CORIOLAN NEAMTU

BRIDGE

PRIM11 PAS1 LICITATIA LICITATIA COMPETITIVA JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI JOCUL iN APARARE MISCELANEA

Grafica copeqilor ,,rose skty" a fost realizatf de : arhitect Ilinca Macarie, Koln arhitect Arthur O'Looney, Dublin Fotografia autorului a fost fiicuti in 1999 de Manigeh Vettovaglia CORIOLAN NEAMTU s-a &cut in anul 1925, la Satu-Mare, htr-o farnilie de intelectuali ardeleni. A uFat liceul la Satu-Mare, Cluj gi l-a terminat la M$ei Basarab in Bucuregti. Este licenfiat a1 Facultifii de Drept gi a1 Academiei de Inalte Studii Comerciale gi Lndustriale din Bucuregti. A lucrat ca economist gi planificator intr-un Institut de proiectare gi la Trustul de Constructii Miniere. Preocuparea sa deosebiti pentru bridge ia permis s5 dep5geascii insatisfacfiile profesionale, inerente regimului comunist, gi s5 se dedice cu pasiune acestei preocup5ri. Promotor gi organizator al jocului de bridge in Rom&.ia, director de turnee gi profesor de bridge, Coriolan Neamfu a scris gi editat intre anii 1970-1983 (an in care bridge-ul a fost interzis) revista Expert Bridge, tiptiriti gi dihzati %I sute de exemplare intr-o cvasi- clandestinitate. Ziarist de specialitate, avihd rubrici %I reviste gi ziare din pr5 gi dese contribu$i la revistele de prestigiu din striihtitate, a scris o seam5 de lucrtiri de literaturi de bridge : Bridge competitional(1973), Bridge distractiv (1982), Start bridge (1990), Umoristic bridge (1991) gi Bridge conventii (1991). Fiind gi un mare iubitor de animale, autorul a publicat in anul 1979 o carte intitulati Cdinele, prietenul ornului, care la data apari$ei s-a bucurat de un mare succes. h anul2000 a publicat volurnul de maxime ~i cug&ri lathe Restitutio in absurdurn. Este membru al Jockey Clubului Romh, al Asociafiei Interna$ionale a ziari~tilor de bridge, vicecampion mondial de bridge al IBPA in 1992 la Salsomaggiore gi redactor a1 rubricii de bridge din Magazinul Tirnpul Liber, suplimentul sBptiimM a1 ziarului Romhnia Libed. Motto :

I hazard the opinion that the essentials for playing a good game of bridge are to be truthful, clearheaded and considerate, prudent but not averse to taking a risk and not to ciy over spilt milk. And, incidentally, those are perhaps also the essentials for playing the more important game of life.

William Somerset Maugham

(indrhesc s5 afirm cii pentru a juca bine bridge este important s5 fii corect, exact, cu capul limpede, atent, prudent, dar nu ostil asdrii unui oarecare risc, gi s5 nu te lamentezi data hcercarea a eguat. $i oare nu asta este esential gi h jocul mult mai important, pe care-1 reprezinti viap ?) Mai departe, adaugii In fact, when all else fails - sport, love, ambition - bridge remains a game to be enjoyed Omagiul meu se indreaptc? spre so!ia mea Liliana, pentru munca intensci $i obositoare pe care a depus-o In prelucrarea la computer a volumului, #i pentru sprijinul permanent pe care mi I-a oferit, fcirc? de care, poate, aceastci carte nici nu ar-fi ajurts sc?fie publicatci. CUPRINS PREFA~A PARTEA I-a : PRIM11 PAS1 I. Istoria jocului de bridge 2. Cum se joacd bridge-ul 3. Despre cdrti, culori' gi rangul lor 4. Despre atu, jocuri de culoare gi de far& de atu, fit, misfit, taiuri gi defose 5. Despre distributii gi tipuri de mriini 6. Despre puncte de onor, puncte de distributie, levate defensive, levate perdante gi levate de joc 7. Cum se desfZgoara'jocul de levata' 8. Despre licitafie 9. Despre contracte, vulnerabilitate, speranta de levate, evaluarea mciinii 10. Cum se marcheazci gi se tine scorul 11. Bridge gi matematicd teoria locurilor vacante - feoria simetriei - principiul alegerii limitate 12. Remember

