BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrarii: Prezentul proiect a fost întocmit la comanda - Consiliul Local al comunei Vartop, care are în planul de investiţii pe anul 2015 ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VARTOP - JUDETUL DOLJ. Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA VARTOP - JUDETUL DOLJ Proiectant general: BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212 email: [email protected], numar de inmatriculare in Registrul Fiscal al Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod inregistrare fiscala CIF RO20190678, Data elaborării: 2015

1.2. OBIECTUL LUCRARII Documentaţia are ca obiect actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Vartop - judetul Dolj. Comuna Vartop - are in componenta sa satul Vartop care este resedinta comunei Vartop. Prevederile de dezvoltare ale comunei Vartop, cuprinse in prezenta documentatie de urbanism pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Vartop - judetul Dolj, au la baza consultarile efectuate la Prirnaria Vartop si tema - program stabilita de Consiliul Local Vartop. Planul Urbanistic General - Comuna Vartop ediţia 2015 preia o serie de date si prevederi din P.U.G. comuna Vartop proiect 8959 / 2000, intocmit de S.C. Proiect S.A. Craiova, aprobat de Consiliul Local Vartop, cu avizul Consiliul Judeţean Dolj.

pag. 1 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]

1.3. SURSE DOCUMENTARE LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU CONCOMITENT ACTUALIZARII P.U.G. VARTOP  Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului – Urban Proiect Bucureşti;  Planuri topografice – scara 1:5000 şi 1:25000 asigurate de O.C.P.I. Dolj şi Consiliul Judetean Dolj, aduse la zi prin completari dupa ortofoto planuri;  Planul Urbanistic General al Comunei Vartop - Judetul Dolj, proiect numărul 8959 / 2000 elaborat de S.C. Proiect S.A. Craiova ;  Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014 - 2020, elaborat de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud- Vest Oltenia;

SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE  Monumente, situri şi ansambluri arheologice – judeţul Dolj - listă aprobată de Ministerul Culturii şi publicată în Monitorul Oficial;  Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de primaria Vartop şi O.C.P.I. Dolj;  Date statistice furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj.  Date furnizate de institutii publice si societati comerciale care detin informatii la nivelul teritoriului comunei Vartop: - Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National - Judetul Dolj - Agentia de Protectie a Mediului - Judetul Dolj - Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Judetul Dolj - Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare – Sucursala Dunare Olt  Date culese de proiectant în teren, precum si din discutiile purtate cu membrii Consiliului Local si primarul comunei Vartop.

METODOLOGIA UTILIZATA Metodologia folosita este în conformitate cu "GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL" aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. numarul 13/N/10 martie 1999. Proiectul are la bază:

pag. 2 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]  Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata.  Legea nr.172/2010 pentru modificarea Legii nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata.

 HOTĂRÂRE nr. 932 din 1 septembrie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de architect  Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare.  Legea nr. 242/ 2009 privind aprobarea Ordonantei guvernului nr. 27/ 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.  Hotararea nr. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism , cu modificarile si completarile ulterioare.  Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.  Ordin nr. 839 din 12/10/2009 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii  Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.  Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.  Ordonanta nr. 43 din 28 august 1997 privind regimul juridic al drumurilor;  Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN): · Sectiunea I - Cai de comunicatie: Legea nr. 71/ 1996 ( actualizare Proiect lege / 2004). · Sectiunea II- Apa: Legea nr.171/ 1997. · Sectiunea III- Zone protejate: Legea nr.5/ 2000. · Sectiunea IV- Reteaua de localitati: Legea nr. 351/ 2001. · Sectiunea V- Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001.  Hotararea nr. 1 519/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor din Romania.

pag. 3 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]  ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”  ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul- cadru al Planului Urbanistic General”  ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic zonal”  ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic de detaliu”  Legea fondului funciar (nr. 18/1991, republicata);  Legea administra\iei publice locale (nr. 69/1991,republicata);  Legea privind circulatia juridica a terenurilor (nr.54/1998);  Legea cadastrului imobiliar si publicitatii imobiliare (nr. 7/1996);  Legea privind calitatea in constructii (nr.10/1995);  Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.82/1998 pentru aprobarea OG nr. 43/1997);  Legea apelor nr. 107/1996;  Legea privind zonele protejate (nr.5/2000);  Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane;  Codul civil;  Ordinul comun nr.214/RT/16NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si al ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentatiilor si emiterea acordului de mediu la planurile de urbanism si de amenajarea teritoriului.  Ordonanta de urgenta nr. 7 din 02 februarie 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350 / 2001 privind amenajarea tertoriului si urbanismului;  Ordinul nr. 2701 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare si consultare a publicului cu privire la eleborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;  Legea nr. 133 din 2012 pentru aprobarea OUG nr. 64 din 2010 privind modificarea si completarea Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7 din 1996  Ordinul nr. 108 al Ministerului Administratiei si Internelor privind aprobarea Regulamentului de avizare, verificare si receptie a lucrarilor de specialitate din

pag. 4 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] domeniul cadastrului, al geodezie, al topografiei, al fotogrammetriei si al cartografiei.  Legea nr. 190 din 10.07.2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului.  Ordinul nr. 119 din 04.02.2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei – Ministerul Sanatatii.

BAZA TOPOGRAFICĂ Baza topografică, constând:  în planuri la scara 1: 5000 a fost asigurată de Consiliul Judetean Dolj  Planul director al comunei Vartop - O.C.P.I. Dolj

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE Comuna Vartop are in componenta sa un sat : VARTOP - sat resedinta de comuna. Aceasta structura a fost stabilita de Legea nr. 2 / 1968, privind organizarea administrativa a teritoriului R.S.R. Conform datelor celor 3 recensaminte din 1992, 2002 si 2011 prelucrate de Regionala de Statistica – Judetul Dolj, evolutia comunei din punct de vedere al numarului de locuitori a fost urmatoarea: LOCALITATE 1992 2002 2011 2014 VARTOP 2666 1892 1658 1711 Până în anul 2011 indicele de creştere a fost negativ, iar dupa acest an pâna în 2014 indicele de crestere a inregistrat valori pozitive. Densitatea populaţiei este de 52,18 locuitori/km2 inferioara densitatii medii pe judet. Teritoriul administrativ al comunei Vartop este situat în partea de vest a judetuli Dolj, la intersectia drumului judetean DJ 562 Craiova – Cetate cu drumul judetean DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita. Comuna se gaseste la limita dintre Campia Inalta a Balacitei ( Podisul Getic ) si Campia mai joasa a Bailestiului, formata din trei terase 0 0 superioare ale Dunarii - terasa Flamanda si terasa Perisor, intre meridianele 23 - 24 0 0 0 (23 21’ 53” E longitudine estica, deasupra paralelei de 44 (44 12’ 39” N) latitudine nordica.

pag. 5 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Comuna Vartop se invecineaza astfel:  la nord cu comuna Vela  la est cu comuna Giubega si comuna Salcuta  la vest cu comuna Orodel si comuna Caraula  la sud cu comuna Izvoare Teritoriul administrativ al comunei Vartop este strabatut de traseele drumurilor judetene DJ 552 Craiova - Cetate si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare si de traseul drumului comunal DC 62 Vartop - Giubega. Comuna este situata la cca. 40 km de Municipiul Craiova si la 25 km de localitatea Plenita. Resedinta de comuna satul Vartop este asezata in partea centrala a teritoriului administrativ. Mosia Comuna Vartop a fost infiintata prin legea administrativa din 31 martie 1864 si a facut parte din plasile Campu (1864 – 1875), Dumbrava de Jos ( 1892 – 1908), Giubega (1908 – 1939), Plenita (1939 – 1952) si din raioanele Plenita (1952 – 1965), Bailesti (1965 – 1968). Denumirea comunei provine din slavona veche, VRTUPU, care inseamna deal cu expunerea la soare. Initial vechea vatra a satului se afla pe locul strategic , denumit Tepelus, loc a carui legenda spune ca in luptrele cu turcii cestia navaleau mereu si pradau tot ce intalneau in cale, omorau oameni, animale, jefuiau casele, dupa care le dadeau foc. Acest loc era o mlastina in care in luptele impotriva turcilor ar fi murit un nepot al lui Vlad Tepes, luptele incheindu-se cu victoria lui Vlad Tepes. Un turc a fost inmormantat in Movila lui ISTEAG, deasupra Piscului Vechi, la locul numit Furdui. Acestui loc i se spune Movila lui Isteag, deoarece aici s-a arborat steagul victoriei contra turcilor, „ici steagul” , pe scurt ististeagul. Pe locul vechii vetre la Tepelus au fost descoperite monede de catre profesorul Nicolaescu Plopsor, monede care au fost depuse la Muzeul Olteniei. De asemenea s-a descoperit un depozit de seceri, in vechea cariera, obiecte care sunt depuse la Muzeul Zonal din Bailesti. Prima atestare documentara a comunei Vartop dateaza din ianuarie 1619, din hrisovul domnesc emis de Gavril Movila, din care reiese ca mosia Vartop era stapanita de jupaneasa Stanca si feciorul ei Amza. In anul 1843 proprietar era Radu Dimitrie Rosetti de la care mosia ramane mostenire Anicai Rosetti, urmand a trece apoi in stapanirea lui Costache Cioaca pana in anul 1864, cand trece in proprietatea maiorului Misu Anastasievici. Intre anii 1886 – 1893 mosia Vartop apartine lui I. Marghiloman de la care a trecut in proprietatea Elenei Farachide, nascuta Marghiloman. In anul 1892 in

pag. 6 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] sat se gaseau o scoala mixta infiintata in anul 1838 , o biserica cu hramul Sf. Nicolae si Sf. Imparati, ctitorita de Carstea Arnautu in 1805 si zugravita in anul 1828 de clucerul Constantin Braioiu. Vechii clacasi, locuitorii satului Vartop, din Plasa Jiu, sau Plasa Dumbrava, locuiau in bordeie de pamant, iar atunci cand a venit ciuma, au lasat bordeiele surpate peste morti si au mutat vatra satului pe locul unde se afla astazi o parte din comuna.- zona Ograzilor unde au fost improprietariti prin „Act de Impartire”, potrivit Legii rurale din 1864, pe mosia Maiorului Misa si a doamnei Elena Scarlat Ferichidi. Ulterior au primit si teren arabil in perioada mai 1865, tot de pe mosia Maiorului Misa. Mosia lui Ferichide era de 3718 pogoane si padurea Genoaia de 15000 pogoane. In perioada anului 1866 s-au construit „patule ale obstii, unde fiecare clacas depunea un numar de tarne de porumb, pentru siguranta obstii – caz de razboi, ciuma sau alte intemperii. In anul 1866 s-a construit primul local al Primariei, compus din 2 camere , din pamant. Printre boierii pamantului Vartopului printre primii au fost Constantin Brailoiu Cluceru si Elena, apoi Bisel Vornicu care au fost si proprietarii padurii din comuna, apoi Maiorul Plesea Anastasievici de origine sarba, boier Ferichide care era ginerele printului Stirbei si mosierul Creteanu. Prima biserica a fost construita prin anii 1700 fiind realizata din pamant si acoperita cu paie. Pisania pictata deasupra usii actualei biserici cu hramul „Sf. Nicolae si Sf. Imparati” cuprinde istoria acestui lacas: „ Cu voia tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sf. Duh, ziditu-sa aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, unde praznuieste Hramul Sf. Mare Ierarh Nicolae si Sf. Mariti si intocmai cu Apostolii Imparati Constantin si Maica-sa Elena, inaintea anului 1800, de raposatul Costea Arnautu si s-a infrumusetat leat 1828 Aprilie 8, de Dlui BibBell Clucer Constantin Brailoiu cu sotia sa Elena, nascuta Bengescu. Reparatu-sa acoperisul ei in 1881, inlocuindu-i-se sita cu tigla cu adaugirea unei turle in fata cu cheltuiala locuitorilor. Reparatu-sa radical in 1864, schimbandu-i-se forma atat exterioara cat si cea interioara, cu cheltuiala enoriasilor si a proprietarului Phirichyde. Iar acum a patra oara s-a restaurat dupa cum se vede in forma-i de la inceput, cu oosardia si cheltuiala enoriasilor ei si cu ajutorul primariei respective – in zilele Prealuminatului Episcop Vartolomeu, in anul mantuirii 1932 – 1933, dupa planul si directivele Comisiei Monumentelor Istorice, pictata si inzestrata cu toate odoarele necesare, sfiintita in anul 1934, noiembrie 3. Pictor Gh. Barbulescu Tismana”. Ulterior biserica a mai fost vopsita pe exterior, a fost construit un

pag. 7 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] gard de beton, s-a restaurat clopotnita iar in curtea bisericii a fost ridicat un Monument al eroilor neamului din primul si al doilea razboi mondial. Prima notare a scolii din comuna, a fost facuta in 1812 de catre Dascalu Iovan OT Motatei, adica Dascalu Iovan de la Motatei, care ne spune ca boierul Ferichidie da comunei ca local pentru scoala doua odai ale carciumii din sat, care se afla in fata curtii boieresti, iar curtea boiereasca se muta pe locul fostului sediu al CAP 7 Noiembrie Vartop. Aceste date sunt inscrise in cartea bisericeasca numita Mineiul, pe ultima pagina si in Penticostalul din luna iunie, scris in limba slavona. In anul 1925 se construieste localul tip Spiru Haret, cu patreu Sali de clasa, cu paravane care se ridicau si se foloseau la diverse serbai sau adunari. In anul 1972 s-a construit localul nou. In prezent ambele cladiri ale scolii sunt folosiet. Scoala veche reabilitata, pastrand arhitectura initiala este folosita ca gradinita pentru prescolari.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Din punct de vedere geomorfologic comuna Vartop este situata in cadrul formatiunii Podisului Getic si anume in subunitatea sudica numita „Campia inalta a Balacitei”, in apropierea liniei de contact cu marea unitate de relief „Campia Romana” din sudul judetului Dolj. Campia inalta colinara a Balacitei are aspect de platform fragmentata in culmi plate si prelungi de catre paraul Baboia si afluentul sau direct paraul Teiu. Aceste culmi sunt orientate pe directia NV- Se, directia apelor curgatoare. In afara de aceste vai, mai apar in zona, o serie de vai –ogase, cu cursuri semitemporare, colectoare a apelor de coasta, care nu constituie zone de risc natural. Relieful din cadrul comunei are altitudini cuprinse intre 110 n in partea de sud si 150 m in partea de nord-vest. Satul Vartop s-a dezvoltat de o parte si de alta a paraului Baboia. Acest curs de apa permanent nu constituie zone de risc natural la inundatii. Din punct de vedere geologic se intalnesc depozite de argile, marme si nisipuri pontiene, acoperite de depozite noi fluviatile de pietrisuri si nisipuri cuaternare. Invelisul de sol, rezultat al interactiunii factorilor fizico-geografici se prezinta divers, remarcandu- se la nivel general influenta deosebita a rocii reliefului, nisipuri, pietrisuri, argile care apartin Formatiunii de Candesti, depozite loessoide, nisipuri, peitrisuri apartinand Pleistocenului Superior si Holocenului (swilturi, nisipuri argiloase, nisipuri, pietrisuri) structural tectonic apartinand extremitatii de vest a sectorului valah al Platformei Moesice.

pag. 8 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Solurile caracteristice sunt cernoziom degradat si brun roscat, favorabile dezvoltarii culturilor mari agricole, iar de-a lungul vailor culturilor legumicole pentru nevoi propri. In teritoriul administrativ al comunei Vartop exista un lac de acumulare amenajat pe cursul paraului Baboia, la nord-vest de localitatea Vartop. Reteaua hidrografica de suprafata este reprezentata de paraul Baboia, care curge de la nord-vest la sud, care pentru a nu produce inundatii, baltiri este necesar sa fie decolmatat. Pe teritoriul comunei Vartop paraul Baboia primeste ca afluent paraula Teiu cu curs semipermanent. Intreg teritoriul administrativ al comunei Vartop se incadreaza intr-o zona cu climat temperat-continental cu influente submediteraneene care se carcterizeaza prin: 0 0  temperatura medie anuala = 10 - 11 C 0 0  temperatura medie a lunii ianuarie = 0 / 3 C 0 0  temperatura lunii iulie = 21 - 23 C

 prima zi de inghet apare in ultima decada a lunii octombrie, iar ultimul inghet in prima decada a lunii aprilie, determinand un interval de peste 200 zile/an fara inghet;  cantitatea medie de precipitatii = 500mm/an, cu doua maxime, unul in mai si altul mai slab in octombrie;  vantul dominant are directia VNV – ENE, care adduce vara caldura si uneori seceta iar iarna aduce ger;  solul caracteristic este cernoziom degradat si brun roscat, foarte favorabil culturilor mari agricole si vitei de vie; Relieful de campie, in general uniform, cu clima si solul respectiv ofera conditii naturale deosebit de favorabile pentru dezvoltarea localitatii Vartop si a economiei bazata pe agricultura, comuna inscriindu-se in zona de productie agicola de culturi mari, plante tehnice si culturi legumicole precum si cresterea animalelor in special pentru consum propriu. In general putem spune ca in zona se inregistreaza ierni mai blande si primaveri timpurii, cu veri fierbinti (relativ secetoase, cu temperaturi de peste 30 o C in zona Bailestiului) si cu toamne mult prelungite catre iarna, fapt ce demonstreaza influenta climatului submediteranean.

pag. 9 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Asezarea in teritoriu a comunei Vartop asigura conditii naturale foarte favorabile pentru dezvoltarea comunei, localitatea Vartop fiind un important centru agricol. Riscuri naturale In teritoriul administrativ al comunei Vartop nu există zone cu risc de periculozitate foarte mare, nu au existat alunecari de teren sau inundatii deosebite. Pe raza localitatii Vartop, pe cursul paraului Baboia nu au fost inregistrate inundatii. Comuna Vartop nu este inregistrata in hartile de hazard si risc la inundatii din judetul Dolj. Pentru a nu apare in viitor riscul la inundatii de-a lungul cursului paraului baboia, albia acestuia trebuie in permanenta decolmatata. 2.3. RELATII IN TERITORIU 2.3.1. INCADRAREA ÎN RETEAUA DE LOCALITATI A JUDETULUI DOLJ Teritoriul administrativ al comunei Vartop este situat în partea de vest a judetuli Dolj, la intersectia drumului judetean DJ 562 Craiova – Cetate cu drumul judetean DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita. Comuna se gaseste la limita dintre Campia Inalta a Balacitei ( Podisul Getic ) si Campia mai joasa a Bailestiului, formata din trei terase 0 0 superioare ale Dunarii - terasa Flamanda si terasa Perisor, intre meridianele 23 - 24 0 0 0 (23 21’ 53” E longitudine estica, deasupra paralelei de 44 (44 12’ 39” N) latitudine

nordica. Comuna Vartop se invecineaza astfel:  la nord cu comuna Vela  la est cu comuna Giubega si comuna Salcuta  la vest cu comuna Orodel si comuna Caraula  la sud cu comuna Izvoare Teritoriul administrativ al comunei Vartop este strabatut de traseele drumurilor judetene DJ 552 Craiova - Cetate si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare si de traseul drumului comunal DC 62 Vartop - Giubega. Comuna este situata la cca. 40 km de Municipiul Craiova si la 25 km de localitatea Plenita. Resedinta de comuna satul Vartop este asezata in partea centrala a teritoriului administrativ. Relatiile cu comunele vecine si cu celelalte comune din judet se fac prin intermediul drumurilor judetene DJ 552 Craiova – Cetate si (cu municipiul Craiova si municipiul Calafat, respectiv comunele Maglavit si Galicea Mare) si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare (cu comunele vecine Plenita, Izvoare, Orodel ) si prin intermediul drumului comunal DC 62 Vartop - Giubega (cu comuna Giubega si Municipiul Bailesti).

pag. 10 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]

2.3.2. DATE SI RELATII EXTRASE DIN P.A.T.N. REFERITOARE LA ZONA IN CARE SE INCADREAZA COMUNA VARTOP Cai de comunicatie - Teritoriul administrativ al comunei Vartop este strabatut de traseele drumurilor judetene DJ 552 Craiova - Cetate si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare si de traseul drumului comunal DC 62 Vartop - Giubega. Comuna Vartop situata in cadrul formatiunii Podisului Getic si anume in subunitatea sudica numita „Campia inalta a Balacitei”, in apropierea liniei de contact cu marea unitate de relief „Campia Romana” din sudul judetului Dolj, intr-o zona caracterizata printr-un sol tipic de campie - cernoziom degradat si brun roscat si un climat temperat continental, cu influente submediteraneene, se inscrie in zona de productie agricola de culturi mari, plante tehnice, plantatii de vita-de-vie si precum si creşterea animalelor atât pentru consum propriu cât şi pentru aprovizionarea zilnica cu produse agro-alimentare. Ca ordin de mărime, dupa populatie, comuna Vartop se înscrie în cadrul comunelor mijlocii, cu populatie totala in anul 2014 de 1711 de locuitori, conform datelor furnizate deDirectia Judeteana de Statistica Dolj: An 1977 1992 2002 2011 2014

Vartop 3374 2666 1892 1658 1711

Aşezarea în teritoriu, ca si conditiile naturale plaseaza comuna Vartop în raza de influenta a orasului Bailesti. Relatiile economice şi teritoriale se manifestă în special în raport cu comunele Orodel, Vela, Izvoare, Salcuta, Giubega, Caraula, cu care se învecineaza si cu municipiile Bailesti aflat la 25 km si Calafat aflat la 55 km distanta de Vartop.

pag. 11 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] APA Teritoriul comunei Vartop se inscrie in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, in zona cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice mai mari decat resursa medie de tara. Teritoriul comunei se afla cuprins in zona cu resurse reduse de apa, localitatea Vartop fiind echipata cu sisteme centralizate de alimentare cu apa. Localitatea Vartop nu are sistem centralizat de canalizare menajera. Teritoriul comunei Vartop este strabatut de paraul Baboia, care necesita lucrari de decolmatare a vaii in zona localitatii Vartop, pentru a inlatura riscul aparitiei inundatiilor.

