DOCSLIB.ORG

Parlamentul României

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Parlamentul României PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT Comisia pentru mediu Comisia pentru ape, păduri, şi echilibru ecologic pescuit și fond cinegetic Nr. 4c-8/32/ 2019 XXXIII/13/2019 București, 11 februarie 2019 A V I Z C O M U N asupra proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 În conformitate cu prevederile art.21 din Regulamentul activităţilor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor si Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic a Senatului au fost sesizate, prin adresele L88/2019 şi PL-x nr.26 din 9 februarie 2019, pentru dezbatere şi avizare cu proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019. Potrivit prevederilor art.24 din Regulamentul activităţilor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, membrii comisiilor reunite, au examinat proiectul de lege mai sus menț ionat în ședința din 11 februarie 2019. La şedinţa comisiilor reunite a participat Ministrul apelor si padurilor, în calitate de ordonator principal de credite, care a prezentat concluziile şi propunerile asupra bugetelui propriu. În urma finalizării dezbaterii, membrii comisiilor au hotarât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019, cu amendamentele respinse prevăzute în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare. PREŞEDINTE, PREŞEDINTE, ION CUPĂ COSTEL ŞOPTICĂ Anexa nr. 3/62 Ministerul Apelor și Pădurilor AMENDAMENTE RESPINSE asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019 Nr. Articol din Text amendament Motivaţia amendamentului / Motivaţia crt. lege/anexa/capitol/subcapitol/ (autor, apartenenţă politică) sursa de finanţare admiterii/respingerii paragraf/grupa/titlu/articol/ (numai pentru comisii) alineat 1. Anexa 3/62 Alocarea sumei de 500 mii Modernizarea și ridicarea lei pentru realizarea standardelor de urbanism în obiectivului de investitii orașul Breaza, în condițiile în ,,Amenajarea regularizarea care municipalitatea nu paraului Tarsa pe o lungime dispune de fonduri bugetare de 2 kilometri”, aferent suficiente pentru realizarea orasului Breaza, in anul integrală a investiției. 2019, precum si introducerea creditelor de angajament Sursa de finanţare: necesare contractarii lucrarii. Din redistribuirea resurselor bugetare ale Ministerului Autor: Apelor și Pădurilor. Deputat Bozianu Nicoleta Catalina Grupul PMP 2. Anexa 3/62 Alocarea sumei de 225 mii Asigurarea necesarului de lei pentru ecologizare consum de apă potabilă pârâului Roşioara - sat pentru locuitorii comunei. Filipeștii de Pădure, zona Dumbrava-sat țești, Di Sursa de finanţare: extravilan sat Minieri, în Prin redistribuire în cadrul comuna Filipeștii de Pădure, bugetului Ministerului judeţul Prahova, precum si Dezvoltării Regionaleși introducerea creditelor de Administrației Publice 1 Nr. Articol din Text amendament Motivaţia amendamentului / Motivaţia crt. lege/anexa/capitol/subcapitol/ (autor, apartenenţă politică) sursa de finanţare admiterii/respingerii paragraf/grupa/titlu/articol/ (numai pentru comisii) alineat angajament necesare contractării lucrării. Autor: Deputat Nicoleta Cătălina Bozianu Grupul PMP 3. Ministerul Apelor și Pădurilor Finanţarea obiectivului de Motivaţia amendamentului Anexa nr. 3/62 investiţii „Lucrări de Se propune admiterea Alte cheltuieli de investiții – Amenajare a cursului de apă amendamentului, întrucât se Cheltuieli privind consolidări si Şieu din localitatea Şieu doreste scoaterea de sub intervenții pentru prevenirea si Sfintu, comuna Sintereag, efectul inundabilităţii a combaterea efectelor produse de judeţul Bistriţa Năsăud” cu localităţii Şieu Sfântu în zona acțiuni accidentale si calamități suma de 133 mii lei numită Rapa și astfel naturale Autori: prevenirea efectelor Deputat Ionuţ Simionca- devastatoare ale inundațiilor Grupul PMP asupra comunității. Sursa de finanțare: Prin redistribuirea resurselor în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor. 4. Ministerul Apelor și Pădurilor Finanţarea obiectivului de Motivaţia amendamentului Anexa nr. 3/62 investiţii „Regularizare Vale Se propune admiterea Alte cheltuieli de investiții – şi pârâuri în comuna amendamentului, întrucât se Cheltuieli privind consolidări şi Dumitra, judeţul Bistriţa doreşte scoaterea de sub intervenții pentru prevenirea şi Năsăud” cu suma de 500 mii efectul inundabilităţii a combaterea efectelor produse de lei localităţii Dumitra și astfel acţiuni accidentale şi calamități Autori: prevenirea efectelor naturale Deputat Ionuţ Simionca- devastatoare ale inundațiilor Grupul PMP asupra comunității. 