HAG PURIM PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

AANULNUL LVLV NR.NR. 358-359358-359 (1158-1159)(1158-1159) 1 – 3131 MARTIEMARTIE 20112011 2525 ADARADAR ALEFALEF – 2525 ADARADAR BETBET 57715771 2424 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI SAMEAH!

SSinagogainagoga dindin FabricFabric Timişoara,Timişoara, vvedereedere interioarăinterioară dede ansambluansamblu 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 AGENDA PARLAMENTARĂ TELEGRAME Agenda deputatului F.C.E.R., dr. puse de Guvernul României, alături completa de urgenţă Comisia de MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Aurel Vainer, oferă – şi pentru acest de ceilalţi colegi, deputatul F.C.E.R. restituire a bunurilor publice abuziv Domnule Preşedinte, interval de timp – o imagine semni- şi-a exprimat acordul cu asumarea preluate de statul român, astfel încât Am primit cu o deosebită plăcere mesajul dumnea- fi cativă a complexităţii şi diversităţii răspunderii pentru aceste modifi - să reintre în normal activitatea Co- voastră pentru organizaţiile evreieşti internaţionale prin preocupărilor domniei sale: întâlniri cări, susţinută de primul ministru misiei. După trei zile de la solicitare, care solicitaţi susţinerea aderării ţării noastre la spaţiul cu grupuri parlamentare, cu delega- Emil Boc. Personal, bazându-se printr-un ordin al primului ministru, Schengen. Permiteţi-mi ca pentru acest gest, fi resc pen- ţii din străinătate, lucrări în comisii şi pe experienţa anterioară la CCIR a fost desemnat un nou membru tru orice român preocupat de evoluţiile şi dezvoltarea ţării în plenul Camerei Deputaţilor (CD), şi a contactelor cu întreprinzători al Comisiei, asigurându-se astfel sale, să vă transmit mulţumirile mele sincere. participări la evenimente politice im- din ţară şi străinătate, domnia sa reluarea procesului de restituire a Într-adevăr, este de necontestat faptul că urmărirea portante, la emisiuni TV, întrevederi consideră că aceste modifi cări vor bunurilor comunitare evreieşti prin îndeplinirii interesului naţional pe plan extern este con- cu reprezentanţi ai Guvernului Ro- conduce la o fl exibilizare pe piaţa Fundaţia „Caritatea”. Secunda – diţionată de implicarea directă sau complementară a mâniei, ai conducerii PDL, întâlniri muncii şi vor avea impact favorabil luarea în considerare a răspunde- tuturor celor interesaţi şi îndreptăţiţi să o facă. Federaţia cu votanţi, cu prilejul unor deplasări asupra economiei româneşti. Referi- rilor, luate faţă de votanţii lor din Comunităţilor Evreieşti din România a înţeles acest fapt în ţară. tor la moţiunea de cenzură înaintată toată ţara, ale deputaţilor GPMN. şi nu a pregetat ca la fi ecare moment important din istoria În urma constituirii, la iniţiativa de USL privind aceste modifi cări, Totodată, deputatul F.C.E.R. a so- recentă să participe în mod real la eforturile generale deputatului Sever Voinescu, a GPMN a reiterat poziţia sa con- licitat conducerii PDL să acţioneze ale ţării. Grupului Parlamentar de Prietenie stantă: membrii grupului nu votează în favoarea desfăşurării activităţii În acelaşi timp, v-aş transmite şi rugămintea de a România – SUA, deputatul F.C.E.R. moţiunea, aşa cum nu au votat nici parlamentare în condiţii de respect fi informat şi cu privire la reacţiile şi, sperăm cu toţii, la a participat la două întâlniri ale un fel de moţiuni anterioare. După reciproc în cazul dezbaterilor în acţiunile partenerilor Federaţiei ca răspuns la scrisoarea Grupului. Prima a fost dedicată votare, a reieşit că nici această mo- comisii şi în plen. dumneavoastră. unor probleme organizatorice de ţiune nu a întrunit numărul de voturi Exercitându-şi atribuţiile de În speranţa unei reîntâlniri apropiate, vă rog să primiţi, funcţionare a acestuia. Secunda necesar, astfel încât guvernul actual deputat şi preşedinte al F.C.E.R., dr. domnule Preşedinte, aprecierea şi mulţumirile mele pen- a prilejuit un contact direct cu E.S. îşi continuă activitatea. Aurel Vainer s-a deplasat la Şimleu tru cooperarea dumneavoastră constantă. Marc Gittenstein, ambasadorul Deputatul F.C.E.R. a participat Silvaniei, cu prilejul comemorării Cu deosebită preţuire, SUA în România, împreună cu unii la o emisiune a postului de televi- Zilei Internaţionale a Holocaustului, TEODOR BACONSCHI colaboratori ai săi. Membrii Grupu- ziune Antena 2, despre mişcarea şi în comunităţile din Roman, Iaşi, Ministrul Afacerilor Externe lui au fost informaţi asupra poziţiei legionară, în care s-a confruntat Botoşani. Împreună cu conducerea SUA faţă de unele probleme ale cu secretarul general al Partidului comunităţii din Roman şi cu direc- MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR vieţii internaţionale actuale. În ca- Pro Patria, de orientare legionară. torul Joint pentru România, Israel Domnului Dr. Aurel VAINER litate de vicepreşedinte al Comisiei Prezenţa domniei sale în emisiune a Sabag, s-a hotărât organizarea unui Deputat de Politică Economică, Reformă fost motivată de faptul că nimeni nu Şabaton, consacrat reinaugurării Preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti şi Privatizare (CPERP), dr. Aurel poate descalifi ca mai bine această Sinagogii din oraş, cu participarea din România – Cultul Mozaic Vainer a participat la o întâlnire cu mişcare decât un evreu care a trăit unor membri ai comunităţilor din Stimate domnule preşedinte, o delegaţie a Camerei de Comerţ în perioada ascensiunii legionare, judeţele învecinate. Împreună cu Doresc să vă transmit calde mulţumiri pentru intenţia şi Româno-Americane de la New York. a proclamării statului naţional-legio- conducerea comunităţii din Iaşi, disponibilitatea dumneavoastră – în calitate de preşedinte Au fost analizate multiple aspecte nar, a suferit legislaţia antievreiască, s-a decis continuarea lucrărilor de al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – de privind şansele de dezvoltare în între care şi „românizarea”, în urma modernizare a sediului comunităţii, solicitare a sprijinului organizaţiilor evreieşti partenere viitor a relaţiilor economice Ro- căreia au fost confi scate bunurile inclusiv a spaţiului destinat restau- pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. mânia – SUA. La aceste reuniuni, materiale ale părinţilor săi. Dr. Aurel rantului ritual. S-au avut în vedere Aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă un angaja- deputatul F.C.E.R. a avut scurte Vainer a evocat crimele odioase ale posibilităţile pe care le oferă Sina- ment pe care România şi l-a asumat cu deplină respon- intervenţii, subliniind interesul pen- legionarilor săvârşite în pogromul de goga Merarilor, afl ată în vecinătate, sabilitate. România este pregătită să-şi asume statutul tru dezvoltarea pe linie ascendentă la Bucureşti din ianuarie 1941. La pentru începerea unor lucrări de de membru al Spaţiului Schengen şi să aplice acquis-ul a acestor relaţii. Domnia sa a luat întrebarea fi nală a moderatorului, reamenajare, pentru ca acest spa- Schengen. Rezultatele rapoartelor de evaluare confi rmă parte la toate întrunirile Grupului „credeţi că un partid de tip legionar ţiu să devină, pe de-o parte, sală faptul că România a îndeplinit criteriile tehnice de aderare Parlamentar al Minorităţilor Naţio- mai poate ajunge la putere?”, dr. multifuncţională, pe de alta – să la Schengen, aşa cum au fost defi nite în debutul acestui nale (GPMN), precedând lucrările Aurel Vainer a răspuns: „Nu. Dacă găzduiască Muzeul de Istorie a proces. România contează pe sprijinul Comisiei Europe- din plenul Camerei Deputaţilor. Au ar ajunge, aş prefera să nu mai evreilor din Iaşi. Pentru mai buna uti- ne pentru a reitera public mesajul că ţara noastră respectă fost discutate modul în care GPMN, trăiesc”. lizare a sediului Centrului Comunitar criteriile de aderare şi pentru a insista asupra importanţei participant la Alianţa de guvernare, Pentru urgentarea la maximum Evreiesc (CCE), garajul existent în respectării procedurii de extindere a Spaţiului Schengen. urmează să dezbată şi să voteze a investigaţiilor privind osemintele acest spaţiu urmează să fi e trans- Îmi exprim convingerea că demersurile iniţiate de diferite proiecte afl ate pe ordinea aparţinând unora dintre victimele format într-o zonă de sport pentru domnia voastră nu vor rămâne fără ecou în contextul de zi. În urma lucrărilor Comisiei zilelor de coşmar de la Iaşi din 29 membrii comunităţii şi ai CCE. S-au bunelor relaţii pe care le deţineţi cu organizaţiile evreieşti de Politică Economică, Reformă şi iunie – 1 iulie 1941, descoperite convenit măsuri ce urmează să fi e din ţările membre ale Spaţiului Schengen şi folosesc Privatizare, dr. Aurel Vainer a pre- de cercetători ai Institutului Naţi- luate pentru comemorarea a 70 de acest prilej pentru a vă transmite cele mai sincere urări zentat în plenul CD pentru dezbate- onal de Studiere a Holocaustului ani de la pogromul din Iaşi 1941: ~ de succes, putere de muncă şi satisfacţii în activitatea de re şi votare legi de aprobare a unor din România la Popricani, pădu- lucrări de înfrumuseţare a spaţiului înaltă responsabilitate pe care o desfăşuraţi. acorduri internaţionale ale României rea Vulturi, judeţul Iaşi, deputatul din vecinătatea obeliscului dedicat Vă rog să primiţi, stimate domnule preşedinte, expre- cu diferite ţări ale lumii, privind pro- F.C.E.R. a contactat în mai multe memoriei martirilor pogromului şi a sia deosebitei mele consideraţii şi asigurarea deplinei bleme economice şi fi nanciare. Tot rânduri Comisia pentru Prezervarea Sinagogii Mari din vecinătate, afl ată mele disponibilităţi de colaborare. în plenul CD, domnia sa a susţinut Cimitirelor Evreieşti din Europa şi, în curs de reconstrucţie cu sprijinul Cu deosebită stimă, punctul de vedere personal şi al împreună cu conducătorul Comisiei, statului român; ~ realizarea unor CONSTANTIN TRAIAN IGAŞ GPMN privind modifi carea Legii 336 Rabinul Eliakim Schlesinger, a avut proiecte privind instalaţiile şi dotarea Ministrul Administraţiei şi Internelor referitoare la Camerele de Comerţ şi o întrevedere cu ministrul Justiţiei, interioară necesară unor activităţi Industrie din România. Ca expresie Cătălin Predoiu. S-au făcut demer- sinagogale. Împreună cu conduce- AMBASADA ELVEŢIEI ÎN ROMÂNIA a solidarităţi interetnice, împreună suri pentru elucidarea cu maximă rea comunităţii din Botoşani, s-au Dl. Aurel Vainer, Deputat cu alţi colegi din GPMN, deputatul urgenţă a problemei, din respect stabilit măsuri privind transformarea Preşedinte al F.C.E.R. F.C.E.R. a participat la recentul pentru tradiţia iudaică de reînhuma- sediului fostului restaurant ritual în Bucureşti, 07.03.2011 Congres UDMR din Oradea, unde re cât mai grabnică a osemintelor centru intercomunitar, proiect pornit Referitor la scrisoarea dumneavoastră a avut prilejul să se întâlnească cu celor asasinaţi sălbatic în acele zile dintr-o iniţiativă personală a deputa- din 17 februarie 2011 preşedintele CE Oradea, ing. Felix cumplite. S-au primit asigurări că se tului F.C.E.R., care s-a bucurat de Domnule Deputat, Koppelmann, cu mulţi delegaţi la va acţiona în acest sens. sprijinul Guvernului român. În toate Scrisoarea dumneavoastră din 17 februarie 2011 a Congres, reprezentanţi ai partidelor În cadrul unei întâlniri a GPMN aceste oraşe, deputatul s-a întâlnit ajuns cu bine şi mi-a atras atenţia pe deplin. Şi eu îm- parlamentare. Aşa cum s-a discutat şi conducerea PDL, deputatul cu votanţii săi de la alegerile parla- părtăşesc părerea dumneavoastră referitor la importanţa la reuniunea GPMN înaintea votării F.C.E.R. a supus atenţiei două mentare din 2008. aderării în Spaţiul Schengen pentru dezvoltarea econo- modifi cărilor la Codul Muncii, pro- probleme. Prima - nevoia de a se E. SUHOR mică şi democratică a României. Ca stat asociat Spaţiul Schengen, Elveţia participă la grupul de evaluare (grupul SCHEVAL). Din această poziţie, Audienţă la Ministrul Justiţiei statul nostru s-a angajat ca România să satisfacă acele La solicitarea preşedintelui F.C.E.R., joi, 24 martie În fi nal, ministrul Justiţiei a arătat ca va depune criterii tehnice necesare pentru participarea sa la Spaţiul a.c., ministrul Justiţiei, Dl. Catălin Predoiu a primit în toate bunele sale ofi cii pentru ca soluţionarea acestei Schengen. În ultimii ani, noi am susţinut atât pregătirea, audienţă de lucru pe dl. Rabin Abraham Ginsberg, probleme să fi e cât mai grabnică. cât şi evaluarea tehnică a României. Am făcut acest lucru director executiv al Comitetului pentru Prezervarea şi pentru Bulgaria, care trebuie să adere în acelaşi timp. Cimitirelor Evreieşti din Europa, prezidată de Rabinul Deşi Elveţia nu dispune de dreptul de vot pentru a Elyakim Schlesinger din Londra. decide aderarea vreunei ţări în Spaţiul Schengen, am Cu acest prilej, dr. Aurel Vainer, preşedintele fi foarte bucuroşi dacă România ar fi primită în acest F.C.E.R., a pus în atenţie reluarea investigaţiilor de la spaţiu imediat ce Consiliul Uniunii Europene va fi aprobat groapa comună din Popricani, jud. Iaşi, faţă de care participarea sa deplină, fără restricţii. Totuşi, ţara mea rabinii din Europa şi din Israel şi-au exprimat în mai înţelege şi preocupările exprimate de mai multe ţări multe rânduri preocuparea pentru respectarea legilor europene cu privire la ritmul lent al reformelor justiţiei halahice. şi administraţiei în România. În măsura în care aceste Rabinul Abraham Ginsberg a adus ministrului Justiţi- reforme sunt importante pentru buna funcţionare a sis- ei un mesaj din partea Rabinului Elyakim Schlesinger în temului Schengen, încurajăm ţara dumneavoastră să le care a exprimat mulţumiri pentru atenţia acordată până pună rapid în aplicare. în prezent acestei probleme. De asemenea, a susţinut Vă rog să acceptaţi, domnule Deputat, expresia sen- cu argumente solide nevoia de a se reda Comunităţii timentelor mele distinse. Evreieşti rămăşiţele pământeşti ale celor ucişi şi arun- LIVIO HÜRZELER caţi în groapa comună din pădurea Vulturul, jud. Iaşi. Ambasadorul Elveţiei REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 3 Eliahu Caufman continuă să denigreze evreii din România şi viaţa lor comunitară Erijându-se în vajnic apărător al Rabinului Dr. Moses Rosen a creat un „Continuă şmecheriile la F.C.E.R.” sau a se programa o audienţă pentru mozaismului, Eliahu Caufman folosește vid în conducerea vieţii religioase a „Aurel Vainer minte încă o dată”. domnia sa la forurile competente publicaţia naţionalistă-antisemită „Trico- evreilor din România. La vremea ace- În legătură cu aceste incriminări fără din România, preşedintele F.C.E.R. lorul” pentru a prolifera informaţii min- ea, s-au iniţiat acţiuni pentru a nomina- temei, de ţinută suburbană, în care se a obţinut audienţa solicitată la cinoase și atacuri la adresa Federaţiei liza o altă persoană rabinică, califi cată strecoară numeroase neadevăruri, ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Comunităţilor Evreiești din România și a pentru această înaltă funcţie de mare Eliahu Caufman aduce prejudicii grave Predoiu, unde a participat împreună conducerii sale. Temele alese au variat răspundere. de ordin moral pentru fi ecare din cei cu oaspetele din Anglia. Cu acest în timp: starea Sinagogilor și Cimitirelor S-a decis aducerea Rabinului incriminaţi. prilej s-au obţinut informaţii privind evreiești din România, conducerea vieţii Menachem Hacohen, personalitate Câteva puncte de reper în acest evoluţia investigaţiilor judiciare pri- religioase evreiești, atacuri la persoană, prestigioasă, cu o îndelungată activitate sens: vind groapa comună din Popricani, gropile comune evreiești din România rabinică în Israel şi de Membru al Kne- • Aurel Vainer, ales preşedinte în iar Rabinul Schlesinger a cerut ș.a.m.d. sset-ului de la Ierusalim. În calitatea sa septembrie 2005, în condiţii de înalt autorităţilor române să încheie Conducerea F.C.E.R., califi când pe de Mare Rabin, Menachem Hacohen a democratism, la Primul Congres al grabnic aceste investigaţii, pentru Eliahu Caufman ca “persona non grata”, păstorit viaţa noastră religioasă, asigu- F.C.E.R., organizat după 50 de ani, a se putea proceda, de urgenţă, la a considerat că nu este cazul să ia ati- rându-se continuarea practicilor de cult a fost reales la Congresul al II-lea al reînhumarea celor ucişi cu 70 de tudine faţă de alegaţiile acestui individ, mozaic pentru zilele de lucru, pentru F.C.E.R., din iulie 2010, cu o mare dife- ani în urmă. faţă de injuriile și minciunile proferate. Şabat şi sărbătorile din timpul anului, în renţă de voturi faţă de contracandidatul - Alt neadevăr în articolul lui Eliahu Din raţiuni de respect faţă de noi condiţiile de minian cerute de Halacha, său. Caufman îl constituie faptul că la înșine, ca și pentru o justă informare a dar şi păstrarea Kashrut-ului în toate • Alegerea a doua oară s-a efectuat Iaşi, Aurel Vainer s-a întâlnit cu membrilor Comunităţii Evreilor din Ro- locaţiile vieţii comunitare: la sinagogă, mai ales pe considerente de fapte, de studenţii israelieni, deşi în fapt mânia, ţinem totuși să aducem o seamă restaurante rituale, în căminele pentru realizări certe din perioada 2005-2010. era vorba de o discuţie la sediul de precizări în legătură cu informaţiile persoane vârstnice. Nu s-a invocat niciodată vreun compor- Comunităţii din Iaşi cu un student mincinoase de care am amintit: Fără a fi vorbitor de limbă română, tament necinstit, imoral, discriminatoriu israelian, căruia i s-a adus la cu- Marele Rabin Menachem Hacohen a sau nedemocratic din partea preşedin- noştinţă situaţia privind groapa 1. În perioada 2005-2011 nu s-a ţinut Drashot (predici) de mare valoa- telui Aurel Vainer. comună de la Popricani. vândut nici un metru pătrat de teren re iudaică, traduse simultan în limba Dacă la alegerile parlamentare din - Preşedintele F.C.E.R. s-a referit din incinta vreunui cimitir evreiesc română, care au reprezentat contribuţii 2004, Aurel Vainer a întrunit ceva mai atunci la Apelul transmis Autorită- din România, deși există mari nevoi de importante la menţinerea fl ăcării iudais- mult de 8000 de voturi, la alegerile parla- ţilor Publice din România (Ministrul resurse fi nanciare pentru prezervarea mului în România. De mare rezonanţă a mentare din 2008 s-au totalizat aproape Justiţiei, Procurorul General), de Patrimoniului sacru evreiesc (sinagogi, fost şi implicarea Rabinului Menachem 23.000 de voturi, situându-l pe deputatul către participanţii la Întâlnirea de la cimitire, băi rituale). Dimpotrivă, în Hacohen în activităţile de viaţă comuni- nostru pe poziţia 3 în ierarhizarea repre- Tel Aviv din 19 ianuarie 2011. acești ani, în limita resurselor fi nanci- tară şi de educaţie iudaică. zentanţilor minorităţilor naţionale (după - În acest Apel, semnat de repre- are disponibile, s-au obţinut rezultate Nu mai puţine semnifi caţii au avut nr. de voturi obţinute). zentanţi ai F.C.E.R., Marele Rabin importante în prezervarea Patrimoniului scrierile Marelui Rabin Menachem Ha- • Cât priveşte neruşinarea lui Eliahu Menachem Hacohen, rabini de sacru evreiesc. cohen în Revista „Realitatea Evreiască”, Caufman de a-l considera pe Aurel origine română din Israel, directo- • Amintim, în acest sens, că în bună în Luah-ul anual, dar şi în cărţile publi- Vainer un mincinos, care se repetă în rul executiv al Comitetului pentru parte cu sprjinul fi nanciar al Statului Ro- cate în limba română la Editura Hasefer acest păcat, sunt aproape unanim Prezervarea Cimitirelor Evreieşti mân și al Fundaţiei Caritatea, în ultimii a F.C.E.R. recunoscute în Comunitatea Evreilor din Europa, s-a solicitat Guver- ani s-au efectuat importante lucrări de În ce priveşte prezenţa în conduce- şi în societatea românească probitatea nului României „să dispună refacere și modernizare la: Sinagoga din rea activităţii religioase a vieţii evreilor şi onestitatea actualului preşedinte al reînhumarea imediată şi fără Orăștie, Sinagoga din Piatra Neamţ (cea din România a tânărului Prim Rabin F.C.E.R. şi deputat al etniei sale. nici o altă întârziere, în locul lor mai veche dintre sinagogile existente și Şlomo Sorin Rosen, sunt de arătat, în • De amintit, în context, că preşedin- de veci iniţial, a osemintelor şi unica cu structură integrală din lemn), principal, următoarele: tele F.C.E.R. este decorat cu Ordinul efectelor personale din groapa Sinagoga Mare din București, Sinagoga - Provenind dintr-o căsătorie mixtă „Steaua României” şi cu „Legiunea comună de la Popricani, pentru a “Yeshua Tova” din București, Sinagoga (tată evreu), Rabinul Şlomo Sorin de Onoare”, conferite de preşedintele respecta legea mozaică şi tradiţia din Bistriţa, Sinagoga “Leipziger” din Rosen s-a convertit după toate pro- României şi, respectiv, de preşedintele evreiască”. Roman, Sinagoga Mare din Botoșani, cedurile halahice, cu recunoaştere Republicii Franceze. - Se poate deduce astfel de la sine că Sinagoga din Buhuși, Sinagoga “Beth ofi cială de la Rabinatul din Israel. F.C.E.R. este pe nedrept acuzată, Solomon” din Dorohoi, Sinagoga din - În perioada de angajare la F.C.E.R., 4. Eliahu Caufman are neruşinarea învinuită pe tema gropii comune Gheorghieni, Sinagoga “Beth Israel” din 2007-2011, Rabinul Şlomo Sorin să afi rme că l-a prins cu încă o minciună de la Popricani, organizaţia noas- Ploiești, Sinagoga din Sibiu, Sinagoga Rosen s-a remarcat printr-o bună pe domnul Vainer, constatând că „pentru tră fi ind însă intens preocupată din Sighișoara, Sinagoga din Târgoviște, cunoaştere a învăţăturilor iudaice, el, groapa comună de la Popricani e pentru rezolarea situaţiei la care Templul Mare din Târgu Mureș. pe care le-a propovăduit carismatic o fântână de adunat bani”. s-a ajuns, în urma unei crime Lucrări importante se afl ă în curs la: în rândul enoriaşilor şi al tinerilor • Referindu-se la o declaraţie pe abominabile împotriva unor evrei Sinagoga Mare din Iași, Templul Coral evrei, participanţi la cursuri de Tal- care Aurel Vainer a dat-o în faţa stu- nevinovaţi, a căror viaţă a fost din Bucureşti, Templul “Meseriașilor” mud Tora, la Seminarii de iudaism, denţilor israelieni din Iaşi, pune în curmată de gloanţele celor care au din Galaţi, Sinagoga “Hevra Sas” din precum şi în intervenţii publice la circulaţie informaţia că vinovatul pentru uitat de omenie sau au executat un Oradea, Templul Mare din Rădăuţi, Radio şi TV. săpăturile de la Popricani ar fi F.C.E.R. ordin barbar. Sinagoga din Tulcea. • Întrucât Prim Rabinul Şlomo Sorin În context sunt de precizat următoarele: * • Conservarea şi păstrarea Cimiti- Rosen a decis să îşi înceteze activitatea - F.C.E.R. nu a avut nici un rol în Lăsăm cititorilor rândurilor de mai relor Evreieşti din România reprezintă la F.C.E.R., emigrând în Canada, asigu- declanşarea săpăturilor la groapa sus posibilitatea să judece şi să des- o activitate deosebit de complexă, din rarea conducerii vieţii religioase mo- comună din Popricani, datând din prindă concluziile necesare. În orice punct de vedere administrativ şi al zaice în România este o preocupare timpul celui de-al Doilea Război caz, F.C.E.R. are toate temeiurile să efortului fi nanciar. Dacă în anul 2005 de prim ordin pentru această perioadă. Mondial. Investigaţiile au fost iniţi- considere că Eliahu Caufman este s-au cheltuit 43 mii lei, în anul 2007 s-a Conducerea F.C.E.R. a întreprins, de ate şi efectuate de Institutul pentru o persoană non-grata pentru Comu- înregistrat un maxim de 716 mii lei, iar mai multă vreme, demersuri pentru Studierea Holocaustului din Româ- nităţile Evreieşti din România, fi ind un în anul 2009 costul lucrărilor efectuate identifi carea, selectarea şi alegerea unui nia „Elie Wiesel”, sub conducerea detractor fără scrupule al activităţii a fost de 178 mii lei. nou rabin, cu respectarea prevederilor cercetătorului Adrian Ciofl âncă. Conducerii F.C.E.R., iar activitatea sa De menţionat sprijinul Primăriei Mu- din Statutul F.C.E.R. Desigur, imediat - La solicitarea Rabinului Elyakim mediatică aduce numai rău şi crează nicipiului Bucureşti pentru reconstrucţia ce se va angaja un nou rabin, membrii Schlesinger, preşedintele Comite- prilej de antisemitism şi negare a gardului de împrejmuire a Cimitirului Comunităţii Evreilor din România vor fi tului pentru Prezervarea Cimitirelor Holocaustului. Giurgiului, în valoare de cca. 200 mii lei. încunoştintaţi. Evreieşti din Europa (Londra), de Extrem de difi cilă este asigurarea pazei şi a securităţii acestor obiective, 3. Eliahu Caufman s-a exprimat din cauza cheltuielilor uriaşe, imposibil de mai multe ori, în scris, denigrator de acoperit de către F.C.E.R. la adresa Conducerii F.C.E.R., po- trivit spuselor sale: „Fărădelegi grave 2. După cum este cunoscut, în- săvârşite de impostorii de la F.C.E.R.”, cetarea din viaţă în anul 1994 a Şef „F.C.E.R. condusă de nişte criminali”, TELEGRAME Bucureşti, 21 martie 2011 dăruit preţiosul simbol „Humăn- Distinse Domnule Preşedinte bătoare, primesc o parte din atenţia şi delicatesele taş” cu prilejul celei mai vesele Vainer, specifi ce momentului. Dl. Dr. Aurel Vainer sărbători a poporului evreiesc. Stimate Domnule Vicepreşedinte Bucurie, speranţă şi încredere în forţele binelui, Preşedinte Vă rog să primiţi, la rândul Schwartz, acestea reprezintă nu doar atributele sărbătorii Federaţia Comunităţilor meu, cele mai sincere urări de Domnule Secretar General Purim, ci lucruri de care fi ecare dintre noi are Evreieşti din România bucurie şi succes cu prilejul Kupferberg, nevoie zi de zi. Bucurie, speranţă şi încredere Str. Sfânta Vineri nr. 9-11, Purimului. sunt urări pe care vi le adresez, la rândul meu, Sector 3 Stimaţi domni, dumneavoastră şi comunităţii din care faceţi parte, Bucureşti. Cu înaltă stimă şi conside- cu această ocazie. raţie, Vă mulţumesc pentru gândurile bune precum Stimate Domnule Preşedinte, şi pentru tradiţionalele gustări trimise. Cunoscând Cu cele mai bune gânduri, ESTANISLAO de importanţa Purimului şi semnifi caţia oferirii de ANDRÁS ISTVÁN DEMETER Doresc să vă mulţumesc GRANDES PASCUAL cadouri cu această ocazie, consider o onoare să Preşedinte Director General pentru amabilitatea de a-mi fi Ambasadorul Spaniei mă număr printre cei care, la acest ceas de săr- RADIO ROMÂNIA 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011

