INTRODUCERE Judeţul Maramureş Este Situat În Partea De Nord
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
INTRODUCERE Judeul Maramure este situat în partea de nord - vest a rii, între paralelele 47020’00” i 48000’15” latitudine nordic i meridianele 22052’30” i 25007’30” longitudine estic, fiind învecinat cu judeele Satu Mare, Slaj, Cluj, Bistria - Nsud i Suceava. La nord este delimitat de frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând grania natural pe o lungime de 62 km. Distana dintre punctele extreme vest i est ale judeului este de 160 km, iar dintre cele de nord i sud este de 60 km, ceea ce confer Maramure ului o form alungit în direcie longitudinal. În limitele geografice judeul Maramure are o suprafa de 630436 ha (2,6% din suprafaa României). Structura administrativ a judeului cuprinde 13 ora e (din care 2 municipii) i 63 de comune. CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL 1.1. Caracteristicele fizico – geografice Teritoriul judeului Maramure se caracterizeaz printr-o foarte accentuat varietate a cadrului geografic, aceasta având ca suport i condiie definitorie diversitatea morfologic a reliefului. Relieful judeului Maramure este variat: - zona montan – 43 %; - dealuri, podi uri i piemonturi – 30 %; - depresiuni – 27 %. Prile joase ale depresiunilor coboar pân la 135 m pe Some la Seini i 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domin Depresiunea Maramure ului cu peste 1600 m, iar Igni ul (1307 m) se ridic peste Depresiunea Baia Mare cu aproximativ 1000 m. Altitudinea medie a principalelor localiti: - Baia Mare – 226 m - Baia Sprie – 358 m - Sighetu Marmaiei – 267 m - Cavnic – 580 m - Tg. Lpu – 331 m - Vi eu de Sus – 491 m - Bor a – 657 m - Comcuta Mare – 205 m - Ulmeni – 171 m - Dragomire ti – 439 m - Sli tea de Sus – 441 m Reeaua de ap de suprafa se înscrie în dou bazine hidrografice distincte – Tisa i Some – separate de lanul muntos vulcanic Gutâi – Eibles i munii Rodnei, care formeaz o ax ce strbate judeul pe direcia NV-SE, respectiv V-E. Tisa dreneaz toi afluenii care au izvoarele pe versanii sud-vestici ai Munilor Maramure i nordul Munilor Rodnei, precum i numeroase pâraie care provin din munii Gutâi – Eible . La ie irea din muni, Tisa prime te din stânga râul Vi eu. De la confluena acestor dou râuri pân dincolo de Teceu Mic, pe o lungime de 62 km, Tisa formeaz grania natural între România i Ucraina. 1 Vi eul izvor te din apropierea Pasului Prislop (1416 m), având ca aflueni mai importani: Negoiescu, Repedea, Eâsla, Izvorul Drago , Vaser, Ruscova, Frumu aua i Bistra. Vaserul aduce Vi eului la vrsare aproximativ 27 % din debitul mediu (9 m3/s) i are ca aflueni mai importani Catarama, Fina, Ctevioara, Botizu, Novul i Novicioru. Iza izvor te de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Btrâna. Are ca aflueni vile Roni oara, Ieud, Sltioara. La Vadu Izei prime te pe cel mai important afluent al su, râul Mara. In aval de Iza, Tisa prime te ca afluent mai important valea Spâna. Some ul curge în judeul Maramure între Benesat i Seini pe 50 km. Aici prime te aflueni mai importani: Lpu unit cu râul Ssar, Slaj, Bârsu i Bia. Râurile judeului Maramure , datorit diversitii reliefului i regimului precipitaiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect primar degradarea albiilor i malurilor. În judeul Maramure sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane i depresionare, prezentând interes turistic, precum i 14 acumulri care, exceptând acumularea Strâmtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement i piscicol. Enumerm lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistriei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Mgura, Morrenilor, precum i lacurile de dizolvare i prbu ire ale unor ocne cu exploatri strvechi de sare, care se afl la Ocna Cugatag i Co tiui. Apa este clorurat, sodic, cu concentraii aproape de saturaie (30 g/l) i are proprieti terapeutice, la care se adaug fenomenul de heliotermie. Lacul Albastru, în apropiere de ora ul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m i o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prbu irea într-o galerie de min) i chimismul apei. Acumulrile antropice au o suprafa de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurând alimentarea cu ap potabil i industrial