2 Nr. Articol din Text amendament Motivaţia amendamentului / Motivaţia crt. lege/anexa/capitol/subcapitol/ (autor, apartenenţă politică) sursa de finanţare admiterii/respingerii paragraf/grupa/titlu/articol/ (numai pentru comisii) alineat Sursa de finanțare: Prin redistribuirea resurselor în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor. 5. Anexa 3/62 Solicităm includerea Ministerul Apelor și Pădurilor următorului obiectiv printre proiectele finanțate de 7001 LOCUINTE, SERVICII SI Ministerul Apelorși DEZVOLTARE PUBLICA Pădurilor în vederea 05 Alimentare cu apa si amenajari finalizării: Lucrările de deviere ale albiei hidrotehnice Someșului, în continuarea 02 Amenajari hidrotehnice ”Amenajarea râului Someşul celor de consolidare a albiei Mic în municipiul Cluj- sale, este necesară dezvoltării Propuneri 2019…. 435.840 mii lei Napoca”, județul Cluj Aeroportului Internațional Avram Iancu. Propuneri 2019…..117.500 Nu este necesară indicarea mii lei unei surse de țare,finan amendamentul vizează Autori: includerea obiectivului de Faragó Petru, Csoma Botond, investiții în sumele alocate. Erdei D. István – deputaţi UDMR Tánczos Barna, Turos Loránd, László Attila – senatori UDMR 6. Anexa nr. 3 / 62 / 01 Se propune alocarea de la Executarea acestor lucrări MINISTERUL APELOR SI bugetul Ministerul Apelor şi constituie necesitate PADURILOR Pădurilor, a Administraţia stringentă, contribuie la 1765 Managementul resurselor de Națională Apele Române creșterea gradului de protecție apă (ANAR) a sumei de 50.000 a populației şi punerea în mii lei pentru regularizarea siguranță a obiectivelor socio- 3 Nr. Articol din Text amendament Motivaţia amendamentului / Motivaţia crt. lege/anexa/capitol/subcapitol/ (autor, apartenenţă politică) sursa de finanţare admiterii/respingerii paragraf/grupa/titlu/articol/ (numai pentru comisii) alineat cursurilor de apă din județul economice din bazinul Suceava, fiind identificate 11 râurilor Siret, Suceava, puncte cu risc mare la Bistrița și Moldova, la inundații care necesită astfel creșterea calității vieții prin de lucrări, dar şi de reducerea pagubelor produse reabilitarea malurilor râului ca urmare a inundațiilor şi, Suceava în zona în care totodată, contribuie la o Primăria Suceava ștedore creștere economică a zonei amenajarea unei zone de Se are în vedere executarea agrement. de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva Autorii amendamentului: inundațiilor, lucrările de Daniel-Constantin consolidări şi refaceri de CADARIU, senator PNL apărări de mal, regularizări de SUCEAVA albie şi consolidări, lucrări de Ioan BALAN, deputat PNL decolmatare, de compactare SUCEAVA şi înălțare a vechilor digur i, Angelica FĂDOR, deputat de refacere a pragurilor de PNL SUCEAVA fund din gabioane etc. Bogdan GHEORGHIU, Se solicită amenajarea deputat PNL SUCEAVA cursului râului Suceava, unde Dumitru MIHALESCUL, Primăria Suceava dorește să deputat PNL SUCEAVA amenajeze o zona de Grupurile parlamentare ale agrement. PNL din Camera Deputaților Sursa de finanțare: prin și Senat redistribuirea sumelor prevăzute la capitolul bugetar1765 Managementul resurselor de apă de la Anexa nr. 3 / 62 / 01 MINISTERUL APELOR SI PADURILOR 4 Nr. Articol din Text amendament Motivaţia amendamentului / Motivaţia crt. lege/anexa/capitol/subcapitol/ (autor, apartenenţă politică) sursa de finanţare admiterii/respingerii paragraf/grupa/titlu/articol/ (numai pentru comisii) alineat 7. Anexa 3/62/02 Se propune suplimentarea Sursa de finanțare: Ministerul