ZONE NATURALE PROTEJATE

Pe teritoriul comunei Vartop nu au fost identificate zone naturale protejate de interes national / judetean inscrise in Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a - Zone protejate.

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

In teritoriul administrativ al comunei Vartop, conform Planului de amenajare a teritoriului national - Secţiunea a-III-a - Zone protejate - si Listei Monumentelor istorice aprobata cu Anexa la ordinul nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor au fost localizate urmatoarele monumente istorice:

 pozitia nr. 617, cod monument istoric DJ-II-m-B-08397 – biserica “Sf. Nicolae si Sf. Imparati” din satul Vartop, ( ctitorita in 1805); Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de protectie a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respectiv 500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj. Regimul juridic al constructiilor monument istoric este reglementat prin prevederile Legii nr. 422 / 2001 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 938 din 20.11.2006, republicata in temeiul art. V din Legea nr. 259 / 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 573 din 03.07.2006, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 407 din 24.07.2001 iar ulterior a mai fost

pag. 12 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] modificata si completata prin: -_Legea nr. 401 / 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 749 din 27. 10 2003; - Legea nr. 468 / 2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 820 din 19. 11 2003; - Legea nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23. 12 2003; Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea 422 / 2001, republicata , privind protejarea monumentelor istorice. In sensul prevederilor art. 23 din Legea nr. 422 / 2001 interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza si cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Patrimoniului National sau dupa caz, de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Interventiile ce se efectueaza asupra monumentelor istorice sunt:  toate lucrarile de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajari peisagistice si de punere in valoare, care modifica substanta sau aspectul monumentelor istorice;  executarea de mulaje de pe component ale monumentelor istorice;  amplasare definitive sau temporar de imprejmuiri, constructii de protective, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de insemne pe si in monumente istorice;  schimbari de functiuni sau destinatiei monumentelor istorice, inclusive schimbarile temporare;  stramutarea monumentelor istorice;  amenajari de cai de acces pietonale si carosabile, utilitati , anexe, indicatoare, inclusive in zonele de protective a monumentelor istorice; Toate interventiile care se efectueaza asupra monumentelor istorice, altele decat cele de schimbare a functiunii sau a destinatiei, de intretinere sau de reparatii curente, indiferent de sursa de finantare si de regimul de proprietate a imobilului, se fac sub inspectia si controlul propriu al Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv, ale serviciilor deconcentratele ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu personal atestat, in conditiile legii. Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, pag. 13 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] verificarea tehnica a proiectelor, dirigentarea lucrarilor se efectueaza numai de experti sau specialist atestati de Ministerul culturii si patrimoniului National, cu respectarea exigentelor specific domeniului monumentelor istorice si a cerintelor privind calitatea lucrarilor in constructii; lista specialistilor si expertilor atestatti de comisia de atestare din cardul Ministerului culturii si patrimoniului National este publicata pe site- ulwww.cultura.ro. In sensul prevederilor art. 36 din Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati:  sa asigure paza, integritatea si protectia monumentelor istorice, sa ia masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, sa asigura efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere a acestora in conditiile legii;  sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de persone fizice sau juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate; prin derogare de la prevederile alin.(1), lit. h), lucrarile de constructie ce fac obiectul autorizarii, la monumentele istorice de categoria B, cu exceptia lucrarilor la componentele artistice, pot fi efectuate si de personae fizice sau juridice neatestate, cu conditia respectarii avizelor de specialitate.

RETEAUA DE LOCALITATI Comuna Vartop se inscrie in grupa comunelor de marime mijlocie ( 2000 - 5000 locuitori). Localitatea Vartop, prin pozitie si nivel de dezvoltare economica poate avea o arie de atractivitate care depaseste limitele teritoriului administrativ al comunei, satul Vartop fiind inclus in grupa localitatilor de rang IV – resedinta de comuna.

2.3.3. INCADRAREA IN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI Conform Legii nr. 2 / 1968 privind organizarea administrativa a teritoriului RSR, comuna Vartop, are o localitate componenta:  Vartop - sat resedinta de comuna - situat in in centrul teritoriului administrativ. Conform planului si registrului cadastral al comunei in centrul teritoriului administrativ, suprafata teritoriului administrativ al comunei este 3 279,00 ha, defalcate pe categorii de folosinta, dupa cum urmeaza:

pag. 14 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] SUPRAFATA TOTALA TERITORIU ADMINISTRATIV - 3 279,00ha AGRICOL - 2879,00 ha arabil - 2 652,00 ha din care pasuni - 62,00 ha vii, pepiniere pomicole - 150,00 ha fanete - 15,00 ha NEAGRICOL - 400,00 ha din care paduri - 210,00 ha ape - 21,00 ha drumuri - 63,00 ha alte suprafete - 100,00 ha degradate - 6,00 ha Activitatea agricola (conf. datelor statistice) ocupa suprafata de 2879,00 ha. Suprafata totala a terenului arabil este de 2652,00 ha Datele sunt in conformitate cu informatiile furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj si Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare - Judetul Dolj. Organizarea circulatiei si a transportului in teritoriul administrativ cuprinde traseele drumurilor judetene DJ 552 Craiova - Cetate si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare si traseul drumului comunal DC 62 Vartop - Giubega - ce asigura legatura intre comuna Vartop si celelate localitati ale judetului. La nivelul comunei Vartop s-a executat alimentarea cu apa in sistem centralizat. Nu a fost insa realizat si sistemul centralizat de canalizare menajera. Alimentarea cu energie electrica este asigurata de la retelele de medie tensiune ce traverseaza teritoriul administrativ al comunei Vartop. Din studiul anterior privind planurile urbanistice generale etapa a-II-a, pentru comuna Vartop - retinem suprafata teritoriului intravilan pe localitati astfel:

SAT SUPRAFATA TERITORIULUI INTRAVILAN APROBAT (HA) VARTOP 217,40 HA

Situatia trupurilor localitatilor componente ale comunei Vartop, cuprinse in teritoriul intravilan, conform P.U.G. - etapa a-II-a se prezinta astfel:

DESTINATIA ZONEI SUPRAFATA

pag. 15 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] SATUL VARTOP Localitatea VARTOP 215,40 HA Teren rezervat zona de agrement 1,00 HA Teren rezervat platforma gunoi (neamenajat) 0,50 HA Teren rezervat platforma gunoi (neamenajat) 0,50 HA TOTAL TERITORIU INTRAVILAN SAT VARTOP 217,40 HA

2.4. ACTIVITATI ECONOMICE

Potentialul economic al comunei Vartop este determinat de situarea in teritoriu, conditiile pedo-climatice ca si de principalele activităti economice ce se desfăsoara pe teritoriul administrativ al comunei. Comuna Vartop are in prezent functiunea principala de centru de productie agricola (zoo-cerealiera).

2.4.1. ACTIVITATI DE TIP INDUSTRIAL Activităţile de tip industrial sau de depozitare se desfăşoară in satul Vartop la nivelul unităţilor cu profil de industrie mică - amenajate în spaţiile unităţilor agricole dezafectate, sau în spaţii nou amenajate. Activităţile industriale care se desfăşoară in aceste unitati nu constituie surse de poluare a mediului înconjurător. Populatia ocupata in sectorul industrial (sector secundar) la nivel de comuna este de 7 salariati, respectiv 0,68 % din totalul populatiei active ( populatia cuprinsa intre 15 – 64 ani – 1037 persoane). PRINCIPALELE SOCIETĂŢI CU PROFIL INDUSTRIAL / DEPOZITARE In satul Vartop:  exista 1 moara pentru cereale, nefunctionala – proprietate Primaria Vartop - Suprafaţa ocupată – 0,12 ha  Zona economica destructurata – fostul sector zootehnic Vartop - Suprafaţa ocupată – 6,345 ha – rezerva de teren proprietate privata Primaria Vartop pentru viitoare obiective economice Surse de poluare

pag. 16 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Activităţile industriale ce se desfăşoară în comună nu constituie surse de poluare a mediului înconjurător.

2.4.2. ACTIVITATI AGRICOLE

Teritoriul comunei Vartop se înscrie in zona cu profil predominant agricol care determina si caracteristicile activitatilor economice existente in comuna. Principalele unitati de productie cu profil agricol sunt: - S.C. Negrea Trans S.R.L. - Suprafaţa ocupată – 1,35 ha - S.C. Agrotenda S.R.L. - Suprafaţa ocupată – 1,10 ha Economia agricola cuprinde sectorul particular. Prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, cetatenii au fost puşi in posesia terenurilor agricole, sectorul particular devenind determinant in desfasurarea activitatilor agricole. Agricultura caracterizată printr-o suprafata mare a terenului agricol constituie principala ramura economica a comunei, alaturi de cresterea animalelor. În foarte mică măsură este prezentă activitatea agricolă secundară care cuprinde prelucrarea şi industrializarea unei parti din produsele obtinute în gospodariile populatiei, fiind absentă în totalitate activitatea agricolă tertiara care îmbracă toate aspectele de prelucrare, depozitare şi valorificare atât a produselor agricole bune cât şi a celor industrializate sau prefabricate. Activitatea agricola (conf. datelor statistice) ocupa o suprafata de 2879,00 ha si reprezinta 87,80 % din suprafata totala administrativa a comunei. Structura pe categorii de folosinta arata preponderenta suprafetelor arabile ce reprezinta 2652,00 ha, fata de celelalte categorii ca vii, plantatii pomicole – 150 ha. Suprafata agricola se afla in procent majoritar in proprietatea particularilor din Vartop. Profilul economic al comunei Vartop este determinat de productia vegetala ce constituie o ramura cu o dezvoltare importanta. Activitatea agricola in sectorul particular se desfasoara in principal in cadrul asociaţiilor familiale sau a asociaţiilor cu personalitate juridica. Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere, struguri, fructe, ouă. Pentru productiile realizate nu detinem date edificatoare dat fiind procesul de reorganizare a activitatii agricole pe bazele proprietatii private. Prin desfiinţarea CAP-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale acestora, efectivele de animale fiind cumparate de catre locuitorii comunei.

Un loc aparte, având în vedere cadrul natural, îl constituie creşterea animalelor mari şi mijlocii, bovine şi ovine şi a păsărilor de curte.

pag. 17 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Zootehnia, dupa un declin al efectivelor de animale din anii 1991 - 1992 fata de 1989, cunoaste in prezent o usoara redresare. Productiile animaliere nu sunt dintre cele mai ridicate, valorificarea produselor facandu-se mai ales pe piata comunei si pentru consumul propriu.

Valorificarea produselor agrozootehnice ale comunei (cereale, legume, animale si produse lactate) se va face ca si in prezent pe piata sau catre unitatile prelucratoare ale orasului Bailesti si Calafat. Veniturile realizate vor putea acoperi, in conditiile unei exploatari rationale a potentialului agricol, necesitatile curente ale locuitorilor. Având în vedere resursele naturale de pe raza comunei, cultura de cereale (griu, porumb, orz, secara), plante tehnice si creşterea animalelor, se impune dezvoltarea unor industrii prelucrătoare adecvate şi a unor ferme agro-zootehnice. Viaţa economică a comunei Vartop, are nevoie de dezvoltare în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ.

DISFUNCTIONALITATI

Disfuncţionalitatile care se manifesta in prezent sunt:  fragmentarea puternica a fondului funciar pe deţinatori ceea ce conduce la o exploatare dificila a pământului cu mijloace mecanizate;  dezorganizarea activitatilor de achiziţii si valorificare a cerealelor si plantelor agricole;  inexistenţa fondurilor de dezvoltare - investitii in domeniu;  starea materială precara a populaţiei ceea ce duce la nedezvoltarea sectorului "întreprinderi mici şi mijlocii";  imbatranirea populatiei stabile, migrarea populatiei tinere catre centrele urbane, Calafat, Bailesti si Craiova

2.5. POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.5.1. NUMARUL, STRUCTURA PE SEXE SI EVOLUTIA POPULATIEI Comuna Vartop se înscrie în cadrul comunelor de mărime medie, cu o populaţie totală de 1711 locuitori în 2014, faţă de 1658 locuitori înregistraţi la recensământul din 2011. Scăderea populaţiei s-a datorat până în anul 1990 politicii de dezvoltare economică excesiv industrială, care a condus la atragerea forţei de muncă din mediul

pag. 18 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] rural în oraşele industriale din Judeţul Dolj sau din afara lui. După 1990, populaţia comunei a scăzut în continuare, migraţia populaţiei tinere către mediul urban continuând. Între 2002 şi 2011 (anii de referinţă ai ultimelor recensăminte) s-au înregistrat dezechilibre în mişcarea naturală a populaţiei prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii, rezultând un spor natural negativ. Structura populaţiei şi populaţia ocupată Ponderea grupei de vârstă de 15-64 ani ( 1127 ) reprezintă cca. 65,87 % din totalul populaţiei la nivel de comună, (1711) conform datelor statistice de la nivelul anului 2014. In prezent ponderea populaţiei ocupate se menţine la peste 50% pe fondul reîntoarcerii in comună a personalului disponibilizat din marile centre urbane şi antrenării acestuia în special în agricultură (sectorul primar). Ocupaţia de bază a populaţiei rămâne agricultura, comuna Vartop înscriindu-se în zona de influenta a oraselor Bailesti si Calafat, participând la aprovizionarea zilnică cu produse agro- zootehnice a acestor oraşe. Structura populatiei ocupate are in vedere numai raportarile la nivelul populatiei cu domiciliul in comuna Vartop. Sectorul secundar este reprezentat prin unităţi ale industriei alimentare şi de bunuri de larg consum. În sectorul terţiar (servicii) s-au inclus toţi salariaţii care lucrează in învăţământ, sănătate, comerţ, transporturi, telecomunicaţii, administraţie publică, etc Evoluţia in timp a populatie la nivel de comună este prezentata in tabelul următor: f v Nr. Denumirea RECENSA MINTE 2011 2014 crt. localitaţii 1992 2002

Vartop 2666 1892 1658 1711

Acest fenomen de depopulare a satelor in mediul rural s-a datorat, până in anul 1989, politicii de dezvoltare economică (excesiv industrială) a centrelor urbane, care a condus la atragerea fortelor tinere apte pentru muncă in mediul rural in centrele urbane industriale din judeţul Dolj sau in afara lui. După anul 1990, populaţia comunei a scazut in continuare. Principalii indicatori demografici care reliefeaza evolutia populatiei in timp sunt reprezentati prin miscarea naturala si sporul migratoriu. Caracteristic pentru Vartop ca de altfel pentru întreg mediul rural al judeţului Dolj, sunt valorile negative înregistrate pentru soldul miscarii migratorii, pâna in anul 1989, ca urmare a

pag. 19 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] politicii anterioare de dezvoltare economică (în special industrială) care a atras după sine plecarea fortelor tinere apte pentru muncă din localitatile rurale spre centrele urbane industriale. Având în vedere evoluţia prognozată pentru activitatea economică şi în conformitate cu datele primite de la organele locale, ponderea populaţiei ocupate se va menţine la cca 50,00% din populaţia totală a comunei. Prin centralizarea datelor privind salariaţii din unităţile economice şi social- culturale proprii, se observă că pentru populatia activa, cu domiciliul in comuna Vartop, ponderea cea mai mare este deţinută de sectorul primar, fapt ce demonstrează ca ocupaţia de bază a populaţiei din comună este agricultura. După anul 1989, sporul natural a continuat să înregistreze valori negative, iar valorile sporului migratoriu au devenit mai mici şi chiar pozitive in ultimii ani, fiind determinate de fenomenul apărut, in această perioadă de declin economic, când numeroşi salariaţi au fost disponibilizaţi din marile unitati industriale şi care, in parte, s- au întors in localitatile de unde au plecat. Urmarind evoluţia valorilor absolute ale sporului natural după anul 1989, se poate constata, ca acestea au inregistrat numai valori negative, ca urmare a indicelui mortalitatii foarte ridicat, a indicelui natalitatii foarte mic determinate in general de scaderea nivelului de trai, de scaderea ponderii populaţiei fertile (15 - 40 ani) si de măsurile luate de legalizare a întreruperilor de sarcină. În ceea ce priveşte mişcarea rnigratorie însa, valorile sunt relativ mici, înregistrându-se chiar valori pozitive, ca urmare a declinului economic şi disponibilizărilor de personal muncitor din unitatile economice unde a lucrat şi intrarea acestora in localitatile rurale de unde au plecat, deci si in localitatile comunei Vartop.