sporită oricărei probleme pe care ei ne-o aduc la cunoştinţă! Am vrea o viaţă şi mai bună pentru ei dar încercăm să ajutăm măcar un pic la ameliorarea existenţei lor, şi din punct de vedere social. Comunitatea o reprezintă oamenii aşa că la acest subiect trebuie să îi men- ţionez pe cei care contribuie enorm la Cu preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, LUCIANA FRIEDMANN viaţa acestei comunităţi. Vicepreşedintele nostru, dr. Gheorghe Sebok, este un real Cel mai tânăr preşedinte de comunitate şi una dintre pu- recunosc, era un vis de-al meu... Avem sprijin pentru cei în nevoie de asistenţă ţinele femei în această funcţie, LUCIANA FRIEDMANN este membri care s-au întors spre comunitate, socială şi sanitară; dna Verona Botiş, absolventă a Facultăţii de Litere, Istorie şi Filosofi e, Secţia prin existenţa JCC. Avem şi simpatizanţi secretară şi coordonatoarea Centrului de Jurnalistică Franceză a Universităţii de Vest din Timişoara. care vin cu plăcere. Programele sunt Zi, este un om implicat total în bunul mers zilnice, uneori şi două sau trei în acelaşi al acestei comunităţi. Tinerii membri aleşi Are un masterat în Sociologie Politică şi este doctorandă în interval orar. Am avut mari programe ai comitetului nostru: Andrei Schwartz, litere. Este unul dintre puţinii preşedinţi care, în afară de – concerte, conferinţe, dezbateri, com- Tina Sas, Adriana Aron, Alexandru Fisher engleză, maghiară, franceză, spaniolă, cunoaşte şi ebraica. petiţii, petreceri şi sărbătoriri de neuitat. şi Robert Ernst sunt oameni ancoraţi în Luciana este membră a redacţiei R.E. şi a scos volume de Programele săptămânale sunt cursurile modernitate dar care au crescut şi care versuri. Are cunoştinţe de iudaistică şi încearcă să trăiască de ebraică, lecţiile de calculatoare pen- iubesc sincer această comunitate. Sun- în spiritul învăţăturilor iudaice. A fost aleasă ca preşedinte în tru cei ce aparţin vârstei ”de aur”, Oneg tem norocoşi să îi avem alături de noi urmă cu un an, în martie 2010. Şabat săptămânal cu 45-55 de persoane, pe juristul Paul Sterescu şi pe ofi cianţii seara de fi lm, dansurile israeliene şi dans noştri de cult. Eva Galam- Schwartz, pe cantorul Hugo Fischer, pe oriental, competiţiile sportive, programul E.G. Ştiu că sunteţi preocupată de bos:Odinioară, co- profesorul Oscar Bergler si, aşa cum „Olam Ieladim” pentru copii şi corul problemele iudaismului. În acest context, munitatea din Timi- spuneam, suntem nedrepţi să ne limităm nostru. Am avut program cu 150 până care este crezul dv. cu privire la rolul şoara era conside- doar la câteva personalităţi... În Timişoa- la 300 de participanţi şi acesta este un spiritual al unui lider al comunităţii, mai rată una dintre cele ra au existat adevărate pleiade de mari lucru minunat! ales în condiţiile în care rabini poposesc mai mari din vestul rabini – Drexler, Schuk, etc. - de cantori, Dacă m-aţi fi întrebat în urmă cu un rareori la Timişoara? ţării. Care este si- de cărturari care au marcat civilizaţia an cum mi-aş dori să fi e JCC, v-aş fi L.F. Aici aţi atins într-adevăr un punct tuaţia acum? De ce bănăţeană iar recuperarea memoriei lor răspuns că vreau să fi e un spaţiu în care sensibil şi care ne preocupă în cel mai s-a redus numărul este o datorie morală pe care sperăm să fi ecare evreu timişorean să se poată simţi înalt grad! Continuitatea vieţii religioase membrilor, în condi- ne-o îndeplinim cât de curând! binevenit şi acasă. Îndrăznesc să spun că este esenţială pentru noi – motiv pentru ţiile în care în Banat E.G. Aţi lucrat mulţi ani cu tineretul, aţi aşa este! Iar acest lucru ne aduce mare care activitatea celor doi ofi cianţi de cult, nu a fost Holocaust? fost redactorul-şef al revistei OTER-ului. bucurie...În crearea JCC Timişoara am Andrei Gidali şi Solomon Rosenblum, Luciana Friedmann: În perioada Ce s-a întâmplat cu această organizaţie avut mari sprijinitori, fără de care acest este foarte importantă. Anual, timp de o interbelică, în Timişoara au trăit aproape şi care este azi situaţia tineretului în co- lucru nu ar fi fost posibil! Fără implicarea lună, cu ocazia Sărbătorilor de Toamnă, 13.000 de evrei. Având în vedere că munitatea dumneavoastră? şi suportul preşedintelui F.C.E.R., dr. îi avem alături de noi pe cantorul Efraim atunci populaţia oraşului era de 80.000, L.F. Tineretul evreu din comunitatea Aurel Vainer, şi fără dăruirea, puterea Neumann şi pe soţia sa Shoshana, din nu ca acum de 400.000, această cifră noastră a fost activ înainte, în timpul şi incredibilă de muncă şi dorinţa directo- Israel. era procentual şi mai semnificativă. după OTER. OTER a făcut contactul între rului Joint România, Israel Sabag, mă Ce ne dorim? Ne dorim să încercăm Proporţional la comunitatea evreilor din tinerii din ţară şi acest lucru a fost foarte îndoiesc că JCC Timişoara ar fi fost ceea să îi motivăm pe cei mai tineri să înveţe, România, continuăm să fi m, cu cei 600 de bun... Noi realizam la Timişoara revista ce a devenit azi! Pentru că l-am amintit să ştie să citească, să ştie să se roage. membri ai noştri, una dintre cele mai mari OTER, primind colaborări din toată ţara pe directorul Joint România, trebuie să vă Un prim pas sunt orele de ebraică, ce se comunităţi din vest şi din ţară! Desigur, şi era foarte interesant faptul că cei foarte spun că îi suntem recunoscători şi pentru desfăşoară de două ori pe săptămână. uitându-ne la cifre, vedem cât de relativ tineri vroiau să se exprime. Trebuie să faptul că a remarcat potenţialul acestei Avem câteva proiecte, demarate deja, este cuvântul „mare”... Vrem să credem, amintim aici şi seminariile de jurnalism, comunităţi, care era mai greu de observat despre care veţi auzi cu siguranţă. Vrem însă, că azi mărimea comunităţii noastre uneori. Avem norocul uneori să să îi atragem pe cei tineri şi pe cei de nu se măsoară doar cifric. Simţim că sun- întâlnim oameni cu viziune iar vârstă medie spre viaţa religioasă, ofe- tem o reală comunitate prin solidaritatea cei doi, pe care i-am menţionat, rindu-le, pe de o parte, cunoaştere, pe oamenilor, prin numeroasa participare la sunt sigur dintre aceştia! de alta, un mediu cald şi primitor în care programe, prin prezenţa noastră în viaţa E.G. Sunteţi printre puţinele să se exprime, în care să se simtă acasă culturală a oraşului. femei preşedinte de comunitate din punct de vedere spiritual. Cu voia lui Din Timişoara nu s-a ajuns, într-ade- şi poate cea mai tânără. Aceste Dumnezeu, am convingerea că acest văr, până la deportarea în lagărele morţii. elemente ar reprezenta vreun lucru este posibil. Au fost însă bărbaţii duşi în lagăre de impediment în activitate sau E.G. În afara funcţiei de preşedinte, muncă, a fost efectul legilor rasiale şi al dimpotrivă? sunteţi redactor la ”Realitatea Evreiască”. prigoanei. După catastrofa războiului şi a L.F. Dacă defectul tinereţii Cum reuşiţi să împăcaţi cele două activi- Holocaustului, în foarte mulţi s-a trezit cu devine tot mai imperceptibil tăţi? Care este opinia cititorilor timişoreni mai mare putere identitatea naţională şi cu anii, în ceea ce priveşte despre revistă? au decis să plece în Israel, în ţara pe care identitatea de gen, aici sunt L.F. Preşedinţia comunităţii este o o considerau a lor. În anii comunismului, mai puţine lucruri de făcut... funcţie temporară; jurnalismul este pro- emigrarea a continuat atunci când au fost Glumesc, desigur! Înţeleg şi fesia mea, pe care am îmbrăţişat-o din momente de respiro sau când fi ecare sensibilităţile legate de acest autentică pasiune, fără să mă gândesc evreu era evaluat în dolari. subiect... Dar cred că esenţial, că aş putea face altceva. Cel mai uşor E.G. Numeroase personalităţi au în cele din urmă, este ceea ce îmi vine să mă exprim în scris, deşi de făcut parte din comunitatea evreiască facem. multe ori nu am timp şi îmi dau seama că din Timişoara. Vorbiţi-ne puţin despre E.G. Spuneţi-ne ce se mai exprim lucrurile prea lapidar. În timp, cele ele, mai ales despre Rabinul Neumann întâmplă în comunitatea dum- două activităţi au devenit complementare, şi rolul lui în menţinerea iudaismului, a neavoastră. pentru că ele se referă, practic, la aceeaşi vieţii evreieşti bănăţene. L.F. Activitatea din comuni- viaţă comunitară. La ”Realitatea Evreias- L.F. Personalităţile evreieşti ale Timi- tatea noastră este extrem de că” scriu de aproape un deceniu, timp în şoarei au avut un rol în construirea aces- intensă! Avem colaborări ex- care m-am bucurat să am, chiar dacă la tui oraş. Au avut contribuţii fundamentale organizate la Bucureşti şi la Timişoara, cepţionale cu instituţii de cultură (Muzeul distanţă, colegi minunaţi.... Îi mulţumesc în industrie, arhitectură, învăţământ, care au coagulat tinerii în jurul acestei de Artă, Centrul Cultural Francez, etc.), atât celui care a coordonat atâţia ani comerţ, literatură, arte plastice, etc. Ar publicaţii. Consiliul Judeţean Timiş, cu toate cultele această revistă, scriitorul Dorel Dorian, fi nedrept să vorbesc doar despre câte- Imi place şi azi foarte mult să lucrez din oraş, Camera de Comerţ şi Industrie cât şi actualului redactor şef, scriitorul va... ele pot fi incluse într-o monografi e cu cei mai tineri ca mine! Cred că avem Timişoara, cu Universitatea de Vest, cu dr. Aurel Storin, pentru că m-au sprijinit a acestei comunităţi, care sper să vadă nevoie şi de viziunea lor asupra lumii numeroase licee şi şcoli timişorene. Avem în ceea ce fac, m-au încurajat şi acceptat lumina tiparului foarte curând. Vreau să pentru a putea avea păreri realiste. Am programe care ne aduc mai aproape de chiar dacă am şi alte preocupări. Vreau vă spun ceva despre Prim Rabinul dr. avut posibilitatea ca, prin intermediul pro- fraţii noştri din Israel şi programe care ne să spun şi despre o doamnă cu un sufl et Ernst Neumann z.l.., o personalitate care gramelor iniţiate de Joint şi apoi de JCC, defi nesc ca identitate spirituală, de trăi- special, pe care l-am îndrăgit din prima continuă să fi e, chiar şi în absenţa sa fi - să organizez evenimente pentru diverse tori aici, în România. Deschiderea JCC, clipă, doamna Elena Marinescu care, zică, o fi gură luminoasă a acestei urbe... grupe de vârstă. Am absoluta convingere aşa cum spuneam, a adus un sufl u nou, alături de doamnele Iulia Deleanu şi Eva Chiar şi azi numeroşi evrei şi neevrei vin că aceste programe sunt benefi ce pentru a înviorat substanţial activitatea! Acum Galambos, sunt esenţiale pentru existen- să spună că li se tăia respiraţia când îl dezvoltarea spiritului iudaic şi a identităţii ne apropiem de fi nalizarea lucrărilor la ţa acestei reviste. La Timişoara, „Reali- vedeau intrând într-o încăpere, pentru etnice evreieşti. Tineretul evreu din Timi- Complexul nostru Comunitar, o lucrare tatea Evreiască” este citită cu atenţie şi că impunea un respect aparte şi era o şoara este viu şi activ! Avem evenimente care era absolut necesară şi care va duce apreciată. Articolele trezesc, nu o dată, personalitate puternic carismatică. Noi, la care vin 60-70 de tineri, la care se la o coagulare şi mai clară a membrilor dezbateri, invită la exprimarea opiniei, şi cei care i-am fost aproape, ştim că avea adaugă şi 10-15 copii, iar acesta este noştri în jurul acestui spaţiu, unde vor acesta este un lucru extraordinar... o autentică vocaţie a prieteniei, dincolo un lucru care ne bucură în mod special. putea lua parte la programele din sala În fi nal, aş vrea să vă spun un singur de generaţii... Ştiu că ne-a iubit şi ne-a E.G. În ce măsură JCC Timişoara a festivă, se vor putea ruga şi vor putea lucru: eu cred că atât timp cât există co- cunoscut foarte bine. Şi acest lucru era dus la revirimentul vieţii evreieşti şi la consuma alimentele caşer ale cantinei munitate evreiască în România, datoria reciproc. A contribuit la mentinerea iuda- strângerea tineretului evreiesc în jurul noastre. Sprijinul şi partenariatul cu noastră este să o facem să trăiască şi să ismului dar şi la menţinerea respectului comunităţii? F.C.E.R. şi Joint au dus la demararea avem încredere în inteligenţa şi iniţiativa faţă de noi ca o reală comunitate etnică L.F.Într-o măsură care ne-a depăşit, acestui proiect, care era atât de necesar celor care o compun! şi religioasă. sincer, aşteptările! Partea cea mai fru- într-o comunitate care nu are doar istorie E.G. Vă mulţumim pentru interviu! Dintre cei plecaţi dintre noi recent moasă este că avem activitate şi atunci ci şi viaţă actuală.Pentru noi este extrem trebuie să menţionez pe scriitorul Anavi când nu ne organizăm efectiv... Tinerii, şi de importantă asistenţa acordată celor A consemnat EVA GALAMBOS Adam, pe marele om de cultură Oscar nu doar ei, vin spontan la JCC. Acesta, vârstnici şi în nevoie şi acordăm o atenţie REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 5 „PURIM, SEARĂ DE PURIM” 5771 La ora când apar aceste rânduri, care canoanele dispar şi putem fi veseli, Rosen. Erev Purim a coincis anul acesta Caragiale, Sebastian – reţetă sigură de Purimul a fost de-acum celebrat în toate putem să ne bucurăm de minunile pe care cu ieşirea din Şabat. Aşa că ofi cierea succes, bine prizată şi la revelioanele „de comunităţile, în toate obştile noastre, le face Dumnezeu pentru poporul evreu. serviciului divin de Maariv a revenit Prim altădată”, adică înainte de ‚ 89, – în care chiar şi acolo unde trăiesc doar câţiva Dacă la alte sărbători aceste minuni sunt Cantorului Iosif Adler şi ceremonia de fi ecare foloseşte aceleaşi cuvinte în alt evrei. În Capitală şi în comunităţile mari, legate de un comportament de natură Havdala – Prim Rabinului. Anca Levana sens, a făcut publicul să râdă cum n-a copii de la Talmud Tora, coruri, formaţii de spirituală, de această dată, minunea se s-a dovedit a fi o Ester convingătoare, mai râs demult; respectiv, de la Purimul klezmeri, actori profesionişti – nume noi găseşte în mâinile oamenilor, ale lui Ester punctând savuros, pe fundal muzical de anul trecut şi din alţi ani. Ca să-nţe- şi nume consacrate – ne-au încântat şi şi Mordehai. Se mai spune că de Purim – unul din laitmotivele „Scripcarului pe leagă tot omu’ care n-a văzut cupletul: şi-au încântat spectatorii. Prezenţa unor evreii pot chiar să bea acoperiş” - jocurile de o duduie pusă pe căpătuială, pe banii ofi cialităţi ale statului român, a unor înalţi până când confundă cuvinte în care-i as unui Don Pasquale evreu, nimereşte la ierarhi, reprezentanţi ai unor organizaţii blestemul lui Haman maestrul Sava. Nicolae „Sacra”. Ea vorbeşte de un „loc” de vilă aparţinând minorităţilor naţionale, per- cu binecuvântarea lui Călugăriţa – textier şi într-un cartier rezidenţial, el – fi reşte de sonalităţi culturale româneşti a dovedit o Mordehai ( dar rabinii interpret vestit al atâ- un „loc” de veci, prilej de a „atinge” ma- dată în plus că nu suntem singuri în faţa înţelepţi au găsit şi aici tor Purimspiel-uri – nu dam comunitate pentru bălăriile şi câinii Hamanilor. Ni s-au alăturat - mascaţi, cum câte o formulă care să s-a dezminţit nici de din ce în ce mai numeroşi care fac din tradiţia de Purim o cere - la celebrarea de ne tempereze). De ace- data asta. A persiflat vizita la cimitir o aventură greu de uitat… la Sinagoga Mare, E.S. Dan Ben-Eliezer ea, după citirea Meghi- „moravuri şi năravuri” „Cearta” Roxana – Rudy s-a sfârşit cu o şi soţia sa. Purimul a fost şi a rămas un lei vom avea parte de de care dăm cu nasul/ irezistibilă declaraţie de dragoste pe me- act eroic, pe care trebuie să-l cinstim poezie şi proză, muzică ochii la orice telejurnal, lodia nemuritorului „Bai mir bist di şein…”, oricând şi să nu-i uităm lecţia: dreptul la şi dans, vor fi prezenţi în maniera „Amintirilor fredonată şi aplaudată-n tact de-ntreaga autoapărare câştigat de lideri evrei (Mor- actori, actriţe, cântăreţi, din copilărie”, „Mumei sală. Armonica fermecată a lui Bogdan dehai şi Ester) acum câteva mii de ani a afirmat Erwin Şim- lui Ştefan cel Mare”, Lifşin şi corul plin de viaţă „Şira Vezimra”, în Imperiul Persan. Datori suntem să le şensohn. Purimul ne mai învaţă ceva, poeziilor populare. N-au lipsit: şarja fer- în care gluma, duioşia, stropul de amar urmăm exemplul. Iar Hamanilor actuali nu a opinat preşedintele FCER, dr. Aurel mecătoare la adresa liderilor F.C.E.R. („Vi nemt mân abisală mazl ?/ Vi nemt le strică să mai pună mâna pe carte - la zi Vainer: optimismul (lucid) e un leac bun şi C.E.B., directorului şi colegilor de la mân abisală glicki?”), au înrămat opti- spus, să vadă şi ei pe wikipedia - ce s-a la toate relele şi că n-avem voie să ne TES. Neîntrecutul imitator de voci arhi- mismul din „Ciri-bim-bom-bom-bom…” întâmplat cu strămoşul lor… pierdem speranţa. Purim 5771 a fost un cunoscute din viaţa politică, comunitară, (solişti: Erwin Şimşensohn – Carmen Io- prilej pentru a-şi exprima dorinţa de mai teatrală a stârnit, ca de fi ecare dată de viţu), Ne-a încântat din nou cupletul scris bine pentru evreii din ţară şi de pretutin- când îl ştim, hohote de râs şi aplauze la de regretatul Victor Bârlădeanu despre Purimul – o sărbătoare deni, pentru Israel, dar şi pentru români, scenă deschisă. Din program nu putea „calităţile” femeilor şi interpretat cu vervă specială pentru România. lipsi nici muzica klezmer, interpretată de de Katia Pascariu, Anca Levana şi Ale- doi muzicieni al cărăr talent nu mai trebu- xandra Croitoru. Partida (poa’ să fi e şi de Când se bucură un evreu? Când gă- ie comentat – Radu Captari şi Octavian şah) pe tema „Este Purim o sărbătoare?”, seşte ceea ce credea pierdut! Cam aşa Primăvara adusă de vioara Mardare. O frumoasă evocare a trecutului susţinută de Erwin Şimşensohn şi Katia sună în traducere românească un vechi şi pianul a două tinere talente evreiesc,cu prilejul împlinirii a 75 de ani Pascariu, s-a terminat cu remiză: „Purim proverb idiş. Asta-i esenţa sărbătorii: ne ai F.C.E.R., tot pe textul spiritual al lui este neuitare”. bucurăm că, în ziua stabilită cu zarurile Purimul înseamnă şi primăvara, de Octavian Sava a fost făcută de actriţa Există în orice Purimspiel un spirit de (Pur – Purim, în persană) pentru a fi aceea, au arătat prezentatorii spectacolu- Katia Pascariu „Protestatarul” Theodor frondă, de ironie şi autoironie; o veselie exterminaţi, iată că – deşi Dumnezeu nu lui, Alexandra Croitoru şi Cristian Avram, Danetti a făcut cunoscută Proclamaţia care nu e chiar veselie. Este ceva mai apare în textul biblic – El nu ne-a lăsat două tinere talente, Estera şi Mihaela împotriva tuturor neajunsurilor „vârstei mult: curajul de-a înfrunta ziua de mâine să pierim, indiferent de numele purtat Mitrofan (pian şi vioară) ne evocă, prin de aur”/ platină, persifl ându-le copios, cu în care ameninţare există. Secretul su- de cei care i-au fost şaliah (mesageri). intermediul sunetelor muzicii lui Vivaldi, trimiteri la actualitatea economică, comu- pravieţuirii? „De mii de ani/ De când ne Purimul, a arătat Erwin Şimşensohn, acest anotimp mult aşteptat. Cine zice că nitară, la snobismul modern. Un moment ştim/ Tot cu speranţe ne hrănim/ Şi uite că preşedintele C.E.B. (costumat în prinţ n-avem tineri actori evrei? Anca Levana, de vârf: cuplul Roxana Guttman – Rudy trăim!”. Aşa a ajuns şlagărul „Purim, seară indian), una dintre gazdele sărbătorii de membră a C.E.B., a sintetizat, à la Oc- Rosenfeld – mari actori ai scenei evreieşti de Purim” chiar defi niţia vieţii noastre. la Sinagoga Mare, plină până la refuz de tavian Sava, întreaga Meghilat Ester, pe şi româneşti, deopotrivă, - au strălucit, reprezentanţii tuturor vârstelor de la trei care-am ascultat-o înainte de spectacol pe „partitura” scrisă anume pentru ei IULIA DELEANU la 90 de ani, este o sărbătoare specială în în lectura Prim Rabinului Şlomo Sorin de Octavian Sava. Dialogul – pe fi lieră EVA GALAMBOS ...La ...La Tecuci …La Bacău: Daruri Membri şi simpatizanţi ai comunităţii, printre care familia Şcoala Mioara şi Iulian Tocu, au ascultat, reuniţi la sediul comunitar, O bogată masă de Purim, semnifi caţii ale sărbătorii, au fost serviţi cu traditionalele hu- mântaşen, honiglecheh, tort preparate de excelenta gospodi- „Lauder” nă, soţia preşedintelui Comunităţii, Roza Aizic, şi au dat lehaim de Purim la Cluj Prichindeii şi cu vin şi coniac israelian. Artistul fotograf Henri Codenie a Cu prilejul sărbătorii de Purim şi al În acest an Purimul clujenilor a măriceii Şcolii „La- imortalizat momentul. (AIZIC IANCU, preşedintele C.E. Tecuci) celor 75 de ani de existenţă a F.C.E.R., la fost un dar frumos şi bogat, oferit de uder” au fost invitaţi Restaurantul Ritual din Bacău a avut loc Corul Talmud Tora, formaţia Mazel Tov la un bal costumat, o masă festivă, la care au participat 55 de şi conducerea Comunităţii, evreilor şi o fastuoasă paradă invitaţi, printre care membrii corului de ti- concitadinilor lor neevrei, precum şi a costumelor de Pu- neri cursanţi ai Talmud–Tora, dirijat şi con- oaspeţilor de la comunitatea din Alba rim, au vizitat Luna dus de dna Mariana Herman. Importanţa Iulia. Un dar plin de armonie alcătuit Park, şi-au făcut acestui eveniment a fost menţionată de din melodii tradiţionale de Purim, cele daruri dulci de Pu- ofi ciantul de cult Hainrich Brif şi de Marcel două formaţii muzicale ale comunită- rim, au avut prilejul Weisselberg care a insistat, în context, ţii evreieşti clujene întrecându-se în să-şi demonstreze asupra recrudescenţei antisemitismului. măiestrie. talentele sportive. Preşedintele CE Bacău, Hari Vigdar, a Dacă formaţia Mazel Tov (dirijor Pentru cumpărături vorbit despre rolul jucat de F.C.E.R. în Vasile Socea, solişti Sulamita Socea le-au stat la dispo- viaţa comunităţilor din România şi în şi Emanuel Pusztai) a pregătit un Pu- ziţie un Gift Shop şi existenţa evreilor din România, în general. rimşpil antrenant, condimentat cu glu- un Candy Shop. me (prezentate cu graţie de Manuela Borza) şi asortat cu dansuri israeliene interpretate de Grupul Rikud, profesoa- Ce-a fost nou de Purim la TES… ra Ecaterina Halmos, dirijoarea Corului …Felicitări transmise de ambasadorul Argentinei, E.S. Clau- extraordinarii noştri magiştri! Talmud Tora, a reuşit să-i impulsioneze dio Perez Paladino, şi de secretarul de stat al Departamentului Spiritul Purimului l-am regăsit şi-n poemele lui Aurel Storin, şi să-i pregătească pe soliştii corului de Stat pentru Relaţii Interetnice, Marko Attila. O altfel de „În- în lectura autorului. O (re)confi rmare că nimeni nu-şi recită (Ofelia Pripon, Lilla Dohi Trepszker, Trecere a Anilor” decât cea de la televizor. Au fost şlagăre ale mai bine poeziile decât poetul însuşi. Sigur – dacă are şi talent Andrea Chaimovici, Yael Gross, Geor- anilor ‚70 - ‚80, readuse pe scenă de Corina Chiriac şi Mihaela actoricesc! Ce altceva e „Pedalaţi, fraţilor, pedalaţi!” decât ge Eisikovits şi Emanuel Pusztai) să Mihai – imortele scrise anume pentru cea care locuieşte pe încredinţarea că secretul rezistenţei umane şi evreieşti e să se depăşească pe sine, interpretând „Strada Speranţei, la parter” şi pentru „Trurli, Trurli, dragă” de ştim să ne ţinem în şaua vieţii, deloc blânde cu noi, exact în fragmente din musicalurile Porgy and Ely Roman, Alexandru Mandy, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, situaţia în care am avea mai multă nevoie de asta?! Şi-am mai Bess, de George Gershwin, şi West pe texte de Aurel Felea, Hary Georgescu… Ce mănunchi de retrăit ceva: eternul dialog cu Dumnezeu, de la Iaacov la Tevie Side Story, de Leonard Bernstein. valori ale obştii noastre dintr-o singură răsufl are! „La ce folosesc Lăptarul încoace, cu veşnicele „de ce”- uri fără răspuns, dar La reuşita spectacolului au mai milioanele, dacă iubire nu-i?”, sună un vers dintr-un vechi cântec şi cu „mulţumesc”- ul pentru renăscutul Stat Israel. La ediţia a contribuit conf. univ. Judit Baboş şi idiş, în traducere românească. Nu ştiu dacă-l ştie Corina. Dar II-a „Onoare maeştrilor”, iniţiată de preşedintele C.E.B., Erwin prof. Vasile Socea, care au asigurat nou-nouţul „Cântec cu portofel”, dedicat maestrului Octavian Şimşensohn, laureaţi au fost Octavian Sava şi Harry Eliad. acompaniamentul instrumental. Fieca- Sava, e din aceeaşi familie. Stelele nu-mbătrânesc, pentru că Unul a rostit Laudatio pentru celălalt. „Credeam că miracolul re spectator din sala arhiplină a Casei şi vocile şi prezenţele lor scenice au făcut sala să freamete şi Baraşeum n-o să se mai repete”, a spus Sava. Harry Eliad l-a Tranzit a primit câte un humântaş şi un să murmure refrenele îndrăgite. O altfel de „ÎnTrecere a Anilor”, făcut să retracteze. „Am un proiect: să fac o antologie a celor păhărel de vin, care au întregit darul de din perspectiva teatrului românesc de revistă, ne-au propus-o mai bune clipe din teatrul evreiesc, „Visul unei nopţi de teatru”, Purim, răsplătit cu aplauze şi mulţumiri Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu şi Vasile a mărturisit Harry Eliad, din care, sigur, nu vor lipsi frânturi din izvorâte din inimă. Muraru. Să dăm cu tifl a „vârstei”, pentru că terapie mai bună musical -urile lui Octavian Sava. Flori, aplauze pentru „concu- decât râsul nu-i. Şi cum am mai râs cu lacrimi, împreună cu renţii” din toate generaţiile, toţi „învingători”! (I. D.) ANDREA GHIŢĂ 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR TELEGRAME În atenţia Patriarhului Bise- legionară”, o odă adresată lui în lăcaşurile de spiritualitate orto- ricii Ortodoxe Române, Corneliu Zelea Codreanu şi Găr- doxă, de către membrii Bisericii EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA – 75 Preafericitul Părinte zii de Fier) sunt interpretate de Ortodoxe Române, a ideologiei Anul acesta, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România Dr. Daniel Ciobotea un grup de măicuţe la celebrarea extremei drepte, care încalcă (F.C.E.R.) împlineşte 75 de ani de la înfi inţare. Dat fi ind că, în 1936, Centrul pentru Monitorizarea zilei de naştere a preotului Justin valorile şi normele creştinismului existau uniuni ale comunităţilor evreieşti corespunzând diferitelor şi Combaterea Antisemitismului (10 februarie). şi ale respectului faţă de oameni. zone ale României din acea vreme, organizaţia s-a numit Federaţia – MCA România vă transmite Mişcarea Legionară este Este regretabil că astfel de Uniunilor Comunităţilor Evreieşti din România (F.U.C.E.R.). protestul nostru însoţit de sen- vinovată de masacrarea a mii incidente se petrec în Biserica Odată cu ascensiunea extremei drepte, a propagandei antise- timente de adâncă mâhnire ca- de cetăţeni români care au avut Ortodoxă Română; astfel de mite, cu promulgarea legislaţiei rasiale, de către guvernele Gigurtu uzate de promovarea unor cân- singura vină de a fi fost născuţi incidente necesită o atenţie şi Goga-Cuza, înăsprirea lor în perioada statului naţional-legionar tece legionare în sfi ntele lăcaşe evrei. De asemenea, Mişcarea sporită şi o reacţie pe măsură din şi a regimului antonescian, conducerea F.U.C.E.R. – respectiv ale Bisericii Ortodoxe Române, Legionară a asasinat persona- partea elitei Bisericii Ortodoxe preşedintele dr. Wilhelm Filderman, Şef Rabinul dr. Alexandru de către măicuţe şi preoţi. lităţi pilitice şi intelectuale, cu din România. Şafran, alţi lideri ai organizaţiei s-au adresat prin petiţii către auto- În continuarea acestui mesaj opinii democratice, din România Cu respect, rităţile de stat, petiţii care aveau caracter de memorandum, pentru vă transmitem link-uri (legături) interbelică. Preşedinte contracararea acestor măsuri împotriva populaţiei evreieşti din către filme video difuzate pe Promovarea acestor imagini MAXIMILIAN MARCO KATZ România. Pe bază de argumente de natură istorică, sociologică, cel mai popular site internet de pe canale video online contra- Director juridică, erau evidenţiate: nocivitatea măsurilor antievreieşti pentru difuzare video. Filmele propagă vine normelor legale în vigoare ALEXANDRU FLORIAN întreaga societate românească, participarea evreilor la războaiele în rândul tinerei generaţii un şi este un afront adus memoriei Director pentru Relaţii de independenţă şi de reîntregire ale României, neconstituţionali- mesaj naţionalist extremist; cân- victimelor pogromurilor legiona- Internaţionale tatea opresiunii antievreieşti. tece legionare (”Sfânta tinereţe re. Mai gravă este promovarea, MARIUS DRAGHICI La 16 decembrie 1941 este desfi inţată F.U.C.E.R., în locul ei funcţionând – ofi cial - Centrala Evreiască. F.U.C.E.R. îşi continuă Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşului promova ideologii politice – indiferent de natura activitatea în clandestinitate. Strategia de acţiune a fost pusă în a dezaprobat, printr-un comunicat de presă acestora – în cadrul unităţilor bisericeşti (parohii aplicare de dr. Wilhelm Filderman, care jucase un rol important în remis AGERPRES, acţiunea măicuţelor Mănăs- sau mănăstiri)”, se arată în comunicatul de presă redactarea documentelor la Conferinţa de Pace de la Paris, în 1919, tirii ”Adormirea Maicii Domnului” Paltin de a al Arhiepiscopiei Iaşului. impulsionând prin aceasta acordarea de drepturi cetăţeneşti evreilor interpreta cântece legionare la serbarea zilei Arhiepiscopia a adresat şi un îndemn stăruitor din România. Tot el a fost arhitectul drepturilor pentru minorităţi de naştere a părintelui Iustin Pârvu, stareţul către preoţii de parohie şi vieţuitorii sfi ntelor mă- naţionale în Europa. Şef Rabinul dr. Alexandru Şafran a făcut cereri Mănăstirii „Petru Vodă”. năstiri din Eparhia Iaşilor să vegheze la împlinirea de audienţe şi a fost primit de Casa Regală şi de înalşi reprezentanţi ”Mandatul primit de Biserică de la întemeie- misiunii încredinţate lor de Dumnezeu şi să se ai principalelor culte creştine. Audienţele au avut acelaşi scop ca torul ei, Domnul nostru Iisus Hristos (Matei 28, abţină de la orice atitudine care poate provoca dez- şi cele ale doctorului Wilhelm Filderman: diminuarea suferinţelor 19-20; Marcu 16, 15), este acela de a cunoaşte, binare sau dezbateri străine de duhul Evangheliei. populaţiei evreieşti în anii Holocaustului. a trăi şi a mărturisi adevărul Evangheliei. Astfel, Reacţia Arhiepiscopiei Iaşiului vine în urma După 1944, F.U.C.E.R. reintră în legalitate, continuată fi ind de misiunea clerului şi a celor care fac parte din cinul postării pe internet, pe site-ul youtube, a două fi l- F.C.E.R. monahal este aceea de a pune în lucrare această me scurte în care măicuţele Mănăstirii ”Adormirea Atât dr. Wilhelm Filderman cât şi Şef Rabinul dr. Alexandru întreită responsabilitate. Nu se cuvine, aşadar, Maicii Domnului” Paltin intonau cântece legionare. Şafran sunt siliţi să ia calea exilului de către regimul de inspiraţie să se recurgă la mesaje sau simboluri menite a stalinistă în curs de instaurare în România. La alegerile din 1948, este votat un nou Şef Rabin: dr. Moses Rosen, care, după moartea UNIUNEA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI munităţilor Evreieşti din Italia (UCEI). preşedintelui F.C.E.R., Israel Bacal, cumulează şi funcţia de preşe- DIN ITALIA UCEI va face tot ceea ce-i stă în putere şi va dinte al F.C.E.R., ambele funcţii fi ind deţinute până la decesul său, acţiona spre susţinerea ţării dumneavoastră, în survenit în 1994. Timp de zece ani, F.C.E.R. este condusă de acad. Domnului Preşedinte aşa fel încât să se adopte o decizie favorabilă re- prof. univ. dr. Nicolae Cajal. După dispariţia sa fi zică, Adunarea Aurel Vainer PhD MP feritor la aderarea României la Spaţiul Schengen Generală din aprilie 2004 îl mandatează pe secretarul general al Preşedinte al F.C.E.R. în prima jumătate a anului 2011. F.C.E.R., av. Iulian Sorin, să preia interimatul la preşedinţia F.C.E.R. Roma, 1.3.2011 Suntem cu toţii implicaţi în construirea unei lumi În septembrie 2005 au avut loc primele alegeri democratice mai tolerante, în care prietenia şi ajutorul reciproc de după 1948, în urma cărora preşedinte F.C.E.R. a fost ales dr. Stimate domnule preşedinte Vainer, reprezintă fundamentul securităţii şi prosperităţii Aurel Vainer, afl at în prezent la al doilea mandat, după Congresul Vă rog să acceptaţi cele mai sincere aprecieri ţărilor noastre, a familiilor noastre şi pentru Am F.C.E.R. din 2010. pentru munca grea pe care o depuneţi în fi ecare Israel. Pentru a marca aniversarea a 75 de ani de la înfi inţarea F.C.E.R. zi spre benefi ciul evreimii din România. Vă rog, domnule preşedinte Vainer, să accep- – eveniment cu ample rezonanţe în viaţa evreiască din România În timpul întâlnirilor executive ale Congresului taţi expresia consideraţiei mele cele mai distinse. şi în viaţa evreiască internaţională –, vor avea loc, pe parcursul European Evreiesc, unde am participat amândoi, Cu stimă, anului 2011, o serie de manifestări culturale aniversare în capitală am făcut un progres considerabil în crearea unor CLAUDIA de BENEDETTI şi în ţară. relaţii foarte bune între F.C.E.R. şi Uniunea Co- Av. Iulian Sorin „…pentru păstrarea identităţii şi apărarea demnităţii evreului român…” Sub acest titlu, revista „Haemus”, alături de Armata Română, la apărarea în 2004, a fost comemorată pentru prima o pagină a istoriei”. publicaţie a Asociaţiei Culturale Albane- Capitalei împotriva atacurilor armatei hit- oară Ziua Holocaustului în România. Un alt capitol tratează consideraţii ale ze, a editat un Caiet – interviu şi imagini leriste. Retrospectiva îi prilejuieşte autoa- Referindu-se la dispariţia a două perso- sale despre Israelul renăscut, relaţiile ro- - consacrat fostului secretar general şi precierea drumului ales atunci: „un drum nalităţi marcante implicate în viaţa FCER, mâno-israeliene văzute prin prisma unor preşedinte interimar al F.C.E.R., av. Iulian cu indicatoare false, pe care urmându-le acad. Nicolae Cajal z.l. şi Prim Rabinul Er- foşti ambasadori ai Israelului în România: Sorin, care a împlinit de curând 85 de ani. nu am ajuns unde mi-am dorit când am nest Neumann z.l, intervievatul a afi rmat dr. Yosef Govrin, Avi Millo. Abordând tema Prefaţa, scrisă de acad. Kopi Kykyku, pornit în marea călătorie”. Sunt amintite că „amintirea lor ne susţine în împlinirea bunei convieţuiri interetnice şi intercon- include un succint CV al sărbătoritului şi şi momente din viaţa unei datorii sacre: aceea fesionale din prezent, av. Iulian Sorin un rezumat al aprecierilor asupra activităţii personală: cei 57 de ani de a fi legatarii lor spiri- a oferit un exemplu semnifi cativ: cele domniei sale în conducerea Federaţiei, a de căsătorie, în prezent, tuali”. Educaţie iudaică 22 000 de voturi obţinute de deputatul Forumului B’nai B’rith „Dr. Moses Rosen”, soţia fi ind trecută la cele a tineretului, sărbători dr. Aurel Vainer la alegerile parlamen- Consiliului Minorităţilor Naţionale din veşnice; copiii, nepoţii, evreieşti, grija faţă de tare din 2008. Deşi retras din activitate, România, Fundaţiei „Ronald S. Lauder”, strănepoţii – Tom şi Lior vârstnici au fost alte su- domnia sa a continuat să fi e legat de Fundaţiei „Caritatea”, Asociaţiei Cultu- -, aflaţi acum în Isra- biecte abordate. viaţa comunitară. La Congresul al II-lea al rale de Prietenie România-Israel. Este el. Privitor la activitatea Referindu-se la an- F.C.E.R., din 14 – 15 iulie 2010, av. Iulian menţionată şi calitatea sa de membru Consiliului Minorităţilor tisemitismul actual, av. Sorin a spus: „Mărturisesc că încerc o fondator al Asociaţiei pentru Pacea Re- Naţionale (CMN), in- Iulian Sorin a subliniat: mare bucurie, care se converteşte într-o ligiilor din România. Sunt cuprinse elogii tervievatul a accentuat „Democraţia este folosită splendidă satisfacţie să văd că, într-ade- ale fostului preşedinte al F.C.E.R., acad. asupra „primejdioasei de neofascişti pentru a văr, conducerea Federaţiei a reuşit să Nicolae Cajal z.l, ministrului, de atunci, al proliferări a xenofobiei, se manifesta. Şi demo- depăşească îndemnul şi aşteptările şi să Culturii şi Cultelor, acad. Răzvan Theodo- înmulţirea manifestărilor craţii trebuie să ia atitu- aibă în activul său realizări care difuzea- rescu, directorului, de acea perioadă, a şovine, antisemite” în dine să-i combată pe cei ză mândrie pentru fi ecare dintre noi. […] Joint-ului în România, dr. Zvi Feine, ale unele mijloace mass me- care-şi permit să nege Avem în urma noastră un lanţ cu verigi de Şef Rabinului dr. Moses Rosen, Marelui dia, după 1990, semnal Holocaustul. […] Nicio- aur al celor care, de-a lungul timpului, au Rabin Menachem Hacohen, fostului Şef de alarmă concretizat în dată noi n-am culpabili- condus activitatea evreilor din România. Rabin între anii 1940 – 1947, dr. Alexan- Declaraţia CMN din 23 zat un popor. Nici chiar Personalităţi de excepţie care s-au afi rmat dru Şafran, ale preşedintelui Grupului iunie 1999. Av. Iulian So- poporul german. […] Şi nu numai în planul vieţii iudaice, ci şi în Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, rin a fost „profund nedu- faptul că la Yad Vashem planul vieţii româneşti. Mi se pare că ar Varujan Pambuccian, vicepreşedintelui merit şi rău impresionat sunt Drepţi ai Popoa- trebui să avem în vedere, măcar pentru Forumului Democrat al Germanilor din că atacul mârşav şi laş asupra Cimitirului relor proveniţi din rândurile ne-evreilor, viitor, ca memoriei acestor predecesori România, Klaus Fabritius, ş.a. Evreiesc din Şoseaua Giurgiului” din 2008 care au salvat evrei, este o dovadă”. să le acordăm importanţa care li se cuvi- Din amplul interviu (circa 100 de pa- „nu a prilejuit o luare de atitudine publică Totodată, intervievatul a arătat care este ne”. Dovadă a aceleiaşi legături cu viaţa gini), acordat revistei sus-menţionate, din partea CMN şi a Departamentului rostul comemorărilor: acela de a atrage F.C.E.R. a fost participarea sa la Festi- reies suferinţele îndurate în anii copilăriei pentru Relaţii Interetnice”. A fost trecută atenţia tuturor celor care cred în valorile valul Culturii Idiş, din septembrie 2010; şi adolescenţei, anii ascensiunii extremei în revistă contribuţia evreilor la civilizaţia democraţiei asupra „primejdiei Arderii de prezenţa, între 6 – 8 octombrie 2010, la drepte şi, apoi, anii Holocaustului în Ro- şi cultura românească, mai ales în ultimii Tot care ameninţă omenirea”. „Este greu comemorarea a 70 de ani de la pogromul mânia. Este marcat momentul 1944, când 150 de ani, ca şi aportul la cultura ţării de să ceri supravieţuitorilor Holocaustului din Dorohoi. Două aforisme ale lui Hilel îi România întoarce armele împotriva naziş- baştină şi la promovarea culturii româneşti să uite şi să ierte, este împotriva fi rii. În sunt călăuze comportamentale: „Ce ţie tilor, intervievatul înrolându-se în Forţele în Israel a intelectualilor israelieni originari acelaşi timp, trebuie spus că, spre binele nu-ţi place, altuia nu face” şi „Să iubeşti de Luptă Patriotică, care au participat, din România. A fost evidenţiat faptul că, întregii colectivităţi, e nevoie să întoarcem pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, (I.D.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 7