Apelor si Padurilor sumei cu 16300 mii lei Diminuarea cu suma de Cap pentru lucrări de amenajare a 16300 mii lei a sumelor 7001, Subcapitol 05, Paragraf 02 - râului Urmenis, Municipiul prevăzute la Anexa Amenajari hidrotehnice Moinesti , cartier Hangani nr.3/65/02 MINISTERUL ,jud Bacău FINANȚELOR PUBLICE - ACȚIUNI GENERALE, Autori: deputat PNL Tudorița Titlul VII, Alte transferuri Lungu, deputat PNL Ionel Palăr , Grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat 8. Anexa 3/62/02 Se propune suplimentarea Sursa de finanțare: Ministerul Apelor si Padurilor sumei cu 6900 mii la pentru Diminuarea cu suma de 6900 Cap regularizare râu Trotuș, com mii lei a sumelor prevăzute la 7001, Subcapitol 05, Paragraf 02 - Gura Văii, jud Bacău Anexa nr.3/65/02 Amenajari hidrotehnice MINISTERUL Autori: deputat PNL Tudorița FINANȚELOR PUBLICE - Lungu, deputat PNL Ionel ACȚIUNI GENERALE, Palăr, Grupurile parlamentare Titlul VII, Alte transferuri ale PNL din Camera Deputaților și Senat 9. Anexa 3/62/02 Se propune suplimentarea Sursa de finanțare: Ministerul Apelor si Padurilor sumei cu 7400 mii lei la Diminuarea cu suma de 7400 Cap Ministerul Apelor si mii lei a sumelor prevăzute la 7001, Subcapitol 05, Paragraf 02 - Padurilor pentru amenajare Anexa nr.3/65/02 Amenajari hidrotehnice albie râu Trebes, com MINISTERUL Margineni, jud.Bacău FINANȚELOR PUBLICE - Autori: deputat PNL Tudorița ACȚIUNI GENERALE, Lungu, deputat PNL Ionel Titlul VII, Alte transferuri Palăr, Grupurile parlamentare
Load more

Recommended publications
  • JUDEȚ UAT NUMAR SECȚIE INSTITUȚIE Adresa Secției De
    NUMAR JUDEȚ UAT INSTITUȚIE Adresa secției de votare SECȚIE JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 1 Directia Silvică Vrancea Directia Silvică Vrancea Strada Aurora ; Nr. 5 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 2 Teatrul Municipal Focşani Teatrul Municipal Focşani Strada Republicii ; Nr. 71 Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" Strada Mihail JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 3 Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu"" Kogălniceanu ; Nr. 12 Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" Strada Nicolae JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 4 Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu"" Titulescu ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea principală Strada JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 5 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea principală" Ştefan cel Mare ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea elevilor Strada Ştefan JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 6 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea elevilor" cel Mare ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea secundara Strada JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 7 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea secundara" Ştefan cel Mare ; Nr. 12 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 8 Colegiul Tehnic Traian Vuia"" Colegiul "Tehnic Traian Vuia" Strada Coteşti ; Nr. 52 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 9 Colegiul Tehnic Traian Vuia"" Colegiul "Tehnic Traian Vuia" Strada Coteşti ; Nr. 52 Poliţia Municipiului Focşani Strada Prof. Gheorghe JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 10 Poliţia Municipiului Focşani Longinescu ; Nr. 33 Poliţia Municipiului Focşani Strada Prof. Gheorghe JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 11 Poliţia Municipiului Focşani Longinescu ; Nr. 33 Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Bulevardul JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 12 Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu"" Gării( Bulevardul Marx Karl) ; Nr. 25 Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Bulevardul JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 13 Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu"" Gării( Bulevardul Marx Karl) ; Nr. 25 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 14 Şcoala Gimnazială nr.
