Dictionnaire français roumain

- 1 - -IEZ . -EAŢI aaaa -IF . -IV [m.] --AUTEUR---. [email protected], Adrian Oţoiu -IFIÉ . -IFICAT -a [futur 3 pers sg]. va -IFIER . -IFICA -A . -Ă -ions [condit. 1 pers pl.]. am (eu ~) [aux. cond.] -A . VA… -IONS . AM… -AGE . -AJ -IONS . -AM -ai [futur 1 pers. sing.]. voi [aux. viitor] -IONS . -EAM -AI . -AI -IQUE <économIQUE>. -ICĂ [f.], -IC -AI . VOI… [m.] -aient [cond.3 pers pl]. ar -ISÉ . -IZAT -AIENT . -AU -ISER . -IZA -AIENT . AR… -ISME . -ISM -AIENT . -EAU -ISTE . -ISTĂ [f.], -IST -ais [condit. 1 pers. sing.]. aş [m.] -AIS . -AM -ISTES . -ISTE [f.], -AIS . AŞ… -IŞTI [m.] -AIS . -EAM -la [pron A]. -o -AIS . -EZ -LA . -O -AIS . -AI -LE . -L -AIS . AI… -LES [f.pl.]. -LE [f.pl.] -AIS . -EAI -LES [m.pl.]. -I -AISE . -EZĂ -MENT . -MENT [neo.] -ait [cond. 3 pers. sg.]. ar -MENT . -MÂNT [arh.], -AIT . -A -MENT -AIT . AR… -ons [futur 1 pers pl.]. vom -AIT . -EA -ONS . VOM… -ÂMES . -ARĂM -ONS . -ĂM -ANT . -ÂND -ONS . -EM -ANT . -ÂND -ont [futur 3 pers pl]. vor [aux. viitor] -ANT . -IND -ONT . VOR… -AS . -AŞI -TÉ . -TATE -AS . VEI... -TÉS [pl.]. -TĂŢI -ÂTES . -ARĂŢI [pl.] -ÂTRE [f.]. -UIE , -ULIE -TEUR . -TOR $$$ -TION . -ŢIUNE -ÂTRE [m.]. -UI , -ULIU -TIVE . -TIVĂ [f.] -TRICE . -TOARE -BLE . -BIL $$$ -BLE . -BIL [m.], -BILĂ -TRICE . -TEASĂ <împărăTEASĂ> [f.] -UL [m.&n.]. LE -ci [cet homme-CI]. acest [acest om] (~). cuvântul titlu [abrev.] -CONQUE . RI- [*]. = mot commençant par un H aspiré. cuvânt ce -É . -AT începe cu H aspirat -E . -EAZĂ [abréviation]. abreviere [abrev.] -E . -EZ [adj.]. adjectiv [abrev.] -ÈME . -A [adm.]. administrativ. [abrev.] -ÈME . -LEA [adv.]. adverb [abrev.] -ENT . -EAZĂ [agr.]. agricol [abrev.] -ÈRENT . -ARĂ [anat.]. anatomie [abrev.] -ES . -EZI [arg. école]. argou şcolăresc/studenţesc [abrev.] -EUR . -OR [art. déf.]. articol hotărât [abréviation] -EUSE . -OASĂ [art.indéf.]. articol nehotărât [abréviation] -EUSES . -OASE [aux.]. verb auxiliar [abrev.] -EUX [m.pl.]. -OŞI [Bib.]. termen biblic [abrev.] -EUX [m.sg.]. -OS [bot.]. botanică [abrev.] -ez [futur 2 pers pl]. veţi [col.]. termen colocvial [abrev.] -EZ . VEŢI... [cond.]. condiţional [abrev.] -EZ . -AŢI [demod.]. termen demodat [abrev.] -EZ . -EŢI [euph.]. eufemism [abrev.] -iez [aux. cond. 2 pers. pl.]. aţi [aux. cond. pers. 2 pl.] [f.]. feminin [abrev.] -IEZ . AŢI... [G.]. genitiv [abrev.] -IEZ . -AŢI [imp.] [géol.]. geologie [abrev.]

- 2 - [impératif m.: garçon!]. -le [imper. m.: băiatuLE!] =de la ville de Bacau (Md). băcăuan [impératif. f.: Hélène!]. -o [imper. f.: IleanO!] =de la ville de Baia Mare. băimărean [jur.]. juridic [abrev.] =de la ville de Brasov (Ts). braşovean [liv.]. termen livresc [abrev.] =de la ville de Cluj(-Napoca). clujean [m.]. masculin [abrev.] =de la ville de Constanta. constănţean [mar.]. maritim [abrev.] =de la ville de Craiova. craiovean [marque du futur populaire]. o să [+ ind. prez.] =de la ville de Iasi (Jassy). ieşean [méd.]. medical [abrev.] =de la ville de Sibiu [Ts.]. sibiană [f.], sibian [m.] [mil.]. militar [abrev.] =de la ville de Suceava [Md.]. sucevean [mus.]. muzică [abrev.] =de la ville de Timisoara [Bt]. timişorean [n.]. substantiv [abrev.] =de Nicolae Ceausescu. ceauşist [n.p.]. substantiv propriu [abrev.] =département adm. de Roumanie. judeţ [narr.]. naratologie [abrev.] =du dramaturge I.L.Caragiale. caragialesc [offic.]. termen oficial [abrev.] =du général Antonescu. antonescian [PC]. informatică [abrev.] =du poète national Eminescu. eminescian [pl.]. plural [abrev.] =du prosateur et poète Urmuz. urmuzian [pol.]. politic [abrev.] =ethnique allemand en Transylvanie. sas [n.m.] saşi [pron.]. pronume [abrev.] [n.pl.] săsoaică [n.f.] [qqn.]. cineva [abrev.] =fête roumaine du 1er Mars. mărţişor [sărbătoarea] [R]. marcă înregistrată [abrev.] =grande usine non rentable. mamut industrial [sg.]. singular [abrev.] =Groupe de Dialogue Social. G.D.S. [vulg.]. vulgar [abrev.] =habitant des Montagnes Apuseni. moţ [locuitor din [zool.]. zoologie [abrev.] Apuseni] [pl.]. lei =hebdomadaire roumain. Dilema, 22 [sg.]. leu [moneda] =marche des mineurs sur Bucarest. mineriadă . U.D.M.R. =massif des Carpates Orient.. Căliman, Munţii Căliman =auto 4X4 fabriquée en Roumanie. ARO ® [n.m.] =monnaie roumaine. leu [moneda] =auto Daewoo fabriquée en Roumanie. Cielo ® [n.m.], =montagne des Carpates Orient. Rarău, Ceahlău, Tico ®[n.m.], Espero ®[n.m.] Masivul Ceahlău =bloc syndical roumain. Cartelul Alfa, C.N.S.L.R. =montagnes bas Carpates Orientales. Obcinele Frăţia Bucovinei =camion fabriqué en Roumanie. ROMAN ® [n.m.] =montagnes - Carpates E roum. Ţarcului, Ciucaş, =chaîne TV privée roumaine. Antena 1, ProTV, Tele 7 Rodnei, Rodna, Munţii Ţarcului ABC =montagnes - Carpates S roum. Retezat, Munţii =chef d'un clan gitan. bulibaşă [n.m.] Retezat, Parâng, Căpăţânii, Vâlcan =Citroën Axel fabriquée en Roumanie. Oltcit ® =montagnes - Carpates W roum. Munţii Apuseni, =colline longue de Bucovine. obcină obcine Apuseni =Conseil National de l'Audiovisuel. C.N.A. =montagnes Carpates Orient. Munţii Gurghiului, =constructeur roumain aéronautique. I.A.R. Munţii Hămaşului, Giurgeu =de la balade roum. "Miorita". mioritic =montagnes des Carpates Orient. Munţii Harghitei =de la province d'Olténie. olteancă [n.f.], oltean [n.m.], =montagnes N Carpates Orient. Munţii Stânişoarei, olteni [n.m.pl.] Munceii Neamţului =de la province de Banat. bănăţeană [f.], bănăţean =montagnes S Carpates Orient. rancei, Munţii [m.], bănăţeni [m.pl.] Baraolt, Nemira, Munţii Bodoc =de la province de Bucovine. bucovinean [m.], = montagnes. dans les Carpates S. Munţii bucovineancă [n.f.] Făgăraşului, Făgăraş, Făgăraşului =de la province de Moldavie. moldoveancă [n.f.], =nationalité hongroise en Ts.. secui moldovean [m.] =Parti Démocrate [Roumain]. P.D. =de la province de Valachie. muntean =parti nationaliste roumain. P.R.M. =de la région de Dobroudja. dobrogean [m.], =quotidien roumain. Cotidianul, Evenimentul zilei, dobrogeancă [n.f.] Adevărul, Ziua =de la région d'Oas. oşancă [n.f.], oşan [m.], oşeni =Renault 12 fabriquée en Roumanie. Dacia [n.f.]®, [m.pl.] dacia [n.f.][fam.]® =de la région de Bistrita. bistriţeană [f.], bistriţean =Renault 12 roumain (pl.). dacii [n.f.][maşina fam.]®, [m.] Dacii [n.f.]® =de la région de Hateg [Ts.]. haţegan =télévision nationale roumaine TVR, TVR-1, TVR-2 =de la région de Maramures. maramureşeancă [n.f.], =théâtre pop. roum. à Noël. Viflaim maramureşean [m.] =tradition roum. du 1er mars. Mărţişor =de la région de Transylvanie. transilvănean, =typique à la région d'Olténie. oltenesc [adj. m.], transilvan, ardelean oltenească [adj. f.] =de la ville d'Arad [Bt.]. arădean =typique à la région de Moldavie. moldovenească =de la ville d'Oradea (Ts). orădean [adj. f.], moldovenesc [adj. m.]

- 3 - =typique à la région d'Oas. oşenească [adj. f.], à-propos [adj.]. potrivit oşenesc [adj. m.] à propos des bottes. tam nisam, hodoronc-tronc =typique à la région de Banat. bănăţeană [adj. f.], à rebours. în sens invers, de-a-ndoaselea bănăţean [adj. m.] à reculons. de-a-ndărătelea, de-a îndărătelea =typique à la Transylvanie. ardelenesc [adj. m.], à savoir. şi anume ardelenească [adj. f.] à temps. la timp =typique aux allemands de Transylvanie. săsesc à la tête. în frunte [adj.] à titre gratuit. pe gratis =typique aux Hongrois de Transylvanie. secuiesc à la tombée de la nuit. la căderea nopţii [adj.] à tort. din greşeală à tort et à travers. fără socoteală, fără deosebire, aaaa alandala a. are à tort ou à raison. pe drept sau pe nedrept a [aux passé comp 3 pers sg]. a [aux.] à tour de rôle. pe rând A… . A… à tout jamais. câtu-i hău [reg.], pentru totdeau, în veci à. spre, către, la vecilor À . LUI [m.] à trompeur trompeur et demi. şi-a găsit naşul à l’aide !. ajutor ! à la va-vite. de mântuială à l’aise. în largul său, bine à vos risques et périls. pe barba ta [pop.], pe riscul à la belle étoile. sub cerul liber vostru à bon chat bon rat. cum e turcul şi pistolul À votre santé !. Noroc! [toast], În sănătatea voastră!, à bout portant. de aproape [armă], de la mică distanţă Sănătate! [armă] À vos souhaits !. Noroc! [strănut] à but non lucratif. non-profit à vous couper le souffle. care îţi ia răsuflarea à ceci près. cu această excepţie à vrai dire. la drept vorbind à condition que. cu condiţia să à contre cœur. în scârbă, în silă aaab à contrecœur. fără chef, în silă abaissement. reducere à côté. alături abaisser. umili, înjosi, coborî à coup sûr. de bună seamă, cu siguranţă abandon. abandon, părăsire à défaut de. în lipsă de abandonnement. părăsire, abandonare à la dérobée. pe ascuns abandonnent. părăsesc (ei ~), abandonează (ei ~) à dessein. în adins, deliberat abandonner. părăsi à droite. la dreapta abandonnons. părăsim, abandonăm à l’épreuve des éléments. care rezistă intemperiilor abattoir. abator à l’étranger. în străinătate, peste hotare abattre. doborî à eux. lor [D.] abbaye. abaţie [clădirea], mânăstire [n.f.] à la file. unul după altul, în şir abbé. abate [n.] [bis.] à la fois. în acelaşi timp abbesse. abaţie à la hâte. în grabă, la repezeală abcès. abces, furuncul à haute voix. cu voce tare abdomen. burtă, abdomen à jamais. în veci vecilor, câtu-i hău, pentru totdeauna abeille. albină à l’issue. la finele, la sfârşitul abîme. hău, neant, abis, prăpastie à jeun. pe stomacul gol abîmé. mai vârstnic à loisir. pe îndelete abîmer. deteriora, cufunda, strica à la longue. cu timpul, cu vremea abject. abject à la maison. acasă abjection. abjecţie à midi tapant. la 12 fix abjuration. renegare, abjurare à la mode. la modă abjurer. renega à la place de. în locul ablatif. ablativ à moins que. numai să nu, ca să nu abnégation. abnegaţie à n'en pas douter. cu toată siguranţa aboiement. lătrat à nouveau. din nou abolir. aboli à nu. în pielea goală, gol puşcă abolition. abolire à peine. abia, de-abia abondamment. plin (din ~), belşug (din ~) à peu près. cam, aproximativ, aproape [adv.], în jur de, abondance. belşug, abundenţă circa abondant. abundent abundenţi abundentă abundente à-peu-près. aproximaţie abonner. abona à pied. pe jos abordable. abordabil, ieftin à plat ventre. pe burtă aborder. aborda à plomb. vertical aborigène. aborigen à poil. gol puşcă, în pielea goală aboutir. reuşi, duce à point [cuisson]. medie [friptură] aboyer. lătra

- 4 - abrasion. abraziune accommodant. conciliant, înţelegător, binevoitor abrégé. compendiu accommoder. acomoda, obişnui abrégé [n.]. rezumat [n.] accommoder (s'~). obişnui (se ~), adapta (se ~) abréger. abrevia, prescurta accompagnant. însoţitor abreuver. adăpa accompagné. acompaniat, însoţit, urmat abreuvoir. adăpătoare accompagnement. însoţire, companie abréviation. prescurtare, abreviere accompagner. însoţi abri. adăpost adăposturi accompli. împlinit, desăvârşit abricot. caisă accomplir. face (până la capăt), îndeplini abricotier. cais accord. înţelegere [acord], acord abriter. adăposti accorder. potrivi potrivesc, armoniza, conferi, acorda abroger. abroga accoster. acosta abrupt. abrupt, povârnit, pieptiş accouche. naşte (ea ~) [ginec.] absence. lipsă lipsuri, absenţă accouchement. naştere [ginec.] absent. absent accoucher. naşte, da naştere abside. absidă accouder. rezema abside [de la tente]. absidă [a cortului], parte rotunjită accouplement. însoţire, cuplare [la cort] accoutrement. îmbrăcăminte caraghioasă, ţoale absinthe. pelin, absint accoutumer. obişnui, deprinde absolu. absolut accrédité. împuternicit, acreditat absolutisme. absolutism accréditer. acredita, împuternici absoudre. ierta, absolvi [de un păcat] accroc. agăţare absolvait. absolvea accrochage. agăţare absolvant. absolvind, iertând accroché. agăţat absolvez. absolviţi, iertaţi accroche (il ~). agaţă absolvons. absolvim, iertăm accrocher. atârna, agăţa, tampona absoudra. ierta (va ~), absolvi (va ~) accroupi. aşezat pe vine absoudrait. absolvi (ar ~), ierta (ar ~) accroupir. aşeza pe vine, chirci, sta gugu, ciuci absous (j'~). iert, absolv (eu ~) [de un păcat] accu. acumulator, baterie [electr.] absous (tu ~). ierţi, absolvi [de un păcat] accueil. primire, întâmpinare absout (il ~). iartă (el ~), absolvă (el ~) [de un păcat] accueillir. primi, întâmpina abstention. abstinenţă accueillant. primitor abstinence. abstinenţă accueille. primească (să ~), primeşte (el ~) abstraction. abstracţie accueille (j'~). primesc (eu ~), întâmpină (eu ~) abstrait. abstract abstracţi abstractă abstracte accueillera. primi (va ~), întâmpina (va ~) absurdité. absurditate accueillerait. întâmpina (ar ~), primi (ar ~) abus. abuz accueilles. întâmpini, primeşti abus de confidence. abuz de încredere accueillez. întâmpinaţi, primiţi abuser. abuza accueilli. primit, întâmpinat abusons. abuzăm accueillait. primea, întâmpina (el ~) aaac accueillis. primii, întâmpinai, întâmpinaşi, acacia. salcâm primişi académique. academic, universitar accueillit. întâmpină (ei ~), primi (el ~) accalmie. accalmie accueillit (il ~). întâmpină (el ~) accablant. apăsător, copleşitor accueillons. primim, întâmpinăm accabler. copleşi accumulateur. baterie, acumulator accéder. ajunge la, accede, atinge accumulé. strâns [acumulat], acumulat accélérateur. accelerator accumuler. strânge [acumula], cumula accélération. accelerare, acceleraţie accus. acumulatori, baterii [electr.] accent. accent accusation. acuzare, acuzaţie accentué. accentuat accusé. aviz, inculpat, acuzat, recipisă, accentuat, accentuer. accentua pârât acceptable. acceptabil accuser. învinui, scoate în relief, acuza, accentua accès. acces, intrare accuser à faux. acuza pe nedrept accessibilité. accesibilitate aaach accessible. accesibil acharnement. îndârjire, patimă, înverşunare accessoire. accesoriu acharner. înverşuna, îndârji accident. accidenta achat. cumpărătură accidentel. întâmplător, accidental acheminer. îndrepta acclamation. aclamare acheter. procura, cumpăra, achiziţiona acclimatation. aclimatizare achetant. cumpărând, procurând accolade. acoladă acheté. cumpărat, achiziţionat, procurat

- 5 - achète (il ~). cumpără (el ~) adjonction. adăugare, ataşare achète (j'~). cumpăr adjuger. adjudeca achètes. cumperi aaadm acheteur. client, cumpărător admettre. recunoaşte, admite achever. termina, desăvârşi, isprăvi admet. admite achève. desăvârşesc, desăvârşeşte admets. admiţi, admit achevé. desăvârşit, isprăvit, perfect, terminat admettait. admitea achèvent. termină, desăvârşesc, isprăvesc admettant. admiţând achèves. isprăveşti, desăvârşeşti, termini admette. admită (să ~) achevez. desăvârşiţi admettent. admit achevons. desăvârşim admettez. admiteţi acide. acid, acru admettons. admitem acier. oţel. acél admettra. admite (va ~) acompte. avans, arvună, acont admettrait. admite (ar ~) Aconitum sp. [bot.]. omag [bot.] admis. admis admisă admise acquérir. dobândi dobândesc admit. admise (el ~) acquérez. dobândiţi (voi ~) admission. admitere acquérons. dobândim administrateur. administrator acquerra. dobândi (va ~) administratif. administrativ acquerrait. dobândi (el ar ~) administration. administraţie, conducere acquièrent. dobândesc (ei ~) administrer. administra, gospodări acquiers. dobândeşti admirable. admirabil acquiers (j'~). dobândesc (eu ~) admirateur. admirator, fan acquis. dobândit admiration. admiraţie acquisition. dobândire, achiziţie admirer. admira acquiescement. consimţire, acceptare adolescence. adolescenţă acquiescer. accepta, consimţi adolescent. adolescent acquittement. achitare adonner. consacra, dedica acquitter. achita adopter. adopta, înfia acrylique. acrilic adoptif. adoptiv acte. document, act adoption. adopţie acte en due forme. act redactat în formă legală adorateur. adorator acte notarié. act notarial adoration. adoraţie, venerare, adorare acteur. actor adorer. adora actif. activ activă adosse. sprijină action. acţiune adossé. sprijinit, rezemat actionner. acţiona adosser. sprijini, rezema activement. mod activ (în ~), activ adoucir. alina, tempera, estompa, atenua activité. activitate adresse. precizie, abilitate, adresă, îndemânare actualité. actualitate adresser. adresa actuel. actual Adrien. Adrian actuellement. acum, prezent (în ~) Adrienne. Adriana acuité. agerime, acuitate adroit. îndemânatic, dibaci aaad adroitement. îndemânare (cu ~) Adam. Adam adulation. linguşire, adulare Adam (pomme d'~). Adam (mărul lui ~) aduler. adula, linguşi adaptation. adaptare adulte. matur, adult adapter (s'~). adapta (se ~) adultère. adulter addition. adunare [mat.] advenir. surveni, întâmpla addition [restau.]. notă de plată advienne. întâmple (să se ~) additionner. aduna, adăuga advienne que pourra. fie ce-o fi Adèle. Adela adviennent. survin adepte. adept advient. survine adéquat. potrivit, corespunzător, adecvat advient (il ~). întâmplă (se ~) adhérence. aderenţă adversaire. duşman, adversar adhérer. alătura, adera adversité. adversitate, împrejurări vitrege [pl.], adhésif [adj.]. adeziv, lipicios duşmănie adhésif [n.m.]. clei, adeziv, lipici aéré. aerisit adhésion. adeziune aérer. aerisi adieu. rămas bun, adio aérien. diafan, aerian adjectif. adjectiv aérodrome. aerodrom adjectif [abréviation]. [adj.] aérodynamique. aerodinamic

- 6 - aéroport. aeroport agréablement. mod plăcut (în ~) aaaf agréer. agrea, încuviinţa, accepta affabilité. amabilitate, afabilitate, curtoazie agressif. agresiv affable. curtenitor, prevenitor, afabil, amabil agression. atac, agresiune affaiblir. diminua, slăbi agricole. agricol affaire. afacere, caz, întreprindere, treabă, chestiune agricole [abréviation]. [agr.] affairisme. afacerism Adev 28/03/08 agriculteur. ţăran, fermier, agricultor affairiste, homme d'affaires. afacerist agriculture. agricultură affamé. înfometat agrippe. agaţă affamer. înfometa agrippé. agăţat affecter. afecta agripper. agăţa affection. dragoste, boală, afecţiune agrostis blanche [f.][bot.]. iarba-câmpului [f.][bot.] affectueux. afectuos ahuri. aiurit, zăpăcit affiche [f.]. afiş [n.n.] afişe, poster [n.n.] postere aaai afficher. afişa aide. ajutor affirmation. afirmaţie aidé. ajutat affirmer. afirma aide pécuniaire. ajutor pecuniar affluent. afluent afluenţi aider. ajuta affolé. înnebunit, scos din minţi aïeux. strămoşi affranchir. timbra, elibera, franca aigle. vultur affranchir, délivrer, libérer. dezrobi aigre. acru affreux. îngrozitor, oribil, înfiorător aigu aigüe. violent, ascuţit, acut acută, pătrunzător affront. insultă, jignire, afront aiguille. ac, andrea afin. ca să, scopul de a (în ~) aiguille (d'horloge). limbă (de ceas) afin de. pentru a, pentru ca, ca să aiguille [ferroviaire]. macaz afin que. scopul de a (în ~), ca să, pentru ça aiguiseur. dispozitiv de ascuţit, tocilă africain. african aile. aripă Afrique. Africa ailleurs. altundeva, în altă parte, aiurea Afrique du Sud. Africa de Sud aimable. amabil aaag aimant. magnet agaçant. enervant, sâcâitor, agasant aimer. plăcea, iubi âge. ev, etate, vârstă vârste, eră Adev 01/11/07 aimait. plăcea (îi ~) âge moyen. vârstă medie Adev 01/11/07 aimé. iubit, plăcut âgé. bătrân, vârstnic vârstnice Adev 01/11/07 aimer mieux. prefera agence. agenţie ainsi. aşa, aşa cum, tot aşa, ca şi, astfel agencer. îmbina, combina ainsi que. după cum agenouiller. îngenunchia air. aspect, înfăţişare, aer agent. agent, factor air (en l'~). aer (în ~) agent. intermediar aire. arie agent [police secrète roum.]. securist aire (~ géographique). areal (~ geografic) agent pathogène. agent patogen aisance. uşurinţă, comoditate, uşurinţă agglomération. aglomeraţie, aglomerare aisé. lesnicios, comod, înstărit aggraver. agrava, înrăutăţi aisément. cu uşurinţă agile. agil, sprinten, suplu aisselle. subsuoară agilité. sprinteneală, agilitate ajourer. practica deschizături agir. fi vorba de, acţiona, exercita ajout. adăugire, adaos agira. acţiona (va ~) ajouté. adăugat agira (s'~). fi vorba (va ~) ajouter. adăuga agirait. acţiona (ar ~) ajuster. ajusta, potrivi agirait de (s'~). fi vorba de (ar ~) ajutage. ajutaj agissait. acţiona, era vorba de aaal agissant. acţionând, fiind vorba de alarmant. alarmant agit. acţionează alarme. alarmă agit de (il s'~). e vorba de alarmer. alarma agitation. agitaţie, nelinişte album. album albume agneau. miel miei Alchemilla sp. [bot.]. creţişoară [bot.] agrafeuse [n.f.]. capsator (~ de birou) [n.m.] alcool. alcool agraire. agrar alcool à brûler. spirt pentru spirtieră agrandir. extinde, mări, dezvolta alentour. jur (în ~) agrandissement. extindere, fotografie mărită, dezvoltare, alentours. împrejurimi [pl.] mărire alentours (aux ~). împrejurimi (în ~) agréable. agreabil alerte. alarmă, alertă, sprinten

- 7 - alerter. alerta alliage. aliaj algèbre. algebră alliance. alianţă algue. algă allier. alia, uni aliénation. înstrăinare, alienare alligator. aligator aliéné. nebun allô. alo aliéner. aliena, înstrăina allonger. întinde, prelungi, lungi [vb.] aligner. alinia allongé. prelungit, întins, lungit aliment. aliment allongea. lungi (el ~), prelungi, întinse alimentation. alimentaţie, alimentare allongeait. întindea, lungea, prelungea alinéa. alineat allongeant. lungind, întinzând, prelungind aaall allongeons. prelungim, întindem, lungim allaiter. alăpta allumer. aţâţa, aprinde Allemagne. Germania alluma. aprinse allemand. german allumai. aprinsei aller. merge, pleca plec allumant. aprinzând alla (il ~). duse (se ~), merse allumas. aprinseşi allai (j'~). mersei, dusei (mă ~) allumé. aprins, aţâţat allant. ducându-se, mergând allumé (avait ~). aprinsese allas (tu ~). duseşi (te ~), merseşi allume (j'~). aprind (eu ~) allé. dus, mers, plecat allument. aprind (ei ~) allé (il était ~). mersese, dusese (se ~) allumera. aprinde (va ~) allé (ils étaient ~). duseseră (se ~), merseseră allumerait. aprinde (ar ~) allé (j'étais ~). dusesem (mă ~), mersesem (eu ~) allumes. aprinzi allé (nous étions ~). merseserăm allumés. aţâţaţi, aprinşi allé (tu étais ~). merseseşi, duseseşi (te ~) allumez. aprindeţi allé (vous étiez ~). merseserăţi allumons. aprindem allons. ducem (ne ~), mergem allumette. chibrit chibrituri allons (nous nous ~). plecăm allure. alură, înfăţişare, aspect, viteză allons [aux. futur 1 pers pl]. vom allusion. aluzie allez. mergeţi, duceţi (vă ~) almanach. almanah allez !. hai!, haida de! Alnus viridis [bot.]. arin de minte [bot.] allez-vous-en !. mergeţi! plecaţi! alors. atunci allez (vous vous en ~). plecaţi (voi ~) $$$ alouette. ciocârlie allez [aux. futur 2 pers]. veţi alourdir. îngreuna ira. merge (va ~) alpage. păşune alpină ira (s'en ~). pleca (va ~) Alpes. Alpii irai. merge (voi ~) alphabet. alfabet irais. aş merge alpin. montan, alpin irais (tu ~). merge (ai ~) alpinisme/randonnée [abréviation]. [alpin.] irait. merge (ar ~) Alsace. Alsacia iras. merge (vei ~) Alsacien. alsacian irez. merge (veţi ~) aaalt irons. merge (vom ~) altération. denaturare, deformare, alterare, iront. merge (vor ~) descompunere va. merge altérer. altera, strica (se ~), deforma, face sete va (il s'en ~). pleacă (el ~) altérant. descompunându-se, alterând, deformând va (on s'en ~). plecăm altère. alterez, deformează, deformez va [aux futur 3 pers sg]. va altéré. alterat, deformat, descompus vas. te duci altère (il s'~). alterează (el se ~) vas (tu ~). mergi altèrent. deformează, alterează (ei ~) vas (tu t'en ~). pleci alternance. alternanţă vais (je ~). merg (eu ~), mă duc alternateur. alternator vais (je m'en ~). plec alternatif. alternativ vont. merg (ei ~) alterner. alterna vont (s'en ~). pleacă (ei ~) altitude. înălţime, altitudine vont [aux futur 3 pers pl]. vor [aux. viitor] alu [fam.]. aluminiu aller (s'en ~). duce (se ~), pleca aluminisé. aluminizat aller de pair. merge mână-n mână alvéole. alveolă aller à pied. merge pe jos alvéolé. alveolat, alveole (cu ~) aller sur la pointe des pieds. umbla în vârful picioarelor aaam aller à tâtons. merge pe bâjbâite amaigri. tras, slăbit amande. migdală

- 8 - amandier. migdal an. an amant. amant, iubit [n.], ibovnic [pop.] anacréontique. anacreontic amas. grămadă, morman analogie. analogie, asemănare amassé. strâns [acumulat] analogue. asemănător, analog, similar amasser. aduna, strânge [acumula], îngrămădi analyse. analiză amateur. amator, diletant analyser. analiza ambassade. ambasadă ananas. ananas ambassadeur. ambasador anarchie. anarhie ambiance. ambianţă anatomie [abréviation]. [anat.] ambiant. ambiant, înconjurător ancêtre. strămoş, străbun ambigu. ambiguu ambiguă, echivoc echivocă ancien. ex, vechi veche, bătrân bătrână, fost [ex-] fostă ambiguïté. ambiguitate, echivoc ancien combattant. veteran ambitieux. ambiţios ancre. ancoră ambition. ambiţie ancre à neige. ancoră de zăpadă ambulance. ambulanţă, salvare ancré. ancorat âme. suflet ancrer. fixa, ancora âme errante [n.f.]. suflet rătăcitor andouille. caltaboş amélioration. ameliorare, îmbunătăţire andouillette. caltaboş améliorer. ameliora, îmbunătăţi André. Andrei aménager. amenaja, aranja Andromède. Andromeda amende. amendă Androsace sp. [bot.]. laptele stâncii [bot.] amendement. îmbunătăţire, amendament anéantir. nimici amender. modifica, îmbunătăţi, amend anéanti. spulberat, nimicit amer. amar amară anéantissait. spulbera (el ~), nimicea amèrement. amărăciune (cu ~) anéantissant. nimicind, spulberând américain. american anéantit. nimiceşte, spulberă amertume. tristeţe, amărăciune anéantir, pulvériser. spulbera ami. prieten prieteni prietenă prietene, amic amică anéantissement. distrugere, zdrobire, nimicire ami (l'~). prietenul anecdote. snoavă, anecdotă, banc amical. amical, prietenesc, prietenos anémie. anemie amicalement. prietenie (cu ~), prieteneşte anémone des Alpes [pl.][bot.]. sisinei-de-munte amincir. subţia [pl.][bot.] amiral. amiral Anemone narcissiflora [bot.]. oiţe [pl.] [bot.] amitié. prietenie Anemone ranunculoides [bot.]. păştiţă [bot.] amitiés. prietenie (cu ~) ange. înger ammoniaque. amoniac Angelica archangelica [bot.]. angelica [bot.] amoindri. redus anglais. englez, englezeşte amoindrir. împuţina împuţinată, micşora Adev 01/11/07 angle. colţ, unghi unghiuri amollir. înmuia, muia anglican [église]. anglican [bis.] amoncelé. strâns [acumulat] animal. animal amonceler. îngrămădi, aduna animation. animaţie, însufleţire amonceler. strânge [acumula] animer. anima, însufleţi amont. amonte anis. anason amont (en ~). amonte (în ~) Anne. Ana amoral. amoral Anne-Marie. Anamaria amorçage. amorsare anneau. inel inele amorce. momeală, nadă, amorsă, detonator année. an amorce [pêche]. nadă, momeală année sabbatique. sabatic [n.] [universitar], an sabatic amortisseur. amortizor annexe. anexă amour. iubire, dragoste, amor annexer. anexa, adăuga amoureusement. iubire (~cu), dragoste (~cu) anniversaire. zi, aniversare amoureux. îndrăgostit, iubit [n.], amorezat annonce. anunţ amovible. care poate fi îndepărtat, amovibil [neo.] annoncé. înştiinţat ample. larg, amplu, vast annonce [n.f.]. înştiinţare ampleur. importanţă, amploare, lărgime annoncer. anunţa, înştiinţa amplificateur. amplificator annuel. anual ampoule. bec, fiolă annuler. anula ampoule [électr.]. bec becuri anorak. hanorac hanoracuri ampoule [méd.]. băşică (~ a pielii) [med.] anormal. anormal amusant. distractiv, hazos, amuzant anse. toartă amuser. distra, amuza aaant aaan antan (d'~). demult (de ~), odinioară (de ~)

- 9 - Antarctique. Antartica apparaisse. apară (să ~) antenne. antenă apparaît. apare antérieur. anterior, precedent apparaîtra. apărea (va ~) Anthemis carpatica [bot.]. romaniţa de munte [bot.] apparaîtrait. apărea (ar ~) anthère [bot.]. anteră [bot.] apparu. apărut anthologie. anthologie apparat. aparat anthume. antum, în timpul vieţii appareil. aparat Anthyllis vulneraria [bot.]. vătămătoare [n.f.] [bot.] apparemment. aparent anti-. împotriva apparence. aparenţă, aspect, deghizare, faţă, înfăţişare, antibuée. anti-aburire pretext, suprafaţă anti-moustique. contra ţânţarilor, anti-ţânţari apparenté. înrudit anti-orage. anti-furtună apparenter. înrudi (se~) antisémite. antisemit apparition. apariţie, arătare antiaérien. antiaerian appartement. apartament antibiotique. antibiotic appartenir. aparţine antichambre. antecameră appartenait. aparţinea antichambre (faire de l'~). antecameră (face ~) appartenant. aparţinând anticipation. anticipare, anticipaţie appartenu. aparţinut anticorps [n.m.sg.]. anticorpi [n.m.pl.] appartiendra. aparţine (va ~) antidater. antedata appartiendrait. aparţine (ar ~) antidérapant. antiderapant appartiens. aparţii, aparţin antidote. antidot, remediu, leac leacuri appartient. aparţine anti-électrocution (prise ~). şuco (priză ~), pământare appât. momeală, atracţie, ispită, nadă (priză cu ~) appauvrir. sărăci antilope. antilop appel, cri. strigare strigări Adev 14/05/08 antimagnétique. antimagnetic appelé. apelat, chemat antique. antic appeler. apela, chema antiquité. antichitate apparence (en ~). aparenţă (în ~) Antirrhinum majus [bot.]. gura-leului [bot.] appétissant. îmbietor, apetisant antiseptique. antiseptic appétit. poftă, apetit antre. vizuină, bârlog applaudir. aplauda, aproba aaap appliqué. sârguincios, silitor, harnic apaiser. linişti, calma, potoli appliquer. dărui, consacra, aplica apercevoir. observa, da seama (a-şi ~), zări appliquer (s’). strădui (se ~) apercevait. observa (el ~), zărea apport. contribuţie, aport apercevant. zărind, observând apporté. adus apercevez. observaţi, zăriţi apporter. aduce apercevons. observăm, zărim apporter son obole. aduce obolul (a-şi ~) apercevra. observa (va ~), zări (va ~) appréciable. apreciabil apercevrait. zări (ar ~), observa (ar ~) appréciation. apreciere aperçois. zăresc, zăreşti apprécié. apreciat aperçoit. observă (el ~), zăreşte apprécier. stima, aprecia, evalua aperçoivent. zăresc, observă (ei ~) appréhender. teme (se ~), aresta aperçu. observat, privire generală, zărit, idee appréhension. teamă generală apprendre. învăţa, afla aperçus. zării, zărişi apprenant. învăţând, aflând aperçus (j'~). observai (eu ~) apprend. învaţă (el ~), află (el ~) aperçus (tu ~). observaşi apprendra. învăţa (va ~), afla (va ~) aperçut. zări apprendrait. afla (ar ~), învăţa (ar ~) aperçut (il ~). observă (el ~) [imperf.] apprends. afli apéritif. aperitiv apprends (j'~). aflu, învăţ apical apicaux. apical apicali apprends (tu ~). înveţi apitoyer. înduioşa apprenez. aflaţi, învăţaţi aplanir. aplana, nivela apprennent. învaţă (ei ~), află (ei ~) aplati. aplatizat, teşit, nivelat apprenons. învăţăm, aflăm aplatir. nivela, aplatiza, turti, teşi appris. aflat, învăţat aplomb. siguranţă, tupeu, aplomb apprit (il ~). afla (el ~) apostolique. apostolic apprenti. ucenic apôtre. apostol apprentissage. ucenicie aaapp apprêté. scrobit, apretat apparaître. apărea apprêter. apreta, scrobi apparaissant. apărând apprivoiser. domestici, îmblânzi

- 10 - approche. apropiere archives [pl.]. arhivă approcher. apropia arctique. arctic approfondi. temeinic, aprofundat Arctostaphylos uva ursi [bot.]. strugurii-ursului [pl.] approfondissement. aprofundare, adâncire [bot.] approuver. aproba ardent. aprins, fierbinte appui [n.]. sprijin [n.] ardeur. ardoare, înflăcărare, pasiune appuyer. sprijini, apăsa ardoise. ardezie appuie. sprijină ardu. dificil, anevoios appuie-tête. tetieră [auto] Arenaria ciliata [bot.]. studeniţă [bot.] appuie (il ~). apasă (el ~) arène. arenă appuie (j'~). apăs arête. creastă, coamă appuient. apasă (ei ~) arête [de poisson]. os de peşte appuyé. sprijinit, apăsat argent. argint âpre. aspru argent [sg.]. bani [pl.] après. după, după ce argentin. argentinian après-demain. poimâine argile. argilă après-midi. după-amiază argon. argon après quoi. după care argot. argou apte. stare (în ~), apt, capabil argot des écoliers [abréviation]. [arg.sc.] aptitude. înclinare, aptitudine argotique. argotic aquarelle. acuarelă argument. argument aquarium. acvariu argumentation. argumentare aquatique. acvatic aristocratie. aristocraţie Aquilegia transsilvanica [bot.]. căldăruşă [bot.] arithmétique. aritmetică aaar armateur. armator Arabica. cafea arabica armature. armătură Arabis alpina [bot.]. gâscariţa de munte [bot.] arme. armă araignée. păianjen armé. ranforsat [neo.], armat, înarmat arme à feu. armă de foc arbitraire. arbitrar armée. armată, oaste, oştire arbitrairement. abuziv (în mod ~), arbitrar (în mod armement. armament ~) armer. arma, înarma arbitre. arbitru armistice. armistiţiu arbitrer. arbitra armoire. şifonier, dulap dulapuri arbre. copac armoiries [pl.]. blazon, stemă steme arbre (fruitier). pom armure. armură arbrisseau. copăcel, arbust arôme [n.m.]. aromă [n.f.] arbuste. arbust aaarr aaarc arracher. smulge arc. arc, boltă arracha. smulse arc-en-ciel. curcubeu arrachai. smulsei arcs-en-ciel. curcubee arrachant. smulgând arcade. arcadă arrache. smulge, smulg arcanes. arcane, mistere, taine arraché. smuls archaïque. învechit, arhaic arrachent. smulg archaïsme. arhaism arraches. smulgi archange. arhanghel arrachez. smulgeţi arche. arcadă arrachons. smulgem arche de Noé. arca lui Noe archéologie. arheologie arrangement. acord, înţelegere [acord], aranjament archéologique. arheologic arranger. aranja, înţelege [acord], pune în ordine, archéologue. arheolog rândui, rîndui (vieux) archer. arcaş arrangea. puse în ordine (el ~), aranjă archet. arcuş arrangeons. rânduim, aranjăm archiduc. arhiduce arrestation. arestare archipel. arhipelag arrêt. staţie, întrerupere, oprire, arest, arestare architecte. arhitect arrêté. arestat, hotărâre administrativă, oprit architectural. arhitectonic arrêter. împiedica, aresta architecture. arhitectură arrêter (s'~). opri (se ~) architecture [abréviation]. [arhit.] arrêter net (s'~). opri brusc (se ~) architextualité. arhitextualitate arrière. posterior, spate (din ~), îndărăt, înapoi archives. arhive arriéré. retardat arrière (en ~). spate (în ~)

- 11 - arriver. ajunge, întâmpla, sosi, veni assise [d'une chaise] [n.]. şezut [al unui scaun] arrivait. venea, ajungea, sosea assise [n.] [constr.]. strat arrivait (il ~). întâmpla (se ~) assez. deajuns, suficient [adv.], destul arrivant. sosind, sosit assiette. farfurie farfurii arrivé. venit, ajuns, întâmplat, sosit assiette (pas dans son ~). nelalocul lui, apele lui (nu arrive (il ~). întâmplă (se ~) fi în ~) arrivera. ajunge (va ~), veni (va ~), sosi (va ~) assiette creuse. farfurie adâncă arrivera (il ~). întâmpla (se va ~) assiette plate. farfurie întinsă, farfurie plată arriverait. ajunge (ar ~), veni (ar ~), sosi (ar ~) assistance. asistenţă arriverait (il ~). întâmpla (s-ar ~) assistant. asistent arrivée. sosire assister. fi prezent la, ajuta, asista arrogance. trufie, mândrie, aroganţă association. asociaţie arrogant. mândru, arogant, trufaş association sans but lucratif. asociaţie non-profit arroser. stropi, bea associer. asocia arrosait. stropea assoiffé. însetat arrosé. stropit assoiffer. face sete art. talent, artă, pricepere, meşteşug. mesterség assommer. ucide (cu o lovitură) artère. arteră Assomption (L'~). Adormirea Maicii Domnului artichaut. anghinare assorti. potrivit, asortat article. articol assortir. asorta, armoniza, potrivi article défini [abréviation]. [art.hot.] assoupir. potoli, aţipi article indéfini [abréviation]. art.neh. assourdir. asurzi, atenua articuler. articula assourdissant. asurzitor artifice. şiretlic, artificiu assouvir. satisface, potoli artificiel. nesincer, artificial assumer. asuma artisan. meşter, meşteşugar assurément. sigur [adv.], desigur, siguranţă (cu ~) artiste. actor, interpret, artist assurer. asigura, încredinţa aaas Assyrie. Asiria as. campion, as Aster alpinus [bot.]. ochiul-boului de munte [bot.] ascenseur. lift, ascensor astérisque. asterisc asiatique. asiatic asthénie. astenie Asie. Asia asthme. astm asile. azil Astragalus australis [bot.], Astragale austral. piatră linte aspect. înfăţişare, aspect [bot.] asperge. sparanghel, asparagus Astragalus alpinus [bot.]. chitiluş [bot.] asperge à feuilles étroites. umbra-iepurelui [bot.] astral. astral Asperula capitata [bot.]. sânziene de munte [bot.] astre. stea stele, astru aştri aspirateur. aspirator aspiratoare astronomie. astronomie aspirateur (passer l'~). aspiratorul (trage cu ~) astronomique. astronomic aspiration. aspiraţie astuce. subtilitate, şiretlic, ingeniozitate, truc aspirer. aspira astucieux. subtil, ingenios ingenioasă aaass aaat assagir. cuminţi, potoli atelier. atelier assaillant. agresor, atacator Athènes. Atena assaillir. lua cu asalt, ataca athlète. atlet assaisonner. asezona, condimenta athlétisme. atletism assassin. asasin, criminal, ucigaş atmosphère. atmosferă assassinat. asasinat, crimă, omor atmosphérique. atmosferic assassiner. ucide, asasina, omorî atome. atom assemblée. adunare atomique. atomic assembler. asambla, reuni atomiseur. spray, pulverizator asseoir. aşeza âtre. vatră vetre asseyait. aşeza âtre (l'~). vatra vetrele asseye. aşeze (să se ~) atroce. atroce asseyent (ils s'~). aşează (ei se ~) atrocité. atrocitate atrocităţi, cruzime asseyez. aşezaţi aaatt asseyons. aşezăm attache. leg, ataşează, încheietură, leagă, legătură assied (il s'~). aşează (el se ~) attacher. atribui, lega, da, ataşa assieds. aşez, aşezi attaque. ofensivă, atac assiéra (s'~). aşeza (se va ~) attaque à main armée [f.]. atac armat assis. aşezat attaquer. combate, ataca assis ! [chien]. şezi! [câine] attardé. întârziat

- 12 - attarder. opri (se ~), întârzia au pied de. la poalele attarder (s'~). pierde vremea au plus tard. cel mai târziu atteindre. atinge, ajunge au plus tôt. cel mai devreme atteinte. lezare, prejudiciu au revoir. la revedere atteinte à (porter ~). prejudiciu (aduce ~) [+D] au secours !. ajutor! attelage. atelaj au service de. în serviciul [+G], în slujba [+G] attelles [pl.] [méd.]. atele [pl.] [med.] au sujet de. cu privire la attendre. aştepta au vent. în direcţia vântului attend. aşteaptă aubaine. chilipir, noroc chior, pleaşcă attendait. aştepta aube. zori [n.] attendant. aşteptând auberge. han attendent. aşteaptă auberge (l'~). hanul attendez. aşteptaţi auberge de jeunesse. han pentru tineri attendit. aşteptă aubergine. pătlăgică vânătă attendons. aşteptăm aucun. nici un, nici unul attendra. aştepta (va ~) aucune. nici o attendrait. aştepta (ar ~) aucunement. deloc, nicicum, câtuşi de puţin, defel attends. aştept, aştepţi audace. cutezanţă, îndrăzneală attendu. aşteptat audacieux. temerar, îndrăzneţ, cutezător attentat. atentat audience. audienţă, atenţie attente. aşteptare auditeur. auditor attentif. atent augmentation. creştere attention. atenţie augmente. creşte (el ~) attentivement. atenţie (cu ~), atent augmenter. mări, ridica, spori, creşte atténuer. atenua, modera augmentera. creşte (va ~) atterrissage. aterizare augmenterait. creşte (ar ~) atterrir. ateriza augure (de mauvais ~). augur (de rău ~) attirant. atrăgător, atrăgând augure (être de bon ~). augur (fi de bun ~) attiré. atras augure (être de mauvais ~). augur (fi de rău ~) attirer. atrage aujourd’hui. astăzi, azi attisent. aprind (ei ~) auprès de. lângă (pe ~), lângă, comparaţie cu (în ~), faţă attiser. aprinde, aţâţa, înteţi de attitude. atitudine aaaur attractif. atractiv, atrăgător aurore. zori [n.], auroră attraction. atracţie aaaus attrait. farmec, atracţie auspices. auspicii attrapé. capturat, luat (o boală), prins, pus mâna pe aussi. la fel de, şi, aşa de (tot ~), tot aşa attraper. captura, pune mâna pe, lua (se ~), prinde aussi bien que. ca şi attrayant. atrăgător, seducător aussi longtemps que. atâta vreme cât attribuer. atribui aussitôt. imediat, îndată (de ~), îndată attribut. atribut, însuşire austère. auster, sobru aaau austérité. sobrietate, austeritate au. la Australie. Australia au centre ville. în centrul oraşului aaaut au commencement. la început autant. numai, cât, tot atât cât au complet. în întregime Autant en emporte le vent. Pe aripile vântului au-delà. dincolo de autant que. pe cât, măsura în care (în ~) au dépens. pe cheltuiala, pe seama autel. altar au dessous. dedesubt auteur. autor au-dessous. dedesubtul, sub, mai jos de auteur d’un attentat. atentator au dessous de. sub authenticité. autenticitate au dessus. deasupra authentique. autentic au-dessus. mai sus de, pe, deasupra auto. automobil, autoturism, maşină maşini au-devant. întâmpinare (în ~) autobus. autobuz au dire de. după spusele autochtone. autohton au fur et à mesure. pe măsură ce autoclave. autoclavă au grand jour. în plină zi autocollant. autocolant, abţibild [fam.] au hasard. la întâmplare automate. automat au jour le jour. de pe o zi pe alta automatisation. automatizare au loin. în depărtare automatiser. automatiza au milieu de. în mijlocul automatisme. automatism au niveau de. la nivelul [+G], la nivel de automnal. tomnatic, tomnatec [pop.] [poet.], autumnal

- 13 - automne. toamnă toamna Adev 08/01/08 averti. competent, avertizat, experimentat, prevenit autonomie. autonomie avertir. avertiza, preveni autorisation. autorizaţie, autorizare avertissement. avertizare, prevenire autoriser. autoriza avertisseur. claxon autorité. autoritate aveu. mărturisire les autorités portuaires. autorităţile portuare Adev aveuglant. orbitor 11/11/07 aveugle. orb oarbe autoroute. autostradă aveugler. orbi autour. circa, aproximativ aveuglette (à l'~). pe dibuite, nimerite (pe ~), orbeşte autour de. jurul (în ~), împrejurul aviateur. aviator autre. celălalt, alt aviation. aviaţie autre (un ~). altul avide. lacom, nesăţios, avid autre chose. altceva avidité. aviditate, lăcomie autrefois. odinioară, altădată avion. avion autrement. altfel avion à réaction. avion cu reacţie Autriche. Austria aviron. ramă, vâslă autrichien. austriac avis. părere, aviz, opinie autruche. struţ avisé. înştiinţat, circumspect, prudent autrui. aproapele, semenul aviser. înştiinţa aux côtés de. alături de avocat. avocat aux pieds nus. desculţ, cu picioarele goale avoine. ovăz aaav avoir. avea; avut av J.C. î.Hr. ai (j'~). am aval. aval ai [passé comp. 1 pers. sg.]. am (eu ~) [aux.] aval (en ~). aval (în ~) AI… . AM… avalanche. avalanşă aie. am (să ~) avaler. înghiţi, crede aient (qu'ils ~). aibă (ei să ~) avala. înghiţi aies. ai (să ~) avalait. înghiţea ait (qu'il ~). aibă (el să ~) avale. înghit as (tu ~). ai avalent. înghit as [aux. passé composé]. ai avales. înghiţi AS… . AI… avalez. înghiţiţi aura. avea (va ~) avalons. înghiţim aurai. avea (voi ~) avance. înaintare, avans auraient. avea (ar ~) avance (en ~). înainte de, avans (în ~) AURAIENT … AR avancée [d'une tente] [rando.]. antreu [al unui cort] FI… avancer. înainta, întinde, grăbi, avansa aurais. avea (ai ~), aş avea avançait. întindea, avansa (el ~), înainta AURAIS… . AŞ FI… AURAIS… . AI FI… avant (en ~). înainte aurait. avea (ar ~) avant-bras. antebraţ AURAIT… . AR FI… avant Jésus-Christ. înainte Hristos (de la jumătatea auras. avea (vei ~) mileniului IV î.Hr) Adev 15/03/08 aurez. avea (veţi ~) avantage. profit, avantaj, atu, folos auriez. avea (aţi ~) avantager. favoriza, avantaja AURIEZ… . AŢI FI… avantageux. avantajos avare. avar, zgârcit aurions. avea (am ~) avarice. zgârcenie AURIONS… aaave aurons. avea (vom ~) avec. cu auront. avea (vor ~) avenir. viitor avaient. aveau aventure. aventură avais. aveai, aveam avenue. cale AVAIS… . -ASEM avérer (s'~). dovedi (se ~) AVAIS… . -ASEŞI averse. aversă, ploaie torenţială aversion. repulsie, aversiune, ură, scârbă avait. avea

- 14 - avait parlé. vorbise bachoter. toci [pentru examen] AVAIT… . -ASE badaud. gură-cască avez. aveţi bagage. bagaj AVEZ… . AŢI... bagatelle, sornette, simagrée. moft mofturi AVIEZ… . -ASERĂ bagne. ocnă avions. aveam bagnole. maşină maşini AVIONS… . -ASERĂM bague. inel baguette. baghetă, nuieluşă avons. avem bah !. ei! [interj.] AVONS… . AM… baie [fruit]. bacă [tip de fruct] ayant. având baigner. scălda ayez. aveţi (să ~) baignes. scalzi ayons. avem (să ~) baignoire. cadă, vană eu. avut avută bâiller. căsca, întredeschide eûmes. avurăm bain. baie eurent. avură bain (le ~). baia eus. avui, avuţi bain [n.m.]. baie [n.f.] eus (j'~). avui bain d'huile. baie de ulei eut. avu bains (les ~). băile eûtes. avurăţi bains [n.m.pl.]. băi [n.f.pl.] ont. au, posedă baiser. săruta ont [aux. passé composé]. au baiser [n.]. sărutare ONT…. . AU…. baisse. scădere scăderea, scade, reducere reduceri Adev avoir [n.]. proprietate 01/11/07, Adev 08/01/08 avoir dans son collimateur. avea în colimator, fi cu baisser. coborî, lăsa în jos, scădea ochii pe bbbal avoir du culot. avea tupeu balade [randonnée]. mers pe jos, hoinăreală avoir une dent contre. avea pică pe balader. plimba (se ~) avoir la frousse. avea tremurici, fi frică (a-i ~) baladeur. walkman avoir la langue bien pendue. avea papagal [fam.] balai. mătură [n.] mături avoir du pot. avea noroc balance. cântar, balanţă avoir le sentiment. avea impresia, avea senzaţia Balance [zodiaque]. Balanţă [zodiac] avoir le souffle coupé. avea răsuflarea întretăiată, balancer. legăna, balansa gâfâi balançoire. balansoar avoir des tics nerveux. avea ticuri nervoase balayer. mătura avoir tort. înşela (se ~), greşi baleine. balenă avouable. mărturisibil balèze [pop.]. corpolent avouer. mărturisi, recunoaşte balise. baliză avril. aprilie balise [géo.]. marcaj turistic axe. axă axe balise de détresse. baliză de semnalizare pericol axer. axa balkanique. balcanic axer sur. fundamenta pe ballade. baladă azur. albastru deschis, azuriu balle. glonţ, minge azur [n.]. cer [n.] ballerine. balerină bbba ballet. balet B.D.. benzi desenate ballon. balon, minge babeurre [n.m.]. zăr [reg. MM], zer [n.n.] ballot. balot bâbord. babord balnéaire. balnear babouin. babuin [zool.] balourdise. stupiditate baby-sitter. baby-sitter balustrade. balustradă babylonien. Babilonian bambin. copilaş bac [cuve]. cuvă bambou. bambus bac [examen]. bac [fam.] [examen], bacalaureat bbban bac [transport]. ferry-boat, bac [de transport] banal. obişnuit, banal, comun baccara. bacara banalité. banalitate Bacchus. Bahus banane. banană bâche. prelată, husă, coviltir bananier. bananier

- 15 - Banat [abréviation]. [Bt.] basse-cour. curte de păsări, orătănii bancaire. bancar bassement. josnic (în mod ~), mârşăvie (cu ~) bandage. pansament, bandaj, faşă bassesse. josnicie bande. bandă benzi, peliculă bassin. bazin, vailing [reg.] bande [n.]. faşă, fâşie bassin (anatomie), pelvis. lighean [n.n.] lighene bandé. încordat, bandajat, sculat, întins baste !. gata! ajunge! bandé [vulg.]. erecţie (în ~) bbbat bander. avea erecţie, încorda, bandaja, întinde bataille. luptă lupte, bătălie bander [sex. vulg.]. avea erecţie, scula (i se ~) bataillon. batalion [vulg.] bâtard. corcit, natural, flori (copil din ~), bastard bander un arc. întinde un arc bateau. vapor vapoare, navă bandes dessinées. benzi desenate benzilor desenate bâti. construit, clădit Adev 13/04/08 batik. batic [tip de pânză] bandit. bandit bâtiment. bastiment, imobil, clădire clădirilor Adev banditisme. banditism 26/10/07 bandoulière (en ~). bandulieră (în ~) bâtir. construi, clădi banlieue. mahala [peiorativ], periferie, suburbie bâtis. construiesc banni. exilat, proscris, ostracizat bâtis (je ~). clădesc (eu ~) bannière. pancartă, drapel bâtissant. clădind, construind bannir. proscrie, ostraciza, izgoni, exila bâtisse. construcţie, clădire banque. bancă bâtissent. construiesc, clădesc (ei ~) banquet. ospăţ, banchet bâtissez. construiţi, clădiţi banquier. bancher bâtissons. clădim, construim baptême. botez bâtit. construieşte, clădeşte bbbar bâton. ciomag, baston, băţ, baton baptiser. boteza bâtonner. ciomăgi baraque. baracă bâtonnet. bastonaş barbare. barbar batterie. baterie Barbarea lepuznica [bot.]. bărbuşoară [bot.] batteuse. batoză, treierătoare barbarie. barbarie battre. bate barbe. barbă bats. bat barbecue. grătar [pentru fripturi], barbecue [neo.] bats (je ~). bat (eu ~) barbelé. sârmă ghimpată bats (tu ~). baţi barbu. bărbos battant. bătând bardeau. şindrilă battant [n.]. batant [n.] baroque. baroc batte. bată (să ~) barque. barcă battement. bătaie, pulsaţie barrage. baraj battent. bat (ei ~), bat barre. bară battez. bateţi barreau. barou, gratie gratii, zăbrea zăbrele, bară bare battis (je ~). bătui barrer. tăia, bara, închide închid, anula battons. batem barricade. baricadă battra. bate (va ~) barricader. baricada battrait. bate (ar ~) barrière. obstacol, barieră battu. bătut bbbas battue. vânătoare cu hăitaşi bas. inferior, jos, jos (de ~), jos cu, bas, josnic baudrier [alpin.]. chingi de susţinere [alpin.] bas basse. scund scunzi scundă scunde baume. balsam bas-relief. basorelief bavard. vorbăreţ bas [n.]. ciorap ciorapi bavardage. vorbărie, trăncăneală Bas, Basse… [géo.]. de Jos [geo.] bavarde. trăncăneşte basané. bronzat, ars de soare bavarder. bate apa-n piuă, trăncăni, flecări bascule. cântar, basculă bavarois. bavarez basculé. răsturnat bave. bale [pl.] basculer. răsturna, bascula Bavière. Bavaria base. temelie, principiu, bază bazar. bazar base de données. bază de date bbbe baser. întemeia (se ~) béatitude. beatitudine, extaz, fericire baser (se ~). baza (se ~) beau. frumos frumoşi frumoasă frumoase basilic. busuioc busuiocul Adev 13/01/08 beau-fils. ginere basilique. bazilică beau-frère. şogor [reg. MM], cumnat. sógor basket-ball. baschet beau-père. socru basse. joasă, scundă, josnică, bas beaucoup. mult

- 16 - beauté. frumuseţe bêtise. stupiditate, fleac, prostie beaux-arts. bele-arte, arte frumoase béton. beton beaux-parents. socri bétonnière. betonieră bébé. prunc, copilaş, bebeluş betterave. sfeclă sfecle bec. cioc, vârf, plisc betterave à sucre. sfeclă de zahăr bec [fig.]. vârf [în formă de cioc] beurre. unt bêche. cazma beurrer. unge cu unt bêcher. săpa bévue. gafă, pocinog, greşeală grosolană bée (bouche ~). căscată (cu gura ~) bey. bei [turc] beffroi. turn, foişor bbbi beige. bej biais. subterfugiu belette. nevăstuică biais (de ~). oblic, pieziş belge. belgian biais [adj.]. oblic, înclinat, pieziş Belgique. Belgia biais (en ~) [couture]. bie (în ~) [croitorie] Belgrade. Belgrad biais [adj.] [couture]. bie [croitorie] bélier. berbec bibelot. bibelou Bélier [zodiaque]. Berbec [zodiac] biberon. biberon biberoane belle. ibovnică [pop.], iubită, bună, frumoasă frumoase bibliothécaire. bibliotecar la belle au bois dormant. frumoasa din pădurea bibliothèque. bibliotecă adormită bic. pix belle-fille. noră nurori biche. căprioară belle-mère. soacră bicyclette. bicicletă belle-sœur. cumnată bidet. bideu belle étoile (à la ~). cerul liber (sub ~) bidouilleur [PC]. hacker [PC] belligérant. conflict (în ~), beligerant bidule [col.]. drăcie belliqueux. războinic [adj.], belicos bbbie Belone belone. ştiuca-de-mare [n.f.] [zool.] bien. bine bénédictin. călugăr benedictin bien-aimé. iubit [n.] bénéfice. beneficiu, profit, avantaj bien commencer. porni cu dreptul bénéficier. profita, beneficia bien dans sa peau (être ~). largul său (se simţi ~) bénévole. benevol, voluntar bien-être. prosperitate, bunăstare bénin. benign, inofensiv bien-être [aise]. confort, comoditate bénir. binecuvânta bien sûr. bineînţeles bénisse. binecuvânteze (să ~) bien tomber. cădea la ţanc benne [auto]. benă [auto] bienfaisance. binefacere béquille. cârjă bienfaiteur. binefăcător bercail. casă părintească, cămin bientôt. curând, îndată, numaidecât berceau. leagăn leagăne bienveillance. bunăvoinţă bercer. amăgi, legăna bienveillant. binevoitor, amabil berceuse. cântec de leagăn bienvenu. binevenit béret. beretă bienvenue. bunvenit berge. mal înalt bière. bere berger. cioban, păcurar [reg.], păstor bière [fun.]. copârşeu [pop.], sicriu, coşciug. koporsó bergerie. stână stâne biffer. bifa bergerie (la ~). stâna stânele bifteck. friptură berline. berlină bifurcation. bifurcare berlue (avoir la ~). orbul găinilor (a avea ~) bifurcation [de montagnes]. furcătură [geo.] [pop.] besogne. muncă, corvoadă, treabă bigarré. bălţat, împestriţat besogneux. nevoiaş bijou. bijuterie besoin. necesitate, nevoie bijouterie. bijuterie [magazin] bestiaux. vite bijoutier. bijutier bestiole. gânganie bijoux. bijuterii bbbet bikini. bikini bétail [sg.]. vite [pl.] bbbil bête. animal, bestie bilan. bilanţ bête [adj.]. prost bilan (déposer son ~). bilanţul (depune ~) bête [fig.]. dobitoc, idiot, stupid bile. bilă [med.], fiere, fiară [pop.] [med.] bête comme ses pieds. prost ca noaptea bilingue. bilingv bête comme (un) chou (être ~). prost ca noaptea (fi billard. biliard ~) bille. bilă bile bétel. betel billet. bilet bêtement. prosteşte billet de banque. bancnotă

- 17 - billion. bilion blesser. răni bimoteur [aéro.]. bimotor [aero.] blesser [fig.]. jigni, ofensa biné. prăşit blessure. rană, jignire biner. prăşi blessure [fig.]. ofensă binette. săpăligă bleu. albastru albaştri albastră albastre biniou. cimpoi bleu [n.] [contusion]. cearcăn, vânătaie biographe. biograf bleu [de travail]. salopetă biographie. biografie bleu cobalt. albastru cobalt biologie. biologie bleu marine. bleumarin biologiste. biolog bleuâtre. albăstrui bipède. biped bipezi bleuet. albăstrea biplace. două locuri (cu ~) bleuir. învineţi (se ~) biscotte. pesmet pesmeţi bbblo biscuit. biscuit bloc (en ~). masă (în ~), bloc (în ~) Biscutella levigata [bot.]. ochelariţă [bot.] blond. bălai, blond bise. crivăţ bloquer. bloca] bisou. pupătură, pupic, ţucătură [pop.] bloqueur. dispozitiv de blocare bistouri. bisturiu blottir. ciuci (se ~), ghemui (se ~) bistrot. bodegă, bistrou blotti. ghemuit, ciucit bit [PC]. bit [PC] blottis (tu te ~). ciuceşti (te ~), ghemuieşti (te ~) bite [vulg.]. puţă [vulg.], mădular, pulă [vulg.] blottissant (se ~). ghemuindu-se, ciucindu-se bitume. bitum, asfalt blottissent (ils se ~). ghemuiesc (se ~), ciucesc (se ~) bitumé. asfaltat blottissez (vous vous ~). ghemuiţi (vă ~), ciuciţi (vă bitumer. asfalta ~) bivouac. adăpost improvizat, bivuac blottissons (nous nous ~). ghemuim (ne ~), ciucim bizarre. bizar, straniu, ciudat (ne ~) bizarrement. bizar (în mod ~) blottit (il se ~). ciuceşte (se ~), ghemuieşte (se ~) bizarrerie. bizarerie, ciudăţenie blouse. halat, bluză bbbl les blouses blanches (le personnel médical). halatelor blafard. livid, pal, palid albe Adev 14/03/08 blague. glumă, banc blouson. bluzon blague à part. lăsând gluma deoparte bbbo blaguer. glumi, lua peste picior, tachina bobine. mosor, bobină [electr.] blagues (tu ~). glumeşti bobiner. bobina [electr.] blaireau [zool.]. viezure, bursuc bocal bocaux. borcan borcane blâme. blam, oprobriu bock. ţap [halbă de bere] blâmer. blama, dezaproba bœuf. bou boi blanc. alb albi [adj.] bohème. boem blanc d'œuf. albuş [de ou] bohème [vie]. boemă blanchâtre. alburiu bohémien [adj.]. ţigănesc blanche. albă albe bohémien [n.]. ţigan, rrom blancheur. albeaţă bbboi blanchi. văruit, albit, spălat, înălbit, spoit boire. bea blanchiment d’argent. spălare de bani Adev 03/01/08 boira. bea (va ~) blanchir. albi [vb.], spăla, înălbi, spoi, vărui boirai. bea (voi ~) blanchissage. înălbire, spălare (a rufelor) boirait. bea (el ar ~) blanchissent. spoiesc (ei ~), albesc, înălbesc, spală boiras. bea (vei ~) (ei ~) boire à petits coups. bea cu înghiţituri mici blanchisserie. spălătorie bois (je ~). beau (eu ~) blanchisseur. spălător de rufe bois (tu ~). bei blanchisseur. înălbitor [foto] boit (il ~). bea (el ~) blanchit. albeşte, spoieşte, spală, înălbeşte, văruieşte boive. bea (să ~) blasphème. blestem, insultă gravă boivent. bea (să ~) blasphémer. blestema, huli boivent (ils ~). beau (ei ~) bbble bu. băut blé. grâu bus (je ~). băui blé noir [m.][bot.]. hrişcă [f.][bot.] buvaient. beau (ei ~) [imperf.] blême. pal, alb ca varul, palid, livid buvais (tu ~). beai blêmir. păli, îngălbeni (se ~) buvait. bea (el ~) [imperf.] blessant. ofensator, jignitor buvant. bând blessé. jignit, rănit buvard (papier ~). sugativă (hârtie ~) buvette. bufet cu răcoritpoare

