DOCSLIB.ORG

Studiu De Caz; Ion Călin Burcea, Mihai

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Studiu De Caz; Ion Călin Burcea, Mihai www.ssoar.info Recuperarea memoriei interbrigadiștilor și maquisarzilor români: Studiu de caz; Ion Călin Burcea, Mihai Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Burcea, M. (2013). Recuperarea memoriei interbrigadiștilor și maquisarzilor români: Studiu de caz; Ion Călin. Annals of the University of Bucharest / Political science series, 15(1), 85-118. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-390161 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de MISCELLANEA WORK IN PROGRESS / RECHERCHES EN COURS / ATELIER RECUPERAREA MEMORIEI INTERBRIGADI ŞTILOR ŞI MAQUISARZILOR ROMÂNI. STUDIU DE CAZ: ION CĂLIN (I) MIHAI BURCEA RECALLING THE MEMORY OF THE ROMANIAN INTERBRIGADISTS AND MAQUISARDS. A CASE STUDY – ION C ĂLIN Abstract This study depicts the biography of a young communist (Ion C ălin) who volunteered for the International Brigades in Spain, and thus it features - within the historiography of the topic - the destinies of the antifascist Romanian combatants. Since the vast majority of these combatants was composed of members and supporters of PCdR, the regime of popular democracy honored and glorified them after March 6, 1945, in the same vein as those Communist inlanders who were repressed by the "bourgeois regime". The Romanian Communists who fought in the French Resistance received a similar follow-up. After 1989, the names of the Romanian volunteers who had joined the Spanish Republicans' cause went in the shadow due to their political affiliation to a party utterly compromised in the eye of the public. This study also deals with a broader context, including international politics, the reasons behind such an enthusiasm binding young people to go abroad to a front at over 2.000 km, the social strata they derived from, PCdR's efforts to organize and send combatants across the borders, Ion Călin's clandestine journey to the Iberian peninsula (via Czechoslovakia, Austria, Switzerland, or France), as well as aspects and details of the fights of which he was a part of during the war. Keywords: interbrigadist , communism , fascism , camps , emigration . Dup ă Revolu ţia din decembrie 1989, denumirile mai multor str ăzi din municipiul Bucure şti care purtau numele unor comuni şti sau sociali şti din perioada interbelic ă au fost schimbate într-un elan revolu ţionar de ştergere a oric ăror urme ce aminteau de trecutul ro şu al României. Noua putere politic ă instalat ă în decembrie ’89, dar şi administra ţia local ă, doreau s ă demonstreze prin toate mijloacele c ă nu au nicio leg ătur ă cu fo ştii lideri sau fostele simboluri ale partidului comunist (în anii 1990, Prim ăria Municipiului Bucure şti a fost condus ă de edili proveni ţi din partide de centru-dreapta). Astfel, în această 86 MIHAI BURCEA categorie se înscrie schimbarea denumirilor unor str ăzi precum Olga Bancic – devenit ă Alexandru Philippide, Leonte Filipescu, acum Aura Buzescu, Constantin Iv ănu ş, care a luat numele de Tony Bulandra, sau Nicolae Cristea – c ăreia i s-a schimbat denumirea în Ru şchi ţa1. În aceea şi categorie intr ă şi strada Erou Ion Călin din sectorul 2 c ăreia îns ă nu i s-a modificat titulatura, întrucât, cel mai probabil, edilii Capitalei au considerat c ă acesta a fost un erou din perioada Primului sau celui de-Al Doilea R ăzboi Mondial 2. În fapt, Ion C ălin a fost un comunist român care s-a înrolat voluntar în Brig ăzile Interna ţionale 3 din Spania şi ulterior a luptat în cadrul Mi şcării de Rezisten ţă Franceze. Dup ă instaurarea guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945), românii