DOCSLIB.ORG

Catalogul Naţional Al Materialelor De Bază Pentru Producerea Materialelor Forestiere De Reproducere

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Catalogul Naţional Al Materialelor De Bază Pentru Producerea Materialelor Forestiere De Reproducere MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE – ICAS CATALOGUL NAŢIONAL AL MATERIALELOR DE BAZĂ PENTRU PRODUCEREA MATERIALELOR FORESTIERE DE REPRODUCERE BUCUREŞTI, 2012 CUPRINS 1 Introducere……………………………………………………………………………………………… 1 2 Aspecte generale privind elaborarea Catalogului Naţional al Materialelor de bază.............. 2 3 Arborete sursă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din categoria "Selecţionat" - pe specii.............................................................................................................. 10 ANIN ALB…………………………………………………………………………………………………. 11 ANIN NEGRU…………………………………………………………………………………………….. 11 BRAD………………………………………………………………………………………………………. 12 CARIA……………………………………………………………………………………………………… 28 CASTAN COMESTIBIL………………………………………………………………………………….. 28 CER………………………………………………………………………………………………………… 29 CHIPAROS DE BALTĂ………………………………………………………………………………….. 34 CIREŞ PĂSĂRESC………………………………………………………………………………………. 35 DUGLAS VERDE…………………………………………………………………………………………. 36 FAG………………………………………………………………………………………………………… 38 FRASIN DE BALTĂ………………………………………………………………………………………. 62 FRASIN COMUN…………………………………………………………………………………………. 62 FRASIN DE LUNCĂ……………………………………………………………………………………… 70 GÂRNIŢĂ………………………………………………………………………………………………….. 71 GORUN……………………………………………………………………………………………………. 73 JNEAPĂN…………………………………………………………………………………………………. 103 LARICE EUROPEAN…………………………………………………………………………………….. 103 MOLID……………………………………………………………………………………………………… 108 NUC NEGRU……………………………………………………………………………………………… 138 PALTIN DE CÂMP……………………………………………………………………………………….. 138 PALTIN DE MUNTE……………………………………………………………………………………… 139 PIN NEGRU……………………………………………………………………………………………….. 145 PIN SILVESTRU………………………………………………………………………………………….. 147 PLOP ALB…………………………………………………………………………………………………. 152 PLOP NEGRU…………………………………………………………………………………………….. 153 SALCÂM…………………………………………………………………………………………………… 153 SORB………………………………………………………………………………………………………. 157 STEJAR BRUMĂRIU…………………………………………………………………………………….. 158 STEJAR PEDUNCULAT…………………………………………………………………………………. 161 STEJAR PUFOS………………………………………………………………………………………….. 175 STEJAR ROŞU…………………………………………………………………………………………… 176 TEI ARGINTIU……………………………………………………………………………………………. 178 TEI CU FRUNZA MARE…………………………………………………………………………………. 184 TEI PUCIOS………………………………………………………………………………………………. 184 ULM DE TURKESTAN…………………………………………………………………………………… 185 ZÂMBRU…………………………………………………………………………………………………… 185 4 Arborete sursă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din categoria 186 "Testat" pe specii........................................................................................................................ 5 Plantaje de seminţe pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din 196 categoria "Calificat" - pe specii………………………………………………………………………. 6 Plantaje de seminţe pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din 204 categoria "Testat" - pe specii…………………………………………………………………………. 7 Culturi de plante mamă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din 206 categoria "Calificat" - pe specii şi hibrizi artificiali de plop..................................................... 8 Culturi de plante mamă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din 212 categoria "Calificat" - pe specii şi hibrizi artificiali de salcie.................................................. 9 ANEXE.................................................................................................................. 