Port Popular Şi Uniformă a Statului Într-Un Portret De Nuntă Din Anii 1950-1952
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Port popular şi uniformă a statului într-un portret de nuntă din anii 1950-1952 Nicolae Adrian ALEXE* Between 2nd July and 4th August 2013, ASTRA National Museum was the host ofthe temporary exhibition cal/ed "Mărginimea Sibiului", which was created in collaboration with Mr. Laurent Chrzanovski, PhD. One ofthe exhibits was a weddingportrait (drawing after a photo), created in Sibiu Sourroundings or in Loamneş (in Sibiu county), representing a militsiyaman holding the rank of sergeant (a non-commisioned officer) ofmilitsiya (Romanian police during the communist regime), in his uniform, along with his bride, who was wearing a traditional folk costume, which portrait is the topic of the article. Jt analyses the significance of the two costumes, it's describing the bride's traditional romanian costume and the costum of the militsiyaman, analysing all the details of the uniform. With its help, the photo can be placed between 23th October 1950 and 23thAugust 1952. The article is thefirst paper in the uniform area, because the description ofthe romanian militsiya uniform wasn 't the topic for a scientific paper until now. Alsa, the article is a challenge for starting new research topics in Open A ir MuseumASTRA. Keywords: wedding, folk costume, uniform, Militsiya, sergeant Cuvinte cheie: nuntă , costum popular, uniformă, miliţie, sergent În perioada 2 iulie - 4 august 2013, Complexul Naţional Muzeal ASTRA a găzduit în Casa Hermes din Piaţa Mică expoziţia temporară „Mărginimea Sibiului'', realizată în colaborare cu dl. dr. Laurent Chrzanovski. Unul dintre exponate a fost un portret (desen efectuat după o fotografie) de nuntă, realizat în Mărginimea Sibiului sau în Loamneş (judeţul Sibiu), datând de la mijlocului secolului trecut, reprezentând un mire - miliţian cu proaspăta nevastă, în costum popular ( fig.1 ), portret ce constituie subiectul prezentului articol. Mulţumim pe această cale domnului dr. Laurent Chrzanovski pentru colaborare şi permisiunea de a reproduce portretul, al cărui proprietar este. Am ales să vorbim numai despre acest obiect pentru că el are o simbolistică aparte prin hainele celor doi oameni imortalizaţi în desen, fiind şi o imagine a epocii în care a fost realizat, pe care o voi analiza în acest studiu; voi continua cu o descriere a portului popular al miresei şi a uniformei purtate de mire. Am realizat o descriere în detaliu a uniformei miliţiei, deoarece până acum acest subiect nu a fost abordat în vreo lucrare ştiinţifică ' . Este de Portret de nuntă regretat faptul că în România uniformologia a Widding portrait (proprietar dr. Laurent Chrzanovski) fost mult neglijată, puţinele lucrări referitoare la · muzeograf, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu; e-mail: adrian _ alexe [email protected] 'O descriere a evoluţiei uniformei miliţiei în perioada 1949-1953, realizată de autorul prezentului articol este în curs de apariţie anul acesta în „Buletinul Muzeului Militar Naţional'', serie nouă, nr. 10-11, Bucureşti, 2013. 22 www.muzeulastra.com / www.cimec.ro Nicolae Adrian ALEXE uniformele armatei sau ale altor structuri fiind mult reduse din punct de vedere cantitativ şi al diversităţii subiectelor, în comparaţie cu lucrări similare apărute în alte ţări2. Sursele pentru studiul uniformei militiei au fost dosarele Directiei Generale a Militiei din cadrul Arhivelor Nationale Istorice ' ' ' ' Centrale (accesul la Arhivele Ministerului Afacerilor Interne nu ne-a fost permis, ca şi altor cercetători 3 şi instituţii), fotografiile din presă şi din periodicul Ministerului Afacerilor Interne, „Pentru Patrie" , iar pentru comparaţie cu uniformele armatei, decretele din „Monitorul Oficial", „Buletinul Oficial" şi Regulamentul pentru descrierea şi portul uniformelorforţelor armate ale R.PR. din 1952. Am realizat dese referiri la ţinutele armatei, pentru că relativ la acestea există o documentaţie mai vastă, iar ţinutele erau similare cu ale miliţiei. Tabloul de nuntă este databil între 23 octombrie 1950 - 23 august 1952, pe baza analizei elementelor uniformei miliţianului, pe care o vom detalia mai jos. Desenul este realizat pe un carton, pe verso fiind scris cu creion negru „D-lui Trifu Isidor. Loarnneş. 