deceda ţi în Spania şi Fran ţa în numele cauzei antifasciste şi al interna ţionalismului proletar au fost trecu ţi în categoria „eroilor clasei muncitoare”, fiind glorifica ţi şi celebra ţi prin atribuirea unor nume de str ăzi sau de fabrici, articole omagiale, evenimente comemorative etc. Respectul autorităţ ilor de la Bucure şti fa ţă de românii care au luptat în cele dou ă ţă ri occidentale s-a m ărginit doar la cei deceda ţi. Supravie ţuitorii reveni ţi în ţar ă dup ă încheierea ostilit ăţ ilor vor fi trata ţi cu suspiciune şi r ăceal ă pe aproape întreaga durat ă a regimului comunist. Asupra acestora au planat b ănuieli de colaborare cu serviciile „imperialiste” de spionaj, alega ţii care s-au accentuat începând cu anul 1949, atunci când, din ordinul lui Stalin, au fost declan şate mai multe procese-spectacol în lag ărul socialist est-european, unele care i-au vizat direct pe fo ştii interna ţionali ştii ce luptaser ă în Spania şi Fran ţa. 1 În aceeaşi ordine de idei men ţion ăm aici schimbarea denumirii unor str ăzi din sectorul 1 Bucure şti. Denumirile vechi ale unor fo şti comuni şti / sociali şti / intelectuali de stânga sau a unor evenimente asociate mi şcării muncitore şti au fost schimbate în primii ani post-decembri şti: strada Int. Victor Daimaca (fost ă Justin Georgescu), strada Modrogan (fost ă Ştefan Gheorghiu), Bd. Mircea Eliade (fost Kalinin Ivanovici Mihail), strada Tache D. Ionescu (fost ă Nikos Beloianis), strada George Vraca (fost ă Alecu Constantinescu), strada Constantin Daniel (fost ă Filimon Sârbu), strada Maica Alexandra (fost ă Panait Mu şoiu), strada Panait Istrati (fost ă Constantin David – Tic ă), strada Constantin Stere (fost ă Petre Gheorghe), strada Hotin (fost ă Vasile Roait ă), strada Sfânta Maria (fost ă România Muncitoare) şi strada Ion Câmpineanu (fost ă 13 Decembrie). 2 Men ţion ăm aici şi câteva str ăzi, dar şi o pia ţă din sectorul 1 Bucure şti, care, în mod inexplicabil, au reu şit s ă-şi p ăstreze vechile denumiri pân ă în zilele noastre: str ăzile Alexandru Făclie (decedat în septembrie 1938 în luptele din Spania), Ştefan Megyeri (decedat în martie 1938 în luptele din Spania) şi Pia ţa „16 Februarie” din cartierul Bucure ştii Noi. 3 Decizia de înfiin ţare a unor deta şamente de combatan ţi interna ţionali care s ă sprijine guvernul republican spaniol i-a apar ţinut lui Stalin. Prin Comintern, acesta a ordonat înfiin ţarea unui Comitet international care urma s ă se ocupe cu strângerea de fonduri şi cu recrutarea de voluntari din toate ţă rile în care func ţionau partide comuniste (iulie-august 1936). Brig ăzile Interna ţionale au luat practic na ştere la jum ătatea lui octombrie 1936, atunci când primii 1500 de voluntari interna ţionali au ajuns la Albacete, acolo unde avea s ă se instaleze Statul Major al Brig ăzilor. Circa 400 de români au luptat de-a lungul r ăzboiului în aceste Brig ăzi. Prezen ţa lor este sporadic amintit ă în istoriografia postbelic ă interna ţional ă, întrucât ei nu au fost grupa ţi de la început într-o unitate de lupt ă, ci au fost disipa ţi în diverse unit ăţ i şi subunit ăţ i militare. Despre constituirea Brig ăzilor Interna ţionale vezi şi Paul Preston, The Spanish Civil War. Reaction, Revolution and Revenge , Harper Perennial, London, 2006, p. 170. RECUPERAREA MEMORIEI INTERBRIGADI ŞTILOR ŞI MAQUISARZILOR ROMÂNI. 