” resantă şi importantă, activitatea acestui tru care există deja un teren, dar sunt Invitată specială a Galei Persoanelor re extraordinară. Alături de ea, trupa de centru muzeistic nu se ocupa de educaţia necesare şi fonduri pe care încearcă să cu Dizabilităţi, mezzosoprana de origine klezmer şi corul Comunităţii Bucureşti, religioasă, de activităţi sinagogale. Pentru le găsească prin sponsorizări. americană Laurie Rubin a susţinut primul care s-au ridicat la nivelul unei seri me- aceasta ar fi fost nevoie de o comunitate Dan Has ne-a vorbit şi despre colabo- său concert din România la Centrul Co- morabile. activă, cu obiective bine definite legate de rarea cu simpatizanţii comunităţii, despre munitar Evreiesc din Bucureşti. Laurrie La sfârşit, Laurrie a fost de acord cu educaţia iudaică. Aici a intervenit iniţiativa felul în care se implică şi ajută activitatea s-a născut fără vedere, dar asta nu a un scurt interviu: lui Dan Has. Conştient că evreii răspândiţi acesteia. “Profesorul Matyas Mirel, care împiedicat-o să-şi împlinească visul. Ace- - Laurie Rubin, în primul rând, cum în mai multe localităţi din judeţ ar putea este membru afiliat, a creat pagina de la de a cânta pe scene din toată lumea. v-aţi simţit în această seară, aici, în forma o comunitate, el a vrut în primul Facebook a comunităţii şi se ocupă de Alături de Bucharest Klezmer Band şi de Bucureşti? rând să ştie pe câţi dintre ei poate conta. ea, ţinându-i la curent pe cei interesaţi Corul Comunităţii Evreilor din Bucureşti, - A fost minunat! Minunat, pentru că „Am dat un anunţ în trei ziare din judeţ cu ceea ce facem. El are şi un blog în artista a oferit un concert extraordinar, m-am aflat aici, la comunitatea evreiască şi i-am rugat pe cei care au ascendenţă care scrie despre evenimente evreieşti. unul dintre cele mai emoţionante la care din Bucureşti. Întotdeauna este foarte iudaică şi care ar dori să trăiască o viaţă De asemenea, prin intermediul lui am am participat. plăcut să ştii că aparţii acestei mari co- evreiască, să vină la sala de festivităţi realizat un parteneriat cu Liceul din Zalău Chiar dacă au avut foarte puţin timp munităţi a evreilor. M-am simţit foarte bine de la Casa sindicatelor din Zalău”, ne-a şi, împreună cu profesorul de istorie, am la dispoziţie pentru a repeta, comuniunea şi când am fost în Israel. În orice parte a povestit Dan Has într-un interviu acordat organizat comemorarea Holocaustului, dintre mezzosoprană, cor şi trupa bucu- lumii aş merge, mă simt ca acasă. revistei noastre. „Spre surprinderea mea, depunând flori în cimitirul evreiesc la reşteană de klezmer a fost una impresi- - Ştiu că studiaţi muzica de când eraţi au venit peste 300 de persoane. Sigur, nu Monumentul evreilor deportaţi din Zalău. onantă. Am asistat la bis-uri, la minute foarte mică... Ce v-a făcut să mergeţi toţi aveau acte cu care să demonstreze Mai avem o iniţiativă pe care sperăm în şir de aplauze dar, şi mai important, către acest gen de muzică, către operă? apartenenţa la iudaism, dar îşi aduceau să o realizăm- cartografierea cimitirului la o piesă cântată împreună cu toţi cei - Când eram mică, bunicii mei ascul- aminte de un bunic, o bunică, de povestiri evreiesc şi crearea apoi a unei baze de prezenţi în sală. Cu toţii am fredonat, în tau muzică de operă tot timpul. Am cres- de-acasă legate de tradiţii iudaice. Ideea date, astfel ca descendenţii să poată găsi acea seară de poveste, refrenul piesei cut cu această muzică, mi-a făcut plăcere care i-a făcut să se prezinte era că doreau pe internet mormintele rudelor”. Hallelujah, a lui Leonard Cohen. În acele întotdeauna să o ascult şi am încercat, la să revină la comunitatea evreiască”. moment am văzut în sală şi zâmbete şi un moment dat, să imit ceea ce auzeam. Dan Has a ales 48 de persoane, EVA GALAMBOS lacrimi, iar pe scenă, o femeie cu o pute- Vocea mea se adapta foarte uşor acestui stil de muzică, era potrivită pentru operă Psihologia contemporană şi provocările ei iar, pe la 12 ani, am ascultat “Fantoma Familiile multietnice de la Operă” care, deşi este un musical, Familiile multietnice sau cele în care membrii lor au religii tiv, pentru a nu mai fugi de ceea este axat foarte mult pe acest gen. Atunci diferite sunt tot mai frecvente, în era globalizării şi a multinaţio- ce este “diferit”, ci a ne cultiva i-am spus profesoarei mele de canto că nalelor. Părinţii lucrează în ţări străine, iar copiii care au norocul respectul faţă de acest element asta îmi doresc să fac. să-i urmeze devin “minoritarii” de la şcoală sau din noul grup şi a-l integra în viaţa noastră de - Ştiu că sunteţi invitat special al Galei de joacă. Psihologii contemporani încearcă să răspundă dile- zi cu zi. Printre provocările pe Persoanelor cu Dizabilităţi. Aveţi un sfat melor pe care le întâmpină aceste familii, tot mai frecvente şi în care le întâmpină aceste familii, pentru tinerii cu dizabilităţi care sunt pa- România. Mai multe detalii ne-a oferit dr. Gyorgy Gaspar, de la dintr-o perspectivă clinică, cele sionaţi de muzică dar nu au curajul, încă, Asociaţia Multiculturală de Psihologie şi Psihoterapie (A.M.P.P.). mai dese sunt variate forme ale să o facă profesionist? - În ce măsură apartenenţa unui copil la o minoritate, etnică anxietăţii şi depresiile. Însă, din - Eu le-aş spune acestor tineri să aibă sau religioasă, infuenţează dezvoltarea sa psihică, astăzi, în fericire, avem şi instrumente vise măreţe. Ştiu că e greu, mai ales că România? Există anumite probleme psiho-sociale specifice psihologice foarte bune pentru unii oameni din jurul lor le spun că nu pot familiilor mixte? combaterea acestor stări. face anumite lucruri. Vreau să menţionez - Dr. GYORGY GASPAR: România a făcut progrese semnifi- - În ce constă caracterul “multicultural” al A.M.P.P.? aici cartea mea de memorii “Tu visezi în cative în acest sens şi putem vorbi de tot mai multe cazuri în care - Dr. GYORGY GASPAR: A.M.P.P. s-a născut dintr-o colabo- culori?”, pentru că majoritatea oamenilor copii de diferite etnii sau religii sunt integraţi cu succes în comu- rare amicală între practicieni din România şi Ungaria. Din 2009 cred că persoanele fără vedere nu îşi pot nităţile de la noi din ţară. Atunci când lucrăm cu o familie mixtă, am început să formăm specialişti în psihoterapia familiei, iar din imagina, nu pot visa în culori. Eu spun că urmărim cu atenție ca valorile etnice şi spirituale să-şi găsească 2012 avem un parteneriat înfloritor cu Multicultural Family Insti- dimpotrivă, viaţa mea este total legată de locul bine-meritat, să nu se piardă “rădăcinile”, care reprezintă tute din SUA. În prezent, avem cursanţi de naţionalităţi variate. culori, mi le imaginez, încerc să visez în o parte importantă a identităţii personale. Dacă acest aspect Am avut şansa să aducem în România experţi de renume in- culori. Chiar şi faptul că eu creez bijuterii, este respectat, la nivel de sistem familial, dezvoltarea psihică ternaţional în domeniul psihologiei familiei: Monica McGoldrick, tot la culori ne duce cu gândul. Eu i-aş a copilului este una favorabilă, deoarece membrii familiei în- Frank Dattilio şi Daniel J. Siegel, printr-o colaborare excepţională sfătui pe tineri să fie propriii lor stăpâni. vaţă să apere împreună ceea ce este important pentru ei. Iar cu Otilia Mantelers, plasând astfel România în fruntea statelor Să deschidă o afacere, să fie propriii lor din acest punct de vedere, fiecare familie este unică şi sacră. europene din perspectiva cursurilor destinate atât publicului avocaţi, să-şi clădească singuri calea în Principalele probleme pe care noi le-am observat sunt legate de larg, cât şi specialiştilor. viaţă. armonizarea diferenţelor, iar aici depunem un efort semnifica- DIANA MEDAN GEORGE GÎLEA 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

Prototipul unui pancreas artificial Studiul economiei, în stadiul testelor finale sinteza unei aventuri diabet de tip I, insulino-dependent. Con- În ampla prelegere ţinută la Acade- form recentelor statistici, doar în SUA mia Română, profesorul Tiberiu Schat- ŞTIINŢA trăiesc peste trei milioane de bolnavi de teles a arătat că, fiind în România, a ales diabet de tip I, în situaţia de a-şi menţine economia matematică în încercarea de sub control valorile glicemiei. „Imaginaţi- a găsi un limbaj care să-l ajute dincolo vă cum ar fi dacă cei cu diabet zaharat de limitele ideologice strict obligatorii în ŞI VIAŢA de tip I nu ar mai avea nevoie să-şi facă acele vremuri, dar s-a implicat atât de griji cu privire la injecţiile cu insulină sau mult încât a început să studieze diferi- nivelul glicemiei. Ei ar putea mânca ceea tele domenii ale economiei matematice ce vor şi nu ar mai trebui să cântărească moderne, de la input-output analysis şi Tratament pentru totul, la orice pas”, spune Dan Gelvan. până la teoria jocurilor. La originea sin- ßAir a fost implantat unui pacient în tezei de faţă, a spus el, se află proble- îmbunătăţirea vârstă de 63 de ani din Germania, el fiind mele economiei monetare, respectiv o monitorizat timp de 10 luni. În prezent, încercare de redefinire a fundamentelor faza testelor pe oameni cuprinde alţi economiei şi de corectare a unor erori memoriei Un prototip de pancreas implantabil, câţiva zeci de pacienţi voluntari, aflaţi sub ale lui Milton Friedman în ce priveşte realizat în Israel, va intra în faza studiilor supravegherea cadrelor medicale de la Cercetătorii israelieni au descoperit epistemologia ştiinţelor economice. El clinice, pentru a se putea stabili dacă ar Universitatea Uppsala din Suedia. Prin- recent o modalitate de a îmbunătăţi nu este de acord cu definirea dată de putea asigura vindecarea diabetului de tip cipiul acestui transplant depăşeşte ideea memoria prin prelucrarea unei molecule acesta cu privire la obiectivitatea eco- I. Pancreasul ßAir, realizat de firma isra- unui banal pancreas artificial, deoarece, care se degradează odată cu vârsta şi nomiei pozitive (positive economics). eliană Beta O-2, a fost implantat recent aşa după cum explică Dan Gelvan, el nu ar fi strâns legată de apariţia maladiei Spre deosebire de ştiinţă, o teo- unui număr de opt persoane din Suedia. doar suplineşte existenţa unui organ, ci Alzheimer. Rata de succes înregistrată în rie sau o previziune economică pot Dan Gelvan, CEO al companiei producă- îi preia în mod integral funcţiile şi speci- urma testelor efectuate pe cobai i-a încu- fi confirmate sau infirmate, în funcţie toare, afirmă că acest sistem implantabil ficităţile în ceea ce priveşte secretarea rajat să-şi continue demersul. Activitatea de reacţiile unor avansat reprezintă un „science-fiction” insulinei de care organismul are nevoie. acestei molecule, proteina PERK, a fost agenţi ai proce- devenit realitate pentru cei suferinzi de intens studiată de cercetătorii de la Uni- selor economi- versitatea din Haifa. Ei au descoperit că ce. In economie, îi pot influenţa activitatea fără a-i fi afectat “agentul”, sau rolul cognitiv. „Cunoaştem faptul că în ca- Noi dimensiuni mai precis unul zul afecţiunii Alzheimer aceasta moleculă din agenţii pro- este afectată. Descoperirea deschide ale siguranţei cibernetice cesului, cel care calea posibilităţii de a îmbunătăţi memo- Cercetătorii de la Universitatea Ben- transmită semnale care pot fi captate de se cheamă “eco- ria şi de a încetini semnificativ evoluţia Gurion din Neghev au avertizat că un dispozitiv mobil din apropiere. Sem- nomist”, poate afecţiunii”, a afirmat Kobi Rosenblum, securitatea cibernetică poate fi serios nalele sunt transmise prin frecvenţă radio interveni cu pro- coordonatorul proiectului de cercetare. afectată de hackerii care sunt în măsură FM, pe care multe telefoane moderne pria experienţă Studiile anterioare arată că procesul de a sustrage informaţii importante sto- o pot recepta. Echipamentele medicale în rezultatele de creare a memoriei în creier este inter- cate în unele echipamente, neconectate computerizate, apărarea şi sistemele de măsurătorilor conectat cu procesul de sinteză a pro- la internet. Virusul de ultimă generaţie infrastructură vitală sunt izolate de obicei numite “statis- teinelor. Producerea rapidă de proteine poate reprograma calculatorul să trans- de Internet, iar avertismentul cercetă- tici economice”. duce la capacităţi avansate de memorare, mită pachete de date în urma conectării torilor de la Universitatea Ben-Gurion a Tiberiu Schatte- în timp ce cantitatea scăzută de proteine la internet. Dudu Mimram, expert în provocat dezbateri în rândul experţilor les şi-a ilustrat slăbeşte capacitatea de memorare. „Fiind securitate cibernetică a UBG, a declarat în securitatea cibernetică în legătură cu cele afirmate cu teoria bazată pe curba vorba despre o moleculă care poate pro- pentru Bloomberg că „scenariul este să eficienţa reţelelor separate fizic de alte cererii, care, în anumite cazuri, contra- duce disfuncţionalităţi în cazul pacienţilor ajungi la o instalaţie sigură şi să îţi laşi reţele. Specialiştii lucrează acum la o mo- zice logica economică legată de relaţia afectaţi de Alzheimer, iar aceasta fiind telefonul la intrare. Virusul va trimite date dalitate de a diminua efectele unei astfel preţ-cerere. Pe baza unor cercetări şi a legată de îmbătrânire, suntem în măsură pe telefonul tău.” Înainte de a sustrage de lacune. Ei vor să găsească o modali- creării de către el a unui sistem propriu de a putea realiza medicamente care informaţiile, virusul trebuie introdus în tate de protecţie împotriva atacurilor alta de indici ai preţurilor (suma produselor au efectul de a încetini evoluţia bolilor computer. Aceasta presupune probabil decât stocarea echipamentului în încăperi dintre indici individuali de preţ, pentru incurabile, cum ar fi afecţiunile cerebrale găsirea unei persoane cu acces fizic la metalice speciale sau construirea unor unul sau altul din produse, şi indicatorul degenerative, în special Alzheimer”, sus- computere care, conştient sau nu, să in- pereţi suficient de groşi pentru a ecrana de proporţie al produsului respectiv) ţine Rosenblum. troducă un stick USB infectat. Programul frecvenţele radio şi a bloca transmisiunile. baza teoriei input-output, el a demon- malware poate determina computerul să strat eşecurile politicii antiinflaţioniste în dezvoltarea economică. T. Schatteles s-a referit la importanţa prognozelor Muzeu de Artă Arabo-Israelian economice şi a teoriei jocurilor, menţi- Muzeul Arab al Patrimoniului şi Artei pentru evrei şi arabi de a se reuni pentru de obiecte de artă legate de patrimoniul onând propria lui contribuţie, respectiv Contemporane va servi ca un loc al dialo- promovarea culturii lor”, a declarat artistul arabo- palestinian şi circa 200 de opere necesitatea ca, alături de cei doi “jucă- gului şi cooperării interculturale. Într-o ţară israelian Avital Bar-Shay, unul dintre iniţi- de artă contemporane. „Este o etapă de tori”, concurenţi, să fie adăugat şi eco- aflată în topul statelor cu cele mai multe atorii acestui proiect pentru ISRAEL21c. coexistenţă şi dialog. Pentru cine va veni nomistul “predictor”. El a recunoscut că muzee pe cap de locuitor, deschiderea Bar-Shay şi Belu Si- să viziteze muzeul, se nu sunt întotdeauna posibile predicţiuni Muzeului Arab al Patrimoniului şi Artei mion Făinaru, un artist va deschide o fereastră exacte dar important este ca agentul Contemporane din Galileea provoacă român care locuieşte în spre o lume până atunci să gândească riguros, să nu încerce să totuşi mari emoţii. În noul muzeu – care Haifa, au venit cu ideea necunoscută”, afirmă creeze o lume paralelă deoarece atunci îşi deschide porţile în decembrie - vor fi de a fonda acest muzeu, Bar-Shay. Muzeul Arab va ajunge la problemele economei plani- expuse „opere de artă contemporane, iar Municipalitatea, prin al Patrimoniului şi Artei ficate care a eşuat lamentabil deoarece originale, alături de elemente de patri- primarul Mazin G’Nayem, Contemporane va cu- a fost o economie de “laborator”. moniu palestinian”, acesta reprezentând a fost cât se poate de prinde exponate de artă Schatteles a susţinut că, în principiu, o veritabilă gazdă a cooperării artistice cooperantă şi s-a implicat interdisciplinară, din do- unele teorii economice ale lui Marx, deşi dintre evrei şi arabi. „Fiecare muzeu îşi în realizarea proiectului, meniul picturii, desenului, greoaie, erau corecte dar, prin falsificări, are unicitatea sa. Muzeele din ziua de ajutându-i prin aloca- sculpturii şi multimedia, au devenit sursele unor erori şi ale unor azi nu îşi propun doar protejarea artei; rea spaţiului aferent. În provenind din Turcia, deformări grave în structura economică, de asemenea trebuie să existe o agen- cadrul ezpoziţiei pot fi Maroc şi, în general, din de exemplu, teza priorităţii dezvoltării dă a muzeului. Acesta reprezintă o cale vizitate mai mult de 2.000 întreg Orientul Mijlociu. cu precădere a industriei grele vizavi de cea de consum. El a demonstrat de ce a fost greşită economia socia- Aplicaţie modernă despre arheologia israeliană listă planificată, care nu a ţinut cont de Este binecunoscut faptul că Israelul Lod din timpul perioadei romane şi cea- imaginile de pe mozaic: animale, peşti, semnalele pieţei concurenţiale şi nu a în sine este unul dintre cele mai impor- laltă despre Manuscrisele de la Marea forme, scene de vânătoare sunt perfect putut regla producţia în funcţie de ce- tante situri arheologice. În acest sens, o Moartă. „Datorită faptului că Mozaicul potrivite pentru copii, care le vor găsi fe- rere. Economistul a explicat dificultăţile nouă aplicaţie a fost pusă Lod face în prezent un erice. „Manuscrisele de la Marea Moartă trecerii de la socialism la capitalism, la punct pentru a răspândi turneu mondial în muzee au fost selectate în principal datorită afirmând că în socialism nu a existat bogăţia vestigiilor israeliene de top din SUA şi Europa, faptului că sunt considerate printre cele un nucleu al noii orânduiri, respectiv pentru tinerii din întreaga şi pentru că este una dintre mai mari valori din patrimoniul cultural al întreprinzătorii, condiţie obligatorie, lume. Autoritatea Israeliană cele mai frumoase lucrări ţării”, a declarat purtătorul de cuvânt al potrivit lui Marx, pentru a trece la o nouă pentru Antichităţi a lansat de artă veche descoperită Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi. orânduire. Concluzia la care a ajuns o aplicaţie gratuită pentru în Israel, ne-am gândit că Toate aceste descoperiri virtuale pot fi conferenţiarul a fost că, pentru a avea iPhone şi iPad-uri, denu- mozaicul se va încadra cu îmbinate sub forma unui puzzle, care în consecinţe eficiente, teoria economică mită „Dig Quest”. Ea are succes în platforma iPhone mod cert le va oferi informaţii preţioase trebuie folosită cu mai multă atenţie. menirea de facilita accesul şi că aplicaţia va beneficia tinerilor pasionaţi de arheologie şi nu nu- În economie nu există lumi paralele, copiilor spre acest domeniu de cantitatea imensă de mai. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit create în laborator. În economie orice şi de a experimenta sen- informaţii care însoţeşte şi este în limba engleză. modificare trebuie să aibă loc sau, mai zaţia unei noi descoperiri. exponatele în timpul călă- precis, are loc în cadrul natural în care Aplicaţia are două secţiuni toriilor sale în Statele Unite prevalează natura umană. Grupaj realizat de EVA GALAMBOS speciale, una despre oraşul şi Europa. De asemenea, DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 11

an, lucrurile au cam tărăgănat - era în Întâlnirile unui diplomat cu două figuri rabinice 1944 - şi n-am reuşit să ajung la timp la examene. După 23 august, armatele ungaro- de frunte din România germane au năvălit în Transilvania de Prin bunăvoinţa lui Yosef Govrin, coleg şef-rabinului Rosen situaţia lui şi să-l rog multe alte cazuri similare) au rămas adânc sud şi noi, evreii din Beiuş, am părăsit în şi prieten, fost ambasador în România, să intervină pentru eliberarea lui. gravate în memoria mea. Fie-i memoria grabă oraşul şi ne-am refugiat, mergând am din când în când ocazia să citesc Eram în ajun de Roş Haşana. Sunat binecuvântată! o bună parte din drum pe jos, la Deva. “Realitatea Evreiască”, o fac cu interes, la telefon, şef-rabinul m-a chemat să vin Pe prim-rabinul Ernest Neumann – Întorşi din refugiu, m-am trezit la începutul căci, deşi plecat din România de peste cu primul tren la Bucureşti. I-am răspuns: Erno pentru prietenii săi – l-am cunoscut lui octombrie fără examene pentru clasa patruzeci de ani, anumite aspecte din via- a treia, care ar fi trebuit susţinute spre ţa comunităţilor şi mai cu seamă semne sfârşitul lunii iunie. Anul părea pierdut, ale vitalităţii culturale evreieşti, care se dar îmi venea greu să mă resemnez. manifestă cu o surprinzătoare vigoare, Dacă pierdeam anul, mă îndoiesc că în stârnesc în mine atenţie şi, de ce n-aş situaţia în care ne aflam aş fi continuat spune, chiar şi satisfacţii. studiile liceale. Articolele comemorative publicate în Podurile pe linia ferată Beiuş - Ora- revistă, închinate memoriei şef-rabinului dea au fost distruse de război, aşa că dr. Moses Rosen şi prim-rabinului dr. am pornit la drum pe jos şi am sosit cu Ernest Neumann, mă îndeamnă să împăr- trenul de la Oradea la Timişoara după tăşesc cu cititorii acestor rânduri câteva 48 de ore. Secretara liceului ne-a primit din amintirile mele personale evocând nedumerită, insistând că anul pierdut nu personalitatea acestor două figuri rabinice poate fi recuperat. ilustre din istoria iudaismului românesc. Disperat cum eram,l-am cautat pe Ţin să adaug omagiul meu elogiilor pro- Erno. El a înţeles că miza era mai mare nunţate cu aceste ocazii aniversare, în decât un an pierdut şi… în trei zile am sus- virtutea trecutului meu professional. Timp ţinut examenele corespunzătoare anului de şase ani am fost, în cadrul Ministerului anterior şi m-am întors acasă cu certificat de Externe israelian, direct implicat în pro- în regulă. Fără intervenţia providenţială a movarea relaţiilor noastre cu România. Pe Şef rabin dr. Moses Rosen Prim rabin Ernest Newmann lui Erno, am convingerea că întreaga mea de altă parte, ţin să o fac în calitatea mea carieră ar fi evoluat altfel. Cine ştie cum?! de fiu al rabinului Asher Halevi Pollak, din dar asta înseamnă să călătoresc în ziua copil fiind, pe când el era deja elev în Am spus-o deja, în decursul anilor ne- Beiuş (Bihor), şi cumnat al rabinului Yos- de Roş Haşana! La care şef-rabinul a re- clasele superioare ale Liceului “Samuil am întâlnit adesea şi întotdeauna cu multă sef Yoshua Gross, din Carei şi Satu Mare. plicat: da, dar este vorba de pikuah nefeş! Vulcan” din Beiuş. Îl întâlneam apoi, când bucurie. Ceea ce vreau să evoc acum – cu În decursul celor treizeci de ani pe- Deci, poţi călători. venea în vacanţe de la Budapesta, unde o mare tristeţe în cuget – este o întâlnire trecuţi în serviciul diplomatic al Statului A doua zi am ajuns la Templul Coral, era student la Seminarul Rabinic şi la care nu a avut loc. În primăvara anului Israel am întreţinut cu şef-rabinul Rosen după terminarea rugăciunilor. Şef-rabinul Universitate. 