2.5.2. STRUCTURA POPULATIEI PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTA Av`nd @n vedere c[ @n ultimii ani (dup[ 2000) nu s-a mai urm[rit structura popula\iei pe grupe de v`rst[ pe unit[\i administrativ - teritoriale, ci numai la nivel de jude\, iar @n rezultatele preliminate ale recens[m`ntului din octombrie 2011 nu s-au prelucrat, pentru situa\ia actual[ la nivel de comun[, s-au aplicat cotele medii ale principalelor grupe de v`rst[ din mediul rural al jude\ului Dolj, dup[ cum urmeaz[:

pag. 20 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Grupe de varsta % mediul rural comuna Vartop (2014) 0 - 14 ani 16,29 % 208 – 12,16% 15 - 65 ani 62,66 % 1127 – 65,87% peste 65 ani 21,05 % 376 – 21,97% TOTAL 100,0 % 1711

2.5.3.MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE Personalul muncitor din comuna a preferat deplasarea spre locul de munca din unitatile economice industriale ale oraselor Bailesti si Calafat, situate la cca 40 km, respectiv 50 km de comuna, naveta inscriindu-se in izocrona de deplasare de 30'. Dupa anul 1989 insa, valorile absolute ale sporului natural au ramas tot negative. Astfel, urmare a deteriorarii nivelului de trai in general, a masurilor luate de legalizare a intreruperilor de sarcina, etc., au facut ca valorile sporului natural sa scada de la un an la altul. Aceste valori reflecta declinul economic inregistrat in aceasta perioada de tranzite, de trecere la economia de piata - capitalista cand numeroase unitati economice industriale au fost restructurate sau chiar lichidate in centrele urbane din judet sau din afara judetului Dolj, iar personalul muncitor, disponibilizat s-a intors in general in localitatile de unde au plecat, deci in cadrul comunei Vartop. In anul 1990 s-a inregistrat cel mai mare numar de plecari in marea majoritate a comunelor din judetul Dolj deci si un sold migratoriu negativ foarte mare ca urmare a inlaturarii restrictiilor de intrare cu domiciliu stabil, in marile centre urbane din toata tara. NAVETISMUL Din informatiile primite de la organele locale ale comunei Vartop localitatile principale spre care au avut loc deplasari din localitatea Vartop sunt orasele Bailesti si Calafat, situate in imediata apropiere a comunei Vartop (cca 40 km, respectiv 50 km fata de localitatea resedinta de comuna). Avand in vedere distantele mici de deplasare de pana la 50 km acestea se inscriu in izocrona de deplasare de 50 km, care ofera conditii usoare de naveta. Mijlocul de transport folosit este in general autobuzul. Totodata in cadrul comunei au loc si deplasari pentru munca in sens invers, din orasul Bailesti spre unitatile economice si social-culturale din raza comunei astfel: - spre unitatile economice productive - spre unitatile de invatamant, sanatate, comert

pag. 21 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Declinul actual al anumitor activitati industriale sau disfunctionalitati care preseaza asupra altor activitati, generate de reforma economica, au determinat reducerea numarului de salariati si trecerea lor in randul somerilor. Aceasta reducere de personal s-a facut in general in randul personalului navetist si s-a considerat reintegrarea acestora in sectorul primar (agricultura) in cadrul localitatilor de domiciliu al salariatilor. 2.5.4. RESURSELE DE MUNCA SI POPULATIA ACTIVA OCUPATA Considerand ca forta apta pentru munca, populatia cuprinsa intre 15 - 65 ani, rezulta in cadrul comunei Vartop o populatie activa de 1127 locuitori, adica 65,87 % din total populatie. Populatia ocupata s-a obtinut prin centralizarea numarului de salariati permanenti din societatile economice cu capital de stat si privat, din societatile social-culturale si comerciale bugetare si particulare existente in cadrul localitatii Vartop. Num[rul de salariati pe ramuri ale economiei natonale este urmarit de Direc\ia Judeteana de Statistica Dolj, numai la nivel de comuna si este prezentat in tabelul urmator, la nivelul anului 2013: Specifica\ia Nr. salaria\i - Industrie constructii 7 - Agricultura - silvicultura 3 - Transporturi - telecomunicatii 1 - Financiar – bancare - - Turism – alimentatie publica - - Tranzactii imobiliare - - Salubrizare, gestionarea deseurilor 7 - Comert 2 - Invatamant 21 - Ocrotirea sanatatii 6 - Administratie 23 - Someri in evident si plata 275 TOTAL GENERAL 88

2.5.5. FONDUL DE LOCUIN|E Numarul total de locuinte in comuna Vartop in anul 2013 era de 794 locuinte.

pag. 22 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] In ultimii cinci ani, ritmul mediu anual de constructii de locuinte a fost mic. Constructiile noi de locuinte sunt realizate din materiale durabile si au un standard de confort ridicat, apropiindu-se de cel urban. Calitatea fondului de locuit existent este data de urmatoarele proportii: - 70% din cladiri sunt in stare buna; - 25% in stare mediocra; - 5% in stare insalubra.

2.5.6. CONCLUZII

 Comuna Vartop dispune de un poten\ial uman mediu (circa 1711 persoane- la nivelul anului 2014) care face ca scaderea continua a populatiei din ultimul deceniu sa se opreasca, trecand in 3 - 5 ani la valori pozitive.

 Declinul volumului de activitate in ramurile de baza (dupa 1992) are consecinte negative asupra folosirii resurselor de munca, asupra calitatii vietii populatiei si a asigurarii resurselor financiare necesare realizarii unor programe de modernizare a locaitatii.  Trebuie men\ionat faptul c[ intr-o localitate @n care nu sunt satisf[cute posibilit[\ile de ocupare a poten\ialului de for\[ de munc[, deplas[rile prin exercitarea activit[\ilor @n afara localit[\ilor respective sunt numeroase. Acest fapt determin[ fenomenul de navetism, cei mai mul\i se @ndreapt[ spre ora]ele Bailesti si Calafat, care antreneaza un numar mare de personal. Pe teritoriul comunei Vartop se inregistreaza si un navetism semnificativ si dinspre orasele Craiova, Bailesti si Calafat spre localitatea Vartop.

2.6. CIRCULA|IA SI TRANSPORTURI SITUA|IA EXISTENT{ }I DISFUNC|IONALIT{|I CAI DE COMUNICATIE

Teritoriul administrativ al comunei Vartop este strabatut de traseele drumurilor judetene DJ 552 Craiova - Cetate si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare si de traseul

pag. 23 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] drumului comunal DC 62 Vartop – Giubega, drumuri care fac legătura cu localităţile învecinate şi cu alte comune din judeţ. In interiorul intravilan al satului Vartop trama stradala reflecta evolutia in timp a localitatii. Satul Vartop are o trama stradala neregulata drumurile judetene DJ 552 Craiova – Cetate si DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare fiind axele majore fata de care se organizeaza restul arterelor carosabile. Drumurile interioare locale asigura legaturi atat intre zonele de locuit cat si cu zonele economice. Drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare au imbracaminti asfaltice. Drumurile comunale si restul circulatiilor interioare din localitate necesita modernizari: corectari de trasee, panta, curbe, imbunatatirea elementelor geometrice, intersectii, etc. Salariatii angajati in activitatile de productie in afara teritoriului administrativ al comunei se deplaseaza cu mijloacele de transport in comun existente. Prin pozi\ia geografic[ a comunei se efectueaz[ trafic de tranzit ]i a transportului @n comun, din sau spre localit[\ile importante ale jude\ului. Circula\ia rutier[ precum ]i cea pietonal[ din cadrul localit[\ilor impun ca @n viitor s[ se realizeaze amenaj[ri ale unor intersec\ii. Se remarc[ lipsa de parcaje amenajate la principalele dot[ri, parcarea / gararea la domiciliu f[c`ndu-se @n mod curent @n cur\ile locuin\elor. Disfuncţionalităţile care se manifestă in acest domeniu sunt: - existenţa unor strazi cu îmbracaminte provizorie; - existenţa unor intersecţii conflictuale între DJ 552 Craiova – Cetate, DJ 561 D Orodel – Plenita – Izvoare si reteaua de strazi din localitate care asigura accesul in zona de locuit dezvoltata de-a lungul acestor cai de circulaţie;

2.7. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNC|IONALE BILAN| TERITORIAL 2.7.1. INTRAVILAN EXISTENT Comuna Vartop are o singura localitate componenta, satul Vartop - re]edin\a comunei. Suprafa\a totala a intravilanului existent (curti + constructii) inclusiv zonele functionale se ridica la 217,40 ha pentru intreaga comuna Vartop, ceea ce reprezinta 6,63 % din totalul teritoriului administrativ.

pag. 24 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Pe trupuri ( zone construite) , bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent pe intreaga comuna este prezentat in tabelul urmator:

CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT - COMUNA VARTOP – JUDETUL DOLJ

DESTINATIA ZONEI SUPRAFATA SATUL VARTOP Localitatea VARTOP 215,40 HA Teren rezervat zona de agrement 1,00 HA Teren rezervat platforma gunoi 0,50 HA (neamenajat) Teren rezervat platforma gunoi 0,50 HA (neamenajat) TOTAL TERITORIU INTRAVILAN SAT VARTOP 217,40 HA Pe zone func\ionale, bilan\ul teritorial al suprafe\elor cuprinse @n intravilanul existent pe @ntreaga comun[ este prezentat, defalcat cu urmatoarea zonificare functionala, inclusă în cadrul P.U.G. 2000, fiind structurat conform tabelului următor:

BILAN| TERITORIAL SATUL VARTOP – COMUNA VARTOP - SITUATIA EXISTENTA SATUL VARTOP ZONE FUNC|IONALE HA % 1. ZONA LOCUIN|E }I FUNC|IUNI 114,57 HA 52,70 % COMPLEMENTARE 2. ZONA INSTITU|II }I SERVICII 3,50 HA 1,61 % DE INTERES PUBLIC 3. ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI 1,47 HA 0,68 % DEPOZITE 4. UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 2,70 HA 1,24 % 5. ZONA C{I DE COMUNICA|IE }I 34,25 HA 15,75 % TRANSPORT RUTIER 6. ZONA SPA|II VERZI, SPORT, 5,00 HA 2,30 % AGREMENT, PROTEC|IE 7. ZONA CONSTRUC|II TEHNICO- 0,61 HA 0,28 % EDILITARE 8. ZONA GOSPOD{RIE COMUNAL{, 2,90 HA 1,34 % CIMITIRE 9. APE 0,65 HA 0,30 % 10. ZONA TERENURI LIBERE 51,75 HA 23,80 % TOTAL TERITORIU 217,40 HA 100,00

pag. 25 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] INTRAVILAN EXISTENT - SAT VARTOP Intravilanul trebuie acceptat ca o limită convenţională informativă, în cadrul căruia circulatia terenurilor urmează să se supună legislatiei în vigoare. Zonele funcţionale existente în prezent îşi vor păstra caracterul, iar unele vor cunoaşte o dezvoltare accentuată, ca urmare a opţiunilor populaţiei şi intenţiilor administraţiei locale de diminuare sau înlăturare a disfuncţionalităţilor existente la nivelul întregii comune în ceea ce priveşte locuirea, activităţile economice, de agrement şi gradul de dotare. Zona de locuit, principala consumatoare de teren din cadrul intravilanului, va cuprinde în principal terenuri destinate gospodăriilor individuale. Pentru monumentele istorice, care se regăsesc pe teritoriul comunei se va respecta legislaţia specifică (Legea numărul 422/2001 – Lege privind protecţia monumentelor istorice). Se recomandă folosirea eficientă a terenurilor libere existente în zona de locuit deoarece densitatea mică a locuitorilor demonstrează că sunt posibilităţi de îmbunătăţire a situaţiei. Zona instituţiilor publice va trebui completată cu amplasamente la nivelul zonei centrale cu noi funcţiuni (cu precădere cele deficitare ce sunt nominalizate pentru etapele viitoare). Pentru zonele unităţilor agricole precum şi pentru cele industriale dacă va fi cazul, se vor crea rezerve de terenuri pe care să poată fi amplasate asemenea unităţi. Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General, îl constituie organizarea zonelor funcţionale în cadrul teritoriilor localităţilor, organizarea relaţiilor dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi natura activităţilor dominante. De comun acord cu administraţia locală, actualul P.U.G. trasează intravilanul propus, respectand legislaţia în vigoare şi necesităţile apărute ca urmare a solicitărilor venite de la locuitori. 2.7.2. ZONE FUNCTIONALE Unul din obiectivele de baza ale Planului Urbanistic General il constituie organizarea zonelor functionale in cadrul teritoriilor localitatilor, organizarea relatiilor dintre acestea in functie de folosinta principal si natura activitatilor dominante. ASPECTE CARACTERISTICE ALE PRINCIPALELOR ZONE FUNCTIONALE  Zona de locuin\e Aceasta este principala zon[ func\ional[ din cadrul suprafe\ei intravilanului construit existent si reprezinta

pag. 26 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] 114,57 ha din totalul suprafe\elor ocupate de satul Vartop. Ca form[ de proprietate asupra locuin\elor predomin[ proprietatea privat[. Cele mai multe construc\ii de locuit sunt @n stare bun[ de func\ionare, dar echiparea tehnico-edilitar[ interioar[ a locuin\elor, necesara realiz[rii unor condi\ii civilizate de via\[ este realizata la un numar mic de locuinte. #n localitatea Vartop exist[ re\ele de alimentare cu ap[ in sistem centralizat, reteaua totalizeaza 8,60 km. In localitatea Vartop nu exist[ re\ele de canalizare in sistem centralizat.

În satul Vartop au fost construite locuinţe noi. Terenurile libere, neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan reprezintă o rezervă în dezvoltarea fondului construit. Din analiza indicatorilor pentru locuire, actualmente, la nivelul Comunei Vartop, rezultă urmatoarele caracteristici: a) suprafaţa locuibilă /locuinţă: locuinţele au în general 2-3 camere de locuit – locuinţa medie; 38 338 mp / 794 locuinte = 48,28 mp loc / locuinta b) suprafaţa locuibilă /locuitor reflectă un indice superior valorilor medii pe judeţ; 38 338 mp / 1711 locuitori = 22,41 mp loc. / locuitor c) numărul de persoane pe locuinţă indică valori sub media judeţului, în concordanţă cu structura pe vârste (număr mare de locuitori peste 60 de ani); 1711 locuitori / 794 locuinte = 2,15 locuitori / locuinta e) indicatorii specifici ai comunei Vartop evidenţiază o densitate mai mare a populaţiei în cadrul fondului de locuit. 1711 locuitori / 126,06 ha = 14,93 locuitori / ha  Zona unit[\i industriale, industriale ]i depozite precum ]i zona agrozootehnic[ ocup[ @mpreun[ o suprafa\[ de 4,17 ha. Zona include unitati economice cu profil industrial, depozitare si agricol situate in comuna Vartop dar si fostele zone economice destructurate, care sunt un potential imobiliar, pentru viitoarele obiective economice .

pag. 27 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]  Zona spa\ii verzi, sport ]i agrement ocup[ suprafe\e care totalizeaza 5,00 ha incluzand - terenul de sport, zona verde care insoteste cursul paraului Baboia la traversarea localitatii Vartop. In teritoriul administrativ al comunei Vartop semnalam zona cu poten\ialul turistic ridicat, in vecinatatea Lacului de acumulare pe cursul paraului Baboia, care trebuie valorificat mai mult prin dezvoltarea unei re\ele de obiective turistice. Pentru o populatie de 1711 locuitori revine o suprafata de spatiu verde de 29,22 mp / locuitor, peste media impusa de realizat pana in anul 2013, de 26 mp spatiu verde / locuitor.  Zona cu func\iuni complexe de interes public include cl[dirile pentru @nv[\[m`nt, s[n[tate, culte, administra\ie, etc. ]i care ocup[ suprafe\e de 3,50 ha reprezent`nd 1,61% din suprafata totala inclusa in intravilanul existent.  Zona centrala si alte functiuni de interes public Satul Vartop are conturata zona centrale care include principalele institutii publice, existente, grupate in centrul localitatii fiind reprezentative pentru functiunea localitatii. In afara acestor dotari, in cadrul localitatii Vartop mai sunt o serie de institutii cu functiuni de interes public, dispersate pe suprafata localitatii. Structurarea sistemului de institutii pe localitatea Vartop este urmatoarea: SATUL VARTOP Dotari administrative Sediu primarie Cladire parter - stare constructiva buna - suprafata ocupata = 0,3850 ha Sediu Politie Cladire parter – stare constructiva buna - suprafata ocupata = 0,0992 ha Oficiu postal – Cladire parter - stare constructiva buna - suprafata ocupata = 0,1544 ha Dotari de invatamant Scoala gimnaziala Cladire P+1 cu 9 sali de clasa - cu incalzire cu sobe - alimentare cu apa stare buna – reabilitata recent - suprafata ocupata = 0,6036 ha Gradinita (scoala veche) – Cladire parter cu 4 sali de clasa – stare buna - reabilitata suprafata ocupata = 0,3005 ha

pag. 28 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Dotari de sanatate Dispensar uman Cladire parter in stare buna - suprafata ocupata = 0,0814 ha Cabinet stomatologic Cladire parter in stare buna suprafata ocupata = 0,0986 ha Dotari de cultura Caminul cultural si Biblioteca comunala; Cladire parter, stare constructiva buna - suprafata ocupata = 0,2035 ha Biserica „Sf. Nicolae si Sf. Imparati ” - pozitia nr. 617, cod monument istoric DJ-II-m- B-08397 (1805); Dotari de comert Magazin general Cladire parter - stare buna - suprafata ocupata = 0,3048 ha Zone construite protejate

In teritoriul administrativ al comunei Vartop, conform Planului de amenajare a teritoriului national - Secţiunea a-III-a - Zone protejate - si Listei Monumentelor istorice aprobata cu Anexa la ordinul nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor au fost localizate urmatoarele monumente istorice:

 pozitia nr. 617, cod monument istoric DJ-II-m-B-08379 – biserica “Sf. Nicolae si Sf. Imparati ” din satul Vartop ( 1805); Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de protectie a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respectiv 500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj. Regimul juridic al constructiilor monument istoric este reglementat prin prevederile Legii nr. 422 / 2001 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 938 din 20.11.2006, republicata in temeiul art. V din Legea nr. 259 / 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 573 din 03.07.2006, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 407 din 24.07.2001 iar ulterior a mai fost

pag. 29 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] modificata si completata prin: -_Legea nr. 401 / 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 749 din 27. 10 2003; - Legea nr. 468 / 2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 820 din 19. 11 2003; - Legea nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23. 12 2003; Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea 422 / 2001, republicata , privind protejarea monumentelor istorice. In sensul prevederilor art. 23 din Legea nr. 422 / 2001 interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza si cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Patrimoniului National sau dupa caz, de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Interventiile ce se efectueaza asupra monumentelor istorice sunt:  toate lucrarile de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajari peisagistice si de punere in valoare, care modifica substanta sau aspectul monumentelor istorice;  executarea de mulaje de pe component ale monumentelor istorice;  amplasare definitive sau temporar de imprejmuiri, constructii de protective, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de insemne pe si in monumente istorice;  schimbari de functiuni sau destinatiei monumentelor istorice, inclusive schimbarile temporare;  stramutarea monumentelor istorice;  amenajari de cai de acces pietonale si carosabile, utilitati , anexe, indicatoare, inclusive in zonele de protective a monumentelor istorice; Toate interventiile care se efectueaza asupra monumentelor istorice, altele decat cele de schimbare a functiunii sau a destinatiei, de intretinere sau de reparatii curente, indiferent de sursa de finantare si de regimul de proprietate a imobilului, se fac sub inspectia si controlul propriu al Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv, ale serviciilor deconcentratele ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu personal atestat, in conditiile legii. Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, pag. 30 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] verificarea tehnica a proiectelor, dirigentarea lucrarilor se efectueaza numai de experti sau specialist atestati de Ministerul culturii si patrimoniului National, cu respectarea exigentelor specific domeniului monumentelor istorice si a cerintelor privind calitatea lucrarilor in constructii; lista specialistilor si expertilor atestatti de comisia de atestare din cardul Ministerului culturii si patrimoniului National este publicata pe site- ulwww.cultura.ro. In sensul prevederilor art. 36 din Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati:  sa asigure paza, integritatea si protectia monumentelor istorice, sa ia masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, sa asigura efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere a acestora in conditiile legii;  sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de persone fizice sau juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate; prin derogare de la prevederile alin.(1), lit. h), lucrarile de constructie ce fac obiectul autorizarii, la monumentele istorice de categoria B, cu exceptia lucrarilor la componentele artistice, pot fi efectuate si de personae fizice sau juridice neatestate, cu conditia respectarii avizelor de specialitate. Zone naturale protejate