87 STUDIU DE CAZ: ION C ĂLIN (I) Dac ă în Fran ţa zilelor noastre numele partizanilor antifasci şti, indiferent de na ţionalitate şi afiliere politic ă, sunt onorate şi cinstite prin pl ăci comemorative, atribuirea de nume de str ăzi, pie ţe şi sta ţii de metrou, în România zilelor noastre ace ştia sunt cvasi-necunoscu ţi4. Marginalizarea acestora de c ătre autorit ăţ ile române şti post-decembriste este oarecum de în ţeles, întrucât dup ă instaurarea regimului comunist în România, mul ţi dintre combatan ţii care supravie ţuiser ă R ăzboiului Civil din Spania şi celui de-Al Doilea R ăzboi Mondial au ocupat func ţii în nomenclatura de partid şi de stat, iar unii dintre ei au fost implica ţi în asasinate şi rele tratamente comise împotriva oponen ţilor politici (vezi în acest sens cazurile coloneilor de securitate, Ambru ş Coloman, Mihail Patriciu sau Constantin Câmpeanu, numi ţi la înfiin ţarea DGSP în fruntea a trei Direc ţii regionale de Securitate). Cu ajutorul memorialisticii şi al materialului arhivistic, vom încerca în acest studiu s ă prezent ăm biografia unui lupt ător român care a participat atât în Războiul Civil din Spania, cât şi în Mi şcarea de Rezisten ţă Francez ă. Prin acest demers dorim s ă recuper ăm memoria unor cona ţionali care au ales s ă lupte în afara grani ţelor împotriva totalitarismului fascist şi ale c ăror destine sunt pu ţin cunoscute în România. Lupta lor se circumscrie Mi şcării de Rezisten ţă Antifasciste europene care s-a manifestat sub diverse forme în ţă rile ocupate sau conduse de regimuri de extrem ă dreapt ă. Este vorba de Ion C ălin, un tân ăr comunist român care a fost arestat de GESTAPO la începutul anului 1943, şi care, dup ă o scurt ă perioad ă de arest preventiv, î şi va g ăsi sfâr şitul în deportare, în Lag ărul de concentare german de la Neunengamme – 1945 (în acela şi loc de de ţinere au murit al ţi doi lupt ători români din Rezisten ţa Francez ă: Mi şu Pop, alias „Étienne Pop”, şi Alexandru Laz ăr). De asemenea, în timpul celui de-Al Doilea R ăzboi Mondial au murit şi al ţi comuni şti români care au luptat în Mi şcărea de Rezisten ţă Francez ă: Floricel Marinescu, dr.
Load more

Recommended publications
  • The War Profiteer in Romanian Pamphlets (1918–1919)
    ‘The Reign of the Ravens’: The War Profiteer OPEN in Romanian Pamphlets (1918–1919) ACCESS Magdalena Răduță Faculty of Letters, University of Bucharest [email protected] SYNOPSIS At the end of 1918, Romania exits the Great War as a victorious country, following a German occupa- tion and double change in political alliances. The after-war years are dedicated to the national unifi- cation, political and cultural alike; there is much talk in the public agenda of starting anew and the ethical dimension of this renewing process is obviously of highest priority. The present paper aims to examine a specific element of the Romanian public agenda at the end of 1918 and beginning of 1919: the press campaigns dealing with the aftermath of the occupation years, specifically the case of war profiteers, during the first months following the war. Based on various forms of press cam- paigns aiming to expose the war profiteers, this article showcases thead-hominem literary pamphlet, largely present in the Romanian press during the immediate post-war years. Seen as an intermediate genre (closely related to the press in terms of form and immediate purpose, but claiming literary sta- tus for its use of techniques and structures borrowed from literature), the literary pamphlet is used in the Romanian press of ’18–’19 for its symbolical charge and as a substitute for ‘real’ social justice. KEYWORDS Romania; 1918; literary pamphlet; German occupation; moral justice. For the Kingdom of Romania, the war ends twice on December 1st 1918: on this day, the union of Transylvania and Romania is completed and the royal couple returns to the city of Bucharest freed of the German and Bulgarian armies that came to occupy it, together with the whole southern region of the country, in the autumn of 1916.
