Serie nouã aprilie 2010 ATEA 4 Am UALIT (CVI) ACT 36 pagini MUZICAL~ 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Premiile U.C.M.R. Chopin la Ateneul Român DespărŃiri Eurovision În imagine: Mihaela Stănculescu-Vosganian Opera comică pentru copii câştigătoare a Premiului UCMR Premieră la “C. Tănase” la secŃia simfonică Editorial de pildă, e un personaj complex; Muzică şi viaţă la fel ascultătorul şi, nu mai puţin, actul receptării. Audiţia e Liviu DĂNCEANU calea prin care publicul- persoană stă la taifas cu Muzica şi viaţa nu sunt câtuşi de compozitorul-persoană. De aici puţin ostile una alteia, între ele nu se dulceaţa extraordinară şi unică a cască falii semnificative, ci numeroase spectacolului sonor: această pârleazuri, chiar dacă uneori ele par relaţie de tip eu-tu dintre fragile. Există, e-adevărat, tentaţia de a emiţător şi receptor – cel din confunda omul şi opera, o ispită de urmă ne confruntându-se cu o multe ori netrebnică şi falacioasă. entitate abstractă, cu un Tot Dimpotrivă, ispita de a confrunta nenumit şi anonim, ci se află în realitatea sonoră cu realitatea faţa unui personaj căruia i se înconjurătoare este, cel puţin în ziua de poate adresa nemijlocit într-o azi, un act necesar şi salutar, dacă nu atmosferă de intimitate, chiar o virtute care, date fiind încredere şi revărsare de sine. circumstanţele actuale, izvorăşte din Iar mesajul pe care autorul îl curajul mărturisirii. Nu întotdeauna trimite în eter nu se va pierde muzica este un produs al vieţii; viaţa printre infinituri şi abstracţiuni ori însăşi e o consecinţă şi o componentă a pure idei, ci va fi recepţionat de unei modalităţi de fiinţare sonoră. o Persoană. E un fel de a pune Pedagogia muzicală, ca şi orice pedagogie existenţială, nu simţul eroic mai presus de simpla inteligenţă şi trebuie să predea un sistem (de organizare), ci o libertate (de îndemânare ori reţeta ideală prin care persoana mişcare). Discipolul, dăruit cu minte şi judecată (Urteilskraft), nutreşte personalitatea, ajungându-se la acea nu vine la maestru să ia notiţe, să buchisească partituri ori individualitate ce refuză topirea în colectiv. Viaţa volume de muzicologie, ci să-şi limpezească gândurile şi să-şi şi muzica invită la a fi durate cu personalitate. Şi uzurpe ignoranţa. Însăşi educaţia muzicală, prin excelenţă nu cred că e frumos să le refuzăm invitaţia. vocaţională, aidoma educaţiei generale, presupune două faze: ucenicia şi călătoria. Ucenicia (şcoala) se cade a fi organizarea forţei de invenţie (or nu un creuzet în care pui copilul ca pe un DIN SUMAR aluat la dospit şi pe care învăţătura îl rumeneşte, iar părinţii şi-l iau înapoi gata copt). Călătoria (viaţa) primeneşte, aţâţă, dezvăluie, înţelepţeşte şi creează o stare de spirit deschisă, Premiile Uniunii Compozitorilor şi receptivă. Ne ieşirea în lume poate fi considerată ca o lipsă 2-4 gravă, ca un soi de infirmitate, o dovadă de neîmplinire, de ce Muzicologilor din România nu, chiar de eşec. Mai ales că în acest caz ne ieşirea e Balet la Sibiu 6 sinonimă cu ne intrarea. Călătoria devine astfel mai puţin un lux Muzica lui Aurel Stroe 7 ori o fantezie, şi mai mult o necesitate asumată. Aşa cum ne asumăm, bunăoară, codurile unui comportament existenţial şi Liturghier