Pe teritoriul comunei Vartop nu au fost identificate zone naturale protejate de interes national, inscrise in Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a - Zone protejate. 2.8. ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE In teritoriul administrativ al comunei Vartop nu există zone cu risc de periculozitate foarte mare, nu au existat alunecari de teren sau inundatii deosebite. Pe raza localitatii Vartop, nu au fost identificate in hartile de hazard si risc la inundatii a judetuli Dolj zone afectate de riscuri naturale. Pe cursul paraului baboia sunt necesare in permanenta lucrari de decolmatare si adancire a albiei pentru a inlatura riscul unor inundatii viitoare. Nu s-au inregistrat alunecari de teren in teritoriul administrativ al comunei Vartop. 2.9. ECHIPAREA EDILITAR{

pag. 31 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] 2.9.1. ALIMENTAREA CU AP{ }I CANALIZARE Teritoriul administrativ al comunei Vartop este situat în partea de vest a judetuli Dolj, la intersectia drumului judetean DJ 562 Craiova – Cetate cu drumul judetean DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita. Comuna se gaseste la limita dintre Campia Inalta a Balacitei ( Podisul Getic ) si Campia mai joasa a Bailestiului, formata din trei terase 0 0 superioare ale Dunarii - terasa Flamanda si terasa Perisor, intre meridianele 23 - 24 0 0 0 (23 21’ 53” E longitudine estica, deasupra paralelei de 44 (44 12’ 39” N) latitudine nordica. Localitatea Vartop dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilăcare totalizeaza o retea de alimentare cu apa de 8,6 km lungime. Gospodăria de apă este amplasată la intrarea în localitate, dinspre Craiova, lângă moară, pe un teren de circa 4000 mp. Gospodaria de apa este amplasata pe un teren adiacent drumului judetean DJ 562 Craiova – Cetate, in vecinatatea magazinului general si a terenului de sport. In incinta gospodariei de apa exista un put forat hidraulic 90m, un rezervor metalic de 200mc , un pavilion de explorare cu statie de tratare clorinare si statie hidrofor. Retele de distributie sunt realizate din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, PE 80, cu diametre cuprinse între Dn 63 mm - Dn 110 mm si bransamente având Dn 32 mm. Pe aceste retele sunt prevazute cămine de apă echipate cu vane de sectorizare si de aerisire, cismele stradale si hidranti de incendiu exteriori. Forajul are caracter de explorare - exploatare, cu H = 90 m si este executat în sistem hidraulic fiind echipat cu cele necesare bunei functionări.. Rezervorul de apă cu V = 200 mc este amplasat suprateran, de formă cilindrică, executat din plăci de otel galvanizat si este dotat cu toate accesoriile unei curecte functionări. Pavilionul de exploatare, cu statia de clorinare, este compus din camera de clorinare si laborator, camera personal, grup sanitar si depozit. Statia de pompare - hidrofor este echipată cu pompe apă menajeră, pompă de incendiu si recipienti de hidrofor. Retelele de distributie apă sunt pozate de-a lungul DJ 552 si pe drumurile adiacente, îngropate la minim 1,20 m si echipate corespunzător. Localitatea Vartop nu dispune de un sistem centralizat de canalizare menajera. Pentru etapa urmatoare se are in vedere realizarea sistemului centralizat de canalizare

pag. 32 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] menajera si a unei statii de epurare modulata, prin care apele uzate menajere dupa ce sunt epurate in statia de epurare sunt deversate in paraul Baboia. Amplasarea tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă s-a făcut pe terenuri proprietatea comunei, pe domeniul public, astfel încât să nu fie afectate proprietătile private. Amplasamentele nu prezintă risc de inundabilitate. A. Alimentare cu apă Schema de alimentare cu apă este alcătuită astfel: a. Captarea apei este formată dintr-un foraj de explorare – exploatare cu H = 90 m protejat sanitar printr-un perimetru sever 40 x 40 m. b. Conducta de aductiune de la foraj la gospodăria de apă din conducta PE100 si Dn 125 mm. c. Gospodăria de apă formată din: - rezervor de apă din metal V = 200 mc - statie de pompare – hidrofor. d. Pavilion de exploatare compus din: - camera de clorare - camera pentru personal - grup sanitar - depozit de butelii e. alte lucrări: - hazna vidanjabilă - closet uscat - conducta de legătură - drumuri de acces - alei. Gospodăria de apă este împrejmuită si protejată sanitar pe o suprafată de circa 6000 mp. Retelele de distributie sunt pozate pe o parte a drumurilor comunale, executate din PE 100, echipate cu cismele stradale (nefunctionale) si cu hidranti de incendiu externi. Diametru conductelor Dn +90-63 mm. În viitor se va prelungi si completa reteaua de distributie pe toate drumurile si ulitele laterale conform planului de situatie.

2.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

pag. 33 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Comuna Vartop este racordata la sistemul energetic naţional prin LEA 20 KV existenta intre Statia electrica 110/20KV Plenita si Statia electrica 35/20/6 KV Breasta. Puterea instalată a posturilor de transformare existente este următoarea: - P T nr. 1 - 100KVA - P T nr. 2 - 63 KVA - P T fost SMA – 100 KVA - in incinta fostului sector zootehnic C.A.P. Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat şi echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru postul PTM. Retelele de distributie de joasa tensiune sunt construite aerian pe stalpi din beton armat cu conductori funie din aluminiu neizolat si conductori torsadati cu sectiuni de 35,50 si 70 mmp. Iluminatul stardal este executat cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cat si cu lampi cu incandescenta.

2.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE INSTALAŢII TELEFONICE În prezent, comuna Vartop este racordată la centrala telefonica automata de din Bailesti, printr-un cablu subteran ce preia un concentrator montat in zona centrala a satului Vartop. Din acest concentrator prin retele telefonice aeriene comune cu instalatiile electrice sau independente pe stalpi din lemn sunt racordati abonatii telefonici.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Cu ocazia inventarierii zonelor supuse riscurilor naturale, conform hartilor de hazard si risc la inundatii din judetul Dolj, in localitatea Vartop nu au fost identificate zone de risc. Lucrarile de decolmatare si adancire periodica a vaii paraului Baboia vor inlatura riscul inundatiilor si stationarii apei din precipitatii. Degradarea terenurilor agricole Din suprafata totala de teren a comunei de 3279 ha, suprafata de teren agricol este de 2879,00 ha, iar 6,00 ha sunt terenuri neproductive fiind supuse eroziunilor de suprafata si adancime. La nivelul teritoriului administrativ nu s-au identificat suprafete afectate de fenomene de saraturare sau acidificare.

pag. 34 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Pe teritoriul comunei Vartop nu au fost identificate zone naturale protejate de interes national, inscrise in Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a - Zone protejate – 2401.

In teritoriul administrativ al comunei Vartop exista un lac de acumulare pe cursul paraului Baboia care se afla sub presiunea impactului antropic local. Efectul impactului antropic consta in degradarea calitatii apei si a biodiversitatii. Factorii principali de poluare sunt: deversarea unor ape reziduale neepurate si lipsa unei infrastructure organizate. Folosintele practicate in zona sunt: pescuitul sportive, pasunatul, utilizarea apei in scopuri gospodaresti, irigarea culturilor agricole invecinate. Nu exista infrastructura turistica, fapt ce mareste impactul negativ in zona. In acest moment nu sunt monitorizate speciile si nu este evaluat impactul agentilor economici care isi desfasoara activitatea in zona, impactul acestor activitati nu poate fi evaluat. Vulnerabilitatea zonei consta in activitati antropice din interiorul si din afara zonei, turism necontrolat, braconaj, pescuit, deversare ape reziduale neepurate si deseuri menajere. Sunt interzise activitatile in perimetrul zonei sau in vecinatatea acesteia care pot sa genereze un impact semnificativ asupra speciilor si habitatelor naturale. Sunt interzise activitatile din perimetrul zonei care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ.

2.11. DISFUNC|IONALIT{|I Din analiza critic[ a situa\iei existente se desprind o serie de disfunc\ionalit[\i principale, care reclam[ solu\ii de eliminare sau remediere:  Lipsa unor locuri de munc[ @n domeniul activit[\ilor productive ]i serviciilor. Comuna dispune de suprafe\e suficiente de teren pentru mici @ntreprinz[tori @n domeniul prelucr[rii produselor locale dar mai ales pentru turism (agroturism). Noile locuri de munc[, realizabile fie prin reluarea unor activit[\i, fie prin @nfiin\area unor unit[\i noi, ar stopa ]i plec[rile din comun[ a for\ei de munc[.  Starea precar[ a re\elei de drumuri (cu excep\ia traseelor drumurilor nationale DJ 552 si DJ 561D) impune modernizarea retelei existente ]i deschiderea de noi str[zi @n pag. 35 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] zonele cu dezvoltare de locuin\e (cel pu\in pietruirea @ntr-o prim[ etap[). Cererile adresate Prim[riei pentru realizarea de noi locuin\e, impune cre]terea suprafe\ei intravilanului.  Extinderea alimentarii cu ap[ si a canalizarii menajere @n sistem centralizat va trebui realizat[ treptat @n toat[ localitatea Vartop.

2.12. NECESIT{|I }I OP|IUNI ALE POPULA|IEI Pentru dezvoltarea urbanistic[ ]i cre]terea calit[\ii vie\ii popula\iei din localitatile comunei Vartop se desprind urm[toarele cerin\e principale:  Amplificarea ]i diversificarea locurilor de munc[.  Asigurarea unor dot[ri necesare administrative ]i servicii, @nv[\[m`nt, s[n[tate, cultur[, sport, spa\ii verzi.  Asigurarea unor suprafe\e de teren pentru construirea de locuin\e.  Asigurarea aliment[rii cu gaze naturale a localit[\ii.  Canalizarea apelor pluviale si regularizarea cursului paraului Baboia, care traverseaza localitatea Vartop.  Realizarea aliment[rii cu ap[ potabil[ ]i a evacu[rii apelor uzate @n sistem centralizat la nivelul tuturor gospodariilor din localitatea Vartop;  Modernizarea str[zilor ]i intersec\iilor. Realizarea unor parcaje @n zona institu\iilor publice ]i a dot[rilor.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTIC{ 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE - s-au utilizat studiile existente. - Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului – Urban Proiect Bucureşti;

pag. 36 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014 - 2020, elaborat de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud- Vest Oltenia; 3.2. EVOLU|IE POSIBIL{ PRIORIT{|I Relansarea pie\ii economice a comunei Vartop se poate realiza prin:  Reactivarea unit[\ilor economice existente, prin colectarea ]i depozitarea produselor agricole, cre]terea animalelor.  Realizarea unor noi locuri de munc[, prin mici @ntreprinz[tori.  Dezvoltarea serviciilor @n sectoarele public ]i privat.  Valorificarea pe pia\a liber[ a produselor excedentare ale gospod[riilor comunei.  Dezvoltarea unor zone turistice ]i de agrement care s[ valorifice poten\ialul zonei Vartop; Priorit[\ile @n cadrul dezvolt[rii urbanistice a comunei decurg din necesit[\ile imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai @n func\ie de fondurile de care va dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorit[\i se va stabili de c[tre Consiliul Local, pe baza consult[rii popula\iei. Semnal[m posibilitatea realiz[rii unor investi\ii necesare folosind programele de finan\are ale Comunit[\ii Europei @n perioada 2014 - 2020. Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Dolj, asigurarea legăturilor cu localităţile acestuia prin intermediul căilor de comunicaţie rutieră existente, constituie premize ale dezvoltării comunei în perspectiva relaţiilor intercomunale şi implicit interjudeţene. Evoluţia localităţii Vartop este condiţionată în mod direct de către factorii economici. Comuna nu beneficiază de resurse ale solului deosebite. Comuna Vartop dispune de un cadru natural şi de monumente istorice valoroase care pot determina dezvoltarea

pag. 37 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] agro-turismului. Exista premize care ofera oportunitati pentru infiintarea de noi unităţi agro-industriale care să ofere locuri de muncă. Din analiza datelor statistice, a prognozelor şi a concluziilor din studiile de mai sus se poate trage concluzia că în teritoriul administrativ evoluţia populaţiei şi numărul de gospodării nu au cunoscut un salt spectaculos, în perioada 2002- 2015, din contra situatia este caracterizata de un declin demografic ingrijorator. Numărul locurilor de muncă din sectorul industriei existente în zonele limitrofe au asigurat, o perioadă, nevoile comunei contribuind la dezvoltarea indirectă a cadrului construit şi implicit a nivelului de trai. În condiţiile trecerii la economia de piaţă se pot sugera unele scenarii de evoluţie: -o parte din activii disponibilizaţi vor putea întări sectorul terţiar-servicii; -iniţiativa particulară va putea genera noi locuri de muncă în producţie, prestări servicii, comerţ, etc.; -în condiţiile reducerii numărului total de locuri de muncă se poate presupune şi o reducere a deplasărilor pentru muncă spre localităţile învecinate; -în condiţiile liberalizării preţurilor şi al greutăţilor de punere în concordanţă a acestora cu bugetul familial, se poate intui şi un scenariu de constituire a unor familii cu domiciliul stabil în localităţile de baştină unde există posibilitatea producerii unor bunuri agricole şi animaliere de primă necesitate care vor putea fi prelucrate şi valorificate eficient pe pieţele din jur; Sub aspectul priorităţilor se poate menţiona: -dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat şi cel public; -valorificarea capacităţilor de producţie prin vânzare sau închiriere; -dezvoltarea agroturismului şi turismului itinerant;

pag. 38 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] -conservarea fondului forestier; -îmbunătăţirea aspectelor legate de circulaţia rutieră; -dezvoltarea echipării tehnico-edilitare,în conformitate cu cele precizate în capitolul anterior; -analizarea incintelor agenţilor economici şi modernizarea unităţilor respective în vederea asigurării unor servicii populaţiei; -crearea unor noi locuri de muncă în sfera micilor producători şi a terţiarilor. Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special investitorilor din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, prin dezvoltarea zootehniei, agroturismului şi valorificarea potenţialului silvic. Pe baza acestei documnetaţii, precum şi a studiilor de specialitate, se stabilesc obiectivele de utilitate publică necesare pentru a căror finalizare sau realizare se vor solicita fonduri de la bugetul statului. O sinteză a acestora ar putea fi următoarea: -extinderea reţelei de alimentare cu apă si a retelei de canalizare in sistem centralizat pentru toata localitatea Vartop; -modernizarea telefoniei; -realizarea iluminatul public pentru zonele extinse şi modernizarea celui existent cu becuri ecologice; -realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale; -realizarea transportului public local; -realizarea de trotuare şi parcări; -realizarea de construcţii corespunzătoare pentru instituţiile publice; -realizarea de blocuri de locuinţe pentru tineret şi specialişti; -crearea unui centru cultural multifuncţional care să modernizeze şi să creeze noi servicii de utilitate publică; -revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice de pe raza comunei Vartop, prin introducerea acestora în programe naţionale de restaurare şi introducerea în circuitul turistic;

pag. 39 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Prin revitalizarea economică toate aceste obiective vor aduce bugetului comunal noi surse financiare. 3.3. OPTIMIZAREA RELA|IILOR #N TERITORIU Rela\iile comunei Vartop @n teritoriul @nconjur[tor vor continua s[ se sprijine pe drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate, drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita si drumul comunal DC 62 Vartop – Giubega, trasee care asigur[ accesul direct cu municipiile Craiova, Calafat, Bailesti si spre comunele din judet.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVIT{|ILOR ECONOMICE Proiectarea evolu\iei activit[\ilor economice @n perspectiv[ se fundamenteaz[ pe unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului jude\ului Dolj ]i pe resursele naturale ]i economice poten\iale ale teritoriului comunal. Ca elemente macrozonale au fost luate @n considerare: - Situarea comunei @ntr-un spa\iu agricol cu o valoare economic[ important[, ceea ce favorizeaz[ devoltarea unei produc\ii de tip intensiv. - Pozi\ia teritoriului comunal @ntr-o arie jude\ean[ prioritar[ pentru dezvoltarea prin m[suri ]i ac\iuni conjugate ale factorilor locali ]i jude\eni pentru promovarea unor structuri economico-sociale diversificate prin tipologia de activit[\i care s[ valorifice eficient resurselor locale. #n acest context func\iunea de baz[ a comunei o va constitui ]i @n perspectiv[ agricultura de tip intensiv cu o structur[ diversificat[ a produc\iei. Ea va constitui o baz[ principal[ de materii prime vegetale ]i animale pentru valorificare @n unit[\i ale industriei alimentare ]i de produse agroalimentare @n stare proasp[t[ pentru aprovizionarea popula\iei din zona ]i din principalul ora] din apropiere - Bailesti. Devoltarea func\iei agricole presupune ca m[suri ]i ac\iuni prioritare:

pag. 40 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - cre]terea poten\ialului productiv al fondului funciar agricole @n vederea asigur[rii unor produc\ii mari ]i permanente, scoase de sub influen\a factorilor climaterici; - realizarea lucr[rilor ameliorative pe terenurile cu limit[ri reduse sau moderate @n cazul utiliz[rii ca arabil cum ar fi de exemplu lucr[ri agricole pe curba de nivel ]i lucr[ri antierozionale (benzi @nierbate, asolamente de protec\ie); - crearea unor structuri cu profil de servicii care s[ asigure pentru produc[torii agricoli lucr[ri de mecanizate, activit[\i de @ntre\inere ]i reparare a ma]inilor ]i utilajelor agricole, aprovizionarea cu @ngr[][minte chimice ]i semin\e de calitate, preluarea ]i valorificarea produselor, etc. - Stimularea unor structuri ale produc\iei vegetale ]i animale cu condi\ii pedoclimatice favorabile pe teritoriu comunal: produc\ia de carne ]i lapte, cultura gr`ului, porumbului ]i vi\ei de vie. Aceste structuri pot fi promovate printr-un sistem de prime ce poate fi acordat productorilor agricoli de agen\ii economici din industria alimentar[, comer\ul en gros sau cu am[nuntul, etc. Opţiunile fundamentale ale agriculturii în această perioadă sunt reforma şi integrarea în structurile agricole ale Uniunii Europene. Obiectivele şi priorităţile cele mai importante vizează creşterea producţiei şi productivităţii agricole în vederea formării unei pieţe deschise şi competitive. In domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale va fi necesară o abordare care să permită integrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, principalele măsuri fiind cele menite sa contribuie la trecerea de la agricultura de subzistenţă şi semi-subzistenţă practicată în prezent la o agricultură comercială, precum şi măsuri de modernizare a satelor, de schimbare a peisajului rural, de dezvoltare şi diversificare a altor activităţi economice care să genereze venituri alternative.