    [Show full text]
  • Anthropogenic Landform Modeling Using Gis Techniques Case Study: Vrancea Region
    Geographia Technica, No. 1, 2011, pp. 91 to 100 ANTHROPOGENIC LANDFORM MODELING USING GIS TECHNIQUES CASE STUDY: VRANCEA REGION Adrian URSU1, Dan-Adrian CHELARU1, Florin-Constantin MIHAI1, Iulian IORDACHE1 ABSTRACT: Anthropogenic landforms are the result of significant changes in the Earth's crust due to technological development of human society, guided by its economic, social and cultural needs. nthropogenic landforms of the studied area was analyzed using GIS techniques at the general scale, conducting the entire study area maps, and detailed modeling of representative samples in detail. Representing the anthropogenic landforms on the digital elevation model can be very important in studying natural hazards, such as hydrological modeling on flood plains, which could influence the direction of the flood wave. The digital elevation model (DEM) made by traditional methods can not represent the anthropogenic landforms, leading sometimes to a misinterpretation of reality on the ground. Keywords: Anthropogenic landforms, GIS techniques, digital elevation model, Vrancea, Romania 1. INTRODUCTION Man is a geomorphologic agent that, unlike other agents such as water, ice, wind and volcanoes, is not limited or localized spatially, but rather, it is becoming less and less subject to environmental variables (Dov Nir,1983). Human influence on the earth's crust can occur indirectly, by accelerating the action of natural agents (grazing, deforestation, irrigation) and direct (creation of pits, tunnels, landfills, dams, quarries, waste dumps, embankments, excavations). In recent years an increasing interest on this branch of geomorphology, emphasizing the works belonging to Gregory and Walling (1979), and Dov Nir (1983), Goudie (1994), Panizza (1994), Radziewicz T. (2006), Dulgheru and Chiaburu (2008), Dragicevic S.
    [Show full text]
  • ANTHROPOGENIC LANDFORM MODELING USING GIS TECHNIQUES CASE STUDY: VRANCEA REGION Adrian Ursu, Dan-Adrian Chelaru, Florin-Constantin Mihai, Iulian Iordache
    ANTHROPOGENIC LANDFORM MODELING USING GIS TECHNIQUES CASE STUDY: VRANCEA REGION Adrian Ursu, Dan-Adrian Chelaru, Florin-Constantin Mihai, Iulian Iordache To cite this version: Adrian Ursu, Dan-Adrian Chelaru, Florin-Constantin Mihai, Iulian Iordache. ANTHROPOGENIC LANDFORM MODELING USING GIS TECHNIQUES CASE STUDY: VRANCEA REGION. Ge- ographia Technica, Cluj University Press, 2011, pp.91-100. hal-01165883 HAL Id: hal-01165883 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-01165883 Submitted on 22 Jun 2015 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. Geographia Technica, No. 1, 2011, pp. 91 to 100 ANTHROPOGENIC LANDFORM MODELING USING GIS TECHNIQUES CASE STUDY: VRANCEA REGION Adrian URSU1, Dan-Adrian CHELARU1, Florin-Constantin MIHAI1, Iulian IORDACHE1 ABSTRACT: Anthropogenic landforms are the result of significant changes in the Earth's crust due to technological development of human society, guided by its economic, social and cultural needs. nthropogenic landforms of the studied area was analyzed using GIS techniques at the general scale, conducting the entire study area maps, and detailed modeling of representative samples in detail. Representing the anthropogenic landforms on the digital elevation model can be very important in studying natural hazards, such as hydrological modeling on flood plains, which could influence the direction of the flood wave.
