PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5 LEI Tudor Giurgiu merge la

ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Berlinal\ cu cel mai recent film al s\u

Interviu realizat de Cad castane din Iulia Blaga De ce eu?, a[teptatul film regi- zat de Tudor Giurgiu [i inspirat castani, rostogolindu-se din cazul procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis `n 2002 `n urma presiunilor f\cute asu- pra sa `n timp ce instrumenta dosarul colegului Alexandru `n pagini de carte Lele, are premiera mondial\ la Berlin, `n 11 februarie.

» pag. 3

Ultimele nout\]i de pe frontul „Charlie Hebdo“ Drago[ Cojocaru

Un fost ministru pakistanez, Ghu- lam Ahmad Bilour, a anun]at, la `nceputul s\pt\mânii, c\ a pus o prim\ de 200.000 de dolari pe capul lui Riss. „Nu tole rez nici un atac la sfin]enia Profetului“, a avertizat Bilour, citat de ziarul pakistanez „The Express Tribune“.

» pag. 15

Cronic\ de carte

Identitatea nu ~n noiembrie 2014 ap\rea, la Editura Polirom, ca o surpriz\ pe final de an, o carte e o vorb\ goal\ cu totul [i cu totul special\: Cad castane din castani. Amintiri de ieri [i azi. Numele Doris Mironescu autorilor care apar pe copert\ sunt atât de cunoscute, `ncât nu au nevoie de nici o Ideea lui Dan Lungu de a realiza, prezentare: Emil Brumaru [i Veronica D. Niculescu. Cad castane din castani este un `n Feti]a care se juca de-a Dum- nezeu, un roman al emigr\rii este volum n\scut din conversa]iile celor doi autori purtate pe blogurile personale, una cât se poate de legitim\. Pleca- Hobbitul [i Floribunda, dar [i `n scrisori. O parte dintre aceste discu]ii fascinante rea p\rin]ilor la munc\ `n str\i- n\tate [i desp\r]irea de copiii care au ap\rut, `ntre mai 2008 [i septembrie 2011, sub titlul de rubric\ „Diabloguri“, au nevoie de ei nu reprezint\ o chiar aici, `n paginile „Suplimentului de cultur\“. tem\ de studiu impus\ de UE ro- mancierilor, ci o realitate crânce - n\ pentru mul t\ lume. Citi]i interviurile cu Veronica D. Niculescu [i Emil Brumaru realizate de Eli B\dic\ `n » paginile 8-9 » pag. 10 2 » actualitate

MARIUS PANDURU, DIRECTORUL DE IMAGINE CARE A FILMAT AFERIM! {I DE CE EU?: „La ambele proiecte cel mai mult ne-a chinuit hazardul meteorologic“

O coinciden]\ fericit\ face de contrast extrem [i spa]iul acela Lucrezi deja [i `n str\in\tate. ca imaginea ambelor filme `mb\trânit de timp ce se relev\ ful- Ai v\zut diferen]e flagrante române[ti de la Festivalul gurant `n lumina ecranului de te- fa]\ de România? de la Berlin, Aferim! [i De ce lefon construiesc o bun\ scen\ de tensiune. ~n Aferim! g\sesc scene Nu pot s\ zic c\ sunt diferen]e eu?, s\ fie realizat\ de flagrante. Sunt echipe [i oameni acela[i om, Marius Panduru. dragi mie la gospod\ria unde este prins robul sau la primul popas de foarte buni [i sunt [i experien]e Acesta a `mp\rt\[it pentru nefericite. La fel ca `n Romania, cititorii SDC scenele noapte al c\ut\torilor. Sunt [i sce- nele din p\dure, cu ce]uri [i fu- de altfel. Uneori lucrul `ntr-o echi - favorite din cele dou\ filme, muri pe care Radu le-a evitat siste- p\ complet str\in\ poate `nsemna m\rturisind c\ nu prezen]a matic la montaj de team\ c\ se un model favorabil `ntrucât o re- la un mare festival `l „simte“ fumul pus de noi la filma- la]ie nou\ `]i cere investi]ii de intereseaz\ cât ecoul re. De[i a fost promotorul ideii de energie mai mari ca s\ confirmi filmelor la public, `n timp. conven]ional, uneori era prins de a[tept\rile. De multe ori atitudi- aspectul naturalist al lucrurilor. nea relaxat\ a lucrului „acas\“ poate genera o relaxare care nu e Interviu realizat de neap\rat [i creativ\. Iulia Blaga E corect s\ spunem c\ alb-ne- grul e din nou `n trend (vezi Ida) sau acest trend a existat Ce actori români ]i se par foarte fotogenici? Care dintre cele dou\ proiec- de când a ap\rut filmul `n cu- un criteriu important `n alegerea festival sau altul nu are relevan]\ te a fost mai greu sau `n ce a lori? Pot spune c\ avem actori [i unui proiect. Odat\ ce ai intrat `n decât statistic. Afectiv, nu sunt constat dificultatea fiec\ru ia? Nu [tiu ce s\ zic. Cred c\ trebu- actri]e admirabili din toate gene- produc]ie `nseamn\ c\ `n zonele atât de legat de via]a unui proiect ra]iile, dar nu vreau s\ numesc. fundamentale e[ti cam pe aceea[i `n cadrul unui festival, chiar dac\, Nu pot spune c\ au fost proiec- ie s\ ai criterii foarte solide ca s\ Poate c\, din lips\ de inspira]ie lungime de und\. Sigur c\ exist\ atunci când se `ntâmpl\, tr\iesc o te grele sau poate c\ e un r\spuns alegi azi s\ faci un film alb-negru. sau aten]ie, a[ nedrept\]i pe cine- [i conflicte, sunt inerente oric\rei satisfac]ie ce ]ine mai mult de an- subiectiv, pentru c\ am f\cut o in- La Aferim! decizia i-a apar]inut `n va [i nu a[ vrea s\ s\vâr[esc o im- vergura comercial\ [i de vizibili- vesti]ie afectiv\ [i greut\]ile s-au `ntregime lui Radu [i acum cred produc]ii. De multe ori conflictele polite]e. A[ spune doar c\ fotoge- tatea produsului. disipat `n favoarea momentelor c\ a fost o alegere bun\. Recunosc din zona creativ\ pot genera idei nia nu e neap\rat secretul unui Adev\ratul examen de rezis- de satisfac]ie. E dificil s\ spui po- c\, de[i `mi doream s\ filmez a/n, sau solu]ii mai bune. Eu nu pot rol bun sau al unui film de succes. ten]\ se produce `n timp [i `n ve[ti pe care lumea s\ vrea s\ le i-am opus rezisten]\ considerând spune c\ am avut experien]e Sunt mul]i actori despre care se con[tiin]a destinatarului – publi- „aud\“. ~n orice proiect exist\ o c\ ar fi o mare pierdere pentru proas te cu regizorii cu care am co- spune c\ sunt fotogenici. Sincer s\ cul atât de dorit, blamat sau de c\utare [i o team\ vizavi de mo- „culoarea epocii“. Adev\rul e c\ laborat. ~n general, atunci când fiu, criteriile de fotogenie `mi sunt multe ori ignorat de mul]i dintre dul `n care ai rezolvat problemele. aspectul colorat oriental al costu- am sim]it c\ terenul e instabil, am necunoscute. Nu [tiu s\ spun dac\ noi. Când spun „publicul“ fac refe- Te `ntrebi mereu dac\ ceea ce ai melor din Valahia secolului al preferat s\ m\ retrag din proiect rire la spectatorul educat vizual, f\cut a fost suficient de sugestiv XIX-lea ar fi construit un specta- o anume persoan\ e potrivit\ sau pentru c\ un conflict fundamental cu apeten]\ spre filmul de idei. sau doar adecvat momentului din col vizual interesant. Acum cred nu pentru `nregistrarea pe suport `n timpul produc]iei afecteaz\ Fac aceast\ subliniere pentru c\ discurs. c\ interesul ar fi avut doar valoare bidimensional. Cred c\ lucrurile dramatic produsul final. prea adesea am auzit spunându-se: De cele mai multe ori exist\ documentar\. Referitor la aspec- ]in mai mult de empatie. Sunt ac- „Nu m\ intereseaz\ publicul, nu `ntrebarea dac\ o anume scen\ va tul conven]ional asumat al filmului, tori a c\ror for]\ se transmite {i s-a `ntâmplat vreodat\ s\ fac film pentru public“, acesta fi- tr\i suficient de bine prin ceea ce imaginea esen]ializat\ la valori [i printr-un complex de calit\]i mai te lasi convins de un simplu ind identificat cu marea mas\ a ai construit vizual sau dac\, dim- griuri intermediare amin te[te me- mult interioare decât exterioare. feeling [i s\ alegi un proiect participan]ilor la proiec]iile de potriv\, ai reu[it s\ strici un sce- reu limitele unei conven ]ii. Am avut situa]ii cu figuri expresi- f\r\ s\ cuno[ti regizorul [i weekend cu valoare discutabil\. nariu bun. La cele dou\ proiecte ve pe film, dar care, din cauza lip- f\r\ s\ fii convins de scenariu? ~ns\ un produs selec]ionat [i, cel mai mult ne-a chinuit hazar- Ai criterii dup\ care alegi un sei totale de substan]\, s\ r\mân\ Am f\cut gre[eala asta [i m-a cos- eventual, premiat de un juriu de dul meteorologic. Poate mai pu]in proiect? doar ni[te forme f\r\ fond. Cred tat scump. Uneori intui]ia func]io- festival nu certific\ valoarea fil- `n De ce eu?, dar cu siguran]\ `n c\ e nevoie de arti[ti care s\ se Primul [i cel mai important neaz\, dar când te sim]i departe de mului. Juriul e format de regul\ Aferim!. Am filmat `ntr-o var\ in- simt\ bine cu ceea ce fac astfel criteriu este povestea. Dac\ `ntâl- poveste sau sim]i c\ lucrurile gli- din profesioni[ti, iar judecata lor stabil\ atmosferic, cu consecin]e `ncât s\-i po]i accepta atunci când nesc repere emo]ionale care s\-mi seaz\ spre zone nesigure, e foarte se face pe criterii strict profesio- uneori nepl\cute pentru mersul le vezi povestea. Asta nu vine doar stârneasc\ interesul, voi face tot nale. A[adar, un produs a c\rui produc]iei [i de multe ori cu sacri- din frumuse]e fotografic\, e nevo- greu s\ zici: „Simt eu c\ o s\ fie bi- posibilul s\ fac parte din acel pro- via]\ se manifest\ exclusiv `n uni- ficii de ordin plastic. ie de mult mai mult. Se spune c\ ne“. Nu prea are cum s\ func]ioneze iect. Un alt element important ochii sunt oglinda sufletului. Pri- bine o astfel de experien]\. E ca [i vers festivalier are valoarea unui ]ine de rela]ia sau posibila rela]ie produs cu circuit intern. Un film Care sunt scenele tale prefe - mul lucru care se graveaz\ `n me- cum ai spune c\ te arunci de la mare cu regizorul, produc\torii [i al]i despre care se vorbe[te peste ani rate din cele dou\ filme? moria noastr\ atunci când `ntâl- `n\l]ime gândindu-te c\ ai un senti- membri ai echipei. Nu e lipsit de nim pe cineva sunt ochii, cu toat\ ment bun c\ nu o s\ mori. [i care trece proba de rezisten]\ a E foarte greu de spus. Mai sim- importan]\ s\ g\se[ti pun]i de co- `nc\rc\tura lor uman\. timpului la revizionare cred c\ e plu mi-ar fi s\ spun care sunt sce- municare cu oamenii cu care vrei E[ti printre foarte pu]inii, un proiect câ[tig\tor. nele care nu-mi plac. ~n De ce eu? s\ construie[ti ceva durabil. Exis - Ai lucrat cu mai to]i regizorii dac\ nu chiar singurul direc- Gândind pu]in mai modest `mi place spa]iul de la Parchet [i t\ o afinitate cultural\ pe care nu din genera]ia ta, nemai vor- tor de imagine, care merge `n pentru situa]ia de fa]\, voi fi feri- asta, desigur, gra]ie scenografiei o po]i `nlocui doar cu profesiona- bind de Nae Caranfil. E `n acest an cu dou\ lungmetraje cit s\ [tiu c\ filmele la care am lu- excelente semnate de Cristi Nicu- lism. Cred c\ lucrurile bune se crat vor `nsemna ceva fie [i pen- fi[a postului ca DoP-ul s\ se la Berlin. Ce `nseamn\ asta lescu. ~mi place scena `n care produc [i `n urma unui miracol tru un num\r mic de privitori, dar muleze pe orice regizor? pentru cariera ta? Cristian Panait urc\ sc\rile la lu- care nu ]ine de abilit\]i profesio- care nu fac parte din familia reali- mina telefonului mobil. Cred c\, nale. Acest miracol se produce rar N-a[ zice c\ e `n fi[a postului s\ te Cred c\ evaluarea cantitativ\ a zatorilor de film, adic\ `ntrunesc `n contextul spaimei pe care o [i `n condi]ii de suprem\ coeziune mulezi pe caracterul regizorului. ~n]ele- „particip\rii“ mele ca DoP (n.red.: `n `ntregime calitatea de cinefili, tr\ie[te personajul, acel moment spiritual\ acolo, pe platou. gerea cu principalii colaboratori e director of photography) la un [i nu pe cea de cinea[ti.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 3

INTERVIU CU TUDOR GIURGIU DESPRE CEL MAI RECENT FILM AL S|U, DE CE EU? „Am vrut s\ fac un film care s\ pun\ la zid un sistem tentacular ce a distrus oameni [i destine“

De ce eu?, a[teptatul film regizat de Tudor Giurgiu [i inspirat din cazul procurorului s\ influen]ez `n nici un fel judeca- Mi-ai spus mai demult, `ntr-un Cristian Panait, care s-a sinucis `n 2002 `n urma presiunilor f\cute asupra sa `n timp ce ta spectatorului. alt interviu, c\ e[ti fascinat instrumenta dosarul colegului Alexandru Lele, are premiera mondial\ `n sec]iunea Pano- ~n via]a real\, procurorul Cris- de anii ’90 pentru c\ erau un rama Special a Festivalului de la Berlin, `n 11 februarie. Emilian Oprea interpreteaz\ rolul tian Panait s-a sinucis (asta e clar, amestec de vechi [i nou. Cum principal, distribu]ia fiind completat\ de Mihai Constantin, Andreea Vasile, Dan Con- oricât ar `ncerca unii [i al]ii s\ in- `i vezi acum? toxice publicul cu prostii), dar cei durache, Liviu Pintileasa, Mihai Smarandache [i Alin Florea. Filmul intr\ `n România `n Filmul \sta m-a f\cut mai im- 27 februarie. Tudor Giurgiu a explicat pentru SDC de unde interesul pentru subiect vinova]i pentru „`nlesnirea sau determinarea sinuciderii“ sunt li- plicat [i mai responsabil `n a ar\ta [i `n ce manier\ l-a tratat. beri, nu au fost cerceta]i [i, din oamenilor, de fapt, `n ce ]ar\ am p\cate, au sc\pat de judecat\. Ter- tr\it cu to]ii. Distan]a fa]\ de eve- Interviu realizat de exprime tot ce a tr\it acest om, doi oameni care l-au cunoscut pe menul pentru o eventual\ astfel nimente e `ntotdeauna bun\ [i te Iulia Blaga cum a fost sacrificat [i eliminat Panait: m\tu[a lui [i procurorul de acuza]ie s-a prescris. face s\ prive[ti obiectiv, critic `n din sistem. Cu cât lucram la docu- Alexandru Lele din Oradea. Am urm\. România `nceputului de mentare, cu atât mai mult mi se citit kilograme de dosare primite Ce abordare regizoral\ ai mileniu era un teren de joac\ pen- De ce ai ales acest titlu? f\cea fric\ de faptul c\ to]i oame- de la domnul Lele [i, la un mo- avut? Ce te-a interesat s\ sco]i tru partidul unic, PSD, pentru se- nii care l-au cunoscut `mi spu- ment dat, aveam senza]ia c\ nu N-am g\sit altul mai bun. Pe `n eviden]\? curi[ti rebrandui]i drept oameni neau ce om extraordinar [i bine mai `n]eleg nimic din poveste, din toat\ durata dezvolt\rii proiectu- Am vrut s\ fac un film unde ca- de afaceri, pentru [apte servicii preg\tit era. E foarte greu s\ faci complicatele meandre juridice ale lui, el s-a chemat Cristian, dar am mera st\ tot timpul focusat\ pe secrete care se b\teau unele cu al- un film pornind de la oameni cu o cazului, din contrabanda cu petrol decis dup\ montaj schimbarea tit- evolu]ia personajului principal, `l tele pentru a ob]ine influen]\ [i conduit\ moral\ impecabil\. sau felul `n care serviciile secrete lului, mi s-a p\rut c\ sun\ prea ba- urm\re[te ca o umbr\. Sigur c\ putere. E incredibil cum politicul se implicau `n politic\. Acum câ]i- nal. ~n plus, `ntrebarea din titlu ne am rev\zut filmele importante ale a reu[it s\ reduc\ la t\cere `n acei S-au f\cut presiuni asupra va ani am avut un blocaj: nu mai prive[te pe to]i. Mi-ar pl\cea s\ genului, de la Elio Petri pân\ la ani presa sau justi]ia [i s\ anihile- ta, ]i s-au pus obstacole, ai reu[eam s\ avansez cu povestea, cred c\ filmul va fi relevant pen- Francesco Rosi, m-am tot gândit la ze orice demers de schimbare. sim]it vreo reticen]\? mi se p\rea c\ un film care calchia tru mul]i oameni tineri care s-au Z-ul lui Costa Gavras sau la imagini- Fascina]ia `ntoarcerii `n timp a realitatea (sau ce [tiam noi din ea) confruntat cu conflicte morale N-am sim]it nici o presiune sau le [i atmosfera din Samuraiul lui fost `nlocuit\ de o dorin]\ nebun\ `n propor]ie de 100% nu are cum precum procurorul din film. Am vreun obstacol. Am f\cut exact fil- Melville. Mi-am dorit mult s\ fil- de a face investiga]ii [i de a spune s\ fie interesant. Lucian Pintilie, `nceput s\ lucrez la proiect din mul pe care mi l-am dorit atunci mez `n spa]iile reale unde s-a pe- adev\ruri `nc\ nespuse. care a citit scenariul, mi-a confir- 2008, dar nu am reu[it s\ avansez când, la câteva luni de la plecarea trecut povestea lui Panait [i cred mat temerile [i mi-a spus: „Drag\, `n ritmul pe care mi-l doream, a[a din TVR, m-am gândit c\ trebuie c\ ideea de a filma `n apartamen- Care crezi c\ va fi reac]ia ro- filmele despre personaje perfecte, `ncât s\-l termin mai repede. A s\ spun o poveste unde s\ m\ tul [i pe terasa m\tu[ii a fost ex- mânilor când vor vedea fil- impecabile, incoruptibile sunt ne- fost un proces lung [i anevoios. reg\sesc, s\ vorbesc despre mine, trem de important\ pentru film [i mul? interesante. Caut\-i sl\biciunile, despre presiuni [i compromisuri, pentru actori. M\ bucur c\ am co- momentele de compromis, defec- Filmul e un thriller angajat despre cum func]ioneaz\ sistemul laborat cu doi excelen]i profe- M-a[ bucura s\ le pese. Da, nu e tele [i atunci o s\ `ncepi s\ ai o po- politic? politic, despre cum elimin\ f\r\ sioni[ti: Marius Panduru, care a o comedie cu fete frumoase, nu e scrupule pe oricine care nu r\s- veste bun\“. ~n concluzie, am de- semnat imaginea, [i scenograful un blockbuster cu explozii sau Nu mi-am propus s\ fie angajat punde la comenzi sau la ap\sarea cis s\ p\strez scheletul pove[tii, Cristian Niculescu. A fost nevoie efecte speciale, dar vorbe[te de - politic. Dar dac\ a vorbi despre unor butoane. personajele principale care au fost de zeci de discu]ii pentru a agrea spre noi, despre ce-am tr\it, de - practicile subterane ale unui re- Singurul moment de cump\n\ implicate [i `n adev\ratul caz Pa- `mpreun\ look-ul [i cromatica spre nevoia de dreptate [i adev\r. gim politic (faimoasa guvernare a fost acela când, la deja-faimoase- nait, dar s\ `mi permit libertatea spa]iilor [i a discuta solu]iile de fil- {tiu c\ sunt mul]i oameni care N\stase), despre felul `n care [i-a le concursuri CNC, scenariul a de a fic]ionaliza [i de a propune lu- mare ale secven]elor de la Parchet. ne-au scris [i care vor s\-l vad\. subordonat justi]ia [i a `ncurajat fost notat incredibil de prost de cruri noi. implicarea la nivel `nalt a servicii- c\tre oameni de la care aveam pre- ~n finalul filmului mi-am dorit lor `n politic\ [i economie – ei bi- ten]ii [i care m-au dezam\git ire- s\ respect adev\rul faptelor: [efii ne, dac\ asta `nseamn\ angajare mediabil. {i, `n consecin]\, fi- lui Panait au r\spuns comenzii politic\, da, nu am nici o remu[ca- nan]area de pe urma concursului politice [i au urm\rit s\ scape de re: am vrut s\ fac un film care s\ primit\ de la CNC-ul român a fost el. Au produs „probe“ compro mi - pun\ la zid un sistem tentacular mai mic\ decât finan]area ob]i - ]\toare `mpotriva procurorului ce a distrus, din p\cate, oameni [i nut\ de la CNC-ul bulgar, chestie Panait, care nu era deloc dispus s\ destine. Ace[ti oameni nu au care mi se pare de-a dreptul co- le fac\ jocurile [i s\ accepte com- pl\tit `nc\ pe m\sur\ pentru felul mic\, dar relevant\ pentru felul `n plicitatea propus\. Pentru c\ [tia `n care [i-au b\tut joc de ]ar\. care func]ioneaz\ aceast\ insti- deja prea multe, a trebuit s\ fie tu]ie `n România. `nl\turat. Ce responsabilitate ai resim- ]it lucrând pe un subiect atât Cum te-ai documentat [i `n Deci filmul sus]ine c\ pro cu- de sensibil? ce m\sur\ se `ndep\rteaz\ rorul Cristian Panait a fost povestea ta de realitate? asasinat? Personalitatea puternic\ a pro- curorului Cristian Panait, care a Am strâns zeci de articole ap\ - ~n film, publicul `[i va forma inspirat acest film, m-a timorat la rute `n presa scris\ [i, al\turi de propria p\rere despre destinul `nceput. M\ urm\rea gândul c\ Vlad Trandafir [i Loredana Novak, procurorului Cristian Panduru nu voi putea face un film care s\ am fost ajuta]i `n mod esen]ial de (numele personajului). Nu vreau