    [Show full text]
  • TOME XIX-19811 144° 2 (Aivril- Juln)
    ACADNIE DES SCIENCES SOCIALES ETPOLITIQUES INSTITUT D'tTUDES SUD-EST EUROPtENNES TOME XIX-19811 144° 2 (Aivril- juln) Problèmes de l'historiographie contemporaine Textes et documents EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA www.dacoromanica.ro Comité de rédaction Réclacteur en chef:M. BERZA I Redacteur en chef adjoint: ALEXANDRU DUTU Membres du comité : EMIL CON DURACHI, AL. ELIAN, VALEN- TIN GEORGESCU,H. MIHAESCU, COSTIN MURGESCU, D. M. PIPPIDI, MIHAI POP, AL. ROSETTI, EUG EN STANESCU, Secrétaire du comité: LIDIA SIMION La REVUE DES ÈTUDES SUD-EST EUROPEENNES paralt 4 fois par an.Toute com- mande de l'étranger (fascicules ou abonnement) sera adressée A ILEXIM, Departa- mentul Export-Import Presa, P.O. Box 136-137, télex 11226, str.13 Decembrie n° 3, R-79517 Bucure0, Romania, ou A ses représentants a l'étranger. Le prix d'un abonnement est de $ 50 par an. La correspondance, les manuscrits et les publications (livres, revues, etc.) envoyés pour comptes rendus seront adressés a L'INSTITUT D'ÈTUDES SUD-EST EUROPÉ- ENNES, 71119 Bucure0, sectorul 1, str. I.C. Frimu, 9, téIéphone 50 75 25, pour la REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPÉENNES Les articles seront remis dactylographiés en deux exemplaires. Les collaborateurs sont priés de ne pas dépasser les limites de 25-30 pages dactylographiées pour les articles et 5-6 pages pour les comptes rendus EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA Calea Victoriein°125, téléphone 50 76 80, 79717 BucuretiRomania www.dacoromanica.ro lin 11BETUDES 11110PBB1111E'i TOME XIX 1981 avril juin n° 2 SOMMAIRE
    [Show full text]
  • Great Romania Under the Menace of the European Extremism and Revisionism
    RSP • No. 58 • 2018: 62-72 R S P ORIGINAL PAPER Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Florin Nacu* Abstract: In this article, there is presented the way in which the adversaries of Great Romania made efforts to fight for its dismemberment, immediately after 1918. The Great Union coincided with the revolution from 1917, and the reinvigoration of revisionism, due to the degree of permissiveness in the Peace Treaties from Paris-Versailles, 1919-1920. The actions meant to destabilise Romania were carried out both from the interior and exterior. There were subversive, violent actions, coordinated by the Soviet and German secret services. Romania did not manage to have a position on the international plan for counteracting the effects of the German and Soviet proximity, which had been foreseen by the diplomat Nicolae Titulescu. In the 22 years, the period Great Romania resisted, there could be seen how complex the evolution of the internal and external politics was, promoted by the decisional factors from Bucharest. The conclusion is that the degradation of the international political system, the ascension of the revisionism, the lack of a coherent dialogue between the representatives of the Romanian political currents, the emerging and the evolution of the extremes represent the causes that led to the collapse of Great Romania, in the summer of 1940. Keywords: right extreme; left extreme; Germany; USSR; revisionism * Ph.D., „CS Nicolăescu Plopșor” Social Humanistic Research Institute, 3rd degree researcher, Craiova; Phone: 0040761617067; Email: [email protected] 62 Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Introduction In the present article, there is to be presented the way in which the Great Union from 1918 was influenced by both the internal and external context.