216 Harta nr. 1 Harta Regiunilor de Provenienţă din România Harta nr. 2 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru speciile anin alb şi anin negru Harta nr. 3 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia brad Harta nr. 4 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia castan comestibil Harta nr. 5 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia cer Harta nr. 6 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia cireş păsăresc şi sorb Harta nr. 7 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru speciile duglas verde şi duglas albastru Harta nr. 8 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia fag Harta nr. 9 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia frasin comun Harta nr. 10 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru speciile frasin de luncă şi frasin de baltă Harta nr. 11 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia gârniţă Harta nr. 12 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia gorun Harta nr. 13 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia larice european şi larice eurolepis Harta nr. 14 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia molid Harta nr. 15 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specile nuc negru, caria şi ulm de Turkestan Harta nr. 16 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia paltin de câmp Harta nr. 17 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia paltin de munte Harta nr. 18 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia pin negru Harta nr. 19 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia pin negru de Banat Harta nr. 20 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia pin silvestru Harta nr. 21 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru speciile plop alb, plop negru, chiparos de baltă, culturi de plante mamă de plopi şi culturi de plante mamă sălcii Harta nr. 22 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia salcâm Harta nr. 23 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru speciile stejar pedunculat şi stejar hibrid Harta nr. 24 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia stejar brumăriu Harta nr. 25 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia stejar pufos Harta nr. 26 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia stejar roşu Harta nr. 27 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia tei Harta nr. 28 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia tei cu frunză mare Harta nr. 29 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru specia tei pucios Harta nr. 30 Localizarea unităţilor sursă pe categorii de materiale forestiere de reproducere constituite pentru speciile zâmbru şi jneapăn Bibliografie 1. Introducere Situaţia pe plan naţional în domeniul asigurării necesarului de materiale forestiere de reproducere din unităţi sursă catalogate se prezintă astfel: în perioada 1996 – 2000 în cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (I.C.A.S.) s-au desfăşurat lucrări pentru actualizarea Catalogului rezervaţiilor de seminţe din România (ediţia 1986) editat în limba engleză ca urmare a afilierii ţării noastre la Schema OECD din anul 1981. Rezultatul lucrărilor s-a concretizat în întocmirea unui Catalog Naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din România, ediţia 2001, aprobat prin O.M. nr. 269/2001 şi modificat prin O.M. nr. 481/2002. Înregistrarea unităţilor sursă s-a făcut având la bază sistemul zonelor de recoltare a seminţelor forestiere (Enescu et al., 1988) şi cadrul unităţilor de administraţie silvică de stat (direcţii şi ocoale silvice) existente la data respectivă. După anul 2001 s-a accelerat procesul de retrocedare a pădurilor către foştii proprietari astfel încât s-a diversificat forma de proprietate asupra pădurilor, acestea putând fi în proprietate publică a statului, proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, proprietate privată a persoanelor juridice (composesorate, obşti, forme asociative, firme, etc.) şi proprietate privată a persoanelor fizice (Legea 46/2008) . Prin Legea nr. 1/2000, art. 24 au fost exceptate de la retrocedare pe vechile amplasamente arboretele constituite în unităţi sursă pentru producerea de materiale forestiere de reproducere înregistrate în Catalogul aprobat. Prin Legea nr. 247/2005 au putut fi retrocedate arborete constituite în unităţi sursă catalogate cu condiţia ca noul proprietar să le păstreze destinaţia pentru producerea de materiale forestiere de reproducere şi să le administreze prin structuri silvice autorizate. De asemenea, după data elaborării vechiului catalog, în păduri s-au produs pe mii de hectare calamităţi
Load more

Recommended publications
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Judecatoria Ilia 1848-1968
    JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”.