- 18 - buveur. băutor [n.], beţiv bordure. bordură buvez. beţi (voi ~) borné. strâmt buvons. bem Bosnie. Bosnia bois (matière). lemn botanique [abréviation]. [bot.] bois [n.m.][forêt]. pădure [n.f.] pădurile, codru botte. cizmă cizme. csizma [n.m.] codri bottin (le ~). cartea de telefon bois (le ~) [forêt]. pădurea pădurile, codrul codrii bbbou boisé. împădurit bouc. ţap boiser. împăduri bouc émissaire. ţap ispăşitor boisson. băutură bouche bée. gură cască boitant. şchiopătând bouche bée (être ~). gură cască (rămâne ~) boîte. cutie bouchon [arg.]. zece ani de pârnaie [arg.] boîte [conserve]. conservă boucle-la !. fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.], taci! boîte à gants [auto]. torpedou [auto] boucle d'oreille. cercel cercei boîte de nuit. bar de noapte, cabaret boudin [charcuterie]. sângerete boiter. şchiopăta boue. noroi, nămol, glod boiteux. şchiop bouée de sauvetage. colac de salvare bol. bol, castron bouffe [pop.]. mâncare bbbom bouffer [pop.]. mânca bougie. lumânare lumânări bombarder. bombarda bombardait. bombarda (el ~) bouillant. clocot (în ~), clocotit clocotită, fierbinte bombarde (il ~). bombardează (el ~) bouilli. fiert bombardement. bombardament bouillir. fierbe bombardent. bombardează (ei ~) bouillir à petit feu. fierbe la foc mic bombe. bombă boulanger. brutar bombe (faire la ~). petrece boulangerie. brutărie, magazin de pâine bombe anti-agression. spray cu gaz lacrimogen boule [arg.]. cap [anat.] bombe nucléaire. bombă nucleară boule de commande [PC]. trackball [PC] bombé. bombat, convex boule de neige. bulgăr de zăpadă bouleau. mesteacăn mesteceni bbbon bouleaux (forêt de ~). mestecăniş bon. bine, bun boulevard. bulevard bon [n.]. recipisă, bon [n.], chitanţă boulevard [abréviation cartographique]. bd., B-dul bon état (en ~). stare bună (în ~) bouquetin [bibl.]. cărţoi bon gré mal gré. voie de nevoie (de ~) bouquetin. ţap bon marché. ieftin bouquin. carte bonbon. bomboană bomboane bouquin [zool.]. ţap bond. săritură, salt salturi bourbier (être dans le ~). ananghie (fi la ~) bondé. arhiplin, înţesat bourg. târg [oraş] bondir. tresălta, sălta, sări Bourg de… [abréviation cartographique]. Tg. bondit. sare, tresaltă, saltă bourrasque [arg.]. razie poliţienească bonheur. plăcere, fericire bourse. pungă bonhomie. cumsecădenie, bonomie bourse [scolaire]. bursă bonhomme. bonom, om de treabă, cumsecade bourse de commerce. bursă de comerţ bonhomme de neige. om de zăpadă bourse de valeurs. bursa de valori bonjour. ziua bună [pop.], bună ziua bouse. baligă bonne. bonă, bună bouseux [n.fig.péjor.]. ţăran, mămăligar [peiorativ] bonne [n.]. guvernantă, femeie de serviciu, bonă [n.] bousculer. împinge bonne chance. noroc boussole. busolă bonne foi (être de ~). bună credinţă (fi de ~) bout [n.]. extremitate, capăt bonne humeur (être de ~). bine dispus (a fi ~) bout (il ~). fierbe (el ~) Bonne route ! Cale bună! formulă de urare la plecarea bouteille. butelie butelii, sticlă, sticlă [butelie] sticle cuiva; drum bun! [butelii]. steklo bonnet. bonetă, căciulă boutique. butic [neo], bolt [reg. Trans.], magazin, bonnet de nuit. scufie de noapte prăvălie bonneterie. industrie de tricotaje bouton. buton, nasture bonsoir. bună seara bouton-poussoir. buton (~ pe care se apasă) bonté. bunătate bouton-pression. capsă (de îmbrăcăminte) bbbor boyauter (se ~)[pop.]. strica de râs (se ~)[pop.], crăpa de bord. margine, bord [mar.] râs [fam.] bord de mer (le ~). ţărmul mării, litoralul bbbr bordeaux [coloris]. bordo bracelet. brăţară

- 19 - bractée [bot.]. bractee [bot.] brisas. spărseşi braguette. şliţ, prohab [pop.] brisâtes. sparserăţi Braille. Braille brise (il ~). sparge braise. tăciune brise (ils ~). sparg (ei ~) branché. informat (bine ~), la modă brise (je ~). sparg (eu ~) Brancusi. Brâncuşi brisé (nous avions ~). spărseserăm branler (se ~) [vulg.]. face laba (a-şi ~), laba (a-şi face brise (qu'il ~). spargă (el să ~) ~) [vulg.] brise (que je ~). sparg (eu să ~) branlait (il se ~) [vulg.]. masturba (el se ~), făcea brisé. spart sparţi spartă sparte laba (îşi ~) brisé (il avait ~). spărsese branle (il se ~) [vulg.]. masturbează (el se ~), face brisé (ils avaient ~). spărseseră laba (îşi ~) brisé (j'avais ~). spărsesem (eu ~) branler (se ~) [pop. vulg.]. masturba (se ~), face laba brisé (tu avais ~). spărseseşi (a-şi ~) [vulg.] brisé (vous aviez ~). spărseserăţi bras. braţ brise-glace. spărgător de gheaţă Brave (le ~). Viteaz (cel ~). Vitéz briser avec quelqu'un. rupe relaţiile cu cineva bravo !. bravo! brisera. sparge (va ~) bbbre briserait. sparge (ar ~) brebis. oaie, oi, mioară mioare brises (que tu ~). spargi (să ~) brèche. ruptură brises (tu ~). spargi bref [adv.]. scurt (pe ~), pe scurt brisez. spargeţi Brésil. Brazilia brisons. spargem Brésilien. brazilian bbbro bretelles. bretele brocart. brocart breton. breton broché. broşat bbbri broche [gastronomie]. frigăruie brièvement. scurt (pe ~), concis [adv.] broche [ornement]. broşă brièveté. durată scurtă, scurtime brocher. broşa (~ o carte) brigade. brigadă brochet [zool.]. ştiucă [zool.] brigadier. brigadier brochette. frigăruie brigadier [mil.]. caporal [mil.] brochure. broşură brigand. tâlhar, hoţ de drumul mare brodequin. bocanc brigandage. tâlhărie broder. broda brigue. uneltire, intrigă brodait. broda (el ~) brillamment. strălucit (în mod ~) brode (il ~). brodează (el ~) brillant. sclipitor, strălucitor brode (je ~). brodez (eu ~) briller. străluci, sclipi, scăpăra brodé. brodat brilla (il ~). străluci (el ~), scăpără (el ~), sclipi bronche. bronhie (el ~) bronche (il ~). clinteşte (se ~), mişcă (el se ~) brillait. strălucea, scăpăra, sclipea broncher. mişca (se ~), clinti (se ~) brillé. strălucit, sclipit broncher (sans ~). poticni (fără a se ~) brille (il ~). străluceşte, sclipeşte, scapără (el ~) broncher [hésiter]. împiedica [fig.], poticni [fig.] brille (qu'il ~). sclipească (el să ~), strălucească bronchite. bronşită (el să ~) bronzante (crème ~). plajă (cremă de ~), bronzare brillé (il avait ~). strălucise, scăpărase, sclipise (cremă de ~) brillé (ils avaient ~). scăpăraseră, străluciseră, bronze. bronz sclipiseră bronzer. bronza brillent (ils ~). scapără (ei ~), strălucesc (ei ~), brosse. perie perii sclipesc (ei ~) brosse à cheveux. perie pentru păr brin d'herbe. fir de iarbă brosse à dents. periuţă de dinţi brin de (un ~) [fam.]. ţâră de (o ~) [pop.], pic de (un ~) brosse à habits. perie de haine [fam.] brosser. peria [vb.] brio (avec ~). brio (cu ~) brossait. peria (el ~) brioche. cozonac, brioşă brossé. periat brique. cărămidă cărămizi brosse (il ~). perie (el ~) briquet [n.m.] [allumage]. brichetă [n.f.] brouette. roabă [de transport] brise [n.]. briză, zefir, adiere brouillard. ceaţă briser. sparge brouille. ceartă brisa. sparse brouiller. răvăşi brisai. spărsei brouillait. răvăşeau brisâmes. sparserăm brouille (le temps se ~). vremea se strică brisant. spărgând brouillé. răvăşit

- 20 - brouillés (œufs ~). ouă jumări brûler le feu rouge. trece pe roşu [la semafor] brouillent (les yeux se ~). privirea i se brûleur. arzător [n.m.] înceţoşează brûlure. arsură brouillaient (ils ~) [radio]. bruiau brume. negură, pâclă, ceaţă brouiller [radio]. bruia brumeux. ceţos, pâclos, neguros brouillé [radio]. bruiat brun. brun brună brouillent (ils ~) [radio]. bruiază (ei ~) brunir. înnegri, bronza [pielea] brouiller avec qqn (se ~). certa cu cineva (se ~) brusque. brusc, inopinat, subit, repezit brouillon. ciornă, buion brusquement. nepusă masă (pe ~), neaşteptate (pe ~), brouter. paşte [d. animale] brusc broutaient. păşteau [d. animale] brusquer. brusca, grăbi (~ ceva), repezi, precipita broutait. păştea [d. animale] brut. brut brouté. păscut brutal. brutal brutali, grosolan grosolani broute (il ~). paşte [d. animale] brutalement. brutalitate (cu ~) broutent (ils ~). pasc (ei ~) [d. animale] brutaliser. brutaliza broyer. zdrobi, concasa, măcina, sfărâma, fărâma brutalité. brutalitate broie (il ~). sfărâmă (el ~), zdrobeşte, concasează, brute. brută, bestie macină bruyamment. zgomotos (în mod ~), gălăgios [adv.] broie (je ~). fărâm, concasez, macin, zdrobesc (eu bruyant. gălăgios, zgomotos ~), sfărâm bbbu broient. sfărâmă (ei ~), zdrobesc (ei ~), macină (ei ~) Bucarest. Bucureşti broies (tu ~). zdrobeşti, concasezi, macini, sfărâmi, bucarestois. bucureştean fărâmi buccal. bucal broya (il ~). sfărâmă (el ~), zdrobi (el ~), măcină (el bûche. buştean ~) bûcher [fam.]. toci (~ o lecţie) [fam.], învăţa pe rupte broyai (je ~). măcinai (eu ~), sfărâmai (eu ~), zdrobii bûcher [n.]. rug (eu ~) bûcheron. ţapinar broyait. măcina (el ~), sfărâma (el ~), zdrobea bucolique. bucolic broyant. sfărâmând, măcinând, zdrobind budget. buget broyé. concasat, zdrobit, măcinat, sfărâmat budgétaire. bugetar broyer du noir. avea gânduri negre buée. aburire broyez. zdrobiţi, fărâmaţi, sfărâmaţi, concasaţi, buffet. restaurant de gară, bufet [mobil] măcinaţi bugrane épineuse [bot.]. osul-iepurelui [bot.] broyons. măcinăm, concasăm, fărâmăm, sfărâmăm, buisson. tufă de arbuşti, tufiş zdrobim buissonnière (faire l'école ~). chiuli, trage chiului de la bbbru şcoală bru. noră nurori bbbul Bruckenthalia spiculifolia. coacăză [bot.] bulbe. bulb brucolaque. vârcolac bulbeux. bulbos bruine. burniţă Bulgarie. Bulgaria bruiner. burniţa bulldozer. buldozer bruinait (il ~). burniţa [perf. s.] bulle. bulă (de aer) bruine (il ~). burniţează bulle d'air. bulă de aer bruine (qu'il ~). burniţeze (să ~) la bulle immobilière. balonul imobiliar Adev 15/04/08 bruire. foşni, fremăta bulletin. bulletin bruissement. freamăt, foşnet bungalow. bungalou bruit. gălăgie, zgomot Bupleurum sp. [bot.]. urechea-iepurelui [bot.] bruit (faire ~). face caz de bbbur bruit [fig.]. veste, zvon bureau. birou birouri brûler. arde bureau de théâtre. casa de bilete [teatru] brûla (il ~). arse (el ~) bureaucrate. birocrat brûlait. frigea, ardea bureaucratie. birocraţie brûlant. incandescent, fierbinte, arzător burlesque. burlesc brûlant (il est ~). frige busqué. încovoiat, coroiat brûle ! (ça ~). frige! buste. bust brûle (il ~). arde, frige bbbut brûle (il se ~). frige (el se ~) but. scop, ţintă, ţel. cél brûle (qu'il ~). ardă (să ~) but [sport]. gol [sport], but [rugby] brûlé. ars arşi arsă arse, fript fripţi friptă fripte butane. butan brûlent. ard (ei ~) buté. încăpăţânat brûlera. arde (va ~) buter. sprijini brûler les étapes. arde etapele, sări peste etape

- 21 - buter contre. lovi de (se ~), împiedica de (se ~) cccad butin. pradă cadavre. cadavru, hoit [pop.], stârv [pop.], leş [pop.] butte. biută [mil.], colină, movilă, dâmb, moviliţă cadeau. cadou cadouri, dar [n.] daruri butte (la ~). movila, dâmbul, biuta [mil.] cadenas. lacăt. lakat buvable. potabil cadence. ritm, cadenţă cadet. prâslea, cadet [mil.], mezin mezină ccca cadmié. cadmiat c'est. e, este cadmium. cadmiu c'est combien ?. cât costă? cadran. cadran C.V.. C.P. [cal putere] cadre. ramă, cadru ça. asta cadre [adm.]. manager, şef, cadru de conducere ça [ici] [pop.]. ici [pop.], aici, aci [pop.] cadrer. potrivi (se ~), cadra ça et là. ici şi colo caduc caduque. desuet desuetă, perimat perimată, ça va bien ?. eşti sănătos?, eşti bine? depăşit depăşită, caduc caducă cabane. adăpost, colibă cabane [fig.]. cocioabă, magherniţă cccaf cabaret. cabaret cafard [dénonciateur]. denunţător, turnător cabaretier. cârciumar, crâşmar cafard [fig.]. melancolie, proastă dispoziţie, gânduri cabinet. cabinet negre cabinet [WC]. closet, toaletă, veceu cafard [zool.]. libarcă, gândac de bucătărie câble. cablu cabluri café [m.]. cafea [f.] cafele câble [message]. telegramă café (le ~) [m.]. cafeaua [f.] cabossé. buşit, turtit café [restau.] [m.]. cafenea [f.] cabosse [n.]. buşitură, îndoitură café (le ~) [m.] [restau.]. cafeneaua [f.] cabosser. buşi, turti café torréfié. cafea prăjită cabot [n.m.] [arg.]. javră [n.f.] [peiorativ], câine [n.m.], cafés (les ~) [pl. m.]. cafelele [f. pl.] jigodie [n.f] cafetière. ibric de cafea cabri. ied cafetière [pression]. cafetieră, preso cabriole (il ~). zburdă cccag cabrioler. zburda cage. colivie, cuşcă cabriolet. cabrioletă cage de Faraday. cuşca lui Faraday cccac cage de l'escalier. casa scărilor caca [fam.]. rahat [fig.], caca [pop.], căcat [pop.] cagou [arg.]. căpetenie de hoţi cacahuète. alună de pământ, arahidă cagoule. glugă cacao. cacao cagoule [anti-terroristes]. cagulă [anti-tero] cacher. ascunde cahier. caiet cacha. ascunse (el ~) cahier de brouillon. caiet de notiţe, maculator cachaient. ascundeau cahoter. zgâlţâi, zdruncina, hurduca cachais (je ~). ascundeam cccai cachait. ascundea caille-lait jaune [m.][bot.]. sânziană [f.][bot.] cachant. ascunzând caille [bio.]. prepeliţă cache (il ~). ascunde (el ~) cailler. coagula (se ~), închega (se ~) cache (je ~). ascund (eu ~) caillait. închega (se ~) [imperf.], prindea (se ~) caché. ascuns ascunşi ascunsă ascunse [lapte] cachent. ascund (ei ~) caillé. închegat, prins [lapte] cachera. ascunde (el va ~) caille (il se ~). încheagă, coagulează, prinde (se ~) cacherai (je ~). ascunde (voi ~) [lapte] cacherait. ascunde (ar ~) caillou. pietricică, piatră caches (tu ~). ascunzi caisse. cufăr, ladă cachez. ascundeţi caisse [commerce]. cassa [comerţ] cachons. ascundem caisse [économie]. casă, casă de bani, casierie, cassă cache [protection]. panou de protecţie caisse [musique]. tobă (de fanfară) cache-cache. ascunselea (de-a v-aţi ~) caisse d'épargne. casă de economii cache-nez. fular, şal caisse noire [f.]. bani puşi deoparte [pl.] cache-sexe. slip caissier. casier cachemire. caşmir caisson. ladă, cutie cachet. ştampilă, sigiliu, pecete cccal cachet [méd.]. caşetă [med.], capsulă [de medicament] cal. bătătură [la picior] cachet de la poste. ştampila poştei calamité. calamitate cachette. ascunziş, ascunzătoare calcaire. calcar cachette (en ~). ascuns (pe ~), secret (în ~) calcaire [adj.]. calcaros cachot. carceră calcicole. calcilol

- 22 - calcul. calcul cape. mantie, capă calcul [méd.]. piatră [med.], calcul [med.] cape [alpin.]. pelerină [alpin.] calculateur. calculator calculatoare capital. capital calculer. evalua, socoti socotesc, calcula capitonnage. capitonaj calé [col.]. tobă de carte capituler. capitula calèche. caleaşcă capot. capotă [auto] calège [arg.]. femeie întreţinută capote. capotă calice. caliciu capoté. răsturnat calice [bot.]. caliciu [bot.] capote [n.f.][fam.]. prezervativ [n.n.] Californie. California capote anglaise. prezervativ califourchon (à ~). călare capoter. răsturna calme, paix, repos. tihnă. tixina capoter [aéro]. capota [aero] calvaire. troiţă cappucino. cappucino Calvaire. calvar caprice. capriciu cccam capricieux. capricios capricioasă camarade. tovarăşă Capricorne [zodiaque]. Capricorn [zodiac] camarade [abréviation]. tov. capsule. capsulă cambriolage. spargere [de bancă/magazin] capter. capta cambrioleur. spărgător [n.m.] capte (il ~). captează came [f.] [arg.]. stupefiant [n.], drog capté. captat caméscope [m.]. cameră video [f.], videocameră [f.] captif. captiv captivă, prizonier prizonieră camion. camion camioane captiver. captiva, fermeca camomille. muşeţel captivait. captiva (el ~) camouflage. camuflaj captive (il ~). captivează camouflait. camufla (el ~) captivé. captivat, fermecat camouflé. camuflat captivité. captivitate camoufle (il ~). camuflează (el ~) capture. captură camoufler. camufla capturé. capturat camp. tabără. tábor Adev 05/12/07 capturer. captura Campanula sp. [bot.]. clopoţei [pl.] [bot.] capuche. glugă Campanula trachelium [bot.]. clopotul caprei [bot.] capuchon. capuşon, glugă campeur. turist cu cortul caquetage. pălăvrăgeală, flecăreală, cleveteală camping. camping, popas turistic, popas caquète [fig.] (el ~). pălăvrăgeşte cccan caqueter. pălăvrăgi, trăncăni, trăncăneşte Canada [n.m.]. Canada [n.f.] caqueter [poules]. cotcodăci, cârîi canadien. canadian canadiană cccar canadienne (tente ~). cort cu acoperiş în două apparaître car. deoarece, întrucât, căci, fiindcă, pentru că canal. canal car [n.]. autocar canapé [n.m.]. canapea [n.f.] canapele caractère. semn grafic, caracter canapé (du ~). canapelei caractériser. caracteriza canapé (le ~). canapeaua caractéristique. caracteristic canapé convertible. canapea extensibilă, canapea-pat carafe. carafă canard. raţă raţe carambolage. ciocnire (între maşini), carambolaj canard [fam.]. fiţuică [arg.=ziar], jurnal [ziar], ziar caramel. zahăr ars, caramel Cancer [zodiaque]. Rac [zodiac] carapace. carapace cancer du sein. cancer de sân Adev 27/03/08 caravane. caravană cancéreux. canceros canceroşi canceroasă canceroase carburateur [auto]. carburator [auto] caniculaire. canicular carder. dărăci canicule. caniculă cardeuse. darac canif. cuţit cardinal. cardinal canin [dent]. canin [dinte] cardinaux. cardinali, cardinale canne. undiţă, baston carême. post [relig.] cannelle. scorţişoară carence. carenţă, lipsă lipsuri canot de sauvetage. barcă de salvare caresse [n.]. dezmierdare, mângâiere canton forestier. canton forestier caresser. dezmierda, mângâia caoua [n.m.] [fam.]. cafă [pop.], cavei [reg. Trans.], caressait. mângâia (el ~), dezmierda (el ~) cafea [n.f.] caressant. mângâind, dezmierdând caoutchouc. cauciuc caresse (il ~). mângâie (el ~), dezmierdă (el ~) caoutchouté. cauciucat caressent. mângâie (ei ~), dezmierdă (ei ~) cccap cargaison. încărcătură (a unei nave), cargou Cap de la Bonne Esperance. Capul Bunei Speranţe cargo. cargou capable. stare (în ~) caricature. caricatură

- 23 - carie [stomato]. carie [stomato] cassette vidéo. casetă video Carlina acaulis. turiţă mare [bot.], turtă [bot.] cassis. coacăz carline [bot.]. turiţa mare [bot.], turtă [bot.], Carlina cataclysme. cataclism acaulis cathédrale. catedrală carlingue. cockpit, carlingă Catherine. Ecaterina carnage. masacru, măcel catholicisme. catolicism carnaval. carnaval catholique. catolic carnet de chèques. carnetele de cec Adev 10/02/08 cauchemar. coşmar carotte. morcov causer. stârni caroube. roşcovă cccav carousse, carrousse, ribote, sauterie. petrecere cave [de la maison]. pivniţă carousse (faire ~). petrece caveau. cavou Carpates. Carpaţi caverne. peşteră peşteri Carpates (les ~). Carpaţii caverne (la ~). peştera carpe. crap caverne [abréviation cartographique]. Peş. carpette. covoraş, carpetă caverne [géo.]. grotă grote, peşteră peşteri, cetăţi carquois (vider son ~). veninul (a-şi vărsa tot ~) [pl.][fig.pop], hudă [pop.] hude carquois [n.m.]. tolbă (~ cu săggeţi) [n.f.] cavité. cavitate carré. pătrat ccce carré [géom.]. pătrat [geom.] ce. acest, ăsta carreau. ochi de geam, dală, carou, placă de ciment ce n'est pas grand chose !. nu-i mare brânză ! carreau [n.m.] [constr.]. gresie [n.f.][constr], dală ce que. ceea ce [n.f.], lespede [n.f.] ce qui [pron. rel.]. ceea ce [pron.rel.] carreau [n.m.] [de poêle]. cahlă [n.f.] [de sobă] cahle Ceausescu (de ~). ceauşist carreau [n.m.][jeux de cartes]. caro [n.m.] [joc de céder. ceda cărţi], carou [joc de cărţi] cède. cedez carreau [n.m.sg.][de fenêtre]. ochi [n.m. g.] [de cédé. cedat geam] ochiuri cèdes. cedezi carreau de mosaïque. placă de mozaic cela. ăsta, asta carreaux (à ~). carouri (în ~) cela ne me touche pas. asta nu mă priveşte carreaux [n.m.pl.][constr.]. lespezi [n.f.pl.], dale célèbre. celebră, celebru, faimoasă, faimos [n.f.pl.], plăci de gresie celles. aceste, astea carrefour. răscruce răscruci, intersecţie intersecţii, celui-ci. acest, acesta răspântie răspântii celui-là. acela, acel carrelage. pardoseală, pardosire (cu dale sau gresie) carreler. pardosi (~ cu dale), pava, pune gresie cccen carreleur. faienţar cendre. cenuşă carrément. şelau (pe ~), deschis, sincer (în mod ~) cendres (réduire en ~). distruge, preface în cenuşă carrière. carieră cendres [pl.] [fig.]. rămăşiţe pământeşti [pl.] carrosserie. caroserie cendrier [m.]. scrumieră [f.] carrure. lăţimea spatelui (între umeri), carură censurer. cenzura [vb.] cartable. ghiozdan censura. cenzură (el ~) carte. carte de vizită, carnet censuraient. cenzurau carte (postale). carte poştală censurait. cenzura (el ~) carte [menu]. meniu censurant. cenzurând carte de crédit. carte de credit censure. cenzură carte d'identité. document de identitate censuré. cenzurat cartouche. cartuş cartuşe censure (il ~). cenzurează (el ~) cartouche film. casetă de film censure (qu'il ~). cenzureze (să ~) censurent (ils ~). cenzurează (ei ~) cccas cent. sută cas. caz cent [monnaie]. cent [moneda] cas (en tout ~). caz (în orice ~) cent pour cent. sută la sută cas où (au ~). cazul în care (în ~) centaine. cam o sută, vreo sută au cas par cas. de la caz la caz Adev 08/01/08 centenaire. centenar cascade. cascadă centième (la ~). suta (a o ~) case. despărţitură, pătrăţel centième (le ~). sutălea (al o ~) caser. aşeza, plasa centime. centimă caserne. cazarmă casier judiciaire. cazier central. central Casimir. Cazimir centrale [f.]. centrală electrică casse-croûte. gustare centrale nucléaire. centrală nucleară casser (son pied/main etc.). rupe (un picior/mână etc.) centraliser. centraliza

- 24 - centre. centru cesses (tu ~). încetezi centre commercial. centru comercial, angrou cessez. încetaţi [magazin], mall cessons. încetăm centre ville (au ~). centrul oraşului (în ~) cessez-le-feu. armistiţiu, încetare a ostilităţilor centuple. însutit césure. cezură centupler. spori însutit, însuti ccch centurion. centurion chacal. şacal cep [agr.]. butuc de viţă de vie chacun. fiecare cccep chacun (à ~). fiecăruia cependant. dar, cu toate acestea, însă, totuşi chacune. fiecare cccer chacune (à ~). fiecăreia céramique. ceramică chagrin. amărăciune, tristeţe Cerastium alpinum lanatum. lâna caprelor [bot.] chagrin (peau de ~). capră (piele de ~) Cerastium fontanum [bot.]. struna-cocoşului [bot.] chagrin [adj.]. întristat [adj.], îndurerat, necăjit [adj.], Cerastium transylvanicum [bot] cornuţ [bot.] amărât cerceau. cerc [jucărie] chagriner. amărî, îndurera, necăji, întrista cercle. cerc chagrinait. necăjea, întrista (el ~), îndurera (el ~), cercle vicieux. cerc vicios amăra cercueil. coşciug, sicriu, copârşeu [reg. Trans.]. koporsó chagrine (il ~). amărăşte, necăjeşte, întristează (el céréale. cereală cereale ~) cérémonie. ceremonie chagrine [adj.]. îndurerată, amărâtă, necăjită, cérémonieux. ceremonios întristată cerf. cerb chaîne [f.]. lanţ [nn.]. lánc cerf-volant. zmeu [jucărie] zmee [jucării] chaîne de montage. linie de montaj pe bandă rula cerise. cireaşă cireşe chaîne de montagnes. lanţ muntos cerisier. cireş chaîne de télévision. canal de televiziune cerner. înconjura, împresura chaîne stéréo. combină stereo cernaient (ils ~). înconjurau, împresurau chaînette. lănţug [fam.], lănţişor cernant. înconjurând, împresurînd chair. carne cerné. înconjurat înconjuraţi, împresurat împresuraţi chair [d'un fruit]. pulpă [de fruct] cernent (ils ~). înconjoară (ei ~), împresoară (ei ~) chair (plaisirs de la ~). trupului (plăcerile ~) cernent (qu'ils ~). înconjoare (ei să ~), împresoare chair et os (en ~). carne şi oase (în ~) (ei să ~) chaire. catedră [instituţională] cerneront. înconjura (vor ~), împresura (vor ~) chaire [eccl.]. amvon cernés (yeux ~). încercănaţi (ochi ~) chaise [f.]. scaun [n.n.] scaune certain (un ~). anumit (un ~) chaise longue, chaise-longue [f.]. şezlong [n.n.] certain [sûr]. cert, sigur chaland. şlep certaine. sigur [adv.] châle. şal certaine (une ~). anumită (o ~) chalet (le ~). cabana certainement. îndoială (fără ~), desigur chalet [abréviation cartographique]. Cab. certains [art.indéf.]. unii chalet [m.]. cabană [f.] cabane, vilă rustică certes [adv.]. desigur, sigur [adv.], îndoială (fără ~) chaleur. căldură certificat. certificat, adeverinţă, diplomă chaleur (en ~). călduri (în ~) certifié. adeverit, atestat [vb.], certificat [vb.] chaleureusement. căldură (cu ~) certifier. certifica, atesta, adeveri chaleureux. călduros, afectuos certitude. siguranţă, certitudine chaloupe. şalupă cerveau. creier [organul] chamailler (se ~). sfădi, ciondăni cervelle. creier [substanţă neuronică] chamaillaient (ils se ~). sfădeau (se ~), ciondăneau cervelle [alim.]. creier [aliment] (se ~) ccces chamaillé. sfădit, ciondănit ces. aceşti, ăştia chamaillent (ils se ~). sfădesc (ei se ~), ciondănesc cesse (sans ~). neîncetat [adv.], încetare (fără ~) (ei se ~) cesser. înceta chamaillez (vous vous ~). ciondăniţi (vă ~), sfădiţi cessa (il ~). încetă (el ~) (vă ~) cessant. încetând chamaillons (nous nous ~). ciondănim (ne ~), sfădim cesse (il ~). încetează (el ~) (ne ~) cessé (il avait ~). încetase chambardé. cu susu-n jos, răsturnat, bulibăşit [pop.] cessé (j'avais ~). încetasem (eu ~) chambarder. bulibăşi [pop.], face dezordine, răsturna cesse (je ~). încetez chambre. dormitor, cameră cesse (qu'il ~). înceteze (el să ~) chambre de commerce. cameră de comerţ cessent. încetează (ei ~) chambre à coucher. dormitor cesses (que tu ~). încetezi (să ~)

- 25 - chambre noire. cameră obscură chantent (ils ~). cântă (ei ~) chameau. cămilă chantes (tu ~). cânţi chamois. capră neagră chantez. cântaţi champ. câmp, lan, ogor chantons. cântăm champ [géo.]. câmpie [f.] chanteur. cîntăreţ cântăreaţă, interpret [muz.] champ de vision. câmp de vedere interpretă champagne. şampanie chantage politique. şantaj politic Antena 3 champêtre. rustic, câmpenesc (ancien : cîmpenesc) chantier. şantier câmpeneşti câmpenească chanvre. cânepă champignon [m.] parasite des céréales. ciupercă [f.] chaos. haos ciuperci. csiperke Adev 31/03/08 chapeau. pălărie champion. campion chapeau !. jos pălăria! championnat. campionat chapelier. pălărier champs (à travers ~). razna, aiurea chapelle. capelă chance. şansă, noroc chapiteau. capitel [arh.] chance (bonne ~). noroc! chapitre. capitol chanceler. clătina (se ~), împletici (se ~) chaque. oricare, fiecare chancelait (il ~). clătina (el se ~), împleticea (el se ~) chaque nuit. noapte de noapte, în fiecare noapte chancelant. clatină (care se ~), şovăitor şovăitoare char. car chanceler [fig.]. ezita, şovăi char [mil.]. tanc [mil.] chancelle (il ~). împleticeşte (se ~), clatină (el se ~) charbon. cărbune chandail. pulover charbonnier. cărbunar chandelier. sfeşnic charbons ardents (sur des ~). jar (pe ~) chandelle [fam.]. lumânare chardon. ciuline, spin, scai changement. schimbare schimbări chardonneret [zool.]. sticlete [zool.] les changements climatiques. schimbărilor climatice charge [n.]. încărcătură, transport transporturi Adev 04/04/08 charge [n.] [devoir]. misiune, rol, sarcină, obligaţie changer. schimba charge [industrie]. şarjă [industrie] change (il ~). schimbă (el ~) charger. încărca change (je ~). schimb (eu ~) charge (il ~). încarcă (el ~) change (qu'il ~). schimbe (el să ~) charge (je ~). încarc (eu ~) change [n.]. schimb [n.] charge (qu'il ~). încarce (el să ~) changé. schimbat chargé. încărcat, ocupat, aglomerat changé (il avait ~). schimbase chargé (il avait ~). încărcase changea (il ~). schimbă (el ~) [perf. s.] chargeais (je ~). încărcam changeai (je ~). schimbai (eu ~) chargeait. încărca (el ~) changeais (je ~). schimbam (eu ~) chargeant. încărcând changeais (tu ~). schimbai chargent. încarcă (ei ~) changeait. schimba (el ~) chargeons. încărcăm changeant. schimbător charger de. însărcina cu changent. schimbă (ei ~) charger de (se ~). lua asupra sa, lua răspunderea changeons. schimbăm (a-şi ~) changera (il ~). schimba (va ~) chargera (il ~). încărca (va ~) changes (tu ~). schimbi (tu ~) chargerait (il ~). încărca (el ar ~) changez. schimbaţi charges (tu ~). încarci changiez. schimbaţi (voi ~) [imperf.] chargez. încărcaţi (voi ~) changions. schimbam (noi ~) chariot. cărucior changer d’idée. răzgândi charitable. milos, filantropic, caritabil, milostiv chanson. cântec charité. milostivenie, milă, caritate chant. canto [muz.], cîntat [n.], cîntec, cânt [n.] charité (demander la ~). cerşi chanter. cânta charité (faire la ~). caritate (face un act de ~), chanta (il ~). cântă (el ~) [perf. s.] pomană (face ~) chantais (je ~). cîntam (eu ~) Charles. Carol chantais (tu ~). cîntai charmer. vrăji, fermeca, încânta chantait (il ~). cînta (el ~) charma (il ~). vrăji (el ~), fermecă (el ~) chantant. cântând charmait (il ~). fermeca (el ~), încânta (el ~), vrăjea chanté. cîntat (el ~) chante (il ~). cântă (el ~) charmant. captivant, încântător, fermecător, chanté (il avait ~). cântase (el ~) seducător chanté (ils avaient ~). cântaseră charme. farmec, vrajă, atracţie chante (je ~). cânt (eu ~) charmé. fermecat, vrăjit chanté (nous avions ~). cântaserăm charme (il ~). vrăjeşte (el ~), fermecă (el ~)

- 26 - charnière. balama balamale chauffe (il se ~). încălzeşte (se ~) charnière (la ~). balamaua chauffé. încălzit charogne. stârv, hoit [pop.], leş [pop.], mortăciune chauffe-main. care încălzeşte mâna charpente. şarpantă, schelărie a unui acoperiş chauffer. încălzi charpentier. dulgher chauffeur. fochist charretier. cărăuş, căruţaş chauffeur [auto]. şofeur [arh.], şofer charrette. trăsurică, şaretă, cocie [reg.]. kocsi chauffeur de taxi. taximetrist Adev 16/05/08 charrier. cărăuşi, duce poveri chaume (toit de ~). paie (acoperiş de ~) charrue. plug chaume [champ]. mirişte chartreuse. mănăstire chaumière. cocioabă, colibă, casă acoperită cu paie chasse. vânătoare chaussée. drum drumul, şosea, stradă chasse (la ~). vânătoarea chausser (se ~). încălţa (se ~) chasse à courre. vânătoare cu câini chaussa (il se ~). încălţă (se ~) chasser. goni, izgoni, alunga chaussais (je me ~). încălţam (mă ~) chassa (il ~). izgoni (el ~), alungă (el ~) [perf. s.] chaussait (il se ~). încălţa (el se ~) chasse (il ~). izgoneşte, alungă chaussant (se ~). încălţându-se chasse (je ~). izgonesc (eu ~), alung (eu ~) chaussé. încălţat chassé. alungat, izgonit chausse-toi !. încalţă-te! chassent. izgonesc, alungă chaussé (il s'était ~). încălţase (se ~) chasses (tu ~). alungi, izgoneşti chausse (il se ~). încalţă (el se ~) chassez. alungaţi, izgoniţi chausse (je me ~). încalţ (mă ~) chassons. alungăm, izgonim chausse (qu'il se ~). încalţe (să se ~) chasser [sport]. vâna chausse (que je me ~). încalţ (să mă ~) chassait (il ~) [sport]. vâna (el ~) chaussent (ils se ~). încalţă (ei se ~) chasse (il ~) [sport]. vânează (el ~) chausses (tu te ~). încalţi (te ~) chassera (il ~) [sport]. vâna (va ~) chaussez (vous vous ~). încălţaţi (vă ~) chasseur. vănător chaussons (nous nous ~). încălţăm (ne ~) châssis. şasiu, cadru chaussette. ciorap trei sferturi ciorapi, şosetă şosete chat [n.m.]. pisică [n.f.] chausson. şoşon şoşoni Chat Botté. Motanul Încălţat chausson [alpin.]. supra-bocanc [alpin.] châtaigne. castană chaussure. pantof, încălţăminte châtaignier. castan chauve. chel [m.] cheală [f.] châtain. şaten [păr] şateni şatenă şatene, castaniu chauve-souris. liliac [zool.] lilieci château. castel castele chaux. var château (le ~). castelul chaviré. răsturnat [mar.] châtier. pedepsi chavirer. răsturna (se ~) [mar.] châtie (il ~). pedepseşte (el ~) ccche châtie (je ~). pedepsesc (eu ~) chef. şef şefi châtié. pedepsit chef [gastronomie]. şef de sală [gastron.], maestru châtiera (il ~). pedepsi (el va ~) bucătar châtiment. pedeapsă chef d'accusation. cap de acuzare chaton. pisoi chef d’Etat. şef de stat şefi de stat Adev 15/12/07 chatouiller. gâdila chef-lieu. capitală de departament, capitală de judeţ chatouilla. gâdilă (el ~) [perf. s.] chef-d'œuvre. capodoperă capodopere chatouillait. gâdila (el ~) chef d'orchestre. dirijor chatouillant. gâdilă (care ~), gâdilând chemin. drum chatouillé. gâdilat chemin (en ~). drum (pe ~) chatouille (il ~). gâdilă (el ~) chemin de fer. cale ferată chatouille (je ~). gâdil (eu ~) chemin sans issue. drum fără ieşire, impas, fundătură chatouilles (tu ~). gâdili chemina (il ~). umblă (el ~), merse chatouilleux. gâdilicios cheminait (il ~). mergea, umbla (el ~) chatouillez. gâdilaţi cheminé. mers, umblat chatouillons (nous ~). gâdilăm chemine (il ~). merge (el ~), umblă (el ~) chatte [f.]. pisică [f.] cheminée. cămin, şemineu chatte [fig.]. fofoleancă [pop. vulg.] cheminée [pour la fumée]. coş de fum, horn hornuri chatte [fig. vulg.]. pizdă [vulg.], păsărică [fig. vulg.] cheminer. umbla, merge chatteries. delicatese cheminot. feroviar, ceferist chaud. cald calzi caldă chemise. cămaşă chaud [vêtement]. călduros călduroasă chemise de nuit. cămaşă de noapte chaudière. cazan de abur chênaie. stejeriş chauffage. încălzire chêne [n.m.]. stejar [n.m.] stejari chauffage central. încălzire centrală chenille [méc.]. şenilă [mec.]

- 27 - chenille [zool.]. omidă chevaucher. merge călare, călări Chenopodium bonus-henricus. spanacul ciobanilor chevauchait (il ~). călărea [bot.] chevauché. călărit cher. drag dragi dragă drage chevauche (il ~). călăreşte cher [prix]. scump [preţ], costisitor chevauché (il avait ~). călărise chercher. căuta chevauche (qu'il ~). călărească (el să ~) chercha (il ~). căută (el ~) chevelure. claie de păr [ironic], coamă [fig.], păr cherchai (je ~). căutai (eu ~) chevet. căpătâi cherchaient. căutau cheveu. fir de păr cherchais (je ~). căutam (eu ~) cheveu dans la soupe (comme ~). musca-n lapte (ca ~), cherchais (tu ~). căutai nuca în perete (ca ~) cherchait (il ~). căuta (el ~) cheveux [pl.]. păr [sg.] cherchâmes (nous ~). căutarăm cheville. gleznă cherchant. căutând chevilles. glezne cherchas (tu ~). căutaşi (tu ~) chèvre. capră capre cherchâtes (vous ~). căutarăţi chevreau. ied iezi cherché. căutat chevreuil. căprioară cherche (il ~). caută (el ~) chez. acasă la, la cherché (il avait ~). căutase ccchi cherché (ils avaient ~). căutaseră (ei ~) chiant [vulg.]. enervant, exasperant cherché (j'avais ~). căutasem (eu ~) chibre [vulg.]. puţă [vulg.] cherche (je ~). caut (eu ~) chiche que… !. pariez că…!, pun pariu că…! cherché (nous avions ~). căutaserăm chien. câine câini, dulău cherché (tu avais ~). căutaseşi chien (du ~). câinelui cherché (vous aviez ~). căutaserăţi chien (gros ~). dulău cherchent. caută (ei ~) chien (le ~). câinele cherchera (il ~). căuta (va ~) chienne. căţea chercherai (je ~). căuta (voi ~) chiens (aux ~/des ~). câinilor chercheraient (ils ~). căuta (ei ar ~) chiens (gros ~). dulăi chercherais (je ~). căuta (aş ~) chiens (les ~). câinii chercherais (tu ~). căuta (ai ~) chier (faire ~) [pop. vulg.]. răbdări (scoate din ~), minţi chercherait (il ~). căuta (el ar ~) (socate din ~) chercheras (tu ~). căuta (vei ~) chier [vulg.]. căca (se ~) [vulg.] cherchèrent (ils ~). căutară (ei ~) chiffon. cârpă chercherez (vous ~). căuta (veţi ~) chiffonné. mototolit, şifonat chercheriez (vous ~). căuta (aţi ~) chiffre. cifră chercherions (nous ~). căuta (am ~) chiffre [code]. cifru chercherons (nous ~). căuta (vom ~) chiffrer. cifra Adev 01/11/07 chercheront (ils ~). căuta (vor ~) chignon. coc [de păr] cherches (tu ~). cauţi (tu ~) chimère. himeră chercheur. cercetător, căutător chimérique. himeric chercheuse. cercetătoare chimie. chimie cherchez. căutaţi chimique. chimic cherchiez. căutaţi (voi ~) [imperf.] chimiste. chimist cherchions. căutam (noi ~) Chine. China cherchons. căutăm chinois. chinez chineză chère. scumpă, dragă chiquenaude. bobârnac chère [prix]. costisitoare, scumpă [preţ] chirurgie. chirurgie chèrement. scump [adv.], cu vârf şi cu-ndesat chirurgien. chirurg chéri [fam.]. iubiţel [fam.], scumpişor [fam.] chlorophylle. clorofilă scumpişori scumpişoară scumpişoare, drag dragi chnouf [arg.]. drog, stupefiant [n.] dragă drage cccho cherté. scumpete [preţ] choc. izbitură, şoc chétif. slab, slăbănog slăbănoagă, firav firavă, costeliv chocolat. ciocolată costelivă, plăpând plăpândă chocolat noir. ciocolată neagră chétif [fig.]. slab [fig.] slabă, mediocru mediocră chœur. cor cheval. cal cai chœur (en ~). cor (în ~) cheval (à ~). călare choisir. alege cheval-vapeur. cal putere choisi. ales aleşi aleşii aleasă alese Adev chevaleresque. cavaleresc 10/02/08 chevalet. şevalet choisira (il ~). alege (va ~) chevalier. cavaler choisirai (je ~). alege (voi ~)

- 28 - choisirais (je ~). alege (aş ~) chuchotai (je ~). şoptii (eu ~) choisirais (tu ~). alege (ai ~) chuchotaient. şuşoteau, şopteau choisirait (il ~). alege (ar ~) chuchotais (je ~). şopteam (eu ~), şuşoteam (eu ~) choisiras (tu ~). alege (vei ~) chuchotais (tu ~). şopteai, şuşoteai choisirez (vous ~). alege (veţi ~) chuchotait. şoptea, şuşotea choisirons (nous ~). alege (vom ~) chuchotant. şuşotind, şoptind choisiront (ils ~). alege (vor ~) chuchoté. şoptit, şuşotit choisis (je ~). aleg (eu ~) chuchote (il ~). şopteşte, şuşoteşte choisis (tu ~). alegi chuchote (je ~). şuşotesc (eu ~), şoptesc (eu ~) choisissaient. alegeau chuchotent. şoptesc (ei ~), şuşotesc (ei ~) choisissais (je ~). alegeam (eu ~) chuchotes (tu ~). şuşoteşti, şopteşti choisissais (tu ~). alegeai chuchotez. şoptiţi, şuşotiţi choisissait (il ~). alegea (el ~) chuchotons. şoptim, şuşotim choisissant. alegând chut !. psst! choisisse (qu'il ~). aleagă (el să ~) chute. cădere, prăbuşire choisisse (que je ~). aleg (să ~) chute [cascade]. cataractă, cascadă choisissent. aleg (ei ~) chute [fig.]. scădere (bruscă) choisissent (qu'ils ~). aleagă (ei să ~) chute de neige [n.f.]. ninsoare [n.f.] ninsori choisissez. alegeţi chutes de neige [n.f.pl.]. căderi de zăpadă [n.f.pl.], choisissiez. alegeaţi ninsori [n.f.pl.] choisissions. alegeam (noi ~) ccci choisissons (nous ~). alegem ci. aici, ici [pop.] choisit (il ~). alege (el ~) ci-gît…. aici se odihneşte… choix. selecţie, alegere ci-inclus. alăturat, anexat choix (au ~). alegere (la ~) cible. ţintă choix (de ~). calitate (de ~) cicatrice. cicatrice choix [commerce]. varietate (de produse), gamă cicatrisé. cicatrizat (de produse) cicatriser. cicatriza choix [livre]. antologie, culegere [carte] ciel. cer [n.] ceruri choléra [m.]. holeră [f.] ciel étoilé (le ~). cerul înstelat chômage. şomaj ciel orageux. cer care anunţă furtuna chômage (être au ~). şomer (fi ~), şomaj (fi pe ~), liber cierge. lumânare groasă (fi pe ~) cieux. ceruri chômeur. şomer, disponibilizat [n.] cigale [f.]. greier [m.] choquer. lovi, ciocni, izbi cigare. trabuc [nn.] choque (il ~). izbeşte, loveşte, ciocneşte cigogne. barză berze choquer [quelqu'un]. descumpăni, contraria, şoca cil. geană gene, cil cili choque (il ~) [qqn.]. descumpăneşte, şochează, cime. vârf contrariază cime [f.]. culme, pisc chose. chestie, lucru, fapt ciment. ciment chou. varză verze, curechi [reg. Transilv.] cimenté. cimentat chou-fleur. conopidă conopide cimenter. cimenta chouette [fam.]. mişto [fam.], a-ntâia [fam.], marfă cimetière. temeteu [reg. Transilv.], cimitir. temetõ [fam.] cccin chouette [zool.]. cucuvea [zool.] cucuvele cinéma (salle de ~). cinema (sală de ~) ccchr cinéma [art]. cinematografie, artă cinematografică chrétien. creştin creştină cingla. şfichiui (el ~), biciui (el ~) Christ est ressuscité. Hristos a înviat cinglait. şfichiuia, biciuia christianisme. creştinism cinglé. scrântit, sărit de pe fix, ţâcnit, zărghit [reg.] Christine. Cristina cingle (il ~). biciuie, şfichiuie chromé. cromat cinglent (ils ~). şfichiuie (ei ~), biciuie (ei ~) chromosomique. cromozomial cingler. şfichiui, biciui chronique. cronică [f.], cronic [m.] cinq. cinci chronique [n.]. cronică [n.], letopiseţ cinquantaine. cincizeci (vreo ~) chroniqueur. cronicar cinquantaine [âge]. cincizeci de ani (vârsta de ~) chronologie. cronologie cinquante. cincizeci chronométrage. cronometraj, cronometrare cinquième (la ~). cincea (a ~) chronomètre. cronometru cinquième (le ~). cincilea (al ~) chrysanthème. crizantemă cinquième [1/5]. cincea parte (a ~), cincime ccchu cintre. umeraş chuchoter. şopti, şuşoti cccir chuchota (il ~). şopti (el ~) cirage. cremă de ghete

- 29 - cirage [action de cirer]. ceruire citrouille. dovleac dovleci. devlek. döblöc circonférence. cerc, circumferinţă civil. civil circonflexe. circumflex civilisation. civilizaţie circonscrire. circumscrie civique. civic, cetăţenesc circonscrit. circumscris cccl circonspect, avisé. prudent, circumspect clair. limpede, clar clară circonstanciel [gram.]. circumstanţial [gram.] clair [ciel]. senin circumstanţială clair [couleur]. deschis [d. culori] circuler. circula clairement. claritate (cu ~), clar (în mod ~) circulaient. circulau clairière [abréviation cartographique]. P-na circulait. circula (el ~) clairière [n.f.]. poiană [nf.] poieni, luminiş [n.n.] circulant. circulând luminişuri. poljana circulation. circulaţie clairière (la ~). poiana poienile, luminişul circule (je ~). circul (eu ~) luminişurile circule (il ~). circulă (el ~) clairon. trâmbiţă circule (qu'il ~). circule (el să ~) claironner. trâmbiţa [vb.] circulent (ils ~). circulă (ei ~) claironna. trâmbiţă (el ~) circules (tu ~). circuli (tu ~) claironné. trâmbiţat circulez. circulaţi claironne (il ~). trâmbiţează (el ~) circulons (nous ~). circulăm claironne (qu'il ~). trâmbiţeze (să ~) cire. ceară [n.] clairvoyant. clarvăzător ciré [n.]. pelerină, impermeabil [n.] clairvoyante. clarvăzătoare cirer. cerui (a ~) clamer. clama [vb.], striga în gura mare cirer [des chaussures]. lustrui (~încălţămintea) clandestin. clandestin cireur. lustragiu claquer (~ une porte). trânti (~ o uşă) cirque. circ claqua (il ~). trânti (el ~), trosni (el ~), plesni (el cisaille à haie. foarfecă de grădinărit ~) cisaillé. dăltuit claquant (~ la porte). trântind (~ uşa) cisailler. dăltui, cizela claqué (~ une porte). trântit (~ uşa) ciseau. daltă claque (il ~ une porte). trânteşte (~ o uşă) ciseaux [pl.]. foarfecă [sg.] claque (il ~). trosneşte, plesneşte, pocneşte ciseler. cizela, dăltui claque (qu'il ~ une porte). trântească (el să ~ uşa) cisela (il ~). dăltui (el ~), cizelă (el ~) claque (qu'il ~). trosnească (el să ~), pocnească ciselait. dăltuia, cizela (el ~) (el să ~) ciselé. dăltuit, cizelat claquent (ils ~ une porte). trântesc (~ uşa) cisèle (il ~). dăltuieşte, cizelează claquer. pocni, trosni, plesni citadelle. cetate cetăţi, citadelă citadele, cetăţuie cetăţui claqua (il ~ une porte). trânti (el ~ uşa) citadelle (la ~). cetatea cetăţile, citadela citadelele, claquer (~qqn). pălmui (~ pe cineva) cetăţuia cetăţuile claquer des dents. clănţăni din dinţi citadin. de oraş, urban, citadin, orăşenesc clarté. claritate, limpezime citadin [adj.]. urban, citadin, orăşenesc clarté [fig.]. lumină citadin [n.]. orăşean [n.] classe. clasă cité [n.]. oraş, cetate classé. clasificat, clasat citer. cita classer. clasifica, clasa [vb.] cita (il ~). cită (el ~) classification. clasificare citant. citând classique. clasic citation. citat [n.] clause. clauză, stipulare citation [jur.]. citaţie [jur.] claustré. claustrat cite (il ~). citează (el ~) claustrer. izola, claustra cite (je ~). citez clavicule. clavicula cite (qu'il ~). citeze (el să ~) clavier. tastatură cité. citat cccle citent (ils ~). citează (ei ~) clé [f.], clef [f.]. cheie [f.] chei [pl.] citent (qu'ils ~). citeze (ei să ~) Clematis alpina [bot.]. curpen de munte [bot.] cites (tu ~). citezi clémence. clemenţă, îndurare citez. citaţi clément. indulgent, clement citons. cităm clerc. cleric citerne. cisternă clergé. cinul bisericesc [arh.], cler citoyen. cetăţean cetăţeancă cccli citron. lămâie lămâi cliché [photo]. clişeu [foto] clişee citronnade. limonadă cliché [fig.]. clişeu, loc comun, stereotip citronnier. lămâi [arborele] client. client

- 30 - clientèle. clientelă coassé. orăcăit cligner. clipi (~ din ochi) coassent. orăcăie cligna. clipi (el ~) cobalt. cobalt clignait (il ~). clipea cobaye. cobai clignant. clipind cocarde. cocardă cligné. clipit coche. diligenţă, poştalion cligne (il ~). clipeşte cocher. vizitiu. vezető clignement. clipire, clipit [n.] cochon. porc cligner de l’œil. face cu ochiul cochon (viande de ~). porc (carne de ~) clignotant [auto]. semnalizator [auto] cochonne (histoire ~). porcos (banc ~) climat. climat, climă cochonnerie. mârşăvie, porcărie climatique. climateric coco (noix de ~). cocos (nucă de ~) climatisé. aer condiţionat (cu ~) cocotier. cocotier clin d'œil. clipită, clipire din ochi code. cod clin d'œil (en un ~). clipită (într-o ~) code de la route (le ~). normele de circulaţie rutieră clinomètre [topo.]. clinometru [topo.], dispozitiv de coefficient. coeficient măsurat panta cœur. cord [anat.], inimă cliquer [PC]. face clic [PC] cœur (à contre ~). silă (în ~), scârbă (în ~) ccclo cœur (au grand ~). inima (din toată ~) clochard. vagabond cœur (de bon ~). bunăvoie (de ~), inima (din toată ~) cloche. clopot clopote cœur [cartes]. cupă [la jocul de cărţi] clocher [fig.]. şchiopăta [fig.], regulă (a nu fi în ~) cœur de pierre (avoir un ~). inimă de piatră (avea ~) clochait (il ~). şchiopăta (el ~) coexister. coexista cloche (il ~). şchioapătă (el ~) coexiste (il ~). coexistă (el ~) cloche (il y a qq chose qui ~). şchioapătă (ceva coexistence. coexistenţă ~), regulă (ceva nu e în ~) coexistent. coexistă (ei ~) clocher [n.]. clopotniţă coffre. cufăr cloches (sonner les ~). clopotele (bate ~) coffre-fort. seif, casă de bani cloisonné [art]. cloisonné [artă], cloazone [artă] coffre [de voiture]. portbagaj [auto] portbagaje cloître. mănăstire, sihăstrie cogiter. gândi, reflecta, medita, cugeta cloîtrer. claustra, închide într-o mănăstire cognac. coniac clone. clon cognassier. gutui cloné. clonat cognée [f.]. topor, bardă, secure cloner. clona cogner. ciocăni, lovi, bate, izbi clopin-clopant. şontâc-şontâc cogna (il ~). lovi (el ~), ciocăni (el ~), bătu (el ~) clos [adj.]. închis cognais (je ~). loveam (eu ~), ciocăneam (eu ~), clos [n.m.]. podgorie, teren împrejmuit, vie [n.] băteam (eu ~) clôture. gard, împrejmuire cognait (il ~). bătea, izbea, lovea, ciocănea clôture [action]. închidere cognant. ciocănind, izbind, lovind, bătând clôturer. împrejmui (~ cu un gard) cogné. ciocănit, bătut, lovit, izbit clou. cui [n.] cuie cogne (il ~). bate (el ~), ciocăneşte, izbeşte, clou [fig.]. punct de atracţie loveşte clou de girofle, clous de girofle [pl.]. cuişoare [pl.] cogne (je ~). ciocănesc (eu ~), bat (eu ~), lovesc [alim.] (eu ~) clouer. pironi, ţintui, bate în cuie cognent (ils ~). izbesc, bat (ei ~), lovesc, clouant. ţintuind, pironind, bătând în cuie ciocănesc cloué. bătut în cuie, ţintuit, pironit cognions. ciocăneam (noi ~), loveam (noi ~), cloue (il ~). ţintuieşte, pironeşte, bate în cuie (el ~) băteam (noi ~) cloue (qu'il ~). ţintuiască (el să ~), bată în cuie (el să cohabiter. locui împreună, coabita ~) cohabitaient. locuiau împreună, coabitau cloué au lit. ţintuit la pat, imobilizat la pat cohabité. locuit împreună, coabitat clouté (passage ~). trecere de pietoni, zebră cohabitent. locuiesc împreună (ei ~), coabitează (ei [pietonală] ~) clown. bufon, claun [arh.], clovn cohérence. coerenţă club. club cohérent. coerent ccco cohésion. coeziune coalisé. aliat, coalizat cohue [f.]. îmbulzeală, înghesuială coaliser (se ~). coaliza (se ~), alia (se ~) cccoi coalition. coaliţie coiffe. bonetă, scufie coasser [grenouilles]. orăcăi [d. broaşte] coiffé. coafat coafată coassaient. orăcăiau coiffé [couvrir la tête]. acoperit capul

- 31 - coiffer. coafa collecta (il ~). colectă (el ~) coiffer [couvrir la tête]. acoperi capul collectait. colecta (el ~) coiffeur. frizer, coafor collectant. colectând coiffure. acoperământ al capului, coafură, collecte (il ~). colectează (el ~) pieptănătură collecté. colectat coin. cotlon cotloane, ungher, colţ. katlan collectif. colectiv coin cuisine. bucătărioară, chicinetă collection. colecţie coincer. înţepeni [v.t.], bloca collectionner. colecţiona coinça (il se ~). înţepeni (el se ~), blocă (el se ~) collectionnaient. colecţionau coinçait (il se ~). bloca (se ~), înţepenea (se ~) collectionnait. colecţiona (el ~) coinçant (se ~). blocându-se, înţepenindu-se collectionnant. colecţionând coince (il se ~). înţepeneşte [v.t.], blochează (el collectionné. colecţionat se ~) collectionne (il ~). colecţionează (el ~) coincé. blocat, înţepenit [v.t.] collectionne (je ~). colecţionez coinceur. dispozitiv de blocare collectionne (qu'il ~). colecţioneze (el să ~) coïncidence. coincidenţă collectionnent. colecţionează (ei ~) coïncider. coincide collectionnes (tu ~). colecţionezi coïncidaient. coincideau collectionnez. colecţionaţi (voi ~) coïncide (il ~). coincide (el ~) collectionnons. colecţionăm coïncidé. coincis collectionneur. colecţionar* coïncident (ils ~). coincid (ei ~) collectivité. colectivitate coing. gutuie collège. liceu, colegiu cccol collégial. colegial collégien. licean, elev de colegiu col (de vêtement). guler. gallér collègue. coleg [m.] colegă [f.] [profesional] col montant. guler înalt col V. guler în V coller. lipi, încleia col [de montagne] [abr. carto]. Curm., P., Ş. colla (il ~). lipi (el ~) col [géo.]. şa [geo.], curmătură [geo.], plai [n.n.], pas collent (ils ~). lipesc (ei ~) [geo.] coller [arg. école]. pune o întrebare încheietoare col (le ~) [de montagne]. curmătura, şaua [n.f.] collant [vb.]. lipind [geo.], plaiul, pasul [geo] colle (il ~). lipeşte colère. furie, mânie colle (je ~). lipesc (eu ~) colère (piquer une ~). pandaliile (a-l apuca ~), năbădăile colle (qu'il ~). lipească (el să ~) (a-l apuca ~) collé. încleiat, lipit coléreux. iritabil, irascibil, coleric, iute la mânie collé [examen]. picat [examen], trântit [examen] colimaçon. melc collera (il ~). lipi (va ~), lipească (o să ~) colimaçon (escalier en ~). spirală (scară ~) colles (tu ~). lipeşti colin-maillard. de-a baba oarba colles [n.f.pl.]. lipiciuri [n.n.pl.], cleiuri [n.n.pl], colique. colică colici adezivi colis. colet, pachet collons. lipim collaborateur. colaborator collet. guler. gallér collaborer. colabora, coopera collet de fourrure. guler de blană collaboraient. colaborau colleta (il ~). apucă de guler (el ~), înşfăcă de guler collaborant. colaborând (el ~) collaboré. cooperat, colaborat colletant. înşfăcând(u-l) de guler, apucând(u-l) de collabore (il ~). colaborează (el ~) guler collaborent. colaborează (ei ~) colleté. apucat de guler, înşfăcat de guler collabores (tu ~). colaborezi collète (il ~). apucă de guler (el ~)[pz], înşfacă de collaborons. colaborăm guler (el ~) colleter. apuca de guler, înşfăca de guler collant. lipicios colley. collie [rasă de câine] collant [habits]. colant, mulat pe corp, strâns pe corp collez. lipiţi (voi ~) collant [n.]. ciorap pantalon, colant [n.] collier [bijou]. colier colle [n.f.]. clei [n.n.sg.], adeziv [n.m.], lipici [n.n.] collier [du chien]. zgardă zgărzi [pl.] colle (la ~). adezivul, lipiciul, cleiul collimateur. colimator colle [argot écolier]. întrebare încuietoare [la collimateur (avoir dans son ~) ochii pe (fi cu ~), şcoală], extemporal colimator (a-l avea în ~) colle [question difficile, examen périodique argot écolier]. întrebare încuietoare [la şcoală] colline [n.f.]. colină [n.f.] coline, deal [n.n.] dealuri, măgură [n.f.] măguri, dâmb. domb collecte (faire une ~). chetă (face o ~), colectă (face o colline (la ~). colina colinele, dealul dealurile, ~) măgura măgurile collecter. colecta colline [abréviation cartographique]. Dl. [geo.]