    [Show full text]
  • Comitetul Raional De Partid Focsani (1950-1968)
    Comitetul Raional Focşani al P.C.R. a luat naştere ca urmare a aplicării prevederilor legii de organizare administrativ – teritorială din septembrie 19501, Judeţul Putna fiind desfiinţat, constituindu - se raioanele Focşani, Adjud, Panciu şi Vrancea care au intrat în cadrul Regiunii Putna. Raionarea teritorială a R.P.R. a avut ca urmare, pe lângă implicaţiile de natură economico – socială, şi reorganizarea aparatului de Partid şi de Stat prin organizarea de noi alegeri. Astfel se oferea încă un prilej pentru eliminarea duşmanilor reali, potenţiali sau imaginari ai noului regim de democraţie populară. Elita comunistă a fost, de asemenea expusă. Segmente ale ei au căzut victimă represiunii, confirmând faptul că aceasta nu se opreşte la limita celor care au declanşat – o, ea se întoarce împotriva iniţiatorilor.2 Comitetul Raional Focşani al P.C.R. a avut ca for superior până în 1952 Comitetul Regional Putna al P.C.R., apoi Comitetul Regional Bârlad al P.C.R. iar din 1956 şi până în 1968 Comitetul Regional Galaţi al P.C.R. În 1960, odată cu desfiinţarea Raionului Vrancea, s – a dizolvat şi Comitetul Raional Vrancea al P.C.R., organizaţiile comunale de partid din subordinea acestuia trecând sub tutela Comitetului Raional Focşani al P.C.R. În anul 1951 Comitetul Raional Focşani al P.C.R. avea următoarea organizare3: Biroul Comitetului Raional Prim secretar Secretari Secţia Organizaţiilor de Partid, Sindicale şi de U.T.M. Instructorii Comitetului Raional Carnetul de Partid şi evidenţa membrilor Chestiuni Statutare Sectorul Organelor Sindicale, U.T.M., Sfaturilor Populare şi celelalte organizaţii de masă Documentare de Partid Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor Evidenţa Cadrelor Tehnic Secţia Propagandă şi Agitaţie Sectorul de Propagandă 1 Legea nr.
    [Show full text]
  • Anthropogenic Landform Modeling Using GIS Techniques Case Study: Vrancea Region
    Munich Personal RePEc Archive Anthropogenic landform modeling using GIS techniques case study: Vrancea region Ursu, Adrian and Chelaru, Dan-Adrian and Mihai, Florin-Constantin and Iordache, Iulian "Alexandru Ioan Cuza" University, Department of Geography 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/61583/ MPRA Paper No. 61583, posted 26 Jan 2015 10:58 UTC Geographia Technica, No. 1, 2011, pp. 91 to 100 ANTHROPOGENIC LANDFORM MODELING USING GIS TECHNIQUES CASE STUDY: VRANCEA REGION Adrian URSU1, Dan-Adrian CHELARU1, Florin-Constantin MIHAI1, Iulian IORDACHE1 ABSTRACT: Anthropogenic landforms are the result of significant changes in the Earth's crust due to technological development of human society, guided by its economic, social and cultural needs. nthropogenic landforms of the studied area was analyzed using GIS techniques at the general scale, conducting the entire study area maps, and detailed modeling of representative samples in detail. Representing the anthropogenic landforms on the digital elevation model can be very important in studying natural hazards, such as hydrological modeling on flood plains, which could influence the direction of the flood wave. The digital elevation model (DEM) made by traditional methods can not represent the anthropogenic landforms, leading sometimes to a misinterpretation of reality on the ground. Keywords: Anthropogenic landforms, GIS techniques, digital elevation model, Vrancea, Romania 1. INTRODUCTION Man is a geomorphologic agent that, unlike other agents such as water, ice, wind and volcanoes, is not limited or localized spatially, but rather, it is becoming less and less subject to environmental variables (Dov Nir,1983). Human influence on the earth's crust can occur indirectly, by accelerating the action of natural agents (grazing, deforestation, irrigation) and direct (creation of pits, tunnels, landfills, dams, quarries, waste dumps, embankments, excavations).
