470 Sdc 01 Layout 1
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO 1,5 LEI Tudor Giurgiu merge la ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Berlinal\ cu cel mai recent film al s\u Interviu realizat de Cad castane din Iulia Blaga De ce eu?, a[teptatul film regi- zat de Tudor Giurgiu [i inspirat castani, rostogolindu-se din cazul procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis `n 2002 `n urma presiunilor f\cute asu- pra sa `n timp ce instrumenta dosarul colegului Alexandru `n pagini de carte Lele, are premiera mondial\ la Berlin, `n 11 februarie. » pag. 3 Ultimele nout\]i de pe frontul „Charlie Hebdo“ Drago[ Cojocaru Un fost ministru pakistanez, Ghu- lam Ahmad Bilour, a anun]at, la `nceputul s\pt\mânii, c\ a pus o prim\ de 200.000 de dolari pe capul lui Riss. „Nu tole rez nici un atac la sfin]enia Profetului“, a avertizat Bilour, citat de ziarul pakistanez „The Express Tribune“. » pag. 15 Cronic\ de carte Identitatea nu ~n noiembrie 2014 ap\rea, la Editura Polirom, ca o surpriz\ pe final de an, o carte e o vorb\ goal\ cu totul [i cu totul special\: Cad castane din castani. Amintiri de ieri [i azi. Numele Doris Mironescu autorilor care apar pe copert\ sunt atât de cunoscute, `ncât nu au nevoie de nici o Ideea lui Dan Lungu de a realiza, prezentare: Emil Brumaru [i Veronica D. Niculescu. Cad castane din castani este un `n Feti]a care se juca de-a Dum- nezeu, un roman al emigr\rii este volum n\scut din conversa]iile celor doi autori purtate pe blogurile personale, una cât se poate de legitim\. Pleca- Hobbitul [i Floribunda, dar [i `n scrisori. O parte dintre aceste discu]ii fascinante rea p\rin]ilor la munc\ `n str\i - n\tate [i desp\r]irea de copiii care au ap\rut, `ntre mai 2008 [i septembrie 2011, sub titlul de rubric\ „Diabloguri“, au nevoie de ei nu reprezint\ o chiar aici, `n paginile „Suplimentului de cultur\“. tem\ de studiu impus\ de UE ro- mancierilor, ci o realitate crânce - n\ pentru mul t\ lume. Citi]i interviurile cu Veronica D. Niculescu [i Emil Brumaru realizate de Eli B\dic\ `n » paginile 8-9 » pag. 10 2 » actualitate MARIUS PANDURU, DIRECTORUL DE IMAGINE CARE A FILMAT AFERIM! {I DE CE EU?: „La ambele proiecte cel mai mult ne-a chinuit hazardul meteorologic“ O coinciden]\ fericit\ face de contrast extrem [i spa]iul acela Lucrezi deja [i `n str\in\tate. ca imaginea ambelor filme `mb\trânit de timp ce se relev\ ful- Ai v\zut diferen]e flagrante române[ti de la Festivalul gurant `n lumina ecranului de te- fa]\ de România? de la Berlin, Aferim! [i De ce lefon construiesc o bun\ scen\ de tensiune. ~n Aferim! g\sesc scene Nu pot s\ zic c\ sunt diferen]e eu?, s\ fie realizat\ de flagrante. Sunt echipe [i oameni acela[i om, Marius Panduru. dragi mie la gospod\ria unde este prins robul sau la primul popas de foarte buni [i sunt [i experien]e Acesta a `mp\rt\[it pentru nefericite. La fel ca `n Romania, cititorii SDC scenele noapte al c\ut\torilor. Sunt [i sce- nele din p\dure, cu ce]uri [i fu- de altfel. Uneori lucrul `ntr-o echi - favorite din cele dou\ filme, muri pe care Radu le-a evitat siste- p\ complet str\in\ poate `nsemna m\rturisind c\ nu prezen]a matic la montaj de team\ c\ se un model favorabil `ntrucât o re- la un mare festival `l „simte“ fumul pus de noi la filma- la]ie nou\ `]i cere investi]ii de intereseaz\ cât ecoul re. De[i a fost promotorul ideii de energie mai mari ca s\ confirmi filmelor la public, `n timp. conven]ional, uneori era prins de a[tept\rile. De multe ori atitudi- aspectul naturalist al lucrurilor. nea relaxat\ a lucrului „acas\“ poate genera o relaxare care nu e Interviu realizat de neap\rat [i creativ\. Iulia Blaga E corect s\ spunem c\ alb-ne- grul e din nou `n trend (vezi Ida) sau acest trend a existat Ce actori români ]i se par foarte fotogenici? Care dintre cele dou\ proiec - de când a ap\rut filmul `n cu- un criteriu important `n alegerea festival sau altul nu are relevan]\ te a fost mai greu sau `n ce a lori? Pot spune c\ avem actori [i unui proiect. Odat\ ce ai intrat `n decât statistic. Afectiv, nu sunt constat dificultatea fiec\ru ia? Nu [tiu ce s\ zic. Cred c\ trebu- actri]e admirabili din toate gene- produc]ie `nseamn\ c\ `n zonele atât de legat de via]a unui proiect ra]iile, dar