XI Gabriel CUSTUREA
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CÂTEVA REPERE CRONOLOGICE PRIVIND CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE X - XI Gabriel CUSTUREA* Cuvinte-cheie: Dobrogea bizantină, numismatică bizantină, monedă bizantină. Keywords: Byzantine Dobrogea, Byzantine numismatics, Byzantine currency. Rezumat: Autorul prezintă câteva aspecte ale circulației monedei bizantine în Dobrogea în secolele X-XI și analizează impactul pe care l-au avut invaziile și raidurile migratorilor asupra stării economiei provinciale. Perioada este subîmpărțită în două părți: A. 896 – 1001; B. 1001 – 1092, fiecare cu caractere specifice. A. Au fost recenzate 78 de puncte cu descoperiri monetare izolate și un număr de 13 tezaure/depozite monetare. Epoca se caracterizează prin reluarea pătrunderii monedei bizantine la Dunărea de Jos și dezvoltarea unei circulații monetare de tip insular, în jurul unor centre urbane importante: Pliska și Preslav, pe Dunăre – Silistra și Isaccea -, și pe litoral - Constanța, Mangalia, Balcik. Ciocnirile armate aduc și plăți în metal prețios fie ca stipendii, fie ca rezultat al jafurilor. B. La începutul secolului circulația monetară se generalizează pe întreg teritoriul provinciei cu unele sincope cauzate de invaziile pecenege din anii 1027, 1034, 1036. Pentru acest interval de timp au fost inventariate un număr de 155 de puncte cu descoperiri izolate și un număr de 48 de tezaure/depozite monetare. Abia după marea invazie pecenegă din anii 1046-1048 partea sudică a provinciei va fi afectată puternic de așezarea migratorilor. Raidurile uzilor, „răscoala orașelor paristriene” sau luptele lui Alexius I cu pecenegii, în zona Silistrei, vor duce la reducerea circulației monetare în provincie, aceasta căpătând un caracter insular, în jurul orașelor fortificate – Silistra, Isaccea, Nufăru. Abstract: The author presents some aspects of the circulation of the Byzantine currency in Dobrogea in the 10th-11th centuries and analyzes the impact that the invasions and raids of migrants had on the state of the provincial economy. The period is subdivided into two parts: A.896 - 1001; B.1001 - 1092, each with specific features. A. 78 points with isolated monetary discoveries and a number of 13 coin hoards / monetary deposits were reviewed. The epoch is characterized by the resumption of the * Gabriel CUSTUREA: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; e-mail: [email protected]. https://biblioteca-digitala.ro 334 GABRIEL CUSTUREA penetration of the Byzantine currency on the Lower Danube and the development of an island-type monetary circulation, around important urban centers: Pliska and Preslav -, on the Danube - Silistra and Isaccea, and on the coast - Constanța, Mangalia, Balchik. Armed clashes also bring payments in precious metal either as stipends or as a result of robberies. B. At the beginning of the century the monetary circulation is generalized on the whole territory of the province with some syncopes caused by the Pecheneg invasions from the years 1027, 1034, 1036. For this period of time, a number of 155 points with isolated discoveries and a number of 48 coin hoards / monetary deposits were inventoried. Only after the great Pecheneg invasion in 1046-1048 will the southern part of the province be severely affected by the settlement of migrants. The raids of the Ouz, "the revolt of the Paristrian cities" or the battles of Alexius I with the Pechenegs, in the area of Silistra, will reduce the monetary circulation in the province, that will acquire an insular character, around the fortified cities - Silistra, Isaccea, Nufăru. Materialul numismatic extrem de