Iluziile unei „hoaţe de cărţi” Aflu, de la un modeşti realitatii evreiesti reputat traducă- – el, Profesiunea tor, că în curând Hans de a citi COPIII va putea fi citită şi Huber- ANDREW GEOR- în română o carte man, zu- GESCU este un tânăr care face mai de grav, ea, spălătoreasă - adăpostesc evreu canadian român mult înconjurul lu- doi copii orfani de tată; băieţelul cu multiple calităţi. Este mii, tradusă fi ind în moare, sub ochii îngroziţi ai surorii ambiţios, învaţă bine, peste 20 de limbi: sale, iar fetiţa ajunge la părinţii ad- vorbeşte engleză, fran- „Hoaţa de cărţi”; titlu uşor paradoxal optivi traumatizată psihic, amuţită, ceză şi română, cântă în vremea noastră (când mai curând incapabilă de comunicare; ba, în la pian şi este un pasi- unii îşi risipesc şi-şi aruncă balastul plus şi analfabetă la cei 10 ani ai săi. onat jucător de hochei. bibliotecilor, decât să fure conţinu- Cartea, acest mister de nepătruns În plus, frecventează tul altora!). Oricât ne-am văita de pentru ea, constituie mare ei fasci- cursurile de Talmud-To- scăderea apetitului pentru lectură, naţie, drept care la înmormântarea ra, chiar şi citeşte din industria editorială îşi face totuşi da- frăţiorului, fură de la gropari o carte: Tora şi este conducăto- toria şi nu se pre- „Manualul groparului”. Pe rul tineretului evreu din dă. Iar best-sel- această carte a morţii, ea Missisauga, unde locu- ler-urile circulă pe va învăţa literele vieţii, ieşte cu părinţii – Dan planetă, înlesnind tainele şi magia scrisului. Georgescu şi Andreea comunicarea în- Şi cum nu aveau hârtie, Galambos. Andrew este tre oameni, vieţi şi zugravul foloseşte pen- nepotul colegei noastre moravuri, de oricât tru lecţia de scris pereţii de la DASM, Felicia de departe ne-ar pivniţei în care ascunde Georgescu, şi al Evei veni ele. Ceea ce fetiţa, albul varului acope- Galambos de la R.E.. se întâmplă şi cu rind fi ecare lecţie, pentru romanul de faţă. a lăsa loc următoarei. O carte mare cât Într-o noapte, la uşa so- un ceaslov, sosită ţilor Huberman va bate o tocmai din Austra- „stafi e”, un bărbat tânăr TRIBUNA CITITORULUI lia, scrisă fi ind de cu privirea halucinată de Markus Zusak, un foame şi spaime, purtând Dragă Redacţie, publicistica nu e o treabă uşoară şi, mai ales, autor despre care, în mână „biblia” nazis- Sunt un cititor care, de câtăva vreme, îmi încercaţi să vă alegeţi teme şi argumente mai recunosc, nu auzi- mului, „Mein Kamf”-ul lui pun o întrebare îngrijorătoare: cine este rabinul convingătoare. Şi, în defi nitiv, ce aveţi cu evreii sem până acum; Hitler: era acoperirea lui, Caufman? I-am citit întâmplător articolele apă- din România? Ce rău v-au făcut?” şi e de înţeles, de identitatea lui falsifi cată. rute în „Tricolorul” şi reluate în „România Mare”, Am ajuns să mă gândesc că e posibil ca, vreme ce e un autor foarte tânăr De fapt, e un tânăr evreu, fost boxer, în care conducătorii evreilor din România sunt datorită eforturilor depuse pentru rezolvarea care nu a apucat să aibă „o operă”. scăpat ca prin minune de la înlăgă- numiţi cu argumente puerile „criminali” şi „min- problemelor umanităţii, starea psihică a rabi- Lovitura a dat-o cu această ”Hoaţă rare, care îi cere lui Hans Huberman cinoşi”, şi vreau să vă spun că limbajul pe care nului Caufman să fi avut de suferit. Şi atunci de cărţi”, despre care specialiştii adăpost: riscul este enorm, dar zu- îl foloseşte acest rabin – care nu ştiu cine este rabinul are o problemă. Sper să nu fi e aşa, au hotărât că poate sta fără sfi ală gravul, om curajos şi de onoare, şi-l – pare mai antisemit chiar şi decât publicaţiile dar, din păcate, insistenţele sale nejustifi cate alături de „Jurnalul Annei Frank” şi asumă. Pentru că are într-adevăr şi în care a apărut. Ceea ce, pentru el, reprezintă şi lipsite de argumente dovedesc contrariul. „Noaptea” lui Elie Wiesel. el o datorie de onoare: viaţa îi fusese o performanţă. Una greu de imaginat. Ce-aveţi cu comunitatea noastră, rabi? De ce O carte despre Holocaust, deci. şi lui salvată în timpul primului război Nici o acuzaţie adusă conduce- nu vă place realitatea evreiască? Şi aici nu Cu toate că autorul nu l-a cunoscut mondial de tatăl acestui fugar evreu. rii F.C.E.R. nu are la bază vreun argu- mă refer la revista noastră, ci la realitatea în şi nu i-a suferit consecinţele: nu a Tânărul va supravieţui deci în acest ment, un temei, un act doveditor. Toate sunt care trăim. De ce dumneavoastră, domnule trăit în Europa, s-a născut şi trăieş- mormânt rece şi umed al pivniţei şi numai vorbe, vorbe, vorbe... Vorbe grele. Şi, pe Caufman, care acordaţi atâta respect morţilor, te în Sidney-ul de pe cealaltă faţă se va împrieteni cu micuţa Liesel, deasupra, scrise într-o limbă română căznită nu-i respectaţi şi pe cei vii? a globului planetar. Şi nu e evreu. scriindu-şi „romanul vieţii sale” pe şi rudimentară. I-aş spune: „Mai exersaţi, rabi, Un evreu din România Părinţii săi – tatăl austriac, mama pereţii mereu albiţi cu var de gaz- nemţoaică – au reuşit să ajungă în da-zugrav. Ba chiar şi pe paginile Australia smulgându-se la timp din acoperite cu vopsea albă (şi astfel Un bulevard, în inima Capitalei, infernul nazist, încă din anii lor tineri. şi purifi cate) ale „bibliei” nazismului Dar cei patru copii ai lor au crescut – „Mein Kampf”. trebuie să poarte numele lui Yehudi Menuhin! ascultându-le istorisirile despre Ce bine e să fi i tânăr şi plin de Pentru mine, muzica este o religie. Ea toată mierea, toate parfumele suave, tot ce război, despre convoaiele de evrei, candori, cum e acest tânăr scriitor îmi apare ca „o nostalgie a lui Dumnezeu”... putea să fi e mai transcendent, mai subtil şi fantome descărnate şi zdrenţuite, cu Markus Zusak! Ce bine e să cunoşti Doi artişti m-au înălţat sufl eteşte şi mi-au mai cu neputinţă de rostit într-alt limbaj decât priviri halucinate, mânate spre lagă- istoria din auzite şi citite, ba, să-ţi pui purifi cat inima, făcând să înţeleg că vioara al muzicii, pe vioara lui”... Dar Yehudi Menuhin rul morţii de la Dachau şi scurgându- şi propria fantezie la lucru pentru a o poate fi considerată glasul cel mai adevărat al a contribuit mult, foarte mult, şi la populariza- se întruna pe străzile orăşelului lor. completa sau a o rescrie! Romanul Celui de Sus... I-am numit pe George Enescu rea, într-un climat orphic, a culturii româneşti. Şi doar copiii nemţi mai îndrăzneţi acesta supradimensionat, plin de şi pe mult îndrăgitul său discipol, Yehudi De aceea, un bulevard, în inima Bucureştiului, cutezau să le arunce în zloată câte bunăvoinţă, de fapte bune şi de per- Menuhin. Amândoi l-au divinizat pe Johann trebuie să-i poarte numele! un coltuc de pâine împietrită. ”Am sonaje naive, are atâta bunăvoinţă Sebastian Bach! Pentru mine, Yehudi Menuhin a trecut pe vrut să scriu de pe la 17 ani despre în pledoaria sa, încât îl citeşti cu Yehudi Menuhin a făcut enorm pentru răs- lângă noi, în acel tragic veac douăzeci, „ca aceste cortegii ale morţii o poveste seninătate şi, adesea, cu plăcere. E pândirea muzicii bardului de la Liveni, pentru o pasăre măiastră şi a lăsat, cu discreţia cu de 100 de pagini, am reuşit abia cartea unui poet care îşi transportă „Orpheul moldav”. I-a dirijat, cu o ardentă care a trăit şi a creat, ecoul prelung al unui la 27 de ani şi a ieşit un roman de iluziile în trecut. De vreme ce viitorul dăruire, prima Suită pentru orchestră şi i-a fâlfâit de aripi”... parcă nemaiavând timp să 600 de pagini; în care să pătrundă, ni le refuză, de ce nu le-am accepta tălmăcit, la un înalt nivel artistic, geniala So- păcătuiască... totuşi, şi ceva din mila, bunătatea şi pe acestea? nată nr. 3 pentru pian şi vioară, iar eufonia, de recunoştinţa omenească”. SANDA FAUR Yehudi Menuhin creată, a umplut tot spaţiul DORU POPOVICI Povestea? Un cuplu de oameni dintre pământ şi cer. ”El trebuie să fi cântat Comandor al Italiei

s-a tratat la un logoped, nici în România, nici în Israel. Un exemplu demn de urmat ar fi fost regretatul Florian Pitiş Ole Hadaş în Israel (episodul 15) care s-a născut şi rârâit, şi şâşâit , şi sâsâit, şi cepeleag, După celebra întâlnire cu rămas decât două albume single, care însă îl reprezintă dar care, cu exerciţii date de un logoped din România, doamna directoare generală până în zilele de astăzi. Pe aceste albume sunt şi texte a reuşit să scape de toate şi să ajungă un mare actor Mira L., unde „repurtasem” un semnate Eugen Rotaru, traduceri după muzica rock cu o dicţie impecabilă. Dar nu era momentul să-l judec imens eşec, fi ind vară şi fi ind… din străinătate – fi indcă nu aveau voie să cânte în limbi pe Nancy, care era o mică vedetă. ”Nu te speria de „nu foarte cald” ci „îngrozitor” de străine, iar pe discul de autor al lui Nancy semnez câteva maşina mea, dar este o maşină de tranziţie… Bolidul cald (din pustiu bătea hamsinul, succese notabile la acea vreme, dacă ar fi să amintesc meu japonez mi l-au furat, banca mi-a plătit asigurarea un vânt fi erbinte, ce aducea atât numai cântecul „Oameni de zăpadă”. şi încă nu mi-am cumpărat o nouă maşină”… îmi spuse aer cald cât şi nisip roşu care După plecarea din România, despre Nancy nu am el raportul dintr-o singură sufl are… bine ai venit în ţara pătrundea pe oriunde dorea el, mai ştiut nimic… iar azi urma să-l reîntâlnesc… şi trebuie sfântă, unde eu nu ştiu ce vei face!” ”Dragul meu prie- cincizeci de zile pe an) programul meu a intrat în linie să recunosc că aveam emoţii… eu eram un nou venit, el ten, am deja de lucru… am primit şi o grămadă de bani dreaptă, fi indcă aveam de depus la termen un spectacol era deja „vatic”… A venit la întâlnire într-o maşină marca pentru a scrie un spectacol pentru românii de aici”… ”De întreg. Dimineaţa mergeam să studiez alef-bet, la prânz SIMCA, o rablă care în Israel se numeşte „trantoletă”… orchestră n-ai nevoie?”… mă întrebă, candid, Nancy… venea Rodan să verifi ce ce mai scrisesem, după prânz La această arătare de maşină, dacă trăgeai mai mult Şi uite aşa, în urma acestei întrebări l-am angajat pe îmi mai căutam ideile, seara ieşeam la o întâlnire, două, de o uşă se deschideau toate. La acţiunea RABLA ai fi Nancy Brandes ca şef de orchestră unde, alături de el, întâlniri de interes imediat cu foşti colaboratori, cu pri- primit premiul întâi pentru ea… Din maşină s-a prelins au venit … printre alţii… Bondy Shtenzler – baterie, Paul eteni, familie sau noi cunoştinţe. In primul rând, mi-am un tip slab şi jigărit în care cu greu l-am recunoscut Roth-chitară, armonie şi… puţin mai târziu… animatorul văzut prietenii colaboratori din România, Nancy Brandes pe Nancy. Numai după ce a deschis gura şi l-am auzit de confl icte… ”Peter Nume de Casă de bani”. Aşa e în şi Robert Flavian. Nancy Brandes este fondatorul uneia spunându-mi: ”Shalom, Jack!, cepeleag” ca întotdeauna, viaţă… cel care trebuie să primească dă, iar cel care dintre primele formaţii româneşti de muzică pop (rock), băgându-şi limba între incisivi şi scoţând nişte sunete trebuie să dea… primeşte! Data viitoare se va întâmpla ”Roşu şi Negru”. În 1975, Nancy Brandes emigrează în nepotrivite pentru grupurile de litere ce, ci, şe, şi… N-am invers! Betah! Adică… sigur că da! Israel. Din toată viaţa lui artistică din România, nu au să înţeleg niciodată de ce frumuseţea asta de băiat nu EUGEN ROTARU 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 IUDAICA

Admor – acronim de la Adonenu More- Kelilah – congregaţie Wieseltier şi ”Kaddish”-ul său nu ve Rabbenu, adică Domnul nostru, Kinian – posesiune Kadiş este o rugăciune pe care evreii Dumnezeu, se repetă îndemnul la cre- Învăţătorul şi Maestrul Lamdan – om învăţat o rostesc pentru pomenirea morţilor dinţă şi la moralitatea noastră, dar nume- Aharit ha- Yamim – sfârşitul zilelor, Mashgiah – cel care controlează dragi, a oricărui om care a murit şi a în- le celui decedat nu se rosteşte decît îna- adică venirea lui Mesia respectarea caşerului semnat ceva pentru cel care îl rosteşte. intea kadişului.Aceasta este prima temă Aharon – fi nal, ultimul Mishpaha – familie Primul Kadiş se spune la înmormântare, de refl ecţie pe care şi-o pune Wieseltier. Ahavat Ha- Shem – iubirea pentru Morenu – învăţătorul nostru apoi el se rosteşte la anumite intervale A doua este lipsa unei legături aparente Domnul Pasul – invalid, handicapat de timp, ca şi cu ocazia rugăciunilor tra- ori de esenţă între fi losofi e şi iudaismul Al ha- Miah – mulţumirea pentru prânz Petihah – ceremonia deschiderii Aron diţionale din calendarul iudaic. Kadiş-ul practicat de credincioşi. O întrebare pusă Al ha- Nissim – mulţumirea pentru Kodeşului ne însoţeşte toată viaţa, căci morţii noştri cu o anumită îndrăzneală pentru un om miracol Simha – vesel trăiesc printre noi. care a studiat la ieşiva, dar se ştie, fi losofi Daven- a te ruga (idiş) Breviar iudaic (ref. Sărbătoare) „Kaddish” (respectăm ortografi a ori- ai iudaismului au fost şi vor mai fi . A treia Din Torah – sulul Torei U Netaneh Tokef – ginalului) este titlul unei proze traduse chestiune este mai aproape de sufl etul El male Rahamim- Domnul, plin să spunem ce este mai important şi la noi, a cunoscutului scriitor şi jurna- scriitorului – în ce fel fi ul îşi poate proteja de milostenie (în cadrul ceremoniei de Anul Nou) list Leon Wieseltier, născut la 14 iunie părintele, după ce acesta a murit, adică Frumkait – religiozitate (idiş) Yedid Nefesh – prieten credincios 1952, editorialist la publicaţia de cultură poate fi mântuit părintele, de fi ul său? De Habad – acronim de la Hohma, (ref. la Domnul) şi politică „The New Republic”. Originar fapt este vorba de acceptarea morţii şi a Bina, Daat, înţelepciune, înţelegere, Yetzer – instinct natural din Brooklyn, New York, el a învăţat la continuităţii spirituale. cunoaştere Yihus – genealogie ieşiva (şcoala superioară de învăţământ „Beneficiul dubiului” în schimbul Had Gadia - numai un miel (de Pesah) Yom Tov – zi bună iudaic), apoi la Columbia University, Ox- morţii, scrie cu o pană inspirată Mircea Humrah – stricteţe în respectarea legilor Pt. Conf. B.M.M. ford, Harvard, fi ind şi în Consiliul director Mihăieş într-un eseu din „Idei în dialog” al Harvard-ului. O carieră strălucită, (septembrie 2006) „Nu intenţionez să universitară.Preocupat de identitatea fi u neconsolat, dar nici nu am de gând sa iudaică, Wieseltier a scris, pe lângă să mă las păcălit... Bunătatea divină nu romanul autobiografi c „Kaddish” (dedicat este aceeaşi cu bunătatea umană. Din părintelui decedat), pentru care a fost ideea că Dumnezeu ne salvează nu distins cu National Book Award, în anul rezultă că El ne priveşte din punct de 2000, ”Against Identity”, diverse eseuri şi vedere omenesc. Ce dacă morţii tăi nu prefeţe ale unor cărţi apărute în ultimele contează pentru salvarea lumii? Sunt decenii, despre Holocaust, a tradus din morţii tăi”, scrie Wieseltier cu durere şi poezia celui mai important autor din Is- cu o pornire ce ne aminteşte de biblicul rael, după 1948, Yehuda Amihai, pe care Iov (Hiob). Continuăm cu câteva citate l-a făcut cunoscut publicului american, el absolut şocante pentru cel care nu a mai cunoscând bine ebraica. Considerat un citit asemenea „proteste” faţă de ordinea liberal, Wieseltier a criticat menţinerea lumii de la ... facerea ei.„Acesta este trupelor în Irak, intervenţiile în alte zone paradoxul revelaţiei. Dislocă Ordinea ale lumii. Este de părere că democraţia şi apoi devine dependentă de această nu se poate exporta, ea trebuie încura- dislocare. Fără tradiţie, revelaţia este jată, dar nu implantată. Este totodată, doar o epifanie. Nu poate inspira nimic normal, un adversar al proliferării arme- altceva decât arta. Pretenţia tradiţiei lor nucleare şi al oricăror ameninţări cu este aceea că ea este lumina care nu se aceste arme. Un comentator scria des- întunecă în drumul ei de la sursă.Asta-i pre el că este „un amestec de Maimonide scandalos”. Deci, nici tradiţie, nici reve- şi Oscar Wilde”, ceea ce sună bizar, dar laţie? Asta-i scandalos, îl parafrazăm pe este probabil real. Elev al lui Isaiah Ber- Wieseltier, dar el rămâne netulburat.Mai lin, un mare iubitor al libertăţii interioare, departe: „Umilinţa nu este sentiment, ea proclamate şi de Berlin, Wieseltier se afl ă este metodă”, excelent scrie Wieseltier, în atenţia mass-media americane, iar la este o istorie a umilinţei.„Mulţi ani am noi i s-au tradus trei cărţi. trăit fără religie. Dar nu aş fi putut trăi Ceea ce frapează pe cel care caută fără posibilitatea existenţei religiei”. Ne un înţeles în orice rugăciune este absen- oprim, ar trebui să cităm întreaga carte. ţa oricărei referiri la cel mort, atunci când LLeoneon WieseltierWieseltier evreul rosteşte kadişul. Este preamărit BORIS MARIAN

canalizează nemulţumirile populare pentru a-şi proteja marile aranjamente care i-au adus la putere, asigurând- REFLECŢII BIBLICE o, astfel, mai departe. Mediatizarea negativă în exces a unui subiect mai mult sau mai puţin minor reuşeşte să abată atenţia populară de la nemulţumirile reale. În momente de criză economică fi nanciară mondială „ţapul TAZRIA (Leviticul 21: 1; 13: 58) fi nitiv de restul colectivităţii, pentru a fi anihilat, cât de ispăşitor” clasic este evreul. Faptul că Statul Israel mo- Se citeşte sâmbătă, 2 aprilie 2011. mult posibil, pericolul contaminării. Cohen-ul îndeplinea, dern este supranumit „evreul popoarelor” are aceeaşi Sunt date legile referitoare la impuritatea femeii după în antichitate, şi funcţia de medic. Lepra a continuat conotaţie. Dar sunt şi situaţii de ordin social-politic, în ce naşte, la impuritatea femeii afl ată la ciclul menstrual să facă ravagii până în secolul XX. Memorabil, pentru care expresia „ţap ispăşitor” capătă noi valenţe, nele- şi sunt specifi cate momentele în care au loc purifi cările, tratamentul leproşilor în România interbelică, este ci- gate de criteriul etnic, religios: cei mărunţi plătesc, în în ambele situaţii. În Biblie, care reprezintă suma cu- clul de reportaje ale lui Brunea-Fox „Cinci zile printre toate timpurile, oalele sparte ale superiorilor. noştinţelor din cele mai felurite domenii, la acea dată, leproşi”, cu referire la leprozeria de la Lărgeanca, în regulile de igienă joacă un rol foarte important. Ceea ostrovul Deltei Dunării. „Lepra – scrie Brunea Fox – nu KEDOŞIM (Leviticul 19:1; 20; 27) ce în societatea modernă este considerat elementar e specifi că, în exclusivitate, meleagurilor tropicale, cu Se citeşte sâmbătă, 30 aprilie 2011. Şabat Mevar- şi intră în fi rescul normelor de îngrijire intimă, a fost o climă toridă, cu factori microbiologici proprii regiunilor him. problemă în antichitate, ba chiar a continuat să fi e şi acelora. […] Şi în Franţa există, astăzi, o leprozerie Este accentuată motivaţia pentru care omul trebuie în epoca feudală europeană. Legislaţia biblică privind […]”. De la pasajele biblice de medicină preventivă să aspire la condiţia de ţadik, respectând poruncile To- igiena intimă a femeii este legată şi de demografi e. până la reportajele antologice ale lui Brunea-Fox despre rei. Omului i se cere să aibă acest deziderat în calitate Perioadele în care femeia este curată sunt exact acelea suferinţa umană, reportaje care au zguduit societatea de partener al lui Dumnezeu la perfecţionarea Creaţiei. cu potenţial maxim pentru creşterea natalităţii. Perpetu- timpului, descoperim dimensiunile umanismului iudaic, „Fiţi sfi nţi, căci Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt area speciei era considerată cerinţă de prim ordin, sub înveşmântat în religie şi, mai apropiat în timp, prezent sfânt!”. Greşelile sunt pedepsite de Divinitate. Etica, raportul voinţei Divine. Astăzi, sociologii sunt de acord în publicistica literară de prim rang lăsată moştenire fundamentul iudaismului, este o dată mai mult pusă că, în Europa, asistăm la îmbătrânirea populaţiei şi la posterităţii de unul dintre fi ii lui Israel în România. în valoare prin acest îndemn. Deşi se subînţelege diminuarea din ce în ce mai accentuată a natalităţii. respectarea celor 613 miţvot, esenţial este să fi e res- Iată cum, în antichitatea iudaică, asemenea situaţii AHREI MOT (Leviticul 16: 1; 18; 30) pectat Decalogul, care reglementează relaţiile omului sunt eludate. Se citeşte sâmbătă, 16 aprilie 2011. Şabat Hagadol. cu Dumnezeu şi relaţiile interumane. Dar dacă relaţiile Dumnezeu indică ritualul, care trebuia împlinit de om- Dumnezeu, în forma lor canonică, erau respectate MEŢORA (Leviticul 14: 1; 15: 33) Aharon şi fi ii lui, privind jertfele de ispăşire. Sunt oferite în societăţile evreieşti tradiţionale din Galut, relaţiile Se citeşte sâmbătă, 9 aprilie 2011. detalii referitoare la jertfa de ispăşire înainte de Iom între oameni nu se bucurau de acelaşi regim. În Biblie, Sunt prezentate legile privitoare la una din bolile de Kipur: doi ţapi, unul jertfi t lui Dumnezeu, prin ardere de sunt consemnate criticile profeţilor aduse unora dintre piele care, probabil, avea o însemnată răspândire în tot. Celălalt ţap ispăşitor este izgonit în deşert, pentru conducătorii vremii; chiar dintre cei mai admiraţi. De antichitate: ţrat sau meţora. Este vorba de lepră. Sunt Azazel. Jertfa de ispăşire nu poate fi adusă decât în aceea, în iudaism, se consideră că nu există sfi nţi. Nu descrise modul de depistare, măsurile de prevenţie (sta- Mişkan. Mai târziu – în Templul din Ierusalim. Dumne- există alb/ negru. Kedoşim-ii sunt asimilaţi cu martirii rea de carantină), asigurările suplimentare, chiar atunci zeu interzice, în aceeaşi pericopă, incestul şi homo- poporului evreu, care au preferat să moară decât să-şi când suspiciunea de lepră nu mai planează asupra celui sexualitatea. „Ţapul ispăşitor” a devenit, în vremurile abjure credinţa. Au murit pentru „sfi nţirea numelui lui care a manifestat unele simptome ale bolii. Atunci când moderne, expresie metaforică pentru suferinţele fi inţei Dumnezeu”. se constată existenţa maladiei, bolnavul este izolat de- nevinovate şi fără apărare asupra căreia „regizorii” lumii R.E. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 9 COMUNITATI Roman-Iaşi-Botoşani Vizita delegaţiei F.C.E.R. Expoziţie „F.C.E.R. activităţilor bazate exclusiv pe asigurarea unui serviciu religios adecvat; voluntariat, promovarea inten- stabilirea bugetului pentru eveniment; Focşani – 75” să a programelor organizate refacerea candelabrelor şi a mobilierului. CE Focşani, în colaborare cu Arhivele de F.C.E.R. în parteneriat cu Trebuie menţionat că de-a lungul celor Naţionale Vrancea, a organizat la Sina- celelalte Centre Comunitare două zile petrecute în cadrul Comunităţii goga din Focşani expoziţia documentară Evreieşti din ţară, continuarea Evreilor din Iaşi, delegaţia F.C.E.R.-JDC „F.C.E.R. – 75”. Elevi ai Liceului de Artă şi urgentarea lucrărilor de mo- a efectuat vizite la Sinagoga Merarilor şi „Gheorghe Tătărescu” au realizat lucrări dernizare la sediul Comunităţii Sinagoga Mare din Iaşi, a participat la inspirate de imagini din Focşaniul vechi Evreilor Iaşi, amenajarea ur- Oneg Şabat-ul organizat de Comunitate (sub raport urbanistic şi artistic), coordo- gentă în cadrul Restaurantului şi a fost invitată de onoare a domnului naţi fi ind de profesorii Diana Tăicuţu şi Ritual a unei bucătării de lapte, Nicolae Tomescu, redactor şef, la noul Dan Tincu. Fotografi ile din expoziţie sunt realizarea de către DASM a sediu al Radio Iaşi. In cadrul acestei în- unei broşuri de prezentare, cu tâlniri s-a discutat despre îmbunătăţirea RRomanoman informaţii despre Restauran- parteneriatului dintre F.C.E.R. şi Radio tul Ritual şi CE Iaşi, găsirea Iaşi, stabilirea unor noi contacte pentru Parcursul delegaţiei F.C.E.R.-JDC, unor mijloace de urgentare a reflectarea vieţii iudaice din România formată din dr. Aurel Vainer (preşedinte lucrărilor la Sinagoga Mare din Iaşi, va- şi sprijinul acordat emisiunii „Evreii din F.C.E.R), Ing. Rudy Marcovici (director lorifi carea extinsă a sediului şi spaţiului Târgurile Moldovei”. CAPI), Attila Gulyas (director DASM), Comunităţii, realizarea unui parteneriat În ultima etapă a vizitei de lucru, Dele- Rabin Zvika Kfi r, Silvian Horn (şef Cabi- cu Facultatea de Turism, pentru stabilirea gaţia F.C.E.R.-JDC a sosit la Comunitatea net Preşedinte F.C.E.R.) şi Silviu Vexler, unui program de evidenţiere a moştenirii Evreilor din Botoşani. Alături de domnul a pornit în 17.02 a.c., prima oprire fi ind iudaice, îmbunătăţirea managementului, David Iosef, preşedintele Comunităţii, a la Roman. fost analizat stadiul transformării clă- Aici, am fost întâmpinaţi de prof. dirii Restaurantului Ritual în Centru Iancu Vexler, Preşedintele Comu- Intercomunitar, dar şi aspecte pri- nităţii, şi Norbert Segal, secretar, vind îmbunătăţirea vieţii religioase şi alături de care am păşit cu emoţie de cult mozaic. Deciziile comune au în Sinagoga Leipziger, restaurată inclus : stabilirea unui program de lu- recent cu sprijinul guvernului Româ- cru şi a schiţei de atribuire a spaţiilor niei. Problemele discutate au inclus din imobilul Centrului, inclusiv sub stadiul lucrărilor la Sinagogă şi sediul aspectul fi nisajelor, dotării tehnice din perioada interbelică. Documentele se Comunităţii precum şi punerea în va- şi mobilierului, recurgându-se şi la referă la istoricul CE Focşani şi al unor loare a moştenirii iudaice din Roman experienţa recentă a CE Timişoa- obşti arondate (Odobeşti, Panciu, Adjud şi zonele aferente. ra, crearea unui punct muzeistic ş.a.), cu accent pe mişcarea sionistă De comun acord cu directorul al Comunităţii Evreilor Botoşani, (cu referire şi la activitatea sionistă din JDC România, Israel Sabag, s-a în cadrul Centrului Intercomunitar, fostul Judeţ Putna), culturală, sportivă, decis organizarea unui program de IIaşiaşi organizarea unui program de tip filantropică, BBR, comercială, educa- tip Şabaton, dedicat reinaugurării Şabaton şi restaurarea mobilierului ţională, religioasă. Un capitol aparte îl în cadrul aniversării “F.C.E.R. 75” a ce a aparţinut Restaurantului Ritual. constituie suferinţele evreilor din zonă în Sinagogii din Roman, crearea unui punct extinderea serviciilor prestate şi efi cienti- Vizita Delegaţiei F.C.E.R.-JDC s-a în- anii Holocaustului. Reprezentantul Arhi- muzeistic, amenajarea grădinii şi a spa- zarea Restaurantului Ritual, amenajarea cheiat cu participarea la serviciul religios velor Naţionale Vrancea, prof. Bogdan ţiului verde din curtea Sinagogii, precum unui Muzeu dedicat Istoriei Evreilor în Iaşi, în Sinagoga din Botoşani şi o întâlnire cu Constantin Dogaru, a conferenţiat despre şi restaurarea mobilierului. implicarea directă a CE Iaşi, F.C.E.R. şi membrii Comunităţii. istoria acestei comunităţi, de la primele În cursul serii, delegaţia F.C.E.R.- JDC pentru înfrăţirea dintre oraşele Haifa atestări până în 1944. Elevi de la Liceul JDC a ajuns la Iaşi, vizita de lucru fi ind şi Iaşi, începerea unor lucrări de reame- SILVIAN HORN sus-menţionat au prezentat în faţa cole- continuată la sediul Comunităţii, unde ni najare la Sinagoga Merarilor şi transfor- SILVIU VEXLER gilor lor de la Liceul „Unirea” medalioane s-au alăturat Israel Sabag, director JDC marea acestui spaţiu în sală dedicate unor mari pictori evrei români: România, Shai Orny, director JCC Bucu- multifuncţională şi, ulterior, Iosif Iser, Margareta Sterian, M.H. Maxy, reşti, şi Alexandru Pavel (consultant JDC). Muzeu al CE Iaşi, aplicarea Alexandru Ziffer, Romeo Niram. Totodată, Împreună cu ing. Abraham Ghiltman măsurilor necesare pentru au avut loc prelegeri despre: ~ persona- (preşedinte), Pincu Kaisermann şi Ina organizarea Comemorării a lităţi evreo-române originare din Judeţul Vladcovschi (secretar) au fost discutate 70 de ani de la Pogromul din Vrancea; ~ perioada Holocaustului; ~ probleme privind situaţia la zi şi viitorul Iaşi : lucrări de înfrumuseţare rolul F.C.E.R. în păstrarea şi continuarea Centrului Comunitar Evreiesc (JCC Iaşi), a spaţiului din vecinătatea vieţii evreieşti în România. A fost lansat patrimoniul Comunităţii, îmbunătăţirea obeliscului dedicat memori- volumul „Focşaniul şi Ţinutul Putnei – lea- vieţii religioase şi de Cult Mozaic, dar şi ei martirilor pogromului şi a găn al iudaismului din România”. soluţionarea diferendului dintre Comuni- Sinagogii Mari din vecinăta- MIRCEA ROND tatea Iaşi şi o parte din studenţii israelieni te; realizarea unor proiecte preşedinte C.E. Focşani prezenţi aici. privind instalaţiile şi dotarea Deciziile luate la fi nalul celor două interioară necesară unor zile de discuţii au vizat : realizarea unui activităţi sinagogale; acoperi- program pe 6 luni la Centrului Comunitar rea faţadei Sinagogii Mari cu ANIVERSĂRI Evreiesc (JCC) Iaşi şi aplicarea unor o meşă; realizarea unor pre- – martie 2011 – măsuri pentru implicarea unui număr mai zentări multimedia care vor BBotoşaniotoşani ALUPOAIE MIRELA, Cămin „Băluş”, s-a mare de persoane, creşterea ponderii fi proiectate la eveniment; • născut la 2 martie 1958. NEUMAN MARIA, D.A.S.M., s-a născut • la 3 martie 1942. Roman APOSTOL LUCIA, şef Sector, s-a născut Întâlnire cu fraţii noştri mai mari în credinţă • la 6 martie 1947. LIBERMAN LIDIA, referentă, s-a născut Sâmbătă, 22 ianuarie a.c., elevii întrebări care s-a revărsat asupra domnu- cuvinte ale lui Tolstoi le-am găsit într-un • la 7 martie 1977. Liceului Teologic Franciscan au făcut o lui Wexler. Pe de altă parte, era şi normal articol din revista Realitatea Evreiască din LEIBOVICI IOSUB, preşedinte C.E. vizită comunităţii evreieşti la Sinagoga din să fi e aşa, pentru că erau, cu adevărat, luna Kislev sau Tevit. • Huşi, s-a născut la 10 martie 1929. Roman, avându-l drept preşedinte pe d-l pentru prima dată la o astfel de „oră des- Redau mai jos câteva din gândurile ŞWARŢMAN HERMINA, contabilă, s-a profesor Iancu Wexler, care ne-a primit cu chisă” la un curs de Istoria Religiilor, cu romancierului rus-ortodox cu privire la • născut la 15 martie 1929. mare ospitalitate – atitudine des întâlnită titlul: Poporul evreu între istorie, cult şi întrebarea: Ce este un evreu?: EHRENFELD ABRAHAM, rabin la C.E. • Oradea, s-a născut la 15 martie 1951 în rândul şi în cultura poporului evreu. personalităţi marcante. „Un evreu e o fi inţă sacră, care şi-a GEORGESCU STELA, secretară la Vizita noastră a fost una de tip for- Ne-am simţit împreună ca un adevărat procurat focul etern din cer şi cu el a • Cabinetul preşedintelui F.C.E.R., s-a mativ, din mai multe puncte de vedere: popor al lui Dumnezeu, adunat pentru a-l iluminat pământul şi pe cei care trăiesc născut la 16 martie 1932. uman-relaţional, cultural-informaţional, cunoaşte mai mult şi a-i fi recunoscători pe el. El este primăvara şi sursa din care BUCUR ELENA, secretară la Cabinetul cultual-spiritual. Pentru aceasta îi suntem pentru marile sale opere pe care le-a celelalte naţiuni şi-au inspirat religiile şi • preşedintelui F.C.E.R., s-a născut la 18 recunoscători domnului preşedinte al săvârşit de-a lungul istoriei, începând cu credinţele. Un evreu e un pioner al culturii. martie 1940. WEXLER IANCU, preşedinte C.E. Comunităţii Evreieşti din Roman, care a Patriarhii şi terminând cu Domnul nostru Un evreu e un simbol al toleranţei civile • Roman, s-a născut la 20 martie 1939. contribuit decisiv la această zi de formare, Iisus Hristos. şi religioase... un evreu e un simbol al ELIAS ALEXANDRU, fost director C. inserându-ne în istoria locală, în cultul lor Spre finalul întâlnirii noastre, am eternităţii: naţiunea pe care nici uciderea, • Aj.M., s-a născut la 23 martie 1925 mozaic şi, nu în ultimul rând, vorbindu-ne adus un omagiu poporului evreu pentru nici tortura, nici focul, nici sabia civiliza- GOLDA DALIA, Centru Tineret, s-a despre marile lor personalităţi care au contribuţia membrilor săi pe durata atâtor ţiilor nu au putut să o şteargă de pe faţa • născut la 24 martie 1982. contribuit substanţial, prin activităţile lor secole scurse pe teritoriul naţiunii noas- pământului. Un evreu e etern, el este FAINBLAT SOLOMON, preşedinte C.E. • Tulcea, s-a născut la 25 martie 1949. profesionale, la creşterea şi dezvoltarea tre şi în mijlocul comunităţii din Roman, încarnarea eternităţii.” LIBERMANN DAVID, Cămin „Băluş”, s-a culturală dar şi economică a oraşului. folosindu-ne de cuvintele pe care le-a Cu adâncă recunoştinţă pentru Comu- • născut la 25 martie 1972. Majoritatea eram pentru întâia oară scris unul dintre cei mai mari romancieri nitatea Evreiască din Roman, FREIFELD MIRELA, C.Aj.M., s-a născut într-un astfel de lăcaş de cult. Sigur, cu- ai lumii, şi anume, Lev Tolstoi. Practic, Pr. TEOFIL PETRIŞOR • la 30 martie 1936. riozitatea şi interesul din partea elevilor a este o caracterizare pe care el a făcut-o Împreună cu Elevii Liceului SIEGFRIED WOLF fost mare, ţinând cont şi de cascada de poporului evreu. Precizez că aceste Teologic Franciscan-Roman Sursa: Serviciul Protocol al F.C.E.R. 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011