2002 eram la Cluj, invitatul Universităţii relaţii de stimă reciprocă, nutrind o pro- m-a condus în biroul de lângă sinagogă, De-a lungul anilor am reîntâlnit - ca “Babeş-Bolyai”, unde am susţinut prele- fundă apreciere a meritelor sale în ceea unde, în afară de noi doi, nu era nimeni. elev la Timişoara, cercetător ştiinţific la geri despre diplomaţie şi cultură. Rectorul ce priveşte salvarea fizică şi spirituală a Am descris situaţia precară în care se Institutul de Filosofie al Filialei Acade- Universităţii de la acea dată, prof. dr. iudaismului românesc. Ne întâlneam ori afla cumnatul meu, dânsul a pus câteva miei la Cluj şi diplomat la Ierusalim - un Andrei Marga, m-a invitat să-l însoţesc de câte ori venea la Bruxelles şi la Paris, întrebări, apoi a ridicat receptorul deşi om înzestrat de natură cu trăsături de o la un simpozion organizat la Timişoara unde mă aflam atunci în post şi analizam era zi de sărbătoare (în virtutea aceluiaşi frumuseţe rară. Prezenţa lui de bărbat de sub egida Uniunii Europene. În cele din împreună semnificaţia unor evenimente principiu de pikuah nefeş) şi, după ce a statură mijlocie, cu o faţă impresionant de urmă am fost nevoit să declin amabila de interes comun. terminat câteva convorbiri, m-a invitat să armonioasă şi anturată de un barbişon invitaţie cu un regret profund, hotărârea Dar ceea ce vreau să relev, în mod vin să-l văd la casa părintească (şef-rabi- negru ca pana corbului, inspira prestanţa fiind luată sub povara unui program care special, se referă la prima noastră întâl- nul stătea în zilele de Şabat şi sărbătoare unei personalităţi ieşite din comun. mă epuizase. nire, care a avut loc în prima zi de Roş la părinţi, căci locuia departe de sinagogă) Ceea ce ţin să evoc cu această ocazie Mi-a părut extrem de rău că nu am Haşana, în anul 1950. ca să-mi comunice rezultatele intervenţiei este contribuţia lui Erno la destinul care fost la Timişoara fiindcă – mi-a spus Cumnatul meu, pe atunci rabin la Satu sale. La întâlnire, m-a însărcinat să trans- m-a făcut să fiu ceea ce am devenit în prof. Marga la întoarcere – coordonatorul Mare şi persecutat de Securitate, care mit cumnatului un mesaj de încurajare cele din urmă. simpozionului fusese prim-rabinul Ernest l-a arestat pe baza unor acuzaţii false, şi promisiunea soluţionarii favorabile a În anii Holocaustului, am vegetat pri- Neumann! Aşa am ratat o ultimă întâlnire se afla de câteva luni de zile în puşcărie dosarului său. gonit la Beiuş, în condiţiile ştiute. Am reu- cu Erno.Regretul rămâne adânc. Fie-i la Oradea. Prin colaborarea unuia dintre După câteva zile, Tribunalul din Ora- şit totuşi să mă înscriu în 1941, împreună memoria binecuvântată! gardienii săi, am primit un bileţel de la el, dea a stabilit nevinovăţia cumnatului cu un număr restrâns de tineri din oraş, prin care mă ruga să vin să-l întâlnesc meu şi, la scurt timp după eliberare, a ca elev particular la Liceul Evreiesc din Ambasador ELIEZER PALMOR peste două zile undeva, la periferia ora- primit Certificatul de călătorie şi a părăsit Timişoara. În primul an, am primit în mod Fost Ministru Plenipotenţiar şului, unde era scos la lucru pe câmp. România. miraculos autorizaţia de călătorie cu trenul în Franţa, Ne-am întâlnit, bineînţeles datorită bună- Mobilizarea urgentă a şef-rabinului pentru examene la Timişoara. În al doilea Fost Ambasador în Uruguay şi pe voinţei aceluiaşi gardian. Cumnatul m-a Rosen şi intervenţia lui insistentă în fa- an, autorizaţia nu ne-a fost acordată şi am lângă UNESCO, la Paris rugat să plec la Bucureşti ca să descriu voarea eliberarii cumnatului meu (ca şi în riscat o călătorie clandestină. În al treilea Tribuna F. Rosenzweig sau curajul de a rămâne evreu Prezentul eseu nu este o po- mereu, chiar şi după Şoah. ideilor lemică adresată lui Florin Roatiş Ce aduce, în definitiv, nou Rosenzweig ? El a fost şi fragmentului de lucrare publicat în „Observator primul teolog evreu care a considerat creştinismul Cultural”, din 3-9 aprilie 2014, intitulat „N.Steinhardt ca fiind la fel de legitim ca iudaismul. Iudaismul şi sau curajul de a fi creştin” (libertatea opţiunii fiind creştinismul îşi pot recunoaşte reciproc integritatea, imprescriptibilă), ci doar o alternativă posibilă, tot căutând înţelegerea şi nu convertirea. Se vor uni la într-o criză de conştiinţă. Reamintesc aici doar sfârşitul vremurilor. Numeroase sunt similitudinile câteva elemente esenţiale pentru a pleda (a câta celor două mari spiritualităţi. Deseori sunt deosebiri oară?) pentru traducerea şi publicarea cărţii „Steaua doar de termeni. De pildă, ce a făcut Rosenzweig Mântuirii”, de F. Rosenzweig. noi o numim Teşuva (întoarcere), creştinii o numesc În primele două decenii ale secolului XX, asimi- Metanoia (întoarcere, răzgândire). Aşa cum scria lismul în rândul evreimii germane ajunsese la cote Esther Starobinski-Şafran: „În Steaua Mântuirii nu Emisiunea înalte. Verii lui Rosenzweig se botezaseră deja, el găsim o apologie a iudaismului. Autorul consideră însuşi era pe cale să o facă. (Cu mult înainte, marele cele două religii, pe care le compară, ca două moduri poet Heine se botezase, dobândind astfel „biletul de a reflecta realitatea Creaţiei, a Revelaţiei şi a TVR Cluj „Şalom” de intrare„ în societatea germană a vremii). Cum Mântuirii. Deşi a rămas evreu, Rosenzweig emite o de nu făcuse şi el acest pas? El, care constatase apreciere foarte pozitivă asupra creştinismului. Intre a împlinit 15 ani într-o scrisoare adresată părinţilor săi: „Noi suntem cele două mari religii el stabileşte o paritate, consi- Cea mai longevivă emisiune TV din România dedicată iu- creştini în toate privinţele, trăim într-un stat creştin, derând că există între ele o complementaritate şi că daismului a împlinit 15 ani. Realizată la TVR Cluj şi transmisă frecventăm şcoli creştine, citim cărţi creştine, într-un chiar antagonismul care le opune comportă ceva săptămânal la nivel naţional prin postul TVR3, „Şalom” a prezen- cuvânt, întreaga noastră cultură stă pe baze creş- constructiv” (din cartea aflată sub tipar, la Hasefer, tat o tematică variată, legată de tradiţiile şi sărbătorile iudaice, tine” (rânduri, putând fi scrise şi de N.Steinhardt!). Eseuri de filozofie evreiască). aspecte din viaţa culturală evreiască, numeroase interviuri cu Aşadar, în luna iulie 1913, filosoful şi teologul era pe Opoziţia evrei-creştini, consideră Rosenzweig, personalităţi evreieşti din ţară şi străinătate - artişti, scriitori, cale să se convertească, dar în luna octombrie, de este de fapt artificială, deoarece, în pofida rivalităţii oameni politici, ambasadori ai Statului Israel în România, rabini Iom Kipur, a avut revelaţia determinantă, aceea de lor mimetice, ei sunt „nişte muncitori care lucrează, dar şi personalităţi româneşti implicate sau interesate de iuda- a rămâne evreu convins de inutilitatea schimbării. în partaj, la aceeaşi operă.” ism. Totodată, „Şalom” este o oglindă vie a vieţii comunitare şi Mai întâi, nu putea renunţa la o moştenire spirituală Dată fiind importanţa acestei opere fundamentale acţiunilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. S-au fabuloasă, imitată apoi de multe alte seminţii. Nu a secolului XX, fac un apel, pe această cale, la marile regăsit în emisiunile postului şi luări de poziţii ferme în cazul unor era necesară o convertire, având aceeaşi Lege edituri, îndeosebi la Humanitas şi Polirom, cu alte manifestări antisemite din România sau din alte ţări, precum şi fundamentală, aceiaşi profeţi... Mesia e tot evreu... posibilităţi decât ale noastre, să facă acest act de prezentări ale vieţii din Israel. E drept, creştinismul a lărgit spaţial monoteismul în cultură, traducând şi publicând „Steaua Mântuirii”. În Realizată cu profesionalism şi cu talent de către colega noas- lumea păgână, dar noi nu mai eram păgâni de vreme acest scop, pun la dispoziţia editorilor interesaţi car- tră Andrea Ghiţă, emisiunea „Şalom” este unul dintre cele mai îndelungată iar iudaismul era într-adevar Vechi, dar tea lui Rosenzweig, în original, precum şi traducerea importante instrumente de cunoaştere a vieţii evreieşti din ţara nu-şi făcuse Testamentul nici în Diaspora. În pofida ei în franceză, semnată de Alexandre Dereczanski noastră. Revista „Realitatea Evreiască” îi urează în continuare unor versiuni tendenţioase, iudaismul s-a reînsufleţit şi de Jean Louis Schlegel. ŢICU GOLDSTEIN viaţă lungă, „până la 120 de ani”. 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 JCC JCC BUCURESTI, ORADEA Kosher Sărbătoarea Luminilor celebrată un Kosher Hot Dog Party, la care au par- ticipat membri ai diverselor generaţii. La Hot Dog Party acest eveniment invitatul preşedintelui printr-un întreg festival JCC Oradea continuă programele comunităţii, ing. Felix Koppelmann, a fost Pentru sărbătoarea de Hanuca, JCC Hanuca dedicate tuturor grupelor de vârstă. Apro- directorul Joint pentru România, Serbia, Bucureşti a pregătit o serie de programe ■ Duminică, 21 decembrie – Hanuca pierea sărbătorii de Hanuca îi aduce şi Bosnia Herţegovina şi Macedonia, Israel atractive. Toate grupele de vârstă au fost Şuk (bazar) mai aproape pe tineri de vârstnici, fiind Sabag. Alături de gustarea care rar poate primite cu aceeaşi deschidere. ■ Duminică, 21 decembrie – Spectacol sezonul în care vizitele la domiciliul celor fi găsită în România în varianta sa caşer, Evenimentele principale de Hanuca la muzical pentru toate vârstele: “În căutarea mai puţin deplasabili se intensifică. cei prezenţi au avut o interesantă discuţie JCC au inclus: unei minuni” La JCC Oradea a fost organizat recent cu oaspetele special. ■ Vineri, 19 decembrie – Oneg Şabat Sute de gogoşi, Hanuca gelt şi alte special de Hanuca surprize au fost înmânate celor prezenţi ■ Sâmbătă, 20 decembrie – Party la JCC de Hanuca! „Rabin dr. Ernest Neumann” fiind plină. Vizita la Timişoara a pensionarilor arădeni a fost un eveniment foarte plăcut, Tabere la JCC atât pentru oaspeţi cât şi pentru gazde. Inceputul de an debutează pentru familia JCC cu două tabere, care vor reuni par- Între cele două comunităţi apropiate se în- ticipanţi din întreaga ţară. Galil Winter Camp va avea loc între 2 şi 4 februarie, evident cearcă o consolidare a legăturilor, distan- la Cristian. Sunt aşteptaţi participanţi adolescenţi şi tineri cu vârsta cuprinsă între 12 JCC ţa mică fiind un avantaj în realizarea unor şi 18 ani. Programul oferit este deja pregătit cu grijă în „laboratorul” madrihim-ilor de programe comune. Sesiunea comună de la JCC. În continuare, între 5 şi 8 februarie sunt aşteptate familiile la Tabăra de Tu TIMISOARA arte, vizitarea centrului oraşului, precum BiŞvat, deja o tradiţie între programele de sfârşit de iarnă ale JCC. , şi masa comună a prilejuit reluarea unor legături mai vechi, dar şi legarea unor noi prietenii. Întâmpinând 2015 Întâlniri de suflet Vizitatorii s-au fotografiat în faţa impre- Trecerea dintre ani este marcată la revelionul în stil clasic la JCC. Participanţii Luna care a trecut a adus la JCC sionantei sinagogi centrale, edificiul cel JCC Bucureşti printr-o serie de evenimen- sunt aşteptaţi într-un cadru elegant, în Timişoara numeroase programe care pre- mai important de renovat din patrimoniul te. Duminică, 28 decembrie, ora 18:00 compania unor artişti cunoscuţi şi cu un faţează sfârşitul anului. Cât timp vremea a evreiesc timişorean. va avea loc pre-revelionul seniorilor, pro- meniu diversificat şi atractiv. Duminică, 4 mai permis, a continuat voluntariatul tine- În cadrul vizitei efectuate recent în gram special pentru pensionari, cu par- ianuarie, ora 11,00 va avea loc concertul rilor în cimitirul evreiesc. De asemenea, a urbea de pe Bega, rabinul Zvika Kfir a ticiparea lui Gabriel Dorobanţu şi Itzhak special de Anul Nou, cu repertoriu de avut loc vizionarea publică a filmului „Ida”, susţinut un nou curs de introducere în Eliezerov. La 31 decembrie va avea loc muzică clasică. în colaborare cu şi la propunerea Asocia- religia iudaică. Viziunea sa foarte largă, ţiei Pelicula Culturală, care în activitatea provenită din ani lungi de studiu în diverse sa promovează acţiunea socială comple- domenii, îl face foarte apropiat de public, Patru ani de Radio Shalom România mentară actului cultural. Evenimentul s-a care se simte liber să îi adreseze cele mai Duminică, 11 ianuarie, începând cu ora 17:00, are loc aniversarea Radio Shalom bucurat de un foarte mare succes, sala diverse întrebări. România. Au trecut deja patru ani de când acesta poate fi ascultat în ţară şi străi- nătate. Proiectat ca un radio comunitar, în jurul său s-a format o adevărată familie – voluntari şi ascultători au devenit dependenţi de acest post de radio, care încearcă Curcubeul cunoştinţelor să se înnoiască de la an la an. Cu prilejul sărbătoririi, ascultătorii se vor putea întâlni Cea de-a patra ediţie a Curcubeului diamante. Cei prezenţi au putut asculta cu realizatorii programelor şi va avea loc un cocktail aniversar. Urmează şi un mini- cunoştinţelor iudaice la Timişoara – Kes- astfel o introducere în secretele evaluării spectacol muzical cu un invitat-surpriză. het a adus din nou în faţa membrilor şi şlefuirii pietrelor preţioase. Dan Giurgiu, comunităţii evreilor bănăţeni câteva teme împreună cu soţia sa Amalia şi fiul David, foarte interesante, prezentate de lectori au urmat cursul şi au primit diploma ma- Dejun umanitar de excepţie. Şi de această dată, peste relui centru de diamante din Ramat Gan o sută de persoane au venit să-i asculte (Israel). Sunt mulţi aceia care sunt atraşi pe conferenţiari, care s-au pregătit cu de cursul pe care l-au iniţiat la Timişoara din partea mămicilor sufletiste minuţiozitate pentru acest eveniment. şi care va debuta în luna ianuarie. Harnicele mămici Programul a debutat cu Orchestra Operei Înaintea gustoasei mese de prânz ale copiilor de la gră- Române din Timişoara, dirijată de ma- pregătite la cantina comunităţii, a avut loc diniţa Gan Eden au estra Mihaela Roşca. Prietenă a comu- prezentarea Adrianei Aron, economist şi, pregătit un meniu nităţii evreilor, o prezenţă importantă în totodată, absolventă a Facultăţii de Arte atrăgător de dumini- peisajul cultural al Timişoarei, domnia-sa Plastice din Timişoara, secţia Istoria Artei. că. Scopul efortului lor, a prezentat câteva secvenţe şi întâlniri Ea le-a vorbit celor prezenţi despre pictorii făcut cu plăcere şi ge- importante din cariera sa. Cuvântul ei evrei de la Paris la New York. nerozitate, a fost unul a fost ilustrat muzical de foşti şi actuali caritabil. Prin strânge- studenţi ai săi, care au interpretat câteva rea de fonduri prilejui- melodii cunoscute unui public care o ad- Keshet IV tă de acest dejun s-a miră pe doamna dirijor din numeroasele urmărit cumpărarea spectacole coordonate. După aceasta, de cadouri de Hanuca profesorul Robert Reisz, de la Univer- la Piatra-Neamţ pentru vârstnicii de la sitatea de Vest din Timişoara, a făcut o Duminică 7 decembrie a.c., în ca- Căminul „Rosen”. Pen- incursiune în istoria ideii de universitate drul activităţilor înscrise sub genericul tru 50 de lei (în cazul şi a felului în care universitatea a intrat Keshet IV – 2014, Comunitatea Evre- adulţilor) şi 25 de lei în viaţa cetăţii. ilor Piatra-Neamţ a optat pentru tema (copiii), cei prezenţi au Singurul gemolog acreditat din Ro- ”Incursiuni în mistica iudaică”. Studiul beneficiat de un meniu mânia, Dan Giurgiu, a prezentat apoi o s-a desfăşurat în două ateliere, primul gustos şi atractiv, dar şi ţie clară că, având ca ingredient doar foarte interesantă conferinţă despre mis- având ca subiect de dezbatere ”Moshe de programe speciale dedicate micuţilor. dragostea şi voluntariatul, se pot face terioasele, magneticele şi exclusivistele Idel despre Golem” (pe baza unei pre- Evenimentul a reprezentat o demonstra- lucruri minunate. legeri susţinute de Marcel Grinberg, vicepreşedinte, ţinând seama de faptul Timişoara - Keshet IV că savantul israelian este originar din Târgu-Neamţ), iar al doilea atelier con- centrându-se pe subiectul ”Baal Shem Tov în viziunea filosofului Martin Buber” (după prelegerea lui Emanuel Nadler, preşedinte). La reuniunea găzduită de sediul Comunităţii au participat aproape 30 de persoane, discuţiile având loc în- tr-o atmosferă agreabilă, datorată şi condiţiilor asigurate de JDC, iniţiatorul evenimentului. emil n. nadler

Pagină realizată de LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 13 Periplul românesc al profesorului Tiberiu Schatteles La invitaţia Academiei Române, economistul dr. Tiberiu Schatteles, plecat în anii obţinut rezultate apreciate până în ziua de ’70 în Canada, unde şi-a făcut o a doua carieră de succes, a revenit la Bucureşti. astăzi”, este confirmat de „economişti mai „Este pentru prima dată după 40 de ani că mă aflu aici, ne-a declarat profesorul tineri”, care „au iniţiat republicarea unor lu- într-un scurt interviu. Am fost sărbătorit ca niciodată în viaţa mea. Sunt mulţumit şi crări ale sale mai vechi, epuizate în librării, foarte, foarte mişcat că eforturile mele din anii trecuţi au fost recunoscute. Distincţiile cum ar fi volumulEconomie, epistemolo- care mi-au fost acordate sunt legate de vechile mele contribuţii la studiul economiei gie, previziune, apărut la Editura Tritonic. în România, şi mai ales la studiul economiei matematice”, a spus el. Meritul de a fi studiat matematica îi revine Prima oprire a familiei Schatteles, domnia-sa fiind însoţit de doamna Agnes, a tatălui său. Domeniul în care a activat i-a fost marea aulă a Academiei Române, unde foşti colegi l-au prezentat celor aflaţi creat legături cu foarte mari economişti în în sală, printre care numeroşi tineri doctoranzi. În elogiile aduse s-a subliniat ideea străinătate, mai ales, în SUA, l-a ajutat să că, fie şi în condiţiile vitrege ale comunismului, cine a fost perseverent şi ambiţios, acceadă în medii universitare în Quebec, interesat de sfera sa de activitate, a găsit mijloacele prin care să poată face cer- apoi la Ottawa. Este foarte apreciat şi iubit cetări, să cunoască ce s-a realizat în străinătate şi să elaboreze teorii noi. În acest de studenţi“. Vorbitorul a arătat că un alt context, unul dintre editorii lucrărilor lui l-a numit “cel mai profund cercetător din pe- domeniu de cercetare de care s-a ocupat rioada României socialiste a fenomenului previziunii şi planificării şi cel mai original în Canada a fost economia monetară şi economist român al vremii”. Lucrările profesorului Schatteles în România, a căror financiară, conducând o echipă de specia- enumerare poate fi găsită în Wikipedia, în revistele de specialitate şi pe listele de lişti a căror „sarcină era un fel de cenzură cărţi ale diferitelor edituri, multe dintre ele fiind epuizate, sunt un exemplu relevant antiinflaţie”. Studiile şi articolele apărute al afirmaţiei de mai sus. în publicaţii guvernamentale urmează să Profesorul Schatteles a ţinut la Academie prelegerea „Studiul economiei - sinteza fie reunite „într-o sinteză despre econo- unei aventuri”, care a cuprins schiţa viziunii sale economice. Un rezumat al prelegerii mia monetară”, pe care intenţionează s-o este publicat la sfârşitul articolului. scoată curând. În afară de această carte, doreşte să-şi fructifice anii de pensionar Diplome şi medalii a secolului XX. O primă schiţă „omul şi prin continuarea seriei de eseuri literare. opera” a fost realizată de acad. Aurel pasionat-o, „pentru că istoria Banatului În Bucureşti el a mai fost oaspete- Iancu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe „Am dorit să salvez istoria este foarte interesantă, nu numai pentru le Academiei de Studii Economice şi Economice a Academiei Române. După evrei”. […]Motivele invocate de Tiberiu al Institutului de Cercetări Economice ce a absolvit Facultatea de Economie, unei foarte importante Schatteles: dorinţa de a fi activ după “Costin C. Kiriţescu”, al Universităţii Ro- Tiberiu Schatteles a început o activitate comunităţi evreieşti” pensionare, deşi cărţi a scris şi înainte, mâno-Americane şi al altor instituţii. Toate publicistică în probleme economice. A dar acum s-a putut dedica lor mai mult; forurile economice i-au acordat diplome fost primit ca cercetător principal la Insti- La întrebarea pusă de moderator, „ce aplicarea unei „stranii şi triste metode de şi onoruri. Astfel, Academia Română i-a tutul de Cercetări Economice, numai că, v-a mânat să scrieţi această carte?”, au Holocaust: nu doar omorârea evreilor, ci acordat Diploma Honoris Causa, ASE acuzat de implicare într-un fals complot dat diferite răspunsuri Geta Neumann, şi exproprierea trecutului evreilor, care nu - “Diploma Virgil Madgearu”, a primit o sionist – de care avea să amintească dr. Eva Galambos şi autorul. mai există în anumite locuri. […] Am scris Diplomă de Excelenţă din partea Insti- Hary Kuller în intervenţia lui – cercetă- Geta Neumann l-a citat pe autor, care, această carte pentru a salva istoria unei tutului de Prognoză, una pentru Opera torul a fost retrogradat documentarist. A într-un interviu la Radio Timişoara, afirma foarte importante comunităţi evreieşti, Omnia din partea Asociaţiei Generale a fost o şansă, declara „penitentul”, fiindcă că a scris cartea „din nostalgia de oraş, foarte mică la ora actuală. Aceasta nu Economiştilor Români şi una din partea a avut timp să-şi pregătească teza de de tinereţe, de copilărie, de comunitate. înseamnă că a dispărut, dar nu are nici Universităţii Româno-Americane. La Iaşi, pe departe importanţa din trecut”. în continuarea periplului, a primit o meda- Cartea a generat o inserţie în istoria lie din partea Universităţii “Alexandru Ioan suferinţelor evreieşti din anii totalitaris- Cuza”. Călătoria în România s-a încheiat mului postbelic, realizată de dr. Hary cu lansarea, la Biblioteca “Dr. Al. Şafran” a Kuller. „Schatteles nu face nici literatură, F.C.E.R., a volumului “Evreii din Timişoara nici economie politică, nici psihologie; în perspectivă istorică”, apărut la Hasefer face de toate şi, mai ales, o literatură în versiunile română şi engleză. O lucrare impresionistă, pentru că impresiile sunt de excepţie, la prima vedere s-ar părea că dominante. […] Cartea […] este scrisă cu se plasează în afara sferei de preocupări neutralitate”, deşi autorul a avut de îndurat a prof. Schatteles, dar nu este adevărat. opresiuni din partea regimului comunist, El este interesat de filosofie, de literatură, aşa cum se vede din dosarul său de la publicând în Canada volumul de eseuri CNSAS, inclus în cele opt dosare, în care literare “Oglinda lui Socrate”. vorbitorul, autorul şi Emilian Goldstein au fost supravegheaţi de Securitate pentru Lansarea volumului că ar fi avut „legături cu străinătatea” şi pentru sionism. „Capitolul despre comu- „Evreii din Timişoara nism merita o analiză mai detaliată”, a în perspectivă istorică” considerat dr. Kuller. „Ceea ce a făcut Tiberiu Schatteles tre- la Biblioteca „Dr. Al. Şafran” buie să facă toţi intelectualii evrei care au trecut prin perioade fasciste, comuniste. „O lucrare monumentală”, o carac- Am apreciat că aţi scris despre indus- teriza preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel trie”, a spus vicepreşedintele F.C.E.R. şi Vainer, moderatorul lansării la Bucureşti preşedinte al C.E.B., ing. Paul Schwartz, (volumul a mai fost lansat la Timişoara) felicitându-l. “Ideea contribuţiei evreilor a monografiei „Evreii din Timişoara în doctorat, să adâncească tot ce apăruse «Sufletul meu nu este în oraş, dar oraşul la dezvoltarea României este susţinută perspectivă istorică”, a lui Tiberiu Schat- în străinătate în legătură cu aplicaţiile este în sufletul meu».” Vorbitoarea a reţi- de F.C.E.R., C.E.B., BBR şi a fost tema teles. Monumentală, fiindcă „este mai mult matematice în economie. După susţi- nut fraza pentru că rezonează cu propriile unui workshop la Parlament, cu prilejul decât istorie; este o carte despre cultura nerea doctoratului, a fost reîncadrat ca ei sentimente faţă de oraşul natal. Tiberiu evenimentului «Podurile Toleranţei». şi civilizaţia evreilor în cadrul culturii şi ci- cercetător principal. „În fiecare an scotea Schatteles reprezintă, de fapt, un capitol Este cel mai eficace mod de a răspunde vilizaţiei existente în Timişoara”, sintetiza câte un volum în ce priveşte aplicaţiile din viaţa ei de familie; familia prim-rabinu- calomniilor antisemite”, a adăugat. editorul ei, directorul Centrului F.C.E.R. matematice în economie. […] Plecarea lui lui dr. Neumann, prietenă de două genera- „Orice istoric poate să invidieze acest de Editură şi Publicistică, Alexandru Mari- din Institut şi din Bucureşti a fost o mare ţii cu familia