    [Show full text]
  • Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report
    Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report Authors:- Patrick Forward February 26th 2009 Neil Liddell Tony Jackson Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report Contents 3. SUMMARY ................................................................................................................................................................... 1 4. INTRODUCTION AND TERMS OF REFERENCE ................................................................................................................ 6 5. RELIANCE ON OTHER EXPERTS ...................................................................................................................................... 7 6. PROPERTY DESCRIPTION AND LOCATION ..................................................................................................................... 8 7. ACCESSIBILITY, CLIMATE, LOCAL RESOURCES, INFRASTRUCTURE, AND PHYSIOGRAPHY ............................................. 10 7.1. ACCESS ............................................................................................................................................................. 10 7.2. CLIMATE ........................................................................................................................................................... 10 7.3. LOCAL RESOURCES AND INFRASTRUCTURE ....................................................................................................... 10 7.4. PHYSIOGRAPHY ...............................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Planul Local De Actiune Pentru Mediu Al Judetului Mures 2016-2022
    Planul local de actiune pentru mediu al judetului Mures 2016-2022 PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PPEENNTTRRUU MMEEDDIIUU JJUUDDEEŢŢUULL MMUURREESS 22001166 –– 22002222 1 Planul local de actiune pentru mediu al judetului Mures 2016-2022 CUPRINS Capitolul 1. Introducere în noţiunea de Plan de acţiune pentru mediu 1.1 Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu şi care rolul său în judeţul Mureş? 1.2 Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM Capitolul 2. Profilul teritorial al judeţului Mureş 2.1 Caracteristici fizico – geografice 2.1.1 Aşezarea 2.1.2 Relieful şi geologia 2.1.3 Clima 2.1.4 Reţeaua hidrografică 2.1.5 Flora şi fauna 2.1.6 Solurile 2.1.7 Resursele naturale 2.2 Caracteristici administrative şi economice 2.2.1 Organizarea administrativ teritorială 2.2.2 Caracteristici generale ale economiei judeţului 2.3 Activităţi industriale şi agricole 2.3.1 Industria 2.3.2 Agricultura 2.3.3 Sectorul terţiar 2.3.4 Comerţul 2.3.5 Transporturile 2.3.6 Telecomunicaţiile Capitolul 3. Starea mediului în judeţul Mureş 3.1 Calitatea aerului 3.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici 3.1.2 Monitorizarea calităţii aerului 3.2 Calitatea apelor 3.2.1 Apele de suprafaţă 3.2.2 Apele subterane 3.2.3 Apa potabilă şi apa de îmbăiere 3.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare 3.3 Starea solurilor 3.3.1 Repartiţia solurilor pe clase de folosinţă 3.3.2 Calitatea solurilor 3.4 Starea pădurilor 3.5 Starea ariilor protejate 3.6 Starea radioactivităţii 3.7 Mediul, sănătatea şi calitatea vieţii 3.7.1 Poluarea aerului şi sănătatea 3.7.2 Efectele apei poluate
    [Show full text]
  • LEI Denumire Indicator Suma Platita Beneficiarul Explicatii Sucursala