A AD MEA VEESRIM! INŢ Cum să trăim sănătoşi până la 120 de ani TI Geneticienii şi biologii consideră că limita naturală a vieţii omului Când mâncaţi fructe uscate, nu le ŞŞTIINŢAŢA este 120 de ani, conform urării tradiţionale evreieşti. Cum să ajungem acceptaţi pe cele colorate (au coloranţi A însă la această vârstă şi mai ales cum să ajungem ca persoane active? Vă chimici). Orice fruct, prin uscare naturală, VI prezentăm azi o sinteză a unor recomandări apărute în diferite ziare şi devine maro. I reviste din lume. Nu beţi nimic în cursul mesei fi indcă ŞŞI VIAŢA diluează sucurile gastrice. Beţi numai să fi e victimele unui eveniment cardiac. stabilizat defi nitiv în Paleolitic, când un apă, cu 30 de minute înainte de masă Studii efectuate pe animale au arătat că hominid plecat la vânătoare alerga cam sau două ore după. sedentarismul modifi că metabolismul 14 km pe zi , când grupul lui hăituia ani- Evitaţi sarea pe cât posibil. Folosiţi Peste 3 milioane de lipidelor, mărind procentul grăsimilor şi malele până ce acestea se prăbuşeau de suc de lămâie pe carne şi legume sau centenari în 2050 trigliceridelor în sânge. Dacă stăm mult supraîncălzire internă. aromate vegetale. timp întinşi sau aşezaţi, creşte de trei Dar ca să hrăneşti 7 miliarde de oa- Când frigeţi ceva în ulei, reduceţi-i Numărul centenarilor este acum ori nivelul infl amaţiilor uşoare, care deşi meni, nu poţi să revii la dieta omului din temperatura cu apă: în uleiul fi erbinte de 450000 în toată lumea şi va creşte uşoare pot, pe termen lung, afecta inima. Paleolitic. grăsimile se transformă în compuşi nocivi. de 7 ori până în 2050, ajungând la 3,2 Nu gătiţi în vase de aluminiu şi nu milioane. În acelaşi timp creşte numărul Paleo-Diet : Să revenim la Mestecaţi bine! înveliţi carnea şi peştele în folie de alu- persoanelor de peste 60 de ani. În Statele miniu (metal care e toxic). Folosiţi hârtia Unite vor fi 66 de miloane peste 15 ani iar dieta omului cavernelor? In Israel există o organizaţie care în cerată sau pergamentul pentru gătit ori în China ei vor fi în 2025 puţin peste 200 fi ecare week-end ţine pe malul lacului înveliţi alimentele în ea şi abia apoi în Este adevărat că oamenii primitivi de milioane! Sigur că este şi rezultatul Galileei cursuri despre “curăţarea inter- folie de aluminiu. mâncau, acum 40000 de ani, multă carne unei asistenţe medicale mult mai bune, al nă a corpului şi cum să mâncăm”. Iată o Nu folosiţi margarina, compuşii ei nu şi fructe crude, o dietă asociată cu multă apariţiei unor medicamente care ne ajută sinteză a sfaturilor lor care , o spun chiar sunt asimilaţi de organism . mişcare în aer liber. Dar nu ştim cât îi ajuta să învingem afecţiunile bătrâneţii. Dar autorii, nu trebuie respectate toate dar Nu beţi mai mult de o ceaşcă de asta să trăiască mult şi să rămână activi este din ce in ce mai mult rezultatul unei măcar câteva schimbări în obiceiurile cafea zilnic dar beţi trei pahare de ceai fi indcă speranţa de viaţă, într-un mediu diete şi al unui regim de viaţă raţionale. alimentare influenţează mult evoluţia verde, un puternic antioxidant. ostil, era de 27 de ani. Abia acum 10000 Din păcate, la stadiul de azi al me- sănătăţii noastre: Evitaţi îndulcitorii artifi ciali, fi indcă de ani a apărut agricultura şi, după încă dicinii sunt şanse de 50-50% ca o per- Mestecaţi bine înainte de a înghiţi pe termen lung ei pot provoca efecte 2000 de ani, creşterea vitelor. Genele soană care a atins 85 de ani să aibă o (de 28 de ori de fi ecare dată , dacă puteţi). secundare neplăcute. noastre, susţin unii dieteticieni, nu s-au bătrâneţe dezagreabilă, minată de boli Masticaţia semnalează creierului că vine Evitaţi toate produsele care conţin adaptat încă acestei alimentaţii. De altfel, psihice. Şi asta fi indcă după 65 de ani, mâncarea şi prepară stomacul pentru nitraţi, în special mezelurile. Evitaţi “hot popoare din Asia, printre care şi chinezii, riscul de Alzheimer se dublează la fi ecare primirea ei. Nu uitaţi că stomacul nu are dogs”. Evitaţi şi grătarul cu cărbuni fi indcă nu au nici până azi enzimele necesare cinci ani. Şi odată ieşiţi la pensie, mulţi dinţi şi, cu cât mestecaţi mai bine, cu atât degajă substanţe cancerigene care intră pentru descompunerea lactatelor. oameni, mai ales bărbaţi, se mulţumesc alimentele pot fi digerate mai bine. direct în carne şi cremvurşti. Totuşi, în aceste ultime opt milenii au cu o ieşire de aprovizionare şi în rest Mâncaţi fructe şi legume crude ori Nu măncaţi nimic după ora 20. intervenit 3000 de modifi cări genetice se uită la televizor. Nimic mai dăunător: de câte ori aveţi ocazia. Organismul are un orar de digerare a legate de schimbarea alimentaţiei, aşa medicii ne recomandă măcar 10000 de Fierbeţi legumele în aburi nu în apă. alimentelor, seara procesând alimentele că dieta omului paleolitic nu e neapărat paşi pe zi sau cel puţin 9 km de mers Aşa păstraţi vitaminele , pe care fi erberea înghiţite peste zi. pe jos săptămânal. Un studiu scoţian cea mai bună. Una dintre acestea, sub- în apă le distruge. efectuat pe un număr de 4512 bărbaţi liniază antropologul Daniel Liberman de Fructele mâncaţi-le numai pe sto- de vârstă medie, timp de patru ani, a la Harvard, este capacitatea de a fugi pe macul gol. Optimum: cu 30 minute arătat că cei care petrec 3-4 ore pe zi în distanţe mari. Omul – spune el – este unic înainte de masă sau două ore după. Altfel, Scurt între primate pentru abilitatea lui de fugi faţa televizorului au şanse să moară de acidul din fructe provoacă fermentarea (Scurt pe doi) inimă cu 50% mai mari decât cei care fac pe distanţe mari. Iar acum 2 milioane de alimentelor în stomac, deci… indigestii 2 o activitate fi zică chiar minimă. Cei care ani, hominizii au dezvoltat capacitatea sau balonări. au petrecut două ore pe zi în faţa micu- de transpira puternic, ceea ce permitea Nu mâncaţi fructe gătite (de exem- Rahm Emanuel, primarul lui ecran au de 2,2 ori mai multe şanse un efort susţinut, capacitate care s-a plu, mere coapte). oraşului Chicago “Pentru mine, Rahm Ciocolată? Da ! Dar numai neagră! Emanuel, nepotul lui O cercetare publicată în februarie, încât o singură bară de ciocolată dintr-o îndulcească şi când au fost alungaţi din Herman Smulivitz, care în Anglia, afirmă că ciocolata neagră tabletă este raţia zilnică sufi cientă. Spania au dus cu ei în toată Europa reţeta a venit în acest oraş conţine mai mulţi antioxidanţi (polifenoli În general, puţini sunt cei ce ştiu că acestei băuturi dar şi a fabricării tabletelor în 1917, de la graniţa şi fl avonoizi) decât sucul de fructe (cu ex- evreii au răspândit ciocolata în Eu- de ciocolată solidă. Cu timpul cafenelele, ruso-română, pe când cepţia celui de rodie). Un alt studiu ropa. La început unde se bea şi cacao şi se consumau avea 13 ani, pentru a realizat de Institutul Naţional ea era băută prăjituri de ciocolată, s-au răspândit în scăpa de pogromuri, şi pentru Inimă, Plămâni şi Sân- aşa cum e toată Europa iar în Austria ea era băutura fi ul lui Benjamin Ema- ge din Statele Unite, pe 5.000 băută azi preferată.În 1832 cancelarul Metternich a nuel, care a venit aici în 1959 din Israel de adulţi, afi rmă că cei ce mâ- cacaoa, cerut un nou desert de ciocolată cu care pentru a începe o carieră medicală, este năncă ciocolată neagră de cinci con- să îşi uimească oaspeţii. Cum cofetarul- o mare realizare personală”, a declarat sau mai multe ori pe săptămână au form şef era bolnav, sarcina a fost încredinţată Rahm Emanuel, la afl area rezultatelor cu 60 % mai multe şanse să nu facă o reţe- unui ucenic evreu de 16 ani, Sacher. alegerilor pentru postul de primar al boală de inimă. Iar în Germania, o tei cu Astăzi, în toată Austria, cofetăriile oferă oraşului Chicago, post pe care îl va altă anchetă a arătat că o cantitate care a tradiţionala tortă Sacher, care a devenit o ocupa de la16 mai a.c. Noul primar a chiar modestă de ciocolată are un fost adusă din marcă de renume mondial. Cofetari evrei fost şeful de Cabinet al preşedintelui efect semnifi cativ asupra tensiunii arteria- America de expediţiile lui fugiţi de nazism au creat marca Elite în Barack Obama la Casa Albă. Anterior, le. Un cunoscut expert în nutriţie, dr. Mike Columb şi era preparată conform Israel şi Barton la New York. Ciocolatieri el a condus campaniile electorale ale lui Roizen, afi rmă că fl avonoizii antioxidanţii reţetei indiene:cu ardei iute pisat în celebri evrei sunt acum Scharffen Bergen Bill Clinton şi Barack Obama. din ciocolata neagră sunt atât de puternici ea. Cofetarii evrei au avut idea să o în California şi Max Brenner în Israel. Mama lui Rahm, Marsha Emanuel, născută Smulivitz, este fi ica lui Herman Smulivitz, “un imigrant moldovean” Cum stăm cu COLESTEROLUL? care s-a remarcat ca boxer, dar şi ca lider de sindicat, a scris presa din SUA. Cred că pentru majoritatea cititorilor organism încă circa 300 de miligrame după cum afi rmă cercetătorii, ar fi normală Marsha Emanuel, care a apărut alături noştri colesterolul este unul din subiectele zilnic. Colesterolul pluteşte în sânge pen- prescrierea acestor medicamente de la de fi ul său după ce a fost anunţat rezul- permanente de discuţie. Nu numai pentru tru ca celulele să-l aibă la îndemână, în 280 mg. tatul alegerilor, a lucrat ca asistentă în ei însă, nivelul colesterolului în sânge e cea mai apropiată capilară, atunci când Colesterolul este ca ceara iar sân- radiologie, dar s-a remarcat în special una din preocupările acute pentru miliarde au nevoie de el. Din păcate, colesterolul gele este ca apa. Grăsimile şi apa nu ca miltantă pentru drepturile omului. de oameni din toată lumea, fi indcă de pe se aglomerează pe pereţii arterelor şi se amestecă. Pentru a fi transportat pe Presa americană scrie despre mama la 40 de ani depunerile acestei grăsimi formează cheaguri. Când se formează un vasele de sânge colesterolul are nevoie noului primar de Chicago că a mărşă- încep să să se facă simţite prin creşterea asemenea cheag se întrerupe circulaţia de lipoproteine. Lipoproteinele de joasă luit alături de Martin Luther King şi că tensiunii, primul semn de alarmă. În Sta- şi se declanşează infarctul. Colesterolul densitate (cele ”rele”) sunt cele care pro- a fost de mai multe ori arestată pentru tele Unite, în fi ecare minut un om moare nu se aglomerează numai pe vasele ce voacă blocarea arterelor. Cele de înaltă opiniile şi acţiunile ei. Când era copil, din cauza unui “eveniment” coronar. Şi duc la inimă dar acolo el are efecte fatale. densitate (cele “bune”) previn depunerile Rahm Emanuel a studiat la o şcoală cam toate aceste “evenimente” sunt din Putem găsi asemenea aglomerări şi pe pe vasele de sânge. La analizele de evreiască foarte conservatoare şi a cauza îngroşăriii pereţilor arterelor de la vasele de la picioare…dar ele pot fi ope- colesterol e foarte importantă proporţia făcut balet, încurajat de mamă, până depunerile de colesterol. rate sau , în cel mai rău caz, se poate tăia acestor lipoproteine în sângele dumnea- în anii studenţiei. Colesterolul este o substanţă chimică un picior, însă cu inima nu există decât rar voastră. Dintre alimente, cele care scad La puţin timp după anunţarea rezul- esenţială pentru toate celulele corpului a doua şansă. nivelul colesterolului sunt fulgii de ovăz, tatelor alegerilor din Chicago, Barack nostru. Dacă aţi putea avea o cantitate Sub presiunea fi rmelor farmaceuti- nucile, peştele gras, ca somonul şi ma- Obama a transmis felicitări noului pri- de colesterol în palmă, aţi simţi-o ca pe o ce medicii, în multe ţări, chiar şi la noi, croul, care au Omega 3 (sau pilule cu ulei mar. „Rahm va fi un primar extraordinar ceară. Celulele îşi construiesc membrana prescriu statine (care au adesea efecte având Omega 3). Şi folosiţi numai ulei de pentru Chicago”, a spus preşedintele exterioară din colesterol. El e fabricat de secundare foarte proaste asupra siste- măsline presat la rece. Ad mea veesrim! american, care l-a susţinut pe parcursul fi cat şi alte câteva organe în ritmul de 1 mului muscular) de la 230 de miligrame campaniei. gram pe zi. Din mâncare ne mai intră în de colesterol pe decilitru de sânge, deşi Redactorul paginii: ANDREI BANC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 11

plăcere la şcoală şi, în ciuda atmosferei OOldiesldies butbut goldiesgoldies din ţară, pot să spun că anii aceia de liceu au fost cei mai frumoşi din viaţa mea.“ BBătrâniiătrânii noştrinoştri dede auraur „La facultate am avut o surpriză în anul IV. Mă trezesc într-o zi chemat la serviciul de cadre unde mi se spune că Un câmp cu fl ori ale spiritului: MATY BLUMENFELD am fost numit preparator la Catedra de Rezistenţa materialor. Eram şase stu- MATY BLUMENFELD. S-a născut la 15 august 1928, în Bucureşti. Studii: Liceul luat nici un medicament în viaţa mea, de denţi în situaţia asta bizară, repartizaţi la „Cultura B”, devenit ulterior „Mihail Sebastian”, Facultatea de Mecanică – Bucureşti atunci iau zilnic o pastilă contra tensiu- catedre diferite. De trei dintre ei nu mai (1952), doctorat cu tema „Metoda de recurenţă a celor trei necunoscute” (1964). Din nii, aveam 16, am scăzut la 14... Nu mă ştiu nimic dar alţi doi au ajuns profesori la 1970 până in 2010 - profesor la Facultatea de Aeronave, Catedra de Rezistenţa Ma- doare nimic...” După ce termină lucrul la mari universităţi din străinătate. Pe atunci terialelor, şi la Facultatea de Mecanică. Coautor al lucrărilor Manualul inginerului calculator, la ora 13, Maty Blumenfeld Politehnica se dezvolta rapid, ţara avea mecanic (Ed. Tehnică, 1959), Culegere de probleme din rezistenţa materialelor (Ed. face o plimbare pe jos de circa o oră, nevoie de ingineri pentru industrializarea Tehnică, 10 ediţii, din 1953 până în 1991), Tensometria electrică rezistivă (Ed. Teh- mănâncă, doarme până la 17 şi apoi stă ei forţată şi nu erau cadre. Catedra de nică, 1965), Calculul de rezistenţă al pieselor de masini (Ed. Tehnică, 1979), autor al de vorbă pe Skype până la 19 cu prietenii Rezistenţa materialelor era deja condusă volumelor Calculul barelor cu calculatoare numerice (Ed. Tehnică, 1974), Curs de lui din toată lumea: din Europa, din Sta- de profesorul Gh Buzdugan, cu doar 12 rezistenţa materialelor (Ed. U.P.B., 1979, 1989), Metoda elementelor fi nite - aplicaţii tele Unite, din Israel, din Argentina, foşti ani mai mare ca mine, care a devenit în (Ed. U.P.B., 1992), Introducere în metoda elementelor fi nite (Ed. Tehnică, 1995). colegi, foşti studenţi. După care se uită scurt timp o somitate în acest domeniu. Este preşedinte de onoare al Societăţii de Inginerie Asistată de Calculator (S.I.A.C.). la televizor „Dar niciodată la dezbateri Nu era un om jovial şi uşor abordabil, politice şi la Jurnale, unde e multă po- dimpotrivă, dar am lucrat apoi cu dânsul de căsătorie fericită şi tot atâtea decenii luare informaţională. Dimineaţa, la radio decenii şi am constatat că e un om de o Doamna Ada de activitate didactică, se părea că viaţa ascult în 5 minute esenţialul ştirilor”! Deşi corectitudine rar întâlnită la cineva. Pot să Profesorul universitar Maty Blumen- cotidiană a profesorului a fost brusc golită e unul din cei ce au lucrat printre primii cu spun însă că nici eu nu am făcut niciodată feld a predat Rezistenţa materialelor şi frântă. Nu e însă omul care să se lase calculatorul în ţara noastră, din 1968, cal- în viaţă sau în carieră un gest de captatio la Politehnica bucureşteană mai mult descurajat de difi cultăţile care apar, ine- culator care a rămas unealta sa de lucru, benevolentiae. de şase decenii, până în toamna anu- rent, la asemenea vârstă. La 9 a.m. Maty nu navighează pe Internet. Nu s-a uitat Profesorul Buzdugan m-a pus imediat Blumenfeld se aşează la calculator şi niciodată la ce e scris acolo despre el! la treabă. Dumneata, domnule Banc, lu- scrie, şi rescrie, la o lucrare pe care, îmi - Nu m-a interesat niciodată ce se crezi peste drum, în Casa Radio, ei bine spune, o elaborează cu convingerea că spune despre mine, bine sau rău. În 60 eu eram în anul IV şi dădeam certifi cate va fi apreciată poate peste 30-40 de ani. de ani de carieră profesională nu m-am de calitate pentru structura de betoane – Ne dăm îmtâlnire peste 30 de ani, certat cu nici un student. a acestei clădiri. Pot sa te treacă fi ori spune cu umor profesorul. - Bine, atunci o să afl aţi de la noi, în când intri acolo... (Mă şi trec, de multă caseta de mai sus, informaţiile principale vreme, fi indcă după 1977 Inspecţia de Precis sau Exact? despre cariera dumneavoastră, extrase Stat pentru Construcţii a făcut o evaluare de pe Net. a clădirii, în care se trage concluzia că Ştim amândoi că nu vom mai fi atunci la un cutremur de gradul 7, Radioul se prezenţi ca să serbăm succesul lui. De prăbuşeşte în el însuşi, implodează).În altfel ideea la care lucrează i-a inspirat-o Cum am ajuns profesor de anul V eram deja asistent. În 1953, la 25 un alt om de ştiinţă evreu, fi losoful Henri Rezistenţa materialelor de ani eram şef de lucrări, la 35 de ani Wald care în 1968 a publicat un articol deveneam conferenţiar iar în 1970, la 42 despre înţelesul exact al termenilor „Tatăl meu, Gustav (Ghidale), a fost la de ani, eram profesor.” “exact” şi „precis”. Henri Wald consideră 12 ani băiat de prăvălie, apoi ani la rând Ca profesor a dat certifi cate de rezis- că dacă exact („accurate”) înseamnă tenţă la mari construcţii hidrotehnice din „conform cu realitatea”, precis înseamnă ţară, la construcţii de cale ferată şi civile. „sigur”. Se poate considera că o valoare Pe lângă Rezistenţă, profesorul Maty precisă are un caracter deterministic în Blumenfeld a fost cel care a introdus timp ce o valoare exactă are un caracter predarea la Politehnică a „metodei ele- probabilistic, incluzând un anumit grad de mentelor fi nite”. incertitudine... De aici rezultă o serie de ”Am scris o Introducere în această concluzii demonstrabile matematic, operă Metodă la cererea editurii dar, lucrând lui trecut, când împlinise 82 de ani. O pe care Maty Blumenfeld o completează la ea, am înţeles că are multe lacune şi longevitate universitară pe care părea continuu. Două volume asupra acestui alta numai scriu”. Şi, adaugă Maty Blu- să nu o tulbure nimic - şi colegii şi De- subiect au apărut în 2001 şi 2005, scrise menfeld, „în viaţă e important să pricepi canul îl doreau mai departe la catedră direct in engleză de profesor, care a şi ce faci!” dar «când am intrat, la începutul anului ţinut la Politehnică cursuri în franceză şi universitar, în sala de curs şi am văzut engleză. 20-30 de momâi care se uitau cu o privire - Nu sunt matematician şi asta e bine În germană, Blumenfeld înseamnă absentă pe geam sau în tavan, mi-am fi indcă nu am constrângerile de metodă ”câmp cu fl ori”. Îi recit profesorului o spus: ajunge, la asemenea studenţi nu ale celor care au crescut în acest mediu. epigramă găsită pe Internet: mai predau». Acum, profesorul locuieşte Fiecare ştiinţă are paradigmele ei, eu nu Când zăresc a lui chelie singur , în apartamentul pe care îl ilumina sunt condiţionat de ele, eu vin din afara comis-voiajor. Deşi avea numai 5 clase, Simt cum mă cuprind fi ori: cu prezenţa ei soţia sa, Ada Brumaru, matematicii şi astfel îmi permit să încerc a ştiut să facă bani şi după ani şi ani de Doamne, cum o fi ’n pustie cunoscuta critic muzical. «Doamna Ada». să merg pe drumul meu, poate iconoclast trudă a ajuns negustor. Prenumele meu, Dacă ăsta-i câmp cu fl ori? „Aşa îi spuneam şi când trăia“, spune dar am convingerea că e totuşi corect. destul de rar, Maty, vine de la bunici: Maty Profesorul se amuză: ”O cunosc, e profesorul, «Doamna Ada». Îl înţeleg, am şi Reuven. Am avut o copilărie liniştită, de notorietate”. Şi adaugă: cunoscut-o pe Ada Brumaru în Radioul Mens sana in corpore sano până au venit legionarii şi Antonescu la ”Îmi păstrez capacitatea de a râde de public, unde redacţiile noastre se afl au putere. Nu eram cel mai bun din clasă, mine, de autoironie. Cred că e esenţială pe acelaşi culoar şi ne încrucişam des E un domeniu la care mai are timp să Iustin Herşcovici era primul dar la mate- la un evreu.“ paşii. Era într-adevăr o «Mare Doamnă», lucreze, speră dânsul, sperăm şi noi: „Nu matică eu eram primul. Liceul l-am facut o prezenţă aristocratică, feminină, rafi nat sufăr de nici o boală la cei aproape 83 la Cultura B, unde era o atmosferă excep- ANDREI BANC elegantă. După aproape şase decenii de ani ai mei.Până acum doi ani nu am ţională, profesori minunaţi. Mergeam cu

După trei ani de linişte aparentă TELEGRAMĂ Terorismul revine la Ierusalim Excelenţei Sale, Domnul Shimon Peres – Preşedintele Statului Israel Un atentat cu bombă într-o staţie de atac împotriva Israelului, înregis- (Cisiordania) a fost asasinată mişe- Excelenţa Voastră, de autobuz din Ierusalim, în ziua 22 trate în ultimele săptămâni, ai căror leşte de către terorişti în timpul nopţii. Am afl at cu deosebită mâhnire, tristeţe şi durere martie la prânz, la o oră de maximă autori se afl ă în Gaza. Aşa cum se Părinţii şi trei copii, printre care un vestea privind atacul terorist produs la 23 martie, la aglomeraţie, s-a soldat cu moartea arată într-o recentă luare de poziţie bebeluş de trei ani, au fost înjunghiaţi Ierusalim, primul atac de acest fel din ultimii patru ani. unei femei de 59 de ani şi cu rănirea a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Israelul doreşte negocieri de Vă rog să îmi permiteţi ca, în nume personal, al a peste 30 de persoane, dintre care în ultimele zile s-a constatat o esca- pace, dar această activitate teroristă Conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din patru se afl ă în stare gravă la spital. ladare a activităţii teroriste legate de subminează eforturile pentru pace, România şi al tuturor evreilor din ţară să ne expri- Bomba, de aproximativ două kilogra- organizaţia islamistă radicală Hamas. credinţa israelienilor în viitorul păcii măm condoleanţele şi regretele pentru victimele me, se afl a ascunsă într-o sacoşă, Pe 19 martie a.c. a avut loc un atac cu palestinienii, se arată în luarea de nevinovate ale acestui act criminal. aşezată lîngă o cabină telefonică. cu mortiere, când din Gaza au fost poziţie a Ambasadei. În momentele difi cile de acum pentru Israel, Ţara Două persoane au fost arestate. lansate peste 50 de obuze, rănind Atentatul terorist va obliga Israelul Sfântă, şi cetăţenii ei, suntem alături de dumnea- Statele Unite, Uniunea Europeană, civili nevinovaţi. Un obuz a lovit o să ia măsuri de securitate sporite iar voastră în speranţa că într-un viitor apropiat raţiunea dar şi preşedintele şi premierul Au- grădiniţă. Din fericire, fi ind sâmbătă, la îngrijorările cu privire la evoluţiile va învinge. torităţii Palestiniene, au condamnat grădiniţa era închisă. Pe 15 martie, din ţările vecine sau în apropiere, Fie ca bunul Dumnezeu să dea poporului Israel actul terorist. Astfel, după trei ani de militari israelieni au interceptat o unde nu se ştie ce fel de regimuri se curaj şi pacea atât de mult dorită. linişte aparentă, terorismul revine la navă care se îndrepta spre Gaza şi vor instala şi care va fi atitudinea lor Hashem oz l’amo yiten hashem yevarech et amo Ierusalim şi este de aşteptat ca aces- transporta o încărcătură ilegală de faţă de statul evreu, se adaugă acum bashalom! ta să se manifeste şi în alte localităţi arme, printre care rachete teleghi- insecuritatea pe plan intern. Pentru Cu înaltă stimă şi deosebită consideraţie, din Israel. date împotriva navelor. În urmă cu Israel, la ora actuală, viitorul este Atentatul cu bombă este încă un câteva săptămâni, aproape toată destul de incert. Dr. AUREL VAINER – Deputat indiciu al intensifi cării diferitelor forme familia rabinului Fogel din Itamar EVA GALAMBOS Preşedinte F.C.E.R. 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 JCC O primăvară ca în poveşti BUCURESTI, La mulţi ani... în direct!

Au venit februarie şi martie, vestitorii la un pahar de vorbă, o muzică bună, un unei primăveri bogate în activităţi la Cen- dans, o glumă şi o gustare pregătită de trul de zi. Am vizionat doua fi lme mari de Mihaela Alupoaiei şi echipa ei, bucate Radio Shalom Romania este o familie Radio Shalom, s-a mai lansat o emisiune, Oscar: „Discursul Regelui” şi „Lebăda pentru care noi, cei mai tineri membri ai şi prin felul în care se desfăşoară eveni- realizată de cinci tineri prieteni, care dis- neagră”, am ieşit la o cafea şi ne-am JCC Bucureşti, şi înţelepţii de la 65 la 120 mentele în acest cadru! Cei ce realizează cută şi pun muzica ce le place deopotrivă plimbat sub soarele cu dinţi al primelor de ani îi mulţumim. programele se implică sufl eteşte în acest lor şi ascultătorilor. Ei pot fi audiaţi în zile ale lui martie, sărbătorind Mărţişorul După o muzică îndrăgită, cântată de efort pe care îl fac voluntar, cu toată plăce- fi ecare duminică, începând cu ora 16.00. şi Ziua femeii. italianul Antonio, un scheci cu Lila şi Cris- rea... În emisiunea sa, unul dintre cei mai Momente cu totul speciale între pro- Dar totul a culminat cu sărbătoarea tina, secondate de Dragoş Moştenescu, iubiţi şi apreciaţi voluntari ai radioului, Ron gramele Radio Shalom sunt cele realizate dedicată femeilor de pretutindeni. Marţi, toată petrecerea s-a terminat într-un ton Constantinov, a fost „surprins“, în direct, de Dalia Golda, alături de copii. Puritatea 8 martie 2011, la ora 10:00 toţi membrii vesel şi cu dorinţa ca la anul să fi m toţi de cei veniţi să îi ureze „La mulţi ani!” cu celor mici şi ingeniozitatea minţii lor oferă „Centrului de zi”, îmbrăcaţi ca la carte, cu împreună la aceeaşi dată. ocazia zilei de naştere. A fost un moment o adevărată delectare celor care ascultă multe fl ori în mână, veseli şi dornici de Totul a fost de nota 10! de bucurie autentică, transmis în direct... această emisiune. petrecere, s-au adunat în sala Anahnu SANDA WOLF Recent, în afara grilei deja obişnuite a Salonul literar Bucătărie... yemenită În vremuri în care viaţa agitată lasă sunt interesaţi de lectura de calitate. Ei Cel de-al doilea curs de „Bucătărie de pui gustoasă. tot mi puţin timp plăcerilor simple, printre vin cu plăcere să audieze şi să dezbată evreiască internaţională”, organizat de Muzicianul A.J. Weinberger, care toc- care cititul, Salonul Literar din cadrul JCC operele unor autori care le-au suscitat doamna Carmen Ioviţu, cu participarea mai avea o emisiune la „Radio Shalom”, vine să infi rme faptul că oamenii nu mai interesul de-a lungul timpului. extraordinară a lui Chef Peter, a avut în a primit „în direct” o farfurie de supă centru bucătăria yemenită. Nu au lipsit aburindă... El le-a împărtăşit imediat condimentele specifi ce aceste zonei cu- ascultătorilor că „acum înţelege exact ce linare şi nici explicaţiile care sunt practic înseamnă un radio cu adevărat comuni- o lecţie de cultură gastronomică. S-au tar. Doar acolo poţi primi şi gusta o supă pregătit delicioase pite yemenite şi o supă preparată la faţa locului.”

Ivrit pentru toţi! Noul curs de ebraică, iniţiat la JCC cu răbdare, face ca rezultatele să se vadă Bucureşti, atrage tot mai multe persoane. repede şi ca aceste ore să fi e o adevărată Eternele secrete ale femeii... Stilul propriu al profesorului Omer, care le delectare. Cu prilejul Zilei Internaţionale a Fe- „industriei frumuseţii”: coafură, cosmetică, vorbeşte participanţilor în ivrit, pasionat şi meii, la Blue Lagoon s-au întâlnit peste întreţinere corporală. 50 de doamne şi domnişoare la o seară Cu această ocazie, femeile sărbătorite dedicată ”misterului” lor. S-a vorbit şi s-au au benefi ciat şi de consultanţa unui as- făcut demonstraţii practice din domeniul trolog, care le-a explicat semnifi caţiile po- ziţiei stelelor asupra existenţei noastre. Nici din sărbători- rea Radio Shalom nu putea să lipsească celebrarea Zilei de 8 Martie. În această zi festivă, la microfonul studioului au fost in- vitate două doamne speciale, cu expe- rienţe de viaţă care merită să fi e împăr- Sărbătoarea dragostei şi a... ciocolatei tăşite ascultătorilor. Cu ocazia Valentine Day, între programele pe care le-am menţionat şi în numărul Anette Vainer şi Ma- precedent al revistei noastre, s-a afl at şi seara în care toţi doritorii au avut acces riana Stoica au fost la microfon. Nu au lipsit melodiile şi declaraţiile de dragoste. Ciocolata, căpşunele, plăcut ”surprinse” cu inimioarele au fost la mare căutare. Întâlnirea din cafeneaua „Blue Lagoon” a repre- fl ori, chiar în timpul zentat un moment special pentru cupluri dar şi pentru potenţialele cupluri, care au emisiei. avut posibilitatea să se formeze cu această ocazie. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 13

JCC Oradea Celebrări, nunţi şi multe noutăţi Primăvara a sosit la JCC Oradea şi nu tangoului, rockului şi jive-ului, dar şi a oricum. Vremea bună i-a surprins pe eno- dansurilor populare tradiţionale. Partici- riaşii comunităţii cu numeroase activităţi. panţii consideră aceste cursuri drept ore Luni şi joi, înţelepţii ”vârstei de aur”, în de relaxare şi distracţie. frunte cu Kati Kincses, participă într-un Miercuri este ziua ce ne leagă cel mai număr mare la jocurile de societate or- mult de Israel. Paul Ildiko îi aşteaptă pe ganizate pentru ei în cadrul JCC Oradea. cursanţi la orele de limbă ebraică, iar pe Femeile, ca să fi e gingaşe şi cochete, iau urmă Beata Szabo îi întâmpină pe tineri parte de două ori pe săptămână la orele şi adulţi cu dansuri israeliene. de gimnastică de întreţinere, coordonate Joia este dedicată celor mici. Ei parti- de doamna profesoară Eta Motica. cipă la ore de limbă engleză cu Petruşca Nici antrenamentele de tenis de masă Cristian, la matematică distractivă cu nu sunt mai prejos. Organizatorii speră doamna profesoară Gorondi Erna şi la în formarea de adevăraţi campioni, sub Talmud Tora organizat special pentru ei coordonarea antrenorului Kadar Iosif. de Kati Kővári. Tot cu ea, cei mici au po- Tineretul organizează din ce în ce „Şi dacă suntem la capitolul serbărilor Marţi este ziua dedicată artei, vede- sibilitatea să-şi facă temele pentru acasă, mai multe ieşiri, seri cu jocuri şi surprize şi aniversărilor, putem să ne lăudăm şi cu tele fi ind muzica şi pictura. Alături de în fi ecare zi, în cadrul programului After cu ocazia zilelor de naştere. Ei vor fi o nuntă evreiască în cadrul comunităţii Adrian Tencuţiu, patru tineri care iubesc school. Cei mici au format la sfârşitul principalii organizatori ai programului de noastre. Haim şi Andreea s-au hotărât muzica au demonstrat că se poate anului trecut un grup vocal Tikvah, iar Purim în 2011. să îşi unească destinele, în prezenţa ajunge în top. Ei frecventează cursurile acum pregătesc un scurt program pentru La grădiniţă s-au înmulţit „piticii” şi Rabinilor Asher şi Abraham Ehrenfeld. de chitară şi cu instrumentele electrice spectacolul de Purim. acesta este un motiv de bucurie. Astfel, Momentul a fost de neuitat atât pentru interpretează baladele a diferite formaţii Nu demult şi în JCC Oradea a pornit cu ocazia Zilei mamelor şi femeilor, îm- miri, cât şi pentru invitaţii ce au umplut internaţionale. Ei pot fi ascultaţi la adre- studio-ul Radio Shalom cu emisiunea Vo- preună cu educatoarele Andreea Koncz sinagoga. La masa festivă, mirii au avut sa de internet http://www.youtube.com/ cea Oradiei. În fi ecare săptămână, Andrei şi Mihaela Pop, ”piticii” au realizat un mini onoarea să primească mesajul preşedin- watch?v=lj8kweVnzky. Seidler împreună cu tinerii comunităţii program de 8 martie, dedicat celei mai telui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Pe de altă parte, împreună cu profe- realizează emisiuni interesante pentru dragi fi inţe din lume: mama. De la serbare România, Aurel Vainer, urându-le fericire, soara lor, Ioana Klein, copiii participanţi la ascultători. nu au lipsit mămicile, tăticii şi bunicuţii. Cu casă de piatră şi tradiţionalul Mazal Tov. cursul de arte plastice realizează picturi lacrimi în ochi, ei şi-au aplaudat micuţii Seara s-a încins o petrecere ca la car- din ce în ce mai reuşite. pentru prima lor serbare. te, atmosfera fi ind încălzită cu ajutorul Tot marţi, Andrei Seidler invită membri O altă ceremonie deosebită a fost cea formaţiei de muzică klezmer Hakeshet generaţiei de mijloc la Ceaiul de la ora 6 a doamnei Bulzan Fani, care a împlinit Klezmer Band.” unde pot povesti despre întâmplările din frumoasa vârstă de 100 de ani. În ultimele În cadrul activităţilor culturale, Comu- săptămâna precedentă, pot dezbate şi 10 luni, este a doua persoană în cadrul nitatea Evreilor din Oradea şi JCC Oradea comenta subiecte cotidiene sau discută comunităţii care împlineşte un secol. Kati au fost parteneri în realizarea de către problemele comunităţii locale. Kovari, cea care ne-a relatat în detaliu Centrul de Informare şi Documentare a Dansul sportiv este mult aşteptata despre toate programele JCC Oradea, Holocaustului din Budapesta, unde în activitate atât de către copii, cât şi de transmite din partea conducerii JCC: „Îi data de 9 Martie a avut loc vernisajul unei tineri şi adulţi în fi ecare marţi şi joi seara. urăm multă sănătate şi putere cel puţin expoziţii a pictorilor evrei din perioada Florin Culda împreună cu Oana Floruţ, încă 100 de ani alături de noi!”. interbelică din Oradea, sub denumirea au introdus dansatorii în lumea valsului, După care ne relatează: Foamea pentru frumos.

fotografi i. Nu a fost nevoie de cuvinte! dreei Dobra, aniversarea zilei de naştere Participanţii s-au recunoscut în vechile a celor ce aparţin generaţiei medii. fotografi i de la cor, de la orele de ebraică, Programul de fi ecare zi al JCC Timi- de la serile de Seder sau petrecerile or- şoara continuă şi în perioada primăverii. ganizate. Nostalgia şi bucuria au dominat Dansurile israeliene susţinute luni de Tina în acest eveniment extrem de plăcut. Cei Sas sunt urmate marţi de cursul de limbă TIMISOARA, mai mulţi au cerut ca el să fi e repetat, cât ebraică. Miercuri este seara de fi lm, la JCC de curând! care se reunesc tot mai mulţi participanţi. Profesoara Olimpia Cirimpei a pre- Joi se desfăşoară cursul de ebraică şi, Amintiri adunate în bazarul cu fotografi i gătit, timp de aproape două luni, o piesă în fi ecare primă săptămână a lunii, are Renaşterea naturii a adus şi la JCC drept cadou, au încântat asistenţa, care specială de Purim alături de un grup de loc programul dedicat vârstei medii. Vi- Timişoara un ciclu de programe primăvă- şi-a afi rmat clar dorinţa de a le mai avea 10 copii, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 neri seara, după cursul de calculatoare ratice. Doamna Verona Botiş, secretară a alături şi în viitor! ani, din cadrul Comunităţi Evreieşti timi- susţinut de Marius Ştefănescu, are loc Comunităţii şi coordonatoarea „Centrului Juristul Paul Sterescu i-a invitat recent şorene. Cu răbdare şi talent, ea i-a învăţat tradiţionalul Oneg Şabat, la care vin, în de Zi”, a adus în programul JCC un cor pe cei ce participă la programele JCC la o arta teatrală dar şi semnifi caţia profundă mod constant, între 40 şi 55 de persoane. de elită, din care face parte chiar domnia- călătorie cu milenii în urmă. Protagonistul a povestirii de Purim. Sâmbătă seara este dedicată sporturilor sa: Corul „Carmina Dacica”, un ansamblu expunerii sale a fost Josephus Flavius, La Radio Shalom România sunt pre- (ping-pong, baschet) şi dansului oriental. care a obţinut numeroase distincţii inter- controversatul istoric evreu romanizat zenţi tot mai mulţi voluntari timişoreni de Duminică dimineaţa au loc în paralel naţionale şi a concertat la festivaluri de al antichităţii. Acesta a lăsat mărturii ale toate vârstele. De la copiii care repetau programul pentru copii „Olam Ieladim”, pe diverse meridiane. Cele peste 30 de istoriei evreilor dar punctul său de vedere pentru Purim până la pensionari care susţinut de Marion Wiesel, şi cursurile membre ale corului au venit cu repertoriul este adesea analizat în umbra faptului că împărtăşesc din cunoştinţele lor, micro- de cor, susţinute de Alexandru Fischer. lor obişnuit, format din melodii clasice şi a fost de partea cuceritorului. fonul acestui radio comunitar le oferă Seara este dedicată relaxării, căci jo- moderne, care au ridicat sala în picioare, Un moment de real succes între posibilitatea să se exprime. curile de societate îşi intră în drepturi în dar şi cu melodii evreieşti special pregă- actualele programe ale JCC Timişoara Pentru prima oară, la fi nele lunii fe- prefaţa unei noi săptămâni de muncă sau tite pentru acest eveniment. Dirijoarea l-a reprezentat „Bazarul amintirilor”. Aşa bruarie s-a sărbătorit, în organizarea An- învăţătură. Flora Toth şi minunatele doamne din au intitulat organizatorii proiectul unde acest ansamblu, care a oferit concertul fi ecare şi-a adus amintirile suprinse în