    [Show full text]
  • ROMANIAN STUDIES TODAY 2 Centrul De Studii Românești Facultatea De Litere – Universitatea Din București
    ANUL II, 2018 ROMANIAN STUDIES TODAY 2 CENTRUL DE STUDII ROMÂNEșTI FACULtatea DE LITERE – UNIVersitatea DIN BUCUREșTI l Roxana EICHEL „Un arhipelag dizarmonic – postmodernismul și tirul aversiunilor critice“ l Oana FOTACHE DubălaRU „Practices of (self)exclusion. ‘Minority’ and ‘marginality’ within Romanian literature“ l Magda RăDuță „«Geniul rău al țării». Profitorul de război în publicistica pamfletară (1918-1919)“ Consiliul științific: Gilles BARDY (Universitatea Aix-en-Provence) Adam BURAKOWSKI (Institutul de Studii Politice, Academia Poloneză de Științe) Jirˇi FELIX (Universitatea din Praga) Adam LEDGEWAY (Universitatea Cambridge) Martin MAIDEN (Universitatea Oxford) Bruno MAZZONI (Universitatea din Pisa) Michael METZELTIN (Universitatea din Viena) ISSN 2559 - 3382 ISSN-L 2559 - 3382 Romanian Studies Today este editată de Centrul de Studii Românești al Facultății de Litere, Universtitatea din București. Editor: Mircea VASILESCU Redactor: Magda RăDuță Coperta: Dan STANCIU Tehnoredactor: Adrian DAMIAN Un arhipelag dizarmonic – postmodernismul și tirul aversiunilor critice1 Roxana EICHEL The Imbalanced Archipelago – Postmodernism in the Range of Critical Gunfire The text sets out to present a critical context where the debate sur- rounding the representations of postmodernism is regarded as still engaging. Virgil Nemoianu provides a troublesome image of cultural postmodernism as an epitome of chaos menacing traditional values or as a dangerous network of egalitarian views on literature, art, and reli- gion. His book Postmodernism and Cultural Identities (Spandugino, 2018) seems to bring forth a series of critical outlines which can be read as op- positions to Matei Calinescu’s “fifth face of modernity” (if we employ the framework of Romanian-American critical discourse as a reading background). My paper seeks to identify the “faces” of critical conser- vatism in Nemoianu’s discourse, to find some of their sources in the author’s previous works or in other theoretical approaches to postmod- ernism.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Proletariatul La Putere: Impactul Revoluţiei Din Octombrie Asupra Socialismului Românesc Drăghia, Dan
    www.ssoar.info Proletariatul la putere: impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc Drăghia, Dan Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Drăghia, D. (2012). Proletariatul la putere: impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 12(3), 413-434. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-448818 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Proletariatul la putere Impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc DAN DRĂGHIA „Slavă şi mărire vouă, muncitori ruşi! Alduit fie numele vostru, tovarăşi ruşi, care prin hotărârea voastră eroică, prin sângele vostru vărsat în luptele cu duşmanii poporului, ne-aţi întărit credinţa în puterea socialismului şi aţi arătat lumii calea cea dreaptă ce duce la pace şi la înfrăţirea popoarelor"1. Fragmentul de mai sus este extras din prima ediţie apărută după evenimentele din noiembrie 1917 de la Petrograd a ziarului Adevărul, tribuna oficială de presă a Partidului Social-Democrat din Ardeal şi Banat, secţia românească. Textul reprezintă ilustrarea argumentului pe care îl vom urma în acest articol2, care îşi propune să înfăţişeze impactul pe care Revoluţia din Octombrie l-a avut în mediile socialist- muncitoreşti într-o manieră care să depăşească atât istoriografia de propagandă din timpul regimului comunist, cât şi contra-ponderea sa anti-comunistă.