    SITUATIA platilor efectuate in data de 01.03.2013 LEI Denumire Suma platita Beneficiarul Explicatii Sucursala indicator 2.768,10 SC AUTO TOP CO.SRL contravaloare reparatii auto OJP Mures SERVICIUL ECONOMIC SERVICIUL ECONOMIC 2.615,16 SC RADIALMURES SRL contravaloare reparatii auto OJP Mures TERITORIAL – BRASOV SERVICIUL ECONOMIC 6,03 SC AQUA NOVA HARGITA SA contravaloare consum apa OP Praid, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV SERVICIUL ECONOMIC 650,99 SC SCHUSTER ECOSAL SRL contravaloare salubritate OJP Mures, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV SERVICIUL ECONOMIC 45,93 SC HARVIZ SA contravaloare consum apa OP Tulghes, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV contravaloare refacturare consum apa si salubritate Op Balan, luna SERVICIUL ECONOMIC 38,88 PRIMARIA ORASULUI BALAN ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV ASOCIATIA DE PROPRIETARI contravaloare cheltuieli comune OP Odorheiu Secuiesc 3, luna ianuarie SERVICIUL ECONOMIC 15,85 BECLEAN 2013 TERITORIAL – BRASOV ASOCIATIA DE PROPRIETARI SERVICIUL ECONOMIC 74,13 contravaloare cheltuieli comune OP Targu Mures 6, luna ianuarie 2013 NR. 343 TERITORIAL – BRASOV contravaloare refacturare consum energie termica OP Targu Mures 4, SERVICIUL ECONOMIC 4.444,54 SC LOCATIV SA luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV contravaloare refacturare consum energie termica OP Odorheiu SERVICIUL ECONOMIC 2.329,43 SC URBANA SA Secuiesc 3, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV contravaloare consum gaze naturale OJP Brasov, perioada 29,12,2012 SERVICIUL ECONOMIC 14.522,47 SC GDF SUEZ SA – 29,01,2013 TERITORIAL –
    [Show full text]
  • Tabel Atribute RO 11.05.2015
    Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total
    [Show full text]
  • Programul De Transport Rutier De Persoane Prin Servicii Regulate Pentru Traseele Judetene Pe Perioada 01.01.2014- 30.06.2019
    Anexa nr.1 la Proiectul de hotărâre PROGRAMUL DE TRANSPORT RUTIER DE PERSOANE PRIN SERVICII REGULATE PENTRU TRASEELE JUDETENE PE PERIOADA 01.01.2014- 30.06.2019 A B C Km Nr. Capacitate Nr. Vehicule Program circulatie Zilele Nr. Nr. Judet Cod pe curse transp. necesare Dus Intors in care oferta grupa traseu Autog / Loc. Loc.intermediar Autog / Loc. sens plani- minim 10 active rezerve Plecare Sosire Plecare Sosire circula nou ficat sau 23 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 01 01 HD 001 BRAD Valisoara DEVA 37 15 23 5 4 5:00 5:55 6:15 7:10 1;2;3;4;5 5:30 6:25 7:00 7:55 1;2;3;4;5;6;7 6:15 7:10 8:00 8:55 1;2;3;4;5 6:45 7:40 18:15 19:10 1;2;3;4;5;6;7 7:30 8:25 10:00 10:55 1;2;3;4;5 8:00 8:55 11:15 12:10 1;2;3;4;5;6;7 8:45 9:40 10:30 11:25 1;2;3;4;5 10:00 10:55 12:00 12:55 1;2;3;4;5;6;7 11:15 12:10 13:00 13:55 1;2;3;4;5 12:30 13:25 14:00 14:55 1;2;3;4;5;6;7 13:45 14:40 15:20 16:15 1;2;3;4;5;6;7 15:15 16:10 16:20 17:15 1;2;3;4;5 15:45 16:40 17:30 18:25 1;2;3;4;5;6;7 18:00 18:55 19:45 20:40 1;2;3;4;5;6;7 20:00 20:55 22:30 23:25 1;2;3;4;5;6;7 01 01 HD 002 BRAD Ribița UIBARESTI 12 2 10 1 7:45 8:11 5:30 5:56 1;2;3;4;5 16:15 16:41 15:45 16:11 1;2;3;4;5 01 01 HD 003 HARTAGANI Ormindea BRAD 29 1 10 1 7:30 8:30 13:00 14:00 1;4 01 01 HD 004 BRAD DEALU MARE 20 2 23 1 *6:50 7:10 *07:10 7:30 1;2;3;4;5 *14:30 14:50 *15:00 15:20 1;2;3;4;5 01 01 HD 005 BRAD Rișculița OBARSA 21 4 23 1 6:20 6:57 7:00 7:37 1;2;3;4;5 16:15 16:52 12:00 12:37 1;2;3;4;5;6;7 14:30 15:07 15:10 15:47 1;2;3;4;5 11:00 11:37 5:40 6:17 1;2;3;4;5;6 01 01 HD 006 BRAD BULZESTI 29 1 10
    [Show full text]
  • Investitii Publice