Pagini realizate de LUCIANA FRIEDMANN 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 Ceremonia de „la revedere” dedicată Prim Rabinului ŞLOMO SORIN ROSEN Sinagoga Mare era tot atât de plină ca de apropie această comunitate, căreia-i va apar- Patrimoniului Naţional, dr. Irina Cajal, preşe- sărbători, deşi nu sărbătoream, ci ne luam la ţine toată viaţa, oriunde îl vor purta paşii în dintele A.E.R.V.H., Liviu Beris, amb. Mariana revedere de la un rabin tânăr, care, în scurtul lume. Preţuire – fi indcă Prim Rabinul a fost Stoica, lideri ai Asociaţiei pentru Pacea Religii- răstimp în care ne-a fost păstor – vreo trei ani onorat, pe lângă mulţimea de enoriaşi, de par- lor, preşedintele C.E. Braşov, ing. Tiberiu Roth jumătate – a reuşit să ne câştige încrederea, ticiparea la ceremonie a unor foşti şi actuali ş.a. Afecţiune – fi indcă toate discursurile, indi- preţuirea, afecţiunea. La revedere – fi indcă lideri ai F.C.E.R. şi C.E.B., E.S. Dan Ben-Eliezer, ferent de unghiul de percepţie a evenimentului, Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen lasă în urma ambasadorul Israelului în România, cu soţia au avut la temelie acest sentiment. sa uşi deschise. Încredere – fi indcă a ştiut să-şi sa, subsecretar de stat în Ministerul Culturii şi binul Rosen şi ajutorul primit în domeniul care-l „onorează şi-l îndatorează”, celor „Voi păstra obştii-mamă un loc special în inima mea” său de activitate. În numele enoriaşilor, prezenţi şi celor care, din varii motive, au care vorbeşte româneşte. Prin activitatea ing. Mircea Sternberg a mulţumit Prim lipsit. Prim Rabinul a declarat că va păstra „Să te fereşti de acreala lui sinagogală, relaţiile lui cu comunitatea, Rabinului pentru îmbogăţirea spirituală. A tuturor „un loc special în inima sa”, pentru drojdiei şi de dulcele mierii” cu persoane din afară, cu mass-media, făcut referire la Pirkei Avot. Ce valorează că în obştea noastră s-a format spiritual. rabinul Rosen a satisfăcut aşteptările. mai mult?, şi-a întrebat discipolii Rabinul „Un rabin care mulţumeşte pe toată lumea Ceremoniile, organizate de F.C.E.R. şi Personal, preşedintele Federaţiei a fost Ben Zakai. Răspunsuri au fost: un gest nu e un rabin. Un rabin care nemulţumeş- C.E.B, au fost deschise de preşedintele încântat de prestaţia lui, inclusiv de ideea binevoitor, un vecin bun ş.a. Cineva a te pe toată lumea nu e om. Şi eu m-am Comunităţii Bucureşti, Erwin Şimşensohn, spus: o inimă bună. Acest din străduit să fi u rabin şi să fi u om”. Pentru în calitate de gazdă, pentru a onora ac- urmă răspuns este sinteza, a sine, acest moment înseamnă sfârşitul tivitatea Prim-Rabinului comunităţii evre- conchis magistrul. Prim Rabinul unui vis: de construire a unei comunităţi ieşti, Şlomo Sorin Rosen, care va pleca o întruchipează. În încheiere, a cu mai mult respect faţă de cultura iudaică din ţară şi va începe o nouă viaţă în altă recitat Psalmul 128. Attila Gu- tradiţională. Deşi chiar lansarea Sidur- parte, a subliniat vorbitorul. În bună tradi- lyas, directorul DASM, a vobit ului sus-menţionat dovedeşte că nu e ţie rabinică, mentorul său, Marele Rabin în calitate de prieten, evocând chiar vis, remarca noastră fi ind întărită Menachem Hacohen, a narat o scurtă amintiri comune în care şi-a de faptul că nu puţini dintre cei prezenţi povestire – parabolă despre diferenţa dat seama de sensibilitatea lui l-au cumpărat şi i-au cerut autografe la între ideal şi realitate. Un tânăr rabin, Sorin Rosen. Ca director al Asis- sfârşitul ceremoniei. A existat şi o notă abia ieşit din ieşiva, pregăteşte prima lui tenţei, îi mulţumeşte rabinului autocritică: „Am vrut, poate, ceva ce nu predică. În sinagoga din târguşorul unde Rosen pentru tot ajutorul oferit se poate obţine. A fi şi a rămâne evreu urma s-o ţină, nu găseşte decât un singur supravieţuitorilor, asistaţilor sau român nu este şi nu trebuie să rămână un om: căruţaşul care aduce fân pentru vite. rezidenţilor Căminului Rosen. vis”. Prim Rabinul a subliniat că nu pleacă „Ce să fac?”, îl întreabă. „Chiar dacă nu-i Vicepreşedintele C.E.B., Mirela din cauza obştii; e o alegere făcută pentru decât o singură vită fl ămândă, eu îi dau să Aşman, a pus accentul pe: ~ copiii lui, care „au nevoie de alt cadru de mănânce”, vine răspunsul. Tânărul rabin calităţile pedagogice ale Prim dezvoltare”. De aceea, discursul său s-a predică timp de trei ore. „Ce părere ai?”, Rabinului, evidenţiate atât la situat pe aceeaşi lungime de undă cu cele îl întreabă tânărul rabin la sfârşit. „Unei Şcoala „Lauder”, dar, mai ales, ale antevorbitorilor: nu e un „bun rămas”, singure vite îi dau porţia cuvenită, nu tot la Centrul Pedagogic, unde au ci un „la revedere”, fi indcă legătura cu carul”, răspunde ţăranul. În pericopa Va- fost colegi; ~ claritatea cu care obştea-mamă se va păstra. iera, există o frază care se potriveşte Prim Prim Rabinul a redactat regu- Rabinului Rosen. „Dacă vei face sacrifi cii lamentul de alegeri C.E.B. din în Templu, să te fereşti de acreala drojdiei 2009. Ing. Gabriel Sonnenfeld a Sidurul – un mijloc de a te şi de dulcele mierii”, fi indcă Dumnezeu apreciat faptul că Prim Rabinul apropia de viaţa evreiască nu primeşte nici ceea ce e foarte acru, Rosen a ştiut să fi e egal cu toţi, nici ceea ce e foarte dulce. Un mod de a să vorbească pe limba lor, con- Prezentând Sidur-ul, rod al unei munci spune că iudaismul se opune extremelor. siderându-l un om deosebit de de şapte ani de “sudoare şi sufl et”, împre- Respectarea normelor de moralitate nu sensibil, înzestrat cu diplomaţie ună cu un grup de voluntari entuziaşti, înseamnă situarea pe poziţia alb/ negru. şi tact.Datorită acestor calităţi, Prim Rabinul Rosen a arătat că acesta a După potop, Dumnezeu a arătat pe cer un precum şi a altora a ajuns ra- fost făcut pentru evrei, pentru cei care vor simbol al înţelegerii interumane: curcube- bin. Vorbitorul i-a urat succes, să se apropie de religia mozaică. Cartea ul. El are toate culorile, în afară de alb şi a arătat că nu ne părăseşte, ci cuprinde tot ceea ce înseamnă viaţa negru. Manifestând înţelegere pentru fi ul introducerii muzicii în serviciul religios, de pleacă pentru a-şi ajuta familia, pentru evreiască, rugăciuni, sărbători, obiceiuri şi său spiritual, mentorul a încheiat printr-o frumoasele predici rostite la sărbători. El a a-şi vedea de propria viaţă, dar ne lasă tradiţii şi, un lucru mai deosebit, în pagi- altă parabolă. Un rabin este angajat de o apreciat în mod deosebit eforturile pentru bogaţi prin tot ce a făcut. În numele Can- nile lui a fost inclusă şi rugăciunea pentru comunitate cu o condiţie: să nu vorbească realizarea Sidur-ului, care va rămâne o celariei Rabinice, ofi ciantul de cult Ghidu Statul Israel, care se întâlneşte rar în alte mai mult de zece minute. Rabinul ţine o carte de tezaur. Dr.Aurel Vainer i-a urat Bruchmaier i-a comparat înzestrările cu Sidur-uri, deşi evreii sunt ataşaţi de Israel. predică de Kabalat Şabat, cu ceasul pe rabinului un viitor frumos pe drumul ales, parabola urciorului plin, important pentru În introducere se găseşte un paragraf în pupitru. Vorbeşte despre rai şi iad. Raiul să fi e aproape de oameni, să acumuleze calitatea conţinutului, nu pentru formă, care se explică alegerea numelui - Sidur şi iadul au un perete despărţitor. Într-o zi, şi să-şi reverse harul asupra celor din jur fi indcă „valoarea nu aşteaptă numărul ani- Lemaan Ahai – „De dragul fraţii mei“. cade o bucată din perete. Cei din iad Îl şi l-a sfătuit să fi e mai maleabil, să aibă lor”.În încheiere, ing. Benone Constantin Denumirea explică scopul realizării Si- roagă pe Dumnezeu să nu repare zidul, în vedere întreaga viaţă nu numai clipa, i-a dedicat o poezie de rămas bun. dur-ului, ca evreii să aibă o referinţă care să le vină şi lor o gură de aer curat din momentul. să-i ajute şi să-i educe. Rabinul Şlomo rai. Ţadikim-ii Îl roagă pe Dumnezeu să-l „M-am străduit să fi u rabin Sorin Rosen a dorit enoriaşilor, atât celor refacă: „Am luptat o viaţă pentru drepta- Evocări, aprecieri, mulţumiri din sinagogă cât şi celor care nu au fost te, de ce să suportăm acum duhoarea şi să fi u om” prezenţi, tot binele din lume, identitate şi din iad?” Cum soluţionează Dumnezeu Preşedintele C.E.B., Erwin Şimşen- viaţă iudaică puternică aici, în România şi problema? „Au trecut cele zece minute”, sohn, a rememorat episoade din adoles- În numele soţiei şi al său personal, binecuvântarea lui Dumnezeu pentru tot anunţă rabinul. Şi aşa oamenii au rămas cenţa lor comună, în taberele unde şi-au Prim Rabinul a mulţumit R.E. pentru ediţia ceea ce doresc să întreprindă fără răspuns. Marele Rabin a elogiat noua format educaţia iudaică. I-a remarcat: ~ specială consacrată evenimentului, vor- EVA GALAMBOS apariţie editorială, Sidur-ul „Lemaan ahai” tăria de a spune ce crede, considerată bitorilor - pentru aprecieri şi sentimente IULIA DELEANU – „De dragul fraţilor mei”, realizat de Prim de unii defect, de alţii calitate; ~ bunele Rabinul Şlomo Sorin Rosen, în ebraică, relaţii cu media audio-vizuală; ~ cultivarea română şi transliterare cu litere latine. Un ecumenismului; ~ dorinţa de adâncire a Am consemnat pentru dumneavoastră asemenea Sidur, sincronizat cu româna legăturilor cu enoriaşii. Prim Rabinului i-a actuală, nu s-a mai făcut de 106 ani în fost oferit titlul de Membru de Onoare al La reuniunea Comitetului Director (C.D.) al F.C.E.R., din 28 februarie 2011, s-au România. C.E.B.. E.S.Dan Ben Eliezer, ambasado- luat următoarele decizii: ~ schiţarea unui profi l de viitor Prim Rabin al Comunităţilor rul Statului Israel, a evocat momentele Evreieşti din România de către preşedinţii de comunităţi Erwin Şimşensohn, ing. Hary petrecute împreună cu rabinul Rosen Solomon, ing. Ionel Schlesinger ; ~ Rabinul Abraham Ehrenfeld va ofi cia la C.E.B. Şlomo Sorin Rosen, la sinagogă, la sărbători, la Oneg Şabat până la numirea unui nou Prim Rabin; ~ prezentarea de către CAPI a unui proiect sau Hanuchiadă, prilejuri cu care şi-a de reabilitare a 3 – 4 apartamente, proprietatea C.E. Cluj, în cadrul programului de rabin la aceeaşi vârstă dat seama că era apropiat de oameni, împrumut SELF, şi a unui proiect, însoţit de evaluarea costurilor, pentru Memorialul ca Alexandru Şafran că s-a implicat în viaţa lor. Domnia-sa victimelor pogromului legionar din Bucureşti din ianuarie 1941; ~ crearea unei Co- l-a felicitat pentru activitatea desfăşurată misii permanente pentru resurse umane în F.C.E.R.; ~ refacerea grilei de salarizare În cuvântul său, dr.Aurel Vainer, pre- în comunitate şi i-a urat succes în viitor. a F.C.E.R., în funcţie de criteriile de departajare a comunităţilor, în urma analizei şedintele Federaţiei, a plasat plecarea ra- Pornind de la expresia „un ochi râde, un efectuate de secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert Kupferberg, şi Comisia de re- binului Rosen în contextul celei de a 75-a ochi plânge”, preşedintele C.E. Braşov, surse umane a F.C.E.R., analiză urmată de propuneri; ~ gestionarea de conducerea aniversări a existenţei F.C.E.R. Vorbitorul ing. Tiberiu Roth, şi-a argumentat prima fi ecărei comunităţi a propriului fond de salarii în limita sumelor alocate de F.C.E.R., a evocat importantele momente din viaţa stare de spirit prin speranţa că, acolo măsură menită să sporească gradul de descentralizare şi atribuţiile preşedinţilor de acestuia -, absolvirea ieşivei de la New unde va ajunge, va asigura copiilor o viaţă comunităţi. C.D. a luat notă de desfăşurarea seminarului „Nefeş Yehudi”, la CIR „Be York, învestirea lui şi bucuria comunităţii mai bună. Lacrimile se datorează plecării Yahad” – Cristian, între 17 – 20 februarie a.c. Au fost aprobate: ~ organizarea săr- că, în sfârşit, un tânăr din România a Prim Rabinului. Deşi – nu de tot: Sidur-ul bătorii de Purim la C.E.B. şi în comunităţile din ţară; ~ transformarea C.E. Haţeg în absolvit strălucit înalta şcoală rabinică şi pe care ni-l lasă ne va fi un ajutor preţios. obşte şi arondarea ei la C.E. Deva; ~ interimatul lui Haim Rabinovici la conducerea aceasta cu ajutorul unor importanţi spon- Plecarea este o înfrângere şi avem dato- C.E. Bârlad, în urma retragerii din activitate a preşedintelui comunităţii, ing. Lazăr sori – Marele Rabin, Federaţia, Joint-ul, ria de a învăţa din aceasta să ne alegem Croitoru, din motive de sănătate. Au fost apreciate participările unor delegaţii F.C.E.R. profesoara Hanna Rothstein, el având 29 un rabin care să nu ne mai părăsească (Janina Ilie şi Silvian Horn) la Conferinţa Naţională „Anul European al voluntariatului de ani, aceeaşi vârstă ca dr.Alexandru Şa- după doi-trei ani. Ivan Truţer , director al 2011” şi la Reuniunea Consultativă a ECJC de la Milano (preşedinţii de comunităţi fran. S-a îndeplinit o mare speranţă a co- Centrelor de Instruire şi Recreere,a scos ing. Ionel Schlesinger şi Luciana Friedmann). S-a stabilit ca informarea prezentată munităţii, de a avea un rabin pământean în evidenţă buna colaborare avută cu ra- de ing. Ionel Schlesinger să fi e mediatizată. Ing. NILU ARONOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 15 Cronica „În Orientul Mijlociu, Israelul Actualitatea unui Cronică B’nai B’rith de carte este pilonul civilizaţiei noastre” studiu despre Israel Întâlnire (25 februarie a.c.) cu o temă de Conferenţiarul şi-a exprimat admiraţia faţă de În prezent, ca şi în 1948, Statului Israel i se mare interes la BBR: a doua ediţie a Conferinţei înţelepciunea preşedintelui Shimon Peres, unul refuză de către extremişti dreptul de existenţă „Prietenii europeni ai Israelului” (EFI), Ierusalim, dintre politicienii de mare ţinută intelectuală ai într-o lume terorizată de spectrul unor confl icte 6 februarie a.c. Conferenţiari – deputat Sever lumii contemporane. majore. Studiul profesorului de la Universitatea Voinescu, conducător, nu demult, al unei delegaţii Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, Paris X – Nanterre, dr. Alain Dieckhoff, apărut re- NATO din partea României, la Bruxelles; senator s-a referit la: ~ iniţiativa de a forma în Parlament cent la Ed. Hasefer, „Întruparea unei naţiuni – Israel şi modernitatea Radu F. Alexandru, moderator – preşedintele un Grup de prietenie România – SUA; ~ revita- politică” (traducere de Ţicu Goldstein) nu poate fi considerat decât F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. Toţi cei menţionaţi – lizarea Grupului de prietenie România – Israel; foarte oportun. Autorul este o personalitate în participanţi la recenta conferinţă EFI. Invitaţi de ~ dorinţa exprimată de foarte mulţi parlamentari politologie, în istoria modernă, cu numeroase marcă - vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, români de a participa a doua ediţie EFI; ~ nevoia cărţi, studii publicate în lume. secretar II al Ambasadei Israelului în România, de a cultiva aceste prietenii; ~ demersurile făcute În anul 1923, scriitorul Joseph Roth, un nume Arezzo Hertzel. la CCE, BBE - la sugestia preşedintelui BBR, ing. în literatura austriacă şi europeană, scria că După un moment de reculegere în memoria José Iacobescu -, pentru ca România să intre în evreii au nevoie de un stat propriu, chiar dacă se prof. univ. dr. Andrei Voinea z.l., s-a intrat în su- Spaţiul Schengen. Ambasadorul Cehiei a răspuns afl ă în alte ţări, unde îşi fac datoria de cetăţeni. biect. Moderatorul a făcut un scurt istoric al EFI, că guvernul ceh a dat un răspuns pozitiv. Sem- Dar sionismul are rădăcini istorice cunoscute, având ca scop manifestări concrete de prietenie nale bune s-au primit din partea ambasadorului am putea spune că el s-a născut odată cu dis- faţă de Israel a parlamentarilor europeni, fi indcă Austriei. Există speranţe că şi Franţa e pe cale să trugerea Celui de al Doilea Templu, în anul 70 „Israelul are nevoie de prieteni”. Au fost aduse dea aviz favorabil. Aceste demersuri – expresii ale e.a. Geneza politicii sioniste a fost fundamentată calde mulţumiri organizatorilor actualei Conferinţe faptului că prietenia trebuie să fi e reciprocă. „Sun- de personalităţi de seamă în secolul XIX, dar cel pentru varietatea temelor de dezbatere, iniţiativa tem prieteni ai Israelului, pentru că avem valori co- care i-a dat o direcţie precisă şi a teoretizat-o a de vizitare a unor obiective economice, indus- mune” a spus preşedintele EFI, Gunnar Hökmark. fost Theodor (Benjamin) Herzl, jurnalist austro-ungar, martor din sală, triale, istorice ale Israelului. Au fost evidenţiate Intervenţiile pe care, în calitate de preşedinte al la procesul împotriva căpitanului Alfred Dreyfus, la Paris, acuzat în valori comune Israelului şi Europei: democraţie, BBR, membru în Comitetul Executiv al BBE şi mod mârşav de spionaj. A fost achitat şi reabilitat ulterior, dar „afa- deschidere pentru dialog, norme de conduită în Consiliul Guvernatorilor al BBI, le-a întreprins cerea Dreyfus” a rămas ca o rană în conştiinţa multor evrei care se morală. Relevante în acest sens – discursurile pentru intrarea României în Spaţiul Schenghen considerau în faţa propriei conştiinţe patrioţi. Primul Război Mondial, preşedintelui Shimon Peres, prim-ministrului au fost pe larg relatate de ing. José Iacobescu. apoi cel de al Doilea, Holocaustul, au arătat care este soluţia salva- Benjamin Netanyahu, participarea la o sesiune a Au urmat întrebări din sală: ~ cum putem evita toare pentru evrei. Din nefericire, cu jertfe incomensurabile în nici un Knessetului şi la lucrări în Comisii. imigraţia de radicali islamici în România? ~ cum fel de cifre (astăzi revizuite şi negate de cine are interese ascunse). Conferinţa s-a desfăşurat pe fondul evenimen- putem anihila manifestările antisemite din unele Omul politic de geniu care a organizat mişcarea sionistă în secolul telor din Egipt, la acea dată, a arătat senatorul publicaţii româneşti?; ~ participanţii din delegaţia XX (Herzl a murit în 1904) şi a ajuns primul preşedinte al Statului Radu F. Alexandru, subliniind ca esenţial în discur- română la EFI, ediţia a II-a, erau din tot spectrul Israel a fost Haim Weizmann, chimist de prestigiu. Geniul său a fost sul lui Shimon Peres, faptul că pericolul radicaliză- politic românesc? (preşedintele C.E.B., Erwin recunoscut de politicieni din SUA şi Anglia. A ştiut să medieze con- rii islamice în Orientul Mijlociu este un pericol nu Şimşensohn). Au venit răspunsuri. Deputatul fl icte din interiorul mişcării sioniste, care a avut culorile curcubeului, doar la adresa Israelului, ci a tuturor democraţiilor Sever Voinescu: ~ populaţia românească nu are, de la socialişti de stânga la tipul de laburişti, la extremişti militarizaţi din lume. Drept exemplifi care – antisemitismul a considerat domnia sa, simpatii radical islamice; (revizionişti) şi ultrareligioşi (unii neagă şi acum dreptul la un stat agresiv, stradal la Bruxelles, datorat unor grupuri ~ nu trebuie oprită libertatea de exprimare, dar laic). Avându-i alături pe un alt mare politician, Ben Gurion, originar de imigranţi radicali islamici, care infl uenţează e nevoie să combatem manifestările antisemite. din Polonia, ca şi pe Golda Meir, o femeie-diplomat de înaltă ţinută, negativ psihologia populaţiei locale. Remarcabil Preşedintele FCER, deputat dr. Aurel Vainer: ~ în Weizmann a convins marile puteri câştigătoare în al Doilea Război – discursul fostului preşedinte al Poloniei, care, România, problema nu este radicalismul islamic, Mondial să accepte refacerea Căminului naţional evreiesc. Autorul în cunoştinţă de cauză a relaţiilor tensionate, din ci extrem naţionalismul românesc, promovat pe aduce critici justifi cate oricăror forme de intoleranţă, extremism, trecut, între polonezi şi evrei, consideră o datorie unele canale TV şi în unele publicaţii. Au fost chiar din partea unor grupări şi personalităţi israeliene. Un indice morală sprijinul acordat în prezent Israelului. comentarii despre: ~ forţa de apărare a Israelului extrem de bogat de nume, surse, într-un volum de 475 de pagini, Deputatul Sever Voinescu s-a referit la De- şi, totodată, consolidarea sa economică; ~ nevoia oferă cititorului o imagine a ceea ce este şi va fi destinul unei naţiuni. claraţia „Never Again” a Parlamentului European de ripostă fermă la manifestările antisemite (pre- BORIS MEHR împotriva unor „afi rmaţii delirante” ale preşedinte- şedintele BBR, ing. José Iacobescu); ~ libertăţile lui iranian legate de Israel şi împotriva încercărilor democratice, asistenţa medicală, educaţia de de delegitimare a Israelului – „compensaţie” în care se bucură arabii care locuiesc în Israel; ~ ANUNŢ urma Holocaustului, pus şi el sub semnul întrebării sesizările care trebuie înaintate la UE şi Parla- -, care câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi în mentul European despre creşterea îngrijorătoare Se pot procura bilete rândurile unor politicieni din ţări civilizate. a neolegionarismului în România şi manipularea pentru Mesajul acestei conferinţe EFI a fost: ~ Israelul în direcţia sus-amintită a opiniei publice prin mij- este perfect legitim; ~ Israelul este „partenerul loace media şi net (preşedintele AERVH, dr. Liviu Centrele de Instruire şi Recreere civilizaţiei europene în acea zonă noneuropea- Beris); ~ libertatea fără limite ajunge să acţioneze BORSEC nă”. Israelul trebuie sprijinit pentru că, în Orientul împotriva libertăţii însăşi (dr. Alexandru Elias); Mijlociu, Israelul este pilonul civilizaţiei noastre. ~ Muftiul Iusuf Murat, reprezentant al islamului CRISTIAN Diagnosticul exact al situaţiei a fost pus de moderat, dobrogean, se declară împotriva musul- primul ministru Benjamin Netanyahu: pericolul manilor radicali veniţi din străinătate care încearcă EFORIE radicalismului islamic este îndreptat către toate să facă prozeliţi prin educaţia copiilor; ~ Israelul Cererile se depun la democraţiile lumii. Argument convingător: Iranul trebuie să acorde o mai mare atenţie propagandei urmăreşte construirea de rachete cu rază cât în media, pentru că propaganda radicalilor islamici SECRETARIATUL C.E.B. mai lungă de acţiune. La Adunarea NATO de la este mult mai ofensivă (Eva Galambos). şi la COMUNITĂŢILE Bruxelles, vorbitorul a atras atenţia secretarului E. SUHOR general NATO asupra acestei ameninţări reale. EVREIEŞTI DIN ŢARĂ De la Goldberg la Harsegor Moartea profesorului Michael Harse- melui de familie. Biografi a mea seamănă neau că au nevoie de halutzim, de mun- am sărit etapele. Am fost numit profesor gor Goldberg, un mare fi u al tribului evreo- cu a multora dintre tinerii evrei din vremea citori agricoli nu de intelectuali. În kibuţul la Universitatea din Tel Aviv şi la început român, a îndurerat lumea academică şi iu- aceea. M-am născut la Bucureşti iar în Mishmar Haemek am lucrat la vie. Mă am predat un curs despre oligarhia în bitorii de istorie. A murit la vârsta de 87 de anul 1947 am emigrat. Până în 1949 am specializasem în butaşi. În închisoarea Europa apuseană.” ani şi a fost înmormântat conform dorinţei stat în Cipru. Când am venit în Israel am de la Văcăreşti devenisem tipograf dar Devenise profesorul cu cea mai mare testamentare în cimitirul kibuţului Maaba- intrat în kibuţul Mishmar Haemek, celebru eu ţineam morţiş să devin istoriograf. Mă audienţă nu numai la studenţi. Emisiunea rot. În anii războiului, adolescent fi ind şi kibuţ al lui Iakov Hazan. Grupul nostru din pasiona istoria omenirii şi a poporului meu sa „Ora de istorie”, de la Radio Zahal, era membru al asociaţiei sioniste Ha Omer Hashomer Hatzair considera că partidul şi pasiunea aceasta s-a accentuat pe zi ascultată de sute de mii de israelieni care Hatzioni, el a fost arestat şi condamnat Mapam practică o politică consecventă ce trecea. Împlinisem 30 de ani şi de fapt se delectau cu harul de povestitor al isto- pentru acte de sabotaj împotriva statului de stânga şi nu-mi păsa că eram acuzat nu aveam nici o profesie sau meserie. ricului nostru. Am fost teribil de emoţionat la 20 de ani de închisoare. Familia a reuşit şi de extremism. Am protestat atunci Între timp, am predat engleza şi istoria când într-una din prelegerile radiofonice să-l scoată din temniţă şi imediat după când câţiva comunişti au fost excluşi din la o şcoală din Holon. Într-o bună zi am a vorbit despre cartea mea „România căderea regimului lui Antonescu a emi- iudaică”, apărută nu de mult la Bucureşti. grat. A fost internat de trupele britanice în În prelegerile sale profesorul Harsegor Cipru. După proclamarea independenţei Traiectoria vieţii unui mare istoric se referea întotdeauna cu ironie la groză- Israelului, Goldberg a devenit Harsegor. viile şi caraghioslâcurile prostiei în istorie. De unde şi până unde Harsegor? kibuţ. Ca pedeapsă, m-au exclus şi pe luat o hotărâre eroică. Aveam 34 de ani Şi mai ales în politică. L-am auzit odată ”Din Biblie, mi-a explicat cândva profe- mine. M-am înfuriat teribil. Ca protest şi m-am înscris în anul I la Facultatea de citând un moralist francez: „La grădina sorul. Am găsit traducerea în Biblie şi m-am gândit că, după ce am fost sionist Istorie. Eram cel mai bătrân student din zoologică toate animalele au o ţinută schimbarea am făcut-o în celula închi- în regimul comunist din România, a sosit lume. Mai mult, mi s-a acordat o bursă. decentă. În afară de maimuţe. Se simte sorii Văcăreşti, unde fusesem închis. Pe vremea să devin comunist în ţara noastră În timpul studenţiei am fost preparator că omul nu-i departe de ele”. vremea aceea eram elev de liceu. Din sionistă. Dar mi-a trecut.” universitar. Apoi am fost trimis la Paris, Mii de oameni au asistat la ceremonia grupul nostru trei băieţi au fost împuşcaţi. L-am întrebat atunci pe profesorul la Sorbona pentru doctorat. Am întocmit funerară a înmormântării lui Harsegor. Familiile noastre strecurau cărţi în rufăria Harsegor cum a devenit reputatul istoric, o lucrare pe tema grupului conducător Zichrono Levraha. Fie-i amintirea bine- pe care ne-o aduceau. Eu am primit pe cunoscut în toată lumea. francez la începutul Renaşterii. Senatul cuvântată. ascuns un dicţionar ebraic-român şi o ”Cu studiile a mers foarte greu – mi-a Sorbonei m-a distins cu cel mai înalt grad Biblie. Acolo, în închisoare, am avut timp relatat. La Bucureşti mişcarea sionistă de doctorat de stat care niciodată nu se TEŞU SOLOMOVICI să caut o traducere bună în ebraică a nu- m-a retras de trei ori de la facultate. Spu- acordase până atunci unui străin. Apoi Corespondenţă din Israel 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 „CE-I AL MEU, AL MEU RĂMÂNE…” Antisemitism în lumea modei Casa Dior îl concediază pe designerul John Galliano din cauza unor declaraţii antievreieşti Un mare scandal a cuprins lumea modei, declanşat de declaraţiile cu ca- racter antisemit ale lui John Galliano, unul dintre cei mai importanţi designeri ai Casei Dior. Afl at într-un local la modă din cartierul Marais din Paris, zonă istorică evreiască, locuită şi azi de foarte mulţi evrei, designerul, care a consumat mai multe pahare, l-a apostrofat pe patron cu cuvintele “evreu murdar, ar trebui să fi i mort”. Reclamat la poliţie, la început Gal- N-am trăit Baraşeum-ul, dar l-au trăit Deda… A briat Mony Ghelerter. În fosa or- liano a negat faptele dar, puţin mai târziu, părinţii şi bunicii mei şi mi l-au povestit; chestrei, la pupitru – Haim Schwatzman, a apărut pe internet o înregistrare video era parte din viaţa lor. Spunea unul din- pe care avut ocazia să-l şi cunosc, bătrân în care Galliano se adresează unor femei tre intervievaţii documentarului lui Radu de-acum, când ne-am mutat la Bucureşti. spunând: “Îl iubesc pe Hitler. Oameni ca Gabrea şi Costel Safi rman – fi lmul merită El cu soţia lui erau prieteni cu o verişoară voi ar fi morţi. Mamele şi strămoşii voştri magna cum laude –: pe cerul plumburiu din partea tatei. Poveştile Baraşeum- ar fi cu toţii gazaţi”. Culmea ironiei, cele al anilor ’41 - ’44, în strada Iuliu Barasch, ului… Unele – depănate de intervievaţi, două femei nici măcar nu erau evreice. se deschidea o fâşie de albastru, ca-n ba- altele – readuse pe scenă de foşti actori, În Franţa există sancţiuni foarte se- lada lui Iţik Manger. Era teatrul evreiesc, dansatori, azi trăind la Tel Aviv, Paris sau vere pentru manifestări de antisemitism, care „nu e de vânzare”, doar în inimi: ale celor care făptaşul riscând condamnarea la şase luni făcea un joc de cuvinte le-au „apucat”, ale „moşte- închisoare. Mai multe personalităţi, printre actualul director al său, Baraşeum – 70 nitorilor”. Spiritul lor tutelar, care şi Jean-Marie Le Pen, au primit astfel potenţialii clienţi), în urmă cu câteva zile, Harry Eliad, amfi trionul nostru la aniversa- directorul teatrului, Sandu Eliad, a fost de sentinţe, de obicei cu suspendare.. în preajma prezentării de modă toamnă- rea celor 70 de ani de când Baraşeum-ul „naşul” celui mai longeviv secretar literar Dându-şi seama probabil de ce i s-ar iarnă 2011-2012 de la Paris, a decis să-l a venit pe lume. O lume, atunci, ostilă, în al Teatrului „Constantin Tănase”, istoric al putea întâmpla, Galliano şi-a cerut scuze. concedieze, delimitându-se în acelaşi care evreii, deveniţi paria, erau scoşi din teatrului de revistă, actualul redactor şef Incidentul a provocat reacţii nu numai timp de antisemitismul angajatului său. orice instituţii de stat, inclusiv teatrele, şi-n al R.E., dr. Aurel Storin, povestind: Con- în lumea modei ci şi în rândul opiniei pu- “Condamn cu fermitate spusele lui John care moartea pândea să-i înhaţe. Şi-o stantin Tănase a continuat să-l plătească blice europene. Şi dacă într-o primă etapă Galliano, care contravin valorilor apărate mână de actori, compozitori, regizori evrei pe Stroe şi după ce n-a mai putut juca la Dior doar şi-a suspendat angajatul până în permanenţă de Christian Dior”, a de- au izbutit un miracol: să-şi facă publicul „Cărăbuş”, fi indcă – argumenta – „nu-l la elucidarea situaţiei, văzând ecourile clarat directorul executiv al Casei, Sidney să dea cu tifl a necazurilor, umilinţelor, pot plăti numai pe Vasilache, că Stroe şi stârnite (şi gândindu-se probabil şi la Toledano. gândurilor negre. Fiindcă „ce-i al meu, al Vasilache-s un cuplu”. De altfel, domnu’ meu rămâne”: valorile, tradiţiile, cultura nu Storin şi compozitorul Harry Reininger, Natalie Portman: “Sunt profound şocată şi dezgustată” ni le puteţi lua. „…Şi s-au dus ca vântul/ venit special din Israel, sunt autorii unui Măturând pământul” cei care ne-au vrut remember Baraşeum, încă nedevoalat. Actriţa de origine israeliană Natalie pierea, cânta Ana Bogoslava, în memoria A fost o seară în care sufl etul Baraşeum- Portman, căreia săptămâna trecută i-a căreia a fost realizat fi lmul. „Ce faci astă ului a revenit între aceste ziduri, a simţit fost decernat Oscarul pentru cea mai seară tu?/ Poţi să-mi dai un rendez-vous/ Costel Safi rman, directorul Cinematecii bună actriţă în rol principal, o distincţie Spune-mi numai dacă da sau nu?” Şla- din Ierusalim, invitat de onoare. A fost şi pe deplin meritată pentru excepţionala sa gărul lansat la „Baraşeum”, fredonat prin un preludiu la seria de celebrări F.C.E.R. performaţă din fi lmul “Lebăda neagră”, a toate cartierele evreieşti ale Bucureştilor, – 75, a punctat preşedintele FCER, dr. condamnat antisemitismul lui Galliano. l-am învăţat de la mama mea. Aurel Vainer, mulţumind vicepreşedintelui Portman, care anul trecut a fost aleasă Era un teatru pentru toate gusturile. F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, care a or- de Dior să reprezinte imaginea parfu- Aici s-au jucat piese mari, cu Leni Caler, ganizat evenimentul, urmat de un cocteil mului Miss Dior Cherie, a declarat că Beate Fredanov, Alexandru Finţi… S-au pe măsură. Domnia sa a salutat prezenţa este “profound şocată şi dezgustată de dat concerte, cu Sergiu Natra… Dar, în sală a soţiei preşedintelui României, video-ul cu comentariile lui Galliano“. „În mai ales, s-au pus în scenă spectacole Maria Băsescu, căreia i-au fost oferite lumina celor văzute pe acest video şi ca de revistă, care mergeau la inimile celor fl ori, a ambasadorilor Israelului, SUA, persoană mândră de a fi evreică, nu vreau mulţi şi fără ifose, cu Jeni Şmilovici, su- Cehiei, a altor diplomaţi acreditaţi în să fi u asociată cu domnul Galliano în nici rorile Gamberto, N. Stroe… S-au afi rmat România. un fel. Sper cel puţin că aceste comentarii Ely Roman, Henri Mălineanu, Edmond IULIA DELEANU îngrozitoare să ne facă să refl ectăm şi să acţionăm pentru a combate prejudecăţile care se mai menţin”, a spus actriţa. Dureros este că astfel de exprimări Alma Redlinger – eleva lui Maxy cu caracter antisemit nu vin din partea Făcând parte din avangardă, dar defavorizată în afi rmarea ei pe acest plan din unor grupări islamice radicale sau a unor cauza instaurării regimului comunist, Alma Redlinger s-a născut la 8 martie 1924. A reprezentanţi ai unor grupări extremiste adresa lui Chuck Lorre, unul dintre crea- studiat la Academia de Arte, cu M.H.Maxy, unul dintre corifeii avangardismului plastic (şi, paradoxal, nu de dreapta ci de stânga) torii acestuia, făcute într-un interviu la un românesc. Ulterior a trecut treptat la arta decorativă, monumentală, unde controlul din Franţa sau din alte ţări occidentale. post de radio. În lumea modei, Giorgio vigilent al agenţilor ideologici era mai puţin prezent. Arta ei este apreciată şi s-a bu- Din păcate, scrie ziarul israelian “Haaretz” Armani şi-a manifestat admiraţia faţă de curat de succes nu numai în ţară, dar şi în Germania, Spania, Austria, Italia, China, comentând manifestările antisemite ale Galliano. “În 2011, necesitatea de a ve- Rusia, Belarus, Franţa, Grecia, Israel. Are în palmeres circa 20 de expoziţii personale, lui Galliano, nu este vorba de un incident ghea şi de a acţiona împotriva urii faţă de numeroase participări la expoziţii colective. Despre ea au scris elogios Radu Ionescu, singular şi aici vorbim doar de lumea evrei este tot atât de actuală şi de urgentă Maria Magdalena Crişan (”Observator Cultural” din 13 iulie 2006), Ion Parhon, ş.a. artistică. Astfel, recent, un sitcom ameri- ca în trecut, mai ales dacă persoana care Tablourile exprimă forţă prin culori vii, o bucurie a creaţiei se degajă din multe lucrări. can “Two and Half Men” a fost scos din manifestă o astfel de ură este o celebrita- La vârsta de 86 de ani, ea este o prezenţă care ne încântă. program din cauza unor comentarii cu iz te”, conchide cotidianul israelian. BORIS MARIAN antisemit ale actorului Charlie Sheen la EVA GALAMBOS protectorul şi, îmi vine să zic, înţeleptul dedicat umanităţii iudaice. A fost şi ră- SILUETE... (I) lor binefăcător, purtând, în mare majo- mâne, nu am îndoială, norma, esenţială ritate, în buzunare tot felul de memorii, în ce ne priveşte, de convieţuire. Nu am În primăvara anului 1962 primesc un iluziilor epice. Cuvântul celuilalt venea de facturi, adrese, reclamaţii, mai degrabă cum să uit aspectul pe care mi l-a revelat apel telefonic din partea fostului meu la prozatorul pătrunzător, dinspre opera plângeri, toate dominate de drame pe Isac Peltz în climatul social şi literar coleg de an din Facultatea de fi lologie a căruia, substanţa emanată crease defi - personale. Aveam să afl u, după ce m-a al anilor ’60 - ’70. Universităţii Bucureşti, Tiberiu Avrames- nitiv arhitectura polarizării etnice, social primit gazda, că acel public, obişnuit L-am reţinut, cu precădere, în 1974, cu. Îmi cerea o prefaţă la Henry Murger, apăsătoare, paradoxale emoţional. al locului, îi crease dlui Isac Peltz aura la a 75-a aniversare a scriitorului. Veni- „Viaţă de boem”, ce urma să apară în co- ...Timpul trecuse repede (aşa este el, înţeleptului proteic în relaţia cu un public sem în strada Popa Soare pentru că în- lecţia „Biblioteca pentru toţi”. Traducerea ascultă de o ordine ocultă), atât de repe- format din evrei sărmani, căruia scriitorul cercasem să pricep ce este în sufl etul al- era semnată de Isac Peltz. Maestrul, cro- de trecuse că mă şi văd sosit la adresa i se adresa nu ca tribun, nici vorbă, cât tora când, la condiţiile specifi ce timpului, nicar binecunoscut al umanităţii evreieşti omul trăitor în Calea Văcăreşti, pictorul victimizate de sărăcie, sugera, el însuşi Succintă secţiune în lumea lui Isac Peltz acelui cartier atât de specifi c, îşi încruci- „Editurii pentru literatură”, să-mi propună şa paşii cu biografi ile celor mult necăjiţi. întocmirea cuvântului introductiv. indicată de onoratul meu interlocutor. precum un părinte iubitor, înţelegător al Sărbătoritul se confrunta cu problemele Fireşte că onorat de invitaţie am Numai că acolo, în curtea modestei case, nevoilor de tot felul. Aşa stând lucrurile, lor, le ştia gravitatea la propriu, dorea să redactat prefaţa. La puţin timp după pre- un parter din cărămidă, uşor cufundat în Isac Peltz înlănţuia, prin dinamism in- le rezolve cu toată solicitudinea nevoile. darea textului, mulţumit de modul în care iarba măruntă, găseam adunaţi, ca la o terior, generozitate dovedită, vitalitate, Într-o anumită măsură, una decisivă, le trezisem curiozitatea cititorilor, o voce manifestaţie, numeroşi oameni bătrâni, însuşiri de hasid autentic. privea ca fi ind parte din lumea sa. Aş gravă, prietenoasă, fără multe ocoluri iar pe lângă ei femei, de toate vârstele, A fost pentru mine un motiv de refl ec- spune, în concluzie, drept omagiu adus mă invita în strada Traian, la o întâlnire ţinând de mână copii, cu toţii, deloc ţie modul în care existenţa cotidiană ac- memoriei unei pesonalităţi exemplare, că de „alocare sufl etească”. Ţin minte sin- întâmplător, cu admirabil sufl et, răbdă- tiva în scriitor disponibilitatea la nelinişti, ea ne scoate din măcinarea temătoare a tagma neobişnuită. Era modul în care tori şi ţesând între ei o umilă, câştigată la frământări umane, nevoia de asistenţă clipelor, pentru a întări în noi, în fi ecare, I. Peltz vedea înfi riparea dialogului cu încredere. dezvăluindu-i şi, mie, alături de creator valorile evreităţii. mine, tânăr lector, abia sosit pe teritoriul Veniseră cu solicitări la îndrumătorul, într-un moment anume, înclinaţia celui HENRI ZALIS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 17 Cioran şi modernitatea Din galeria AMELIA PAVEL precursorilor Pe la mijlocul anilor ’60, avangardei capătă pentru ea o prioritate imediată. Era, tineri abia ieşiţi din amfi teatrele universitare se întreceau de fapt, un domeniu cu care se întâlnise, e drept la evreiască care mai de care în a contribui la primenirea atmosferei voia întâmplării, în raitele de adolescentă prin muzee Opera contradictorie a lui Cioran vine în întâmpinarea literare, sărăcită, şablonizată sub tutela realismului ale marilor capitale europene, cutreerate de mână cu spuselor lui Montherlant, care apărase cândva “dreptul socialist. Poezia îşi asuma repudierea retorismului fad, părinţii. Acum interveneau circumstanţe favorabile reîn- constituţional al omului de a se contrazice” (dar, adăugam proza regăsea substanţa epică şi nuanţele psihologice, toarcerii, cu clarviziunea maturităţii, pe urmele propriei noi, şi obligaţia de-a o recunoaşte!) Or, Cioran le-a facut eseul se aventura în zonele multă vreme interzise ale tinereţi. Odată prestigiul profesional consolidat, s-au pe amândouă!... S-ar putea de altfel scrie o carte intitulată: subtilităţilor speculative. Bătea un vânt favorabil eman- ivit, inerent, posibilităţi pentru a călători peste hotare “Cioran contra Cioran”. Repoziţionarea sa faţă de evrei cipării din constrângerile sloganurilor propagandistice. în scopul documentării specializate. Un voiaj de studii şi iudaism (deşi se recunoştea un discipol original al lui Trebuia doar un dram de iniţiativă pentru a profi ta de în Germania s-a soldat cu o privire analitică asupra Iov) este remarcabilă şi nu poate fi pusă doar pe seama ambianţa favorabilă. Dacă mai exista şi perseverenţă, traseului parcurs pentru ca expresionismul să atingă conjuncturii (eşecul legionar şi pierderea “războiului rezultatele pozitive nu puteau întârzia. Le înregistra, relieful autonom în artele plastice. La scurt interval i sfânt”), deoarece admiraţia şi ura, cu diferite ponderi, între alţii, un teoretician bine informat în domeniul s-a oferit harnicei cercetătoare ocazia unui periplu în i-au structurat paradoxal gândirea. Am cercetat în urmă comparativismului literar, fascinat de recentele oferte Ţara Cantoanelor, după care Amelia Pavel a alcătuit o cartea Cioran inedit-Scrisori către Wolfgang Kraus, 1971- metodologice ale structuralismului şi semioticii. S-a fă- consistentă trecere în revistă a etapelor de cristalizare 1990, traducere din limba germană, ediţie îngrijită şi note cut repede remarcat prin noutatea punctelor de vedere specifi că în pictura elveţiană din perspectiva moderni- de profesorul George Guţu Humanitas, 2009. Reproduc aduse în discuţie. Se numea Toma Pavel. Un lungan, tăţii, explorată în dublu registru: „Peisaj natural, peisaj câteva rânduri, lărgind apoi aria şi din Caiete. “Mai mult ca slăbănog, ochelarist, cu mutră hazlie din pricina tunsorii uman”. Tocmai parcursesem eu însumi un itinerar elve- oricând, sunt plin de admiraţie faţă de intelectualii evrei, chilug, ca un recrut, departe însă de orice tentă cazonă ţian şi puneam la punct sumarele a două numere con- cei mai fi ni şi mai complicaţi pe care i-a produs lumea mo- în comportament. Părea mai tot timpul amuzat, în ciuda secutive din „Secolul 20” cu materiale recoltate la faţa dernă” (p.149). Dacă referinţele contextuale ale Scrisorii faimei căpătate de serios preopinent al lui Mihai Şora. locului. Schimburile de opinii cu doamna Pavel mi-au către editorul şi prietenul său austriac Kraus ne trimeteau Curând, lumea avea să afl e că înzestratul partener de fost de un imens folos în defi nitivarea selecţiei. Aducea la Scholem şi la Walter Benjamin, aria se lărgeşte, trecând dialog fi lozofi c era fi ul doamnei Amelia în discuţie competenţă şi o predispozi- fruntariile Germaniei antebelice. ”Recunosc cu satisfacţie Pavel, sobru istoric de artă, din echipa ţie fi rească de a da o mână de ajutor, că Statele Unite posedă, în comparaţie cu Europa (în selecţilor colaboratori ai profesorului cu sugestii sau măcar cu informaţii prezent,s.n.), multă vitalitate, chiar şi la nivel intelectual. George Oprescu. bibliografi ce de ultimă oră. Nici nu Citesc cu regularitate The New York Review of Books. De la profesor, doamna Pavel de- bănuiam cât de utile aveau să-mi fi e Este excelentă, vioaie, multilaterală, în principal datorită prinsese disciplina lucrului în colectiv. În consultaţiile cerute Ameliei Pavel, mai evreilor care, în domeniul spiritual reprezintă o adevărată colaborare cu Radu Ionescu, realizase târziu, când am coordonat o expoziţie binecuvântare” (p.147). Cioran se interesează de doi viitori cea dintâi expertiză monografi că asupra documentară, în spaţiile Bibliotecii laureaţi ai Premiului Nobel, Canetti şi Joseph Brodski, cel pictorului Vermont. Apoi a coordonat o Academiei, la împlinirea a o sută de din urmă ajutat de Kraus, atunci când fugise din Rusia, antologie cuprinzătoare de texte ilus- ani de la naşterea arhitectului-pictor în etapa vieneză. trative în spaţiul tradiţiilor româneşti de Marcel Iancu, un pilon al avangardei Despre Canetti, comentează pe marginea cărţii: Celălalt teorie a artei. Ani de zile, s-a achitat cu româneşti. Am mai conlucrat la fel de Proces. Scrisorile lui Kafka către Felicia, München,1969: perspicacitate şi responsabilitate orga- efi cient, în vara anului 2000, cu prilejul “E opera unui excelent judecător de investigaţie” (p.126). nizatorică de sarcinile încredinţate ca primei ediţii a Zilelor festive dedicate În faimoasele Caiete găsim şi două evreice notabile: secretar de redacţie al revistei conce- spiritualităţii evreieşti în contextul evo- ”Edith Stein şi Simone Weil. Îmi place asprimea lor faţă pută a refl ecta, în ansamblu, activitatea AAmeliamelia PavelPavel luţiei culturii pe melegurile noastre. de sine” (vol. III, p. 276). Nu-i uită nici pe evreii care au membrilor Institutului de Istoria Artei. De fi ecare dată, Amelia Pavel făcea făcut gloria Vienei la începutul secolului XX, Wittgenstein, Cu asemenea experienţă de grup la activ, era mo- proba unei generoase fi neţi de caracter, fără nici un Freud, Broch, Schnitzler, Otto Bauer, etc. mentul ca Amelia Pavel să elaboreze pe cont propriu rabat de scrupulozitate profesională. S-a scris şi o să se mai scrie despre relaţiile lui Cioran studii care să fructifi ce documentarea sa laborioasă, Între timp, fi ul ei înregistra o ascensiune strălucită, cu Paul Celan şi cu Fondane (cu cel din urmă, prieten, călăuzită de discernământ analitic personal. Se poate făcând carieră universitară în Canada. O iscodeam asu- vor împărtăşi o admiraţie comună faţă de fi losoful evreu vorbi de o evadare din laboratorul comun iar această pra succeselor lui Toma cu atât mai mult cu cât realizam rus Leon Şestov, căruia i-a consacrat recent o importantă demonstraţie de potenţial critic individual e posibil să reala sa plăcere de a putea să se refere la performanţe monografi e Michael Finkenthal). Fără a înţelege deplin se fi produs chiar sub impulsul sugestiilor venite din mai puţin aşteptate, de ordin scriitoricesc. De unde să tragedia lui Celan, Cioran considera că acesta vedea partea fi ului, intrat în atenţia tuturor tocmai pentru bănuiesc faptul că la rându-i punea la cale isprăvi simi- peste tot numai antisemiţi mascaţi. capacitatea de a răspândi în jur o vervă intelectuală lare ? Din nou constatam cum fi ul îşi provoacă mama la Critic, ca şi Eugen Ionescu, ca şi Fundoianu, faţă de remarcabilă. Ar fi un proces mai puţin frecvent în ra- competiţie, de la distanţă. Cu dezinvoltură, Amelia Pa- provincialismul literaturii române, Cioran susţine că „evreii porturile dintre generaţii, când progresele celor tineri vel a schimbat condeiul critic cu o pană de memorialist. cu un intelect mult mai ridicat decât al indigenilor, nu au dinamizează evoluţia maturilor. Desigur, Amelia Pavel Sub titlul Un martor în plus, a restituit excelent ambianţa produs nimic cu adevărat important. S-au molipsit de la poseda un bogat bagaj cărturăresc, de natură să-i asi- în care a crescut şi s-a format, împletind portrete ale superfi cialitatea ambiantă, un Kafka n-ar fi fost cu putinţă gure orientarea pe un drum convenabil. Dar Toma i-a membrilor de familie cu radiografi erea mediilor sociale la noi,… într-un mediu frivol“ (Caiete, III, p. 291), uitând că oferit, cu febrila lui curiozitate juvenilă, prin preferinţele parcurse. Pagini de aduceri aminte deghizate într-un Fondane şi Blecher numai frivoli şi mediocri n-au fost!... acordate în opţiunile lui culturale elementelor de noutate vag fi lon epic, oarecum parodic, publica în 2002 – Din Poate trebuiau să iasă în Europa, cum s-a întâmplat şi originalitate, un oportun prilej de reconsiderare şi amintirile unui înger păzitor – unde foiesc personagii cu Eugen Ionescu, evreu după mamă, şi Fundoianu... reîmprospătare a surselor bine aşezate în sistemul ei uşor de recunoscut dintre membrii fostului Institut de apoi, să nu uităm, o bună parte din avangardă... Tzara, de refl ecţie. Ceva din optica tinerească a fi ului trebuie Istorie a Artei, în primul rând distinsa fi gură a profeso- Marcel Iancu, Victor Brauner... plasându-ne sincron cu să se fi răsfrânt asupra mamei, stimulându-i atracţia pe rului Oprescu. Este un ultim omagiu adus celor ce i-au Occidentul... Dar, vorba lui Nae Ionescu „puteau fi buni care şi ea o încercase la începuturi pentru atitudini de stat alături în cariera de explorator al comorilor artei şi români dar… nu români!“... Iată că acum ne mândrim frondă şi exerciţii ale inventivităţii creatoare. Nimeni nu un rămas bun către propriii săi cititori, de la care ar fi cu ei! se va mira când Amelia Pavel îşi acomodează astfel de aşteptat un minim semn că n-o uită. ŢICU GOLDSTEIN programul de lucru încât investigarea experimentelor GEO ŞERBAN Cronică Holocaustul din Est şi din Vest Nord-mit şi realitate”, autorul dezvăluie apoi detaşamente speciale. Acestea au Auschwitzului. Originară din Transilvania de carte minciunile în jurul unor persoane care participat, alături de armata germană, la de Nord, autoarea povesteşte viaţa pro- Fie în Transnistria, fi e la Auschwitz, s-au erijat în salvatori ai evreilor, reuşind asasinarea evreilor români şi ucraineni. priei familii care a supravieţuit deoarece Holocaustul rămâne în memorie ca una să inducă în eroare chiar şi Yad Vashem, Articolul „Holocaustul transnistrean în tatăl a ocupat un post într-un orăşel, nu dintre cele mai groaznice crime ale omeni- care le-a conferit distincţia de „Drept între manualele şcolare din Republica Moldo- departe de Braşov, dar care nu a ajuns în rii, care-şi lasă amprenta nu numai asupra popoare”. va”, de Ştefan Ihrig, descrie felul în care interiorul noilor graniţe maghiare. Astfel că supravieţuitorilor ci şi asupra familiilor sau Printre studiile publicate, două abor- studierea Holocaustului în şcoli a ajuns împreună cu părinţii şi sora, ea a suferit urmaşilor celor ce au pierit. Şi, de fi ecare dează subiecte mai puţin cunoscute. miză în confl ictul dintre “moldovenişti” şi „numai” consecinţele legilor antisemite dată, se dezvăluie „noutăţi”, aspecte Andrei Angrick descrie prezenţa şi com- „românişti”. Afl aţi la guvernare, susţinătorii antonesciene, ale rebeliunii legionare, necunoscute care completează această portamentul locuitorilor de origine germa- moldovenismului, respectiv ai dezvoltării scăpând ca prin urechile acului de de- imagine dantescă. „Holocaustul la peri- nă din sudul separate a portarea care îi aştepta şi pe evreii din ferie” (de ce la periferie?), un volum de Transnistriei. Moldovei Transilvania de sud. Dar au supravieţuit, studii editat în Republica Moldova, sub Existenţa lor faţă de Ro- ceea ce nu s-a putut spune despre nume- îngrijirea a doi cercetători germani, nu era cunos- mânia, au roasa familie a tatălui ei din Târgu Mureş . Wolfgang Benz şi Brigitte Mihok, cuprinde cută nici de acordat un Din cele 30 de persoane – bunic, bunică, o serie de studii cu autori din România armata ger- spaţiu mai surori, fraţi, copii, unchi şi mătuşi nimeni (Viorel Achim, Anca Ciuciu, Felicia Wald- mană care a mare Ho- nu s-a întors, cum au murit şi bunicii din man), Germania, Israel, SUA, Marea ocupat regi- locaustului partea mamei. Aici a existat un dram de Britanie, despre politica de „purifi care unea. Politi- transnis- noroc deoarece fraţii şi sora au reuşit să etnică” a guvernului Antonescu, fi nali- ca faţă de ei trean, de- supravieţuiască. Pagini dramatice dedică zată în deportarea evreilor şi romilor în a constat în oarece l-au autoarea aşteptării revenirii membrilor ce- Transnstria, condiţiile în lagăre unde se nimicirea fa- pus în câr- lor două familii şi tragediei în urma pierde- înregistrau mii de victime, situaţia orfanilor miliilor mixte ca ocupan- rii speranţei, când părinţii conştientizează Transnistriei, dar abordează şi încercarea (germano- tului străin că cei dragi lor nu mai sunt în viaţă. Pe unor români de a-i salva pe evrei (cazul evreieşti, in- – armata de-altă parte, sunt descrise traumele Traian Popovici, Cernăuţi). clusiv copiii), română. suferite de cei ce au revenit, care s-au Interesant este că în paralel se publică a celor care „Bat clo- menţinut o viaţă întreagă. Holocaustul, articolul prof.R. Braham despre demersuri au jucat un rol în structura sovietică şi potele”, de Maria-Vera Willinger, nu este indiferent unde s-a întâmplat, nu se poate similare în Transilvania de Nord. Intitulat atragerea de partea lor a restului de o carte dedicată în exclusivitate Holo- da uitării. (E.G.) „Acţiunile de salvare în Transilvania de etnici germani, din care au fost formate caustului, dar este pătrusă de tragedia 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011