pag. 41 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Agricultura la nivelul comunei Vartop, in prezent este caracterizată de o productivitate scăzută, principala cauză constituind-o fărâmiţarea proprietăţii în loturi foarte mici pe care nu este posibilă aplicarea unor tehnologii performante şi obţinerea de valoare adăugată ridicată. Pentru sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă, comunitatea locala, se va implica în încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării şi/sau prelucrării produselor agricole, prin înfiinţarea, unor centre de preluare şi/sau procesare. Dezvoltarea rurală, cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, are ca scop modernizarea şi restructurarea sectorului agricol şi ridicarea nivelului de civilizaţie al zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurilor aferente zonelor rurale în scopul susţinerii sectorului agricol şi prin diversificarea activităţilor economice din zonele rurale prin promovarea activităţilor neagricole, cu accent deosebit pe turism rural, artizanat, activităţi meşteşugăreşti, acvacultură, sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de pădure şi orice alte activităţi generatoare de venituri alternative. Pentru sprijinirea dezvoltării şi modernizării satelor se va acţiona în următoarele direcţii:

- Acordarea de asistenţă tehnică pentru comunităţile rurale incluse în Proiectul de Dezvoltare Rurală în vederea realizării investiţiilor care au ca scop modernizarea infrastructurii rurale, după cum urmează:  Modernizări şi reabilitări de alimentări cu apă si canalizare

Pentru a putea obţine producţii corespunzătoare, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, la standardele impuse de Piaţa Agricolă Comună, agricultorii trebuie să fie capabili să aplice tehnologii de producţie performante, să fie la curent cu toate noutăţile în domeniu, să beneficieze de o

pag. 42 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] informaţie actualizată permanent atât în domeniul producţiei cât şi al valorificării acesteia. Aceste deziderate pot fi îndeplinite printr-o perfecţionare continuă a pregătirii profesionale şi prin acces permanent la servicii de consultanţă şi extensie eficiente prin Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, instituţie de specialitate în domeniul formării profesionale, consultanţei agricole şi extensiei. Se va urmări impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea în evidenţă a potenţialului existent pe teritoriul comunei şi valorificarea acestui potenţial prin îmbunătăţirea infrastructurii necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună organizare a activităţilor turistice din punct de vedere administrativ. Crearea unei structuri de industrie mic[ constituie un alt obiectiv prioritar al dezvolt[rii func\iilor economice ale teritoriului comunal. Aceasta urmeaz[ s[ valorifice unele resurse agricole locale sau s[ asigure servicii cu caracter industrial pentru popula\ie: abator cu sec\ie de prelucrare a c[rnii, moar[ ]i pres[ de ulei, ateliere de t`mpl[rie, croitorie, cism[rie, pentru repararea obiectelor electrocasnice, etc. Activit[\ile respective pot fi realizate at`t de @ntreprinz[torii particulari c`t ]i cu sprijinul colectivit[\ii locale. Acest deziderat se poate realiza prin:  stoparea declinului industrial ]i realizarea stabilit[\ii produc\iei industriale la niveluri minime de eficien\[: - dimensionarea capacit[\ilor de produc\ie @n concordan\[ cu cererea pie\ii interne ]i externe, cre]terea flexibilit[\ii structurii productive prin promovarea cu prioritate a categoriei de intreprinderi mici ]i mijlocii;  ajust[ri structurale ]i promovarea unei structuri industriale performante, concuren\iale ]i compatibile cu

pag. 43 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] cerin\ele economice pentru ca @n anul 2015 s[ se ating[ nivelul produc\iei anului 1989;  modernizarea ]i retehnologizarea capacit[\ilor de produc\ie din toate ramurile;  realizarea unei compatibilit[\i depline a structurilor industriale cu mediul ambiant, prin p[strarea echilibrului ecologic ]i valorificarea durabil[ a resurselor. Evoluţia comunei Vartop este condiţionată în mod direct de către factorii economici. Comuna beneficiază de : - un cadru natural şi de monumente naturale sau istorice valoroase care să ducă la dezvoltarea turismului - de unităţi economice care să ofere locuri de muncă. Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special investitorilor din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, în special prin dezvoltarea unitatilor industriale legate de dezvoltarea agriculturii, zootehniei, agroturismului şi valorificarea potenţialului natural. Toate acestea duc la creşterea ofertei de locuri de muncă şi implicit la creşterea veniturilor populaţiei şi ale comunei. Puterea financiară a populaţiei din zonă fiind mai mare, apare implicit necesitatea dezvoltării sectorului de construcţii, comerţului şi diversificarea gamei de prestări servicii. Orientarea tineretului spre ramurile sectorului terţiar şi chiar quaternal (propagarea, transmiterea, întreţinerea, actualizarea şi prelucrarea informaţiilor) este o acţiune ce trebuie încurajată atât pentru policalificarea rezidenţilor cât şi pentru evitarea migrării spre alte locuri de muncă. Pentru ocuparea şi reţinerea forţei de muncă în localităţile rurale, din cadrul teritoriului administrativ, trebuie încurajată prin dezvoltarea în sate a industriei mici şi artizanale, precum şi a activităţilor legate de producerea şi valorificarea produselor agro-alimentare de primă necesitate cu efecte pozitive în aprovizionarea localităţilor limitrofe deficitare în acest domeniu.

pag. 44 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] O altă sursă de venituri o poate constitui agroturismul, care este susţinut de un cadru legislativ extrem de favorabil. Zona este păstrătoare de numeroase tradiţii populare, are cadru peisagistic natural suficient de atrăgător, se află în apropierea unor zone de interes turistic, deci are pitorescul pe care îl solicită de obicei în special turiştii străini. Având în vedere existenţa obiectivelor incluse pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi Cultelor – Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, se poate aprecia că amenajând corespunzător aceste puncte de real interes se va putea conta pe atragerea unui număr de vizitatori ocazionali în perspectivă. La aceasta se adaugă faptul că fondul construit existent are suficiente posibilităţi de a asigura condiţii de cazare satisfăcătoare. Mica industrie, meşteşugurile şi artizanatul sunt o altă sursă de venituri care se pot obţine cu investiţii minime. Se recomandă ca la nivelul localităţiilor să existe rezerve de teren necesare, în special pentru realizarea dotărilor de utilitate publică.

3.5. EVOLU|IA POPULA|IEI – ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE ESTIMAREA EVOLU|IEI POPULA|IEI Evoluţia populaţiei din comuna Vartop s-a înscris în evoluţia generală de la nivelul întregului judeţ şi a întregii ţări. În ultimii 10 ani s-au petrecut schimbări însemnate atât în dinamismul imprimat din exterior creşterii populaţiei cât şi in componentele mişcării naturale a populaţiei (reducerea accentuată a natalităţii cu efecte directe asupra sporului natural şi a fluctuaţiilor sporului migratoriu). Se poate aprecia, într-o variantă optimistă, că prin ridicarea nivelului de trai ca urmare pe de o parte a asigurării unui confort sporit de locuire (prin stimularea realizării de gospodării individuale), împreună cu îmbunătăţirea dotărilor

pag. 45 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] tehnico-edilitare iar pe de altă parte antrenarea populaţiei (în special celei tinere) în activităţile din domeniul privat care să asigure venituri mai mari la nivelul familiei se va ajunge la o creştere treptată a populaţiei. Pentru evaluarea evoluţiei populaţiei se are în vedere ca model de bază creşterea tendenţială, dat fiind faptul că sporul migratoriu fluctuează aleator de la un an la altul datorită restructurărilor din economie. Din datele statistice se constată tendinţa de creştere a sporului natural, datorită numărului de disponibilizaţi care se stabilesc în localităţile comunei. Reducerea ofertei de locuri de muncă din zonele dezvoltate economic de pe teritoriul judeţului, face ca sporul migratoriu să tindă actualmente la cifre pozitive. Prognoza populaţiei pe următorii 10–15 ani a fost determinată având în vedere următoarele elemente: -diversificarea profilului economic al comunei; -dezvoltarea unor servicii de agroturism, comuna beneficiind de potenţialul natural şi economic necesar, precum şi apropierea de zonele de interes turistic; -posibilitatea apariţiei unor unităţi de valorificare industrială a produselor agro-zootehnice şi a fructelor de pădure. Ca urmare a acestor elemente uşor de prevăzut, chiar în actualele condiţii de tranziţie, se constată că sporul natural rămâne oarecum constant, astfel se estimează că populaţia atinge următoarele cifre: Evoluţia populaţiei active într-o perioadă de restructurări economice la nivel naţional, raportată la nivelul unei unităţi administrative mici, cum este comuna Vartop, este dificil de realizat deoarece o mare parte din populaţia activă este dependentă prin locul de muncă de unităţi aflate în afara comunei studiate, precum şi de alţi factori neprevăzuţi care pot fi eventual analizaţi printr-un studiu de specialitate.

pag. 46 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Din această cauză marja de eroare a estimărilor nu este pe deplin controlabilă. Lipsa acută de locuri de muncă se va diminua treptat prin revitalizarea activitaţii economice. O parte din forţa de muncă disponibilă va fi redistribuită spre activităţi agricole şi turism. În ocuparea forţei de muncă un rol hotărâtor trebuie să îl aibă economia din sectorul privat care prin iniţiativele în agricultură, zootehnie, prelucrarea produselor agricole, servicii către populaţie si agroturism ar putea îmbunătăţi situaţia. #n ultimii ani, datorit[ declinului economic, a profundelor modific[ri ]i implic[ri social-economice (deteriorarea nivelului de trai @n special) s-a @nregistrat sc[derea continu[ a popula\iei @n mediul rural, determinat de sc[derea natalit[\ii ca urmare a legaliz[rii @ntreruperilor de sarcin[, a cre]terii ratei mortalit[\ii ]i a cre]terii ponderii grupei @n v`rst[ de 60 ani ]i peste. De aceea, prelimin[rile f[cute asupra evolu\iei popula\iei, au avut la baz[ principiile politic[ demografice de stimulare a cre]terii naturale, de @mbun[t[\ire a nivelului de trai ]i a sistemului sanitar precum ]i de utilizare c`t mai complet[ a resurselor de munc[ din fiecare localitate. #n acest sens s-au avut @n vedere posibilit[\ile de cre]tere a sporului natural ]i de lichidare a mi]c[rii migratorii negative @nregistrate @n anii anteriori. Cresterea populatiei comunei Vartop este argumentata de tendinta actuala de solicitari de stabilire a domiciliului pentru persone din municipiul Craiova, care vor sa-si construiasca locuinte in intravilanul comunei Vartop. Avand in vedere potentialul economic al comunei la care se adauga si apropierea de municipiul Bailesti , pentru comuna Vartop se estimeaza o crestere semnificativa a populatie, tradusa printr-un exod al populatiei urbane catre rural: 1992 2002 2011 2014 2020 Vartop 2666 1836 1658 1711 1900 TOTAL 2666 1836 1658 1711 1900

pag. 47 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]

Popula\ia ocupat[ Av`nd @n vedere particularit[\ile demografice @nt`lnite @n cadrul comunei, cu ponderi mari a popula\iei tinere (sub 14 ani) ]i a popula\iei @n v`rst[ apt[ de munc[ (15 - 59 ani), de cre]terea num[rului de locuitori @n perspectiv[, sunt factori care au stat la baza estim[rii unui volum de for\e de munc[ de aproximativ 55% (1320 persoane) din popula\ia comunei @n anul 2020. Popula\ia activ[ se preconizeaz[ a se men\ine la cca 55%, iar popula\ia ocupat[ s[ concentreze 52% (c`t este @n prezent) din popula\ia estimat[ pentru anul 2020. - asigurarea de posibilit[\i de ocupare cat mai complet[ ]i eficient[ a poten\ialului uman prin asigurarea de locuri de munc[ @n special @n sectoarele ter\iar ]i secundar, prin ameliorarea calit[\ii vie\ii, prioritate acord`ndu-se echip[rilor economice, infrastructurale, sociale ]i culturale are s[ corespund[ necesit[\ilor diferitelor categorii de popula\ie; - reintegrarea @n cele trei sectoare de activitate @n cadrul comunei, a personalului muncitor disponibilizat, generat de restr`ngerea activit[\ii unit[\ilor mari economice din alte localit[\i, unde au lucrat; - diminuarea @n continuare a migra\iei sat - ora] ]i men\inerea unor structuri demografice echilibrate prin cre]terea sporului natural @n perspectiv[; - cre]terea gradului de dotare ]i echipare a locailt[\ilor rurale, realizarea unor condi\ii de via\[ ]i munc[ optime comparativ cu cele din mediul urban.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULA|IEI Organizarea circula\iei locale se refer[ at`t la ierarhizarea circula\iei, c`t ]i la modernizarea suprafe\elor carosabile. Astfel, pe traseele existente s-a urm[rit organizarea unor inele de circula\ie principal[ care s[ asigure

pag. 48 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] at`t leg[tura cu drumul jude\ean c`t ]i accesele carosabile @n zonale func\ionale. Intersectarea @ntre circula\ia local[ ]i cea intercomunal[, se va realiza numai la nivelul inelelor de circula\ie principal[, urm`nd ca intersec\iile respective s[ fie amenajate. Propunerile de reglement[ri prezint[ profile transversale ale str[zilor @n func\ie de categoria de importan\[, incluz`nd gabaritele suprafe\elor carosabile ]i pietonale (trotuare). Spa\iile rezervate pentru parcaje, vor fi situate @n zonele centrale ale locait[\ilor ]i @n zona activit[\ilor sportive, consider`ndu-se c[ aceste zone vor deveni periodic puncte de aglomer[ri de trafic. Pentru unit[\ile economice spa\iile pentru parcaje, vor fi asigurate @n incintele acestora. Reţeaua de căi rutiere din comună, analizată în contextul legăturilor de transport judeţean, este formată din: - drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate - drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita - drumul comunal DC 62 Vartop – Giubega Drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate, drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita si drumul comunal DC 62 Vartop – Giubega sunt modernizate, asfaltate şi se află într-o stare de întreţinere corespunzătoare. În interiorul comunei există şi o reţea de străzi rurale modernizate asfaltate care totalizeaza 3 km şi cu o stare de întretinere bună. Exista insa si retele rutiere interioare, la care calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier este necorespunzătoare. In zonele nemodernizate durata de serviciu este depăşită si sunt necesare lucrari de reabilitare si modernizare. Drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităţilor impun viteze de circulaţie conform normelor rutiere deoarece căile de circulaţie sunt modernizate. Drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităţilor impun viteze de circulaţie conform normelor rutiere deoarece căile de circulaţie sunt modernizate. Pentru drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita, care traverseaza localitatea Vartop, s-a instituit zona de protectie de 20,00 m – care reprezinta distanta de la axul drumului la marginea exterioara a zonei drumului. Conform Anexei nr. 1 Ordonanta nr. 43 din 1997 privind regimul juridic al drumurilor.

pag. 49 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Pentru drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita, care traverseaza teritoriul satului Vartop pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie in travesarea localitatilor, distanta intre garduri sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minim 24,00m , conform art. 19, alin (3) din Ordonanta nr. 43 din 1997 privind regimul juridic al drumurilor. Drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita isi pastreaza categoria functionala din care face parte, fiind considerat fara intrerupere in traversarea localitatii Vartop servind si ca strada principala - artera de categoria a II-a. Pentru drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita s-a asigurat zona de protectie aferenta drumurilor judetene de 20 ,00 m din ax;

La nivelul retelei de strazi rurale se evidentiaza strazi de categoria a-III-a, cu spatii verzi adiacente circulatiei carosabile si trotuare de 1,00m latime si strazi de categoria a-III-a fara plantatii de aliniament, avand doar trotuare de 1,00m latime.  reteaua stradala cuprinde si alei carosabile de acces cu un carosabil de 5,50m latime si trotuare adiacente de 1,00 m latime.  La modernizarea str[zilor existente (profiluri transversale, @mbr[c[min\i rutiere), prioritar a str[zilor principale; @ntr-o prim[ etap[ se propun cel pu\in lucr[ri de @mpietruire, re@nc[rcare, stabilizare.  Completarea re\elei de str[zi principale cu str[zi sau tronsoane de str[zi astfel @nc`t s[ se asigure rela\ii c`t mai directe @ntre diverse zone f[r[ traversarea zonei centrale.  Str[zile din localit[\ile rurale se amenajeaz[ cu acostamente, m[rginite de ]an\uri, plantatii de aliniament ]i trotuare.  Amenajarea ]i echiparea corespunz[toare a principalelor intersec\ii, cu asigurarea priorit[\ii pentru circula\ia desf[]urat[ pe drumul de categorie superioar[ ]i cu asigurarea capacit[\ii, vizibilit[\ii ]i a siguran\ei circula\iei vehiculelor ]i a pietonilor. PRINCIPALELE REGLEMENT{RI

pag. 50 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Drumul judetean DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita isi pastreaza categoria functionala din care face parte, fiind considerat fara intrerupere in traversarea localitatii Vartop servind si ca strada principala - artera de categoria a II-a. Pentru drumul judetean DJ DJ 552 Craiova – Cetate si drumul judetean DJ 561D Izvoare – Orodel – Plenita s-a asigurat zona de protectie aferenta drumurilor judetene de 20 ,00 m din ax;

 Modernizarea str[zilor existente (profiluri transversale, @mbr[c[min\i rutiere), prioritar a str[zilor principale; @ntr- o prim[ etap[ se propun cel pu\in lucr[ri de @mpietruire, re@nc[rcare, stabilizare.  Completarea re\elei de str[zi principale cu str[zi sau tronsoane de str[zi astfel @nc`t s[ se asigure rela\ii c`t mai directe @ntre diverse zone f[r[ traversarea zonei centrale.  Str[zile din localit[\ile rurale se amenajeaz[ cu acostamente, m[rginite de ]an\uri, plantatii de aliniament ]i trotuare.  Amenajarea ]i echiparea corespunz[toare a principalelor intersec\ii, cu asigurarea priorit[\ii pentru circula\ia desf[]urat[ pe drumul de categorie superioar[ ]i cu asigurarea capacit[\ii, vizibilit[\ii ]i a siguran\ei circula\iei vehiculelor ]i a pietonilor.

