DOCSLIB.ORG

Imoralitatea Guvernantilor

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Imoralitatea Guvernantilor OBANCĂARĂDEANĂ PENTRU ARĂDENI OPERATIVITATE, C:ONFID.IHfJAUTATI PROGRMI CU PlllliCIJL .n.Je: 8,30-12,30 li 13,30-17.,38 simbălă: 8,30-11.,38 Printr-o politieă iresponsallilă IMORALITATEA IPRODUCATftRD AGRICOU GUVERNANTILOR ti~x :.. '.... ;.~'':: • F AL~ A TI : .. :•_+,;;,.", ...•......•.·. ruf,c_-~,,-40/L-," ;_. .. _.:,._.,.,~,-_,.,;,:\>,,,_. ,,.,'"''~'''···········' .. --. _, .. ,.. :......... ·., ....... ,.. :.. ,.· . --~, . ... ,_, _ ,.-.: ..-.~;3:'L,;,_till}.f;_._., ___ ;;):;~-·-·.:~;;;y.'4 · "diktat", pentru a satisface tate şi alte persot~alităfi de Revenim asupra unei pro- potential concurent pentru !ările Agriculturii este o. politică a nişte prete11ţii absurde ale frunte ale viefii politice şt cul­ bleme de cea·mat mare impor- din ll. E. si cele din centrul lichidării. nu numai a fostelor U11gariei De fapt, se F cum turale. In cuvântul său, tan!ă pentru producătorii agri- Europei. 'Noi trebuie să lAS, ci si a asociatiilor si a coli. ~ste vorba de crearea devenim piată de desfacere a micilor proprietari âe pămllnt, au sfârşit protllgolliftti acestei Nicoloe Iorga opura că diklllllll "afaceri". Ribbe11trop a fost conditiilor pentru vânzarea pro- produselor aglicole nevandabile într-un cuvânt a tuturor pro- de la Vtena eSte "biruinta unei duselor obtmute în vederea mfi- pe pietele occidentale. Am dis- · ducătorilor agricoli, care se • spânzurat, Ciano· a fost caste stăpiinitoare diJ1 Ungaria, i~puf.cat, Te/eky p Csltky s-au intării cullurilor anului viitor. cutat Cu mai multi specialisti, zbat in greutătt inimaginabile, biruinţa grojilor ••. " care IIU va SUl UCIS. Dar guvernul nostru, subordo- cu oameni pentru 'care agricul- acum legate si de dezorganizarea I~r[ormlit de amputarea dura mai mult decât împre• nat intereselor FMl si BM, a tura reprezintă ratiunea de a fi, fostelor baze" de receptie ale fos- . teritorrală care ne ameninţa, jurările care au generat-o. aplicat programul •.'AŞ~"~:. de a se defini. 'r.o\i sunt de tului Romcereal. .' Impotriva diktatului s-a pro­ program d~ âtstru.sere ş~ ltcht- acord că po.litica pra~tica!ă de · . p. ZfiVOIAitll nUJI{IIt p Iuliu Maniu, inviJaL dare a agncultun1 romaneşt1, Guvern ş• de M1ntsterul (Conttnuarempaginaa 7:Qj.; "Noi suntem chemaţi aici să ne exprimăm fiecare, personal, şi 4CilD~ 11u opinia noastră, dar putem Vreua s-au preum- guvernul ro.u_rân a couvocpt hotărî nimic privitor la ArdeaL 1940, ministn1/ Cousi/iul de Coroană. In Soarta Ardealului 11u poate fi român ,lfihai/ cadrul acestnia, 10 parâcipallli determinată la masa verde şi au J.•otat impotriva acceptăr~i ifl":;.~;~;~m~~ si Valer P.Of!.• cu un î11tre patru pereţi, oriciiJ de dis­ lli de e.<perţt" şi un diktatnlu~ 21 pe11tru şi u11ul s-a dnse ar fi persoanele Îlltrunite. material documentar. abţinut. Dintre cei care au Cea mai dezbătută problemă la Convenţia Naţională a PD a fo.<t participarea la pa11ea ungară, ministrul votat împotrivă amintim pe Soarta Transilvaniei trebuie guv~rnare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR. Expunem maijo$ opiniile a doi membri /Jotăriită de î11susi poporul de e.ttente Csaky si primul mi­ C 1. C Brătiauu, conducătorul marcanţi ai PD asupra ftmcţiollării ace.