„Hasefer” la Târgul Internaţional de Carte O călătorie în timp şi spaţiu Israel-România Ierusalim, 20–25 Intrată în tra- Ştiubea); „Pestriţ” de Riri Sylvia Manor (pre- „Misiunea directorului februarie 2011 diţie, participa- zentare – Ioan Groşan, lecturi – autoarea şi rea Editurii Ha- Nico Nitai). Intelectuali evrei şi neevrei din sefer la Târgul Internaţional de Carte de la România, invitaţi de MCPN şi ICR, sau isra- de resurse umane” Ierusalim, aşteptată cu îndreptăţit interes de elieni originari din România, au dezbătut, la Cu excepţia „Săptămânii fi lmului se petrece în 2002 - este sumbră. O publicul cititor de limbă română din Israel, s-a „Cafeneaua literară”, teme ca: ~ „Literatura israelian” (neorganizat în acest an) familie descompusă, un copil drogat bucurat de succesul scontat şi la această a de azi are sufi cientă imaginaţie? O provocare şi a unor festivaluri, rareori rulează care s-a alăturat unei bande de carti- 25-a ediţie, „jubiliară”, a punctat consilierul de Eugène Ionesco” (acad. Solomon Marcus pe ecranele noastre fi lme israeliene. er, clădiri vechi, blocuri în degradare, preşedintelui FCER, dr. ing. José Blum, în şi Lucian Zeev Herşcovici); ~ „Un capitol în- „Misiunea directorului de resurse construcţii părăsite, sate cu vârstnici informarea prezentată Comitetului Director tunecat – o literatură iluminată” (Filip Florian, umane” , o coproducţie a mai multor unde mijlocul de transport principal al F.C.E.R., din 16 martie a.c. La eveniment, Ioan Groşan); ~ „Evreul imaginar” (Moshe Idel ţări, inclusiv România) este excepţia. este calul, sărăcie, birocraţie, corup- care a avut loc între 20 – 25 februarie a.c., şi Andrei Oişteanu). I s-a făcut prea puţină reclamă, de ţie (orice problemă se poate soluţiona Hasefer-ul a participat la un stand comun cu În perioada de desfăşurare a Târgului, aceea şi publicul este puţin ca număr. cu bani). Dar această călătorie îi dă Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional Centrul Cultural Israeliano-Român din Tel Şi este păcat, deoarece, în pofi da posibilitatea directorului de resurse (MCPN) şi Institutul Cultural Român (ICR), Aviv şi revista „Maximum” au decernat, la unor lungimi, fi lmul este un crâmpei umane să-şi conştientizeze propri- transportul cărţilor Hasefer fi ind asigurat de Tel Aviv, Premiile de Excelenţă pe 2011: ile confl icte familiale, de minister. Edituri participante sub auspiciile Premiul pentru activitate socială şi comuni- carieră, necesitatea de a MCPN au fost: Polirom, Cartea Româneas- tară (preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, fi aproape de fetiţa lui, să că, Humanitas, Jurnalul Naţional, Nemira, preşedintele HOR, Zeev Schwartz); ~ Premiul o cunoască mai bine pe Paralela 45, Teşu, Curtea Veche, Corint ş.a. pentru istorie (acad. Răzvan Theodorescu, Iulia (tânără care a mu- Din delegaţie au făcut parte Dan Vecsler şi prof. univ. dr. Carol Iancu, ing. Baruch Ter- rit); , îl umanizează şi pe George Gâlea, difuzor de carte şi, respectiv, catin, ist. Lucian Zeev Herşcovici); ~ Premiul ziarist, care-şi dă seama redactor la Hasefer. În preambul, ICR Tel pentru literatură (Mircea Cărtărescu, Varujan că nu este suficient să Aviv a organizat o conferinţă de presă, cu Vosganian, Eugen Campus, Gina Sebastian scrii articole de scandal, participarea MCPN, ICR, Compania Coresi, Alcalay, Madeleine Davidsohn, Bianca Mar- trebuie să vezi şi cauzele F.C.E.R.. Directorul ICR Tel Aviv, Gina Pană, covici); ~ Actriţa – Actorul anului 2010 (Lya şi consecinţele articolelor a prezentat, în faţa unui numeros public, König, George Ivaşcu); ~ Premiul pentru tale, îl apropie pe adoles- componenţa delegaţiilor, cu urări de succes excelenţă ziaristică (dr. Aurel Storin, Doina centul Iuliei de tatăl lui. la manifestarea culturală de anvergură. Con- Meiseles); ~ Premiul de Excelenţă în fi lm Până la fi nal călătoria, la ducătorul delegaţiei F.C.E.R., dr. ing. José (Radu Gabrea, Mihaela Bâdan); ~ Premiul prima vedere, se dove- Blum, a expus activitatea Editurii Hasefer: Asociaţiei de Prietenie Israel – România real de viaţă israeliană şi română, cu deşte inutilă, mama Iuliei explicând scurt istoric al conducerii ei, mod de lucru, (dr. ing. José Blum, Tova Bin Nun Cherbis); elemente dramatice şi de comedie că nu are rost să fi e îngropată în plan editorial, fi nanţare, program al lansărilor Premiul de excelenţă pentru compoziţie (dr. şi actori remarcabili. Povestea este România, ea şi-a ales ca nouă patrie de carte la Târg, mulţumind organizatorilor: Harry Reininger). Au mulţumit, în numele simplă, o tânără femeie de origine Ierusalimul şi în acel pământ trebuie Gina Pană şi Bela Kriszbay (discursul a fost laureaţilor, dr. ing. José Blum şi Bianca română, creştină, moare într-un să se odihnească. Directorul înţelege publicat în Jurnalul Săptămânii). Marcovici. Ceremonia s-a încheiat cu piesa atentat terorist la Ierusalim. Nu are pe mesajul şi duce înapoi sicriul. Dar La ceremonia de deschidere de la Ieru- „Podul”, în interpretarea lui Horaţiu Mălăele, nimeni în Israel, astfel că este greu de această călătorie în timp şi spaţiu nu salim au vorbit preşedintele Statului Israel, George Ivaşcu, Victor Meda, răsplătiţi cu identifi cat. După un fl uturaş de salariu a fost inutilă deoarece a schimbat în Shimon Peres, ministrul Culturii, Limor Livnat, aplauze la scenă deschisă. Radio România se descoperă că lucra la o mare bru- bine soarta eroilor. primarul Ierusalimului, Nir Barkat, laureatul pe Actualităţi şi Radio România Internaţional au tărie din Ierusalim. Un ziar de scandal Personajele sunt interpretate 2011 al Premiului Israelului, scriitorul britanic mediatizat participarea delegaţiei F.C.E.R. la acuză întreprinderea că nu-i pasă excelent şi aici ne referim la Mark Ian McEwan. Hasefer a lansat la Târg „Gog şi Târg. În scrisoarea de mulţumire adresată de soarta angajaţilor ei deoarece Ivanir (directorul), la marea actriţă Magog” de Martin Buber (prezentat de Zoltan conducătorului delegaţiei F.C.E.R., dr. ing. nimeni nu s-a sesizat că femeia nu Gila Almagor (proprietara brutăriei), Terner), „Amuleta şi alte stranii povestiri” de José Blum, de reprezentanta MCPN, Ana An- se prezintă la lucru. Directorul de la actriţa de origină română Rosina Madeleine Davidsohn (prezentată de dr. ing. dreescu, la întoarcerea în ţară, se specifi că: resurse umane, la care ajunge ziarul, Cambos (consulul israelian din Ro- José Blum), „Idealul sionist în presa evreiască „Apreciez nu numai calitatea cărţilor expuse descoperă cu stupoare că femeia mânia) sau la Irina Petrescu (mama din România, 1881 – 1920”, volum colectiv, de Editura Hasefer, ci şi ţinuta deosebită a fusese concediată dar că şeful ei, Iuliei), o apariţie episodică dar plină coordonat de dr. Lya Benjamin şi drd. Gabri- evenimentelor organizate de reprezentanţii îndrăgostit de ea, i-a dat în continu- de dramatism. Filmul, regizat de Eran ela Vasiliu (prezentare – dr. Camelia Crăciun, Editurii, prezenţi la Ierusalim”. Cu acest prilej, are salariul. Ca să nu fi e considerată Riklis, a fost distins cu şase premii cercetător CSIER). Printre numeroşii vizitatori a fost adresată Editurii Hasefer invitaţia de lipsită de inimă, patroana brutăriei la Festivalul cinematografi c israelian ai standului s-au numărat fostul ambasador a participa cu câte un exemplar din cărţile decide să repatrieze trupul femeii în Ophir, printre cei premiaţi fi gurând şi al Israelului în România, David Oren, fostul apărute în ultimii doi ani la Târgurile de Carte România, misiune care urmează să Rosina Cambos, pentru cea mai bună ataşat cultural, Jonathan Rosenzweig. Menţi- de la Leipzig, Budapesta, Praga. După ce vor fi e îndeplinită de directorul de resurse actriţă în rol secundar. „Misiunea onăm, pe parcursul zilelor de târg, semnifi ca- fi expuse, pe rând, la cele trei Târguri, cărţile umane. Partea a doua a fi lmului pre- directorului de resurse umane” este tive lansări de carte ale unor scriitori israelieni vor fi donate Bibliotecii Universităţii din Praga. zintă călătoria acestuia în România, pelicula cu care Israelul s-a prezentat de limba română: ~ „Numărătoare inversă” Informarea consilierului dr. ing. José Blum însoţit de ziaristul care s-a ocupat de la premiile Oscar. de Madeleine Davidsohn (prezentare– Ion a fost apreciată de Comitetul Director. caz. Imaginea ţării noastre – acţiunea EVA GALAMBOS Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” nu cu mult timp înainte, paznicul de noapte scriitorul Marin Preda, dispariţia tragică a din Popa Soare fusese ucis de criminali colaboratorului său apropiat, a spus doar Cutremurul rămaşi neidentifi caţi. atât: ”Cine l-a pus pe Mihai să meargă la Recentul seism de de joc, îngropând sub dărâmături zeci, Incredibil, dar cetăţenii României au masa de Purim a doamnei Veronica?”. la noi, cu epicentrul în sute de fi inţe omeneşti. Totul în jur se afl at despre cutremurul din Bucureşti de Operaţiunile de salvare au decurs aşa regiunea Mării Moarte, clătina ca bătut de un uragan năprasnic. la ”Europa liberă” şi de la celelalte posturi cum au decurs şi nu e locul să stăruim m-a întors cu gândul la În apartament la noi, candelabrul din pla- de radio occidentale. Radiojurnalul de la asupra lor aici. cutremurul pustiitor de la Bucureşti, din fon s-a prăbuşit cu un zgomot sinistru, tot ora 22 al postului de radio Bucureşti nu a Revenit precipitat la Bucureşti, Cea- anul 1977. Cine, dintre cei care l-au trăit, aşa - bufetul cu sticlăria şi porţelanurile. dat nimic despre cele întâmplate. Tot aşa, uşescu şi-a asumat rolul de comandant l-ar putea uita? Şi huruitul acela bizar, sinistru, pe care nici buletinul de la orele 23. suprem, dând comenzi alandala şi, ca Încerc să reconstitui din amintire acele mulţi au pretins după aceea că l-au auzit. Cauza acestui comportament cu totul de obicei, ”îndrumări preţioase” când să clipe fatidice. Din fericire, curentul electric nu s-a ieşit din comun? Ceauşescu era plecat se continue săpăturile printre dărâmături 4 martie 1977. Vineri. întrerupt. Nici legătura telefonică. din ţară, cu tăvarăşa şi cu suita apropiată, şi când să fi e sistate. Printre versiunile şi Cu două zile înainte, obştea bucureş- Am format numărul Rabinului Rosen. într-un lung turneu în Africa. În absenţa zvonurile nenumărate care circulau prin teană a sărbătorit Purimul. La festivitatea Deşi începuse Şabatul, de data aceasta stăpânului, slugile rămase acasă îşi oraş erau nu puţine despre oameni îngro- de la restaurantul comunităţii, din Popa a ridicat receptorul. ”Sunteţi bine?” ”Da, pierduseră capul şi, cuprinşi de spaimă, paţi de vii sub straturile de beton turnate Soare, au participat fi guri proeminente ale mulţumesc lui Dumnezeu”, mi-a răspuns nu ştiau ce aveau de făcut, inclusiv dacă în pripă şi din înalt ordin. obştii. Artişti, compozitori, poeţi, scriitori, cu voce gâfâită. Dimineaţa, în drum spre să anunţe sau – culme a neghiobiei – să Să închei această deloc veselă evo- profesori universitari. N. Stroe a făcut Templul Coral, calea i-a fost aţinută de ascundă lumii cutremurul! care cu un episod insolit petrecut în acea publicul să râdă în hohote, H. Mălineanu către cetăţeni înspăimântaţi, care aştep- În cele din urmă, Ceauşescu a fost duminică, la Templul Coral. În jurul orelor a prezentat o melodie compusă în mod tau un cuvânt de încurajare din partea contactat telefonic într-o capitală africa- prânzului, în templul rece, lipsit de lume, expres pentru acel prilej. A fost o seară de Rabinului. Cutremurul apropiase parcă nă, la un banchet ofi cial. De acolo a dat cu pupitrele acoperite de praf şi moloz, a lumină şi veselie, ca în anticul Şuşan din sufl etele oamenilor. preţioasele sale indicaţii şi aşa cetăţenii avut loc o cununie. O pereche venită de la Meghila. S-au servit humăntaş şi s-a băut Locuiam pe strada Mântuleasa. Strada României au afl at de cutremur şi de la Istanbul, care dorise, nu ştiu de ce, să se vin Carmel. Cu măsură, nu chiar până a Sfânta Vineri e aproape şi încă în aceeaşi postul lor naţional. căsătorească religios la Bucureşti. Aran- nu deosebi între „lăudat fi e Mordehai” şi seară m-am dus să văd ce s-a întâmplat Sub dărâmăturile blocurilor prăbuşite jamentul fusese făcut mai demult şi a fost „blestemat fi e Haman”, cum recomandă la templu, la Federaţie. agonizau sute şi sute de fi inţe omeneşti. respectat, în pofi da tragicelor evenimente. Talmudul, dar, oricum, a fost vesel. O Străzile erau cufundate în beznă, Numărul lor exact a fost necunoscut atunci Concomitent, în birourile scunde şi seară de culoare şi lumină în cenuşiul învăluite într-o tăcere bizară. Liniştea şi şi poate aşa a rămas şi acum. întunecoase din fundul curţii, la Hevra exasperant al acelui timp. tăcerea de după furtună. După uraganul Printre victime, sub muntele de beton kadişa, se făceau eforturi spre a descoperi Două zile mai târziu s-a produs dez- pustiitor. şi cărămizi ale blocului prăbuşit din strada şi a aduce la odihna veşnică, în cimitirul astrul. La orele 21:20 seara. Cutremur Privit în întuneric şi din exterior, templul Bibliotecii 10 s-au afl at poeta Veronica de pe Şoseaua Giurgiului, morţii evrei de de gradul 7,6 pe scara Richter, au pre- părea neatins. Tot aşa - clădirea din curte, Porumbacu, soţul ei, scriitorul Mihail Pe- la cutremur. cizat curând staţiile seismologice. Unda sediul Federaţiei. În hol, am dat de pazni- trovanu, precum şi oaspeţii lor din acea Nuntă şi înmormântări. Ca de atâtea de şoc a traversat centrul Bucureştiului, cul de noapte, în stare de şoc. Tremura ca seară, scriitorul Mihai Gafi ţa şi soţia. Ga- ori, viaţa şi moartea păşeau şi acum mână semănând prăpăd, distrugere şi moarte. varga, aproape incapabil să vorbească. În fi ţa era pe atunci redactorul şef al Editurii în mână. Blocuri s-au prăbuşit ca un castel din cărţi această stare l-a adus, poate, şi faptul că, ESPLA. Când i s-a relatat directorului, VICTOR RUSU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 19 „E bine să ne întoarcem în trecut, să vedem ce suntem azi” Cronică Demonstraţie de forţă intelectuală a Caragiale, descoperitor al lui Ispirescu, se Fischer”, prof. univ. dr. Francisca Bălţeanu, unei obşti – astăzi – mult diminuată nu- afi rmă în lupta pentru emancipare a evrei- a trecut la consideraţii de discipol: „profe- de carte meric, dar numărând valori de neocolit; lor români, informează Occidentul asupra sor complet”, pasionat de artă, care-şi du- echilibru între evreitate şi românitate; reală manifestărilor antisemite din România. cea studenţii la concerte, muzee, îi învăţa Economie comunicare între oameni de ştiinţă depă- Faptul nemulţumeşte guvernul Sturza şi-i să se apropie de gândirea muzicală, să şind barierele prejudecăţilor etnice. Au fost atrage expulzarea, împreună cu câţiva citească un tablou. „Mai mult decât ceea datele puse în ecuaţie de istorici literari şi jurnalişti evrei. „Gaster nu a confundat ce a scris, Iancu Fischer înseamnă pentru şi cultură, lingvişti contemporani, impuşi în mediile conducătorii vremii cu poporul român”. noi [discipolii săi] ceea ce ne-a lăsat în su- universitare româneşti şi internaţionale, Aserţiune argumentată de studiile despre fl ete”. Dr. Măriuca Stanciu, autoare a unei religie şi ştiinţă, reuniţi la Centrul Comunitar Evreiesc din folclorul românesc, continuate la Londra. apreciate monografi i Gaster, şi-a dominat Capitală pentru a face o plecăciune de Activitatea ştiinţifi că se îmbină cu activita- subiectul de pe poziţia cercetătorului, do- gând înaintaşilor: savanţi evrei, creatori tea politică (sionismul). La 80 de ani este vedind profunda documentare în domeniul evreitate de şcoală în lingvistica şi fi lologia româ- sărbătorit în România, la propunerea lui vast al operei celui căruia i-a consacrat ani nească. A fost quod erat demonstrandum Iorga, sprijinit de Mircea Eliade. I se acor- buni de studiu. Rigoarea cercetării a fost şi ecumenism* al uneia din expresiile preferate de preşe- dă titlul de Membru Onorifi c al Academiei contrapunctată de acad. Marius Sala, care dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, „suntem Române. „l-a cunoscut” pe Gaster („Crestomaţia…”) Carte neobişnuită, lansare neo- o comunitate mică – mare”, moderator, Evocarea profesorului univ. dr. Paul în biblioteca bunicului său, eminent folclo- bişnuită. Carte neobişnuită, fi indcă alături de acad. Marius Sala, al acestui Miclău despre Alexandru Graur s-a axat rist. Din introducere i-a rămas o frază: „E prea puţini dintre cititorii Bibliei au matineu duminical. asupra modului de gândire critic, dialectic, bine să ne întoarcem în trecut, să vedem poposit asupra conexiunilor dintre Sala din Popa Soare s-a transformat, deschis spre modernitate în lingvistică ce suntem azi”. Tot studiindu-le cărţile, textul sacru şi metalurgie. „Biblia şi pentru câteva ore, în aulă universitară. (structuralism), care l-a influenţat, i-a dicţionarele „i-a cunoscut” pe Tiktin, Şăi- metalurgia” este, din acest punct de Invitat special – cunoscutul cronicar spor- marcat evoluţia proprie. Dumitru Graur neanu, Candrea… Cu Alexandru Graur şi vedere, o lucrare de pionierat, scri- tiv, Dumitru Graur, fi ul academicianului a vorbit despre replica demnă a tatălui Lucia Wald a avut prilejul să colaboreze. I-a să de una din vocile importante ale Alexandru Graur (z.l.), care a adus în aerul său faţă de acuzaţiile aduse nu numai lui, rămas, de la Graur, „datoria” pe care o are Alialei române, dr. ing. Strul Moisa, aparent rarefi at al acestei lumi ceva din dar şi lui Rosetti, Iordan, în 1952, după de împlinit lingvistul: „să coboare în agora conducător al Departamentului de „zbuciumul şi furia” lumii: „ieri, azi, mâine”. ce Stalin scrisese „Marxismul şi proble- şi să explice oamenilor cuvintele pe care Ingineria Materialelor din cadrul Prof. univ. dr. Paul Cornea a defi nit, mele lingvistice”, atacuri instrumentate le folosesc”. A admirat-o şi o admiră pe Universităţii „Ben-Gurion”, din Beer în primul rând, cuvântul-emblemă pentru în „Scânteia” de propagandişti importanţi Lucia Wald pentru tot ce a dat în lingvistica Sheva. O carte care se adresează, Moses Gaster, acela de erudit: ~ „cap în epocă, în sensul că nu „s-ar încadra” românească. A lucrat cu Iancu Fischer. La deopotrivă, oamenilor de ştiinţă şi enciclopedic”, posesor de cunoştinţe mul- în tiparele sacrosancte. De la tatăl lui a întrebarea, în particular, „de ce nu pleci în oamenilor de artă; lucrarea abundă tidisciplinare; ~ „arhitect”, nu „arhivist”; ~ învăţat să depăşească difi cultăţile, să-şi Israel?”, Iancu Fischer i-a răspuns: „Ro- în exemplifi cări din domeniul artelor „mandarin” intelectual, creativ şi vizionar, fi e credincios sieşi. mânia e ţara mea”. Interludii emoţionante plastice. Lansare neobişnuită, fi indcă realizator de sinteze de mare anvergură. O filă de jurnal ar fi fost eventualul – scriitorul Dorel Dorian; maestrul baroului, „locul acţiunii” a fost Camera de Co- Vorbitorul a făcut un survol viaţă – operă, subtitlu al amintirilor despre Jack Byck, av. Constantin Vişinescu. merţ şi Industrie Bucureşti (CCIB), din unghiul condiţiei intelectualului evreu profesorul şi omul care a îndrumat şi format O dimineaţă memorabilă, pentru orga- marcând centenarul acesteia, cum în Diaspora europeană, respectiv, al ba- stilul de lucru al multora dintre studenţii săi nizarea căreia i-au fost aduse îndreptăţite a specifi cat preşedintele CCIB, prof. lanţei identitate-cultură iudaică şi mediu remarcabili, din diferite generaţii, părinte mulţumiri doamnei Sibyl Ben Nun, stârnind univ. dr. Sorin Dumitriu. Şi, mai ales, înconjurător. Nota specifi că pentru Gaster - spiritual pentru toţi aceştia, printre care - şi propunerea din partea celuilalt moderator, - la sediul său istoric, redobândit de echilibrul. Tânărul savant, cu studii rabinice dr. Maria Simionescu. Momente de emo- dr. Aurel Vainer, de a edita „Caiete Cultu- curând, în „buricul” Capitalei. Au fost şi fi lologice în universităţi germane, primit ţie din viaţa sa de studentă rămân legate rale” ale unor asemenea matinee. lucruri spuse în faţa unui auditoriu la „Junimea”, „tratat cu deferenţă de Ma- afectiv şi spiritual de magistrul ei. După prestigios: foşti şi actuali lideri ai iorescu”, prieten cu Eminescu, Creangă, un succint parcurs bio- bibliografi c „Iancu IULIA DELEANU F.C.E.R., lideri ai C.E.B., BBR, E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Isra- elului în România, fost ambasador al României în Israel, Radu Homescu Împreună în lupta împotriva singurătăţii celor de vârsta a treia ş.a. Un spaţiu încărcat de istorie: în Call Center-ul de la DASM îşi va lărgi activitatea aceeaşi sală s-a ţinut Conferinţa de Soarta “generaţiei de aur” a fost întot- şi străinătate, în primul rând de la B’nai continua vizitele la domiciliu, în măsura Pace la încheierea războiului balca- deauna preocuparea organizaţiilor evre- B’rith Europa prin intermediul preşedintelui în care cei în cauză le vor dori, precum nic din 1913. După 1944, edifi ciul a ieşti – FCER, CEB, celelalte comunităţi, de onoare, Erika van Gelder, cu sprijinul şi atragerea lor la interesantele acţiuni găzduit Biblioteca de Stat, ulterior, Joint, DASM şi B’nai B’rith. Atenţia s-a echipei Manole Iosiper şi Saşa Ionescu, pe de socializare organizate sub egida JCC Biblioteca Naţională. îndreptat până de curând asupra persoa- de o parte, Doina Voinea şi Jerome Moses unde funcţionează cu succes un club al Este în tradiţia CCIB să fi e punte nelor asistate, vârstnici care îndeplineau pe de-altă parte. De astfel de sprijin s-a generaţiei de aur. între relaţiile economice şi culturale, anumite criterii, în primul rând, o limită de bucurat şi Căminul” Amalia şi dr. Moses Să sperăm că această nouă idee de a evidenţiat vorbitorul, arătând că venituri. Această politică s-a modifi cat în Rosen”. apropiere de persoanele vârstnice, o con- importanţa cărţii constă în faptul că ultimii ani, termenul de asistat fi ind extins, Dar, conştienţi fi ind că vârstnicii nu au vorbire sufl et la sufl et cu fi ecare dintre ei, răspunde, pe înţelesul oricui, multor stabilindu-se mai multe categorii, cărora li nevoie numai de ajutor material ci şi de va contribui un pic la risipirea uneia din tre întrebări legate de epoca bronzului se acordă ajutoare diferenţiate. Practic, la contacte cu oamenii, un fel de socializare, cele mai grele plăgi a bătrîneţii – singu- şi a fi erului. „Datorăm Bibliei acest ora actuală toate persoanele vârstnice pot BBR, Comunitatea Evreilor din Bucureşti rătatea. moment cultural”, a spus dr. Aurel deveni asistaţi, DASM oferindu-le îndruma- şi DASM au decis organizarea, Clubului Iată lista voluntarilor aparţinând Clu- Vainer, în calitate de gazdă (membru re cu privire la drepturile şi avantajele de Vârstei de aur prin înfi inţarea sau mai bine bului pentru vârsta a treia: Clarita Alecu, de onoare şi vicepreşedinte al CCIB) care se bucură. zis reactivarea unui call center, prin care 18 Tatiana Bernstein, Matty Blumenfeld, Vera şi oaspete (preşedinte al F.C.E.R. şi Totuşi, există vârstnici ca să spunem voluntari vor lua sub aripa lor ocrotitoare ca Creţu, Nadia Georgescu, Ileana Ghenciu- deputat). A fost reconfi rmată inter- aşa, în afara sistemului. Situaţia acestora să ne exprimăm poetic un număr de per- lescu, Irene Hârlăoanu, Isadora Lovinescu, ferenţa economie – cultură, Biblia a ajuns în atenţia Forumului B’nai B’rith soane vârstnice (asistaţi sau neasistaţi), Gerome Moses, Vera Mozes, Victoria Mu- - „sursă de inspiraţie şi transpiraţie” “Dr. Moses Rosen”. Neuitând nici o clipă îi vor căuta săptămânal sau, dacă este rava, Liana Niniaca, Eva Selejan, Hermina pentru studioşi. Dr. ing. Strul Moisa a că unul dintre principalele obiective ale cazul, mai frecvent. Chiar dacă cei care Schwartzman, Ida Schottek, Anetta Vainer, pus în valoare raportul religie – ştiin- acestei organizaţii este de a veni în ajutorul s-au angajat în această activitate nu vor Maria Vertes, Doina Voinea. Cei care ţă, lectura Bibliei cu „lentile metalurgi- celor care au nevoie de un sprijin (şi nu putea soluţiona problemele celor pe care îi până acum nu au fost apelaţi, dar vor să ce”, fi e că e vorba de păcatul căderii numai material), BBR şi-a format echipe vor apela, îi vor îndruma către persoanele benefi cieze de serviciile acestui Club, sunt în idolatrie (viţelul de aur, construit în de voluntari şi a început să se adreseze competente care le vor putea fi de ajutor. rugaţi să telefoneze la: 0213224067 (per- perioada celor 40 de ani de peregri- neasistaţilor. Cu diferite prilejuri a oferit De acum DASM a pus la dispoziţie două soană de contact – Laurenţiu Katz) sau: nare în deşert), fi e - de Teşuva (ridica- sume de bani, în măsura posibilităţilor, din linii telefonice iar voluntarii au fost instruiţi 0213235181 (Centrala DASM) (E.G., I.D.) rea Templului lui Solomon, Menora, fonduri provenite de la sponsori din ţară pentru noua lor sarcină. Bineînţeles că vor lucrată „dintr-o singură bucată de aur curat” ş.a.). Autorul a rezumat cartea cu ajutorul retroproiectorului, apelând Test reuşit al unei TELEGRAMĂ la reprezentaţia operei „Nabucco” de GUVERNUL ROMÂNIEI Verdi la poalele Massadei (corul fi era- SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE rilor luaţi în robie de Nabucodonosor), rachete antirachetă imagini ale multor lăcaşuri de cult 21 martie 2011 celebre (fundal muzical - „Ave Maria” de Schubert). Gest ecumenic, marcat israeliene şi de binecuvântările Marelui Rabin Israelul şi Statele Unite au efectuat în California un Către FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA – Menachem Hacohen şi ale Arhima- test reuşit al sistemului israelian de rachetă-antirachetă dritului Ieronim Creţu, Episcop Vi- Arrow. Potrivit Ministerului israelian al Apărării, Arrow CULTUL MOZAIC Domnului Preşedinte AUREL VAINER car-Patriarhal Ales şi Reprezentantul a reuşit să descopere, să intercepteze şi să distrugă o Patriarhiei Române la Sfi ntele Locuri, rachetă-ţintă, lansată de pe o platformă situată în largul Domnule Preşedinte, din introducere, înaintea prefeţei. mării. Testul a fost efectuat pentru a se vedea dacă ra- Cartea impune prin aprofundarea cheta este efi cientă în cazul rachetei iraniene Shahab Cu prilejul sărbătorii Purim-ului, zi de bucurie pentru poporul evreu, transfi gurată de învăţămintele istoriei din simbol al victoriei însângerate Bibliei, bibliografi a ştiinţifi că, rigoarea 3, a cărei rază de acţiune permite să lovească Israelul cercetării, frumoasa mânuire a limbii şi bazele americane din regiune. Acesta este ultimul în acela al victoriei prin credinţa în Dumnezeul iubirii, vă trimitem şi noi, potrivit tradiţiei ce ţine de această sărbătoare, un dar: darul gândurilor române. Un „mărţişor” dăruit cititorilor dintr-o serie de teste reuşite şi va fi o garanţie pentru în preajma lui 1 martie, data lansării. capacitatea Israelului de a se apăra de ameninţarea noastre de prietenie şi al speranţei într-o la fel de fructuoasă colaborare cu membrii comunităţilor evreieşti din România. E.SUHOR rachetelor balistice. De peste 20 de ani, de la primul *STRUL MOISA, „Biblia şi metalurgia”, război din Golf, Israelul încearcă să realizeze o rachetă Cu aleasă consideraţie, NICOLAE ADRIAN LEMENI Edi tura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, antirachetă, demers care s-a dovedit foarte difi cil, fi ind 2011 înregistrate în primii ani mai multe eşecuri. (E.G.) Secretar de Stat 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 JEWISH REALITY