3.7. INTRAVILAN PROPUS - ZONIFICAREA FUNC|IONAL{. BILAN| TERITORIAL Necesitatea extinderii suprafe\ei cuprinse @n intravilan se justific[, @n principal, prin solicit[rile pentru construire de locuin\e si pentru amplasarea viitoarelor obiective economice. Unele loturi, de forme variate ]i adaptate terenului, permit dezvoltarea zonei de locuin\e @n cadrul intravilanului existent dar aceast[ posibilitate este limitat[ si de aceea au fost propuse extinderi de suprafete cuprinse in intravilan. Intravilanul propus, pe trupurile care alcatuiesc localitatea Vartop este centralizat in tabelul urmator:

pag. 51 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS - COMUNA VARTOP – JUDETUL DOLJ DESTINATIA ZONEI SUPRAFATA SATUL VARTOP Localitatea VARTOP 225,00 HA C, LR1,..,11, SV, A-I1,..,3, GC, TE1, CR Ferma Agricola S.C. AGROTENDA S.R.L. - A1 1,00 HA Canton silvic - A2 0,32 HA Zona agrement – SV-IS 1,00 HA Teren rezervat statie de epurare - TE2 0,58 HA TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 228,00 HA SAT VARTOP Intravilanul propus, pe zone func\ionale, la nivelul trupurilor care alcatuiesc localitatea VARTOP este centralizat in urmatorul tabel: SATUL VARTOP ZONE FUNC|IONALE HA % 1. ZONA LOCUIN|E }I FUNC|IUNI 166,63 73,08 COMPLEMENTARE 2. ZONA INSTITU|II }I SERVICII 5,50 2,41 DE INTERES PUBLIC 3. ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITU|II }I SERVICII 1,30 0,57 DE INTERES PUBLIC 4. ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI 1,47 0,65 DEPOZITE 5. ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, 3,50 1,54 BIROURI, SERVICII 6. UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 2,70 1,18 7. ZONA MULTIFUNCTIONALA UNITATI 2,95 1,29 INDUSTRIALE SI AGRICOLE 8. ZONA C{I DE COMUNICA|IE }I 31,95 14,01 TRANSPORT RUTIER 9. ZONA SPA|II VERZI, SPORT, 6,26 2,75 AGREMENT, PROTEC|IE 10. ZONA MULTIFUNCTIONALA SPATII VERZI, ODIHNA , AGREMENT , SPORT 1,00 0,44 SI FUNCTIUNI COMPATIBILE 11. ZONA CONSTRUC|II TEHNICO- 1,19 0,52 EDILITARE 12. ZONA GOSPOD{RIE COMUNAL{, 2,90 1,27 CIMITIRE 13. APE 0,65 0,29 14. ZONA TERENURI LIBERE - - TOTAL TERITORIU INTRAVILAN PROPUS 228,00 100,00 SAT VARTOP

pag. 52 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Introducerile @n intravilanul existent au fost conforme cu op\iunile locuitorilor comunei ]i cu propunerile prezentului plan urbanistic. Au fost propuse restr`ngeri de intravilan numai la nivelul amplasamentelor rezervate pentru platformele gospodaresti care nu au fost amenajate. EXTINDERI INTRAVILAN Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale vor suferi modificări în structura şi mărimea lor. Astfel, la stabilirea limitelor intravilanului propus, s-a avut în vedere includerea tuturor suprafeţelor de teren ocupate de construcţii, amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o perioada de 10 ani. Introducerile în intravilanul existent au fost conforme cu opţiunile locuitorilor comunei şi cu propunerile autoritatilor locale. Terenurile introduse în teritoriu intravilan şi care în prezent sunt în folosinţă agricolă vor căpăta destinaţia de construire locuinţe sau pentru alte investiţii cu caracter economic conform prevederilor planului urbanistic general. Zonarea teritoriului intravilan al comunei Vartop, propus prin PUG nr. Suprafaţă intravilan ctr Zone funcţionale Existent Propus Total [ha] [%] [ha] [ha] [%] Sat Vartop 1. Zonă locuinţe şi 114,57 52,70 42,06 166,63 73,08 funcţiuni complementare 2. Zonă instituţii şi 3,50 1,61 2,00 5,50 2,41 servicii de interes public 3. Zonă multifuncţională - - 1,30 1,30 0,57 locuinţe, instituţii şi servicii publice 4. Zonă unităţi industriale 1,47 0,68 - 1,47 0,65 şi de depozite 5. Zonă multifuncţională, - - 3,50 3,50 1,54 industrie, comerţ, servicii, birouri. 6. Zonă multifuncţională - - 2,95 2,95 1,29 unitati industriale si agricole 7. Utilităţi agro- 2,70 1,24 - 2,70 1,18 zootehnice 8. Căi de comunicaţii şi transport rutier din 34,25 15,75 -2,30 31,95 14,01 care: rutier

pag. 53 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] 9. Spaţii verzi,sport, 5,00 2,30 1,26 6,26 2,75 agrement 10. Zonă multifuncţională spaţii verzi, odihna, - - 1,00 1,00 0,44 sport, agrement si functiuni compatibile 11. Construcţii hidro- 0,61 0,28 0,58 1,19 0,52 edilitare 11. Gospodărire comunală 2,90 1,34 - 2,90 1,27 (cimitire) 12. Ape 0,65 0,30 - 0,65 0,29 13 Terenuri libere 51,75* 23,80 - - - 51,75 Total Vartop 217,40 100,00 10,60 228,0 100,00 0

Fata de suprafetele centralizate la nivelul Planului Urbanistic General al Comunei Vartop – editia 2000, au apărut unele diferenţe (-0,85ha) la nivelul suprafetelor cuprinse in intravilanul existent, fata de raportarile anului 2000 (218,25 ha), datorita suportului topografic in sistem stereo (plan reactualizat pe suport GIS), folosit in redactarea actualei documentatii de urbanism. Extinderea intravilanului satului Vartop s-a datorat mai ales includerii in intravilan a proprietatilor care au titluri de proprietate pe intravilan., extinderile rezultand astfel corectarea traseului intravilanului, functie de limitele cadastrale de proprietate. Au fost introduse in intravilan terenuri libere, proprietate a Primariei Vartop destinate construireii statiei de epurare. De asemenea au fost prinse in intravilan terenuri construite situate in extravilan : canton silvic. INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE În intravilanul propus pentru localitatea Vartop nu au fost instituite restricţii temporare de construire. INTERDICTII DEFINITIVE DE CONSTRUIRE În intravilanul propus au fost instituite interdicţii definitive de construire pe terenurile afectate de culoarele de protecţie aferent linilor electrice aeriene de înaltă tensiune. S-a instituit interdictie definitiva de construire pentru locuinte in zona de protectie sanitara a cimitirului ( 50,00m fata de incinta cimitirelor), situate in partea de sud-vest a localitatii Vartop. S-a instituit interdic\ie definitiv[ de construire pe acele terenuri afectate de culoarul de protec\ie (siguranta) aferent liniilor electrice aeriene de media tensiune.

pag. 54 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Unul dintre obiectivele de bază ale Planului urbanistic general îl constituie organizarea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan propus pentru satul Vartop. Organizarea zonelor funcţionale a avut în vedere analiza situaţiei existente specifice, asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale ale localităţilor, dezvoltarea armonioasă în perspectivă a zonelor funcţionale în cadrul acestora. Suprafeţele de intravilan propuse pentru construcţii sunt în general cele care actualmente sunt libere de construcţii, urmând ca pe măsura autorizării acestea să fie scoase din circuitul agricol. Se propune creşterea suprafeţelor de teren alocate zonelor agro-industriale şi de depozitare, unităţilor agro-zootehnice, instituţiilor de interes public, locuinţelor şi funcţiunilor complementare acestora, construcţiilor tehnico-edilitare şi de gospodărire comunală. În general se propune o folosire eficientă a intravilanului existent, extinderea acestuia fiind propusă pentru reglementarea situaţiilor amintite anterior. ZONIFICAREA FUNC|IONAL{ Unul dintre obiectivele de baz[ ale Planului Urbanistic General @l constituie organizarea zonelor func\ionale @n teritoriul intravilan propus pentru localitatea Vartop, resedin\a de comun[. Organizarea zonelor func\ionale a avut @n vedere analiza situa\iei existente specifice, asigurarea leg[turilor @ntre diferitele zone func\ionale ale localit[\ii, dezvoltarea armonioas[ @n perspectiv[ a zonelor func\ionale @n cadrul acesteia. Principalele zone func\ionale, sunt urm[toarele: a) Zona central[ ]i alte func\iuni de interes public Zona central[ Vartop cuprinde principalele obiective de utilitate public[ existente ]i propuse ale localit[\ii. Organizarea zonei centrale, are @n vedere constituirea @ntr- un ansamblu reprezentativ a institu\iilor publice ]i a locuin\elor situate @n zon[, totodat[ s-a urm[rit rezervarea terenurilor pentru amplasarea unor obiective @n perspectiv[. Zona central[ a satului Vartop este situat[ in partea de sud-vest a localiatii ]i cuprinde: sediul prim[riei locale, spa\ii comerciale, biserica precum ]i locuin\e.

pag. 55 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] #n vederea organiz[rii @n perspectiv[ a zonei centrale este necesar[ elaborarea unui Plan urbanistic zonal pentru aceast[ zon[. Situarea zonei centrale, desi excentric fata de centrul de greutate al satului Vartop, asigur[ leg[turi directe cu zona de locuit organizat[ @n jurul acesteia. Extinderea suprafetelor cuprinse in intravilan pentru constructia de locuinte va avea in vedere si realizarea obiectivelor de utilitate publica care vor deservi locuitorii acestor zone noi de locuit. Astfel la nivelul trupului principal al localitatii unde sunt concentrate principalele institutii publice, nu este necesara realizarea unor obiective noi de utilitate publica. Cele existente vor fi modernizate, extinse pentru a oferi un grad de confort al locuirii. b) Zona de locuin\e ]i func\iuni complementare Zona de locuin\e (ha) Localitatea in teritoriul intravilan in teritoriul intravilan aprobat 2000 propus 2015 Vartop 114,57 ha 166,63 ha Cresterile de suprafete ale zonei de locuit sunt justificate de solicitarile venite din partea populatiei, care a achizitionat terenuri in vederea realizarii de locuinte individuale. In satul Vartop se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de locuinte de cca. 22,25 ha, care permite realizarea a cca. 150 gospodarii cu un lot mediu de 1500 mp. Analiza modului de ocupare a terenului in zonele de locuit existente indica faptul ca organizarea acestora s-a facut dupa o parcelare prestabilita - parcelele de teren aferente locuintelor sunt aliniate la strazile de acces. Pentru zonele de locuit propuse se va avea in vedere realizarea unor documentatii tip P.U.Z. / P.U.D. care sa parceleze zona, sa asigure o circulatie corecta la nivelul zonei. c) Zona unitati industriale si agricole care ocupa in total 43,17 ha, din care 2,70 ha sunt ocupate cu unitati cu profil agricol, au fost prezentate in cadrul capitolului "Dezvoltarea activitatilor economice". Totalul suprafetelor zonelor economice, destinate activitatilor agricole si industriale, include actualele zone economice destructurate si extinderile propuse, care au fost inventariate in cadrul zonelor multifunctionale pentru

pag. 56 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] industrie, comert, depozite, servicii publice si zonelor multifunctionale pentru unitati agricole si industriale. Zona unitatilor economice – agricole si industriale (ha) Localitatea in teritoriul intravilan in teritoriul intravilan Vartop aprobat 2000 propus 2015 Unitati agricole si 4,17 ha 4,17 ha industriale Zona multifunctionala pentru industrie, comert, depozite si servicii - 3,50 ha publice Zona multifunctionala pentru unitati agricole si - 2,95 ha industriale Total comuna Vartop 4,17 ha 10,62 ha

d) Zona de parcuri, recreere si sport Pentru aceasta zona sunt de semnalat: - terenul de sport si baza sportiva a localitatii Vartop, amenajata care totalizeaza 2,30 ha; - de-a lungul cursului paraului Baboia semnalam zone cu valoare peisagistic[, care trebuie valorificata mai bine, prin dezvoltarea unor activitati turistice din categoria "turism rural" care totalizeaza 2,70 ha ; Zona spatii verzi pentru odijhna, agrement si sport (ha) Localitatea in teritoriul intravilan in teritoriul intravilan aprobat 2000 propus 2015 Total comuna Vartop 5,00 ha 6,26 ha Daca in prezent revin 29,22 mp spatiu verde / locuitor, in etapa de perspectiva pentru o populatie estimata de 1900 locuitori, prin amenajarea spatiilor verzi (inclusiv baza sportiva, zona de spatiu verde propusa de-a lungul albiei paraului Baboia, in traversarea localitatii Vartop la care se adauga si plantatiile de aliniament adiacente cailor de comunicatie rutiera ) indicele de spatiu verde pe locuitor va deveni 32,95 mp, valoare superioara normei europene, necesar de realizat in anul 2014, de 26 mp spatiu verde pe locuitor. In bilantul spatiilor verzi de la nivelul localitatii Vartop nu au fost incluse si suprafetele de spatii verzi amenajate (terenuri de sport) incluse in incintele pag. 57 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] unitatilor scolare si a spatiilor verzi amenajate din incintele institutiilor publice existente ( primarie, camin cultural, dispensar uman, etc.). Zona de gospodarie comunala - Cimitirul existent totalizeaza – 2,90 ha Zona unitati de gospodarie comunala (ha) Localitatea in teritoriul intravilan in teritoriul intravilan aprobat 2000 propus 2015 Vartop 2,90 ha 2,90 ha Cimitirele existente din localitatea Vartop asigura necesarul de locuri de veci pentru locuitorii comunei si nu necesita extinderi. In localitate exista un cimitir vechi in care nu se mai inhumeaza. Deoarece la nivelul comunei nu exita o platforma pentru colectarea gunoiului menajer, autoritatile locale vor incheia contracte de salubritate cu agenti economici care vor colecta si transporta gunoiul menajer la statia de transfer pentru depozitare a gunoiului propusa prin Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, in zona municipului Bailesti. La nivelul localitatii Vartop se vor amplasa 5 platforme de precolectare, pentru depozitarea containerelor pentru colectarea deseurilor menajere, distibuite pe raza localitatii Vartop. În conformitate cu dispoziţiile H.G.R. numărul 246/2006 care adoptă Strategia Naţională privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utiliăţi Publice, autorităţile administraţiei publice locale, în general şi Consiliul Local Vartop, în special, deţin următoarele responsabilităţi în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor: a) urmăresc şi asigură: -îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor, asigură curăţenia localităţilor prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi depozitare finală; -implementarea şi controlul funcţionării sistemului, inclusiv respectarea etapizării colectării selective a deşeurilor; -dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor; -colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri produse pe teritoriul localităţilor; -interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decât cele destinate special deşeurilor;

pag. 58 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] -elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştiinţa acestora prin mijloace adecvate; b) aprobă studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor; c)hotărăşte asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor; d)acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului. Degradări majore ale solului nu au fost identificate, dar se semnalează de către localnici scăderea productivităţii solului datorată acţiunii combinate a precipitaţiilor şi a îngrăşămintelor chimice folosite în mod intensiv necontrolat. Pericolul riscurilor naturale trebuie luat în considerare cu toate că până acum nu au fost semnalate pagube foarte mari datorate inundaţiilor, alunecărilor de teren sau a unor fenomene meteorologice periculoase. Aerul nu poate fi afectat de emanaţii chimice provenite din zonă deoarece pe teritoriul comunei nu există asemenea surse, chiar dacă există gaze naturale. O problemă prioritară pentru comuna Vartop rămâne identificarea din timp a oricărei surse de poluare sau degradare a mediului. Protecţia mediului natural cât şi a celui construit şi amenajat, are ca scop păstrarea şi refacerea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii ecosistemului şi asigurarea unor condiţii cât mai bune de viaţă pentru locuitori. În acest sens factorii de decizie şi agenţii economici vor lua măsurile ce se impun în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru a asigura respectarea şi monitorizarea continuă a eventualelor surse de poluare. Deşi există surse minore de poluare, din observaţiile permanente ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului rezultă că nu au fost depăşite valorile maxime admise pentru diversele forme de poluare. e) Zona de echipare teritorial[ Circula\ia rutiera existenta va fi modernizata in localitate, ponderea in cadrul intravilanului propus fiind de 34,25 ha. De semnalat intersectiile conflictuale la sol care exista intre drumurile judetene DJ 552 Craiova – Cetate, DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita, DC 62 Vartop - Giubega si restul traseelor de strazi care asigura accesul in zonele functionale ale localitatii. Localitatea Zona cai de comunicatie rutiera (ha)

pag. 59 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] in teritoriul intravilan in teritoriul intravilan aprobat 2000 propus 2015 Vartop 34,25 ha 31,95 ha

 Drumul judetean DJ 552 Craiova - Cetate si DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita @]i p[streaz[ categoria func\ional[ din care face parte, este considerat f[r[ @ntrerupere @n traversarea localit[\ii Vartop servind ]i ca strada principala - arter[ de categoria a II-a. Pentru drumurile judetene DJ 552 Craiova – Cetate si DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita s-a asigurat zona de protectie aferenta drumurilor judetene de 20,00 m din ax.;  La nivelul retelei de strazi rurale se evidentiaza strazi de categoria a-III-a, cu spatii verzi adiacente circulatiei carosabile si trotuare de 1,50m latime si strazi de categorai a-III-a fara plantatii de aliniament, avand doar trotuare de 1,00m latime.  reteaua stradala cuprinde si alei carosabile de acces cu un carosabil de 5,50m latime si trotuare adiacente de 1,00 m latime.  La modernizarea str[zilor existente (profiluri transversale, @mbr[c[min\i rutiere), prioritar a str[zilor principale; @ntr-o prim[ etap[ se propun cel pu\in lucr[ri de @mpietruire, re@nc[rcare, stabilizare.  Completarea re\elei de str[zi principale cu str[zi sau tronsoane de str[zi astfel @nc`t s[ se asigure rela\ii c`t mai directe @ntre diverse zone f[r[ traversarea zonei centrale.  Str[zile din localit[\ile rurale se amenajeaz[ cu acostamente, m[rginite de ]an\uri, plantatii de aliniament ]i trotuare.  Amenajarea ]i echiparea corespunz[toare a principalelor intersec\ii, cu asigurarea priorit[\ii pentru circula\ia desf[]urat[ pe drumul de categorie superioar[ ]i cu

pag. 60 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] asigurarea capacit[\ii, vizibilit[\ii ]i a siguran\ei circula\iei vehiculelor ]i a pietonilor.