    [Show full text]
  • Mărturii Despre Panait Istrati: Amintirile Lui Gheorghe Ionescu, Cizmar Din Paris
    Mărturii despre Panait Istrati: amintirile lui Gheorghe Ionescu, cizmar din Paris Zamfir BĂLAN Keywords: Panait Istrati; Gh. Ionescu; Romanian socialists; confession; debut; ambulant photographer În 1935, la puțin timp după moartea lui Panait Istrati, Juliette Pary – scriitoare, jurnalistă, traducătoare născută la Odesa (Juliette Gurfinkel) – a avut ideea să-i facă o vizită unui cizmar român din Paris – Gheorghe Ionescu – despre care se știa că fusese prieten bun cu autorul Chirei Chiralina. Rezultatul acelei întâlniri a fost publicat mult mai târziu, în revista „Europe” (Pary 1952), în septembrie 1952. Un fragment apăruse, totuși, în hebdomadarul „Marianne” (Pary 1935a), numărul din 24 aprilie 1935. Același fragment a apărut, în traducere românească patru zile mai târziu (28 aprilie 1935) în „Facla” (Pary 1935b). Interviul cu Gheorghe Ionescu a fost republicat în „Cahiers Panait Istrati”, nr. 12, Valence, 1995 (Pary 1995). În limba română, cu excepția fragmentului menționat anterior, interviul nu a fost publicat niciodată. Panait Istrati îl căutase pe Gheorghe Ionescu, la Paris, la îndemnul unui prieten comun – Alecu Constantinescu – unul din liderii mișcării socialiste, un tapițer iubitor de carte, autor de articole social-politice, publicate în Pagini noi și în „România muncitoare”. Viitorul scriitor român de expresie franceză – în anii premergători Primului Război Mondial, doar un tânăr jurnalist care publica în ziarele de stânga – văzuse în Alecu Constantinescu „tipul revoluționarului”: Singurul om care înțelegea prietenia ca mine, pe care îl iubesc și prețuiesc din adâncul inimii, al sufletului meu rănit [...], Alecu făcea puntea de legătură între mine și partid. El închidea ochii asupra «mentalității mele de vagabond» și-mi cerea [...] să salahoresc pentru gazetă („România muncitoare”, n.n., Z.B.), în calitate de redactor al doilea (Istrati 1981: 161).
    [Show full text]
  • Muncitoreasca Din România La Începutul Secolului Al Xx-Lea
    NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL IN MIŞCAREA MUNCITOREASCA DIN ROMÂNIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA Ideea în sine a respectării integrităţii teritoriale a fiecărei ţări, a so­ luţionării conflictelor dintre state pe calea tratativelor, prin eliminarea războaielor, a politicii de forţă şi ameninţarea cu forţa, a cunoscut o as­ censiune permanentă în gîndirea socialistă internaţională. La începutul secolului al XX-lea se remarcă progresul înregistrat în modul de gîndire al reprezentanţilor politici ai partidului proletariatului din ţara noastră, faţă de aceste probleme majore ale vieţii universale. Evoluţia în sine a procesului economic al dezvoltării relaţiilor capita­ liste dintre state, determinase ascuţirea contradicţiilor dintre marile pu­ t-eri imperialiste, încă din primii ani ai secolului nostru. De aceea, încă din acea perioadă se desprinde modul lucid, clarvăzător al socialiştilor din ţara noastră, de a-şi organiza lupta, de a-şi realiza obiectivele politice ale partidului socialist, caracteristice acelei etape istorice. Şi aceasta, în pofida grC'utăţilor prin care treceau, determinate de părăsirea conducerii parti­ dului de cc1tre unii fruntaşi, precum şi a crizei economice prin care trecea ţara noastră. Ţinînd seama de progresul şi dezvoltarea generală a ţării, a viitoarei societăţi a oamenilor muncii, a întregului popor care avea menirea să preia forma de organizare şi de conducere a statului pe plan politic şi eco­ nomic, ei se pronunţau cu hotărîre şi cu maturitate în problemele majore ale ţării. Şi printre acestea se afla şi aceea privind lupta armată între clasele sociale, între statele capitaliste chiar. ,,Revista ideei" publica în anul 1900, încă din primul său număr, un articol în care se pronunţa îm• potriva războaielor pe care le socotea cele mai sîngeroase şi inumane mij­ loace prin care clasele dominante încercau să-şi rezolve problemele so­ ciale şi economice.