Bucharest community brought a homage PURIM EVENING 5771 to Octavian Sava and to Harry Eliad, representatives, of high Bucharest. The Purim also teaches us director of the Jewish Theater. The Purim prelates, of representatives something more, as Dr. Aurel Vainer, of the „Lauder” School, from the youngest of the ethnic minorities’ president of FJCR underlined, we are to the olders, completed the holiday organizations, of Romanian not allowed to lose our hope. The Purim atmosphere. In every Purimspiel there cultural personalities proved 5771 was an occasion to express the best is a contestation spirit, irony and self- once again that we are wishes for the Jews from the country and irony. More than simple joy: the courage not alone in front of the from everywhere, for Israel, and also for to confront the next day when there is Hamans. His Excellency the Romanians and for Romania. The a threat. The secret for survival? „For Dan Ben-Eliezer and his Purim show – the Great Synagogue and thousands of years/For as long as we wife, masked according to the Jewish State Theater – was a tour know/Only our hopes are feeding us/And the Purim tradition, joined de force in many ways: organizational – we are still alive!” So that the traditional us at the celebration in the FJCR and JCB; artistic – director, Erwin song „Purim, Purim evening” represents Great Synagogue. The Şimşensohn, most of the script, Octavian the essence of our life. Purim was and remained Sava; poems read by the author – Aurel a heroic act that we have Storin; famous actors of the Musical to honor always and to Theater – Stela Popescu, Alexandru Our golden elderly remember its lesson: the Arşinel, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru; At the editing hour of these lines Purim right to self-defense gained great actors of the Jewish Theater - A fi eld with spiritual fl owers was already celebrated in all our big and by the Jewish leaders – Mordechai and Theodor Danetti, Roxana Guttman, Rudy small communities, even where only a few Esther – before thousands of years in Rosenfeld, Nae Călugăriţa, young Jewish Maty Blumenfeld Jews are living. In the capital and in the the Persian Empire. We have to follow actors in full ascension – Anca Levana, big communities, children from Talmud their example. Before the show in the Katia Pascariu, Cristi Avram; Romanian Professor Maty Blumenfeld taught Torah courses, choirs, klezmer groups, Great Synagogue we listened to Meghilat music stars – Corina Chiriac, Mihaela “Strength of Materials” at the Bucharest professional actors – new and well-known Esther read by Prime Rabbi Şlomo Sorin Mihai; Jewish song troubadours – Bogdan Polytechnic University for more than names – enjoyed and enchanted the Rosen. Let’s be cheerful, as no Jewish Lifşin, Radu Captari, Octavian Mandare; sixty years, till the autumn of last year public. The messages and the presence holiday requests – Erwin Şimşensohn, the choir members from “Shira Vezimra” when he was already 82. At present he is of the Romanian state authorities’ president of the Jewish Community from and the dancers of the „Hora” group. The retired and a widower, after almost sixty years of happy marriage and teaching activity, and it seemed that his daily life Face-to-Face with Luciana Friedmann, was suddenly emptied and broken. But he is not a person to be discouraged by the diffi culties inherently appeared at president of the Jewish Community of Timişoara his age. At 9 a.m. Maty Blumenfeld sits The youngest community president respect for the Jews from Timişoara, as Art Museum, the French Cultural Center, in front of his computer and writes, and and one of the few women in this position, a real ethnic and religious community. In etc, The County Council Timiş, with all the re-writes a paper he is working on, as he Luciana Friedmann graduated The Timişoara there were authentic myriads religious institutions, with the Commerce says, persuaded it would be appreciated Letters, History and Philosophy Faculty, of great rabbis – Drexler, Schuk, etc, and Industry Chamber Timişoara, with maybe after some 30-40 years. the section French Journalism, at the cantors, scholars who had an impact on the West University, with many high The idea he is working on was West University of Timişoara. She is the Banat civilization. In the context of the schools and schools. We have programs inspired by another Jewish scientist, the one of the few presidents who knows ageing Jewish population, and referring that bring closer our brothers from Israel philosopher Henri Wald, who in 1968 Hebrew, beside English, Hungarian, to the younger members, the president and programs that defi ne our spiritual published an article on the true meaning French, and Spanish. She also tries to of the community considers that their identity as Jews living here, in Romania. of the notions “accurate” and “precise”. live according to the spirit of Judaism, world conception is needed in order to get At present we approach the end of the Henri Wald considers that if “accurate” with some remarkable knowledge of realistic opinions. “Through the programs working at our Community Complex, means “according to reality”, “precise” Judaism teachings. She was elected as initiated by Joint and than by JCC I had a necessary project that would bring means “certain”. One can consider president a year ago, in March 2010. the possibility to organize events for a clearer coagulation of our members that a precise value has a determinist Luciana Friedmann tells that in the different groups of age, effi cient programs around this space, where they would character, whereas, an accurate value inter-war period in Timişoara lived about for the development of the Judaic and of be able to participate to programs in the has a probabilistic character, including a 13,000 Jews, and that even at present, the Jewish ethnic identity. The Jewish festive hall, they would be able to pray, certain degree of incertitude…From here with almost 600 members, the community youth from Timişoara is alive and active! and they would be able to eat the casher a series of mathematically demonstrable is one of the largest in our country. The We had events where 60-70 young food of our cantina”, she also stated in conclusions, a work which Maty Jews from Timişoara didn’t suffer the persons and 10-15 children participate, the interview. Blumenfeld is continuously completing. deportation to the death camps, but men and this something particularly rejoicing”, The leadership of the community Two volumes on the subject appeared in were taken to the labor camps and Jews she underlined. from Timişoara, said Luciana Friedmann, 2001 and 2005, written directly in English were persecuted. After the war and the Luciana Friedmann highly appreciates is also preoccupied to maintain the by the professor who also held courses Holocaust catastrophe a stronger national the activity of JCC Timişoara, very rich, continuity of the religious life as essential, in English and French at the Polytechnic identity developed in many of them, and for all age groups, due to which there are a reason for the importance given to University. they decided to leave for Israel. During members who returned to the community. the activity of the two religious offi cers, „In my 5th year of studies I was already the communist years the emigration She tells “We had great supporters in Andrei Gidali and Solomon Rosenblum. an assistant; in 1953, at 25 I was tutorial continued. creating JCC Timişoara, without whom Yearly, for a month, during the autumn coordinator, at 35 I became lecturer, and in Timişoara can be proud for its any of this wouldn’t have been possible! holidays, the cantor Efraim Neumann and 1970, at 42 I was professor”. As Professor Jewish personalities who brought their Without the implication and the support his wife, Shoshana from Israel are also he emitted resistance certifi cates to big contribution to the development of the of Dr. Aurel Vainer, president of FJCR, invited. In future perspective, efforts are hydro-technical constructions, to railroad city. They had a crucial contribution and without the dedication, the incredible made to attract the younger and middle and civil engineering. Beside Strength of in industry, architecture, education, power and desire for work of Israel Sabag, generation members to the community Materials, Professor Maty Blumenfeld commerce, literature, arts, etc, and one director of Joint Romania, I doubt JCC activity, by offering them knowledge, a introduced the teaching of the “finite of the brightest personalities of the city Timişoara would have become what it warm and open environment where they elements method”. was Prime Rabbi Dr. Ernst Neumann, is today” As for the community, there can feel free to express themselves, can “I maintain the capacity of self laugh, blessed his memory. He contributed to the is here an intense activity, with good feel at home from a spiritual perspective, of self irony. I think it is essential for a maintaining of Judaism, and to the high collaboration with cultural institutions – the outlined the community president. Jew”, said the Professor. “I’LL KEEP A SPECIAL PLACE IN MY HEART FOR MY NATIVE COMMUNITY” The farewell ceremony dedicated to Prime Rabbi Şlomo Sorin Rosen The farewell ceremony dedicated to a young rabbi and awarded the title of Honor Member of JCB. Attila children. He is leaving us, but not completely, the Sidur who succeeded in a short period of time to gain our Gulyas, director of the Department for Social and Medical he leaves us will be a precious aid. Mircea Sternberg trust, appreciation and affection, took place at the Great Assistance, expressed similar thoughts. His mentor, thanked Prime Rabbi for the spiritual enrichment. Vice- Synagogue in Bucharest. Farewell because Prime Rabbi Great Rabbi Menachem Hacohen, narated a parable president Mirela Aşman emphasized his teaching gift. Şlomo Sorin Rosen leaves open doors behind him. on the difference between ideal and reality, outlining Ghidu Bruchmaier, cult offi cer, compared his gifts with a Trust – because he was able to get close to this small that the Judaism rejects the extremes and promotes, as full pitcher not affected by age: “the value doesn’t wait for community, to which he will always belong, no matter to a symbolic rainbow after the storm, the understanding the number of years”. Eng. Gabriel Sonnenfeld outlined where life will led him through the world. Appreciation – between people. Great Rabbi praised the new editorial his modesty and tact. Benone Constantin dedicated because Prime Rabbi was honored by a great number apparition, the Sidur „Lemaan Ahai” – „For My Brothers’ him a poem. On behalf of his wife and himself, Prime of members, as well as by the participation of former Sake”, edited by Prime Rabbi Şlomo Sorin Rosen in Rabbi thanked the Jewish Reality for the special edition and present leaders of FJCR, JCB, of His Excellency Hebrew, Romanian, and with Latin letters transliteration. dedicated to the event, the speakers, those present and Dan Ben Eliezer and his wife. Affection – because all Dr. Aurel Vainer, president of FJCR, appreciated Prime those missing, and declared he “will keep a special place the speeches no matter their standpoint concerning Rabbi’s relations with the community members, with the in his heart to the community” in which he grew up and the event, expressed this common feeling. As host, media, the Sidur achievement and wished him a beautiful developed. The Sidur is through prayers, holidays, and Erwin Şimşensohn, president of JCB, thanked him future with more fl exibility. Eng. Tiberiu Roth, president the novelty of including a prayer for Israel, an effi cient for his performance on the position, remembering the of Braşov community, expressed his hope that where he way of getting closer to the Jewish life. years they both went through the Jewish education would be, Prime Rabbi will ensure a better future for the REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 21

