G:\STEAUA\Steaua 1 2013 T.Pmd

$G:\STEAUA\Steaua 1 2013 T.Pmd$ Mircea Popa SECURITATEA ªI SCRIITORUL ROMÂN 45 ªtefan Baghiu „STOICIUISMUL” AZI 47 revistã lunarã editatã de Uniunea Scriitorilor din România Florin Mihãilescu „TOVARÃªII DE DRUM” 48 anul LXIV * nr. 1-2 (771-772) * ianuarie-februarie CRONICA LITERARÃ 2013 Ovidiu Pecican DINCOLO DE CE SE ªTIE 50 Ioan Pop-Curºeu ÎNCÃ O RADIOGRAFIERE A Adrian Popescu RITUAL LIRIC DE ZIUA „ETERNEI ªI FASCINANTEI ROMÂNII” 51 3 POETULUI Victor Cubleºan A DOUA ÎNCÃLECARE 52 George Chiriac LUMEA DE MÂINE VA ARÃTA Titu Popescu DESPRE „DENSITATEA DE CUM O FACEM AZI 444 SUNETE ªI DE EMOÞII” (MIRCEA IVÃNESCU) 54 Fenomenul Facebook (I) A LUI MIHAI POSADA Ruxandra Cesereanu, Radu Vancu, Lavinia Rogojinã, Dana Bizulean DE LA O LITERATURÃ ªtefan Manasia, Cosmin Perþa, Niculae Liviu Gheran, NAÞIONALÃ LA UNA (INTER)NAÞIONALÃ 56 Andra Rotaru, Felix Nicolau, Chris Tãnãsescu, Mihai Vakulovski, Valeriu Gherghel, Rãzvan Þupa, Vasile Michel Cassir POEME 59 Gârneþ, T.O.Bobe, Marius Conkan 6 Steaua Alex Goldiº CRITICA ROMÂNEASCÃ ªI NICOLAE MAREª: 60 POST-TEORIA 24 DIPLOMAT ªI SCRIITOR Nicolae Mareº POEME 60 Ovidiu Pecican IRINA PETRAª 65 27 Paul Aretzu PREOT ªI SCRIITOR 61 Cristiana Keresztes LUMEA-NTR-O URECHE 63 Octavian Perpelea POEME 69 Ion Pop ”GRUPUL DE ACÞIUNE BANAT”, Roxana Francesca David POEM 69 POEZIA GERMANÃ DIN ROMÂNIA ªI GRUPAREA 70 „ECHINOX” 28 Cãlina Bora „SOPHIA“ LUI CHRIS TÃNÃSESCU CÃRÞI Ruxandra Cesereanu Adrian Matus POEZIA CA JOC SECVENÞIAL 71 32 HOBBITUL ªI ÎNGERII Ioana Popa EXPEDIÞIE ARCTICÃ 71 Andrei Dullo PAUL GOMA – ALBASTRÃVERZIMEA UNUI DIZIDENT ROMÂN 72 Dorin Mureºan UN EDITOR PROZATOR 72 Adrian Þion MUZICA TÃCUTÃ A POEZIEI 73 Emil Brumaru Mara Semenescu ZILELE FILO – Radu Þuculescu NIÞÃ SAU DOMNUL NU... 33 O PREZENTARE 75 Veronica D. Niculescu PRIVIÞI ÎN CAMERÃ 34 Livius George Ilea SALONUL DE IARNÃ AL MEDICILOR – EDIÞIA 42/2012 76 Mircea Braga STRATEGII ALE COMUNICÃRII ªI NIVELE ALE RECEPTÃRII (I) 37 Georgiana Fodor O SEARÃ A POVEªTILOR DE IUBIRE 79 Cãlina Bora EXTAZUL SFÂNTULUI MARKON 41 Pavel Azap IN MEMORIAM: Aurel Rãu CALENDAR DE CEAPÃ 42 SERGIU NICOLAESCU 80 Irina Petraº HORIA BÃDESCU 70 44 Raul Popescu BÃIEÞII RÃI ªI MULTE ÎMPUªCÃTURI 81 Nicolae Viziteu AFORISME 83 1 Cãlina Bora „DUPÃ Ramona Novicov SCULPTURA, ACT DE DEALURI“ SAU DESPRE CREDINÞÃ 92 A DOUA MOARTE A D-LUI LÃZÃRESCU 84 Mircea Toma PLONJÂND ÎN Ruxandra Cesereanu MICRODETALII ÎMPREUNÃ CATHARSIS LENT 84 CU JACK DEJOHNETTE 94 Ioan Pavel-Azap CRISTIAN MUNGIU FAÞÃ ÎN FAÞÃ CU EªECUL? 85 Ioan Pop-Curºeu VIOLENÞA EXORCISMULUI ªI A MORÞII 86 Victor Andrieº ÎNTÂLNIRE TÂRZIE, DAR GRATIFICANTÃ, CU AZIZA MUSTAFA-ZADEH 95 Eugenia Sarvari INTERFERENÞE 2012 88 Virgil Mihaiu ESTETICA JAZZULUI – 15 ANI LA ACADEMIA DE MUZICÃ DIN CLUJ 95 *** CUPRINSUL REVISTEI PE ANUL 2012 96 Coperta ºi ilustraþiile numãrului: Florin Gavrilaº Redactor ºef: Adrian Popescu Redactor ºef adjunct: Ruxandra Cesereanu Secretar general de redacþie: Octavian Bour Redactori: Victor Cubleºan, Alex Goldiº, Ioan Pop-Curºeu, Vlad Moldovan, Redactor asociat: Virgil Mihaiu Consiliul consultativ: Aurel Rãu, Ion Pop, Petru Poantã, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Camil