    [Show full text]
  • Revista Romçn De Studii De Intelligence
    c= DE STUDII DE INTELLIGENCE Nr. 9 Iunie 2013 ; 2X de X 2 Universitare (CNADTCU), ; ele Xionale CEEOL 2 RL. 01577511/947/13.08.2013/IG/VAM/ex.unic/234pagini/BT RL. 01577511/948/13.08.2013/IG/VAM/ex.unic/1; - 2013 - ; nr. 9 / iunie 2013 ! - ^ Academia ^ „Mihai Viteazul” 43^>4 "#"$%%& - !"#$4 %&'d !'3) - ( )( ( 3 ^>4 $c) - ( $ *4$ *+4-*" 4 ^> ^ „Mihai Viteazul” Gheorghe TOMA - ( ^> ^ „Mihai Viteazul” ! - lecturer Center for Civil-,","$ - ^> „Mihai Viteazul” !A - ^> „Mihai Viteazul” !$)) - ^> ^ „Mihai Viteazul” )'= - ^> ^ „Mihai Viteazul” !!*!!*%' - ^> ^ „Mihai Viteazul” !') - '( .^/ Redactor-4/ dr. ]= / dr. Sorin APARASCHIVEI drd. Cristina IVAN drd. Mihai SOFONEA drd. Oana SANDU drd. Mihaela STOICA 01/ Alexandra-Mihaela VIZITIU .(/ Lucian COROI 2 ; nr. 9 / iunie 2013 CUPRINS Marcin GOLASZEWSKI Breakthrough in the validation and diagnostic value of test carried out in polygraph examination 5 Tiberiu T:NASE ; X ! -ul în secolul XXI 21 " ! X Cristina IVAN, 37 Vasilica TRANDAFIR în intelligence # $W # 2 !X – X 47 Ligia LEAUA "! ; ! ea unor conflicte violente regionale 55 & 2 :'": & ; ! (X ; de " !X ! ;) 69 strategiei de sharing Dan – Mircea SUCIU ; Internetului 99 Raluca GALAON Evaluarea riscului – ! X infrastructurilor critice 111 Liliana COJOCARU 2 ;X * ! 121 Mihaela STOICA X ! new media 133 +;; ,",-"I X ;X ! 2 X X ! / ""-a) 143 Sorin APARASCHIVEI Mihail Moruzov –
    [Show full text]
  • Florin Daniel MIHAI* AMPLOAREA MIŞCĂRII SOCIALISTE ÎN
    Florin Daniel MIHAI AMPLOAREA MIŞCĂRII SOCIALISTE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL The magnitude of the socialist movement in Romania until the outbreak of the First World War Abstract: This article seeks to establish the magnitude of social and labor movements in Romania. Starting from small local movements of large industrial centers of the country, the socialist movement will evolve gradually. Thus, there will be associations, workers' socialist circles, house help or socialist clubs that will open the road to socialist legimitate and representation. Following the work of prominent socialists as C-tin Dobrogeanu-Gherea, Ioan Nădejde or Vasile Gh. Morţun appears legitimate and representative party for socialist romanian movement- Socialist Democratic Workers Party Romanian-P.S.D.M.R. It will come into being in March 1893 and it has occurred a necessity of the working class. Eager legitimacy and representation at the higher levels of the working class will be found in the work of the new party set up. Small victories leading to workers' right of representation have been registered with the election of the first two socialist deputies in Parliament: Vasile Gh. Morţun, in Roman, and Ioan Nădejde, in Iasi. The socialist movement has had media outlets through which to inform and educate the working class. I mention the newspapers: "Contemporarul" – 1881, Iaşi, "Revista socială" – 1884, Iaşi, "Dacia viitoare" – 1883, Paris, Brussels, "România muncitoare", "Munca", etc. The socialist movement included all areas of industrial development of the Old Kingdom: Bucharest, Iaşi, Ploieşti, Galaţi, Brăila, Craiova etc. There will be a move as hard and abroad in cities like Timişoara, Arad, Braşov, Cluj.