<tei coaliţii. nistru Te/eky Pa). Cele două­ Partidului Naţio11al Liberal, pe romii11 di11 Arde~/ .•• Drept "delega{ii" au fost Îllvitate.pe Ioa11 Mihalac/Je şi Mihail COIISeCÎIIţii, protestez Împoiriva rând În unui "tribunal PopoviCi, conducători ai faptului că, C01rsi/iul de . ·~- di11 mi11ţşţrii Parâdului Naţimtal Tără11esc, Coromtă să se pronunte ;,, ce ·"""'" si să facem cuvenitele corectări pe parcurs. ·de exter11e· ai Germauiei''­ Nicolae Bă/a11, miiropolitu( privf:şte arbitrajul-1/e la Vuma, nu unii dintre Ribbelltrop- şi al Italiei - ·Ardealului, P.ro(. Silviu care în realitate este un dictat." să încercăm să transformăm noi acest program de guvernare. de fapt ·· Ciano. Nu s-a discutat, ci s~ . şi alţii. Au fost ;,,..;.. Spre ştiinţa noastră, recell­ sămâllturile vremii arată că, această guvernare. într-o guvernare di11 5.114.211 locuitori ai creştin-democrată-conservatoare •.cum i se TratJSilva11ie~ numai 1.305.120 mai spune - sau intr-o guvernare liberală erau mag/Jiari şi secui, situaţie sau intr-una social-democrată. pe care o găsim şi itstii:i, referi­ - Nu scrie uicăieri- . tor la propor(ie. -·In programul de guvernare pe care · Am făcut această scurtă l-am intocmit împreună; nu scrie nicăieri că rememorare istorică pentru că ' o să restituim 50 de hectare, nu scrie in prtrJ!IIIIIU mai. avem Îlr faţă nicăieri că o să restituim pădurile, nu scrie _.... -- , un diktat, ci o mişcare mult nicăieri că in legătură cu casele naţional­ ~~~ ~~-:~ mai subtilă, "de desfiinţare a i' s/JtiJIIui llll(ional u11itar român, izate o să facem modificările despre care se vorbeşte astăzi. Aceasta este de fapt '· ·-. ~, _. de ceea ce ,,elitiştii" şi 'r _- : ~. "gola11ii" aflaţi la putere situaţia şi cred că ea nu era atât de greu de ~..it~ 11umesc, mai europeneşte, înţeles dacă era privită in mod corect. r "spirÎilla/izareafrot~tierelor". Aparte-uţa la democrafie . - Dacă electoratul din România se va schimba până la alegerile viitoare. poate ţ -~z~~ ·~~;:;;;;;;;;;~~~~~~~~~~~~~~~~~(C.~o:n!dn:uare::;!J!~~=z:c'~·:a~a~~~-a~~~ mai devreme de anul 2000, poate mai târ• ziu. şi va alege o direcţie doctrinară, va 1~.·.· .. -~,,,.,-~ .------------------...:.......'~!;· -,,,.,., .. "---- ,.'"'-""""{\! alege o coali~e de stânga sau o coaliţie de ~.- -·~·1& hvAL D_E SCHIMBflitl:lflj dreapta. atunci lucrurile vor sta altfel. Dacă nu, probabil că şi atunci va fi la guvernare o pe baza programului· de coalitie ca si aceas~. al cărei liant să fie guvemare. Noi am avut o înţelegere, ag~ Vii oferii iu. apartenenta la democratie. la idei moderne exeluslvit.at:e făcut un program. Poate că e bine din cănd şi nu· neapărat la o idee doctrinară_ · ~~.I!JECŢI~.-~l~fi~.SI_~~@J in când să ne uităm in acel program. să· · Pentru o mai bună organi- lui financiar de stat· · ~ case familiale SIMIOH TODOQI ce ce n-a ?are a activitătii de conducere e Eliberarea 'domnului structurate: parter, analizăm ă func~onat. funcţionat (Condnu~ein~aaS-a~ în cadrul Dirc'ctiei generale a HORGA TEODOR din demisol, finantelor publice din jude\111 functia de director general Arad ŞI tmandse.ama de ne_ce- adjunct şi trecerea sa în sttatea accel~răr!t atragem_la funcţia de director al Directiei (DiN ·:C~UZA:J~Od~~~!juclTORÎl~.