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 4 » opinii

Culeg\torul de harfe O nuvel\ Andrei Cr\ciun

Câteva observa]ii pornind de la cartea Bulevardele de centur\ de Patrick Modiano. Mai mult, via]a lui Patrick Francezul acesta a luat Premiul Nobel pentru Literatur\ `n 2014. Cum [i de ce? Modiano, evreu sefard dup\ tat\, n-a fost deloc u[oar\ la `nceputul ei. Probabil c\ toate r\spunsurile ~ncepusem acest text cu cuvintele: sunt numeroase propozi]iile sale Poate v\ este cunoscut\ lumea li- la ecua]iile din via]a unui om se „Se afl\ `n lectura mea Patrick `n care verbul nu este prezent ex- terelor din Fran]a, poate [ti]i ce g\sesc `n copil\rie. Copil\ria lui Modiano, cel mai recent laureat plicit. De genul „Cercet\ri zadar- `nseamn\ Marele Premiu pentru Patrick Modiano a fost marcat\ de cu Premiul Nobel pentru Litera- nice“. Era `ntr-adev\r o mod\ `n roman al Academiei Franceze. moartea fratelui s\u la doar zece tur\. Acum, nu vreau s\ m\ pun anii ’70 s\ scrii a[a, dar cât de greu Mai mult, când a publicat aceast\ ani [i de o rela]ie nu tocmai nor- r\u cu Comitetul de Decernare s\ fie totu[i s\ strecori verbul, s\ carte Patrick Modiano avea doar mal\ cu p\rin]ii s\i... Iat\, deci, iz- sau cu Academia Suedez\, nici fii `n contra modelor? Verbul d\ dou\zeci [i [apte de ani! Eu am – vorul literaturii sale! m\car cu familia lor regal\, dar...“. via]\! Dar ce [tiu eu? Sunt doar un deja! – treizeci [i unu [i abia dac\ De altfel, `n Bulevardele de cen- Da, tocmai citisem Bulevardele de ziarist de periferie. `mi g\sesc un editor `n România tur\, un tân\r `[i caut\ tat\l, f\r\ centur\ [i nu pot s\ spun c\ mi-a Apoi, folose[te excesiv ghilime - pentru poezii minore [i sentimen- pl\cut. A[ min]i `ns\ [i dac\ a[ lele atunci când vrea s\ arate c\ se tale [i pentru o proz\ foarte scurt\ s\ [tie de ce o face, f\r\ s\ [tie spune c\ a fost timp pierdut. N-a refer\ la un cli[eu foarte popular, [i de o calitate `ndoielnic\. m\car dac\ o `ntâmplare mai ve- fost. Doar c\ de la laurea]ii Nobel pe care nu [i-l asum\, ci doar `l M-am sim]it temperat [i am che `n care tat\l s\u a vrut s\ `l avem `ntotdeauna a[tept\ri ne- ironizeaz\. Detest ghilimelele `n `nceput s\ `i caut lui Patrick Mo- ucid\ la metrou a fost sau nu realiste. exces – mai ales c\ un cititor, por- diano calit\]ile. Opera sa are di- adev\rat\, f\r\ s\ mai [tie ce s-a Pe scurt, a[teptam un mare nind de la premisa c\ nu este im- mensiuni `nsemnate, iar eu m\ `ntâmplat [i ce [i-a imaginat. scriitor [i am descoperit doar unul becil, `[i poate da singur seama c\ g\sesc s\ m\ leg de o nuvel\ scris\ Tân\rul e zdrobit [i de absen]a bun. Dac\ e adev\rat c\ `n lume e vorba de un cli[eu, c\ e vorba de de un om la jum\tatea anilor s\i are un bun sim] al istoriei, `n]ele- tat\lui, [i de c\utarea sa. sunt trei milioane de scriitori pro- o vorb\, dac\ `mi permite]i expri- 20? Nu e corect s\ cânt\re[ti un ge unde sunt marile mize [i st\pâ- Nu v\ a[tepta]i, `ns\, s\ `n- fesioni[ti, cât o capital\ de ]ar\ eu- marea. scriitor dup\ ce a f\cut, fie [i `n ne[te arta descrierii personajelor tâlni]i nemaiv\zutul, c\ci ve]i fi ropean\ medie, la fel de adev\rat M-am sim]it totu[i, criticându-l scris, cu patru decenii `nainte s\ `ntr-un grad pe care nu `l pot com- dezam\gi]i. Bulevardele de cen- trebuie s\ fie c\ mai sunt câteva pe Patrick Modiano la mine-n cap, fie nobelizat! Bun, dar atunci de ce bate. ~n Bulevardele de centur\, tur\ este o nuvel\. Nu una care `]i mii care scriu mai bine decât Pa- excesiv, a[a c\ am luat o pauz\ de a mai fost nobelizat?, `mi ve]i fiecare personaj este descris `n de- schimb\ via]a, dar nici eu n-oi fi trick Modiano. reflec]ie. M-am interesat un pic de obiecta. taliu, cu stil [i `n]elegere pentru vreun Tolstoi, iar cu Ivan Ilici Scriitorul acesta prezint\ câte- destinul Bulevardelor, carte care Iar eu v\ voi spune c\ Patrick nuan]\. O s\ vi se par\ pu]in, dar n-am `n comun decât durerile ap\ - va dintre obiceiurile care `mi sunt la apari]ia ei – `n 1972 – a f\cut va- Modiano, a[a profund superficial eu o s\ spun, din nou, c\ aceasta rute de nic\ieri pe când a[ezam cele mai dezagreabile. De pild\, luri `n lumea literelor din Fran]a. cum l-am cunoscut pân\ acum, este `ns\[i temelia literaturii. ceva mai bine perdelele.

haotic din mâini. Are burt\ mare din burete, labe greoaie ca de ra]\ [i cap cu creast\ bleag\, ro[ie. E La serviciu. Dus-`ntors `mbr\cat `n costum de g\in\, `m- parte pliante. Ezit `ntre a cobor` fanfar\ interpreta din Bregovic. pe fa]\. Proaste pulovere se mai s\ bat g\ina aia idioat\ [i a `ncerca ~ntâmpl\ri [i personaje Probabil era vreo s\rb\toare ceva fac ast\zi. Abia `]i dai seama când s\ prind totu[i verde tura asta. Fu- [i la ei. Iar pu[c\ria[ii, `n cor, zbie - le-ai luat pe dos. ~nchid televizo- ge `nspre mine, lip\ind pe asfalt cu Florin L\z\rescu rau mai tare decât mul]imea de pe rul, [tirile, undeva e r\zboi. Plec labele uria[e, `mi blocheaz\ dru- stadionul lui Poli: „Ka-la[-ni-kov! din cas\. Dezghe] `n zece minute – mul. ~i ar\t `nfuriat `nspre sema- Ka-la[-ni-kov!... Bum-bum-bum- mi se pare o eternitate – parbrizul. for, cobor geamul [i vreau s\-i ur- bum!... Ka-la[-ni-kov! Ka-la[-ni-kov!“. ~mi `nghea]\ degetele. ~njur. Urc lu: „Uit\-te, g\in\ cretin\, din cau- Ciudat\ asociere, dar, totu[i, `n ma[in\, pornesc. La prima in- za ta nu mai pot s\ trec“. N-apuc 1. uria[e care-[i atac\ `nnebunite faptul c\ melodia asta `mi vine `n tersec]ie i se face mil\ unui bun sa- s\-i zic nimic, pentru c\ ea zbiar\ mat ca. Capete din interior nu prea cap la sfâr[it de serviciu are o maritean [i m\ las\ s\ intru `n co- entuziast, `ntinzându-mi un pliant: puteai z\ri. Schelete metalice cu noim\. Ziua m\ iau cu treaba [i De vreo dou\ s\pt\mâni, când m\ loana de pe strada mare. „Cuuu-cu-riii-guuuu!“. Deci e co- geamuri mate acopereau gratiile nu m\ uit la [tiri pe net. ~n `ntorc de la serviciu, zilnic, tot `mi Alte multe intersec]ii. ~nain - co[, apuc s\ mai gândesc, cât `i [i chipurile de dincolo. Doar mâini schimb, când m\ apropii de cas\, vine `n cap celebra melodie a lui t\m ca parameciul. Apoi o inter- z\resc ochii de fiin]\ uman\, ]in- strecurate pe sub grilajul ferestre- abia a[tept s\ deschid televizorul Bregovic, Kala[nikov. Abia cu sec]ie nasoal\, cea mai cea, `n care tuindu-m\ prin g\urile m\[tii. lor, fluturând câte un cear ceaf, un [i s\ v\d pe cine a mai arestat amintirea de mai jos, am [i `n]eles ai doar 12 secunde pe semafor ca Destul\ neaten]ie [i se izbe[te de prosop, o batist\. DNA-ul. {i mi-i `nchipui pe to]i de ce: s\ treci. Altfel, a[tep]i 70. A[ vrea un biciclist, care se strecoar\ prin- Totu[i, exista un loc, o mic\ nenoroci]ii \[tia care au devalizat Am stat `n gazd\ aproape doi s\-l g\sesc [i s\-l bat pe cel care tre ma[ini, pe lateral. Naiba [tie România `n aceea[i `nchisoare, ani `ntr-o c\su]\ plasat\ `ntre sta- sp\rtur\ `n gardul ce `nconjoar\ s-a gândit c\ a[a merge treaba bine. unde se uita [i \la. ~l d\râm\. Bici- fluturând câte o batist\ alb\ la dionul echipei de fotbal Poli Ia[i [i `nchisoarea care poart\ urmele N-am prins niciodat\ verde din clistul se ridic\, se scutur\, `[i ve- geam, pe sub grilaj, cântând `n Penitenciar. Când era meci, asis- rudelor [i prietenilor celor afla]i prima. M\ apropii agitat. E totu[i rific\ lan]ul [i `l `njur\ din cor: „Bum-bum-bum-bum!... Ka- tam, de voie, de nevoie, la specta- `n\untru. Acolo veneau cunos- verde, 10-9-8... Canci! Pe partea din r\runchi: „D\-te-n gâ]ii m\-tii de la[-ni-kov! Ka-la[-ni-kov!“. colul libert\]ii dezl\n]uite. Ur- cu]ii [i se c\]\rau pentru a sta de dreapta vin doi copii care cer[esc. g\in\!“. Coco[ul se retrage cumva mând un anume firesc al lucruri- vorb\ cu mâinile pu[c\ria[ilor. N-am nimic cu ei, dar nici nu le speriat pe trotuar, strângând ru- lor, de la penitenciar n-ar fi tre- Am v\zut odat\ chiar [i o tân\r\ 2. dau nimic. Am eu o teorie: a[a `i [inat pliantele la piept. buit s\ se aud\ nici musca. Fals. mam\ ridicându-[i copilul deasu- `ncurajez pe p\rin]ii lor – i-am [i Mi se face mil\ de el. N-a[ mai Ba chiar `mi amintesc clar o zi `n pra capului, pentru a-l ar\ta unei v\zut odat\ – s\-i trimit\ [i mâine vrea s\-l bat. N-a[ mai vrea s\-l bat care, trecând pe o str\du]\ din mâini care flutura un prosop la fe- Deschid ochii. ~njur. Iar `ntârzii. la cer[it. Cap\t\ impresia c\ a[a nici pe \la care s-a gândit c\ ai apropierea penitenciarului, pe o reastr\. La un moment dat, am M\ sp\l, m\-mbrac, fumez. Beau merge treaba bine. timp s\ parcurgi intersec]ia `n c\ldur\ de peste 30 de grade, am fost martor `ndep\rtat [i la o sce- cafea `n timp ce m\ `ncal]. Pe hol, Când se face din nou verde, pe doar 12 secunde. Pân\ s\ treac\ avut brusc senza]ia c\ dincolo de n\ de nu-]i puteai crede urechilor: m\ opresc `n dreptul oglinzii, `mi partea din stânga, alergând printre ro[u, izbucnesc `n râs. O nou\ zi gratii zbârnâie un roi de viespi `n curtea interioar\ a `nchisorii, o dau jos geaca [i `mi `ntorc puloverul ma[ini, apare un nefericit care d\ minunat\ `ncepe pe p\mânt.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 5 Educa]ie la minimum O ]ar\ cu un sistem de educa]ie defectuos nu poate fi decât s\rac\, confuz\ [i Românii e de[tep]i gregar\. O ]ar\ cu un sistem de s\n\tate corupt nu poate fi decât bolnav\, stagnant\ [i apatic\. Un stat e[uat, care nu moare cu totul, dar nici nu conteaz\. Radu Pavel Gheo