generos descoperit în ultimele decenii stă la baza unei bibliografii pe măsură1. Această situație a fost posibilă și datorită progreselor făcute de cercetarea numismatică în atribuirea pieselor anonime și precizarea cronologiei lor2. În acest moment specialiștii sunt în măsură să formuleze cu mai multă acuratețe ipoteze privind evoluția socială și economică a provinciei Paradunavon și a așezărilor de aici. Pe teritoriul istoric al Dobrogei (județele Tulcea, Constanța și nord-estul Bulgariei) au fost recenzate 196 de puncte cu descoperiri monetare izolate, dintre care un număr de 76 sunt descoperiri unice, adică un procent de 39% din total. Totodată, au fost descoperite un număr de 55 tezaure și depozite monetare, în context arheologic sau fortuit. Perioada analizată poate fi subdivizată în două subperioade luând în considerare reformele monetare și evenimentele politico-militare determinante pentru zonă: A. 896 - 1001; B.1001 - 1092. A. Subperioada stă sub semnul îndelungatului conflict bizantino-bulgar din primele trei decenii ale secolului al X lea, urmat apoi de o pace de peste două generații. Finalul intervalului aduce noi conflicte armate care vor modifica în mod esențial situația politică și militară la Dunărea de Jos, prin restabilirea,după trei secole, a graniței nordice a Imperiului Bizantin, pe fluviu. Din punct de vedere monetar au loc reformele întreprinse de împăratul Nicefor II Focas pentru noul nominal (nomisma tetarteron) și Ioan I Tzimiskes pentru iconografia monedelor de bronz, reforme care vor fi în vigoare peste un secol3. În linii mari, pentru 1 CUSTUREA 2000; CUSTUREA & IONEL 2002-2003, p. 433-438; CUSTUREA & MATEI 2007, p. 105-113; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2001; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2010; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2016; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2017a; MĂNUCU- ADAMEȘTEANU 2017b; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2017c; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2018a; MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2018b; OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 2003, p. 341- 412; OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 2018, p. 56-137; p. 143-175; POENARU BORDEA, OCHEȘEANU & POPEEA 2004, p. 130-147, nr. 908-1422. 2 THOMPSON 1954, p. 72-74; p. 109-115; METCALF 1979, p. 50-78; MORRISSON 1970; GRIERSON 1973. 3 MORRISSON 1970, p. 584; GRIERSON 1999, p. 9-10 și 21. https://biblioteca-digitala.ro REPERE CRONOLOGICE PRIVIND CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN DOBROGEA 335 provincia transdunăreană,putem vorbi despre o penetrație monetară tot mai accentuată începând cu Leon VI, care evoluează către o circulație monetară de tip insular, în jurul unor importante centre de pe litoral sau de pe Dunăre: Isaccea, Silistra și în mai mică măsură, Constanța, Mangalia, Balcic4. Din această subperioadă au fost inventariate 78 de puncte cu descoperiri monetare izolate și un număr de 13 tezaure și depozite monetare. Pentru secolul al X-lea remarcăm evenimentele din jurul anului 920, care duc la ascunderea/pierderea unui tezaur (Bratimir)5 și la sistarea aprovizionării cu monedă în unele situri: Balkantsi6, Debrene7, Kavarna8, Pecineaga (CT)9, Popina (Silistra)10, Preselentsi11, Rasova12, Tulcea13, Tsarevechi14, Vasilevo15. Este vorba de serii monetare încheiate cu piese de la Leon VI, Constantin VII și Zoe sau Roman I. Această situație este cauzată de îndelungatul conflict bizantino-bulgar care perturbă firava penetrație monetară, mai ales în zona sudică a provinciei. Impactul major asupra economiei monetare provinciale o au însă acțiunile armatelor bizantine conduse de împărații - soldați Nicefor II și Ioan I –, împotriva bulgarilor și a drujinelor kievene și mai apoi răscoala comitopolilor de la sfârșitul secolului. Pe teritoriul cercetat s-au recenzat 12 tezaure monetare dintre care nouă cu piese din metale prețioase – Brestnitsa16, Isaccea17, Greci18, Oltina19, Onogur20, Valu lui Traian (2)21, nordul Dobrogei(2)22 – unul mixt – Urluia23- și două cu piese din aramă – Gurkovo24 și Tulcea25. Piesele din metal prețios provin, cu siguranță, din stipendiile pe care Constantinopolul le plătea șefilor locali sau din jafuri și își găsesc confirmarea și în documentele epocii care amintesc de conducătorii celor 4 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 1996, p. 112-113; CUSTUREA 2000, p. 100; OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 2003, p. 351. 5 GERASIMOV 1959, p. 361. 6 PARUSHEV 2015, p. 121. 7 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 1996, p. 116, nr. 67. 16; p. 114, nr. 92. 22 8 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 1996, p. 107, nr. 51.1. 9 CUSTUREA 2000, p.149; POENARU BORDEA, OCHEȘEANU & POPEEA 2004, passim. 10 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 1996, p. 110, nr. 67.12; p. 114, nr. 92.19. 11 PARUSHEV 1993, p. 159, nr. 72; PARUSHEV 2015, p. 135. 12 MĂNUCU-ADAMEȘTEANU 2016, p. 336. 13 CUSTUREA 2000, p.155, nr. 120. 14 PARUSHEV 2015, p. 139. 15 PARUSHEV 1993, p. 155, nr. 25, 26. 16 PARUSHEV 2000, p. 76, nr. 13. 17 CUSTUREA & TALMAȚCHI 2011, p. 237, nr. XIV. 18 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 2018, 61-77. 19 CUSTUREA & IONEL 2002-2003, p. 433-438. 20 PARUSHEV 2000, p. 76, nr. 14. 21 POENARU BORDEA, OCHEȘEANU & POPEEA 2004, p. 131, nr. 1007, 1012, 1014- 1016, 1030, 1032, 1035; p. 132, nr. 1043; p. 133, nr. 1067; CUSTUREA & MATEI 2007, p. 105- 113. 22 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 1996, p. 114, nr. 92.12. 23 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 2018, p. 56-59. 24 PARUSHEV 1993, p. 154, nr. 38. 25 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU 1996, p. 115, nr. 96 https://biblioteca-digitala.ro 336 GABRIEL CUSTUREA 80 de orașe de la Dunăre26, veniți să se închine împăratului Ioan I Tzimiskes. Numeroasele piese din metale prețioase atestă penetrația pe cale militară/diplomatică a monedelor și nu funcționarea unei piețe locale monetizate. Concentrarea acestor descoperiri ne îndeamnă să presupunem existența unor centre de putere: Valul lui Traian, colțul sud-vestic al regiunii (în preajma Silistrei), nord-estul Dobrogei (Greci, Isaccea), fapt confirmat și de alte izvoare27. În privința monedelor găsite izolat,constatăm întreruperea penetrației lor în unele situri dobrogene – Abrit28, Balik29, Capidava30, Kladentsi31, Oltina32, Tianovo33, Voinikovo34 – aflate fie în zona sudică, fie pe căile de circulație, pe Dunăre sau la Marea Neagră. Pentru secolul al X lea a fost inventariat un număr de 78 de puncte cu descoperiri monetare. Repartizarea lor pe domnii se prezintă astfel: Leon VI – 49 puncte = 63% ; Zoe – Constantin VII – 23 puncte = 29% ; Roman I – Constantin VII – 16 puncte = 21% ; Constantin VII – Roman II – 18 puncte = 23% ; Nicefor II – 11 puncte = 14% ; Ioan I – 28 puncte = 36%. Pentru o domnie lungă și o producție monetară substanțială, procentul de 63% din timpul lui Leon VI este justificat. În același timp, dacă luăm în calcul întreaga durată a domniei lui Constantin VII, avem cifra de 73% din totalul locurilor de descoperire, dar este normal să se facă evaluarea pe etape, cu atât mai mult cu cât perioada de război cu bulgarii se observă că are cele mai mici cifre.