3.8. M{SURI #N ZONELE CU RISCURI NATURALE La nivelul teritoriului administrativ al comunei Vartop nu au fost identificate in hartile de hazard si risc la inundatii pentru judetul Dolj zone cu risc.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.9.1. ALIMENTAREA CU APA SITUA|IA EXISTENTA

Teritoriul administrativ al comunei Vartop este situat în partea de vest a judetuli Dolj, la intersectia drumului judetean DJ 562 Craiova – Cetate cu drumul judetean DJ 561 D Izvoare – Orodel – Plenita. Comuna se gaseste la limita dintre Campia Inalta a Balacitei ( Podisul Getic ) si Campia mai joasa a Bailestiului, formata din trei terase 0 0 superioare ale Dunarii - terasa Flamanda si terasa Perisor, intre meridianele 23 - 24 0 0 0 (23 21’ 53” E longitudine estica, deasupra paralelei de 44 (44 12’ 39” N) latitudine nordica. Localitatea Vartop dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilăcare totalizeaza o retea de alimentare cu apa de 8,6 km lungime. Gospodăria de apă este amplasată la intrarea în localitate, dinspre Craiova, lângă moară, pe un teren de circa 4000 mp. Gospodaria de apa este amplasata pe un teren adiacent drumului judetean DJ 562 Craiova – Cetate, in vecinatatea magazinului general si a terenului de sport. In incinta gospodariei de apa exista un put forat hidraulic 90m, un rezervor metalic de 200mc , un pavilion de explorare cu statie de tratare clorinare si statie hidrofor. Retele de distributie sunt realizate din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, PE 80, cu diametre cuprinse între Dn 63 mm - Dn 110 mm si bransamente având Dn 32 mm. Pe aceste retele sunt prevazute cămine de apă echipate cu vane de sectorizare si de aerisire, cismele stradale si hidranti de incendiu exteriori. Forajul are caracter de explorare - exploatare, cu H = 90 m si este executat în sistem hidraulic fiind echipat cu cele necesare bunei functionări. pag. 61 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Rezervorul de apă cu V = 200 mc este amplasat suprateran, de formă cilindrică, executat din plăci de otel galvanizat si este dotat cu toate accesoriile unei curecte functionări. Pavilionul de exploatare, cu statia de clorinare, este compus din camera de clorinare si laborator, camera personal, grup sanitar si depozit. Statia de pompare - hidrofor este echipată cu pompe apă menajeră, pompă de incendiu si recipienti de hidrofor. Retelele de distributie apă sunt pozate de-a lungul DJ 552 si pe drumurile adiacente, îngropate la minim 1,20 m si echipate corespunzător. Localitatea Vartop nu dispune de un sistem centralizat de canalizare menajera. Pentru etapa urmatoare se are in vedere realizarea sistemului centralizat de canalizare menajera si a unei statii de epurare modulata, prin care apele uzate menajere dupa ce sunt epurate in statia de epurare sunt deversate in paraul Baboia. Amplasarea tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă s-a făcut pe terenuri proprietatea comunei, pe domeniul public, astfel încât să nu fie afectate proprietătile private. Amplasamentele nu prezintă risc de inundabilitate. Alimentare cu apă Schema de alimentare cu apă este alcătuită astfel: 1. Captarea apei Foraj care are caracter de explorare - exploatare, cu H = 90 m, executat în sistem hidraulic , echipat cu cele necesare bunei functionări, protejat sanitar printr-un perimetru sever 40 x 40 m. 2. Conducta de aductiune de la foraj la gospodăria de apă din conducta PE100 si Dn 125 mm. 3. Gospodăria de apă formată din: - rezervor de apă metalic V = 200 mc cu statie de hidrofor - statie de pompare – hidrofor. 4. Pavilion de exploatare compus din: - camera de clorare - camera pentru personal - grup sanitar - depozit de butelii 5. alte lucrări: - hazna vidanjabilă

pag. 62 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - closet uscat - conducta de legătură - drumuri de acces - alei. Gospodăria de apă este împrejmuită si protejată sanitar pe o suprafată de circa 4000 mp. Retelele de distributie sunt pozate pe o parte a drumului comunal, executate din PE 100, echipate cu cismele stradale (nefunctionale) si cu hidranti de incendiu externi. Diametru conductelor Dn +90-63 mm. În viitor se va prelungi si completa reteaua de distributie pe toate drumurile si ulitele laterale conform planului de situatie. 3.9.2. CANALIZARE MENAJERĂ S-a avut în vedere cresterea stării de sănătate a populatiei prin eliminarea contaminării stratului freatic si a terenurilor cu scurgeri necontrolate de ape uzate, prin colectarea adecvată a apelor uzate din bucătării si grupuri sanitare si prin neutralizarea corespunzătoare a acestora în statia de epurare, în asa fel încât să se evite pericolul contactului populatiei cu agentii patogeni bacteriologici nocivi. Canalizarea si epurarea apelor uzate în zonele rurale reprezintă una din prioritătile nationale, promovarea investitiei ducând la îmbunătătirea situatiei actuale a infrastructurii satului Vârtop precum si la ridicarea gradului de confort urban al populatiei, ameliorarea conditiilor igienico-sanitare, a situatiei calitătii mediului si diminuarea surselor de poluare. Realizarea unei retele de canalizare menajeră care acoperă integral gospodăriile populatiei si construirea unei statii de epurare aferentă au fost astfel calculate ca să preia toate institutiile publice, unitatile economice si toate gospodăriile. Sistemul de canalizare preconizat va fi compus din următoarele obiective: - retea de canalizare amplasată pe drumurile locale existente, care se va realiza din tuburi PVC cu diametre cuprinse între Dn 250 mm - Dn 315 mm, îmbinate etans cu mufe si garnituri de cauciuc. Pozarea tuburilor din PVC în santuri se va face pe un strat de 10 cm nisip sub tub si 30 cm deasupra acestora. Racordarea gospodăriilor populatiei la reteaua de canalizare se va face în conformitate cu normele tehnice de racordare, cu piese speciale din PVC. Căminele de canalizare se vor realiza din PE 1000 mm. - statia de epurare de tip APIDUR 4000 sau similară are în componentă următoarele: pag. 63 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - statia de pompare ape uzate cu sitare - modul de omogenizare si stocare nămol - echipament de epurare ABIPUR. Apa uzată intră în statia de pompare prin sită verticală cu curătire automată, montată direct pe conducta de aductiune în bazinul statiei de pompare. Materialul gros este separat si retinut în timp ce apa uzată trece, prin sită, în bazinul statiei de pompare. Apa curge gravitational si este dirijată spre modulul de omogenizare. Acesta este o confectie metalică termoizolantă, supraterană, prevăzută cu mixere prin aerare si statie de pompare care alimentează echipamentul de epurare ADIPUR. Înainte de evacuarea spre emisar pârâul Baboia - apa epurată se tratează pentru dezinfectie cu hipoclorit de sodiu sau cu ultraviolete. Apa epurată este evacută prin pompare în emisar - pârâul Baboia - printr-o conductă de refulare cu Dn 90 mm. Apele pluviale vor fi colectate în rigolele străzitor si vor fi dirijate în extravilanul localitătii. Marea majoritate a zonelor se vor canaliza gravitational, apele uzate fiind conduse spre statia de epurare amplasată la sud de localitatea Vartop si de aici în pârâul Baboia. Câteva zone ale localitătii vor fi canalizate prin intermediul statiilor de pompare pentru ape uzate din cauza unor pante neadecvate ale terenului si a cotelor minime ale acestora foarte joase. Statiile de pompare sunt preuzinate având toate instalatiile interioare premontate, functionarea lor este complet automatizată. A fost preferată o statie de epurare compactă, cu o capacitate adecvată, compusă din module ce pot functiona independent, amplificarea capacitătii realizându- se prin prevederea de noi module. Epurarea apelor uzate menajere în statia mecano – biologică va asigura calitatea apelor ce se restituie în circuitul natural – pârâul Baboia. Se va avea în vedere pe viitor, atât pentru alimentarea cu apă cât si pentru canalizarea apelor menajere, extinderea retelelor de apă si canalizare pe toate străzile si ulitele existente.

3.9.3. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC{ 3.9.3.1. Situaţia energetică existentă pag. 64 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Comuna Vartop este racordata la sistemul energetic naţional prin LEA 20 KV existenta intre Statia electrica 110/20KV Plenita si Statia electrica 35/20/6 KV Breasta. Puterea instalată a posturilor de transformare existente este următoarea: - P T nr. 1 - 100KVA - P T nr. 2 - 63 KVA - P T fost SMA – 100 KVA - in incinta fostului sector zootehnic C.A.P. Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat şi echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru postul PTM. Retelele de distributie de joasa tensiune sunt construite aerian pe stalpi din beton armat cu conductori funie din aluminiu neizolat si conductori torsadati cu sectiuni de 35,50 si 70 mmp. Iluminatul stardal este executat cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cat si cu lampi cu incandescenta. 3.9.3.2. Situaţia energetică propusă 1.1. Consumatori noi de energie electrică Prin planul urbanistic general al comunei VARTOP se propune extinderea gospodăriilor individuale (150 loturi) şi completarea retelei de institutii publice - piaţa agroalimentară – targ comunal , la care se adauga si extinderea iluminatului public. Toate aceste lucrări necesită extinderea actualelor surse de alimentare cu energie electrică.

1.2. Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori menţionaţi mai sus, s-a făcut conform prescripţiei MEE-PE 132/95 rezultând următoarele consumuri la nivel de posturi trafo:

- pentru gospodării individuale: 6 Kw/gosp. - lucrări cu caracter edilitar (conform pr.dotări). - iluminat stradal 5 w/m. Valoarea puterii electrice simultan absorbite pe gospodărie (lot) la diferite niveluri de instalaţii (stradă, tronsoane de stradă, post de transformare) se determină prin aplicarea la puterea totală cerută un coeficient de simultaneitate Ks pentru un număr "n" de gospodării astfel la:  SAT VARTOP PC (kw) - 150 gospod x 6 kw/gospod x 0,25 = 225,00

pag. 65 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - piaţă agroalimentară = 25,0 - iluminat stradal = 2,5 Pentru dotările cu caracter edilitar s-a aplicat un coeficient de 0,75. Centralizarea datelor privind consumurile la nivel de post trafo, se prezintă în tabelul de mai jos:

PUTEREA ABSORBITĂ LA NIVEL DE P.Tr. TOT Nr. (Kw) AL Nr. DENUMIREA ALTE DOTĂRI ILUM. gosp. GOSP. INDIV. Pc crt. SATULUI Piaţa agro STRADAL prop. (Kw Pc (Kw) Pi Pc (Kw) Pi = Pc ) (Kw) (Kw) 1. VARTOP 150 225,00 30,0 25,0 2,5 257, 5 Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori ce au o putere electrică cerută de 257,5 Kw (la nivel de comună) se propun să se realizeze următoarele lucrări electro-energetice:  amplificare posturi de transformare existente în zonele cu gospodării propuse;  post trafo 20/0,4 KV -40 KVA în zona economica din partea de nord-est a localitatii, fostul sector zootehnic – in present zona destructurata;  extindere reţea j.t. cu reconsiderarea secţiunii conductoarelor (de regulă conductoare torsadate) şi automatizarea iluminatului stradal;  racorduri joasă tensiune subterane sau aeriene pentru dotările sociale noi propuse; Stabilirea sarcinilor de calcul pentru consumatorii casnici existenti ]i viitorii consumatori economici se va face pe baza Normativului de proiectare a re\elelor electrice de distribu\ie public[ - indicativ PE 132/95 ]i I7/2011. Solutiile tehnice pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica a viitorilor consumatori vor fi date de S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A. DIVERSE În zonele existente şi propuse pentru instalaţiile electroenergetice menţionate mai sus se pot executa construcţii respectând normativele în vigoare având urmatoarele limite zonale de protecţie: Categorii de obiective Lăţimea zonei de protecţie Condiţii de eliminare

pag. 66 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] energetice (m) Linii electrice aeriene cu Se măsoară pe orizontală tensiunea intre: de o parte şi de alta a 12,00 m 1KV pana la 110 KV planurilor verticale ale conductoarelor externe Linii electrice aeriene cu Se măsoară pe orizontală tensiunea de: de o parte şi de alta a 18,50 m 110KV planurilor verticale ale conductoarelor externe Posturi de transformare, Se măsoară de la planul puncte de alimentare sau exterior al construcţiei care altele similare: 12,00 m susţine sau adăposteşte - în general...... instalaţia

Pentru liniile electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 KV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta de protectie / de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei. Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simple sau dublu circuit are valorile: - 24,00 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 KV; - 37,00 m pentru LEA cu tensiunea de 110 KV; - 55,00 m pentru LEA cu tensiunea de 220 KV; - 75,00 m pentru LEA cu tensiunea de 400 KV; - 81,00 m pentru LEA cu tensiunea de 750 KV. Se menţionează faptul că sub LEA 20KV si LEA 110 KV nu se permite construirea de locuinţe sau clădiri social culturale. Se pot executa construcţii în afara culoarului de protecţie al LEA 20KV si LEA 110 KV. Amplasarea unor cladiri la o distanta mai mica decat distanta de siguranta reglementata fata de o capacítate energética se poate face pe baza unei analize de risc, intocmita de un proiectant atestat ANRE si aprobat de titularul de licenta prin avizul de amplasament. Pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori sunt necesare lucrari care vizeaza realizarea unor noi instalatii electrice : conducte, cabluri, stalpi, posturi de transformare, corpuri de iluminat. Solutia privind bransamentele electrice va fi stabilita de catre S.C. CEZ Distributie S.A. sau de catre firme autorizate prin studii de specialitate. Racordarea la retelele electrice de distributie este reglementata de Ordinul nr. 59 / 2013 „Regulament privind racordarea utilizatorilor la retele electrice de interes public”, in care sunt stipulate continutul cererii de racordare si documentele conexe

pag. 67 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] acesteia, drepturile solicitantilor precum si etapele care trebuie parcurse pentru eliberarea avizului de racordare. Pentru definirea eventualelor conditii de alimentare cu energie electrica a obiectivelor noi civile se vor elabora studiile de solutie necesare, conexe cererilor de racordare conform prevederilor ordinului ANRE nr. 59 / 2013 si nr. 75 / 2013. Definirea conditiilor de coexistenta ale retelelor electrice de distributie cu constructiile si retelele invecinate, precum si promovarea unor modificari/devieri ale retelelor electrice de distributie sunt reglementate de ANRE prin Ordinul nr. 48 / 2008 de aprobare a „Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de catre operatorii de retea” Metodologia de eliberare a avizelor de amplasament se face cu respectarea urmatoarelor acestor normative: - Legea energiei electrice si gazelor naturale nr. 123 / 2012; - Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea locuintei nr. 114 / 1996, republicata cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51 / 2006; - Hotararea Guvernului nr. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicata; - Ordinul ANRE nr. 59 / 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public; - Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1430 / 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata cu modificarile si completarile ulterioare; - Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 4 / 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice – revizia I , cu modificarile si completarile ulterioare; - Ordinul ANRE nr. 128 / 11.12.2008 – Codul Tehnic al retelelor electrice de distributie; - Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 20 / 2004 pentru aprobarea Codului tehnic al retelei electrice de transport, cu modificarile si completarile ulterioare;

pag. 68 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 38 / 2007 pentru aprobarea Procedurii de solutionare a neintelegerilor legate de incheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la retea. N.T.S.S.M. cu privire la instalaţiile electrice din cadrul P.U.G.-urilor Conform Normelor specifice de protecţia muncii Nr. 49/1997 emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în activităţile din agricultură se vor respecta următoarele articole de protecţia muncii pe partea de instalaţii electrice: Art. 500 În timpul lucrului în câmp nu se vor efectua opriri sub LEA şi nu se va admite urcarea pe combină a persoanelor pentru că se intră în zona electromagnetică a reţelei şi se produc accidente prin electrocutare. Art. 501 La executare lucrări cu combina în zona apropiată de LEA peste 1 KV sau traversate de LEA peste 1 KV (zona cuprinsă pe porţiunea de 50 m, măsurată faţă de proiecţia pe orizontală a conductoarelor fazelor extreme de o parte şi alta, de-a lungul liniei electrice) se vor lua măsurile: a) combinele ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune se vor deplasa astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, să nu se apropie la distanţă, faţă de elementele sub tensiune, mai mici decât: - 2,5 m pentru LEA până la 35 KV; b) trecerea combinelor pe sub conductoarele LEA peste 1 KV este interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o distanţă de cel puţin: -2 m pentru LEA până la 20 KV, inclusiv; c) executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele menţionate la pct. a) se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a LEA şi sub supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un delegat special al unităţii de exploatare a LEA.

3.9.4. INSTALAŢII TELEFONICE Situaţia existenta În prezent, comuna Vartop este racordată la centrala telefonica automata din Bailesti, printr-un cablu subteran ce preia un concentrator montat in zona centrala a satului Vartop. Din acest concentrator prin retele telefonice aeriene comune cu instalatiile electrice sau independente pe stalpi din lemn sunt racordati abonatii telefonici.

pag. 69 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Situaţia propusă Dezvoltarea comunei Vartop determină schimbarea structurii populaţiei (150 gospodării propuse) implicit creşterea solicitarilor faţă de serviciile de telefonie şi deci extinderea actualei reţele telefonice aeriene cu noi repartitoare din care pot fi racordari abonaţi noi. Datorită dezvoltării economice a comunei, TELEKOM ROMANIA va cuprinde în planul de dezvoltare pe următorii ani, instalarea unor comutatoare distant de generaţie nouă conectate prin cabluri cu fibră optică (F.O.) care vor fi capabile să ofere servicii de bandă largă potenţialilor solicitanţi de pe raza comunei. Prin infrastructura ce se va construi, se va oferi în plus posibilitatea conectării directe prin fibră optică a agenţilor economici mai importanţi la solicitarea acestora. Se pot oferi astfel servicii de telefonie vocală clasice, suplimentare, precum şi servicii moderne (Internet, transmisii date de mare viteză, circuite închiriate pe F.O., servicii X- DSL, videotelefonie, etc.). În conformitate cu normativele în vigoare se vor respecta culoarele de protecţie faţă de alte instalaţii existente (canalizaţii subterane, reţele aeriene, etc.).

3.10. REABILITAREA , PROTEC|IA SI CONSERVAREA MEDIULUI CONCLUZII, RECOMAND{RI, C{I DE LIMITARE }I/SAU ELIMINARE A POLU{RII }I DEGRAD{RII MEDIULUI Primul pas care trebuie f[cut @n domeniul reabilit[rii mediului, este activitatea de mediatizare, informare ]i educare a popula\iei cu privire la drepturile ]i obliga\iile care @i revin fa\[ de protejarea mediului. Obiectivele pentru aer sunt:  inventarierea tuturor surselor de poluare existente ]i viitoare, acestea incluz`nd: localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele asice ale poluan\ilor, modul de utilizare a instala\iilor, (inclusiv a celor de captare ]i epurare a gazelor dac[ este cazul);  elaborarea ]i aplicarea unui sistem legislativ ]i reglement[i pentru protec\ia aerului la nivel local;  propuneri referitoare la @nc[lzirea locuin\elor prin @nlocuirea combustibililor tradi\ionali (lemn, c[rbune, produse petroliere) cu gaze naturale.

pag. 70 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Obiectivele pentru ap[ sunt:  sistem de desecare in zonele cu nivelul ridicat al panzei freatice; Obiectivele pentru sol sunt:  stabilirea unor mecanisme economico-financiare care s[ stimuleze combaterea eroziunii solurilor de c[tre actualii proprietari de terenuri;  colaborarea cu prim[ria comunal[ pentru monitorizarea modului de utilizare a fertilizatorilor ]i a substan\elor fitosanitare;  @mp[durirea terenurilor degradate;  men\inerea actualelor suprafe\e @mp[durite ]i completarea golurilor create prin t[iere.  eliminarea depozitelor de gunoi, depuse l`ng[ suprafa\a de ap[ a Jiului din estul comunei, respect`nd m[surile de protec\ie a mediului, stabilite prin lege.

Pe teritoriul comunei Vartop nu au fost identificate zone naturale protejate de interes national, inscrise in Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a - Zone protejate – 2401.

