Primul Genocid al secolului XX EDITORIAL nerecunoscut nu este cel mai bun moment” Desigur, jocurile politice, stra- după un veac de la aceste crime tegice şi „pragmatismul” au fost oficial încă nici contra umanităţii săvârşită de şi sunt încâlcite, sucite, capri- după 100 de ani turci contra armenilor în urma cioase, contradictorii, încren- căreia au fost ucişi sălbatic în găturile şi aspiraţiile comune Turcia lui 1915, un milion şi de interese mondiale, mes- Un articol scris de un român. jumătate de creştini armeni. chine, cinice şi nemiloase fac Un articol scris de un om care În ciuda opoziţiei permanente ca sănătatea morală a lumii în- gândește despre umanitate, a unor state, aceleaşi mereu, tregi de astăzi din aceste cauze umanism și adevăr. Un articol indiferenţa este abandonată să aibă mult de suferit fiind ast- scris de o conștiință care nu se tardiv şi un număr de peste 23 fel previzibile noi măceluri ale lasă intimidat sau manipulat de ţări (ex. Franţa, Germania, unor etnii, noi genocide. de Realpolitik și interesele ge- Italia, Polonia, Belgia, Olanda, otrategice ale marilor puteri. Grecia, Slovacia, Cipru, Argen- A nu-i recunoaşte martiriul Un articol scris de un ardelean tina, Uruguay) au votat pentru celor 1.500.000 de sfinţişori, care vrea să fie el însuși. Ceea adevăr, dreptate şi omenie. mucenici (nu 40… ci 1,5 mil- ce atrage toată simpatia, soli- ioane…) sfinţi, ucişi de mo- daritatea și prietenia mea. Dacă cu adevărat, s-ar fi luat hamedani acum zece decenii măsuri energice legale şi efec- înseamnă indiferenţă şi con- Bedros Horasangian tive încă acum 100 de ani con- spiraţie contra lor şi aşa sunt tra cinicilor şi negaţioniştilor ucişi a doua oară… şi a celor care i-au „reaşezat” (de fapt i-au reaşezat definitiv Faimosul instrument de su- în gropi comune ori i-au aban- flat confecţionat din lemn de rimul măcel programat în- donat în agonie pe cei 1,5 mil- cais, DUDUK-ul armenesc nu Pfăptuit şi asistat cu indifer- ioane de creştini) pe armeni în a încetat a cânta pe acorduri enţă totală de lumea întreagă al AXOR-ul cel nelegiuit, SHOH- tradiţionale, prelung, trist, med- unei etnii pe propriul ei teritoriu ul evreiesc ar fi putut evitat ca itativ şi obsesiv de mii de ani la multimilenar în umbra primei şi dezastroasele genocide mai el acasă încă, urechile, ochii, conflagraţii planetare în seco- recente din Rwanda, Cambogia creierul, sufletul şi interesele lul al XX-lea a fost AXOR-ul (Cambodgia, Kampucia), Yu- unora înseamnă de fapt, refuz armenesc care a premers SHO- goslavia, Sudan, Birmania. şi încăpăţânare sistematică de a AH-ul evreiesc. Diplomaţia, percepe realitatea şi dreptatea. strategia, politica şi interese Nu este nevoie de compararea „pragmatice” ale unor state genocidelor pe criterii de inter- A nu şti să pierzi, a nu vrea să mai mari ori mai mici, le împ- ese, non interese, pentru a înţel- pierzi deloc niciodată, doar să iedică sistematic de un secol în ege şi recunoaşte suferinţa unor câştigi mereu şi, mult oricând ciuda libertăţii, demograţiei „A naţiuni. Din păcate şi cu regrete şi oricum în ciuda realităţii şi dreptului omului” şi nu numai, şi la aceste niveluri după cum dreptăţii. Iată premisele pentru să meargă pe drumul dreptăţii, se vede de o sută de ani, dub- abuz, tragedii, nedreptăţi şi vi- istorice, a datoriei morale, a lu standard, dublu etalon există itoare AXOR-uri… onoarei şi a umanităţii venind şi se practică intens dincolo de şi cu scuza penibilă şi perimată vorbe, principii, legislaţie inter- că, pentru armeni „niciodată naţională etc. Petru TĂTARU COMEMORARE la BUCUREȘTI Victime și Eroi
uminică 15 martie a avut Dloc la Catedrala armeană din București o slujbă de pomenire a victimelor pogro- murilor anti armenești de la Sumgait (1988), Kirovabad (1988) Baku (1990), și Mara- ga (1992) precum și cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui erou național generalul Andranik. Slujba a fost săvârșită de IPS Episcop Datev Hagopian, Arhim. Dr. Zareh Baronian, preot Bogdan Ezras și diacon Haik Azarian. Au fost depuse coroane și flori la Monumen- și Eduard Antonian, istoric, România depuneau flori cu tul Genocidului și Statuia redactor la revista Ararat. ocazia zilei de 24 Aprilie ast- generalului Andranik aflate în Vorbitorii au subliniat impor- fel că bustul întruchipează atît curtea Catedralei din partea tanța momentelor ce au fost pe eroul național armean dar Arhiepiscopiei, Ambasadei comemorate, subliniindu-se și simbolic, victimele pe care Armeniei și Uniunii Arme- că Generalul Andranik este nu le-a dat poporul armean de-a nilor după care, la Central doar un erou ci și un simbol al lungul istoriei sale. La final Cultural Armean a avut loc nației armene. Bustul generalu- a fost proiectat un scurt doc- o întîlnire/dezbatere cu tema lui, aflat în curtea catedralei , umentar, realizat de Televi- Victime și Eroi. a fost dezvelit în anul 1936 și ziunea Armeană, despre Au vorbit Excelența Sa Ham- este primul monument închi- Generalul Andranik. let Gasparian, ambasador al nat acestuia după moartea sa Armeniei în România. IPS survenită în anul 1927. S-a Episcop Datev Hagopian, Mi- amintit că acest monument a hai Stepan Cazazian, redac- fost mulți ani de-a rîndul sin- foto Mcrtici Baghdasarian tor șef revista Ararat gurul loc unde armenii din
4 PITEȘTI Dublă ACTUALITATE lansare de carte
Județeană – Argeș – lansa- au beneficiat de prezentarea rea de carte a constănțence- exhaustivă, la un înalt nivel de lor prof. Arșaluis Sarchisian competență, efectuată de emi- Gurău (Al treilea ochi – proză) nescologul prof. Lucian Cos- și Luiza Terzian (Flori de lauri tache – pentru proză – și poe- -poeme). Acțiunea a fost orga- ta Denisa Popescu, din cadul La inițiativa doamnei dr. Ines nizată și coordonată de Uni- Bibliotecii Județene – pentru Budan, consilier eparhial al unea Armenilor din România poezie. Acțiunea s-a desfășurat Arhiepiscopiei Armene din – filiala Pitești – în colaborare în fața unui public de aleasă România, a avut loc marți, cu Biblioteca Județeană Dinicu ținută culturală și s-a bucurat 3 martie 2015 la Biblioteca Golescu din localitate. Cărțile de un binemeritat succes. ROMAN / Premiu pentru pictorul Mircea Răsvan Ciacâru Joi 6 martie a avut loc la Galeriile de Artă “Lascăr Vorel” din Piatra Neamț vernisajul primei ediții o Expoziției-con- curs de pictură In memoria maestrului picturii pietrene, Constantin Filimon. Locul I a fost adjudecat de pictorul Mir- cea Răsvan Ciacâru din Piatra Neamţ, armean, descendent din vechea familie Missir de boieri armeni din Moldova. În prima imagine artistul lîngă tabloul care i-a adus premiul I.