Schatteles. Vorbitoarea a fă- mod de scrie o carte de istorie”, a spus nescu, subliniind, cu acest prilej, meritele pierdere. […] După 40 de ani, am dat de cut o analiză aplicată a cărţii, remarcabilă dr. Lya Benjamin, care l-a cunoscut pe redactorului de carte, Ileana Buculei. adresa lui pe internet şi l-am invitat să vină printr-o „documentare foarte minuţioasă şi autor în urmă cu peste 60 de ani, făcând, Aproape fiecare dintre vorbitori şi-a în România”. A acceptat. A fost primit cu temeinică”, rod al cercetărilor de peste 10 totuşi, observaţii de specialist: conceptul intersectat drumurile cu ale autorului, în binemeritate onoruri. Edificatoare a fost şi ani în arhive. „O carte scrisă cu pasiune”, de comunitate ca instituţie diferă de cel ipostază particulară sau profesională, confesiunea autorului, din care a reieşit că care nu deformează istoria. „Este optica de colectivitate evreiască. „Formularea, în epoca românească a carierei sale de „a făcut un oarecare pionierat în domeniul unui evreu timişorean care a iubit oraşul impusă de C.E.B., nu era o ingerinţă a economist matematician; lansarea coa- ştiinţelor economice, introducând unele cu o dragoste care nu a fost, totdeauna, autorităţilor, ci impusă de Filderman în- gulându-se, implicit, în pagini de istorie lucruri necunoscute înainte în Româ- reciprocă, lucru pe care-l arată în carte. suşi, ca vicepreşedinte al C.E.B., care a a evreilor români trăitori ai frământărilor, nia, mai ales, cele legate de economia […] Autorul este un insider şi asta înseam- luptat pentru introducerea acestui articol frustrărilor, opresiunilor din a doua parte matematică”. Faptul că, în România, „a nă un avantaj enorm pentru un istoric care în Legea Cultelor. […] Nu era vorba de stăpâneşte româna, maghiara, germana, unificarea comunităţilor, ci de o cerinţă cunoaşte multe personalităţi timişorene exclusivă a C.E.B., din Vechiul Regat”. Personalităţi culturale cu rol important în dezvoltarea oraşului, Un proiect de lansare a cărţii la ICR Tel mentalitatea evreilor timişoreni, nu puţini Aviv a fost avansat de Teşu Solomovici. la Sinagoga din Bistriţa – formaţi la Liceul Israelit din oraş, Zsidlic „Fiind tipărită mai întâi în engleză, cartea (în maghiară) “Tibi are şi talent de scriitor: ar putea avea marjă de răspândire mai Premiul Cultural al Municipiului Bistriţa i-a fost oferit, pe data de 28 noiembrie vizualizează lucrurile”. Acesta şi alte citate largă în străinătate”, a opinat Ioana Niţes- 2014, cunoscutului scriitor Mircea Cărtărescu, într-o ambianţă deosebită, la Sinagoga i-au argumentat aserţiunea: „o carte de cu, ziaristă la RRI. O lansare-eveniment, Mare din Bistriţa. Impresionat de frumuseţea lăcaşului şi de activităţile culturale deo- neocolit pentru istorici, pasionantă pentru la succesul căreia a contribuit nu puţin sebite care au loc aici, Mircea Cărtărescu a donat banii aferenţi premiului Fundaţiei oricine”. directorul Bibliotecii „Dr. Al. Şafran”, Sibyl Societatea de Concerte Bistriţa, în vederea tipăririi unor viitoare volume de proză şi Eva Galambos a avansat alt motiv Benun, care a păşit cu dreptul în noua ei de poezie. Evenimentul s-a încheiat printr-un recital de vioară şi pian. care a generat cartea: indignarea. Autorul activitate. Tot la Sinagoga din Bistriţa, pe data de 2 decembrie 2014, Filarmonica Naţională „nu a găsit o istorie a Timişoarei obiectivă din Chişinău a susţinut un concert extraordinar, cu ocazia Zilei Naţionale a României şi şi-a zis: am s-o fac eu. Dovadă – cartea – dirijor şi director artistic Mihail Agafiţei, solist Marin Gheraş, la nai. Dirijorul Mihail IULIA DELEANU este extrem de bine documentată şi a EVA GALAMBOS Agafiţei a apreciat în mod deosebit sinagoga şi acustica ei minunată. (D.M.) 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

Film de scurt metraj cu Cella Serghi Siluete Omagiu adus unui prieten Era la absolvirea studiilor de drept o Unele tentative dau semne că timpul tânără frumoasă, pe cât de manierată pe instrucţiei nu a fost cu totul pierdut. Cad al obştii noastre atâta de ambiţioasă. Plecase din Constanţa zidurile, povestea remaniată, devine Car- natală în Brăila; căuta un post de secretară tea Mirunei, iar însăşi Pânza de păiajen va Recent, la Editura Betta (director Regulamentului Organic. într-un barou mai răsărit. În cele din urmă ajunge contrapunct pentru o scriere presă- Nicolae Roşu) a apărut, sub îngrijirea Debutul editorial al lui Mihail Gră- îl va găsi la Bucureşti. rată cu amintiri, anume Pe firul de păianjen scriitoarei Camelia Pantazi Tudor, an- mescu a avut loc în 1981 cu volumul de O ajută să promoveze profesional un al memoriei, în ale cărei pagini va reapărea tologia „Lacrimi de înger”, cu texte ale povestiri SF “Aporisticon”. De-a lungul domn, pe numele său Edy Şerban. În re- iniţiatorul literar, amantul şi exploratorul de participanţilor la emisiunea „Portret de timpului, Mihail Grămescu a publicat mai alitate îl chema Edy Solomovici, de etnie bune plasamente, Edy Şerban, alias Edy autor” a postului Radio Shalom Româ- multe volume de povestiri şi poezii, pre- evreu şi pe deasupra simpatizant social- Solomovici. Cum cea mai bună prietenă a nia. Emisiunea a fost iniţiată de scriitorul cum şi un roman SF, “Phreeria”. Opera sa democrat. Acesta o recomandă revistei Cellei Serghi era pe-atunci o doamnă, Betti- de incontestabilă valoare profesională a apărut în traducere în publicaţii străine, „Reporter“ pentru scurte note (vor deveni na Segal, îndrumătorul ei i-a recomandat şi umană, Mihail Grămescu (16 februa- cum ar fi revistele „Antares”, „Dialogue”, curând reportaje). De aici, din stadiul, oare- să-şi aleagă mai bine persoanele apropiate. rie1951-13 mai 2014). În ciuda bolii grave „L’Emblème” şi „Miniature” (Franţa), cum întâmplător, de colaborator intermitent, Pe de altă parte, iritat de glumele pe de care suferea, el a venit „Gradina” (Iugoslavia),în Cella Serghi va trece la cronică teatrală. care le făcea Mihail Sebastian la adresa în fiecare săptămână, până antologia maghiară “Téren Se arată interesată de mişcarea scenică, înclinaţiei lui Camil Petrescu să exprime în luna aprilie a acestui an, és időn túl”…, precum şi de jocul replicilor, de micile idile încropite opinii hazardate în cronicile sale „de front“, ultimul din viaţa sa. Emisiu- în limbile rusă şi bulgară. în spatele scenei. autorul Unui om între oameni i-a răspuns nea continuă să existe prin A lăsat o bogată moştenire Începe acum, într-o formă preliminară, prin intermediul Cellei Serghi: „Hechter să efortul şi talentul Cameliei în domeniul prozei, poeziei, cel ce avea să devină romanul ei promiţător, nu-şi bage nasul în chestiuni despre care Pantazi, care i-a fost aproa- dramaturgiei. Ultimii ani i-a Pânza de păianjen. Tot Edy Şerban îi insu- habar nu are. Neamul lui este complet pe bunului nostru prieten. dedicat promovării şi susţi- flă curajul să nu-şi abandoneze pretenţioa- străin de arta militară!“ A fost premiat de Uniunea nerii scriitorilor prin interme- sa încercare, să dea un sens sentimentelor Aşa să fie? Parcă armata israeliană a Scriitorilor la o vârstă relativ diul postului Radio Shalom. incorporate. Cella Serghi va spune mai dovedit cu totul altceva de câte ori a trebuit tânără şi a primit şi două Cităm frumosul omagiu adus târziu că orice femeie, pe cale de a deveni să răspundă provocărilor arabe cu care s-a premii în străinătate: la de scriitorul Lucian Gruia – scriitoare, are nevoie de un bărbat care confruntat… Moscova (SocCon, 1989) „Viaţa unui om seamănă cu ştie să deschidă drumuri. Între timp, Edy Schimbând registrul notaţiilor, să obser- şi la Fayence, în Franţa arderea unei lumânări. De Solomovici se pierde în ceaţă, însă apar alţi văm că mai multe scriitoare ale perioadei (EuroCon, 1990), pentru cum începe să ardă, începe domni, printre care, de la început persuasiv imediat post-belice precum Ticu Archip, So- literatură SF. să se şi consume. Pentru unii arderea nu şi excelent amant, Camil Petrescu. rana Gurian, Sanda Movilă, Lucia Demetri- Tatăl său, Haralambie Grămescu, lasă urme, pentru Mihail Grămescu, ceara Noua experienţă a frumoasei avocate us şi Ioana Postelnicu au deschis un câmp scriitor şi membru al Uniunii Scriitorilor, topită s-a solidificat în numeroase cărţi”. va fi cu totul diferită de toate celelalte. Este de sensibilizare a introspecţiei pe fond de a tradus în limba română “O mie şi una În prefaţă i-au adus omagii Adrian Gue- luată în grija „unui văzător de idei“, pe cât percepţii erotice, de reglări dezabuzate, de nopţi”; era urmaş al unor oşteni ai ron, Delia Marc, Camelia Pantazi Tudor, şi a unui tenace seducător. Camil Petrescu confidenţe. Cella Serghi li s-a alăturat în lui Ştefan cel Mare. Mama, Alexandra Boris Mehr, Constantin Kapitza. Antologia consimte s-o doteze pe proaspăta sa cuce- beneficiul mai bunei reflectări a proceselor Beatrice Kiseleff, diplomat universitar cuprinde texte şi prezentări-portrete a 47 rire cu noi facultăţi ficţionale, să-i traseze sufleteşti, alternanţei între vibranta femini- lingvist, ziaristă şi traducătoare, a fost de autori de toate vârstele. Fie-i numele orizonturi tranşante. Îi propune dosare de tate şi realitatea feroce a zilei. autoarea mai multor dicţionare. Este una pomenit în Cartea Vieţii. existenţă indispensabile scriitorului epic. Îi HENRI ZALIS dintre urmaşele cunoscutului om politic B. MEHR deschide totodată uşile la „Revista Funda- rus din sec. XIX, Pavel Kiseleff, autorul ţiilor Regale“, îi atrage atenţia că trebuie să includă relaţiile erotice în angrenajul legăturilor pe care le stabileşte între eroii Lion Feuchtwanger, scriitorul care naşte nostalgii şi eroinele sale. Din pasiuni s-a construit discuţia acum, când Herta Spuhn a readus în sociale şi cultura- Pe scurt, ca un veritabil pedagog preten- în jurul romanului „Fraţii Oppermann”, atenţia noastră, a tuturor, romanul „Fraţii le ale romanului, ţios, întrerupe genul de amatorism al Cellei semnată de scriitorul german de origine Oppermann”, propunând traducerea lui dar au vorbit şi Serghi ca să o ducă înainte, pe măsură ce evreiască Lion Feuchtwanger. Dincolo Editurii Hasefer. despre excelenta femeia consimte să-i accepte sfaturile. Nu de pasiuni, însă, am simţit nostalgie din Întâlnirea, care a avut ca temă centrală traducere a Hertei e mai puţin adevărat că prozatoarea parcur- partea tuturor celor care au vorbit despre această carte şi pe traducătoarea ei, a Spuhn, prezen- ge o scurtă aventură cu Mihail Sebastian, opera lui Lion Feuchtwanger, în general. avut loc la Biblioteca „Alexandru Şafran” tă la eveniment. pe seama căruia Camil Petrescu, iritat de Nostalgia lecturilor din tinereţe. O să şi a fost moderată de Sybil Benun, noul Traducătoarea a ironiile confratelui său privind prognozele spuneţi însă, că Feuchtwanger nu este custode al bibliotecii. Pe această cale îi spus că ar vrea să inspirate de războiul lui Mussolini cu regatul tocmai genul de autor pe care să-l par- transmitem şi noi felicitările noastre pen- fie percepută nu abisinian, are următoarea replică: „Evreii nu curgă un cititor aflat la pubertate, sau că, tru noua funcţie. atât ca o „traducă- au habar cum se conduce un război. Locul în orice caz, el trebuie recitit cu o minte Au fost invitaţi să vorbească despre toare eminentă” lor este altundeva.“ mai coaptă. Şi aveţi dreptate. Problema carte profesorul Ştefan Cazimir, preşe- ci, mai degrabă, Pânza de păianjen va cunoaşte, sub este că „Fraţii Oppermann” nu a putut dintele Asociaţiei Evreilor din România ca una nuanţată. diverse forme, mai multe ediţii, semn că apărea în România comunistă. El nu a Victime ale Holocaustului, Liviu Beris, Din nou, Herta Spuhn a subliniat că ar fi autoarea se maturizase. Păcat că va rata mai fost tradus, nefiind acceptabil tematic profesorul şi criticul literar Răzvan Von­ dorit să dedice traducerea volumului pă- curând îndeplinirea altor proiecte sub po- pentru editurile „socialiste”. Şi asta până cu, secretarul general al Asociaţiei de rinţilor săi, care au învăţat-o că germana vara proletcultismului. Prietenie România-Israel Veronica Bârlă- nu este limba lui Hitler, ci a întregului deanu, cunoscută traducătoare, precum popor german. şi directorul Editurii Hasefer, Alexandru Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Despre cuvintele şi necuvintele Marinescu şi, bineînţeles, traducătoarea Comunităţilor Evreieşti din România şi Herta Spuhn. deputat în Parlamentul României, a ţinut lui Boris Marian Mehr Ştefan Cazimir a făcut un exerciţiu s-o felicite personal pe Herta Spuhn pen- “Exilul cuvântului” este un nou volum recunoaşte, deşi mi-a de literatură comparată, vorbind despre tru munca sa şi pentru pasiunea pentru de poezii semnate de Boris Marian Mehr, fost iubită fidelă / avi- opera autorului prin prisma unora dintre acest autor, dar a transmis felicitările sale apărut la Editura Inspirescu, în colecţia onul zboară în direcţie predecesorii săi şi a câtorva scriitori şi Editurii Hasefer pentru parcursul din “Poeţii secolului XXI”, coordonată de inversă,/ dinspre cer importanţi care i-au urmat, precum Eu- ultimii ani. În final,Alexandru Marinescu, Liliana şi George Terziu. B. M. Mehr spre pământ... Din gen Ionescu. Liviu Beris a vorbit despre directorul Editurii Hasefer, a vorbit despre adună în această lucrare o adevărată lirica sa nu lipsesc importanţa socială şi literară a cărţii şi concepţia arhitecturală a acestei cărţi, multitudine de “ars poetice”, ilustrând, din trimiteri la personali- despre concluzia pe care o putem trage construită pe două planuri, sugerând că diverse perspective, condiţia artistului în tăţi şi întâmplări din în urma lecturii, cum că, în materie de asimilarea evreilor rămâne o iluzie, pre- lume şi în univers. Apar, însă, numeroa- Tanah, încorporate într-un mod aparte în antisemitism, oamenii în general nu s-au cum şi despre sentimentul de mulţumire se şi neaşteptate conotaţii, care lărgesc universul personal al autorului − iubitele schimbat de la mijlocul secolului trecut şi sufletească pe care l-a avut la apariţia ei, sfera tematică. Poetul este preocupat şi mele, Ruth şi Esthera; Iosif cel vândut ca până acum. Răzvan Voncu a făcut o ana- după ce operele lui Feuchtwanger au avut de creaţia universului, relaţia omului cu sclav; complotul nereuşit al lui Iov; Iona, liză literară, punându-l pe Feuchtwanger, un loc aparte între lecturile din tinereţe. divinitatea, religia faţă-n faţă cu filozofia, bufonul tragic; Cădeau frunze din Copacul printre cei mai mai importanţi autori ai De asemenea, Alexandru Marinescu a sensurile existenţei. Aşa cum singur Vieţii, / Umbrele creşteau, / Unde erai, vremii sale, după Kafka. Veronica Bârlă- ţinut să menţioneze că iniţiativa pentru mărturiseşte într-un vers – Diversitate, Daniel, unde erai?. De asemenea, găsim deanu a făcut, printre altele, un parcurs apariţia acestei traduceri se datorează pasiunea mea –, B. M. Mehr are o paletă elemente specifce culturilor orientale − prin biografia prietenei sale din tinereţe, chiar celei ce a realizat-o: Herta Spuhn. largă de surse de inspiraţie şi practică teh- floarea de lotus, Greciei antice – Orfeu, Herta Spuhn. Vorbitorii au pus pe rând nici prozodice variate. Mai multe poezii se Euridice, Elena din Troia sau folclorului în discuţie valoarea literară şi implicaţiile GEORGE GÎLEA pot grupa într-o serie a dialogurilor peste românesc – Marghioala, ielele, colindul. timp şi spaţiu. Spre exemplu, autorul intră Dimensiunea fundamentală a poeziei într-un dialog imaginar cu poetul André lui B. M. Mehr rămâne însă valorificarea Alegeri şi realegeri Neher (1914-1988), aducându-i astfel un metaforică a lucrurilor obişnuite care omagiu, sau cu alte personalităţi artistice, ne înconjoară astăzi şi definesc lumea la Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română dar nu ezită să invoce şi figuri istorice sau modernă. Cuvintele banale − avionul, Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română s-a întrunit pentru a-şi alege eroi de romane. tramvaiul, telefonul, becul, aparatul foto conducerea pentru anul următor. Conform voturilor exprimate, au fost aleşi: Într-o altă serie de poeme, B. M. Mehr – se încarcă de conotaţii universale, în G. Mosari - preşedinte; Adrian Grauenfels - vicepreşedinte, responsabil revista îşi prezintă propria viziune despre lume construcţii metaforice: Moartea umbla online a Asociaţiei; Teşu Solomovici - secretar general, responsabil sponsorizări; şi artă, încercând, prin valorizarea bana- cu aparatul foto; Trec anii şi se stinge-n Francisca Stoleru - secretar, responsabila Comisiei de etică; Magdalena Brătescu lului, să găsească o cale de a valoriza cer un bec; Profesorul alerga pe lângă - creaţie proză, cenacluri literare; Bianca Marcovici - creaţie poezie, responsabila însăşi esenţa umanităţii − Când zbor cu tramvaiul trist / şi nu putea să urce. revistei „Izvoare”; Madeleine Davidsohn - probleme economice, cotizaţii, responsabila avionul, vine un înger, / Îmi oferă un com- DIANA MEDAN Comisiei de cenzori. pot de iluzii, / vecina de pe şezlong nu mă Le urăm mult succes! (R.E.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 15 „Tot ce-mi doresc Israelul în faţa votului e să-mi duc misiunea până la capăt” european pro-palestinian Păşesc în camera de lucru - prelungire a fiinţei de glasul molcom, plăcut; o senzaţie de rupere de (Urmare din pag. 2) • Susţine stabilirea unui stat bazat pe vi- sale lăuntrice; departe de faimă - numai în acest realitate”. Realitatea? O cămăruţă într-o pensiune olenţă, terorism şi animozitate faţă de Israel, an, Antoaneta Ralian a primit Premiul Naţional al pe strada Izvor, unde proprietăreasa fura fără jenă cea ce nu poate duce decât la viitoare conflicte; Uniunii Scriitorilor, Premiul Special al Juriului din din pachetele trimise de părinţi. În ’48, mama ei • Erodează încrederea deja afectată dintre cele două părţi şi partea Asociaţiei Editorilor din România, Premiul s-a sfârşit. Antoaneta termina studiile şi-l cunoştea subminează încrederea israeliană în respectivele terţe părţi. de Excelenţă al Gaudeamus-ului pe cel care avea să-i fie reazem 60 Este limpede că Autoritatea Palestiniană ratează permanent pentru „Portretul lui Dorian Gray” -, de ani: Marius Ralian. Stătea şi el îndeplinirea criteriilor legale stabilite de multă vreme în ceea ce aproape de adevăr. Adevărul? Înce- în gazdă. Tinerii însurăţei s-au mu- priveşte statalitatea, în special testul guvernării efective, deoarece pe cu bunicul romaşcan al unanim tat într-o garsonieră, obţinută prin nu are un control real asupra majorităţii teritoriului Cisiordaniei şi apreciatei traducătoare, care, după Agerpres, unde lucra atunci soţul nu are nici un control asupra Fâşiei Gaza, aflată sub conducerea barbişon şi prestanţă, „semăna cu ei, cunoscut mai cu seamă ca om Hamas-ului. poza din manualul de istorie a lui de radio, fiindcă-n radio şi-a zidit Aş dori să subliniez că Israelul a încercat să negocieze cu pa- Alexandru Ioan Cuza”. Cred că ne- 30 de ani din viaţă. Garsoniera a lestinienii, dar aceştia au refuzat în mod constant să discute cu noi poata a moştenit ceva din prestanţa fost rechiziţionată, la scurt timp, de despre problemele de securitate. O pace reală va veni numai cu o bunicului. A fost voluntar în Războiul armata sovietică. Locuiau în comun conducere care să ceară palestinienilor să accepte cei trei piloni ai de Independenţă de la 1877, benefi- cu încă două familii: trei aragazuri păcii: unu - recunoaşterea reciprocă în mod real; doi - renunţarea ciar al cetăţeniei române când foarte într-o singură bucătărie, coadă di- definitivă la toate pretenţiile, inclusiv la dreptul la reîntoarcere; şi puţini evrei se bucurau de acest mineaţa la WC, căscatul-„răget” al trei - o prezenţă pe termen lung a forţelor israeliene de securitate. drept. Ceea ce n-a contat deloc vecinului de-alături… Tatăl ei rămă- În consecinţă, ar fi preferabil ca partenerii europeni să exercite pre- când „a venit” legislaţia rasială: fa- sese singur la Roman. Soţii Ralian siuni asupra Autorităţii Palestiniene pentru ca aceasta să accepte brica de sucuri i-a fost „românizată”, l-au adus să fie cu ei, la Bucureşti. aceşti trei piloni, în loc să încurajeze indirect acţiunile unilaterale fiul lui, director de bancă, dat afară Stătea în cămăruţa de serviciu care ale palestinienilor. din slujbă, familia - dată afară din casă, Antoaneta aparţinuse foştilor proprietari ai apartamentului. Fără îndoială că singurul proces care poate duce la o pace du- – dată afară din şcoală. „«Moarte jidanilor!» a scris Într-o zi, când Antoaneta a venit de la serviciu, l-a rabilă între Israel şi palestinieni este cel al negocierilor directe, iar mare pe tablă o fostă colegă, Viorica Măciulescu”, găsit pe podea: accident cerebral. L-au doborât Israelul rămâne angajat faţă de acest proces. nu i-a uitat, nici azi, numele. A continuat să înveţe destrămările de sine. „Cartea pe care o citea a la Liceul evreiesc, unde a avut parte de profesori rămas deschisă pe scaun”. Cariera? Când ea a care fuseseră scoşi şi ei din învăţământul de stat terminat facultatea, era nevoie, mai ales, în ide- Poziţia Uniunii Europene şi care predau cursuri neconvenţionale, mult peste ologie, de oameni „de încredere”. Asta însemna, Uniunea Europeană urma să se pronunţe în această problemă medie. Discutau cu elevii filozofie, artă modernă: în epocă, fără trecut legionar sau antonescian. în noiembrie, dar dezbaterea s-a amânat. În acest context, “Reali- Kandinsky, Chagall…Funcţiona vechiul antrena- Aşa a intrat la Ministerul Culturii. Când i-a fost tatea Evreiască” a cerut o opinie din partea Reprezentanţei UE din ment evreiesc: arta de a vedea „jumătatea plină descoperită, însă, „originea nesănătoasă”, i s-a România. Iată răspunsurile la întrebările noastre. a paharului”, chiar dacă „jumătatea” nu era nici un făcut şedinţă cu verdict dat înainte: nu avea ce să - Vă rugăm să ne prezentaţi poziţia oficială a UE în legătură cu re- sfert. Evreii au fost ghetoizaţi undeva la periferie. caute-n minister cineva „cosmopolit”, care „nu-şi cunoaşterea de către mai multe state membre a Statului Palestinian. „Aşteptam să fim trimişi în lagăr. Ca să avem ce lua acasă Scânteia”. Aşa a ajuns la „munca de jos”: - Uniunea Europeană a afirmat întotdeauna că va recunoaşte mânca, am vândut tot ce aveam de preţ: mobilele editura unde Antoaneta Ralian a început să fie, cu statul palestinian la momentul potrivit. Recunoaşterea per se este de Biedermeier, cristalurile…După eliberare, ne-am adevărat, Antoaneta Ralian. Din mijloc de existen- competenţa statelor membre. Obiectivul Uniunii Europene este acela întors acasă. Casa – devastată. N-a durat mult şi ţă, munca i-a devenit în timp pasiune, echilibru, al unei soluţii cu două state, unul dintre ele fiind un stat palestinian comuniştii, odată instalaţi la putere, au luat fabrica. evadare din suferinţă. În prezent, îi prelungeşte independent, democratic şi funcţional, care să coexiste alături de A urmat stabilizarea…”. tinereţea interioară: conectarea la viaţa socială. Israel şi ceilalţi vecini din regiune. Sâmburele oricărui personaj e copilăria. Şi An- Foarte umblată în „lumea liberă” într-o vreme-n - Care este, la ora actuală relaţia dintre UE şi Israel în lumina toaneta, povestind despre sine, face aceeaşi inser- care asta era vis pentru (aproape) oricine, ar fi vizitei Comisarului de politică externă, Federica Mogherini, în Israel ? ţie ca atunci când disecă personajele unui roman. putut rămâne, cu soţul ei, în Elveţia, Franţa … - Uniunea Europeană oferă un parteneriat privilegiat atât Isra- „Nu mă jucam cu ceilalţi copii”. O suferinţă, fiindcă De ce n-a făcut-o? E prea cinstită cu ea însăşi elului, cât şi Palestinei. Acest parteneriat este de actualitate, atâta ei, cei standard, erau „lumea”. Ea era în afară. „Nu să nu recunoască: „spaima de necunoscut”. Dar, vreme cât în regiune este pace. Potenţialul acestui parteneriat este concep brutalitatea, grosolănia, vulgaritatea ridica- mai departe, intervine pronumele mărturisitor: „în enorm, acesta fiind în măsură să creeze un cadru foarte larg de co- tă la rang de paradigmă”. Afirmaţie pentru ziua de România aveam casa mea, serviciul meu, totul operare între Uniunea Europeană şi cei doi parteneri. Parteneriatul ieri, de azi, din totdeauna? Mama şi ea erau priete- al meu”. Acasă. Alt adevăr. „N-aş putea trăi fără va contribui decisiv la normalizarea şi la dezvoltarea relaţiilor dintre ne nedespărţite. O singură dată, numai, a lăsat-o muzică”, mă face părtaşă la existenţa ei de zi cu cele două părţi, printr-o combinaţie de iniţiative bilaterale UE - Israel în grija supraveghetoarelor câteva ore pe zi, când zi. A trăi, a retrăi? Când cântă Edith Piaf, Yves şi UE - Palestina, precum şi prin intermediul unui cadru de cooperare făcea o cură într-o staţiune balneară din Franţa. Montand, parcă i-ar asculta împreună cu soţul ei. trilateral Israel - UE - Palestina. „M-a părăsit!, plângeam, m-a părăsit!”