Educa]ia din România e un exem- obicei o [ans\ de a sc\pa de Româ- Ar fi prea mult de lucru, mai ales plu foarte clar. Dup\ 1989 s-au nia [i de a studia `n str\in\tate, când g\urile sunt mari [i multe. la buget scad, a[a c\ guvernul la profesori, iar rezultatele elevi- f\cut modific\ri, ajust\ri [i refor- unde [i r\mân. ~n schimb, aici Solu]ia obi[nuit\ e s\ m\reasc\ m\re[te taxele [i impozitele... [i lor [i studen]ilor sunt tot mai me ale `nv\]\mântului pân\ la r\mân genera]ii de absolven]i cu taxele [i impozitele, s\ inventeze tot a[a, pân\ la colapsul glorios. proaste. {i, cum altceva nu [tiu ce exasperarea elevilor [i profesori- preg\tire mediocr\, sorti]i s\ noi taxe [i s\ ciupeasc\ atât cât Ceva similar se `ntâmpl\ [i `n s\ fac\, responsabilii din minister lor, dar rareori spre binele [i folo- munceasc\ `n condi]ii proaste, pe poate de la cet\]eni [i companii `nv\]\mântul românesc. Neputin- mai inventeaz\ ni[te reguli, mai sul lor. Din motive foarte diferite, salarii mici [i cu rezultate nesem- private. {i, pe m\sur\ ce pl\tesc cio[i [i f\r\ viziune, responsabilii concep un regulament, ceva mai care n-au avut aproape niciodat\ nificative pentru ei [i pentru ]ar\. mai mult, cet\]enii [i companiile din Ministerul Educa]iei au scor- restrictiv decât cel dinainte, care leg\tur\ cu sporirea calit\]ii edu- (Sau ajung s\ lucreze la stat, unde sunt tot mai `mpov\rate, o duc tot nit mereu schimb\ri de form\, su- aduce alte rezultate proaste. Care ca]iei, `nv\]\mântul a trecut oricum nu conteaz\ ce [i cum fac.) mai greu, unii `[i pierd locul de perficiale, birocratice, care au aduc alt\ reorganizare sau alt nou printr-o tranzi]ie nesfâr[it\, care ~n ritmul \sta, România va ajunge munc\, unele firme dau faliment, f\cut mereu r\u [i doar rareori bi- regulament. ne-a adus unde suntem: jum\tate `n curând o surs\ de muncitori ne- cre[te num\rul [omerilor [i al ne. Pe m\sur\ ce lucrurile merg Cel mai recent nou regulament din adolescen]i sunt analfabe]i califica]i sau semicalifica]i, slab asista]ilor social, mai spore[te [i tot mai prost, se concep norme [i a intrat `n vigoare `n ianuarie 2015. func]ional, rata abandonului [co- preg\ti]i [i prost pl\ti]i: o ]ar\ [i evaziunea fiscal\, a[a cum e nor- reglement\ri noi, tot mai restricti- Pun pariu c\ n-o s\ aib\ nici un lar e `n cre[tere, nivelul preg\tirii mai s\rac\ decât e acum, populat\ mal, iar guvernul strânge [i mai ve, tot mai `mpov\r\toare pentru efect. Eventual, rezultate [i mai din universit\]i scade sistematic, cu „proli“ needuca]i, frustra]i [i pu]ini bani decât `nainte. {i profesori, pentru elevi, pentru proaste, urmate de un nou regula- iar efectele `ncep s\ se vad\ tot manipulabili. atunci ce poate s\ fac\? Doar ceea p\rin]i. ment [colar. Fiindc\ dac\ respon- mai serios. Noi ne l\ud\m cu lau- De obicei un guvern slab nu ce [tie mai bine: s\ m\reasc\ taxe- Mecanismul merge [i mai greoi, sabilii din educa]ie ar vrea s\ schim - rea]ii la olimpiadele interna]iona- cunoa[te decât o singur\ metod\ le [i impozitele, care `mpov\reaz\ regulile noi mai mult `ncurc\ sau be `ntr-adev\r ceva, ar trebui s\ le – care, e drept, sunt `nc\ destul pentru a umple cât de cât sacul [i mai mult popula]ia, care `n - nu se respect\, de schimbat nu se [tie mai `ntâi cum. {i, cum sunt de mul]i –, `ns\ uit\m c\ pentru spart al bugetului ]\rii. Nu s\ câr- cearc\ [i mai abitir s\ se strecoare schimb\ nimic esen]ial, senza]ia produsul aceluia[i sistem, n-or s\ ace[tia performan]a [colar\ e de peasc\ g\urile, Doamne fere[te! sau cheltuie mai pu]in, `ncas\rile de lehamite spore[te [i la elevi, [i o [tie niciodat\.

Revolu]ie. Zilele trecute am re - v\zut episodul din noaptea alege- Moment de cotitur\ rilor `n care Adriean Videanu, aflat la sediul de campanie al lui Traian B\sescu, `l suna pe Vioric\ Hrebenciuc, spunându-i amical c\ `n b\t\lia cu corup]ia num\r\toarea voturilor e gata [i c\ PSD a fost `nvins. N-am sesizat atunci tonul nefiresc de prietenos De unde vine sursa r\ului? De ce atâta corup]ie [i de ~ntrebam la `nceputul comen- procurorii anti-corup]ie au trecut dintre doi adversari politici. N-am unde atâta imagina]ie la capitolul furt la politicienii tariului de unde vine sursa r\u- la re]ineri. Politicieni pe care `i nici o `ndoial\ c\ oamenii \[tia no[tri? Când ai deja un milion de euro `n conturi, lui. Din politic\. Partidele s-au credeam de neatins au `nceput s\ f\ceau jocuri `mpreun\, iar `n fa]a croit prost imediat dup\ 1990, ce-]i mai trebuie alte zece? L\comie sau pur [i simplu ajung\ `n fa]a instan]ei. Apoi s-a opiniei publice pozau `n mari con- [mecherii au ocupat rapid func- trecut la condamn\ri. Prima con- prostie? O fi vreo boal\ pe care noi, cei care tr\im curen]i pe scena politic\. Când ]iile cheie `n administra]ie. Când damnare de r\sunet a fost cea a trupa lui Adriean venea la putere, din leaf\, nu suntem `n stare s-o `n]elegem. noi urlam „Libertate“ pe str\zi, lui Adrian N\stase. A fost un [oc nici lui Vioric\ nu-i mergea r\u. unii profitau deja de primele clipe na]ional, oamenii se mirau c\ a[a La fel [i invers. ale democra]iei noastre originale. ceva este posibil. Era semnalul c\ Marea `ntrebare e dac\ DNA Cump\rau fabrici pe nimic, statul Vagonul cu vorbe vor pica [i al]ii, indiferent de va rezista presiunilor. Deja vedem era al lor, iar noi ai nim\nui. rang, partid sau m\rimea averii. zbaterile Elenei Udrea, ale c\rei Partidele s-au tot rotit la pu- Florin Ghe]\u {mecherii nu s-au oprit. Erau zile `n libertate par num\rate [i tere, dar n\ravurile au r\mas. uimi]i c\ un fost premier al Ro- care amenin]\ pe toat\ lumea. Metodele de furt s-au perfec]ionat, mâniei a fost b\gat dup\ gratii, Nu-i exclus ca ga[ca s\ `ncerce Face]i un simplu calcul. Dac\ ]ii ~mi povestea zilele trecute un pentru c\ atunci când ai bani, po]i dar credeau `n continuare c\ lor atragerea SRI [i DNA `n mocirl\. milionul \la de euro `n banc\, tot iei om de afaceri, care export\ trei pl\ti o cas\ de avocatur\ sau un nu li se putea `ntâmpla nimic. {p\- Semnele sunt deja vizibile. In ten - o dobând\ de vreo 3.500 de euro pe sferturi din produc]ie, c\ firma sa expert financiar ca s\ te `nve]e gile mergeau mai departe. ~ns\ fron- ]ia e clar\: decredibilizarea celor lun\. F\r\ s\ faci nimic, f\r\ s\ are o cifr\ de afaceri de 4-5 mi- cum s\ ]epuie[ti f\r\ s\ te prind\. tul s-a tot l\rgit, iar `ncet-`ncet ares - dou\ institu]ii, `ncol]irea, apoi mi[ti un deget. La dou\ milioane de lioane de euro pe an. Omul trage ~ncet-`ncet, partidele s-au tran - t\rile [i condamn\rile au `nceput euro, „cadoul“ cre[te la 7.000 de euro de diminea]\ pân\ seara, merge la sformat `n g\[ti `nchise, `n care sl\birea lor. Cu siguran]\ c\ `n in- s\ curg\: primari, [efi de consilii pe lun\. Pentru unii, tot nu-i sufi- târguri `n str\in\tate pentru a dac\ intri trebuie s\ te conformezi stitu]iile de for]\ ale statului nu cient. E dificil s\ fii s\rac, dar tre- prinde noi pie]e, se chinuie, pl\ - proastelor obiceiuri. Oamenii de jude]ene, parlamentari, lideri po - to]i sunt `ngeri. Dac\ exist\ astfel buie s\ ai [i ceva minte când e[ti bo- te[te taxele la stat. Rezist\ cu greu, valoare s-au dat deoparte, refuz\ litici importan]i. de personaje, acestea trebuie scoa- gat. Banul e ochiul dracului. Dac\ nu-[i ia concediu vara. Doar de politica, ba chiar o detest\. Am Ceea ce vedem zilele astea nu e se rapid din func]ii. ai deja o sut\ de milioane de euro, Anul Nou pleac\ zece zile la schi `ntrebat mul]i oameni valoro[i de deloc surprinz\tor. Surprinde doar B\t\lia nu e `ncheiat\, `ns\ lup- probabil e[ti nemul]umit c\ n-ai prin Europa. Se descurc\, `i place ce nu se bag\ `n politic\, de ce nu intensitatea cu care lovesc pro- ta cu diavolul `nf\[urat `n euro atins targetul de 200. La unii e vorba ce face, dar se cruce[te când aude lupt\ pentru binele lor sau al co- curorii DNA. Iar b\t\lia cu [me - trebuie sus]inut\ de toate for]ele [i de invidie. P\i cum s\ circuli tu de [p\gi de zeci de milioane de eu- munit\]ii. ~n mocirl\ nu m\ bag, cherii din politic\ e departe de a se s\n\toase ale României. Alt\ solu- cu ma[in\ de 20.000 de euro, când ro. Nu-i pot reproduce aici replica, mi-au r\spuns cu to]ii. `ncheia. ~nc\ n-am aflat tot, unii fi- ]ie nu exist\. Ori ne vindec\m, ori vezi la al]ii din cercul t\u de pri- pentru c\ hârtia nu suport\ astfel De ceva timp, speran]a vine ind de p\rere c\ [tim doar zece suntem condamna]i noi s\ fim fu- eteni limuzin\ de 200.000 de euro. de cuvinte. ~ns\ omul are dreptate. dinspre DNA. Timid la `nceput, la sut\ din ho]iile f\cute dup\ ra]i. Pe via]\!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 6 » muzic\

Rockin’ by myself Pe urmele unei mari Dumitru Ungureanu pianiste: Vera Gornostaeva KaLIVEoscop (1929-2015)