    GUVERNUL ROMÂNIEI Programul de investi ții din fonduri publice Programul de investi ții din fonduri publice Pl ăti ți lunar impozite și taxe. Afla ți unde sunt investi ți banii dumneavoastr ă! La baza bugetului pentru anul 2012 stau priorit ățile majore ale Guvernului de creare de locuri de munc ă și stimularea investi țiilor. De aceea, cheltuielile cu investi țiile vor avea cea mai mare cre ștere pentru a stimula relansarea economic ă, la 38,1 mld. lei în anul 2012, de la 36,1 mld. lei în anul 2011, fa ță de 32,6 mld. lei în anul 2008 - an cu vârf de cre ştere economic ă. România este prima țar ă din UE, urmat ă de Polonia, cu cea mai mare pondere a investi țiilor publice în PIB în anul 2010, de 5,8%, respectiv 5,6% din PIB, conformorm datelor oficiale ale Eurostat, din noiembrie 2011. În continuare prezent ăm o sintez ă structurat ă a investi țiilor din fonduri publice care au fost finalizate în perioada 2009-2011 și a investi țiilor aflate în derulare. 1 Cuprins: I. PROIECTE ÎNCHEIATE: 2009 - 2011 ...................................................................................... 3 1. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLT ĂRII RURALE ....................................... 3 2. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE .......................................................................... 7 3. MINISTERUL ADMINISTRA ȚIEI ŞI INTERNELOR ...................................................... 7 4. MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NA ȚIONAL ....................................... 8 5. MINISTERUL COMUNICA ȚIILOR ŞI SOCIET ĂȚII INFORMA ȚIONALE ................ 8 6. MINISTERUL DEZVOLT ĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI .................................... 9 7. MINISTERUL MEDIULUI ŞI P ĂDURILOR .................................................................... 29 8. MINISTERUL S ĂNĂTĂȚII ................................................................................................. 32 9. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII ................................... 33 10. MINISTERUL ECONOMIEI, COMER ȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI .......
    [Show full text]
  • Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries
    RUNOFF POTENTIAL OF MUREŞ RIVER UPPER BASIN TRIBUTARIES V. SOROCOVSCHI1, CS.HORVÁTH2 ABSTRACT. – Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries. The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part with different runoff formation conditions. In assessing the average annual runoff potential we used data from six gauging stations and made assessments on three distinct periods. Identifying the appropriate areas of the obtained correlations curves (between specific average runoff and catchments mean altitude) allowed the assessment of potential runoff at catchment level and on geographical units. The potential average runoff is also assessed on altitude intervals of the mentioned areas. The runoff potential analysis on hydrographic basins, geographical units and altitude intervals highlights the variant spatial distribution of this general water resources indicator in the different studied areas. Keywords: water resources, Mureş upper basin, geographic units, altitude intervals 1. GENERAL CONSIDERATIONS The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part, also known as Moldavo-Transylvanian Carpathians (V. Mihăilescu, 1963). In the study area we find a large part of the Eastern Carpathians neoeruptive chain, represented by the southern slopes of Căliman Mountains, eastern and northern slopes of the Gurghiu Mountains and the northern extremity of the Harghita Mountains (Fig. 1). The runoff formation conditions in the vulcanic chain depend of the neoeruptive relief altitude, which is generally decreasing from north to south, and of the exposure to the advection of western moist air masses. The volcanic relief morphology (cones, craters and plateaus, less represented in the study area) influences only the direction of runoff.