în zona Baia Mare i Baia – Sprie, având ca roluri secundare atenuarea undelor de viitur i producerea de energie electric. Se afl în execuie sistemul de amenajri hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane m3 ap în final). Clima În judeul Maramure sunt 5 staii meteorologice: Baia Mare, Sighetu Marmaiei, Ocna Cugatag, Tg. Lpu i Vf. Iezer. Parametri climaterici caracteristici – 2006 Tabel 1.1.1. Parametri climaterici caracteristici – 2006 Sighetu Staia meteo Baia Mare Ocna Cugatag Tg. Lpu Vf. Iezer Marmaiei Temp. med. an (0C) 9,7 8,8 8,2 7,2 2 Temp. max. an (0C) 32,5 33,1 30,7 31,5 20,3 Temp. min. an (0C) - 21,2 - 23,9 - 19 - 32,2 - 21,7 Temp. max. absolut 0 39,2/an 1943 39,4/an 1992 38,5/an 1939 36,5/an 1994 24,2/an 1998 ( C) 2 Temp. min. absolut - 30,0/an - 32,2/an - 32,4/an - 29,0/an 0 - 30,5/an 1929 ( C) 1929 1964 1987 1965 Precipitaii anuale 1053,5 826,6 824,6 900,5 1481,4 (l/mp) Precipitaii max. 24h 43,4 31,4 26,4 30,2 52,6 (l/mp) 1.2. Resursele naturale ale jude"ului Maramure% 1.2.1. Resursele naturale regenerabile Resursa de ap( Regimul precipitaiilor determin, la nivelul judeului Maramure , o reea hidrografic bogat i dens, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2. În zona alpin scderea debitelor se datoreaz perioadelor îndelungate de înghe (6-7 luni pe an), prezenei circurilor i vilor glaciare datorit crora pe suprafee întinse se dezvolt numai cursul principal al râului, cât i efectului cumpenei de ap, unde se resimte lipsa unei reele de râuri cu scurgere permanent. În zonele mai joase, cu depozite de versani mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intens a reliefului. Aici exist ape freatice din abunden, care asigur alimentarea cu ap a râurilor mici. Alimentarea pluvial este caracteristic mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile depresionare au loc viituri destul de mari. Reeaua hidrografic se înscrie în dou bazine hidrografice distincte - Tisa si Some – separate de lanul muntos vulcanic Gutâi – Eible i munii Rodnei, care formeaz o ax ce strbate judeul pe directia NV-SE, respectiv V-E. Dintre principalele localiti ale judeului, Baia Mare se alimenteaz din surs de ap de suprafa, Cavnic din surs de suprafa i parial din subteran, Sighetu Marmaiei, Vi eu de Sus, Tg. Lpu , Seini, Baia Sprie i Bor a din surse de ap subterane. Resursa de sol Înveli ul de soluri pe cuprinsul judeului Maramure este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiioneaz formarea sa. Se remarc printr-o întindere mai mare urmtoarele tipuri genetice: - Soluri brune argilice - Soluri brune podzolice - Soluri podzolice argilo-iluviale - Soluri pseudogleice - Soluri brune acide - Andosoluri - Soluri gleice - Soluri humico-silicatice - Litosoluri - Aluviuni si soluri aluviale - Regosoluri 3 Din suprafaa total a judeului de 6304,36 km2, suprafaa agricol reprezint 49,4%, pdurile – 45,9%, apele – 0,9% i alte suprafee – 3,8%. Flora spontan( este bine reprezentat pe întreaga suprafa a judeului, având o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiul munilor Rodnei – Lychnis nivalis i Melampyrum Saxosum). P(durile reprezint una din principalele bogii ale judeului. Suprafaa total a pdurilor este de 289179 ha. 1.2.2. Resursele naturale neregenerabile În judeul Maramure se gsesc acumulri de minerale cu compoziii diferite, constituite în zcminte de substane minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judeului sunt reprezentate de: - minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Bita, Herja, Baia Sprie, Cuior, Cavnic, Biu, Poiana Botizii, Eible , Baia Bor a (Gura Bii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucii) i Vi eu (Mcârlu, Novicior); - mineralizaiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Bor a, Vi eu (Mcârlu i Catarama); - mineralizaiile auro – argentifere de la Ssar, Valea Ro ie, Dealu Crucii, Cuior, Bia; - acumulrile de minereu de fier i mangan de la Rzoare; - depozitele de bentonit de la Rzoare i Valea Chioarului; - acumulri de isturi bituminoase în raza localitilor Vi eu, Bor a, Scel, Tg. Lpu ; - roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatr spart în diverse construcii i ca placaje decorative; pietri i nisipuri în albiile majore ale râurilor Some , Lpu , Vi eu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi. 4.