    [Show full text]
  • Paper Title, Maximum Two Rows
    View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by Directory of Open Access Journals Scientific Papers Series Management , Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 13, Issue 1, 2013 PRINT ISSN 2284-7995 , E-ISSN 2285-3952 STUDY REGARDING THE EVALUATION AND CAPITALIZATION OF THE TOURISTIC POTENTIAL IN VRANCEA COUNTY Romeo Cătălin CREŢU, Petrică ŞTEFAN, Petronela Georgiana COSTIN University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest, 59 Mărăşti Blvd, District 1, 011464, Bucharest, Romania, Phone: +4021.318.25.64, Fax: + 4021.318.25.67, Email: [email protected] Corresponding author: [email protected] Abstract The main goal of the present survey is the modernization of the touristic product in Vrancea area. The first part of the study consists of a detailed analysis of the natural and anthropical touristic potential of the tourism patterns that can be developed based on the former and the present capitalization way. Despite a remarkable value of the potential, the insufficiency and, in some cases, the inexistence of adequate improvements, the old-fashioned or undersized infrastructure determine that numerous areas remain un-capitalized, although they are extremely attractive from a touristic point of view. Taking into account the existing proclivities of the tourism market at the European level and also the particular situation of Vrancea County, the second part of the study purposes to establish several development guidelines with the corresponding investments to be enclosed in an average and long term strategy which should mainly address the population section having a low income. On the other hand, the modernization of the infrastructure in general and, especially of the roadways as well as of the water supply and sewage systems represents an advantageous and strategic investment where the touristic function must be equally correlated with the economic one.
    [Show full text]
  • Raluca-Ioana HOREA-ŞERBAN1 1 “Al
    Centre for Research on Settlements and Urbanism Journal of Settlements and Spatial Planning J o u r n a l h o m e p a g e: http://jssp.reviste.ubbcluj.ro Post Communist Geo-Demographic Features of Vrancea Rural Space Raluca-Ioana HOREA-ŞERBAN1 1 “Al. I. Cuza” University, Faculty of Geography and Geology, Iaşi, ROMANIA E-mail: [email protected] K e y w o r d s: demographic vulnerability, bottom-up ageing, top-down ageing, migratory deficit A B S T R A C T The change of the political and socio-economic system in 1989 introduced significant modifications in the recent geo-demographic evolution of Vrancea rural space. The analysis of the natural dynamics of the population reveals the increasing vulnerability of the demographic system of rural areas in Vrancea in the context of the decline of the fertility indicators and of a deepening ageing process, illustrated by an increasing deviation between the contingents of young and old population. From the migratory point of view, the post December industrial recession ended up with the massive and forced dismissal of large masses of urban labour force, for which the main subsistence options in the new context were either the urban exodus or the temporary emigration abroad. The present paper outlines the rural return areas of maximum incidence (the piedmont region at the south of Putna river, the largest part of the plain area at the south-east of Focşani) and the areas that still preserve a natural excess, capable to counterbalance the migratory deficit (the Carpathian and sub-Carpathian region overlapping the inferior basins of Putna, Năruja and Zăbala rivers).
    [Show full text]
  • “Vrancea” Comes, Just Like the Legend Says, from That of “Baba Vrancioaia T
    The historical province of Vrancea The name of “Vrancea” comes, just like the legend says, from that of “Baba Vrancioaia”, mother of seven brave and handsome men. The legend says that Baba Vrancioaia has sent the seven sons to fight next to the Moldavian voivode Steven the Great in order to help him in one of the wars led against the Turks. As a reward for the bravery that they have shown in the battle, the voivode has offered seven mountains to reign over, with the desire of creating a county that should bear the name “Vrancea County”. The present county of Vrancea has developed on the former administrative settlement, the County of Putna, which was situated along the valley of Putna River, officially recognized by the voivode Steven the Great, in 1482, as being the border of Moldavia with Muntenia. In the 19th century, the unionists have considered the river as a symbol of the union between Muntenia and Moldavia (eg: the poem “Hora Unirii” by Vasile Alecsandri). The border from Milcov has remained until 1859, when Muntenia and Moldavia were united under the voivode Alexandru Ioan Cuza, forming the Principality of Romania. „Come to Milcov in a hurry To dry it with one sip, So the main road should cross Over our ancient borders.” The memorial house Ion Roata from Campuri evokes the story of the old peasant Ion Roata, directly involved in the events that where at the basis of the union. Ion Roata has been a Romanian peasant, deputy in the Ad-Hoc Council and a great supporter of the Union of the Romanian Principalities Moldova and Muntenia.