. „Mama Lucrând pe fundal muzical, stă de vorbă cu mari Cele peste cinci decenii de schimburi comerciale şi culturale, era o foarte bună povestitoare. Îmi povestea pe scriitori. A făcut-o şi la propriu, legând prietenii cooperare politică şi un sistem avansat de acorduri bilaterale au înţelesul meu – aveam cinci ani – cărţi de Thomas durabile cu atâţia dintre ei. Dar colocviul tăcut mi cimentat relaţia dintre Uniunea Europeană şi Israel, amândoi par- Mann, Shakespeare, Schiller, chiar şi Machiavelli”. se pare mai trainic: travaliul şi bucuria de-a des- tenerii împărtăşind aceleaşi valori ale democraţiei, statului de drept A fost primul ei mentor; poate, cel decisiv. Avea să-i coperi cuvântul-soluţie în română. „Când termin şi garantarea libertăţilor individuale. fie luată prea curând. A făcut faţă brav încercărilor, o carte şi-am câteva zile pauză, am impresia că Am primit de la Asociaţia Culturală de Prietenie România-Israel dar s-a resimţit după. În ‚44 - ‚45, s-a îmbolnăvit pierd timpul, din care mi-a rămas atât de puţin!”. următorul text: de inimă. Antoaneta dădea bacalaureatul, luat cu Iubeşte viaţa, trăieşte-n prezent, păstrându-şi 9,60, şi pleca la Bucureşti să dea examen de intra- spiritul critic pentru „realităţile pe care le percepe, re la Facultatea de limbi străine: engleza, italiana, dar nu le concepe”. Cum ne salvăm? „Coautori ai Apel către parlamentele şi guvernele franceza. Magiştri i-au fost Tudor Vianu la estetică, destinului, contează foarte mult intenţia pe care o din Europa şi către Parlamentul European Dragoş Protopopescu la engleză, Nina Façon la avem cu noi înşine. Tot ce-mi doresc e să-mi duc italiană. Cu Nina Façon şi-a dat licenţa: „Verismul misiunea până la capăt”. Asociaţiile europene de prietenie cu Israelul, care s-au întâlnit în literatură”. Foarte apropiată s-a simţit de Tudor la Bruxelles, la 30 noiembrie a.c., au lansat un apel parlamentelor Vianu: „aveam senzaţia transcendenţei, sporită IULIA DELEANU şi guvernelor din Europa pentru a se abţine de la recunoaşterea statului palestinian. În lumina recentelor evenimente şi procese, ar fi eronat să se Mozaic creadă că recunoaşterea Palestinei va contribui la procesul de pace. Sebastian, victimă a modei „marinel” Alăturarea Hamas şi Fatah într-un guvern de uniune este doar o Tocmai fiindcă iubea pătimaş ambianţa Balci- pe toată durata verii 1935. Elementele de ţinută chestiune de formă. Lupta dintre cele două grupuri rivale continuă cului, Sebastian trebuia să-i plătească un tribut „marinărească” reprezintă un pigment pus în va- neîncetat. Hamas nu şi-a modificat intenţiile teroriste. Incitările din imprevizibil. Era în stare (după ce se introduseseră loare pe seama vedetelor de sezon: „Puiu Ianco- partea palestinienilor continuă. Cei care astăzi se pronunţă pentru curse aviatice cu respectiva destinaţie) să dea o vescu, într-o cămaşe vişinie şi pantaloni albaştri de recunoaşterea Palestinei, ar trebui să fie conştienţi că, făcând acest fugă fie şi numai pentru o zi de răsfăţ pe plaja se- matroz, ţine o şuietă mare cu Florin Scărlătescu, lucru,recompensează Hamas pentru permanentele sale atacuri lectă de la Ecrené. Se simţea în largul său în atmo- Finţi şi Tanţi Cocea...Pictorul Lucian Grigorescu, teroriste împotriva Israelului. sfera de la Balcic, impregnată de prezenţa atâtor cu pipa între dinţi, cu o figură de corsar, ţine sfat Lansăm un apel parlamentelor şi guvernelor naţionale din Eu- artişti: actori, pictori, scriitori, care contribuiau la cu alţi pictori. Mai încolo, Lucian Niculescu, într-o ropa ca şi Parlamentului European să recunoască oficial Palestina un gen de boemă de o coloratură singulară, ca şi uniformă de amiral în retragere, discută aprins cu numai şi dacă partea palestiniană se dovedeşte a fi pregătită şi ar peisajul local. Pe măsură ce se stingea viaţa por- o doamnă”. dori să trăiască în pace cu Israelul. Ca prieteni ai Israelului, vedem tuară şi a şantierelor navale aferente, se contura o Lista fidelilor care frecventează Balcicul pe soluţia a două state pentru două popoare ca pe cea mai realistă, modă a vacanţelor specifice în stil marinăresc. Încă timpul vacanţelor este completată în Jurnalul iar acest lucru trebuie stabilit şi acceptat prin negocieri directe între din 1924 fusese oficializat „Nautic Club Balcic”, cu lui Mihail Sebastian. Tot el, într-o epistolă către cele două părţi. aderenţi care ţineau să se distingă prin uniforma Mircea Eliade (datată 27 august 1934), se amuza Bruxelles, 30 noiembrie 2014 prevăzută în statutele asociaţiei. Mulţi navigatori relatând cum s-a „deghizat” marinar de împrumut Co-semnatari: Associacao de Amizade Portugal-Israel, Anglo- amatori parcau ambarcaţiunile lor la concurenţă din garderoba lui Nae Ionescu, neavând în ba- Israel Association, Česká Společnost Přátel Izraele, Asociaţia cu resturi ponosite din instrumentarul pescăresc gaje echipament de schimb adus de acasă. De Culturală de Prietenie România-Israel, Dansk-Israelsk Selskab, de altădată. Camil Petrescu, şi el iubitor fanatic aici avea să i se tragă o interpretare pidosnică, Deutsch-Israelische Gesellschaft (DIG), Društvo srpsko-jevrejskog al stagiilor de dolce farniente în colectiv, remarca senzaţionalistă, dar care nu avea să fie decât o prijateljstva, Federazione delle Associazioni Italia-Israele, FRAN- (într-o tabletă din ziarul „Gazeta”, din 1 august gafă, din neştiinţa amănuntelor restituite mai sus CE-ISRAEL. Alliance Générale KOENIG, Gesellschaft Schweiz 1934) mulţimea „instalaţiilor particulare” în vede- din presa epocii. E un deficit de informaţie, de Israel (GSI), Ireland Israel Friendship League, Irish 4 Israel, Israel rea ieşirilor în larg, ca să precizeze imediat: „La unde rezultă cât de binevenită ar fi o antologie Friendship Coalition (Finland), Les amitiées Belgo-Israéliennes, Balcic, alura marinărească e singura de bun gust”. literară a mărturiilor despre Balcic, aşa cum s-au Magyar-Izraeli Baráti Társaságok és Körök Országos Szövetsége, Ceva mai concret, nominalizări una şi una, aflăm făcut excelente albume cu lucrări ale pictorilor ce Med Israel for fred (Norway), Österreichisch-Israelische Gesellschaft în dările de seamă ale unui reporter trimis la faţa au eternizat acele fermecătoare locuri. (ÖIG), Samfundet Sverige-Israel. locului să culeagă detalii inedite pentru „Rampa” GEO ŞERBAN EVA GALAMBOS 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

S ufletul pere ţ ilor De ce dr. Frima Acs Ştii, se spune: vorbeşti la pereţi. De parcă ar fi insen- crizanteme. Chiar şi pe sub aşternutul de zăpadă se mai sibili. Eu cred totuşi că pereţii ascultă, au suflet, ne apără puteau întrezări petale mov de crizanteme întârziate. Iar la nevoie, suferă şi sunt răniţi la fel ca oamenii. în spatele casei era o curte plină de copaci. Cred că erau a ales pediatria Îmi închipui pereţii bordeiului în care a locuit maică- pomi fructiferi, dar de cât erau de mari, mie mi se părea „Când eşti în lume, să n-o împovărezi cu suferinţe- mea şi familia ei în timpul războiului când erau deportaţi ca un fel de pădure, erau şi nuci, precis. Dar ce legătură le tale, chiar dacă ele-s în tine”, spune medicul Frima în Transnistria, 13 oameni într-o cameră.Şi văd parcă are asta cu pereţii? Acs. S-a născut acum 91 de ani la Galaţi, dar copilăria nişte pereţi de lut, cu o suprafaţă de humă nevopsită, După intrarea în impresionanta curte, o alee betonată şi adolescenţa le-a trăit la Suceava, oraş cosmopolit, aspră dar plăcută şi caldă ca palma muncită a ţăranului te conducea la intrarea în casă. De fapt era un antreu, o unde trăiau în bună pace armeni, polonezi, români, care i-a adăpostit. Pereţi zgrunţuroşi şi săraci dar prie- marchiză închisă cu pereţi de scândură, de care era lipit ucraineni, germani, evrei. tenoşi care se străduiau să păstreze căldura focului din un strat de lut. Lutul acela tranformase lemnul vechi în „Noi, copiii, eram toţi prieteni, nu conta etnia, re- cuptor a zilelor în care găseau sau furau câte un lemn perete, magazia în cameră. Era o combinaţie interesantă ligia. Asta, până în clasa a şasea de liceu, când am să facă focul pentru zilele când frigul ploaia şi vântul le din care iese clar în evidenţă cum materia începe să fost dată afară din şcoală, din cauza legislaţiei rasiale. dădeau asaltul. Parcă îi văd zgribulindu-se peste locatarii prindă viaţă şi să răsufle. Şi mai mult decât atât: dinspre Când mă vedeau pe stradă cu Steaua Galbenă la re- năpăstuiţi dinăuntrul colibei, doar-doar va trece noaptea casă înspre antreu era o fereastră de lemn într-un chenar ver, foştii mei prieteni treceau pe vizavi. Când s-a făcut friguroasă până la soarele de a doua zi. Atât de mult se de lemn şi un pervaz lat, pe care erau aşezate cu grijă «românizarea», magazinul tatei a fost expropriat. La ataşaseră pereţii ăştia de locatarii înghesuiţi de dinăuntru obiecte vechi, ieşite din uz, şi care refuzau să fie uitate 11 octombrie 1941, un toboşar a anunţat: «În trei zile, încât au fost în stare să înfrunte şi gloanţele unui soldat şi aruncate într-un colţ întunecat de pod: un felinar, un toţi evreii să se prezinte în gara din Burdujeni. Să aibă beat care a dat buzna noaptea înăuntru şi, vrând să arate ceainic şi o lampă de gătit cu fitil.Pe peretele din faţa cu ei atât cât pot duce-n mână». Înainte de-a ieşi din cât este de viteaz, a început să împuşte candela care intrării stăteau atârnate zeci de fotografii, toate înrămate, casă, un plutonier a năvălit peste noi: «de-acum încolo rămăsese agăţată de pereţi. Da, n-a curs sânge din ei, ornându-l ca un tapet. e casa mea, cu tot ce-i în ea!». Banii, bijuteriile, obiec- e drept; dar praful împrăştiat în cameră s-a propagat ca Erau acolo câteva poze de familie cu bunici îmbrăcaţi tele de valoare trebuia să le predăm la Primărie. Tata un ţipăt de durere.... în haine stranii, pălării rotunde şi papioane şi bunice cu a încredinţat o parte din bijuterii unui vecin de vizavi, Şi apropo de gloanţe, îmi amintesc de obeliscul rochii lungi şi dantelate. Dar majoritatea pozelor erau colonel. Dacă ne-ntoarcem… În Suceava trăiau circa vechiului monument al eroilor din Tulcea.Tu precis nu-l peisaje din locurile unde umblaseră tanti Ana şi nenea 6 000 de evrei. Din Transnistria s-au întors 3 000. mai ştii. Era atât de ciuruit încât te mirai cum de mai Liova, căci aşa îi chema pe vecinii mei. Aş putea spune că Colonelul căruia i-am încredinţat bijuteriile a condus stă în picioare. După ce-l priveai o dată, de două ori, îi pereţii din antreu povesteau vizitatorului viaţa petrecută eşalonul nostru. «N-a ştiut» de noi. Nici măcar puţină vedeai găurile, te lua ameţeala iar obeliscul rămânea împreună de acel cuplu, acum în vârstă. apă n-a venit să ne dea. La Iţcani, am fost urcaţi în drept, falnic şi neclintit, fără să se mişte; un adevărat Mai târziu, după ce eram deja la liceu, nepotul veci- vagoane pentru vite, câte 50 - 60 de oameni. Printre monument al eroilor. nilor mei a început să vină în vizită la bunici din ce în ce noi - şi bolnavi scoşi din spital. Au murit în tren. Bătrâ- Alţi pereţi de care aş vrea să-ţi povestesc sunt pereţii mai rar, aşa că nici eu n-am mai vizitat casa vecinilor cu nii şedeau pe boccele. Noi, tinerii, în picioare. Două casei în care am crescut. Erau nişte pereţi groşi şi simpli. aceeaşi frecvenţă. Când eram la armată sau mai târziu, zile am călătorit aşa. Jandarmii ne-au dat jos la Ataki. Se crăpau din când în când dar întreţinuţi îşi făceau da- în anii facultăţii, am aflat că unul din cei doi bătrâni a Am fost înghesuiţi în templul din oraş. Atât de mulţi toria. Erau solizi, ţineau casa, ţineau de cald iarna şi ră- părăsit lumea noastră şi celălalt s-a mutat la fiica lor, la eram, că aproape n-aveam loc să şedem. Ploaia intra coare vara. Au îmbătrânit în picioare, făcându-şi datoria. Bucureşti. Au vândut casa unui alt vecin. prin acoperişul spart al Templului. Am fost comasaţi Uneori mă jenam de ei, ştiind că alţi copii sau colegi de După ani de zile, când m-am întors în oraş, i-am vi- cu cei din Iedineţ: goi, flămânzi, murdari, sălbăticiţi. vârsta mea aveau case cu pereţi drepţi, frumoşi, vopsiţi zitat pe noii vechi vecini. Făcuseră unele mici modificări Mai erau aceştia oameni? După 24 de ore, jandarmii în ton cu moda şi cu posibilităţile lor materiale. casei dar grădina era în conti- ne-au dus spre Nistru. Pe drum – cadavre de bătrâni În schimb, pereţii mei îmi dădeau siguranţă. nuare foarte frumos îngrijită.În şi copii. Era vineri seara. Intram în Şabat. Mătuşile Mereu un loc plăcut, aflat acolo de o eternitate schimb, pereţii curaţi şi îngrijiţi mele au aprins lumânări. Lângă noi – un copil mort, Îmi spuneai mai devreme de Balo. După au încetat să mai vorbească. cu o căciuliţă roşie. Am traversat Nistrul şi-am coborât părerea mea, pereţii de la Balo sunt prietenoşi Era o tăcere cumplită în casă, din bărci la Moghilău. După alte 24 de ore am ajuns şi tineri; sunt drepţi netezi şi curaţi ca un obraz o tăcere a pereţilor cărora la Murafa, lângă Şargorod. Fiecare s-a adăpostit cum proaspăt bărbierit. Jucăuşi, parcă.Îmi inspiră varul, vopseaua şi zugrăveala a putut. Iarna lui ’41 a fost cumplită. Am găsit adă- bună dispoziţie şi prospeţime. Parcă ar avea le astupaseră gura, împreună post în casa uneia din familiile evreieşti din oraş, dar ceva de povestit tot timpul.Ne-am împrietenit. cu povestea lui nenea Liova şi încăperea n-avea mijloace de încălzire. Uşa dădea Pereţii de la mine din casă sunt ca o vrăji- tanti Ana. direct afară şi era spartă. Tifosul exantematic făcea toare care s-a transformat în prinţesă. La prima Încă din anii tinereţii, chiar ravagii. Medicamente nu existau. Mama şi fratele meu vedere arată bine, dar pe dinăuntru veninul şi adolescent fiind, mi-au plăcut mai mic s-au îmbolnăvit şi ei. Mama stătea întinsă pe minciuna îi macină. Aşa am simţit cam după gările. Era frumos când călă- prici, fratele – pe masă. Îi înfăşuram mereu în cârpe o lună sau trei luni după ce am luat casa în toream cu trenul să privesc ude. În fiecare dimineaţă trecea căruţa să ia morţii de primire. Iniţial am avut o senzaţie de ciudat, localităţile prin care se perin- peste noapte, să-i ducă la groapa comună. Printre neobişnuit, ca şi cum aş atinge plante maritime dau vagoanele trase de loco- ei – vecinul din odaia de vizavi. Soţia lui a plecat la care se retrag şi se închid la contactul cu mâna. motive, dar mai ales să vezi o rudă din Şargorod şi noi, împreună c-o familie din Exista o repulsie reciprocă între mine şi pereţii gările. Fiecare cu arhitectura Cernăuţi, ne-am mutat în odaia lor, care era mai bună: casei. Am magazia plină de vopsea dar nu am ei şi specificul locului. Şi pe- avea plită şi uşă întreagă. Într-o noapte, ne-au cerut nicio chemare din partea lor să-i înfrumuseţez. reţii gărilor, mai toţi din piatră, adăpost fugari dintr-un lagăr de peste Bug: o tânără Ba dimpotrivă, am senzaţia că pereţii îmi spun: masivi şi statornici, puternici cu-n prunc şi fratele ei. Fratele s-a întors să-şi salveze unde ai să pui mâna pe acolo va ieşi vraja, vor rămâne şi solizi în stare să-i ocrotească pe călătorii în aşteptare mama şi sora rămase-n lagăr. A fost prins şi împuşcat. semne. Cu siguranţă pereţii ăştia au suferit la naştere şi atunci când vremea se înăspreşte, când plouă sau când Spre sfârşitul lui ’42, primeam mesaje de la par- au acumulat în ei ură şi vrajbă. ninsoarea acoperă câmpurile. Da, atunci iarna, gările tizanii ascunşi în pădurile unui deal învecinat. Ne Am stat şi m-am gândit cum să mai continui poves- devin ca nişte pete negre, nişte monede fumurii de argint dădeau speranţă: «rezistaţi, vin ruşii, vă vor elibera!». tea cu pereţii. Iniţial, chiar înainte de scrisoarea trecută, atârnate de linia ferată ca de o salbă aruncată peste ză- Adevărat. Armata Roşie se apropia. Focurile trase de mă gândeam să fac un fel de descriere a pereţilor şi pada albă. Ai băgat de seamă că zăpada nu se depune cele două armate se încrucişau deasupra noastră. Era reflectând la ce aş putea spune despre fiecare gen de pe pereţii gărilor? Fiindcă gările sunt mereu treze, aţipesc o seară de aprilie 1943. Ruşii au intrat în oraş. Eram pereţi, am ajuns la concluzia că de fapt ajung să fac o doar ca să-şi revină până la trenul următor, dar mereu în liberi. Nu ne venea să credem. Tata, fratele şi viitorul clasificare, iar scopul meu nu este deloc să fac un re- aşteptare. Pereţii gărilor îi adăpostesc pe trecători şi la meu soţ au plecat pe jos spre Suceava. Mama şi cu ferat tehnic despre pereţi. Acest lucru îl fac standardele nevoie le oferă un loc de refugiu. Mi-amintesc cu plăcere mine aşteptam să vină să ne ia. Între timp, ruşii au şi documentaţia din domeniul profesional. Aş vrea să-ţi de gările de mai demult în care era doar o casă de bilete închis graniţa. Împreună cu o altă familie, am ajuns descriu pereţii prin personalitatea lor, prin trăirile lor, prin şi o sală de aşteptare, fără baruri, bodegi şi fast food-uri. la Moghilău. Ne-am adăpostit într-o casă dărăpăna- legătura pe care o fac între sufletul celor care locuiesc în Gările care erau folosite pentru scopul pentru care au tă, care s-a dărâmat peste noi. Am scăpat, ca prin casă şi înfăţişarea lor, energia pe care o degajă. fost construite. Loc de popas şi de odihnă pentru călător. minune, cu viaţă. Am trecut Nistrul şi-am ajuns în M-am gândit la pereţi drepţi şi supli, nişte flăcăi pu- Loc de pornire pentru unii, de adăpost, odihnă pentru cei Basarabia, la Briceni. Ca să avem ce mânca, m-am ternici în floarea vârstei, la pereţi gletuiţi şi lustruiţi ca o ce se transbordează şi de sosire pentru alţii. Început şi angajat ajutoare în gospodăria unei ţărănci. Mama doamnă îngrijită şi foarte bine pusă la punct, la pereţi sfârşit, în acelaşi timp. Şi mă gândesc câte nu au văzut cumpăra ulei la preţ de fabrică – exista o fabrică de fini, pe care îţi este drag să-i atingi şi să-i mângâi şi, tot pereţii gărilor, oameni şi poveştile lor. ulei în apropiere – şi-l vindea în piaţă. Aşa am trăit un scotocind prim memorie, mi-am amintit de nişte vecini Îmi închipui, de exemplu, gara în care au început să an de zile. Când au redeschis graniţa, ruşii ne-au pus de ai mei de la Tulcea, care stăteau cu vreo două case ajungă soldaţii şi comandanţii lor în drum spre front. Un la dispoziţie un tren care ne-a dus până la Ungheni. mai jos.O pereche de bătrâni, pe cât de deosebiţi unul de loc pe care zgomotul şi forfota au pus stăpânire imediat Liniile ruseşti difereau de cele româneşti. Am stat în celălalt, pe atât de potriviţi între ei. El rus, ea nemţoaică, după sosirea trenului. Uşile care se deschid şi tropotul câmp două zile până a venit un tren din România, cu el gras, ea mult mai slabă decât el, el cu răbdare, încet şi ghetelor grăbite să coboare din tren. Îndată, zgomotul şi care am ajuns la Iaşi, apoi la Suceava”. sigur în mişcări, ea iute ca un argint viu, vocea ei decisă neliniştea cuprind tot peronul şi năvălesc ca un ecou şi în După trei ani de coşmar, Frima a terminat liceul, şi apăsată ca a unui sergent de armată, vocea lui moale sălile de aşteptare. Încep să se audă comezi. Foşnetul se a luat examenul de bacalaureat şi a hotărât să dea ca un cântec. Aveau o maşina nemţească veche, albă- înteţeşte iar după o periodă de timp începe încet, încet admitere la Facultatea de Medicină – Secţia Pediatrie crem, decapotabilă, mai tot timpul în garaj, el o repara să se stingă .Vocile ofiţerilor devin din ce în ce mai clare. din Bucureşti. „Cred că anii de lagăr m-au determinat şi o îngrijea mereu iar maşina strălucea tot timpul de Pe vremea aceea gara din Cernăuţi devenise un fur- să aleg pediatria. Fiecare copil e o victorie a vieţii”. curată şi lustruită ce era. Stăteau în casa aceea de pe nicar. Numărul trenurilor care treceau pe aici se dublase La Pediatrie erau zece pe-un loc. A reuşit să intre. În strada noastră şi tot timpul îşi vedeau de gospodăria lor. şi culoarea cafeniu verzuie a uniformelor militare pusese anul doi de facultate s-a căsătorit. După absolvire, a Erau singuri. Aveau o fiică plecată de mulţi ani de zile la stăpânire pe peron şi se răspândise în tot oraşul. fost şi a rămas până la pensionare medic de spital: Bucureşti şi un nepot care venea vara în vizită la ei, , la În acelaşi timp, în oraş începuseră să se facă recrutări. la „Panduri”, apoi, la „Doctor Cantacuzino”. În anii bunici iar eu eram printre puţinii copii căruia îi era permis Bunicul Hanik primise şi el ordin de recrutare. Se aşteptau aceia, existau acolo secţii de pediatrie şi maternitate. să intre în micul paradis pe care bătrânii ăştia îl constru- să sosească şi să-l ia pe front în orice clipă. Ca să nu se Făcea câte patru gărzi pe lună. „Într-o noapte – îşi iseră. Asta fiindcă eram considerat “copil bun”, care nu întâmple aşa ceva, a hotărât să facă orice posibil să fie aminteşte – au fost 23 de naşteri, nu puţine – dificile. strica. De ce? Fiindcă în timp ce bătrânul îngrijea maşina, amânat şi respins. Aveau nişte bani puşi deoparte. Cu ei Nici un nou născut n-a murit”. De-a lungul unei vieţi bătrâna îngrijea grădina, apoi ea se ocupa cu mâncarea l-au mituit pe un medic şi a primit certificat medical de boală de medic pediatru a salvat nenumărate vieţi de copii. şi curăţenia şi el aranja curtea. Când intrai la ei în curte şi că nu este apt de efort fizic. A fost amânat cu o lună şi Răspunsul ei dat celor care, şi azi, răspândesc ură era un rai de culori. Florile erau nelipsite din primavară, în tot timpul ăsta a trăit doar cu apă. şi moarte. IULIA DELEANU de la ghiocei până toamna târziu, la cele mai colorate (Continuare în pag. 23) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 17 „Râs de şobolan” Fragmente din prefaţa semnată de scriitorul Norman Manea la volumul la veacuri de ură şi sânge: „de voi înceta când nemţii oferă zece mii de mărci pentru „Râs de şobolan”, de Nava Semel, în curs de apariţie la Editura Hasefer. să mă mai tem / Nu voi mai fi.” un evreu. El ştie că „răscumpărarea capti- Partea a patra, NOAPTEA DE 31 DE- vilor e o poruncă la evrei” dar se şi revoltă O carte remarcabilă, datorată unei totuşi, cu acuitate. „Nu există niciun oraş CEMBRIE 2099, introduce un martor al contra Dumnezeului care a îngăduit mişe- importante scriitoare israeliene, Nava care să nu aibă şi un dedesubt, nu e niciun trecutului, dar şi al viitorului, Stas, într-o lia : „aş dărâma biserica din inima acestui Semel, cu semnificative rădăcini româ- loc fără dedesubt, deoarece acolo unde vreme când povestirea Fetiţa şi şobolanul sat frumos, aş sui pe ruine şi aş declara neşti în familie. (Mama, Margalit, a fost o trăiesc oameni există şi un dedesubt, iar a devenit „imaginea cea mai răspândită întregii lumi: Părinte, ai eşuat şi, din cauza supravieţuitoare a Auschwitzului, iar tatăl, dacă dedesubtul n-ar fi fost acolo