inedit 8 regulile unei conduite creatoare. Dar, dacă de primele norme Chopin la Ateneul Român 9 ne ţinem cu străşnicie şi, uneori, cu dificultate, de canoanele Despărţiri 10-11 muzicale un artist autentic tinde să se elibereze nu spre a se sălbătici, ci pentru a edulcora sălbăticia unei ordini infailibile. În Concerte sub... lupă 12-13 viaţă, Calea, Adevărul se exprimă ireductibil prin unicitate, Vox Maris 14 definind biruinţa, împlinirea. O creaţie muzicală însă, oricât ar sta sub semnul desăvârşirii, tot înfrângere e la o adică, Universitaria 15-16 deoarece stă sub semnul limitării şi renunţării: mă rezum la o Punctul pe jazz 18-19 singură variantă, optez pentru una dintre infinitele paradigme posibile. Selecţia operează de cele mai multe ori crud, Eurovision 20-21 implacabil. Totodată însă ea ne face responsabili. Viaţa şi Şlagăre la “Tănase” 22-23 muzica nu pot fi trăite prin reprezentanţi, pentru că ele sunt Calendar muzical - aprilie 26 implicările noastre nemijlocite în treburile cetăţii ca scop esenţial al devenirii personale. Persoana e opusă individului şi Mircea Florian 27 massei. Din nefericire, lumea în viteză de astăzi omite tot mai Flash intern 30 frecvent existenţa persoanei, exacerbând prezenţa individului Opera comică pentru copii 33 şi a massei, uitându-se mult prea uşor că deplina existenţă, ca 34-35 şi marea muzică e, neîndoios, personalizată. Creaţia muzicală, Discuri ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 4 Aprilie 2010 Laureaţi PREMIILE Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009 PREMIUL PENTRU LUCRĂRI CONCERTANTE Mihaela Vosganian Costin Miereanu Mihaela Vosganian - Ciaccona con canone pentru vioarã, orchestră şi sunete procesate PREMIUL PENTRU LUCRÃRI CAMERALE Livia Teodorescu Chanson d´automne – lied pe Livia Teodorescu versuri de Paul Verlaine Constantin Andreoiu S´amor non e - lied, sonet Petrarca PREMIUL PENTRU LUCRĂRI ELECTRONICE Ulpiu Vlad Prin sunetele privirii pentru violoncel şi bandă PREMIU SUCURSALEI CLUJ Ede Terenyi Irina Odăgescu Ulpiu Vlad Mahabharata - mono-operă PREMIUL PENTRU CREAŢIA UNUI AUTOR DIN DIASPORA Costin Miereanu - Simfonia a III-a pentru cor şi orchestră - Concert pentru vioară şi orchestră Ede Terenyi Felicia Donceanu 2 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 4 Aprilie 2010 Laureaţi PREMIUL PENTRU MUZICÃ DE FANFARĂ Constantin Andreoiu Triptic Simfonic PREMIUL PENTRU LUCRARE CORALĂ AMPLĂ Irina Odăgescu Timpul pământului Cornel Fugaru – simfonie corală pentru cor mixt, Florin Bucescu recitator şi percuţie, versuri Octavian Goga PREMIUL PENTRU MINIATURĂ CORALĂ Felicia Donceanu – Potentissimo Dio – imn pentru cor mixt a cappella, versuri Petru Cercel (sec.XVI) Dan Ştefănică PREMIUL Daniela Caraman PENTRU MUZICĂ UŞOARĂ Cornel Fugaru Mi-e dor - versuri Mirela Fugaru PREMIUL PENTRU MUZICĂ DE JAZZ Dan Ştefănică Cântec de leagăn, Pădure tropicală, Madeira PREMIUL PENTRU SPECTACOL MUZICAL Viorel Gavrilă Viorel Gavrilă Dan Buciu Constantin Tufan Stan Bonsoir Paris - cabaret muzical, text Mala Bărbulescu PREMIUL PENTRU ISTORIOGRAFIE Constantin Tufan Stan - György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală - Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice Ilarion Ionescu-Galaţi ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 4 Aprilie 2010 3 Laureaţi PREMIUL PENTRU BIZANTINOLOGIE Florin Bucescu – Cântarea psaltică în manuscrisele moldoveneşti din sec. XIX. Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec. XIX” PREMIUL PENTRU PUBLICISTICĂ Daniela Caraman Fotea Cornel Groza PREMIUL PENTRU CREAŢIE DIDACTICĂ Dan Buciu - Muzicanţii din Bremen poveste muzicală pentru recitator şi pian la patru mâini PREMIUL PENTRU ACTIVITATEA DIRIJORALĂ Ilarion Ionescu-Galaţi PREMIUL PENTRU MAESTRU AL ARTEI DIRIJORAL-CORALE Aurelian Octav Popa Cornel Groza PREMIU PENTRU ARTĂ INTERPRETATIVĂ Aurelian Octav Popa PREMIUL PENTRU FORMAŢIE CAMERALĂ Ansamblul „Ars Nova” din Cluj, dirijor Cornel Ţăranu Cornel Ţăranu PREMIUL PENTRU PROPAGAREA MUZICII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE Violeta Dinescu MARELE PREMIU - VASILE TOMESCU Violeta Dinescu Vasile Tomescu 4 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 4 Aprilie 2010 Concerte sub... lupă „George Enescu”. Programul a fost dirijat de Ronald Dumitru Capoianu şi Zollman, solist a fost Dominique Merlet, ambii cunoscuţi şi îndrăgiţi de publicul Ateneului Român. Ce Variaţiunile sale poate fi mai tentant decât Patetica ceaikovskiană şi Concertul schumanian pentru pian, cu premisa unei Petre CODREANU interpretări cu mult deasupra mediei (puneţi, vă rog, semnul întrebării) Piesa românească a fost aceea a Una dintre căile care duc spre o (mai) bună unui muzician consacrat de decenii – Variaţiuni cunoaştere, promovare şi apreciere a muzicii cinematografice pentru orchestră mare. Ca toată româneşti este preluarea acesteia în repertoriul muzica scrisă de Dumitru Capoianu – de la debut interpreţilor străini. La început un act convenţional, până la cea din urmă încredinţată execuţiei publice; de acesta se impune (evident, dacă are valoare intrinsecă la cea pentru film sau teatru, pentru ansambluri şi răspunde aşteptărilor – deseori curiozităţii – şi instrumentale sau vocale (mari ori mici), pentru corespunde preferinţelor publicului internaţional). formaţii clasice sau cu utilizarea tehnicilor electronice Includerea piesei româneşti într-un program atractiv audio – şi Variaţiunile stau mărturie a talentului, culturii joacă, de asemenea, un rol important. Să luăm, de profesionale şi măiestriei compozitorului, mereu egal exemplu, concertele din 11/12 martie ale Filarmonicii cu el însuşi şi, totuşi, mereu cu aspecte felurite ale modului de modelare a materiei sonore. Deşi vechi de peste patru decenii, Variaţiunile au aceeaşi nefanată prospeţime – în invenţia melodică, în diversitatea armonică, în soliditatea arhitectonică şi în fantezia coloritului orchestral. Ronald Zollman a luat cunoştinţă de substanţa lucrării şi i-a pătruns textura, redând-o cu suculenţă şi strălucire. Nu ştim dacă o va programa în concertele pe care le va dirija frecvent prin patru continente, dar nu ne îndoim că în memoria sa rămâne succesul de la Bucureşti şi convingerea că muzica noastră nu e mai prejos decât suratele ei europene. Profităm de această ocazie pentru a marca, cu o nedreaptă şi, sperăm, iertată întârziere, şi intrarea maestrului Capoianu în “clubul patriarhilor”, odată cu schimbarea prefixului. Din toamna trecută