Unitate Și Identitate. Ortodoxia Românilor Între Comuniunea Răsăriteană Și Dialogul Cu Apusul
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
U N I V E R S I T A T E A B A B E Ș - B O L Y AUIN I V E R S I T A T E A B A B E Ș - B O L Y A I F A C U L T A T E A D E T E O L O G I E OFRATCOUDLOT AXTĂE A D E T E O L O G I E O R T O D O X Ă Unitate și identitate. FA C U LT A T E A D E T E O L O G I E O R T O DOrtodoxiaO X Ă A UFANCI VUELRTSAITTEĂA Ț românilorIDI E„ BTAEBOELȘO- BGOI EL YOARI T” O DDI NO X Ă A U N I V E R S I T Ă Ț I I „ B A B E Ș - B O LY A I ” D I N C L U J - N A P O C A V Ă I N V I T Ă L A S I M P O Z I O N UCL LIUNJT- ENRANPAOȚCI OA NVAĂL :I N V I T Ă L A S I M P O Z I O N U L I N T E R N A Ț I O N A L : între comuniunea răsăriteană și dialogul cu Apusul U N I TAT E Ș I I D E N T I TAT E. U N I TAT E Ș I I D E N T I TAT E. O R TO D OX I A R O M Â N I LO RO RÎ NTTORDEO X I A R O M Â N I LO R Î N T R E Coordonatori: C O M U N I U N E A R Ă S Ă R I T ECA NOĂM UȘ IN DI UI ANVasileLEOAG StanciuRUĂLS ĂCRUI TAEPAUNSĂU LȘ I D I A LO G U L C U A P U S U L Paul Siladi 4 - 6 N O I E M B R I E 2 0 1 8 4 - 6 N O I E M B R I E 2 0 1 8 Lucrările Simpozionului Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă 5-6 noiembrie 2018 vol. II Istorie. Artă sacră. Muzicologie Presa Universitară Clujeană Simpozionul face parte din suita de manifestări știiSnițmifpicoez iaolneu fla fcaucletă pțiai, rptero dieinc tsauittea pdeen mtrua naifneuslt uănrii vșetirinsițtiaficr e2 0a1le8 -fa2c0u1l9tă șți i, proiectate pentru anul universitar 2018-2019 și se încadrează în seria de evenimente organizate sceu înpcrialedjurel parzoăc îlna mseărriaii ddee ceăvtereni mSfeânntteu lo Srginaondiz aalt eB isceur ipcriil enojual pstrroec ala lmuiă rii de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre a lui 2018 ca „Anul Omagial al unității de credință și d2e0 n1e8a cma ș „i Anull Ocommaegmiaolr atl iuvn aitlă fățiiu drieto crirloerd Minațări iș iU dneir i ndeina m1 9și1 A8n”u. l comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. SPONSORI : SPONSORI : Unitate și identitate. Ortodoxia românilor între comuniunea răsăriteană și dialogul cu Apusul II Unitate și identitate. Ortodoxia românilor între comuniunea răsăriteană și dialogul cu Apusul Coordonatori: Vasile Stanciu Paul Siladi vol. II Istorie. Artă sacră. Muzicologie Presa Universitară Clujeană 2018 ISBN: 978-606-37-0656-1 vol. II: 978-606-37-0658-5 ©2018 Editorii volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul editorilor este interzisă şi se pedepseşte conform legii. Responsabilitatea pentru conţinutul studiilor aparţine în totalitate autorilor Universitatea Babeş-Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean Str. Haşdeu, nr. 51 400371 Cluj-Napoca, România Tel./fax: (+40)-264-597.401 E-mail: [email protected] http://www.editura.ubbcluj.ro/ Pr. Prof. Dr. Vasile Stanciu, Cuvânt la deschiderea Simpozionului Cuvânt la deschiderea Simpozionului Internaţional Unitate şi Identitate. Ortodoxia românilor între comuniunea răsăriteană şi dialogul cu Apusul Cluj-Napoca, 5-6 noiembrie 2018 În spiritul frumoasei tradiţii, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca organizează în fi- ecare an, la început de noiembrie, un simpozion tematic structurat pe mai multe secţiuni şi specialităţi: Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă. În felul acesta teologi români şi străini au posibilitatea să abordeze din perspectiva acestor domenii de cercetare teme de ma- ximă actualitate şi cu un profund impact în viaţa Bisericii şi a so- cietăţii. Anul acesta, dedicat fiind Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dată devenită şi sărbătoarea naţională a României, ne-am propus să dezbatem problema unităţii de credinţă şi a iden- tităţii religioase şi naţionale pe deoparte, iar pe de altă parte modul în care ortodoxia românească, recunoscută prin spiritul ei irenic şi echilibrat, reuşeşte să se integreze în arealul mai larg al comuniu- nii cu întregul Răsărit Ortodox în cei 100 de ani ce s-au scurs de la Marea Unire, şi chiar să contribuie uneori esenţial la promovarea, afirmarea şi întărirea comuniunii în sânul Ortodoxiei, dar să cultive şi să promoveze şi dialogul ecumenic cu Bisericile din Apusul Euro- pei, respectiv cu Biserica Romano-Catolică, cu Biserica Evanghelică Luterană din Germania şi cu alte Biserici protestante, cu Bisericile Vechi Catolice, sau cu cele necalcedoniene şi nu în ultimul rând cu 5 Unitate și Identitate Biserica Anglicană în ultimii 100 de ani. Dacă la nivelul comuniunii cu Ortodoxia Ecumenică, Biserica noastră şi-a făcut simţită prezenţa şi influenţa, mai ales prin înfiinţarea patriarhatului în anul 1925, apoi prin producţia de carte teologică de