O adev\rat\ hecatomb\ la Transatlantic acest `nceput de an printre Scrisoare pentru melomani Pu]ine sunt azi trupele care te fac s\ `n care abilit\]ile fiec\rui component muzicienii de talie [i mari „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) ui]i de tine, f\r\ s\ ofere un specta- au avut ocazia s\ se desf\[oare ma- melomani ce i-au `ncadrat! Victor Eskenasy col flamboaiant de sunet [i lumin\, iestuos. Cvartetul p\rea s\ capete Lista este relativ lung\. plus efecte pirotehnice, plus alte statut de supergrup (ceea ce [i este, Dintre cei ce ne-au p\r\sit fost pân\ la vârsta de 45 de ani, fleacuri de luat ochii. Transatlantic date fiind personalit\]ile care `l al - i-a[ aminti pe respectatul când, `n 1960, i s-a permis pentru este una dintre aces tea, iar exis- c\tuiesc), numai c\ Neal Morse se critic francez Jacques Lon- prima dat\ s\ plece `ntr-un tur- ten]a ei este un mic miracol al ne- retrage o perioad\ de pe scen\ [i se champt [i pe omul de radio neu `n Occident. Verei Gornostae- cru]\toarei lumi showbiz. Cei patru dedic\ familiei [i activit\]ilor cre[ - [i animatorul de televi- va, n\scut\ `n 1929, la 14 ani dife- tipi de sub titulatura cu rezonan]e tine. Revenirea din octombrie 2009, ziune Jacques Chancel. ren]\ de Richter, elev\ str\lucit\ geografice nu erau ni[te necunos- cu The Wirlwind (Metal Balde), Cronicile celui dintâi, pe [i ea a lui Heinrich Neuhaus, nu i cu]i când [i-au pus numele pe pri- aduce sonorit\]i cathartice, energie s-a permis niciodat\ s\ p\r\ seas - mul disc, foarte bine primit de pu- care obi[nuiam s\ le citesc din plin [i ambi]ia construc]iilor ce- c\ spa]iul sovietic `n care s-a im- blicul specializat. Mike Portnoy, ba- `n anii ‘80 `n „Le Monde“, rebrale, dramatice [i volatile ca li- pus cu aceea[i str\lucire ca [i ma- teristul impetuoasei trupe Dream r\mân un model de critic\ bretul unei opere clasice cu subiect rii ei contemporani... Theater, a detonat ideea altei for- riguroas\ [i atractiv\ `n oniric. Patru ani apoi, la `n ceputul Un fost elev al pianistei explica mule de echip\, prin care s\-[i exor- lui 2014, Kaleidoscope consfin]e[te acela[i timp, iar Ghidul s\u `n livretului unui disc compact cizeze pulsiunile ce-i d\deau vise realitatea pe care orice observator de ascultare pentru Quar- din 2012, al companiei newyor - frumuse]ea sunetului. Capacita- tulburate. L-a convins pe Neal Mor- al muzicii contemporane musai o tetele de Coarde de keze LP Classics, ce a inaugurat tea ei de a cl\di emo]ia pe o sec]iu- se, claviaturistul ciudatei Spock’s contorizeaz\: Transatlantic are Beethoven, ap\rut la Fa- seria „Discovering a Legend“, c\ ne lung\ ]ine mult de controlul ei Beard, c\ `mpreun\ vor face mai consisten]a marilor trupe progresi- yard, ar merita odat\ „Dna Gornostaeva nu a f\cut nici - asupra ritmului. [...] Oricine iu- multe decât reu[iser\ separat. Neal ve de odinioar\, piesele au comple- tradus [i spre educa]ia stu- odat\ vreun compromis de ordin be[te muzica lui Chopin trebuie a fost de p\rere c\ Roine Stolt, lide- xitate compozi]ional\ ca poemele den]ilor [i melomanilor politic sau muzical [i a devenit s\ aib\ aceast\ `nregistrare“. rul pu]in cunoscutei The Flower simfonice din urm\ cu un veac [i, astfel rapid o persona non grata `n O descoperire ce a venit foarte Kings [i al aproape uitatei Kaipa, români. Jacques Chancel, pe alocuri, f\r\ disonan]e, intensi- ochii regimului sovietic. A spus târziu `n afara Rusiei, de[i inte- poate acoperi partea de chitar\. pe de alt\ parte, cu ale sale tate ritmic\ specific\ heavy-metalu- deschis de ce nu a intrat niciodat\ grala remarcabil\ a sonatelor de ~mpreun\ l-au convins pe suedezul emisiuni radio, „Radio- lui. Rafinamentul abund\, f\r\ s\ `n partidul comunist sau `n vreo Chopin, `nregistrat\ `n 1986, a fost a c\rui virtuozitate pare mo[tenit\ scopie“ [i al s\u „Grand par\ o indulgen]\ c\tre publicul co- alt\ organiza]ie. Nu [i-a ascuns disponibil\ din 1997 `n colec]ia de la Frank Zappa [i-al c\rui feeling Echiquier“ la televiziune, mod. Agresivitatea visceral\, atât convingerile religioase, s-a `m - „The Classical Russian Revela- se g\se[te la intersec]ia perpendicu- de prezent\ `n zilele noastre pe toate cu numero[i mari muzi- prie te nit cu cei deveni]i «pro scri[i», tion“ (RV 10032), iar excep]ionale larelor pe liniile trasate `ntre David palierele vie]ii cotidiene, sufer\ cieni ca invita]i, r\mâne a citit poezia lui Boris Pasternak, interpret\ri ale câtorva din mari- Gilmour, Steve Howe & Steve Hac- ceea ce se cheam\ sublimare crea- inimitabil [i ar putea fi [i el ale c\rui lucr\ri, bazate pe vederi- le Sonate de Beethoven, compozi- kett. Postul de basist i-a revenit, tiv\: „Your demons crawl back un model pentru ziari[tii, le lui estetice, nu erau nici apre- torul ei preferat – Sonata lunii, dup\ o negociere sumar\, lui Pete when the sun rises/ Feel like a flo- adesea ano[ti, de ast\zi. ciate, nici tip\rite de autorit\]i. Appassionata, Les Adieux [i Trewavas, om de baz\ al trupei Ma- wer in the dirt/ If you see worries in [...] ~n consecin]\, de[i invita]iile Opus 111 –, au ap\rut `n Vest din rillion, aflat\ `ntr-un lung fuleu de these blue eyes/ Those memories din Vest curgeau, nu i s-a acordat 2006 (Classical Records CR-089). c\utare a identit\]ii dup\ plecarea ~ntre muzicienii disp\ru]i sunt de hit you where it hurts“... niciodat\ permisiunea de a le da Aceea[i ultim\ companie inde- vocalistului Fish. Asta era prin amintit marea mezzo-sopran\ Albumul Kaleidoscope este, ca curs, iar numele Gornostaeva s-a pendent\ rus\ a mai publicat un 1999. Cu toate obliga]iile ce le reve- rus\ Elena Obraz]ova, `n ultimii toate celelalte, unul dublu, de apro- aflat peste 20 de ani pe «lista nea - disc cu piese de Schubert (CR-074) neau `n trupele de baz\, cei patru au ani de b\trâne]e atras\ `n jocul ximativ 75 de minute, publicat `n gr\» a acelora considera]i de [i a reeditat Sonatele de Chopin. reu[it s\ imprime StoltMorsePor- propagandistic al Kremlinului, mai multe variante: 2CD, 2LP vinil, ne`ncredere din punct de vedere „I-a fost dat darul de a discerne tnoyTrewavas (2000, Metal Blade), o dirijorul israelian Israel Yinon, DVD-Audio surround 5.1, fiecare cu politic“. `n arta muzicii, nu numai muzi- capodoper\ a genului rock progre- elev al lui Mendi Rodan, c\zut pe bonusuri aduc\toare de fericire in- Pianista a putut ie[i `n lumea ca“, scria un critic rus despre siv. Cumva nesperat [i contradicto- podiumul de concert, relativ descriptibil\ rockerului singuratic. larg\ abia dup\ 1990, celebrat\ Gornostaeva. „Ea aude «mai lu- riu pentru stilul ce aminte[te de-un tân\r, `n timp ce dirija Simfonia Pachetul cu blu-ray, recent ap\rut imediat de „Le Monde“ drept un minos», «mai larg», mai «pro- jam-session, bine strunit sub aspect alpin\ al lui Richard Strauss, [i, la Radiant Records [i distribuit de mare pedagog, invitat\ `n Italia, fund» decât este obi[nuit la cine- tehnic, discul con]ine ingredientele Metal Blade, con]ine recitalul com- mai ales, doi ilu[tri piani[ti, Aldo Germania, Elve]ia, Marea Brita- va cu o «vedere» spiritual\ larg\, necesare audi]iei elevate, dar nu e plet din 9 martie 2014, `n sala Ciccolini [i Vera Gornostaeva. nie [i Statele Unite s\ dea clase de cu ambi]ii intelectuale, cu o ima - lipsit de vigoarea elementar\ ce d\ E-Werk din Colognie, Germania, Dac\ Ciccolini le-a fost odi- m\iestrie [i `n juriul marilor con- gina]ie extins\.“ Aceast\ origina- greutate rockului popular. plus alte 3 CD-uri ce redau concer- nioar\ binecunoscut melomani- cursuri interna]ionale, descope- litate a spiritului, combinat\ cu A urmat al doilea disc, Bridge tul din Tilburg, la care a fost invitat lor români – iar urmele trecerilor rit\ de japonezi la recomandarea un `nalt profesionalism, o demon - Across Forever (2001, Metal Blade), [i flautistul Thijs van Leer, o le- lui pe scenele române[ti ar meri- prietenului ei Mstislav Rostropo- streaz\ `n mod special `n exem- gend\ a muzicii progresive. ta s\ fie c\utate `n arhivele radio vici [i celebrat\ acolo pân\ la a i plele cele mai fericite din reperto- Bog\]ia de variante [i abun- pentru un disc, poate, in memo- se difuza lec]iile la televiziunea riul ei, mazurcile, valsurile, bala- den]a de piese diminueaz\, s-ar zi- riam –, Vera Gornostaeva r\mâ- na]ional\ nipon\. Un cronicar dele [i sonatele lui Chopin, Rapso- ce, impactul apari]iei sau valoarea ne un nume practic necunoscut la american scria `n extaz, `n 2012, diile op. 70 [i Intermezzi op. 117 [i grupului. Scena muzical\ se rupe noi, ca [i `n Occident, de altfel. Un `n „American Record Guide“, des- op. 119 de Brahms, Sarcasmele [i sub nenum\ra]i competitori, vede- critic britanic `mi r\spundea la coperind extrasele din diferite re- Romeo [i Julieta ale lui Proko- tele se complac `n divertisment fa- un repro[ de a o fi banalizat `n citaluri live, p\strate `n arhivele fiev, Preludiile lui {ostakovici. Se cil, figuran]ii `[i dau jos hainele [i anun]ul dispari]iei ei, `n ianua- Radioului de Stat, la Moscova, c\ mai pot adaug\ ciclurile lui Schu- caracterul doar s\ apar\ la brea- rie, c\ nu a fost „o stea de talie“. ~n pianista „este o interpret\ feno- mann, iar din muzica rus\, Mus- king-news. Pu]ine trupe men]in [ta- `n]elesul comercial de ast\zi, Ve- menal\ a lui Chopin. Grada]ia ei sorgski [i Ceaikovski, despre care cheta calit\]ii foarte sus. ra Gornostaeva nici nu a fost, a[a dinamic\ este surprinz\toare, pianista spunea: „probabil curge Transatlantic e una dintre ele. cum nici Sviatoslav Richter nu a f\r\ ca vreodat\ s\ afecteze prin sângele meu“...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro teatru « 7 La Tartuffe-ul lui Massaci La Tartuffe-ul lui Vlad Massaci de la Na]ionalul ie[ean n-am ajuns la premiera de la mijlocul lui octombrie, dar l-am prins la final de decembrie, `ntre Cr\ciun Datul `n spectacol [i Anul Nou, `ntr-o sal\ plin\ ochi. Nu auzisem lucruri prea bune despre noua Olti]a C`ntec produc]ie, dar informa]iile nu aveau relevan]\, c\ci intru la fiecare spectacol pe care `nc\ nu l-am v\zut scuturându-m\ `nainte de toate p\rerile care-mi ajung la urechi, indiferent de surs\. personific\, nu se simt inten]iile o alt\ logic\ decât de „umplutur\“, emo]ionale, se pierd subtilit\]ile fiind lungit\ f\r\ rost. Reprezen- unei lucr\ri clasice. ta]ia nu are crescendo, nici sur- Abunden]a de public din seara `ntr-o limb\ asiatic\, nord-co- sunt singura care a sim]it un iz Scenografia lui Andu Dumi- priz\, r\mâne plat\. De[i e o co- aceea, publicul, s\-i zic, obi[nuit, reean\, am dedus, care-l fascinea- discontinuu, dar nepl\cut de ca- trescu a `mp\r]it pur [i simplu pe- medie, se râde foarte pu]in, aproa- nu cel de premier\, care, ne`ndo- z\ pe Orgon. Inteligen]a regizo- nal, pe foaiere [i la stal!). Ori dac\ rimetrul de joc `n dou\, prin cro- pe deloc, spectatorii ag\]ându-se ielnic, are particularit\]ile lui, ral\ a lui Massaci se simte `n spec- e din vina interpre]ilor, care nu matic\ – o parte `n alb, alta `n gri practic de orice, de nimicuri, pen- p\rea un semn bun, dar, cu certi- tacol, doar c\, din p\cate, n-a reu- emit suficient de puternic. La `nchis –, sugerând astfel partea lu- tru amuzament. Veniser\ la tea- tudine, dac\ ar fi fost o pauz\ `n [it s\ substan]ializeze prin jocul chestiunile de imposta]ie, se mai minoas\ [i `ntunecat\ a lumii. E tru pentru o sear\ de destindere! ora [i trei sferturi cât a durat re- actorilor subtextele identificate `n adaug\ [i alte aspecte ce ]in de un decor-cadru, static, care nu Majoritatea s\lii avea mai de- prezenta]ia, rândurile s-ar fi golit pies\. Hermeneutic\ regizoral\ spunerea unui text `n versuri. evo lueaz\ pe parcurs. Câteva pro- grab\ reac]ii de plictis, materiali- semnificativ! Dintr-un cumul de exist\, de pild\, `n ideea indus\ c\ Poezia nu prea „rimeaz\“ cu tim- iec]ii animate acompaniaz\ as- zate `n c\utarea unei pozi]ii mai motive: pentru c\ acest Tartuffe e pentru orice act de dominare [i pul prezent, dar când r\mâi totu[i censiunea [i dec\derea lui Tartu - comode `n scaun, scormonitul lipsit de vlag\ estetic\; pentru c\ obedien]\ e nevoie de cel pu]in doi la formula cu rime, atunci pre- ffe `n ochii protectorului s\u, nu- prin po[et\, foiletarea programu- nu se aude ce spun actorii; pentru indivizi, numai c\ Vlad Massaci g\te[ti interpre]ii pentru acest ca- mai c\ evolu]ia proiec]iilor e atât lui de sal\, manevrarea smartfo- c\ ceea ce se petrece `n scen\ e nu a g\sit resursele artistice pen- non: un anumit ritm, o intona]ie de lent\ [i realizat\ atât de discret, nului, privitul `n jur. dezarticulat artistic; pentru c\ in- tru a o transmite clar [i `nchegat adaptat\, o tonalitate care s\ nu `ncât multe din faze se pierd `n re- O regie lipsit\ de autoritate, nu terpre]ii nu str\lucesc. prin mizanscen\. Devitalizarea arunce pur [i simplu ni[te vorbe ceptare. la nivelul ideilor, acestea exist\, Vlad Massaci s-a apropiat de estetic\ e principala suferin]\ a `nspre auditori, ci s\ le transfere Elementele spectacolului nu se cât la nivelul implement\rii lor piesa lui Molière cu gândul de a-i mont\rii, `n egal\ m\sur\ cu frac- atât caden]a, muzicalitatea carac- leag\, nu sunt `ncorporate `ntr-o scenice [i la transmiterea spre reafirma universalitatea prin lec- tura dintre regie [i distribu]ie, teristice, cât [i sensul. Problemele omogenitate care e responsabili- spectator. O retoric\ regizoral\ tura regizoral\. A r\mas la va- astfel `ncât cele câteva idei origi- de rostire ale actorilor fac pronun- tatea regizorului. Lipsesc leg\tu- prea temperat\, un ritm prea lent. rianta `n versuri, op]iune discuta- nale se dilueaz\ pân\ la dispari]ie rile `ntre personaje. De pild\, vre- Acestea sunt problemele de fond bil\ pentru vremurile noastre [i ]ia `ncâlcit\, iar textul, ininteligi- [i nu mai ajung la spectatori. Au- bil. Sl\biciunile de tehnic\ vocal\ me de câteva tablouri, to]i „eroii“ [i, `n egal\ m\sur\, desf\[urarea r\bdarea de-acum a publicului [i, stau `n scen\ servind masa, f\r\ cursiv\ a spectacolului. Tartuffe-ul cum avea s\ se dovedeasc\, nu dien]a e pierdut\ dup\ primele 20 `mpiedic\ articularea adecvat\ a de minute, pe de o parte pentru c\ cuvintelor [i claritatea vorbirii. reac]ie scenic\, f\r\ rela]ionare. lui Vlad Massaci e un text de ieri tocmai `n avantajul mont\rii. `n haine scenice de azi, care nu inten]iile regizorale nu r\zbat Structura fix\ a versurilor d\ o Folosesc verbul „stau“ `n sensul lui Prin viziunea regizoral\, a l\rgit propriu, `ntrucât secven]a nu are convinge. `n]elesul conceptului de manipu- pân\ la ea [i, pur [i simplu, pentru textur\ mai riguroas\ partiturilor lare, ducând-o de la cea de sor- c\ actorii nu se aud! Nu-mi dau verbale, iar zicerea lor cere un tip gint\ religioas\ din textul surs\ prea bine seama dac\ acest mare special de respira]ie, pauze care `ntr-un orizont mult mai larg isto- minus ]ine de acustica incintei s\ nu contravin\ nici semanticii, Pinacoteca din Petrila ric, acela al autoritarismului de (sala mare a Teatrului Na]ional nici tempoului liric. Rostirea pre- orice fel. Inten]ia e lizibil\ `n cos- „Vasile Alecsandri“ din Ia[i a fost supune deopotriv\ livrarea sensu- Ion Barbu tuma]ia lui Tartuffe, o uniform\ restaurat\, iar dac\ lucr\rile con- lui cuvintelor, dar [i a componen- na]ional-socialist\, nazist\, [i `n structorilor i-au afectat acustica, tei lor emo]ionale. Capacitatea e sonorit\]ile de la final, eliberate asta ar trebui m\surat de spe- xpresiv\ a distribu]iei las\ de do- din difuzorul unui radio de epoc\, ciali[ti [i intervenit reparator; [i a rit. Privitorul nu poate urm\ri din care ies cuvinte ininteligile propos de restaurare, nu cred c\ ac]iunea, nu pricepe cine pe cine

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 8 » interviu Cad castane din castani, rostogolindu-se `n pagini de carte

~n noiembrie 2014 ap\rea, la Editura Polirom, `n „Suplimentului de cultur\“. Cititorii fideli ai [i „Drag\ C.“ – un text scris de Veronica D. colec]ia „Ego-grafii“, ca o surpriz\ pe final de an, o „Suplimentului“ `[i amintesc, de bun\ seam\, de Niculescu `n februarie 2014 pentru „Suplimentul de carte cu totul [i cu totul special\: Cad castane din fragmentele pe care au avut ocazia s\ le citeasc\, cultur\“, `n num\rul aniversar „Emil Brumaru la 75 castani. Amintiri de ieri [i azi. Numele autorilor cu regularitate, timp de trei ani. E drept `ns\ c\ nu de ani“ –, volumul de fa]\ este un r\sf\] pentru care apar pe copert\ sunt atât de cunoscute, `ncât toate (137 la num\r) au intrat `n volum. De parc\ orice cititor de literatur\ român\ contemporan\, nu au nevoie de nici o prezentare: Emil Brumaru [i nu ar fi vrut s\ le sim]im lipsa buc\]ilor de texte pentru oricine vrea s\-i cunoasc\ mai bine pe cei Veronica D. Niculescu. Cad castane din castani este care nu au `nc\put `n carte, Emil Brumaru [i doi scriitori, pentru cei care respir\ literatur\, un volum n\scut din conversa]iile celor doi autori Veronica D. Niculescu ne r\spl\tesc, la finalul pove[ti de tot soiul, dest\inuri intime, personale, purtate pe blogurile personale, Hobbitul [i volumului, cu o compozi]ie inedit\, un basm cu haz, tâlc, uimiri [i descoperiri. Altfel spus, Cad Floribunda, dar [i `n scrisori. O parte dintre aceste minunat: „Peste mun]i [i peste v\i trece un castane din castani este o lectur\ de neratat. De discu]ii fascinante au ap\rut, `ntre mai 2008 [i balaur“. ~mp\r]it `n [ase capitole principale – aceea ([i nu numai), i-am luat, separat, la `ntreb\ri septembrie 2011, sub titlul de rubric\ copil\rie, via]\, c\r]i, moarte, un pic din toate [i pe Emil Brumaru [i pe Veronica D. Niculescu. „Diabloguri“, chiar aici, `n paginile un basm –, c\rora li se adaug\ „Ultimul diablog“ Rezultatul `l pute]i citi `n cele ce urmeaz\.

Interviuri realizate de rezultatul. Care a fost prima Enumera]i, `n diferite pasa - Eli B\dic\ dumneavoastr\ impresie? je, variate locuri de lectur\ C\ volumul merge, c\ e destul pe care le-a]i avut `n via]a de atipic, are de toate pentru to]i, dumneavoastr\. Spune]i, de Emil Brumaru: cuvintele curgeau nefor]at, uneori asemenea, c\ nu a]i citit nici - se `mbulzeau, creau bulboane de- odat\ `n toalet\. Care este cel „Tulbur\tor e faptul licioase, periculoase... mai inedit loc de lectur\ pe c\ am alc\tuit cartea!“ care l-a]i exploatat? A]i sim]it c\ ar fi fost de dez- voltat mai mult anumite su- Pat, fotoliu, covor `ntins pe „{i revin la ideea scrierii biecte ale conversa]iilor dum- p\mânt `ntr-o colib\ confec]io- unei c\r]i, a[a, `n unda `ntâm - neavoastr\? nat\ de mine, copac, `ntr-un com- pl\rii... nefor]ând nimic... Car- partiment de vagon stricat [i dus Mda, volumul era scris cumva te pe care deja am `nceput s\ `n prip\, ]inând seama de periodi- pe linia moart\, pe-o insuli]\ de pe o scriem, `]i atrag, cu vicle- citatea s\pt\mânal\ a rubricii... râul Arge[, la Curtea de Arge[, nie, aten]ia!“ (p. 177), spune]i Subiectele pot fi dezvoltate... Dar a[ezând cartea pe fesele musai dumneavoastr\ `n chiar pri - când, unde? goale ale unei femei destul de mul fragment („...cu rota]ie atr\g\toare... Inedit e s\ mergi pe infinit\“) din cel de-al pa- Ingrat formulat, dar ce v-a strad\ citind un volumoi gros, trulea capitol, cel `n care des - adus, de-a lungul timpului, eventual o enciclopedie: atragi chide]i o conversa]ie despre coresponden]a cu Veronica aten]ia, tipele fac wow! moarte. De ce aceast\ reve - D. Niculescu? nire [i de unde aceast\ pre- La scrisori r\spundeam cu Va urma? Altfel spus, exist\ ocupare? Când a]i sim]it c\ scrisori, stilul epistolar mi-a con- partea a II-a Cad castane din se `ncheag\ o carte din dia- venit dintotdeauna. castani? logurile purtate cu Veronica Exist\ partea eliminat\ din pri- D. Niculescu? Spre finalul c\r]ii, apare un capitol complet nou: un basm, ma edi]ie. Adev\ru-i c\ nu mai ]in minte „Peste mun]i [i peste v\i Una dintre impresiile preg- re a unui cititor este s\ nu aib\ ce când anume, oarecum `mi dasem trece un balaur“, juc\u[, cre- „(...) sunt `ndr\gostit de cu- nante, dup\ terminarea volu- citi ca lumea, a unui scriitor, s\ seama c\ exist\ posibilitatea s\ ativ, atipic, atât `n versuri, vinte (...). Da, ador cuvintele! mului, este c\ ]i-a fost per- nu mai poat\ scrie un rând... ias\ o carte interesant\ din toat\ cât [i `n proz\, de mici di- M\ logodesc cu arhaisme, mis, vreme de 304 pagini, s\ forfota noastr\ cam halandala... mensiuni (aproape 30 de fug `n lume cu sinonime...“ tragi cu ochiul `n intimitatea Ne pute]i spune care a fost pagini), `n care se mai stre- (p. 88), `i m\rturisi]i inter- ~n]eleg, din „Cuvânt `nain te“, gândurilor [i amintirilor unor amintirea cea mai tulbur\ - coar\ [i personaje din Bas- locutoarei dumneavoastr\. dar [i din alte fragmente din mul Prin]esei Repede-Re- scriitori [i cititori grozavi. toare pe care a]i `mp\rt\[it-o Cum ar ar\ta o c\snicie cu Cad castane din castani sau pede. O „lovitur\“ de gra]ie Care este, din punctul dum- public, mai `ntâi sub form\ acestea? din alte p\r]i, c\ a]i l\sat pe pentru cititor. Cum a prins neavoastr\ de vedere, cea de comentarii pe blog, iar Veronica D. Niculescu alc\ - acesta via]\? mai mare nefericire a unui apoi `n rubrica „Diabloguri“ O c\snicie cu cuvintele e destul cititor serios, pasionat de lec- tuirea volumului – selec]ia din „Suplimentul de cultur\“? de senzual\, de orgisiac\ a[ zice [i A fost un fel de destindere to- tur\ pân\-n m\duva oa se lor? textelor, gruparea lor `n capi- tal\, de pauz\ pentru jucat [otron, Sincer s\ fiu, nu-mi dau seama! `nrobitoare pe via]\. Devii depen- Dar a unui scriitor? tole, aranjarea acestora etc. s\rit coarda, o veselie real\, `n - Tulbur\tor e faptul c\ am alc\tuit dent! Ruga]i-v\ pentru sufletul A]i recitit ulterior, b\nuiesc, g\duind alte c\r]i ce-ar fi urmat. Normal, cea mai mare neferici- cartea! meu!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interviu « 9