Emanuel NAZARETIAN
A R R A A 5 - 6 / 2015 T nităţii noastre din Bacău, Ro- BACĂU / man şi Piatra Neamţ; invitaţi ai Forumului German Bacău O PRIMĂVARĂ FRUMOASĂ! şi membrii simpatizanţi ai ar- menilor), să intre, în spiritul sărbătorii, bucurându-se de re- vedere şi de armonia primăve- rii, întrecându-se în discuţii şi urări de bine. Printre gustări copioase, prăjituri şi chiar şi un delicios tort, s-au intercalat comentariile, amintirile şi nos- tagiile adiacente, provocaţi şi de ritmuri ademenitoare pentru invitaţie la dans. E primăvară! Comunitatea noastră a renăscut odată cu acest anotimp, pentru noi a în- semnat voie bună, prietenie, apreciere, respect şi multe E 8 Martie, Uniunea Arme- comunităţii armene din Bacău, zâmbete. Şi de aceea, vă dorim, nilor din România – Sucursala ne-a întâmpinat şi dărurit ca un din partea Sucursalei Bacău a Bacău e sub semnul luminii, al simbol al preţuirii, câte o floare, UAR, o primăvara frumoasă şi zâmbetelor şi al voii bune. fiecărei doamne şi domnişoare La mulţi ani tuturor doamnelor Această sărbătoare ne-a amintit prezente la acest eveniment. şi domnişoarelor! din nou ce este FEMEIA şi, Atmosfera emoţionantă şi plină totodată, ce este MAMA pentru de caldură sufletească specifică fiecare dintre noi. Mai mult de momentului, i-a determinat pe atât, Vasile Agop, preşedintele cei prezenţi (membrii comu- Silvia SAUL Întâlnire cu Florin Kevorkian şi trupa din spectacolul „Avarul” de Moliere la sediul U. A. R. sucursala Bacău
Luni, 2 februarie 2015, la Ate- Am avut cu toţii o seară neul „Mihail Jora” a avut loc încântătoare la agapa organi- spectacolul cu piesa ”Avarul” zată de preşedintele sucursa- de Molière, în regia lui Daniel lei, Vasile Agop unde ne-am Nițoi. desfătat cu multe delicatese Actorul Florin Kevorkian nu din bucătăria armenească, am tivalul „Zilele filmului arme- ne-a uitat şi după spectacol, în- povestit şi am depănat amintiri. nesc” unde alături de Izabela soţit de colegii săi Tudorel Fili- La despărţire oaspeţii noştrii au Bostan-Kevorkian şi Capriel mon, Eugen Cristea, Cristina mulţumit pentru frumoasa seară Dedeian, a prezentat trei medii Deleanu, Mariangela Coldea, petrecută alături de armenii din metraje: “Alogic 11”, “9 min- Jean Lemne, Vasile Filipes- oraşul lui Bacovia. ute”, “Iubire de-o noapte” şi cu, Oana-Gabriela Drăghici, Amintim că, Florin Kevorki- documentarul “Armenopolis, Anne-Marie Zaharia și Daniel an în luna septembrie 2014, ca suflet armenesc”. Nițoi au poposit la sediul co- regizor, s-a bucurat de un real munităţii armene din Bacău. succes în oraşul nostru la fes- Armand AGOP
6 ÎNTÂLNIRE DE SUFLET CU „PĂRINŢI ACTUALITATE TERIBILI” la sediul UAR sucursala Bacău
Primăvara a început frumos pentru locuitorii băcăuani. Datorită regizorului armean Florin Kevorkian am reuşit să deschidem poarta către lumea minunată a actoriei, acolo unde am avut onoarea şi surpriza să descoperim oameni unici. Luni 16 martie 2015, ora 19 la Ate- neul „Mihail Jora” a luat viaţă, pe scena băcăuană, spectacolul „Părinţi teribili” de Jean Cocte- au. Actori din linia întâi precum Magda Catone, Diana Lupescu, Marius Bodochi, Silviu Biriș şi Cristina Florea au dat naştere unei poveşti tulburătoare, de- spre viaţă şi moarte, despre legătura dintre părinţi şi copii, într-un spectacol de excepţie, în care râsul şi plânsul au fost prezente în mod frecvent. Seara nu putea să ia sfârşit decât într-o atmosferă mirifică, la se- diul U.A.R filiala Bacău, unde preşedintele sucursalei Vasile Agop, alături de comunitatea armeană (din Bacău, Roman) şi simpatizanţii armeni, s-au ocupat impecabil, ca de fiecare dată de distinşii noştri oaspeţi. spectacol. Ne-au mulţumit tori…. Mulțumim domnule re- S-au dat autografe pentru iu- pentru seara minunată petrecută gizor Florin Kevorkian. bitorii frumosului, s-au ţesut alături de armeni. Plecarea lor vorbe de duh, urmând ca dragii a lăsat în urmă un parfum de noştri mari actori să-şi urmeze primăvara cu iz de bogăţie şi paşii spre un alt oraş, un alt frumuseţe, Mulțumin, dragi ac- Cristina-Elena STOICA
A R R A A 5- 6 / 2015 T ANIVERSARE 25 de ani de la înființarea Uniunii Armenilor din România (UAR)
11 martie 1990 la Sala Finanţe Genocidul din 1915. Cel dintâi 1990 a avut loc la 11 martie. Bănci din Bucureşti a avut loc președinte al Uniunii a fost Delegații l-au ales ca preșe- primul Congres prin care s-a Grigore Trancu-Iași. Lui i-a dinte pe Varujan Vosganian, reînființat U.A.R.(vezi Foto) urmat Armenag Manissalian, vicepreședinți — Varujan Pam- Prin Decizia Judecătorească care și-a dedicat o mare parte buccian și Nșan Bogdan Căuș, 156/1990, în 8 februarie 1990, a activității ajutorării celor pes- iar secretar general — Setin se înființează Uniunea Arme- te 10.000 de armeni refugiați, Maganian. nilor din România (UAR), pentru ca aceștia să obțină ce- În 15 mai 1990, a reapărut persoană juridică, la Judecăto- tățenia română. la București, revista Ararat, ria sector 1 București, ca orga- Organizația a funcționat până publicație în limba română a nizație obștească ce are ca scop la instaurarea comunismu- armenilor din România. Re- apărarea și promovarea inte- lui, după care s-a dizolvat. vista Ararat a apărut pentru reselor comunității armene din După anul 1990, comunitatea prima oară în 1924 sub con- România. armeană a reînființat Uniunea ducerea publicistului Vartan Uniunea Armenilor din Armenilor din România, dorind Mestugean. A apărut până în România a fost înființată, in- să păstreze moștenirea cultu- 1942, când și-a încetat apariția. ițial, în 1919 pentru a ajuta rală și spirituală a armenilor de După 1990, la inițiativa publi- armenii ce își căutau un refu- pe aceste meleaguri. cistului Arșag Bogdan Căuș, giu în România, după Primul Congres al UAR după această publicație din perioada
8 -
interbelică a fost din nou ed- itată. Primele numere au fost finanțate din donații ale mem- brilor comunității. Din colec- tivul redacțional mai făceau EVENIMENT parte Varujan Vosganian, Anais Nersesian, Bedros Horasangi- an, Dumitru Avachian, Made- leine Karacașian, Mihai Stepan Cazazian. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al țării. În cadrul Con- siliului Provizoriu de Uniune Națională (2 februarie — 20 mai 1990), UAR a fost reprez- entată de Varujan Vosganian, Sergiu Selian și Nșan Bog- Întîlnirea reprezentanţilor U.A.R. cu Preşedintele României Ion dan-Căuș. Iliescu (1990) La primele alegeri libere ce au avut loc în România, în mai 1990, Uniunea Armenilor din România a obținut un mandat de deputat în persoana lui Varujan Vosganian, candidatul propus de comunitate, care a reprezen- tat organizația armenilor și în legislatura 1992-1996. După alegerile din 1996, Varu- jan Vosganian a devenit sen- ator din partea Uniunii Forțe- lor de Dreapta și președinte al Prima întrunire a oamenilor de cultură de origine armeană
Membrii reprezentanți la primul congres U.A.R. (1990) A R R A A 5 - 6 / 2015 T Comisiei de Buget-Finanțe a Senatului, păstrându-și funcția de președinte al UAR, iar Varu- jan Pambuccian, lector univer- sitar la Catedra de Matematică a Universității din București, a fost ales deputat al UAR.
În legislaturile următoare, U- niunea Armenilor din România fost reprezentată în Parlament de Varujan Pambuccian. La ultimele alegeri legislative, din decembrie 2012, Varujan La sosirea primului Ambasador al Armeniei la București Pambuccian a obținut un nou mandat de deputat al Uniunii Armenilor din România, iar Varujan Vosganian un mandat de senator pe listele Partidului Național Liberal. La cea de-a VI-a Conferință Națională a UAR, care a avut loc la București în aprilie 2011, Varujan Vosganian a fost reales președinte. Din 1992, deputatul UAR deține funcția de președinte al Grupului Minorităților Națion- ale (altele decât cea maghiară) Primul marș pentru independența Karabagh-ului - București din Camera Deputaților. 1990 Uniunea are filiale în mai multe sprijin financiar inclus în legea naționale. În mai multe rânduri, localități din țară: București, bugetară anuală. Publicațiile UAR a promovat dintre mem- Constanța, Pitești, Iași, Galați, noastre sunt finanțate de către brii săi, prefecți și subprefecți Suceava, Botoșani, Bacău, Fo- statul român și, de asemenea, în județele locuite de armeni. cșani, Dumbrăveni, Cluj-Na- volumele apărute sub egida Statul român, prin structuri- poca, Gherla. Editurii Ararat. Școlile noas- le sale specializate, a asigu- “Datorită activității Uniunii tre săptămânale sunt incluse în rat sume considerabile pentru Armenilor din România și a rețeaua școlară oficială, iar pro- repararea lăcașurilor noastre celor doi reprezentanți ai săi în fesorii de limbă armeană sunt de cult ca și pentru o seamă de Parlament, senatorul Varujan salarizați de către Ministerul activități cultural-religioase. Vosganian și deputatul Varujan Educației, minister care asigură Preoții armeni sunt salarizați de Pambuccian, putem spune că și tipărirea manualelor de limbă către stat, iar șeful Eparhiei are armenii din România se bucură armeană “, precizează sursa ci- statut diplomatic”, arată aceiași de o seamă de drepturi care le tată. sursă. conferă o poziție cu totul spe- “Prin Constituție și Legea elec- cială în rândul Diasporei ar- torală, Uniunea Armenilor din mene “, potrivit site-ului oficial România are dreptul să parti- al organizației. cipe la alegerile locale și par- AGERPRES/(Documentare — Cea de-a VI-a Conferință lamentare, reușind să obțină Mariana Zbora-Ciurel, redactor Națională a UAR, care a avut de fiecare dată un loc de de- foto: Elena Bălan; editor: Irina loc la București în aprilie 2011. putat, deputatul UAR fiind Andreea Cristea) “Astfel, Uniunea Armenilor prin tradiție liderul grupului din România beneficiază de un parlamentar al minorităților
10 - -
Vizita IPS Episcop Datev Hagopian ACTUALITATECREDINȚĂ la Roman
Joi, 26 Februarie IPS Episcop Datev Hagopian, însoţit de pre- ot Krikor Radu Holca, vicar administrative sau aflat în Mu- nicipiul Roman unde au avut o întrevedere cu Primarul orașu- lui prof. Laurenţiu Dan Leo- reanu, întâlnire la care a parti- cipat şi subsemnatul, președinte al sucursalei Roman a UAR. În vizită la ÎPS Ioachim Băcăuanul, Arhiepiscopul Romanului şi Cu acest prilej au fost evidenţi- Bacăului ate bunele relaţii de amiciţie aflat în proprietatea Bisericii transmis gândurile cele bune cu şi colaborare dintre Primăria Armene. ocazia înscăunării sale în înalta Roman şi Arhiepiscopia Bi- După vizita la Primăria Roman funcţie arhierească. sericii Armene, cu Comunitatea oaspeţii sau deplasat spre Su- Oaspeţii noştrii au vizitat fosta Armeană din Roman, cu Am- ceava. Şcoală Armeană şi noul sediu basada Republicii Armenia la A doua zi,vineri 27 februarie al Filialei Roman a UAR, unde Bucureşti. venind de la Suceava spre Bu- au avut o bună impresie despre Să reamintit că primăria Roman cureşti, IPS Episcop Datev cele văzute, urându-ne succes are un parteneriat cu orașul Di- Hagopian însoţit de preot vicar în activitate în slujba Comu- lijan din Armenia, primul act Krikor Radu Holca s-au oprit nităţii armene din Roman. oficial de acest fel dintre cele din nou la Roman, în vizită la două țări. În cadrul discuțiilor Arhiepiscopia Romanului şi Emanuel NAZARETIAN sau analizat posibilităţile reale Bacăului unde s-au întâlnit cu de reabilitare a imobilului fos- ÎPS Ioachim Băcăuanul, Arhi- Preşedinte al sucursalei Roman tei Şcoli Armene, vechi monu- episcopul Romanului şi Bacău- a UAR ment istoric şi de patrimoniu, lui, pe care l-au felicitat şi i-au
A R R A A 5 - 6 / 2015 T adesea și martorul unor dansuri The Gurdjieff Folk Instruments executate în timpul ritualurilor sacre din temple antice. Ensemble la Bucuresti – primul Marea majoritate a muzicii lui Gurdjieff a fost compusă între concert susținut în România 1924 si 1927, în colaborare cu compozitorul și pianistul Thomas de Hartmann. Gurd- jieff a dictat continutul fiecărei melodii lui Thomas de Hart- mann, unul dintre elevii săi, iar de Hartmann a reușit să le tran- scrie în partituri muzicale. Din această colaborare au rezultat în jur de 200 de piese și frag- mente muzicale. Până în prezent, compozițiile lui Gurdjieff au fost studiate în America și Europa de Vest, în marea majoritate datorita tran- scripțiilor făcute de Thomas de Hartmann pentru pian. Din- tre pianiștii care au interpretat piesele pentru pian enumerăm: Laurence Rosenthal, Charles Ketcham, Linda Daniel Spitz, Alain Kremsky, Keith Jarett, Alessandra Celletti. Pianistul și compozitorul Le- von Eskenian a fondat ansam- blul cu scopul de a crea aran- jamente autentice etnografic pentru muzica compusă inițial pentru pian. Abordarea artis- tică a lui Eskenian merge ast- fel dincolo de partitura tipărită și sondează tradițiile muzicale cu care Gurdjieff s-a întâlnit în sociația OCTAVA a prezen- anii de explorare cu grupul anii călătoriilor sale. Bucățile Atat The Gurdjieff Folk In- sau “Căutătorii adevărului” a muzicale pe care Eskenian struments Ensemble în concert adus în Vest o învățătură ne- le-a selectat își au rădăcinile la Sala Radio din București, pe cunoscută până atunci despre în folclorul și muzica spirit- data de 26 martie 2015. Ansam- posibila dezvoltare spirituală a uală armeană, greacă, arabă, blul Gurdjieff a fost fondat în Omului, care poate fi urmată în kurdă, asiriană și caucaziană. 2008 de pianistul și compozi- condițiile vieții de zi cu zi. El a Re-aranjamentele muzicale torul armean Levon Eskenian numit acea învățătură “A patra au fost făcute având în vedere și poarta numele filozofului, cale”. păstrărea autenticității lor, și maestrului spiritual, autoru- Repertoriul său muzical are la astfel abordare compozițiilor lui și compozitorului Georges bază muzica pe care a întâlnit-o lui Gurdjieff este făcută din Ivanovitch Gurdjieff. G.I. în Armenia, Caucaz, Orientul perspectivă sonorității bogate Gurdjieff s-a născut în orașul Mijlociu și prin multe părți din oferite de interpretarea cu in- armean Kars, situat la granița Asia Centrala, India și nordul strumente muzicale autentice, Armeniei cu Turcia. După Africii. În aceste călătorii a fost tradiționale.