- 32 - Colline de... [abréviation cartographique]. D. colporteur (de rumeurs). zvoner [pop.], răspândac colline haute [abréviation cartographique]. Ob. [pop.] collision. coliziune, izbitură colporteur [com.]. neguţător ambulant, vânzător collision avec (entrer en ~). coliziune cu (intra în ~) ambulant colloque. sesiune de comunicări ştiinţi, conferinţă coltiner. căra în spinare, căra în cârcă [pop.] colmaté. astupat, colmatat [tehn.] [geo.], înfundat coltina (il ~). cără în spinare (el ~), cără în cârcă (el colmate (il se ~). colmatează (el se ~) [tehn.] ~) [pop] colmater. astupa, înfunda, colmata [tehn.] [geo.] coltinait. căra în cârcă (el ~) [pop], căra în spinare colo [fam.]. colonie de copii, tabără de vară (el ~) colombage [archit.]. şeşi (casă în ~) [reg. MM.] coltinant. cărâ în cârcă [pop], cărând în spinare colombe. porumbiţă [dimin.], porumbel coltiné. cărat în cârcă [pop.], cărat în spinare colombe de la paix (la ~). porumbelul păcii [m.] coltine (il ~). cară în cârcă (el ~) [pop], cară în Colombie. Columbia spinare (el ~) colon. colonist coltine (qu'il ~). care în spinare (el să ~) côlon [anat.]. colon [anat.], intestinul gros [anat.] coltinent. cară în cârcă (ei ~) [pop], cară în spinare colonel. colonel (ei ~) Colonel [abréviation]. Col. colza [bot.]. rapiţă [bot.] colonial. colonial coloniali cccom colonialisme. colonialism coma [m.]. comă [f.] colonie. colonie comateux [méd.]. comatos [med.] colonie de vacances. tabără şcolară, colonie de copii combat. bătălie, luptă lupte coloniser. coloniza combat (il ~). combate, războieşte cu (se ~) colonisaient. colonizau combatif. combativ colonisant. colonizând combattant [n.]. luptător [n.], războinic [n.], colonisateur. colonizator combatant colonisation. colonizare combattre. combate, război cu (se ~) colonisé. colonizat combattis (je ~). combătui (eu ~), războii (mă ~) colonisé (avaient ~). colonizaseră combattit (il ~). război (el se ~), combătu (el ~) colonisent (ils ~). colonizează (ei ~) combativité. combativitate colonisèrent. colonizară combats (je ~). războiesc cu (mă ~), combat (eu colonnade [archit.]. colonadă [arhit.] ~) colonne. coloană coloane combats (tu ~). războieşti cu (te ~), combaţi colonne [archit.]. columnă, coloană [arhit.] combattaient. combăteau, războiau cu (se ~) colonne vertébrale [anat.]. şira spinării [fam.], combattait. combătea, războia cu (se ~) coloană vertebrală [anat.] combattant. războindu-se cu, combătând colorer. colora combatte (qu'il ~). războiască (el să se ~), colorait. colora (el ~) combată (el să ~) colorant. colorând combattent. combat (ei ~), războiesc cu (ei se ~) coloré. colorat combattent (qu'ils ~). combată (ei să ~), colore (il ~). colorează (el ~) războiască (ei să se ~) colorent (ils ~). colorează (ei ~) combattez. războiţi cu (vă ~), combateţi colorer [fruit]. da în pârg, pârgui (se ~) combattons. combatem, războim cu (ne ~) colorier. aplica culori, colora combattu. războit cu, combătut coloris. colorit combattu (il avait ~). combătuse, războise (se ~) colossal. enorm, imens, gigantic, colosal combien. cât [m.], câtă [f.], câte [f.pl.], cîţi [m.pl.] colosse. gigant, colos combien (le ~) [date]. cât (în ~) [dată], câte (pe ~) colportage [com.]. comerţ ambulant, negoţ ambulant [dată] colporter [com.]. face negoţ ambulant, colporta, combien coûte cela ?. cât costă? trafica combien de fois. de câte ori colportaient (ils ~) [com.]. colportau (ei ~), combien de temps. cât timp făceau negoţ ambulant (ei ~) combien tu touches par mois ?. cât câştigi pe lună? colportait (il ~) [com.]. colporta (el ~), făcea combien…!. cât de…! negoţ ambulant (el ~) combinaison. combinaţie colportant [com.]. colportând, făcând negoţ combinaison [de femme]. combinezon, furou ambulant combinaison [de protection]. salopetă, combinezon colporte (il ~) [com.]. face negoţ ambulant (el ~), [de protecţie] colportează (el ~) combine [f.pop.]. învârteală [pop.], şmecherie colportent (ils ~) [com.]. colportează (ei ~), fac combiné [n.m.]. receptor (~ telefonic) [nn.] negoţ ambulant (ei ~) combiner. combina colporter (des rumeurs). răspândi (zvonuri), colporta combina (il ~). combină (el ~) (zvonuri) combinaient. combinau combinait. combina (el ~)

- 33 - combinant. combinând comme [cause]. întrucât, cum [cauzal], dat fiind că combiné. combinat comme [comparaison]. la fel cu, ca şi, ca combine (il ~). combină (el ~) comme [comparaison poétique]. precum, asemenea combine (qu'il ~). combine (el să ~) [+D], aidoma [+D], leit comble [fig.]. punct culminant, culme [fig.] comme [exclamatif]. cât de [exclamativ], ce comble (salle ~). plină (sală ~) [exclamativ] comble [adj.]. plin, ticsit comme [temporel]. când, în timp ce comble [géogr.]. vârf, culme comme un cheveu dans la soupe. ca nuca în perete, comble (de fond en ~). ungherele (în toate ~) ca musca-n lapte comble du désespoir. culmea disperării comme ci comme ça. aşa şi aşa comble de la joie. culmea bucuriei comme il faut. cumsecade, politicos combler (~ qqn). copleşi (~ pe cinieva) comme un gant (ça vous va ~). ca o mănuşă (vă combla (il ~) [fig.]. copleşi (el ~) merge ~) combla (il ~ un vœu). împlini (el ~ o dorinţă) comme d'habitude. ca de obicei comble (il ~ un vœu). împlineşte (el ~ o dorinţă) comme un poisson dans l'eau. ca peştele în apă comblé (un fossé). umplut (un şanţ), astupat (un comme si [comp. hypothétique]. de parcă, ca şi cum şanţ) commémoratif. comemorativ comblent (ils ~ un fossé). astupă (ei ~ un şanţ), commémoration. comemorare umplu (ei ~ un şanţ) commémorer. comemora comblent (qu'ils ~ un fossé). umple (ei să ~ un commémorait. comemora (el ~) şanţ), astupe (ei să ~ un şanţ) commémoré. comemorat comblez (vous me ~). copleşiţi (mă ~) commémorent. comemorează (ei ~) combler (~ un fossé). umple (~ un şanţ), astupa (~ commencement. început un şanţ) commencement (au ~). început (la ~) combles [n.pl.] [archit.]. mansardă commencer. începe combustible [adj.]. combustibil [adj.] commença. începu combustibilité. combustibilitate commençai (je ~). începui (eu ~) combustible [n.]. carburant, combustibil [n.] commençaient. începeau come-back. reîntoarcere (~ a unui actor) commençais (je ~). începeam (eu ~) comédie. comedie commençais (tu ~). începeai comédien. actor [nu neapărat comic] commençait. începea comédienne. actriţă [nu neapărat comică] commençant. începător, începând comestible. comestibil commenças (tu ~). începuşi (tu ~) comète. cometă commencé. început [vb.] comique. comic commence (il ~). începe (el ~) comité. comitet commencé (il avait ~). începuse commandant. comandant commencé (ils avaient ~). începuseră commande. comandă comenzi commencé (j'avais ~). începusem (eu ~) commande (de la ~) [G]. comenzii [G] commence (je ~). încep (eu ~) commande (passer une ~). comandă (face o ~) commencé (nous avions ~). începuserăm [com.] commencé (tu avais ~). începuseşi commandement. poruncă, ordin, comandă. parancs commencé (vous aviez ~). începuserăţi commandement [institution]. comandament commence à aimer. prinde drag de commander. porunci, comanda, ordona [mil.] commences (tu ~). începi commanda (il ~). comandă (el ~) [perf. s.] commencez. începeţi commandé. poruncit, ordonat [mil.], comandat commenciez. începeaţi commande (il ~). porunceşte, comandă (el ~), commencions. începeam (noi ~) ordonă (el ~) [mil.] commençons. începem commande (qu'il ~). comande (el să ~), ordone comment. cum, în ce fel (el să ~) [mil.] comment allez-vous ?. ce mai faceţi? commander à la carte. comanda din meniu comment ça va ?. ce mai faci? [restaurant] comment vas-tu ?. ce mai faci? commandé à la carte. comandat din meniu Comment vous portez-vous ?. Cum o duceţi cu commande à la carte (il ~). comandă din meniu sănătatea?, Cum vă merge? (el ~) commentaire. interpretare, comentariu commande à la carte (qu'il ~). comande din commentaires dans les marges. marginalia meniu (el să ~) commentateur. comentator commandons à la carte !. comandăm din meniu commenter. comenta (să ~)! commenta (il ~). comentă (el ~) commanditaire. investitor, comanditar commentait. comenta (el ~) commanditer. investi, comandita [o investiţie] commentant. comentând commando. comando [mil.] commenté. comentat

- 34 - commente (il ~). comentează (el ~) comparé. comparat commente (qu'il ~). comenteze (el să ~) compare (il ~). compară (el ~) commentent (ils ~). comentează (ei ~) compare (je ~). compar (eu ~) commérage. bârfă comparent. compară (ei ~) commerçant. comerciant, negustor, neguţător [arh.] compares. compari commerce. negoţ [arh.], negustorie [pop.], comerţ comparez. comparaţi commercial. comercial, negustoresc [arh.] comparons. comparăm commercialiser. comercializa comparu. compărut commercial [abrév.]. [com.] compartiment. compartiment commère. meliţă [f.fig.], gură-spartă, bârfitor compassion. milă, compasiune commettre. comite compatible. compatibil commet (il ~). comite (el ~) compatriote, concitoyen. compatriot, conaţionál commets (je ~). comit (eu ~) conaţionali conaţionalii Adev 24/12/07 commets (tu ~). comiţi compenser. compensa commettais (tu ~). comiteai compétent. competent commettait (il ~). comitea compétition. competiţie, concurs, întrecere commettant. comiţând complainte. baladă populară, jelanie [pop.] commette (qu'il ~). comită (el să ~) complaire (se ~). complăcea (se ~) commis. comis, vânzător complaisait (il se ~). complăcea (se ~) commis-voyageur. comis-voiajor complaisance. complezenţă commissaire. comisar complaisant. amabil, complezent commission. comision, însărcinare complaît (il se ~). complace (se ~) commission [argent]. comision [bani] complément. complement commission [groupe]. comisie complémentaire. complementar commissionnaire. comisionar complet. complet completă, întreg întreagă commissions (faire des ~). cumpărături (face ~) complet (au ~). întregime (în ~) commode. lesne, uşor, confortabil, comod complet [hôtel]. nu avem camere [hotel] commode [n.f.]. comodă [n.f.] [mobilă], scrin [nn.] complet [n.]. costum bărbătesc commode à langer. masă de înfăşat copilul compléta. întregi [vb.], completă commodément. comod [adv.], confortabil (în mod ~) complété. întregit, completat complètement. complet [adv.], cu totul, total [adv.] commun. colectiv, comun, general, obştesc, banal, compléter. întregi, completa obişnuit complication. complicaţie communard. comunard [ist.] complice. complice communauté. comunitate, obşte [arh.] compliment. compliment commune. comună [n.] compliments. complimente, felicitări communément. obicei (de ~), general (în ~) compliqué. complicat communicatif. comunicativ complique (il se ~). complică (el se ~) communication. comunicaţie, înştiinţare, compliquer. complica comunicare communication (scientifique). comunicare ştiinţifică, complot. complot comploturi referat comploter. complota, unelti uneltesc communiqué [n.]. comunicat [n.] complotait. complota (el ~) communisme. comunism complotaient (ils ~). complotau communiste. comunist complotant. complotând, uneltind commutateur. comutator comploté. uneltit, complotat comp. firmă complotent (ils ~). complotează (ei ~) compact disques [pl.]. compact discuri, CD-uri complotent (qu'ils ~). comploteze (ei să ~) composer, former. alcătui, alcătuiesc. alkotni compagne. parteneră, tovarăşă, însoţitoare, soţie soţii composait, formait. alcătuia compagnie. tovărăşie, companie [business], firmă, compose (il ~), il forme. alcătuieşte societate composé, formé. alcătuit compagnie [écon.]. societate comercială, companie compote. compot [econ.] compagnie [mil.]. companie [mil.] compréhensif. înţelegător compagnon. companion, partener parteneri, tovarăş compréhension. pricepere comprendre, englober, saisir. cuprinde, pricepe comparable. comparabil comprenait. pricepea comparaison. comparaţie comprend. cuprinde (el ~) comparaison avec (par ~). comparaţie cu (în ~) comprends (je ~). pricep (eu ~) compara. compară (el ~) [perf. s.] comprennent. pricep (ei ~), cuprind (ei ~) comparatif. comparativ compris. cuprins comparaître. compărea compresse [n.]. compresă [n.] comparer. compara comprimer. turti, comprima

- 35 - comptabilité. contabilitate congrès. congres compte à rebours. numărătoare inversă conjonction. îmbinare, împreunare compte rendu [n.m.]. dare de seamă [n.f.] conjonction [astron.]. conjuncţie [astron.] compter sur. conta pe conjonction [gram.]. conjuncţie [gram.] compteur. contor conjugaison. conjugare cccon conjugaisons des verbes roumains. conjugarea verbelor con [fig.] [vulg.]. nemernic, ticălos, tembel, tâmpit, româneşti dobitoc (se) conjuguer [gram.]. conjuga [gram.] con [fig. vulg.]. idiot connaissance. cunoaştere, cunoştinţă cunoştinţe [pl.] con [vulg.]. pizdă [vulg.] pízde, sex, fofoleancă [reg. connaître. cunoaşte vulg.] connais (je ~). cunosc (eu ~) concerna. referitor la connais (tu ~). cunoşti concernant. privitor la connaissais. cunoşteam concerner. interesa, referi, privi connaissant. cunoscând conclure. conchide connaisse. cunoască (să ~) conclu. conchis connaissent (ils ~). cunosc (ei ~) concluant. conchizând connaissez. cunoaşteţi conclura. conchide (va ~) connaissons. cunoaştem conclus. conchizi connaîtra. cunoaşte (va ~) conclus (je ~). conchid (eu ~) connaîtrai. cunoaşte (voi ~) conclut (il ~). conchide (el ~) connaîtrais. cunoaşte (ai ~), aş cunoaşte concours. concurs concursul connaîtrait. cunoaşte (ar ~) concours de beauté. concursul de frumuseţe Adev connaîtras. cunoaşte (vei ~) 03/12/07 connu. cunoscut cunoscuţi concubin. iubit [n.] iubită connus (je ~). cunoscui concitoyen, compatriote. conaţionál conaţionali connus (tu ~). cunoscuşi conaţionalii, compatriot Adev 24/12/07 connaître (s'y ~). pricepe la (se ~) condiment. condiment connaître en (se ~). pricepe la (se ~) conditionnel [abréviation]. [cond.] connivence. conivenţă, complicitate conduire. conduce conquérant. cuceritor cuceritoare conduira. conduce (va ~) conquérir. cuceri conduirait. conduce (ar ~) conduis (je ~). conduc (eu ~) conduis (tu ~). conduci conduisait. conducea conduisant. conducând conduisît. conduse conduisons. conducem conduisent. conduc (ei ~) conduit (il ~). conduce (el ~) conduite [n.]. conductă confesser. recunoaşte confient. împărtăşesc (ei ~) configurable. configurabil confiture. dulceaţă [gastron.] dulceţuri conformation. structură, conformaţie conformément. conform cu, conformitate cu (în ~) conformer (se ~). supune (se ~), conforma (se ~) confortable. confortabil confortablement. confortabil (în mod ~) confrère. confrate confraţi confrontation. confruntare confronter. confrunta confus. confuz, neclar, tulburat confus (être ~). buimac (fi ~), jenat (fi ~) confusément. confuz (în mod ~) confusion. confuzie congé. concediu congédier. concedia, da afară, disponibiliza [pe cineva] congélateur bahut. congelator cu sertare congelé. congelat congeler. congela

- 36 - 7 definiţii pentru cuceri infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a cuceri. verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el, ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm, cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi, cucer'iseţi a III-a (ei, ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ, cuceresc, vb.IV. I. Tranz. 1. A cuprinde, a ocupa, a supune un teritoriu cu puterea armelor. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută; A câştiga. 2. Fig. A-şi atrage simpatia, a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. II. Tranz. şi refl. (Înv.) A (se) supune, a (se) închina; a (se) ruga umilindu-se. – Lat. *conquerire(= conquirere). Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia, 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. 1. a lua, a ocupa, (înv.) a cuprinde, a dobândi, a prinde, a stăpâni. (După lupte crâncene au ~ cetatea.) 2. v. subjuga. 3. v. repurta. 4. v. câştiga. 5. a câştiga. (A ~ simpatia tuturor.) 6. v. încânta. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. v. închina, pleca, preda, supune. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco, 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cucerésc, imperf. 3 sg. cucereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată; a ocupa. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia, dragostea sau bunăvoinţa). 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. /

- 37 - conquête. cucerire consommant. consumând conquis. cucerit consommé. consumat consacrer. consacra consomme (il ~). consumă (el ~) consciemment. conştient (în mod ~) consomme (je ~). consum (eu ~) conscience. conştiinţă consommes (tu ~). consumi (tu ~) consciencieusement. conştiincios (în mod ~) consommez. consumaţi (voi ~) consciencieux. conştiincios consommons. consumăm conscient. conştient consonne. consoană consécutif. consecutiv conspirer. conspira conseil. povaţă, sfat sfaturi conspiraient (ils ~). conspirau conseil [comité]. consiliu conspirateur. conspirator, intrigant, uneltitor Conseil de l'Europe (Le ~). Consiliul Europei conspiration. uneltire, intrigă, conspiraţie conseille (il ~). consiliază (el ~), sfătuieşte, îndrumă conspirent. conspiră (ei ~), conspiră (ei ~) (el ~) constamment. constant (în mod ~) conseille (je ~). sfătuiesc (eu ~), consiliez (eu ~), constant. constant îndrum (eu ~) constater. constata conseiller. consilier, consilia, sfătui, îndruma constatais (je ~). constatam (eu ~) consentir. consimţi constatais (tu ~). constatai consens (je ~). consimt (eu ~) constatait. constata (el ~) consent. consimte constatant. constatând consentaient. consimţeau constaté. constatat consentait. consimţea constate (il ~). constată (el ~) consentant. care consimte, consimţind constate (je ~). constat (eu ~) consentement. consimţământ constatent. constată (ei ~) consentent. consimt (ei ~) constataient. constatau consentez. consimţiţi, consimţiţi constates (tu ~). constaţi consentit. consimţi (el ~) constatez. constataţi (ei ~) consentons. consimţim, consimţim constatiez. constataţi (voi ~) conséquence. rezultat [n.], consecinţă constations. constatam (noi ~) conséquent. consecvent constatons. constatăm conséquent (par ~). consecinţă (în ~) consternation. consternare conservateur. conservator consterne (il ~). consternează conservateur [musée]. conservator [la muzeu], consterné. înmărmurit, consternat custode [la muzeu] consterner. consterna conservation. conservare, păstrare constituer. constitui conservatoire. conservator [de muzică] constituaient. constituiau conserve. conservă constituait. constituia conserver. păstra (se ~), conserva (se ~) constitue (il ~). constituie considérable. considerabil constituent. constituie (ei ~) considération. consideraţie, stimă constitution. constituire, constituţie considérer. aprecia, lua în considerare, considera constitution [jur.]. constituţie [jur.] considérer [examiner]. privi cu atenţie, examina constructeur, constructrice. constructor consigne. dispoziţie, consemn, cuvânt de ordine constructif. constructiv consigner. consignaţie (depune în ~), înregistra, consul. consul consemna contenance. conţinut, volum consister. consta contenir. conţine consister en. consta din contient (il ~). conţine consolation. alinare, mângâiere [fig.], consolare contigu contiguë. contiguu contigui contiguă contigue consoler. consola continent. continent consola (il ~). consolă (el ~) contour. contur consolaient. consolau contraindre, forcer. constrânge constrâng consolait. consola (el ~) contraint. constrânge (el ~) console. consolă contraire. opus, contrar console (il ~). consolează (el ~) contraire (le ~). contrariul consolent. consolează (ei ~) contrairement. contrar (în mod ~) consolider. întări, consolida contrariait. contraria (el ~) consommateur. consumator contrariant. contrariind consommation. consumare, consumaţie contrariant [adj.]. contrariant consommer. consuma contrarié. contrariat consomma (il ~). consumă (el ~) contrarie (il ~). contrariază consommaient. consumau contrarier. contraria consommait. consuma (el ~) contrariété. contrarietate

- 38 - contraster. contrasta contrefort. contrafort contrastaient. contrastau contrefort montagneux [géo.]. chiceră [geo.][pop.], contrastait. contrasta (el ~) picior [geo.] contrastant. contrastând contrejour. contralumină contrastant [adj.]. contrastând contremaître. maistru, supraveghetor, şef de echipă contraste. contrast contremandé. revocat, contramandat, anulat contrasté. contrastat contremande (il ~). revocă, anulează (el ~), contraste (il ~). contrastează contramandează (el ~) contrastent. contrastează (ei ~) contremander. anula, revoca, contramanda contrat. contract contreplaqué [n.m.]. placaj [n.n.] contravention. contravenţie contrepoids [n.m.]. contragreutate [n.f.] contre. contra, împotriva contrepoint. contrapunct contre [appui]. de [sprijinit] contrepoison. antidot, remediu contre [échange]. în schimbul, pentru [schimb] contrer. împotrivi (se ~), contra, opune (se ~) contre [en dépit]. în ciuda [+D] contresigné. contrasemnat contre [proximité]. lângă contresigner. contrasemna contre-attaquer. contraataca contretemps. contratimp, impediment contre-écrou. contra-piuliţă contrevenant [n.m.]. contravenient contre son gré. involuntar, împotriva voinţei sale contrevenir. contraveni contre-mesure. contramăsură contrevent. oblon obloane contre-proposition. contrapropunere contribuer. contribui contre-révolution. contrarevoluţie contribuaient. contribuiau CONTRE-- . CONTRA- contribuait. contribuia contribué. contribuit contrebalancer. contrabalansa contribue (il ~). contribuie contrebande. contrabandă contribue (je ~). contribui (eu ~) contrebandier. traficant, contrabandist contribuent. contribuie (ei ~) contrebasse [n.f.] [mus.]. contrabas [n.m.] [muz.] contribues (tu ~). contribui (tu ~) contrecarraient. contracarau contribuez. contribuiţi (voi ~) contrecarrait. contracara (el ~) contribuons. contribuim contrecarrant. contracarând contribution. contribuţie contrecarre (il ~). contracarează (el ~) contributions. impozite contrecarré. contracarat contrister [arch.]. întrista contrecarre (qu'il ~). contracareze (el să ~) contrôlable. controlabil, verificabil contrecarrent. contracarează (ei ~) contrôle. verificare, control, stăpânire contrecarrent (qu'ils ~). contracareze (ei să ~) contrôle [maîtrise]. stăpânire contrecarrer. contracara contrôle de (prendre ~). controlul (prelua ~), deturna contrecœur (à ~). chef (fără ~), silă (în ~) contrôle [de soi-même] [n.m.]. stăpânire de sine contrecoup. efect contrar [n.f.] contredire. contrazice contrôler. controla, verifica contredit. contrazis contrôla. controlă (el ~), verifică (el ~) [perf. s.] contredit (il ~). contrazice (el ~) contrôlaient. verificau, controlau contrée [n.f.]. ţinut [n.n.] ţinuturi, regiune [n.f.] contrôlait. controla (el ~), verifica (el ~) contrefaçon. contrafacere, măsluire, falsificare contrôlant. verificând, controlând contrefaire. contraface, măslui, falsifica contrôlé. controlat, verificat contrefais (je ~). contrafac (eu ~), măsluiesc (eu contrôle (il ~). verifică (el ~), controlează (el ~) ~) contrôlé (il avait ~). controlase, verificase contrefais (tu ~). măsluieşti, contrafaci contrôle (je ~). verific, controlez contrefaisaient. contrafăceau, măsluiau contrôlent (ils ~). controlează (ei ~), verifică (ei contrefaisait. măsluia, contrafăcea ~) contrefaisant. măsluind, contrafăcând contrôles (tu ~). controlezi, verifici contrefait. măsluit, contrafăcut, falsificat contrôlez. controlaţi (voi ~), verificaţi (voi ~) contrefait (il ~). măsluieşte (el ~), contraface (el contrôlons. controlăm, verificăm ~) contrôleur (le ~) [SNCF]. naşul [pop.] [CFR] contrefait (il avait ~). măsluise, contrafăcuse contrôleur [SNCF]. conductor [CFR], controlor de contrefait (ils avaient ~). măsluiseră, bilete [CFR] contrafăcuseră contrordre. contraordin contrefera. contraface (va ~), măslui (va ~) controverse. controversă contreferai (je ~). contraface (voi ~), măslui (voi controversé. controversat ~) controverser. controversa contreferait. contraface (el ar ~), măslui (el ar ~) contumace [jur.]. contumacie [jur.] contrefont. contrafac (ei ~), măsluiesc (ei ~) contusion. vânătaie, contuzie

- 39 - contusionner. contuziona (se ~), face o vânătaie cor [au pied]. bătătură [la picior] convaincant. convingător cor [mus.]. corn [muz.] convaincre. convinge corail coraux. coral corali, mărgean convaincu. convins corail [adj.]. corai [neo.] convalescence. convalescenţă corbeau. corb corbi convalescent. convalescent corbeille. coş [împletit] coşuri convenable. convenabil corbeille à papier. coş de hârtii convenablement. convenabil (în mod ~) corbillard. dric, car mortuar convenir. cuveni, corespunde, conveni, hotărî corde. coardă corzi, frânghie frânghii, ştreang convenu. convenit, hotărât, cuvenit, corespuns ştreanguri, funie funii conviendra. cuveni (se va ~), conveni (va ~) cordial. cordial, amical, prietenos conviendrait. corespunde (ar ~), cuveni (s-ar ~), cordialement. cordial (în mod ~) conveni (ar ~) cordillère. cordilieră conviennent. corespund, cuvin, convin cordon. şnur şnururi, şiret [n.] şireturi convient. corespunde (el ~), cuvine, convine cordon bleu [gastron.]. cordon bleu [gastron.] convention. convenţie cordonnerie. cizmărie, pantofărie conventionnel. convenţionel cordonnier. pantofar, cizmar conversation. conversaţie Corée du Sud. Coreea de Sud, al Coreei de Sud conversation à bâtons rompus. conversaţie cu agendă coréen. coreean coreeană, corean deschisă, discuţie liberă Coréen [n.]. corean [n.] converser. conversa coriandre. coriandru conversion. conversiune, convertire Corinne. Corina convertir. converti, transforma corne. corn [zool.] coarne convict. ocnaş corneille. cioară ciori conviction. certitudine, convingere cornemuse. cimpoi cimpoaie convive. conviv, comesean cornet. cornet, cornet de hârtie cornete de hârtie convocation. convocare cornet [mus.]. trompetă [muz.] convoi. convoi, alai, cortegiu cornichon. cornişon [neo.], castrevete murat castraveţi convoitise. aviditate, cupiditate, lăcomie muraţi convoquer. convoca cornière [fer]. cornier [fier] convulsion. frământare, spasm, convulsie, zvâcnet cornu. cornut cccoo cornue [phys.]. retortă cool [col.]. cool [col.] corolle [bot.]. corolă [bot.] coopératif. cooperatist corporation. corporaţie coopérative [n.]. cooperativă corporel. corporal, trupesc coopérer. colabora, conlucra, coopera corps. corp corpuri, trup trupuri coordination. coordonare corps (du ~). corpului, trupului coordonner. coordona corps [phys.]. corp [fiz.] cccop corps didactique. corp didactic copain. tovarăş, amic, prieten corps et âme. trup şi suflet corpulent. gras, supraponderal, obez, corpolent copie. copie correct. corect corecţi corectă corecte copie pirate [PC]. program piratat [PC], copie pirat correctement. corect (în mod ~) copie de secours [PC]. backup [PC], copie de correction. corectare, corecţie rezervă [PC] copier. reproduce, copia correspondance [SNCF]. legătură [CFR] copieur. xerox correspondant [adj.]. corespunzător copieux. copios correspondant [n.]. corespondent copine. prietenă, tovarăşă, amică correspondre. corespunde, comunica copuler. fute [vulg.] correspond. corespunde (el ~) correspond (il ~ à). corespunde (el ~) [+D] cccoq correspond avec. este în corespondenţă cu, coq. cocoş. kakas corespondează cu (el ~) coque. carcasă correspondaient à. corespundeau cu coquelicot. mac de câmp correspondais avec (je ~). eram în corespondenţă coquelourde [bot.]. sisinei [n.m.pl.][bot.] cu, corespondam cu (eu ~) coquerelle [bot.]. sisinei [n.m.pl.][bot.] correspondais avec (tu ~). corespondai cu, erai în coquet. elegant, cochet, dichisit corespondenţă cu coquillage. cochilie de scoică correspondait à (il ~). corespundea cu coquille. nucă), cochilie (de scoică), coajă (de ou) coji correspondance. corespondenţă $$$ correspondent à. corespund cu coquille d’œuf. coajă de ou correspondrait. corespunde (ar ~) coquin. ştrengar, ticălos, bandit correspondre à. corespunde [+D] cccor

- 40 - correspondu à. corespuns côté droit. partea dreaptă correspondre avec. coresponda cu, fi în côté gauche. partea stângă corespondenţă cu coteau [n.m.]. măgură [n.f.] măguri, deal [n.n.] dealuri, corresponds avec (je ~). sunt în corespondenţă colină [n.f.] coline cu, corespondez cu coteau (le ~). dealul dealurile corresponds avec (tu ~). eşti în corespondenţă cu, coter. aprecia, evalua, cota corespondezi cu côtés (de tous ~). părţile (din toate ~) correspondu avec. corespondat cu côtier. coastă (de ~) corridor. coridor, culoar cotisation. cotizaţie corriger. corija [neo.], corecta cotiser. cotiza corrige (il ~). corectează (el ~), corijează (el ~) coton. bumbac corrige (je ~). corectez, corijez [neo.] coton hydrophile. vată hidrofilă corrigé. corectat, corijat [neo.], dezbărat Cotonoaster integerrimus [bot. bârcoace [pl.] [bot.] corriges (tu ~). corijezi, corectezi côtoyé. mers de-a lungul corriger de (se ~). dezbăra de (se ~), corecta de (se côtoyer. merge de-a lungul ~) cccou corrompre [moralement]. perverti, corupe cou. gâtlej gâtlejuri, gât gâturi, gît, gîtlej, beregată corrompre [abîmer]. altera, strica [altera] beregate corrompait (il ~) [moral.]. corupea, pervertea coucher. culca corrompt (il ~) [moral.]. corupe (el ~), coucha (il se ~). culcă (el se ~) [perf. s.] perverteşte couchai (je me ~). culcai (mă ~) corrompu. corupt couchais (je me ~). culcam (mă ~) corrompu [abîmé, alim.]. alterat, stricat [alterat] couchais (tu te ~). culcai (te ~) corrompu [fig.]. putred couchait (il se ~). culca (el se ~) corrompu [mœurs, moralement]. corupt, pervertit couche (je me ~). culc (mă ~) corrompu [pollué]. poluat couche (il se ~). culcă (el se ~) corruption. pervertire, corupţie couche (lit, pour dormir). culcuş, pat corruption [altération]. descompunere, alterare couche [n.f.], strate. strat [n.n.] straturi corruption [fig.]. putreziciune couche [n.f.][de bébé]. pampers ® [fam.] pamperşi, corsage. corsaj [neo.] scutec [n.n.] scutece Corse. Corsica couché. culcat cortège. cortegiu, alai couché (il s'était ~). culcase (se ~) cortèges. alaiuri, cortegii, suite couché (ils s'étaient ~). culcaseră (se ~) Cortusa mathioli [bot.]. ciuboţica-cucului [bot.] couché (je m'étais ~). culcasem (mă ~) corvée. corvoadă corvezi couchent (ils se ~). culcă (ei se ~) corvée (de la ~). corvezii coucher [n.m.]. culcare Corydalis capnoides [bot.]. brebenei [pl.] [bot.] couches (tu te ~). culci (te ~) cccos couchette. cuşetă cosmétique. cosmetic cosmetică couchez (vous vous ~). culcaţi (vă ~) cosmique. cosmic couchons (nous nous ~). culcăm (ne ~) cosmonaute. cosmonaut se coucher (soleil). asfinţí, apune cosmos. cosmos coucha (le soleil se ~). apuse (soarele ~), asfinţi cosse. păstaie păstăi (soarele ~) cosse (de la ~). păstăii couchait (le soleil se ~). apunea (soarele ~), asfinţea cossu. înstărit, bogat, bocotan [reg. Trans.] (soarele ~) costume. costum costume couchant. apune (care ~) cccot couchant [n.m.]. apus [n.], amurg, asfinţit, crepuscul cote. cotă cote couche (le soleil se ~). apune (soarele ~), asfinţeşte coté. cotat, evaluat, apreciat (soarele ~) côte. coastă couché (le soleil s'était ~). apusese (soarele ~), côté. parte părţi, latură asfinţişe (soarele ~) côté [n.m.] [géom.]. latură [n.f.] [geom.] laturi coucher de soleil. apus côté (du ~). părţii coucou. cuc cuci côte (la ~). coasta coud (il ~). coase (el ~) côté (le ~). partea părţile coude. cot coate côte [anat.]. coastă [anat.] coaste coude à coude. cot la cot côte [géo. rive]. coastă coaste, ţărm ţărmuri coudre. coase côte [géo.]. pantă pante, costişă costişe, coastă [geo.] coudra (il ~). coase (va ~) coaste, povârniş povârnişuri coudrai (je ~). coase (voi ~) côte à côte. unul lângă altul coudrais (je ~). coase (aş ~) Côte d'Azur. Coasta de Azur coudrait. coase (ar ~) Côte d'Ivoire. Coasta de Fildeş coudrait (il ~). coase (el ar ~)

- 41 - couds (je ~). cos (eu ~) coup de balai (donner un ~). mătura (da cu ~) couds (tu ~). coşi coup de canon. salvă de tun cousaient. coseau [cu acul] coup de coude (donner un ~). trage un cot, izbi cu cousais (je ~). coseam [cu acul] cotul cousais (tu ~). coseai [cu acul] coup de feu. foc de armă, împuşcătură, foc de puşcă cousait (il ~). cosea [cu acul] coup de fil (donner un ~). telefon (da ~) cousant. cosând coup de fouet. lovitură de bici couse (qu'il ~). coasă (să ~) coup de grâce. lovitură de graţie cousent. cos (ei ~) coup de klaxon (donner un ~). claxona cousent (ils ~). cos (ei ~) coup de main. mână de ajutor cousez (vous ~). coaseţi coup de main (donner un ~). mână de ajutor (da ~) cousiez. coseaţi [cu acul] coup monté. înscenare [fig.], cabală, făcătură cousîmes (nous ~). cusurăm coup d'œil. privire furişă, ochiadă, uitătură cousions. coseam [cu acul] coup d’œil. uitătură, privire iute cousirent. cusură coup de peigne (donner un ~). pieptăna rapid (se ~) cousis (je ~). cusui coup de pied. lovitură cu piciorul, şut cousis (tu ~). cusuşi coup de poing. pumn [lovitură] cousit (il ~). cusu coup de soleil. insolaţie [med.] cousîtes. cusurăţi coup sûr (à ~). siguranţă (cu ~) cousons (nous ~). coasem coup de téléphone (donner un~) telefon (da un ~) cousu. cusut coup de tête. capriciu, toană cousu (il avait ~). cosese coup de théâtre. lovitură de teatru cousu (j'avais ~). cosesem (eu ~) coup de tonnerre. tunet couture. cusătură coup de vent. rafală de vânt couturier. croitor coupa (il ~). tăie (el ~) couenne. şoric, şorici de porc coupa (il ~) [couture]. croi (el ~) couilles [vulg.]. testicule, ouă [aluziv eufemism], boaşe coupable. culpabil [neo.], vinovat [vulg.] couper. tăia couler. scurge (se ~), curge coupai (je ~). tăiai (eu ~) coula. curse, scurse (se ~) coupaient. tăiau coulaient. curgeau, scurgeau (se ~) coupais (je ~). tăiam (eu ~) coulait. curgea, scurgea (se ~) coupais (je ~) [couture]. croiam (eu ~) coulant. fluid, curgător coupais (tu ~). tăiai coulant [fig.]. culant coupait. tăia (el ~) coulé. scurs, curs coupait (il ~) [couture]. croia coule (il ~). curge (el ~), scurge (el se ~) coupant. tăind, tăios coule (il ~) [mar.]. scufundă (se ~) coupas (tu ~). tăiaşi coulé (il avait ~). cursese, scursese (se ~) coupe (je ~). tau (eu ~) [reg.], tai (eu ~) coulé (ils avaient ~). curseseră, scurseseră (se ~) coupe (il ~). taie (el ~) coulent. scurg (se ~), curg coupe (qu'il ~). croiască (el să ~), taie (el să ~) coulent (ils ~) [mar.]. scufundă (ei se ~) coupé. tăiat tăiaţi tăiată coulera. scurge (se va ~), curge (va ~) coupé (il avait ~). tăiase couleront. curge (vor ~), scurge (se vor ~) coupé (ils avaient ~). tăiaseră couler [mar.]. scufunda (se ~) coupé (j'avais ~). tăiasem coula [mar.]. scufundă (se ~) [perf. s.] coupé (nous avions ~). tăiaserăm coulait [mar.]. scufunda (el se ~) coupé (tu avais ~). tăiaseşi coulé [mar.]. scufundat coupé (vous aviez ~). tăiaserăţi couler un bateau. scufunda un vapor coupent. taie (ei ~) coulé un bateau (ils ont ~). scufundat un vapor (au coupes (tu ~). tai (tu ~) ~) coupez. tăiaţi couler du béton. turna beton coupiez. tăiaţi (voi ~) [imperf.] couleur. culoare culori coupions. tăiam (noi ~) couleur [colorant]. vopsea coupons (nous ~). tăiem couleur de. de culoarea coupe (~ de champagne). cupă (~ de şampanie) couleurs tapageuses. culori ţipătoare coupe [championnat]. campionat, competiţie coulisse. glisieră sportivă, cupă coulisses. culise coupe [des cheveux]. tunsoare couloir. culoar, hol, vestibul, coridor coupe [forest.]. tăiere (~ de copaci) coup. şoc, izbitură, lovitură coupe [plan]. secţiune [plan] coup (tenir le ~). faţă (face ~) coupe [résultat d'une coupure]. tăiere, felie coup [fig.]. emoţie puternică, lovitură emoţională, coupe [versif.]. cezură [versificaţie] şoc couper [couture]. croi

- 42 - coupe [couture]. croi, croială courant (mettre au ~). curent (pune la ~), cunoştinţă coupe (il ~) [couture]. croieşte (aduce la ~) coupe (je ~) [couture]. croiesc courant (tenir au ~). curent (ţine la ~) coupé [couture]. croit courante (mettre de l'eau ~). curentă (trage apă ~), coupent (ils ~) [couture]. croiesc curentă (instala apă ~) coupes (tu ~) [couture]. croieşti courba (il se ~). aplecă (el se ~), încovoie (el se ~) coupeur. croitor courbaient (ils se ~). încovoiau (se ~), aplecau (se ~) coupez [couture]. croiţi courbait. îndoia [plia], curba (el ~), încovoia coupons (nous ~) [couture]. croim courbait (il se ~). apleca (el se ~), încovoia (el se ~) coupé (souffle ~). întretăiată (răsuflare ~) courbant. încovoaind, curbând, îndoind coupé [n.m.] [auto]. cupeu [auto] courbe [adj.]. curb coupe-coupe. machéta [cuţit] courbe [n.f.]. curbă [n.f.], linie curbă coupe-papier. coupe-papier [neo.], cuţit de tăiat courbe (il ~). încovoaie, îndoieşte, curbează (el ~) hârtie courbe (il se ~). încovoaie (el se ~), apleacă (el se ~) coupe-vent. haină de vânt courbe (je ~). îndoiesc (eu ~), curbez, încovoi coupelle. cupă mică courbe (qu'il se ~). aplece (el să se ~), încovoaie (el couper [géom.]. intersecta (se ~) [geom.] să se ~) couper les cheveux en quatre. despica firul de păr în courbé. încovoiat, gârbovit, îndoit, curbat, aplecat patru courbé (il avait ~). îndoise, curbase, încovoiase couper en deux. tăia în două courbent (ils ~). încovoaie (ei ~), curbează (ei ~), couper la parole. întrerupe [pe cineva] îndoiesc (ei ~) couper à la scie. tăia cu ferestrăul courbent (ils se ~). apleacă (ei se ~), încovoaie (ei se couper en tranches. felia [vb.], tăia felii ~) couplage. cuplare, cuplaj courbent (qu'ils se ~). încovoaie (ei să se ~), aplece couplant. cuplând (ei să se ~) couple. cuplu cupluri, pereche perechi courber. curba, încovoia, îndoi couplé. cuplat courber (se ~). gârbovi (se ~), încovoia (se ~), apleca couple (il ~). cuplează (el ~) (se ~) couple (qu'il ~). cupleze (să ~) courbette. temenea temenele, plecăciune plecăciuni couple [méc.]. cuplu courbure. curbură couplent (ils ~). cuplează (ei ~) courge. dovlecel dovleci coupler. cupla courges. bostani albi, dovleci couplet [mus.]. cuplet [muz.] courgette. dovlecel coupole. dom, boltă, cupolă courir. fugi, alerga coupon. cupon cupoane courais. fugi (vei ~) coups (boire à petits ~). înghiţituri mici (bea cu ~) courent (ils). fug coups de matraque. lovituri cu măciuca coureur. alergător coupure. tăietură coureur [vélo]. ciclist coupure d'électricité. tăiere a curentului, întrerupere de coureur de fond. alergător de fond curent courez. fugi (veţi ~) cour [n.f.]. curte [n.f.] curţi courons. fugim cour (~ d'un roi). curte (a unui rege) courra. fugi (va ~), alerga (va ~) cour (de la ~). curţii curţilor courrai. fugi (voi ~), alerga (voi ~) cour (la ~). curtea curţile courrais. alerga (vei ~), aş fugi la Cour européenne des Droits de l’Homme. la courrez. alerga (veţi ~) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) courrons. fugi (vom ~), alerga (vom ~) Adev 28/02/08 courront. fugi (vor ~), alerga (vor ~) cour (faire sa ~). curte (face ~), curta cours (je ~). fug (eu ~), alerg (eu ~) Cour de cassation. Tribunalul Suprem, Curte de cours (tu ~). alergi, fugi (tu ~) Casaţie court (le bruit ~). circulă zvonul cour intérieure. curte interioară couru. fugit, alergat courage. curaj, temeritate courir après. alerga după, vâna, hăitui courageux. curajos curajoasă courir ci et là. fugi de colo colo couramment. curent (în mod ~) courir un danger. risca, expune unui pericol (se ~) courant. şuvoi, curent curentă courir les magasins. cutreiera prin magazine courant [adj.]. curent courir à toute allure. alerga cât îl ţin picioarele courant [n.]. tendinţă, curent courir à toutes jambes. fugi cât îl ţin picioarele courant d'air. curent de aer couronne. coroană coroane courant alternatif. curent alternativ couronnement. încoronare courant électrique. curent electric couronner. încorona, încununa încununez courant littéraire. tendinţă literară, curent literar couronné. încoronat, încununat courant (être au ~). curent (fi la ~)

- 43 - couronne (il ~). încununează (el ~), încoronează crains. temi, tem (el ~) craint. temut couronna. încunună (el ~), încoronă (el ~) craint (il ~). teme (el se ~) couronnait. încorona (el ~), încununa (el ~) craindre le pire. teme de ce e mai rău (se ~) couronnant. încununând, încoronând crainte. frică, teamă courriel [PC]. e-mail [PC] craintif. fricos courrier. curier, corespondenţă, scrisori [n.n.pl.] crame (il se ~) [pop.]. frige (el se ~) courrier des lecteurs [journal]. poşta redacţiei crampon [alpinisme]. colţar [alpinism] colţari courrier électronique [PC]. e-mail [PC] crâne. craniu cranii, ţeastă [pop.] ţeste courrier par avion. poşta par avion crantage [de la semelle]. model antiderapant [la talpă] courroie [n.f.]. curea [n.f.] curele, chingă crapaud [n.m.]. broască râioasă [n.f.] broaşte râioase courroie (la ~). cureaua crapule. puşlama, secătură, neisprăvit [n.m.] courroux. mânie, furie craquement. trosnitură, pârâitură cours. curs cursuri craquer. trosni, pârâi cours (en ~). curs (în ~) craqué. trosnit, pârâit cours [mar.]. cursă [mar.] craque (il ~). trosneşte, pârâie (el ~) cours de rattrapage. curs de recuperare craquent (ils ~). pârâie, trosnesc court. scurt scurtă craquer [se rompre]. rupe (se ~), plesni court-circuit. scurtcircuit crasse [adj.]. extrem, cras courtoisie, affabilité, galanterie. curtoazie crasse [n.f.]. jeg [n.m.], murdărie cousin. văr crasseux. jegos cousine. verişoară cratère. crater cratere coussin. pernă. párna cravache. cravaşe coût. cost, preţ cravate. cravată cravate couteau. cuţit crayon. creion creioane coûter. costa crayon bille. pix coûteux. costisitor, scump crayon feutre. carioca coutume. datină, tradiţie, obicei obiceiuri crayonner. creiona couvée. clocire crayonna. creionă couvent [n.m.]. mânăstire [n.f.] crayonnait. creiona couver. cloci crayonne (il ~). creionează (el ~) couvercle. capac capace crayonne (je ~). creionez couvert. acoperit, acoperit; tacâm crayonne (qu'il ~). creioneze (el să ~) couverture. cuvertură, copertă crayonné. creionat couvre-chef. acoperământ al capului, pălărie cccre couvrir. acoperi créancier. creditor couvert (il avait ~). acoperise créateur. creator couvraient. acopereau création. înfiinţare, creare, creaţie, fondare couvrais (tu ~). acopereai Création du monde [bib.]. Facerea lumii [bib.] couvrait. acoperea créature. fiinţă, creatură, făptură couvrant. acoperind crèche. iesle, creşă couvre (il ~). acoperă (el ~), acoperă (el ~) crèche [maternelle]. creşă couvre (je ~). acopăr, acopeream (eu ~) crédit. stimăcredit, stimă, credit couvrent. acoperă (ei ~) crédité. creditat couvres. acoperi (tu ~) créditer. acorda un credit, credita couvrez. acoperiţi crédule. credul, naiv couvriez. acopereaţi créer. crea, plăsmui couvrions. acopeream (noi ~) créa. creă, plăsmui (el ~) couvrons. acoperim créé. creat, plăsmuit cccr créer [fonder]. înfiinţa, întemeia crachat. scuipat créé [fondé]. înfiinţat, întemeiat craché. scuipat crématoire. crematoriu cracher. scuipa crème. smântânâ, cremă craindre. teme crème (tarte à la ~). cremă (tartă cu ~) craignent. tem crème [adj.]. crem [adj.] craignez. temeţi crème [cosmétique]. cremă [cosmetică] craignis. temui crème Chantilly. frişcă craignit. temu crème fouettée. frişcă craignons. temem crèmerie. lăptărie craignant. temându-se crémeux. de consistenţa smântânii, smântânos craindra. teme (se va ~) crémone. cremonă craindrait. teme (s-ar ~) créneau. crenel

- 44 - créneau [fig.]. loc liber [în parcare], poziţie liberă [în croire. crede orar] croie (qu'il ~). creadă (să ~) crénelé. crenelat, cu creneluri croient. cred créosote. creuzot croira. crede (va ~) crêpe. clătită, clătită [n.f.] croirait. crede (ar ~) crêpe [étoffe]. crep crois. cred crêper [cheveux]. face cu buclexul, cârlionţa, încreţi crois (tu ~). crezi [părul] croit. crede crêper [tissu]. încreţi [pânză] croyais. credeam, credeai crépi [n.m.]. ştucatură [n.f.] croyait. credea crépiter. trozni croyance. credinţă crépu [cheveux]. încreţit [părul], făcut cu buclexul, croyant. crezând, credincios cârlionţat croyez. credeţi crépu [cheveux]. scurt şi ondulat natural [păr] croyons. credem crépusculaire. crepuscular cru [de croire]. crezut crépuscule. apus [n.n.], apus, asfinţit [n.n.], crepuscul croisade. cruciadă cresson [bot.]. creson [bot.] croisé. încrucişat crête. coamă, creastă croisé [hist.]. cruciat crête (la ~). creasta croisement. răspântie, intersecţie, răscruce, crête [de montagne]. culme [muntoasă], creastă încrucişare [muntoasă] croiser. traversa, întretăia, încrucişa crête [du toit]. coamă [a acoperişului] croiseur. crucişător [nav.] crête [géo.]. creastă [geo.] croisière. croazieră crête [n.f.][des oiseaux]. creastă [n.f.][la păsări] croître. creşte creste croîs. cresc, creşti crétin [fig.]. tont, tembel, tolomac [pop], cretin [fig.], croissait. creştea imbecil croissant [n.]. corn [alim.], semilună, crescând crétin [méd.]. cretin [med.] croisse (qu'il ~). crească (să ~) creuser. săpa, scobi croissent. cresc creux. gol (pe dinăuntru), găunos croissez. creşteţi creux [voix]. dogit croissons. creştem crevaison. pană de cauciuc croît. creşte (el ~) crevasse. crevasă, crăpătură croîtra. creşte (va ~) cccri croîtrait. creşte (ar ~) cri. strigăt, strigare strigări Adev 14/05/08 crû. crescut crier. zbiera, striga croix. cruce cruci crier à tue-tête. striga din răsputeri, striga cât îl ţin croix (la ~). crucea puterile Croix du Sud (la ~) [astron.]. Steaua Sudului [astron.] crime. omor, crimă croqué. ronţăit, sfărâmat între dinţi, schiţat, cronţănit criminaliste. criminalist croque-mort. cioclu criminalité. criminalitate croquer. sfărâma între dinţi, cronţăni, ronţăi, schiţa criminel. criminal croquettes. crochete crinière. coamă croquis. crochiu, schiţă crise. criză crotte. rahat (de câine) crisser. scârţâi crouler. dărâma (se ~), prăbuşi (se ~) cristal cristaux. cristal cristale croûte. scoarţă, coajă cristallin. cristalin cccru cristallisé. cristalizat cru [adj.] (opposé : cuit). crud, necopt cristalliser. cristaliza cru [n.]. an de recoltă viticolă, podgorie critère. criteriu cruauté. cruzime critique. critic (de artă), critic (literar) cruche. cană (de lut), ulcior critiqué. criticat crucifié. pus pe cruce, crucificat, răstignit critique [discipline]. critică [disciplina] crucifier. crucifica, răstigni, pune pe cruce critiquer. critica crucifix. crucifix, cruciuliţă, troiţă crudités. crudităţi cccro cruel. feroce, cumplit, neînduplecat, crud [violent] croate. croat cruellement. cruzime (cu ~), cumplit Croatie. Croaţia crus. crezui crochet. cârlig, croşetă, igliţă igliţe, ocol crûs. crezui, crezuşi crochu. coroiat, încovoiat crustacé. crustaceu crustacee crocodile. crocodil crût. crezu Crocus sp. [bot.]. brânduşă [bot.] cccu

- 45 - cubain. cubanez cyclone. ciclon cube. cub cygne. lebădă. lebed cueillette. cules (de fructe) cynique. cinic cueilli. cules cynisme. cinism cueillir. culege ddda cuiller, cuillère. lingură linguri cuir. piele (tăbăcită) d'abord. la început, întâi [adv.] cuirasse. platoşă, armură, cuirasă d'accord. de acord cuirassé [mar.]. cuirasat [mar.] d'ailleurs. de altfel, altminteri (de ~) cuire. arde, fierbe, coace d'antan. de demult, de odinioară cuit. coace (se ~) d'autant moins. cu atât mai puţin d'autant plus. cu atât mai mult cuisine. bucătărie d'autre part…. pe de altă parte… cuisiner. găti, face mâncare d'avance. dinainte, din vreme cuisinier. bucătar bucătăreasă d'habitude. de obicei cuisinière, réchaud à gaz, fourneau à gaz. aragaz d'ores et déjà. deja cuissard. pantalon scurt [ciclism] D'UN . UNUI cuisse. coapsă coapse D'UNE . UNEI cuistot [fam.]. bucătar-şef d'une part…. pe de o parte… cuit. copt copţi coaptă coapte, prăjit prăjită dactyle [prosodie]. dactil [prozodie] cuit-œufs [n.m.][électroménager]. aparat de fiert ouă dactylique. dactilic [n.n.] dactylo [fam.]. dactilografă cuit-vapeur [n.]. cuctă [n.f.] dada [art]. dada [artă] cuivre. aramă, cupru dahlia. dalie [bot.] cccul daigner. catadicsi cul. fund, şezut daim (peau de ~). căprioară (piele de ~) cul [vulg.]. cur [vulg.] dalle. dală dale, lespede lespezi cul-de-jatte [n.m.]. amputat [n.m.] daltonien. daltonist cul-de-sac. impas daltonisme. daltonism culbute. tumbă damas. damask culbuter. răsturna (se ~), da de-a rostogolul (se ~) damas [textile]. damasc [textil] culbuteur [auto.]. culbutor [auto] dame. doamnă, damă culinaire. culinar dame [aux échecs]. regină [la şah] culminant. culminant dame-jeanne. damigeană culot (avoir du ~). tupeu (avea ~) damnation. afurisenie, blestem, damnare culot [n.m.]. obrăznicie, tupeu damné. damnat culotte. pantaloni scurţi, budigăi [reg. pl.], chiloţi [pl.] Damocles (épée de ~). Damocles (sabia lui ~) culpabilité. vinovăţie dddan culte. cult, religie dandinant. tândălind cultivateur. agricultor dandiner. tândăli cultiver. cultiva Danemark. Danemarca culture. cultivare, cultură danger. primejdie primejdii, pericol cumin. chimion, chimen dangereux. primejdios primejdioşi; f. primejdioasă, pl. cumuler. cumula primejdioase, periculos cumulus. cumulus danois. danez cunnilingus. muie [vulg.] dans. în, interiorul (în ~) cupide. lacom, hrăpăreţ, rapace dans la mesure où. în măsura în care cupidité. lăcomie, sete de câştig dans les nuages. cu capul în nori cccur dans les quinze prochaines années. în următorii 15 cure. cură, tratament ani Adev 01/11/07 curé. preot danse (il ~). dansează cure-dent. scobitoare danse [n.]. dans cure-ongles. pilă pentru unghii danser. dansa curieusement. curios (în mod ~) dard [d'insecte]. ac [al unei insecte] curieux. curios date. dat curry. curry dater. data curseur. cursor datte. curmală curseur [PC]. cursor dattier. curmal curvimètre [topo.]. curbimetru [topo.] curbimetre Datura stramonium. ciumăfaie [n.f.][bot.], laur [n.m.] cuvette. chiuvetă dauphin. delfin cycle. ciclu davantage. mai mult

- 46 - ddde débattra. dezbate (va ~), zbate (se va ~) de. de la, dinspre, de [prep.] débattrait. dezbate (ar ~) de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie]. -ei [G.f.n.p.: gâsca débattu. dezbătut, zbătut MariEI] débauche. desfrâu, dezmăţ de [G.m.n.p.: la main DE Jean]. lui [G.m.n.p.: mâna débauché. dezmăţat, pervertit, desfânat LUI Ioan] débauche (s’adonner à la ~). dezmăţa DE . LUI débile. debil, gingaş, plăpând dé [jeu]. zar zaruri débiner (se ~) [fam.]. lua la sănătoasa (o ~), uşchi, spăla dé à coudre. degetar putina [pop.] de bon cœur. din toată inima débit. debit, datorie de bonne foi. de bună credinţă débiteur. datornic, debitor de bonne heure. devreme, dis de dimineaţa débonnaire. tolerant, blajin, îngăduitor de côté de. alături de déborder. revărsa (se ~), deborda, depăşi de façon à. în aşa fel ca să débordant. debordant de fil en aiguille. de-a fir a păr déborde. depăşeşte, revarsă (se ~), debordează de fond en comble. în toate ungherele, peste tot débordé. debordat, depăşit, revărsat de grand cœur. din toată inima débouchage. destupare, desfundare de grande envergure. de mare anvergură déboucher. duce la, desfunda, destupa de là. de acolo déboucher sur. vărsa în (se ~) [râu], duce la de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.: vârsta mamEI], debout. picioare (în ~) -ii [G.f.: faţa femeII] débrayer. debreia DE LA . NIŞTE débris [pl.]. ruine, sfărâmături, dărâmături, moloz de la part de. din partea [+G] débrouiller. descurca (se ~) de loin en loin. din loc în loc début. debut, început de long. de-a lungul débutant. debutant, începător de longue date. de mult timp débuter. începe, debuta de mauvais augure. de rău augur dddec de mauvais goût. de prost gust décade. decadă de mauvaise foi. de rea credinţă décadence. decadenţă de mauvaise qualité. de proastă calitate décadent. decadent de même. la fel (cu) décaféiné. decofeinizat de nouveau. din nou décapsuleur. desfăcător de sticle, decapsulator de plus. în plus décédé [n.]. răposat [n.] răposată de première main. de mâna întâia décédé, mort. decedat decedată De rien !. Cu plăcere! est décédé à l’hôpital. a decedat la spital Adev 11/11/07 de rien !. nu face nimic!, pentru puţin! décéder. răposa de telle manière que. ca să, de aşa manieră încât décembre. decembrie de temps à autre. din timp în timp, din când în când, décennie. deceniu câteodată décent. decent de tous côtés. din toate părţile déception. decepţie de travers. de-a curmezişul décerner. conferi, decerna, acorda de trop. în plus décès. moarte, deces de son vivant. în timpul vieţii (lui/ei) décevant. decepţionant de vive voix. prin viu grai décevoir. dezamăgi, decepţiona dddeb déchaînement. dezlănţuire deb [n.f.] (débutante). debutantă déchaîner. dezlănţui (se ~) débagouler [fam.]. voma, borî [pop.], da afară [fam.] décharger. descărca déballer. despacheta décharné. slăbănog débandade, déroute. debandadă déchausser. descălţa, dezrădăcina, clătina débarquer. debarca déchet. deşeu débarrasser. debarasa, descotorosi (se ~) déchiffrer. desluşi, decoda, descifra se débarrasser. dezbăra de (se ~) déchiqueter. sfâşia, rupe în bucăţi débat. dezbatere déchirant. sfâşietor débattre. zbate, dezbate déchirer. sfâşia, rupe débattaient. zbăteau (se ~), dezbăteau déchoir. decădea débattait. dezbătea, zbătea (se ~) déchu. decăzut débattant. dezbătând, zbătându-se décidé. hotărât, decis débattent. zbat (se ~), dezbat décidément. hotărâre (cu ~), hotărât (în mod ~) débattez. zbateţi (vă ~), dezbateţi décider. hotărî, decide débattirent. zbătură (se ~), dezbătură décimer. decima débattons. dezbatem, zbatem (ne ~) décision. hotărâre administrativă

- 47 - décision. hotărâre, decizie déduisez. deduceţi, scădeţi, trageţi concluzia décisif. hotărâtor, decisiv déduisons. scădem, deducem, tragem concluzia déclamer. declama déduit. tras concluzia, dedus, scăzut déclarer. declara dddef déclarer coupable. declara vinovat défaillance. leşin, avarie, stricăciune déclenchement. declanşare, izbucnire défaillir. slăbi, leşina, avaria déclencher. declanşa, izbucni, stârni défaire. desface déclencheur. declanşator défais (je ~). desfac (eu ~) déclin. declin défais (tu ~). desfaci décliner. scădea, slăbi, declina, refuza défaisait. desfăcea déclina. scăzu, slăbi, refuză (el ~) [imperf.] défaisons. desfacem décliné. declinat, slăbit, scăzut, refuzat défait. desface (el ~), desfăcut décline (il ~). scade, declină (el ~), slăbeşte, défaites. desfaceţi refuză (el ~) défera. desface (va ~) déclinent. refuză (ei ~), scad, slăbesc, declină (ei déferait. desface (ar ~) ~) défont. desfac (ei ~) décollage. decolare, dezlipire défaite. înfrângere décoller. decola, dezlipi défaut. lipsă lipsuri, defect décolleté [adj.]. decoltat défaut (à ~ de). lipsă (în ~ de) décolleté [n.]. decolteu défaut (par ~). standard, implicit décolorer. decolora défavorable. defavorabil décombres. dărâmături, ruine défectueux. defectuos, rău [calitate] décomposé. putred défendre. apăra (a ~), interzice décompose (se ~). putrezeşte défend. interzice (el ~) décomposer. descompune défend (il ~). apără (el ~) décomposer (se ~). putrezi putrezesc défendent. apără (ei ~), interzic (ei ~) déconcertant. surprinzător défendez. apăraţi, interziceţi déconcerté. descumpănit, surprins, dezorientat défendons. interzicem, apărăm déconcerter. descumpăni, dezorienta, surprinde défends (je ~). interzic (eu ~), apăr déconseillé. nerecomandat défends (tu ~). aperi, interzici déconseiller. sfătui (nu ~), recomanda (nu ~) défendu. apărat, interzis déconseillons. sfătuim (nu ~) défense. apărare décontracté. relaxat défense (d'éléphant). colţ de elefant décontracter (se ~). relaxa défensif. defensiv décor. decor défensive [n.]. apărare, defensivă décorateur décoratrice. decorator decoratoare déficient. deficient, defectuos décoratif. decorativ défilé. defilare décoration. decoraţie, împodobire, ornare, decorare défilé [géo.]. defileu décorer. decora, orna, împodobi défini. definit definită, hotărât hotărâtă décortiqué. decorticat défini (article ~) [gram.]. hotărât (articol ~) [gram.] décortiquer. decortica définir. defini découper. profila, decupa définitif. definitiv découverte. descoperire déformer. deforma découvrir. descoperi défunt. răposat [n.] răposată décrire. descrie, zugrăvi zugrăveşte zugrăvit Adev dddeg 01/11/07 dégager. degaja, elibera, descotorosi de décrocher. desprinde, ridica (receptorul), dezgăţa dégât. stricăciune, deteriorare, pagubă déçu. dezamăgit, decepţionat dégonfler. dezumfla ddded dégoût. dezgust dédaigneux. dispreţuitor dégoûtant. dezgustător, respingător dédain. dispreţ dégoûter. scârbi dedans. înăuntru dégradation. degradare dedans (le ~). interior (în ~) dégradé. degradat dédicace. dedicaţie dégrader. deteriora, înjosi, strica, degrada dédier. dedica, închina degré. grad, treaptă dédire. dezice (se ~), retracta dégueulasse [pop]. scârbos, dezgustător, respingător dédommager. despăgubi déguiser. deghiza, travesti [vb.] déduction. scădere dehors. afară déduire. trage concluzia, scădea, deduce dehors (en ~). afară (în ~) déduis (je ~). trag concluzia, scăd, deduc dehors [n.]. exterior, aparenţă, aspect déduis (tu ~). scazi, deduci, tragi concluzia déjà. deja déduisent. deduc, trag concluzia, scad déjeuner. dejuna, lua masa de dimineaţă

- 48 - déjouer. dejuca, zădărnici dddep dddel dépanner. repara délai. răstimp, amânare, termen département. departament délégué. delegat département français d’outre-mer. departament de déléguer. delega peste mări al Franţei Adev 13/02/08 délicat. gingaş, delicat, plăpând, fin département [abréviation cartographique]. Jud. délicatesse. delicatesă, delicateţe delicateţi département d'Alba[abréviation]. AB délice. plăcere, deliciu département Constanta [abréviation]. CT délices. desfătări, delicatese département Covasna [abréviation]. CV délicieux. agreabil, savuros, delicios, gustos, plăcut département de Bacau [abréviation]. BC [adj.] département de Bihor [abréviation]. BH déliquescent. delicvent département Bistrita-Nasaud [abréviation]. BN délirant. delirant département Botosani [abréviation]. ETRE délire. delir département de Brasov [abréviation]. BV délirer. avea halucinaţii, halucina, aiura, delira département de Buzau [abréviation]. BZ délit. delict département Caras-Severin [abréviation]. CS délivrance. mântuire, dezrobire, eliberare département de Cluj [abréviation]. CJ délivrer. dezrobi, mântui, elibera département de Dolj [abréviation]. DJ Delphinum elatum [bot.]. nemţişor [bot.] département de Giurgiu [abréviation] GR delta. deltă département de Gorj [abréviation]. GJ déluge. potop, inundaţie mare département Harghita [abréviation]. HG Déluge (le ~) [Bib.]. Potopul [Bib.] département de Iasi [abréviation]. IS dddem département d'Ilfov [abréviation]. IF demain. mâine département Maramures [abréviation]. MM demande. cerere département de Mures [abréviation]. MS demander. cere, întreba. kér département de Neamt [abréviation]. NT demanda. întrebă, ceru département Satu Mare [abréviation]. SM demandant. întrebând, cerând département de Sibiu [abréviation]. SB demandé. cerut, întrebat département Suceava [abréviation]. SV demande (il ~). cere (el ~), întreabă (el ~) département de Timis [abréviation]. TM demande (je ~). întreb, cer (eu ~) département de Tulcea [abréviation]. TL demandent. întreabă (ei ~), cer (ei ~) se dépêcher. grăbi grăbesc demandera. întreba (va ~), cere (el va ~) dépêche (il se ~). grăbeşte (se ~) demanderait. cere (el ar ~), întreba (ar ~) dépêche (je me ~). grăbesc (mă~) demandez. întrebaţi, cereţi dépêchent (se ~). grăbesc (ei se ~) demandons. cerem, întrebăm dépeindre, peindre, décrire. zugrăvi zugrăveşte zugrăvit démangeaisons [pl.]. mâncărimi [pl.] [med.] Adev 01/11/07 démarche. mers [n.], demers, intervenţie, umblet dépens (au ~). cheltuiala (pe ~), seama (pe ~) démarrer. începe, demara, porni déplorer. regreta déménagement. mutare déplore (il ~). regretă (il ~) déménager. muta (se ~) déploré. regretat déménage (il ~). mută (el ~) déplores. regreţi déménage (je ~). mut (eu ~) déplorez. regretaţi (vous ~) déménages (tu ~). muţi (tu ~) déplorons. regretăm démence, folie. nebunie nebunii nebunia Adev 02/01/08 dépoli [photo]. geam mat [foto] démenti. dezminţire [n.], dezminţit [vb.] déportation. deportare demeurer. sta déposer son bilan. depune bilanţul demi. jumătate dépôt. depou, depozit demi-frère. frate vitreg dépôt naturel de sel. slatină, sărărie demie. jumătate dépravation. depravare demoiselle d'honneur. domnişoară de onoare dépravé. corupt, depravat démoralisation. demoralizare dépraver. corupe, deprava ddden dépréciation. depreciere, devalorizare denim. pânză de blugi, denim [neo.] déprécier. deprecia, devaloriza dent. măsea măsele, dinte dinţi dépréciaient (ils se ~). devalorizau (se ~), dent (de la ~). măselei, dintelui [n.m.] depreciau (se ~) dent (la ~). dintele [n.m.], dintele, măseaua dépréciait (il se ~). devaloriza (se ~), deprecia (se dent contre (avoir une ~). pică pe (avea ~) ~) dent gâtée [f.]. dinte stricat [m.] déprécie (il se ~). depreciază (el se ~), dentition. dentiţie devalorizează (el se ~) dents de lait. dinţi de lapte déprécie (qu'il se ~). deprecieze (el să se ~), devalorizeze (el să se ~)