PARTEA 11-a : LICITATIA 1. Principii teoretice ale licitatiei 2. Evaluarea mbinilor 3. Claszficarea deschiderilor 4. Deschiderile de unu la culoare reguli generale (conditii, perspective de contract, deschideri pe Iocul trei, pe Iocul pairu, regula lui 20, a 4-a culoare forcing, licitatia inversatci, licitatiile forcing gi nonforcing, licitatiile cu salt, ,, 2 peste 1 " in cadrul sistemului) - rcispunsuri la deschiderile de unu la culoare - a doua vorbire a deschidentului - a doua vorbire a repondentului - deschiderile pe culori minore in sistem (licitafii care debuteazd cu I & - I +, cu I + '- 24, inverted minor raise) - deschiderile pe culori majore in sistem (rcispunsuri, conventia Drury, 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, 3 FA direct, splinter, trial bid, redeclaratiile deschidentului) 5. Deschiderea de 1 FA gi riispunsurile conventia Stayman - licitatiile de transfer (transferurileJacoby) 6. Deschiderile tari deschiderile de 2 FA - deschiderile de doua' la culoare tari (ACOL, sistemulfrancez) - deschiderea de 2 a forcing in sistem 7. Deschiderea de 3 FA Gambling 8. Licitatia de ~Iem cue-bididri - conventia Blackwood - conventia Gerber - comer?tia Splinter - controlul calitwi culorii de atu 9. Deschiderile de baraj deschiderile de 2 4, 2 V, 2 r slabe - deschiderea de 2 Mz4lti - deschiderile la nivelul trei, patru, cinci 10. Licitatia cu marcd partiald 11. Quiz 12. Remember

PARTEA 111-a : LICITATIA COMPETITIVA A. LZCZTATU f~ INTER WNTZE 1. Principiile licitatiei in infewenlie principiul lui 2 ~i 3 sau regula lui 500 - factorul Delta - pas-ul capcand - motivele intewentiilor - tipurile intewen,tiilor 2. Intewenpe prin culoare simplii la primul nivel - la nivelul doi - cu salt - cu bicolore - cu mdini tari - cu culoare in patru 3. In tewentie prin contra de apel scopul - conditii - tipuri de contra de apel - rGspunsuri - redecla ratii - cazuri speciale :pas-111 de penalizare, free bid, cue-bid 4. In tewentie prin 1 FA 5. Intewen,tie prin 2 FA 6. In tewentie prin 3 FA 7. In tewentie dupd deschiderile adverse de doud slabe 8. In tewentie dupd alte deschideri adverse de baraj 9. In tewentie prin cue-bid direct 10. Alte intewentii prin bicolore top and bottom cue-bid - ,,$Ira' de atu neobi~nuit" 11. Intewentie in reveil B. LZCZTATZA COMPETZTZV~ 1. Principiile licitatiei competitive actiunile liniei intewenientului - conven@aResponsive double - reac,tiiIe liniei deschidentului dupd diverse intewentii - conventia Lebensohl - competitive double 2. Contra negativ 3. Licitatiile de sacrrj?ciu 4. Teoria levatelor totale 5. Conventii in licitatia competitivd C. DESPRE CONTRE D. Quiz E. Remember PARTEA N-a : JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI 1. Cdile de cdgtigare a levatelor levate certe-levate incerte - levate prin promovare - majorare - tai 2. Principiile jonthi de ltyatd principiul citirii mdinilor - principiul prudenfei - principiul de siguranp - strategia controlului mdinii -factorul timp - principiul simetriei - principiul promovdrii unei culori 3. Planul de.ioc la contractele de FA 4. Planul de joc la contractele de culoare 5. Manevrarea cu lorilor manevre bazate pe probabilitdti - de necesitate -jocurile de siguran,/ii 6. Impasele 7. Manevrarea culorii de atu rolul atuului - extragerea atuului - tehnici de nzanevrare a atuului (tai la mort, transferul taiului asupra unei alte culori, mentinerea controIului prin refizul taiului, extragerea atuului ficdnd un joc de sigurantd, extragere incompletd, for,tarea adversaru1z:i sd-gi .fact7 atuul major, jucarea culorii secundare, amcinarea tailtlui. tai in cruce. mort inversat, cedare de atu) 8. Tehnicile de bazd ale jocului de levatii tempo - timing - asigurarea circulatiei - dedzrctii din numdrare - jocul de amdnare - coup de Bath - jocul de evilare - perdantd pe perdantd - combinarea liniilo. de joc - manevrarea mdinilor bicolore -.finaluri de joc, eliminare gi plasare de mdnd - Lobul- Knock gi Scoop 9. Manevre gi tehnici de joc de expert - manevre la culoarea de atu jocuri de reducere la atu (reducere simpld, dubld, tripld, grand coup, subtaiul gi dublul tai) - en passant - devil's coup - smother pla-v- disparitie de levatd prin constrdngere la tai - scissors coup - tehnici de expert manevra lui Morton - Gambit - manevra lui Pitt - manevra vienezd - manevra scamatorului - manevra lui Robert 10. Schizele 11. Tehnici de pdcdlire 12. Remember