AANIVERSĂRILENIVERSĂRILE ŞIŞI Tragedia Strumei CCOMEMORĂRILEOMEMORĂRILE LUNIILUNII MARTIEMARTIE Au trecut 69 de ani de când o torpilă a lovit vasul de supraomeneşti să înoate şi să ajungă la un vas ce trecea La 1 martie 1925 s-a născut la Bacău SOLOMON emigranţi din România, plecat din portul Constanţa cu atunci pe acolo şi astfel să fi e salvat. • MARCUS, reputat matematician. A fost distins de destinaţia Ereţ Israel. La bordul vasului se afl au 770 de Aceasta s-a întâmplat în ziua de 7 Adar 5702 – 24 Academia Română cu diferite premii. Domenii de evrei din România care încercau să se salveze din iadul februarie 1942 – în ziua în care – spune Talmudul – s-a cercetare: analiza matematică, lingvistica matematică, nazist şi să ajungă în Israel. Dar se ştie că la acea dată născut şi a decedat Moşe Rabeinu. aplicaţii matematice în ştiinţele naturii. Anglia avea mandat asupra Ereţ Israelului şi îngrădea Iosefi ne Feinstein, o vrednică scriitoare din România, La 2 martie 2008 a murit la Paris pictorul JULES mult intrarea evreilor în ţară. Vaporul a ajuns la Istanbul, a pierdut pe Struma pe cei doi fi i ai ei şi a scris o carte • PERAHIM. dar guvernul mandatar nu a permis sosirea lor în ţară. Nici despre Struma. La catastrofalul cutremur din 4 martie 1977 au murit la turcii nu au permis debarcarea celor de pe vapor. Numai De asemenea, se afl a la bordul vasului av. Itzhac • Bucureşti poeta VERONICA PORUMBACU, criticul şi câteva persoane au fost admise să coboare de pe vapor, Tercatin, frate al prietenului nostru ing. Baruch Tercatin, istoricul literar MIHAI PETROVEANU, istoricul şi criticul literar SAVIN BRATU. întrucât au obţinut certifi cate de la guvernul mandatar şi ca şi mulţi alţi prieteni. La 4 martie 1916 s-a născut la Bologna scriitorul o femeie era însărcinată. Situaţia era jalnică. Nu aveau Iom Zikaron Leiahadut România comemorează în • GIORGIO BASSANI. destule alimente, înghesuiala era mare şi vasul trebuia fi ecare an pe martirii de pe Struma cu multă pietate la La 5 martie 2005 a murit dirijorul SERGIU reparat. Pasagerii au suferit multe neajunsuri şi toate Sinagoga Bat Iacov Iosef Rav Tzvi Guttman din Tel Aviv • COMISSIONA. demersurile pe lângă guvernul britanic n-au dus la nici un iar din iniţiativa ing. Baruch Tercatin şi a prietenului Arie La 5 martie 1856 s-a născut la Bucureşti marele rezultat pozitiv. Iniţiativa acestei plecări aparţinea mişcării Reiter la Sinagoga Struma din Ber Şeva s-a ridicat Muzeul • lingvist şi folclorist MOSES GASTER. revizioniste din România şi printre pasageri au fost mulţi Struma, unde se fac comemorări anuale în ziua de 7 Adar. La 6 martie 2005 a murit la New York fizicianul HANS membri ai acestei mişcări din România. Printre activiştii În Israel au avut loc manifestaţii, la care s-a cerut • BETHE. A fost distins cu Premiul Nobel. acestei grupări se afl a dr. Samuel Ariel şi alţii care au guvernului britanic să permită intrarea în Israel a celor La 7 martie 1971 s-a născut la Londra actriţa RACHEL organizat plecarea. Toate încercările de a admite cererea de pe vapor dar englezii au refuzat. • WEISZ. La 8 martie 1992 a murit la Tel Aviv fostul prim- ca să fi e lăsaţi să intre în Israel au dat greş şi după două Cu multă durere îi comemorăm, rugându-ne, cu res- • ministru al Israelului MENACHEM BEGIN, născut în luni de aşteptare, turcii au forţat vasul să pornească înapoi pect şi pietate, ca jertfa lor să fi e primită în ceruri. Familii Rusia. În 1942 s-a stabilit în Israel. A îndeplinit diferite spre România. Dar în acea noapte vasul a fost torpilat ca Rauch, Stofer ş.a. îşi poartă durerea după cei dragi, funcţii politice. A fost distins cu Premiul Nobel pentru şi pasagerii s-au înecat. Unul singur – David Stoliar, pe martiri ce formează o verigă din lanţul Holocaustului. Pace. care îl ţin minte că, în ajunul plecării, a fost cu tatăl lui, Fie memoria lor binecuvântată. La 8 martie 1925 a murit la Paris pianistul şi Iaşa Stoliar, la tatăl meu, Rabinul Zwi Guttman (z.l.), să-i • compozitorul MORITZ MOSZKOWSKI, născut la dea binecuvântarea de „drum bun”. El a reuşit prin eforturi Rav. EFRAIM GUTTMAN Breslau. La 9 martie 1846 s-a născut la Altona fizicianul EMIL • WARBURG. S-a ocupat de acustică şi magnetism. Pianistul, compozitorul Dan Mizrahy – un an de la plecare La 10 martie 1988 a murit la Bucureşti folcloristul şi • etnomuzicologul HARRY BRAUNER. A fost director al de patru ani. A fost primit la Academia Naţională, în stagiunea 1968-69. Institutului de folclor. de Muzică din Bucureşti (Conser- „Rapsodia albastră” a devenit o La 10 martie 1870 a murit la Leipzig pianistul, dirijorul vator) când nu împlinise încă nouă emblemă a artei interpretative a lui • şi compozitorul IGNAZ MOSCHELES, născut la ani. Era un copil-minune, dar legile Dan Mizrahy. În 1997-98 va face Praga. La 11 martie 1963 s-a născut în Missouri regizorul rasiale l-au oprit la începutul unei un turneu în cinci state din SUA, cu • DAVIS GUGGENHEIM. A fost distins cu Premiul cariere strălucite. În 1941 pleacă în conferinţe şi concerte. Dar el a fost Oscar. Palestina, afl ată sub mandat britanic, şi un slujitor al romanţei şi muzicii La 11 martie 1877 s-a născut la Reims sociologul şi studiază la Academia de Muzică din „uşoare” (a compus pe texte ale po- • filosoful MAURICE HALBWACHS. Ierusalim, o absolvă în 1945, când etei Tania Lovinescu). Dan Mizrahy a La 11 martie 1911 s-a născut la Lübeck juristul HAIM revine în Bucureşti. Continuă studiile fost de nouă ori laureat al concursului • COHEN. S-a stabilit în Israel. A reprezentat ţara în la Conservator, absolvindu-l în 1948, „Crizantema de aur”. A primit Premiul diferite organisme internaţionale. cu nota maximă. Între anii 1951-1953 criticii muzicale „Mihail Jora” (acesta La 12 martie 1999 a murit la Berlin marele violonist este deţinut politic, din cauză că se i-a fost maestru, în tinereţe), a fost un • YEHUDI MENUHIN. A fost considerat cel mai bun întâlnise cu familia ambasadorului compozitor apreciat de public, iar via- violonist al timpului său. La 12 martie 1966 a murit la Paris pictorul VICTOR Statului Israel la Bucureşti, pe care ţa sa a devenit cunoscută şi datorită • BRAUNER, născut la Piatra Neamţ. A fost adeptul o cunoştea din timpul şederii în Pa- unui masiv volum, autobiografi c: „Aşa suprarealismului. lestina. Este eliberat şi, la 30 ianuarie a fost” (Ed. Hasefer). Cu prilejul împli- La 12 martie 1929 s-a născut la Iaşi esteticianul şi 1954, apare ca solist la Ateneu într-un nirii vârstei de 80 de ani, în anul 2008, • eseistul NICOLAE TERTULIAN. Opere principale: concert dirijat de Sergiu Comissiona, a fost omagiat la Ateneul Român, cu Eugen Lovinescu sau contradicţiile estetismului, Critică, căruia i-a purtat o vie recunoştinţă. participarea unor personalităţi de prim estetică, filosofie etc. În dimineaţa zilei de 25 februarie Tot în 1954, el susţine un concert rang ale vieţii muzicale româneşti, ca La 12 martie 1943 a fost ucis la Auschwitz 2010 s-a stins din viaţă, în urma unei cu muzică de Gershwin, eveniment şi la Centrul Cultural Comunitar, unde • poetul ARNO NADEL, născut în Galiţia. suferinţe îndelungate, prestigiosul inedit pentru România, unde acest preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer La 13 martie 2010 a murit cantautorul JEAN • FERRAT. pianist şi compozitor Dan Mizrahy. compozitor era foarte puţin cunoscut. l-a felicitat şi i-a urat viaţă lungă. Nu La 13 martie 1926 s-a născut la Galaţi avocatul S-a născut la 28 februarie 1928 şi a Avea să conducă un spectacol de ba- a fost să fi e. • IULIAN SORIN, fost secretar general şi C început să studieze muzica la vârsta let pe muzică de Gershwin la Opera BORIS MARIAN preşedinte interimar al F.C.E.R. La 16 martie 1897 s-a născut la Buzău A • pictoriţa MARGARETA STERIAN. Este autoarea unor peisaje, naturi moarte, portrete. L @DECESE @ COMEMORĂRI @ La 17 martie 1886 a murit la Berlin gânditorul • LEOPOLD ZUNZ. A fost promotorul studiilor E Pe data de 2 martie 2011, se împlineşte În ziua de 18.03.2011 a decedat enoriaşa Vily Auerbach (z.l.) de istorie literară iudaică. un an de la decesul tatălui meu SEIDMAN noastră evreică BARASCH AURELIA în La 18 martie 1991 a murit la Berlin desenatorul NUSEN. Niciodată nu ne putem exprima vârstă de 100 de ani şi 13 zile. Dumnezeu N (1929-2011) • HERBERT SANDBERG. sentimentele în doar câteva rânduri. În fi - să o ierte! Vicepreşedinte al C.E. Craiova, La 18 martie 2008, cancelarul Germaniei ecare zi mă trezesc şi trăiesc cu speranţa Fr. Abraham Într-o dimineaţă friguroasă de 1 • Angela Merkel a rostit o cuvântare în faţa D că, la un moment dat, mă voi întâlni cu martie a.c. l-am condus pe ultimul Kensset-ului. el. Te iubesc! Readucem în memoria celor care l-au cunoscut, că la 18 martie 2011, se împli- drum terestru pe colegul nostru, La 19 martie 1933 s-a născut la New Jersey A Cu durere reamintim celor ce l-au cu- nesc 7 ani de la decesul scumpului nos- membru activ al obştii evreieşti, fost • scriitorul PHILIP ROTH. Dintre cărţile sale noscut pe doctorul DAVID GOLDSTEIN, tru tată, socru şi bunic NASCH EMIL din redactor la Editura Hasefer, Vily amintim Viaţa mea ca fiu. R din Ploieşti, că se împlinesc 40 de ani Dej, judeţul Cluj. Va rămâne în amintire Auerbach. A luptat ani îndelungaţi La 19 martie 1922 s-a născut actriţa SEIDY de când ne-a părăsit pentru totdeauna, ca un om deosebit, integru şi sociabil. cu boli grave, dar şi cu tot ceea ce • GLUCK. În 1948 a fost angajată la T.E.S., rămânând în pământul sfânt. Fiica Puşa Pios omagiu şi neştearsă amintire. Lia, era împotriva principiilor sale despre unde a interpretat roluri din dramaturgia idiş şi şi ginerele Victor nu vor uita niciodată fi ică, Emil, ginere, Radu, nepot. calitatea cărţii, pentru care depunea universală. imaginea celui mai minunat tată din La 20 martie 1870 s-a născut la Berlin istoricul mult efort şi har, ca şi împotriva unor • literar ARTHUR ELOESSER. lume, cu un sufl et cu adevărat nobil, de Ziua de 2 aprilie (27 Adar 5771) mar- manifestări neprieteneşti faţă de o sensibilitate deosebită. La 21 martie 1875 s-a născut la Strasburg (Prusia) chează 11 luni, iar 2 mai 2011 (28 Nisan evrei, din mass-media noastră, prea • umoristul şi satiricul SAMMY GRONEMANN. În scrie- 5771), un an de zile de când scumpa, generoasă cu asemenea apucături. rile sale abordează şi problemele Palestinei de atunci. Cu aceeaşi profundă durere amintim iubita şi neuitata mea soţie, ZITTA, a A fost director de producţie pentru La 21 martie 1986 a murit la Bucureşti publicistul că au trecut trei ani de când prietena, plecat pe drumul fără întoarcere. Dure- numeroase pelicule realizate la HORIA PANAITESCU. sora şi cumnata noastră LEIBOVICI • rea sfâşietoare, care dăinuie pe tot par- Studiourile Bucureşti. A fost un timp La 23 martie 1925 s-a născut la Bucureşti BEATRICE (Braha, pentru cititorii re- cursul vieţii mele, continuă cu aceeaşi • ALEXANDRU ELIAS. vistei) ne-a părăsit pentru totdeauna. intensitate. În rai să-şi găsească odihna colaborator la Biblioteca Naţională. În timpul războiului a învăţat la o şcoală La 23 martie 1917 s-a născut la Cluj PANETH Un veşnic, profund şi neţărmurit omagiu. şi pacea veşnică. Marcel Rapaport. • FARKAŞ, fost campion al României la tenis de masă. evreiască, obligat şi de legile rasiale, În 1936 a câştigat medalia de argint pe echipe la S-au scurs 11 ani de la decesul tatălui meu dr. ARTHUR MAYERSOHN, fost director apoi a studiat la Facultatea de Filoso- Campionatul mondial de la Praga. al policlinicii F.C.E.R. şi preşedinte al Templului Coral, survenit în 21 februarie 2000, fi e din Bucureşti. La 25 martie 1920 s-a născut la Bucureşti compozitorul iar la 21 iulie 2011, se vor împlini 30 de ani de la trecerea în eternitate a mamei Serviciul religios a fost ofi ciat de • şi dirijorul HENRI MĂLINEANU. mele MARGARETA MAYERSOHN. În amintirea mea vor rămâne pururea, ca părinţi G. Bruchmaier, iar vicepreşedintele La 27 martie 1927 s-a născut la Iaşi LEONARD iubitori, înţelepţi şi omenoşi. Dr. Mirela Freifeld. F.C.E.R. ing. Paul Schwartz, şi direc- • ZĂICESCU. torul Editurii Hasefer, scriitorul Ştefan La 27 martie 2002 a murit la Beverly Hills regizorul Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna februarie 2011: NEUMAN IRENE (97 de Iureş, au evocat cu emoţie drumul • BILLY WILDER. ani, Cimitirul Giurgiului); BOBERKER MARTHA (94 de ani, Cimitirul Giurgiului); parcurs de bunul nostru coleg. Au La 28 martie 1985 a murit marele pictor MARC VOINEA ANDREI (88 de ani, Cimitirul Filantropia); ROSENTHAL HAIA FEIGA fost prezenţi rudele celui decedat, • CHAGALL. A folosit în creaţia sa elemente ale (87 de ani, Cimitirul Giurgiului); FRIEDMAN NETI (82 de ani, Cimitirul Giurgiului); folclorului evreiesc. nepoata Nastasia Ţepeneag şi gine- La 28 martie 1888 s-a născut la Hamburg BETTY STRICHBERGER HAVA (95 de ani, Cimitirul Giurgiului); HERSCH HANA SARA rele Tudor Ţepeneag, fi ul scriitorului IUDITH (85 de ani, Cimitirul Giurgiului); CATOIU TONY (80 de ani, Cimitirul • HEIMANN, specialistă în filosofia indiană. Giurgiului); AUERBACH VILY (81 de ani, Cimitirul Giurgiului). Dumitru Ţepeneag, ca şi membri ai La 30 martie 1135 s-a născut la Cordoba marele Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară: MENDEL IANCU (Ploieşti); BRANDES obştii evreieşti. Fie-i numele înscris • filosof MOŞE ben MAIMON (Maimonide). AMELIA (88 de ani, Tg-Jiu). în Cartea Vieţii. (B.M.) SIEGFRIED WOLF 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 zicedid ze`ivnd כ‘ה אדר א‘ תשע“א –כ‘ה אדר ב‘ תשע“א z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה פורים, ערב פורים תשע“א זקננו מזהב בשעה ששורות אלה נכתבות, חג בשום חג יהודי,“ אמר יו“ר הקהילה של שדה של הפורים כבר נחגג בכל הקהילות, גם בוקרשט ארווין שמשנזון. בקהילות שמספר היהודים בהן קטן ”פורים מלמד אותנו עוד דבר,“ אמר מאוד. בעיר הבירה ובקהילות הגדולות יו“ר הפדרציה, ד“ר אאורל ויינר, פרחים – רוחניות השתתפו בחגיגות הפורים ילדים ”שמחובתנו לא לאבד את התקווה.“ מתלמוד תורה, מקהלות, כליזמרים, פורים תשע“א הייתה הזדמנות להעביר שחקנים מקצועיים, שמות חדשים את ברכתם של יהודי רומניה, ויהודי מאטי בלומנפלד ושמות מוכרים, כל אלה הלהיבו אותנו, כל העולם, לעם היהודי היושב בישראל מ60- שנה, עד לסתיו שעבר כשמלאו הלהיבו את הקהל. האגרות ששלחו ולעם הרומני ומדינת רומניה. לו 82 שנה. עכשיו, אלמן וגמלאי אישים לכבוד חגיגות הפורים, שהוקראו ההצלחה לה זכתה הצגת פורים מנדרו, מקהלה ”שירה וזמרה“ ורקדני אחרי כ60- שנה של נישואין מאושרים באוזני הקהל, ונוכחותם של אנשי שהועלתה בבית כנסת הגדול ובתיאטרון הקבוצה ”הורה“. ועבודת חינוך והוראה, נראה שהחיים ציבור, אנשי כמורה, נציגי ארגונים, נבעה מהארגון למופת של הפדרציה קיבלו שבחים מהקהילה בבוקרשט היום-יומיים של הפרופסור התרוקנו אישי תרבות, כל אלה הוכיחו פעם ושל הקהילה: הבימוי של ארוין התסריטאי אוקט אביאן סאבא ומנהל ונשברו בפתאומיות אבל לא הוא האיש נוספת שאין אנו עומדים לבדנו לפני שימשנזון, התסריט בחלקו של אוקט התיאטרון היהודי הרי אליאד. שישקע בקשייו הטבעיים של הגיל. המנים. אביאן סאבא והשירים בקריאת המחבר פורים של בית הספר ”לאודר“, מדי יום ביומו, בשעה 9 בבוקר, בחגיגות בבית כנסת הגדול בבוקרשט אאורל סטורין. בהצגה השתתפו מיטב שלומדים בו קטנים כגדולים, השלים מאטי בלומנפלד מתיישב ליד המחשב השתתפו שגריר ישראל ברומניה מר דן השחקנים של התיאטרון: סטלה פופסקו, את החסר, שכן בכל פורים שפיל וכותב עבודה שלפי דבריו יעריכו אותה בן אליעזר ורעייתו. אלכסנדרו ארשינל, נאיה לאזארסקו, קיימת מחשבה מצחיקה וכזו שצוחקת בעוד 40-30 שנה. פורים, שגם השנה נחגג בתחפושות ואסילה מוררו. כמו כן השתתפו על אחרים. את הרעיון שהוא מפתח, קיבל מאיש ומסכות כמקובל, היה ונשאר מעשה שחקנים של התיאטרון היהודי: תיאודור ויותר מהשמחה עצמה הוא היותה מדע בשם הנרי וולד, שלטענתו ”דיוק“ גבורה אשר יש לכבדו תמיד ולא דאנטו, רוקסאנה גוטמן, רודו רוזנפלד, התקווה כשאנו פוגשים את יום המחר הוא המציאות. ”מדויק“ זה ”בטוח“. לשכוח את השיעור של זכות הגנה שזכו נאיה קאלוגאריצה, ולצדם שחקנים עם כל הסיכונים שבו. האם גם בזה במחקר מתמטי זה הוא מביא לו המנהיגים מרדכי ואסתר לפני אלפי צעירים יהודים מבטיחים: אנקה לבנה, סוד קיומנו? מסקנות ואת עבודתו זו הוא משלים כל שנים במדינות פרס. עלינו החובה לזכור קאטיה פאסקאריו, אלכסנדרה קריטורו, אלפי השנים, לאורך כל ההיסטוריה הזמן. את פועלם. קריסטי אדם, ועוד נגני מוזיקה קלה שלנו, אנו מקווים, אנו חיים עם תקווה. שני כרכים בנושא זה פרסם בשנת הרב שלמה סורין רוזן פתח את הערב רומנית: קורינה קוריאך, מיכאלה ובזכות התקווה התייצבה המסורת לחגוג 2001 ובשנת 2005 בשפה האנגלית בבית כנסת הגדול בקריאת המגילה. מיחאי, זמרי השיר היהודי: בוגדן את פורים ב“ערב של פורים“, שאנו משיעוריו בפקולטה אותם העביר ”עלינו להיות שמחים כמו שלא קורה לופשון, ראדו קאפטארי, אוקט אביאן חוגגים כל החיים בשמחה וצהלה. ”אני אשמור לקהילת ֵהאֵ האם שלי מקום מיוחד בלבי“ - טקס ”להתראות“ מוקדש לרב שלמה סורין רוזן. טקס ”להתראות“ המוקדש לרב נשמעו מפי מנהל מחלקת הסעד אטילה רב. הצעיר שבתוך זמן קצר הצליח לרכוש גוליאה. אינגי מירציה שטיינברג הודה לרב אמון, הערכה, חיבה, נערך בבית הכנסת הרב הראשי מנחם הכהן, המורה על תרומתו בהגדלת הידע, הגדול בעיר הבירה. הרוחני שלו, נתן משל על ההבדל בין סגנית יו“ר קהילת בוקרשט, מירלה ”להתראות“ שכן הרב שלמה סורין שאיפה למציאות, בהראותו שהיהדות אשמן, הדגישה את תכונותיו החינוכיות, רוזן משאיר דלתות פתוחות: האמון – דוחה קיצוניות ומעדיפה – כהופעת איש הדת גידו ברוך מאיר השווה בצרפתית ובאנגלית. על שידע לקרב את הקהילה הקטנה, הקשת בענן לאחר המבול – את הרצון את ידיעותיו לקנקן מלא שלא חשוב על עצמו סיפר: בשנה החמישית שהשפיעה על כל חייו בכל מקום שבו להבנה ולהסכמה בין אנשים. באם הוא ישן או חדש, שהרי הערך לא הייתי עוזרו של פרופסור. בשנת 1953 יימצא; הערכה – על שהרב זכה לכבוד הרב הראשי שיבח את ההוצאה נמדד בשנים. בגיל 25 הייתי מנהל עבודת מחקר, הן מציבור המתפללים, מנהיגי הפדרציה לאור של הסידור ”למען אחי“ שנעשה אינג‘ גבריאל זוננפלד דיבר והרחיב בגיל 35 מוניתי כמרצה ובשנת 1970 וקהילת בוקרשט מהעבר מההווה והן על ידי הרב שלמה סורין רוזן בעברית, על הנימוס שלו, באנונה קונסטנטין בגיל 42 – הוסמכתי לפרופסור. מצד שגריר ישראל ברומניה, מר דן רומנית ולטינית. הקדיש לו שיר. בתפקיד זה הוא נתן אישורי בנייה בן אליעזר ורעייתו; חיבה – היות ובכל יו“ר הפדרציה, אאורל ויינר, הביע בשם אשתו ובשמו, הרב הודה לעבודות גדולות הידראוליות במדינה, נאומיו, בכל אירוע ואירוע, אפשר היה הערכה עמוקה לקשרים של הרב לירחון ריאליטאטיה עבור ההוצאה בניית מסילת רכבת ועבודות אזרחיות. לחוש בבירור את הרגשת הקרבה שלו עם אנשי הקהילה, עם אנשי הרוח המיוחדת לכבוד האירוע, הודה לנואמים לפרק ב“התנגדות חומרים“ שנלמד לקהילה. ולהצלחתו בהוצאת הסידור ואיחל לו ולציבור ולאלה שלא יכלו להגיע בפוליטכניקה, אומר פרופ‘ מאטי בחודש מרס, יו“ר קהילת בוקרשט, הצלחה בעתיד ויותר גמישות. ואמר שהוא ”שומר לקהילת האם שלו בלומנפלד, הוספתי גם שיטות של ארוין שימשנזון, הודה לו עבור שיתוף יו“ר קהילות בראשוב, המהנדס מקום מיוחד בליבו“. הסידור הוא עזר מוצרים מוגמרים. הפעולה והזכיר לו רגעים משנים עברו, טיבריו רוט, איחל לו שיוכל לתת חינוך לתפילות ולחגים והוא בבחינת חידוש אני שומר לי את הכושר לצחוק עת למדו שניהם את החינוך היהודי טוב יותר לילדיו בכל מקום שיימצא להוצאות לאור אחרות שכן הוא מכיל מעט גם על עצמי, דבר חשוב מאוד ואף הגיש לו תעודת חבר כבוד של בו. והוסיף שהוא אמנם עוזב, אבל תהילה למדינת ישראל – דרך יעילה ליהודי. הקהילה בבוקרשט. אותם השבחים הסידור שהוא משאיר לנו יהיה לעזר להתקרבות לחיים היהודיים. כך אומר הפרופסור. פנים אל פנים עם לוצ‘יאנה פרידמן, יו“ר קהילת טימישוארה הצעירה מבין יו“ר הקהילות ואחת נמשכה העלייה לארץ-ישראל. אותנו מאוד. שלנו בישראל. ממעט הנשים שממלאות משרה זו. טימישוארה יכולה להתגאות באישים לוצ‘יאנה פרידמן מעריכה מאוד את בימים אלה אנו מתקרבים לסיום לוצ‘יאנה פרידמן, בוגרת הפקולטה רבים שהיה להם חלק בבנייתה. תכניות הג‘וינט בטימישוארה. לדבריה העבודות בבניין הקהילתי, שהיו לספרות, היסטוריה, פילוסופיה השפעתם הייתה רבה בתעשייה, התוכניות מגוונות ועשירות לכל קבוצות חיוניות ביותר, שכן מעתה, כשיש אולם ועיתונאות צרפתית באוניברסיטת בארכיטקטורה, בחינוך, במסחר, הגיל, והודות לכך יש חברים אשר חזרו אירועים שבו יוכלו להתפלל, ומסעדה טימישוארה, היא בעלת ידע רב ביהדות בתרבות ובאמנות ועוד. אחד האישים והצטרפו לקהילה. לאכול בה אוכל כשר, נוכל לקרב טוב ואף מנסה לחיות על פי המסורת החשובים של העיר היה הרב ד“ר בהקמת הג‘וינט טימישוארה, יותר את חברי הקהילה, מצהירה היו“ר היהודית. ייחודה גם בידיעת השפה ארנסט נוימן ז“ל. הוא חיזק מאוד היא מציינת, תמך, התערב ועזר יו“ר בריאיון שלה. העברית נוסף על אנגלית, הונגרית, את היהדות העיר וגם חיזק יחס של הפדרציה ד“ר אאורל ויינר, ולצדו, הנהגת קהילת טימישוארה, אמרה צרפתית וספרדית. כבוד כלפי היהודים מטימישוארה, ברצון עז וחדור אמונה, תמך מנהל לוצ‘יאנה פרידמן, דואגת להבטיח את לפני שנה, במרס 2010, נבחרה כמו לקהילה הדתית. בטימישוארה היו הג‘וינט רומניה ישראל סאבאג. אני המשכיותם של חיי הדת. נושא זה למשרה זו – יו“ר קהילת טימישוארה. רבנים חשובים בהם הרב דרקסלר, שיק מסופקת אם ג‘וינט טימישוארה חשוב מאוד והוא מעסיקה שני אנשי לוצ‘יאנה פרידמן מספרת שבשנים ואחרים, חזנים ואנשי ספר אשר התוו היה יכול להגיע לאן שהגיע ללא דת – אנדריי גודלי וסולומון רוזנבלום. שבין שתי מלחמות העולם חיו את התרבות בכל באנאט. תמיכה ועזרה זו. פעילות הג‘וינט כך למשל, מדי שנה, לכבוד הימים בטימישוארה כ13- אלף יהודים. בעבודה הקהילתית יש להביא טימישוארה רואה בחשיבות עליונה הנוראים ולמשך חודש ימים, מוזמן ואילו היום מונה הקהילה 600 חברים בחשבון את האוכלוסייה המזדקנת את הקשר לקהילה עצמה. היא החזן אפרים נוימן עם אשתו שושנה ובהשוואה לקהילות אחרות ברומניה ואת הצעירים ולהבין את כולם מקיימת פעילות רבה ומשתתפים בה מישראל. היא נחשבת לקהילה גדולה בחלק ואת דעותיהם, אמרה יו“ר הקהילה ארגוני תרבות, המוזאון לאמנות, ועוד הוסיפה לוצ‘יאנה פרידמן כי המערבי של רומניה ואפילו לכזו בטימישוארה והוסיפה: מרכז התרבות הצרפתי ועוד, הנהגת בפעילות הקהילה מושקעת מחשבה רבה בהשוואה לרומניה כולה. בעזרת תכנית הג‘וינט ניתנה לי המחוז וכל מוסדות הדת בעיר, לשכת ומאמצים גדולים למשוך את הצעירים במלחמת העולם השנייה לא שלחו ההזדמנות לארגן אירועים לקבוצות גיל המסחר והתעשייה טימישוארה וגם ואת גיל הביניים אל החיים הדתיים. יהודים מטימישוארה למחנות המוות, שונות, תכניות שהתנהלו ברוח היהודית האוניברסיטה של המערב, בתי אנו מציעים להם אפשרויות להיכרות אבל הגברים נלקחו למחנות עבודה והביעו הזדהות עם העם היהודי והנוער ספר תיכוניים ובתי ספר אחרים לצד אווירה חמה שיוכלו להתבטא בה ושם סבלו רבות. אחרי השואה ואסונות היהודי בטימישוארה, שהוא טוב. יש בטימישוארה. ושירגישו כמו בבית מבחינה רוחנית המלחמה קמו רבים לעלות לארץ- אירועים שבאים אליהם 70-60 צעירים יש לנו תכניות, אומרת לוצ‘יאנה ציינה יו“ר הקהילה . ישראל. בימי המשטר הקומוניסטי וגם 15-10 ילדים וזה דבר שמשמח פרידמן, אשר מקרבות אותנו לאחים REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011 23 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta şi de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA RÂDEŢI! DOCTORII SPUN CĂ RÂSUL ESTE SĂNĂTOS! Râsu-plânsu…Iată fructele vieţii pe un ziar arăbesc. Intră un prieten care, vă- care cu toţii o petrecem. zând straniul fenomen, se miră şi-i spune: Sub acest semn îmi încep şi eu pa- – Moşe, ţi-ai pierdut minţile? De ce gina. citeşti un ziar arăbesc? ”Râdeţi ! Doctorii spun că râsul e – Foarte simplu, răspunse Moşe. sănătos” De acord cu Shalom Alehem! Când citeam ziarele evreieşti îmi comu- Doar când la policlinica particulară îţi nicau că: Evreii sunt persecutaţi. Israelul prezintă şi nota de plată, îţi dau lacrimile. este atacat din toate părţile. Criza face Dar hai, tot mai bine să vorbim despre ravagii. Evreii dispar prin asimilare şi că- Shalom Alehem! sătorii interrasiale. Evreii trăiesc în mare De curând, am avut bucuria reîntâlni- sărăcie. Aşa încât am trecut la citirea rii cu fi lmul adevărat: Scripcarul de pe ziarelor arăbeşti. Şi ce-am găsit? Evreii acoperiş. Filmul este o adaptare a lucrării deţin toate băncile, evreii controleaza Tevye şi fi icele sale, scrisă tot de regele mass-media, evreii sunt toţi bogaţi şi pu- umoriştilor evrei şi care a primit trei premii ternici, evreii conduc lumea. Ştirile sunt Oscar. Vizionându-l, am plâns, fără să în- mult mai bune! cerc să-mi stăpânesc lacrimile, şi am râs! * Şi m-am întors cu greu în coti- Un evreu povesteşte cât de amabili dian, odată cu acţiunea butonului de sunt parizienii. telecomandă. – Stai la un colţ de stradă ; deodată Când i-am văzut pe eroii micului ecran, se opreşte lângă tine o maşină grozavă. – M-au chemat în instanţă aş fi exclamat ca şi Alehem: „Aş avea Persoana de la volan îţi propune o plim- ca să-mi ia casa! atâtea să scriu despre ei, încât nu mi-ar bare, prilej de a vizita frumuseţile oraşului ajunge nici hârtia, nici cerneala.” lumină. * După asta te invită la un restaurant la Tot el spunea: ”Şi la nenorocire trebuie modă. După restaurant, la un bar, iar după PARFUMUL să ai noroc! ” toate acestea îţi asigură şi o cameră la un Călătoreau în tren, S-a descălţat de ghete Încerc să exemplifi c: Blumberg este hotel de cinci stele. Pe-o vreme minunată, Şi sufl ă uşurat. chelner la un restaurant de lux. Un client – Şi toate astea ţi s-au întâmplat ţie? Un domn, Naftuli Stern îi spune: – Nu, surorii mele. Şi-o doamnă parfumată. Dar doamna sesizează – Beţivul ăla care doarme întins pe * Cum că-n compartiment, masa de-alături, îţi face localul de ruşine. Doi, un evreu şi un pastor, vorbesc ”Mirosul delicat, Un damf subit se-nalţă De ce nu-l dai afară? despre cât de fi erbinte poate să fi e iadul. De ambră şi paciuli, Şi greu şi persistent. – Trebuie să fi u nebun. De câte ori îl Pastorul încearcă să explice: De unde vine, doamnă?” trezesc, mai achită o dată nota de plată. – Ai văzut vreodată cum sfârâie apa A întrebat Naftuli. Mirată ea întreabă, * pe fi erul de călcat foarte încins? La fel de graţios : Tot în articolul meu, mă gândeam – Am văzut ! Ea i-a răspuns şăgalnic, ”Stimate domn, de unde să scriu ceva tare, critic, la adresa – Ei bine, în iad asta e îngheţată. Zâmbindu-i graţios, Provine-acest miros ?” Federaţiei, care tocmai împlineşte 75 * ”E de la Fin de siècle de ani. Dar tot amicul Alehem parcă îmi Un evreu polonez, foarte sărac, locuia Şi-i un parfum faimos”. „E de la Fîn d’zekleh şopteşte la ureche: „Dacă n-ai degete, nu într-un stetl. Era atât de sărac încât chiar Şi-nseamnă (vrei, nu vrei), poţi să dai cu tifl a“. nu avea ce să mânânce. Soţia lui era În tren, căldură mare, Deşi sună identic, * deznădăjduită, plângea toată ziua. Soţul Naftuli transpirat Că-i de la ciorăpei.” Aşa că mai bine mă întorc la cuminţile o consola: ARTHUR BRENER mele bancuri. – O să vezi că Dumnezeu o să ne Şi încep tot cu un citat din Alehem: ajute! de COSMIN MIUŢE * În cele din urmă îi scrie o epistolă INTEGRAME IUDAICE „Viata este un vis pentru un înţelept, chiar lui Dumnezeu. O pune într-un plic un joc - pentru un prost, o comedie - şi o adresează Celui-de-Sus. Apoi o Colină Carte! Iţe pentru un bogat, o tragedie - pentru cei aruncă pe geam, convins că va ajunge Casa A lovi săraci.“ (Shalom Alechem). la destinaţie. Probat albinelor * Întâmplător, trecea pe acolo un secre- Felicitări Nathalie Portman! tar al lui Rothschild. Scrisoarea îi cade la Care sunt cele mai mari sărbători ale picioare. O desfăcu. După ce citi scriso- evreilor? Sabatul şi Oscarul. area, emoţionat, i-o arătă lui Rothschild. În sate! * Impresionat la rândul său, acesta spuse În putere! Copac Ce este un Perpetuum mobile? secretarului: Prenume Este un scoţian care aleargă după un – Să nu lăsăm oamenii să sufere în A insista (foto) evreu care îi datorează 10 cenţi. mizerie. Dă-le aceşti 500 de dolari şi * spune-le că eu sunt legătura lui Dum- A brăzda Moriţ îşi întreaba tatăl: nezeu pe pământ, – Tată, de ce toţi dolarii sunt verzi? Secretarul execută întocmai dispoziţia – Pentru că îi culeg, fi ule, înainte de patronului şi, după ce plecă, soţia evreului A cădea Nou Haină a fi copţi. murmură: A îndrăgi A aborda * – Dacă Rothschild este legătura lui A staţiona La Tel Aviv a fost înfi inţat recent un post Dumnezeu pe pământ şi ne-a dat 500 Asigura- de radio al evreilor originari din România. de dolari, oare cât comision şi-o fi oprit? toare „– Aici «Radio Israel», transmitem pe * Adevărat lungimea de undă de 1238 KHz!... Pentru Dar fi indcă am pornit-o la drum lung, A ascultatorii fi deli o lăsăm la 1200...“ o scurtez. Până atunci, să ne dea Dum- În câmpie! subscrie * nezeu noroc şi sănătate! Din Dan Tudor Moşe, într-o cafenea Starbucks, citea sârmă! În rodaj! Trecute în faţă! Salată de pui cu praf de curry În parc! Ingredi- şi piper. Nume Gastronomica ente: 500 gr Preparare: În uleiul fi erbinte se pun cu- (foto) piept de pui, tăiat în cubuleţe, o lingură buleţele de pui şi se lasă până ce capătă Măsurată de ulei de măsline, jumătate de ceaşcă culoare albă. Se scot şi se pun într-un vas Torid maioneză, de preferat preparată în casă, ca să se răcească. Se amestecă cu toate un măr verde tăiat în cubuleţe, ananas celelalte ingrediente. Se pune la rece. Se Pierdut tăiat în cubuleţe, o linguriţă praf de curry, poate consuma ca atare dar este foarte o lingură de coriandru, o ceapă verde, bun şi sub formă de sandvici. (E.G.) câteva boabe de strugure negru, sare Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, IZU SCHECHTER 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 358-359 (1158-1159) - 1 - 31 martie 2011

Drumul „Azilul amanţilor” şi deliciile farsei – la TES H. Salem, spre teatru „Azilul amanţilor”, piesa vului Dan Tudor, este viu, spiritual, dinamic, circulat pe aceleaşi teritorii”. britanicilor John Chapman stilizat în cheia unei comedii de situaţii Şi este o „nebunie”, în mon- poetul... şi Dave Freeman, jucată burleşti cuceritoare. Fapt pentru care este tajul accelerat al mişcării acum la TES (în traducerea şi urmărit nu doar cu bucurie de un public desenat de regizor – să vezi Cu Harry Salem am fost prieten lui Costin Manoliu şi a Ancăi Florescu), ce participă şi reacţionează cu haz la peri- cum, din dormitorul în care şi coleg de facultate. Când l-am este o farsă amuzantă şi deconectantă. O peţiile eroilor şi la „găselniţele” creatorilor tocmai intrase Gordon, iese, ambetat de cunoscut eu, el trecuse binişor de farsă ce aminteşte de „D’ale carnavalului” montării. Dan Tudor nu caută idei profunde voluptăţi – Alec. Amândoi amorezii – dedaţi prima tinereţe, dar mai păstra încă al nostru. Numai că aici locul bărbierului şi „viziune” – acolo unde nu sunt. Dar ştie să unor ritualuri aparte şi, pare-se, satisfăcuţi un sufl et adolescentin, în ciuda galant şi dezinteresat material – Iordache dea aripi acestei specii de „artilerie uşoară” în fanteziile lor erotice. Amândoi înclinaţi, preocupărilor sale mature de gaze- (Don Juan de mahala disputat aprig atât de a comediei, să facă din reţeaua încurcături- reiese, către plăceri sado-masochiste. tărie şi de literatură. Avea o minte Miţa Baston cât şi de Didina Mazu) este luat lor un năvod strâns, un dispozitiv imbatabil Gordon, cel jucat de Mihai Ciucă, agen- ascuţită şi un spirit necruţător. de numita Harriet. O femeie care a ajuns la în declanşarea curiozităţii, suspansului şi, tul de publicitate ce-şi aprovizionează iubita Chiar în primele sale cărţi, care faliment după căsătoria ratată cu „Bob cel mai ales, a râsului; un mecanism cu salturi până la saţietate doar cu ouă (e vorba de păreau „serioase”, fi lonul satiric Nebun”, lăsat de ea de izbelişte într-o puş- ca la basculă; cu acţiune rapidă şi cadenţe cele de găină – de la ferma proprie!) pare nu şi-l putea ascunde îndeajuns. cărie taman din Peru. Şi ce să facă o fi inţă vertiginoase; cu multe poante – „focoase” a ţine, ca arhetip animalic (ancestral sau Salem avea şi umor, un umor altfel „dăruită” – aparent fragilă, graţioasă din arsenalul fi lmului mut sau al vodevilului imaginar), de regnul zburătoarelor. Nu de- intelectual şi subţire. Era cucerit şi mai ales tentantă, într-o vreme geaba e răsfăţat cu apelativele: de farmecul dialogului şi, desigur, în care criza goleşte buzunarele „puişor”, „răţoi” sau – up-gradat nu întâmplător a scris şi teatru, (posibil adaus actualizant la – „cocoşel”. Este un dulce, cam care cred că se potrivea perfect textul original, făcut de interpreţii aerian, fugos, uşor de dus de nas, fi rii sale, chiar şi modestiei de a nu de la TES!) şi când bărbaţii au mult prea încrezător în geniul bun accepta scrisul dramatic decât în devenit, parcă, mai zgârciţi ca al- al păcătoşilor. colaborare: una, cu prietenul său tădată? A recurs, pur şi simplu, în Cornel Ciupercescu ştie să Ştefan Haralamb şi a doua cu soţia loc de unul – la doi „sponsori”. E dezvăluie dimpotrivă, „visul” de lui, Lucia Verona, pe care o preţuia drept, inşi copticei bine, pe care carnasier feroce al lui Alec. Ac- nespus, ca ea ştie, cu insistenţele ei „dem- torul compune un personaj vag om, ca fe- Jurnal ne”, cu aerul ei dezinteresat şi, tenebros, bănuitor şi cercetător, meie şi ca mai ales, cu provocările ei sexi mereu la pândă, cu gesturi şi re- scriitoare. de @front şi cu talentele ei culinare, (căci plici repezite, rostite gutural, mâ- Ade- „dragostea trece prin stomac”, râite, gata să sară, mereu, ca un vărul este nu-i aşa?) să-i convertească la buldog rău, la gâtul adversarului. că, în pofi - fi lotimie. Şi iată-i pe Gordon şi Viorica Bantaş insistă dezinvolt da tuturor pe Alec înghiţind drept adevărată pe cochetăria şi frivolitatea, pe acestora, chiar şi minciuna continuei ame- abilităţile de strategă ale versatilei eu sim- ninţări a unei mame habotnice şi aventuriere Harriet. Geni Brenda ţeam în moraliste foc – dar altfel, „suga- dovedeşte notabilele-i resurse de Salem un tivă” a cărei trezie şi sete perpetuă se cer burlesc. Montarea magnetizează spectato- temperament şi energie ludică – în Anne, poet. Nu înecate în mari cantităţi de alcool, ce ridică rii prin caleidoscopul pitoresc şi dinamic al prietena extrovertită, fără rafi namente, dar ştiu de ce, dar avea o sensibilita- şi ele, desigur, notele de plată. personajelor, prin gag-urile ce implică ştiin- plină de idei întru salvarea aparenţelor. te specială, pe care cred că uneori Şi „afacerea” merge ca pe roate... până ţa contrapunctului şi surprizele în cascadă, Expresivă, iată, şi în comedie – se do- şi-o ascundea, din motive probabil când se adevereşte povestea cu „ulciorul ale confuziilor de persoane; prin cavalcada vedeşte talentata Roxana Guttman, care numai de el ştiute. Oricum, nu era care nu merge de multe ori la apă” căci schimbării indentităţilor; prin răsucirile către dă prezenţă şi culoare demodatei credule vremea sensibilităţii. Dar eu chiar iată, o blestemată de entorsă gripează grotesc ale aparentului registru realist; prin burgheze, ridicolei Magda. Cristina Cârcei mă întrebam dacă nu cumva scrie orarul şi mecanismul atât de bine uns - şi continua deraiere din cotidian în satiră şi apare ca o nevastă de temut, ţeapănă, versuri. Într-o zi, plictisindu-ne îl aduce pe Gordon în căminul extraconju- sarcasm ironic; prin virtuozitatea detunării rigidă şi extravagantă, cu panaşul său la amarnic într-o sală de seminar, gal – exact când era programat celălalt. Şi, replicilor. pălărie – emblemă vegetală a coarnelor l-am provocat, pe fi lele unui caiet mai departe: ce să-i spună Harriet nevestei Din ce în ce mai bine rodaţi cu stilul lui ce i se pun. (Scenografi a: Alina Herescu, în care nu prea aveam ce scrie, la lui Gordon, venite într-un sufl et să-şi ajute Dan Tudor – toţi interpreţii se mişcă uşor, cu muzica: Vlad Creţu). Nu trece, fără a stârni un „duel” de epigrame. Făceam odorul accidentat – decât că în casa ei func- nerv, pe canavaua aparent haotică, de fapt atenţie şi simpatie, nici Nicolae Botezatu asta câteodată, din plictiseală. ţionează un spital, ba chiar un azil. (Nici o extrem de precisă şi difi cil de executat cre- - în veterinarul (de oi) hăbăuc şi bonom, Şi abia acum îmi dau seama legătură între soluţiile comediei şi fanteziile ând o agitaţie promiscuă, un haos colorat şi mereu inoportun, ce pare a trece din transa că, departe de a fi versurile unui restructurării sistemului medical românesc!) atrăgând simpatia publicului prin compoziţii bahică în iluzie erotică la fel de ambetantă. „prozator”, epigramele lui Salem Spectacolul de la TES, în regia inventi- suculente. Să începem cu amorezii care „au NATALIA STANCU trădau o mână sigură şi un auz im- pecabil, de profesionist al versului. Epigrama este, uneori, examenul G. Mosari şi memoria teatrului românesc de rigoare al poetului. Şi Salem trecea acest examen cu brio. Cărţile anterioare zentaţi de Nicolae Niţescu şi Oana Sârbu. scrisoare deschisă lui Costel: rememorare a Nu mai ţin minte dacă l-am în- Realitatea îl consacraseră pe G. În fi ne, „actorul necunoscut”, cel alături tinereţii artistice băcăuane, alături de un alt trebat atunci, ştiindu-l gazetar, pro- cărţii Mosari ca pe un emi- de care Mosari a păşit cândva pe magica tânăr actor amator (acum, trecut în lumea zator şi dramaturg, dacă nu cumva nent umorist şi scriitor scândură a scenei, nu este numit decât cu umbrelor), scrisoarea e de o cutremurătoare „se cam ocupă” şi cu poezia. de călătorie. Recenta prenumele: Costel. frumuseţe morală şi intelectu- Dar acum ştiu. apariţie Amintiri cu mari În prefaţă, criticul ieşean ală. Pentru că, după o viaţă E, poate, cea mai târzie des- actori ni-l dezvăluie şi Ioan Holban surprinde cu acu- petrecută în preajma numelor tăinuire a lui. Probabil că nu e şi în ipostaza de portretist itate zodia sub care se plasea- mari ale scenei noastre, G. Mo- ultima. El a trăit puţin, dar intens. A şi memorialist. Unul de ză aceste portrete în mişcare sari îl pune alături de acestea scris mai mult decât ce ne-a arătat factură specială, întrucât realizate de Mosari: fascinaţia pe Costel, actorul amator, cva- celor din jurul lui. Efortul Luciei Mosari, cu generozi- valorii. Căci toţi cei care alcătu- si-necunoscut, dar de la a cărui Verona de a-l căuta şi redescoperi tatea-i caracteristică, iesc această „galerie sentimen- pasiune şi dăruire pentru nobila pe H. Salem mi se pare absolut ad- nu vorbeşte nici acum tală” a lui G. Mosari, indiferent artă s-a molipsit şi autorul cărţii, mirabil. Este, poate, singurul mod despre sine, ci alcătu- de vârstă sau de genul teatral rămânând pentru totdeauna un de a-l cunoaşte pe om şi pe scriitor ieşte portretele „în mişcare” ale unor mari predilect – comedie, dramă, împătimit al scenei şi al şcolii mai bine decât l-am cunoscut. actori români, cu care a avut şansa să îşi revistă –, sunt valori perene ale româneşti de teatru. Sigur că pentru el este prea intersecteze paşii în cariera sa de scriitor teatrului românesc. „Galeria În cele din urmă, incursi- târziu. şi animator al relaţiilor culturale dintre Ro- sentimentală” se dovedeşte, unea lui Mosar în memoria Dar pentru a-i păstra scriito- mânia şi Israel. deci, şi o foarte bună panora- teatrului românesc de ieri şi de rului o amintire frumoasă, plină Este vorba, de fapt, de 11 portrete acto- mă a vârfurilor teatrului nostru azi e mai mult decât atât: este de preţuire, aşa cum o merită, nu riceşti, două de cântăreţi-actori şi unul, cu contemporan, cartea scriitorului devenind o pledoarie în favoarea ideii că, în viaţă, poate fi prea târziu, pentru nimeni, totul special, dedicat celui de la care Mosari (sunt convins că deloc involuntar) un preţios dobândeşti, paradoxal, mai ales ceea ce niciodată. a învăţat abecedarul scenei, în tinereţea sa îndrumar pentru o posibilă istorie a teatrului ai dăruit. Teatrul cere sacrifi cii, dar te răs- Astăzi, el odihneşte în Cimitirul băcăuană. Cei 11 sunt: Carmen Stănescu, şi/ sau a artei actoriceşti la noi. plăteşte sufl eteşte înzecit, prin accesul la o Evreiesc din Şoseaua Giurgiului, Florin Piersic, Horaţiu Mălăele, Damian Desigur, nimic din darurile umoristului trăire artistică unică şi irepetabilă. alături de un vecin despre care Crâşmaru, Adela Mărculescu, Ciupi Ră- şi prozatorului nu s-a pierdut: portretele amândoi – şi nu numai noi – învă- dulescu, Nicu Constantin, Stela Popescu, sunt nu numai instructive, ci şi amuzante, RĂZVAN VONCU ţam la şcoală, Constantin Dobro- Alexandru Arşinel, Maia Morgenstern şi încărcate de frumoasa patină a melancoliei. * G. MOSARI – Amintiri cu mari actori, prefaţă de geanu-Gherea. Silviu Stănculescu. Cântăreţii sunt repre- Cel mai puternic text este, în acest sens, O Ioan Holban, Editura 24: Ore, Iaşi, 2010. AUREL STORIN

Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) Preţul unui abonament pe un an este de REALITATEA EVREIASC| COSMIN MIUŢE Dr. AUREL STORIN Fotoreporter: SANDU CÂLŢIA 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din pro- REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: vincie se vor face la comunităţile evreieşti str. Popa Nan, nr. 70 Consilier editorial onorifi c: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL Ebraică: SARIT BLONDER GHEŢA ROBERT (0743-027955) din localitatea respectivă. Pentru cei din Tel. / fax: 021-322.75.60 DOREL DORIAN Ing. B. TERCATIN (Israel) Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Secretar general de redacţie: www.fcer.jewish.ro Engleză: SANDA LEPOIEV Vineri nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Pentru [email protected] ELENA MARINESCU EUROPA, un abonament pe un an costă [email protected] Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU Redactori: ANDREI BANC Telefon: 021-314.96.90 45 de euro (cu toate taxele incluse). Pentru Serie nouă a IULIA DELEANU Contabil: MIHAELA ZADOINA EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de REVISTEI CULTULUI MOZAIC dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru LUCIANA FRIEDMANN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Fondată în 1956 Israel, un abonament pe un an costă 40 de de Şef-Rabin dr. Moses Rosen EVA GALAMBOS rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele BORIS M. MEHR semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. dolari USA.