dinainte pe coperţile agendelor, calendarelor şi Ta, suntem incorigibili... Toată viaţa am bucovinean, Itzhak Artzi, un cunoscut el s-ar fi creat din cauza lor”. jurnalelor electronice, mai populară decât trăit cu frica de Tine. M-am prosternat în om politic şi membru al Parlamentului Bunica refuză să-şi spună povestea, îngerul lui Rafael, iar cea mai cunoscută faţa Ta... În noaptea asta şi cele care vin, israelian). nu crede decât în tăcere, dar nepoata colecţie de mărci din seria Fetiţa şi şo- ne vom socoti. Dă-mi un semn, Părinte.” Publicat şi elogios receptat în 2001, în izbuteşte să smulgă, prin afecţiune şi bolanul e păstrată într-o aripă specială a „Evreii sunt parte din corpul umanităţii, ebraică, ulterior în Germania şi Australia, adoraţie, iluminări instantanee. Muzeului Secolului 21 din Washington, care nu poate fi amputată. Corpul acesta volumul va fi curând ecranizat. Textul La o săptămână după ce a început unde un caiet cu o reproducere din 2014 e abisul din care cu toţii am ieşit.” Şi apoi : românesc beneficiază de o excelentă să creeze lumea, Dumnezeu şi-a pus a fost vândut anul trecut cu suma record „Cad la pământ în faţa ei.” Convorbirile cu traducere din ebraică, într-o limbă limpede din nou fundul la de 50 milioane de înviata din morţi nu sunt lipsite de tensiuni şi nuanţată, potenţând fluxul narativ şi bătaie, astfel a in- eurodolari, „şi unde şi tulburare. „Îşi scutură buclele. Am vrut tensiunile sale. Este semnat de un nume trat în om invidia, se poate audia, desi- s-o mângâi, dar n-am îndrăznit. Să nu-i cunoscut: Ion Ştiubea. trăsătură comună gur, şi hitul „Coada” amintesc cumva de Stepan... Întru-nceput În miezul unei construcţii narative in- contagioasă care în zeci de aranja- a făcut Tatăl nostru... Mă întrerupe. Stas, genioase şi expresive pulsează tematica se extinde cu rapidi- mente orchestrale. promite-mi că El nu e evreu. Îi răspund: memoriei, focalizată pe un „mic holocaust” tate. Aşa mi-a spus Sanctuare cu fai- El este ce este şi nu are nume.” a cărui victimă este o fetiţă de 5 ani, în- bunica. Nu a trecut o mosul titlu se află La 14 octombrie 1944, când tancurile credinţată de părinţi unei familii creştine zi şi toate animalele deja peste tot, Con- Armatei Rosii intră în sat, apare un ofiţer poloneze, pentru a fi - contra unei sume s-au înfăţişat Dom- siliul Director de la evreu care îşi caută semenii şi nu renunţă de bani - salvată de soarta coreligionarilor. nului cu pretenţia Pan EuroDisney a nici când i se spune ca au murit toţi. „A Prima parte, POVESTEA, ne situează să primească şi ele fost şi el, fireşte, pe mers cu mine până în curtea bisericii şi-a „într-o zi în Tel-Aviv, la sfârşitul anului trăsături ca ale omu- fază, schimbând aşteptat lângă poartă. Am condus-o pe 1999”, când o şcolăriţă, stimulată de lui. Dumnezeu le-a numele vedetei şo- fetiţă la el. Nu-ţi fie teamă. Omul acesta tema unei lucrări cerute de profesoară, zis: Iată, aveţi deja ricel Mickey în cel e fratele tău. M-a apucat de aripa suta- îşi vizitează bunica, sperând să desco- o trăsătură umană, al şobolanului Mick- nei. Începu să mă ciupească de piele. pere istoria tăinuită a calvarului prin care şi nu una oarecare, ey. Funcţionează Alungă-l, ţipa ea. Am îngenunchiat în aceasta a supravieţuit războiului. Bătrâna ci chiar invidia, care undeva în lume un faţa ei. Şi eu sunt evreu, i-am spus. În este o solitară, zăvorâtă în ea însăşi, e socotită culmea nou joc, în care te- veci, evreu.” Părintele cedează, în cele refuzând orice confesiune şi respingând, însuşirilor umane. leportorii îl chinuie din urmă, vinovat şi copleşit de vinovăţia violent, eticheta de supravieţuitoare, ca Dar asta nu le-a fost pe Stepan şi câştigă sa, la rugăminţile fetiţei de a o boteza, şi tot spectacolul public al comemorărilor. de-ajuns animale- puncte când victima convinsă că astfel va rămâne mereu cu „Fetiţa se aşeză în faţa ei. Palmele-i lor. Dumnezeul din strigă după ajutor, el şi nu va mai fi trimisă la ai săi. „Când- erau deschise. Bunico, povesteşte-mi. povestea bunicii nu dar şi un altul, în va se va ridica la viaţă. Evreii au existat. Ea tace. Bunico, sunt eu. Ea continuă să e doar harnic, ci şi care Stepan devine Fetiţa există... Fiica. Acesta este numele scoată ghimpii.” Povestea începe demult, generos şi, de ace- o victimă inocentă, tău adevărat. Înainte de sfârşit, iartă-mă, prin îndepărtarea copilei de îndrăgita casă ea, consimţi să dă- iar fetiţa - o canibală, fiica mea, binecuvântează-mă, căci am părintească, ameninţată de grozăvie. ruiască animalelor însetată de sânge. greşit”. Orice tragedie istorică ajunsă în De ce mă daţi unor oameni pe care plânsul. Până în ziua de azi, broaştele ţes- Trecutul este refugiat ca într-o conser- memorialul public devine curând clişeu. nu-i cunosc? Doar am fost o fetiţă cu- toase plâng şi îşi depun ouăle pe ţărmurile vă, păstrat cu evlavie, protejat, venerat, Clişeul a fost şi a rămas duşmanul minte. Am făcut tot ce mi-aţi spus. Eu vă singuratice în nopţile de vară, iar câinii şi mitizat, ca şi în zonele evreieşti ale Po- de moarte al scriitorului, al artistului. El iubesc. Cum se poate ca voi să nu mă pisicile plâng când se împerechează, doar loniei de altădată, unde se află Biserica nu poate asuma şi adeveri tragedia de- iubiţi la rândul vostru? N-am să plec. Nu că o fac fără lacrimi. Toate animalele au Madona Şobolanului. Paradoxal, mulţi cât dăruindu-i propria viaţă, creativitatea vreau. Nu. Sunteţi părinţi răi. fost mulţumite. Plânsul li se potrivea. Doar foşti pacienţi cu memoria amputată me- sa, adevărul făcut palpabil şi imediat, Părinţii ştiu că vor dispărea în neant şobolanul nu a fost satisfăcut cu ceea ce dical, solicită, totuşi, recuperarea unei intensitatea specifică, unică, autentici- şi încearcă, din dragoste pentru copilă, Domnul le-a dat, dar nici nu s-a gândit la porţiuni din trecut, în care s-ar regăsi, tate şi originalitate. Holocaustul nu face s-o salveze. Ţăranii lacomi de bani, care ceea ce El le-a retras. Şobolanul nu vroia cine ştie, şi memoria fetiţei surghiunite, excepţie. Există deja o imensă bibliotecă au „împrumutat-o”, o vor instala într-o să plângă. În marea lui neobrăzare (o altă chiar şi uriaşul subfolder al memorei inti- despre această tragedie şi clişeele nu groapă de cartofi, unde are colocatar un trăsătură pe care o moştenim direct de la tulat Holocaust, continuu falsificat, negat, lipsesc, fireşte. Dar apar încă şi noi opere şobolan. „Au coborât-o într-o groapă sub Dumnezeu), el s-a înfăţişat Domnului şi a ars, scuipat, blestemat, recuperat şi iar interesante, originale, autentice, de rea- pământ. Străina, pe care o va numi în pretins să i se dea tocmai râsul.” explodat în mii de rămăşiţe perisabile şi lă vibratie şi forţă. Cartea Navei Semel continuare ”ţăranca”, o trase pe o scară Partea a treia, POEMELE, au ca comestibile pe care le consumă şobolanii adjudecă această dificilă performanţă. şi-i spuse: Aici vei sta. Fetiţa-care-fusese expeditor israelian autoarea, nave@ cu mare plăcere. Este puternică şi unică, ca arta însăşi. gândi că doar creaturile cele mai rele tră- informailco.il şi sunt adresate polonezu- Partea ultimă, 15 septembrie 1943 În focarul ei dureros stă o povară greu de iesc sub pământ. Cârtiţele, şerpii, viermii. lui virtual [email protected], având ca - ZIUA DOAMNEI NOASTRE A DURE­ risipit, exprimată în versurile marii poete Şi cei mai detestabili, şobolanii. Mai oribilă subiect: death & life, ca o sticlă aruncată RILOR ne reintroduce în tragedie, de data ebraice Lea Goldberg, puse ca motto ro- decât toate acestea era însă ea, de vreme în marea necunoscutului, visându-şi lec- asta sub semnul purităţii şi sfinţeniei, în manului şi adresate lumii întregi: „Suntem ce trebuiau s-o ascundă de toţi oamenii de torul. Expeditorul susţine că este „şi fetiţa lumina izbăvirii, salvării şi reînnoirii: pă- vinovaţi, c-am fost martori/ La moartea deasupra. Astfel credea bătrâna femeie şi şobolanul”, adăugând un rând personal, rintele Stanislav preia şi readuce la viaţa urâtă a lumii pe care am iubit-o.” că gândise atunci. Contrar uzanţelor, ea ca din partea poetului-proprietar: „doar anonimă, implorand mereu ajutorul şi NORMAN MANEA nu amplificase povestea, ci, dimpotrivă, o dacă vom reacţiona, ne vom aminti.” Fina- iertarea Cerului. Bard College, New York micşorase.” Şobolanul, cu care convieţu- lul este un început perpetuu, care trimite O răscumpără, de fapt, într-o vreme octombrie 23, 2014 ieşte în groapă, o vânează şi muşcă, dar apare unul mult mai primejdios, la supra- faţă, fiul ţărăncii, tânărul Stepan, alintat „Între prieteni” – armenii şi evreii clujeni de parinti Stepcio, Stepanio, Stepanel. La 7 decembrie ne-am întâlnit pentru „Piele de evreică, atât de moale, de fină. a patra oară. Din nou armenii din Cluj Chiloţi de evreică. Ce ai între picioare? şi Gherla au venit în vizită la noi, evreii Să nu-ndrăzneşti să plângi, jigodie. Îţi clujeni. Publicul numeros a fost salutat arăt eu imediat ce ai. Desfă-ţi picioarele din partea gazdelor de Robert Schwartz, tale evreieşti. Încă. Mai mult. O gaură preşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj. evreiască. Asta eşti.” Azaduhi Varduca-Horenian, preşedinte Bătrâna din Tel-Aviv „ori de câte ori UAR Cluj, a prezentat o sensibilă analiză călătorea în oraşe străine, căuta numele a tâlcului apropierii celor două minorităţi părinţilor în cărţile de telefoane.” Puţinele etnice, iar Ioan Esztegar, preşedintele momente de împăcare cu sine, de izbă- UAR Transilvania şi conducătorul con- vire şi înviere, veneau în întâlnirile cu sistentei delegaţii armeneşti din Gherla, preotul de la biserica Sfântul Antonie, din a arătat că în ciuda momentelor tragice Iaffo. „Nu vroia să mai fie evreică. Preotul trăite în istorie, cele două popoare ştiu spuse: Şi Isus a fost evreu. Sărmanul să se distreze, ceea ce ar fi cazul să Isus. Mama lui era evreică. Ca şi ea, a dovedească şi cu acest prilej. Şi de astă încetat şi el să mai fie evreu. Ygdal Elohim dată gherlenii l-au adus cu ei şi pe Zoltán Chai... Preotul repetă după ea formula Blum, singurul evreu care mai trăieşte în evreiască a confesiunii înainte de moarte fostul Armenopolis. şi ceru iertare“. Programul artistic a fost susţinut de Hayakhaghak, a UAR Gherla. M-am bucurat să fiu moderatorul Partea a doua, LEGENDA (A doua zi, Corul Bisericii Armeneşti din Gherla, Corul Cea de a patra ediţie a întâlnirii „Între evenimentului din 7 decembrie, având Tel-Aviv, la sfârşitul lui 1999), transcrie Şira Hadaşa, al Comunităţii Evreilor din prieteni” s-a încheiat cu o degustare de satisfacţia că această întâlnire iniţiată (de un mic caiet de 40 de pagini, în care nu Cluj – care au cântat şi în formaţie reuni- ciulent şi preparate israeliene, gătite mine) acum patru ani are şanse – graţie e scris nimic, cu o copertă cu un înger, tă, un cântec armenesc şi unul evreiesc –, de Gheorghe Eisikovits, un împătimit al susţinerii ambelor comunităţi etnice – să detaliu din Madona Sixtină a lui Rafael, de actorul Karen Attila Sebesi, formaţia artei culinare. Trataţia delicioasă a dat devină o tradiţie. 1513, Muzeul de artă Dresden. Ceea klezmer Mazel Tov şi două formaţii de ghes discuţiilor prieteneşti dintre gazde ANDREA GHIŢĂ ce nu a putut scrie, micuţa memorează, dans: Nur, a fetiţelor de la UAR Cluj, şi şi oaspeţi. 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

Top 3 din 30 1938 - Noi alegeri O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile Ce nu poate să facă noul buget al României îmbraci copiii când vine frigul. Cineva trebuie să aducă mai la Comunitatea mulţi bani în casă, altfel tăierea permanentă a cheltuielilor va Ultima negociere a Guvernului Ponta cu FMI s-a desfăşu- căpăta numele de sărăcie, din ce în ce mai lucie. Exemple rat într-o tensiune coborâtă din „Telegramele” lui Caragiale şi, grăitoare sunt Grecia, Spania şi Portugalia, unde zgârcenia Evreilor din Bucureşti tot ca acolo, după „palme şi insultat grav Dumnezeu mami”, guvernamentală face ca jumătate dintre tinerii sub 25 de ani Ultimele alegeri, când Sig- au urmat pupăturile din „peaţa endependenţi”, mascate sub să fie şomeri, iar circa 40% dintre portughezii singuri şi de mund Birman a devenit preşe- C.S.I.E.R. un comunicat de cinci rânduri al Fondului şi suspendarea peste 65 de ani nu au bani nici să îşi încălzească locuinţele. dintele Comunităţii Evreilor din Din istoria obişnuitei conferinţe de presă de la finele misiunilor prece- În schimb, Elveţia, care nu face parte din Uniunea Europeană Bucureşti, au avut loc în anul dente. Venită la Bucureşti să impună un deficit bugetar de şi nici nu are de ce să se supună reţetei FMI de ieşire din 1933. Conform prevederilor C.E.B. 0,9%, delegaţia Fondului, a Comisiei Europene şi Băncii criză, a reuşit să înregistreze un avans economic de 0,6%, statutare, noi alegeri urmau să Mondiale a trebuit să se mulţumească prin acceptarea pe mizând pe creşterea consumului. „Situaţia economiei Elveţiei fie în cursul anului 1937. S-au depus două liste de 2015 a unui deficit de 1,83%, în condiţiile unei dezvoltări arată bine în continuare, iar piaţa forţei de muncă este foarte candidaţi, dar în urma anulării lor de către Ministe- economice de 2,5%. robustă. Creşterea salariilor ar trebui să sprijine în continuare rul Cultelor, din cauza unor nereguli, noile alegeri Condiţii pe care a şi fost bazat noul buget, de care Exe- majorarea cheltuielilor de consum”, a apreciat analistul Chris- s-au putut ţine abia în ziua de 16 ianuarie 1938, cutivul este mândru foc, iar opoziţia este opărită de a ajuns tian Lips, de la Norddeutsche Landesbank, citat de Agerpres. dată ratificată de ministerul de resort. Amânarea a doar carne vie, drept care jură că nu îl votează nici în ruptul Şi în timp ce noi ne zbatem cu un consum individual aflat pe fost în favoarea desfăşurării evenimentului. Iniţial, capului. Dacă te iei după cei dintâi, va fi un buget al dez- penultimul loc în UE, cel al gospodăriilor elveţiene a crescut au fost depuse două liste de candidaţi dar ulterior voltării, în care pentru investiţii sunt alocate cu 8,7 miliarde cu 0,6% în trimestrul trei al anului în curs, iar cheltuielile s-a petrecut o înţelegere între ei şi listele s-au uni- de lei mai mult decât în 2014 dar, cel puţin deocamdată, publice au crescut cu 0,9% şi investiţiile cu 0,8%. ficat pentru ca „să se aşeze în toată concordia cea armata a rămas cu buzele umflate, derogarea pentru creş- În Italia şi Belgia, mişcările de protest împotriva austeri- atât de binefăcătoare în viaţa obştească”. Lista s-a terea cheltuielilor militare cu 0,3% din PIB fără a fi depăşit tăţii capătă o amploare din ce în ce mai mare, iar un sondaj ales de unanimitatea membrilor comisiilor electo- sacrosanctul deficit trebuind să fie adusă de la Bruxelles de recent arată că dacă în ţara lor s-ar organiza un referendum rale constituite conform Regulamentului Comuni- Traian Băsescu, pentru a ne face mai uşor suportabilă sufe- asupra părăsirii UE, 55% dintre germani ar opta pentru ră- tăţii. Din noua conducere au făcut parte aproape rinţa cauzată de despărţirea de el (în calitate de preşedinte). mânerea în UE, opţiune exprimată şi de 43% dintre francezi 100 de persoane. Sigmund Birman a fost reales PNL-ul, nou şi mândru, dar încă neînregistrat la tribu- şi 38% dintre britanici. Ca să nu mai spunem că aproximativ în funcţia de preşedinte. S-au ales cinci vicepre- nal, arată cu mânie că nu sunt destui bani la educaţie şi trei sferturi dintre germani şi britanici se declară împotriva şedinţi: Alexandru Solomon, Isidor L. Sternbach, sănătate, motiv pentru care orice comentariu al bugetului imigraţiei în ţările lor. Sigmund Goldfarb, dr. H. Ivainer, Pascu Branişte. începe cu „NU”. Să mai adăugăm că, în timp ce FMI dorea să impună Conducerea activităţilor, în diversele domenii, s-a Indiferent dacă suntem de părere că bugetul e bun sau României un deficit de 0,9%, în Belgia şi Germania deficitul asigurat de secţiile: Administrativă; Contribuţiuni; rău, un lucru el nu va putea face: chiar dacă sumele alocate se ridica la 3% (nivelul convenit prin Tratatul European), în Cult; Cultural; Asistenţa socială; Chevra-Kedoşa; vor exista la buget (ele trebuie să fie mai întâi încasate de Irlanda nivelul era de 3,7%, în Spania – 5,6%, în Franţa – Propagandă şi Statistică. stat), românii nu vor avea un trai mai apropiat de cel al ce- 4,3%, în Portugalia – 4,9%, în Polonia- 3,4%, iar lista poate În adunarea de constituire a conducerii au luat tăţenilor occidentali. Guvernul se jură că investiţiile vor crea continua. Dacă se va menţine această obsesie pentru re- cuvântul, printre alţii, şef rabinul dr. I.I. Niemirower locuri de muncă şi că motorul creşterii nu va mai fi numai zolvarea crizelor prin austeritate, este posibil să vedem în şi Sigmund Birman. Discursul preşedintelui reales exportul, ci şi consumul intern. Dar noi ne-am învăţat deja Europa o serie de crize sociale care să ducă la căderi de nu s-a referit atât la activitatea depusă, despre ea că în promisiunile guvernamentale nu poţi crede nici cât guverne şi la succesul în viitoarele alegeri al unui număr s-a vorbit de multe ori. De data asta, s-a vorbit în cele ale unei fete mari şi dornice de măritiş. Ceea ce e considerabil de formaţiuni naţionaliste. despre răspunderea pe care trebuia să şi-o asu- cert, deocamdată, este că România şi Bulgaria au avut în me noua conducere în noile condiţii politice ale 2013 cel mai mic consum individual pe cap de locuitor din Poate criza petrolului îmblânzi României moderne. Era la începutul anului 1938; Uniunea Europeană, iar puterea noastră de cumpărare a agresivitatea Rusiei? la guvern se aflau O. Goga şi A.C. Cuza, oameni fost sub jumătate faţă de media Uniunii Europene. Eurostat politici cunoscuţi pentru politicile lor antisemite. nu ne dezvăluie încă situaţia din 2014, dar ne spune că în Economia Rusiei şi cea a Iranului sunt cel mai afectate Apăruse Decretul-lege de revizuire a cetăţeniei 2013, ierarhia europeană a prosperităţii nu s-a schimbat în de dramatica scădere a preţurilor la petrol, afirmă specialiş- la evrei; se intra într-o nouă eră a discriminărilor cazul României şi Bulgariei faţă de 2012. Aşa că, putem tii, luând în considerare faptul că preţul unui baril de ţiţei a etnice. Iată câteva titluri de articole publicate în deduce că nici în 2014 eventualele modificări nu au fost scăzut cu 45% din iunie până în decembrie 2014. În cazul „Curierul israelit” în ianuarie 1938, din care se senzaţionale. Mai concret, România a avut în 2013 un con- Rusiei, deplasările lui Putin în mai multe ţări asiatice (China, poate lesne înţelege situaţia creată: „Lămuriri sum individual reprezentând 57% din media europeană, pe India) pentru a încerca să crească vânzările de produse asupra Decretului-lege de revizuire”; „Primatul care Luxemburgul a depăşit-o cu 36%, Germania cu 22%, energetice sunt determinate de ponderea de 68% deţinută muncii naţionale”; „Excluderea avocaţilor evrei”; Austria cu 20%, iar în Italia consumul individual a fost la de petrol şi gaze în exporturile ruseşti şi de 50% în încasările „Interzicerea tăierilor rituale”; „Împotriva evreilor nivelul mediei europene. la bugetul federal. liber-profesionişti”; „Excluderea inginerilor evrei”. Partidele pot să se lupte şi să declare că un buget sau Ca şi cum criza petrolieră nu ar fi fost suficientă, războiul „Trăiţi în minte şi în inimă stările de acum şi altul este bun sau rău, dar eu, unul, m-am cam săturat să din Ucraina şi sancţiunile UE şi SUA au determinat o retrage- gândiţi-vă la toată starea de umilire în care trăim” văd că economia o duce mereu mult mai bine decât noi, re a capitalurilor străine din Rusia în valoare de 125 miliarde – spunea Sigmund Birman – „veţi simţi alături de că România are cea mai dinamică dezvoltare din UE, că de dolari numai în 2014. În aceste condiţii, care pot duce la mine toată greutatea sarcinii pe care împrejurările producţia industrială merge bine şi inflaţia noastră este de intrarea Rusiei în recesiune în 2015, este de înţeles că ţarul mi-o aruncă în spinare, sarcină care mă covârşeş- invidiat, dar la sfârşitul fiecărui an, ocupăm tot locul doi, Putin s-a arătat mărinimos şi a promis o amnistie fiscală tota- te în acest moment, până la emoţii, omeneşte atât după bulgari, la campionatul de bătut vântul prin buzunare. lă celor care îşi vor repatria capitalurile în Rusia. „Persoanele de uşor de înţeles”. Şi bag seama că nici bugetul pe 2015 nu prea are şanse să care îşi repatriază capitalurile în Rusia vor obţine garanţii Pornind de la constatarea noilor stări de fapte schimbe lucrurile. juridice solide că nu vor fi aduse în faţa diverselor instanţe cu care evreii erau nevoiţi să se confrunte, Sig- şi că nu vor fi întrebate de unde vin şi cum au fost obţinute mund Birman a schiţat în linii mari un program Europa, obsedată de austeritate capitalurile, că nu vor face obiectul unor urmăriri penale sau de acţiune. În primul rând, a insistat (pentru a administrative”, a spus liderul de la Kremlin. câta oară?) asupra necesităţii ridicării numărului UE, dar în special Zona Euro, pare să fie înţepenită în În aceste condiţii, dacă Moscova nu reuşeşte rapid să de contribuabili; de aducere a tuturor evreilor în efectele crizei, pe care nu reuşeşte să le depăşească. Până şi găsească noi pieţe pentru a mări livrările de petrol şi gaze rândurile Comunităţii. A pus un accent deosebit pe Germania înregistrează ritmuri de creştere de 0,1%, scăpând şi dacă nu opreşte hemoragia de capital generată de sanc- pregătirea pentru muncă a tinerei generaţii. Şcolile la mustaţă de aşa-numita recesiune tehnică. O posibilă cau- ţiuni, este posibil ca efectele acestora din urmă să îşi arate Comunităţii, spunea Sigmund Birman, trebuie să ză este ancorarea obsesivă în măsurile de austeritate, care roadele, dacă nu cumva Ungaria şi alte ţări europene mai ajungă şcoli de muncă practică. Trebuie recu- reduce cheltuielile ca să nu se înregistreze deficite. Numai că dependente de energia rusească nu vor vota în primăvară noscut, susţinea preşedintele, că în ultimele 3-4 orice gospodină ştie că tăind cheltuielile, nu va face decât să împotriva menţinerii sancţiunilor economice, ce pot fi decise decenii s-a pornit pretutindeni spre o nemăsurată intre în iarnă fără murături şi carne în pivniţă, fără lemne de de Bruxelles numai prin consens. intelectualizare profesională. Azi trebuie formaţi încălzit în magazie şi că numai zgârcenia nu ajunge ca să îţi ALEXANDRU MARINESCU meseriaşi cu o bună educaţie. „Şcoli de meserii, acesta trebuie să fie, pentru anii ce vin, programul nostru şcolar”. Concurs internaţional de caricatură O preocupare specială în domeniul activităţii Concursul internaţional de caricatură, mă vizuală ceea ce altfel, necesită un text cultural-educative urma să fie ajutorarea studen- iniţiat de Primăria municipiului Haifa, a cu foarte multe cuvinte. Ca modalităţi de ţilor evrei, victime permanente ale manifestărilor ajuns la cea de a 20-a ediţie. Şi întrucât expresie, notăm şarja amicală, caricatura antisemite în universităţile din diferite localităţi. De anul acesta se aniversează 25 de ani umoristică, satirică sau critică... Oricum, asemenea, s-a prevăzut crearea de noi grădiniţe de la semnarea Convenţiei Drepturilor aproape întotdeauna, prin caricatură se de copii care să pregătească viitoarea generaţie Copilului, în cadrul Organizaţiei Naţiuni- transmite un mesaj, o opinie, o opţiune, pentru confruntarea cu greutăţile ce o aşteaptă. lor Unite s-a optat pentru tema „Copilul o idee notabilă. O atenţie deosebită s-a acordat reorganizării în familie şi în societate”. Au răspuns Interesant este că pe primele locuri asistenţei sociale. Se cerea ajutor, în primul rând, invitaţiei de a participa la concurs nu mai la concursul de la Haifa s-au situat artişti pentru combaterea şomajului, pentru găsirea locu- puţin de 492 de caricaturişti cunoscuţi din mai puţin cunoscuţi, din Columbia şi din rilor de muncă. Pe zi ce trecea tot mai mulţi evrei 64 de ţări. Vă imaginaţi cât de greu a fost pentru membrii China (Elena Ospina, Ba Bilig, Jing Shan Li, Raul Fernan- rămâneau fără surse de existenţă. juriului, alcătuit din 21 de specialişti din şase ţări, să aleagă do Zuleta), dar care s-au încadrat perfect în criteriile de În concluzie, Sigmund Birman a avansat ideea caricaturile cele mai reuşite, cele mai incisive, cele mai ingeniozitate, actualitate şi umor. Diplome de excelenţă au că aşa cum se anunţă evenimentele, nu doar în umoristice şi reprezentative. fost oferite unor caricaturişti din Turcia, Serbia, Ucraina, România şi poate în întrega Europă, în Comunitate Caricatura este un gen aparte al artelor vizuale care, Rusia şi Israel. Menţionăm cu satisfacţie că printre cei mai se va concentra nu doar activitatea obştească deşi cu vechime, a căpătat în ultimele decenii o largă apreciaţi concurenţi se numără şi prietenul nostrum, arhi- dar şi atenţia pentru viaţa individuală a evreului. răspândire şi recunoaştere. Parţial şi datorită internetului. tectul Eduard Mattes, care în vremea din urmă colaborează Comunitatea va avea menirea să vină în sprijinul Ea se bazează pe exagerarea intenţionată a unor trăsături cu succes, în afară de publicaţiile israeliene, şi la revista vieţii fiecărui evreu cu sfaturi şi îndrumări. Era sau caracteristici umane, în scopul clar de a satiriza, a umoristică „Booklook” din România. momentul când s-a înţeles că poate va veni o ridiculiza sau a atrage atenţia. O caricatură bună destinde, Concursul s-a dovedit o manifestare de prestigiu în perioadă când misiunea ei esenţială va fi lupta amuză, dar şi atenţionează asupra unor situaţii anume. acest univers nemărginit şi diversificat al artelor plastice. pentru supravieţuire. Dacă e de calitate, ea poate esenţializa într-o singură for- Dr. DOREL SCHOR LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 19