12 în limba ungară. El părăseşte ostentativ biserica şi oraşul şi scrie în Ararat un articol ce se termină astfel – Pentru mine, ziua de 23 Septembrie 1928 a fost o zi de mare durere şi am vrut ca prin aceste rânduri să arăt nemulţumirea mea apelând deocamdată pe această cale la patriotismul armenilor din Gherla de care nu m-am în- doit niciodată. – Faceţi predica în armeneşte, dacă nu e posi- bil, în româneşte, în latineşte, ACUM 75 DE ANIîn englezeşte în orice limbă a Martie 1940 popoarelor care v-au ajutat. Nu o faceţi în ungureşte ! Supăraţi Venise în sfârşit şi primăvara în cari frecventează saloanele ţara în care trăiţi, supăraţi pe vieţile armenilor din România. sunt nişte derbedei. N-au le Dumnezeu care cere omului Parcă odata cu îmblânzirea savoir vivre ! Să nu crezi că o în primul rând sentimentul de vremii şi starea de spirit a co- spun din ciudă că nu s-a găsit omenie !” munităţii trecuse către un opti- unul care să mă invite la dans, În final, un excelent articol de mism justificabil. Şi articolele fiindcă eu sunt prea mândră şi amintiri ne este adus în atenţie din “Ararat” erau altfel. l-aş fi repezit imediat. Eu nu de catre Andronic Ţăranu un Pomenindu-l pe Grigore Tran- pot să-mi închiriez trupul meu descendent din vechile familii cu-Iaşi într-un articol de pri- de crin (doamna în chestie era armeneşti din Moldova care ne ma pagină Vartan Mestugean fată mare) oricărui vagabond. povesteşte despre “O căsatorie ne oferă o mostră din umorul Dar Dta. Domnule Trancu eşti la Botoşani în sec.17” Redăm şi spiritul marelui armean sub într-adevăr bine ! În faţa aces- doar un scurt citat deosebit de forma unei amintiri povestite tei avalanşe de complimente relevant: “Şi bătrânii nu rareori chiar de catre Trancu-Iaşi. Nu m-am simţit dator să mă înclin faceau chefuri lungi şi late. Mai ne putem abţine să nu o citam şi să raspund pe tonul cel mai cu seamă Andrei Vartan care aici: “Viaţa modernă a Galaţilor amabil: – Îmi permiteţi să vă era decanul de vârstă, se plim- era în floare. Se dădeau ba- angajez pentru un cadril ? Deo- ba prin cafenea cu paharul de luri grandioase la care venea dată bătrâna domnişoară se în- vin în mână şi lăutarii îi cântau lume de pretutindeni chiar şi roşi şi pufnind ca o motocicletă cântecul său – La Fântâna lui de la Brăila. Eram un mare îmi zise: – Cum să mă angajezi Chitic n-avem apă nici un pic amator de dans şi cucoanele Domnule, ce sunt eu, Birjă ?? ! De aceea eu beau vin ! Vin, spuneau că dansez bine. În sa- Şi plecă supărată. Nici azi nu- vin, vin şi vin pelin ! Exista loanele gălăţene era nelipsită o mi mai vorbeşte !” la Botoşani o fântână cu apă doamnă armeancă puţin cam Însă se pare că nici patri- foarte bună, fântâna lui Chitic, urâtă, puţin cam mofturoasă otismul exagerat uneori nu-i însă Andrei zicea că fântâna a puţin cam antipatică dar înco- lipsea. Poate a fost de vina secat şi neavând apă de nevoie lo foarte bine. În general, ca- formarea sa ca politician sau bea vin ! Şi bea că dacă ar fi su- valerii nu se prea înghesuiau ca poate ultra-armenismul nelipsit flat într-un poloboc cu apă de la să o invite la dans.Într-o seară în acea perioadă. Foarte inte- fântâna lui Chitic, pe dată oţet discutam la un bal cu distinsa resant ce scrie/ne povesteşte s-ar fi făcut ! Ce vremuri erau doamnă. După primele cuvinte Vartan Mestugean în acelaşi în vechiul târg !” gentile ale mele batrâioara articol dedicat lui Trancu-Iaşi: Sosise în sfârşit primăvăra şi doamnă schiţând un zâmbet “Odată ducându-se la biserica în comunitatea armeană din voluptuous, îmi zise: – Ah, armeano-catolică din Gher- România… Dumneata eşti singurul băiat la,Trancu Iaşi e urât impresio- bine crescut, restul băieţilor nat văzând că preotul predică Eduard ANTONIAN
A R R A A 5 - 6 / 2014 T nești. A adus pe această cale CORESPONDENȚĂ DIN PARIS un omagiu femeilor și prin ele întregii comunități armene din 100 de trandafiri plantați Franța, pentru felul în care s-au integrat în viața republicii, fără în “Jardin d`Erevan” să-și renege originea, ci mai mult, îmbogățind Franța prin aportul cultural, economic, artistic armenesc. Comunita- tea armeană din Franța a fost omagiată pentru activitatea ei plină de energie, determinare, dusă cu sensibilitate și tact, în vederea aducerii la lumină a tragediei primului genocid al secolului XX. În încheierea comemorării zilei femeii, a fost citat un scriitor care spune că dacă materia cenușie a creierului ar fi mai roză, și gândurile pe care le ge- nerează creierul ar fi mai puțin negre…
Alice Pambuccian GRIGORIAN
În stânga dna. Jeanne d’Hauteserre (primar arondisment 8), la microfon dna. Anne Hidalgo, primar al Parisului, excelența sa dl. Viguen Tchitetchian, dna. Béatrice Ananian, președinta asociației “Croix bleue des arméniens de France”
a Paris a avut loc, în cadrul Cei 100 de trandafiri în me- Lcomemorărilor centenaru- moria armencelor dispărute în lui genocidului armean, prima condițiile tragice ale genocidu- manifestare oficială: planta- lui sunt, pe de o parte, o floare rea a 100 de trandafiri în “Jar- pe mormântul jertfei lor, iar pe din d’Erevan”, în jurul statuii de altă parte un simbol pentru lui Komitas, în prezenta d-nei descedentele lor, o mărturie a Anne Hidalgo, primar al Pari- continuității. A fost subliniat sului, ambasadorului Armeniei de către doamna primar, că fe- Excelența Sa Viguen Tcheti- meile au fost unele din primele chian, a ministrului, Hranouch victime, alături de intelectualii Hagopian pentru relațiile cu di- și notabilii armeni uciși de la aspora a Armeniei, primarului începutul masacrelor. Femeile arondismentului 8 al Parisului au fost ucise, răpite, violate, și al altor aleși ai organizațiilor măritate cu călăul lor, tocmai comunității armene și ai muni- pentru că ele sunt purtătoarele cipalității. vieții și a continuității arme-
14 NEW YORK George Clooney sprijină inițiativa DIASPORA 100 Lives (100 de vieți) pentru a comemora Genocidul Armean
Lansat la New York proiec- tul 100lives.com are ca scop să adune mărturiile ale su- praviețuitorilor Genocidului Armean. Acest proiect își pro- pune totodată să exprime re- cunoștința față de persoanele și instituțiile care prin actele lor elemente cheie: oameni care și-au pus viața în eroice au salvat viețile arme- 1. Cunoașterea trecutului prin pericol pentru a ajuta semenii nilor în timpul genocidului care lansarea unui apel internațio- lor ca aceștia să supraviețuiască a avut loc acum 100 de ani. nal pentru a descoperi poveștile și să ducă o viață normală; nespuse ale supraviețuitorilor și Scopul inițiativei 100 de Vieți salvatorilor lor care vor prinde 3. Construirea unui viitor mai este sensibilizarea populației viață pe 100lives.com bun prin direcționarea unor cu privire la aspectele geno- proiecte de recunoaștere către cidului, încălcările drepturilor 2. Poveștile prezentate vor duce organizațiile și comunitățile omului comise precum și cu la instituirea Premiului Aurora care au jucat un rol important privire la faptele bune ce au care va recompensa orice acți- în salvarea armenilor acum un avut loc prin intermediul a trei une umanitară desfășurată de secol. Partidul Popular European a adoptat întreaga lume. Acesta a dus nu doar la moartea și deposedarea o rezoluție care condamnă Genocidul a mai mult de două milioane de Armean oameni, dar și la decimarea pa- trimoniului armean, a obiceiuri- lor de viață, și a contribuțiilor fundamentale ale poporului armean la cultura și civilizația lu- mii occidentale “, se spune în re- zoluție. Documentul PPE invită, de asemenea, Uniunea Europe- ană Comisia sa, Consiliul și Par- lamentul European ” să evalueze Partidul Popular European (PPE) “Genocidul armean, care a fost obligațiile și angajamentele Tur- a adoptat o rezoluție privind Cen- comis de către guvernul Junilor cia și să dea atenție recunoașterii, tenarul Genocidului Armean. Turci în ultimii ani ai Imperiului restaurării și restituirii patrimo- În rezoluția PPE se reafirmă re- Otoman, este dovedit prin do- niului nostru comun. ” cunoașterea și condam- cumentele și probele incontes- Trei partide armenești – Partidul narea Genocidului și a Marii De- tabile aflate în arhivele oficiale Republican din Armenia, Orinaț posedări Naționale a poporului ale Franței, Germaniei, Italiei, Yerkir (Statul de Drept) și Jara- armean acum în ajunul comemo- Austriei, Regatul Unit, Canadei, mgutiun (Patrimoniului) – sunt rării a 100 de ani. Statele Unite și alte altor țări din membri observatori ai PPE.
A R R A A 5 - 6 / 2015 T lăsat-au de neșters pecete… Vino să pleci o frunte de savant INEDIT în fața manuscriptului “gi- gant”. Poezia „Matenadaran” Bătrân cu piele palidă și în- crețită; ‘nalt patriarh cu barba-n două de Profira Sadoveanu împărțită, și răvășit, mai ales pe mine, ce fost-au fost,ca-n basme, fidel grămătic al întâmplărilor răpit, și cruntelor fapte trecute… răscumpărat, Înserarea și tristețea ne-au cu- cărat prins pe toate trei,dar parfumul prin nopți de groază-n spate, florilor din grădina de poveste îngropat, ne-a învăluit… tăiat în jumatate… Ne-a trezit promisiunea Pro- apoi găsit ca prin minune firei, că la întoarcerea din- Ar într-o ogradă menia prin Soci, unde urma și pus la loc de cinste să stea un timp, ne va trimite să vină să-l admire o lume în- o “bucurie” pe care s-o im- treagă. părtășim. A fost o mare “bucu- Să caști ochii mari și să te rie”: am primit o scrisoare,cu schimbi câte un exemplar din “Mate- la față nadaran”,în forma sa originală, văzând cum moșul ține-n Fermentul poeziei de mai jos îl scris de Profira Sadoveanu. brață aflați cu mult timp în urmă,în- pe cea mai mica cărțulie tr-un amurg,la ceas de taină,în Maria DVORACEK -o splendidă bijuterie- grădina Casei Sadoveanu din Copoul Iașilor. Urma să ne Matenadaran* mai strălucită decât orice luăm rămas bun de la Profira,- broșe, care – venită din București – Prietene armean expatriat, diademe, pleca să viziteze Armenia, des- care-ai trimis o foaie de manu- sacrificate-n veci pre care dorea să afle cât mai script de la Egipet, pentru răscumpărarea moș- multe informații…Eram doua si tu, prietenă armeancă de la neagului invitate: Iași, de către fetele armene… soața a primilor mei pași- Vino de bea de la izvorul -Florica Câmpan-colegă și ce plângi și tot oftezi de dor și din care băut-a credința prietenă cu Profira din școala de alean, poporul primară, ai cărei strămoși se hai, vino să te închini la tău cel năzdrăvan, statorniciseră in Țara Moldovei vino,prietena armeană, din timpul primilor domnitori Matenadaran! să te închini la și care proveneau din Armenia Aici,în turnul alb al vremilor, Matenadaran (dintr-o localitate aflată lângă înalta cetațuie, lacul Urmia, la granița cu Per- ce până-n ceruri îngrămădirea sia), anilor îți suie, Profira SADOVEANU, -Maria Dvoracek, descendentă dorm a străbunilor tăi case, Aug. 1962, Soci a unui părinte armean, salvat în dorm 10 000 de tomuri prețio- anul 1915, la vârsta de 7 ani,- ase, *Celebră în lume,biblioteca de din genocidul turcilor asupra pe care sângele,sudoarea și manuscrise din Erevan armenilor din Erzerum. Amin- lacrima tirile ne-au impresionat cursă cu sete
16 O nouă apariţie editorială în SUA ARMENIA Armenia istorică după 100 de ani La împlinirea unui secol de la genocidul din 1915, terito- riul Armeniei istorice nu este cunoscut aproape deloc. Multe dintre monumentele culturale sunt în ruină sau au primit alte utilizări. Volumul recent apărut, intitulat Armenia istorică după 100 de ani semnat de Matthew Karanian aduce în prim-planul atenţiei publicului “şase pro- vincii din Armenia Apuseană împreună cu Ani şi Kars’’ după cum mărturiseşte autorul. Mo- dernă şi atractivă , însumând 176 de pagini şi având 125 de hărţi şi fotografii, cartea ne prezintă istoria şi cultura arme- nilor de altădată. Rod al unui efort îndelungat şi al multor călătorii în estul Tur- ciei, scrierea cuprinde şi im- agini de acum un secol pentru le Unite ale Americii,în luna Prizonier al propriei pasiuni, a demonstra măreţia şi splen- fe- bruarie, 2015 şi reprezintă Matthew Karanian este autorul doarea biseri cilor, mănăstirilor un îndemn pentru cunoaşterea multor volume şi articole des- şi oraşelor armeneşti .Astfel istoriei. Autorul, Matthew pre Armenia şi Artsakh publi- sunt descrise artefactele şi Karanian,este în prezent avo- cate mai ales în SUA şi Canada. monumentele din Van, Erzu- cat în Pasadena, California.O Toate aceste lucrări ar trebui rum, Kharpert Bitlis, Diyarba- peri- oada a lucrat în Republi- traduse pentru a face cunoscute kir, Sebastia ca şi cele din Ani ca Armenia, unde împreună cu cercetările şi observaţiile sale şi Kars.Nu lipsesc din carte nici studenţii săi a înfiinţat Armeni- extrem de importante privind scurte prezentări ale oraşelor an Law Rewiew în 2003.Cartea trecutul poporului armean. În mici din estul Turciei precum recent publicată Armenia is- plus studiile sale pot servi ca Sason, Gurun, Chunkush, Palu, torică după o sută de ani a fost punct de sprijin pentru alte scri- Zara, Muş, Erzincan, Egin ca şi prezentată până acum publicu- eri revelatoare legate de acest portrete ale locuitorilor armeni lui din New York, Conneticut, subiect. din aceste zone. Rhode Island, Massachusetts, Volumul a apărut la Editura Washington DC, Maryland şi Stone Garden Press în State- California. A. BARBU
A R R A A 5 - 6 / 2015 T de sculpturăla Institutulde Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” Patru femei de succes sub îndrumarea maestrului Cornel Medrea. Talentul său o impune în de origine armeană scurt timp, lucrările sale atrag a- tenţia şi astfel obţine o importantă bursă la Paris.
Criticii de artă o apreciază îm mod deosebit considerîndu-i lucrările ca fiind de o factură abstractă, iar sculptoriţa are un instinct al for- melor foarte sigur, care îi dezvălu- ie temperamentul prin excelenţă liric, inventiv şi monumental. Lu- crează şi creează în marmură, pi- atră şi bronz, iar operele sale par a fi o întâlnire a spaţiului cu tim- pul, o interferenţa filozofică. Ioa- na Kassargian, apreciau criticii, avea o înclinaţie specială, nativă spre plăcerea senzorială a materiei subordonând întotdeauna materi- alul cu care lucra, respectându-i formele, masivitatea şi echilibrul Pentru că a fost 8 martie ne-am Gandhi, Imelda Marcos, Marlene realizând astfel opere originale, gîndit să aducem în prim plan pa- Dietrich, Konrad Adenauer,Char- intuitive, simbolistice cu o muzică tru personalități, femei de origine lie Chaplin, Kirk Douglas, Sal- a formelor aparte. armeană care au marcat societa- vador Dali. Ana Aslan a inventat tea românească în domeniile unde (în colaborare cu farmacista Elena Anda Călugăreanu pe nu- au activat: medicină, literatură, Polovrăgeanu) produsul geriatric mele adevărat Anca Miranda arte plastic și muzică. Sunt, cu Aslavital, brevetat și introdus în Călugăreanu (n. 24 octombrie siguranță, mult mai multe femei producție industrială în 1980. 1946, București – d. 15 august de succes legate de comunitatea 1992) a fost o actriță și interpretă noastră dar credem că Ana Aslan, Eugenia Maria Acterian, prin de muzică ușoară și folk. Prima Jeni Acterian, Ioana Kassargian și căsătorie Georgescu, cunoscu- apariție mai importantă a fost cu Anda Călugăreanu fac parte, deo- tă în teatru ca Jeni Arnotă,[1] (n. formația Sincron, la Sala Palatului potrivă, din Panteonul civilizației 22 iunie 1916, Constanța – d. 29 din București, în anul 1965. A co- românești și armene. aprilie 1958, București), a fost laborat ani de-a rândul la Cenaclul o regizoare română, de origine Flacăra. Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, armeană, teatrolog și autoare a O perioadă destul de îndelungată la Brăila – d. 20 mai 1988, la unui jurnal intim. Este sora scriito- a format, împreună cu actorii Dan București) a fost medic român rilor Arșavir Acterian și a lui Haig Tufaru, cu care a și fost căsătorită, specialist în gerontologie, aca- Acterian. Ea a lăsat aproape o mie și Florian Pittiș, un trio muzi- demician din 1974, director al In- de pagini de Jurnal. Scrise cu ta- cal-cupletistic, care, în regia lui stitutului Național de Geriatrie și lent, unele întîmplări împletite cu Alexandru Bocăneț, a fost unul Gerontologie (1958 – 1988). note de lectură vădesc indubitabila dintre punctele de atracție ale înzestrare scriitoricească. spectacolelor de estradă ale Te- A evidențiat importanța procainei leviziunii. Rămân celebre cuple- în ameliorarea tulburărilor distro- Ioana Kassargian s-a născut în- tele sale alături de Toma Caragiu. fice legate de vârstă, aplicând-o tr-o familie armenească refugiată A luat parte la numeroase festi- pe scară largă în clinica de geri- la Bucuresti unde urmează şi cur- valuri și turnee în țară și peste ho- atrie, sub numele de Gerovital. surile şcolare primare şi secunda- tare. Numeroase personalități inter- re. Fire visătoare şi retrasă, dove- Începând cu jumătatea anilor ’70, naționale au urmat tratament cu dind reale veleităţi pentru artă se Anda Călugăreanu și-a descoperit Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, hotărăşte să urmeze o carieră în o nouă vocație – muzica folk, ur- Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira acest domeniu. A urmat cursurile mată de pasiunea pentru actorie.
18 Continuă activitatea muzicală; se înscrie la cursurile I.A.T.C.. Apariția ei în muzicalul Mitică Popescu de Nicu Alifantis (1984) este revelatoare pentru înzestrarea FEMINA artistică a protagonistei. În anul 1987 i se editează un LP la Elec- trecord pe muzica lui Nicu Alifan- tis și aranjamentul orchestral al lui Doru Căplescu. Și-a împrumutat vocea persona- jului Oache din filmul Maria Mi- rabela (1981) și Maria Mirabela în Tranzistoria (1989), regizate de Ion Popescu-Gopo, iar mai târ- ziu a moderat emisiunea matinală pentru copii “Club Anda” (1990- 92), alături de păpușa Omidé.
http://ro.wikipedia.org
(aceasta era denumirea încetăţe- o perioadă piesele muzeului de SUCEAVA nită în epocă), rolul acestor cer- istorie (Warteres von Prunkul a curi era de a sensibiliza factorii de construit casa în intervalul 1890- 8 martie 2015 decizie, punând astfel în practică 1894 şi, iubitor de cultură, a pus proiecte benefice pentru soci- la dispoziţie casa pentru diverse Comunitatea armenească din Su- etate. Un astfel de cerc era acela evenimente culturale – concerte ceava şi-a sărbătorit doamnele. Şi, al doamnelor armene din Cernăuţi de muzică, expoziţia primelor ar- pentru că 8 martie a picat într-o zi şi din Suceava, care se dedicau tefacte descoperite de arheologul de duminică însorită, după slujba îndeosebi copiilor orfani (adunau Romstorfer la Cetatea de Scaun). de la ora 11, Uniunea Armenilor a fonduri pentru întreţinerea şi e- Aceste trei case nu mai există, re- invitat pe cei prezenţi să savureze ducarea copiilor, Margareta Allaci spectiv nu mai sunt în stare bună prăjituri de casă – delicioase de-a şi Mathilda Hagi implicându-se (Casa Prunkul). Există fotografii, binelea! – şi să închine un pahar foarte mult în munca de caritate). dar parcă nu este de ajuns…. în cinstea doamnelor. Indiferent Am evocat, de asemenea, vechile Orfelinatul Hagi şi Şcoala Ar- că sunt mame, soţii, fiice, prie- case armeneşti de utilitate publică. menească mai există astăzi în tene, gestul a reiterat importanţa Vârstnicii îşi amintesc de Cafene- patrimoniul comunităţii. Datoria doamnelor în comunitate. aua Armenească, construită în de a le întreţine şi îngriji cum se Ne-am amintit de multele aso- 1897, care rivaliza cu Cafeneaua cuvine este foarte mare, căci, aşa ciaţii ale doamnelor, întemeiate în Habsburg din Cernăuţi, loc în cum spunea avocatul sucevean de perioada interbelică. Fiecare etnie care se decideau lucruri impor- origine armeană, Christea Saco, pusese bazele unui asemenea cerc tante pentru comunitate şi aroma şcoala şi biserica sunt cea mai unei cafele calde inspira oamenii mare avere a unei comunităţi. de cultură care frecventau locul! Într-o asemenea atmosferă încăr- Sau de Hanul Langer, un hotel cată de istorie şi de amintiri s-a elegant construit în 1808 de ba- celebrat Ziua Internaţională a Fe- ronul Kapri, frecventat de oame- meii. ni de cultură ca Mihai Eminescu (care aprecia fumoarul sau sala de La mulţi ani, Doamnelor! Să în- biliard!) şi George Enescu, care văţaţi mereu comunitatea numai a concertat aici, împreună cu so- de bine! prana suceveană Iulia Morwitzer, fiica primarului Julius Morwitzer. Corina DERLA, Casa Prunkul a adăpostit pentru 8 martie 2015
A R R A A 5 - 6 / 2015 T S.C. Construcţii Unu S. A. Iaşi, firma care execută lucrările de restaurare în baza unui proiect Turnul Roşu co-finanţat de Uniunea Euro- peană prin Fondul European pentru Dezvoltate Regională, a acoperit schela ridicată în ju- în „salopetă” rul turnului cu o „salopetă” din plasă de protecţie.
Proiectul, care de şantier vizează reabilitarea şi valorificarea du- rabilă a obiectivului, are o valoare totală de 6.434.683, 72 lei
Proiectul, care vizează „Con- solidarea, reabilitarea, prote- jarea şi valorificarea durabilă a monumentelor de sec. XVII şi XVI, aflate în Patrimoniul Naţional şi cunoscute sub nu- mele de
20 Finanţarea se face prin Pro- gramul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, domeniul major de intervenţie RESTAURARE 5.1. „Restaurarea şi valorifica- rea durabilă a patrimoniului Turnul Roşu a fost (la baza turnului instalându-se cultural, crearea şi moderniza- apreciat ca un obiectiv un limitator de înălţime pentru rea infrastructurilor conexe”, autovehicule), pentru a preveni iar data finalizării proiectului cu risc în caz de cutre- slăbirea structurii de rezistenţă este 30 decembrie 2015. mur a edificiului care încorpora cărămidă îmbătrânită şi friabi- Dacă Biserica „Sf. Simion”, lizată. Ansamblul Bisericii care datează din anul 1513, a „Sf. Simion” este al- fost reabilitată şi restaurată cu Reabilitat, restaurat cătuit din două obiec- câţiva ani în urmă (lucrările au şi redat comunităţii tive: lăcaşul de cult şi fost coordonate de arhitectul sucevene ca obiectiv turnul clopotniţă Dan Kisilevici şi au fost execu- tate de firma suceveană „Resta- religios şi istoric, Tur- co”), Turnul Roşu reprezenta nul Roşu va deveni Ansamblul Bisericii Sf. Simion un real pericol de prăbuşire. vizitabil este alcătuit din două obiective Construit din anul 1551, cu o înălţime de 28 de metri, tur- amplasate la capătul superior Turnul Roşu are o serie de par- nul clopotniţă al Bisericii „Sf. al Străzii Armeneşti, lăcaşul ticularităţi constructive şi de Simion” a fost apreciat ca un de ctitorie atribuit armeanului dotare; este vorba, în primul obiectiv cu risc în caz de cutre- Donig, închinată Sf. Simion rând, de clopotele cu o sono- mur. Dzerun /Simion cel Bătrân şi ritate deosebită pusă pe seama Expertizele şi simulările pe turnul clopotniţă (Turnul Roşu, procentajului ridicat de argint calculator efectuate de experţii numit astfel, pentru culoarea din compoziţia bronzului din restauratori au indicat că turnul roşie a zugrăvelii exterioare care-au fost turnate (se spunea nu rezistă la un cutremur de 5 – aşa cum consemnează Dimi- că atunci „Când trage clopotul grade pe scara Richter, iar clo- trie Dan, dar, mai degrabă, din lui Filipos de la Sf. Simeon, să potele lui nu au mai răsunat de pricina măcinării cărămizilor tot mori…”), treptele alcătu- multă vreme, întrucât vibraţiile din construcţie şi a prelingerii ite din lespezi de mormânt (cu de rezonanţă accentuau fisurile amestecului de praf roşiatic de inscripţii vizibile în armeana din zidărie. argilă cu apă pe zidurile turnu- veche, care nu au fost încă de- De aceea, la un moment dat, a lui). scifrate), dar şi forma specifică fost restricţionată şi circulaţia Pentru că Ansamblul Bisericii a turlei (în formă de ceapă, aşa autovehiculelor de mare tonaj „Sf. Simion” se afla într-o cum au bisericile ruseşti). avansată stare de degradare (în Reabilitat, restaurat şi redat co- biserică nu se mai slujea pent- munităţii sucevene ca obiectiv ru credincioşii armeni din anul religios şi istoric, Turnul Roşu 1969), în urmă cu două decenii, va deveni în curând vizitabil, Arhiepiscopia Bisericii Armene la primul nivel urmând să se din România, menţinând drep- amenajeze un spaţiu muzeal, tul de proprietate, a încredinţat iar la nivelul următor să se in- lăcaşul de cult Arhiepiscopiei staleze o lunetă care să permită Sucevei şi Rădăuţilor. vizitatorilor observarea urbană A fost astfel înfiinţată Parohia de la înălţime. „Sf. Simion”, iar pentru ofi- cierea serviciului religios s-a construit un paraclis în incinta cimitirului armenesc, chiar în Tiberiu COSOVAN apropierea vechii biserici.
A R R A A 5 - 6 / 2015 T obținut licența în limba engleză NOTE DE LECTOR la National University of Sin- gapore. Înapoindu-se, în 1988, la Melbourne, ea și-a re- luat Nadia H. Wright: activitatea de profesoară și stu- diile istorice. Rezultatul investi- “Cetățeni respectați” gațiilor și cercetărilor efectu- ate în Singapore l-a constituit o monografie în care este sin- tetizată evoluția comunităților armene din sud-estul Asiei: Respected Citizens. The Histo- ry of Armenians in Singapore and Malaysia (2003 – Cetățeni respectați. Istoria armenilor din Singapore și din Malae- zia). Întrucât manuscrisul tre- buia publicat și subiectul său avea o particularitate care făcea reticente editurile australiene, autoarea s-a văzut nevoită să- și înființeze propria editură pe care a numit-o Amassia, după locul de baștină al familiei ma- mei sale. De altfel, lucrarea îi este închinată: „Această carte este dedicată mamei mele – Vera Vars[e]nik Deukmedjian, născută în Alexandria, Egipt, la 17 ianuarie 1916, decedată în Oamaru, Noua Zeelandă, la 29 octombrie 1990; o armeancă în exil solitar“. Lucrarea Nadiei H. Wright este o ambițioasă și reușită tentativă de a reconsti- tui panorama societății armene din cele două state menționate în subtitlu. Cele 350 pagini sunt ilustrate cu fotografii ale unor armeni și ale unor familii Nadia H. Wright, ori- go, luându-și licența în istorie, de armeni, precum și ale unor ginară din Noua Zeeleandă și după care, măritată de-acum cu edificii aparținând armenilor, stabilită în Australia, este de Peter Wright, s-a mutat la Mel- cu planuri ale bisericii din Sin- formație istoric. Fiică a lui Jack bourne. A obținut o a doua cal- gapore, cu hărți și cu tabele Meikle și a Verei Deukmed- ificare ca profesoară, activând genealogice, cu fotocopii de jian, armeancă din Egipt, cu după aceea în învățământ. În afișe, de firme, de reclame, de care tatăl ei neo-zeelandez s-a 1985, când soțul ei a fost trans- anunțuri matrimoniale și fune- căsătorit în timpul celui de-al ferat cu serviciul la Singapore, rare etc. doilea război mondial, ea s-a Nadia a început investigații În prefață, autoarea născut în localitatea Oamaru, asupra istoriei armenilor din motivează întreprinderea inves- a studiat la University of Ota- Asia de sud-est și totodată a tigațiilor sale prin descoperirea
22 bisericii armenești în 1985, când și-a acompaniat soțul la Singapore. Cum interesul stâr- nit având în vedere originea sa după mamă nu a fost satisfăcut RECENZIE de puținătatea informațiilor pore, 147 în Malaezia și 87 în ent. Apoi, se perindă capitolele primite, Nadia și-a început pro- ambele locuri în diferite perio- tematice: armenii din Malaezia priile cercetări, extinzându-le în ade. Adăugându-i pe cei care au și în special cei din Penang pe Penang, localitate malaeziană trecut efemer pe acolo, numărul etape cronologice; armenii din cu o comunitate armeană, și în se ridică la 656 în Singapore și Singapore – comunitatea, bise- peninsula Malay. Constatând că 234 în Malaezia, dintre care rica, firmele comerciale, hote- noțiunea armean nu spune mare 175 în Penang. Admițând că lierii, celelalte profesii și prac- lucru localnicilor din cauza îi vor fi scăpat unii documen- ticanții lor; familiile importante numărului redus de armeni sta- tației, autoarea ridică totalul la de armeni din Singapore și din biliți în acele locuri, ea remarcă un maxim posibil de 830 arme- Malaezia în ordine alfabetică, faptul că nu s-a schimbat mare ni, o cifră superioară celei din dar și individualități, dintre lucru din 1887, când un ziarist recensământul din 1891, și în care unele nume sunt transcri- constata că se știu atât de puține această privință notează că față se și în caractere armenești; lucruri despre comunitatea de numărul minuscul în raport volumul este completat cu lista armeană din Singapore, încât cu populația totală contribuția clericilor rezidenți în Penang cele câteva informații găsite de armenilor la dezvoltarea celor și în Singapore, cu inventarul el trebuie să fi fost noi pentru două state a fost incomensura- pietrelor tombale, cu numele cititori. bil mai mare. prizonierilor de război armeni, Este impresionant Armenii stabiliți în cu enumerarea ziarelor și a al- volumul de muncă depus de Singapore și în Malaezia au tor surse de referință, cu o bi- Nadia H. Wright pentru a al- venit în majoritate covârșitoare bliografie amplă și cu un indice cătui cu acuratețe o istorie cât din Persia/Iran și doar câțiva de nume care el însuși poate fi mai corectă și acoperitoare. Au din imperiile otoman și rus. Cei o consemnare a armenilor din fost despuiate arhive, studi- mai mulți au fost comercianți, Singapore și din Malaezia. ate colecții de presă și registre alții au făcut carieră în industria Numai citind sau fie bise- ricești, toate – consultate hotelieră (vezi frații Sarkies cu și doar răsfoind această mono- cu aten ție și cu scrupulozitate, hoteluri în Penang și cu mult grafie excelent documentată încât s-au reconstituit oameni mai celebrul hotel Raffles în (m-aș hazarda să afirmăm, ex- și fapte cu o imagine vagă, ne- Singapore), dar și în giuvaer- haustivă) putem aprecia efortul clară până atunci și s-au resti- gerie, în ceasornicărie, în vân- îndelungat și uriaș, tenacitatea tuit istoriei pagini nu neapărat zări imobiliare, în avocatură, în de a studia toate detaliile și nu albe, însă date uitării ori încâl- alimentație. Cea mai notorie și în ultimul rând atașamentul et- cite. Un singur exemplu: iden- populară personalitate armeană nic și devotamentul față de su- tificând două persoane cu nume este, însă, Așkhen Hovaghi- biectul asumat și abordat, care similare, Robert Marcar Antho- mian, alias Agnes Joacquim, sunt încorporate în paginile ny și Robert Malcolm Anthony, creatoarea primului hibrid de fabulos de informative ale scri- perseverenta cercetătoare con- orhidee din lume, care îi poartă erii semnate Nadia H. Wright. stată că primul a fost armean, numele și care a devenit floarea iar al doilea – nu. Și cazul se națională a statului-oraș-insulă, multiplică în persoane scoa- prezentă în stema și pe drapelul se astfel din uitare și purtând naționale. Sergiu SELIAN nume străine – Martin, Grego- Lucrarea Nadiei H. ry, Edgar, Chater, Stephen etc Wright se ocupă sistematic de –, dar care în fapt erau armeni. subiectul și de subiecții săi. Per total, doamna Mai întâi, o introducere îl fa- Wright consemnează 803 ar- miliarizează pe cititor cu istoria meni care au trăit în Singapore armeană, cu comerțul armenilor și în Malaezia: 569 în Singa- și cu relația dintre armeni și Ori-
A R R A A 5 - 6 / 2015 T de grave la adresa armenilor și a istoriei lor. Cu tragediile lor Cu și despre armeni cu tot. Este cu totul regretabil – dar nu neobișnuit azi – ca ofi- Noi mărturii despre care nu au reușit să plece din cialii români să preia pe nedi- genocid Imperiul otoman și Republi- gerate afirmații ale propagandei ca Turcia care i-a urmat. Nu negaționiste turcești de astăzi. Există o întreagă literatură de spunem lucruri noi, chiar dacă Nu facem nici un fel de co- specialitate, studii complexe mereu, cu fiecare carte/volum mentarii, atragem doar atenția și cercetări extrem de labori- de studii se aprofundează și se și opunem acestor afirmații ca- oase semnate de univeristari și fixează adevărul despre cele lomnioase patru cărți. Una vine istorici de mare prestigiu care întîmplate. Propunem în aceste din Germania lui Frau Merkel să ateste, fără putință de tăgadă număr al Dosar-ului 1915, – are tot dreptul să fie invitată dimensiunile crimelor comise scurte prezentări a patru cărți. la Erevan pentru ceremoniile de guvernul Junilor Turci în Și reproducerea, ad integrum din 24 Aprilie – alte trei, după ultimii ani ai Imperiului Oto- al unui articol publicat în coti- cum le vom prezenta pe scurt, man. Genocidul nu s-a con- dianul Evenimentul Zilei din 13 pînă să le luăm la mărunțit pe sumat doar în 1915, ci a fost martie 2015. Semnat de fostul larg, vin de la Paris. (vezi arti- extins și în următorii ani, sub consilier prezidențial al lui Tra- colul Chestiunea armenească, diverse forme. Cu noi crime și ian Băsescu, sociologul Iulian o „Coloană a infinitului”… masacre – la Dersim de exem- Chifu.În buna tradiție a consili- semnat de Horea Porumb) De plu – cu spolierea propietăților erilor prezidențiali ai fostului unde președintele Francois și bunurilor așa zis abandonate președinte – și avem în vedere Hollande a declarat deja, că va de către armenii uciși/depor- pe alt fost, Iulian Fota, care veni la comemorarea a 100 de tați, cu procesul de islamizare nici el nu s-a lăsat mai prejos ani de la debutul Primului Gen- forțată a zeci de mii de copii în a repeta tezele negaționiști- ocid al Secolul XX. preluați de famiile turcești sau lor turci, preluînd și alegațiile arabe, de frica/teroarea/spai- propagandei azere – Iulian Chi- ma induse în supraviețuitorii fu face cîteva afirmații extrem Bedros HORASANGIAN Genocidul negat. Scurtă prezentare Volkermord an den Armeniern, musulman.Guvernul turc neagă Herbig Verlag, 2015, de Mi- pînă în zilele noastre acest Ge- chael Hesemann nocid, amintind cel mult de un Cumplitul drum al suferințelor ”regretabil masacru”. Dar doc- îndurate de cel mai vechi popor umentarea evenimentelor,pen- creștin a început cu o razie în 24. tru prima dată în acest volum 04. 1915. Conform estimărilor utilizând materiale nepublicate unor istorici moderni au căzut din Arhiva Secretă a Vatica- ca victime a acestui „Armen- nului, inclusiv corespondența ocid” circa 1,5 milioane de purtată între papa Benedict al persoane. Folosind paravanul XV-lea și Sultanul Mahomet V unei așa zise conjurații ale ar- – avem chiar facsimilul scriso- PS. Volumul, repet, cuprinde menilor împotriva Imperiului rilor- demonstrează în mod ne- tentativele disperate ale Papei Otoman, regimul Junilor Turci mijlocit și cutremurător această Benedict XV-lea și ale diplo- și-a pus în aplicare cu o cru- crimă împotriva umanității. maților săi de a stopa crimele și zime înspăimîntătoare viziunea dovedesc înfrîngerea Omeniei sa asupra unui stat pur Constantin Erbiceanu în întrecerea cu Barbaria.
24 HOREA PORUMB: DOSAR 1915 Chestiunea armenească, o „Coloană a infinitului”…
În 2015 se împlinesc 400 de ani bile, până atunci uitate/ascunse. de la publicarea lui Don Qui- Unele țări au urmat exemplul chote și 200 de ani de la bătălia Franței (nu și Statele Unite, de la Waterloo. În aceste zile care menajează Turcia), dar tulburi, descopăr că se vorbește însăși Turcia a trebuit să facă iar/un pic și despre Genocidul un gest, în seara de 23 aprilie armenesc, de la care se îm- 2014, prin vocea primului-mi- fost o lucrătură masonică și plinesc o sută de ani. nistru islamo-conservator, Re- kemalistă, junimist-elitistă, la- cep Tayyip Erdogan[II]: „Nous iciza(n)tă, ori, aflu din carte că Et in Arcadia ego ! souhaitons que les Arméniens s-a bucurat de sprijinul/aproba- qui ont perdu la vie dans les rea maselor de turci mohame- Afirm asta nu pentru că așfi circonstances ayant caractérisé dani. Descopăr din documente armean sau că aș fi călătorit în le début du XXe siècle reposent că au fost cruțați de la moarte Armenia, ci pentru că, dintr-o en paix et nous exprimons nos femei, fete și băieți creștini ti-
(inexplicabilă?) generozitate de condoléances à leurs petits-en- ne ri până la 15 ani, care au fost moment, am participat, cu ani în fants” – data de 24 aprilie 1915 vânduți ca sclavi pe piețele din urmă, la o manifestație la Paris marcând începutul (oficial al) Orientul Mijlociu, în bună con- în favoarea recunoașterii Ge- primului (!!!) genocid al seco- tinuitate a tradițiilor turcești, pe nocidului armenesc, după care lului XX, din seria altora care care noi le cunoaștem de secole. am rămas atașat cauzei[I]. Era vor urma, și care l-a inspirat pe Culmea ironiei sorții este că o zi de toamnă, prin anul 2000, însuși Adolf Hitler: „Errinern practicile ucigașe și persecuțiile cred, iar la vremea aceea ter- Sie sich an die AusrottungAr- continuă și în ziua de azi – în menul de „genocid” era rezer- meniens! ”[III] mod dramatic, prin aceleași târ- vat exclusiv ororilor perpetuate Au apărut recent câteva mon- guri unde și-au lăsat viața, sau de naziști. Lumea era masată în ografii, aș zice monumentale, libertatea, armenii acum o sută străzile ce conduc spre Teatrul pe care mă simt dator să vi le de ani! Odeon. Palatul Luxembourg, semnalez. Și mai recentă e cartea lui Mi- sediul Senatului, unde se dis- „Mémorial du génocide des kaël Nichanian, „Détruire les cuta problema, era situat chiar Arméniens[IV]” de Raymond arméniens, Histoire d’un gén- în spatele Teatrului, dar accesul Kévorkian și Yves Ternon, poar- ocide”, apărută la PUF, o altă era, oricum, blocat. A fost o at- tă girul casei de ediție Seuil. editură prestigioasă[V]. mosferă „bon enfant”, am stat Organizată cronologic, mo- Constat că ceea ce diplomații locului vreo trei-patru ore (cin- nografia redă, pe bază de fo- numeau „chestiunea arme- ci?), până se făcu auzit un mur- tografii, hărți și documente de nească”, începuse deja cu masa- mur: decizia era pe calea cea epocă traduse în franceză, pe crul a 20 000 de nevinovați în bună… Senatorii francezi au 500 de pagini, cvasi-totalita- Cilicia, în 1909! Considerați ca îndrăznit să doboare tabu-ul… tea cunoștințelor actuale legate „agenți infiltrați” ai puterilor De atunci, ideea recunoașterii de eveniment, cu o precizie și occidentale, le urmează alte 1,2 genocidului armenesc s-a ex- prestanță demnă de admirat. milioane…, iar la finele război- tins. Istorici francezi, germani, Pe când, traducerea în limba ului, când toate celelalte state britanici și americani, dar și română?! beligerante (Germania, Aus- opinia publică, au început să tria, Ungaria, Bulgaria) erau scoată la iveală aspecte teri- Știam, naiv, că genocidul ar fi năruite, Turcia mai are energia/
A R R A A 5 - 6 / 2015 T 2014) a cere scuze Nu prea am văzut imagini la din vârful buzelor TV despre aceste manifestații „nepoților” celor și realizări legislative, ceea uciși… ce nu mă miră, iar presa a re- Demonstrația de la latat evenimentele pe câte un Paris în favoarea re- fragment de coloană. Că n-au cunoașterii (de către avut ecoul mediatic scontat Senat) a genocidu- nu mai e ceva neobișnuit în lui armenesc, despre Franța. De pildă, marea „Manif care am menționat pour tous”, care a antrenat pe la începutul aces- Champs Elysée, în 2013, câteva tei evocări, n-a fost milioane de oameni aparținând decât începutul unui „majorității silențioase” (ca să lung proces de con- utilizez cuvintele lui Richard fruntări. Ea fost Nixon[IX]), mobilizați împotri- urmată de o ma- va distrugerii valorilor familiei, nifestație la Palatul a fost mușamalizată de vigilii Elysée, în 2004, prin „politicului corect” – în schimb, care se cerea Preșe- manifestanții din ianuarie 2015, dintelui Republicii să inclusiv șefii a 80 de state, care tupeul să se răzbune pe greci și condiționeze aderarea Turciei nu prea știau ce anume cereau, armeni pentru „pretențiile te- la Uniunea Europeană de re- purtau cu toții insigne „Je suis ritoriale” ale acestor popoare, cunoașterea acestui genocid. Charlie”, venite nu se știe de cândva supuse! unde, fabricate prompt, nu se Dar, cumplit lucru, aflu că Ge- Franţa recunoscuse definitiv, știe când și plătite nu se știe de nocidul armenesc s-a perpetuat/ în anul 2001, existenţa Geno- cine… desăvârșit cu acordul/coopera- cidului armenesc. Pe 12 mar- E cu atât mai frustrant/elocvent/ rea noii Puteri Sovietice! tie 2010, Parlamentul suedez provocator faptul că, sub presi- Mai menționez cartea lui Aram a adoptat și el, în pofida păre- unea istoricilor (???), care, în Andonian, „Sur la route de rii Guvernului, o moţiune prin numele libertății de expresie, l’exil”[VI], publicată de o edi- care recunoştea Genocidul ar- se opun „ingeranței legisla- tură elvețiană, și Dosarul „Gén- menesc din 1915. Deputaţii tivului în Istorie”, („ingérence” ocide des Arméniens” apărut în francezi au aprobat apoi, la 22 – termenul a fost re-inventat revista „L’Histoire” n°408 din decembrie 2011 (voturile as- de Bernard Kouchner, „the februarie 2015, din care con- tea, în preajmă de Crăciun, îmi French Doctor”) – Consi liul sider util să redau bibliografia stârnesc amintiri neplăcute !), Constituțional a blocat, ca în integralitate[VII]. proiectul de lege „privind ne- garea actelor de genocid”, in- … În 1970, cancelarul Willy clusiv a genocidului armenesc, Brandt îngenunchea la Varșo- în pofida ameninţărilor Turciei via; în 1986, America cerea şi a prezenţei a mii de mani- iertare cetățenilor america- festanţi ostili în faţa Adunării no-japonezi, pe care, după ata- Naţionale. Textul a fost aprobat cul de la Pearl Harbor, din 1941, prin vot deschis cu o largă ma- îi izolase în lagăre; în 1990, joritate a deputaţilor prezenţi în URSS recunoștea masacrul de sală. la Katyn, din 1940; în 1993, Proiectul de lege, care, pentru a Japonia cerea scuze Coreii; în fi adoptat definitiv, trebuia să fie 2010 Marea Britanie făcea mea aprobat şi de Senat, prevedea un culpa în privința Irlandei de an de închisoare şi condamnarea Nord, în speță asupra masacru- la o amendă de 45.000 de euro lui din Bloody Sunday (1972); a oricărei acţiuni de negare pu- doar Turcia se mulțumește (în blică a Genocidului[VIII].
26 fiind ne-constituțională, legea asupra negării genocidului, la o lună abia de la promulgarea ei „definitivă”, din 23 ianuarie 2015… DOSAR 1915
C’est la vie, c’est la mort…
Aici e vorba, însă, de o ucidere în masă, iar faptul că memoria ei este readusă în actualitate și înscrisă în eternitate… prin cărți e un gest îmbucurător, necesar!
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris[X]!
Horea PORUMB prof. univ. Université Paris 13
------[I] La loi française du 29 janvier 2001 relative à la reconnaissance du génocide arménien de 1915, adoptée par le Sénat en première lecture le 7 novembre 2000 et par l’Assemblée nationale le 18 janvi- er 2001 contient un article unique: « La France reconnaît publique- ment le génocide arménien. »
[II]http://www.lapresse.ca/inter- national/europe/201404/23/01- 4760115-la-turquie-offre-ses-con- doleances-aux-descendants-des- views with Hitler in 1931. Lon- longer le dossier sur le “Géno- armeniens-massacres.php don: Chatto and Windus. pp. 192 cide des Arméniens” (L’Histoire [III] « Unmasked: Two Confiden- pages. ISBN 0-7011-1642-0. n°408), une bibliographie plus tial Interviews with Hitler in 1931 Calic, Edouard (1968). Ohne complète. »is a book first published in 1968 Maske: Hitler-Breiting Ge- [VIII] Franţa recunoaşte două acte claiming to comprise transcripts heimgespräche. Frankfurt: Frank- de genocid, cel împotriva evreilor of shorthand notes by Richard furter Societäts-Druckerei GmbH. şi cel împotriva armenilor. Breiting (de) of two confidential pp. 233 pages. LCCN 77382596 [IX] « And so tonight—to you, the 1931 interviews with Adolf Hitler. [IV]Editions du Seuil, Date de great silent majority of my fellow In addition the book has an essay parution 06/11/2014, 512 pages – Americans—I ask for your support (in the form of an epilogue) by Dr. 30.00 € TTC. » – http://www.watergate.info/nix- EdouardCalic (de) entitled “The [V] Presses Universitaires de on/silent-majority-speech-1969. Anatomy of Demagogy and Ad- France, paru en 01/2015, 273 p., shtml olf Hitler’sBent for Destruction”; 21€ [X] « Ex libris », de Tudor Argh- a set of comprehensive notes also [VI] Sur la route de l’exil – Sou- ezi, din Cuvinte potrivite (1927). by Calic and a foreword by Golo venirs. Suivi de: Dans ce feu Mann. The authenticity of the tran- infernal. Souvenirs. ISBN: 978- scripts has been challenged. 2-940406-67-8 ; Date de publica- Vezi : Calic, Edouard (1971). Un- tion: 16.03.2013 ; 203 p., 23 CHF. Dosar 1915 îngrijit masked: TwoConfidential Inter- [VII] Pour accompagner et pro- de Bedros HORASANGIAN