3.11. REGLEMENT{RI URBANISTICE Teritoriul intravilan al localitatii Vartop, a fost organizat @n unit[\i teritoriale de referin\[, pe zone func\ionale, @n func\ie de criterii de omogenitate ]i amplasare fa\[ de repere importante ale localit[\ilor. Stabilirea indicatorilor P.O.T. ]i C.U.T. s-a f[cut @n func\ie de destina\ia fiec[rei zone, de destina\ia cl[dirilor de regimul de @n[l\ime existent ]i propus. Astfel, pentru unit[\ile teritoriale de referin\[ corespunz[toare zonelor economice, s-a \inut cont de capacit[\ile existente, urm[rindu-se ocuparea judicioas[ a terenurilor ce urmeaz[ s[ fie concesionate unor unit[\i economice viitoare.

pag. 71 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Pentru unit[\ile teritoriale de referin\[ ale zonelor de locuit s-au avut @n vedere situa\ia existent[ : regimul mediu de @n[l\ime suprafe\ele mari de terenuri ce urmeaz[ a fi introduse @n intravilan ]i pentru care se vor elabora documenta\ii de urbanism @n scopul construirii de locuin\e. Astfel s-au stabilit P.O.T. ]i C.U.T. propuse, potrivit gradului de ocupare @n perspectiv[. Pe Unit[\ile teritoriale de referin\[ @n cadrul zonei de locuit, s-a procedat la efectuarea unei medii P.O.T. ]i C.U.T. prin luarea @n calcul a suprafe\elor de teren ocupate de construc\ii de locuin\e existente ]i propor\ional a suprafe\elor de teren neocupat @n prezent. Unitatea teritoriala de referinta se define]te ca o reprezentare conven\ional[ a unui teritoriu av`nd o func\iune predominant[ sau/]i omogenitate func\ional[, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este delimitat prin limite fizice, existente @n teren (str[zi, limite de proprietate, ape, etc.) In zona de locuit s-a stabilit un procent de ocupare al terenului maxim admisibil de 35%, cu un coeficient de utilizare a terenului de de 1,15. Pentru zona centrala ale localitatii Vartop si pentru zona multifunctionala de servicii publice propusa s-a stabilit un procent de ocupare al terenului maxim admisibil de 40%, cu un coeficient de utilizare a terenului de de 1,60. Regimul maxim admisibil in zonele de locuit si in zona centrala este P+2+M. Pentru zonele economice de tip industrial - agricol s-a stabilit un procent de ocupare al terenului maxim admisibil de 80%, cu un coeficient de utilizare a terenului de de 2,40, regimul maxim admisibil fiind P+2+M. Pentru zonele de spatii verzi pentru odihna , agreement, sport, protective si turism s-a stabilit un procent de ocupare al terenului maxim admisibil de 10%, cu un coeficient de utilizare a terenului de de 0,20, regimul maxim admisibil fiind P+1.

La nivelul comunei Vartop s-au definit in cadrul intravilanului propus al satului Vartop zone protejate pentru urmatoarele obiective de patrimoniu:  pozitia nr. 617, cod monument istoric DJ-II-m-B-088397 – biserica “Sf. Nicolae si Sf. Imparati” din satul Vartop ( 1805); Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona

pag. 72 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] de protectie a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respectiv 500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj. Aceste zone necesit[ a fi protejate at`t prin lucr[ri de restaurare repara\ii sau @ntre\inere (bisericile - monumente istorice), c`t ]i prin crearea unui cadru corespunz[tor.

Interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza si cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, sau dupa ca, de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Conform prevederilor art. 36 din Legea nr. 422 / 2001, privind protejarea monumentelor istorice, proprietarii si titularii dreptului de administrare sau al altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati:  sa asigure paza, integritatea si protectia monumentelor istorice, sa ia masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere a acestora in conditiile legii;  sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de persone fizice sau juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate; prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. h), lucrarile de constructie ce fac obiectul autorizarii, la monumentele istorice de categoria B, cu exceptia lucrarilor la componentele artistice, pot fi efectuate si de persone fizice neatestate, cu conditia respectarii avizelor de specialitate. Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective 500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respective al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.

FONDUL LOCUIBIL }I ORGANIZAREA STRUCTURAL{ A ZONEI DE LOCUIT

pag. 73 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Analiza situa\iei existente a fondului locuibil corelat[ cu estimarea popula\iei @n perspectiv[ conduce la stabilirea necesarului total de gospod[rii ]i locuin\e: Nr. Nr. Popula\ia Nr. Popula\ia Comuna locuin\e locuitori preliminat[ locuin\e existent[ existente locuin\[ 2020 propuse VARTOP 1711 794 2,15 1900 150

#mbun[t[\irea indicatorilor specifici de locuire Se men\ioneaz[ faptul c[ indicatorii specifici de locuire referitori la aria locuibil[, mp arie locuibil[/locuitor ]i nr. locuitori/camer[ se vor putea @mbun[t[\i @n func\ie de dinamica procesului de construire de locuin\e noi, acestea fiind @n rela\ie de dependen\[ fa\[ de al\i factori determinan\i ]i @n ultim[ instan\[ de dezvoltarea economic[ a localit[\ilor. M[suri de @mbun[t[\ire a confortului Prezentul proiect prevede realizarea re\elelor de alimentare cu ap[ si canalizare @n sistem centralizat ceea ce va contribui la ridicarea gradului de confort a locuin\elor INSTITU|II PUBLICE, SERVICII Analiza critic[ a situa\iei existente indic[ faptul c[ actualele dot[ri din satul Vartop, @n corelare cu popula\ia preliminat[, acoper[ necesarul pentru aceast[ comun[. Se precizeaz[ faptul c[ o serie de dot[ri necesit[ lucr[ri de renovare. #n acest sens, prim[ria local[ va analiza fiecare dotare @n parte urm`nd a stabili un program e]alonat de executare a acestor lucr[ri. SPATII VERZI, AMENAJ{RI SPORTIVE #n cadrul cap. 3.7.3. "Zonificare func\ional[" a fost prezentat[ situa\ia respectiv[, preciz`ndu-se faptul c[ amenajarea acestor spa\ii implic[ at`t asigurarea fondurilor necesare, c`t ]i elaborarea documenta\iilor de specialitate.

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC{

pag. 74 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Terenurile amplasate in intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobandite si instrainate prin oricare din modurile stabilite de lege. Dobandirea unui teren se poate face prin mostenire, donatii, cumparare, concesionare, prin acte autentificate. Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localitati este realizarea obiectivelor care sa deserveasca pe toti locuitorii comunitatii respective. Pentru asigurarea conditiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publica propuse, sunt necesare urmatoarele elemente de baza: - rezervarea terenurilor pentru obiective; - identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor; - stabilirea circulatiei terenurilor, in func\ie de necesitatile de realizare a obiectivelor. In Regulament sunt mentionate obiectivele propuse de utilitate publica si categoria de interes a acestora. În etapa imediat următoare se vor face demersuri pentru: -finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă in satul Vartop; -construirea de case de locuit pentru specialişti în mediul rural; -modernizarea tuturor drumurilor comunale şi a străzilor; -realizarea reţelei de canalizare a apelor uzate -realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale; -crearea unui centru multifuncţional care să modernizeze şi să creeze noi servicii de utilitate publică: financiar-bancare, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, poştale şi de curierat, de asigurare etc; -realizarea de blocuri de locuinţe pentru tineret şi specialişti; -revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, prin introducerea acestora în programe naţionale de restaurare şi introducerea în circuitul turistic; -prevederea de facilităţi pietonale, respectiv trotuare şi parcări; -crearea de condiţii speciale, trasee şi amenajări pentru persoanele cu handicap locomotor; -extinderea reţelelor de iluminat in intavilanul nou şi modernizarea reţelelor de iluminat public existente în comună. Prin revitalizarea economică toate aceste obiective sunt sprijinite aducând bugetului comunal noi surse financiare.

4.CONCLUZII

pag. 75 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Aşezarea geografică, situarea în teritoriu, legăturile cu comunele din judeţ şi condiţiile geoclimatice sunt premise favorabile dezvoltării în perspectivă a comunei, în baza economiei predominant agricole. Asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în baza Legii Fondului Funciar, prin punerea în posesia cetăţenilor a parcelelor de teren agricol, crează premise noi de dezvoltare a sectorului particular în economia agricolă. Planul urbanistic general, elaborat pentru satele componente ale comunei, are în vedere stabilirea limitei teritoriului intravilan, organizarea armonioasă a zonelor funcţionare în teritoriul intravilan propus, asigurarea legăturilor între zonele funcţionale şi a legăturilor între localităţile comunelor învecinate. Totodată s-a avut în vedere rezervarea terenurilor pentru realizarea în perspectivă a unor obiective de interes public ca şi asigurarea de terenuri pentru construirea de noi locuinţe. Planul urbanistic general a evidenţiat organizarea circulaţiilor, stabilirea unităţilor teritoriale de referinţă şi indicatorii propuşi privind gradul de ocupare a terenului. În privinţa organizării circulaţiei, trama stradală propusă are caracter de obligativitate şi permite reparcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces carosabil direct din stradă de min. 3,5 m, condiţie obligatorie de construibilitate pentru o parcelă. De asemenea, planul urbanistic general a precizat zonele protejate, valoroase din punct de vedere istoric, arhitectural şi nu în ultimul rând a propus măsuri de reabilitare şi protejare a mediului natural şi construit. Planul urbanistic general cuprinde şi regulamentul de urbanism care defineşte regulile ce permit a se cunoaşte care sunt posibilităţile de utilizare şi ocupare a terenului. După aprobarea sa la nivelul Consiliului Comunal şi la nivelul Consiliului Judeţean, Planul Urbanistic General - devine un act de autoritate administrativă, asigurând condiţiile materializării competenţelor comunei în funcţie de domeniul de acţionare şi de reglementare avut în vedere şi de cadrul legislativ. Planul de măsuri şi acţiuni se stabileşte în raport cu problemele specifice şi prioritare ale localităţilor. Planul urbanistic general este făcut public cetăţenilor comunei. Desfăşurarea în continuare a proiectării are în vedere elaborarea studiilor de specialitate, a planurilor urbanistice zonale şi de detaliu pentru zone sau obiective specificate. In strategia de dezvoltare a comunei Vartop se vor avea in vedere urmatoarele obiective: obiective generale:

pag. 76 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Stimularea implicării tinerilor in activităţile agricole: Soluţii pentru implementarea obiectivului se găsesc în sprijnirea tinerilor atât pe cale informţionala cât si cu investiţii in infrastructură menire să ducă la alezarea acetora în mediul rural astfel:  Tinerii agricultori – dezvoltare ferme vegetale  Tinerii agricultori – dezvoltare ferma animală  Tinerii agricultori – dezvoltare horticultura  Tinerii agricultori – dezvoltare pomicultura  Tinerii agricultori – dezvoltare viticultura Acest obiectivul va fi suspus dezbaterii publice şi definirea concretă, cuantificabilă a obiectivelor specifice vor fi incluse in cadrul prezentului studiu si supuse aprobării Consiliului Local. Stimularea dezvoltării exploataţiilor agricole în condiţii de eficienţă: Soluţii pentru implemntarea obiectivului se vor realiza prin acordare fie de sprijin informaţional fie prin investiţia in infrastructură pentru realizarea următoarele investiti:  Ferma vegetală, ferma animală, horticultura, pomicultura viticultura - dimenisuni minime de exploatare condiţii de producţie pe piaţa unică - finanţarea modernizării fermei vegetale şi animale Dezvoltarea unui sistem eficient de management al pădurilor:  gospodărirea raţionala a pădurii si asigurarea continuităţii si biodiversităţii ecosistemelor forestiere;  susţinerea aplicării programelor de refacere a pădurilor slab productive si degradate prin optimizarea compoziţiilor si promovarea speciilor valoroase indigene;  sprijinea înlocuirii arboretelor de răşinoase din afara arealului cu speciile corespunzătoare staţiunilor forestiere;  aplicarea lucrărilor de transformare a păşunilor împădurite si lucrărilor de îngrijire a pădurilor tinere în acord cu planurile de management.  măsuri, unde este cazul de împăduriri a terenurilor agricole si neagricole Dezvoltarea activităţii turistice în zonă:  Crearea de locuri de recreare, divertisment, de practicarea a diverselor sporturi  Stimularea dezvoltării de servicii turistice ce pot fi puse la dispozitia turistilor;  Dezvoltarea activităţii de promovare a patrimoniului cultural, peisagistic, a diverselor trasee turistice etc.;  Crearea centrelor de informare turistica

pag. 77 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]  Intocmirea si supunerii dezbaterii publice a Strategiei locale de dezvoltare turistica Crearea si modernizarea infrastructurii rurale:  Construcţia si modernizarea drumurilor comunale si din interiorul comunei, a celor vicinale, a străzilor, a drumurilor locale ce fac legatura cu unele zone de interes turistic din mediul rural;  Construcţia si modernizarea infrastructurii apa/apa uzata (alimentarea cu apa inclusiv staţii de tratare a apei, canalizare, statii de epurare)  Alimentarea cu energie electrica si/sau reteaua publica de iluminat;  Construcţia, modernizarea platformelor pentru depozitarea deşeurilor si dotarea aferenta;  Construcţia si/sau modernizarea retelei publice locale de alimentare cu gaz. Amenajarea spatiilor de interes public al localităţii  Înfiinţarea, amenajarea si renovarea centrului civic (ex. amenajare peisagistica , parcuri, parcări,pieţe, faţadele clădirilor etc);  Investiţii aferente aşezămintelor si serviciilor culturale (ex. renovarea, modernizarea, dotarea bibliotecilor, a caminelor culturale, etc.);  Amenajare spatii pentru organizarea de târguri, spatii de joaca pentru copii, statii de autobuz etc. Dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala 1. Investitii noi si dotari pentru economia sociala (centre de îngrijire copii, batrâni si persoane cu nevoi speciale) ; 2. Dotarea cu echipamente pentru serviciile publice de transport (ex. servicii de transport pentru persoanele in vârsta si cele cu dizabilitati, copii etc.) 3. Dotarea cu echipamente de energie regenerabila pentru unitatile de interes public Investitii pentru servicii de administrare locala (ex. dotarea cu utilaje si echipamente pentru serviciile de deszapezire , întretinere spatii verzi etc.) Dezvoltare rurală – reprezintă un concept specific Politicii Agricole Comune în cadrul Uniunii Europene. Conceptul incubă :  Infrastructura tehnico–edilitară, respectiv : o Locuinţe din mediul rural o Reţelele de alimentare apă potabilă o Reţele de canalizare o Infrastructura de transport.

pag. 78 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] o Căi rutiere - drumurile comunale o Infrastructura de telecomunicaţii.  Infrastructura de sănătate ( unităţi sanitare // farmacii// stomatologii )  Infrastructura de învăţământ.  Cultura o căminele culturale, o bibliotecile, o cinematografele, o radioul, o televiziunea.  Activităţi economice neagricole  Turism rural, agroturism  Activităţi de meşteşugărie (împletituri, artizanat), deţin, de asemenea o pondere  Agro – mediu Dezvoltarea rurală alături de politicile specifice agricole // silvicultură // piscicultură reprezintă principalele elemente susţinute prin pilonul de dezvoltare: Dezvoltarea Economiei Rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol Planul de dezvoltare locală, pentru orizontul de timp 2014 - 2020, construieste o viziune sistematică atât la nivel de principiu, cât şi la nivel de abordare practică, a problemei dezvoltării rurale, în contextul implementării politicilor, obiectivelor, principiilor şi reglementărilor comunitare cu impact asupra dezvoltării mediului socio-e conomic local , în vederea asigurării unei dezvoltări de tip „european”. Planul local de dezvoltare strategică al comunei pentru perioada 2014 -2020 reprezintă un element care va constituii fundamentul întregului exerciţiu al dezvoltării locale, subliniind:  Creşterea calificării personalului specializat de la nivelul colectivităţilor locale în gestionarea serviciilor publice la nivelul primăria comunei în vederea dezvoltării abilităţilor acestora pentru implementarea procesului descentralizării privind autorităţile locale, îmbunătăţirea managementului serviciilor publice descentralizate, precum şi un management eficient al fondurilor structurale, dat fiind faptul că în cadrul proiectelor ce vor fi înaintate spre finanţare în cadrul fondurilor structurale personalul angajat va fi membru al echipei de management al respectivelor proiecte;

pag. 79 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]  Introducerea de noi instrumente, proceduri şi mecanisme care să conducă la îmbunătăţirea gestionării fondurilor la nivel local şi mai ales managementul serviciilor publice, context în care Planul Local Multianual de Dezvoltare Strategică 2014 - 2020 va fi dublat de Programul Multianul de Investitii ;  Dezvoltarea parteneriatului la nivelul comunităţii locale pentru accesarea în viitor a fondurilor europene (agricultură, fonduri structurale şi fondul de coeziune) – este construită prin acţiunea coroborată a actiunilor de implemnetare obiectivelor Planului, în sensul dezvoltării eficienţei exerciţiului administrativ, la nivelul localităţii , fundamentat pe dezvoltarea unei economi de scară – noţiune definită, conform prevederilor legii cadru 195/2006, ca fiind reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de beneficiari – cu necesitatea atragerii resurselor financiare pentru exercitarea competentelor exclusive care revin administraţiei publice locale. Exemplificăm in acest sens următorul caz : competenţa exclusiva administrarea infrastructurii de transport rutier de interes local implementată în liniamentele definiţiei economiei de scară se poate realiza numai în contextul creşterii numărului de autoturisme // autovehicule // utilaje agricole care folosesc respectivele drumuri. Astfel pentru a realiza acest deziderat, autoritatea publică va trebui sa acţioneze pe de o parte pentru atragerea fondurilor europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere iar pe de altă parte sa capaciteze actorii locali relevanţi ( tinerii fermieri, producătorii asociaţiile de producători, reprezentanţii imm-urilor etc. pentru a dezvolta activităţi cu caracter economic in sectorul agricol si nu numai ) pentru a dezvolta afaceri in arealul geografic al comunei. La baza realizării Planului local de dezvoltare vor sta următoarele principii: Planul local de dezvoltare reprezintă un instrument de programare strategică. Prin el se identifică situaţia actuală pe fiecare sector in parte, sunt stabilite o serie de obiective strategice de dezvoltare precum şi traseele de parcurs pentru atingerea dezideratelor de dezvoltare. Planul local de dezvoltare reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. Raţiunea elaborării sa este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale strategic definită la la nivel local, din surse interne (bugetul local) sau externe (buget de stat,fondurile structurale şi de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite, etc.)

pag. 80 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Principiul „Mainstreaming”- ului ca instrument al promovării priorităţilor. Acesta se referă la un instrument de promovare a unor obiective prioritare pentru comunitate în toate programele, activităţile sale; la inserţia unor obiective în întregul complex de activitate colectivă. Aceste principii sunt cele care vor guverna in viitor dezvoltarea localităţii în ansamblul său dar si oportunităţile individuale ale membrilor comunităţii este necesar ca acestea să fie supuse dezbaterii publice, astfel încât acestea să îşi demonstreze viabilitatea la nivel individual şi global. LISTA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICA PROPUSE

- Demararea lucrarilor de canalizare in sistem centralizat în comuna Vartop; - extinderea retelei de alimentare cu apa in satul Vartop ; - lucrari de extindere a retelei de iluminat public şi modernizarea retelei de iluminat public existente; - lucrari de reabilitare si modernizare la obiectivele social- culturale din comuna ; - realizarea de parcari si trotuare; - crearea de conditii speciale, trasee si amenajri pentru persoanele cu handicap locomotor; - realizarea de blocuri de locuinte pentru tineret si specialisti; - construirea unui centru social ; - amenajare spatii de joaca pentru copii ; - lucrari de consolidare-restaurare la cladirile monumente de arhitectura si istorice; - amenajare zona agrement - amenajari de spatii verzi; - construirea unei bai comunale ; - amenajarea unor puncte de colectare de produse agricole in vederea introducerii in circuitul comertului en gros ; - modernizare retele de drumuri in interiorul localitatii – asfaltare strazi ; - lucrari de modernizare la drumuri agricole de exploatare din extravilan care sa permita imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole prin accesarea fondurilor comunitare. - lucrari de impadurire; - lucrari de intretinere si decolmatare periodica a paraului Baboia

pag. 81 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] din teritoriul administrativ al comunei ;

Întocmit, arh. Nicoleta Pârvanescu

pag. 82