Templul Coral din Bucureşti reinaugurat în prima zi de Hanuca 5775 Cronica Evoluţii (Urmare din pag. 3) Reinaugurarea Templului Coral de José Iacobescu, citându-l pe Ben Gurion: Sărbătoarea Luminilor o reconfirmă. B’nai B’ rith Felicitându-l pe preşedintele Federaţiei, dr. Aurel Vainer, pe pri- „Cine cunoaşte istoria evreilor şi nu crede politice marul general al Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu, pentru în miracole, nu e realist” această realizare de excepţie, vorbitorul a menţionat faptul că şi de securitate dr. Aurel Vainer este iniţiatorul unei vaste opere de restaurare a În calitate de preşedinte al BBR şi membru în Grupul Gu- patrimoniului sacru evreiesc din România. Din 1550 de sinagogi vernatorilor BBI, ing. José Iacobescu şi-a exprimat bucuria şi câte existau înainte de război, astăzi mai există 87. Aproape emoţia de a participa la reinaugurare, precizând că i-a informat în Orientul jumătate dintre ele – monumente istorice. „În acest an, Guvernul pe preşedintele şi pe prim-vicepreşedintele BBI, Allan Jacobs României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, a alocat Cul- şi Dan Mariashin, ca şi pe preşedintele BBE, Erika van Gelder, Mijlociu tului Mozaic şapte milioane de lei, cea mai mare sumă alocată despre însemnătatea evenimentului – simbol al istoriei şi al (Urmare din pag. 6) • de ce s-au amânat unei minorităţi naţionale şi totodată cult, de la revoluţie încoace. continuităţii vieţii evreieşti din România. „Îi felicit pe toţi cei care negocierile cu Iranul Altădată numeroşi, evreii din România de azi au rămas la fel de au contribuit la această extraordinară realizare. Viaţă lungă, (ing. Sandra Segal). Răspunsuri: • în gu- sensibili la viaţa religioasă. Reinaugurarea Templului Coral este comunităţii evreieşti şi acestui lăcaş!”. vernanţa globală a lumii actuale, fiecare stat o dovadă că nu-şi părăsesc credinţa”. Vorbind despre minunea de Hanuca şi despre reinaugu- poate face politica pe care o vrea: este un Ep. Ieronim Sinaitul: rarea Templului Coral în prima zi a sărbătorii, José Iacobescu sistem; • potrivit acordului din 1997, NATO şi l-a citat pe Ben Gurion: „cine cunoaşte istoria evreilor şi nu crede Rusia sunt parteneri, fostele ţări comuniste Bogăţie spirituală comună în miracole, nu e realist”. pot adera la NATO, dar NATO nu intervine Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul B.O.R., Tiberiu Roth: în strategia militară a SUA; • în SUA sunt a fost citit de P.S. Episcop Ieronim Sinaitul, vicar patriarhal: frământări preelectorale. „Sărbătoarea Luminii şi a Reînnoirii, Hanuca 5775, are o sem- Templul Coral, cel mai reprezentativ La punctul 2 al ordinii de zi a vorbit Dan nificaţie deosebită întrucât, cu acest prilej, Templul Coral din lăcaş de cult iudaic Laufer, conducătorul delegaţiei BBR la reu- Bucureşti este reinaugurat, după ample lucrări de restaurare. niunea BB Turcia, consacrată împlinirii a 90 […] Aprinderea celor opt lumânări reprezintă simbolic ajutorul Preşedintele C.E. Braşov şi al Asociaţiei Sioniste din România de ani de la crearea Lojii. Au participat repre- divin ceresc, lumina speranţei, dar şi lumina dorinţei împlinite şi-a exprimat regretul că nu a putut lua parte la „reinaugurarea zentanţi ai Lojilor din Grecia, Serbia, Bulga- […] pentru restaurarea acestui edificiu încărcat de spiritualitate celui mai important monument evreiesc, cel mai reprezentativ ria. Preşedintele BBE, Erika van Gelder, a şi istorie a comunităţii evreieşti din România”. A fost exprimată lăcaş de cult iudaic, cea mai mare şi mai frumoasă sinagogă din propus crearea unui Centru de Contact BBE dorinţa de continuitate, bazată pe „înţelegere reciprocă şi coo- Bucureşti, unde cele mai mari personalităţi ale spiritualităţii iuda- în Balcani, cu sediul la Bucureşti. Antiisrae- perare”, „bogăţie spirituală comună”, izvorâtă din Legea dată de ice au rostit înţelepciunile Torei” şi unde s-a reuşit „concilierea lismul a fost tema principală a dezbaterilor. Moşe, Psalmi şi Profeţi. între tradiţia exigentă şi evoluţia spre contemporaneitate”. „Vă Momente emoţionante la reuniunea BBR: Paul Schwartz: felicit pentru remarcabila realizare din această zi de Hanuca şi • preşedintele BBR, ing. José Iacobescu, dorim ca foarte mulţi ani de acum înainte să se păstreze viaţa a primit Medalia „Dr. Wilhelm Filderman” Optimism, eforturi, încredere în Dumnezeu evreiască şi cultivarea dragostei pentru Israel în splendidul Tem- pentru „devotament în demersul autentic plu Coral din Bucureşti”, a mai spus Tiberiu Roth în mesajul său. de continuitate, în spiritul justiţiei şi demni- Templul Coral are valoare de unicat în Europa, a arătat vice- tăţii umane, a vieţii evreilor din România”. preşedintele F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B, ing. Paul Schwartz, Moshe Kantor, preşedintele Consiliului European Evreiesc, a • Franca Oprescu, Nilu Aronovici, Tiboriu dat fiind că o copie fidelă a sa din Viena a fost distrusă de armata transmis un mesaj în care se subliniază importanţa modernizării Benedek, Corneliu Camerman, Radu Com- nazistă. Din cele 115 sinagogi câte au existat în Bucureşti înainte şi restaurării Templului Coral din Bucureşti şi a preocupării pentru şa au primit titlul de Membru de Onoare, de război, au rămas patru: Templul Coral, Sinagoga Mare, Ieşua păstrarea patrimoniului evreiesc, felicitând conducerea F.C.E.R. purtători ai Insignei de aur pentru „aportul Tova şi o mică sinagogă din Vitan. Templul Coral şi Sinagoga pentru reuşita reinaugurării Templului Coral. şi contribuţia permanentă la combaterea Mare figurau în planul de demolări în epoca Ceauşescu. Şef-Ra- rasismului, antisemitismului, la apărarea binului Rosen i-a trebuit mult curaj să reziste, apelând la sprijinul Un bogat program artistic, susţinut de solistele Elena Dincă Statului Israel, pentru devotamentul faţă Israelului, al SUA, al unor state membre UE. Prin protestele şi Natalia Godovariuc, de basul Panait Filip şi pianista Adina de BBR”. Nilu Aronovici şi Radu Comşa au acestora, a reuşit să le salveze. Reinaugurarea Templului Coral Cogărceanu, de Corul „Hazamir” al C.E.B. şi JCC, şi Formaţia mulţumit pentru distincţii. Ing. Osy Lazăr se datorează optimismului, eforturilor, încrederii în Dumnezeu instrumentală „Bucharest Klezmer Band”, conduse de Bogdan a propus acordarea titlului de Membru de ale preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. „Restaurarea s-ar Lifşin şi coordonate de Silvian Horn, au dăruit un plus de bucurie Onoare post mortem iniţiatorului reactivării fi putut face mai rapid de opt ani, dacă ar fi existat banii de la şi exuberanţă acestei miraculoase seri de Hanuca. BBR, ing. Siegfried Schieber z.l. bun început”, a spus vorbitorul, mulţumind tuturor celor care au IULIA DELEANU, DIANA MEDAN, E. SUHOR contribuit „financiar, moral, logistic” la restaurare. ALEXANDRU MARINESCU 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 JEWISH REALITY Zionism - past, present and future prospects In memoriam Since the future and survival of the Jewish people in second panel was devoted to the War of Independence. Before Israel and the Diaspora Jews, including in the Jewish State, addressing the theme by Eng. Roby Roth and Valentin Plugaru, Dr. Wilhelm face obstacles, the problems becoming more serious and Israeli- Romanian sociologist Yitzhak Miron made ​​an analysis threatening, the Zionist Association of Romania initiated a of the Romanian emigration to Israel since the late 19th century discussion about the role of Zionism and its ability to meet to the 70s of last century. Filderman the challenges of the 21st century would be very useful. The The Six-Day War and its consequences, the paradigm change participants to “Pegisha – Chaf-Tet BeNovember “– from Braşov was the theme of the third panel attended by B.Silberstein, Erwin (November 29 - December 1), the Zionist association members Şimşensohn and Eva Galambos. Another panel addressed and nonmembers and Jewish sympathizers tried to answer to the issue of the Palestinian refugees, with Marius Marcovici these problems. as moderator. An interesting presentation was made by Eng. Eng. Tiberiu Roth, in his dual capacity as president of the Ionel Schlesinger regarding the negotiation stages and the Jewish Community in Braşov and president of the Zionist procedures in conflicting issues. The fifth panel brought to the Association of Romania, and his team were the excellent participants two well-known personalities – the couple Dr. Lya hosts for more than 100 participants from many communities. Benjamin, historian and Dr. Hary Kuller, ethno-sociologist . The Shabbat was included in the program and there were Lya Benjamin came up with an absolute novelty - pictures and ceremonies for Kabbalath Shabbat and Havdala in the beautiful articles about Palestine, published between 1936 and 1941, and imposing synagogue in Braşov. A solemn moment took in the Zionist movement magazine “Palestine” in Bucharest. place at the place of worship, when Dr. A.Vainer, Member Kuller launched the historical hypothesis of the late formation The commemorative events organized of Parliament and FJCR president, awarded the medals “W. of the Jewish state. by the Office for Culture, Art, Science of Filderman” to the president of the local community, eng. Tiberiu All the panels were interactive and followed by interventions of FJCR, JCB, Joint, the Israeli-Romanian Roth, and to the president of the community in Arad, eng. Ionel the participants, questions, opinions, contradictory discussions. Cultural Center included the opening Schlesinger. The debate has clearly outlined the crucial role of the Zionist of an exhibition at JCC Bucharest, a The five panels held on November 30 and December 1 Movement, which, even after the creation of the State has not symposium, the awarding of diplomas approached the decisive moments in the history of Israel, lost its purpose . and medals „Dr. Filderman” to some with consequences that are still felt today. The first panel was In this context, eng. Tiberiu Roth, president of the Zionist community leaders, Jewish intellectuals, dedicated to the dividing UN plan, focusing on the vote of 29 Association of Romania, has called for strengthening the personalities of the socio-political and November 1947. Participants were eng. Tiberiu Roth and Marco organization’s activities, for the mobilization of members, for cultural life of Romania. The exhibition Katz (The Anti-Semitism Monitoring Center Romania). The the refreshing and widening of the number of active members. was presented by vice-president of FJCR and president of JCB, eng. Paul Schwartz, PhD. Lya Benjamin, PhD. KESHET IV in Bucharest Janina Ilie. Over 420 Jewish communities and dr. Alexandru Florian, general director the new challenges faced by it today .The The opening was honored by Princess institutions from nearly 40 countries of the National Institute for the Study of participants then watched the movie “And Margareta of Romania. Diplomas were marked on November 16, 2014, the the Holocaust “Elie Wiesel”. Paul Ghiţiu, they went away like the wind” by Radu awarded post mortem to Queen Mother World Day of Jewish Studies. A large Director of the Jewish Film Festival Gabrea. Elena, dr. eng. Teodor Wexler; dr. audience came to the Jewish Community in Bucharest, spoke of “film as a tool In parallel with the discussions Alexandru Safran, chief rabbi between Center in Bucharest, at the fourth edition for retrieving and strengthening one’s “children’s Keshet” took place, the 1940 - 1947, Mathatias Carp for: Jew’s of “Keshet“. Rabbi Dov Ber Orgad from identity.” A colloquia followed, moderated children having the opportunity to learn rescue interventions; perseverance Habad Lyubavitsch highlighted the by stage director Erwin Şimşensohn with Jewish songs and participate in contests in order to alleviate the suffering of importance of the practical aspects of the participation of film director Radu on Jewish themes. Dr. Aurel Vainer, Jews; the book dedicated to Filderman’s Judaism. Professor Măriuca Stanciu, Gabrea and actors Leonie Waldman FJCR President, noted: “The fight against life and work ; the volume of documents from the University of Bucharest , lectured Eliad and Rudy Rosenfeld, important anti-Semitism and to combat hatred on the Holocaust in Romania, „The Black about the Jews who have been awarded personalities of the Jewish State Theatre. in general can be successfully led Book”. the rank of “duke” in the 16th and 17th The debate evoked the tumultuous through educational events such as There were several medalists for centuries and the surprising economic existence of the Barasheum Theatre in those organized by the JCC. The Jewish their friendship to the community, for relations with the rulers of some Romanian the difficult years of the Second World community opens to the world, opens to maintaining the Dr. Filderman’s memory Jews merchants of the time. War and the Holocaust, the personalities others, and those from JCC are the best and for their achievements in the continuity “The relationship between majority of the great actors who have participated proof of this, demonstrating that through of Jewish life in Romania: Romanian and minority in Romania today” was in its existence, the life of the Jewish knowledge, we recognize ourselves, all President Traian Băsescu , academician the theme of the session presented by Theatre during the communist period and of us”. Răzvan Theodorescu, Secretary of State Secretariat for Religious Affairs, Victor Opaschi, Professor Adrian Cioroianu, The Romanian journey of Professor Tiberiu Schatteles advocate Radu Cătălin Dancu, Joint At the invitation Timişoara in historical perspective”, of the volume, the result of over ten Director for Romania, Israel Sabag, of the Romanian very well received by the participants years of research in archives”. The same academician Nicolae Breban, Rabbi Academy, economist at the event. FJCR president, Dr. Aurel feature was revealed by Eva Galambos, Efraim Guttman, advocate Beatrice D r . T i b e r i u Vainer, characterized it as “a monumental senior editor of the Jewish Reality. Haller, Professor George Mircea Botescu, Schatteles, who left work”. The Publishing House Hasefer Ethno-sociologist Dr. Kuller appreciated Irina Cajal, Dr. Alexandru Elias, Dr. Aurel in the 70s to Canada director Alexandru Marinescu considers the objectivity of the book, “even if the Vainer, eng. Paul Schwartz, eng. Albert where he made ​​a it “more than mere history; a book author had to endure oppression of the Kupferberg, presidents of the Jewish second successful about the Jewish culture and civilization communist regime”. Eng. Paul Schwartz, Communities from Arad, Oradea, Braşov, career, returned to placed in Timişoara existing culture and vice-president of FJCR, highlighted the Iaşi and Dej, Dr. Lya Benjamin, Dr. Hary Bucharest. He was civilization”. Academician Aurel Iancu volume pages regarding Banat Jews’ Kuller, Professor Nicolae Sasu, Teşu received in a number made ​​a presentation of the man and his contribution to the development of the Solomovici. The speeches outlined Dr. of prestigious institutions by former work. Geta Neumann, Rabbi Neumann’s industry. ”Any historian might envy this Filderman’s personality as eminent colleagues and young researchers and daughter from Timişoara, appreciated “the way to write a history book,” said, as a kind jurist, politician, community leader in the PhD students. His steps took him to very careful and thorough documentation of conclusion, Dr. Lya Benjamin, historian. interwar years until 1947. Iaşi. Professor Schatteles held a lecture at the Academy entitled “The study of economy – an adventure synthesis” which The Jewish Community from Zalău included an outline of his economy vision. In Bucharest he was the guest of the Academy of Economic Studies and the – restored by... advertisement! Institute of Economic Research “Costin Dan Has, president of the newest their number. By an announcement the future of the community in Zalău. He C. Kiriţescu” of the Romanian-American Jewish community in Romania, the one published in the newspapers of the told us that despite difficulties - lack of a University and of other institutions. All in Zalău, mentioned in an interview to county, in the assembly hall of the Labor synagogue or a house of worship - the these institutions have honored him with the Jewish Reality, the rebirth of this Union House of Zalău gathered all those Shabbat is alternately marked in the diplomas and medals. The Romanian community with strong Hasidic tradition with Jewish ascendants. More than 300 Synagogue from Şimleu and in Zalău, Academy awarded the Diploma Honoris in the past. It disappeared primarily due people arrived and stated their Jewish in the house of a parishioner. The great Causa, the Academy of Economic Studies to the 1944 deportations of Jews, when ancestry. Of these, he chose 48 people Jewish holidays are organized at the - Diploma Virgil Madgearu. He received a Northern Transylvania was temporarily who could prove with documents that synagogue in Şimleu. He also became the Diploma of Excellence from the Institute occupied by Horthy’s Hungary, but also they are Jews, some other 20 followed, cult leader following courses organized of Prognosis, one for Opera Omnia of because of emigration among the few with proof of their origins. With this first by the Rabbinical Chancellery, receiving the General Association of the Romanian Jews, returned from camps or forced nucleus, with the support and approval special support both from Edi Kupferberg, Economists and one of the Romanian- labor units. Those who remained in Zalău of FJCR, personal support of President director of the Chancellery and the FJCR American University, Bucharest. In Iaşi, came to form a small one belonging to the Dr. A. Vainer, the community in Zalău was Rabbi Rafael Shaffer, Rabbi Zwika Kfir continuing his journey, he received a community of Oradea Jewish Community re-founded. and cantor Joseph Adler. medal from the University “Alexandru and the remaining Jews in Salaj to the “It’s primarily for our children to whom The desire of the parishioners from Ioan Cuza”. communities in Satu Mare, Baia Mare we wish to ensure a Jewish education,” Zalău and also his is to build a synagogue The trip in Romania ended at the and Cluj. Aware that all these Jews could said president Dan Has, saying proudly for which a location already exists. He FJCR Library “Al. Şafran” with the form a community of their own, Dan Has that there are now eight children and that strives to find the necessary funds through launching of the volume “The Jews from started to get documentation regarding he hopes for a larger number to ensure sponsorships. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 21