Veronica D. Niculescu: moarte, c\r]i [i literatur\, `ncheie astfel volumul Cad „Sunt lucruri intime de teatru [i film, tot soiul de vi- castane din castani? et\]i, nelini[ti, bucurii, ne- care m-am desp\r]it Textul „Drag\ C.“ este un dar dumeriri, frici, joc [i joa c\,

cu un scâncet“ © C\t\lin Neghin\ pentru un prieten cu p\r alb [i c\l\torii `n timp [i spa]iu, suflet mov pe care m-am bizuit zi munc\ [i atât de multe altele! de zi, ani de zile. L-am considerat Cum l-a]i cunoscut pe Emil A]i scris, `n „Cuvânt `nain- un final potrivit pentru o carte a Brumaru? Mai p\stra]i o te“ ([i nu numai), despre fap- prieteniei. ~n plus, este un epilog, coresponden]\? (M\ `ntreb tul c\ a]i realizat selec]ia `n exact acelea[i nuan]e; o adu- dac\, peste al]i câ]iva ani, m\ fragmentelor care apar `n cere la zi, din anul apari]iei c\r]ii. volumul Cad castane din cas- voi delecta, ca un cititor ego- {i o ocazie s\ mul]umesc. ~i sunt tani, publicate anterior `n ist ce sunt, cu alte [i alte dia- foarte recunosc\toare. rubrica „Diabloguri“ din loguri.) „Supliment“. Mai mult, le-a]i Exact asta [i sunt Castanele..., Chiar la sfâr[itul primului grupat `n [ase capitole, le-a]i o lung\ conversa]ie `ntre doi oa- capitol, cel dedicat copil\- numit, le-a]i aranjat crono- meni, la `nceput aproape necu - riei, povesti]i despre ce v\ logic (f\r\ a le data pe fiecare noscu]i, `n timp devenind prie- place s\ face]i `nainte de o `n parte `ns\) [i, `mpreun\ teni, vorbind tot mai sincer, de- plecare. Este unul dintre ze- cu domnul Brumaru, a]i parte de ochi [i urechi de str\in, cile, poate sutele de exemple ad\ugat [i câteva texte ine - f\r\ nici cea mai mic\ inten]ie de ale unor detalii personale, in- dite. Cât de dificil a fost s\ publicare. S-ar fi ales praful dac\ time. Nu v-a fost team\ s\ pune]i cap la cap corespon- a[ fi [tiut c\ o s\ facem din toate dezv\lui]i atât de mult din den]a (online sau offline) astea o carte. Eram [i eu curioas\ dumneavoastr\? dumneavoastr\ de peste ani cum se va citi aceast\ reconstruc - Scriam pe blog, s\ nu uit\m. cu domnul Brumaru? ]ie... Nu cred c\ e interesant pen- tru al]ii cum l-am cunoscut pe {tiam cine-mi sunt pu]inii desti- S\ o spunem de la `nceput, pen- Emil Brumaru (`ntr-o bibliotec\; natari. Nu m-am gândit nici o tru cei care nu au citit cartea: este plin de castane `n jur). O s\ spun clip\ c\ voi publica `n volum vorba `n primul rând despre `ns\ c\ nu voi publica niciodat\ o textele acestea rupte din realitate. post\ri [i discu]ii purtate pe blog, carte de coresponden]\ [i nici Era uneori chinuitor s\ selectez care au devenit apoi rubric\ de re- restul discu]iilor de pe blog, care [i s\ dau drumul unor post\ri de vist\. Era odat\ ca niciodat\ sufi- s-au salvat ca ni[te animale sfioa- blog `n ziar, nu mai zic de frag- cient\ lini[te `ncât s\ po]i scrie ce- se de la intrarea `n rubric\ (ce mentele din scrisori. Da, sunt va, pe un blog, f\r\ s\ fie ochi [i munc\ de detectiv ar mai fi!), [i c\ lucruri intime, de[i nu groz\vii, urechi `n num\r prea mare `n jur nici prietenia, nici discu]iile – di- de care m-am desp\r]it cu un [i, tot a[a, suficient\ tihn\ `ncât s\ nainte, de dup\ – nu au depins de scân cet. poat\ fi date r\spunsuri lungi cât o rubric\ temporar\. Dar Cad cas- scrisorile. Pe blogul meu (de fapt, tane din castani rotunje[te [i Care este fragmentul favorit mai exista unul geam\n, la „Supli- `ncheie povestea rubricii „Diablo- din tot volumul? Dar cel care mentul de cultur\“, disp\rut `ntre guri“ – nu va exista alt volum. v-a surprins cel mai tare la timp), cultivam cu grij\ lini[tea. recitire? {tiu, [tiu, se discut\ de cifre, de Mai `ntâi Basmul Prin]esei vizualiz\ri – `n cazul re]elelor, Repede-Repede, acum Cad cas- Mi-s dragi textele mai consis- platformelor. Nu este deloc cazul tane din castani. Cum a]i `n ce - tente din finalul fiec\rui capitol când vorbe[ti de o ferestruic\ per- put s\ colabora]i `n literatur\? (fiecare capitol curge `ntre 2007 [i sonal\ abia `ntredeschis\ spre Recitind fragmentele pentru 2008, când am terminat de scris 2011). Cred c\ rubrica s-a oprit Postam pe blog `nsemn\ri [i lume, unde esen]ial e s\ p\strezi selec]ie, a]i fi vrut s\ face]i Basmul Prin]esei Repede-Repede când `ncepeam cu adev\rat s\ poze din plimb\rile mele zilnice, intimitatea, s\ respingi intru[ii. vreo modificare `n vreun [i `nc\ mai cântam pe dou\ voci. vorbim, când devenise complicat prin Parcul Sub Arini de la Sibiu, A[adar, de acolo sunt decupate text? Nu de alta, dar scrii- Dânsul avea o rubric\ `n „Supli- [i cred c\, exact de aceea, intere- pe lâng\ pârâul Trinkbach, pe cele mai multe dialoguri. La ele se torii au, cu prec\dere, acest mentul de cultur\“, iar uneori mi sant. {i mi-e drag capitolul „Peste str\du]ele mele, lucruri complet adaug\, rar, buc\]i de scrisori, obicei. se confesa c\ nu prea avea poft\ de mun]i [i peste v\i trece un ba- neinteresante pentru al]ii, esen - alese `n perioadele grele când, de scris. ~i ar\tam c\ din anumite laur“, cu texte juc\u[e, poezioare Spre deosebire de fic]iune, ]iale pentru mine. Traduceam, fo- exemplu internat\ fiind, nu r\spunsuri de pe blog puteam ale - scrise la patru mâini, personaje unde po]i [i trebuie s\ revii, `n tografia mi-era prieten\ mai ales puteam scrie, dar l\sam rubrica ge de-o rubric\. ~i trimiteam tex- multe, c\su]e `n copac [i fugi `n texte de genul acesta nu prea `]i când nu puteam s\ scriu. Emil f\cut\. A[a am croit vreme de trei tul, mai punea carne pe el... Pân\ lume... Am o memorie necru]\tor permi]i s\ mai intervii. Falsifici. mi-a spus, dup\ ce postasem un ani [i jum\tate rubricile „Dia- când r\spunsurile deveniser\ a[a de bun\ – a[a c\ nu m-a surprins Nu po]i s\ te `ntorci cu [ase ani `n [nur de imagini `nso]it de un text bloguri“, iar din acestea s-a n\s - de `ntre]esute, a[a de interdepen- mai nimic la recitire. ~mi amin - urm\, s\ finisezi ce nu-]i mai con- sumar – c\l\toria Piticului de cut acum cartea. Am ad\ugat [i dente, `ncât dânsul a zis s\ le team toate naivit\]ile. vine, s\-]i tai naivit\]ile unui mo- gr\din\ `n ora[ul motanilor ador- câteva texte inedite, tot de pe blog. l\s\m a[a, `mpreun\. {i au ap\rut ment... A fost o simpl\ corectur\, mi]i cu limba scoas\ –, c\ ar tre- Nu a fost dificil – sunt obsedat\ de „Diablogurile“. Decupam de pe „S\ nu uit\m s\ t\cem de- nu am modificat nimic esen]ial. bui s\ scriu un basm. I-am spus c\ ordine [i asta am f\cut, le-am blog, d\deam titluri; [i, poate de spre asta“ – spune]i `n leg\ - exact asta [i vreau. A doua zi am aranjat dup\ ni[te reguli prie- tur\ cu moartea pisicii albe. Ce nu a mai `nc\put `n carte aceea, a p\rut firesc s\ alc\tuiesc `nceput s\-l scriem `mpreun\: eu tenoase, pe teme. Nu e primadat\ când pune]i [i de ce? tot eu cartea. Unul cu talentul, proza, dânsul poeziile. Se pare c\ t\cerea `n prim-plan. Cât de cel\lalt cu ingineriile, nu? `l vom reedita cu ilustra]ii noi. Cât timp s-a scurs pân\ când Au r\mas pe dinafar\ câteva important este s\ `nv\]\m s\ rubrici din cele 137, pu]ine. Erau a]i reu[it s\ da]i o form\ vo- Dialogurile dintre dumnea - Straniu pentru o carte `n t\cem? Ce trecem sub t\cere? lumului? prea legate de o actualitate deve - voastr\ [i Emil Brumaru care se simte, `n mod egal, Se vorbe[te prea mult, prea de- nit\ neinteresant\. Am lucrat volumul `n vara anu- sunt fascinante, se leag\ foar - suflul ambilor autori, s\ se spre orice. Sunt zile `n care, de[i te bine, iar `n mintea [i prin sfâr[easc\ cu un text scris de singur\ `n cas\, `mi ap\s palmele lui 2012, dup\ traducerile din Cum s-a n\scut rubrica „Dia- Beckett, `n aceea[i perioad\ când fa]a ochilor mei au curs fi- dumneavoastr\ pentru „Su- pe urechi. Nu r\spund la telefon. bloguri“ care, iat\, st\ la ba - scriam Simfonia animalier\. resc, de parc\ asistam la o am- plimentul de cultur\“ `n fe- Nu ies cu nimeni [i nu vreau s\ za c\r]ii de fa]\? L-am pus `ntr-un raft [i l-am pl\ conversa]ie `ntre doi pri- bruarie 2014, `n num\rul v\d pe nimeni. Cred c\ este cel mai rev\zut `mpreun\ acum, `nainte Rubrica a ap\rut la propu - eteni vechi [i buni, despre co- aniversar „Emil Brumaru la uman instinct, s\ vrei s\ fie atât de de publicare. nerea lui Emil Brumaru `n mai pil\rie, adolescen]\, maturitate, 75 de ani“. De ce a]i ales s\ se lini[te `ncât s\-]i auzi ceasul.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 10 » carte Identitatea nu e o vorb\ goal\

Ideea lui Dan Lungu de a realiza, `n Feti]a care se par\ c\ o rezum\. ~n lipsa acestor fic]iuni care juca de-a Dumnezeu, un roman al emigr\rii este una construiesc destine posibile [i pilduitoare, realitatea cât se poate de legitim\. Plecarea p\rin]ilor la din jur tinde s\ fie acaparat\ de discursul mediatic, munc\ `n str\in\tate [i desp\r]irea de copiii care au iar asta, trebuie s\ fi]i de acord cu mine, e periculos. nevoie de ei nu reprezint\ o tem\ de studiu impus\ Ca atare, salut op]iunea lui Dan Lungu de a scrie de UE romancierilor, ci o realitate crâncen\ pentru despre lucruri de azi, de a porni un roman de la mult\ lume; aproape orice profesor secundar de la anchete sociologice, de a cerceta implica]iile pentru noi poate s\ vorbeasc\, [i `nc\ mult, despre asta. ~n fiecare dintre noi ale unui fenomen social care ne locul ei e luat de istorie [i de `n- plus, eu cred c\ literatura contemporan\ trebuie s\- caracterizeaz\ mai mult decât vrem s\ tâmpl\rile ei pentru oameni mari. [i `ndeplineasc\ [i rolul cu care cititorii cei mai recunoa[tem. Dup\ S`nt o bab\ comunist\, O reflec]ie despre diferen]a mul]i o `nvestesc, anume s\ vorbeasc\ despre lumea este cel mai ambi]ios proiect al autorului prin dintre istorie [i poveste apare spre sfâr[itul romanului. Bunicul `n care tr\im, g\sind pove[ti paradigmatice, care s\ reprezentativitatea temei alese. R\di]ei sus]ine c\ „`n via]\, lucru- rile niciodat\ nu se termin\, avem Doris Mironescu Roma, precum târgul de la Anag- valabile pân\ atunci nu se aplic\. el trase“. Dan Lungu profit\ de doar senza]ia, la un moment dat, nina, trimite cadouri celor de Material pentru o bun\, matur\ senza]ia de intimitate degajat\ de c\ e un fel de sfâr[it, o acalmie, Autorul `[i atac\ tema scriind de - acas\ [i vorbe[te cu ei la telefon [i eseistic\ despre sentimentul bul- monologul interior [i construie[te `ns\ oricând ele se pot r\suci. De- spre femeia care pleac\ la munc\ prin internet. Experien]a ei este versant al celui care, `n str\in\ta- un personaj simpatic, cu o in - geaba a[teapt\ ea, ca `n via]\, s\ `n Italia [i, `n contrapunct, despre atât de impersonal\ `ncât nu-i te, `n]elege foarte concret c\ iden- terioritate teatral\ [i un mod oco- vad\ cum se termin\ filmul, pen- fiica ei de [coal\ primar\ care apar]ine. Ea este reflectorul [i rai - titatea cultural\, apartenen]a la lit de a vorbi despre toate cele. To- tru c\ `n realitate toate finalurile r\mâne acas\ [i sufer\ de lipsa sonneur-ul, mesagerul pove[tilor un anumit mod de a fi [i de a face, tul e v\zut `ntr-o dezordine poeti- sunt provizorii. Istoria merge mai mamei. Se deschide astfel o nara - altor imigran]i. Partea ei din ro- nu e chiar o vorb\ goal\. zant\: emo]iile sunt localizate `n departe“. Dar poate c\ rostul ori- ]iune pe dou\ planuri, cum auto- man este static\, cu tot antrenul Romanul feti]ei „care se juca burt\, un copil vrea s\ `nve]e en- c\rei pove[ti este, a[a cum crede rul a mai practicat `n câteva rân- istoriilor picare[ti ale unei priete- de-a Dumnezeu“ pare [i el s\ sufe- glez\ ca s\ `l fac\ americanii ex- bunica din carte, cel de a reafirma duri `n romanele de pân\ acum. ne emigrante a Leti]iei, Laura. re de un deficit de epic. ~ns\ aici traterestru, altul, mai mic, vorbe[- rosturi morale: „N-o intereseaz\ Tehnica contrapunctic\ s-a cam Impresia dat\ de aceste capito- autorul se r\scump\r\ creând un te despre ma[inu]e mici care, nici istoria [i nici politica, pasiu- uzat de câ]iva ani `ncoace; ea tin- le e c\ avem de-a face mai degrab\ personaj ata[ant, cu un limbaj când vor cre[te mari, vor deveni nile lui Petru, nici dac\ istoria se de s\ fie previzibil\ [i s\ par\ me- cu un examen analitic, bine ilus- aparte, feti]a r\mas\ singur\ cu camioane [i despre un frigider ca- termin\ mâine sau poimâine. canic\, repetat\ cum e de nume- trat, al condi]iei de emigrant. Sunt bunicii, dup\ ce tat\l se mut\ din re e r\cit. Lumea e, care va s\ zic\, Uneori ea `i r\spunde c\, de fapt, ro[i scriitori, ca un fel de stindard observa]ii inteligente despre dife- cas\, `mpreun\ cu fiica mai mare. interpretat\ `ntr-un mod personal finalul cel adev\rat `l cunoa[tem modernist mereu la `ndemân\. ~n ren]ele dintre „noi“ [i „ei“, de pil- R\di]a tr\ie[te `ntr-un univers con- de copii cu o reprezentare par]ial\ cu to]ii, cei buni ajung `n rai, iar Feti]a care se juca de-a Dumnezeu, d\ aceea c\ stilul relaxat de via]\ struit din imagina]ie, `n care gra- a vie]ii. Totul e explicat prin emo - cei r\i `n iad“. Cele dou\ alternati- alternarea istoriilor este mai sem- [i elegan]a `i fac pe occidentali s\ tuitatea hazlie [i travestiul unor ]iile [i ideile m\runte ale univer- ve ridic\ o problem\ major\, pe nificativ\ totu[i decât `n alte lo- par\ mai iste]i decât românii ca- sup\r\ri reale `[i fac parte egal\. sului lor m\runt, ceea ce d\ un care autorul, spre lauda lui, arat\ curi: povestea mamei [i povestea re, chiar dac\ [tiu unde e pe hart\ Partitura ei `i apar]ine `n `ntregi- efect comic [i `nduio[\tor. c\ a studiat-o `ndelung. Este po- fiicei ilustreaz\ dou\ realit\]i, prac- Madagascarul, pierd la impresia me, astfel c\ realitatea din ora[ul Dan Lungu are intui]ia artis- vestea o simpl\ parantez\ `n cursul tic dou\ lumi diferite. Pân\ aproa- artistic\: „când ai barba ]epoas\ provincial românesc de unde Le - tic\ de a face ca r\ul s\ se abat\ nu istoriei, f\r\ consecin]e asupra pe de sfâr[itul c\r]ii, sentimentul [i hainele s\r\c\cioase, nu mai ai ti]ia emigreaz\ are un obligatoriu asupra emigrantei pline de griji, acesteia din urm\? Este copil\ria, cititorului este c\ cele dou\ ar cum s\ pari de[tept... iar dac\ `]i caracter magic [i o topografie fis- ci asupra celor l\sa]i acas\. Buni- cu `nv\]\turile ei despre separa]ia func]iona foarte bine separat. lipse[te [i un dinte din fa]\, pari tichie: „Lablocuri“, cartierul „spa - cul R\di]ei are vise complicate, `ntre bine [i r\u, o simpl\ abatere Leti]ia, femeia care emigreaz\, prost de-a binelea!“. Complexele niolilor“, cartierul „italienilor“, nepl\cute, `n care diavolii `l invit\ de la normalitatea r\ului cu care l\sând `n urm\ so]ul [i dou\ fiice, de inferioritate o fac pe Leti]ia s\-[i curtea „Mameirele“. ~n acela[i timp, insistent s\ semneze un pact ine- ne `nv\]\m cu to]ii, dup\ o anu- una adolescent\ [i una de [coal\ redescopere, `n Italia, cuno[tin ]e - lumea m\runt\ a copilului poate vitabil, care-i aminte[te de tine- mit\ vârst\, s\ „coabit\m“? Oare primar\, are, `n ciuda spa]iului le de francez\ din liceu [i admira - s\ dea m\sura `ntrea g\ a pierderii re]e. Mamarea, vecin\ [i rud\ a literatura nu face decât s\-i pedep- acordat, un rol mai degrab\ se- ]ia vag\ pentru Gauguin, ca [i leg\turii cu mama, f\r\ s\ fac\ uz bunicilor, moare [i asta introduce seasc\ pe cei r\i [i s\-i r\spl\ - cundar `n roman. Un cronicar cum s-ar afla la un examen `n fa]a de arsenalul sentimental. Atunci `n lumea R\di]ei tot felul de chi- teasc\ pe cei buni? Mai merit\ in- m\rturisea c\ i-a uitat numele patronilor. Ca de fiecare dat\, cul- când mama pleac\ `n str\in\tate, puri obscure [i r\uvoitoare. ~n fi- ventate pove[ti [i scrise romane, imediat dup\ lectur\, lucru expli- tura devine un fel de proptea iden- grija feti]ei este legat\ de teme: ne, r\ul `[i face apari]ia chiar `n când avem anchete jurnalistice [i cabil, dac\ ne gândim c\ nimic titar\, `ndemnând la burzuluial\ „vom face teme la caligrafie prin familia ei, obligând-o s\ creasc\ istorii „de via]\“ serioase? Dan dramatic nu i se `ntâmpl\, `n afa- atunci când str\inii [tiu despre scrisori sau mai bine prin tele- mare. Povestea feeric\ (cu toate Lun gu nu vrea s\ tran[eze aceast\ ra faptului de a sta desp\r]it\ de orfelinatele din România, dar „nu fon“, se gânde[te ea. R\di]a inven- neajunsurile [i triste]ea) a R\di]ei dilem\, care mi se pare c\ sub- familie (ceea ce, ori[icâtu[i, nu d\ tu Eminescu, Creang\, Caragiale, teaz\ jocul de-a Dumnezeu atunci se transform\ `n roman [i cap\t\ `ntinde bun\ parte din opera sa, [i decât o dram\ mediocr\). Ea `n - nu tu Cioran, Eliade, Ionescu“. {i când se urc\ pe un bloc [i `ncepe greutate. Din p\cate, lungind isto- foarte bine face. Cititorii se vor cearc\ s\ se descurce printre mai e p\]ania românului, respec- s\ le „comande“ `n gând oameni- ria nespectaculoas\ a mamei emi- `ndrepta spre aceast\ carte, cea mai str\ini, s\ fac\ fa]\ singur\t\]ii [i tabil la el acas\, care e prins, cu- lor de jos ce s\ fac\: „Pe o banc\, o grante Leti]ia, se pierde din vede- bun\ a autorului de pân\ acum, complexelor psihologice care me- rând dup\ revolu]ie, furând dintr-un doamn\ `n vârst\ st\tea cu o re- re necesara leg\tur\ `ntre p\r]i. cu disponibilit\]ile [i prejude - diaz\ rela]ia cu angajatorii [i cu supermarket din str\in\tate: ex- vist\ `n bra]e, iar ea `i porunci `n Deznod\mântul schimb\ situa]ia, c\]ile lor. Important e c\, dup\ lec- oamenii de pe strad\. Pe lâng\ as- plica]ia e c\ `n supermarketul bine [oapt\ cite[te! [i doamna prinse a restabilind o leg\tur\ aparent tur\, nu le vor p\stra identice. ta, ascult\ pove[tile prietenelor aprovizionat el s-a sim]it ca evadat citi. Un copil de vârsta lui N\stu- pierdut\. Fantezia nest\pânit\ a Dan Lungu, Feti]a care se juca de-a emigrante, viziteaz\ locuri de din `nchisoare [i ajuns `ntr-o utopie rel `[i preg\ti mingea, `[i f\cu feti]ei cap\t\ corec]ia realit\]ii; Dumnezeu, colec]ia „Fiction. LTD“, adunare ale românilor de pe lâng\ `n care regulile de comportament vânt, iar ea `i porunci [utea z\! [i povestea pentru copii se `ncheie [i Editura Polirom, 2014