foarte bună calitate, prin viaţa monahală pilduitoare şi prin păstrarea unităţii de credinţă cu Răsăritul ortodox, în privinţa dialogului ecumenic roadele sunt mult mai sărace din nefericire şi lipsite de o perspectivă reală şi bine definită a apropierii dintre Bisericile creştine ale Europei catolice şi protestante şi ale întregii lumi. A urmat tăvălugul comunist, care şi-a propus eliminarea Bisericii din spaţiul public şi restrângerea misiunii doar în spaţiul eclezial, distrugerea intelectualităţii Biseri- cii şi a laicatului, prin oprimarea şi încarcerarea în cele mai odioase închisori a elitelor Bisericii şi culturii noastre, context politic şi so- cial în care Biserica Ortodoxă Română şi cultura română au trebuit realmente să lupte pentru supravieţuire. În ciuda acestei situaţii, graţie diplomaţiei şi înţelepciunii patriarhului Justinian Marina, Bi- serica şi-a continuat activitatea pe tărâm pastoral, misionar, cultural şi teologic, literatura de specialitate îmbogăţindu-se considerabil. Să nu uităm că în această perioadă au trăit şi s-au afirmat teologi români de prim rang, precum: Părintele Dumitru Stăniloae, Liviu Stan, Ene Branişte, Alexandru Elian, Dumitru Bodogae, Nicolae Lungu, Gheorghe Şoima, Nicolae Neaga, Grigorie T. Marcu, Milan Şesan, Mircea Păcurariu ş.a., dar tot în această perioadă o serie de clerici teologi au plătit cu viaţa în temniţele comunismului atroce, precum: Liviu Galaction Munteanu, Ilarion Felea, Florea Mureşan, ca să-i pomenim doar pe clujeni. Perioada de după 1989, când a căzut regimul totalitar din România, a deschis perspectiva libertăţii religioase şi sociale, cre- ând astfel condiţii optime pentru afirmarea şi prezenţa Bisericii şi în spaţiul public, dar a favorizat şi contexte de factură post-modernis- te care proliferau în societate a aşa-zisele valori europene, care fac abstracţie de mesajul creştin. Libertatea recâştigată a adus şi o serie de schimbări de paradigmă socială şi morală. Părintele academician Dumitru Popescu spunea că „asistăm la apariţia unui alt tip de om, omul radical, fără religie, fără istorie, victimă a propriilor lui dorin- ţe şi pofte, care nu se interesează nici de adevăr şi nici de iubire şi care a transformat lumea într-un depozit de obiecte, destinate ma- nipulării şi exploatării oarbe. Omul s-a degradat de la demnitatea 6 Pr. Prof. Dr. Vasile Stanciu, Cuvânt la deschiderea Simpozionului de fiinţă liturgică, celebrând taina vieţii şi a creaţiei, la statutul unui atroce consumator”. (Dumitru Popescu, Apologetica raţional-duhov- nicească a Ortodoxiei, Ed. Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2009, p. 153, apud Grigore Dinu Moş, Ortodoxie şi Occident. Problema influenţe- lor eterodoxe în teologia ortodoxă, Ed.Renaşterea, Cluj-Napoca, 2013, p.336, n.323). Acestor provocări Biserica şi Teologia sunt chemate să le facă faţă şi să găsească noi metode pastorale pentru un proiect mai amplu de recatehizare şi chiar de reînctreştinare a societăţii ro- mâneşti. Se pun legitim o serie de întrebări: în ce măsură societatea ro- mânească, Biserica, în cei 100 de ani de la Marea Unire, a reuşit să păstreze unitatea şi identitatea spirituală? Cât sunt de periculoase şi distructive provocările noi în societatea post-modernă şi în ce mă- sură acestea contribuie la slăbirea unităţii şi a identităţii spirituale ale poporului român? Ce soluţii poate oferi Biserica societăţii româ- neşti de azi pentru a ajunge la unitatea spirituală şi morală a ţării de acum 100 de ani! Ce rol joacă Biserica Ortodoxă Română azi, pentru salvarea comuniunii, atât de încercată în sânul Ortodoxiei ecume- nice? Cum poate Biserica noastră să refacă dialogul inter-creştin, atât de necesar pentru promovarea şi păstrarea valorilor creştine şi morale comune? Care ar fi proiectele de viitor în ceea ce priveşte dialogul dintre credinţă şi cultură? Cu siguranţă, simpozionul din aceste zile de la Cluj va încerca să dezbată aceste probleme şi în consecinţă să găsească şi să propu- nă soluţii viabile. Ne bucurăm că şi în acest an au răspuns invitaţiei noastre ierarhi şi teologi din ţară şi din străinătate, pe care îi salu- tăm în modul cel mai cordial şi le mulţumim pentru disponibilitatea de a participa la acest simpozion. Am convingerea că prietenii şi oaspeţii noştri din SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, Spania, Grecia, Egipt, India, Anglia prin prezenţa lor (cea mai numeroasă la vreun simpozion organizat de facultatea de teologie din Cluj-Napo- ca) vor aduce o contribuţie importantă în promovarea şi afirmarea dialogului teologic dintre Bisericile noastre, iar fraţii noştri orto- docşi, prin prezenţa şi intervenţiile lor academice, vor spori unita- tea şi comuniunea Ortodoxiei româneşti şi Ecumenice.