~~ buget ": ~emtunlor <:uvemte controlului financiar de staţ statulUI m conformitate <:u e Eliberarea domnului prevcdcnlc ~: 20, ht C dtn LILE IOAN din functia de (~1\)II•IO Ni\'I'IJL NOS'l'IUJ A. C<?d_ul· Mu~c)t_. conducerea director 'al Administratiei Put•fi Mtmsterulut Fmantelor, pnn financiare a municipiul i eilftifla Ordmul Mtntstrulut nr. A d . u Jl~JIJNS IJNIJL Oi\UJ~(;J\IU~ '- .. 1507/1997, aplicabil cu data ra · lunar de 1 septembrie a.c., a stabilit Măsurile au fost aplicate r•zolvand Interviu eu dJ EMEIUC JENEI, următoarele măsuri: - ieri, l septembrie a.c. Pentru · seerefar de stGt la M.T.S. e Eliberarea domnului funcţiile disponibilizate se va SUPERINTEGRAMA Neagu Martin din functia de organiza un concurs potrivit - O-le Jenei, dacă sun- · încercăm ca fotbalul roma­ din pagina 14 teţi dispus, ali dori să dis- nesc să rămană la un nivel director. al Directiei conlrolu- legii. căi de ~~ c.ompetitiv. Spun -·.~~~~;:~~:;::::~:"J cutăm despre fotbalul --~----------------------~------1.--....-- .... românesc. Pentru aceas~ asţa în ansamblu şi din "( ao; propune câteva repere. acest punct de vedere Con t rar zvon un Or Primul ar fi meciul pe care pulem să ne lăudăm, peotru Steaua 1-a susţinut la că echipa naţională cali­ Paris, cu Paris Saint s-a ficat Îllainte 'lle a juca încă' Germain. Este rezul~tul o reflectare a riivelului fot­ trei meciuri ta C1111pionatul că ar balului practicat la noi? Mondial.. Totuşi. dacă '. ultima zi pentru;Iata celebrei - Da, cred că este într-a• g!lndim logic, trebuie să taxe "Băsescu ~i că după dev!'lr un reper. Am fosl la recunoaştem că ·ne-am cali­ această dată s-ar percepe faţa locului şi am asis~t la ficat în dauna unei grupe în majorări, a creat o mare im~ sau acest mic dezastru. Spun care echipele au fost -· ca să bulzeală la toate filialele CEC. falsă şi in ---· Astfel că ieri, mai toti proprietarii fi luată în .mic dezastru•. pentru că nu spune!Jl aşa ~ din lumea a de autovehicule tăce8u cozi inter­ proprietarii de trebuie să facem o tragedie treia. minabile pentru achitarea ,,taxei ·din asta. Viata merge inainte SIMIOH TODOQI ·. B~u". Presa centrală ~~ tele- s. Cltii.Efl şi trebuie să' ne adunăm, să (ONrlin~ in ptlgÎIUJ a 5-a)<r • ' . ~.-;-·''"' _.,.::"\:_lf0 '•· --· ·. ;·". :~'- .... • • :._ '~"· ,f"", •... ţ;!tt *~!-'il, '·J' '~ ~ Pagiua2- ' ADEVĂRUL 24 DE ORE DIN 24 Marţi, 2 septembrie ..·~ •· flloR05tOP] .k(fu!i~ lik Ma.:<t,· 2 septembrie ~~~ ât~c;;;:;;";J~~rvi ";;tcer -;,-;;!,i i . MOCHETA" · - "oerbecul (21.03- pe care nu le puteţi îndeplini. Ş~'S·:. " • ' •• -r 20.04) A veti foarte mult . Fecioara (23.08-ii,,. · Arad, Piaţa Gănl, La telefonul dimineţii. 280944~ "S. de lucru, dara~sta nu.cste A 22.09) Nu trebuie săi.;,·'·.. ·.· ·,. Telefon 235221 intre orele 9,00-12~00 ·--·~.; un mottv să va ncghJati w._ aveti pretentn prea< , ,. , ·a anului partenerul. Acordati-i m3i mad şi o!ci s~ cereti~': -,,_.~ Reduceri ,·~\ tr DI.Victor Artimon (tel: valorifica în .municipiul Arad .. ; şi au mai. rămas 120. de zile 248495). Sunt încă foarte multi sticlele goale si cele din plas.'· • 1· multă atentie si veti li si dvs. altora mai mult deoât puteti da x... de hon . ..&l:·······' până la sfârsitul lui 1997 si multumit. • • ' • · dvs. Sunteti o persoană pre,.... Il cei care nu au fost repuşi îit tic? E o întrcb~re la care aştep­ "'. ./· 851 de zile până în anul 2000'! · Taurul (21.04-20.05) e<:onomă, dar din păcate faceti ' CU 40 lift ·, ,.,> drepturi referitor la legea .