    [Show full text]
  • Raport De Mediu
    Autoritatea CONSILIUL JUDEȚEAN MUREȘ Contractanta SC ARGIF PROIECT SRL PLANUL JUDEȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU JUDEȚUL MUREȘ 2020 – 2025 RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2020 PLAN JUDEȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR JUDEȚUL MUREȘ RAPORT DE MEDIU – SEPTEMBRIE 2020 1 SC ARGIF PROIECT SRL LISTA DE SEMNĂTURI ADMINISTRATOR ec. Adina Maria Dumitru ELABORATOR Ing. Alexandru Dumitru PLAN JUDEȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR JUDEȚUL MUREȘ RAPORT DE MEDIU – SEPTEMBRIE 2020 2 SC ARGIF PROIECT SRL CUPRINS 1. INTRODUCERE .............................................................................................................. 9 1.1. Planificarea în domeniul gestionarii deșeurilor. Contextul legislativ și instituțional actual în România ....................................................................................................... 9 1.2. Procedura de evaluare strategică de mediu pentru PJGD Mureș ................................ 9 1.3. Etapele parcurse în elaborarea Raportului de mediu ................................................ 12 1.4. Dificultăți întâmpinate în elaborarea Raportului de mediu ......................................... 12 2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PJGD MUREȘ PRECUM ȘI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ... 13 2.1. Aspecte cheie privind Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în Județul Mureș 13 2.1.1. Obiectivele PJGD Mureș .................................................................................. 14 2.1.2. Planul de acțiune pentru deșeurile municipale ................................................
    [Show full text]
  • Anexe Volum II
    PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREȘ ANEXE / VOLUMUL 2 CUPRINS Anexa 9.3 Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată în bazinul hidrografic Mureș............................................................................ 4 Anexa 9.4 Măsuri de bază pentru implementarea cerințelor directivelor europene în domeniul agriculturii in bazinul hidrografic Mureş................. 275 Anexa 9.5 Proiecte privind implementarea Directivei Habitate 92/43/CEE și Directivei Păsări 79/409/CEE ................................................................ 287 Anexa 9.6 Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei IED (din punct de vedere al gospodăririi apelor)............................................................ 297 Anexa 9.7 Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile IED raportate E- PRTR (pentru factorul de mediu apă) din bazinul hidrografic Mureş.......... 312 Anexa 9.8 Inventarul din anul 2012 a amplasamentelor care se încadrează sub incidența Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase (Seveso III), din bazinul hidrografic Mureş.............................................................................................. 313 Anexa 9.9 Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale în bazinul hidrografic Mureş................................... 319 Anexa 9.10 Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din bazinul
    [Show full text]
  • Raport La Studiul De Evaluare a Impactului Asupra Mediului
    Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” II . APA 2.1. OBSERVA ȚII GENERALE 2.1.1 Impactul Proiectului asupra râului Mure ș. Măsurile de prevenire şi combatere a polu ării apelor prev ăzute a fi implementate în cadrul Proiectului vor avea impact pozitiv asupra râului Mure ş, în urma diminu ării polu ării de-a lungul râului Certej. Rezultatele a şteptate sunt în concordan ţă cu obiectivele de mediu prev ăzute în Directiva Cadru Ap ă 2000/60/CE, care au ca scop protec ţia pe termen lung, utilizarea şi gospod ărirea durabil ă a apelor şi cu scopul Planului de management al bazinului hidrografic Mure ş (22 decembrie 2009) care vizeaz ă gospod ărirea echilibrat ă a resurselor de ap ă precum şi protec ţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „st ări bune” a apelor de suprafa ţă , în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Ap ă. Argumentele care stau la baza acestei afirma ţii sunt prezentate detaliat în RIM subcap. 4.1, un sumar fiind prezentat în cele ce urmeaz ă. „Apele acide sunt generate în prezent datorit ă activit ăţ ilor miniere din trecut şi vor fi generate şi ca urmare a exploat ărilor viitoare. Datorit ă caracteristicilor acestor ape (pH sc ăzut, prezen ţa metalelor grele, metaloizilor şi s ărurilor neutre în solu ţie) va fi necesar ă epurarea lor înainte de a fi evacuate în mediu şi sc ăderea concentra ţiilor poluan ţilor la parametrii conform reglement ării NTPA 001/2005 (extras pag 66).
    [Show full text]