3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 11 Prima editur\ universitar\ postdecembrist\ aniverseaz\ un sfert de secol Librari, editori, profesori universitari, studen]i au s\rb\torit joi, 29 ianuarie [i vineri, 30 ianuarie, 25 de ani de existen]\ a Editurii Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i, prima editur\ univer- sitar\ `nfiin]at\ `n România dup\ 1989. ~n prima zi a festivit\]ilor a avut loc o lansare-eveniment la Libr\ria „Orest Tafrali“, unde s-au acordat [i distinc]ii coordonatorilor de colec]ii ai editurii, iar vineri, `ntre orele 10.00 [i 15.00, cei curio[i au putut vizita insti- tu]ia, `n cadrul „Zilei por]ilor deschise“.

Ioan Stoleru Studii eminesciene, de Dumitru Irimia (edi]ie de Ioan Milic\ [i Ilie „Faptul c\ la câteva s\pt\mâni Moisuc) [i Impulsul iluminismu- dup\ Revolu]ie conducerea uni- lui `n traduceri române[ti din se- versit\]ii de atunci s-a gândit la colul al XVIII-lea (ed. Eugenia Di- carte, s-a gândit s\ construiasc\ o ma, Andrei Corbea-Hoi[ie). „Care-i institu]ie `n cadrul universit\]ii originalitatea acestei lucr\ri?“, a care s\ tip\reasc\ c\r]i, a fost de `ntrebat prof. univ. dr. Stelian Du- bun augur pentru `ntreg destinul mistr\cel, vorbind despre cartea universit\]ii de dup\ aceea, din lui Philippide. „Este o carte de is- `l cuno[tea pe eminescologul Du- univ. dr. Antonio Patra[ a punctat Uni versit\]ii „Alexandru Ioan Cu - toate punctele de vedere, [i din cel torie, scris\ `ns\ de un lingvist. {i mitru Irimia prin mai multe pro- faptul c\ volumul este cu totul za“ din Ia[i, a precizat c\ editura al promov\rii oamenilor, pentru pân\ atunci am avut c\r]i de isto- iecte, lucr\ri [i ini]iative, `ns\ aparte pe pia]a editorial\ româ- duce mai departe existen]a uni- c\ nu se f\cuse nici o promovare rie scrise de istorici care au apelat „lipseau contribu]iile punctuale neasc\, `ntrucât se ocup\ de un se- versi t\]ii cu mult\ d\ruire [i le-a de aproape 15 ani, dar [i din punc- la argumente lingvistice, trebuie pe anumite teme specifice, unele col pu]in cunoscut `n istoriografia mul ]umit celor care au f\cut posi- tul de vedere al stimul\rii cer- s-o spunem, cu stâng\cie“, a conti- stârnite de anumite conjuncturi literar\. „Acest volum repune `n bile „`nfiin]area, ctitorirea [i dez- cet\rii [tiin]ifice din universita- nuat profesorul, subliniind spiri- academice, unele prelegeri, unele valoare c\r]ile, manuscrisele care voltarea“ institu]iei. te“, a spus Andrei Corbea-Hoi[ie, tul polemic al autorului, dar [i conferin]e, altele – texte culese din au circulat la noi `n secolul al ~n cei 25 de ani de activitate, director [i membru fondator al faptul c\ opera este „scris\ din presa cultural\. Adunate la un XVIII-lea. Nu perioada pa[optist\, Editura Universit\]ii „Alexandru editurii, `n timp ce le-a povestit ce- perspectiva spa]iului cooper\rii loc, toate aceste studii vin [i com- cum se spune de obicei, ci secolul Ioan Cuza“ din Ia[i a publicat pes- lor prezen]i cum a fost `nfiin]at\ cu cititorul“. pleteaz\ ceea ce a reprezentat con- al XVIII-lea preg\te[te moderniza- te 1.200 de titluri, a strâns peste aceasta. Conf. univ. dr. Bogdan Cre]u a stan]a, locul comun al studiilor de rea culturii, literaturii noastre, 1.000 de autori `n portofoliu [i a Trei c\r]i au fost prezentate `n vorbit despre Studii eminesciene, stilistic\ ale profesorului Irimia“. care s-a produs masiv `n secolul câ[tigat 88 de premii. De aseme- cadrul lans\rii de joi: Originea ro- de Dumitru Irimia, spunând c\, `n ~n prezentarea c\r]ii Impulsul urm\tor“, a explicat profesorul. nea, anual sunt editate peste 40 mânilor: vol. I, de Alexandru Phi- viziunea sa, importan]a volumu- iluminismului `n traduceri româ- Prezent la eveniment, prof. de publica]ii periodice [i reviste lippide (edi]ie de Roxana Vieru), lui const\ `n faptul c\ toat\ lumea ne[ti din secolul al XVIII-lea, prof. univ. dr. Vasile I[an, rectorul [tiin]ifice. Matei Vi[niec la Bucure[ti

Luni, 9 februarie, la ora Invita]i speciali ai evenimentului s\i. Implicarea noastr\ `n sus]i ne - c\ e[ti Dumnezeu de Matei Vi[niec, 19.00, la Libr\ria Humanitas sunt Sorana Mantho, Corporate rea acestei competi]ii literare a ur - regizor Cristian Bajora (Teatrul `n Ci[migiu, Matei Vi[niec Affairs Director România [i Bulga- m\rit `ntotdeauna asta – ca autorii Culise, Str. Hristo Botev nr. 25) va r\spunde `ntreb\rilor ria Philip Morris, [i criticii literari unor opere valoroase pentru liter- Miercuri, 11 februarie 2015, ora cititorilor, bloggerilor Alex. {tef\nescu, Tudorel Urian [i atura român\ s\-[i poat\ `ntâlni [i 19.00 – Cafeneaua Critic\ cu Ion [i presei pornind de la Daniel Cristea-Enache. ~n deschide - delecta cititorii, s\ fie promova]i [i Bogdan Lefter (Club A) re, Sorana Mantho va `nmâna Pre- aprecia]i cu adev\rat pe m\sura tal- Joi, 12 februarie 2015, ora 19.30 – volumul Negustorul de miul literar „Augustin Fr\ ]il\“ – ro- entului lor“, a spus Sorana Mantho, piesa de teatru Cabaretul cuvin- `nceputuri de roman, manul anului 2013, scriitorului Corporate Affairs Director Româ- telor de Matei Vi[niec, regizor ap\rut la Editura Cartea Matei Vi[niec. nia [i Bulgaria, Philip Morris. Alexandru Nagy (Teatrul Mignon, Româneasc\ [i câ[tig\tor al „Este o mare bucurie s\ putem ~ntre 7 [i 14 februarie, v\ invit\m Str. Hristo Botev nr. 1) Premiului literar „Augustin s\-i `nmân\m personal scriitorului la o serie de evenimente culturale la Vineri, 13 februarie 2015, ora Fr\]il\“ – romanul anului Matei Vi[niec marele premiu «Au- care Matei Vi[niec [i-a anun]at pre- 20.00 – pies\ de teatru Omul pubel\ 2013, acordat de compania gustin Fr\]il\» pentru cel mai bun zen]a: de Matei Vi[niec, regizorAlexandru Philip Morris Trading. roman al anului, chiar `n cadrul Sâmb\t\, 7 februarie 2015, ora Nagy (Spa]iul Performativ 8PT, unei `ntâlniri directe cu cititorii 19.00 – piesa de teatru Imagineaz\-]i Strada Col]ei nr. 23).

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 12 » avanpremier\ Anna Gavalda — Billie

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un povestea de-a dreptul soft de data fragment din romanul Billie de Anna Gavalda, care va asta. Nu ca s\ te scutesc pe tine de ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria jen\ sau pe mine de critici, ci pen- Actual“, `n traducerea din limba francez\ a Adei Tanas\. tru c\ `n seara uneia dintre ani- vers\rile zilei mele de na[tere m-am resetat. – Fragment – cli[eu plasticos... micu]ul poponar M-am restartat `n fa]a lui Franck boln\vicios [i Cosette a lui de la Muller [i i-am jurat c\ s-a terminat. groapa de gunoi, recunosc, `i cam C\ n-o s\-mi mai dau voie niciodat\ Da, ne reperaser\m, `ns\ ne-am lipse[te subtilitatea, dar m\ rog... s\-mi fac r\u. evitat `n to]i anii \[tia pentru c\ ce-ai vrea s\ n\scocesc `n loc? C\ {i micu]a Cosette, poate c\-i lip- eram ciuma]ii colegiului Jacques- dorm `n strad\ `n lunile de iarn\ sit\ de imagina]ie, dar pân\ una-al- Prévert. sau s\ `i adaug o biciclet\ cu motor ta `[i ]ine promisiunile. Eu pentru c\ eram din Morilles [i dou\ lan]uri ca s\ avem mai pu - * (nu e numele vreunui sat izolat sau ]in aerul c\ am fi desprin[i din- Ne evitam cu atâta succes, c\ al vreunui or\[el ap\rut peste tr-un foileton stupid? am fi putut s\ ne rat\m de-a bine- noap te precum ciupercile, e... nu Ei, nu... Mi-ar pl\cea foarte mult, lea. [tiu... de fapt, n-am [tiut niciodat\... dar nu pot... Pentru c\ toate astea Eram la sfâr[itul trimestrului al o groap\ de gunoi... un soi de zon\ suntem noi... E povestea primei doilea, mai aveam de tras câteva artizanal\... un soi de centru de re- noastre vie]i... Neverland [i Dadou luni [i dup\ aia s-ar fi descurcat fie- ciclare a de[eurilor unde nimic nu Ronron. Furie tandr\ [i cap de ca- e triat... toat\ lumea `i zice „la ]i- târ. Doar n-o s\ m\ for]ez s\ `nfru- care dup\ sistemul bonus/malus [i gani“, dar nu erau ]igani, ci doar fa- muse]ez lucrurile numai ca s\ stâr- dup\ orient\ri. Eu voiam s\ intru milia mamei mele vitrege... tat\l ei, nesc mila... `n câmpul muncii cât mai repede, unchii ei, surorile ei vitrege, fra]ii So, Beat It. iar el... el nu [tiu ce voia... Când `l mei vitregi [i to]i ceilal]i... cei din Just Beat It. priveam de departe, m\ ducea cu Morilles, ce mai...) [i pentru c\ ~n plus, hei! Merge totu[i, nu-i gândul la Micul Prin]... Mai ales c\ b\team drumul aproape doi kilo- a[a? Nu ]i-am vândut mângâieri avea o e[arf\ galben\ ca a lui... El, metri `n fiecare diminea]\ [i `n fie- sau alte chestii sordide de genul nimeni nu putea [ti ce avea s\ se care sear\ ca s\ m\ duc la alt\ \sta... aleag\ de el... sta]ie decât a mea, cât mai departe Din fericire, nu era stilul nostru. Da, ne mai r\mâneau doar câte- cu putin]\ de harababura lor [i de a La noi ]i-o luai de-]i suna apa-n va s\pt\mâni ca s\ ne ignor\m [i mea „rulot\, dulce rulot\“ de tea- cap, dar nimeni nu se atingea de apoi aveam s\ sc\p\m pentru tot- m\ c\ ceilal]i pu[ti n-o s\ m\ mai chilo]ei. deauna de fantoma celuilalt [i de lase s\ m\ a[ez lâng\ ei `n autobuz, Uf-uf-uf, stelu]o, nu? tot ce `nsemna el. iar el pentru c\ era prea diferit de {i-apoi, [tii, nu cred c\ suntem Numai c\, iat\: am avut dreptul restul lumii... chiar a[a ni[te cli[ee. Cred c\ `n la un act al II-lea... Pentru c\ nu-i pl\ceau fetele, toate colegiile din Fran]a [i de aiu- Oare a fost Dumnezeu, c\ruia `i Cum\tra Guillet venise `n dimi- fiindc\ mi se `necaser\ cor\biile dar nu le iubea decât pe ele, pentru rea, fie de la ]ar\, fie de la ora[, sunt era prea ru[ine de ce l\sase s\ se nea]a aia cu ni[te co[ule]e `mpleti- r\u de tot. c\ era bun la desen [i nul la sport, destui `n s\lile de studiu – clandes- `ntâmple pân\ atunci [i voia s\ te din rattan de la ea din buc\t\rie. — Dac\ vrei, putem s\ ne `ntâl- pentru c\ era sfrijit [i alergic la ori- tini de soiul nostru... `ndrepte lucrurile ca s\-[i rezolve ~n primul, pe foile `ndoite, erau sce- nim la bunica mea s\ repet\m... ce, pentru c\ se plimba mereu sin- Combatan]i ai invizibilului, de- problemele de digestie sau ai fost nele de jucat, `n al doilea, numele Era prima oar\ când `i auzeam gur cuc [i complet ne[tiutor prin localiza]i din propriul sine, apneici dumneata? Sau ai fost tu? Da, m-am fetelor din clas\ care s-o joace pe glasul [i... O... O, Doamne... Asta cuf\rul lui cu vise [i pentru c\ a[- de diminea]a pân\ seara care crap\ s\turat s\ te tot „domnesc“, am Camille [i `n ultimul, numele mi-a f\cut foarte bine M-a scos ime- tepta s\ intre ultimul `n cantin\ ca uneori din cauza asta, da, care senza]ia c\-mi prezint cazul dinain- b\ie]ilor-Perdican. diat din `ncurc\tur\. M-a `mpiedi- s\ evite g\l\gia [i `nghesuiala din pân\ la urm\ se dau b\tu]i dac\ ni- tea unei inspectoare de la Pôle Em- Când am auzit c\ `ntâmplarea cat s\ m\ sufoc de-atâta stres. fa]a barierelor rotative. meni nu le d\ o mân\ de ajutor sau ploi. Nu [tiu cine a f\cut asta [i nici mi l-a ales pe Franck Mumu drept De ce? Pentru c\ m\ scutea s\ {tiu, stelu]o, [tiu... povestea, a[a dac\ nu reu[esc s\ ias\ singuri la li- de ce, dar – `n orice caz – era exact partener, nu numai c\ nu [tiam c\ fiu nevoit\ s\ cer ceva unui adult... cum o spun eu, sun\ prea mult a man... ~n plus, g\sesc c\ spun ca cu Charlie [i biletul lui aurit la piesa `n chestiune nu era despre ani- Crezând c\ ezit (nici gând, era fabrica de ciocolat\ Wonka. Era... male (`n]elesesem „Pelican“), ci – ]in doar perspectiva de-a petrece cin[ pe mai pu]in o... minte – am [i luat-o imediat razna... zile acolo, sus), a ad\ugat timid: CARTEA Ei, rahat, iar dau ap\ la [oareci Tragerea la sor]i s-a f\cut spe- — A fost croitoreas\... Ne-ar pu- [i `mi afund fa]a `n perna mea cial `n ajunul vacan]ei de Pa[ti, ca tea face ni[te costume... Billie [i Franck zac pe fundul unei pr\p\stii, `ntr-o v\g\un\ din rupt\ ca s\ nu se vad\. s\ avem timp s\ ne `nv\]\m tirade- M-am dus la doamna asta `n toa- Mun]ii Cévennes, iar Franck [i-a pierdut cuno[tin]a. Ca s\-[i salve- * le, [i pentru mine toat\ treaba era o te zilele [i `n fiecare am stat ceva ze cel mai bun prieten, al\turi de care a trecut prin lungul [ir de pe- Pa [i pusi [i, când spuneam mai catastrof\. Puteam eu s\ m\ con- mai mult decât `n cea de dinainte. ripe]ii ce a fost via]a lor de pân\ atunci, Billie face singurul lucru devreme c\ nu [coala sau profii m\ centrez s\ `nv\] pe dinafar\ pân\ [i Ba chiar am dormit acolo `ntr-o care-i trece prin cap: `i ]ine stelu]ei sale norocoase o pledoarie `nsu- scoseser\ din Morilles, eram ne- cea mai simpl\ chestie `n blestema- noapte, pentru c\ se d\dea filmul fle]it\, dezarmant de sincer\ [i adesea ireveren]ioas\ `n favoarea dreapt\. Pentru c\ au f\cut-o... {i, tele alea de vacan]e? Totul era deja La Parure la televizor [i Franck prieteniei lor. ~i poveste[te cum au reu[it s\ se scoat\ unul pe cum profii nu m-au prea avut la pierdut dinainte. Trebuia s\ refuz. `mi propusese s\-l v\d `mpreun\ cel\lalt de pe fundul pr\pastiei care fusese copil\ria lor din „lumea inim\, n-am chef s\ le ridic vreo {i, mai ales, nu trebuia s\ r\mân\ cu ei. a patra“, marcat\, pe de o parte, de un tat\ intolerant [i cu idei ex- statuie, dar uite c\ au f\cut-o... le cu mine, altfel ar fi luat o not\ ~n Morilles, de data asta, nimeni tremiste [i o mam\ abrutizat\ de b\utur\ [i, pe de alta, de mizeria datorez mai mult decât ni[te mo- proast\ din cauza mea. Pentru mi- nu s-a sinchisit prea tare. E `ngrozi- unei vie]i tr\ite lâng\ groapa de gunoi, `ntr-o familie abuziv\ [i mente de odihn\ `ntre vacan]e... ne, vacan]ele erau egale cu opusul tor s\ spui a[a ceva, `ns\ printre lo- nep\s\toare. ~i descrie micile explozii de fericire [i frumuse]e adu- F\r\ doamna Guillet, profesoa- posibilit\]ii de-a `nv\]a ceva, orice. cuitorii lumii a patra e[ti respectat se de muzic\ sau c\r]i, dar [i r\nile de nevindecat provocate de oa- ra de francez\ de la clasa a IX-a `n {i tot bla-bla-ul \la `nzorzonat [i dac\ ]i-o tragi devreme. meni, capriciile [i gre[elile fiec\ruia [i curajul de a-[i lua via]a `n anul \la, [i f\r\ fixul ei cu teatrul [i scris m\runt, nici nu merita oste- Aveam un prieten, o rela]ie, la propriile mâini, construind, cu o tandre]e stângace [i un umor exu- cu artele vii, cum le spunea ea, eu neala s\ m\ gândesc la a[a ceva. cin[pe ani mi-o puneam `n sfâr[it, berant, uneori deocheat, un manual de supravie]uire prin iubire. a[ fi cu siguran]\ la ora asta un soi De asta, când s-a apropiat la deci nu eram un caz chiar a[a de de zombi. sfâr[itul orei, nici nu l-am v\zut, disperat.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 13 O fi viscol, dar nu v\d eu