Mureºanu, Ion Vlad Comitetul ºtiinþifiic: Corin Braga (Universitatea Babeº-Bolyai), Miruna Runcan (Universitatea Babeº- Bolyai), Cãlin Andrei Mihãilescu, (Universitatea Western Ontario, Canada), Giovanni Magliocco (Universitatea din Bari, Italia), Basarab Nicolescu (Preºedintele Centrului Internaþional de Cercetãri Transdisciplinare, Paris), Ovidiu Pecican (Universitatea Babeº-Bolyai) [email protected]; www.revisteaua.ro Revista se gãseºte de vânzare la sediul redacþiei din Cluj, str. Universitãþii nr.1, tel. 0264 594 382, ºi la Librãria Muzeului Literaturii Române din Bucureºti. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr.133, Bucureºti (contact: [email protected] ºi Dl. Eugen Criºan tel. 0212127988 sau 0727872276) Revista Steaua încurajeazã dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identificã neapãrat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor aparþine autorilor. 2 ISSN 0039 - 0852 Ritual liric de ziua poetului Adrian Popescu EDITORIAL Lyrical Ritual on Poets Day Nu numai la Botoºani, dar ºi în alte locuri multe ori, de foarte mult timp. Alãturi de Poemul- simbolice pentru cultura românã, la Academie, pomelnic, care-i aparþine, citit, tot atunci, pe în diferite oraºe, mai ales în cele legate de scena Teatrului Naþional din Botoºani (poem drumurile lui Eminescu, s-au desfãºurat unde Nicolae Prelipceanu rememoreazã adevãrate acte aniversare, dincolo de floarea tãiatã, de timpuriu, de destin, a unor festivismul care mai stãruie în mentalitatea autori remarcabili, pânã mai ieri colegii noºtri unora dintre noi. Eminescu, recitit, reinterpretat, de scris) postuma eminescianã omagiazã redescoperit, ca fondator al limbii poetice puterea poeziei de a vindeca rãnile istoriei. Mai româneºti, un autor trecut prin proba de foc a mult, cred, sugereazã un fir al continuitãþii modernitãþii, aceasta ar trebui sã fie, cred, lirismului românesc, o solidaritate dincolo de imaginea adecvatã a omagierii sale. La stiluri, în ciuda – sau poate datoritã? – rupturilor Botoºani, ca în fiecare an, de altfel, sãrbãtorirea survenite, necesare, de-a lungul istoriei literare celui nãscut la Ipoteºti, pe 15 ianuarie, datã a formelor. O vindecare a fracturilor culturale devenitã Ziua culturii naþionale, manifestãrile prin asumarea tuturor valorilor poeziei, ca un literare s-au bucurat ca de obicei de sprijinul bandaj al resudãrilor inspirate. Recunoaºterea autoritãþilor locale, Primãria, Consilul celorlalþi, sau o pledoarie pentru o lume municipal, Prefectura, revista Hyperion, pe de civilizatã a literelor contemporane, unde o parte, Uniunea Scriitorilor ºi Ministerul vanitatea celor care-ºi neagã înaintaºii literari Culturii, care a trasmis un cald mesaj, pe de devine ridicolã. alta... Prezent la ceremoniile din sala Teatrului La secþiunea Opera prima, un poet Mihai Eminescu din localitate, salã arhiplinã, basarabean, Anatol Grosu, a convins juriul, prim-vicepreºedintele Uniunii Scriitorilor, condus de criticul Mircea. A. Diaconu, dar ºi Varujan Vosganian, a adus salutul breslei pubicul prezent la Botoºani, de valoarea cãrþii scriitorilor, vorbind despre importanþa literaturii, lui de debut. Un aer de sinceritate, revalorificatã, în