- 49 - déprécient (ils se ~). depreciază (ei se ~), dérivé. derivat devalorizează (ei se ~) dérivent (ils ~). derivă (ei ~) dépression [abréviation cartographique]. Dep. dériver [changer direction]. devia dépression [géo.]. depresiune [geo.] dérivé [direction]. deviat dépucelée. dezvirginată, deflorată dérivent (ils ~) [direction]. deviază (ei ~) dépuceler. dezvirgina dérive (il ~) [direction]. deviază (el ~) depuis. de la dermique. dermic depuis longtemps. de mult dernier. din urmă, ultim ultimi ultimă ultime depuis lors. de când dernier (l'an ~). trecut (anul ~) depuis peu. de puţin timp, de puţină vreme Dernier Jugement (le ~) [Bib.]. Judecata de apoi depuis quand. de când [Bib.] député [n.]. deputat dernièrement. recent [adv.], de curând ddder dérober. fura, sustrage déraciner. smulge din rădăcini, dezrădăcina déroba (il ~). fură (el ~) [perf. s.] déracine (il ~). dezrădăcinează (el ~), smulge din dérobaient (ils ~). sustrăgeau, furau rădăcini dérobaient (ils se ~). sustrăgeau (se ~) déracine (qu'il ~). smulgă din rădăcini (să~), dérobait (il ~). fura (el ~), sustrăgea dezrădăcineze (el să ~) dérobait (il se ~). sustrăgea (se ~) déraciné. smuls din rădăcini, dezrădăcinat dérobant. furând, sustrăgând déraisonner. divaga, bate câmpii [pop.], vorbi aiurea dérobant (se ~). sustrăgându-se déraisonné. bătut cîmpii, divagat dérobé. sustras, furat déraisonne (il ~). divaghează (el ~), bate câmpii (el dérobe (il ~). sustrage (el ~), fură (el ~) ~) dérobe (qu'il ~). sustragă (el să ~) déraisonnent (ils ~). divaghează (ei ~), bat câmpii (ei dérobe à (il se ~). sustrage de la (se ~) ~) dérobe à (qu'il se ~). sustragă (el să se ~) déraisonnes (tu ~). baţi câmpii, vorbeşti aiurea, dérobé (il avait ~). furase, sustrăsese divaghezi dérobé (ils avaient ~). fureseră, sustrăseseră dérobent (ils ~). sustrag (ei ~), fură (ei ~) dérangement. dezordine, deranj dérobent à (ils se ~). sustrag de la (ei se ~) dérangement [méc.]. dereglare, deranjament dérober à (se ~). sustrage de la déranger. deranja dérange (il ~). deranjează (el ~) déroulement. derulare, desfăşurare dérange (je ~). deranjez (eu ~) dérouler. desfăşura, derula dérange (qu'il ~). deranjeze (el să ~) déroulait (il ~). desfăşura (el ~), derula (el ~) dérangé. deranjat déroulant. desfăşurând, derulând dérangea (il ~). deranjă (el ~) déroulant [adj.]. desfăşoară (care se ~), derulant dérangeait (il ~). deranja (el ~) déroule (il ~). desfăşoară (el ~), derulează (el ~) dérangeant. deranjând déroulé. derulat, desfăşurat dérangent (ils ~). deranjează (ei ~) déroulé (il avait ~). derulase, desfăşurase dérangeons (nous ~). deranjăm déroute. debandadă, derută, fugă dezordonată déranges (tu ~). deranjezi dérouter. abate din drum dérangez. deranjaţi dérouter [fig.]. dezorienta, deruta déranger [méc.]. deregla dérouta (il ~). abătu din drum (el ~) déraper. derapa dérouta (il ~) [fig.]. derută (el ~), dezorientă (el dérapa. derapă ~) dérapait (il ~). derapa (el ~) déroutait (il ~). abătea din drum (el ~) dérapant. derapând déroutait (il ~) [fig.]. dezorienta (el ~), deruta (el dérape (il ~). derapează (el ~) ~) dérape (qu'il ~). derapeze (el să ~) déroutant [adj.] [fig.]. descumpănitor, derutant dérapé. derapat déroutant [fig.]. dezorientând, derutând dérapé (il avait ~). derapase déroute (il ~). abate din drum (el ~) déroute (il ~) [fig.]. dezorientează (el ~), dérèglement. deranjament, dereglare derutează (el ~) dérégler. deregla déroute (je ~). abat din drum (eu ~) déréglait. deregla (el ~) déroute (qu'il ~). abată din drum (el să ~) déréglé. dereglat dérouté [fig.]. derutat, dezorientat dérision. deriziune, zeflemea, bătaie de joc dérouté (il avait ~). abătuse din drum (el ~) dérision (tourner en ~). joc (bate joc ~), râs (lua în ~) dérouté (il avait ~) [fig.]. dezorientase (el ~), dérisoire. ridicol, derizoriu, lipsit de valoare derutase (el ~) dérive [n.]. derivă [n.] dérouter [un avion]. deturna [un avion] dériver. deriva [vb.] dérouta (il ~ un avion). deturnă (el ~ un avion) dérive (être dans la ~). derivă (fi în ~) derrick. schelă petrolieră dérive (il ~). derivă (el ~) derrière. înapoi

- 50 - derrière (par le ~). spate (din ~) déterminer. determina derrière [n.]. cur [vulg.] détestable. detestabil derviche. derviş détesté. urât, detestat dddes détester. urî urăsc, detesta des [G.pl.: l'âge DES joueurs]. -lor [G.pl.: vârsta détonation. detonare, explozie jucătoriL] détour. ocol, inconjur înconjururi des fois. câteodată détournement. abatere, deviere DES… [G.]. -LOR détourner. ocoli, abate (se ~), devia, deturna dès. de îndată ce détresse. nefericire, deznădejde dès que. de îndată ce détriment (au ~). detrimentul (în ~) désagréable. neplăcut détroit. strâmtoare [geo.] descendance. descendenţă détruire. distruge désinfectant. dezinfectant détruis (je ~). distrug (eu ~) désirer, souhaiter. dori détruis (tu ~). distrugi (tu ~) désirons. dorim détruit. distrus désodoriser. dezodoriza détruit (il ~). distruge (el ~) désopiler (se ~) [pop.]. izbucni în râs dette. datorie désordre. dezordine dette (en ~). îndatorat, dartorii (cu ~) désoviétisé. desovietizat dddeu dessein (à ~). adins (în ~) deuil. doliu dessert. desert deuil (porter le ~). doliu (purta ~) dessin. desen deux. doi, două dessin animé. desen animat desenului animat Adev deuxième (la ~). doua (a ~) 13/04/08 deuxième (le ~). doilea (al ~) dessinateur. desenator la Deuxième Guerre mondiale. Doilea Război dessiner. desena Mondial Adev 15/02/08 dessous. dedesubt deuxième main (de ~). mâna a doua (la ~) dessous [n.]. lenjerie de damă, desuuri dddev dessus. pe, deasupra devancer. întrece, devansa dessus [n.]. avantaj, parte superioară devant. înainte, faţă (în ~) destinataire. destinatar devant [n.], partie avant. partea din faţă, partea frontală destination. destinaţie devanture. vitrină destinée. soartă, destin dévasté. răvăşit, pustiit, devastat destiner. destina destinat dévaster. pustii [vb.], devasta destituer. destitui développement. dezvoltare, developare, desfăşurare destitution. destituire développer. developa [foto.], dezvolta, desfăşura destruction. nimicire, distrugere devenait. devenea désuet. demodat, desuet, învechit devenir. deveni dddet devenu. devenit détaché. desprins, detaşat, smuls, dezlegat deviendra. deveni (va ~) détachement. detaşare deviendrait. deveni (ar ~) détacher. desprinde, detaşa, dezlega, smulge deviennent. devin (ei ~) détail. amănunt, detaliu deviens (je ~). devin détailler. relata în amănunt, detalia devient. devine détective. detectiv dévergondage. desfrâu déteindre. destinde dévergonder (se ~). dezmăţa détendeur. dispozitiv de detentă devez. trebuie détendre. destinde, relaxa dévier. devia, abate (se ~) détendu. relaxat déviait. abătea (se ~) détenir. deţine déviation. deviaţie, deviere, abatere détenait. deţinea dévie. deviază, abate (el se ~) détenant. deţinând deviner. ghici détenu. deţinut devinait. ghicea détiendra. deţine (va ~) deviné. ghicit détiendrait. deţine (ar ~) devine (il/elle ~). ghiceşte détienne. deţină (să ~) devine (je ~). ghicesc détiennent. deţin (ei ~) devinent. ghicesc (ei ~) détiens (je ~). deţin devines (tu ~). ghiceşti détiens (tu ~). deţii devinez. ghiciţi détient. deţine (el ~) devinons. ghicim détention. deţinere, detenţie devinette. ghicitoare détériorer. strica, degrada, deteriora

- 51 - devise. deviză, lozincă différencier (se ~). diferenţia (se ~) devises [fin.]. devize [fin.] différent. neînţelegere devises [fin.] [pl.]. valută différend [n.], litige. dezacord, diferend dévisser. deşuruba différer. amâna, deosebi (se ~), diferi dévoiler. dezvălui, revela difficile. dificil, anevoios, greu devoir. fi nevoie, cuveni (se ~), trebui difficile [personnes]. capricios, exigent, mofturos, devait. trebuia dificil [d. persoane] devons. trebuie difficilement. anevoie, greu (cu ~), dificil [în mod ~] devra. trebui (va ~) difficulté. greutate greutăţi, dificultate dificultăţi devrait. trebui (ar ~) diffus. difuz, împrăştiat dois. trebuie diffuser. împrăştia (se ~), difuza (se ~) doit. trebuie diffuseur. difuzor doive. trebuiască (să ~) diffusion. difuziune doivent. trebuie dddig dû. trebuit digéré. mistuit, digerat dû [adj.]. datorat datorată digérer. digera, mistui dû [n.]. drept [n.] digestion. digestie due (somme ~). datorată (sumă ~) digne. demn devoir [n.]. îndatorire, datorie, temă teme [n.pl.], dignement. demnitate (cu ~) sarcină dignitaire. demnitar dévorer, engouffrer. devora dignité. demnitate, funcţie înaltă, atitudine demnă dévot dévote, pieux pieuse, religieux religieuse. digue. dig, zăgaz evlavios evlavioasă dilater. dilata dévotion. cucernicie, devoţiune, evlavie dilemme. dilemă dévouer. dedica (se ~), devota (se ~), consacra (se ~) dilettante. amator, diletant dextrose. dextroză diligence. diligenţă dddi diluer. dilua diable. diavol, drac dimanche. duminică dialecte. grai popular, dialect dimanche (le ~). duminica dialogue. dialog dimension. mărime, dimensiune diamètre. diametru diminué. redus Dianthus henteri [bot.]. scânteiuţa [bot.] diminue (je ~). reduc (eu ~) Dianthus spiculifolius [bot.]. garofiţa albă de stânci diminuer. scădea, descreşte, micşora, reduce, [bot.] diminua diaphane. străveziu, diafan diminutif [abréviation]. [dimin.] diaphragme. diafragmă diminution. diminuare, reducere reduceri, micşorare diapo. diapozitiv dinde. curcă diapositif. diapozitiv dindon. curcan diapositive. diapozitiv, dia dichotomie. dihotomie dddir dichotomique. dihotomic dire. spune, zice dictateur. dictator dira. spune (va ~) dictature. tiranie, dictatură dirai. zice (voi ~), zice (vei ~) dicté. dictat dirai (je ~). spune (voi ~) dictée. dictare dirai (tu ~). spune (vei ~) dicter. dicta dis (je ~). spun (eu ~), zic (eu ~) dictionnaire. dicţionar dis (tu ~). zici, spui didacticiel. program didactic [PC] disais. ziceai, ziceam didactique. didactic disais (je ~). spuneam (eu ~), ziceam (eu ~) dièse [mus.]. diez [muz.] disais (tu ~). spuneai, ziceai diète. dietă, regim (alimentar) disait. zice, spunea Dieu. Dumnezeu dise (qu'il ~). zică (el să ~), spună (el să ~) dieu. zeu zei disent. zic (ei ~), spun (ei ~) disons. zicem, spunem dddif dit. spus, zis diffamation. defăimare dit (il avait ~). spusese, zisese diffamer. calomnia, defăima dit (ils avaient ~). spuseseră, ziseseră différemment. diferit (în mod ~) dit (j'avais ~). zisesem (eu ~), spusesem (eu ~) différence. diferenţă dit (nous avions ~). spuseserăm (noi ~), différenciation. distincţie, diferenţiere ziseserăm (noi ~) différencié. diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată dit (tu avais ~). ziseseşi, spuseseşi diferenţiate dit (vous aviez ~). spuseserăţi, ziseserăţi différencier. deosebi (se ~), distinge

- 52 - dites (vous ~). spuneţi, ziceţi distrais (je me ~). amuz (eu mă ~), distrez (eu mă dire (à vrai ~). vorbind (la drept ~) ~) dire de (au ~). spusele (după ~) distrais (tu te ~). amuzi (te ~), distrezi (te ~) dire de nouveau. repeta distrait (il s'était ~). distrase, amuzase dire long (en ~). spune multe distrait (il se ~). distrează (el se ~), amuză (el se dire merci (~ à). aduce mulţumiri, mulţumi [+G] ~) dire non. refuza distrait [adj.]. distrat, neatent dire non à. refuza distrayais (je me ~). distram (mă ~), amuzam dires [n.pl.]. spusele [n.pl.] (mă ~) direct. direct distrayait (il se ~). distra (se ~) dddis distrayez (vous vous ~). distraţi (vă ~), amuzaţi discipline, matière. disciplină (vă ~) discret. subtil, prudent, discret distrayons (nous nous ~). distrăm (ne ~), disgrâce. disgraţie amuzăm (ne ~) disgrâce (tomber en ~). dizgraţie (cădea în ~) distraire de. distrage de la, sustrage de la disgracié. căzut în dizgraţie distrait de. sustras de la, distras de la disgracieux. dizgraţios dizgraţioasă distrait de (il ~). sustrage de la (el ~), distrage de disjonction. ruptură la (el ~) disparition. dispariţie distrayait de. sustrăgea de la, distrăgea de la disperser. răspândi distribuer. distribui disponible. disponibil distribuaient. distribuiau dispositif. dispozitiv distribuait. distribuia disque compact. CD, compact disc distribuant. distribuind disque dur [PC]. hard disk [PC] distribué. distribuit disquette. dischetă distribue (il ~). distribuie dissémination. diseminare distribue (je ~). distribui (eu ~) dissimuler, feindre. disimula distribuent. distribuie dissipation. disipare, descompunere (~ morală) distribues. distribui (tu ~) dissolu. dizolvat distribuez. distribuiţi dissuader. disuada, face să se răzgândească distribuons. distribuim distance. distanţă distribution. distribuire, distribuţie distance (à ~). distanţă (la ~) district. district distillation. distilare district, =département adm. de Roumanie. judeţ judeţi distiller. distila dddit distillait. distila (el ~) dithyrambique. ditirambic distillant. distilând dddiv distillé. distilat divaguer. divaga, bate câmpii [pop.] distille (il ~). distilează (el ~) divaguais (je ~). divagam (eu ~), băteam câmpii (eu distillé (il avait ~). distilase ~) distinct. distinct, deosebit divaguait. divaga (el ~), bătea câmpii [pop.] distinction. distingere, distincţie, eleganţă divaguant. divagând, bătând câmpii [pop.] distinguer. deosebi, distinge divagué. bătut câmpii [pop.], divagat distinguais (je ~). deosebeam (eu ~), distingeam divague (il ~). divaghează, bate câmpii (el ~) [pop.] (eu ~) divague (je ~). bat câmpii (eu ~) [pop.], divaghez distinguais (tu ~). distingeai, deosebeai divaguent. bat câmpii (ei ~) [pop.], divaghează distinguait. distingea, deosebea divagues (tu ~). divaghezi, baţi câmpii [pop.] distinguant. deosebind, distingând divaguez. bateţi câmpii [pop.], divagaţi (voi ~) distingué. distins divaguons. bătem câmpii [pop.], divagăm distingue (il ~). deosebeşte, distinge divergence. deosebire de opinii, divergenţă distingué (il avait ~). distinsese, deosebise divers. divers, diferit distingué (ils avaient ~). distinseseră, deosebiseră diversion. diversiune distingué (j'avais ~). deosebisem (eu ~), diversité. diversitate, varietate distinsesem (eu ~) divertir. amuza, distra distingue (je ~). disting (eu ~), deosebesc (eu ~) divertir (se). distra (se ~) distinguent. deosebesc (ei ~), disting (ei ~) diverti. distrat, amuzat distingues (tu ~). deosebeşti, distingi divertis. amuzant distinguez. distingeţi, deosebiţi (voi ~) divertis (je me ~). distrez (mă ~), amuz (mă ~) distinguons. deosebim, distingem divertis (tu te ~). distrezi (te ~), amuzi (te ~) distraction. distracţie, amuzament divertissaient (se ~). amuzau (se ~), distrau (se ~) distraction [fig.]. neatenţie divertissais (je me ~). amuzam (mă ~), distram distraient (ils se ~). distrează (ei se ~), amuză (ei se ~) (mă ~) distraire (se ~). distra (se ~), amuza (se ~) divertissais (tu te ~). distrai (te ~), amuzai (te ~)

- 53 - divertissait (il se ~). amuza (se ~) doctrine. doctrină divertissant. distractiv document. document documente divertissant (se ~). amuzându-se, distrându-se documentaire. documentar divertisse (qu'il se ~). distreze (el să se ~), amuze documentaire [film]. film documentar (el să se ~) documentation. documentare divertissent (ils se ~). amuză (ei se ~), distrează documenté. documentat (ei se ~) documenter. documenta divertissez (vous vous ~). amuzaţi (vă ~), distraţi dodo. nani (vă ~) dodo (faire ~). nani (face ~) divertissons. distrăm (ne ~) dodu. poţoc [pop.], grăsun divertissons (nous nous ~). amuzăm (ne ~) doge. doge [veneţian] divertit (il se ~). distrează (el se ~), amuză (el se dogmatique. dogmatic ~) dogme. dogmă divertissement. divertisment, distracţie doigt. deget degete divin. divin, sacru, sfânt sfântă doigté [mus.]. digitaţie [muz.] divinisait. diviniza (el ~) doléance. reclamaţie divinisé. divinizat doléances. plângeri, doleanţe divinise (il ~). divinizează (el ~) dddom divinise (qu'il ~). divinizeze (să ~) D.O.M. : Départements Français d’Outremer. domeniile diviniser. diviniza franceze de peste mări divinité. divinitate divinităţi, zeitate zeităţi domaine. domeniu diviser. diviza, împărţi, dezbina dôme. cupolă, dom divisait. împărţea, diviza (el ~), dezbina (el ~) domestique. casnic, gospodăresc divisant. împărţind, divizând, dezbinând domestique [n.]. servitor divisé. împărţit, dezbinat, divizat domicile. domiciliu divise (il ~). dezbină (el ~), divizează (el ~), dominant. dominant împarte (el ~) domination. dominaţie, dominare divisé (il avait ~). dezbinase, împărţise, divizase dominé. stăpânit, dominat divise (je ~). divizez, împart, dezbin domine (il ~). stăpâneşte (el ~), domină (el ~) divise (qu'il ~). împartă (el să ~), divizeze (el să domine (je ~). domin (eu ~), stăpânesc (eu ~) ~) dominer. stăpâni, domina divisent (ils ~). împart (ei ~), divizează (ei ~), dommage. daună, pagubă, avarie, stricăciune dezbină (ei ~) dommage (c'est ~ !). păcat! regretabil (e ~)! diviseur [math.]. împărţitor [mat.], divizor [mat.] dommage !. păcat! diviseur (commun ~) [math.]. divizor comun [mat.] dompter. supune, îmblânzi division. împărţire, diviziune dompta. îmblânzi (el ~) division (semer la ~). discordia (semăna ~), domptait. îmblânzea dezbinarea (semăna ~) dompte (il ~). îmblânzeşte division [distrib.]. împărţire, repartizare dompté. îmblânzit, supus division [mil.]. divizie [mil.] dompté (il avait ~). îmblânzise divorce. divorţ dompte (je ~). îmblânzesc (eu ~) divorcé. divorţat divorţată dompte (qu'il ~). îmblânzească (el să ~) divorcer. divorţa dompteur. dresor, îmblânzitor divulgua (il ~). divulgă (el ~) [perf. s.] dddon divulgué. divulgat divulguer. divulga, revela don. cadou, dar don (faire ~). dona, cadou (face ~) dddix don [talent]. înclinaţie [fig.], talent, aptitudine dix. zece don de soi. dăruire de sine dix-huit. optsprezece donateur. donator dix-neuf. nouăsprezece donation. donaţie dix-sept. şaptesprezece donc. deci, prin urmare, aşadar dixième. zecelea (al ~), zecea (a ~) donjon. donjon, turn dixième [1/10, fraction]. zecime donnée [n.f.]. dată [ştiinţifică] dizaine. zeci, zece (vreo ~) donner. da dddo donna (il ~). dădu docile. docil, ascultător donnai (je ~). dădui docilement. docilitate (cu ~) donnaient. dădeau docilité. docilitate donnais (je ~). dădeam (eu ~) docteur. doctor donnais (tu ~). dădeai docteur [université]. doctor [titlu universitar] donnait (il ~). dădea doctorat. doctorat donnant. dând doctoresse. doctoriţă

- 54 - donne-lui. dă-i donne-moi. dă-mi donne (il ~). dă donné. dat daţi dată date donné (il avait ~). dăduse donné (ils avaient ~). dăduseră donné (j'avais ~). dădusem donne (je ~). dau (eu ~) donné (nous avions ~). dăduserăm donne (qu'il ~). deie (el să ~) [reg.], dea (el să ~) donné (tu avais ~). dăduseşi donné (vous aviez ~). dăduserăţi donnent. dau (ei ~) donnera (il ~). da (el va ~) donnerai (je ~). da (voi ~) donneras (tu ~). da (vei ~)

- 55 - Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat Indicativ Prezent Perfect compus Imperfect eu. dau eu. am dat eu. dădeam tu. dai tu. ai dat tu. dădeai el. dă el. a dat el. dădea noi dăm noi am dat noi dădeam voi daţi voi aţi dat voi dădeaţi ei. dau ei. au dat ei. dădeau Mai mult ca perfect Perfect simplu eu. dădusem eu. dădui tu. dăduseşi tu. dăduşi el. dăduse el. dădu noi dăduserăm noi dădurăm voi dăduserăţi voi dădurăţi ei. dăduseră ei. dădură

- 56 - donner un coup d'œil. arunca o ocheadă, arunca o dos (de ~). spate (din ~) privire, a privi iute dos (sur le ~). spate (pe ~) donner un coup de balai. da cu mătura dose. doză donner un coup de fil. da un telefon dosé. dozat donner un coup de main. da o mână de ajutor doser. doza donner un coup de pied. trage un şut, lovi cu dosse (menuiserie). scândură netivită piciorul, da un picior dossier [chaise]. spătar [al scaunului] donner un coup de poing. da un pumn, lovi cu dossier [PC]. repertoriu [PC], director [PC], folder [PC] pumnul dot [m.]. dotă [f.], zestre [f.] donner un coup de téléphone. da un telefon dotation. dotare, înzestrare donner une piqûre à [qqn.]. da o injecţie [cuiva], doter. utila, doat, înzestra face o injecţie [cuiva] dotait. dota (el ~) dont. din care, pe care, dintre care dote. dotează dont [G.]. cărui (al ~), căror (al ~), cărei (al ~) doté. înzestrat, dotat dddor dddou dorénavant. viitor (în ~), acum înainte (de ~) douane. vamă. vám dorer. rumeni, auri, polei douanier [adj.]. vamal dorait. poleia, aurea, rumenea douanier [n.]. vameş. vámos doré. aurit, auriu, poleit double. dublu dore (il ~). aureşte, rumeneşte, poleieşte double [n.]. copie, duplicat dorloter. mădări [reg. Trans.], guguli [reg. Trans.], double (en ~). dublu exemplar (în ~) răsfăţa double (le motif du ~) [lit.]. dublului (motivul ~), dorlota (il ~). răsfăţă (el ~), guguli (el ~) [reg.] doppelgänger dorlotait. răsfaţa (el ~), gugulea (el ~) [reg.] double (le thème du ~). dublului (tema ~) dorlotant. răsfăţând double toit. acoperiş dublu dorlote (il ~). guguleşte [reg.], răsfaţă, mădăreşte doublé. îndoit [X2], dublat [reg. Trans.] doubler. dubla, îndoi [înmulţi cu doi] dorlote (je ~). răsfăţ (eu ~) doubler (~ une classe). rămâne repetent, repeta (~ dorlote (qu'il ~). răsfeţe (el să ~) clasa) dorlotes (tu ~). răsfeţi (tu ~) doubler [auto]. depăşi [auto] dddor doubler [habit]. căptuşi dormeur. doarme (care ~), somnolent somnolentă doubler le pas. grăbi pasul dormir. dormi doublure. copie, dublură dormais (je ~). dormeam (eu ~) doublure [textile]. căptuşeală dormais (tu ~). dormeai douce. dulce dormait (il ~). dormea doucement. încetişor, blândeţe (cu ~), încet [adv.] dormaient (ils ~). dormeau doucereux. mieros, dulceag dormante (eau ~). stătătoare (apă ~) douceur. dulce (gust ~), blândeţe dorme (qu'il ~). doarmă (el să ~) douceurs. dulciuri dorment (ils ~). dorm (ei ~) douche (prendre une ~). duşa (se ~) [fam.], duş (face un dorment (qu'ils ~). doarmă (ei să ~) ~) dormez. dormiţi douche [f.]. duş [nn.] dormi. dormit doué. talentat, înzestrat, dotat dormi (il avait ~). dormise douer. înzestra, dota dormi (j'avais ~). dormisem (eu ~) douleur. durere dormi (nous avions ~). dormiserăm douloureusement. durere (cu ~), dureros [adv.] dormi (tu avais ~). dormiseşi douloureux. dureros dureroasă dormi (vous aviez ~). dormiserăţi doute [n.]. îndoială, nesiguranţă dormi (ils avaient ~). dormiseră doute (mettre en ~). îndoială (pune la ~) dormira. dormi (va ~) doute (sans ~). îndoială (fără ~), negreşit [pop.] dormirait. dormi (el ar ~) douter. îndoi (se ~) [fig.], nu fi sigur dormons. dormim douta (il ~). îndoi (se ~) dors. dorm doutai (je ~). îndoii (mă ~) dors (je ~). dorm (eu ~) doutaient que (ils ~). îndoiau că (se ~) dors (tu ~). dormi (tu ~) doutais que (je ~). îndoiam că (mă ~) dort. doarme doutais que (tu ~). îndoiai că (te ~) dormir à la belle étoile. dormi sub cerul liber doutait que (il ~). îndoia că (se ~) dortoir. dormitor (comun) doutant (se ~). îndoindu-se (că) Doronicum carpaticum [bot.]. cujmă [bot.] douté (il avait ~). îndoise (se ~) dorure. obiect poleit cu aur, poleială cu aur doute que (il ~). îndoieşte că (el se ~) dddos doute que (je ~). îndoiesc că (mă ~) dos. dos, cârcă, şezut, spate doutent que (ils ~). îndoiesc că (se ~)

- 57 - doutes que (tu ~). îndoieşti că (tu te ~) drogue (il se ~). droghează (el se ~) doutez que (vous ~). îndoiţi că (vă ~) drogué. drogat doutons que (nous ~). îndoim că (ne ~) droguerie. drogherie douter (à n'en pas ~). siguranţa (cu toată ~) droit [adj.]. drept drepţi dreapta drepte douter (se ~). bănui droit [adv.]. direct [adv.], drept [adv.] douteux. îndoielnic, dubios droit [n.m.]. drept [n.m.] doux. dulce droit (le pied ~). dreptul [n.] douzaine. douăsprezece (vreo ~), duzină droit (pied ~). drept (piciorul ~) douze. doisprezece, doişpe [pop.] droit (tout ~). înainte (tot ~) douzième (la ~). douăsprezecea (a ~) droit commercial. drept comercial douzième (le ~). doisprezecelea (al ~) droit de véto. drept de veto Adev 24/12/07 douzième [1/12]. douăsprezecea parte (a ~), droite (à ~). dreapta (le ~) douăsprezecime droite (la main ~). dreapta [n.] doyen. decan droite (main ~) [n.]. dreapta (mâna ~) dddr droite [géom.]. linie dreaptă, dreaptă [geom.] Dr.. Dr. droits de l'homme. drepturile omului Draba lasiocarpa [bot.]. flămânzica de stâncă [bot.] drôle. caraghios, comic, hazos, vesel dragée [f.]. drageu [nn.] drageuri drôle (~de). ciudat drague [méc.]. dragă [n.] [mec.] drôle de. straniu drainé. drenat dru. stufos, des [d. codru/păr] draine (il ~). drenează drupe. drupă drainer. drena, scurge Dryas octopetala [bot.]. arginţica [bot.] dramatique. dramatic dddu dramatiquement. dramatic (în mod ~) du [G.m.: la patte DU chien]. -lui [G.m.: laba dramatisé. dramatizat câineLUI] dramatiser. dramatiza DU [partitif]. NIŞTE dramaturgie. dramaturgie DU… . -ULUI drame. drame du côté de. dinspre (~ partea), înspre (~partea) drap. cearşaf cearşafuri du jour au lendemain. peste noapte drap [tissu]. postav du moins. cel puţin drapé. drapat, învăluit dualité. dualitate draper. învălui, drapa duc. duce [n.] [titlu de nobleţe] draperie. draperie, perdea ducal. ducal drapier. postăvar ducaux. ducali draps (être dans des beaux ~). budă (fi în ~) [reg], duché. ducat ananghie (fi la ~) duchesse. ducesă dddre ductile. ductil dresser (un animal). dresa (un animal) duel. duel dressait (il ~) (un animal). dresa (el ~) (un dûment. aşa cum se cuvine, în mod corespunzător animal) dumping. dumping dressé (animal). dresat dune. dună dresse (il ~) (un animal). dresează duo. duo, duet dresser [monter]. înălţa, ridica dupe. nătăfleţ, victima unui escroc, păcălit [n.] dressa (il ~) [monter]. înălţă (el ~) [perf. s.], duper. păcăli (a ~), escroca (a ~), înşela (a ~) ridică (el ~) [perf. s.] duperie. escrocherie, păcăleală, înşelătorie dresse (il ~) [monter]. ridică (el ~), înalţă (el ~) duquel. căruia (al ~) dressé [monté]. montat, ridicat, înălţat, instalat dddur dresser [rédiger]. redacta, întocmi dur. greu grea, aspru aspră, tare - tare, dur dură dresse (il ~) [rédige]. întocmeşte, redactează (el dur d'oreille. tare de ureche ~) durable. durabil dressé [rédigé]. redactat, întocmit dural. dural dresser (se ~). înălţa (se ~), ridica (se ~) duralinox. dural cu finisare inox dresser (se ~ contre). răzvrăti (contra) durant. timp de, timpul (în ~) dresser [installer]. instala, monta durcir. întări (se ~) dresser l'oreille. ciuli urechile durci. întărit dresseur. dresor durcisse. întărească (să se ~) dddro durcissent. întăresc (se ~) drogue [f.]. drog [nn.] durcit. întăreşte (se ~) droguer (se ~). droga (se ~) durcissement. întărire, înăsprire droguait (il se ~). droga (el se ~) durée. răstimp, durată durement. asprime (cu ~), duritate (cu ~)

- 58 - durer. rezista, dura écaille. solz (~ de peşte), solz duré. durat, ţinut écaille [d'un mur]. coşcoveală [a unui perete] dure (il ~). durează (el ~) écailler. curăţa de solzi (a ~) dureté. duritate, asprime écailler [un mur]. coşcovi (a se ~) [un perete] durillon. bătătură (med.) écarquiller. holba ochii (a ~), zgîi (a se ~) duvet. puf, puf [de pene] écarquilla. zgîii (se ~), holbă ochii duvet [facial]. tuleie [pl.] écarquille. holbează (el ~), zgîieşte (el se ~) duvet d'oie. puf de gâscă écarquillé. holbat, zgâit duveté. umplut cu puf écart. spaţiu, interstiţiu, interval (de timp), ecart dddy écart (se tenir à l'~). deoparte (a se ţine ~) dynamique. dinamic écarteler. sfârteca dynamisme. dinamism écartement. spaţiu, interval dynamite. dinamită écartement [SNCF]. ecartament [CFR] dynamo. dinam écarter. depărta (a ~), îndepărta (a ~), înlătura (a ~) dynastie. dinastie écarta. îndepărtă (el ~), înlătură (el ~) [perf. s.] écarté. îndepărtat, risipit, depărtat, înlăturat eeea écarte (il ~). înlătură (el ~), îndepărtează (el ~) E.U. États Unis d'Amérique. S.U.A. Statele Unite ale écarte (j'~). înlătur (eu ~), îndepărtez Americii écartent. îndepărtează (ei ~), înlătură (ei ~) eau. apa ape écartes (tu ~). înlături, îndepărtezi eau-de-vie. pălincă [pop.], ţuică, horincă. pálinka ecclésiastique. bisericesc, ecleziastic eau (de l'~). apei ecclésiastique [n.]. preot eau (l'~). apa écervelé. smintit, descreierat eau courante. apă curentă échafaud. eşafod eau dormante. apă stătătoare échafaudage. schelă, schelărie, eşafodaj eau de mer. apă de mare, apă marină échalas. arac ébahir. uimi (a ~), ului (a ~) uluiesc échancrer. răscroi ébahi. uimit, uluit échancrure. răscroială ébahisse. uluiască (să ~), uimească (să ~) échange. schimb schimburi ébahit. uimeşte, uluieşte échanger. schimba, face schimb ébahissement. uluială, uimire échantillon. mostră, eşantion eşantioane ébaubi [col.]. uimit échappatoire. subterfugiu, portiţă de scăpare ébauche. eboşă, schiţă échappe à (il ~). scapă de (el ~) ébaucher. proiecta, eboşa [art.], schiţa échapper. scăpa ébène. abanos (lemn de ~) échappement [auto]. eşapament [auto] ébéniste. tâmplar de mobilă fină échapper à. scăpa de (a ~) éberlué. stupefiat, uluit, buimăcit échapper de. scurge (a se ~), evada (a ~) éberluer. stupefia écharpe. eşarfă éblouir. fascina, orbi [d. lumină puternică], impresiona écharper. răni, rănit éblouissant. fermecător, orbitor échasse. catalige [pl.], picioroange [pl.] éblouissement. ameţeală, orbire [provocată de échauder. opări (a se ~) lumină] échauffer. aţâţa (a ~), înfierbânta (a ~), încălzi (a ~) éblouit. orbeşte [d. lumină tare], fascinează échauffé. înfierbântat, încălzit, înflăcăra, aţâţat ébouler. surpa (a se ~), prăbuşi (a se ~) échauffe (il ~). încălzeşte, aţâţă (el ~), înfierbântă éboula. surpă (se ~) [perf. simplu] (el ~) éboule. surpă (se ~) échauffent. aţâţă (ei ~), înfierbântă (ei ~), éboulé. surpat încălzesc (ei ~) ébouriffé. ciufulit, zbârlit échéance. scadenţă ébouriffer. ciufuli (a ~), zburli (a ~) échéant (le cas ~). dacă e cazul, eventual ébranlement. zdruncinare, zguduire échec. eşec ébranler. urni (a ~), cutremura (a ~), zgudui (a ~) échecs. şah [jocul] ébranla. zgudui (el ~), cutremură (el ~) [perf. s] échecs (jouer aux ~). şah (juca ~) ébranle. cutremură (el ~), zguduie (el ~), urneşte échelle. scară ébranlé. urnit, zguduit, cutremurat échelon. treaptă [a unei scări mobile], fuştei, eşalon ébranlent. zguduie (ei ~), urnesc (ei ~), échelonner. eşalona (a ~) cutremură (ei ~) écheveau. scul [de aţă] ébréché. ştirbit, ciobit échevelé. zbârlit, ciufulit ébrécher. ciobi (a ~), ştirbi (a ~) échine. şira spinării ébriété. beţie, ebrietate échiquier. tablă de şah, eşichier ébruiter. divulga (~ o ştire) écho. ecou ecouri ébullition. clocot, fierbere échographie. ecografie Adev 27/10/07 eeec échoir (cf. à terme échu), expirer. expira

- 59 - échoit (il ~). este scadent, expiră (el ~), revine (îi ~) écoutait. asculta (el ~) eeecl écoutant. ascultând éclaboussé. stropit, împroşcat écoute. ascultare éclabousser. împroşca (a ~ cu noroi), stropi (a ~) écoute (prenez l'~). recepţie (treceţi pe ~) éclair. fulger écouter. asculta éclairage. iluminat [n.], iluminare écouté. ascultat éclaircie. luminiş écoute (il ~). ascultă (el ~) éclaircie [météo]. înseninare parţială, accalmie écoute (j'~). ascult (eu ~) éclaircir. lămuri, elucida écoutent. ascultă (ei ~) éclairci. elucidat, lămurit écoutes. asculţi éclaircissent. lămuresc (ei ~), elucidează (ei ~) écoutez. ascultaţi éclaircit (il ~). lămureşte (el ~), elucidează (el ~) écoutons. ascultăm éclaircir [météo]. lumina (a se ~), însenina (a se ~) écoutes (être aux ~). pândă (fi la ~), trage cu urechea éclairci [météo]. înseninat [meteo] écouteur. receptor (de telefon) éclaircit [météo]. înseninează (se ~) eeecr éclaircir une sauce. subţia un sos écrabouillé [col.]. stors éclaircir la voix. drege vocea écran. ecran éclaircissement. lămurire, explicaţie écraser. strivi, zdrobi éclairé. luminat, iluminat écrasant. zdrobind, strivind éclairer. lumina (a ~), aprinde (a se ~), ilumina écrasant [adj.]. copleşitor, zdrobitor, strivitor éclaireur. cercetaş écrase (il ~). zdrobeşte, striveşte éclat. ciob, aşchie écrasé. zdrobit, strivit éclat [du soleil]. strălucire écrémé. degresat éclat (faire ~). vâlvă (face ~) écrémé (lait ~). degresat (lapte ~) éclatant. eclatant, strălucitor, răsunător écrémer. smântâni (laptele) éclater. exploda, izbucni écrevisse. rac. rák éclater de rire. izbucni în râs écrin. cutie cu bijuterii, sipet éclats de rire. hohote de râs écrire. scrie éclipse. eclipsă écrira. scrie (va ~) éclipsé. eclipsat écrirait. scrie (ar ~) éclipser (s'~). eclipsa (se ~) écris. scriu éclosion. eclozare [zool.], înflorire, ieşire din găoace écris (tu ~). scrii écluse. ecluză écrit. scrie eeeco écrit. scris scrişi écœurant. scârbos écrit (par ~). scris (în ~) écœurer. scârbi, dezgusta écrite. scris école. şcoală şcoli écrivait. scria écolier. şcolar écrivant. scriind économe. econom écrivent. scriu économie. economie écrivez. scrieţi économique. economic écrivit. scrise économiquement. economic (în mod ~) écrivons. scriem économisé. economisit écrire à la main. scrie de mână économiser. economisi écriteau. inscripţie, anunţ, panou (cu o inscripţie) économiseur d'écran [PC]. screen saver [PC] écriture. scriitură, scris [n.], scriere économiste. economist écriture courante. scris de mână écorce. coajă, scoarţă écrivain. scriitor écorché [anat.] [n.]. ecorşeu [anat.] écrou. piuliţă (de şurub) piuliţe écorcher. ecorşa [anat.], jupui, juli écrouler (s'~). prăbuşi (se ~), surpa (se ~) écorchure. julitură, zgârietură écroulait. surpa (el se ~) écossais. scoţian écroulait (s'~). prăbuşea (se ~) écossais [textile]. stofă ecosez écroule (il s'~). surpă (se ~), prăbuşeşte (se ~) Écosse. Scoţia écroulent. surpă (ei se ~) écoulement. scurgere écroulent (s'~). prăbuşesc (ei se ~) écouler (s'~). scurge (se ~) écroulement. prăbuşire, surpare écoulaient (s'~). scurgeau (se ~) écume. spumă écoulait (s'~). scurgea (se ~) écumer. spumă (se acoperi cu ~), lua spuma de pe, écoulé. scurs spumega écoule (il s'~). scurge (el se ~) écureuil. vereriţă écoulent (s'~). scurg (se ~) écurie. grajd écoutaient. ascultau écusson. blazon, ecuson, emblemă écoutais (j'~). ascultam eeed

- 60 - édifice. clădire clădirilor Adev 26/10/07 éjaculer. ejacula ejaculez édifié. edificat, lămurit éjaculait. ejacula (el ~) édifier. edifice éjaculant. ejaculând édit. ucaz, edict éjacule (il ~). ejaculează (el ~) éditer. edita éjacule (qu'il ~). ejaculeze (să ~) éditeur. editor éjaculé. ejaculat édition. ediţie eeel édition (maison d'~). editură élan. avânt, elan éditorial. editorial élastique. elastic Édouard. Eduard les élections législatives. alegerile legislative Adev éducateur. educator 15/04/08 éducatif. educative électroménager. electrocasnic éducation. educaţie élégance, distinction. eleganţă eeef élégant. elegant, sclivisit effaçait. ştergea élément. element elemente effacement. ştergere, ştersătură éléphant. elefant elefanţi effacer. şterge élève. elev elevi effectif. efectiv élever. ridica effective. efectiv élever (s'~). creşte effectivement. efectiv (în mod ~) élève (s'~). creşte (el ~) effectuer. îndeplini, efectua élèvera. creşte (va ~) effervescence. efervescenţă élèverait. creşte (ar ~) effet. efect, rezultat [n.] élever au cube. ridica la cub effet (à cet ~). intenţie (cu această ~), scop (în acest éliminer. suprima, elimina ~) élite. elită effet (en ~). într-adevăr, realitate (în ~), fapt (de ~) elle. ea effet de serre. efect de seră elle-même. ea însăşi effeuiller. desfrunzi elles. ele efficace. eficace éloge, louange. elogiu efficience. eficienţă éloquence. elocinţă efficient. efficient élu, choisi. ales aleşi aleşii aleasă alese Adev 10/02/08 effigie. efigie eeem effleurer. atinge uşor, efleura émail. email, smalţ smalţuri efforcer (s'~ de). strădui (se ~) emballage. ambalaj effort. effort emballer. ambala, împacheta effrayant. înfricoşător, înspăimântător embarcation. barcă, ambarcaţiune effrayé. înspăimântat, speriat, înfricoşat embargo. embargou effrayer. speria, înspăimânta, înfricoşa embarquer. îmbarca (se ~) effriter (s'~). fărâmiţa (se ~), măcina (se ~) embarras. dificultate, încurcătură effroi [n.m.]. spaimă [n.f.], groază [n.f.] embarrasser. stânjeni, stingheri, lua pe cap (a-şi ~), effronté. neruşinat, obraznic incomoda effronterie. neobrăzare, neruşinare embarrassaient. stinghereau effroyable. groaznic, înspăimântător embarrassait. stingherea effroyablement. îngrozitor (în mod ~), groaznic [adv.] embarrassant. stânjenitor, jenant effusion. efuziune, vărsare embarrassé. stingherit eeeg embarrasse (il ~). stinghereşte égal égaux. egal egali egală embarrassent. stingheresc (ei~) égal (cela m'est ~). totuna (mi-e ~) embase. bază égal (sans ~). pereche (fără ~) embaumer. îmbălsăma également. deopotrivă, de asemenea, la fel embellir. înfrumuseţa égaler. egala, uniformiza embellissement. înfrumuseţare égaliser. egaliza, uniformiza embêtant. plictisitor, neplăcut égaliser [surface]. netezi [vb.] embêter. plictisi, bate la cap égalité. egalitate emblème. stemă, emblemă églantier. măces [bot.] emboîtables. care intră unul în altul église. biserică biserici emboîter. potrivi, îmbuca église en bois. biserică de lemn embouchure. gură [geo.], vărsare [hidr.] églogue. eglogă embouchure (l'~). gura [geo.] égout. rigolă, canal (~ de scurgere) embouteillage. blocare a circulaţiei, ambuteiaj Egyptien. egiptean embouteiller. bloca circulaţia, îmbutelia éhonté. obraznic, insolent embrasser. îmbrăţişa (se ~), săruta (se ~) éjaculation. ejaculare embrayage. ambreiaj [auto]

- 61 - embrayer. ambreia [auto] emporte. duce (pe cineva) (el ~) embrouiller. pierde şirul, încâlci, încurca emporte (il ~). ia cu sine embryon. embrion emporter. a lua, a duce embuscade. ambuscadă ému, touché [fig.]. emoţionat, tulburat [fig.] , mişcat eeeme [fig.] émeraude. smarald, smaragd eeen émerger. ieşi, apărea (deasupra apei) en. în émérite. eminent, emerit en [adv.]. de acolo, de la émerveiller. ului uluiesc, uimi, minuna (se ~) en [pron.]. din aceasta, pentru aceasta émetteur. emiţător en l'air. în aer émettre. emite en amont. în amonte émet. emite en apparence. în aparenţă émettait. emitea en aval. în aval émettra. emite (va ~) en bandoulière. în bandulieră émis. emis en bloc. în masă, în bloc émeute. răscoală en bon état. în stare bună émigrant. emigrant en ce sens que. în sensul că émigration. emigrare, expatriere, emigraţie en chair et os. în carne şi oase eeemi en chaleur. în călduri émigrer. expatria (se ~), emigra en chœur. în cor Émile. Emil en cours. în curs éminence. proeminenţă, eminenţă en cours de route. pe drum éminent. eminent en deçà de. dincoace de émissaire. emisar en dehors de. în afară de, în afara [+G] émission. emanare, emisiune, emisie en dépit de. ciuda (în ~) Adev 01/11/07 emmailloter. înfăşa [un copil] en dernier. la sfârşit emmanchure. garnitură de mânecă en effet. într-adevăr, în realitate, de fapt emmêler. încâlci, încurca en état de. în stare să emménagement. mutare, instalare (în altă locuinţă) en état de marche. în stare de funcţionare emménager. instala (în altă locuinţă), muta en feu. în flăcări en flammes. în flăcări emmener. lua cu sine, duce (pe cineva), aduce en friche. în paragină emmena. duse (pe cieva), luă cu sine en grand. în mare emmène. duce (pe cineva) (el ~) en gros. angrou [neo.], angro [neo.] emmené. dus (pe cineva), luat cu sine en haillons. în zdrenţe emmène (il ~). ia cu sine en lambeaux. în zdrenţe emmènes. duci (pe cineva), iei cu tine en ligne [PC]. online [PC], on line [PC], conectat [PC] émoi. emoţie, tulburare en ligne droite. direct, în linie dreaptă émotion. emoţie en marche arrière [auto]. în marşarier [auto] émouvant. emoţionant en même temps. în acelaşi timp émouvoir, toucher [fig.]. tulbura, emoţiona, mişca en moins de deux [fam.]. într-o clipită, cât ai zice peşte [fig.] en morceaux. în bucăţi eeemp en mouvement. în mişcare empaillé. împăiat en pareil. la fel emparer. pune mâna pe en plein air. în aer liber emparer (s'~). pune stăpânire en plus. pe deasupra, în plus, pe lângă empattement [auto]. ampatament [auto] en principe. în principiu empêchement. obstacol, piedică, dificultate en quête de. în căutarea, în căutare de empêcher. opri, împiedica en sens inverse, à rebours. în sens invers empêchaient. stinghereau en tant que. în calitate de empêchait. stingherea en-tête. antet, header [PC] empêche. stingheri en-tête [typo]. colontitlu [tipogr.] empêché. stingherit en trois fois rien. într-o clipită, cât ai zice peşte empêche (il ~). stinghereşte en vigueur. în vigoare empêchent. stingheresc (ei~) encadré. medalion Adev 15/12/07 empereur. împărat enceinte. incintă emphase. emfază encens. tămâie emphatique. emfatic encolure. linia gulerului emploi. întrebuinţare, funcţie encombrement [espace]. volum ocupat, loc ocupat empoisonné. otrăvit encore. încă, mai empoisonnement. otrăvire encre. cerneală empoisonner. otrăvi encrier. călimară

- 62 - enculé. futut în cur enneigé. înzăpezit, acoperit cu nămeţi, troienit enculer [vulg.]. fute în cur [vulg.], avea raport sexual enneiger. înzăpezi, acoperi cu nămeţi, troieni anal ennemi. inamic, adversar, duşman endives. andive ennoblir. înnobila endommager, porter préjudicier, nuire. dăuna ennui. necaz, neplăcere, plictiseală, supărare enduction. impregnare ennuyer. agasa, supăra, plictisi, enerva, contraria enduire. impregna ennuie. plictiseşte, contrariază, supără, enervează enduit. impregnat ennuie (il s'~). plictiseşte (se ~) enduit (il ~). impregnează (el ~) ennuie (je m'~). plictisesc (mă ~) enfant. copchil [reg. Md], cocon [reg. MM], prunc, ennuies (tu t'~). plictiseşti (te ~) copil ennuyeux. plictisitor, enervant, plicticos enfant adoptif. copil adoptiv énoncé [n.]. enunţ enfant légitime. copil legitim énoncer. exprima, enunţa enfant prodige. copil minune énonciation. enunţare enfant trouvé. copil din flori enorgueillir. mândri, flata enfants. copii, copilărie énorme. enorm, imens enfermé. închis énormité. absurditate, enormitate enfiler par la tête. îmbrăca peste cap enquête. anchetă eeeng enquêter. ancheta, face o anchetă engin. instrument, aparat, maşină enragé. turbat englobe. cuprinde (el ~) enrager. face să turbe de mânie, turba de mânie englober. îngloba, cuprinde enregistrer. imprima, înregistra enrhumé. gripat, răcit, guturai (cu ~) engloutir. înghiţi enrhumer. răci, lua guturai englouti. înghiţit enrichir. îmbogăţi engloutissent. înghit enrichissant. îmbogăţeşte (care ~) engloutit. înghite enrobé. îmbrăcat, învelit engloutissement. înghiţire enrôler. înrola (se ~) engouffrer. da buzna, devora, înghiţi enrouement. răguşeală engourdi. înţepenit, amorţit enrouer. răguşi engourdir. amorţi enrouler. înfăşura engourdissement. înţepenire, amorţire engrais. îngrăşământ eeens engraisser. îngrăşa (se ~) ensanglanter. însângera engrenage. angrenaj enseignait. învăţa (el ~) [pe cineva] engrener. angrena enseignant [adj.]. didactic énigme. enigme enseignant [n.]. învăţător, profesor enivrant. tulburător, îmbătător enseignement. învăţământ enivrer. îmbăta enseigner. preda predau, învăţa [pe cineva], da lecţii enivrer (s'~). îmbăta (se ~) enseigné. învăţat [pe alţii] enjambées (grandes ~). paşi mari enseigne (j'~). învăţ [pe cineva] enjamber. trece peste enseignent. învaţă (ei ~) [pe cineva] enjeu. miză enseignes. înveţi [pe alţii] eeenl enseignez. învăţaţi [pe alţii] enlaidir. urîţi enseignons. învăţăm [pe alţii] ensemble. împreună enlèvement. răpire, luare ensemble [n.]. ansamblu ansambluri enlever. răpi, muta, scoate ensoleillé. însorit enleva. răpi (el ~), desfăcu, scoase ensorceler. fermeca, vrăji enlevant. scoţând ensuite. după aceea, apoi enlevé. scos, răpit, desfăcut, mutat enlève (il ~). scoate (el ~), mută (el ~), desface eeent (el ~) entamer. începe (~ să mănânce), antama [neo.] enlève (j'~). desfac (eu ~), răpesc (eu ~), scot (eu entasse. strânge [acumula] ~) entassé. strâns [acumulat] enlèvent. răpesc (ei ~), desfac (ei ~), mută (ei ~) entasser. îngrămădi, îndesa enlèvera. scoate (va ~) enthousiasmait (il s'~). entuziasma (el se ~) enlèverait. scoate (ar ~) enthousiasme. entuziasm enlèves (tu ~). răpeşti, scoţi, muţi (tu ~), desfaci enthousiasmé. entuziasmat, entuziasma enlevez. răpiţi, scoateţi, desfaceţi, mutaţi enthousiasme (il ~). entuziasmează enlevons. desfacem, scoatem, mutăm, răpim enthousiaste. entuziast enliser. afunda (în nisip / noroi), împotmoli entiché [pop.]. îndrăgostit, înamorat [arh. iron.] eeenn entonnoir. pâlnie entre. între, în

- 63 - entre autres. printre altele Adev 26/10/07 épiphénomène. epifenomen entre quat’zyeux, tête-à-tête. între patru ochi épique. epic entrecouper. întretăia épisode. episod episoade entrée. intrare épithète. epitet entrée principale, porte principale. intrare principală épître. scrisoare, epistolă entreprise. companie [business], firmă éplucher. curăţa [legume, fructe] entreprise forestière [abréviation]. I.F. éplucher [fig.]. scormoni, examina minuţios, controla entrer. intra intru éponge. burete entrer en collision. izbi éponger. şterge cu buretele entrer en collision avec. intra în coliziune cu épongé. şters cu buretele entrer en vrille [aéro.]. intra în vrie [aero.] éponge (il ~). şterge cu buretele (el ~) entretien. întreţinere, interviu épongea (il ~). şterse cu buretele (el ~) entrouvrir. întredeschide épopée. epopee eeenv époque. epocă enveloppant. care înveleşte bine, anvelopant [neo.] Époque des lumières. Epoca luminilor enveloppe. plic épouse. femeie, soţie soţii envergure (de grande ~). anvergură (de mare ~) épousé. luat în căsătorie, căsătorit, însurat envers. către, împotriva épouser. lua în căsătorie, căsători (se ~), însura environ. aproximativ, jur de (în ~), cam, circa (se ~) environnement. mediu mediului Adev 26/10/07 épousa (il ~). luă în căsătorie, însură (se ~), envoi. trimitere căsători (el se~) envoyer. trimite épousant. căsătorindu-se, însurându-se, luând în enverrais. aş trimite căsătorie enverra. trimite (va ~) épouse (il/elle ~). însoară (se ~), ia în căsătorie, enverrai. trimite (voi ~) căsătoreşte (se~) enverrait. trimite (ar ~) épouser (~ la forme de). lua (~forma) enverras. trimite (vei ~) épouser (~ une idée). îmbrăţişa (~ o idee) enverrez. trimite (veţi ~) épousseté. şters praful, scuturat de praf enverrons. trimite (vom ~) épousseter. şterge praful, scutura de praf enverront. trimite (vor ~) épouvantail. sperietoare (~ de ciori) envoie. trimite, trimit épouvante. spaimă, groază envoyé. trimis épouvanter. îngrozi, înspăimânta, înfiora eeep épouvanta (il ~). îngrozi (el ~), înspăimântă (el épais. des deşi deasă dease, gros, dens ~), înfioră (el ~) épaisseur. grosime, densitate épouvantable. înfiorător, îngrozitor, cumplit, épargner. cruţa înspăimântător éparpiller, disperser. spulbera épouvantant. înspăimântând, îngrozind, înfiorând épaule. umăr umeri épouvante (il ~). îngrozeşte, înspăimântă (el ~), épaules (hausser les ~). umeri (ridica din ~) înfioară (el ~) épée. sabie épouvanté (il avait ~). înspăimântase, îngrozise, éperon. pinten înfiorase éphémère. trecător [adj.] époux. soţ soţi eeepi eeepr épicerie. băcănie s’éprendre. îndrăgosti (se ~) épigastre [méd.]. epigastru [med.] épreuve. încercare, probă épigastrique [méd.]. epigastric [med.] épreuve (à toute ~). rezistând la orice încercare épilepsie [méd.]. epilepsie [med.] épreuves [pl.] [fig.]. încercări, greutăţi [fig.] Epilobium nutans [bot.]. pufuliţă [bot.] épreuves [pl.] [typo]. şpalturi [pl.] [tipogr.] épinard. spanac épris. îndrăgostit îndrăgostită épine [n.f.]. ţep [n.m.] ţepi, ghimpe [n.m.] ghimpi, spin éprouver. pune la încercare, proba, încerca [n.m.] spini éprouva (il ~). probă (el ~), puse la încercare (el épineux. spinos spinoasă ~) épingle. ac cu gămălie – ace éprouvait (il ~). încerca (el ~), punea la épingle à cheveux. agrafă, ac de păr încercare, proba (el ~) épingle à linge. cârlig de rufe éprouvant. probând, încercând, punând la épingle de nourrice / à nourrice. ac cu siguranţă încercare épingle de sûreté. ac cu siguranţă éprouvé. pus la încercare, probat, încercat épingler. prinde cu ace éprouve (il ~). pune la încercare (el ~), probează épingles (être tiré à quatre ~). ace (a fi pus la patru (el ~) ~) éprouvette. eprubetă Épiphanie. Bobotează épuisement. epuizare épiphanie [lit.]. epifanie [lit.]