PARTEA V-a : JOCUL i~ APARARE I. Principiile jocului in apdrare 2. I'fanul de joc in apdrare 3. Cartea de atac atacuri standard - atacuri fird indicafii speciale (la contractele de FA, la contractele de culoare) - atacuri impotriva 3 FA Gam- 8 Bridge de la A la Z

bit - atacuri cdndflancul a licitat - atacuri cdnd contractulJina1 a fost contrat - atacuri contra glemurilor 4. Tabele de atacuri 5. Despre semnalizdri semnaliziirile standard (semnalizarea de atitudine, semnalizarea de distributie) - apelurile de preferin,td (Lavinthal) - apelul Smith 6. Apiirarea impotriva contractelor de culoare ,vi tehnici specifice apdrare activa' sau pasivd - cartea de atac - returul - semnalizarea - jocul in mdna a doua ,vi a treia - jucarea cdr.tii demascate - deblocarea - impiedicarea intentiiior de tai ale declarantului - provocarea pierderii controlului la atu - forfarea mortului sd taie - amdnarea cd~tigdriiIevatei - oportunitatea taiurilor - uppercut-ul - reJim1 suprataiului - taiul ,, en passant"- impasul impotriva partenerului - jocul in taidefosd - evitarea manevrei in coup de Bath - evitarea plasdrilor de mdnd - numdrarea adversarului - ajutorul dat partenerului - jocuri de ,vdcdlire 7. Apdrarea impotriva contractelor de FA Ji tehnici speczfice regula Iui 11 - regula lui I5 - tehnici speczfice de joc de levatd: manevra Merrimac, manevra Deschapelles, Jettisonare, miisuri extreme, jocuri de pdcdlire 8. Quiz 9. Remember