Load more

Recommended publications
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • On the Defence of Aurariae Dacicae
    Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings of a Colloquium held at Târgovişte, October 16–17 2008, Bucharest, 2009, p. 371–381 ON THE DEFENCE OF AURARIAE DACICAE Ovidiu Ţentea Despre apărarea aurariae Dacicae Apărarea cadrilaterului aurifer a fost un subiect abordat de mai multe ori în literatura de specialitate, fiind tratat de obicei împreună cu tema frontierei de vest a provinciei Dacia. Cu toate acestea, informaţiile de care dispunem până în acest moment sunt insuficiente sau neclare, tocmai în sectorul cuprins între castrele de la Micia şi Bologa, anume în zona Munţilor Apuseni. Această discuţie argumentează câteva elemente ale unui posibil model de funcţionare a apărării zonei minelor aurifere. Nu am intenţionat însă să realizez o analiză detaliată a întregii problematici. Staţionarea legiunii XIII Gemina la Apulum, încă din primii ani ai provinciei, pe întreaga durată a existenţei acesteia, a fost pusă în legătură şi cu paza zonei aurifere, respectiv cu protejarea transportului aurului extras în Muntii Apuseni. Odată cu venirea legiunii V Macedonica în Dacia, segmentul Potaissa – Apulum cuprinde două legiuni şi o ala milliaria, fapt care indică în mod special necesitatea întăririi pazei zonei aurifere. Aşadar, aducerea legiunii la Potaissa indică interesul deosebit pentru întărirea unei zone sensibile şi deosebit de importante. Amplasarea a două legiuni la o distanţă mică pentru apărarea unei zone vitale din punct de vedere strategic este un fapt cunoscut pe unele sectoare dunărene, cum ar fi Singidunum–Viminacium, Brigetio–Aquincum sau Vindobona–Carnuntum. În Dacia se poate observa o concentrare de efective militare în zona auriferă şi a graniţei vestice, areal grav afectat în cursul războaielor marcomanice.
    [Show full text]
  • Onomasticon Daciae (I). Die Patronymika Der Provinz Dacia Porolissensis
    Adela Paki ONOMASTICON DACIAE (I). DIE PATRONYMIKA DER PROVINZ DACIA POROLISSENSIS Die Patronymika sind kein spezifisches Element der spătromischen Onomastik, die, im tria nomina-System, den Namen des Vaters als Filiation beinhaltet, wie z. B. im Falie 1 des Zenturio der legio V Macedonica, M. Pollius M. f. Ouf. Hispanus, Mediolano • Das Patronymikon wird von allen europăischen Volkern benutzt, einschlieBlich von den Latinern, wie auch von jenen aus Kleinasien, als Hinzufi.igung zum Personennamen. Das onomastische System Personennamen + Patronymikon, das aus dem uralten indo­ europăischen Modell vererbt wurde2, wurde allmăhlich durch das Auftreten des Gentiliziums bzw. der Verleihung des Bi.irgerrechts an Personen und Gemeinschaften, die mit der romischen Zivilisation in Kontakt gerieten, abgelost. Die zu Bi.irgern gewordene Peregrinen geben einen Namen wie z. B. Mucatra Biti aut und verăndern ihn, durch die Anpassung an den romischen Brauch, auf zwei Arten. Entweder wird der Personennamen zum Kognomen und ein neues Gentilizium wird ausgewăhlt, wobei diese Person zu C. Iulius Bitus wird (falls er das Bi.irgerrecht unter den Juliern erhielt), oder aber, seltener, wird das Patronymikon zum nomen gentile, wobei die Person dann Bitius Mucatra heiBen wird. lmmerhin wirkt in der ersten Generation das komplexe romische onomastische System 3 storend fi.ir die eingeborenen Peregrinen, nicht nur in der griechischsprechenden Gegend , sondern auch in den Gebieten mit hispanischem, keltischem, illyrischem und thrakischem Substrat. Die erste Generation von Bi.irgern gibt auch nach der zweiten Hălfte des 2. Jh. n. Chr. das Patronymikon nicht auf, auch wenn sie es in die tria nomina einfi.ihrt. Im folgenden sammelten und systematisierten wir die komplette Benennung der Personen aus der Provinz Dacia Porolissensis, die ihr Patronymikon angeben.