nu vreau s\ numesc. fundamentale e[ti cam pe aceea[i `n cadrul unui festival, chiar dac\, Nu pot spune c\ au fost proiec- ie s\ ai criterii foarte solide ca s\ Poate c\, din lips\ de inspira]ie lungime de und\. Sigur c\ exist\ atunci când se `ntâmpl\, tr\iesc o te grele sau poate c\ e un r\spuns alegi azi s\ faci un film alb-negru. sau aten]ie, a[ nedrept\]i pe cine- [i conflicte, sunt inerente oric\rei satisfac]ie ce ]ine mai mult de an- subiectiv, pentru c\ am f\cut o in- La Aferim! decizia i-a apar]inut `n va [i nu a[ vrea s\ s\vâr[esc o im- vergura comercial\ [i de vizibili- vesti]ie afectiv\ [i greut\]ile s-au `ntregime lui Radu [i acum cred produc]ii. De multe ori conflictele polite]e. A[ spune doar c\ fotoge- tatea produsului. disipat `n favoarea momentelor c\ a fost o alegere bun\. Recunosc din zona creativ\ pot genera idei nia nu e neap\rat secretul unui Adev\ratul examen de rezis- de satisfac]ie. E dificil s\ spui po- c\, de[i `mi doream s\ filmez a/n, sau solu]ii mai bune. Eu nu pot rol bun sau al unui film de succes. ten]\ se produce `n timp [i `n ve[ti pe care lumea s\ vrea s\ le i-am opus rezisten]\ considerând spune c\ am avut experien]e Sunt mul]i actori despre care se con[tiin]a destinatarului – publi- „aud\“. ~n orice proiect exist\ o c\ ar fi o mare pierdere pentru proas te cu regizorii cu care am co- spune c\ sunt fotogenici. Sincer s\ cul atât de dorit, blamat sau de c\utare [i o team\ vizavi de mo- „culoarea epocii“. Adev\rul e c\ laborat. ~n general, atunci când fiu, criteriile de fotogenie `mi sunt multe ori ignorat de mul]i dintre dul `n care ai rezolvat problemele. aspectul colorat oriental al costu- am sim]it c\ terenul e instabil, am necunoscute. Nu [tiu s\ spun dac\ noi. Când spun „publicul“ fac refe- Te `ntrebi mereu dac\ ceea ce ai melor din Valahia secolului al preferat s\ m\ retrag din proiect rire la spectatorul educat vizual, f\cut a fost suficient de sugestiv XIX-lea ar fi construit un specta- o anume persoan\ e potrivit\ sau pentru c\ un conflict fundamental cu apeten]\ spre filmul de idei. sau doar adecvat momentului din col vizual interesant. Acum cred nu pentru `nregistrarea pe suport `n timpul produc]iei afecteaz\ Fac aceast\ subliniere pentru c\ discurs. c\ interesul ar fi avut doar valoare bidimensional. Cred c\ lucrurile dramatic produsul final. prea adesea am auzit spunându-se: De cele mai multe ori exist\ documentar\. Referitor la aspec- ]in mai mult de empatie. Sunt ac- „Nu m\ intereseaz\ publicul, nu `ntrebarea dac\ o anume scen\ va tul conven]ional asumat al filmului, tori a c\ror for]\ se transmite {i s-a `ntâmplat vreodat\ s\ fac film pentru public“, acesta fi- tr\i suficient de bine prin ceea ce imaginea esen]ializat\ la valori [i prin tr-un complex de calit\]i mai te lasi convins de un simplu ind identificat cu marea mas\ a ai construit vizual sau dac\, dim- griuri intermediare amin te[te me- mult interioare decât exterioare. feeling [i s\ alegi un proiect participan]ilor la proiec]iile de potriv\, ai reu[it s\ strici un sce- reu limitele unei conven ]ii. Am avut situa]ii cu figuri expresi- f\r\ s\ cuno[ti regizorul [i weekend cu valoare discutabil\. nariu bun. La cele dou\ proiecte ve pe film, dar care, din cauza lip- f\r\ s\ fii convins de scenariu? ~ns\ un produs selec]ionat [i, cel mai mult ne-a chinuit hazar- Ai criterii dup\ care alegi un sei totale de substan]\, s\ r\mân\ Am f\cut gre[eala asta [i m-a cos- eventual, premiat de un juriu de dul meteorologic. Poate mai pu]in proiect? doar ni[te forme f\r\ fond. Cred tat scump. Uneori intui]ia func]io- festival nu certific\ valoarea fil- `n De ce eu?, dar cu siguran]\ `n c\ e nevoie de arti[ti care s\ se Primul [i cel mai important neaz\, dar când te sim]i departe de mului. Juriul e format de regul\ Aferim!. Am filmat `ntr-o var\ in- sim t\ bine cu ceea ce fac astfel criteriu este povestea. Dac\ `ntâl- poveste sau sim]i c\ lucrurile gli- din profesioni[ti, iar judecata lor stabil\ atmosferic, cu consecin]e `ncât s\-i po]i accepta atunci când nesc repere emo]ionale care s\-mi seaz\ spre zone nesigure, e foarte se face pe criterii strict profesio- uneori nepl\cute pentru mersul le vezi povestea. Asta nu vine doar stârneasc\ interesul, voi face tot nale.