Pentru to]i cei care [i-au c\rat degeaba umbrela zi dup\ zi. Pentru toate De veghe `n lanul de cultur\ costumele de baie r\mase nefolosite `n concedii `nnorate. Pentru toat\ apa intrat\ `n teni[i din zilele `n care nu [tiam c\ va ninge. Am fost r\zbuna]i. M\d\lina Cocea

Eram prin facultate când un pro- emis\ avertizare de viscol, vehi- umanit\]ii `mpotriva tuturor bu- fesor ne-a spus c\ cel mai puternic culându-se dimensiuni de pân\ la letinelor meteo eronate. computer din lume se ocup\ cu 1 m stratul de z\pad\ [i vânt de 50 Totu[i, consecin]ele nu au fost prognoze meteo. Am respirat adânc. km/h. `n totalitate negative. Datorit\ `n- Prognoze meteo? Au rezolvat can- Primarul New York-ului [i-a curc\turii, mai mul]i oameni au cerul, teleportarea, inteligen]a ar- preg\tit ora[ul a[a cum ar face-o aflat cât de complicat este s\ pre- tificial\ [i s-au gândit s\-[i folo- orice primar de la noi. Au fost mo- zici vremea: e aproape ca [i cum seasc\ supercomputerele s\ afle biliza]i câte 2.400 de angaja]i pe ai `ncerca s\ calculezi pe ce frunz\ dac\ plou\? Mai bine s\ `ntrebe tur\, 1.806 de buldozere au fost din care copac va ateriza un anu- genunchii doamnei Luci de la pa- scoase din garaj, s-au cump\rat mit fulg de z\pad\ c\zut de la 3.000 m. tru, prezic vremea cu acurate]e de 126.000 de tone de sare pentru a ~n fiecare zi, se adun\ milioane de 90%. Ar costa o portocal\ pe zi. cur\]a str\zile. {colile s-au `nchis. date de la senzori plasa]i pe avioa- Cel mai bun computer din lu- 7.000 de zboruri au fost anulate. ne, sateli]i, baloane [i sta]ii meteo, me este ast\zi altul – „Calea Lac- Z\pada nu a fost mai `nalt\ de iar acestea sunt introduse apoi tee 2“ din China. ~ntr-o or\ de lu- 20 cm. A fost numai bine de ie[it la `ntr-o serie de programe de mode- cru, acest computer face calcule o b\taie cu bulg\ri. lare menite s\ anticipeze ce se va pentru care 1,3 miliarde de oa- Dar s-a `ntâmplat miracolul, `ntâmpla mai departe. Algoritmii meni ar avea nevoie de o mie de furtuna istoric\, r\zbunarea cea de anticipare sunt incredibil de ani. Simularea vremii r\mâne adev\rat\: meteorologii [i-au ce- complec[i, trebuie s\ ]in\ seama unul dintre scopurile sale majore. rut scuze. de zeci de factori. ~ntreaga industrie de prognoz\ „Calculele noastre au aproxi- {i nici m\car aceste informa]ii meteo valoreaz\ cam 6 miliarde mat situa]ia cu o eroare de 200 km nu sunt suficiente. Influen]a ele- de dolari. spre vest. ~mi pare sincer r\u“, s-a mentului haosului asupra mediu- insignifiant, neluat `n considera- [i `ncrez\tor ar ar\ta dom ni[oa - La sfâr[itul lunii ianuarie, ser- justificat un angajat al Institutu- lui este larg cunoscut\, cel mai re, poate avea efecte dramatice rele de la meteo spre un soare viciile meteo, cu supercompu- lui Na]ional de Meteoro lo gie.„Din probabil datorit\ expresiei „un asupra rezultatului final. zâmbitor [i o temperatur\ per- terele lor [i cu trilioanele lor de punctul de vedere al predic]iei, es- fluture care bate din aripi `n Bra- Predic]iile meteo sunt proba- fect\ de 25 de grade, probabil c\ calcule, au prezis o urgie istoric\ te un e[ec“, a recunoscut un alt zilia poate provoca un tsunami `n bilit\]i, scenarii posibile, dar nu nu vor avea dreptate. Dar acum pe str\zile New York-ului. A fost meteorolog. A fost o victorie a Japonia“. Orice factor, aparent adev\ruri absolute. Oricât de gra]ios [tim c\ trebuie s\ le iert\m.

spre meritul lui, de moda reme- comunismul cu lozincile lui [i an- autorul `n prima fraz\, gr\bindu-se Timpuri noi mor\rilor zguduitoare [i de nota ticomunismul cu cli[eele sale `l s\ adauge, ca precizare introdu c - previzibil\ a unor amintiri `n se- las\ rece, e posibil s\ traverseze tiv\: „Numai c\, pe vremea aceea, Daniel Cristea-Enache rie, autovictimizante [i autoeroi- mai bine epoca descris\ de Adrian totul era supradimensionat, totul zante. ~n anii ’90, s-a ajuns la un Oprescu, decât cei care au tr\it-o p\rea imens.“ (p. 27). Pe ultima pa- exces depozi]ional [i testimonial, efectiv [i decât autorul `nsu[i. gin\, `nchiderea este simetric\, in- la o supraofert\ de existen]e v\zu- Controlul documentar al unor vers\, dinspre optimismul tâm - te dintr-un unghi propriu [i livra- astfel de m\rturii fiind de obicei pi]el al tinere]ii spre `n]elepciunea La Canal (I) te celorlal]i cu garan]ia obiecti- greu de f\cut, onestitatea nefabu- septuagenarului care `l reproiec- vit\]ii depline. Din p\cate, depo- latorie a fo[tilor de]inu]i repre- teaz\ `n contrast cu groz\viile tra- zi]iile nu s-au suprapus, unele nici zint\ condi]ia indispensabil\. Atunci versate: „{i-am izbuc nit `n râs. Un Raportate la memorialistica fo[ - Alexandru [i alte pove[ti adev\ra- m\car nu s-au intersectat. Cam când exist\, ea nu ofer\ automat râs s\n\tos. Eram singur cuc. tilor no[tri de]inu]i politici, digi- te la borna 78. to]i au vrut s\ figureze `n loja de [i textura paginii, ceea ce d\ cu- M-am sim]it dintr-oda t\ optimist ta]iile „autofic]ionale“ ale unor Distan]a consistent\ `ntre anii onoare a caracterelor nep\tate, loare, substan]\ [i semnifica]ie [i fericit. Nu aveam nici un motiv autori din ultimul val au ceva je- de `nchisoare (1949-1951) [i anii de acoperind cu un zgomot de fond episoadelor de `nchisoare. Exist\ s\ fiu a[a. Nici m\ car unul. Nici o nant. Din fericire pentru ace[tia reproiec]ie memorialistic\ a de- mai degrab\ eticist decât etic gla- victime reale, dar care nu au da- poart\ din via]a pe care o puteam din urm\, cele dou\ genuri nu ten]iei `l ajut\ pe autorul-personaj surile izolate [i parc\ ru[inate ale rul expresiei suferin]elor `ndura- z\ri `n fa]a mea nu era deschis\. sunt comparabile, dup\ cum nu s\ vad\ lucrurile `n perspectiv\ [i adev\ratelor victime... te, dup\ cum exist\ impostori ai Dar eram tâ n\r.“(p. 363). pot fi comparate experien]ele de `ntr-un mod stilistic necontami- Astfel c\, oricât ar p\rea de ciu- suferin]ei, cu talentul de a o in- Stâlpii „vârto[i“ ai unei por]i via]\ topite `n c\r]i. nat de febra r\zbun\rii. Aversiu- dat, momentul debutului atipic al venta literar. de pe conacul de la Cezieni, casele F\r\ a generaliza, s\ spun c\ nea fa]\ de figurile „de neuitat“ lui Adrian Oprescu nu este tardiv. F\r\ plasticitatea [i umorul ne- f\cute la `nceputul secolului tre- prefer din capul locului (de[i im- ale gardienilor scelera]i, informa- Prin atât de lunga a[teptare, auto- gru al lui Florin Constantin Pavlo- cut [i vila executat\ de me[teri pactul lecturii r\mâne decisiv) torilor zelo[i, brigadierilor la[i rul scap\ de zgura unui gen care vici, Adrian Oprescu `[i acceseaz\ italieni, pivni]a `nc\p\toare [i modestia unui om care a tot amâ- din penitenciar [i de la Canal se s-a cerut pe pia]a româneasc\ de aproape inginere[te anii de tine- acareturile `n bun\ rânduial\, ca- nat, pân\ la ultima vârst\, fixarea resoarbe `ntr-o sil\, a[a zicând, carte [i se adreseaz\, totodat\, re]e „petrecu]i“ dup\ gratiile regi- merele de patru metri `n\l]ime, pe hârtie a unor dramatice episoa- sistemic\. Accentul personal, im- unei genera]ii ce vede regimul co- mului popular. Are un concept [i hota masiv\ de lemn [i c\ru]a, de biografice – vanit\]ii imatu- plicarea individual\ sunt dimi- munist numai din afar\, din exte- o schi]\ de lucru, un plan de la ca- [areta, docarul, faetonul, tr\sura, rit\]ii scriitorice[ti, ce-[i stabi- nuate, f\când posibil\ executarea rior. Aceast\ nou\ genera]ie de ci- re nu se abate digresiv [i o cât se sania a[teptând cumin]i anotim- le[te ca obiectiv suprem publica- veritabilei radiografii. titori nu a tr\it comunismul, ceea poate de logic\ `mp\r]ire a mate- pul [i condi]iile de utilizare, u[ile rea cu orice pre]. Dup\ Florin Pe de alt\ parte, publicându-[i ce implic\, desigur, riscul necu- rialului biografic cu care operea - solide [i bine `ncuiate de care mi- Constantin Pavlovici, debutant la m\rturia nu imediat dup\ Revo- noa[terii [i al idealiz\rii. Dar nici z\. Finalul c\r]ii e la fel de exact, cul protagonist [i v\rul lui Ale- 65 de ani cu Tortura pe `n]elesul lu]ia din 1989, ca majoritatea celor nu se simte parte a tabloului isto- just [i clarificator ca `nceputul ei. xandru, pedepsi]i, nu mai pot s\ tuturor, Adrian Oprescu a `mpins elibera]i de fric\ [i sc\pa]i de cen- ric, element component al situa]ii- „Amintirile mele clare `ncep de la treac\: totul arat\ o `ntocmire a [i mai mult, `n fa]\, momentul zur\, ci dup\ aproape dou\ dece- lor [i mecanismelor descrise. Un vârsta de cinci ani. De atunci nu averii, o cuprindere [i o fireasc\ primei c\r]i, publicând V\rul nii, Adrian Oprescu se deta[eaz\, cititor foarte tân\r de azi, pe care am mai uitat nimic“, ne avertizeaz\ a[e zare a vie]ii `ntr-o matc\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 14 » interna]ional Harper Lee: `ntoarcere `n libr\rii dup\ 52 de ani

Lumea literar\ fream\t\ dup\ evenimentele din romanul Aceast\ carte nu este singura de interes dup\ ce s-a premiat cu Pullitzer. Dat deoparte [i carte a unui mare autor care are ne- anun]at c\ un nou roman considerat pierdut vreme de dece- voie de decenii pentru a ajunge `n de Harper Lee va ap\rea nii, manuscrisul a fost reg\sit toam- libr\rii, scrie „BBC News“. na trecut\. „Nu-mi d\dusem seama De exemplu, prima carte scris\ `n libr\rii `n aceast\ var\, c\ aceast\ carte mai exista [i am de Jack Kerouac, The Sea is My la peste jum\tate de secol fost surprins\ când prietena [i avo- Brother, a fost publicat\ abia `n 2011, de la apari]ia primei [i cata mea a descoperit-o“, a povestit la 40 de ani de la moartea autorului. 50 Shades singurei ei c\r]i. Harper Lee. „Dup\ multe ezit\ri, Alt „prim“ roman a avut nevoie am dat-o câtorva oameni `n care de 130 de ani pentru a fi publicat: Lee, ast\zi `n vârst\ de 88 de ani, a am foarte mare `ncredere [i am fost The Narrative of John Smith, scris of Grey, un publicat `n 1960 romanul S\ ucizi o bucuroas\ s\ aflu c\ ace[tia consi- de Arthur Conan Doyle cu mult pas\re cânt\toare, care s-a dovedit der\ acest manuscris demn de a fi `nainte de seria Sherlock Holmes. un succes imediat. Cartea s-a vân- publicat.“ De asemenea, Parisul `n secolul succes `nainte dut `n peste 30 de milioane de exem- Go set a Watchman va ap\rea `n XX, al lui Jules Verne, a fost consi- plare, a fost tradus\ `n peste 40 de libr\rii `n luna iulie, `ntr-un tiraj derat pierdut vreme de peste 130 de limbi, a intrat `n programa literar\ ini]ial de 2 milioane de exemplare. ani [i publicat abia `n 1994. a liceelor [i a marcat mai multe ge- de premier\ nera]ii de americani. Un an mai târ- ziu, Harper Lee a primit premiul Adaptarea faimosului roman „porno pentru m\mici“ scris de Pullitzer pentru aceast\ carte care, E.L. James este unul dintre cele mai a[teptate filme ale acestui `n 1962, a avut parte [i de o foarte an. apreciat\ adaptare cinematogra- ~n Statele Unite, filmul, regizat de Sam Taylor-Wood, a fic\, cu Gregory Peck `n rolul lui At- b\tut deja un record, marcând cea mai rapid\ [i mai mare ticus Finch, avocatul care ap\r\ un vânzare de bilete `n avans, dep\[ind succese din trecut pre- negru acuzat de viol `ntr-un or\[el cum Totul despre sex 2, continu\rile de la Marea mahmureal\ din Sudul american, `n timpul ma- sau ultimul film al lui David Fincher, Gone Girl. rei crize. 50 Shades of Grey este a[teptat pe marile ecrane chiar de Sf. Noul roman al lui Lee, Go set a Valentin [i va `nsemna un uria[ succes financiar pentru stu- Watchman, nu este chiar „nou“. El diourile Universal. El este comparat, `n termeni de succes, cu a fost scris `n mare parte chiar `na - alte dou\ produc]ii de la care produc\torii a[teapt\ `ncas\ri inte de S\ ucizi o pas\re cân t\toare, record, Avengers 2: Age of Ultron [i noul R\zboiul stelelor. `n anii ’50, de[i ac]iunea se petrece