    [Show full text]
  • Lutra Lutra) in Different Habitats: Putna - Vrancea Natural Park and Lower Siret Valley, South-Eastern Romania
    NORTH-WESTERN JOURNAL OF ZOOLOGY 13 (2): 311-319 ©NwjZ, Oradea, Romania, 2017 Article No.: e161704 http://biozoojournals.ro/nwjz/index.html Comparative diet analysis of the Eurasian otter (Lutra lutra) in different habitats: Putna - Vrancea Natural Park and Lower Siret Valley, south-eastern Romania George BOURO޹,* and Dumitru MURARIU² 1. Faculty of Biology, University of Bucharest, Splaiul Independenţei, no. 91–95, 050095, Bucharest, Sector 5, Romania. 2. Institute of Biology, Calea 13 Septembrie, no. 13, Splaiul Independenței, no. 296, 060031, Bucharest, Sector 6, Romania. * Corresponding author, G. Bouroș, E-mail: [email protected] Received: 10. February 2016 / Accepted: 26. August 2016 / Available online: 09. September 2016 / Printed: December 2017 Abstract. The otter (Lutra lutra) in Romania uses a wide range of habitats: highland and lowland lakes, rivers and streams, as well as marshes, riparian forests, delta and coastal areas. These habitats lead to a high variability of otter’s prey. From December 2012 until July 2014, diet of Eurasian otter was studied based on spraint analysis in Putna-Vrancea Natural Park (n=118 samples) and Lower Siret Valley Natura 2000 Site (n=56 samples), south - east Romania. The Percentage of Occurrence (PO), Relative Frequency of Occurrence (RFO) and Percentage Frequency of Occurrence (PFO) were calculated. Fish (PO = 56.1%) and amphibians (PO = 22.5%) were the primary diet components of otters in Putna-Vrancea, while in Lower Siret Valley, fish (PO = 36.7%) and crayfish (PO = 32.6%) formed the mass of the diet. Fish consumption was all seasons high in Putna-Vrancea, except in winter. In Lower Siret Valley, the highest fish consumption was in the autumn and the lowest in the summer.
    [Show full text]
  • LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015.Pdf
    MINISTERUL CULTURII LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015 - Județul Vrancea - Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare MONITORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 113 bis/15.II.2016 1 VN-I-s-B-06339 Aşezarea de la Focşani, municipiul FOCŞANI Zona de S a oraşului, la 500 m de Neolitic timpuriu, Cultura punct "Bariera Coteşti" calea ferată, în pct. Bariera Coteşti Starcevo - Criş 2 VN-I-s-B-06340 Aşezarea de la Adjud, punct oraş ADJUD "Moviliţa”, zona de N-V a oraşului, în Epoca bronzului, Cultura „Moviliţa” dreapta drumului spre Urecheşti Monteoru, faza Ic 3 3 VN-I-s-B-06341 Aşezarea de la Adjud, punct oraş ADJUD "Lutărie”, fostul sat Adjudu Vechi, Epoca bronzului, Cultura „Lutărie” actual cartier al oraşului, la E Monteoru, faza Ic 3 4 VN-I-s-B-06342 Aşezarea medievală de la oraş ADJUD "Lutărie”, fostul sat Adjudu Vechi, sec. XVII, Epoca medievală Adjud, punct „Lutărie” actual cartier al oraşului, la S 5 VN-I-s-B-06343 Situl arheologic de la Adjud, oraş ADJUD "Islaz”, fostul sat Adjudu Vechi, punct „Islaz” actual cartier al oraşului, la 1,5 km S de fosta vatră a satului 6 VN-I-s-B-06344 Situl arheologic de la Adjud oraş ADJUD Str. Cuza Alexandru Ioan Epoca bronzului 7 VN-I-m-B-06344.01 Aşezare oraş ADJUD Str. Cuza Alexandru Ioan Epoca medievală 8 VN-I-m-B-06344.02 Aşezare oraş ADJUD Str. Cuza Alexandru Ioan Epoca bronzului, Cultura Monteoru, faza II b 9 VN-I-m-B-06344.03 Aşezare oraş ADJUD Str. Cuza Alexandru Ioan Epoca bronzului, Cultura Monteoru, faza II a 10 VN-I-s-B-06345 Aşezare oraş ADJUD Str.