- 64 - épuiser. epuiza, isprăvi errait (il ~). rătăcea épuisa (il ~). epuiză (el ~), isprăvi (el ~), istovi errant. rătăcitor (el ~) erré. rătăcit épuisant. epuizând, sleind, istovind, isprăvind erré (il avait ~). rătăcise épuisant [adj.]. istovitor, epuizant erré (j'avais ~). rătăcisem épuisé. epuizat, sleit, secat, isprăvit, istovit erreur. eroare, greşeală épuise (il ~). istoveşte (el ~), epuizează (el ~), erreur (par ~). involuntar, greşeală (din ~) sleieşte (el~) erreur judiciaire. eroare judiciară épuisé (il avait ~). isprăvise (el ~), epuizase (el érudit. cărturar, erudit ~), istovise (el ~) érudition. erudiţie épuiser [d'un malade]. slei puterile, pierde puterile, éruption. erupţie istovi éruption [méd.]. erupţie [med.] épuiser [d'une source]. seca [d. un izvor] eees épuration. epurare, purjare, curăţire ès (docteur ~ sciences). în (doctor ~ ştiinţe) eeeq eeesc équateur. ecuator escabeau. taburet équation. ecuaţie escadre. escadrilă équerre. echer escadron. escadron équestre. călare, ecvestru escalader. escalada équilibre. echilibru escalada (il ~). căţără (se ~), escaladă (el ~) équilibrer. echilibra escaladait (il ~). căţăra (se ~), escalada (el ~) équilibre (il ~). echilibrează (el ~) escalade. escaladă, căţărare équilibre (qu'il ~). echilibreze (el să ~) escaladé. escaladat équilibré. echilibrat escaladé (il avait ~). escaladase, căţărase (se ~) équinoxe. echinocţiu escalator. scară rulantă équipage. echipaj escale. escală l’équipage du remorqueur. echipajul remorcherului escalier. scară Adev 11/11/07 escalier de service. scară de serviciu équipe. echipă escalier en colimaçon. scară spirală équipement. echipament escalope. şniţel natur, escalop équiper. echipa (se ~) escamotable. escamotabil équitable. corect, echitabil, drept escamoter. escamota équitation. echitaţie, călărie escapade. escapadă équité. echitate escargot. melc équivalence. echivalenţă esclavage. robie, sclavie équivalent. echivalent esclave. sclav équivaloir. fi egal, echivala escompte. reducere [comercială] équivalait (il ~). era egal cu, echivala (el ~) escompte [commerce]. scont [comerţ] équivaut (il ~). echivalează (el ~), este egal cu escorte. escortă équivoque. ambiguu, echivoc escorter. escorta équivoque [n.]. echivoc escrime. scrimă eeer escroc. pungaş, escroc ère. epocă escroquerie. escrocherie éreintait (il ~). istovea (el ~) eeesp éreinté. istovi espace. spaţiu éreinter. istovi Espagne. Spania ériger. înălţa espagnol. spaniol ériger en (s'~). erija în (se ~) espèce. varietate, fel, specie érige en (il s'~). erijează în (el ~) espèce [bot.]. specie [bot.] érigé en (il s'était ~). erijase în (se ~) espèces [fin.]. bani gheaţă (în ~), bani peşin (în ~), cash érige en (qu'il s'~). erijeze în (să se ~) espérance. speranţă érigeait en (il s'~). erija în (el se ~) espérer. nădăjdui, spera Erigeron alpinus [bot.]. ochiul-boului [bot.], bunghişor espiègle. zburdalnic, nebunatic [bot.] espion. spion Eritrichium nanum [bot.]. ochiul-şarpelui [bot.] espionnage. spionaj ermitage. pustnicie, sihăstrie espionner. pândi, spiona ermitage [monastère]. schit esplanade. esplanade ermite. pustnic, eremit, sihastru espoir. speranţă, nădejde érosion. eroziune esprit. duh, fantomă, stafie, spirit, minte érotique. erotic esquimau. eschimos errata. erată esquisse. crochiu, plan sumar, schiţă errer. rătăci esquisser. schiţa

- 65 - esquiver. eschiva établit (il ~). stabileşte eeess établir un devis. stabili un deviz essai. încercare, studiu, probă, eseu eseuri Adev établir (~ un enfant). caăptui (~ un copil) 24/03/08 établissement. aranjare, căpătuire, stabilire essaim. roi établissement [institution]. stabiliment, instituţie, essayage. probă întreprindere essayé. probat, încercat étage [n.m.]. cat [n.n.] [pop.] caturi, etaj [n.n.] etaje essayer. încerca, proba étagère. raft, etajeră, poliţă [raft] essence. esenţă étai. proptea (de lemn) proptele, (fig.) sprijin sprijine essence [auto]. benzină [auto] étain. staniu, cositor essence [pétrole]. benzină étalage. etalare, exhibare essentiel. esenţial étalage [vitrine]. vitrină essieu. osie osii étaler [à plat]. întinde, desfăşura [plat] essor. elan, zbor, avânt étala. întinse (el ~), etală (el ~), expuse (el ~) essorage. stoarcere étalaient. întindeau, etalau, eşalonau, expuneau essorer. stoarce étalait. expunea, etalea (el ~), întindea essoreuse. maşină de stors rufe, uscător de rufe étalait [exhiber]. exhiba, face paradă de, etala essoufflé. respiră greu (care ~) étalant. întinzând, etalând, expunând essouffler. gâfâi, face să gâfâie étalé. întins, etalat, expus essuie-glace. ştergător de parbriz étale (il ~). întinde (el ~), expune (el ~), etalează essuie-mains. prosop prosoape (el ~) essuie-pieds. ştergătoare étale (j'~). expun (eu ~), etalez, întind (eu ~) essuyer. şterge étale (qu'il ~). etaleze (el să ~), expună (el să ~) essuie (j'~). şterg étalent (ils ~). expun (ei ~), întind (ei ~), etalează essuies. ştergi (ei ~) essuyait. ştergea étalèrent. întinseră (ei ~), expuseră (el ~), etalară essuyé. şters şterşi ştearsă şterse (ei ~) essuyez. ştergeţi étales (tu ~). expui, etalezi, întinzi essuyons. ştergem étaler, échelonner. eşalona eeest étaler [exposer]. etala, expune, înfăţişa est [n.], Est. răsărit, orient, est [n.] étaler sur (s'~). lăfăi pe (se ~), întinde (se ~), etala pe est [point cardinal]. răsărit [n.][punct cardinal], est, (se ~) orient étalon. etalon estafette, relais, courrier. ştafetă ştafete ştafetei Adev étalon [cheval]. armăsar 11/04/08 étalonner. etalona, standardiza estampe. stampă étamé. spoit [tinichigerie], cositorit estampille. pecete, sigiliu étamer. cositori, spoi [tinichigerie] esthétique. estetică étameur. spoitor [de tinichigerie] estime. stimă étamine. etamină estimer. stima étamine. stamină estival. estival, văratic, văratec [pop.] [poet.] étamine [bot.]. stamină [bot.] estomac. stomac étamine [textile]. etamină [textil], stambă estomper. estompa étanche. etanş estragon. tarhon étanchéifier. etanşa, etanşeiza estropié. mutilat, estropiat [neo.], schilodit étanchéifié. etanşeizat estropier. estropia [neo.], schilodi, mutila étanchéité. etanşare, etanşeitate estuaire [n.m.]. estuar [n.n.] estuare étancher. etanşa, etanşeiza, ermetiza esturgeon [zool.]. sturion [zool.] étanchant. etanşeizând, etanşând, ermetizând eeet étanche (il ~). etanşează (il ~), ermetizează, et. şi etanşeizează (el ~) étable [n.f.]. staul [n.n.] étanché. ermetizat, etanşat, etanşeizat étang. heleşteu [Var.: eleştéu s.n.] heleştee, iaz établi [n.m.]. masă [de lucru], banc [de tâmplărie] [piscicol] iazuri. halastó établir. stabili étant. fiind établi. stabilit étape. stadiu, perioadă, etapă, fază établis (j'~). stabilesc (eu ~) étapes (brûles les ~). etape (sări peste ~), etapele (arde établis (tu ~). stabileşti ~) établissaient. stabileau établissait. stabilea état [n.m.] [condition]. stare [n.f.] stări établissant. stabilind état (l'~) [condition]. starea établissent. stabilesc (ei ~) état (de l'~) [condition]. stării établissez. stabiliţi (voi ~) état (en bon ~). stare bună (în ~) établissons. stabilim état [pays]. stat [n.n] state, ţară ţări

- 66 - état (homme d'~). stat (om de ~) éteindrons. stinge (vom ~) état [condition sociale]. condiţie socială éteindront. stinge (vor ~) état d'âme. stare sufletească éteins (j'~). sting (eu ~) en état de choc. în stare de şoc Adev 11/11/07 éteins (tu ~). stingi état civil. stare civilă éteint. stins stinşi stinsă stinse état-major [mil.]. Stat Major [mil] éteint (il ~). stinge État major (l'~). Statul major éteint (il avait ~). stinsese état d’urgence. stare starea stării de urgenţă Adev éteint (ils avaient ~). stinseseră 03/11/07 éteint (j'avais ~). stinsesem (eu ~) étatisé. naţionalizat, etatizat éteint (nous avions ~). stinseserăm étatiser. etatiza, trece în proprietatea statului éteint (tu avais ~). stinseseşi États Unis. Statele Unite éteint (vous aviez ~). stinseserăţi États Unis d'Amérique. Statele Unite ale Americii éteindre [fig.]. astâmpăra, domoli étau [n.m.]. menghină [n.f.] menghine éteignaient [fig.]. domoleau, astâmpărau, étayer. propti, sprijini potoleau étaie (il ~). sprijină (el ~), propteşte (el ~) éteignait [fig.]. potolea, domolea, astâmpăra (el étaie (j'~). sprijin (eu ~), proptesc (eu ~) ~) étaies (tu ~). sprijini (tu ~), propteşti éteignent [fig.]. potolesc (ei ~), domolesc (ei ~), étayais (j'~). propteam (eu ~), sprijineam (eu ~) astâmpără (ei ~) étayait. sprijinea, proptea éteignit (il ~) [fig.]. potoli (el ~), astâmpără (el ~) étayant. sprijinind, proptind [perf. s.] étayé. sprijinit, proptit éteint (il ~) [fig.]. potoleşte, domoleşte, étayé (il avait ~). proptise, sprijinise astâmpără étayé (ils avaient ~). proptiseră, sprijiniseră éteint [fig.]. astâmpărat, potolit, domolit étayez. sprijiniţi (voi ~), proptiţi (voi ~) étendard. drapel drapele, stindard stindarde, steag étayons. proptim, sprijinim steaguri etc.. etc., ş.a.m.d., ş.a. étendoir. frânghie de uscat rufele eeete étendre. întinde été [n.m., saison]. vara [n.f.] veri [anotimp] étend. întinde (el ~) été (l'~). vara [anotimp] étendaient. întindeau été (de l'~) [n.m. G.]. verii étendais (j'~). întindeam (eu ~) éteignoir. mucarniţă [arh.], dispozitiv de stins étendais (tu ~). întindeai lumânările étendait. întindea éteindre. stinge étendant. întinzând éteignaient. stingeau étende (qu'il ~). întindă (el să ~) éteignais (j'~). stingeam (eu ~) étende (que j'~). întind (eu să ~) éteignais (tu ~). stingeai étendent. întind (ei ~) éteignait. stingea étendent (qu'ils ~). întindă (ei să ~) éteignant. stingând étendes (que tu ~). întinzi (să ~) éteigne (qu'il ~). stingă (el să ~) étendez. întindeţi éteigne (que j'~). sting (să ~) étendiez. întindeaţi éteignent. sting (ei ~) étendiez (que vous ~). întindeţi (să ~) éteignent (qu'ils ~). stingă (ei să ~) étendîmes. întinserăm éteignes (que tu ~). stingi (să ~) étendions. întindeam (noi ~) éteignez. stingeţi étendions (que nous ~). întindem (să ~) éteigniez. stingeaţi étendirent. întinseră éteigniez (que vous ~). stingeţi (să ~) étendis (j'~). întinsei (eu ~) éteignîmes. stinserăm étendis (tu ~). întinseşi éteignions. stingeam (noi ~) étendit (il ~). întinse (el ~) éteignions (que nous ~). stingem (să ~) étendîtes. întinserăţi éteignirent. stinseră (ei ~) étendons. întindem éteignis (j'~). stinsei étendra (il ~). întinde (va ~) éteignis (tu ~). stinseşi étendrait (il ~). întinde (el ar ~) éteignit (il ~). stinse (el ~) étendre au rouleau [cuisine]. întinde cu făcăleţul éteignîtes. stinserăţi [aluatul] éteignons. stingem étends !. întinde! éteindra. stinge (va ~) étends (j'~). întind (eu ~) éteindrai (j'~). stinge (voi ~), stinge (aş ~) étends (tu ~). întinzi éteindraient. stinge (ei ar ~) étendu. întins întinşi întinsă întinse éteindrait (il ~). stinge (ar ~) étendu (il avait ~). întinsese éteindras. stinge (vei ~) étendu (ils avaient ~). întinseseră éteindrez. stinge (veţi ~) étendu (j'avais ~). întinsesem (eu ~)

- 67 - étendu (nous avions ~). întinseserăm étiolé [bot.]. etiolat [bot.] étendu (tu avais ~). întinseseşi étiologie. etiologie étendu (vous aviez ~). întinseserăţi étique. subţiat, slăbit étendre, coucher. culca étiqueter. eticheta étendu (~ par terre). culcat (~ pe jos) étiquette (il ~). etichetează (el ~) étendue [n.f.], surface. întindere [n.f.] étiquette. etichetă éternel. vecinic [arh.] vecinică, etern eterni eternă étiré. retras eterne, veşnic veşnică, de veci étirement. întindere, alungire Éternel (l'~). Dumnezeu étirer. alungi, întinde éternellement [adv.]. veşnic [adv.], întotdeauna étirer (s'~). întinde (se ~) éternité. veşnicie, eternitate eeeto éternuement. strănut [n.m.] étoffe. material [textil], ţesătură, stofă éternuer. strănuta étoffe [fig.]. calitate, stofă [fig.], alură éternua. strănută (el ~) étoffe à carreaux [textile]. stofă în carouri [textil] éternuai (j'~). strănutai (eu ~) étoffé. amplu éternuais (j'~). strănutam (eu ~) étoffer. umple éternuais (tu ~). strănutai étoile. stea stele éternuait. strănuta, strănuta (el ~) étoile (l'~). steaua stelele éternuâmes. strănutarăm étoile (de l'~). stelei éternuant. strănutând étoile du berger. luceafărul éternuas (tu ~). strănutai (tu ~) étoile (dormir à la belle ~). cerul liber (dormi sub ~) éternuâtes. strănutarăţi étoile de mer. stea de mare éternué. strănutat étoile filante. stea căzătoare éternue !. strănută! Étoile polaire. Steaua polară éternue (il ~). strănută (el ~) étoile [vedette]. star staruri, vedetă vedete éternue (j'~). strănut (eu ~) étoilé. înstelat éternuent. strănută (ei ~) étonnement. mirare, uimire, uluială éternuèrent. strănutară étonner (s'~). mira (se ~) éternues (tu ~). strănuţi étonna (il s'~). miră (el se ~) [perf. s.] éternuez. strănutaţi étonnai (je m'~). mirai (mă ~) éternuons. strănutăm étonnaient (ils s'~). mirau (se ~) éteule. ţarină étonnais (je m'~). miram (mă ~) éthane. etan étonnais (tu t'~). mirai (te ~) éthanol. etanol étonnait (il s'~). mira (se ~) éther. eter étonnâmes (nous nous ~). mirarăm (ne ~) Éthiopie. Etiopia étonnant. uluitor uluitori uluitoare, uimitor éthiopien. etiopian uimitori uimitoare éthique. etic, moral étonnas (tu t'~). miraşi (te ~) éthique [n.f.]. etică [n.f.] étonnâtes (vous vous ~). mirarăţi (vă ~) ethnographe. etnograf, folclorist étonne (il s'~). miră (el se ~) ethnographie. etnografie étonne (je m'~). mir (mă ~) ethnographique. etnografic étonnent (ils s'~). miră (ei se ~) ethnologie. etnologie étonnèrent (ils s'~). mirară (se ~) ethnologique. etnologic étonnes (tu t'~). miri (te ~) ethos. etos étonnez (vous vous ~). miraţi (vă ~) éthyle. etil étonniez (vous vous ~). miraţi (vă ~) éthylène. etilenă étonnions (nous nous ~). miram (ne ~) éthylénique. etilic étonnons (nous nous ~). mirăm (ne ~) éthylique. etilic étouffer. sufoca eeeti étouffé (il s'est ~). înecat (el s-a ~ mâncând) étinceler. scânteia, scăpăra étouffent (ils ~). sufocă (ei ~) étincela. scânteie (el ~) étouffer [fig.]. reprima, înăbuşi étincelaient. scânteiau étouffa (il ~) [fig.]. reprimă (el ~) [perf. s.], étincelait. scânteia (el ~) înăbuşi (el ~) étincelant. scânteind, scânteietor, sclipitor étouffaient. sufocau étincelante. strălucitoare, sclipitoare, étouffait. sufoca (el ~) scânteietoare étouffait (il ~) [fig.]. reprima (el ~), înăbuşea étincelle (il ~). scânteiază (el ~) étouffant. asfixiant asfixiantă, sufocant étincellent. scânteiază (ei ~) sufocantă, înăbuşitor înăbuşitoare étincelèrent. scânteiară étouffe (il ~). sufocă (el ~), reprimă, înăbuşă étincelle. scânteie, scântei étouffé. asfixiat, sufocat étiolé. decolorat, albit étouffer (s'~). îneca (se ~ mâncând)

- 68 - étouffes (tu ~). sufoci étouffement. sufocare, înăbuşire, asfixiere étourderie. neatenţie, aiureală, zăpăceală étourdi. zevzec [pop.], zăpăcit, hăbăuc [pop.], neatent étourdi [n.m.]. aiurit [n.m.], nechibzuit [n.m.], zăpăcit [n.m.] étourdir. ameţi, zăpăci étourdi (il avait ~). ameţise, zăpăcise étourdi [adj.]. aiurit, zăpăcit [adj.], trăznit [adj.], hăbăuc [pop] étourdi [vb.]. zăpăcit [vb.], ameţit étourdirent. zăpăciră, ameţiră étourdis (j'~). zăpăcesc (eu ~), ameţesc (eu ~) étourdis (tu ~). zăpăceşti, ameţeşti étourdissait. ameţea, zăpăcea étourdissant. ameţind, zăpăcind étourdissant [adj.]. uluitor uluitoare, deconcertant, ameţitor ameţitoare, aiuritor aiuritoare étourdisse (qu'il ~). zăpăcească (el să ~), ameţească (el să ~) étourdissement. zăpăceală, tulburare [fig.], ameţeală étourdissent. zăpăceau, ameţesc (ei ~), ameţeau, zăpăcesc (ei ~) étourdissent (qu'ils ~). zăpăcească (ei să ~), ameţească (ei să ~) étourdissez. ameţiţi (voi ~), zăpăciţi (voi ~) étourdissons. ameţim, zăpăcim étourdit (il ~). ameţeşte, zăpăceşte étourdit (il ~) [perf. s.]. zăpăci (el ~), ameţi (el ~) eeetr étrange. straniu stranii stranie stranii, bizar bizari bizară bizare, ciudat ciudaţi ciudată ciudate étranger. străin străini străină străine étranger (à l'~). străinătate (în ~) étrangeté. bizarerie, stranietate, ciudăţenie étranglement. gâtuire, suguşare [reg.], sugrumare étrangler. sugruma, suguşa [reg.], gâtui étrangla. gâtui (el ~), sugrumă (el ~), suguşă (el ~) étranglait. suguşa (el ~) [reg.], sugruma (el ~), gâtuia étranglant. gâtuind, suguşând [reg.], sugrumând étranglé. gâtuit, sugrumat, suguşat [reg.] étranglé (il avait ~). suguşase [reg.], sugrumase, gâtuise être. fi, exista, afla (se ~) es. eşti est. e est (il ~). este, e, -i [vb.], îi [vb.] étaient. erau étais (j'~). eram (eu ~) étais (tu ~). erai était. era êtes. sunteţi

- 69 - Infinitiv: a fi a fi fost Gerunziu: fiind Participiu: fost Indicativ Prezent Perfect compus Imperfect Mai mult ca perfect Perfect simplu eu. sunt; sînt eu. am fost eu. eram eu. fusesem eu. fusei; fui tu. eşti tu. ai fost tu. erai tu. fuseseşi tu. fuseşi; fuşi el. este; e el. a fost el. era el. fusese el. fuse; fu noi suntem noi am fost noi eram noi fuseserăm noi fuserăm; furăm voi sunteţi voi aţi fost voi eraţi voi fuseserăţi voi fuserăţi; furăţi ei. sunt; sînt ei. au fost ei. erau ei. fuseseră ei. fuseră; fură

Subjonctiv Prezent Perfect compus eu. fiu eu. fi fost tu. fii tu. fi fost el. fie el. fi fost noi fim noi fi fost voi fiţi voi fi fost ei. fie ei. fi fost Viitor indicativul Viitor I Viitor II Viitor I (popular) Viitor II (popular) Viitor I (popular) eu. voi fi eu. voi fi fost o să fiu am să fi fost oi fi tu. vei fi tu. vei fi fost o să fii ai să fi fost îi fi el. va fi el. va fi fost o să fie are să fi fost a fi noi vom fi noi vom fi fost o să fim avem să fi fost om fi voi veţi fi voi veţi fi fost o să fiţi aveţi să fi fost îţi fi ei. vor fi ei. vor fi fost o să fie au să fi fost or fi Imperativ tu. fii voi fiţi Conditional Prezent Perfect eu. aş fi eu. aş fi fost tu. ai fi tu. ai fi fost el. ar fi el. ar fi fost noi am fi noi am fi fost voi aţi fi voi aţi fi fost ei. ar fi ei. ar fi fost

- 70 - été. fost être dans le coup. fi implicat în été (avaient ~). fuseseră être dans les nuages. fi cu capul în nori, visa cu été (avait ~). fusese ochii deschişi été (il avait ~). fusese être dans les vapes. fi cu capul în nori, fi aiurit été (ils avaient ~). fuseseră être debout. sta în picioare été (j'avais ~). fusesem (eu ~) être à la dérive. fi în derivă été (nous avions ~). fuseserăm être désolé. regreta été (tu avais ~). fuseseşi être à la hauteur de. fi la înălţimea... [+G] été (vous aviez ~). fuseserăţi être hors d'état de. nu fi în stare să étiez. eraţi être mal dans sa peau. simţi nelalocul său (se ~) étions. eram (noi ~) être de mauvais augure. fi de rău augur fûmes. furăm être de mauvaise humeur. fi prost dispus fûmes (nous ~). furăm (noi ~) [a fi] être à la merci de. fi la mila [+G], fi la cheremul furent (ils ~). fură (ei ~) [a fi] [+G], fi la mâna fus (je ~). fui être un navet [fam.]. fi un fiasco [teatru] fus (tu ~). fuşi être nul. fi un fiasco, fi zero fût. fuse être ou ne pas être. fi sau a nu fi (a ~) fut (il ~). fu (el ~) être au pain sec et à l'eau.. hrăni cu apă şi pâine fûtes (vous ~). furăţi (voi ~) (se ~) sera. fi (va ~) être sur un pied d’égalité. fi pe picior de egalitate serai. fi (voi ~) être sur le point de. fi cât pe ce să, fi pe punctul serais. aş fi să serais (tu ~). fi (ai ~) être aux prises avec. fi la cuţite cu serait. fi (el ar ~) être quitte. fi chit seras. fi (vei ~) être en retard. întârzia serez. fi (veţi ~) être à la Une. fi o ştire bombă seriez. fi (aţi ~) être en voie. fi pe cale serions. fi (am ~) étrécir. strâmta serons. fi (vom ~) étreindre. îmbrăţişa, strânge în braţe seront. fi (vor ~) étreignaient. îmbrăţişau, strângeau în braţe sois !. fii! étreignais (j'~). strângeam în braţe (eu ~), sois (que je ~). fiu (să ~) îmbrăţişam (eu ~) sois (que tu ~). fii (să ~) étreignais (tu ~). strângeai în braţe, îmbrăţişai sois pas (ne ~) !. fi (nu ~)! étreignait. îmbrăţişa (el ~), strângea în braţe, soit. ori îmbrăţişa soit !. fie! étreigne (qu'il ~). strângă în braţe (el să ~), soit (qu'il ~). fie (el să ~) îmbrăţişeze (el să ~) soit… soit… / fie… fie… étreigne (que j'~). îmbrăţişez (să ~), strâng în sommes (nous ~). sîntem, suntem braţe (eu să ~) sont. îs (ei ~), sînt, sunt étreignent. strâng în braţe (ei ~), îmbrăţişează (ei soyez !. fiţi! ~) soyez (que vous ~). fiţi (să ~) étreignez. îmbrăţişaţi (voi ~), strângeţi în braţe soyons. fim (să ~) étreigniez. îmbrăţişaţi (voi ~) [imp.], strângeaţi în soyons !. să fim! braţe suis (je ~). sunt (eu ~), îs (eu ~) [pop.], -s [pop.] étreignions. îmbrăţişam (noi ~), strângeam în être bête comme ses pieds. fi prost ca noaptea braţe (noi ~) être bien dans sa peau. simţi în largul său étreignit (il ~). îmbrăţişă (el ~), strânse în braţe être de bon augure. fi de bun augur étreignons. strângem în braţe, îmbrăţişăm être de bonne foi. fi de bună credinţă étreindra. strânge în braţe, îmbrăţişa (va ~) être de bonne humeur. fi bine dispus étreindrait. îmbrăţişa (el ar ~), strânge în braţe (el être au bout du rouleau. fi la capătul nervilor, fi ar ~) la capătul puterilor étreindre [supprimer]. înăbuşi [emoţia], sugruma être branché. fi la curent, fi informat [emoţia] $$$ être censé de faire qqch.. cuvine să facă ceva (se étreins (j'~). îmbrăţişez, strâng în braţe (eu ~) ~) étreins (tu ~). îmbrăţişezi, strângi în braţe être chaud [pop.]. fi excitat, fi în călduri [iron.] étreint. strâns în braţe, îmbrăţişat être au chômage. fi şomer étreint (il ~). strânge în braţe (el ~), îmbrăţişează être collé [examen]. fi picat [la un examen] étreinte. îmbrăţişare, strângere [de mâini] être au courant. fi la curent étrenner. folosi pentru prima dată, purta pentru prima être dans de beaux draps. fi la ananghie, fi în dată budă [reg] étrenner [client]. face saftea [pop.], fi primul client être dans le bourbier. fi în rahat [pop.], fi la anghie

- 71 - étrennes [n.f.pl.]. cadou de Anul Nou [n.n.], dar de Anul évacuant. evacuând Nou [n.n.] évacue (il ~). evacuează étrier. scară [la şaua calului] évacué. evacuat étrier [O.R.L.]. scăriţă [în urechea internă] évader (s'~). evada étriqué. strâmt [haină] évada (il s'~). evadă (el ~) étriquer. face prea îngust, face prea strâmt évadaient (ils s'~). evadau étroit. strâmt strâmţi strâmtă strâmte évadait (il s'~). evada (el ~) étroitement. strâns (în mod ~) s’évadant. evadând, scăpând de étrusque. etrusc évade (qu'il s'~). evadeze (el să ~) eeetu évadé. evadat evadaţi étude. studiu studii évadent (ils s'~). evadează (ei ~) étude [bureau]. birou [de notar sau avocat] birouri évadent (qu'ils s'~). evadeze (ei să ~) études (abandonner ses ~). şcoală (se lăsa de ~) évaluer. evalua [fam], studiile (abandona ~) évangélique. evanghelic études approfondies. studii aprofundate, masterat évangéliser. evangheliza étudiant. student studenţi studentă studente Évangile (L'~). Evanghelia étudiant de première année. boboc [fam.] [student] évasion fiscale. evaziune fiscală Adev 03/01/08 étudier. studia Ève. Eva étudiaient (ils ~). studiau évêché [n.m.]. episcopie [n.f.] étudiais (j'~). studiam (eu ~) éventuel. eventual eventuală eventuale étudiais (tu ~). studiai (tu ~) évident. evident étudiait. studia éviter. evita, feri étudié. studiat eeex étudie (j'~). studiez exaltation. exaltare étudient. studiază (ei ~) exalter. exalta étudies. studiezi exaltaient. exaltau étudiez. studiaţi (voi ~) exaltait. exalta (el ~) étudions. studiem exalté. exaltat étui. trusă, toc (pentru ochelari), toc [cutie] tocuri examiner, contrôler, scruter, observer. cerceta étui à lunettes. toc pentru ochelari cercetat. examiné, observé étui (de revolver). toc (de revolver) cercetez. examine, observe (j'~) étui à violon. cutie de vioară cercetezi. examines, observes (tu ~) étuve. etuvă exaucé (un vœu). împlinit (dorinţă), îndeplinit (dorinţă) étymologie. etimologie exaucer (~ un vœu). împlini (~ o dorinţă), îndeplini (~ o eeeu dorinţă) eucalyptus. eucalipt exclusivement. exclusiv (în mod ~) Eugène. Eugen exécutable. realizabil Eugénie. Eugenia exil. exil euglène. euglena [biol.] exister. afla (se ~) eunuque. eunuc expirer, échoir (cf. à terme échu). expira euphémisme. eufemism explication, éclaircissement. explicaţie euphémisme [abrév.]. [euf.] exportation. export euphonie. eufonie exposition [solaire]. expunere [solară] euphorie. euforie expression, locution. expresie (~ verbală) euphorique. euforic eeext eurasiatique. eurasiatic extase. extaz eurêka !. evrika! exténuer. extenua Euro. Euro exterminer. suprima Europe. Europa extincteur. stingător de incendiu, extinctor Europe Centrale et de l'Est. Europa centrală şi de est extinction. stingere, extincţie, dispariţie européaniser. europeniza extirper. extirpa européen. european extraction. extracţie, origine, scoatere, neam, extragere eurythmie. euritmie extraire. scoate, extrage euthanasie. eutanasie extraire la racine cubique [mat.]. extrage rădăcina eux. ei cubică [mat.] eux-mêmes [f.pl.]. ele însele extrait. extras eux-mêmes [m.pl.]. ei înşişi extrait (il ~). scoate (el ~) eeev extraordinaire. extraordinar évacuation. evacuare, eliminare extravagance. extravaganţă évacuer. evacua extravagant. extravagant évacuait. evacua (el ~) extrême. extrem

- 72 - extrêmement. extrem de fait. făcut extrémisme. extremism fait (il ~). face extrémiste. extremist faites. faceţi extrémité. extremitate fasse (qu'il ~). facă (el să ~) exubérance. vioiciune, exuberanţă fera. face (va ~) exubérant. exuberant, expansiv ferai. face (voi ~), face (vei ~) exulter. exulta ferais. face (ai ~), aş face ferait. face (el ar ~) fffa ferez. face (veţi ~) fable. fabulă ferons. face (vom ~) fabricant. fabricant feront. face (vor ~) fabrique. fabrică fis (je ~). făcui fabriquer. inventa, scorni, fabrica fît. făcu fabrique (il ~). scorneşte font (ils ~). fac (ei ~) fabrique (je ~). scornesc faire de l'antichambre. face antecameră fabriquent. scornesc faire bonne figure. fi la înălţimea aşteptărilor, fabriques (tu ~). scorneşti face figură bună fabriquez. scorniţi faire chier [pop. vulg.]. scoate din răbdări, scoate fabriquons. scornim din minţi, enerva fabuleux. fabulos faire une collecte. face o colectă, face o chetă façade. faţadă faire connaissance avec. face cunoştinţă cu face. faţă faire sa cour. face curte (~ cuiva) face à face. faţă în faţă faire crédit à. încrede în (se ~) face de (en ~). faţă (în ~) faire du footing. face jogging facétieux. hazos, pus pe şotii, glumeţ faire erreur. înşela (se ~) fâché. supărat faire face. face faţă fâché contre (être ~). supărat pe (a fi ~) faire faillite. falimenta fâcher (se ~). supăra (se ~) faire feu. trage [cu o armă], deschide focul [mil.] fâcheux. neplăcut, supărător faire frire. pune la prăjit facile. uşor, facile, uşoară faire honte à qqn. face de ruşine pe cineva facilement. uşor [adv.] faire irruption. da buzna, da năvală facilité. aptitudini, uşurinţă faire le lit. face patul faciliter. înlesni, uşura, facilita faire la manche. cerşi facilités. înlesniri, dotări, facilităţi faire mousser. spuma façon. fel, mod faire son nid. face cuibul (a-şi ~) façonner. modela, fasona faire du patin à glace. da pe patine (se ~) facteur. factor faire le plein [auto]. face plinul [auto] factice. artificial, forţat faites le plein. faceţi plinul faction. grup, facţiune faire de la randonnée. face o excursie facture. factură faire rebondir. face să ricoşeze facultatif. facultativ faire des recommandations. da sfaturi faculté. posibilitate, facultate [univ.] faire un sale coup. lovi sub centură [fig.] fade. searbăd, insipid, fad faire semblant de. preface că (se ~) fffai faire signe de l’œil. face cu ochiul faible. putere (fără ~), slab, mic faire sa toilette. face toaleta faible [n.]. febleţe, slăbiciune faire tomber. lăsa baltă faiblesse. slăbiciune faire tort à qqn. face rău cuiva faïence. faianţă faire à la va-vite. face de mântuială faille [géo.]. falie [geo.] faisabilité (étude de ~). fezabilitate (studiu de ~) faillir. fi pe punctul să, fi cât pe ce să faisable. fezabil, realizabil, posibil faillite. faliment faisan. fazan faillite (faire ~). faliment (a da ~) faisceau. fascicul, fascie, legătură, mănunchi faim. foame fait [n.]. fapt fainéant. leneş, trândav faîte. coamă [arhit.] fainéantise. trândăvie, lenevie, farniente faîtière [de la tente]. coamă [a cortului] fakir. fachir faire. face falaise. faleză fais. faci fais (je ~). fac (eu ~) falloir. cuveni (se ~), trebui faisais. făceam fallait. trebuia faisait. făcea fallu. trebuit faisant. făcând faut. trebuie faisons. facem falsificateur. falsificator

- 73 - falsifié. falsificat faubourien [adj.]. periferie (de ~), mahalagesc falsifier. plastrografia, falsifica [peiorativ], suburban fffam faubourien [n.]. suburban [n.], locuitor al mahalalei fameux. vestit vestită, faimos faimoasă, celebru celebră, faucher. secera, cosi renumit renumită faucha (il ~). cosi (el ~), seceră (el ~) [perf. s.] familial. familial, familie (de ~) fauchant. secerând, cosind familiariser. familiariza (se ~) fauché. secerat, cosit familiarité. familiaritate fauche (il ~). coseşte, seceră (el ~) familier. obişnuit cu, familiar fauché [fig.]. doborât, secerat [fig.], ucis, decimat familière. obişnuită cu, familiară fauchent. seceră (ei ~), cosesc (ei ~) famille. familie faucher [fig.]. decima, ucide, doborî, secera [fig.] famine. foamete faucheur. cosaş, secerător fffan faucheuse [méc.]. secerătoare [mec.] fanatique. fanatic faucille. seceră [n.] fanatisme. fanatism faucon. şoim şoimi. sólyom fané. veştejit, ofilit faudra. trebui (va ~) faner (se ~). fana (se ~), ofili (se ~), veşteji (se ~) faudrait. trebui (ar ~) fanfaron. lăudăros, fanfaron faufiler. însăila fange. noroi faufilait. însăila (el ~) fantaisie. imaginaţie, capriciu, fantezie, extravaganţă faufilant. însăilând fantasmagorie. fantasmagorie faufile (il ~). însailă (el ~) fantasque. bizar, ciudat faufilent. furişează (ei se ~), fofilează (ei se ~) fantastique. fantastic faufiler (se ~). furişa (se ~), strecura (se ~), fofila (se fantoche. fantoşă, marionetă, om de paie ~) fantôme. fantomă, stafie faufila (il se ~). strecură (se ~), furişă (se ~), faon. pui de căprioară fofilă (se ~) faufilait (il se ~). strecura (se ~), furişa (se ~), fffar fofila (se ~) farce [lit.]. farsă [lit.] faufile (il se ~). furişează (el se ~), fofilează (el farceur. om neserios, poznaş, farsor se ~) farcir. înţesa, îndesa, umple faufiles (tu te ~). furişezi (tu te ~), fofilezi (tu te fard. fard ~) fardé. fardat fardată faune. faună farder. farda farine. făină faussaire. falsificator farineux. făinos fausse route (faire ~). drum greşit (a o lua pe un ~) farouche. sălbatic, sperios, nesociabil faussement. nedrept (pe ~), eronat (în mod ~) fausser. strâmba, falsifica, distorsiona distorsionez, fffas deforma fascinant. fascinant faute. eroare erori, greşeală greşeli fasciné. fascinat faute de. lipsă de (din ~) fasciner. fascina, încânta faute de mieux. lipsă de ceva mai bun (în ~) fascisme. fascism fauteuil. fotoliu fotoliul faste. lux, fast fauteur. incitator, aţâţător, provocator faste (jour ~). fastă (zi ~) fautif. defecte (cu ~), lipsuri (cu ~), defectuos fastidieux. plictisitor, fastidios fauve [adj.]. sălbatic fastueusement, avec faste. fast (cu ~), fastuos (în mod ~) fauve [adj.] [couleur]. fauve (de culoarea ~), arămiu, fastueux. luxos, fastuos roşcat fffat fauve [n.]. fiară [zool.], jivină [arh.], animal sălbatic fatal. nefast nefastă, funest funestă, fatal fatală faux. fals falsă, inexact inexactă, greşit greşită fatalement. inevitabil, fatalmente, fatal (în mod ~) faux [n.]. fals [n.] fatalité. fatalitate faux [n.] [agr.]. seceră [n.] fatidique. fatal, fatidic faux [adj.] (homme ~). prefăcut, fals (om ~), fatigant. extenuant, obositor nesincer fatigue. extenuare, osteneală, oboseală faux-monnayeur. falsificator de bani fatiguer. osteni, obosi faux pas. pas greşit, mişcare greşită fatras [sg.]. dezordine, harababură harababuri faux témoignage. mărturie mincinoasă, sperjur fatuité. trufie, îngâmfare faveur. favoare fffau favorable. favorabil faubourg. suburbie, periferie favori. favorit faubourg (le ~). mahalaua favoris [n.pl.]. favoriţi [n.pl], perciuni [n.pl.] faubourg [m.m.. mahala [peiorativ] favoriser. favoriza fffe

- 74 - fébrile. febril fendre. spinteca, crăpa, despica fécond. fertil, fecund, roditor fend (il ~). despică (el ~), crapă (el ~), spintecă (el fécondation. fecundare ~) fécondité. fertilitate, fecunditate, rodnicie fendaient. crăpau, spintecau, despicau fédéral. federal federali fendais (je ~). spintecam (eu ~), despicam (eu ~), fédération. federaţie crăpam (eu ~) fée. zână fendait. spinteca (el ~), crăpa (el ~), despica (el ~) féérie. feerie fendent. spintecă (ei ~), crapă (ei ~), despică (ei ~) féérique. feeric fendez. despicaţi (voi ~), crăpaţi (voi ~) fffei fendis (je ~). spintecai (eu ~), crăpai (eu ~), despicai feindre. disimula, simula, preface (se ~) (eu ~) feignaient (ils ~ que). prefăceau (ei se ~ că) fendit (il ~). despică (el ~) [perf. s.], crăpă (el ~) feignait (il ~ que). prefăcea (el se ~ că) fendons. spintecăm, despicăm, crăpăm feignant. simulând, prefăcându-se fendra. spinteca (va ~), crăpa (va ~), despica (va ~) feigne (qu'il ~). prefacă (să se ~), simuleze (să ~) fendrait. despica (ar ~), spinteca (ar ~), crăpa (ar ~) feignent. prefac (se ~), simulează (ei ~) fends (je ~). despic (eu ~), crăp (eu ~), spintec (eu ~) feignez. prefaceţi (vă ~), simulaţi fends (tu ~). spinteci (tu ~), crăpi (tu ~), despici feignit (il ~). prefăcu (se ~), simulă (el ~) fendu. crăpat, despicat, spintecat feignons. simulăm, prefacem (ne ~) fenestration [PC]. cadrare [PC] feindra. preface (el se va ~), simula (el va ~) fenêtre. fereastră feindrait. simula (el ar ~), preface (s-ar ~) fenouil. mărar, fenicul feins (je ~). simulez, prefac (mă ~) fente. fisură, crăpătură feins (tu ~). prefaci (te ~), simulezi féodal. feudal feudali feint. simulat simulată, prefăcut prefăcută fffer feint (il ~). preface (se ~), simulează fer. fier feint [caché]. ascuns, disimulat fer-blanc. tinichea [n.f.] tinichele, tablă [de metal] feinte (porte ~). ascunsă (uşă ~), falsă (uşă ~) table feinte [n.f.]. viclenie, simulacru, simulare, fer à cheval. potcoavă potcoave prefăcătorie fer à repasser. călcător [n.m.][pop.], fier de călcat feinte [n.f.] [sport]. fentă [sport] fiare de călcat feinte [nf.] [fam.]. truc, cursă, capcană ferblanterie. tinichigerie fellation. felaţie férié (jour ~). sărbătoare (zi de ~) fêlé. ciobit, fisurat, crăpat fermage. arendă fêlé [d'une cloche]. dogit [clopot] ferme-la !. fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.], taci! fêler. ciobi, crăpa (prin ciocnire) la ferme ! [fam.]. ţine-ţi fleanca! [pop.], ţine-ţi gura! fêler (se ~) [fam.]. ţăcăni (se ~), ţicni (se ~) scrânti [fam.] (se ~) ferme [adj. m.]. ferm, hotărât [adj.] félicitation. felicitare ferme [n.f.]. fermă [agricolă], fermă [n.f.] féliciter. felicita fermer. închide închid félicité. fericire, beatitudine fermé. închis félicite (il ~). felicită (el ~) fermer la porte au nez. trânti uşa în nas félicite (je ~). felicit (eu ~) fermer la porte au nez de. trânti uşa în nas [+G.] félin. felin felină fermeture éclair, fermeture-éclair, fermeture à fellation. sex oral, felaţie, muie [vulg.] glissière. fermoar fêlure. fisură fisuri, ciobire, crăpătură féroce. feroce fffem fesse. fesă fese femelle. femelă fesses. fese, buci. pupsi féminin. feminin feminină fête. sărbătoare sărbători, festival festivaluri, celebrare féminin [abrév.]. [f.] fêter. celebra, sărbători femme. muiere [pop. sexist] muieri, fumeie [reg.] fumei, fffeu soţie, femeie femei feu. foc focuri femme (de la ~). fumeii [reg.] fumeilor, muierii feu arrière [auto]. stop [al unei maşini] [pop. sexist] muierilor, femeii femeilor feu d’artifice, feu d'artifices. artificii [pl.], foc de femme (jeune ~). tânără [n.f.] artificii femme (la ~). fumeia [reg.], muierea [pop. sexist], feu de camp. foc de tabără femeia femeile feu clignotant. bec semnalizator femme [épouse]. consoartă, soţie, nevastă feu (en ~). flăcări (în ~) femme de chambre. cameristă, fată-n casă feu (prendre ~). foc (lua ~) femme de ménage. femeie de serviciu feuille. frunză frunze, foaie fffen feuille (de la ~) [de papier]. filei, colii, foii [de hârtie] fenaison. cositul fânului feuille [de papier]. coală coli, filă file, foaie [de hârtie] foi

- 75 - feutre. fetru fil à plomb. fir cu plumb feutre (crayon-~). carioca fil de soie. fir de mătase février. februarie filament. filament fffi filature. filatură fibre. fibră filature [police]. urmărire [poliţistă], filare [poliţistă] fibre de verre. fibră de sticlă file. rând, şir fichier [PC]. fişier [PC] file [personnes]. coadă [de aşteptare] fictif. fictiv filer. toarce fiction. ficţiune file (il ~). toarce (el ~) fier. mândru filé. tors torşi toarsă toarse fiévreux. febril febrilă, cu febră filer [fuir]. şterge (o ~) [fugi] fiévreux [fig.]. înflăcărat, pasionat, febril [fig.] fila [fuir]. şterse (o ~) [fuir] fifre. fluier filé [fuit]. şters [fugit] fffig filer [police]. urmări [poliţieneşte], fila [pe cineva] figer [fig.]. înţepeni, încremeni, rămâne nemişcat filait [police]. fila (el ~) [pe cineva], urmărea figer (se ~). închega (se ~) [poliţieneşte] figé. închegat file (il ~) [police]. urmăreşte [poliţia], filează (el fige (il ~). înţepeneşte, încremeneşte, rămâne ~) [pe cineva] nemişcat (el ~) filé [police]. filat, urmărit [poliţieneşte] fige (il se ~). încheagă (el se ~) filer à l'anglaise. şterge englezeşte (a o ~) fige (qu'il se ~). închege (el să se ~) filet. fileu, plasă figé [fig.]. înţepenit, rămas nemişcat, încremenit filet [alim.]. file [alim.] figea (il ~) [fig.]. încremeni (el ~), rămase filet [de vis]. ghivent, filet [de şurub] nemişcat, înţepeni (el ~) filet de pêche. plasă de pescuit, năvod figea (il se ~). închegă (el se ~) filial. de fiu, filial figeait (il se ~). închega (el se ~) filiation. filiaţie, descendenţă figent (ils ~). încremenesc (ei ~), înţepenesc (ei filigrane. filigran ~) fille. fiică, fată fete figent (ils se ~). încheagă (ei se ~) fille ! (toi ~). fato! fignoler. bibili [pop.], lucra meticulos fille (de la ~). fetei figue. smochină smochine fille (la ~). fata figuier. smochin filles (à des ~). fetelor figuratif. figurativ figurativă fillette. fetiţă fetiţe figure. figură figuri fillette (de la ~). fetiţei figure (de la ~). figurii filleul. fin [n.m.] [al unui naş] fină figure [visage]. obraz obrazuri, faţă feţe, figură [faţă] film. film figuri [feţe], chip chipuri film (tourner un ~). film (turna un ~) figure de rhétorique. figură de stil filmer. filma figurer. reprezenta, înfăţişa filma. filmă figuraient. înfăţişau, reprezentau filmaient. filmau figuraient (ils se ~). închipuiau (ei îşi ~), filmant. filmând imaginau (ei îşi ~) filmé. filmat figurait (il ~). înfăţişa (el ~), reprezenta (el ~) filme (il ~). filmează (el ~) figurait (il se ~). închipuia (el îşi ~), imagina (el filment (ils ~). filmează (ei ~) îşi ~) filmèrent. filmară figurer (se ~). închipui (a-şi ~), imagina (a-şi ~) filon. filon figure (il ~). înfăţişează (el ~), reprezintă (el ~) filou. pungaş, găinar figure (il se ~). imaginează (el îşi ~), închipuie filouter. escroca, pungăşi (el îşi ~) filoutait. pungăşea, escroca (el ~) figuré. figurat, reprezentat, înfăţişat filouté. escrocat, pungăşit figurez-vous. imaginaţi-vă, închipuiţi-vă filoute (il ~). escrochează (el ~), pungăşeşte figurant. figurant figuranţi fils. fiu, băiat [fiu] figurine. figurină fils à papa. băiat de bani gata fffil fils prodigue (le ~) [Bible]. fiul risipitor [Biblie] fil. coardă, fir fire, aţă fils unique. singurul fiu, copil unic fil barbelé. sârmă ghimpată filtrage. filtrare, filtraj fil de coton. fir de bumbac filtration. filtrare fil de fer. sârmă sârme filtre. filtru filtre fil-de-fériste. funambul, dansator pe sârmă filtre à eau. filtru de apă fil de laine. fir de lână filtrer. filtra fil de ses pensées. firul gândurilor filtrait. filtra (el ~)

- 76 - filtré. filtrat fffon filtre (il ~). filtrează (el ~) fonction, mandat, emploi. funcţie filtre (qu'il ~). filtreze (el să ~) fonctionnaire. funcţionar fffin fonctionnement. funcţionare fin [adj.]. fin fină, subţire - subţire, delicat delicată fonctionner. funcţiona fin [n.f.]. capăt [n.n.] capete, sfârşit [n.n.] sfârşituri, fond. fund, fond fonduri final [n.n.] fond de la mer. fundul mării fin [n.f.] [but]. scop [n.n.] scopuri, ţel [n.n.] ţeluri, fondamental. fundamental obiectiv [n.n.]. cél fondateur. fondator (d’ici) la fin de l’année. (până) sfârşitul anului Adev fondation. fundaţie 13/01/08 fondement. bază, temelie, motiv, fundaţie fin de siècle. sfârşit de secol, fin de siecle fonder. înfiinţa final. final fonder sur. baza pe, fundamenta pe finale [n.f.] [sport]. finală [n.f.] [sport] finale fondre. topi finalement. în cele din urmă fond (il ~). topeşte financé. finanţat fondais. topea financement. finanţare fondent. topesc financer. finanţa fondu. topit finances. finanţe fondre sur, se ruer sur. năpusti asupra financier. financiar fond [vb.]. năpusteşte finaud. şiret [om], viclean fondait sur. năpustea asupra fini. sfârşit, încheiat, terminat fondent sur. năpustesc asupra finir. termina, sfârşi, încheia fondu. năpustit finis (tu ~). termini fonds. fonduri, fond [com.], capital firmament. cer [n.] fontaine. fântână fissure. fisură fisuri fontaine de jouvence. fântâna tinereţii veşnice fissuré, fêlé. fisurat fonte. fontă fixer. fixa football. fotbal fffl footballeur. fotbalist flacon stilligoutte [méd.]. flacon cu pipetă [med.] footing. jogging flamme. flacără flăcări footing (faire du ~). jogging (face ~) flamme (aux/des ~). flăcărilor forçat. ocnaş flamme (de la ~). flăcării force. constrânge, putere flammes (en ~). flăcări (în ~) force [n.]. forţă la flamme olympique. flacăra olimpică Adev forcément. nevoie (de ~), obligatoriu (în mod ~) 11/04/08 forcer. sili, sforţa, forţa, obliga flanc. flanc forçait. forţa (el ~), obliga, sforţa, silea, flatter. linguşi constrângea flèche. săgeată forçant. forţând, obligând, silind, constrângând fleur. floare flori forcé. constrâns, obligat, sforţat, silit, forţat fleur (de la ~). florii force (il ~). sileşte, obligă, forţează, sforţează (el fleur (la ~). floarea ~) fleurs (des/aux ~). florilor force (je ~). forţez, oblig, sforţez, constrâng (eu flic [pop.]. copoi [col.], poliţist, poliţai [pop.] ~) flotte [fam.]. apă forcent. sforţează (ei), constrâng (ei ~), forţează, fluorescent. fluorescent silesc flux. şuvoi, flux, curent forces (tu ~). forţezi, constrângi, obligi, sileşti, F.M.I.. F.M.I. sforţezi fffo forestier. pădurar, forestier foi. credinţă forêt [n.f.]. codru [n.m.] codri, pădure [n.f.] păduri foi (de bonne ~). credinţă (de bună ~) forêt (la ~). codrul codrii, pădurea pădurile foi (de mauvaise ~). credinţă (de rea ~) forêt [abréviation cartographique]. Păd., Pd. foi (être de bonne ~). credinţă (fi de bună ~) forêt de chênes. stejeriş foie. ficat forêt de noisetiers. aluniş foin. fân (vieux : fîn) forge. forjerie, forjă, fierărie foire [n.f.]. iarmaroc [n.n.] iarmaroace, bâlci [n.n.sg.] forgé. făurit, născocit, forjat, falsificat bâlciuri [n.n.pl.], târg s. n., pl. târguri. Jahrmarkt forger. născoci, falsifica, forja, făuri Berlusconi premier ministre pour la troisième fois. forgeron. fierar, potcovar Berlusconi, premier pentru a treia oară Adev formalité. formalitate 15/04/08 formater [PC]. formata [PC] fois (à la ~). deodată, timp (în acelaşi ~) formation. formare, formaţie folie, démence. nebunie nebunii nebunia Adev 02/01/08

- 77 - forme [n.]. formă fournissent (ils ~). furnizează (ei ~) formel. formal, formă (de ~), categoric, precis fournit. livrează, aprovizionează, dă, furnizează formellement. categoric (în mod ~) (el ~) former. constitui, forma, alcătui fournisseur. furnizor formait. constituia, forma (el ~), alcătuia fourrage. nutreţ, furaj formé. format, alcătuit, constituit fourré. desiş, hăţiş forme (il ~). alcătuieşte fourré [adj.]. îmblănit, umplut forment. formează, constituie fourré [de fourrer]. căptuşit cu blană, băgat, vârât formidable. formidabil fourreau. furou formulaire. formular fourreau (d'épée). teacă (de sabie) teci formule. formulă fourreau (du ~). tecii [G.] formuler. formula fourreau [n.m.] [gaine]. teacă [n.f.] teci fort [adj.]. tare, viguros, corpolent, rezistent, puternic fourrer. vârî, căptuşi cu blană, băga fort [adv.]. foarte, mult, putere (cu ~) fourreur. blănar fort [n.]. fort, fortăreaţă, om vînjos fourrure. blană blăni / blănuri, haină de blană forteresse. cetate, fortăreaţă, fort foutre. fute forteresse (la ~). fortul, fortăreaţa, cetatea fous (je ~). culc (mă ~ cu), fut [vulg.], pun (i-o fortification. fortificaţie ~), regulez fortifier. fortifica, întări fous (tu ~). culc (te ~ cu), fuţi [vulg.], regulez, fortuit. fortuit, întâmplător, neprevăzut pui (i-o ~) fortune. şansă, noroc, avere fout (il ~). culcă (să ~ cu), fute (el ~) [vulg.], fosse. puţ, fosă, groapă gropi regulează fossé. şanţ foutant. culcându-se cu, futând [vulg.], regulând fffou foutra. regula (el va ~), fute (el va ~) [vulg.] fou folle. nebun nebună foutu. futut foudre. trăsnet trăsnete foutu [fig.]. ratat foudroyant. fulgerător fulgerătoare foutu [vulg.]. ciocănit [fig.], regulat [fig.], futut fouet. bici [vulg.] fougère. ferigă foutre [vulg.]. fute [vulg.], culca (se ~ cu), regula, fouille. scotoceală pune (o ~) fouiller. scotoci, face săpături arheologice foyer. vatră, focar, casă, cămin, foaier, familie fouilles [n.] [archéologiques]. săpături arheologice foyer [optique]. focar [optică] fouine. dihor foyer d'étudiants. cămin studenţesc foulard. fular fffr foule. mulţime fracas. vuiet, vacarm foule (il ~). striveşte fraction. fracţiune, fracţie fouler. strivi, călca în picioare, presa fracture. fractură, ruptură fouler [méd.]. luxa (a-şi ~), scrânti (a-şi ~) fracturer. rupe (un picior/mână etc.), fractura foulure. scrântitură, entorsă, luxaţie fragile. fragil, delicat four. cuptor cuptoare fragment. fragment four à micro-ondes. cuptor cu microunde fragmentaire. fragmentar fourbe. viclean, şiret [adj.] fragmenter. fragmenta fourberie. şiretenie, viclenie fraîchement. curând (de ~), răceală (cu ~) fourche. furcă fraîcheur. prospeţime, răcoare fourchette. furculiţă fraie (il se ~ le chemin). deschide (îşi ~ drumul), fourmi. furnică croieşte (îşi ~ drumul) fourmilière. furnicar, muşuroi de furnici fraie (je me ~ le chemin). croiesc (îmi ~ drumul), fourmiller. mişuna deschid (îmi ~ drumul) fournaise. vâlvătaie, arşiţă, foc mare fraient (ils se ~ le chemin). deschid (îşi ~ drumul), fourneau. maşină de gătit croiesc (îşi ~ drumul) fourneau (haut ~). furnal fraies (tu te ~ le chemin). croieşti (îţi ~ drumul), fourneau à gaz. aragaz deschizi (îţi ~ drumul) fournir. livra, da, aproviziona, furniza, procura frais. cheltuieli fourni. aprovizionat, procurat, livrat, furnizat, dat frais [adj.] fraîche. răcoros răcoroasă, proaspăt fournis. aprovizionez proaspătă fournis (je ~). furnizez, procur, dau (eu ~), livrez fraise. freză, frăguţă, fragă fournissait. livra (el ~), furniza, procura (el ~), framboise. zmeură aproviziona franc [adj.]. franc [adj.] francă, deschis [fig.] deschisă, fournissant. livrând, furnizând, dând, procurând, sincer sinceră aprovizionând franc [monnaie]. franc [moneda] franci fournissent. aprovizionează, dau (ei ~), livrează franc belge. franc belgian (el ~) franc français. franc francez

- 78 - franc suisse. franc elveţian frappé (vous aviez ~). loviserăţi, izbiserăţi, franc-tireur. franctiror, partizan bătuserăţi français. franţuzesc, francez franceză, frânc frappé [fig.]. impresionat, frapat [adj.][arh.] frappent (ils ~). lovesc (ei ~), bat (ei ~), izbesc Français [habitant]. frânc [arh.], francez, franţuz (ei ~) [derog.] frappera (il ~). bate (el va ~), lovi (el va ~), izbi Français [n.m.]. frânc [arh.] frânci, francez [locuitor] (el va ~) francezi, franţuz [pop.] franţuji frapperait (il ~). lovi (el ar ~), bate (el ar ~), izbi France. Franţa (el ar ~) franchement. sinceritate (cu ~), pe faţă, sincer (în mod frappèrent (ils ~). loviră, izbiră, bătură ~) frappes (tu ~). izbeşti, loveşti, baţi franchir. trece [peste un obstacol] frappez. bateţi, izbiţi, loviţi franchir (~ les mers). cutreiera (~ mările), străbate (~ frappons. izbim, batem, lovim mările) străbat frapper [fig.]. frapa, impresiona franchi (~ les mers). cutreierat (~ mările), frapper [jur.]. pedepsi [jur.] străbătut (~ mările) frapper la monnaie. bate monedă franchir (~ un obstacle). depăşi (~un obstacol), trece frapper à la porte. bate la uşă, ciocăni la uşă (~ peste un obstacol) fraternel. frăţesc, de frate, fratern franchi (~ un obstacle). trecut (~ peste un fraternité. fraternitate, frăţie obstacol), depăşit fratricide. fratricid franchissant (~ un obstacle). depăşind, trecând (~ fraude. fraudă fraude peste un obstacol) frayer (se ~ le chemin). deschide (a-şi ~ drumul), croi franchissent (~ un obstacle). depăşesc, trec (ei ~ (a-şi ~ drumul) peste un obstacol) fraya (il se ~ le chemin). deschise (îşi ~ drumul), franchit (il ~ un obstacle). trece (el ~ peste un croi (îşi ~ drumul) obstacol), depăşeşte frayai (je me ~ le chemin). deschisei (îmi ~ drumul), franchise. sinceritate, francheţe [neo.] croii (îmi ~ drumul) franchise [fin.]. scutire de taxe frayais (je me ~ le chemin). croiam (îmi ~ drumul), franchise douanière [fin.]. scutire de taxe vamale deschideam (îmi ~ drumul) François. Francisc frayait (il se ~ le chemin). deschidea (îşi ~ drumul), francophone. francofon croia (îşi ~ drumul) francophonie. francofonie frayèrent (ils se ~ le chemin). deschiseră (îşi ~ frange. ciucure ciucuri, franj franjuri drumul), croiră (îşi ~ drumul) frappant [adj.]. izbitor, bătător la ochi, frapant frayez (vous vous ~ un chemin). croiţi (vă ~ frappant [fig.]. frapând, impresionând drumul), deschideţi (vă ~ drumul) frapper. frapa, bate, lovi frayons (nous nous ~ un chemin). croim (ne ~ frappa (il ~). izbi (el ~), bătu (el ~), lovi (el ~) drumul), deschidem (ne ~ drumul) frappa [fig.]. frapă, impresionă fffre frappai (je ~). lovii (eu ~), izbii (eu ~), bătui (eu frein [n.m.]. frână [n.f.] frâne ~) frein à main [n.m.]. frână de mână [n.f.] frappaient (ils ~). băteau, loveau, izbeau frein à pied [n.m.][auto]. frână de picior [n.f.] frappais (je ~). loveam (eu ~), băteam (eu ~), freiner. frâna izbeam (eu ~) freina (il ~). frână (el ~) frappait (il ~). bătea, izbea, lovea freinait. frâna (el ~) frappâmes (nous ~). izbirăm, lovirăm, băturăm freinant. frânând frappant. izbind, bătând, lovind freine. frână frappas (tu ~). lovişi (tu ~), izbişi (tu ~), bătuşi freiné. frânat (tu ~) freine (il ~). frânează (el ~) frappâtes (vous ~). izbirăţi, băturăţi, lovirăţi freine (je ~). frânez (eu ~) frappé. izbit, lovit, bătut freines (tu ~). frânezi (tu ~) frappe (il ~). bate, izbeşte freinez. frânaţi, frânaţi frappé (il avait ~). bătuse, izbise, lovise freinons. frânăm frappé (ils avaient ~). bătuseră, izbiseră, loviseră frêle. slăbănog slăbănogi slăbănoagă slăbănoage, debil frappé (j'avais ~). izbisem (eu ~), lovisem (eu ~), debili debilă debile, fragil, plâpând plâpânzi bătusem (eu ~) plâpândă plâpânde, gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. frappe (je ~). bat (eu ~), izbesc (eu ~), lovesc (eu gyönge ~) frémir. foşni, fremăta, tremura frappé (nous avions ~). bătuserăm, izbiserăm, frémi. tremurat, fremătat, foşnit loviserăm frémis (je ~). tremur (eu ~), fremăt (eu ~) frappe (qu'il ~). izbească (el să ~), bată (să~), frémissaient. foşneau, tremurau, fremătau lovească (el să ~) frémissait. foşnea, fremăta (el ~), tremura (el ~) frappé (tu avais ~). loviseşi, bătuseşi, izbiseşi frémissant. fremătând, foşnind, tremurând

- 79 - frémissant [adj.]. foşnitor, fremătător, tremurător frisquet [pop.]. rece frémissent. tremură (ei ~), foşnesc (ei ~), frisson. fior, freamăt, tremur, frison freamătă (ei ~) frissonna. avu frisoane, înfioră (el se ~), frisonă (el frémit (il ~). tremură, foşneşte, freamătă ~) frémit (il ~) [parf. s.]. foşni (el ~), fremătă (el ~), frissonnait. avea frisoane (el ~), frisona (el ~) tremură [perf. s.] frissonnant. înfiorându-se, având frisoane, frisonând frémissement. fior, tremur, foşnet frissonne (il ~). frisonează (el ~), are frisoane, frêne [bot.]. frasin [bot.] înfioară (el se~) frénésie. frenezie frissonne (je ~). frisonez, am frisoane, înfior (mă ~) frénétique. frenetic frissonner. înfiora (se ~), frisona, avea frisoane fréquemment. adeseori, frecvent (în mod ~), adesea frites. cartofi pai fréquence. frecvenţă friture. prăjeală fréquent. frecvent, des frivole. uşuratic, frivol fréquentation. frecventare frivolité. frivolitate, neseriozitate fréquenter. frecventa fffro fréquentait (il ~). frecventa (el ~) froc. rasă de călugăr, anteriu fréquenté. frecventat froid [adj.]. rece fréquente (il ~). frecventează (el ~) froid [n.m]. frig [n.n.] fréquenté (il avait ~). frecventase froide. rece [adj. f.sg.] fréquente (qu'il ~). frecventeze (el să ~) froidement. cu sânge rece, cu răceală frère. frate fraţi froideur. nepăsare, răceală frère germain. frate bun froisser (se ~). şifona (se ~), boţi (se ~), mototoli (se ~) frère jumeau. frate geamăn mototolesc fresque. frescă fresce froisse (il se ~). boţeşte (se ~), şifonează (el se fret [commerce]. fret [comerţ] ~), mototoleşte fffri froissé. mototolit, şifonat, boţit friable. friabil froisser (se ~) [fig.]. ofensa (se ~), şifona (se ~) friand (~ de). lacom, pofticios [fig.], supăra (se ~) friandises. delicatese frôlé. atins uşor friandises [n.f.pl.]. bunătăţi [pl.], dulciuri [pl.] frôle (il ~). atinge uşor, frizează (el ~), efleurează (el ~) fric [pop.]. bani [pl.] frôler. efleura [neo.], atinge uşor fric [pop.] [sg.]. biştari [pl.pop.], lovele [pl.pop.] fromage [n.m.]. brânză [n.f.] friche (en ~). paragină (în ~) fromagerie. brânzărie friction. fricţiune froment. grâu friction [fig.]. frecuş froncer (~ les sourcils). încrunta (se ~) friction [méd.]. frecţie [med.] fronça (~ les sourcils). încruntă (el se ~) [perf. s.] frictionner. fricţiona fronçait (~ les sourcils). încrunta (el se ~) frictionna (il ~). fricţionă (el ~) fronçant (~ les sourcils). încruntându-se frictionnait (il ~). frecţiona (el ~) fronce (il ~ les sourcils). încruntă (el se ~) frictionnant. fricţionând froncer [un tissu]. încreţi [o ţesătură], plisa frictionne (il ~). fricţionează (el ~) froncé [un tissu]. plisat, încreţit [ţesătură] frictionné. fricţionat fronde. frondă, praştie, praştie [n.f.] frigide. rece fronde [fig.]. frundă frigidité. frigiditate front. frunte frunţi frigo [fam.]. frigider, răcitor front (le ~). fruntea frileux. friguros [sensibil la frig] friguroasă [sensibilă la front [mil.]. front [mil.] frig] frontière. frontieră, graniţă, hotar hotare. határ frimas. chiciură, brumă frottement. frecare fringues [col.]. haine frotter. freca (se ~) fripon. pungaş, escroc frotter les mains (se ~). freca mâinile (a-şi ~) frire. prăji, frige frousse (avoir la ~). frică (a-i fi ~), tremurici (avea ~) frire (ils faisaient ~). frigeau, prăjeau fffru frire (il faisait ~). prăjea, frigea fructifier. fructifica fris. frigi, prăjesc, prăjeşti fructose. fructoză fris (je ~), je fais frire. prăjesc (eu ~), frig (eu ~) fructueux. fructuos, avantajos, rodnic frit. fript, prăjeşte, prăjit fruit. fruct, rod frit (il ~), il fait frire. prăjeşte (el ~), frige (el ~) fruit [fig.]. rezultat [n.] friser. bucla, friza, ondula [părul] fruitier. fructifer frisé. buclat, frizat, ondulat fruits de mer. fructe de mare [creveţi etc.] frise (qu'il ~). prăjească (el să ~), frigă (el să ~) fruste. frust, necioplit, brut, grosolan frisquet (il fait ~) [fam.]. răcoare (e cam ~) fffu frisquet [col.]. răcoros

- 80 - fugitif. fugitiv, trecător [adj.] gagne (je ~). câştig (eu ~) fugue. fugă [muz.] gagnent. câştigă (ei ~) fuir. alerga, fugi gagnes (tu ~). câştigi fui. alergat, fugit gagnez. câştigaţi fuie (qu'il ~). fugă (să ~) gagnons. câştigăm fuira. fugi (va ~) gagner en bénéfice net. avea un beneficiu net fuirait. fugi (el ar ~) gggai fuis (je ~). fug (eu ~) gai. vesel veselă fuis (tu ~). fugi (tu ~) gaiement. veselie (cu ~) fuit. fuge gaieté. veselie fuyait. fugea gaillard. fecior fuyant. fugind gaillard [adj.]. viguros, voinic fuyez. fugiţi gaillard [n.]. voinic, hahaleră fuyons. fugim gain. câştig [n.n.] câştiguri fuite. fugă gain [fin.]. profit profituri, beneficiu beneficii fulminant. fulminant, violent gain de cause (avoir ~). câştig de cauză (avea ~) fulminer. dezlănţui, izbucni gaine. teacă teci fumé. fumat, afumat gainé. în formă de teacă fumée. fum gaine (de la ~). tecii fumer. fumega, fuma gggal fumeur. fumător gala [n.m.]. gală [n.f.] fumier. bălegar galamment. galant (în mod ~), curtenitor (în mod ~) funèbre. funebru galant. galant, curtenitor funeste. funest, fatal galanterie. curtoazie, galanterie funiculaire. funicular Galatée. Galatea fur (au ~ et à mesure). pe măsură ce, treptat galber. înmuia curbele, ajusta curbele fureur. mânie, furie gale [zool.]. scabie, râie furibond. furibund galères. galeră furie. furie, harpie galerie [auto]. portbagaj pe capotă [auto] furieux. furios, mânios galerie [corridor]. coridor, culoar furoncle. furuncul galerie [mine]. galerie, puţ furtif. furişat, discret galerie [théâtre]. cucurigu [la teatru], galerie [la fuseau. fus teatru] fuseau horaire. fus orar fuse orare [pl.] galérien. ocnaş fusée. rachetă galette. plăcintă plăcinte. palacsinta fusil. puşcă puşti [pl.] galeux. râios fusillade. salvă de focuri de armă Galles (Pays de ~). Galilor (Ţara ~) fusiller. împuşca gallois. din Ţara Galilor, galez fusion. fuziune galoche. sabot fusionner. fuziona galon [mil.]. fireturi [pl.], tresă [mil.], galon [militar] futile. futil, neînsemnat, neserios galop. galop futur. viitor galoper. galopa fuyant. fuge (care ~) galvanisé. galvanizat fuyard. fugar galvaniser. galvaniza ggga gambit. gambit g [gramme abr.]. g [gram abrev.] gamelle. gamelă gabardine. gabardină gamin. copilandru, puşti [sg.] gâché. ratat, irosit gangster. gangster gâcher. irosi, rata gant. mănuşă mânuşi gâchette. trăgaci gant (du ~). mănuşii gaffe. gafă gggar gage. garanţie, amanet, probă, gaj garage. garaj gager. face rămăşag, paria garagiste. mecanic auto gageure. prinsoare, pariu, rămăşag garance. garanţă gagnant [n.m.]. câştigător câştigători câştigătoare garantie, gage. garanţie [f.sg.] câştigătoare [f.pl.] garçon. băiat băieţi gagner. câştiga (vieux : cîştiga), merita, ajunge garçon !. băiete!, băiatule! gagna. câştigă (el ~) [perf. s.] garçon (du ~). băiatului gagnaient. câştigau garçon (le ~). băiatul gagnait. câştiga (el ~) garçons (à des ~). băieţilor gagnant. câştigând garçonnière, studio. garsonieră gagne (il ~). câştigă (el ~) garde-champêtre. pîndar [pe cîmp]

- 81 - garde du corps. bodyguard, bodigard [pop.] gaver (se ~). îmbuiba (se ~) garde d'honneur. gardă de onoare gavaient (se ~). îmbuibau (se ~) garde à vue (être en ~). reţinut de poliţie (fi ~) gavait (il se ~). îmbuiba (el se ~) gardien de but [sport]. portar [sport] gavant (se ~). îndopându-se, îmbuibându-se gare. gară gări gave (il se ~). îmbuibă (el se ~) garnir. garnisi, dota, înzestra, umple, împodobi gave (je me ~). îmbuib (mă ~) garni. dotat, garnisit, împodobit, înzestrat, gaves (tu te ~). îmbuibi (te ~) garnisit gavial. gavial garni [rempli]. umplut gggaz garnissage. umplere, umplutură gaz. gaz garnissaient. dotau, împodobeau, înzestrau, gaze. gaz [textil], voal garniseau gaze [méd.]. tifon [med.] garnissait. înzestra (el ~), garnisea, dota (el ~), gazelle. gazelă împodobea gazer. gaza garnissant. dotând, garnisind, împodobind, gazait. gaza (el ~) înzestrând gazé. gazat garnissent. înzestrează (ei ~), dotează, gaze (il ~). gazează împodobesc, garnisesc gazette. gazetă garnit. garniseşte, înzestrează (el ~), împodobeşte gazon. gazon garnison. garnizoană gazouillement [bébé]. gângurit garniture. garnitură gazouillement [oiseaux]. ciripit garrot [méd.]. garou [med.] gazouillement [ruisseau]. susur [n.] gars. fecior, flăcău, ins inşi, băiat gazouiller [bébé]. gânguri gaspillage. irosire, risipă gazouille [bébé]. gângureşte gaspiller. risipi, cheltui fără socoteală, iriosi gazouiller [oiseaux]. ciripi gaspilleur. cheltuitor, risipitor gazouillent [oiseaux]. ciripesc (ele ~) gâteau. prăjitură prăjituri, tort torturi gazouiller [ruisseau]. susura, clipoci gâter. strica (se ~) gazouille [ruisseau]. susură, clipoceşte gâte (je ~) [abîmer]. stric ggge gâte [abîmer]. strică geai. gaiţă gâté [abîmer]. stricat géant [adj.]. urieşesc, uriaş, gigantic, enorm gâtent [abîmer]. strică (ei ~) géant [n.]. gigant, uriaş uriaşa. óriás Adev 19/12/07 gâter [un enfant]. răsfăţa, răzgâia geindre. geme gâte (il ~) [un enfant]. răsfaţă, răzgâie geint. gemut gâté. răsfăţat gel. ger gâtent [un enfant]. răzgâie (ei ~), răsfaţă (ei ~) gel [froid]. îngheţ [n.] gâteux. ramolit, senil gelée. îngheţ [n.] gggau gelée [alim.]. răcituri [pl.], piftie gauche. stâng gelée blanche. brumă gauche (à ~). stânga (la ~) geler. îngheţa, degera gauche (la main ~). stânga [n.] gelé. degerat, îngheţat gauche (le ~) [pol.]. stânga [pol.] gèle (il ~). îngheaţă, e ger, degeră gauche (le pied ~). stângul [n.] gelait. îngheţa (el ~), degera (el ~), era ger gauche [fig.]. stângaci gèle à pierre fendre (il ~). ger de îngheaţă gauchement. stângăcie (cu ~) pietrele (e ~) gaucher. stângaci [n.] gélifié. gel (sub formă de ~) gaucherie. stângăcie, neîndemânare gelure. degerătură gauchisme. stângism [pol.] gggem gauchiste. stângist Gémeaux [zodiaque]. Gemeni [zodiac] gaufre. napolitană [alim.] gémir. văita (se ~), geme Gaulois. gal gémi. gemut gaulois. galic gémissait. gemea gggav gémissant. gemând gaver. îndopa gémissent. gem (ei ~) gavaient. îndopau gémit. geme gavait. îndopa (el ~) gémissement. geamăt gavé. îndopat, îmbuibat gggen gave (il ~). îndoapă (el ~) gênaient. deranjau, intimidau, jenau, stinghereau gave (je ~). îndop gênait. stingherea, jena (el ~), deranja (el ~) gavent. îndoapă (ei ~), îmbuibă (ei se ~) gênant. jenant, stânjenitor gaves. îndopi gencive. gingie gingii