Suplimentul lui Jup Cartea care Când [i-au `[i judec\ publicat cititorul marii scriitori

Se spune c\ nu trebuie s\ judeci o carte dup\ copert\. Dar ce faci când cartea `[i ju- primele c\r]i dec\ cititorul? Aceast\ idee st\ la baza proiectului unui Blogul britanic „BlinkBoxBooks“ a decis s\ determine vâr- anume Thijs Biersteker de la agen]ia de de- sta la care cei mai celebri romancieri au `nceput s\ `[i pu- blice c\r]ile [i vârsta la care au reu[it s\ publice cartea lor sign olandez\ Moore. Proiectul se nume[te cea mai remarcat\. „Coperta care te judec\“ [i, practic, este vor- Clasamentul a fost stabilit pe baza unei liste a c\r]ilor ba despre o carte care decide singur\ dac\ preferate de britanici, list\ `ntocmit\ de „BBC“, [i a unui te las\ s\ o cite[ti. Condi]ia pentru a primi clasament al c\r]ilor cel mai bine vândute `n perioada 2001- acceptul din partea c\r]ii este ca cititorul 2014. Rezultatul, spune „Slate“, este pasionant. poten]ial s\ nu „aib\ p\ reri preconcepute“. Astfel, cel mai tân\r debutant este Jack Kerouak, care a Thijs Biersteker a realizat deja un pro- scris primul volum la 21 de ani, iar marea lui carte, On the totip al acestei c\r]i. Cititorul poten]ial tre- Road, a ap\rut `n libr\rii când autorul avea 26 de ani. buie s\ `[i alinieze chipul cu cel desenat pe Tot la categoria debut sub 25 de ani se `ncadreaz\ Dap- copert\. Este analizat de un sistem de recu- hné du Maurier, Francis Scott Fitzgerald [i Tolstoi. Gabriel noa[tere facial\ care, dac\ estimeaz\ c\ fa]a Garcia Marquez a publicat prima carte dup\ 25 de ani. este suficient de neutr\ (nici prea fericit\, Sunt `ns\ scriitori care au debutat târziu. De exemplu, nici prea sceptic\), atunci des chide cartea. faimosul J.R.R. Tolkien care, de[i a lucrat `nc\ din tinere]e „Fiecare este un critic, dar lumea ar tre- la ciclul lui de legende, a publicat primul roman, Hobbitul, bui s\ aprecieze un lucru f\r\ s\ judece ime- abia la vârsta de 46 de ani. Prietenul lui, C.S. Lewis, a ie[it diat ceea ce vede“, a explicat Biersteker me- „pe pia]\“ cu Cronicile din Narnia abia la 53 de ani, iar sajul proiectului s\u. John Irving s-a lansat cu adev\rat la 48 de ani.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interna]ional « 15 Ultimele nout\]i de pe frontul „Charlie Hebdo“

~n vreme ce ultimul num\r al publica]iei satirice `nc\ se vinde la chio[curi, citat de ziarul pakistanez „The Ex- Când noul num\r „Charlie supravie]uitorii redac]iei „Charlie Hebdo“ [i-au luat o pauz\. Nu, nu [i-au `ncheiat press Tribune“, care a precizat c\ Hebdo“ a fost publicat, dup\ aten- activitatea, a[a cum sperau unii, ci vor s\ opreasc\ motoarele vreme de trei fostul ministru va da [i suma de tate, mii de persoane au protestat s\pt\mâni, pân\ pe 25 februarie. 100.000 de dolari ca o „compen - `n Pakistan, mergând pân\ la a da sa]ie“ pentru familia fra]ilor tero - foc steagului francez [i a-l arde `n ri[ti Kouachi. efigie pe François Hollande. Noul Tragicul atentat de la Paris a um- locale. Pân\ [i „concurentul“ lui de expresie“. Evident, Israelul [i Presa aminte[te c\ Ghulam num\r apare pe 24 februarie, scrie flat popularitatea revistei la cote „Charlie“, „Le Canard encha`né“, organiza]iile evreie[ti au condam- Ahmad Bilour a mai oferit o re- „Le Figaro“, [i dac\ aceast\ veste imense. Num\rul de dup\ atentat [i-a dublat tirajul. nat concursul, explicând carica- compens\ de 100.000 de dolari [i nu `i va `ncânta pe fundamen ta - a fost tras `ntr-un tiraj uluitor, de Un alt efect al atentatului a fost turi[tilor fundamentali[ti c\ nu pentru uciderea realizatorului li[ti, ei m\car se pot lini[ti pe mo - 7 milioane de exemplare, cel mai c\, `n Fran]a, din 7 ianuarie `ncoa- po]i s\ faci bancuri pe seama uci- a[a-zisului film Innocence of mu- ment: Riss, redactorul-[ef, a anun]at mare tiraj din istoria presei fran- ce, vânz\rile Coranului au explo- derii a 6 milioane de oameni. slims, `n 2012, care a inflamat lu- c\ acest num\r nu va con]ine cari- ceze. ~n aceast\ vreme, prin vân- dat. „Publicul dore[te s\ mearg\ Luz, unul dintre supravie]uito- mea arab\. caturi cu Mahomed. „Probabil.“ zarea ultimului num\r [i dona]ii, la surs\, s\ se documenteze [i cere rii de la „Charlie Hebdo“, crede redac]ia „Charlie Hebdo“ a strâns personalului din libr\rii cele mai c\, `n realitate, majoritatea musul - peste 10 milioane de euro, o sum\ corecte traduceri ale Coranului“, manilor „nu dau doi bani pe «Char- de vis pentru un s\pt\mânal care se a explicat François Maillot, direc- lie Hebdo»“. „Eu nu `mi bat joc de `nc\p\]âneaz\, pentru a-[i p\stra tor general al La Procure, o re]ea credin]a altuia, `mi bat joc de ra- „independen]a“, s\ nu publice re- de libr\rii generaliste [i religioa- bini, popi sau mollahi, oameni ca- clame [i s\ tr\iasc\ numai din se. La fel de bine se vând [i c\r]ile re interpreteaz\ credin]a `n sco- vânzarea la chio[curi. despre Islam. puri politice [i nu `ntotdeauna pa- Noul succes al revistei se vede Evident, odat\ cu acestea, au cifiste. Desenatorii au [i ei dreptul [i `n cre[terea num\rului de abo- crescut [i vânz\rile albumului la iresponsabilitate“, a explicat Luz. na]i, de la 10.000 `nainte de atenta- aniversar de 20 de ani al lui „Char- Pentru „Charlie Hebdo“ ur- te, la 200.000 imediat dup\ eveni- lie Hebdo“ [i ale albumului La vie meaz\ o perioad\ grea, de reorga- mente. Ace[ti noi „fideli“ nu sunt de Mahomet al lui Charb, al fostu- nizare, o sarcin\ dificil\ pentru numai francezi, ci [i vedete inter- lui redactor-[ef al s\pt\mânalului Laurent Sourisseau, zis Riss, noul na]ionale precum Arnold Schwar- satiric, ucis `n atentat. redactor-[ef al revistei, care trebu- zenegger. Lumea musulman\ `ns\ nu se ie s\ gestioneze atât noul succes, Emo]ia provocat\ de atentat a las\ impresionat\ de emo]iile cât [i perpetuarea „spiritului avut un efect ciudat: a ridicat stârnite `n Occident de atentatul Charlie“ dup\ pierderea tragic\ a brusc cota presei scrise `n ochii ci- de la Paris. {i, ca r\spuns la ulti- patru caricaturi[ti-vedet\ precum titorilor. A doua zi dup\ atentat, ma caricatur\ cu Mahomed ap\- Charb, Tignous, Cabu, Wolinski, vânz\rile de pres\ scris\ au cres- rut\ `n „Charlie Hebdo“, iranienii Honoré... cut sim]itor; pe 8 ianuarie s-au au avut o ini]iativ\ de un gust Ca lucrurile s\ fie mai compli- vândut peste 1 milion de ziare, `n m\car dubios: un concurs de cari- cate, un fost ministru pakistanez, vreme ce, `n mod normal, `n caturi pe tema Holocaustului. Un Ghulam Ahmad Bilour, a anun - Fran]a se vând cam 600.000. Aceste concurs dotat cu premii consisten- ]at, la `nceputul s\pt\mânii, c\ a cre[teri de tiraje s-au `nregistrat te (12.000 de dolari pentru locul I) pus o prim\ de 200.000 de dolari pe atât la marile cotidiene („Le Figa- care, `n opinia organizatorilor, capul lui Riss. „Am anun]at c\ nu ro“, „Le Monde“ [i, mai ales, „Li- este menit „s\ conteste dublul lim- tolerez nici un atac la sfin]enia beration“), dar [i `n cazul presei baj al Occidentului asupra libert\]ii Profetului“, a avertizat Bilour,

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP Film: Iulia Blaga. 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: Teatru: Olti]a C`ntec. 0232/ 214111 Senior editor: Caricatur\: Lucian Dan Teodorovici Lucian Amarii (Jup). Redactor-[ef: Grafic\: George Onofrei Ion Barbu. Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Tehnoredactare: Adina Ciocoiu Stoleru, Elena Vl\d\reanu Rubrici permanente: Publicitate: tel. 0232/ 252294 Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Andrei Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu. Abonamente: tel. 0232/214100 Carte: Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen- Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo - tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina lei (690.000) pentru 12 luni Purcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga, Florin Irimia. „Suplimentul de cultur\“ este tip\rit Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru cu sprijinul Adev\rul Holding Ungureanu. Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Pagini realizate de Drago[ Cojocaru Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 16 » fast food

EN}ICLOPEDIA ENCARTA Multe coduri, Film Luiza Vasiliu Iulia Blaga

Paris bis pu]in\ originalitate lucru care l-a f\cut pe Turing (e destul de pu]in credibil `n film Plec iar\[i la Paris. {i nu pot s\ The Imitation Game scoate la lumin\ o poveste real\ foarte cinematografic\, acest moment) s\-i povesteasc\ plec pân\ nu deschid cartea Paris toate p\]aniile din timpul r\zbo- libertin (copert\ roz, format sprin - dar o trateaz\ `ntr-o manier\ „de larg\ respira]ie“ care `i refuz\ nuan]ele. iului ce au dus la spargerea Codu- ]ar, autori: Marc Lemonier, Ale- lui Enigma [i care erau, de fapt, xandre Dupouy) [i citesc urm\- Filmul a dat na[tere unor nume- strict secrete. Destinul acestui toarele: roase comentarii legate de manie- om briliant a fost tragic: la proces ~n Marais, pe rue des Tournelles, ra `n care a periat via]a astfel `n - a fost condamnat la castrare chi- „Victor Hugo [i-a instalat amanta, cât s-o poat\ integra mai u[or `n mic\ prin administrare de hor- pe Juliette Drouet, la num\rul 50, re]et\. De pild\, a poten]at rolul moni, iar `n 1954, la 42 de ani, a la câ]iva metri de locul unde a matematicienei Joan Clarke (in- murit `n condi]ii suspecte (intoxi- tr\it o via]\ cât se poate de bur- terpretat\ de Keira Knightley), ca]ie accidental\ sau voit\ cu un de[i aceasta n-ar fi ocupat un loc ghez\. Dar la vremea aceea, `nce- m\r otr\vit, la fel ca `n basmul atât de pregnant `n via]a eroului puse deja s\ nu-i mai fie fidel“. s\u preferat, Alb\ ca Z\pada [i Alan Turing (Benedict Cumber- „Pe 13 februarie 1917, trei po li - cei [apte pitici). batch). Sau a omis s\ precizeze c\ ]i[ti condu[i de comisarul Priolet, Filmul lui Tyldum nu e impor- [i matematicienii polonezi au de la serviciul de contra-spionaj, tant d.p.d.v. cinematografic pe avut un rol important `n inventa- au dat buzna `n camera dom ni - cât e de important d.p.d.v. uman. rea aparatului care a dus la spar- [oarei Marguerite Zelle, cunos- Regina Elisabeta a II-a nu l-a am- gerea Codului Enigma, care a de- cut\ de amatorii de dansuri exoti- nistiat pe Turing decât `n 2013 [i terminat sfâr[itul r\zboiului. Ca- ce [i despuiate sub pseudonimul acela[i lucru `ncearc\ s\-l ob]in\ re aparat se numea `n realitate Mata-Hari. Nefericita [i-a f\cut `n Weinstein, Cumberbatch [i acto- Victory, nu Christopher, cum `i acea diminea]\ intrarea `n legen- rul Stephen Fry prin campania spune `n film, dup\ numele prie- da neagr\ a spionajului. Câteva lansat\ `n 23 ianuarie 2015: amni- tenului din copil\rie al eroului, luni mai târziu, pe 15 octombrie stierea celor aproximativ 49.000 prieten pentru care acesta ar fi 1917, va fi executat\ la fortul din The King’s Speech, dar compa- Cumberbatch premiul de inter- de britanici condamna]i dup\ nutrit mai mult decât o dragoste Vincennes. Deocamdat\, `ns\, e o ra]ia se pare c\ e inevitabil\ din pretare. aceea[i lege la castrare chimic\. fr\]easc\. Fire[te, filmul e un minim gest tân\r\ frumoas\ [i lipsit\ de griji, moment ce ambele filme sunt dis- Titlul românesc, Jocul codu- Filmul norvegianului Morten reparator pentru memoria aces- care-i prime[te la ea pe poli]i[ti. tribuite `n SUA de The Weinstein rilor, pierde sensul titlului origi- Tyldum adapteaz\ biografia scris\ tui savant care a fost umilit [i Gr\bit\ s\ se preg\teasc\ [i s\-i Company. Cu excep]ia unor mici nal. The Imitation Game era nu- de matematicianul Andrew Hod- ucis tocmai de societatea pentru urmeze, se dezbrac\ `n fa]a lor ca sc\p\ri (Grace de Monaco de Oli- mele unei teorii pe care Turing ges (care con]inea mult\ matema- a c\rei libertate luptase. s\-[i fac\ toaleta `n vitez\ [i s\ se vier Dahan), Harvey Weinstein avea s\ o dezvolte dup\ r\zboi [i tic\) `ntr-un film hollywoodian care se referea la capacitatea pre- Din p\cate, acest frumos me- `mbrace. Cretinii aceia s-au decla- are nas foarte bun [i a propulsat cu scheme simple de gândire [i spre Oscar filme europene ca The cursorului computerului (inven- saj e transmis printr-o poveste rat revolta]i de atâta impudoare.“ un erou la fel de simplu, de[i (sau Artist sau Discursul regelui. The tat de englez) de a deduce, jucând formatat\, narat\ clasic prin asam - „Curtizana Valtesse de la Bigne tocmai pentru c\) flirteaz\ cu Sin- Imitation Game are opt nomina- [ah cu un partener imaginar, blarea mai multor paliere tempo- [i-a petrecut copil\ria pe rue Para- dromul Asperger. Cumberbatch, liz\ri la Oscar, dar e foarte posibil dac\ acesta e om sau ma[in\. Un rale diferite (anii r\zboiului, co- dis, pe vremea când o chema doar noul sex simbol al momentului s\ nu ia nimic, la fel cum s-a joc al imita]iei a fost [i via]a in- pil\ria, anii 1951 [i 1954), `n care Louise Delabigne. Mama ei, care-a (considerat cu `ng\duin]\ noul `ntâmplat [i la Globurile de Aur, tim\ a lui Turing, homosexual si- nu reg\se[ti nici poezia matema- vrut s-o orienteze spre o carier\ Laurence Olivier), se str\duie[te unde avea cinci nominaliz\ri. Va lit s\-[i ]in\ via]a la secret pentru ticii, nici fiorul r\zboiului, nici galant\ de la cea mai fraged\ s\ par\ natural `n chip de ciu- `mp\r]i, probabil, Premiile BAF- c\, pân\ `n 1967, homosexualita- `ncrederea amorului platonic, vârst\, `i aplica ni[te tratamente d\]el [i, mai ales din vina regiei, TA cu cel\lalt biopic britanic al tea era considerat\ un delict `n Ma - nici m\car lic\rirea „pervers\“ a ca s\ fie `nc\ [i mai frumoas\: `i construie[te lui Turing o costu- anului trecut, The Theory of Eve- rea Britanie. A fost nevoit s\-[i fa- eroticii homosexuale, ci un film a[ternuturi reci pe corp pentru ca ma]ie din grimase, v\duvindu-l rything, de[i e de a[teptat ca Ed- c\ coming out-ul `ntâmpl\tor, `n executat din poignet, profesio- sânii ei fragezi s\ devin\ mai mari de m\duv\. Nu e suficient s\ te die Redmayne, care a muncit 1951, când, `n urma unui jaf, po- nist, dar f\r\ vân\. Sunt prea [i mai fermi. Vecinul acestei fami- bâlbâi ca s\ fii la fel de bun cum era mult mai mult pentru rolul lui li]istul care ancheta cazul a des- multe coduri `n film [i prea pu- lii prev\z\toare nu era nimeni al- Colin Firth `n Discursul regelui/ Stephen Hawking, s\-i sufle lui coperit c\ avea un dosar clasificat, ]in\ originalitate. tul decât pictorul Jean-Baptiste Corot, al c\rui atelier era vizitat destul de des de tân\ra fat\. Zola s-a inspirat din aceast\ copil\rie aparte pentru a o descrie pe cea a lui Nana.“ Pe rue du Plâtre, „`ntr-un bor- del cu storuri verzi, [i-a pierdut Flaubert virginitatea, la vârsta de 16 ani, `n timpul anului [colar 1837/1838. O femeie a venit la mi- ne, poveste[te el, iar eu am luat-o; [i am ie[it din bra]ele ei plin de dezgust [i de am\r\ciune“. Ei, fix pe rue du Plâtre st\m noi. O s\ c\ut\m storurile verzi.

470

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 470 » 7 – 13 februarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro