Pagini Din Istorie Страницы Истории
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTRENAŢIONALĂ DIN MOLDOVA Andrei GALBEN ULIM: 1992 – 2002 PAGINI DIN ISTORIE СТРАНИЦЫ ИСТОРИИ Chişinău -2003 Cuprins: Prolog............................................................................................................................................ Apariţia învăţământului de alternativă în Republica Moldova..................................................... Constituirea, consolidarea şi dezvoltarea ULIM. Fondatorii ...................................................... Formarea contingentului de studenţi şi profesori. Situaţia în ajunul acreditării........................... Baza tehnico-materială.................................................................................................................. Conceptul educaţional................................................................................................................... Relaţiile cu administraţia publică municipală............................................................................... Licenţierea şi acreditarea............................................................................................................... Relaţiile cu administraţia publică centrală ................................................................................... Medicina la ULIM – opt ani de confruntare................................................................................. ULIM în sistemul relaţiilor universitare internaţionale................................................................ Recunoaşterea naţională şi internaţională..................................................................................... Palmaresul Doctorilor Honoris Causa ULIM............................................................................... Un obsedant deceniu cucerit de ULIM E necesar să te gândeşti la trecut, pentru a înlătura unele ademeniri ale prezentului – este, cu siguranţă, leit-motivul imprimat de academicianul Andrei Galben volumului “ULIM 1992–2002. Pagini din istorie”. Beneficiind de o compartimentare excelentă, riguros structurate ideatic şi tematic, surprinzând reuşit cele mai relevante momente nodale de zbucium perpetuu ale Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, paginile ce urmează sunt mai mult trăite gnomic decât scrise. Prin intermediul documentului veridic, al actului autentic se întreprind fidele reconstruiri ale cadrului istoric propriu-zis, se remodelează evenimentele pasionate de la începutul anilor ’90, se meditează asupra rosturilor romantice ale primilor guvernanţi post-sovietici din Republica Moldova. Aspectele supuse unei analize lucide gravitează, însă, în jurul unui axis mundi – Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Putem afirma răspicat: ULIM a resimţit cel mai tare, ca nici un alt centru universitar de la noi, toate seismele puse la cale de cei care s-au perindat, de cele mai multe ori amatoriceşte, pe scena politicului, atât de grotesc în acest spaţiu inundat de tragism. Odată cu declanşarea mişcării de eliberare naţională era inevitabilă identificarea unor inedite şi, în acelaşi timp, salvatoare soluţii pentru salvgardarea şi renaşterea procesului educaţional de la noi. În această ordine de idei, eforturile unui grup de profesori universitari, academicieni şi oameni de afaceri din Republica Moldova, în frunte cu Andrei Galben, de a fonda Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) a constituit un eveniment veritabil, pe cât de aşteptat, pe atât de imperios necesar. O lume întreagă a salutat apariţia acestui copil al reformelor democratice, considerând absolut necesară impulsionarea creşterii potenţialului uman în sfera învăţământului nostru superior. Şi pe bună dreptate, căci formele existente atunci în sistemul universitar erau desuete, se cramponau într-o serie de elemente ineficiente, perimate materialiceşte şi, mai ales, spiritualiceşte. Însă, nimeni, dar absolut nimeni (cu excepţia unui grup restrâns de entuziaşti-kamikaze, ce au demarat valorificarea acestei “odisei” extrem de primejdioase şi cu sorţi de izbândă discutabile) nu-şi putea imagina că ULIM, în scurt timp, va desfiinţa preceptele inoperante ale sistemului de învăţământ universitar, propunând un veritabil model “oxfordian”. Prea mulţi, şi volumul prezintă expres aceste realităţi, au crezut în “zborul frânt” al echipei academicianului Galben, prea mulţi au aşteptat clipa descumpănitoare a pierzaniei. Parcursul fulminant al ULIM s-a soldat cu edificarea unor centre-model educaţionale, culturale de anvergură europeană, biblioteci ultramoderne, săli cu computere şi aparataj superperformant, mediatecă, impresionant centru sportiv, campus, parteneriat strategic cu cele mai prestigioase universităţi din lume, prezenţa permanentă la ULIM a unor somităţi profesorale, includerea în circuitul de elită al învăţământului superior european, conferirea titlurilor de Doctor Honoris Causa unor personalităţi distincte de pe mapamond, instituirea unor Premii de Excelenţă în domeniul literaturii, artelor, ştiinţei şi tehnicii etc. Subtil analist, istoriograf al propriei fiinţe, Andrei Galben devine acum şi biograful, autorizat de destin, al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Căci, până într-un punct, soarta acestui minunat Templu al Înţelepciunii se contopeşte cu însăşi rectorul ULIM. De ce până într-un punct? Fiindcă amplitudinea creării şi re-modelării altor destine universitare îl metamorfozează iminent pe Andrei Galben într-un luptător, statut ce a presupus şi presupune multiple riscuri asumate. Cele 12 capitole-incursiuni ale volumului (Apariţia învăţământului de alternativă în Republica Moldova”, “Constituirea, consolidarea şi dezvoltarea ULIM. Fondatorii.”, “Formarea contingentului de studenţi şi profesori. Situaţia în ajunul acreditării”, “Baza tehnico-materială”, “Conceptul educaţional”, “Relaţiile cu administraţia publică municipală”, “Licenţierea şi acreditarea”, “Relaţiile cu administraţia publică centrală”, “Medicina la ULIM – opt ani de confruntare”, “ULIM în sistemul relaţiilor universitare internaţionale”, “Recunoaşterea naţională şi internaţională”, “Palmaresul Doctorilor Honoris Cauza ULIM”) radiografiază ad radices evoluţia ULIM şi consemnează, la modul grav, involuţia celor care au rămas captivii vetustelor metode şi experienţe politice, sociale, educative, de tristă pomină. ULIM este acel pom al cunoaşterii binelui, încărcat cu rod, în care, menţionează Andrei Galben, se aruncă cu pietrele mâniei şi invidiei, din pumnii încleştaţi ai celor fără de nici un Dumnezeu. Căci cum altfel poţi califica gestul nemernic al unor rătăciţi de a lovi cu bestialitate în destinul generaţiei noastre de mâine? Cine are dreptul, se întreabă revoltat autorul, să solicite cazon perpetuarea la nesfârşit a timpurilor negre, a vicistitudinilor amare? Cine este acel spân mincinos care vrea noapte continuă peste Republica Moldova? Parcurgând cu atenţie filele cărţii, veţi afla că, de fapt, ei sunt mai mulţi, doar că nu se încumetă, decât rareori, să îşi afişeze rânjetul diabolic şi, fără înconjur, adevăratele intenţii. Veţi cunoaşte castele de influenţă care zădărnicesc iniţiativa privată, vorbind despre dragostea neţărmurită de ţară şi boscorodind, îmbuibând opinia publică, cu pretinsul pericol pe care l-ar prezenta ULIM. Doar nişte minţi bolnave, atinse rău de morbul cadaveric, nu-şi pot da seama că se atentează astfel nu atât la demnitatea ULIM, cât se complotează la viitorul nostru. În consecinţă, Andrei Galben se dedă unei veritabile ieremiade amare, deconspirând răul infinit ce guvernează peste destinele noastre, rătăcite de atâta înstrăinare şi dezmăţ. Capitolul despre Medicina la ULIM conţine, finalmente, un adevăr crunt, dar purificator: orice e posibil cât te afli în slujba răului şi îţi primeşti cu regularitate solda din partea diavolului. Sabia lui Damocles atârnă ameninţător deasupra capetelor buimace ale acestor impostori şi aventurieni! Odată lecturat acest volum – confesiune, devine limpede că ULIM va rezista tuturor acestor intemperii, va suporta cu stoicism tirul necruţător al “artileriei” minciunii. Nu e decât o încercare, peste care Andrei Galben şi întreg corpul profesoral-didactic va trece cu smerenie şi discernământ. Nu se poate ca un Pantheon al Educaţiei şi Ştiinţei să fie spulberat şi răpus de venitul unor prizăriţi, cu ifose, şi celebri sforari – matrapazlâcari. Potenţialul uman de la ULIM, relevat cu măiestrie pe parcursul întregii cărţi, denotă că ne aflăm în faţa celei mai reprezentative instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova. Iniţiaitiva privată, în care peste 60% dintre studenţii autohtoni îşi efectuează studiile din contul ULIM, nu este oare acea renaştere a ţării pe care o aşteptăm de atâta amar de vreme? Poate cineva opri renaşterea ţării, poate înfrunta cineva viitorul? Răspunsurile la aceste ardente întrebări le prezintă omul care a schimbat clipa, a modificat conştiinţa educaţiei autohtone, imprimându-i un profund caracter european şi trans-atlantic totalizator: Andrei Galben. Exuberant şi spontat, semeţ şi lucid, tenace şi impetuos, rectorul ULIM se autodefineşte drept un rebel. Domnia Sa excelează prin amplificarea dimensiunilor umane, transfigurându-le, transsubstanţiindu-le, imprimându-le conotaţii inedite, dinamic vizionare, în fine – confundându-se, totalmente, cu destinul tumultos al acestui Neam. Andrei Galben, prin intermediul volumului “ULIM 1992-2002. Pagini din istorie”, devine exemplul cel mai concludent al noii viziuni reformatoare, ce denotă caracteristici funcţionale, stringent necesare societăţii noastre la compartimentul