7 5 lei - 25 I 50 rest". Hainele celor doi miri simbolizează două lumi opuse care s-au aflat în contradicţie în timpul regimului comunist: portul popular de sărbătoare al miresei reprezintă civilizaţia şi cultura tradiţională rurală, cu valorile ei: respectarea tradiţiei, a sărbătorilor, credinţa în Dumnezeu, legătura strânsă dintre ţăran şi pământ, specificitatea fiecărei zone etnografice, care este dată şi de o mare varietate a portului popular, în funcţie de regiuni. Acestea erau total opuse noilor „valori" pe care regimul comunist dorea să le implementeze la sate; tradiţiile, obiceiurile, religiozitatea, credinţele populare erau, conform ideologiei comuniste, rămăşite ale trecutului, dovadă a înapoierii ţăranilor, a obscurantismului şi a ignoranţei lor; dorinţa de a fi proprietar de pământ era în totală contradicţie cu planul comunist de colectivizare şi de „alianţă a clasei muncitoare cu ţărănimea". De asemenea, este de subliniat că în primii ani ai regimului comunist din România (spre deosebire de perioada „naţional- comunistă" din epoca Nicolae Ceauşescu), tot ce ţinea de cultura şi istoria naţională, de identitatea şi specificul local, constituiau lucruri ce trebuiau anihilate, înlocuite cu valori universale, proletare, străine de specificul românesc. În locul jandarmeriei rurale, care a avut atribuţia de poliţie a satelor în perioada 1893-1949, pe 23 ianuarie 1949 a fost înfiinţaţă Miliţia4 • Ţinuta acesteia simboliza uniforma statului care dorea să transforme radical şi forţat viaţa tradiţională a ţăranilor; miliţienii, alături de colegii lor din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) - din securitate şi din trupele de securitate, au însoţit în anii terorii comuniste organele locale de partid şi de stat, în procesul de colectivizare şi de „vânare" a chiaburilor şi a altor „duşmani de clasă". În mentalul ţăranilor, sentimentele faţă de miliţienii primilor ani de început ai regimului comunist au variat, în funcţie de intensitatea traumelor suferite atunci; de exemplu, în Mărginimea Sibiului, unde nu s-a desfăşurat colectivizarea, sentimentele oamenilor faţă de miliţieni au fost de indiferenţă sau de apreciere a activităţii lor - „erau aspri, dar cu cine făceau rele, şi erau cinstiţi, îşi făceau treaba, prindeau hoţii; păi îi respectau oamenii, şi ei pe oameni, îi salutau pe stradă, le vorbeau frumos; cu aştia de acum [poliţiştii, n.a.], poţi să faci tocană" 5 • Cu siguranţă, în orice stat trebuie să existe o instituţie cu rol de poliţie, care să asigure respectarea legilor şi a ordinii publice; de multe ori însă, miliţienii au abuzat de funcţia lor şi au încălcat legea. Chiar dacă cele două lumi erau în totală contradicţie, portretul cu cei doi miri ilustrează că aceste bariere puteau fi trecute, printr-un eveniment normal, dar şi important din cotidian, căsătoria unui cuplu. În perioada comunistă, cadrelor militare le era interzis să se cunune religios; există însă 2 Vom aminti aici numai vasta lucrare bine documentată şi ilustrată, care prezintă istoria uniformelor miliţiei Rusiei Sovietice şi a Uniunii Soviectice - L. Tokar, History ofRussian Uniform. Soviet Police I 9 I 8-199 I, „Exclusive" Publishing House, St. Petersburg, 1995. 3 Pentru prezentul articol au fost studiate imaginile din „Pentru Patrie'', anii 1949-1966. 4 „MonitorulOficial",ParteaIA,nr.19,23ianuarie1949,p. 798. 5 Informator Hanzu Marina, n. 28 iulie 1931 în Gura Râului, domiciliată în Gura Râului, jud. Sibiu, interviu luat de autor la data de 21 iulie 2011. www.muzeulastra.com / www.cimec.ro Port popular ş i uniformă a statului într-un portret de nuntă din anii 1950-1952 fotografii cu ofiţeri sau subofiţeri în uniformă, cu coroana de mire pe cap, dar toate sunt făcute în interioare de case, nu de biserici - semn al unei oficieri clandestine a cununiei. Mirele din tabloul nostru este clar pozat la căsătoria civilă- doar floarea de la piept (singurul element neregulamentar prezent la uniforma lui) şi mireasa de lângă el ne indică evenimentul la care participă şi postura sa. Această imagine prezintă , din punct de vedere antropologic, miliţianul din postura umană a acestuia, de om care iubeşte şi îşi întemeiază o familie. Mireasa este îmbrăcată în costum specific zonei Sibiului. Pe cap poartă o cunună de mireasă - ca material fie este voal industrial sau pânză , în ultimul caz fiind vorba atunci de o vălitură de mireasă 11 11 sau de un ştergar de mireasă. Ea este îmbrăcată în costum de sărbătoare, compus din iie cu ciocănele , specifică Mărginimii Sibiului. Peste iie se observă un pieptar de piele (pe umeri) tipic satului Poiana Sibiului, despicat în faţă. În jumătatea inferioară se observă fusta albă - poalele, care la acest tip de iie sunt desprinse de corpul cămăşii. Peste poale poartă un şurţ (nu se observă din imagine dacă este ţesut sau este de tip orăşenesc , din mătase neagră) . Peste şurţ se observă cum cad două bucăţi înguste tip cordon, probabil că sunt capetele de la brâul cu care este încinsă la mijloc. La gât poartă mărgele , posibil din sticlă. Din punct de vedere al datării costumul se încadrează la sfârşitul secolului al XIX-lea - 6 începutul secolului al XX-lea • Chiar dacă era vorba de o nuntă , nu trebuia ca portul de sărbătoare să fie nou; el putea fi o moştenire , făcând parte din zestre - acest fapt explică distanţa mare, de aproximativ jumătate de veac, dintre tipul de costum şi realizarea fotografiei. Având în vedere