    [Show full text]
  • Newsletter: New Records in the Getty Vocabularies
    Newsletter: New records in the Getty Vocabularies For the period January-June 2021 From the Getty Vocabulary Program, we send greetings and are hopeful that you are well. Here in Los Angeles, we are beginning to come back to the Getty offices slowly, after many months working from home. After our work-from-home period, we happily find ourselves at a significant milestone: We have essentially cleared out hundreds of thousands of backlogged contributions to the Vocabularies! With consultants at Ontotext and our colleagues at Getty Digital for technical support, the Vocabulary Program editors focused on pre-processing data in Excel and in Open Refine (https://www.getty.edu/research/tools/vocabularies/obtain/openrefine.html). Details about new data loads to each Vocabulary appear below. While we have had a moratorium on new contributions while working on the backlog, we may now begin to accept proposals for new contributions. Learn about the Letter of Agreement, the scope of each Vocabulary, and procedures for proposing contributions here: https://www.getty.edu/research/tools/vocabularies/contribute.html A primary goal is to make the Getty Vocabularies ever more multicultural, multilingual, and inclusive. We have undertaken a study to identify content lacunae in the Vocabularies, which we will target according to our strategic plan in the coming months. Our user statistics have remained consistently high during this period, making the Getty Vocabularies (https://www.getty.edu/research/tools/vocabularies/index.html) the most used resources on the GRI site. Total searches in FY21, July 2020-June 2021: Q1:566,228, Q2:360,194; Q3 616,048; Q4:612,074 Use of the APIs, LOD, Relational Tables, and XML formats was also high during this period.
    [Show full text]
  • Alburnus Maior Băile Romane De La Alburnus Maior
    https://biblioteca-digitala.ro Ovidiu Ţentea Bath and Bathing at Alburnus Maior Băile Romane de la Alburnus Maior https://biblioteca-digitala.ro NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA THE CENTRE FOR ROMAN MILITARY STUDIES 10 Series editors: OVIDIU ŢENTEA FLORIAN MATEI-POPESCU https://biblioteca-digitala.ro Ovidiu Ţentea Bath and Bathing at Alburnus Maior Băile Romane de la Alburnus Maior with the contribution of cu contribuţia Corina Ionescu, Lucreţia Ghergari, Mihai Dima, Valentin Voișian MEGA PUBLISHING HOUSE 2015 https://biblioteca-digitala.ro This work was supported by grants of the Ministry of National Education, CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2012-4-0210. Editors: Ovidiu Ţentea and Florian Matei-Popescu English translation: Gabriela Balica Cover design: Andrei Cîmpeanu DTP: Francisc Baja First published 2015 © The authors & CRMS, 2015 All rights reserved. No part of this book may be reprinted or reproduced or utilized in any form or by any electronic, mechanical or other means, now known or hereafter invented, including photocopying and recording, or in any information storage or retrieval system, without the permission in writing from the publishers and editors. A CIP catalogue record for this book is available from the National Library of Roumania ISBN 978-606-543-429-5 Edited by Mega Publishing House Romania, Cluj-Napoca www.edituramega.ro e-mail: [email protected] https://biblioteca-digitala.ro CONTENTS Introduction 7 Ovidiu Ţentea 1 History of archaeological research on Carpeni Hill 9 Ovidiu Ţentea 2 Terminological notes on the
    [Show full text]
  • Institutia Judelui Satesc in Principatul Transilvaniei
    Livia Magina Instituţia judelui sătesc în Principatul Transilvaniei Livia Magina Instituţia judelui sătesc în Principatul Transilvaniei Editura MEGA Cluj‑Napoca 2014 Lucrare finanțată de: MUZEUL BANATULUI MONTAN REŞIŢA ISBN 978-606-543-499-8 Tehnoredactare şi copertă: Francisc BAJA © Livia MAGINA, 2014 Editura Mega | www.edituramega.ro e‑mail: [email protected] CUPRINS PREFAŢĂ 7 CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 13 I. IZVOARELE ȘI ISTORIOGRAFIA 19 a. Izvoare inedite 19 b. Izvoarele edite 26 c. Istoriografia 35 II. REPERE POLITICO‑INSTITUŢIONALE ÎN SECOLELE XVI–XVIII ÎN TERITORIUL TRANSILVĂNEAN 48 III. LUMEA RURALĂ TRANSILVĂNEANĂ ÎN SECOLELE XVI–XVIII. CARACTERISTICI DEFINITORII 66 IV. JUDELE SĂTESC – ORIGINEA ȘI TERMINOLOGIA INSTITUȚIEI 99 IV.1. Originea instituţiei 99 IV.2. Denumirea instituţiei 109 V. PROFILUL INSTITUȚIEI RURALE 122 V.1. Judele 123 V.1.a. Alegerea în funcţie 123 V.1.b. Destituirea judelui, abuzul în funcție 136 V.1.c. Vârsta judelui 139 V.1.d. Pregătirea intelectuală 141 V.1.e. Uzanța sigiliului 145 V.1.f. Numărul juzilor în sat. Realegerea în funcție 149 V.1.g. Starea materială a judelui sătesc 155 V.1.h. Vestimentația 165 V.2. Jurații satului 169 V.2. a. Alegerea și numărul juraților 170 V.3. Bătrânii satului 175 V.4. Notarul satului 179 VI. PREROGATIVELE JUDELUI SĂTESC 181 VI.1. Prerogative juridice 181 VI.1.a. Apărarea avutului sătesc 196 VI.1.b. Prinderea răufăcătorilor și a fugarilor 206 VI.1.c. Judecarea cauzelor între rude; publicarea actelor de vânzare‑cumpărare 215 VI.1.d. Animale pierdute. Luarea urmelor 222 VI.1.e. Participarea la hotărnicii și puneri în posesie 229 VI.2.
    [Show full text]
  • Revista Economică 70:3 (2018)
    Revista Economică 70:3 (2018) THE ECONOMIC, SOCIAL AND RELIGIOUS LIFE IN ANCIENT ROME AND DACIA Titus SUCIU1 Transilvania University, Brasov, Roumania Abstract The work is a study on Ancient Rome and Dacia covering three major aspects: economy, social life and religion. The economic aspect comprises the following: agriculture, crafts, and trade. The social life: family life and social structure. In the case of Rome, the study particularly underlined minting, whilst for the Dacians, the study described the most important citadels from Orăştie Mountains. An important part of paper is religios life, who is directly correlated with the social life, both for Ancient Rome and Dacia. Naturally, towards the end of the work presented Dacian romanisation and especially the contribution of Dacians and Romans to Romanian Christianity. On a practical level, the work tries to answer two essential questions: where do we come from and where do we head to? Keywords: economic, religious, Romanisation JEL classification: N3, N6, N9 1. Introduction In order to know better who we are, we should start from the sources, from the origins. And what can people in Europe learn about sources of Dacian and Roman origin? From the Dacians we took the survival spirit and the courage to fight against a more often adverse destiny and from the Romans - the tendency to build, to conquer and to possess knowledge. Roman military campaigns, methodically carried out over seven centuries, have turned a small city-state into the ruler of the largest empire. The first beginnings were in 650 BC, when Etruscans settled in the valley of Tiber.
    [Show full text]
  • Full Text .Pdf Format
    GUVERNUL ROMÂNIEI Departamentul pentru Relaţii Interetnice UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XXI RELAŢII INTERETNICE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC ** POPULAŢII ŞI GRUPURI ETNICE (II î.Hr.-Vd.Hr.) coordonatori: Ioan Marian ŢIPLIC Silviu Istrate PURECE Volum finanţat de Departamentul de Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României Alba Iulia 2006 1 Tehnoredactare: Silviu Istrate PURECE Coperta: Ioan Marian ŢIPLIC Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ISBN (10)973-7724-96-8 , ISBN (13) 978-973-7724-96-0 Copyright © 2006 Departamentul pentru Relaţii Interetnice Copyright © 2006 Editura Altip Alba Iulia All rights reserved Responsabilitatea ştiinţifică a conţinutului textelor revine autorilor. Volum finanţat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României SE DISTRIBUIE GRATUIT 2 CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………………………......... 5 Gabriel Talmaţchi, Elemente ale simbolisticii autohtone reflectate în iconografia monetăriilor vest-pontice dobrogene în epoca autonomă………………………………………………………... 7 Gabriel Talmaţchi, Magistraţi monetari şi legende pe monedele emise de oraşele greceşti vest-pontice dobrogene în epocă autonomă ………... 29 Iosif Vasile Ferencz, Relaţii etnice sau relaţii interculturale? Privire asupra unor realităţi istorice ale Transilvaniei în secolul al II-lea î. Chr……………………………………………………………. 49 Alexandru Gh. Sonoc, O tradiţie funerară străveche: înhumarea în vase
    [Show full text]