- 82 - gendarme. jandarm géographie. geografie gendarmerie. jandarmerie geôle. temniţă gendre. ginere geôle [arch.]. puşcărie, închisoare gêne. greutate, jenă, sfială geôlier. temnicer gêne [fig.]. jenă financiară géologie. geologie gêne (être dans la ~). lefter (a fi ~) géométrie. geometrie gêne (être sans ~). tupeu (avea ~) Georges. Gheorghe, George gêner. intimida, stingheri, jena, sfii, deranja ggger gêne (il ~). stinghereşte, jenează, intimidează, géranium. muşcată [bot.] deranjează Geranium robertianum [bot.]. năprasnic [n.m.] [bot.], gêné. sfiit, jenat, intimidat, deranjat, stingherit închegătoare [n.f.][bot.] gênent. jenează (ei~), deranjează (ei~), Geranium sylvaticum [bot.]. fratele priboiului [bot.] stingheresc (ei~) gerbe. jerbă, snop général généraux. general generali gerce. crapă Général [abréviation][mil.]. G-ral, G-ralul gerce [se ~). acoperă cu crăpături (se ~) généralement. general (în ~), regulă (de ~), gercer. crăpa, acoperi cu crăpături îndeobşte gérer. gestiona gestionez, administra généralisation. generalizare germains (cousins ~). veri primari [pl.] généralisé. extins, generalizat germe. germen germeni généraliser. generaliza germer. încolţi, germina généralité. generalitate germes de blé. germeni de grâu générateur. generator germination. germinare, încolţire génération. generaţie, generare gésir. zăcea généreusement. mărinimie (cu ~), generos (în mod ~) gis (tu ~). zaci généreux. generos adj. m., pl. generoşi; f. sg. generoasă, gisant. zăcând pl. generoase, mărinimos mărinimoasă, darnic gisent. zac (ei ~) darnică, magnanim gît. zace générosité. dărnicie, generozitate, magnanimie, gestation. gestaţie, perioadă de elaborare mărinimie geste. mişcare, faptă, gest, acţiune genèse. geneză gesticuler. gesticula génétique. genetic gestion. management, gestiune, administrare génétique [n.f.]. genetică [n.f.] gestionnaire. administrator, gestionar pomme de terre génétiquement modifiée. cartoful Geum montanum [bot.]. mărţişor [bot.] modificat genetic Adev 13/05/08 Geum reptans [bot.]. cerenţel de munte [bot.] genévrier [bot.]. ienupăr [bot.] Geum rivale [bot.]. călţunul-doamnei [bot.] génial. genial geniali gggi génie. geniu gibet. spânzurătoare Genista tinctoria [bot.]. grozamă [bot.], drobiţă [bot.] gibier. vânat [n.] génitif. genitiv [gram.] giboulée. lapoviţă, aversă de ploaie cu grindină génitif [abréviation]. [G.] gicler. ţâşni, împroşca, stropi genou. genunchi [sg.], genunchi [pl.] giclait. ţâşnea, stropea, împroşca (el ~) genou (du ~). genunchiului giclé. stropit, ţâşnit, împroşcat genouillère. genunchieră gicleur [auto]. jiclor jicloare genoux (les ~). genunchii gifle. palmă [lovitură] genre. specie, fel, gen gifler. pălmui genre humain. neamul omenesc, specia umană gigantesque. gigantic genre littéraire. gen literar gigot. pulpă (de berbec) gens. oameni gilet. flanel de corp, vestă gens (les ~). lumea gilet [n.m.]. mesadă, vestă, flanel de corp gens de lettres. literaţi [pl.] gilet pare-balles [n.m.]. vestă anti-glonţ [n.f.] gens de robe. magistraţi [pl.] gingembre. ghimber Gentiana asclepiadea [bot.]. lumânărica pământului gingivite. gingivită [bot.] girafe. girafă Gentiana ciliata [bot.]. ochincele [pl.] [bot.] giratoire. giratoriu Gentiana sp. [bot.]. genţiana [bot.], ghinţura [bot.] girouette. persoană nestatornică [fig.], sfârlează, giruetă Gentiana utriculosa [bot.]. ochincele [pl.] [bot.] gisement [géol.]. zăcământ [geol.] Gentiana verna [bot.]. ghinţură de primăvară [bot.] gitan. rrom rromi rromă, ţigan ţigani ţigancă, tuciuriu gentiane. genţiană [n.m.] [rasist] tuciurii tuciurie gentil. gentil, amabil, drăguţ drăguţă gîte. culcuş, adăpost (pentru noapte) gentilhomme. gentleman, nobil, gentilom givre. chiciură gentillesse. amabilitate, gentileţe givré. givrat, acoperit cu chiciură, givrat [neo.aero.] génuflexion. plecăciune, genuflexiune genuflexiuni gggl

- 83 - glabre. spân, ras la sânge gorges [n.f.pl.] [géo.]. defileu [n.n.sg.], chei glabre [adj. m.] [bot.]. glabru [adj. m.] [bot.] glabră [adj. [n.f.pl.][geo.] f.] gosier. gâtlej, gîtlej, gât, gît glaçage. glazură [la tort] gggou glace. gheaţă goulasch. gulaş glace (de la ~). gheţii gourde. ploscă glace [alim.]. îngheţată gourmand. mâncăcios glacé [confiserie]. glasat, glazurat gourmandise. hămeseală glace [eau]. gheaţă gourmandises. delicatese glace [miroir]. oglindă gourmet. gurmet glace [vitre]. vitrină, geam (gros) gousse [d'ail]. căţel [de usturoi] glacer. îngheţa, congela goût. gust glaçait. îngheţa (el ~), congela (el ~) goût (de mauvais ~). gust (de prost ~) glacé. îngheţat goûter. gustare, gusta glace (il ~). congelează, îngheaţă goutte. strop, picătură glacer [cuisine]. glazura [un tort] gouttelette. picătură glaciaire. glaciar gouvernement. guvern guvernului, guvernare Adev glacial. rece, glacial, gheaţă (de ~) 01/11/07 glacier. gheţar gheţari gggr glaçon. sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă, ţurţure de gracieux. graţios graţioasă gheaţă ţurţuri de gheaţă grain [du film]. granulaţie [a unui film], gren [al unui glaçon [frigo]. cub de gheaţă [frigider] film][neo] glaïeul [n.m.]. gladiolă [n.f.] grain [n.m.]. grăunte [n.n.] grăunţe, bob [n.m.] glaise. lut, argilă boabe, fir fire glaive. spadă cu două tăişuri grain de (un ~) [fig.]. grăunte de (un ~), ţâră de (o ~) gland. ghindă [pop.] glande. glandă glande grain de beauté [n.m.]. aluniţă [n.f.] glande pituitaire. glanda pituitară grain de blé. bob de grâu glandulaire. glandular graine de paradis [n.f.]. ienibahar [n.n.], enibahar glaner. culege spicele căzute, spicui [pop.] glapir. schelălăi grain de poivre. boabă de piper glapissement. schelălăială grain de raisin. bob de strugure glapit (il ~). schelălăie grain de sable (un ~). fir de nisip (un ~) glas. dangăt funebru [de clopot] grain de sel (un ~). grăunte de sare (un ~) glaucome. glaucom glauque. pudrat [fruct], albastru-zerzui, verde-albăstui graissage. gresare glauque [bot.]. glauc [bot.] graisse. unsoare, grăsime glissière, coulisse. glisieră graisser. unge globe. glob graisser [techn.]. lubrefia [tehn.], gresa [tehn.] globuleux. globulos globuloasă graisser la patte de qqn [pop] mitui, unge pe cineva gloire, renommée. glorie [mitui] gloutonnerie. hămeseală grammaire. gramatică glucides. glucide grammairien. gramatician glucidique. glucidic grammatical. gramatical glucose. glucoză gramme. gram gggo grand. mare [adj. m.] mari [adj. m.pl.]mare [adj. f.] gobelet. pahar pahare. pohár mari [adj. f.pl.] godasse [fam.]. pantof grand [n.m.]. om mare, adult [n.m.] godichon [pop.]. stângaci Grand (le ~). Mare (cel ~) gogo (à ~) [fam.]. belşug (din ~) grand-angle [photo]. superangular [foto] golf. golf [sport] grand-angulaire [photo]. superangular [foto] golfe [géo.]. golf [geo.] grand-maman. bunică golfs de varappe. pantaloni trei sferturi, pantaloni de grand-papa. bunicu, tata-mare munte grand jour (au ~). plină zi (în ~) Golgotha. Golgota Grand Mogul. Marele Mogul gomme. cauciuc, radieră, gumă Grande Bretagne. Marea Britanie gondoler (se ~)[fam.]. strica de râs (se ~) Grande Ourse. Ursa Mare [astron.], Carul Mare gonzesse [fam.]. tipă, tipesă [fam.], gagică [fam.] [astron.] Goretex [marque]. Goretex [marcă] grandement. cu prisosinţă, din plin gorge. gât, ţâţă [pop.] grandeur. măreţie, mărime gorges (les ~) [géo.]. cheile [geo.], defileul grandeur nature. mărime naturală (în ~), scara unu la unu grandiose. impunător, măreţ, grandios

- 84 - grands-parents. bunici grillage. grilaj grange. hambar grille. zăbrele, gratii granit. granit grillé. fript pe grătar, dogorît, pus la fript graphie. scriere, grafie griller. pune la fript, frige pe grătar, dogorî graphisme. concepţia grafică, grafica grillon. greier grappe. ciorchine grimace. grimasă, strâmbătură gras. gras grasă grimper. sui, căţăra, agăţa gras (caractère ~) [PC]. bold [PC] bolduri grimpait. suia (se ~) gras [typo]. aldine [tipog.] grimpant. căţărător, agăţător, suind graticiel [PC]. freeware, program informatic gratuit grimpé. agăţat, suit gratification. gratificaţie grimpe (il ~). suie (el se ~), caţără, agaţă gratifier. gratifica grimpe (je ~). sui (mă ~), caţăr (mă ~) gratis. gratis, gratuit grimpent (ils ~). suie (ei se ~), caţără (ei se ~) gratitude. recunoştinţă grimpes (tu ~). sui (te ~), caţeri (te ~) gratté. răzuit, şters şterşi ştearsă şterse, scărpinat grimpeur. alpinist, căţărător gratte-ciel. zgârie-nori grimpez (vous ~). suiţi (vă ~), căţăraţi (vă ~) gratter. răzui, şterge, scărpina grimpons (nous ~). suim (ne ~), căţărăm (ne ~) gratuit. gratuit grincement. scârţâit, scrâşnet gratuité. gratuitate grincer. scârţâi, scrâşni gratuitement. gratis (pe ~), gratuit (în mod ~) grincheux. arţăgos, morocănos grave. grav griotte. vişină graver. grava, întipări griottier. vişin graveur. gravor grippe. gripă gravier. pietriş grippé. gripat gravir. urca, sui gripper. gripa (se ~) [auto.] gravi. suit, urcat gris. cenuşiu, gri gravissent. suie (ei se ~) gris perle. gris perle [neo.] gravissons. suim (ne ~), suiţi (vă ~) grise. gri, cenuşie gravit (il ~). suie (el se ~) griser. îmbăta (se ~), ameţi (se ~) gravitation. gravitaţie gggro gravité. seriozitate, gravitaţie, gravitate, severitate grognement. grohăit, murmur graviter. gravita grogner. mormăi, bombăni, mârâi, grohăi gravure. gravură groin. rât gggre grommeler. mormăi, bombăni gré. voie, voinţă grondement. bubuit gré (bon ~). voie (de ~) gronder. certa, bubui, reproşa, dojenimârâi gré (mal ~). nevoie (de ~) gros. mult, mare, corpolent corpolentă, gras grasă, gros Grec. grec groasă grec. grec, grecesc gros [n.]. marea parte, partea cea mai importantă, grosul Grèce. Grecia gros temps. vreme rea greffe. altoi, grefă groseille. coacăză coacăze greffer. grefa, altoi groseiller. coacăz greffier. grefier grossesse. sarcină, graviditate grêle. grindină grosseur. grosime, volum grêler. cădea grindina grossier. grosolan grosolană, ordinar ordinară grelotter. tremura de frig, dârdâi grossièrement. grosolănie (cu ~), grosolan (în mod grenade [bot.]. rodie ~) grenat. roşu-închis, grena grossièreté. grosolănie grenier. pod [casă] grossir. îngrăşa (se ~), mări (se ~), umfla (se ~) grenouille. broască [zool.] broaşte grossissement. îngroşare, mărire grès [minéral.]. gresie [mineralogie] grossiste. angrosist grève. grevă grotesque. grotesc grève [plage]. litoral, plajă grotte. hudă [pop.], peşteră, grotă gréviste. grevist grouillant. colcăitor gggri grouiller. mişuna, colcăi grief. reclamaţie groupage. grupaj, grupare griffe. gheară gheare groupe. grupă, grup grupuri griffer. zgâria groupement. grupare griffonner. mâzgăli grouper. grupa grignoter. ronţăi grue [constr.]. macara gril. grătar grue [zool.]. cocor grillade. friptură la grătar gruyère. caşcaval, şvaiţer

- 85 - gggu hacher. distruge, toca gué [n.m.]. vad [n.n.] vaduri hacher [fig.]. întrerupe mereu gué (le ~). vadul hachis. tocătură (de carne) guêpe. viespe hachoir. satâr, tocător, maşină de tocat carne guêpier. viespar hachurer. haşura guère. foarte puţin, aproape deloc hagard. buimac [d. privire], speriat [d. privire], rătăcit guéret, champ, jachère. ogor. ugar haï. urât guéri. vindecat, tămăduit haie. gard viu guérir. tămădui, vindeca haillon. zdrenţe guérison. tămăduire, vindecare, însănătoşire haillons (en ~). zdrenţe (în ~) guérite. gheretă haine. ură guerre. război haïr. urî guerrier. războinic [n.] hallebarde. halebardă guet. pândă hallucination. halucinaţie guet-apens. capcană, cursă, ambuscadă, pândă halte [SNCF]. haltă [CFR] guetter. pândi hameau. cătun gueule. bot, mutră hhhan gueule (ta~) !. pliscul (ţine-ţi ~)! [pop.], taci! hanche. şold şolduri gueule [fig.] [fam.]. moacă moci, mutră mutre hangar. hangar gueule [pop.]. chip hante (il ~). bântuie gggui hanter. bântui gui. vâsc hhhar guichet. ghişeu ghişee hareng. hering guide. îndrumător, călăuză, ghid, îndreptar harmonie. armonie guider. călăuzi, conduce, ghida, îndruma harmoniser. armoniza, corespunde guidon. ghidon harnachement. ham, harnaşament guignol. teatru de marionete harnacher. înhăma guignon. ghinion harnais. ham Guillaume. William, Wilhelm harpe. harpă guillemets. ghilimele harpon. harpon guillotine. ghilotină hhhas guirlande. jerbă, ghirlandă hasard. şansă, noroc, hazard, întâmplare guise (en ~ de). chip de (în ~), post de (pe ~), loc de (în hasard (au ~). întâmplare (la ~) ~) hasard (par ~). întâmplare (la ~) guitare. ghitară hasarder. hazarda (se ~), aventura (se ~) gymnastique. gimnastică hasarder (se ~). risca Gypsophilia petraea [bot.]. ipcărige [bot.] hasardeux. periculos, hazardat hhha hase. iepuroaică habile. abil, îndemânatic, şiret [adj.] hâte. grabă habile. dibaci, abil, priceput hâte (à la ~). repezeală (la ~), iute, grabă (în ~) habileté. îndemânare, dibăcie, abilitate hâter. grăbi, zori [vb.] habiller. îmbrăca, înveşmânta, acoperi hâte (il se ~). grăbeşte (se ~) habillé. îmbrăcat, înveşmîntat hâte (je me ~). grăbesc (mă~) habille (il ~). îmbracă (el ~) hâtent (se ~). grăbesc (ei se ~) habille (j’ ~). îmbrac hâtif. timpuriu, precoce habilles. îmbraci hhhau habit. frac haubanage. întindere cu hobane habit de. costum de hauban. hoban [aero.], hobană habitant. locuitor locuitori Adev 01/11/07 hausse. urcare, creştere habitation. locuinţă haussement d'épaules. ridicare din umeri habiter. locui hausser. înălţa habits. haine haut. superior, sus, înalt habitude. obişnuinţă, obicei obiceiuri, deprindere haut (du ~). sus (de ~) habitué. obişnuit obişnuită Haut(e)… [géo.]. de Sus [geo.] habitué [n.]. musafir (~ obişnuit), obişnuit [n.], client haut-le-cœur, nausée. repulsie, dezgust, greaţă vechi haut-parleur. difuzor habituel. obişnuit [adj.] hautain. dispreţuitor, mândru, orgolios, arogant habituellement. obicei (de ~). obytchno hautbois. oboi habituer. obişnui (se ~) haute colline [abréviation cartographique]. Măg. hache. bardă, topor, secure haute mer. largul mării haché. tocat (mărunt) haute montagne (de ~). altitudine mare (de ~)

- 86 - hautement. extrem de herser. grăpa hauteur. înălţime hésitant. ezitant, şovăitor şovăitoare hauteur de (être à la ~). înălţimea… (fi la ~) hésitation. ezitare, şovăială havre. port (mic), refugiu hésiter. şovăi, ezita havresac. raniţă hétérodiégétique [narr.], Le récit est hétérodiégétique Haye (La ~). Haga lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à- hhhe dire l’univers de la fiction dans sa totalité). heaume. coif heterodiegetic [narat.] hebdomadaire. săptămânal hétérogène. eterogen hébergement. găzduire, cazare hetman. hatman héberger. găzdui, caza hêtre. fag hébété. năuc, aiurit, buimac hhheu hébéter. buimăci, năuci heure. ceas, oră ore hébraïque. ebraic heure (à l'~). ora (cu ~) hébreu. ebraică (limba ~), ebraic heure (toute à l'~). adineauri, adineaori hectare. hectar heureusement. fericire (din ~) hectolitre. hectolitru heureux. fericit fericită Hedysarum hedysaroides [bot.]. dulcişor [bot.] heurt [n.]. ciocnire, lovitură, lovire, fricţiune hélanca [n.m.] (tissu synthétique élastique). helancă heurtant. lovind(u-), izbind(u-), ciocnind(u-) [n.f.] helănci heurte. ciocneşte, jigneşte, şochează hélas. vai! heurté. izbit, lovit, şocat, ciocnit, jignit Hélène. Ileana, Elena heurte (il ~). loveşte, izbeşte héler. striga (pe cineva), chema de departe heurtent. izbesc (ei ~), lovesc (ei ~), ciocnesc (ei ~) Helianthemum alpestre [bot.]. mălăoaie [bot.] heurter. izbi, şoca, ciocni, jigni, lovi Helianthemum nummularium [bot]. iarba-osului [bot.] hexamètre. hexametru hélice. elice hhhi hélicoptère. elicopter hiatus. ruptură héliotrope. heliotrop hiberner. hiberna hellénique. grec, elen hibou. bufniţă bufniţe hémisphère. emisferă hideur. hidoşenie, urâţenie hémorragie. hemoragie hideux. odios, hidos pl. hidoşi; f. sg. hidoasă, pl. hidoase hennir. necheza hier. ieri hennit. nechează Hieracium aurantiacum [bot.]. ruşuliţă [bot.] Hepatica transylvanica [bot.]. crucea-voinicului [bot.], hiérarchie. ierarhie trei răi [bot.] hiéroglyphe. hieroglifă, hieroglife, s.f. hhher hiéroglyphique. hieroglific Heracleum carpaticum [bot.]. crucea-pământului [bot.] hilarité. hilaritate Heracleum palmatum [bot.]. talpa ursului [bot.] hip-hop [mus.]. hip-hop [muz.] Heracleum sphondylum [bot.]. brânca-ursului [bot.] hirondelle. rândunică, rândunea herbe. iarbă hirsute. hirsut, zbârlit herbes (mauvaises ~). buruieni hisser. înălţa (se ~) Hercule. Hercule hisser (se ~). ridica (se ~) hère (pauvre ~). amărât, nenorocit histoire. povestire, istorie, poveste héréditaire. ereditar, înnăscut histoire de. intenţia de (cu ~) hérédité. ereditate histoire de cul [pop.]. povestire porcoasă, povestire hérésie. erezie pornografică hérétique. eretic histoires [pl.]. scandal, neplăceri [pl.] hérissé. ţepi (cu ~), zbârlit, ţepos historien. istoric [n.] hérisser. zbârli (-şi ~ părul) historique. istoric [adj.] hérisson. arici HIV. HIV héritage. moştenire hiver. iarnă iarna ierni hériter. moşteni hivernal. iernatic [poet.], hibernal héritier. moştenitor hiverner. ierna hermétique. ermetic HLM. bloc [arhit.] hermétiquement. ermetic (în mod ~) hhho héroïne. eroină hochement de tête. clătinare din cap héroïque. eroic hocher. da din cap héroïquement. eroic (în mod ~) hockey. hochei héroïsme. eroism hockeyeur. hocheist hocheişti héros. erou eroi hold-up [n.m.]. jaf armat [n.n.], hold-up [n.n.][neo.] herse. grapă holistique. holistic hersé. grăpat hollandais. olandez olandeză

- 87 - Hollandais [n.m.]. olandez [n.m.][locuitor] olandezi homuncule. homuncul [n.m.pl.][locuitor], olandeji [pop.] hhhon Hollande [n.f.]. Olanda [n.f.], Ţările de Jos [n.f.pl.] Honduras. Honduras hhhom Hong-Kong. Hong Kong homard (le ~). homarul Hongrie. Ungaria homard [n.m.*]. homar [n.m.] homari Hongrie (la ~). Ungaria homéomorphe. homeomorf hongrois. ungur, maghiar homéopathe. homeopat hongrois [adj.][*]. maghiar, ungar, bozgoresc [pop. homéopathie. homeopatie peiorativ], unguresc homéopathique. homeopatic hongrois [langue]. maghiara Homère. Homer Hongrois [n.m.*]. bozgor [pop. peiorativ] bozgori, homicide [n.m.]. omucidere [n.f.], ucidere din culpă ungur unguri, maghiar [locuitor] maghiari [n.f.][jur.] Hongroise. unguroaică homicide. ucigaş honnête [adj. m.]. cinstit cinstiţi cinstită cinstite, corect hominidé [n.m.]. hominid [n.m.] hominizi corecţi corectă corecte, onest oneşti onestă oneste, hommage. omagiu omagii onorabil onorabili onorabilă onorabile hommage (rendre ~). omagiu (aduce un ~) honnête (un prix ~). rezonabil (un preţ ~) hommages (les ~). omagiile honnêtement. bune (pe ~), onestitate (cu ~), cinstit hommages (mes ~). omagiile mele (în mod ~) homme. om oameni, bărbat bărbaţi honnêteté. probitate, onestitate, cinste homme !. omule!, bărbatule! honneur. onoare onoruri, cinste homme (de l'~). bărbatului bărbaţilor, omului honneur (demoiselle d'~). onoare (domnişoară de ~) oamenilor honneur (garde d'~). onoare (gardă de ~) homme (l'~). omul oamenii, bărbatul bărbaţii honni. decăzut din drepturi, dezonorat, dizgraţiat homme d'affaires. afacerist, businessman [neo.], om honnir. dezonora, decădea din drepturi de afaceri honorable. onorabil homme d'à côté (l'~). vecinul, omul de alături honorablement. onorabil (în mod ~) homme d'Église. faţă bisericească, slujitor al honoraire. onorific bisericii honoraire (professeur ~). onorific (profesor ~) homme d'état. om de stat honoraires [n.m.pl.]. onorariu [n.n.sg.][plată] homme-grenouille. scafandru, om-broască honorer. cinsti, onora homme de guet. pândar honorer un chèque. plăti un cec homme (jeune ~). tânăr [n.m.] honorer la mémoire de. onora memoria, comemora, homme de lettres. literat, om de litere, scriitor cinsti memoria homme de loi. jurist, magistrat, om al legii honorer de sa présence. onora cu prezenţa homme de mer. lup de mare, matelot, marinar honorer sa signature. respecta angajamentele scrise homme de paille. om de paie honorifique. onorific homme de parole. om de cuvânt honte [n.f.*]. umilinţă [n.f.], jenă [n.f.], ruşine [n.f.] homme de peine. mână de lucru, salahor honte (avoir ~). ruşine (a-i fi ~), ruşina (se ~), jena homme à tout faire. factotum, om de serviciu, om (se ~) bun la toate honte (de la ~). ruşinii, umilinţei homo [pop. péjor.]. homist [peiorativ], pederast honte (il a ~). ruşinează (el se ~), ruşine (îi e ~) [peiorativ] honte (il avait ~). jena (se ~), ruşina (se ~), ruşine (îi homodiégétique [narr.]. homodiegetic [narat.] era ~) homogène. omogen honte (il eut ~). ruşină (se ~), ruşine (îi fu ~), jenă homogénéiser. omogeniza (se ~) homogénéité. omogenitate honte (ils avaient ~). jenau (se ~), ruşinau (se ~), Homogyne alpina [bot.]. rotunjoară [bot.] ruşine (le era ~) homologation. omologare honte (ils eurent ~). jenară (se ~), ruşine (le fu ~), homologue. omolog ruşinară (se ~) homologuer. omologa, certifica honte (ils ont ~). ruşinează (ei se ~), ruşine (le e ~) homologuaient. omologau, certificau honte (j'ai ~). jenez (mă ~), ruşinez (mă ~), ruşine homologuait. certifica (el ~), omologa (el ~) (mi-e ~) homologué. omologat, certificat [vb.] honte (j'avais ~). ruşine (îmi era ~), jenam (mă ~), homologue (il ~). certifică (el ~), omologhează ruşinam (mă ~) (el ~) honte (j'eus ~). ruşinai (mă ~), jenai (mă ~), ruşine homologuent (ils ~). omologhează (ei ~), (îmi fu ~) certifică (ei ~) honte (la ~). jena, ruşinea, umilinţa homonyme. omonim omonime honte (nous avions ~). ruşinam (ne ~), jenam (ne ~), homosexualité. homosexualitate ruşine (ne era ~) homosexuel [n.]. pederast, poponar [vulg.], homosexual, honte (nous avons ~). jenăm (ne ~), ruşinăm (ne ~), homalău [vulg.], homo [col.] ruşine (ne e ~)

- 88 - honte (nous eûmes ~). ruşinarăm (ne ~), ruşine (ne hors pair. fără pereche fu ~) hors pareil. fără seamăn, inegalabil honte (tu as ~). ruşinezi (te ~), ruşine (ţi-e ~), jenezi hors de prix. nepreţuit (te ~) hors série. fără pereche, inegalabil honte (tu avais ~). jenai (te ~), ruşine (îţi era ~), hors d'usage. scos din uz, inutilizabil ruşinai (te ~) hortensia. hortensie honte (tu eus ~). jenaşi (te ~), ruşinaşi (te ~), ruşine horticole. horticol (îţi fu ~) horticulteur. horticultor honte (vous eûtes ~). ruşine (vă fu ~), ruşinarăţi (vă horticulture. horticultură ~) hhhos honte (vous avez ~). ruşine (vă e ~), jenaţi (vă ~), hospice. azil de bătrâni ruşinaţi (vă ~) hospitalier. primitor, ospitalier honte (vous aviez ~). jenaţi (vă ~), ruşine (vă era ~), hospitalisation. spitalizare, internare în spital ruşinaţi (vă ~) hospitaliser. interna, spitaliza honte à qqn (faire ~). ruşina [pe cineva] hospitalité. ospitalitate honteusement. ruşinos (în mod ~) hostile. ostil, duşmănos honteux [*].ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase, hostilité. ostilitate, duşmănie, aversiune blamabil blamabili blamabilă blamabile hostilités [pl.]. lupte, ostilităţi, acte de război hôpital hôpitaux. spital spitale hhhot hoquet [n.m.*]. sughiţ [n.n.] sughiţuri hôte [invité] [n.m.] hôtesse [invitée] [n.f]. oaspete, hoquet (avoir le ~). sughiţa invitat [n.] invitată, musafir hoquet (il a le ~). sughiţă (el ~) hôte [n.m.], hôtesse [n.f.]. gazdă hoquet (il avait le ~). sughiţa (el ~) hôtel. hotel hoquet (il eut le ~). sughiţă (el ~) [perf. s.] Hôtel de Ville. Primăria hoquet (j'ai le ~). sughiţ (eu ~) hôtelier [adj.]. hotelier hoquet (tu as ~). sughiţi (tu ~) hôtelier [n.m./f.]. director de hotel hhhor hôtesse de l'air [n.f.][aero.]. stewardesă [n.f.][aero] horaire [adj.]. oră (pe ~), orar hotte aspirante. hotă [bucătărie] horaire [n.m.]. orar [n.n.] hotte du père Noël (la ~). sacul lui Moş Crăciun horaire des trains [n.m.]. mersul trenurilor [n.n. art.] houblon. hamei horde [*]. hoardă hoarde houe. sapă [n.] horizon. orizont houille. huilă horizontal. orizontal orizontală orizontali houle [mar.]. hulă [mar.] horizontale [n.f.]. orizontală (linie ~) [n.f.] houppe. moţ de păr horizontalement. orizontală (pe/la ~), orizontal (în housse. husă huse mod ~) hhhu horloge [n.f.]. orologiu [n.n.] orologii hublot. hublou horlogerie. ceasornicărie hué. huiduit hormis [*]. exceptând, în afară de huées [pl.]. huiduieli [pl.] hormonal. hormonal huer. huidui hormone [n.f.]. hormon [n.m.] hormoni huile. ulei. olaj horoscope. horoscop horoscoape huile à moteur. ulei de motor horreur. oroare huile de poisson. untură de peşte, ulei de peşte horreurs. atrocităţi, orori, grozăvii huile solaire. loţiune de bronzare horrible. oribil, îngrozitor huiler. unge cu ulei horriblement. cumplit [adv.], oribil de huileux. uleios horrifier. oripila, îngrozi huis clos (à ~). uşile închise (cu ~) horrifique. oribil huissier [jur.]. executor judecătoresc, portărel, aprod horripilant. exasperant, horipilant [neo.] huit. opt horripile (il ~). oripilează (el ~), exasperează (il ~) huitième. optime horripiler. exaspera, oripila [neo.] huître. stridie stridii hors [*]. exceptând hhhum hors-bord (moteur ~). în afara bordului (motor ~) humain. uman, omenos, omenesc hors du commun, singulier, pas comme les autres. humainement. omenie (cu ~) ieşit din comun humanisme. umanism hors-d'œuvre [n.m.*]. gustare la începutul mesei, humaniste. umanist aperitiv humanitaire. umanitar hors d'haleine. gâfâind, fără suflu humanitarisme. umanitarism hors ligne. fără egal humanité. umanitate hors la loi. în afara legii humble. modest, umil hors-la-loi [n.m.]. nelegiuit [n.m.] nelegiuiţi, proscris humérus. humerus [n.m.] proscrişi

- 89 - humeur. umoare [anat.] idéaliste. idealist humeur (être de bonne ~). dispoziţie bună (fi în ~), idée. idee idei binedispus (fi ~) identification. identificare humeur (être de mauvaise ~). prost dispus (fi ~), identifier. identifica dispoziţie proastă (fi în ~) identique. identic identică humide. umed umezi umedă umede identité. identitate humidité. umiditate idéologie. ideologie humiliant. umilitor idéologique. ideologic humiliation. umilire, înjosire, umilinţă idéologue. ideolog humilié. umilit, înjosit idiome. idiom, dialect humilier. umili (se ~), înjosi (se ~) idiot. idiot idioată humoriste. umorist idiotie. idioţie, tâmpenie humoristique. umoristic idolâtrer. idolatriza humour. umor idole. idol humus [n.m.]. humă [n.f.] idylle. idilă hurlement. urlet idyllique. idilic hurler. urla ignare. ignar, ignorant hussard. husar husari. huszár ignoble. ignobil, josnic, mârşav, infam husserlien. husserlian ignorance. ignoranţă, necunoaştere, neştiinţă Hutchinsia brevicaulis [bot.]. nocilă [bot.] ignorant. cizmă [fig.] [n.], ignorant, incult hutte. colibă iiil hhhy il. el hybridation. hibridizare il fait chaud. e cald hybride. corcit, hibrid il fait frisquet [fam.]. e cam răcoare hydre. hidră il fait froid. e rece hydrofuge. hidrofug il fait nuit. e noapte hydrogène. hidrogen il se fait tard. e târziu hydrophile. hidrofil il suffit. e îndeajuns, e suficient hyène. hienă île. insulă hygiène. igienă, higienă [arh.] île [abréviation cartographique]. I. hymne. imn île Maurice (L'~). Insula Mauriţiu hyperbole. hiperbolă illisible. ilizibil hyperesthésie. hiperestezie illuminé, éclairé. iluminat hyperréalisme. hiperrealism illuminer, éclairer. ilumina hyperréaliste. hiperrealist illusion. iluzie hypnose. hipnoză îlot. insulă hypnotiser. hipnotiza îlot fluvial. ostrov [n.n.] Hypochoeris maculata [bot.]. iarba împuşcată [bot.] îlots. ostroave Hypochoeris uniflora [bot.]. anghinarea-oilor. [bot.] ils. ei [pron.] hypocrisie. ipocrizie iiim hypocrite. ipocrit, hipocrit (rare) image. chip, imagine hypothèse. ipotez imaginable. imaginabil hypothétique. ipotetic imaginaire. imaginar, născocit, fictiv hysope. isop imaginatif. imaginativ, inventiv hystérie. isterie imagination. imaginaţie, închipuire iiia imaginer. închipui, imagina (-şi ~) iambe. iamb imbattable. imbatabil, invincibil ïambe [lit.]. iamb [lit.] imbécile. tâmpit, tembel, imbecil ibex [méd.]. stimulator cardiac [med.] imbécillité. tembelism, imbecilitate, cretinism iceberg. aisberg imbiber. îmbiba ici. aici imbu. pătruns, cuprins ici (par ~). aici (pe ~) imbuvable. nebăut (de ~) icône. icoană, icon [PC] imitable. imitabil iconoclaste. iconoclast imitateur. imitator iconographie. imagistică, iconografie imitation. imitaţie ictère. icter [med.], gălbenare [pop.] imiter. reproduce, copia, maimuţări, imita iiid iiimm idéal idéaux. ideal ideali, idealuri immaculé. pată (fără ~), nepătat, imaculat, neprihănit idéalisation. idealizare immatriculation. înmatriculare idéaliser. idealiza immatriculer. înmatricula, înregistra idéalisme. idealism immédiat. neîntârziat, instantaneu, prompt, imediat immédiatement. instantaneu, neîntârziat, numaidecât

- 90 - immémorial. imemorial, străvechi imperméable [n.]. manta de ploaie, pelerină, immense. imens impermeabil [n.] immensité. imensitate impersonnel. impersonal immergé. cufundat, scufundat, imersat impertinence. obrăznicie, impertinenţă, insolenţă immerger. cufunda, scufunda impertinent. impertinent, insolent, neruşinat immersion. cufundare, scufundare, imersiune imperturbable. imperturbabil, nepăsător immeuble. imobil, bloc [arhit.] impétueusement. impetuos (în mod ~), năvalnic (în mod immigrant. imigrant ~) immigrer. imigra impétueux, pétulant. impetuos imminence. iminenţă impétuosité. impetuozitate, ardoare imminent. iminent impiété. impietate, sacrilegiu immixtion. intervenţie, amestec, imixtiune impitoyable. neîndurător, nemilos, necruţător immobile. nemişcat, imobil [adj.] impitoyablement. îndurare (fără ~), milă (fără ~), immobiliser. bloca, imobiliza cruţare (fără ~) immobilité. nemişcare, imobilitate implacable. implacabil, neînduplecat (de ~), necruţător immonde. josnic, murdar, imund implantation. instalare immoral. imoral implanter. instala (a ~) immoralité. imoralitate implication. implicaţie immortel. nemuritor impliquer. implica immunité. imunitate implorer. implora (a ~) iiimp implorant. implorând impact. ciocnire, şoc, impact imploré. implorat impair. impar, soţ (fără ~) implore (il ~). imploră (el ~) impardonnable. neiertat (de ~), impardonabil implore (j'~). implor (eu ~) imparfait. nedesăvârşit, imperfect implorent. imploră (ei ~) impartial. nepărtinitor, imparţial implores. implori (tu ~) impartialité. imparţialitate implorez. imploraţi (ei ~) impasse. fundătură, încurcătură, impas implorons. implorăm (noi ~) impassible. impasibil impoli. nepoliticos impatience. nerăbdare impolitesse. impoliteţe, lipsă de politeţe impatient. nerăbdător importance. importanţă impatienter. scoate din răbdări (a ~) important. important impatienter (s'~). pierde răbdarea (a-şi ~) importateur. importator impatientaient (s'~). pierdeau răbdarea (îşi ~) importation. import impatientait (s'~). pierdea răbdarea (îşi ~) importé. importat impatiente (il s'~). pierde răbdarea (el îşi ~) importé [com.]. importat [com.] impatiente (je m'~). pierd răbdarea (îmi ~) importe de (il ~). necesar să (e ~) impatientent (ils s'~). pierd răbdarea (ei îşi ~) importer. avea importanţă (a ~) impatientes (tu t'~). pierzi răbdarea (îţi ~) importer [com.]. importa (a ~) [com.], face import de impatientez (vous vous ~). pierdeţi răbdarea (vă (a ~) [com.] ~) importun. supărător, inoportun impatientons (nous nous ~). pierdem răbdarea imposant. impunător, impozant (ne ~) imposé. taxat, impus impayable. pereche (fără ~), neîntrecut imposer. impune (a ~), taxa (a ~) impeccable. impecabil, cusur (fără ~) impossibilité. imposibilitate impeccablement. impecabil (în mod ~) impossible. imposibil impénétrable. impenetrabil, nepătruns (de ~) impôt. impozit impénitent. incorijibil, înveterat impraticable. impracticabil, desfundat imper [fam.]. impermeabil imprécis. imprecis impératif. poruncitor, imperativ imprécision. imprecizie impératrice. împărăteasă imprégner. impregna imperceptible. imperceptibil impression. imprimare, tipărire, tipar imperceptiblement. imperceptibil (în mod ~) impressionnable. sensibil, emotiv, impresionabil imperfection. imperfecţiune, defect impressionnant. impresionant impérial impériaux. imperial imperiali, împărătesc impressionner. impresiona împărăteşti imprévu. neprevăzut impérialisme. imperialism imprimante. imprimantă impérialiste. imperialist imprimer. tipări, imprima impérieusement. imperios (în mod ~) imprimé. tipărit impérieux. poruncitor, urgent, presant, imperios imprime (il ~). tipăreşte, imprimă (el ~) impérissable. veşnic, nepieritor imprime (j' ~). imprim imperméable. impermeabil imprime (j'~). tipăresc (eu ~)

- 91 - impriment. imprimă (ei ~) incision. incizie, tăietură impriment (ils ~). tipăresc (ei ~) incisive [dent]. incisiv [dinte] imprimes (tu ~). tipăreşti, imprimi incitation. incitare, instigare imprimez. imprimaţi, tipăriţi inciter. instiga, incita imprimons. tipărim, imprimăm inclinaison. înclinaţie [geom.], pantă imprimerie. tipografie inclination. înclinaţie, înclinare, aptitudine imprimeur. tipograf incliner. apleca, înclina impromptu. improvizat inclure. include impromptu (à l' ~). neprevăzute (pe ~) incluait. includea impropre. impropriu, greşit, necorespunzător incluant. incluzând improvisation. improvizaţie inclus [adj.]. cuprins, inclus improviser. improviza, înjgheba inclut (il ~). include (el ~) improviste (à l'~). neaşteptate (pe ~) inclusivement. inclusiv imprudence. imprudenţă, nesăbuire incohérence. incoerenţă imprudent. nesăbuit, imprudent incohérent. incoerent impudence. cinism, neruşinare incommode. incomod, stânjenitor [fig.], neconfortabil impudent. neruşinat, cinic incommoder. incomoda impudeur. pudoare (lipsă de ~) incommodait. incomoda (el ~) impuissance. ineficacitate, slăbiciune, neputinţă incommodé. incomodat impuissant. dezarmat, neputincios incommode (il ~). incomodează (el ~) impulsif. impulsiv incommodent (ils ~). incomodează (ei ~) impur. impur, necurat incomparable. pereche (fără ~), incomparabil impureté. impuritate impurităţi incomparablement. incomparabil de [adv.] imputer. imputa, învinui incompatibilité. nepotrivire, incompatibilitate imputrescible. care nu poate putrezi, imputrescibil incompatible. incompatibil, nepotrivit [neo.] incompétence. incompetenţă, nepricepere iiin incompétent. incompetent, nepriceput in situ. in situ, la faţa locului incomplet. incomplet incompletă inacceptable. inacceptabil, neacceptat (de ~) incompréhensible. noimă (fără ~), neînţeles (de ~), inaccessible. inaccesibil incomprehensibil inachevé. neisprăvit [adj.], neterminat incompréhension. neînţelegere inactif. pasiv, inactiv, indolent incompris. neînţeles inadmissible. inadmisibil inconcevable. neînchipuit (de ~), neconceput (de ~) inadvertance. inadvertenţă inconciliable. inconciliabil, neîmpăcat inaltérable. nealterabil inconduite. rea purtare, impoliteţe inapte. inapt, incapabil inconfortable. incomod, neconfortabil inattendu. neprevăzut, neaşteptat incongru. incongruu incongruă inattentif. neatent incongruité. incongruitate inauguration. inaugurare inconnu. necunoscut necunoscută inaugurer. inaugura inconsciemment. inconştient (în mod ~) inavouable. nemărturisit (de ~) inconscience. inconştienţă iiinc inconséquence. inconsecvenţă incalculable. incalculabil inconséquent. inconsecvent incandescence. incandescenţă inconsidéré. consideraţie (lipsit de ~) incandescent. incandescent inconsistance. inconsistenţă incapable. incompetent, incapabil inconsistant. inconsistent incarcérer. întemniţa, încarcera inconsolable. neîmpăcat (de ~), inconsolabil incarner. întruchipa inconstant. nestatornic incassable. incasabil inconstitutionnel. neconstituţional incendiaire (adj.). incendiar incontestable. incontestabil, netăgăduit (de ~) incendiaire (nom, personne). incendiator incontesté. netăgăduit, evident, necontestat incendie. incendiu, foc incontinent [méd.]. ţine (care nu se poate ~), incontinent incendier. da foc, incendia [med.] incertain. îndoielnic, nesigur, nehotărât, incert incontournable. neocolit (de ~) incertitude. nesiguranţă, incertitudine incontrôlable. stăpânit (imposibil de ~), incontrolabil incessamment. neîncetat, îndată, mereu inconvénient. neajuns [n.], inconvenient incessant. neîncetat incorporation. alipire, incorporare incident [adj.]. întâmplător, incidental incorporer. incorpora, insera incident [n.]. incident incorporer [mil.]. incorpora [mil.] incinéré. incinerat incorporer [un territoire]. anexa [un teritoriu], alipi incinérer. incinera [un teritoriu] incisif. caustic [fig.], tăios, incisiv, muşcător incorrect. eronat, incorect, greşit

- 92 - incorrigible. incorigibil index (mettre à l'~). index (pune la ~) incorruptible. incoruptibil indexé. indexat incrédule. neîncrezător, incredul indexer. indexa, index (pune la ~) increvable. neobosit, neobosit (de ~) indicateur. indicator incriminer. incrimina indicateur des chemins de fer. mersul trenurilor incrimina (il ~). incrimină (el ~), acuzaţie (el puse indicateur (poteau ~). indicator (stâlp ~) sub ~) indicateur [de la police]. turnător [la poliţie] incriminait. acuzaţie (el punea sub ~), incrimina (el indicatif. indică (care ~), indicativ ~) indicatif [gram.]. indicativ [gram.] incriminant. acuzaţie (punând sub ~), incriminând indication. lămurire, indicaţie incrimine (il ~). acuzaţie (el pune sub ~), indice. indiciu, pistă [poliţie] incriminează (el ~) indicible. inexprimabil incrimine (qu'il ~). acuzaţie (el să pună sub ~), indien. indian incrimineze (el să ~) indifféremment. indiferent (în mod ~) incroyable. necrezut (de ~) indifférence. nesimţire, nepăsare, indiferenţă incroyablement. necrezut (de ~) indifférent. indiferent, nepăsător incroyance. neîncredere indifférer. indiferent (lăsa ~), fi indiferent (fi ~) incruster. incrusta, incorpora indigence. sărăcie, mizerie incubateur. incubator, ouătoare indigène. indigen, băştinaş, autohton incubation. incubaţie indigent. nevoiaş, lipit pământului incube. incubus indigestion. indigestie inculpation. inculpare, acuzaţie (punere sub ~) indignation. indignare inculper. inculpa indigne. nedemn inculpa (il ~). inculpă (el ~) indigné. indignat inculpait. inculpa (el ~) indigner. revolta inculpant. inculpând indigner (s'~). indigna (se ~) inculpé. inculpat indigo. indigo inculpe (il ~). inculpă (el ~) indiquer. indica, arăta inculpe (qu'il ~). inculpe (să ~) indique (il ~). indică inculqué. inculcat indique (j'~). indic inculque (il ~). inculcă (el ~) indiqué. arătat, indicat inculquer. inculca [în mintea cuiva] indiques (tu ~). indici inculte. incult indirect. indirect incurable. nevindecabil, incurabil indirectement. indirect (în mod ~) incursion. incursiune indiscipline. indisciplină iiind indiscipliné. nedisciplinat Inde. India indiscret. indiscret indécence. indecenţă, neruşinare indiscrétion. indiscreţie indécent. indecent indiscutable. indiscutabil indéchiffrable. indescifrabil, neciteţ, ilizibil indispensable. indispensabil indéchirable. rupe (care nu se ~), indeşirabil indisposé. indispus, nu se simte bine (care ~) indécis. nesigur, nehotărât, indecis, şovăielnic indisposer. indispune indéfini. nedeterminat, nedefinit indisposition. indispoziţie indéfini (article ~) [gram.]. nehotărât (articol ~) individu. ins inşi, individ [gram.] individuel. individual indéfiniment. nesfârşit (la ~) nedefinit (î, mereu) indolence. nepăsare, lene, indolenţă indéfinissable. indescriptibil, nedefinit (de ~) indolent. indolent, leneş, nepăsător indéformable. deforma (care nu se poate ~), indubitable. neîndoielnic, sigur [adv.] indeformabil induire. induce, conchide, trage concluzia indéfrisable [coiffure] [n.f.]. permanent [coafură] [nn.] indulgence. indulgenţă indélébile. neşters (de ~), indelebil [neo.] indulgent. indulgent indélicat. nedelicat industrie. industrie indemne. teafăr, nevătămat industrie de pointe. industrie de vârf indemnité. indemnizaţie industriel. industrial indéniable. incontestabil, netăgăduit (de ~) iiine indépendamment. independent (în mod ~) inédit. inedit indépendance. independenţă ineffable. inefabil indépendant. neatârnat [arh.], independent ineffaçable. neşters (de ~) indésirable. nedorit, indezirabil inefficace. ineficace indestructible. indestructibil inefficacité. ineficacitate index. repertoar, index inégalité. inegalitate index [doigt]. arătător (degetul ~) ineptie. inepţie, stupiditate

- 93 - inépuisable. inepuizabil inimaginable. inimaginabil inerte. inert inimitable. inimitabil inertie. inerţie inintelligible. neînţeles (de ~), neinteligibil inestimable. inestimabil ininterrompu. neîntrerupt inévitable. inevitabil initial. iniţial inévitablement. inevitabil (în mod ~) initiative. iniţiativă inexact. inexact initier. iniţia (se ~) inexorable. neînduplecat, inexorabil injecter. injecta iiinf injection. injecţie infaillible. infailibil injure. insultă, injurie infâme. infam, josnic, abject injuste. nedrept, injust infamie. infamie, ticăloşie, abjecţie, josnicie injustice. nedreptate infatué. înfumurat, infatuat infatuaţi, îngâmfat inné. înnăscut infectieux. infecţios innocence. nevinovăţie, inocenţă infection. infecţie innocent. inocent, nevinovat inférieur. prost proastă [calitate], inferior, jos (de ~) innovateur. inovator infériorité. inferioritate innovation. inovaţie infernal. infernal inoccupé. neocupat infester. pustii [vb.], năpădi, infesta, devasta inoculer. inocula infidèle. necredincios, infidel inoffensif. inofensiv infidélité. necredinţă, infidelitate inondation. inundaţie infiltration. infiltraţie, infiltrare inonder. inunda infiltrer. infiltra inoubliable. neuitat (de ~) infime. minuscul, infim inouï. nemaipomenit, nemaiauzit infini. infinit, nemărginit, nesfârşit inquiet. îngrijorat infinité. infinitate inquiétant. straniu infirme. infirm inquiéter. nelinişti, îngrijora infirmerie. infirmerie inquiétude. nelinişte, îngrijorare infirmier. infirmie iiins infirmière. soră insalubre. neigienic, insalubru infirmité. infirmitate insatiable. nesăţios inflammable. inflamabil inscription. inscripţie, înscriere inflexible. inflexibil inscrire. grava, înscrie inflorescence. inflorescenţă insecte. insectă influençable. influenţabil insensé. nebunesc, absurd, smintit influence. influenţă insensible. insensibil influent. influent insérer. insera information. informaţie insérant. inserând informe. fără formă, inform inséré. inserat infra rouge. infraroşu insère (il ~). inserează infra rouges (rayons ~). infraroşii (raze ~) insère (qu'il ~). insereze (el să ~) infraction. infracţiune insertion. inserare, inserţie infranchissable. netrecut (de ~) insidieux. viclean, insidios, perfid infuser. infuza, insufla insigne [adj.]. deosebit, remarcabil, notabil infusion. infuzie, fiertură (de plante) insigne [n.m.]. insignă [n.f.] iiing insignifiant. neînsemnat, importanţă (fără ~) ingambe. sprinten insinuer. insinua ingénieur. inginer insinua. insinuă (el ~) ingénieur [abréviation]. ing. insinuant. insinuând, insinuant ingénieusement. ingenios (în mod ~) insinué. insinuat ingénieux. ingenios ingenioasă, inventiv inventivă insinue (il ~). insinuează (el ~) inventivi insinue (qu'il ~). insinueze (el să ~) ingéniosité. ingeniozitate, inventivitate insinuer (s'~). vârî (se ~), pătrunde, strecura (se ~) ingénu. candid, naiv, ingenuu insipide. insipid ingénuité. ingenuitate, naivitate, candoare insistance. insistenţă, stăruinţă ingérence. amestec (în treburile altuia), ingerinţă insister. insista ingrat. neplăcut, nerecunoscător, ostil, ingrat insiste (il ~). insistă ingratitude. nerecunoştinţă, ingratitudine insiste (j'~). insist inhabité. nelocuit insisté. insistat inhaler. inhala insistent. insistă inhospitalier. neprimitor, inospitalier insolation. insolaţie inhumain. inuman insolence. insolenţă, impertinenţă, neobrăzare, tupeu

- 94 - insolite. ciudat, insolit instituteur. institutor institutoare, învăţător învăţătoare insoluble. insolubil institution. instituţie insomnie. insomnie instructif. instructiv insouciance. indiferenţă, nepăsare instruction. educaţie, instrucţie, instruire insouciant. nepăsător, indiferent instruire. instrui inspecter. inspecta instruira. instrui (va ~) inspecta (il ~). inspectă (el ~) instruirait. instrui (el ar ~) inspectant. inspectând instruis (j'~). instruiesc (eu ~) inspecté. inspectat instruis (tu ~). instruieşti (tu ~) inspecte (il ~). inspectează el ~) instruisaient. instruiau inspecte (j'~). inspectez instruisait. instruia inspecte (qu'il ~). inspecteze (să ~) instruisez. instruiţi inspectent (ils ~). inspectează (ei ~) instruisît. instrui (el ~) inspectes (tu ~). inspectezi instruisons. instruim inspecteur. inspector instruit. instruit inspection. inspecţie instruit (il ~). instruieşte (el ~) inspiration. inspiraţie instrument. instrument inspiratrice. inspiratoare instrumental. instrumental inspirer. inspira insu (à l'~ de quelqu'un). ştirea (fără ~ cuiva) inspira. inspiră (el ~) [perf. s.] insuffisamment. insuficient (în mod ~), necorespunzător inspire (il ~). inspiră (el ~) (în mod ~) inspire (qu'il ~). inspire (el să ~) insuffisance. insuficienţă, lipsă lipsuri inspirent (ils ~). inspiră (ei ~) insuffisant. nesatisfăcător, insuficient inspirez. inspiraţi insuffle (il ~). insuflă (el ~) inspirons. inspirăm insufflé. insuflat instabilité. nestatornicie, instabilitate insuffler. insufla instable. instabil insulte [n.]. insultă [n.] installateur. instalator insulter. vexa, insulta, ofusca, ofensa, jigni installer. instala insultait. jignea, insulta (el ~), vexa (el ~), ofensa installa. instală (el ~) (el ~) installant. instalând insultant. jignind, insultând, ofensând, ofuscând, installé. instalat vexând installe (qu'il ~). instaleze (să ~) insulté. vexat, insultat, ofensat, jignit installent. instalează (ei ~) insulte (il ~). ofensează (el ~), insultă (el ~), installez. instalaţi (voi ~) jigneşte installons. instalăm insulte (j'~). jignesc (eu ~), vexez, insult, instamment. stăruitor (în mod ~) ofensez, ofuschez instance. instanţă insulte (qu'il ~). insulte (să ~), ofenseze (să ~), instant. moment, clipă jignească (să ~) instant (à l'~). imediat, numaidecât insultes (tu ~). vexezi, insulţi, jigneşti, ofensezi, instant (dès l'~). clipa (din ~) ofuschezi instantané. subit, instantaneu insupportable. insuportabil instantané [photo]. instantaneu [foto] insurgé. revoltat instar (à l'~). exemplul (după ~), felul (în ~) insurgé [n.]. răzvrătit [n.], răsculat [n.], rebel [n.] insurger. revolta instauration. instaurare insurmontable. insurmontabil, netrecut (de ~) instaurer. instaura insurrection. insurecţie instaura. instaură (el ~) instaurant. instaurând iiint instauré. instaurat intangible. neatins (de ~), intangibil instaure (il ~). instaurează (el ~) intarissable. nesecat, inepuizabil instaure (qu'il ~). instaureze (el să ~) intarissablement. încetare (fără ~), mereu, într-una. instigateur. aţâţător, instigator merő instigation. aţâţare, instigare intégral. complet compleţi, întreg întregi, integral instinct. instinct integrali instinctif. instinctiv intégralement. întregime (în ~), integral (în mod ~) instinctivement. instinctiv (în mod ~) intégration. înglobare, integrare instituer. institui intègre. integru, cinstit instituant. instituind intégrer (s'~). integra (se ~) institué. instituit intégrité. totalitate, cinste, integritate institue (il ~). instituie (el ~) intellectuel. intelectual institue (qu'il ~). instituie (el să ~) intelligence. înţelegere, inteligenţă institut. institut intelligent. inteligent, deştept

- 95 - intelligible. inteligibil interférence. interferenţă intempérant. necumpătat interférer. interfera intendance [mil.]. intendenţă [mil.] interférant. interferând intendant. intendent interféré. interferat intense. intens, puternic interfère (il ~). interferează (el ~) intensément. intensitate (cu ~), intens (în mod ~) intérieur. interior intensif. intensiv intérieur [n.]. interior (în ~) intensification. intensificare interjection. interjecţie intensifier. mări, intensifica interlocuteur. interlocutor interlocutoare intensité. intensitate interloqué. surprins intensivement. intensiv (în mod ~) interloquer. uimi, surprinde intenter (~ un procès). intenta (~ un proces) intermédiaire [n.]. misit, mijlocitor, intermediar intenta (il ~). intentă (el ~) interminable. nesfârşit, interminabil intenté. intentat intermittence. intermitenţă intente (il ~). intentează (el ~) intermittent. intermitent intente (j'~). intentez internat [n.]. internat [n.] intente (qu'il ~). intenteze (să ~) international. internaţional internaţionali intentera. intenta (va ~) internaute. surfer pe web intention. intenţie internaute [PC]. surfer [PC] intentionné. intenţionat, deliberat interne. interior, intern, dinăuntru interactif. interactiv interne [n.]. intern (elev ~) intercaler. intercala interner. interna intercalant. intercalând interné. internat intercalé. intercalat interna. internă (el ~) intercale (il ~). intercalează interposer. interpune intercepter. intercepta interprétation. interpretare interceptaient. interceptau interprète [traducteur]. traducător, interpret interceptait. intercepta (el ~) interpréter. comenta, explica, interpreta interceptant. interceptând interprété. interpretat intercepté. interceptat interprète (il ~). interpretează intercepte (il ~). interceptează (el ~) interprètent. interpretează (ei ~) intercepte (qu'il ~). intercepteze (să ~) interrogatif. interogativ, întrebător interceptent. interceptează (ei ~) interrogation. interogaţie, interogare interdiction. interzicere, interdicţie interrogatoire. interogatoriu interdiction de séjour. interdicţie de sejur interroger. chestiona, interoga, pune întrebări interdiction de séjour. interzicere a sejurului Adev interrogé. chestionat, interogat 03/01/08 interroge (il ~). interoghează (el ~), pune interdire. interzice întrebări (el ~) interdira. interzice (va ~) interroge (j'~). interoghez, pun întrebări (eu ~), interdis (j'~). interzic (eu ~) chestionez interdis (tu ~). interzici interrogeait. punea întrebări (el ~), interoga (el ~) interdisaient. interziceau interrogent (ils ~). pun întrebări (ei ~), interdisais (j'~). interziceam (eu ~) interoghează (ei ~) interdisais (tu ~). interziceai interrompre. întrerupe interdisait. interzicea interrompais (j'~). întrerupeam (eu ~) interdisant. interzicând interrompait. întrerupea interdise (qu'il ~). interzică (să ~) interrompant. întrerupând interdisent. interzic (ei ~) interrompe (qu'il ~). întrerupă (să ~) interdisent (qu'ils ~). interzică (ei să ~) interrompent. întrerup (ei ~) interdisez. interziceţi interrompez. întrerupeţi interdisons. interzicem interrompit. întrerupse interdit. interzis interzişi interzisă interzise interrompons. întrerupem interdit (il ~). interzice (el ~) interrompra. întrerupe (va ~) interdit, perplexe, médusé. perplex interromps (j'~). întrerup (eu ~) interdit [surpris]. surprins interromps (tu ~). întrerupi intéresser. interesa interrompt. întrerupe (el ~) intéressait. interesa (el ~) interrompu. întrerupt intéressant. interesant interrupteur. întrerupător [electr.], comutator intéressé. interesat interruption. întrerupere Adev 01/11/07 intéresser à (s'~). interesa de (se ~) intersection. răscruce, răspântie intérêt. interes interstellaire. interstelar intérêt [finances]. dobândă interstice. interstiţiu

- 96 - intertextualité. intertextualitate inutilité. inutilitate interurbain. interurban iiinv intervalle. interval invaincu. neînvins intervenir. avea loc, surveni, interveni invalide. invalid, handicapat [n.], schilod intervenaient. interveneau invalidé. invalidat, declarat nul intervenait. intervenea invalider. declara nul, invalida intervenant. intervenind invalidité. invaliditate intervenez. interveniţi invariable. invariabil intervenons. intervenim invariablement. invariabil (în mod ~) intervenu. intervenit invasion. invazie interviendra. interveni (va ~) invective. invectivă, injurie interviendrait. interveni (el ar ~) invendable. nevandabil interviendront. interveni (vor ~) inventaire. inventar intervienne (qu'il ~). intervină (el să ~) inventer. născoci, scorni, inventa interviennent. intervin (ei ~) invente (j'~). scornesc interviennent (qu'ils ~). intervină (ei să ~) invente (il ~). născoceşte, inventează (el ~), interviens (j'~). intervin (eu ~) scorneşte interviens (tu ~). intervii invente (j'~). născocesc, inventez intervient. intervine inventé. inventat, scornit, născocit intervins (j'~). intervenii (eu ~) inventent. născocesc, scornesc, inventează (ei ~) intervint. interveni (el ~) inventes (tu ~). scorneşti, inventezi, născoceşti intervention. intervenţie inventez. inventaţi, născociţi, scorniţi interview. interviu inventons. scornim, născocim, inventăm intestin. intestin inventeur. inventator intime (adj.). intim inventif. inventiv intime [n.]. prieten intim invention. invenţie, născocire intimidation. intimidare inventivité, ingéniosité. inventivitate intimider. intimida inverse. invers intimidait. intimida (el ~) inverser. inversa intimidé. intimidat inversion. inversiune, inversare intimité. intimitate investigation. investigaţie, cercetare, investigare intitulé. intitulat investir. investi, împuternici intituler. intitula investissement. investiţie intolérable. nesuportat (de ~), intolerabil invétéré. inveterat, înrădăcinat intolérance. intransigenţă, intoleranţă invincible. invincibil, neînvins (de ~) intonation. intonaţie invisible. invizibil intoxication. intoxicaţie, intoxicare invitation. invitaţie intoxiqué. intoxicat invité. invitat [n.] intoxiquer. intoxica inviter. invita, pofti poftesc intraitable. încăpăţânat, refractar invitait. invita (el ~) intransigeant. intransigent, inflexibil invite (il~). invită (el ~) intransitif. intranzitiv invite (j'~). poftesc (eu ~), invit intraveineux. intravenos invitent. invită (ei ~), poftesc (ei ~) intrépide. neînfricat, cutezător invites (tu ~). inviţi, pofteşti intrigant. intrigant invitez. poftiţi, invitaţi intrigue. intrigă invitons. poftim, invităm intrigué. intrigat, uneltit invocation. invocaţie intriguer (v.i.). băga intrigi, unelti uneltesc involontaire. involuntar intriguer (v.t.). trezi curiozitatea, intriga involontairement. involuntar (în mod ~) introductif. introductiv involucre. involucru introduire. băga, vârî (ancien vîri), introduce invoqué. invocat introduire (s'~). introduce (se ~) invoquer. invoca introduire (se ~). băga (se ~), vârî (se ~) invraisemblable. necrezut (de ~), neverosimil, introuvable. negăsit (de ~) inimaginabil instrument à vent [mus.]. instrument de suflat [muz.] invulnérable. invulnerabil intrus. intrus iiir intuitif. intuitiv irascible. iute la mânie, irascibil intuition. intuiţie Irène. Irina intuitivement. intuitiv (în mod ~) iris (anat.). iris (anat.) inutile. inutil, nefolositor iris [anat.]. pupilă [anat.] inutilement. inutil (în mod ~) iris [bot.]. stânjenel, iris [bot.] inutilisable. nefolosit (se ~), inutilizabil irlandais. irlandez