    [Show full text]
  • Gestionarea Şi Conservarea Resurselor De Apă Din Bazinul Hidrografic Putna
    GESTIONAREA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR DE APĂ DIN BAZINUL HIDROGRAFIC PUTNA Alexandra TĂTARU Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Focşani, str. 1 decembrie 1918, nr. 10 e-mail: [email protected] MANAGEMENT AND CONSERVATION OF THE WATER RESOURCES FROM PUTNA BASIN Abstract: Putna River is a tributary of the Siret River and together with its network of tributary rivers drains a total area of 2487.4 km ², with different characteristics imposed by the three major units of relief (mountains, hills, plains) and by the morphometric characteristics within each relief unit (altitude, slope, structural features of the drainage areas, the hydrographic convergence zones, etc.).Putna river, receiving most of its tributaries on its right side, has developed an asymmetric basin, the most important secondary rivers being the Zăbala, Milcov and Râmna. Putna basin water resources – like all the water resources around the world - can be used for several purposes: to provide for the household consumption, for industrial purposes, fire fighting, irrigations of agricultural land, etc. Water resources of the area examined are provided by surface waters and underground (phreatic) water, the volume of standing water being insignificant, in view of its quantitative and qualitative parameters. The quality of the surface and underground water influences the optimal conditions of life and their pollution through various activities threaten the public safety. Keywords: water resources, management, conservation, Putna river, public safety 1. Introducere Râul Putna este afluent direct al râului Siret şi împreună cu reţeaua de râuri tributare drenează o suprafaţă totală de 2487,4 km², cu caracteristici diferite impuse de cele trei unităţi majore de relief (munte, deal, câmpie), de caracteristicile morfometrice din interiorul fiecărei unităţi de relief (altitudine, pantă, caracteristici structurale ale suprafeţei de scurgere, zone de convergenţă hidrografică, etc.).
    [Show full text]
  • Lista Fondurilor Şi Colecţiilor Date În Cercetare De Către Direcţia Judeţeană Vrancea a Arhivelor Naţionale
    1 Lista fondurilor şi colecţiilor date în cercetare de către Direcţia Judeţeană Vrancea a Arhivelor Naţionale Nr. crt Nr.inventar Denumirea fondului sau colecţiei Anii extremi Nr. u.a. 1 220 Asociaţia Apicultorilor Putneni- oraşul Focşani 1942-1948 9 2 195 Asociaţia Funcţionarilor judeţeni şi comunali din judeţul Putna 1932-1949 83 3 196 Asociaţia solidară a pensionarilor civili din România filiala Focşani 1937-1948 3 4 137 Banca Populară Ajutorul comuna Suraia 1920-1948 25 5 139 Banca Populară Al.I.Cuza comuna Urecheşti 1919-1943 9 6 119 Banca Populară Banca Noastră Odobeşti 1908-1948 88 7 124 Banca Populară Cârligele- comuna Cârligele 1924-1947 5 8 135 Banca Populară Cuza Vodă comuna Soveja 1931-1947 26 9 121 Banca Populară Deşteptarea - comuna Budeşti 1937-1937 1 10 140 Banca Populară Deşteptarea comuna Valea Sării 1931-1931 1 11 144 Banca Populară Gh. Gâlcă comuna Corbiţa 1923-1947 5 12 120 Banca Populară Grădina - Comuna Bătineşti 1904-1904 1 2 13 131 Banca Populară Haret comuna Pădureni 1905-1946 18 14 126 Banca Populară Izvorul comuna Gologanu 1920-1947 24 15 123 Banca Populară Înălţarea- comuna Ciuşlea 1937-1946 5 16 128 Banca Populară Lumina comuna Mânăstioara 1920-1948 27 17 141 Banca Populară Milcovul comuna Vârteşcoiu 1931-1931 68 18 122 Banca Populară Moş Ion Roată- comuna Câmpuri 1930-1930 1 19 129 Banca Populară Movila comuna Moviliţa 1930-1947 26 20 125 Banca Populară Muşunoaiele comuna Fitioneşti 1919-1947 42 21 132 Banca Populară Răcoasa comuna Răcoasa 1918-1947 13 22 134 Banca Populară Sfinţii Voevozi comuna Slobozia
    [Show full text]