evoluþia civilizaþiei. face deliciul unor vibraþii lirice aparþinând, Laureatul pentru Opera omnia la aceastã aparent, unui ochi inocent, detaliind scene a XXII-a ediþie, poetul Nicolae Prelipceanu, cel rurale, uimiri infantile, figure tutelare. Sã care primit cununa de învingãtor, nu a uitat, în sperãm cã maturizarea lirismului nu va întârzia, cuvântul lui de mulþumire, sã menþioneze premiantul, alãturi de M. Hutopila, congenerul meritul lui Gellu Dorian, neobositul organizator ºi compatriotul sãu, reprezentând un mod al Festivalului Eminescu, încã de la începuturile postmodern de a resuscita sensibilitatea pentru sale, acum 22 de ierni. Nicolae Prelipceanu a universul rural. evocat primul an, 1990, al acestui recunoscut, Aº observa cã prestigiosul juriu pentru prin seriozitatea sa, Festival naþional de Opera omnia, format din preºedintele Nicolae poezie, festival intrat deplin în memoria Manolescu ºi membrii Ion Pop, Mircea Martin, publicului, când, alãturi de Laurenþiu Ulici, unul Cornel Ungureanu, a fost din acest an dintre fondatori, regretatul Mihai Ursachi a completat cu criticii, mai tineri, Al. Cistelecan, primit, primul, preþiosul trofeu, în biserica de la Mircea A. Diaconu ºi lon Holban. Iar nomi- Ipoteºti. Alocuþiunea lui Nicolae Prelipceanu, nalizaþii care au intrat în atenþia juriului au fost neconvenþionalã, dezinvoltã, aºa cum ne-a Mircea Cãrtãrescu, Marta Petreu, Ion Mureºan, obiºnuit ,de fapt, a constat din citirea adecvatã, generaþia 80 deci, pe lângã ceilalþi candidaþi contemporanã ai zice, a unui Eminescu mai merituoºi la premiu, Constatin Abãluþã ºi Gh. puþin cunoscut. Plin de lirismul specific, dar Grigurcu. Semn de înnoire, de deschidere, cum pigmentat de umor si vervã, textul eminescian ar trebui sã fie mereu, cinstindu-l pe Eminescu, Umbra lui Istrate Dabija Voievod, a fost citit, ritualic, dar neformal, ca pe un autor exemplar impecabil, de premiant, cu o evidentã viu, un romantic vizionar, marcând poezia familiaritate cu ritmul ºi muzicalitatrea românã, chiar dacã unii considerã datat poemului. Semn cã strofele au fost recitate vizionarismul. Suntem simple numere fãrã ascultãtorilor – mã numãr printre ei – de foarte acest dat al spiritului uman. 3 George Chiriac „The World of Tomorrow Will Look As We Build it Today“ Vineri, 14 decembrie 2012, mormântul lui Cioran îl gãseºte prin nu vor vedea lumina tiparului, Universitatea Babeº-Bolyai din bunãvoinþa unui îngrijitor al Nicolae Manolescu este cel mai Cluj-Napoca i-a conferit profe- cimitirului care îi povesteºte cã prolific critic, însumând prin ceea sorului Nicolae Manolescu titlul de sunt mulþi cei care îl viziteazã pe ce a publicat în România literarã Doctor Honoris Causa în cadrul un text de aproximativ 16 milioane unei manifestãri somptuoase ce de semne. Scriitoarea Marta s-a desfãºurat în Aula Magna a Petreu mai susþine faptul cã universitãþii. Nicolae Manolescu volumele lui Manolescu publicate este unul dintre cei mai importanþi pânã la acestã datã, puse în linie critici ºi istorici literari din România, dreaptã, ar depãºi lungimea de un impunându-ºi mai bine de cinci metru. Finalul conturat de Marta decenii amprenta asupra literaturii Petreu

Load more