Tania Lovinescu 90 de ani de la naştere CALENDARUL LUNII IANUARIE Tania Lovinescu s-a născut la 9 care locul dominant îl ocupă invocarea 6 Spicuiri din istoria globală şi locală a evreilor 6 decembrie 1924, la Ploieşti, fiind fiica unor momente evreieşti, biblico-istorice Selecţie la sfârşit de an Rebecăi Goldenberg (născută Feldman), şi contemporane. Regele David devine învăţătoare, şi a lui Herman Goldenberg, astfel prototipul clasic, întrupând victi- Evenimente globale aşezarea muncitorilor evrei (Komzet) şi chimist. A absolvit Liceul Cultura şi Facul- mele persecuţiilor, dar şi seria urmaşilor 1916 Societăţii Agricole Americane Joint, o tatea de Fizico-Chimice din cadrul Uni- glorioşi. A scris proză, romane, a practi- Petrograd (St. Petersburg). Se deschi- filială a Joint Distribution Committee, care versităţii bucureştene, luându-şi licenţa în cat jurnalismul. Dintre romane amintim: de Muzeul etnografic evreiesc. În timpul a sponsorizat proiectul. 1949. A lucrat la Radiodifuziunea Română Aproapele meu (1979), Femeia lui Loth anilor ‘30, majoritatea colecţiilor vor fi trans- (1949-1983), la Institutul Român de Rela- (1990). Romanul Mă numesc Alzheimer ferate la Muzeul de Stat din Leningrad. Evenimente locale ţii Culturale cu Străinătatea (1953-1955), (1995) este cel mai cunoscut al autoarei. 1918 1910 la Consiliul Naţional al Femeilor (1955- Tradus în mai multe limbi, a fost apreciat Cca 1.200.000 de soldaţi evrei au ser- 17.01 Bucureşti. Marele Rabin Haim 1967) şi ca redactor la diverse puiblicaţii. de Nancy Reagan, care îl îngrijea pe soţul vit în Forţele aliate şi Puterile Centrale în Bejerano, care a slujit 32 de ani în cadrul În 1989 a emigrat în Israel. ei, fost preşedinte al SUA, care a suferit timpul primului război mondial. Comunităţii Sefarde locale, fiind Prim Debutează în 1957, cu un reportaj, de această boală. A revenit în România în 1919 Rabin şi director al şcolii evreo-spaniole, apoi a colaborat la „România liberă”, ultimii ani de viaţă. A fost mereu activă, Armata albă rusă comite pogromul a fost sărbătorit la Templul Spaniol cu „Contemporanul”, „Magazin”, „România în ciuda bolilor şi a vârstei, apropiată de din Fastov, ucigând peste 1500 de evrei. ocazia plecării sale definitive în Turcia. literară”. Debutul editorial îl reprezintă problemele majore ale obştii, apreciată de Armata va mai făptui pogromuri similare 1911 volumul de poezie Oamenii, visele (1968), preşedinţii F.C.E.R., de membrii comuni- pe tot cuprinsul Rusiei. • 14.01 Iaşi. Comitetele şcolare unite, căruia îi urmează Arpegii de toamnă tăţilor din Bucureşti şi din ţară. Un om şi 1920 împreună cu Asociaţia Corpului Didactic (1973), Pescăruşii (1984), Exerciţii de un scriitor de înaltă valoare. Fie-i numele • München. Adolf Hitler ţine o cuvân- Israelit, au adresat câte un memoriu Minis- luciditate (1985), Abel (2001). A fost lau- înscris în Cartea Vieţii. tare fulminantă cu tema „De ce suntem terului Instrucţiunii Publice în chestiunea reată a Premiului internaţional de poezie B.M.M. împotriva evreilor”. Afirmă că Partidul anteproiectului elaborat de fostul ministru „Iacob Groper” (1979), a Premiului oraşu- PS: La Editura Hasefer i-a apărut în Nazist îi va elibera pe germani de sub Spiru Haret. lui Haifa (1992) şi a Premiului ACMEOR anul 2008 un volum selectiv, Faţa de puterea evreilor şi cere ca aceştia să fie • 20.01. Târgovişte. Adunarea genera- (1998). masă cu zodiac, cu o prefaţă semnată scoşi din mijlocul poporului. lă a enoriaşilor evrei din localitate a ales A scris la început o poezie cantabilă, de preşedintele Asociaţiei Poeţilor din • „Dybuk”, scrisă în rusă de Solomon un comitet al comunităţii. colaborând cu numeroşi compozitori. Bucureşti, Dan Mircea Cipariu. Versuri Zangwill Rappaport (S. Anski), este jucată • 21.01. Iaşi. Secţia a 2-a de Iaşi a Apoi tonalitatea se schimbă în Reversul memorabile. de o trupă din Vilnius în idiş. Rappaport Curţii a declarat ca fiind abolit jurământul unui zbor (1993), o antologie de autor, în dezvoltă o temă descoperită în legendele „More judaico” populare de către expediţia etnografică • 23.01. Bucureşti. Societatea Fraterna din anii 1911 şi 1914. „Dr. Barasch” fondată în 1872, serbează a Să ştim să ne cinstim valorile • Ierusalim. Este fondată Uniunea 40-a aniversare a existenţei sale. Dorel Dorian z.l. ţinea foarte mult la un piesele de teatru, să-şi adune-n volum Artiştilor Evrei, având ca obiectiv disemi- • 27.01. Bucureşti. Spiru C. Haret şi dr. poem de Iţic Manger despre evreul care cele mai bune articole. Îşi punea zilnic narea artei şi esteticii în spiritul evreiesc. I. Istrati critică studenţii antisemiţi care au a transformat cenuşiul în albastru. Şi a întrebarea: ce ai făcut cu timpul tău? A • Marc Chagall execută picturi mari împiedicat-o pe artista evreică Roses să reuşit, la rândul lui, asta prin operă, prin avut parte de-un mentor pe care-l venera: pentru Teatrul Evreiesc de Stat din Mos- joace la Teatrul Naţional. omenie. Chiar în dimineaţa cu burniţă şi Octavian Paler. Ne istorisea nouă, celor cova. Condus de Alexander Granowsky 1912 ceaţă, de-nceput de decembrie, în care a din redacţia Realităţii Evreieşti, multe (1890 – 1937), teatrul prezintă în general • Vaslui. Întrunire a membrilor Uniunii fost şloşim, la Sinagoga Mică a Templului din colocviile cu el. Ştia să transfigureze piese de autori evrei. Evreilor Pământeni. Coral au venit mulţi prieteni. Printre cei realul, ceea ce nu însemna că se iluziona, • Londra. „The Times” publică un • 13.01 Iaşi. Biblioteca „Zion” a publicat care i-au cinstit memoria - preşedintele deşi împrumutase verbul memoriilor apă- editorial care pretinde că Protocoalele în broşură conferinţa lui M. Nordau Iudais- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, vicepreşedin- rute. Nu. Privirile lui – laser – străpungeau Înţelepţilor Sionului sunt adevărate. Ulte- mul în secolele 19 şi 20, prezentată la al tele F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., ing. aparenţele lucrurilor. rior va retracta într-un serial cele afirmate IX-lea Congres sionist ţinut la Hamburg. anterior. • 13.01. Buzău. Loja „Viitorul” îşi ser- Paul Schwartz. În faţa pietrei funerare, preşedintele • Winston Churchill scrie în ziarul bează a 38-a aniversare. Dorel Dorian era un om cu aripi. Ia- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a elogiat mo- „Ilustrated Sunday Herald”: „Niciun om • 13.01. La aniversarea a 50 de ani răşi – un motiv baladesc al lui Manger: dul în care copiii lui, Mugur şi Daniela, cugetător nu se poate îndoi de faptul că de viaţă a lui C. Mille se relevă curajul povestea copilului care voia să fie pasăre. respectă Porunca a 5-a din Decalog: evreii sunt cea mai formidabilă şi remarca- acestuia pentru apărarea cauzei evreilor. Într-un fel, propria-i poveste: adolescentul cinsteşte-i pe mama şi pe tatăl tău; mod bilă rasă care a apărut vreodată în lume.” • 15.01. Bucureşti. Trupa Segalescu încercându-şi forţa de zbor scriind; orga- de perpetuare a memoriei celor dragi, 1921 a dat o reprezentaţie la Teatrul Liebliech nizând serate literare la Facultatea de prezenţă în sinagogă la iarţait, apartenen- • Carlsbad. Al XII-lea Congres Sionist, (Jicniţa) cu opera Regina din Saba. În sea- Energetică din Kiev, unde fusese trimis la ţă la poporul evreu. Vorbitorul a propus sub conducerea lui Chaim Weizmann. ra de 24 ianuarie se reprezentase piesa studii – era epoca –; tânărul debutând în instituirea unui premiu anual Dorel Dorian. Mişcarea este consolidată sub conduce- Timpurile Mesiei de Goldfaden. proză şi teatru; adultul trăind o viaţă în şi Un sentiment al sacrului – rugile rostite de rea acestuia şi se întăreşte speranţa unei • 20.01. Bucureşti. Într-o convorbire pentru gazetărie. Avea un vis în ultimii ani rabinul Rafael Shaffer, psalmii intonaţi de cooperări politice cu Marea Britanie. cu dr. I. Niemirower, Principele Ferdinand ai vieţii, atunci când suferinţa îl îndepărta- prim-cantorul Iosif Adler. • Din 1921 şi până în 1924, Joint Distri­ dezabrobă intoleranţa religioasă manifes- se de „uneltele lui”: să se întoarcă acasă bution Committee înfiinţează centre medica- tată uneori faţă de evrei. ca să-şi termine memoriile, să-şi finiseze IULIA DELEANU le, împrumută cooperative şi întreţine şcoli • 20.01. Bucureşti. La Primăria Capita- în Rusia. Trimite peste 25 milioane de dolari lei s-au împărţit lemne de foc pentru săraci Y Y Y pentru a-i ajuta pe evreii ruşi şi polonezi. din fondul lăsat în acest scop de maiorul D E C E S E COMEMORĂRI 1922 Naiman – Hecht, care decedase. Prin tes- Sunt 10 ani grei, la 13 Tevet, de Chaim Soutine, pictor francez, este tament se prevedea ca jumătate din săracii Cu tristeţe, colegii de la „Realitatea la despărţirea de dragul nostru dr. descoperit de colecţionarul american ajutaţi să fie evrei şi jumătate români. Evreiască” amintesc că au trecut 30 de artă Albert C. Barnes, care cumpără de zile de la plecarea în eternitate a lui CREŞTINU MARCEL. Evocăm cu evla- peste 50 de tablouri, salvându-l pe plan Aniversări şi comemorări DOREL DORIAN, fost redactor-şef al vie onestitatea, bunătatea şi profesiona- revistei, şi transmit condoleanţe familiei lismul său. Dumnezeu să-l aibă în pază. financiar. Naşteri greu încercate. Soţia, copiii, nepotul. 1923 • 5.01.1937 - s-a născut pictorul Toma • Karlsbad. Al XIII-lea Congres Sionist, Hirth. În ziua de 8 decembrie 2014 a încetat sub conducerea lui Chaim Weizmann. Se • 10.01.1932 - s-a născut la Ştefă- Comemorăm şi ne sunt mereu în din viaţă, la vârsta de 94 de ani, prietena dezbate în special propunerea de inclu- neşti Aurel Vainer, preşedinte F.C.E.R. amintire bunii şi devotaţii noştri părinţi: noastră, RENEE OCHSENBERG, din dere a nonsioniştilor în Agenţia Evreiască şi deputat. CLARA ŢUDIC şi dr. ARON ŢUDIC (Bâr- (nou creată de organizaţia sionistă), ca • 12.01.1925 - s-a născut la Bucureşti lad). Nu vă vom uita niciodată! Iaşi, specialistă în domeniul industriei chimice, un om de valoare morală şi urmare a articolului 4 din program, în care Laurenţiu Profeta, compozitor. profesională deosebită. se prevede „asigurarea cooperării tuturor • 12.01.1937 - s-a născut Aurel Storin, Soţia şi prietenii apropiaţi amintesc Annie Levenţiu, familia Mehr. Condo- evreilor ce doresc să ajute la înfiinţarea scriitor, secretar literar, ziarist, fost redac- celor care l-au cunoscut şi l-au admirat leanţe familiei din ţară şi din Israel. Căminului Naţional Evreiesc.” tor-şef la revista „Realitatea Evreiască”. că la 28 noiembrie 2014 a trecut un an de • Nürnberg. Primul număr al ziarului • 18.01.1898 - s-a născut la Roman când s-a stins din viaţă conferenţiar univ. Pe 24 decembrie 2014 se împlinesc antisemit „Der Sturmer”, editat de Julius Filip Brunea-Fox, ziarist. dr. FILIP REICHER. Fie ca amintirea lui Streicheir (1885 – 1946). Sloganul – stin- • 24.01.1869 - s-a născut la Hârlău să dăinuie mereu în inimile celor care patru ani de când buna mea prietenă şi colegă MARIA HOROVITZ, salariată dard al ziarului este „evreii sunt nenoro- Horia Carp. Va îndeplini funcţia de senator l-au cunoscut şi iubit! Gertrud Reicher cirea noastră”. între cele două războaie mondiale. şi familiile Holtea (Elena şi Daniela) şi F.C.E.R., a plecat în lumea celor veşni- ce, lăsând în urmă lacrimi, durere şi o • Riga. Este fondată Mişcarea de Tine- • 24.01.1932 - s-a născut Leonie Chelaru (Carmen şi George). ret Sionist Betar (abreviere de la Brit Trum- Waldman – Eliad, apreciată actriţă la TES. amintire a copilăriei noastre, care nu se peldor), o fuziune între ideile naţionaliste • 24.01.1939 - s-a născut Albert va şterge niciodată. Împreună cu fratele Comemorăm luna aceasta (6 Tevet - şi de autoapărare ale lui Vladimir (Zeev) Kupferberg, secretar general al F.C.E.R. ei geamăn Bebe Bercovici şi Trisi, actori 28 decembrie) împlinirea a cinci ani de Jabotinsky şi ideile lui Joseph Trumpeldor. Decese la trecerea în veşnicie a dragului nostru în Israel, cu Vali Angelescu, prietenă, ne • Martin Buber, filozof german, publică • 01.01.1934 - a murit scriitorul Iacob LEON EŞANU (1935-2009). Soţia, fami- amintim cu drag de ea şi nu o vom uita Eu şi Tu, în care formulează liniamentele Wasserman, ale cărui lucrări cunosc o lia şi prietenii aduc un pios omagiu celui niciodată. Se spune că timpul şterge orice filozofiei dialogului. circulaţie reînnoită. care le este mereu prezent în gând şi durere. Eu cred că mai curând o accentu- 1924 • 3.01.1967 - a murit la Bucureşti po- în suflete. Fie-i memoria binecuvântată! ează. Fie-i memoria binecuvântată. • Hollywood. Samuel Goldwin şi Louis etul de expresie germană Alfred Margul Victoria Demayo Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna noiem- B. Mayer fondează compania de film Me- Sperber, originar din Bucovina. brie 2014: MONA MICU (51 de ani, Cimitirul tro-Goldwin-Mayer. La rândul său, Harry • 12.01.1991 - a murit la Zürich scrii- Giurgiului); FEINTUCH ISRAEL (84 de ani, Edith, soţie, Jefry, Silviu, fii, familia Cohn fondează Columbia Pictures. torul Andre Caminski, născut la Geneva. Cimitirul Giurgiului); DORIAN DOREL (84 de şi prietenii anunţă cu aceeaşi dure- • Între 1924 şi 1936, aproximativ Cea mai cunoscută lucrare a sa este ani, Cimitirul Giurgiului); SARATEANU ADINA re împlinirea la 4 decembrie a.c. a 14.000 de familii evreieşti din Uniunea romanul „Anul viitor la Ierusalim”. (91 de ani, Cimitirul Sefard); CURTEANU unui an de la decesul celui care a fost Sovietică fondează ferme colective în • Zilele tragice ale Pogromului din LAZĂR (77 de ani, Cimitirul Giurgiului); ing. MOREL BARAD, om de înaltă mo- Crimeea şi Ucraina. Organizarea lor s-a Bucureşti (21 – 24 ianuarie) ESCHINASI AMELIE MATHILD (87 de ani, ralitate şi profesionalism. datorat unor societăţi sovietice pentru HARY KULLER Cimitirul Sefard). 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 zicedid ze`ivnd ט' כסלו תשע"ה - ט‘ טבת תשע"ה z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה ציונות – עבר , הווה לזכרו של ד"ר וילהלם פילדרמן האירועים לזכרו של ד"ר וילהלם מרגרטה של רומניה. בנוכחותה חולקו דאנקו, מנהל הג'וינט בשביל רומניה, פילדרמן אורגנו על ידי המחלקה תעודות כבוד שלאחר המוות למלכה ישראל סבג, הסופר ניקולאי ברבאן, וסיכום לתרבות, אמנות ומדע של הפדרציה של האם אלנה, לד"ר תיאודור וכסלר, לרב חבר באקדמיה הרומנית, הרב אפרים הקהילות היהודיות מרומניה, על ידי הראשי לשעבר בשנים 1947-1940, ד"ר גוטמן, עורך דין ביאטריס הלר, ד"ר קהילת יהודי בוקרשט, הג'וינט והמרכז אלכסנדרו שפרן, למתתיהו קרפ, על ג'ורג' מירצ'א בוטסקו, אירינה קאז'אל, הישראלי-הרומני לתרבות. במרכז עשייה למען הצלת יהודים ועזרה למען ד"ר אלכסנדרו אליאס, ד"ר אאורל האירועים – פתיחתה של תערוכה הקל על סבלם, על ספר מוקדש לחייו ויינר, המהנדס פאול שווארץ, המהנדס במרכז לתרבות של קהילת יהודי וליצירתו של פילדרמן, על ספר שהוא אלברט קופפרברג, יושבי ראש הקהילות בוקרשט; כנס; הענקת תעודות ואותות קובץ תעודות על שואת יהודי רומניה, היהודיות מן הערים אראד, אוראדיה, על שם "ד"ר וילהלם פילדרמן" לראשי המכונה "הספר השחור". על הידידות בראשוב, יאסי – המהנדס יונל שלזינגר, קהילות, לאינטלקטואלים יהודיים, כלפי הקהילה היהודית, הנצחת זכרו של המהנדס פליקס קופלמן, המהנדס לאישים המעורבים בחיים החברתיים, ד"ר פילדרמן והצלחות בחיים היהודיים טיבריו רוט, המהנדס אברהם גילטמן, הפוליטיים והרוחניים מרומניה. ברומניה ניתנו אותות לכמה אישים: ד"ר ליאה בנימין, ד"ר הרי קולר, פרופ' התערוכה הנ"ל הוצגה על ידי סגן יו"ר נשיא רומניה, טראיאן בססקו, פרופ' ניקולאי סאסו, טשו סולומוביץ. מתוך הפדרציה ויו"ר קהילת יהודי בוקרשט, רזוואן תיאודורסקו, חבר באקדמיה הנאומים נוצרה אישיותו של ד"ר בתנאים שבהם עתידו ושרידותו של המהנדס פאול שווארץ, ד"ר ליאה הרומנית, מזכיר המדינה במשרד פילדרמן – משפטן בעל שם, מדינאי, העם היהודי במדינת ישראל ובתפוצות בנימין וד"ר ז'אנינה איליה. הדתות, ויקטור אופסקי, פרופ' אדריאן מנהיג קהילתי בשנים שבין שתי עומדים בפני מחסומים, תוך כדי כך טקס הפתיחה כובד על ידי הנסיכה צ'יורויאנו, עורך דין ראדו קטלין מלחמות העולם ועד 1947. שהבעיות הפכו יותר ויותר רציניות ומאיימות, ההסתדרות הציונית מרומניה חשבה שדיון על אודות תפקידה וכוחה קשת ד' בבוקרשט של הציונות לעמוד בפני התגרויות יותר מ420- קהילות ומוסדות לחקר השואה על שם "אלי ויזל". פאול עם הרוח" מאת ראדו גאבריא. שבמאה הכ"א – מאוד שימושית. יהודיים מ40- מדינות ציינו את היום גיציו, מנהל הפסטיבל לסרט היהודי במקביל לדיונים, נערכה גם "קשת ב"פגישה – כ"ט בנובמבר", שהתקיימה הבינלאומי ללימוד היהדות ב16- בבוקרשט, דיבר על "סרט בתור כלי הילדים" במסגרתה ילדים יכלו ללמוד בעיר בראשוב בימים 1.12.14-29.11.14, בנובמבר 2014. קהל רב הגיע למרכז לגילויה וחיזוקה של הזהות האישית". שירים יהודיים והשתתפו בתחרויות השתתפו חברים בהסתדרות הציונית הקהילתי היהודי שבבוקרשט, למהדורה לאחר מכן התקיים שולחן עגול בנושאים יהודיים. ד"ר אאורל ויינר, ואנשים אחרים שאינם חברים בה, הרביעית של תוכנית "קשת". הרב דב שבראשו עמד הבמאי ארווין שימשנזון, יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות יהודים, ידידיהם של היהודים, ניסו ֶּבר אורגד מחב"ד לובאוויטש הקדיש בהשתתפות הבמאי ראדו גאבריא מרומניה ציין: לענות לשאלות הנ"ל. בדבריו על חשיבות ההיבטים המעשיים והשחקנים ליאוני ולדמן אליאד וגם "המלחמה באנטישמיות, המלחמה המהנדס טיבריו רוט בכפל תפקידו של היהדות. ד"ר מאריוקה סטאנצ'יו, רודי רוזנפלד, אישים בולטים בתיאטרון בשנאה בכלל, נעשית בהצלחה גם – כיו"ר קהילת יהודי בראשוב ויו"ר מרצה באוניברסיטת בוקרשט, דיברה היהודי הממלכתי. הדיון הנ"ל תיאר את באמצעות אירועים חינוכיים מסוג זה, ההסתדרות הציונית ברומניה – יחד על היהודים שקיבלו את התואר קיומו הקשה של התיאטרון "ברשאום" כמו אלה המאורגנים על ידי קהילת עם שותפיו, היו המארחים הטובים של "דוכס" במאות הט"ז-הי"ז ועל היחסים בימי מלחמת העולם השנייה והשואה, יהודי בוקרשט. הקהילה היהודית נפתחת למעלה ממאה משתתפים מקהילות רבות. הכלכליים של סוחרים יהודיים עם את השחקנים הגדולים שנכחו בו, כלפי העולם, כלפי אנשים אחרים, היות שבתוכנית הייתה גם השבת, אורגנו הנסיכים הרומניים בתקופתם. "היחס קיומו של התיאטרון היהודי בתקופה ופעילויותיה של קהילת יהודי בוקרשט טקסי קבלת שבת והבדלה בבית הכנסת בין בן הרוב לבן המיעוט ברומניה של הקומוניסטית ואת הבעיות שבפניהן הן ההוכחה הטובה ביותר בתחום זה, המפואר שבעיר בראשוב. רגע חגיגי היום" היה נושא הישיבה שבראשה עמד עומד התיאטרון היהודי הממלכתי היום. הן מוכיחות שדרך הכרה כולנו נכיר זה היה כאשר בתוך בית הכנסת העניק ד"ר אלכסנדרו פלוריאן, מנכ"ל המכון כמו כן צפו המשתתפים בסרט "וחלפו בזה". יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר אאורל ויינר, את האות על שם "וילהלם פילדרמן" ליו"ר קהילת קהילת יהודי זאלאו – הוקמה מחדש דרך פרסומת בלוח מודעות יהודי בראשוב, המהנדס טיבריו רוט, דן חאס, יו"ר הקהילה היהודית החדשה ביותר שברומניה, מרומניה ושל היו"ר שלה, ד"ר אאורל ויינר אישית, הוקמה וליו"ר קהילת יהודי אראד, המהנדס יונל קהילת יהודי זאלאו, העניק ריאיון לעיתון "המציאות קהילת יהודי זאלאו מחדש. שלזינגר. היהודית" ובו סיפר איך קמה לתחייה קהילה זו, שהיא "קודם כל מדובר בילדינו, להם אנחנו רוצים להעניק חמשת הפנלים שנערכו ב30.11.14- בעלת מסורות חסידיות חזקות בעבר. קהילה זו נעלמה מחד חינוך יהודי", ציין היו"ר חאס והוסיף בגאווה שכעת ישנם – 1.12.14 התייחסו לרגעים המשפיעים גיסא עם גירוש יהודי העיר בשנת 1944, כאשר טרנסילבניה שמונה ילדים והוא מקווה שמספרם יגדל על מנת להבטיח בתולדותיה של מדינת ישראל, שהשפעתם הצפונית הייתה זמנית תחת כיבוש הונגריה ההורתיסטית, את עתידה של קהילת יהודי זאלאו. הוא סיפר שעל אף מורגשת גם היום. הפנל הראשון הוקדש ומאידך גיסא בעקבות הגירתם של היהודים המעטים שחזרו הקשיים – חוסר קיומו של בית הכנסת או של בית תפילה לתוכניות החלוקה של האו"ם, בדגש על ממחנות השמדה ומגדודי עבודת פרך. אלה שנשארו בעיר – מקבלים את השבת מדי פעם בבית כנסת שבעיר שימלאו ההצבעה מכ"ט בנובמבר 1947. בפנל זה זאלאו הגיעו להיות קבוצת יהודים שהשתייכה לקהילת יהודי ומדי פעם בביתו של יהודי בעיר זאלאו. בחגים הגדולים השתתפו המהנדס טיבריו רוט ומר מרקו אוראדיה, או עברו לקהילת סאלאז', או לקהילות סאטו- מתפללים בבית הכנסת שבעיר שימלאו. דן חאס נהיה גם כ"ץ, מהמרכז להשגחה על האנטישמיות מארה, באיה-מארה, קלוז'. מודע לכך שכל היהודים האלה שליח ציבור, היות שלמד שיעורים במסגרת לשכת הרבנות, ברומניה. הפנל השני הוקדש למלחמת יכולים להקים קהילה משלהם, החל דן חאס להתעניין באשר ונעזר גם על ידי אדי קופפרברג, מנהל הלשכה, וגם על ידי העצמאות של מדינת ישראל. לפני תחילת למספר שלהם. במודעה שפירסם במקומונים המחוזיים הוא הרב של הפדרציה, רפאל שפר, החזן הראשי יוסף אדלר והרב הדיון בנושא הנ"ל (על ידי המהנדס הזמין למפגש באולם האירועים של "בית ההסתדרות" שבעיר צביקה כפיר. רובי רוט וולנטין פלוגארו), הסוציולוג זאלאו את כל האנשים ממוצא יהודי. הגיעו יותר מ300- רצונם של המתפללים היהודיים מן העיר זאלאו ושל דן הישראלי-הרומני יצחק מירון דן בעלייה איש שהצהירו שהם ממוצא יהודי. מתוכם הוא בחר 48 איש חאס אישית הוא לבנות בית כנסת, שבעבורו כבר יש להם הרומנית לישראל החל מסוף המאה שהוכיחו במסמכים את מוצאם היהודי, ועוד 20 אמורים חלקת אדמה. כעת, תוך כדי גיוס תרומות, הם מנסים למצוא הי"ט ועד שנות ה70- של המאה הכ'. להצטרף עם תעודות שייכות. במסגרתו של גרעין ראשון קרנות. מלחמת ששת הימים והשלכותיה, זה, בסיועה ובאישורה של הפדרציה של הקהילות היהודיות שינוי דגם, היו הנושאים של הפנל השלישי, בו השתתפו ב' זילברשטיין, ארווין שימשנזון וגם אווה גאלאמבוש. המסע הרומני של פרופסור טיבריו שאטלס פנל אחר דן בבעיית הפליטים הפלשתינים, יו"ר שלו היה מאריוס בהזמנת האקדמיה הרומנית, הכלכלן גם אות כבוד מאוניברסיטה "אלכסנדו "אף על פי שמחברו סבל מדיכוי מטעם מרקוביץ. הרצאה מעניינת הוצגה על ד"ר טיבריו שאטלס, שהיגר לקנדה יואן קוזא". המשטר הקומוניסטי". המהנדס פאול ידי המהנדס יונל שלזינגר. היא הייתה בשנות ה70- ופיתח שם קריירה שנייה, מסעו ברומניה הסתיים בהשקת שווארץ, סגן יו"ר הפדרציה, הקדיש על קשורה בשלבים ובשיטות המשא ומתן חזר לבוקרשט. הוא התקבל בכמה הספר "יהודי טימישוארה במראה העמודים שבספר לגבי תרומת יהודי של הסכסוכים. הפנל החמישי הביא בפני מוסדות בעלי שם על ידי עמיתים ההיסטוריה". ההשקה התקיימה בספרייה אזור באנאט להתפתחות התעשייה. המשתתפים שני אישים ידועים – בני לשעבר וגם על ידי חוקרים צעירים ע"ש "אכסנדרו שפרן" של הפדרציה "כל היסטוריון יכול לקנא בצורה זו הזוג ליאה בנימין, היסטוריונית, וד"ר ותלמידי-מחקר. הוא הגיע גם לעיר של הקהילות היהודיות מרומניה. הספר של כתיבת ספר היסטוריה", אמרה הרי קולר, אתנוסוציולוג. ד"ר ליאה יאסי. באקדמיה הרומנית, פרופ' התקבל בחום רב על ידי המשתתפים ההיסטוריונית ד"ר ליאה בנימין בסיכום בנימין הביאה חידוש מוחלט – דמויות שאטלס העביר הרצאה בנושא "לימוד באירוע. יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ההשקה, כמו צורה מסוימת של מסקנה. ומאמרים על אודות פלשתינה, שפורסמו הכלכלה – סינתזה של הרפתקה", ויינר, תיאר את הספר הנ"ל: "עבודה בשנים 1941-1936 בכתב העת "פלשתינה" ופרס את משנתו הכלכלית. בבוקרשט כבירה". מנהל הוצאת הספרים "הספר", מבוקרשט. הרי קולר הביא את הרעיון היה גם אורח של האקדמיה ללימודי מר אלכסנדרו מארינסקו, חושב את של האיחור ההיסטורי להקמת המדינה כלכלה, של המכון לחקר הכלכלה הספר הנ"ל ל"יותר מהיסטוריה; זה היהודית. על שם "קוסטין ק' קיריצסקו", של ספר על תרבותם של היהודים במסגרת כל הפנלים היו אינטראקטיביים. האוניברסיטה הרומנית-אמריקאית ושל התרבות הקיימת בעיר טימישטוארה". אחרי ההרצאות התקיימו דיונים בהם מוסדות אחרים. כל המוסדות הנ"ל פרופ' אאורל ינקו, חבר באקדמיה השתתפו המשתתפים הנוכחיים. בדיונים כיבדו אותו בתעודות ובאותות כבוד: הרומנית, תיאר בהרצאתו את האדם הועלו שאלות, הובעו דעות, והתנהלו האקדמיה הרומנית העניקה לו תואר ואת יצירתו. גב' ג'טה נוימן, בתו ויכוחים. בדיונים נוצר תפקידה של לשם כבוד, האקדמיה ללימודי כלכלה של הרב נוימן מן העיר טימישוארה, התנועה הציונית, שלא איבדה את יעדה העניקה לו את התעודה על שם וירג'יל העריכה את "התיעוד המדויק מאוד אף אחרי קום מדינת ישראל. מאג'יארו. מהמכון לתכנון כלכלי קיבל והרציני של הספר, פרי מחקרים בני במסגרת זו, המהנדס טיבריו רוט, תעודת כבוד, תעודת כבוד אחרת בשביל עשר שנים בארכיונים". נתון זה צוין יו"ר ההסתדרות הציונית מרומניה, פנה מפעל חייו (Opera Omnia) קיבל מהאגודה גם על ידי גב' אווה גאלאמבוש, להרחבת פעילותו של הארגון הנ"ל, לגיוס הכללית של הכלכלנים הרומנים ותעודת עורכת העיתון "המציאות היהודית". וקבלה של חברים פעילים חדשים. כבוד נוספת מהאוניברסיטה האמריקאית- האתנוסוציולוג ד"ר הרי קולר העריך הרומנית. בעיר יאסי. בהמשך מסעו קיבל שהספר הנ"ל כתוב ללא משוא פנים REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 23

Maia Morgenstern anunţă începerea INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE

Sursă Prenume Fiertură lucrărilor de consolidare (foto) din plante Ajunse Nume Început de şi modernizare a TES (foto) tiranie! La finalul premierei cu piesa “Aman- din acoperişul Teatrului Evreiesc de Stat, tul”, de Harold Pinter, actriţa şi managerul pompierii intervenind timp de câteva ore Teatrului Evreiesc de Stat a anunţat că pentru remedierea situaţiei. Ulterior, Maia “timp de doi ani” spectacolele nu vor mai Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc Ţară avea loc la TES, ci la alte teatre bucu- de Stat din Capitală, temându-se că imo- A năvăli reştene, deoarece clădirea, monument bilul s-ar putea prăbuşi, a realizat o serie Spini istoric, avariată grav de vremea şi de de lucrări de strictă necesitate din banii viscolul de la începutul anului, va intra săi proprii, ceea ce a permis reluarea în reparaţii. spectacolelor în sediul TES. Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) Cladirea Teatrului Evreiesc de Stat din a semnat contractul pentru consolidarea Bucureşti datează din ultima decadă a se- Oana Osman Înzestraţi şi modernizarea clădirii Teatrului Evreiesc colului al XIX-lea. Doctorul Iuliu Barasch, Trăit de A derapa Adăugate de Stat, conform unui comunicat transmis care cumpărase terenul, intenţiona iniţial Noe Tatiana în supă! presei de Primărie. La licitaţie au depus să construiască aici o clinică. Terenul era Punte Stepa Silviu oferte cinci societăţi, contractul fiind situat în inima unui cartier evreiesc bucu- Lung atribuit firmei SCIT Impex SRL. Valoarea reştean, unde, spre sfârşitul secolului al Murat estimată a investiţiei a fost de 13.839.000 XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, Amprente de lei fără TVA, durata de execuţie a lu- trăiau în jur de 300.000 de evrei. După Cunoscut A săpa în crărilor fiind de 18 luni, potrivit Mediafax. câţiva ani, aici s-a construit totuşi nu o centru! Reprezentanţii PMB declarau, la clinică, ci o casă de cultură. Sirop Bărbat sfârşitul lunii ianuarie, că municipalitatea La începutul anilor 1940, câţiva artişti, a aprobat, în Consiliul General al Mu- scriitori şi muzicieni au înfiinţat aici Tea- Pericol Lucian Alexandru nicipiului Bucureşti (CGMB), finanţarea trul Evreiesc Baraşeum, pe scena căruia Croitoru Ion Diaco- Lazea proiectării şi execuţiei lucrărilor de con- au evoluat, jucând în limba română, o nescu solidare, modernizare şi reabilitare pentru seamă de cunoscuţi actori evrei, printre Desiş! Teatrul Evreiesc, precum şi prelungirea care Alexandru Finţi, Beate Fredanov, Piesă de contractului de comodat, încheiat între Willy Ronea, M. Bradu, N. Stroe, Mircea teatru TES şi Fundaţia Caritatea, pentru o peri- Crişan. În timpul guvernării Antonescu, Roman oadă de 25 ani. marii actori evrei au fost daţi afară din Reamintim că în 25 ianuarie 2014, din teatrele de stat româneşti şi au evoluat cauza viscolului, au fost smulse bucăţi la actualul TES. În 2016 România va prelua Dezlegarea integramei din numărul 434-435, pe raster, LEV ŞESTOV, IERUSALIM. preşedinţia Alianţei Internaţionale Revista “Menora” A apărut noul număr al revistei “Me- – prezentări multimedia pentru evocarea nora”, pe luna noiembrie, în coordonarea distinsei personalităţi politice israeliene; pentru Memoria Holocaustului preşedintelui Comunităţii Evreilor din expoziţia de pictură “Shabbat Shalom” (Urmare din pag. 2) creată în 1998, la Componenţa Comisiei a inclus cercetători Focşani, Mircea Rond. Aceasta include organizată în cadrul sinagogii din Râmni- iniţiativa premie- din România, SUA, Israel şi Germania. interesante ştiri locale, din ţară şi din Is- cu Sărat şi realizată în cooperare cu elevi rului suedez Göran Persson. Obiectivul Profesorul Elie Wiesel, laureat al Premiu- rael, articole pe diverse teme, pastile de din acelaşi oraş; serata muzicală Jerome principal al IHRA este de a încuraja ac- lui Nobel pentru Pace, a fost desemnat umor, o utilă rubrică de informaţii juridice, Kern sau lansarea volumului „Evreii tivităţi legate de promovarea educaţiei, preşedinte al Comisiei. sfaturi naturiste, precum şi secţiunea din Judeţul Putna – Vrancea în armata comemorării şi cercetării Holocaustului În noiembrie 2004 a fost prezentat Info Club, dedicată ultimelor evenimente română (1913; 1916-1919)”, semnat de în statele membre, dar şi în alte ţări in- la Bucureşti Raportul Final elaborat de comunitare. Dintre acestea pot fi amintite cercetătorul Bogdan Constantin Dogaru. teresate, precum şi de a asigura sprijinul Comisia Internaţională pentru Studierea următoarele: Remember Yitzhak Rabin Succes şi la cât mai multe ediţii! (D.D.) politic necesar în vederea materializării Holocaustului din România, ale cărui acestora. recomandări s-au concretizat în princi- În prezent, organizaţia numără 31 de pal prin înfiinţarea Institutului Naţional Sufletul pereţilor state membre: Argentina, Austria, Bel- pentru Studierea Holocaustului din Ro- (Urmare din pag. 16) Rămăsese la rămână acolo. Bunicii au trebuit să se gia, Canada, Croaţia, Republica Cehă, mânia „Elie Wiesel” şi prin completarea jumătate din greu- decidă ce fac: rămân împreună şi o lasă Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, manualelor şcolare de istorie conform tatea sa. Când s-a prezentat la centrul de pe străbunica mea şi pe toţi ai ei în voia Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, concluziilor Raportului Final, pentru a recrutare, a fost respins şi aşa a scăpat. sorţii sau se mută. Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ma- aborda şi problematica Holocaustului. Au Toata lumea ştia că slăbise atât de mult Erau deja trei sau patru luni de când rea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, fost introduse, totodată, cursuri opţionale din cauza bolii, „cumpărată” cu banii eco- bunicii mei se mutaseră şi ei in casa România, Serbia, Slovacia, Slovenia, de studiere a istoriei Holocaustului şi a nomisiţi cu trudă, ani şi ani de-a rândul. străbunicii. Devenise neîncăpătoare Spania, Suedia, SUA, Ungaria. România fost publicat un manual privind istoria Odata cu recrutările şi cartierul evre- pentru toţi, dar erau împreună: străbunica a fost acceptată ca membru cu drepturi Holocaustului din România. Institutul iesc a fost împrejmuit. Casa în care lo- Chane Sure, Itzhok, cel de-al al treilea depline al ITF la data de 16 decembrie „Elie Wiesel” are drept obiective culege- cuiau bunica împreuna cu bunicul Hanik soţ al străbunicii mele, şi cei trei fraţi ai 2004, în reuniunea plenară a organizaţi- rea, arhivarea, cercetarea şi publicarea şi cu mama mea a rămas în afara zonei bunicii: Misha, cel mai mic dintre ei, şi fiul ei ce s-a desfăşurat la Trieste, în timpul documentelor referitoare la Holocaustul împrejmuite.Străbunica însă locuia în lui Itzhok, Nahum şi David. preşedinţiei italiene. din România, în perioada celui de-al cartierul deja izolat de restul oraşului. Hanik a rămas la el acasă ca să nu Anterior, în octombrie 2003, a fost doilea război mondial, rezolvarea unor Când s-a anunţat că se vor impune şi fie rechiziţionată de armată. Ar fi putut lansată Comisia Internaţională pentru probleme specifice, precum şi activităţi restricţii de circulaţie a fost clar că stră- rămâne acolo dar n-a putut s-o lase pe Studierea Holocaustului din România. educaţionale privind Holocaustul. bunica şi restul familiei vor fi obligaţi să mama singură. ADI CALMIS Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. (Urmare din pag. 2) evreieşti din Ro- naclul de idei în memoria lui Itzhak Artzi statornic prieten al comunităţii-mamă. mânia, pregătirea z.l., organizat de A.M.I.R., în colaborare Tema simpozionului: „Contribuţia evreimii celui de-al 37-lea Congres al Organizaţiei cu Mişcarea Kibuţurilor şi Mişcarea Mo- române la Aşezământul Muncii în Ereţ Sioniste Mondiale, înscrieri de noi mem- şavurilor, la Tel Aviv. Israel”. Alături de ambasadorul Româ- bri şi îmbunătăţiri în activitatea ASR –, • Programul pentru Hanuchiada 5775 niei în Israel, E.S. Andreea Păstârnac, preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a avut a fost aprobat de Comitetul Director al şi primarul oraşului Ramat Gan, Israel o intervenţie pe tema colaborării între Fe- F.C.E.R., conducerea Federaţiei nepre- Zinger, dr. Aurel Vainer figurează printre deraţie şi celelalte organizaţii evreieşti din cupeţind nici un efort pentru a ajunge participanţii de onoare la simpozion. Vor România. Vorbitorul a accentuat asupra: • la cât mai multe comunităţi. Preşedin- conferenţia Aharon Yadlin, Marele Rabin nevoii de conlucrare pentru continuitatea tele şi deputatul F.C.E.R. va participa la Menachem Hacohen, gral (r) Ami Aiialon, vieţii evreieşti din România; • apărării in- sărbătorirea de Hanuca în nou înfiinţata Ilana Yogev, dr. Dani Koren. Un program tereselor evreilor români pe plan intern şi comunitate din Zalău. În drum, se va artistic va fi prezentat de cunoscuţii oa- internaţional. A apreciat buna organizare opri la comunitatea din Dej, unde se va meni de teatru Baldi Olier, Iaacov Bodo, a simpozioanelor, eficienţa informărilor, întâlni cu noul Comitet de conducere şi va Efi Neţer. După ce va transmite un mesaj calitatea schimburilor de idei în dezbateri, înmâna Medalia „Dr. Wilhelm Filderman” de salut din partea Federaţiei, preşedinte- utilitatea contactelor realizate între repre- preşedintelui de onoare al comunităţii, le şi deputatul F.C.E.R. va susţine comu- zentanţi ai comunităţilor din diferite zone Iosif Farkaş. nicarea „Contribuţia mişcării sioniste din ale ţării prezenţi la Peghisha. „O certă • La invitaţia A.M.I.R., dr. Aurel Vainer România şi a evreilor din Aliaua română reuşită”, a conchis domnia sa. Relatarea va participa, în Israel, la un eveniment la apărarea, consolidarea şi dezvoltarea pe larg - în numărul curent al revistei. însemnat din viaţa israelienilor originari Statului Israel”. • Proiecte imediate: Hanuca la Bu- din România: simpozionul memorial cureşti şi în ţară; prezenţa la lucrările dedicat lui Itzhak Artzi z.l., fost membru IULIA DELEANU Camerei Deputaţilor; participarea la Ce- în Knesset şi viceprimar al Tel Aviv-ului, 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014

Gândul Drumul Un admirabil joc în doi Vreme de prejudecăţi şi ură scris spre teatru Prejudecăţile ce despart şi pe cei Trei hoţi îi urmăresc un timp pe locatarii unei lor justiţie nu o mai face. apropiaţi, intoleranţa morală şi religi- case din Créteil, la periferia Parisului, se decid Şi să nu trecem cu vederea nici faptul că oasă, respingerea brutală a celor care să dea lovitura, intră şi găsesc înăuntru un unele mijloace de informare franceze susţin s-au născut „diferiţi”... Singurătatea şi tânăr de 21 de ani şi pe prietena sa, de 19, pe că Preşedinţia Franţei nu a mai comandat anul experienţa dramatică a izolării sau marginalizarea care o violează şi cer toţi banii celor doi, inclu- acesta un Brad de Crăciun, ci un ... Pom de impusă de ceilalţi, deopotrivă însoţite de suferinţă. siv cardul bancar al băiatului. O să spuneţi că Sărbătoare (arbre de festivité). Ceea ce mă face ...Comunicarea (de nesperat!) ce devine posibilă chiar jafuri şi violuri se petrec oriunde în lume, ceea să vă întreb: vă mai amintiţi de Moş Gerilă şi de între fiinţe deosebite prin vârstă, condiţie, mentalitate, ce, din păcate, e trist, dar adevărat. Numai că, Pomul de Iarnă, sub care acesta lăsa cadourile? orientare sexuală... Omenia care reface punţile înţelegerii cu cei dragi, de această dată, pe lângă imensa traumă a Ca să nu treceţi prea uşor peste toate cu lumea... fetei şi cea a tânărului, legat şi transformat în acestea şi să spuneţi că sunt afirmaţii lipsite Iată teme grave ale piesei În vizită la domnul Green, a lui Jeff Baron, spectator, lucrurile au avut o altă semnificaţie: de obiectivitate, am să vă mai spun că la un scriitor american prezent la TES în seara premierei. „V-am urmărit şi v-am ales pentru că sunteţi sondaj, 68% dintre francezi s-au declarat de Înţelegem că tânărul Ross Gardiner l-a accidentat (uşor) pe venera- evrei. Evreii au întotdeauna bani”, le-au strigat acord cu prezenţa scenelor biblice de Crăciun bilul evreu newyorkez Green. Şi iată-l venit să aibă grijă de acesta (ca un cei trei infractori victimelor lor. în sediile primăriilor sau alte locuri publice, dar obligatoriu serviciu în slujba comunităţii). Întâlnirea - dificilă - dezvăluie Distilarea unei prejudecăţi (evreii au întot- asta nu pare să aibă vreo importanţă, faţă de două drame. Dl. Green este un om simplu, de condiţie modestă. Are deauna bani) în violenţă şi ură nu este, din satisfacţia de a proteja sensibilitatea religioasă ca reazem pe Dumnezeu, respectul Legii, al ritualurilor religiei şi eticii păcate, un proces limitat la minţile celor trei a imigranţilor islamici. Iar un alt sondaj arată strămoşilor. După cum mai are şi conştiinţa destinului tragic al neamului infractori, prinşi între timp de Poliţia franceză. că doar 59% dintre locuitorii Hexagonului au său (a ajuns în America fugind de pogromurile din Estul Europei). Întâmplarea din Créteil este doar vârful unui ais- o imagine pozitivă despre ţara lor, iar peste un Şi are, mai ales, o dublă traumă - adevărată rană vie: moartea soţiei berg, care începe să iasă tot mai mult din apă, sfert (26%) ar dori să trăiască în altă ţară. (pentru el de neacceptat) şi păcatul de a-şi fi repudiat fiica, îndrăgostită devenind un munte din ce în ce mai amenin- O situaţie şi mai aberantă, greu de imaginat de un „goi”. Rob al prejudecăţilor, el îl ia în seamă pe Ross abia atunci ţător, arătând că trăim cu adevărat o vreme de înaintea războiului din Gaza din vara lui în 2014, când acesta îşi precizează originea iudaică. Dar asta nu înseamnă că ură şi prejudecăţi. Motiv pentru care şi ministrul s-a produs în Irlanda, vizând comemorarea nu rămâne blocat când află că băiatul acesta „bun de însurătoare” este de interne din Hexagon, Bernard Cazeneuve, a Holocaustului din ianuarie 2015: organizatorii „gay” şi, ca atare, respins de familia lui. (Diferit de perspectiva lui Tony simţit nevoia să afirme, la o demonstraţie care ceremoniei au primit o dispoziţie demnă de Kushner din puternica şi provocatoarea „Îngeri în America”, eroul lui a avut loc la Créteil, că lupta împotriva antise- vremea prejudecăţii şi a urii: în timpul comemo- Baron, care şi-a asumat şi el homosexualitatea, este însă apăsat de mitismului şi a rasismului trebuie să devină o rării să nu se pomenească nici numele Statului „blestemul de a fi urât pentru ceea ce nu poţi schimba”). problemă de interes naţional. „Republica vă va Israel, nici sintagma Statul Evreu! Descoperim piesa lui Jeff Baron prin montarea de calitate semnată apăra cu toată puterea, pentru că fără voi, ea Yanky Fachler a fost demis după 12 ani de de Erwin Şimşensohn, la a cărei atmosferă contribuie şi muzica lui A. G. nu ar mai fi Republica”, le-a promis el evreilor serviciu în slujba HETI (Holocaust Educational Weinberger şi decorul Irinei Moscu. O ambianţă sugestivă: cea a micului adunaţi să protesteze la Créteil. Trust Ireland), unde organizase comemoră- apartament curat dar sărăcăcios, cu utilităţi elementare şi învechite. Deocamdată, victimele predilecte ale vremu- rile Holocaustului, relatează ziarul londonez Atracţia ofertei TES o constituie însă, de departe, regalul actoricesc rilor de ură şi prejudecăţi sunt evreii, din Franţa „Jewish Chronicle”. „Mă simt îngrijorat de faptul al lui Virgil Ogăşanu care, „duca e maestro”, îl antrenează pe tânărul şi din lumea largă. În ţara libertăţii, a egalităţii că membrii consilului de conducere al HETI său partener Tudor Istodor într-un captivant duel artistic. şi fraternităţii, delictele şi crimele comise îm- (din care fac parte şi doi evrei – n. red.) au fost ...Un mic dejun improvizat, ronţăit dintr-o pungă de hârtie, medica- potriva evreilor s-au dublat ca număr în 2014 influenţaţi de ura faţă de Israel, manifestată în mentele obligatorii, alese cu grijă şi înghiţite în silă... Cu gesturi lente, faţă de 2013, ca şi în 2013 faţă de anul prece- luările publice de poziţie, a spus Y. Fachler. În uşor automatizate, uşor şovăielnice, Ogăşanu transmite expresiv dent. Ceea ce l-a făcut pe Roger Cukierman, urma protestelor, HETI a comunicat că Israelul poverile vârstei, dar mai ales efectul demoralizării, al lipsei de sens, al preşedintele CRIF (Consiliul Reprezentativ al va putea fi în continuare menţionat în timpul lehamitei de a mai trăi. Organizaţiilor Evreieşti din Franţa), să-i prevină comemorărilor. Green-Ogăşanu este de o demnitate mereu morocănoasă, e botos, pe francezi că le vine rândul: „Evreii vor pleca în Europa este sub ameninţarea extremismului e aţos, plin de toane. Surprinde prin logica sa „exasperantă”, dar şi prin număr din ce în ce mai mare şi Franţa va cădea islamist, a luptătorilor care revin din Siria şi Irak neaşteptate ironii. Pare absent, uneori amnezic. E, mai ales, pradă fie sub conducerea Legii Sharia, fie sub cea a şi care devin potenţiali organizatori de aten- amintirilor şi... nălucirilor. Frontului Naţional”. tate antieuropene. La fel şi Canada şi, foarte La rândul său, Tudor Istodor îi împrumută lui Ross silueta sa fină şi Să exagereze Cukierman? Oricine se poate recent, şi Australia. Cultura europeană este şi elegantă, aerul său de civilitate. Răspunzând provocării unui joc bogat înşela, dar rămâne un fapt că, sub presiunea ea sub asediu, în vremea noastră având loc o în sugestii şi susţinut psihologic, Tudor Istodor are aici o evoluţie bine celor zece procente de musulmani din popu- cruciadă în care locul cavalerilor creştini este motivată şi „mobilată”. Actorul trece pe neobservate de la politeţea „de laţia Franţei, Primăria Parisului a organizat o luat de musulmanii fugiţi din ţările lor, dar care serviciu”, indiferentă şi convenţională, la atitudini mai implicate. Animă sărbătoare de Ramadan, iar unele instanţe vor acum să înlocuiască tradiţiile europene cu expresiv jocul tatonărilor, al contradicţiilor, alunecările de la opacitate judecătoreşti din Franţa au decis recent că burqa şi sharia, în loc să se adapteze la locul la „deschidere”. Exprimă sensibil emoţia descoperirii (oarecum „în este ilegal să se expună scene ale naşterii lui în care şi-au căutat salvarea. oglindă”) a unei alte drame, dar şi a unei fiinţe care să îl asculte şi să Isus Cristos în sediile primăriilor, pentru a nu-i O vreme nebună, în care prejudecăţile şi îl înţeleagă ca un adevărat tată. ofensa pe islamici. Mă întreb, sub această pre- ura iau locul dreptei judecăţi, multiculturalităţii La TES - o „felie de viaţă” despre „Eu şi tu” - ca să parafrazez o expre- siune care începe să amintească de expresia şi dialogului. sie a lui Martin Buber! Un joc în doi, o ştafetă cuceritoare a generaţiilor! mahomedană că „Allah este peste tot”, cine îi NATALIA STANCU va mai apăra pe francezi, de vreme ce propria ALEXANDRU MARINESCU lui Hitler, aderase din convingere. Cosaşu trăieşte o dublă dramă în „obsedantul Continuă seria de autor Radu Cosaşu deceniu”: pe lângă dificultăţile politice pe Realitatea Prestigioasa Casă Radu Cosaşu poate fi considerat unul din- submina însăşi con- care le are (după ce cere dreptul la a rosti cărţii de editură Polirom tre precursorii cerţi ai postmodernismului venţia romanescă. adevărul integral, dar şi din cauza originii continuă publicarea în literatura noastră, chiar dacă nici unul De asemenea, isto- sale evreieşti), el trăieşte şi prăbuşirea ilu- operelor lui Radu Co- dintre prozatorii generaţiei optzeci nu se ria-fluviu conţinută ziilor. Şi narează totul în nişte proze scrise saşu, într-o serie de revendică de la el. Asta, deoarece proza în cele şase volume în a doua jumătate a anilor ’80, în care se autor care a ajuns sa a semnalat uzura şi disoluţia structu- nu are numai un producea al doilea eşec al comunismului, deja la volumul al VI- rilor prozei moderne, aşa cum fuseseră caracter de edificiu care eşua în dictatură personală, autarhie lea. Acesta conţine ele configurate în interbelic şi cum erau ficţional, ci şi o pro- şi ultra-naţionalism. Supravieţuirile sale încă două volume din practicate de prozatorii generaţiei sale fundă miză morală. sunt, într-un anume sens, ceea ce însuşi ciclul Supravieţuiri, (Fănuş Neagu, Dumitru Radu Popescu, În fine, e evident titlul lor spune: exerciţii de a rămâne cu şi anume cele intitu- Nicolae Velea). Şi prin efectul pervers că Radu Cosaşu mintea întreagă, transformând într-o mare late Pe vremea când al interdicţiilor care i-au întârziat afirma- (iar nu optzeciştii) a literatură o experienţă morală cumplită. nu mă gândeam la rea, Radu Cosaşu a fost artificial izolat descoperit valenţele narative ale perspec- Ca şi filmele lui Woody Allen, romanele moarte şi, respectiv, Gărgăunii. Două de nucleul generaţiei şaizeci, proza sa tivei plurale asupra epicului. lui Radu Cosaşu sunt egal de bune şi volume substanţiale care, în antiteză cu devenind contemporană, cronologic, cu Pe vremea când nu mă gândeam la funcţionează la fel de bine şi împreună, titlul unuia anterior (Meseria de nuvelist), cea a Şcolii de la Târgovişte şi chiar cu moarte şi Gărgăunii explorează acelaşi şi separat. Seria, însă, ne îndeamnă să definesc profilul romanesc al ciclului şi experimentele optzeciste. interval-cheie al anilor ’50-’60. O perioadă abandonăm orice reţinere şi să recunoaş- o poetică unică în proza românească Seria de autor de la Polirom ne obli- dificilă pentru autor – căci este jalonată de tem în Radu Cosaşu un mare scriitor, unul postbelică. Două volume care dau şi mai gă, însă, să-l repoziţionăm pe autor în compromis şi de interdicţii –, dar şi mai dintre cei mai mari pe care îi are literatura multă „carnalitate” universului ficţional această istorie. E limpede că proiectul dificilă, paradoxal, pentru comunismul ro- română după 1944. al lui Radu Cosaşu, atrăgând atenţia că său a fost fragmentarist numai la su- mânesc atotputernic. Un mare merit al lui RĂZVAN VONCU ludicul şi tehnicile intertextuale sunt doar prafaţă: în realitate, Supravieţuiri este Cosaşu este de a fi înţeles încă de atunci, *RADU COSAŞU – Opere VI. Supravieţuirile. instrumente şi că miza moral-psihologică printre cele mai ample cicluri romaneşti poate printre primii, eşecul comunismului. 4. Pe vremea când nu mă gândeam la moarte. 5. a prozei autorului este mult mai serioasă. din literatura contemporană, chiar dacă, La care, ca evreu român, ameninţat cu Gărgăunii, Editura Polirom, Iaşi, 2014. Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele Spuneam, într-o cronică veche, că aparent, livrescul şi autobiograficul par a dispariţia în cazul unei victorii în război a pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASC| [email protected] Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie Secretar general de redacţie: la BCR SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 ELENA MARINESCU LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Redactori: IULIA DELEANU (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.fcer.jewish.ro SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR [email protected] DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- EVA GALAMBOS (senior editor), B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 BORIS M. MEHR Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 440-441 (1240-1241) - 1 - 31 decembrie 2014 25

Contents Hot Dog Party 12 Statutul F.C.E.R., modificat prin Ordin Întâlniri de suflet 12 al Secretariatului de Stat pentru Culte 1 Curcubeul cunoştinţelor 12 Templul Coral din Bucureşti reinaugurat în prima zi Keshet IV de Hanuca 5775 1 la Piatra-Neamţ 12 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. 2 Periplul românesc al profesorului Tiberiu Schatteles 13 Israelul în faţa votului european pro-palestinian 2 Personalităţi culturale la Sinagoga din Bistriţa 13 În 2016, România va prelua preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului Film de scurt metraj cu Cella Serghi 14 2 Despre cuvintele şi necuvintele Templul Coral din Bucureşti reinaugurat în lui Boris Marian Mehr 14 prima zi de Hanuca 5775 3 Lion Feuchtwanger, scriitorul care naşte ŞMITA, sau Anul Şabatic (3) 4 nostalgii 14 Kiduş (sfinţire) 4 Omagiu adus unui prieten al obştii noastre 14 Tradiţia Hanuchiadei continuă 4 Alegeri şi realegeri Sionism - trecut, prezent şi perspective 5 la Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română 14 Sinagoga Mare din Bucureşti, fără TEODOR HARAS (z.l.) 5 „Tot ce-mi doresc e să-mi duc misiunea până la capăt” 15 KESHET IV 6 Sebastian, victimă a modei „marinel” 15 PREAMBUL LA REVELION 2015 6 Israelul în faţa votului european pro- Ziua Mondială a Studiului Iudaic la Centrul palestinian 15 Comunitar Evreiesc din Bucureşti 6 Sufletul pereţilor 16 Evoluţii politice şi de securitate în Orientul Mijlociu 6 De ce dr. Frima Acs a ales pediatria 16 Donaţie din partea Ambasadei Israelului pentru proiecte de educaţie 6 „Râs de şobolan” 17 Wilhelm Filderman, in memoriam 7 „Între prieteni” – armenii şi evreii clujeni 17 Keshet IV – Eveniment spiritual deosebit 8 Concurs internaţional de caricatură 18 Botoşani 8 1938 - Noi alegeri la Comunitatea Evreilor din Bucureşti 18 Iaşi 8 C.S.I.E.R. 18 Baronul Iacob von Neuschotz – o viaţă dedicată semenilor săi şi ţării natale 8 Din istoria C.E.B. 18 Bacău 8 Templul Coral din Bucureşti reinaugurat în prima zi de Hanuca 5775 19 Istoricul Mihai Spielmann- Sebestyen, distins Evoluţii politice cu premiul „Fibula de la Suseni” 8 şi de securitate în Orientul Târgu-Mureş 8 Mijlociu 19 Comunitatea Evreilor din Zalău – refăcută prin... Zionism - past, present and future prospects 20 mica publicitate! 9 KESHET IV in Bucharest 20 Psihologia contemporană şi provocările ei 9 The Romanian journey of Professor Tiberiu Familiile multietnice 9 Schatteles 20 Orga Sinagogii Neologe din Arad împlineşte The Jewish Community from Zalău 150 de ani 9 – restored by... advertisement! 20 „Tu visezi în culori?” 9 In memoriam Dr. Wilhelm Filderman 20 Tratament pentru îmbunătăţirea memoriei 10 Tania Lovinescu 90 de ani de la naştere 21 Muzeu de Artă Arabo-Israelian 10 Să ştim să ne cinstim valorile 21 Aplicaţie modernă despre arheologia Maia Morgenstern anunţă începerea lucrărilor israeliană 10 de consolidare Prototipul unui pancreas artificial şi modernizare a TES 23 în stadiul testelor finale 10 În 2016 România va prelua preşedinţia Alianţei Noi dimensiuni Internaţionale pentru Memoria Holocaustului ale siguranţei cibernetice 10 23 Studiul economiei, sinteza unei aventuri 10 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. 23 Întâlnirile unui diplomat cu două figuri Revista “Menora” 23 rabinice Sufletul pereţilor 23 de frunte din România 11 Un admirabil joc în doi 24 Tribuna ideilor 11 Continuă seria de autor Radu Cosaşu 24 F. Rosenzweig sau curajul de a rămâne evreu 11 Vreme de prejudecăţi şi ură 24 Emisiunea TVR Cluj „Şalom” a împlinit 15 ani 11 Sărbătoarea Luminilor celebrată printr-un întreg festival 12 Tabere la JCC 12 Întâmpinând 2015 12 Patru ani de Radio Shalom România 12 Dejun umanitar din partea mămicilor sufletiste 12 Kosher