PARTEA W-a : MISCELANEA 1. Reguli de eticd ~i comportare 2. Cdteva sfaturi utile 3. Codul international de bridge 4. Despre sisteme Ji cdteva convenfii - Sisteme de licitatie (sistemul standard, trefla de precizie, trefla albastrd, ACOL, la majeure cinquieme) - Conventii (Key card BW, Roman B W, FA neobignuit, Michael's cue hid, Bicolorele Ghestem, Checkback, Conventii de atac $i semnalizare, altele decdt standard (Busso, Russinow, Romane, Jurnalist), Convenfii dupd deschiderea adversci de 1 FA (Landy, Ripstra, Cappelletti Hamilton) 5. Despre bridge-ul competitional 6. Despre probabilitdple matematice 7. Vocabular INDEX ABREWERI BIBLIOGRA FIE Literatura de bridge in limba rombnd este foarte sdracd, titlurile apdrute putcind fi numdrate pe degetele a doud mciini. Se simfea nevoia unei cdrti complete de bridge care, pornind de la ABC-ul jocului, prezentcind apoi IicitaJia, actiunile competitive qi jocul dr levatd, atcit a1 declarantului ccit qi a1 apdrdrii, sd ofere cititorului o lucrare exhaustivd asupra acestui captivant joc. Ca unul care am servit cauza bridge-ului intreaga mea viafd, mi-am asumat aceastd, deloc upard, sarcind de a pune la indemcind un instrument de lucru bridge-iqtilor romcini, prea putin familiarizap cu sujlul modern ce marcheazd pretutindeni bridge-ul, cu progresele inregistrate in domeniul licitafiei, qi lipsi,ti de un manual a1 jocului de levatd. Bridge-ul este un joc de echipd, partenerii trebuie sd vorbeascd aceeaqi limbd, sd cunoascd qi sd aplice conceptele actuale ale IicitaJiei qi apdriirii, pentru a putea fi eficienti qi a putea juca de la egal la egal cu adversarii in orice partidri Virtufile acestui joc, care pretinde agerime, calcul lucid, sfrategie qi capacitatea de a lua decizii rapide, 1-au @cut sdfie considerat un sport a1 intelectului. El a fost deja recunoscut ca atare qi inchin familia sporturilor olimpice. Fascina~iabridge-ului este mai ufor de remarcat deccit de explicat. Pentru unii jocul este o relaxare dupd o muncd obositoare, pentru cei mai mulJi un hobby care le permite sd-~i petreacd agreabil timpul. Celor ambifioqi qi dornici de progres, care exerseazd gcindirea logic6 qi aqa-zisul ,,common sense", aceastd carte le va perniite ameliorarea performanfelor. Structurarea ei a fost gdndild astfel: capitolul introductiv se adreseazd celor ce iau pentru prima oar6 contact cu jocul de bridge. Acestora le sugerez, ca o metodd de invdfare, sd parcurgd tot textul, fird a incerca de la prima lecturd sd aprofundeze subiectele ce par di$cile. fn felul acesta iqi vor face o idee asupra jocului qi vor descoperi cu satisfac[ie la o a doua lecturd cd notiunile se aqeazd la locul lor qi au luat startul spre statutul de jucdtor competent. Multe aspecte au fost reltiate in fiecare capitol, tocmai pentru a uqura sedimentarea lor.

Partea doua prezintd ca sistem de 1icitaJie ,.standard-ul american " {cu majora in cinci qi cea mai bun6 minord), un sistem natural uqor de asimilat qi care, la ora actuald, este jucat de imensa majoritate a bridge-iqtilor din intreaga lume. Deoarece, in ultimele decenii, in bridge-ul modern au fost inglobate in sistem cciteva conventii de mare eficacitate, cum ar j licita/iile de transfer, deschiderile de doud slahe, contrele negative qi altele, am considerat absolut necesar ca ele sdJeficute cunoscute celor ce incd mai joacd un ,,papa-mama bridge" Iipsit de perspectivd. Bridge-ul actual trdieqte intr-un climat a1 barajelor qi obstructiondrii adversarilor, jumlftate din done sunt de fapt o luptd dusd contra acestora, motiS pentru care capitolul privind licitatia competitivd oferd elementele necesare pentru a face faJd la ceea ce se joacd mai peste tot in lume. I Doud mari capitole, jocul de levatd a1 declarantului qi jocul in apdrare, pentru'prima oars tratat in limba romdnd, suntprezentate pe larg qi uu fost concepute in aqa fel inccit cititorul, lucind cunoqtin,td cu tehnicile de bazd qi studiind zecile de excelente done-exemple, sd-qi poatd ameliora tehnica qi ldrgi repertoriul. Bridge-ul este un joc destinat unei elite, cu comportament etic elevat qi spirit de fair- play la masd. Cum prea bine spunea Maugham, ,, bridge is a game to be enjoyed". Doresc din tout6 inima sd ofer cititorului, prin lectura acestui volum, prilejul de a imbina ,,utilul cu pldcutul ".

Autorul