    [Show full text]
  • Panait Istrati Itinerar Brăilean
    IOAN MUNTEANU Panait Istrati Itinerar brăilean Brăila, 2018 https://biblioteca-digitala.ro Panait Istrati - Cronologia vieţii şi operei Viaţa unui artist sentimental, pasionat şi care, mai ales, a trăit aşa cum am trăit eu, e adesea tot atât de pasionantă ca şi opera lui. Uneori chiar o întrece în interes, dacă artistul rămâne sincer şi dacă scrie, nu ca să satisfacă curiozitatea bolnavă a cititorului sătulş i blazat, ci ca să se vadă până unde a fost legat de omeneştile slăbiciuni ale vieţii, cât a luptat cu ele, cum a învins sau a fost învins. Panait Istrati Străzile oraşului poartă povara amintirilor. Calc pe acolo pe unde Panait Istrati, împovărat de vise, şi-a mânat paşii spre nemurire. Pe aici au trecut şi Stavru şi Codin şi ţaţa Minca şi Neranţula. Portul îşi aşteaptă corăbiile să oprească la malul ospitalier al Brăilei. Adrian Zografi, atras de mirajul depărtărilor, visează Orientul învăluit în ceaţă şi mister. Se leagănă la ţărm lotci cu bărboşi care sorb în ochii albaştri apa sfântă a fluviului. Undeva, în Cetăţuie, Chiralina îşi împleteşte destinul pentru a rămâne celebră în lume. Pe strada Malului, cârciuma îşi aşteaptă chefaloniţii să povestească întâmplări de demult… (Ion Mustaţă) 10/23 august 1884 - Se naşte în Brăila pe Strada Romană (azi, Plevnei) nr. 149, orele 7 înainte de amiază, Gherasim Joiţa Stoica Istrate (Istrati fiind un nume adoptat ulterior, conform rostirii ţăranilor din Baldovineşti), dintr-o „nemuritoare ţărancă româncă şi un contrabandist grec, pe care nu l-am cunoscut niciodată, având nouă luni la moartea sa”. [Mama, Joiţa Istrate, se născuse în 1855 în comuna Cazasu, sat Baldovineşti, din părinţii Stoica şi Nedelea, ţărani iobagi, având trei fraţi, Anghel, Dumitru şi Ştefănucă, mort în război, la Plevna, şi o soră, Antonica.
    [Show full text]
  • INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL–POLITICE Personalităţi (Fond XV)
    NR. INVENTAR: 3544 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL–POLITICE Personalităţi (Fond XV) INVENTAR Anii extremi: sec. XII – XX 674 u.a. PREFAŢĂ Informaţii asupra instituţiei creatoare şi a fondului deţinut de Arhivele Naţionale, pot fi regăsite în prefaţa inventarului nr. 3229 al fondului Institutul de Studii Istorice şi Social – Politice – Fototeca – Portrete. Arhiva Institutul de Studii Istorice şi Social – Politice a trecut în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române în anul 1990, fiind preluată de către Arhivele Naţionale în luna decembrie 2000. Această arhivă este formată din două părţi, arhiva istorică şi arhiva curentă. La rândul său, arhiva istorică este constituită din: documente scrise, manifeste, broşuri, fluturaşi, presă ilegală, afişe, fotografii, microfilme etc. Documentele care fac parte din arhiva istorică au fost grupate de creator, în funcţie de genul documentelor sau de informaţiile cuprinse în acestea. Acest proces nu s–a finalizat cu înregistrarea lor ca fonduri sau colecţii distincte, ele făcând parte din fondul Institutul de Studii Istorice şi Social – Politice. Mai mult chiar, o parte din documente au fost date în cercetare încă din perioada anterioară desfiinţării instituţiei. Necesităţi de ordin practic, care privesc regăsirea unităţilor arhivistice, indiferent de epoca în care au fost cercetate, ne determină să păstrăm actuala formă de organizare a documentelor. În anul 2014, angajaţii Arhivelor Naţionale, au ordonat structural documentele, în funcţie de datele de identificare trecute pe coperţile unităţilor arhivistice. Pe parcursul operaţiunii au fost identificate, între documente, formele de evidenţă întocmite de către creator. După o analiză în care au fost luate în calcul toate posibilităţile, s-a decis ca ordonarea documentelor în cadrul fiecărei părţi structurale să se facă în conformitate cu acestea.
    [Show full text]