- 97 - Irlande. Irlanda isobare. izobar ironie. ironie isocèle. isoscel isoscele ironique. ironic isochrone. izocron ironiquement. ironic (în mod ~) isocline. izoclin ironisé. ironizat isolable. care poate fi izolat, izolabil ironiser. ironiza isolationnisme. izolaţionism iiirr isolement. izolare, recluziune, însingurare irradiation. iradiere isolement [électr.]. izolaţie [electr.], izolare [electr.] irradier. iradia isolément. izolat (în mod ~), separat (în mod ~) irrationnel. iraţional isoler. izola irréalisable. nerealizabil isolaient. izolau irrécupérable. irecuperabil isolait. izola (el ~) irréel. ireal, virtual, imaginar, nereal isolant. izolând irrégularité. neregularitate isolant [n.m.]. izolator [n.m.] irrégulier. neregulat isolé. izolat izolaţi - izolată izolate, singur singuri irrémédiable. iremediabil, ireparabil - singură singure, singuratic irrémédiablement. iremediabil (în mod ~) isole (il ~). izolează (el ~) irremplaçable. neînlocuit (de ~) isolé (il avait ~). izolase irréparable. ireparabil isolé (ils avaient ~). izolaseră irrépressible. neînăbuşit (de ~), irepresibil [neo.] isole (j'~). izolez irréprochable. fără cusur, ireproşabil, impecabil isolent. izolează (ei ~) irrésistible. irezistibil isoles (tu ~). izolezi irrésolu. indecis indecisă, şovăitor şovăitoare, nehotărât isolez. izolaţi (voi ~) nehotărâtă isolons. izolăm irrésolution. indecizie, şovăială, nehotărâre isomère. izomer irrespectueux. nerespectuos isométrique. izometric irrespirable. nerespirat (de ~), irespirabil isomorphe. izomorf irresponsable. iresponsabil isomorphisme. izomorfism irrétrécissable. care nu intră la spălat, care nu intră la isotherme. izoterm apă isothermique. izotermic irrévérencieux. ireverenţios, nepoliticos isotonique. izotonic irréversibilité. ireversibilitate isotope. izotop izotopi irréversible. ireversibil isotopique. izotopic irrévocable. irevocabil isotrope. izotropic irrigation. irigare, irigaţie Israël. Israel irriguer. iriga israélien. israelit irrigué. irigat israélienne. israelită irriguent. irigă (ei ~) issu. născut [fig.], provenit irritable. irascibil, iritabil issue [n.f.]. ieşire [n.f.] ieşiri [n.f.pl.] irritation. enervare, iritare issue [n.f.] [résultat]. rezultat [n.n.], efect [n.n.] irritation [méd.]. iritaţie [med.] issues [n.f.pl.] [résultat]. efecte [n.n.pl.], rezultate irriter. enerva, irita [n.n.pl.] irritaient. enervau, iritau issue (à l'~). finele (la ~), sfârşitul (la ~) Adev irritait. irita (el ~) 24/01/08 irritant. enervând, iritând issue (chemin sans ~). ieşire (drum fără ~) irritant [adj.]. iritant, supărător, enervant issue (rue sans ~). ieşire (stradă fără ~) irrite (il ~). enervează (el ~), irită (el ~) isthme. istm istmuri irrité (il avait ~). iritase, enervase iiit irrité (ils avaient ~). iritaseră, enervaseră italianisation. italienizare irrite (j'~). irit (eu ~), enervez italianiser. italieniza irritent. enervează (ei ~), irită (ei ~) Italie. Italia irrité. enervat enervaţi enervată enervate, iritat italien. italiană, italian iritaţi iritată iritate italiques (caractères ~). italice [PC], verzale [tipogr.] irrites (tu ~). iriţi, enervezi item. articol [într-o listă], item [neo.] irritez. enervaţi (voi ~), iritaţi (voi ~) itératif. care se repetă, reiterant, repetitiv, iterativ irruption. invazie, năvălire, năvală itéré. reiterat, repetat irruption (faire ~). buzna (da ~), năvală (da ~) itérer. reitera iiis itinéraire. itinerar islamique. islamic itinérant. ambulator, itinerant islandais. islandez itou [fam.]. şi [plus], de asemenea Islande. Islanda ivoire. fildeş, ivoriu [n.] [neo.] iiiso

- 98 - ivre. beat beţi beată bete, matol [pop.], pilit [fam.] piliţi jardin d'enfants. grădiniţă [de copii] pilită pilite, troscăit [pop.] troscăiţi troscăită jardin potager. grădină de legume troscăite jardin public. parc, grădină publică ivresse. beţie jardinage. grădinărit ivrogne. alcoolic [n.], dipsomaniac [neo.], beţivan, jardiner. grădinări beţiv jardinet. grădiniţă ivrognerie. beţiveală, alcoolism, dipsomanie [neo.] jardinier [n.]. grădinar jardinière [n.]. jardinieră jjja jardiniste. arhitect peisager jaboter. pălăvrăgi, flecări jargon. jargon jacasser. meliţa [pop.], trăncăni, pălăvrăgi jarret [anat.]. scobitură a genunchiului [ana.] jacassait. trăncănea, pălăvrăgea, meliţa (el ~) [pop.] jarretière. jartieră jacassant. trăncănind, meliţând [pop.], pălăvrăgind jars. gâscan, gânsac jacasse (il ~). trăncăneşte, pălăvrăgeşte, meliţă (el ~) jaser. pălăvrăgi, bârfi, trăncăni, flecări, cleveti jacassé. pălăvrăgit, trăncănit, meliţat [pop.] jase (il ~). flecăreşte, trăncăneşte, cleveteşte, jachère (champ en ~). necultivat (teren ~), pârloagă pălăvrăgeşte (ogor lăsat în ~) jasé. bârfit, flecărit, clevetit, trăncănit, pălăvrăgit jachère, champ, guéret. ogor. ugar jasent (ils ~). clevetesc (ei ~), flecăresc (ei ~) jacinthe. hiacint [neo], zambilă jasmin. iasomie jacobin. iacobin Jasmine. Iasmina Jacques. Iacob jasper [min.]. jasp [min.] jacquet [jeu]. dame [joc] jaspiner. trăncăni jade. jad Jassy. Iaşi jadis. vremuri (pe ~), odinioară, altădată jatte. blid [pop.], strachină [pop.] jaguar. jaguar jauge [auto]. jojă [auto] jaillir. ţâşni jjjau jailli. ţâşnit jaillissent. ţâşnesc (ei ~) jaunâtre. gălbejit, gălbui jaillit (il ~). ţâşneşte jaune. galben jaillissement. ţâşnire jaune (rire ~). silit (râde ~) jalon. jalon, reper jaune d'œuf. gălbenuş jalonner. jalona jaunir. îngălbeni jalousement. gelozie (cu ~) jauni. îngălbenit jalousie. gelozie jaunissaient. îngălbeneau jalousie [fenêtre]. jaluzea jaunissait (il ~). îngălbenea jalousies [pl.] [fenêtre]. jaluzele jaunissant. îngălbenind jaloux. gelos geloasă jaunisse [pop.]. icter [med.], gălbinare [pop.], hepatită [med.] jjjam jaunissent (ils ~). îngălbenesc (ei ~) Jamaïque. Jamaica jaunit (il ~). îngălbeneşte jamais. niciodată, nicicând Javel (eau de ~). înălbitor [la spălat rufe] jamais (à ~). totdeauna (pentru ~) javeler. înmănunchia jamais (à tout ~). totdeauna (pentru ~), veci vecilor javelin. suliţă (în ~) javelle. mănunchi JAMAIS… . NEMAI- javelot. suliţă [atletism] jazz. jazz jambe. gambă jjje jambes (courir à toutes ~). picioarele (fugi cât îl ţin) je. io [pop.], eu jambières. jambiere Je suis ravi de vous revoir. Sunt încântat să vă revăd jambon. şuncă, jambon, bacon [neo]. sonka Jean. Ioan jante [auto]. jantă [auto] jean [pantalon]. blugi [pl.], ginşi [pl.] [pop.] Janus. Ianus Jeanne. Ioana janvier. ianuarie Jeanne d'Arc. Ioana d'Arc Japon. Japonia Jeannot. Ionică, Nelu, Ionuţ japonais. japonez, nipon jeep. jeep jappement. schelălăit, chelălăit jérémiades [pl.]. văicăreli [pl.], lamentări [pl.], tânguieli japper. chelălăi, schelălăi [pl.] jappait (il ~). schelălăia (el ~), chelălăia (el ~) jerrycan. canistră jappe (il ~). schelălăie (el ~), chelălăie (el ~) jersey. jerseu jappent (ils ~). schelălăie (ei ~), chelălăie (ei ~) Jésus. Iisus, Isus jaquette. jachetă jet. ţâşnitură, fascicul, aruncare, jet jjjar jeté. aruncat, azvârlit jardin. grădină jeter. arunca, azvârli

- 99 - jeter un coup d’œil. arunca o privire jour [n.m.]. zi [n.f.] zile jeton. fisă, jeton jour (du ~). zilei jjjeu jour (le ~). Ziua jeu. joc [n.] jocuri, interpretare [muz.] jour férié. zi de sărbătoare, sărbătoare calendaristică jeu [kit]. set [kit] jour (au grand ~). zi (în plină ~) jeu de mots. joc de cuvinte, calambur jour le jour (au ~). zi pe alta (de pe o ~) les Jeux Olympiques de Pékin. Jocurile Olimpice de jour ouvrable. zi lucrătoare la Beijing Adev 11/04/08 journal. jurnal jurnale, ziar ziare, cotidian cotidiene jeudi. joi http://www.ase-mba.go.ro/cotidian/cotidian.html jeudi (le ~). joia journal intime. jurnal intim jeun (à ~). nemâncate (pe ~), stomacul gol (pe ~) journal sensationnel. ziar de scandal, ziar de senzaţie jeune. tânăr tineri journal télévisé. jurnal televizat, buletin de ştiri TV, jeûne. abţinere de la mâncare telejurnal jeune fille. tânără [n.f.] journalisme. jurnalism, ziaristică jeune homme. tânăr [n.m.], fecior [pop.], flăcău [pop.] journaliste. ziarist, gazetar, jurnalist jeune jument [n.f.]. iapă tânără [n.f.] journées. zile jeûner. ţine post, posti jours (des/aux ~). zilelor jeunesse. tinereţe, tineret jours (les ~). zilele jeux de hasard. jocuri de noroc jouvence (fontaine de ~). tinereţii veşnice (fântâna ~) jjjo jovial. vesel, jovial joailler. bijutier, giuvaergiu Jovibarba heuffellii [bot.]. urechelniţă [bot.] joaillerie. giuvaer, giuvaergie, bijuterie Jovibarba sobolifera [bot.]. prescuriţă [bot.] jockey. jocheu jochei joyau. giuvaer, bijuterie jogging. jogging joyeux. vesel, voios, bucuros joie. plăcere, bucurie jjju joindre. uni unesc, alătura, întâlni, împreuna jubilaire. jubiliar joint. alăturat, întâlnit, unit, împreunat jubilé. jubileu joker [cartes]. joker [cărţi de joc] jubiler. jubila joli. drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe, plăcut [adj.] jucher. cocoţa plăcută, agreabil agreabilă, frumos frumoşi frumoasă Judas [Bib.]. Iuda [Bib.] frumoase Judas [n.m.] [trou]. vizor [la o celulă] [n.n.] jonc. stuf judiciaire. judiciar jonc des crapauds [m.][bot.]. iarba-bivolului [f.][bot.] juge. judecător joncher. presăra jugement. judecată jonchait. presăra (el ~) juger. judeca jonché. presărat (cu) jugulaire. jugular jonche (il ~). presară (el ~) juif. jidov [pop.], evereu, evreu, jidov [rasist] jonchent. presară (ei ~) juillet. iulie jonction. împreunare, joncţiune juin. iunie jongler. jongla juive. everică, jidană [pejor.], jidoafcă [pejor.] jonglerie. jonglerie Jules. Iuliu jongleur. jongler Julia. Iulia jonquille. narcisă galbenă Julie. Iulia jumeau. geamăn geamănă jjjou jumelle. binoclu joue [n.f.] (partie du visage). obraz [n.m.] obraji jumelles [n.f.pl.] [optique]. binoclu [n.n.sg.] joue (il ~). joacă (se ~), cântă (el ~) jument. iapă jouer. juca (se ~), cânta, juca, cînta (la un instrument) jungle. junglă joue (je ~). cânt, joc (mă ~) Juniperus communis [bot.]. ienupăr [bot.] jouent. cântă (ei ~), joacă (ei se ~) Juniperus sabina [bot.]. cetina de negi [bot.] joues (tu ~). joci (te ~), cânţi Juniperus sibirica [bot.]. ghiper [bot.], ienupăr pitic jouez. jucaţi (vă ~), cântaţi [bot.] jouons. jucăm (ne ~), cântăm jupe. fustă [jouer] au chat et à la souris. un joc de-a şoarecele şi juré [n.]. jurat pisica Adev 11/04/08 jurer. jura, înjura jouet. jucărie jurisprudence. jurisprudenţă joueur. jucător juron. înjurătură joufflu. umflat, grăsuliu jury. juriu joug. jug juguri jjjus jouir. beneficia de, bucura (se ~) jus. suc, zeamă zemuri. zumo jouir [fam.] [sexe]. juisa [neo.], avea orgasm jusqu'à. până la jouissance. satisfacţie, plăcere jusqu'au. până la joujou [n.m. fam.]. jucărie

- 100 - jusque. până, până la, până ce l’accalmie qui précède l’orage. acalmia dinaintea juste. exact, just furtunii juste [n.]. drept, om drept L’appétit vient en mangeant. Pofta vine mâncând justement. tocmai, drept cuvânt (pe ~) la. o justice. dreptate, justiţie la [art. déf. f.]. -a [art. hot. f.] justicier. justiţiar LA… . -A justifier. justifica LA [art. déf. f.]. -A [art. jute. iută hot. f.] kkka là. acolo K.O.. knock out, K.O. là-bas. acolo K7 [fam.]. casetă [audio sau video] là-dedans. acolo înăuntru kaki. kaki là-dessous. acolo jos, dedesubt kaléidoscope. caleidoscop là-dessus. deasupra, acolo sus kamikaze. kamikaze là-haut. acolo, acolo sus kangourou. cangur La Haye. Haga kantien. kantian labyrinthe. labirint kaolin. caolin lac. lac lacuri, heleşteu, iaz, iezer. ozero. halastó Karaoké. Karaoke lac (alpin). iezer [n.n.] iezere, tău [n.n.] tăuri. tó karaté. karate lac (le ~ alpin). tăul tăurile, iezerul iezerele karma. karmă lac (le ~). lacul kasher. coşer Lac [abréviation cartographique]. L. kayak. caiac laçage. legare a şireturilor, înşiretare Kcal. kcal lacération. rană kkke lacet. şiret [n.] képi. chipiu lacet (route en ~). serpentine (drum în ~) kermesse. serbare câmpenească, chermeză, kermeză lâche. slab, moale, laş ketchup. ketchup lâcher. da drumul, lăsa să-i scape, părăsi khan. han [mongol] lâcheté. laşitate kibboutz. chibuţ laconique. concis, laconic lacune. lacună, gol [n.] kidnapper. răpi lagune. lagună, lac kidnappa. răpi (el ~) kidnappé. răpit lllai kidnappe (il ~). răpeşte laid. hâd hâdă hâzi hâde, urât [adj.] urâtă kidnappe (je ~). răpesc (eu ~) laine. lână kidnappent. răpesc (ei ~) laine de pays. lână ţărănească kidnappes. răpeşti laïque. laic kidnappez. răpiţi laisser. lăsa kidnappons. răpim laissa. lăsă kidnapping. răpire laissant. lăsând kilo. chilă [pop.], chil [pop.], kilogram laisse. lase (să ~) kilogramme. kilogram laissé. lăsat kilomètre. kilometru kilometri laisse (il ~). lasă (el ~) kimono. kimono laisse (je ~). las kiosque. chioşc chioşcuri laissent. lasă (ei ~) kitch. kitsch laisses. laşi kitchenette. chicinetă, oficiu [bucătărie mică] laissez. lăsaţi kiwi. kiwi laissons. lăsăm klaxon. claxon laisser tomber. lăsa baltă klaxonner. clacsona laisse tomber !. las-o baltă! kleenex ®. batistă de hârtie laissez-passer. permis de liberă trecere knickers. pantaloni scurţi lait. lapte kolkhoze. colhoz lait écrémé. lapte degresat Kosovo. Kosovo lait entier. lapte integral kyste. chist lait UHT. lapte UHT laitue. lăptucă llla lllam L'… [m.]. L-… lambeau. fâşie, zdreanţă zdrenţe L'… [f.]. -O lambeaux (en ~). zdrenţe (în ~) l'an dernier. anul trecut lame. lamă l'argent n'a pas d'odeur. banii nu au miros lamentable. jalnic, plâns (de ~), lamentabil l'autre jour. deunăzi lamentation. lamentare, tânguire

- 101 - lamenter. lamenta (se ~), văicări (se ~), tângui (se ~) lassitude. oboseală, plictiseală, dezgust, osteneală laminer. lamina lasso. laţ, lassou lampe. lampă latent. latent lampe éclair. blitz, flash latéral. lateral lampée. duşcă, înghiţitură latex. latex lllan latin. latin lance. lance, suliţă latitude. latitudine lance-flammes. aruncător de flăcări latrines. latrină lance-fusées. AG [mil.], agheu [arg.mil.], aruncător latte. scândurică scândurici, leţ leţuri, şipcă şipci de rachete lauréat. laureat lance-pierre [n.m.]. praştie [n.f.] laurier. dafin, laur lancement. lansare, aruncare lavable. lavabil, care se poate spăla lancer. avânta (se ~), lansa, arunca lavabo. chiuvetă lança. avântă, aruncă, lansă lavande. lavandă lançait. lansa (el ~), arunca, avânta (se ~) lave. lavă, spele (să ~) lancé. lansat, avântat, aruncat laver. şterge, spăla lançons. lansăm, avântăm (ne ~), aruncăm lavoir. spălătorie lancinant. lancinant [neo.med.], pulsator llle landau. cărucior de copil, landou le [art. déf. m.]. -l [art. hot. m.] lande [géo.]. landă [geo.] le [art. déf. m.: LE chien]. -le [art. hot. m.: câineLE] langage. vorbire, limbaj, grai LE [art. déf. m.]. -LE [art. langage officiel [abréviation]. [ofic.] hot. m. în -e] langer. schimba (~ un copil), înfăşa (~ un bebeluş) le [pron A.]. -l langoureusement. languros (în mod ~), galeş le [pron. A]. îl, l- langoureux. drăgăstos, galeş, languros LE [art. déf. m.]. -UL langouste. langustă languste [art. hot. m.] langue. limbă limbi LE [art. déf. m.]. -UL [art. def. langue de bois. limbă de lemn Adev 19/01/08 n.] languette [des chaussures]. limbă [la pantofi] LE… . -UL languir. lâncezi, tânji (după) Le Caire. Cairo langui. lâncezit, tânjit le long de. de-a lungul languissait. lâncezea, tânjea le mieux. cel mai bine languissant. lipsit de vlagă, lâncezeşte (care ~), le mieux [n.m.]. lucrul cel mai bun apatic le pire. cel mai rău languisse. tânjească (să ~) le pis. cel mai rău languisse (qu'il ~). lâncezească (să ~) leader. şef, lider lanterne. lanternă lécher. linge lapement. lipăit lèche (je ~). ling laper. lipăi léché. lins lapidaire. concis, lapidar lèches. lingi lapin. iepure (de casă) iepuri lécithine. lecitină lapin (le ~). iepurele [de casă] iepurii leçon. lecţie lapine. iepuroaică lecteur. lector, cititor laque [n.f.][d'ongles]. ojă [n.f.] lecture. citire, lectură, citit [n.] laque [vernis]. lac [de mobilă], verni [neo.] llleg laqué. lăcuit légal. legal laquelle. care légalement. legal (în mod ~) lllar légalité. legalitate lard. slană [reg. Trans.], slănină. szalonna légende. legendă large. lat, larg léger. uşuratic, uşor uşoară, frivol large caverne [géo.]. cetăţi [peşteri în Apuseni] légère (à la ~). uşuratic (în mod ~), uşurinţă (cu ~) largesse. largheţe, mărinimie, generozitate légèrement. uşurinţă (cu ~) larme. lacrimă légèreté. neseriozitate, superficialitate, uşurinţă larmoyant. plânăreţ, plângăcios, lăcrimos légèreté [poids]. greutate redusă larve. larvă légion. legiune larynx. laringe législation. legislaţie lllas légiste. jurist las. plictisit plictisită, ostenit ostenită, obosit obosită, légitime. legitim sătul sătulă légitimer. justifica, legitima lascif. senzual, lasciv, voluptuos legs. moştenire Laserpitium krapfii [bot.]. chimionul-ţapului [bot.] léguer. lăsa moştenire lasser. obosi, plictisi légume. legumă

- 102 - lllen levait. ridica (el ~) lendemain. doua zi (a ~) levant. ridicând lendemain (du jour au ~). noapte (peste ~) levé. ridicat lendemain (le ~). ziua următoare lever [la pâte]. dospi lent. încet înceată, lent lentă lever du pied gauche (se ~). scula prost dispus (se ~) lentement. încet, încetişor, lent, încetineală (cu ~) lever [soleil]. răsări lenteur. încetineală lève (le soleil se ~). răsare (soarele ~) lentille. lentilă lever de soleil. răsărit lentille [bot.]. linte lever du soleil. răsăritul soarelui Leontodon sp. [bot.]. potcapul călugărului [bot.] levier. pârghie, levier léopard. leopard levraut. iepuraş lèpre. lepră lèvre. buză buze lépreux. lepros lévrier. ogar lequel. care levure. drojdie llles levure de bière. drojdie de bere les [art.déf.pl.: LES mères]. -le [art.hot.pl.f.: mameLE] lexical. lexical les [art.déf.pl.: LES paysans] -i [art.hot.pl.m.: lexique. vocabular, lexic ţăraniI] lézard. şopârlă les [pron A.]. -le lézarde [f.]. fisură fisuri, crăpătură în zid les [pron. D]. -i lézarder (se ~). crăpa (se ~), acoperi cu crăpături (se ~) les cinq sens. cele cinci simţuri llli LES… . LE-… liaison. legătură LES… [m.pl] I-… liasse. teanc (de hârtii) LES… [f.pl.]. -LE libelle. pamflet lèse-majesté. lezmajestate libellule. libelulă léser. prejudicia, leza, produce o leziune, păgubi libéral. generos, liberal, darnic lèse (il ~). prejudiciază (el ~), păgubeşte, lezează libérateur libératrice. eliberator eliberatoare, liberator (el ~) liberatoare lésé. lezat, păgubit, prejudiciat, produs o leziune libération. eliberare lésiner. economisi cu zgârcenie libéré. eliberat eliberată, emancipat emancipată lésion. leziune libérer. elibera lessive. rufe libérer, délivrer, affranchir. dezrobi lessive (faire la ~). spăla rufe liberté. libertate, slobozenie [arh.] lessive [chim.]. sodă de rufe, leşie liberté, égalité et fraternité. libertăţii, egalităţii şi leste [adj.]. agil, sprinten fraternităţii lllet libertin. destrăbălat, libertin, desfrânat léthargie. letargie libertinage. desfrâu, libertinaj, destrăbălare, desfrânare Léthé. Lethe libraire. librar Lettonie. Letonia librairie. librărie libre. slobod, liber. svobod. szabad lettre. scrisoare, literă libre-service. self, autoservire (magazin cu ~) lettré. cultivat, instruit librement. liber (în mod ~), nestânjenit lettre recommandée. recomandată lettres [pl.]. literatură, litere licence. autorizaţie, licenţă licence poétique. licenţă poetică llleu licencié. licenţiat [cu diplomă] leur. lor, le li licencié [mis au chômage]. redus, concediat leur [pron. D]. le- licenciement. concediere leurre. amăgeală, nadă, momeală licencier. concedia leurrer. amăgi, momi licencieux. obscen, licenţios, imoral, indecent leurrait. momea, amăgea lichen. lichen leurraient. amăgeau, momeau licite. legal, licit, îngăduit leurrant. momind, amăgind liciter. licita leurré. momit, amăgit lllie leurre (il ~). amăgeşte, momeşte liège. plută [esenţa de lemn], plută leurrent. momesc, amăgesc lien. legătură legături lllev lien de famille. legătură de rudenie levain. maia [pentru dospit] lier. lega, uni unesc levain (le ~). maiaua lia (il ~). legă (el ~) levée. ridicare, suspendare, percepere, suprimare liant. legând lever. ridica lié. legat lever (se ~). ridica (se ~) lie (il ~). leagă (el ~) leva. ridică (el ~) lie (je ~). leg (eu ~)

- 103 - lient (ei ~). leagă (ei ~) linguistique [abréviation]. [lingv.] liera. lega (va ~) linoléum. linoleu lies (tu ~). legi linteau. pervaz pervazuri, soclu lierre. iederă lion. leu lei lieu. loc locuri Lion [zodiaque]. Leu [zodiac] lieu historique. loc istoric lionne. leoaică lieue. leghe [unitate de măsură] lipides. grăsimi, lipide lieutenant. locotenent, lent [n.m.][peiorativ] lippu. buzos, buzat lieutenant (le ~). lentul [n.m.][peiorativ], locotenentul liqueur. lichior lieutenant [abréviation]. Lent., Lt. liquidation. lichidare, închidere (a unui magazin) lièvre. iepure (de câmp) liquide. lichid lllig lllir ligne. linie lire. citi ligne (~ de pêche). undiţă lira. citi (va ~) ligne (pêcher à la ~). undiţa (pescui cu ~) lirait. citi (ar ~) lignée. neam, descendenţă lis (je ~). citesc (eu ~) ligoter. lega burduf lis (tu ~). citeşti ligota. legă burduf (el ~) lisais (je ~). citeam ligotant. legând burduf lisais (tu ~). citeai ligoté. legat burduf lisait. citea ligote (il ~). leagă burduf (el ~) lisant. citind ligote (je ~). leg burduf (eu ~) lisent. citesc (ei ~) ligotent. leagă burduf (ei ~) lisez. citiţi ligotes (tu ~). legi burduf lisons. citim ligotez. legaţi burduf lit (il ~). citeşte ligotons. legăm burduf lu. citit citiţi citită citite ligue. ligă, coaliţie lus (je ~). citii liguer. coaliza lus (tu ~). citişi Ligusticum mutellina [bot.]. brioală [bot.], chimen de lire en filigrane. citi printre rânduri munte [bot], brie [bot.] lisible. lizibil Ligusticum mutellinoides [bot]. mărarul-ursului [bot.] lisiblement. citeţ (în mod ~) lilas. liliac [bot.] lllis lllim lis [n.] [bot.]. crin limaçon. limax, limace, melc Lisbonne. Lisabona limaille. pilitură lisière. lizieră, margine limaille de fer. pilitură de fer lisière d'une forêt. liziera unei păduri lime. pilă [mec.] lisse. lis [neo.], neted netezi netedă limer. pili lisse (surface ~). netedă (suprafaţă ~), lisă (suprafaţă limier. copoi ~) limier [fig.]. detectiv, copoi [fig.], poliţist lisser. netezi limitatif. limitativ lissa (il ~). netezi (el ~) limitation. îngrădire, mărginire, limitare lissaient (ils ~). netezeau limiter. limita, îngrădi lissait. netezea limita. limită (el ~), îngrădi (el ~) lissant. netezind limitant. îngrădind, limitând lisse (il ~). netezeşte limité. limitat, îngrădit lisse (qu'il ~). netezească (să ~) limite (il ~). îngrădeşte (el ~), limitează (el ~) lissé. netezit limite (je ~). îngrădesc (eu ~), limitez lissent (ils ~). netezesc (ei ~) limitent (ils ~). îngrădesc (ei ~), limitează (ei ~) liste. listă limousine. limuzină liste noire. listă neagră limpide. limpede lister [PC]. lista [PC] limpidité. limpezime lllit lllin lit. pat lin. in [textil] lit (faire le ~). patul (face ~) linceul. linţoliu, giulgiu lit (se mettre au ~). vârî în pat (se ~), culca (se ~) linéaire. liniar [adj.] lit (~ d'une rivière). albie (~ a unui râu) lingerie. lenjerie, rufărie de corp literie. aşternut, albituri de pat lingot. lingou lithographie. litografie lingual. lingual litière [véhicule]. lectică linguiste. lingvist litière [zootech.]. aşternut de paie (pentru vite) linguistique. lingvistic litige [jur.]. diferend, litigiu [jur.] litre. litru litri

- 104 - littéraire. literar location [avion]. rezervare de bilet [avion] littéraire (genre ~). literar (gen ~) locomotion. locomoţie littéral. textual, literal, cuvânt cu cuvînt, mot-a-mot locomotion (moyens de ~). locomoţie (mijloace de ~) littéralement. literalmente locomotive. locomotivă, locomotive littérature. literatură locuteur. vorbitor, locutor [lingv.] littératurité ***. literaturitate locution. expresie (~ verbală), locuţiune [gram.] littoral. litoral lllog littoral [adj.]. marginea mării (de la ~), litoral [adj.] loge [du bûcheron]. colibă [a pădurarului] liturgie. liturghie loge [du concierge]. gheretă [a portarului] liturgique. liturgic loge [théâtre]. lojă [teatru] llliv logement. locuinţă, cazare livide. palid (foarte ~) palizi, livid loger [v.i.]. locui lividité. lividitate, paloare loge (il ~). locuieşte livraison. livrare (~ de mărfuri) loge (je ~). locuiesc (eu ~) livre [n.m.]. carte [n.f.] cărţi [n.f.pl.] logé [v.i.]. locuit livre (du ~) [n.m.sg.G]. cărţii [n.f.sg.G] cărţilor logeaient (ils ~). locuiau livre de chevet. carte de căpătâi logeait (il ~). locuia livre de comptes. registru de casă logent (ils ~). locuiesc (ei ~) livre [mesure]. livră [=1/2 kg] logeons (nous ~). locuim livre [monnaie]. livră [monedă veche fr.] logez (vous ~). locuiţi livrer [com.]. livra, furniza loger (~ qqn) [v.t.]. caza (~ pe cineva), găzdui livraient (ils ~) [com.]. furnizau, livrau logé (~ qqn) [v.t.]. cazat, găzduit livrait (il ~) [com.]. livra (el ~), furniza (el ~) loge (il ~ qqn) [v.t.]. găzduieşte, cazează (el ~) livrant [com.]. livrând, furnizând logeaient (ils ~ qqn) [v.t.]. găzduiau, cazau livre (il ~) [com.]. livrează (el ~), furnizează (el ~) logeait (il ~ qqn) [v.t.]. găzduia, caza (el ~) livre (je ~) [com.]. livrez, furnizez logent (~ qqn) [v.t.]. cazează (ei ~), găzduiesc (ei livre (qu'il ~) [com.]. furnizeze (el să ~), livreze (el ~) să ~) loger (se ~). caza (se ~) livré [com.]. livrat, furnizat loge (qu'il se ~). cazeze (el să se ~) livrent (ils ~) [com.]. livrează (ei ~), furnizează (ei logé (il s'est ~). cazat (s-a ~) ~) logé (il s'était ~). cazase (se ~) livrent (qu'ils ~) [com.]. furnizeze (ei să ~), livreze logé (je m'étais ~). cazasem (mă ~) (ei să ~) logé (je me suis ~). cazat (m-am ~) livrés (les soldats se sont ~) predat (soldaţii s-au ~) logeaient (ils se ~). cazau (ei se ~) livres (tu ~) [com.]. furnizezi, livrezi logeait (il se ~). caza (el se ~) livrez (vous ~) [com.]. furnizaţi (voi ~), livraţi (voi logeant (se ~). cazându-se ~) logés (ils s'étaient ~). cazaseră (el se ~) livrons (nous ~) [com.]. furnizăm, livrăm logés (nous nous étions ~). cazasem (noi ne ~) livrée. livrea [haină] logés (nous nous sommes ~). cazat (ne-am ~) livrer (se ~) [mil.]. preda (se ~) [mil.] logiciel. soft, program [PC] livrer au désespoir. lăsa pradă disperării (se ~) logiciel contributif [PC]. shareware [PC] livrer à l'étude. consacra studiului logique [adj.]. logic livra à l'étude (il se ~). consacră studiului (el se logique [n.f.]. logică [n.f.] ~) logiquement. logic (în mod ~) livrer un pays à l'ennemi. abandona o ţară inamicului logis [n.m.]. locuinţă, casă livrer qqn à la police. preda pe cineva poliţiei llloi livrer un secret. destăinui un secret loi. lege legi livra le secret (il ~). destăinui secretul (el ~) loin. departe livré le secret (il avait ~). destăinuise secretul loin (au ~). depărtare (în ~) livret [opéra]. libret [de operă] loin de. departe de livret militaire. livret militar loin en loin (de ~). loc în loc (din ~) livret scolaire. carnet de elev lointain. îndepărtat [adj.] livreur. furnizor Loire. Loara Llioydia serotina [bot.]. crinişor de stâncă [bot.] Loiseleuria procumbens [bot.]. azalee târâtoare [bot.] lllo loisir. timp liber, răgaz lobe. lob loisir (à ~). îndelete (pe ~) local. local localuri [n.n.pl.], locali [adj. m. pl.] lombaire. lombar localisation. localizare lllon localiser. localiza Londres. Londra localité. localitate long. lung lungi lungă lungi locataire. locatar, chiriaş long (de ~). lungul (de-a ~) location. închiriere long (en dire ~). multe (spune ~)

- 105 - long (le ~ de). lungul (de-a ~) lourd. greu grei grea grele longer. merge de-a lungul lourdaud. greoi greoaie longea. merse de-a lungul lourdement. anevoie, cu toată greutatea, greu (din ~) longeait. mergea de-a lungul lourdeur. povară, greutate (~ mare) longévité. longevitate lourdeur d'esprit. încetineală a minţii longitude. longitudine loutre [zool.]. lutră [neo.] [zool.], vidră [zool.] longitudinal. longitudinal longitudinali louve. lupoaică lupoaice longtemps. mult timp, multă vreme louveteau. lui de lup longue (à la ~). timpul (cu ~), vremea (cu ~) loyal. cinstit, credincios, fidel, loial, leal longue date (de ~). mult timp (de ~) loyalement. loial (în mod ~) longuement. pe larg, pe îndelete loyauté. credinţă, fidelitate, loialitate longueur. lungime loyer. chirie longueur (à ~ de). timpul (în tot ~) lllu loquace. limbut, vorbăreţ, locvace [neo.] Luc. Luca loque. zdreanţă zdrenţe [pl.] lucide. lucid lucizi loquet. zăvor zăvoare lucidement. luciditate (cu ~), lucid (în mod ~) loqueteux. zdrenţăros lucidité. luciditate lorgner. privi cu insistenţă, pune ochii pe Lucien. Lucian lorgna (il ~). puse ochii pe (el ~), privi cu luciole. licurici - licurici [m.pl.] insistenţă (el ~) lucratif. rentabil lorgnait. privea cu insistenţă, punea ochii pe ludiciel [PC]. program de joc [PC] lorgnant. privind cu insistenţă, punând ochii pe luette [f.] [anat.]. omuşor [anat.] lorgné. pus ochii pe, privit cu insistenţă lueur. lucire, lumină slabă, licăr, licărire lorgne (il ~). priveşte cu insistenţă, pune ochii pe luge. săniuţă (el ~) lugubre. sinistru, macabru, lugubru lorgnette. binoclu mic de teatru lui. el [insistent] lors de. atunci când, în momentul lui [pron. A/D]. îi, -i lors même que. chiar dacă, cu toate că lui [pron. D]. i- lors (pour ~). aceea (de ~), consecinţă (în ~) lui-même. el însuşi lorsque. atunci când, când luire. străluci, luci, licări losange. romb luisait. strălucea, lucea, licărea lot. lot, parcelă luisant. lucios, lucitor lot [loterie]. loz luit. licări (el ~), străluci (el ~), luci (el ~) loterie. loterie luit (il ~). licăreşte, luceşte, străluceşte lotion. loţiune lumière. lumină lumini lotus. lotus lotuşi [pl.] Lumières (Époque des ~). Luminilor (Epoca ~) Lotus corniculatis [bot.]. ghizdei [pl.] [bot.] lumineux. luminos lllou luminosité. luminozitate louable. lăudabil lllun louange. laudă, elogiu lunaire. selenar, lunar louche [fig.] [pop.]. suspect suspecţi, dubios dubioşi lundi. luni louche [n.f.] [cuisine]. polonic [n.n.] lundi (le ~). lunea louche [yeux]. conci [reg. Trans.], saşiu [ochi] Lune. Luna [satelit] loucher. privi cruciş lune. lună [astron.] louer [une chambre]. închiria [o cameră] lune de miel. lună de miere loue (je ~) [chambre]. închiriez lunette. lunetă loue (il ~) [chambre]. închiriază (el ~) lunette de soleil. ochelari de soare loué [chambre]. închiriat lunettes [f.pl.]. ochelari [m.pl.] louer [éloge]. lăuda, aduce laude, fi încântat de lustre. luciu, strălucire loua (il ~) [éloge]. lăudă (el ~) lustre [lampe]. lustră louaient [éloge]. lăudau lllut louait [éloge]. lăuda (el ~) luthier. lutier loue (il ~) [éloge]. laudă (el ~) lutin. spiriduş, drăcuşor loue (je ~) [éloge]. laud (eu ~) lutte. luptă lupte loues (tu ~) [éloge]. lauzi lutter. lupta louer [place]. rezerva [locuri] luttait. lupta (el ~) Louis. Ludovic luttant. luptând louis [monnaie]. ludovic [monedă] lutté. luptat loukoum. rahat [patiserie] lutte (il ~). luptă (el ~) loup. lup lupi lutté (il avait ~). luptase loup de mer. lip de mare lutte (je ~). lupt (eu ~) loupe. lupă lupe

- 106 - luttent. luptă (ei ~) maigrir. slăbi lutta (il ~). luptă (el ~) [perf. s.] maigri. slăbit luttes (tu ~). lupţi (tu ~) maigrissent. slăbesc luttez. luptaţi maigrit. slăbeşte luttons. luptăm maille. ochi (la plasă), tricotaj lutteur. luptător mailles. zale luxe. lux maillot. maiou luxer, fouler [méd.]. luxa (a-şi ~) main. mână mâini luxation, foulure. luxaţie main courante. balustradă luxure. luxură [neo] main (de deuxième ~). second hand, mâna a doua luzerne. lucernă (de ~) llly main droite [fig.]. mâna dreaptă [fig.] Lychnis viscaria viscaria. lipicioasă [n.f.] [bot.] main-d’œuvre. mână de lucru, manoperă, lucrător cu Lygeum spartum. rogoz [n.m.] [bot.] ziua, zilier lymphe. limfă maint [arh.]. multe [f.pl.], mulţi [m.pl.] lyrisme. lirism maintenant. acu [pop.], acum, acuma [fam.] Lythrum salicaria. răchitan [n.m.] [bot.] maintenir. menţine mmma maintenez. menţineţi m' [pron A.]. m- maintenons. menţinem m' [pron. D]. mi, mi- maintenu. menţinut M'... . M-... maintienne. menţină (să ~) M.. Dl. maintiennent. menţin (ei ~) ma. meu, mea maintiens (je ~). menţin (eu ~) macabre. macabru maintient. menţine macaroni. macaroane maintien [n.]. menţinere [n.] mâche (il ~). mestecă (el ~) maire. primar mâcher. mesteca mairie. primărie [clădirea] mais. ba da, dar, însă machin. chestie, drăcie, măgăoaie maïs. cucuruz [reg. Trans.], mălai [reg. MM], porumb. machine. maşină kukorica machine à coudre. maşină de cusut mais !. ei! [interj.] machine à écrire. maşină de scris mais si. ba da machine à laver. maşină de spălat machine à sécher. maşină de uscat (~ rufe) maison. casă case mâchoire. falcă fălci, maxilar maison (à la ~). acasă maçon. zidar maison (de la ~). casei maçonnerie. zidărie maison de chasse. cabană de vânătoare maculer. murdări, păta, întina, macula maison (de commerce). firmă madame. doamnă maison de correction [n.m.]. casă de corecţie [n.f.] mademoiselle mesdemoiselles. domnişoară domnişoare maison forestière. cabană forestieră madrigal. madrigal maison mémoriale. casă memorială maisonnette. căsuţă mmmag maisons (aux/des ~). caselor magazine. magazin, revistă ilustrată maisons (les ~). casele magicien. magician, vrăjitor magie. vrăjitorie, magie maître. proprietar, maestru, stăpân magique. magic maître de conférences. conferenţiar magistral. magistral maîtresse. amantă, iubită, stăpână magistrat. magistrat maîtrise. măiestrie, stăpânire magistrature. magistrature maîtrise [université]. masterat magnanime, généreux. mărinimos mărinimoasă maîtrise de soi. stăpânire de sine magnésium. magneziu maîtriser. stăpâni magnétique. magnetic mmmaj magnétiser. magnetiza majesté. maiestate, măreţie magnétoscope. video video-uri majestueux. maiestuos magnifique. măreţ, splendid, magnific majeur. mare, major magnolia [m.]. magnolie [f.] majorer. majora, spori maharadjah. maharajah majoritaire. majoritar mmmai majorité. cea mai mare parte, marea parte, majoritate mai. mai [n.] majuscule. literă mare, majusculă maigre. slab, slăbuţ, sărăcăcios, mediocru mmmal maigrelet. slab, slăbănog, slăbuţ mal. rea, durere, rău răi rea rele maigreur. slăbiciune mal (se donner du ~). da osteneala (-şi ~)

- 107 - mal au cœur (avoir ~). avea greaţă mange (je ~). mănânc mal de dents. durere de dinţi mangeur. mâncător, mâncăcios mal du pays. dor de ţară maniaque. maniac mal dans sa peau (être ~). nelalocul său (se simţi ~) manie. manie mal-peigné. nepieptănat maniement. mânuire, manipulare mal à la tête. durere de cap, migrenă manier. manipula, mânui mal à la tête (avoir ~). durea capul manière. manieră, fel mal vu. prost văzut, reputaţie proastă (cu ~) manières. modalităţi, maniere malade. bolnav bolnavă Adev 01/11/07 manif [col.]. manifestaţie maladie. boală manifeste [adj.]. vădit, manifest [adj.], evident maladif. bolnăvicios, maladiv manifesté. manifestat maladresse. stângăcie, neînemânare manifester. manifesta maladroit. stângaci, neîndemânatic maniguette [n.f.]. enibahar [pop.], ienibahar [n.n.] maladroitement. stângăcie (cu ~) manipuler. manipula malaise. indispoziţie mannequin. manechin malchance. ghinion, nenoroc manœuvre. manevră, muncitor necalificat, unealtire mâle. masculin, bărbătesc manœuvrer. manevra mâle [n.]. mascul manoir. culă [n.f.][reg. Olt.], conac malédiction. blestem, nenorocire manomètre. manometru malentendu. neînţelegere, dezacord manque. lipsă lipsuri malfaiteur. răufăcător, răufăcător [n.] manqué. nereuşit, eşuat, ratat malgré. pofida (în ~), ciuda (în ~), voia (fără ~), cu tot manque (il ~). lipseşte Adev 01/11/07 manque de (par ~). lipsă de (din ~) malheur. nenorocire, nefericire manquer. lipsi, pierde, eşua, fi cât pe ce, scăpa, rata malheureusement. nefericire (din ~), păcate (din ~) mansarde. pod [casă] malheureux. nenorocit, nefericit manteau. manta, palton paltoane, mantou malhonnête. necinstit manuel [n.]. manual [n.] malhonnêteté. necinste manuscrit. manuscris malice. viclenie, maliţiozitate, ironie maquereau. sardelă, scrumbie malicieux. maliţios, ironic, răutăcios, sarcastic, rău răi maquillage. machiaj rea rele maquiller. machia malin. şmecher, malign, deştept, răutăcios, ironic maquis. mărăciniş, hăţiş malin que (être plus ~). isteţ decât (fi mai ~), şmecher Maquis (le ~). Rezistenţa franceză decât (fi mai ~) mmmar malintentionné. răuvoitor marais. mlaştină malle. cufăr, valiză marâtre. vitregă malmener. brutaliza, brusca marbre. marmură malpropre. necinstit, murdar, dubios marc. zaţ malsain. nesănătos Marcel. Marcel malt. malţ marchand. negustor, comerciant maltraiter. brutaliza, maltrata marchandage. tocmeală malveillance. reavoinţă marchandise. marfă mărfuri malveillant. răutăcios, răuvoitor malversation. malversaţiune marche [n.]. umblet, mers [n.] maman. mamă marche arrière (en ~) [auto]. marşarier (în ~) [auto] mamelle. ţâţă [pop.] marchent. merg (ei ~) mamelon. mamelon marcher. marge, îndrepta (se ~), călca, umbla mammifère. mamifer marcher sur la corde. merge pe sârmă mammographie. mamografie Adev 27/10/07 marché. târg s. n., pl. târguri, umblat, mers, călcat, piaţă pieţe. piac mmman marché noir. piaţa neagră manche. mânecă, mâner, coadă mardi. marţi Manche (la ~). Canalul Mânecii mardi (le ~). marţea manche à balai [PC]. joystick [PC] mare. băltoacă manchette. manşetă marécage. mlaştină mandarin. mandarin marécageux. mlăştinos mandarine. mandarină marée. flux, maree mandat. ordin, funcţie, împuternicire, mandat marelle. şotron manette. manetă, pârghie marge. marjă, limită, margine mangeable. comestibil marguerite. margaretă manger. mânca, mâncare mari. soţ mange (il ~). mănâncă (el ~) mariage. căsătorie, mariaj, nuntă, căsnicie mangé (il avait ~). mâncase mariage [femmes seulement]. măritiş [pop.]

- 108 - Marianne. Mariana maternelle (école ~). grădiniţă Marie. Mărie [pop.], Maria maternelle (langue ~). limbă maternă marié [n.]. mire, ginere, ginerică [reg. Munt.] maternité. maternitate mariée. mireasă mathématicien. matematician marier. căsători mathématique. matematică marier (se ~). căsători (se ~), însura, însura (se ~) Mathieu. Matei marin. marin matière, discipline. disciplină, obiect de studiu, marin [n.]. marinar substanţă, materie marinade. marinată matière première. materie primă marionnette. marionetă matin. dimineaţă maritime. maritim matinal. matinal maritime [abrév.]. [mar.] matinée. matineu, dimineaţă marjolaine. măghiran matou. motan marmelade. marmeladă matraque. măciucă marmite. cuctă, marmită, oală, ceaun matrice. matriţă Maroc. Maroc maturation. coacere [fructe] marocain. marocan maturité. maturitate marotte. idee fixă, manie maudire. blestema, afurisi marque. pecete, urmă, semn. pecsét maudit. afurisit, blestemat marqué. marcat, accentuat, pronunţat, însemnat Maurice. Mauriţiu marque déposée [abréviation]. [R] maussade. ursuz, morocănos, posomorât marquer. marca, indica, însemna mauvais. rău răi rea rele, urât [adj.], rău [calitate] rea, marraine. naşă prost [calitate] proastă marron. maro, castană mauvais (il fait ~). vreme urâtă (e ~) marronnier. castan mauvais état (en ~). stare proastă (în ~) mars. martie mauvaise foi. reavoinţă Marseille. Marsilia mauvaise humeur (être de ~). prost dispus (a fi ~) marteau. ciocan ciocane mauve. mov marteau-pilon. ciocan pneumatic maxillaire. maxilar Martinique. Martinica maxime. precept, aforism, maximă martre. jder jderi maximum. maxim, maximum martyre. martir mayonnaise. maioneză mmmas mazout. motorină, păcură masculin [abrév.]. [m.] mmme masque. mască me [pron A.]. mă masquer. masca ME... . -MĂ massacre. masacru, măcel méandre. meandru meandre massacrer. masacra mec. gagiu, ins inşi, tip, individ massage. masaj mécanicien. mecanic masse. masă, cantitate mare mécanique. mecanică masser. masa, îngrămădi mécaniquement. mecanic (în mod ~) massif. masiv mécaniser. mecaniza massif [n.m.]. masiv [muntos] [n.n.] mécanisme. mecanism massue. măciucă méchamment. răutate (cu ~) mmmat méchanceté. răutate mat. mat méchant. rău răi rea rele, răutăcios, prost proastă mât. catarg catarge mèche. şuviţă de păr mât [d'une tente]. stâlp [la cort], băţ [de cort] mèche [cheveux]. meşă match. meci mèche (être de ~ avec). cataramă (fi la ~ cu) matelas. saltea mèche [lampe]. fitil matelas minimousse [rando.]. salteluţă [excursie] méconnaissance. necunoaştere, ignoranţă matelassage. matlasare méconnaissable. nerecunoscut (de ~) matelassé. matlasat méconnaître. nu cunoaşte, ignora matelasser. matlasa méconnu. puţin apreciat, puţin cunoscut, necunoscut matelot. matelot, marinar mécontent. nemulţumit matérialiser. concretiza (se ~), materializa (se ~) mécontentement. nemulţumire matérialisme. materialism mécontenter. nemulţumi matérialiste. materialist Mecque. Mecca matériau. material (de construcţie) materiale mmmed matériel. material médaille. medalie matériellement. concret (în mod ~), efectiv (în mod ~) médaillon. medalion maternel. matern médecin. doctor, medic

- 109 - médecin militaire. medic militar même (de ~). asemenea (de ~), la fel médecine. medicină même (la ~). aceeaşi média. mass media même (le ~). acelaşi médian. mijlociu mijlocie, median mediană, de mijloc même (les ~). aceleaşi, aceiaşi médiateur. intermediar, mijlocitor, mediator même (tout de ~). acestea (cu toate ~) médiation. mijlocire, mediere même que (de ~). după cum médical. medical même si. deşi, chiar dacă médical [abrév.]. [med.] mémoire. memorie médicinal. medicinal mémorable. memorabil médiéval. medieval mémorisation. memorizare médiocre. mediocru mémoriser. memoriza médiocrité. mediocritate mmmen médire. bârfi, vorbi de rău (pe cineva) menaçant. ameninţător médisance. denigrare, bârfire menace. ameninţare médisant. calomniator, bârfitor, denigrator, detractor menacer. ameninţa méditatif. gânditor, meditativ, visător ménage. menaj, gospodărie, căsnicie, familie méditation. meditare, cugetare, meditaţie ménager. înlesni, menaja, casnic, menager, cruţa médité. gândit, reflectat, cugetat, meditat mendiant. cerşetor cerşetori méditer. medita mendier. cerşi méditer à. gândi, cugeta, reflecta mener. mâna, conduce, însoţi, duce méditerranéen. mediteranean mena. conduse méduse. meduză menait. conducea médusé. stupefiat, perplex, uluit, siderat menant. conducând méduser. ului uluiesc, stupefia, sidera mène (il ~). mână (el ~), conduce (el ~), duce (el meeting. miting ~) méfait. faptă rea, prejudiciu mène (je ~). conduc (eu ~) méfiance. suspiciune, neîncredere mènent. însoţesc (ei ~), conduc (ei ~), duc (ei ~) méfiant. neîncrezător, suspicios, bănuitor mènera. conduce (va ~) se méfier (~ de). nu se încrede, nu avea încredere mènes. conduci mégarde (par ~). greşeală (din ~), neatenţie (din ~) menons. conducem mégot. chiştoc (de ţigară) meneur. căpetenie, conducător meilleur. cea mai bun, cel mai bun, mai bun ménisque. menisc mmmel menottes [pl.]. cătuşe [pl.] mel. e-mail [PC], e-mail mensonge. minciună mélamine. melamină mensonger. mincinos, înşelător mélaminé. melaminat mensualité. rată lunară mélancolie. melancolie mensuel. lunar mélancolique. melancolic mental. mental, mintal mélange. amstecare, amestec, melanj, îmbinare mentalité. mentalitate mélanger. amesteca menteur. mincinos mélangé. amestecat menthe. mentă mélange (il ~). amestecă menthe frisée [f.][bot.]. iarbă-creaţă [f.][bot.] mélangeait. amesteca (el ~) mention. menţiune mélangeant. amestecând mentionner. menţiona mélangent. amestecă (ei ~) mentir. minţi mélangez. amestecaţi mens (je ~). mint (eu ~) mêlé. amestecat ment. minte (el ~) mêlée. încăierare, grămadă [rugby], învălmăşeală, mens (tu ~). minţi (tu ~) amestecată menti. minţit mêler. îmbina, amesteca menton. bărbie mêler (se ~). vârî (se ~) menu [adj.]. mărunt, mic, subţire mélèze. zadă [bot.] menu [n.]. meniu mélodie. melodie menue monnaie [sg.]. mărunţiş [sg.] mélodieux. melodios menuiserie. tâmplărie mélodique. melodic, armonios menuisier. tâmplar mélodrame. melodramă mmmep melon. pepene galben méprendre. face o idee greşită (a-şi ~) mmmem méprise. eroare, confuzie membrane. membrană mépris. dispreţ membre. membru membri méprisable. demn de dispreţ même. aceleaşi, acelaşi méprisant. dispreţuitor même (à ~ de). situaţia (în ~), măsură să (în ~) mépriser. dispreţui

- 110 - méprisaient. dispreţuiau mésentente. neînţelegere, dezacord méprisait. dispreţuia mesquin. mărunt, meschin méprisant [vb.]. dispreţuind mesquinement. meschin (în mod ~) méprise (il ~). dispreţuieşte mesquinerie. meschinărie méprise (je ~). dispreţuiesc (eu ~) message. mesaj méprisé. dispreţuit messager. trimis [n.], sol [mesager], mesager méprisent (ils ~). dispreţuiesc (ei ~) messagerie. mesagerie méprises (tu ~). dispreţuieşti messe. mesă, slujbă religioasă mmmer messianique, prophétique. mesianic mer [n.f.]. mare [n.f.] mări mesure [n.]. măsură, măsurare mer (de la ~). mării mesure où (dans la ~). măsura în care (în ~) mer (la ~). marea [n.f.] mările mesure que (à ~). măsură ce (pe ~) mer (le bord de la ~). mării (ţărmul ~) mesurer. măsura la mer Noire. Marea Neagră Adev 13/01/08 mesurant. măsurând la mer du Nord. Marea Nordului Adev 12/04/08 mesuré. măsurat mercantile. mercantil mesure (il ~). măsoară mercenaire. mercenar mesurent. măsoară (ei ~) mercerie. mercerie mmmet merci. bogdaproste [pop.], merci [liv.], mulţumesc métal métaux. metal metale merci [n.m.]. mulţumire [n.f.], bogdaproste [n.n.] métalepse [narr.]. metalepsă [narat.] merci (être à la ~). discreţia cuiva (a fi la ~), voia (a métallique. metalic fi în ~) métallisé. metalizat merci de (être à la ~). cheremul (fi la ~) [+G], mila métallurgie. metalurgie (fi la ~) [+G] métallurgiste. muncitor metalurgist, metalurgist merci (sans ~). milă (fără ~) métamorphose. metamorfoză mercredi. miercuri métaphore. metaforă mercredi (le ~). miercurea métatextualité. metatextualitate mercredi des cendres. miercurea cenuşii météorologie. meteorologie mercure. mercur météorologique. meteorologic Mercure [planète]. Mercur [planeta] méthodique. metodic mercuriel. mercurial méthodiquement. metodic (în mod ~), sistematic (în merdaillon [fam.]. răhăţel [de copil], caca [de mod ~) copil][fam.] méthodologie. metodică, metodologie merde [vulg.]. căcat [vulg.], rahat méticuleusement. meticulozitate (cu ~), meticulos (în merde (être dans la ~) [pop.]. rahat (fi în ~) [pop.], mod ~) căcat (fi în ~) [vulg.] méticuleux. meticulos merdeux. rahat (de ~) métier. meserie, ocupaţie, profesie merdique. căcăcios, rahat (de ~) métier, art. meşteşug. mesterség merdouiller [vulg.]. băga în căcat [vulg.], cacarisi métier [text.]. război (de ţesut) [pop.] métis. metis merdoyer [vulg.]. pierde în explicaţii (se ~) métonymie. metonimie mère. mamă métrage. metraj méridien. meridian mètre. metru méridional. meridional, sudul Franţei (din ~) 100 000 m², mètres carrés. 100.000 de metri pătraţi mérinos. merinos Adev 08/01/08 merisier. cireş métro. metrou metrouri mérite [n.]. merit [n.n.] merite, calitate calităţi métropole. metropolă mériter. merita métropolite. mitropolit mérite (il ~). merită mets [gastro.]. fel de mâncare mérite (je ~). merit (eu ~) mettre. pune mérite (qu'il ~). merite (să ~) met (il ~). pune (el ~) mérité. meritat mets (je ~). pun (eu ~) méritent. merită (ei ~) mets (tu ~). pui (tu ~) méritoire. vrednic de laudă, meritoriu mettait. punea merle. mierlă mettant. punând merveille. miracol, minune mette (qu'il ~). pună (să ~) merveilleux. minunat mettent. pun (ei ~) mmmes metteur en scène. regizor mes. mele, mei mettez. puneţi mésange. piţigoi mettons. punem mésaventure. întâmplare neplăcută, peripeţie, mettra. pune (va ~) nenorocire mettrait. pune (ar ~)

- 111 - mis. pus pusă meute. haită (de câini) mettre de l’argent de côté. pune bani la saltea [pop.], Mexique. Mexic economisi mmmi mettre bas. făta [d. animale] mi-. jumătate (la ~ de) mis bas. fătat mi-bas. ciorapi trei sferturi [pl.] mettre en branle. pune în mişcare mi-chemin (à ~). jumătatea drumului (la ~) mettre en conserves. pune la borcan mi-cuisse (à ~). mijlocul coapsei (le ~) mettre de côté. pune deoparte mi-long. semi-lung mettre au courant. aduce la cunoştinţă, pune la mi-temps. jumătate de normă, pauză între reprize curent, informa miaou ! [interj.]. miau!, miorlau! mettre en danger. pune în pericol, periclita miaule. miaună mettre en doute. pune la îndoială miaulement. mieunat, miorlăit mettre de l'eau courante. instala apă curentă, miauler. mieuna trage apă curentă miche. felie de pâine rotundă, jimblă mettre en feu. da foc, pune pe foc Michel. Mihail, Mihai mettre fin. pune capăt, termina Michèle. Mihaela mettre hors d'état. scoate din funcţie micro-ondes. microunde mettre hors la loi. scoate în afara legii microbe. microb mettre à l'index. pune la index midi. amiază mettre en italique. scrie cu litere cursive midi, sud. miazăzi [pop. & poet.] mettre en joue [fusil], viser. ochi, pune la umăr mmmie [puşca], duce la ochi [puşca] mie. miez (de pâine) mettre au jour. dezvălui, scoate la lumină miel. miere mettre sur la liste noire. pune pe lista neagră miel d'acacia. miere de salcâm mettre en marche. pune în mişcare mielleux. mieros mettre en menottes. pune cătuşele mien (le ~). meu (al ~) mettre au négatif. nega mienne. mea (a ~) mettre au net. lămuri miennes (les ~). mele (ale ~) mettre du maquillage. machia (se ~), farda (se ~) miens (les ~). mei (ai ~) mettre entre parenthèses. pune între paranteze miette. firimitură firimituri mettre pied à terre. descăleca, pune piciorul pe mieux. mai bine pământ mieux vaut tard que jamais. mai bine mai târziu ca mettre les pieds dans le plat. face o gafă (a ~) nicioda mettre en pratique. pune în practică, transpune în mignon. drăgălaş drăgălaşă, drăguţ drăguţă, minion practică [neo.] minionă, frumuşel frumuşică mettre en prison. băga la pârnaie [pop.], băga la migraine. migrenă, durere de cap închisoare mettre en question. aduce în discuţie migrateur migratrice. migrator migratoare mettre au rancart. arunca la gunoi migration. migraţie mettre au rebut. arunca la gunoi migrer. migra mettre en scène. pune în scenă, regiza migrent (ils ~). migrează (ei ~) mettre au tombeau. înmormânta mijote (il ~) [fig.]. pune la cale (el ~), unelteşte, mis en tombeau. înmormântat ticluieşte mettre en valeur. pune în valoare mijoter. fierbe înăbuşit, fierbe la foc mic mettre en vente. pune în vânzare mijoter [fig.]. ticlui, pune la cale, unelti uneltesc mmmeu mmmil meuble. mobilă milieu. mijloc, mediu [n.n.] meublé. mobilat milieu de (au ~). mijlocul (în ~) [+G] meubler. mobila milieux. medii, mijloace, cercuri meugler. mugi militaire [abréviation]. [mil.] meule [de foin]. claie (de fân) clăi, căpiţă (de fân) militaire [adj.]. soldăţesc, ostăşesc, militar [adj.], căpiţe, fâcitură [reg. MM.] fâcituri cazon meule de foin (la ~). căpiţa, fâcitura [reg. MM.], claia militaire [n.m.]. militar [n.m.] militari, soldat [n.m.] (de fân) soldaţi, cătană [pop.] cătane. katona meule [pierre]. piatră de tocilă, piatră de moară militairement. cazon [adv.], ostăşeşte, milităreşte meunerie. morărit militant. militant meunier. morar militariser. militariza meurtre. asasinat, ucidere, crimă, omor, omucidere militarisme. militarism meurtrier [n.]. criminal, ucigaş, asasin, kilăr [pop.] milite (il ~). militează (el ~) meurtrier [adj.]. ucigător, sângeros militer. milita meurtrir. produce vânătăi mille. mie, mii Adev 01/11/07 meurtrissure. vânătaie mille-pattes. miriapod mille [unité mesure]. milă [unitate de măsură]

- 112 - millénaire [n.m.]. mileniu [n.n.] milenii miraculeux. miraculos millet. mei mirage. miraj, iluzie, himeră milliard. miliard miliarde mire. miră milliardaire. miliardar mire [mil.]. linie de ochire millième. miime mire [mil.] [opt.]. cătare milligramme. miligram miligrame Mireille. Mirela millimètre. milimetru mirer. reflecta [optic] million. million milioane miroir. oglindă millionnaire. milionar miroité. oglindat millivolt. milivolt miroiter. scânteia, sclipi mmmim mmmis mime [n.m.]. mim [n.m.], actor de pantomimă mise. punere, miză mimer. mima mise en page. paginaţie, paginare mimant. maimuţărind, mimând, imitând mise en scène. regie mimé. mimat, imitat, maimuţărit mise au tombeau, sépulture [enterrement]. mime (il ~). mimează (el ~), imită (el ~), înmormântare maimuţăreşte miser. sconta, miza miment (ils ~). maimuţăresc, imită (ei ~), misérable. vrednic de plâns, jalnic, valoare (fără ~) mimează (ei ~) misère. mizerie mimésis. mimeză, mimesis mission. misiune mimésis (le ~). mimeza, mimesis-ul mistral. mistral mimétique. mimetic mite. molie mimique [n.f.]. mimică [n.f.] mitraillette. pistol mitralieră mimosa. mimoză mitrailleuse. mitralieră mmmin mixte. mixt minable. demn de milă, patetic, jalnic, mizerabil mlle. d-ră minaret. minaret Mme. D-nă minaude (il ~). fandoseşte (el se ~) mmmo minauder. fandosi (se ~) mob [n.f.] [fam.]. motoretă [n.f.], scuter [n.n.] minauderie. fandoseală mobile. vioi, mobil mince. subţire, svelt, zvelt, slab mobylette [n.f.]. scuter [n.n.], moped [n.n.], motoretă mine. baie [reg. Ts.], înfăţişare, mină [n.f.] mine [visage]. înfăţişare, mină [aspect] mocassin [n.m.]. mocasin mocasini mine de sel gemme. salină, sărărie, ocnă [mină] moche. nasol miner. vătăma, ruina [vb.], mina moche [fam.]. nasol [fam.], naşpa [arg.] minerai. minereu moche [pop.]. urât [adj.] minéral minéraux. mineral minerale mode. modă, mod minéralogie. mineralogie mode (à la ~). modă (la ~) minet. pisoi, pisic mode d'emploi. manual de întrebuinţare, mod de mineur. neînsemnat, minor, miner întrebuinţare mini-. mini- modèle. model miniature. miniatură modèle plume [vêtement]. model super-uşor [haină] minibus. microbuz microbuze modeler. modela minier. minier modem. modem minime. minim modérateur. moderator moderatori ministère. minister modéré. moderat le Ministère français de la Justice. Ministerul francez al modérément. moderat (în mod ~) Justiţiei Adev 03/01/08 modèrent. muşcă (ei ~) ministre. ministru modérer. modera, tempera, atenua minorité. minoritate moderne. modern Minuartia saginoides [bot.]. grăşătoare [bot.] modeste. modest Minuartia sedoides [bot.]. mierluţă pitică [bot.] modestie. modestie Minuartia sp. [bot.]. mierluţă [bot.] modification. modificare minuit. miezul nopţii modifier. modifica minuscule. minuscul, literă mică modique. modic minute. minut, clipă moelle. măduvă minutie. migală, minuţiozitate moelleux. moale, plăcut [adj.] minutieux. minuţios mœurs. moravuri mmmir mmmoi mirabelle. corcoduşă moi. eu miracle. miracol, minune moi (le ~) [psychanalyse]. ego-ul [psihanaliză], eul miraculeusement. miraculos (în mod ~), ca prin minune moi [n.m.] [psychanalyse]. ego [n.m.] [psihanaliză]