A R R A A 5 - 6 / 2015 T printre poemele alăturate. Nos- talgia se fixează acolo unde neliniștile timpului trecut se Cărți și autori agață de un prezent fără con- tur și un viitor ca o promisiune de vînătoare” ( Edi- greu de atins. Lirism bacovian tura Ararat 2014) se pe alocuri, o bună și flexibilă păstrează în acest reg- limbă românească răsfirată în istru stilistic și temat- varia formule, poeme ce se vor ic.Vînătoarea este o a fi și o mărturisire. Suntem ce artă nobilă, ca și scri- suntem, unii tac, alții vor să ex- sul. Punînd în pagină prime stările lăuntrice de care ceea ce Alexandru sunt potopiți.Prinos-ul din fi- Alaci trăiește pe cîmp, nalul volumului ar fi un fel de vînînd iepuri și dropii chanson triste (anacronice im- sau la munte țintind bolduri & jindul dezmierdător) după un cocoș, ne face al unei poezii de dragoste subli- părtași la o aventură mate, dar exprimate clar și fără pentru care nu mai echivoc. Dacă dragoste nu e, suntem pregătiți. Pen- nimic nu este! ru ieșirea din contin- gentul nostru diurn îi rămânem datori, atît Gabriel Diradurian (n.1947, prozatorului, cît și Constanța) este un prozator cu vînătorului. vechi stagii în cîmpul literaturii române. A crezut din junețe că Editura Ararat mai editează Ion Bedros ( Bedrosian, neam menirea lui e să scrie și asta a un volum de povestiri ( nu cu fostul campion de triplu salt și făcut. Asta și face. Destinul neapărat doar vînătorești) ale al României, chestie mai rară la existențial i-a fost contorsion- lui Alexandru Alaci. Am fost armeni, pentru că toate bunicile at, ceea ce nu l-a îndîrjit să nu printre primii, dacă nu chiar cu ne apostrofează de cum facem cedeze. Proză și publicistică, statut de înaintemergător, care ochi să fim cuminți și să stăm romane și povestiri, a comis am apreciat harul unui om în- lîngă ele, aman, aman, să nu și teatru. A trăit și a scris. Un tre oameni de a povesti. Și har se întîmple ceva rău, totul e „Curriculum Vitae” pus în Domnului, că avea ce să poves- periculos, de la înot și bicicletă, capul recentul roman „Din ad- tească. Marea proză se naște – o pînă la box și alpinism, mai spun clasicii literturii franceze bine lipsă etc) scris poe- zie. în cap cu Racine – din nimic. Nu este la primul volum, pro- Din nimicurile vieții vînătoreș- babil nici la ultimul. Așa simte ti Alexandru Alaci, altminteri omul că poate să se exprime și om cumsecade și la locul lui, nu putem să-i oprim elanul li- naște o proză plină de virtuți. ric. „Râul fără margini”( Editu- Poveștile – reale, chair dacă ra Ararat, 2014, cu interesante vînătorii scot din burtă fel de interferențe plastice ce aparțin fel de istorii la marginea irealu- graficienei Margareta Udrescu) lui, poate doar un stereotip – lui este o nouă plachetă ce suc- Alaci se consumă într-un uni- cede „Viața în trei anotimpuri”, vers populat de necuvîntătoare. unde un Don Quijote al lui Pi- Lumea animală, cu rînduielele casso de pe copertă sugerează ei milenare, lumea oamenilor postura poetului în lumea pro- care multă vreme a trăit și ea zaică de azi.O undă de melan- la fel după oarece rîndulieli colie și unduioase scrutări ale pînă a luat-o razna. „Crîmpeie memoriei afective se strecoare
28 CULTURĂ CENTRUL ARMEAN din HALLE ÎNTÎLNIRE CU VARUJAN VOSGANIAN Vineri, 13 martie, Centrul nian a vorbit despre comuni- Armean din Halle (Germania) tatea armeana din România, a găzduit o întâlnire cu senato- despre romanul său și despre rul Varujan Vosganian, preșe- provocările ce stau în fața di- dintele Uniunii Armenilor din asporei armene în acești ani. A România. În debutul întâlnirii, urmat un dialog cu cei prezenți preotul paroh Gnel Gabrielyan într-o atmosferă caldă, îndul- a prezentat, pe scurt, biogra- cită o dată în plus de dulciurile notările unui scelerat” (Editura fia autorului Cărții șoaptelor. pregătite de doamnele comu- Tracus arte, 2014, cu o sub- În continuare Varujan Vosga- nității. stanțială și bine articulată pre- față a criticului literar Paul Cer- nat). I-am citit cartea de față cu zeci de ani în urmă. Avem acum o ediție mult îmbunătățită, peri- ată la nivel lexical și ordonată la nivelul mesajului. Un roman existențialist, unde frămîntările personajelor sunt sau pot fi și ale noastre, umbra tenebrelor din lăuntrul fiecăruia putînd fi un bun pretext pentru- mul tiple interogații. Paul Cernat, un versat cititor de proză, pune FILM / 1915 ( Official Trailer) accentele corecte acestui roman atipic literaturii române. Forță Scris și realizat de Garin Ho- de Serj Tankian. Din distrubuție epică, suflu narativ de lungă vannisian și Alec Moulhibian, fac parte Simon Abkarian, cursă, unde ceea ce nu se vede filmul 1915 prezintă, după 100 Angela Sarafyan, Sam Page, sau spune poate da răspunsul la de ani de la genocid, istoria Nikolai Kinski, Jim Piddock , cine suntem și de ce. Absurdul unui misterios director de tea- Debra Christofferson. vieții și morții sunt îngemănate tru care pune în scenă o piesă în acest roman care ar merita despre Genocid, o crimă uitată citit cu atenția cuvenită unei timp de un secol. cărți pentru care autorul a risi- Piesa va genera manifestații pit o viață. Gabriel Diradurian, de stradă în jurul teatrului. un prozator de cursă lungă. Un misterios accident survine semănând panică între actori. Fantomele trecutului reapar. Filmul invită spectatorii să Bedros HORASANGIAN pună capăt negării fantomelor trecutului. Muzica este semnată
A R R A A 5 - 6 / 2015 T ria sa. Pentru a face loc acestui edificiu a fost demolată capela 15 zile în Armenia Ghetsimani construită în secolul al şaptesprezecelea pe locul altei vechi biserici care a fost distrusă Jurnal de călătorie de cutremurul din 1679. Ţinând seama de resursele locale, arhi- tectul Alexander Tamanyan, au- torul proiectului a propus iniţial în 1926 unirea a două săli mari de spectacole într-o singură clă- dire circulară. Scena imensă era comună, iar sălile aveau forma amfiteatrelor antice. O aseme- nea abordare a spaţiului cu ex- istenţa unei părţi acoperite a clădirii pentru spectacolele de opera şi a alteia, de vară, parţial descoperite atestă ingeniozita- tea,îndrăzneala şi talentul lui Tamanyan. Proiectul şi mache- 6. Opera din Erevan sunt amplasate două statui din ta acestui edificiu au fost -prez bronz,creaţii ale sculptorului entate la Expoziţia Universală Centrul multor întâlniri publice, Ara Sargsyan.Realizate în stil de la Paris unde au obţinut în de la evenimente culturale la clasic, monumentele se remarcă 1936 Marele Premiu. Realizarea demonstraţii anti-guvernamen- prin unitate, echilibru ,măsură şi totală a proiectului a fost însă tale şi proteste, Piaţa Azatutyan sobrietate. Atât statuia compozi- imposibilă pentru că tehnica este situată în partea de sud torului Alexander Spendiaryan din perioada aceea nu permitea a Operei din Erevan.Purtând cât şi cea a poetului Hovannes construirea unui perete subţire această denumire din 1991, Tumanyan impresionează prin despărţitor care putea fi ridicat populara piaţă semicirculară se rafinament şi armonia liniilor. şi coborât între cele două săli animă mai ales seara, datorită de spectacole. În plus, în 1936 teraselor, cafenelelor şi disco- În centrul Pieţei Azatutyan se a murit academicianul Alexan- tecilor ce o înconjoară.Cei mai află Opera din Erevan,stârnind der Tamanyan. Întregul edificiu mulţi tineri preferă clubul Atlan- interesul şi curiozitatea prin ar- început în 1930 a fost finalizat tic pentru muzica antrenantă şi hitectura aparte dar şi prin isto- în totalitate în 1953,având de atmosfera plăcută. Artişti locali dar şi trupe din alte ţări se stră- duiesc să ofere nopţi de neuitat tuturor.
Mărginită de străzile Tumanyan, Teryan, Sayat Nova şi de bule- vardul Maştots, această piaţă este înzestrată cu monumente valoroase. În 2010 a fost inau- gurată aici o parcare subterană cu trei etaje pentru 500 de auto- mobile. Peste zece milioane de dolari a costat acest proiect.
Străjuind elegantul edificiu al Operei, în acest faimos loc
30 REDACŢIA ARARAT
Redactor şef : Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU Colaboratori : Carmen DROPOL (Constanţa). Tiberiu COSOVAN (Suceava)
Corespondenţi din străinătate : Elena CHOBANYAN această dată două săli indepen- lungul timpului la realizarea de- (Erevan) dente. Cu producţia Almast de corurilor au contribuit pictorii Edvard JEAMGOCIAN Alexander Spandiaryan în 1933 Martiros Saryan şi Minas Aveti- (New York), a fost inaugurată sala de spec- syan. Din 2000 dirijorul Orches- Anton Lanis ŞAHAZIZIAN tacole a Operei,având 1260 de trei Filarmonicii este Eduard (Toronto), locuri.Au urmat baletele Feri- Topchyan, având un repertoriu Giuseppe MUNARINI cirea şi Gayane de Aram Hacia- vast, de la muzică barocă la cea (Padova) turian.Din 1935 a fost prezen- contemporană. În 1999 în faţa Cristina POPA tată publicului şi opera Anuş de intrării în Filarmonică a fost (Karabagh) Sergiu SELIAN Armen Tigranyan. David Bek, o amplasată statuia compozitoru- (Australia) altă creaţie a acestui compozi- lui Aram Haciaturyan, realizată Tehnoredactare : tor, a fost reprezentată în 1950. de sculptorul Yuri Petrosyan. În Ovidiu PANIGHIANŢ Sala Filarmonicii , având 1400 apropierea Operei se află Parcul Pagină web : locuri, a fost construită de fiul Lacul Lebedelor, oază a picto- www.araratonline.com lui Tamanyan, Gevork. rilor şi literaţilor armeni, care e-mail : găzduieşte la rândul său monu- [email protected] În perioada 1978-1980 Teatrul mentul inedit al renumitului pi- Adresa redacţiei: de Opera şi Balet a fost renovat, anist şi compozitor Arno Baba- Bd Carol I Nr. 43, Bucureşti – 2 modernizandu-se,printre altele, janyan. Tel. / Fax: (4021) 314.67.83 scena, fosa orchestrei şi cala. Cu I.S.S.N.1220-9678 Tiparul executat la ARARAT s.r.l. acest prilej au fost puse în operă În zgomotul lumii de astăzi ne şi unele idei ale lui Tamanyan putem regăsi şi în acest loc unde care nu au putut fi realizate în magia spectacolelor alături de anii treizeci ai secolului trecut. rafinamentul sălilor contribuie Lucrările ample ce au vizat nu la conturarea unei atmosfere numai interiorul clădirii au fost sublime. conduse de Gevork Tamanyan. Din mai 2012 până în ianuarie Andeea BARBU 2013 a fost reconstruită scena în conformitate cu standardele lu- mii moderne.
În completarea producţiilor cla- sice Opera din Erevan a găzduit concerte ale cunoscuţilor artişti precum Charles Aznavour, Ian Anderson şi Akvarium. De-a
A R R A A 5 - 6 / 2015 T Inaugurarea statuii generalului Antranic în curtea Catedralei armenești, 13 aprilie 1936