- 113 - moi-même. eu însămi [f.], eu însumi [m.] montagne [n.f.]. munte [n.m.] munţii moindre. cel mai mic, mai mic, neînsemnat montagne (de la ~). muntelui moine. călugăr călugări montagne (la ~). muntele munţii moineau. vrabie vrăbii montagne [abréviation]. Mt. moineau (du ~). vrabiei montagne [abréviation cartographique]. M. moineau (le ~). vrabia montagnes (des/aux ~). munţilor moins. mai puţin, minus Montagnes de… [abréviation]. M-ţii, Mţii moins (au ~). cel puţin montagneux. muntos moins (du ~). puţin (cel ~) montant [n.]. sumă [n.f.] moins (le ~). cel mai mic (lucru) montée. urcuş, urcare moins que (à ~). doar de monter. sui, monta, urca, creşte mois. lună montait. urca (el ~), creştea, suia (se ~), monta Moïse [Bib.]. Moise [Bib.] (el ~) moisi. mucegăit montant. suind, montând, urcând, crescând moisi [n.]. mucegai monte. creşte (el ~) moisir. mucegăi monté. montat, urcat, călărit, suit, crescut moisissure. mucegai, mucegăire monte (il ~). suie (el se ~) moisson. seceriş monte (je ~). sui (mă ~) moissonner. secera montent. suie (ei se ~) moite. jilav monterait. creşte (ar ~) moitié. jumătate montes. sui (te ~) Moldavie. Moldova montons. suiţi (vă ~), suim (ne ~) Moldavie [abréviation]. [Md.] monter à cheval. călări, încăleca moléculaire. molecular monta à cheval (il ~). încălecă (el ~) molécule. moleculă molecule montai à cheval (je ~). încălecai (eu ~) molle. apatică apatice, blândă blânde, domoală domoale, montais à cheval (je ~). încălecam (eu ~) bleagă blege, moale moi montait à cheval. călărea, încăleca (el ~) molleton [textile]. molton [textil] montant (à cheval). călărind mollusque. moluscă monté à cheval. încălecat moment. clipă, moment monte à cheval (il ~). încalecă (el ~) momentané. momentan, moment (de ~) monte à cheval (je ~). încalec (eu ~) momie. mumie montent à cheval. încalecă (ei ~) mmmon montes à cheval (tu ~). încaleci mon. mea, meu montez à cheval. încălecaţi (voi ~) monacal. monahal, călugăresc montons à cheval. încălecăm monarchie. monarhie monticule. dâmb, măgură monarque. monarh, suveran montre. ceas (de mână) monastère. mănăstire [n.f.] montrer. apărea, arăta, indica monastère [abréviation cartographique]. Măn. montre. arăt, arată mondain. monden montre (il ~). indică monde. lume lumi montre (je ~). indic monde (le ~). lumea montré. arătat, indicat mondial. mondial montres. arăţi, ceasuri (de mână) monétaire. monetar montres (tu ~). indici moniteur. instructor, monitor montrer du doigt. arăta cu degetul monnaie. monedă monture. montură mono. mono monument. monument monologue intérieur [narr.]. monolog interior monumental. monumental [narat.] moquer. sfida, lua în râs monomoteur [aéro.]. monomotor [aero.] moquer de (se ~). râde de, bate joc de (a-şi ~) monopole. monopol moquerie. batjocură, ironie, zeflemea monotone. monoton moqueur. ironic, zeflemist monotonie. monotonie mmmor monsieur. domn moral. moral monstre. monstru morale. morală monstrueux. monstruos moralité. moralitate monstruosité. monstruozitate morbide. morbid, bolnăvicios mont. munte morceau. bucată mont-de-piété. amanet morceaux (en ~). bucăţi (în ~), bucăţele (făcut ~) montage. montaj, instalare, montare morceler. îmbucătăţi, fragmenta, diviza montagnard. muntean, excursionist, montaniard mordre. muşca montagnard [adj.]. muntenesc mord. muşcă (el ~)

- 114 - mordait. muşca (el ~) moucher. şterge nasul mordant [adj.]. caustic [fig.], incisiv, muşcător moucher (se ~). sufla nasul (a-şi ~) mordez. muşcaţi mouchoir. basma, batic, batistă mordit. muşcă (el ~) [perf simplu] moudre. mîcina, măcina mordons. muşcăm moud (il ~). macină mordra. muşca (va ~) moudra. măcina (va ~) mordrait. muşca (ar ~) moudrait. măcina (ar ~) mords. muşc mouds. macini mords (tu ~). muşti mouds (je ~). macin mordu. muşcat, apucat (fig.) moulait [moudre]. măcina (el ~) morfondre. plictisi (se ~) moulent [moudre]. macină (ei ~) morgue. trufie, morgă moulons. măcinăm moribond. muribund moulu. măcinat măcinată morne. mohorât, trist moue. grimasă, strâmbătură de nemulţumire morose. morocănos mouette. pescăruş morphologie. morfologie moufles. mănuşi cu un deget morphotype. morfotip mouillé. ancorat, umezit, udat, muiat mors. zăbală mouiller. umezi, muia, uda ud, ancora morse. morsă, alfabetul morse moulage. mulaj, turnare (în formă), mulare morsure. muşcătură moule. tipar, formă mort. moarte, deces moule [zool.]. scoică mort [adj.]. mort moartă, decedat decedată mouler. modela, mula, plia, turna (în formă) mort [n.]. răposat [n.] răposată moulé. pliat, turnat (în formă), mulat, modelat mortalité. mortalitate moule (il ~). mulează (el ~) mortel. muritor moule [vb.]. pliază, modelează, toarnă (în formă) mortier. piuliţă (de laborator) piuliţe, mortar moulent [mouler]. modelează, mulează (ei ~), toarnă mortier [mil.]. mortier [mil.] (în formă) mortifier. jigni, ofensa, umili moulez. măcinaţi morve. muci [pl.] moulin. moară mori morveux. mucos moulin à café. râşniţă de cafea mosaïque. mozaic (de rit ~), mozaic moulin à eau. moară de apă Moscou. Moscova moulin à vent. moară de vânt mosquée. moschee mourir. muri, deceda, da ortul popii, răposa mmmot meurent. mor (ei ~) mot. cuvânt cuvinte, bilet, vorbă meurs (je ~). mor (eu ~) mot d’ordre, consigne. cuvânt de ordine meurs (tu ~). mori mot de passe. parolă meurt. moare motard. motociclist mourant. murind, moarte (pe ~) moteur. motor mourant [fig.]. stins moteur de recherche [Internet]. motor de căutare mourez. muriţi [Internet] mourons. murim moteur de recherche [PC]. motor de căutare [PC] mourra. muri (va ~) motif. motiv, cauză mourrait. muri (ar ~) motion. moţiune mousqueton [alpin.]. carabinieră [alpin.] motivation. motivaţie mousse [bot.]. muşchi [bot.] motiver. motiva, justifica mousse [écume]. spumă motive. motivează mousse [mat. plastique]. burete [mat. plastic] motivé. justificat, motivat mousse [matelot]. mus motocyclette. motocicletă mousser. face spumă, spuma motocycliste. motociclist mousseux. spumos, spumant (vin ~) motorisation. motorizare moustache. mustaţă motoriser. motoriza moustachu. mustăcios motrice. motrice moustiquaire. pânză contra ţânţarilor mots croisés. rebus, integramă, cuvinte încrucişate moustique. ţânţar motus !. linişte !, psst !, sst ! moût. must mmmou moutarde. muştar mou. moale moi, domol domoli, blând blânzi, apatic mouton. oaie oi apatici, bleg blegi mouvant. mişcător mouchard. denunţător, turnător mouvement. mişcare mouche. muscă muşte mouvement (en ~). mişcare (în ~) mouche (de la ~). muştei mouvoir. mişca mouche tsé-tsé. musca-ţeţe meus (je ~). mişc, mut (eu ~)

- 115 - meus (tu ~). mişti, muţi (tu ~) murmure (il ~). freamătă (el ~) meut (il ~). mişcă (el ~), mută (el ~) murmure [vb.]. murmură, foşneşte, susură mouvez. mutaţi, mişcaţi murmurent. foşnesc, murmură, freamătă (ei ~) mouvons. mişcăm, mutăm muscat. tămâios, muscat mû. mişcat, mutat muscle. muşchi [anat.] muşchi moyen [adj.]. mediu [adj.], acceptabil, mijlociu musclé. muschiulos moyen [n.m.]. mijloc [n.n.] mijloace, mediu [n.n.] muse. muză medii museau. bot moyen (par le ~). mijlocirea (prin ~), intermediul musée. muzeu (prin ~) musical. muzical Moyen âge. Evul Mediu musicien. muzician, muzicant moyen âge. ev mediu musique. muzică Moyen(ne)… [géo.]. de Mijloc [geo.] musli. müsli moyens de locomotion. mijloace de locomoţie mutilation. mutilare Moyen Orient. Orientul Mijlociu Adev 13/01/08 mutiler. mutila moyennant. schimbul (în ~) mutin. dezgheţat [fig.], vesel, vioi moyens (par tous les ~). mijloacele (prin toate ~) mutiner. revolta mmmu mutinerie. răscoală mucilage. mucilagiu mutuel. reciproc, mutual muer. năpârli mutuellement. reciproc (în mod ~) muer (la voix). schimba vocea mmmy muet. mut muţi mută mute myope. miop mugir. mugi myope comme une taupe. miop ca o cârtiţă mugissement. muget myopie. miopie muguet. lăcrimioară myosotis. nu-mă-uita mule. catârcă Myosotis sp. [bot.]. nu-mă-uita [bot.] mulet. catâr myrrhe [n.f.]. smirnă [n.f.] multi-. multi- myrte [bot.]. Myrtus communis, mirt [bot.] multimédia. multimedia myrtille. afină multimédia [PC]. multimedia [PC] myrtille [n.f.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, afin [n.m.] multiple. multiplu [bot.] multiplicateur. multiplicator, înmulţitor mystère. mister, taină multiplication. multiplicare, înmulţire mystérieux. misterios, tainic multiplier. multiplica, tipări, înmulţi mysticisme. misticism multitude. mulţime mystification. mistificare municipal. municipal mystifier. mistifica municipalité. municipalitate, municipiu mystique. mistic, mistică mythe. mit mituri munir. înzestra, echipa, înarma (se ~) mythologie. mitologie muni. echipat, înzestrat muni de. înzestrat cu, prevăzut cu, echipat cu nnna munir de (se ~). lua (a-şi ~) n'a pas. n-a munissait. echipa (el ~), înzestra (el ~), înarma n'ai pas. n-am… (eu ~) (se ~) n'avez pas. n-aţi munissent. înzestrează (ei ~), echipează (ei ~) n'avons pas. n-am… (noi ~) munit. echipează (el ~), înarmează (se ~) n'empêche que. chiar dacă, cu toate că, deşi munition. muniţie n'est pas. nu-i mur. zid ziduri, perete N'IMPORTE . ORI- mûr. copt copţi coaptă coapte, matur maturi matură n'importe comment. oricum mature n'importe quand. oricând muraille. zig gros n'importe qui. oricine mural. mural n'importe quoi. orice mûre [fruit]. dudă, mură n'ont pas. n-au murer. zidi nabab. nabab mûrier. dud, rug de mure nacelle. nacelă mûrir. maturiza, coace nacre [n.f.]. sidef [n.n.] mûrit. coace (se ~), maturizează (se ~) nacré. sidefat sidefată, sidefiu sidefie murmure [n.]. freamăt nnnag murmurer. foşni, susura, murmura, fremăta nage. înot murmurait. foşnea, freamăta, susura nager. înota murmurant. fremătând, foşnind, murmurând, nagé. înotat susurând nage (il ~). înoată murmure. murmur

- 116 - nagé (il avait ~). înotase national. naţional nagé (ils avaient ~). înotaseră nationalisation. naţionalizare nagé (j'avais ~). înotasem (eu ~) nationalisme. naţionalism nage (je ~). înot (eu ~) nationaliste. naţionaliste nagé (nous avions ~). înotasem (noi ~) nationalité. naţionalitate nage (qu'il ~). înoate (să ~) natte. cosiţă, rogojină, împletitură nagé (tu avais ~). înotaseşi natter. împleti nagé (vous aviez ~). înotaserăţi naturalisation. încetăţenire, naturalizare, aclimatizare nageant. înotând naturaliser. acorda cetăţenie, aclimatiza, naturaliza nageons. înotăm naturalisme. naturalism nagera (il ~). înota (va ~) naturaliste. naturalist nages (tu ~). înoţi nature. natură, fire nagez. înotaţi naturel. firesc, natural nageoire. înotătoare [la peşti] naturel [n.]. fire, simplitate, naturaleţe nageur. înotător înotătoare naufrage. naufragiu naguère. nu de mult, curând (de ~) naufragé. naufragiat naïf. prostuţ prostuţă, naiv naivă, candid, credul credulă nauséabond. greţos, fetid, dezgustător nain. pitic nausée. greaţă, vomă (stare de ~) naissance. naştere nausée, haut-le-cœur. repulsie, dezgust, greaţă naître. naşte (a se ~) nautique. nautic nais. naşti (te ~) nnnav naissait. năştea (se ~) naval. naval naissant. naşte (care se ~), născând navet. nap naisse. nască (el să se ~) navet [pop.]. fiasco [teatral] naissent. nasc (ei se ~) navette. navetă, suveică naissez. naşteţi (vă ~) navigable. navigabil naissons. naştem (ne ~) navigant. navigant naît (il ~). naşte (el se ~) navigateur. navigator naîtra. naşte (se va ~) navigateur [Internet]. browser [Internet] naîtrait. naşte (s-ar ~) navigateur [PC]. browser naquit. născu (se ~) navigation. navigare, navigaţie né. născut născută navigation côtière. navigaţie de coastă naïvement. naivitate (cu ~) naviguer. naviga naïveté. naivitate, candoare navire. vapor vapoare, vas [mar.] nanan [n.m.]. mişto [fam.] navrant. dezolant, întristător nanti. înarmat [fig.], bogat navrer. mâhni, întrista Naples. Neapole nazi. nazist nappe. pînză de apă, faţă de masă, strat nnne nnnar ne. nu narcisse. narcisă ne la. n-o narcose. narcoză ne le. nu-l narcotique. narcotic ne me. nu-mi narine. nară nări ne pas être dans son assiette. nu fi în apele sale narquois. ironic, maliţios ne sois pas !. nu fi! narrataire [narr.]. naratar [narat.] ne sont pas. nu-s narrateur. narator, povestitor ne te. nu-ţi narratif. narativ narativă ne… pas. nu narration. povestire, naraţiune néanmoins. însă, dar, cu toate acestea, totuşi narratologie. naratologie néant. hău, neant, gol [n.] narratologie [abrév.]. [narat.] nébuleux. nebulos narrer. povesti, nara nécessaire. trebuincios, necesar, trebuincios [liv.] nasal. nazal nécessaire (le ~). ceea ce se cuvine, ceea ce trebuie nasalisation. nazalizare nécessaire (le strict ~). necesar (strictul ~) nasaliser. nazalizare nécessaire [n.m.]. trusă [n.f.] nase. naşpa [arg.], nasol [pop.] nécessairement. neapărat [adv.], musai [reg. Ts.], nase [pop.]. urât [adj.] necesar [adv.] nnnat nécessité. nevoie nevoi, necesitate necesităţi natal. baştină (de ~), natal nécessiter. necesita [ofic.], fi nevoie de natalité. natalitate nécessiteux. nevoiaş nevoiaşi[m.pl.] nevoiaşă natation. nataţie nevoiaşe natif. nativ nécrologie. necrolog, ferpar [demod.] nation. naţiune nécromancie. necromanţie

- 117 - nécromant. necromant neige (de la ~). zăpezii zăpezile nectar. nectar neiger. ninge nectarine. nectarină neigé. nins néerlandais. olandez neige (il ~). ninge nef [n.f.]. navă [n.f.] neigé (il avait ~). ninsese nef [n.f.][église]. navă [n.f.][a catedralei] neige fondante. zai [n.n.], zloată [n.f.] nef des fous. corabia nebunilor neigea. ninse [perf. s.] néfaste. nefast, de rău augur neigeait. ningea nèfle [bot.]. moşmoană [bot.] neigeant. ningând néflier [bot.]. moşmon [bot.] neigeux. acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă, nnneg troienit, înzăpezit înzăpezită négatif. negativ negativi negativă negative neigeux [aspect]. zăpada (ca ~) négatif [n.m.]. negativ [n.n.][film] nématode. nematod négation. tăgăduire, negare, negaţie nénette [fam.]. puicuţă [fig.], puştoaică [fam.], gagică négligé. neîngrijit, neglijat [fam.] négligé [n.m.]. neglijeu [n.n.][lenjerie] nnneo négligeable. neglijabil néo-. neo- négliger. neglija, nu ţine seama de, omite, ignora néoclassique. neoclasic néglige (il ~). neglijează (el ~) néolithique. neolitic néglige (je ~). neglijez néologisme. neologism néglige (qu'il ~). neglijeze (el să ~) néologisme post 1990 [abréviation]. [neo.] négligea. neglijă (el ~) néo-zélandais. neozeelandez négligeait. neglija (el ~) néon. neon négligeant. neglijând néon (tube au ~). neon (lampă cu ~) négligent (ils ~). neglijează (ei ~) néon (tubes au ~). neoane négliges (tu ~). neglijezi néophyte. neofit négligence. neglijenţă Népal. Nepal négligence [fig.][erreur]. eroare erori népalais. nepalez négligent. uituc uituci uitucă uituce, neglijent népotisme. nepotism neglijenţi neglijentă neglijente, dezordonat Neptune [planète]. Neptun dezordonaţi dezordonată dezordonate, nepăsător néréide. nereidă nepăsători nepăsătoare nerf. nerv nervi négoce [n.m.]. comerţ [n.n.], negoţ [n.n.][arh.] nerveux. nervos nervoşi nervoasă nervoase négociable. negociabil, care poate fi negociat nervosité. nervozitate négociable (prix ~). negociabil (preţ ~) nervures. nervuri négociant [vb.]. negociind, târguind nescafé. ness, nes [pop.] négociant. neguţător [arh.] neguţători, negustor nnnet [arh.] negustori, comerciant comercianţi net [catégorique]. categoric, net négociant en gros. comerciant angro, angrosist net (parler ~). faţă (vorbi pe ~), şleau (vorbi pe ~) angrosişti net [clair]. clar, limpede négociateur. negociator net [propre]. curat, îngrijit négociation. negociere negocieri, târguială [fam.] nettement. clar [adv.], categoric [adv.] târguieli netteté. precizie, claritate négocier. târgui (se ~), negocia netteté [propreté]. curăţenie négocia. târgui (el se ~), negocie (el ~) nettoyage. curăţire négociaient. târguiau (se ~), negociau nettoyer. curăţa négocié. târguit, negociat nettoie. curăţă, curăţ négocie (il ~). negociază (el ~), târguieşte (se ~) nettoie (il ~). curăţă (el ~) négocié (ils avaient ~). negociaseră, târguiseră nettoie (je ~). curăţ (eu ~) (se ~) nettoiement. curăţire négocient. târguiesc (ei ~), negociază (ei ~) nettoient. curăţă (ei ~) négociez. târguiţi (vă ~), negociaţi (voi ~) nettoies. cureţi négocions. negociem, târguim (ne ~) nettoyais (je ~). curăţam (eu ~) nègre [n.m.]. negru [n.m.] neagră negri negre, persoană nettoyait. curăţa (el ~) de culoare [n.f.] nettoyant. care curăţă, curăţind nègre [n.m.][fam.]. negrişor [fam.] nettoyé. curăţat nègre [n.m.][raciste]. cioroi [n.m.][rasist] nettoyé (il avait ~). curăţase négresse [n.f.]. negresă [n.f.], persoană de culoare [n.f.] nettoyez. curăţaţi neige. zăpadă zăpezi nettoyions. curăţam (noi ~) neige (bonhomme de ~). zăpadă (om de ~) nettoyons. curăţăm neige (boule de ~). zăpadă (bulgăr de ~) nettoyer au balai laveur. spăla pe jos cu cârpa neige (chute de ~). ninsoare, zăpadă (cădere de ~) nnneu

- 118 - neuf. nouă [numeral] nie (je ~). neg (eu ~), tăgăduiesc (eu ~) neuf [adj.]. nou noi nouă nient. negaă (ei ~), tăgăduiesc (ei ~) neuf (remettre à ~). face ca nou nies (tu ~). tăgăduieşti, negi (tu ~) neurasthénie. neurastenie niez. negaţi (voi ~), tăgăduiţi (voi ~) neurologie. neurologie nions. tăgăduim, negăm neurologique. neurologic nier l’importance de. nega importanţa neurologue. neurolog nigaud. prostuţ, credul neurone. neuron Nigeria. Nigeria neutraliser. neutraliza Nigritella rubra [bot.]. sângele-voinicului [bot.] neutralisé. neutralizat nihilisme. nihilism neutralise (il ~). neutralizează (el ~) Nil (le ~). Nilul, Nil (fluviul ~) neutralité. neutralitate nimbe. nimb neutre. neutru neutri neutră neutre nimbus [météo]. nimbus [meteo] neutre [abréviation]. [nn.] nipper (se ~) [pop.]. înţoli (se ~) [pop.] neutrino. neutrino nippa (se ~) [pop.]. înţoli (el se ~) [pop.] neutron. neutron nippait (se ~) [pop.]. înţolea (se ~) [pop.] neuvième (la ~). noua (a ~) nippe (il se ~)[pop.]. înţoleşte (se ~) [pop.] neuvième (le ~). noulea (al ~) nippé [pop.]. înţolit neuvième [1/9]. a noua parte, noime [1/9] nippes [n.f.pl.][pop.]. boarfe [n.f.pl.][pop.], ţoale neveu. nepot [de unchi] nepoţi [n.f.pl.][pop.] névralgie. nevralgie nippes [pop.]. haine névrose. nevroză nippon. nipon, japonez névrosé. nevrozat nirvana. nirvana névrotique. nevrotic nitrate. nitrat newtonien. newtonian nitrater. nitrata newyorkais. newyorkez nitreux. azotos nez. nas nasuri nitrique. azotic nez bouché (avoir le ~). nasul înfundat (avea ~) nitroglycérine. nitroglicerină nez (fermer la porte au ~). nas (închide uşa în ~) niveau. nivel nez à nez. faţă în faţă niveau (au ~). nivelul (la ~) nez retroussé. nas cârn niveau de (au ~). nivelul (au ~) [+G], nivel de (au ~) nnni nnno ni. nici noce. nuntă ni… ni…. nici… nici… nodule. nodul niais. neghiob neghioabă, prostesc prostească, prostănac Noé [Bib.]. Noe [Bib.] prostănacă, bleg bleagă Noël. Crăciun. Karácsony niaiserie. prostie, neghiobie Noël (père ~). Crăciun (Moş ~) niaiseries. nimicuri, mizilicuri, fleacuri nœud. nod Nice. Nisa noir. negru [adj.] negri neagră negre niche. nişă, firidă noir (marché ~). neagră (piaţa ~) niche de chien. cuşcă a câinelui noire (liste ~). neagră (listă ~) nicher. face cuibul, cuibări (se ~) noirâtre. negricios niche (il ~). cuibăreşte, face cuibul (îşi ~) noiraud. oacheş oacheşă nichent (ils ~). fac cuibul (îşi ~), cuibăresc (ei ~) noirceur. negreală nichon [vulg.]. ţâţă [pop.], lăptărie [fig. vulg.] noircir. înnegri nichons [pl.][vulg.]. ţâţe [pop.], sâni noirci. înnegrit nickel. nichel noircissaient. înnegreau nickelé. nichelat noircissait (il ~). înnegrea Nicolas. Nicu, Nicolae noircit (il ~). înnegreşte (el se ~) nicotine. nicotină noircir [fig.][la réputation]. ponegri, defăima nid [n.m.]. cuib [n.n.] cuiburi noircissement. înnegrire nièce. nepoată [de unchi] noircisseur [fam. iron.]. scribălău scribălăi [pop. nième (le ~). n-lea (al ~) iron.], scrib [iron.], grafoman nier. tăgădui, nega. tagad noise (chercher ~). ceartă (căuta ~) nia. tăgădui (el ~), negă (el ~) noisetier. alun niai. tăgăduii, negai noisette. alună alune niaient. negau, tăgăduiau noix. nucă niait. tăgăduia, nega (el ~) noix de coco. nucă de cocos niant. negând, tăgăduind nnnom nias. negaşi, tăgăduişi nom. nume - nume [pl.] nié. negat, tăgăduit nom (du ~). numelui nie (il ~). tăgăduieşte, neagă (el ~) nom (le ~). numele

- 119 - nom [gram.]. substantiv [gram.] nostalgie. nostalgie nom de (au ~). dragul (de ~), numele (în ~) nostalgique. nostalgic, tânjitor nom commun. substantiv comun nnnot nom neutre [abréviation]. [n.n.] notaire. notar nom de plume. pseudonim [scriitoricesc] notamment. şi mai ales nom propre [abréviation]. [n.p.] notation. notare, notaţie nom propre [gram.]. substantiv propriu [gram.] note. notă nomade. nomad nomazi note [en bas de page]. notă la subsol nomade [adj.]. rătăcitor, nomad [adj.] note [restaurant]. ţal [arh.], notă de plată nombre. număr numere, număr [cantitate] [restaurant]. Zahl nombre (au ~ de). număr de (în ~) Note de la rédaction. Nota redacţiei nombre (en bon ~). număr (în mare ~) Note de la rédaction [abréviation]. not.red. nombre (il ~). numără (el ~) noter. nota nombre impair. număr impar, număr fără soţ nota. notă (el ~) nombre pair. număr cu soţ notaient. notau nombre premier [math.]. număr prim [mat.] notant. notând nombrer. număra note (il ~). notează el ~) nombreux. numeros noté. notat nombril. buric noté (il avait ~). notase nombrilisme. nombrilism notre. nostru, noastră nomenclature. nomenclatură notre pays. ţară noastră Adev 01/11/07 nomenclaturiste. nomenclaturist nôtre. nostru (al ~), noastră (a ~) nominal. nominal nnnou nomination. nominalizare nourrisson. sugar nommément. şi anume nourrice. doică nommer. chema, numi nous. noi nomma. numi (el ~) nous-mêmes. noi înşine [m.], noi însene [f.] nommaient. numeau nous [pron. A]. ne-, ne nommait. numea NOUS… . -NE nommé. chemat, numit NOUS… . NE- nomment. numesc (ei ~) nous sommes quittes. suntem chit nnnon nouveau. recent recenţi recentă, nou noi nouă noi non. nu nouveau (de ~). iar, iarăşi, nou (din ~) NON-- . NON- Nouveau Brunswick. New Brunswick NON- . NE- nouveau-né. nou-născut nou-născuţi non-conformiste. nonconformist nouveauté. noutate noutăţi non-fumeur. nefumător nouveauté (de la ~). noutăţii non imposable [fin.]. neimpozabil nouvel. nou non-officiel. neoficial nouvelle (de la ~). veştii, ştirii non-sens. nonsens nouvelle (la ~). ştirea, vestea [n.f.] non-spécialistes. nespecialişti nouvelle [n.f.]. ştire ştiri, veste [n.f.sg.] veşti nonchalance. nonşalanţă nouvelle [n.f.][littéraire]. nuvelă nnnor Nouvelle Calédonie. Noua Caledonie nord. nord, miazănoapte [pop. & poetic] Nouvelle Orléans. New Orleans nord-américain. nordamerican Nouvelle Orléans (la ~). New Orleans nordique. nordic Nouvelle Zélande. Noua Zeelandă normal. normal Nouvelle Zélande (la ~). Noua Zeelandă normalement. normal (în mod ~) nouvellement. de curând, recent [adv.] normalisation. normalizare nouvelliste. nuvelist normalise (il ~). normalizează novateur. înnoitor [adj.], novator, inovator normaliser. normaliza novembre. noiembrie normalité. normalitate novice. novice normand. normand novice (le ~). novicele Normandie. Normandia nnnoy normatif. normativ noyade [n.f.]. înec [n.n.] norme. normă, regulă noyau [n.m.]. sâmbure [n.f.] sâmburi Norvège. Norvegia noyau (le ~). sîmburele norvégien. norvegian noyau [n.m.][atom.]. nucleu [n.n.][atom.] nuclee nnnos noyau cellulaire. nucleu celular nos. noastre, noştri noyau de cerise. sîmbure de cireaşă

- 120 - noyaux [n.m.pl.][bio.]. nuclei [n.n.pl.][bio.] nul (être ~). ratat (fi un ~), nulitate (fi o ~) noyer [n.m.][bot.]. nuc [n.m.][bot.] nuci nul [adj.]. nul nulă noyer (se). îneca (se ~) nul [art. indéf.]. nici un [art. neh.] noie (il se ~). îneacă (el se ~) nul [pron.][personne]. nimeni noie (je me ~). înec (mă ~) nul et non avenu (rendre ~). nul şi neavenit (face ~) noient (ils se ~). îneacă (ei se ~) nulle [art.indéf.]. nici una [art.neh.] noies (tu te ~). îneci (te ~) nulle part. niciunde, nicăieri noya (il se ~). înecă (el se ~) nullement. de nici un fel [fam.], deloc, defel noyai (je me ~). înecai (mă ~) nullité. nulitate noyâmes (nous nous ~). înecarăm (ne ~) nnnum noyant (se ~). îndecându-se numéraire [n.]. numerar [n.], bani gheaţă [pl.] noyas (tu te ~). înecaşi (te ~) numéraire [n.m.]. numerar [n.m.], bani peşin noyâtes (vous vous ~). înecarăţi (vă ~) [pl.][pop.], cash noyé. înecat înecaţi înecată înecate numéral. numeral noyé (il s'était ~). înecase (se ~) numérique. numeric noyé (ils s'étaient ~). înecaseră (se ~) numérique [PC]. digital noyèrent (ils se ~). înecară (se ~) numérisation. digitalizare noyez (vous vous ~). înecaţi (vă ~) numérisation [PC]. digitalizare [PC] noyons (nous nous ~). înecăm (ne ~) numériser [PC]. digitaliza [PC] nnnu numéro. număr numere [n.m.pl.] nu. gol [nud] goi goală goale, dezbrăcat dezbrăcată numéro d'urgence [PC]. hot line [PC] nu [n.]. nud numéro d’urgence [PC]. hotline de asistenţă [PC] nu se. nu-şi $$$ numéro hors série [journal]. ediţie specială [ziar] nuage. nor nori numérotage. numerotare nuage chargé de tonnerre. nor de furtună numéroté. numerotat nuages (dans les ~). nori (cu capul în ~) numéroter. numerota nuages (être dans les ~). nori (fi cu capul în ~), ochii numismate. colecţionar de monezi, numismat deschişi (visa cu~) numismatique. numismatic nuages (les ~). norii nuptial. de nuntă, nupţial nuageux. înnorat, acoperit [cu nori], noros nuque. ceafă cefe nuance. nuanţă nuque (de la ~). cefii nubien. nubian nutritif. nutritiv nutritivă nubile. nubil, nubilă nutrition. nutriţie, hrănire, alimentaţie nucléaire. nuclear nylon. nailon nucléotide. nucleotidă nylon microplume. nailon superuşor nucléus. nucleu nymphe. nimfă nudité. nuditate, goliciune nymphomane. nimfomană nue (porter aux ~). slăvi (ridica în ~) nymphomanie. nimfomanie nues (tomber des ~). cer (cădea din ~) oooa nuire. dăuna, face rău ô !. oh!, o! nui. dăunat O.T.A.N.. N.A.T.O. nuira. dăuna (va ~) oasis [n.f.]. oază [n.f.] nuirait. dăuna (ar ~) obéir. da ascultare, asculta [supus], supune (se ~) nuis (je ~). fac rău (eu ~), dăunez obéi. dat ascultare, ascultat [supus], supus nuis (tu ~). dăunezi, faci rău obéis (j'~). ascult (eu ~ de) [supus], supun (mă ~) nuisait. dăuna (el ~) obéis (tu ~). supui (te ~), asculţi (~ de) [supus] nuisant. dăunând obéissaient. ascultau (~ de) [supus], supuneau (se nuise (qu'il ~). dăuneze (să ~) ~) nuit (il ~). dăunează (el ~), face rău (el ~), obéissait. asculta (el ~ de) [supus], supunea (se dăunează ~) nuisance. neplăcere, necaz, noxa noxe obéissant [adj.]. ascultător, supus [adj.] nuisances sonores. noxelor sonore Adev 01/04/08 obéissant [vb.]. supunându-se, ascultând [supus], nuisible. dăunător, vătămător dând ascultare nuit. noapte nopţi obéissent. supun (se ~), ascultă (ei ~ de) [supus] nuit (de la ~). nopţii obéissez. supuneţi (vă ~), ascultaţi (voi ~ de) nuit (la ~). noaptea [supus] La nuit porte conseil. Noaptea e un sfetnic bun obéissons. ascultăm (~ de) [supus], supunem (ne nuit tomba (la ~). noaptea se lăsă ~) nuit tombe (la ~). lasă noaptea (se ~) obéit. ascultă (el ~ de) [supus], supune (el se ~) nuitamment. în timpul nopţii obéissance. supunere, ascultare [supunere] nuitée [séjour d’une nuit]. noapte [hotel], şedere obèse. obez obeză peste noapte obésité. obezitate

- 121 - ooobj obsèdent. obsedează (ei ~) objecter. obiecta obsèdes (tu ~). obsedezi objecta. obiectă obséquieux. linguşitor linguşitoare, obsecvios [neo.], objectaient. obiectau servil servilă, slugarnic slugarnică objectait. obiecta (el ~) observateur observatrice. observator observatoare objectant. obiectând observation. obiecţie, observare, examinare, objecte. obiectează (el ~) observaţie objecté. obiectat observatoire. observator (~ astronomic) objecte (j'~). obiectez observer. observa, examina (a ~), cerceta objectes. obiectezi observaient. examinau, observau objectons. obiectăm observais (j'~). examinam (eu ~), observam (eu objectif. obiectiv obiectivă ~) objectif [n.]. obiectiv [foto] observais (tu ~). observai, examinai objection. obiecţie observait. observa (el ~), observa (el ~), examina objectivité. imparţialitate, obiectivitate (el ~) objet. lucru lucruri, obiect obiecte observe (il ~). observă (el ~), examinează (el ~) objet (sans ~). finalitate (fără ~), obiect (fără ~) observe (j'~). examinez, observ, cercetez objet [but]. obiectiv, ţintă, scop observe (qu'il ~). observe (să ~) objet volant non identifié, OVNI. obiect zburător observé. examinat, observat, cercetat neidentificat, OZN observent. examinează (ei ~), observă (ei ~) obligation. obligaţie observes (tu ~). observi, examinezi, cercetezi obligatoire. obligatoriu observez. observaţi, examinaţi obligatoirement. musai [pop.], obligatoriu (în mod observons. examinăm, observăm ~) observions. observam (noi ~), examinam (noi ~) obligeance. amabilitate, afabilitate, bunăvoinţă observer (~ la loi). respecta (a ~ legea) obliger. obliga observait (~ la loi). respecta (el ~ legea) obligea. obligă (el ~) [perf. s.] observe (il ~ la loi). respectă (~ legea) obligé. obligat obligaţi obligată obligate, silit observe (j' ~ la loi). respect (~ legea) oblige (il ~). obligă observent (~ la loi). respectă (~ legea) obligeant [vb.]. silind, obligând obsession. idee fixă idei fixe, obsesie obsesii obligent. obligă (ei ~) obsidienne [n.f.]. obsidian [n.m.] obligeons. obligăm obsolète. demodat, obsolet [neo.], perimat obligez. obligaţi (voi ~) obstacle. obstacol, piedică, barieră [fig.] oblique. pieziş obstinément. încăpăţânare (cu ~), îndărătnicie (cu ~) obliquement. indirect (în mod ~), oblic (în mod ~) obstination. îndărătnicie, obstinaţie, îndârjire, oblitérer. suprima încăpăţânare oblong. oblong [neo.], lunguieţ, prelung obstiner (s'~). încăpăţâna (a se ~), persevera (a ~) oblongue. prelungă, oblong, oblongă [neo.], lunguiaţa obstinait (il s'~). încăpăţâna (el se ~), persevera obole [n.f.]. obol [n.n.] (el ~) obole (l'~). obolul obstiné. perseverat, încăpăţânat obole (apporter son ~). obolul (a-şi aduce ~) obstine (il s'~). încăpăţânează (el se ~), ooobs perseverează (el ~) obscène. trivial, obscen, licenţios obstine (je m'~). încăpăţânez (mă ~), perseverez obscénité. obscenitate obstinent (ils s'~). încăpăţânează (ei se ~), obscur. întunecos, obscur, întunecat perseverează (ei ~) obscur [fig.]. necunoscut, obscur obstines (tu t'~). perseverezi, încăpăţânezi (te ~) obscurcir. întuneca, face întuneric obstruction. obstrucţie, opoziţie, astupare obscurci. întunecat obstruer. astupa (a ~) obscurcissait. întuneca (el ~) ooobt obscurcissant. întunecând obtenir. dobândi (a ~), obţine (a ~) obscurcissent. întunecă (ei ~) obtenant. obţinând, dobândind obscurcit. întunecă obtenez. dobândiţi, obţineţi obscurcissement. întunecare obtenons. dobândim, obţinem obscurément. obscur (în mod ~), confuz (în mod ~) obtenu. obţinut obţinută, dobândit dobândită obscurité. obscuritate, întunecime obtiendra. dobândi (el va ~), obţine (el va ~) obséder. obseda obtiendrai (j'~). obţine (eu voi ~), dobândi (eu obsédaient. obsedau voi ~) obsédait. obseda (el ~) obtiendrais (j'~). obţine (aş ~) obsédant. obsedant obsedanţi obsedantă obsedante obtiendrais (tu ~). dobândi (ai ~), obţine (ai ~) obsédé. obsedat obsedaţi obsedată obsedate obtiendrait (il ~). obţine (el ar ~), dobândi (el ar obsède (il ~). obsedează (el ~) ~) obsède (qu'il ~). obsedeze (el să ~) obtiendras. dobândi (vei ~), obţine (vei ~)

- 122 - obtienne (qu'il ~). dobândească (el să ~), obţină œil américain (avoir l’~). ochi buni (avea ~) (el să ~) œil-de-bœuf. lucarnă rotundă, ochi de bou obtienne (que j'~). obţin (eu să ~), dobândesc (eu ochiuri de bou să ~) œil (cligner de l’~). ochiul (face cu ~) obtiennent. dobândesc (ei ~), obţin (ei ~) œil (en un clin d'~). clipită (într-o ~) obtiennent (qu'ils ~). obţină (ei să ~), œil (du coin de l'~). ochiului (cu coada ~) dobândească (ei să ~) œil (coup d'~). privire, ocheadă obtiennes (que tu ~). obţii (tu să ~), dobândeşti œil (faire de l'~). ochiul (a face cu ~) (tu să ~) œil nu (à l'~). ochiul liber (cu ~) obtiens (j'~). dobândesc (eu ~), obţin (eu ~) œil poché. ochi învineţit obtiens (tu ~). dobândeşti, obţii œil (à vue d'œil ~). ochii (văzând cu ~) obtient. obţine, dobândeşte œillade. ocheadă obtins (j'~). obţinui (eu ~), dobîndii (eu ~) œillère. apărătoare de ochi [la cai] obtins (tu ~). dobândişi (tu ~), obţinuşi (tu ~) œillet [pour les lacets]. gaură [pentru şiret], obtint. obţinu (el ~), dobândi (el ~) cheutoare obtention. obţinere œillet [bot.]. garoafă obturation. obturaţie œuf. ou ouă [pl.] obturation [méd.]. plombă [med.], plombare [med.] œuf (coquille d’~). ou (coajă de ~) obturer. astupa (a ~), obtura (a ~) œuf (dans l'~). germene (în ~) obturer [méd.]. plomba (~ un dinte) [med.] œuf dur. ou fiert tare ouă tari [pl.] obtus. mărginit, obtuz œufs (les ~) [pl.]. ouăle [pl.art.] obtus (angle ~) [math.]. obtuz (unghi ~) [mat.] œufs brouillés [pl.]. ouă jumări [pl.] obus. obuz obuze œufs de poisson [pl.]. icre [pl.] oooc œufs sur le plat [pl.]. ochiuri [pl.] [gastron.] occasion. ocazie, prilej œuvre. operă opere, lucru, manoperă, muncă occasion (à l'~). ocazia (cu ~), prilejul (cu ~) œuvre (mettre en ~). aplica (a ~), pune în practică (a occasionnel. ocazional ocazională ~) occasionnellement. ocazional (în mod ~) œuvre littéraire. operă literară occident. apus, Occident œuvres de bienfaisance. opere de binefacere occidental. occidental occidentali, vestic, apusean ooof occulte. ocult offensant. jignitor, ofensator occupation. ocupaţie, profesie offense. jignire, vexaţiune, ofensă occuper. ocupa (a ~) offenser. insulta (a ~), jigni (a ~), ofensa (a ~) occupait. ocupa (el ~) offensait (il ~). jignea (el ~), ofensa (el ~) occupant. ocupant offensé. insultat, vexat, ofensat, supărat, jignit occupe (il ~). ocupă (el ~) offense (il ~). jigneşte (el ~), ofensează (el ~) occupe (j'~). ocup (eu ~) offense (j'~). ofensez, jignesc occupé. ocupat offensent. jignesc (ei ~), ofensează (ei ~) occupent. ocupă (ei ~) offensif. ofensiv occupera. ocupa (el va ~) offensive [n.]. ofensivă [n.], atac, asalt occupes (tu ~). ocupi (tu ~) office. oficiu, birou birouri, cămară occupez. ocupaţi (voi ~) office de (faire ~). servi drept (a ~) occupons. ocupăm officiel. oficial occurrence (en l'~). caz (în acest ~) officiellement. oficial (în mod ~) océan. ocean oceane officier. tablagiu [iron.], ofiţer Océan Atlantique (l'~). Oceanul Atlantic officier [vb.]. ţine o slujbă religioasă (a ~), oficia Océan Pacifique (l'~). Oceanul Pacific offrande. prinos [poet.], ofrandă océanique. oceanic offre. ofertă ocre. ocru ogive. ogivă octave [mus.]. octavă [muz.] ogive nucléaire. ogivă nucleară [mil.], încărcătură octobre. octombrie nucleară [mil.] octroyé. acordat, distribuit ogre. căpcăun octroyer. distribui (a ~), lua (a-şi ~), acorda (a ~) oooi oculaire. ocular oie. gâscă gâşte oculiste. oculist oie (de l'~). gâştei ode. odă ode oignon. ceapă cepe odeur. miros mirosuri oignon (de l'~). cepei odieux. mârşav mârşavă, odios odioasă oiseau. pasăre păsări. pájaro odorat. simţul mirosului, miros [simţul] oiseau de proie. pasăre de pradă oooe ombre. umbră œil. ochi ochi [pl.] omoplate. omoplat

- 123 - ooon orifice. orificiu, gaură on. noi, se origan. sovârv on [pron. impers.]. el origine. obârşie oncle. unchi origine de l'homme. originea omului ongle. unghie unghii orme. ulm Onobrychis montana [bot.]. sparţetă [bot.], sparcetă ornement. ornament [bot.] orphelin. orfan orfană. huérfano onze. unsprezece, unşpe [pop.] orphique. orfic optimisme. optimism orteil. deget (~ de la picior) optimiste. optimist orthodoxe. ortodox option. opţiune orthodoxie. ortodoxie ooor ooos or. aur os. os oase or [conj.]. însă, or, dar os à moelle. os cu măduvă oracle. oracol oser. îndrăzni, încumeta (se ~) orage. oraj [neo.], furtună, vijelie. fırtına osier. răchită orage [météo]. oraj [meteo] osseux. ciolănos, osos orageux. orajos [neo.] orajoasă, furtuna (care anunţă ~), ostentation. ostentaţie furtunos furtunoasă ooot oraison funèbre. discurs funebru, oraţie funebră otage. ostatic oral. oral ôter. scoate oral (sexe ~). oral (sex ~) ôta. scoase orang-outan. urangutan ôtant. scoţând orange (couleur). portocaliu, portocalie portocalii, ôté. scos oranj [neo.] ôte (il ~). scoate (el ~) orange (fruit). portocală ôte (j'~). scot (eu ~) orangeade. oranjadă ôtent. scot (ei ~) oranger. portocal ôtera. scoate (va ~) orateur. retor, orator, vorbitor ôterait. scoate (ar ~) oratoire. capelă ôtes. scoţi oratorio [mus.]. oratoriu [muz.] ôtez. scoateţi orbite. orbită ôtons. scoatem orchestre. orchestră ooou orchestre philharmonique. filarmonică ou. ori, sau orchidée. orhidee, orhidee [pl.] où. unde ordinaire. ordinar, mediocru, comun, obişnuit ou… ou…. fie… fie… ordinairement. obişnuit (în mod ~), obicei (de ~) ouah ! [cri du chien][excl.]. hau hau! [interj.], ham-ham! ordinateur. calculator, computer, PC [interj.] ordonnance [jur.]. ordonanţă [jur.] ouais !. ei drace! ordonnance [pharm.]. prescripţie medicală, reţetă ouate. vată [farm.] ouaté. vătuit ordre. ordin ouatinage. căptuşeală, căptuşire ordures [pl.]. gunoi gunoaielor Adev 15/04/08 oubli. uitare ordurier. murdar, obscen oublier. uita oreille. ureche [sg.] urechi oublia. uită oreiller. pernă, perină [pop.]. párna oubliant. uitând oreillons. oreion oublié. uitat orfèvre. aurar, orfevru [neo.] ouest. apus, Occident, occident, vest orfèvrerie [art]. meşteşugul aurarului, orfevrerie [neo.] oui. da [afirmativ] ooorg ouïe. auz organique. organic ouragan. uragan Organisation pour la Coopération et le développement ours. urs urşi [m.pl.] économique. Organizaţia pentru Cooperare şi ours en peluche. ursuleţ de pluş Dezvoltare Economică (OCDE) Adev 15/02/08 ourse. ursoaică Organisation Européenne des Droits de l’Homme. ourson. pui de urs, ursuleţ Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului outil. sculă scule, instrument, unealtă Adev 03/01/08 outrage. ofensă, jignire Organisation Mondiale de la Santé OMS. Organizaţiei outrance. exagerare, exces Mondiale a Sănătăţii Adev 14/03/08 outre. în afară de orgasme. orgasm outré. scandalizat, revoltat, indignat orgie. orgie outre-Atlantique (d'~). dincolo de Atlantic (de ~) Orient. est [n.], răsărit, orient outre-mer. peste mări Adev 13/02/08

- 124 - ooouv pain (petit ~). chiflă ouvertement. faţă (pe ~), deschis (în mod ~) pain azyme. azimă ouverture. deschidere pain bis. pâine neagră ouvrable (jour ~). lucrătoare (zi ~) pain rassis. pâine stătută, pâine râncedă ouvrage. muncă, lucrare, lucru pain de sucre. căpăţână de zahăr ouvrant [adj.]. care se poate deschide pair. par [număr], soţ (cu ~) ouvre-boîtes. deschizător de conserve paire [n.]. pereche ouvrier. lucrător, muncitor une paire de jeans. o pereche de jeans Adev 08/01/08 ouvrier [adj.]. muncitoresc, proletar [adj.] pairs [n.]. egali, semeni [n.pl.] ouvrir. deschide paisible. paşnic, calm, liniştit ouvert. deschis paissait. păştea ouvrant. deschizând paître. paşte [vb.] ouvre (il ~). deschide (el ~) paix. pace, tihnă, linişte. tixina ouvre (j'~). deschid (eu ~) paix (faire la ~). împăca (se ~) ouvre (qu'il ~). deschidă (să ~) pppal ouvrent. deschid ei ~) palais. palat ouvres. deschizi palais [anat.]. cerul gurii, palat [anat.] ouvrez. deschideţi pâle. livid, palid, pal, vânăt ouvrira. deschide (va ~) Palestine. Palestina ouvrirait. deschide (ar ~) palestinien. palestinian ouvris (j'~). deschisei palette. paletă ouvris (tu ~). deschiseşi pâleur. paloare, lividitate ouvrit (il ~). deschise (el ~) pâli. îngălbenit, pălit, devenit livid ouvrons. deschidem pâlir. îngălbeni, păli, deveni livid, învineţi (se ~) ovaire [biol.]. ovar [biol.] pâlit (il ~). îngălbeneşte, păleşte, devine livid ovale. oval, oval palissade. zăplaz, gard de ţăruşi, palisadă ovationner. aclama, ovaţiona palissandre. palisandru OVNI : objet volant non identifié. OZN, ozeneu [fam.], palliatif. paleativ Obiect Zburător Neidentificat palmarès. palmares oxydable. oxidabil palmier. palmier palmieri oxyder. oxida palpable. concret, palpabil oxygène. oxigen palper. palpa [med.], pipăi Oxyria digyna [bot.]. măcrişel [bot.] palpitation. palpitaţie [med.] Oxytropis sericea [bot.]. luntricică mătăsoasă [bot.] palpiter. palpita pppa pâmer. încremeni pacemaker [méd.], stimulateur cardiaque. stimulator pamphlet. pamflet cardiac [med.] pamphlétaire. pamfletar pacha. paşă pamplemousse. grepfrut pachyderme. pahiderm pppan pacificateur. pacificator pan (d’habit). poală, pulpană pacifier. restabili pacea, pacifica pan (de mur). bucată de zid pacifique. pacific, paşnic, calm pan [n.m.] [manteau]. pulpană [n.f.] pacifiste. pacifist panache. moţ (de pene), panaş padischah. padişah pancarte. pancartă page. pagină pagini pané. pané page Web [Internet]. pagină Web [Internet] panier. coş coşuri. kosár pageoter (se ~) [arg.]. băga cornul în pernă [pop.], culca panique. panică (se ~) panne. defecţiune, stricăciune, pană, hibă [reg.]. hiba pagination. paginare, paginaţie panne (tomber en ~). pană (rămâne în ~), pană (avea o paginé. paginat ~) paginer. pagina panne d'électricité. pană de curent, întrerupere de curent pppai panneau. panou panouri paiement, payement. plată panneau rayonnant. element radiator [calorifer] païen. păgân păgână panorama. panoramă panoramique. panoramic paillasse. saltea de paie panse [pop.]. pântece [pop.], burdihan [pop.], burtă paillasson. ştergător (de picioare) pansement. pansament, faşă paille (être sur la ~). mizerie (a fi în ~) panser. pansa paille (la ~). paiul pantalon. pantalon paille [n.f.]. pai [n.n.] paie pantelant. respiră greu (care ~), gâfâie (care ~) paillette. paietă panthère. panteră pain. pâine pantin. paiaţă

- 125 - pantomime. pantomimă paradoxe. paradox pantoufle. papuc papuci parages (dans les ~). coclauri (pe ~) [pl. peiorativ] paon. păun parages [pl.]. coclauri [pl. peiorativ] paonne. păuniţă paragraphe. paragraf pppap paraître. apărea, părea papa. papa, tata, tati parais. apari, apar papal. papal parais (je ~). par (eu ~) papauté. papalitate parais (tu ~). pari Pape. Papa paraissait. părea, apărea (el ~) paperasse. hârţoagă, hârtie fără valoare paraissant. apărând, părând paperasserie. scriptologie, hârţogărie paraisse. pară (să ~) papeterie. papetărie paraissent. par (ei ~), apar papier. hârtie paraissez. păreţi, apăreţi papier alu [fam.]. folie de aluminiu paraissons. părem, apărem papier aluminium. folie de aluminiu, folie paraît. apare, pare aluminizată paraîtra. apărea (va ~), părea (va ~) papier buvard. sugativă paralepse [narratol.]. paralepse [naratol.] papier à écrire. hârtie de scris paralipse [narratol.]. paralipsă [naratol.] papier à emballer. hârtie de ambalaj parallèle [n.]. paralelă papier émeri. glaspapir, şmirghel parallèle [adj.]. paralel papier en-tête. hârtie cu antet parallèlement. paralel (în ~), paralel (în mod ~) papier mâché. mucava parallélisme. paralelism papier mâché (le ~). mucavaua paralyser. paraliza, bloca], opri [fig.] papier peint. tapet parapet. parapet, balustradă papier de verre. glaspapir, şmirghel paraphrase. parafrază papiers. acte, documente parapluie. umbrelă papilles gustatives. papile gustative parasite. parazit papillon. fluture fluturi parasol. parasol papillon (le ~). fluturele paratextualité. paratextualitate papillon [mode]. papion paratonnerre. paratrăsnet papillon [zool.]. fluture paravent. paravan papillon de nuit. fluture de noapte parbleu !. zău! te cred! papotage. trăncăneală, flecăreală parc. parc parcuri papote. trăncăneşte parc [zoo.]. ţarc papoter. flecări, trăncăni parce que. deoarece, fiindcă, pentru că paprika [n.m.]. boia de ardei [n.f.], paprica [n.f.] parcelle. parcelă, lot paprika (le ~). boiaua de ardei parchemin. pergament paquebot. pachebot parcimonie. parcimonie, meschinărie, zgârcenie pâquerette [bot.]. părăluţă [bot.] parcimonieux. parcimonios, econom, zgârcit Pâques. Paşte parcourir. străbate străbat, parcurge paquet. pachet parcours. itinerar, rută, traseu pppar parcours [n.]. parcurs [n.] parcouru. parcurs par. cu, prin, ajutorul (cu ~) pardessus [n.]. pardesiu (bărbătesc) par [agent.]. de, de către par-ci par-là. pe ici pe colo pardon. iertare, scuză par à-coups. cu smucituri pardon !. pardon! par cœur. pe de rost pardonnable. pardonabil, scuzabil par contre. altminteri, dimpotrivă, pe de altă parte pardonner. ierta, scuza par dessus. peste pardonnait. ierta (el ~), scuza (el ~) par-devant. faţă (prin ~) pardonné. scuzat, iertat par exemple. spre exemplu Adev 26/10/07 pardonne (il ~). scuză (el ~), iartă (el ~) par voie végétative. pe cale vegetativă pardonne (je ~). iert, scuz parabole. parabolă pardonnent. iartă (ei ~), scuză pardonnera. scuza (va ~), ierta (va ~) parachute. paraşută pardonnes. ierţi, scuzi parachuté. paraşutat pardonnez. scuzaţi, iertaţi parachuter. paraşuta pardonnons. iertăm, scuzăm parachutiste. paraşutist parade. paradă pare-balles (gilet ~). anti-glonţ (vestă ~) paradis. rai, Eden, paradis pare-brise. parbriz paradisiaque. paradisiac pare-choc [auto.]. bară de protecţie [auto.] paradoxal. paradoxal pare-neige [sg.]. parazăpezi [pl.] paradoxalement. paradoxal (în mod ~) pare-vent. paravan

- 126 - pareil. similar similară, identic identică, asemănător parler une langue couramment. vorbi o limbă în mod asemănătoare fluent pareil [n.]. seamăn, perche parleur. vorbitor pareil cas (en ~). în acest caz parloir. vorbitor parenchyme. parenhim parmi. dintre, printre, din, mijlocul (în ~) parent. rudă rude parodie. parodie parenté. asemănare, înrudire, rudenie parodier. parodia parenthèse. paranteză parodique. parodic parents. rude, părinţi parodiste. parodist parer. decora, împodobi paroi. perete despărţitor parer (se ~). împopoţona (se ~), găti (se ~), dichisi (se ~) paroi [alpin.]. perete de stâncă [alpin.] parer [éviter]. para, evita, contracara, face faţă paroisse. parohie paresse. lene, lenevie, trîndăvie paroissien. enoriaş paresseux. trîndav, leneş leneşi - leneşă leneşe parole. vorbă, cuvânt, vorbire parfait. perfect, desăvârşit parole (prendre la ~). cuvântul (a lua ~) parfait simple [abréviation]. [perf. s.] parquer. parca parfaitement. perfecţie (la ~), perfect (în mod ~) parquet. parchet parfois. uneori parquet [jur.]. procuratură, parchet parfum. mireasmă miresme, parfum parrain. naş parfumer. parfuma, înmiresma înmiresmez parricide. paricid parfume. înmiresmează parsemer. presăra parfumé. înmiresmat, parfumat parsemait. presăra parfument. înmiresmează, parfumează (ei ~) parsème. presară (el ~) parfument (ils se ~). parfumează (se ~) parsemé. presărat (cu) parfumerie. parfumerie parsèment. presară (ei ~) pari. rămăşag, pariu part [n.]. parte parier. paria, pune rămăşag, pune pariu part (à ~). deosebit, aparte, în afară de pariait. punea pariu, punea rămăşag, paria (el ~) part de (de la ~). partea (din ~) parié. pus rămăşag, pus pariu, pariat partage. împărţeală, partaj parie (il ~). pariază, pune pariu (el ~), pune partagé. împărtăşit, împărţit rămăşag (el ~) partage (il ~). împarte, împărtăşeşte parie (je ~). pun rămăşag (eu ~), pariez, pun partage (je ~). împart (eu ~), împărtăşesc (eu ~) pariu (eu ~) partageait. împărţea, împărtăşea parient. pun pariu (ei ~) partagent. împart (ei ~), împărtăşesc (ei ~) paries (tu ~). pui rămăşag, pariezi, pui pariu partageons. împărţim, împărtăşim pariez. pariaţi, puneţi pariu, puneţi rămăşag partager. împărţi, împărtăşi parions. punem rămăşag, pariem, punem pariu partagera. împărţi (va ~), împărtăşi (va ~) Paris. Paris partagerait. împărţi (ar ~), împărtăşi (ar ~) parisien. parizian partages. împărtăşeşti, împarţi parité. paritate, egalitate partagez. împărtăşiţi, împărtăşim, împărţiţi parjure. sperjur partant. pleacă (care ~) parking. parcare (loc de ~) partenaire. partener parlement. parlament partent. pleacă (ei ~) parlementaire. parlamentar parterre. strat, răzor (de flori) parlementer. duce tratative, parlamenta, negocia parterre [théât.]. parter (la teatru) parler. vorbi parti [n.]. partid, parte, părtinire parla. vorbi parti (prendre ~ pour qqn). partea (ţine ~ cuiva) parlait. vorbea parti-pris. părtinire, idee preconcepută, favorizare parlant. vorbeşte (care ~), vorbind partial. părtinitor parlé. vorbit partialité. atitudine părtinitoare, părtinire parle (il ~). vorbeşte particiel [PC]. shareware parle (je ~). vorbesc participant. participant parlent. vorbesc (ei ~) participation. participare parlera. vorbi (va ~) participe. participiu parlerait. vorbi (ar ~) participer. lua parte, contribui, participa parles. vorbeşti particularité. caracteristică, particularitate, parlez. vorbiţi caracteristic parlons. vorbim particule. particulă parler [n.]. grai, limbă limbi, limbaj particulier. particular, specific, personal, individual parler net. vorbi pe faţă, vorbi pe şleau, vorbi particulièrement. special (în ~), îndeosebi, mai ales deschis partie. parte, partidă

- 127 - partie avant, devant [n.]. partea din faţă, partea patchwork. patchwork, făcut din petice frontală pâte. paste făinoase paste făinoase [n.f.pl.], pastă partiel. parţial pâte [n.f.] [à pain]. aluat [n.m.], cocă [n.f.] partiellement. parte (în ~), parţial (în mod ~), pâte d'amandes. marţipan fragmentar pâte dentifrice. pastă de dinţi partir. duce (se ~), pleca pâté [alim.]. pateu pars. plec pâté [d'encre]. porc (~ de cerneală), pată de cerneală pars (tu ~). pleci pâté de foie. pateu de ficat part (il ~). pleacă (el ~) pâté de foie gras. pateu de ficat (~ gras) partant. plecând pâté d'oie. pateu de gâscă partez. plecaţi (voi ~) patent [adj.]. patent parti. plecat patente [comm.]. autorizaţie de funcţionare partira. pleca (va ~) patenter. patenta partons. plecăm patère [n.f.]. cârlig de cuier [n.n.] partisan. partizan, adept, susţinător, luptător paternel. părintesc, patern partition [mus.]. partitură [muz.] paternellement. părinteşte partout. peste tot, pretutindeni, aiurea paternité. paternitate paru. apărut, părut pâteux. cleios, păstos, vâscos parure. podoabă, garnitură de pietre preţioase, găteală pathétique. patetic parution. publicare, apariţie (editorială) pathétiquement. patetic (în mod ~) parvenir. parveni, reuşi, ajunge patho-. pato- parvenir à. izbuti pathogène. patogen parvenu [n.]. parvenit, arivist pathogenèse. patogeneză parvis. piaţă în faţa unei catedrale pathogénique. patogenic pppas pathologie. patologie pas. pas, nu pathologique. patologic pas [n.]. pas paşi [pl.], pasuri pathologiste. patolog [n.m.] pas comme les autres. ieşit din comun pathos. patimă, patos pas mal. multe, mulţi, bun pâti de. pătimit de pe urma, suferit din pricina pas même. nici măcar patiemment. cu răbdare, răbdător (în mod ~) passable. acceptabil, pasabil patience. perseverenţă, răbdare passage. pasaj, trecere patience [jeu de cartes]. pasienţă passager. durată (de scurtă ~), trecător [adj.], efemer patient [adj.]. răbdător răbdătoare, răbduriu [arh.] passager [n.]. pasager, călător răbdurie passant [adj.] [de rues]. aglomerat $$$ patient [n.m.]. pacient [n.m.] pacienţi passant [n.]. pieton, trecător [n.] patienter. aştepta (~ cu răbdare) passe [sport]. pasă patienté. aşteptat cu răbdare passe-montagne [alpin.]. cagulă alpină [gen ninja] patientez. aşteptaţi cu răbdare passe-partout. şperaclu, paspartu [art.] patin. patină [sport] passeport. paşaport paşapoarte patin [du frein] [auto]. ferodou [de frână auto] passer (se ~). întâmpla patin à glace (faire du ~). patina, patine (se da pe ~) passait (se ~). întâmpla (se ~) patin à roulettes [n.m.]. patină cu rotile [n.f.] patine passe (il se ~). întâmplă (se ~) cu rotile [n.f.pl.] passera (il se ~). întâmpla (se va ~) patinage. patinaj passerait (il se ~). întâmpla (s-ar ~) patine [n.f.]. patină [lustru], cocleală, luciu passer l'aspirateur. trage cu aspiratorul patiner. patina passer une commande. face o comandă [com.] patine (il ~). patinează (el ~) passer un coup de fil. da un telefon patine (je ~). patinez passerelle. pasarelă patiné. patinat passoire. strecurătoare patinent. patinează (ei ~) pastel. pastel patines (tu ~). patinezi pasteuriser. pasteuriza patinez. patinaţi pastiche. pastişă pastişe patinons. patinăm pasticher. imita, maimuţări, pastişa patineur. patinator pastille. pastilă pastile patinoire [n.f.]. patinoar [n.n.] pastoral. oieresc, pastoral patio [n.m.]. curte interioară, patio [n.n.] pppat pâtir de. pătimi de pe urma, suferi din pricina patauger. bălăci (se ~), merge prin noroi pâtisserie. cofetărie, patiserie pataugé. mers prin noroi, bălăcit pâtisseries. prăjituri patauge (il ~). bălăceşte (se ~), merge prin noroi pâtissier. patiser pataugeait. mergea prin noroi, bălăcea patoche [n.f.] [fam.]. lăboanţă [fam.], mânoacă [pop.], labă [mână]

- 128 - patois [n.m.]. dialect, grai [subdialect], limbaj ţărănesc paye. leafă lefe, salariu salarii, plată plăţi patriarcal. patriarhal payement, paiement. plată patriarche. patriarh payer. plăti patricien. patrician paie (il ~). plăteşte (el ~) patrie. patrie patrii paie (je ~). plătesc (eu ~) patrilinéaire. paternă (pe line ~), patrilinear paient. plătesc (ei ~) patrimoine. patrimoniu paya. plăti (el ~) patrimonial. patrimonial paye (je ~). plătesc (eu ~) patriotard. pseudo-patriotic, patriotard payé. plătit patriote. patriot payes (tu ~). plăteşti (tu ~) patriotique. patriotic payez. plătiţi patriotisme. patriotism payons. plătim patristique. patristic payeur. platnic, plătitor patron. proprietar, patron pays. ţară ţări [n.f.pl.] patron [modèle]. şablon şabloane pays (du ~). ţării patron (saint ~). patron (sfânt ~), protector (sfânt ~) pays (les ~). ţările patronat. patronat pays [région]. regiune, ţinut [n.n.] ţinuturi patronné. patronat, ocrotit Pays Bas, Pays-Bas. Olanda, Ţările de Jos [arh.] patronner. patrona, ocroti Pays de Galles. Ţara Galilor patronyme. patronimic paysage. privelişte privelişti, peisaj paysan. ţăran ţărancă patrouille. patrulă paysannerie. ţărănime patrouiller. patrula patrouillaient. patrulau pppe patrouillé. patrulat peau. pieliţă, piele piei [pl.] patrouillent. patrulează (ei ~) péché. păcat, greşeală patte. labă labe péché [vb.]. păcătuit patte (de la ~). labei pécher. păcătui pattern. pattern [neo.] pécheur pécheresse. păcătos păcătoasă pâturage. islaz, islaz, păşune pêche [fruit]. piersică pâturer. duce la păşune [animalele] pêcher [arbre]. piersic pppau pêche [sport] (au poisson). pescuit [n.] Paul. Pavel, Paul pêche de concours. pescuit sportiv paume. palmă palme pêcher [vb.] (du poisson). pescui pescuiesc paumé. sărac, abandonat, lipit pământului pêché. pescuit paume (de la ~). pălmii pêcheur. pescar paumer (se ~) [fam.]. pierde (se ~), rătăci (se ~) pécuniaire. pecuniar, bănesc paupériser. pauperiza ppped paupière. pleoapă pleoape pédagogie. pedagogie pause. pauză pédagogue. pedagog pause-café. pauze de cafea pédale [fig.pop.]. homosexualitate, pederastie pauser. lua o pauză pédaler. pedala pauvre. biet, sărman, sărăcăcios, sărac pédala. pedală (el ~) pauvre [vêtement ou maison]. sărăcăcios pédale. pedală pauvrement. sărăcăcios (în mod ~) pédale (il ~). pedalează (el ~) pauvreté. calicie [pop.], sărăcie pédant. pedant pppav pédanterie. preţiozitate, pedanterie pavage. caldarâm, pavaj pédé. pederast, poponar [vulg.], homo [col.] pavaner. da mare (se ~), umfla în pene (se ~) pédéraste. homo [col.], pederast pédicule. pedicul pavé. pavea [neo.], piatră de pavaj pédoncule [bot.]. peduncul [bot.] pedunculi pavé [adj.]. pavat pédophile. pedofil pavé [pavage]. caldarâm, pavaj pédophilie. pedofilie paver. pava Peduncularis verticillata. vârtejul pământului [bot.] paveur. pavator pavillon. pavilion, chioşc pppei pavillon [mar.]. pavilion [mar.] peigner. pieptăna pavoisé. pavoazat, decorat peignant. pieptănând pavoiser. decora, pavoaza peigne. pieptene piepteni pavot. mac [bot.]. mák peigné. pieptănat pppay peigne (il ~). piaptănă (el ~) peigne (je ~). piaptăn (eu ~) payable. plătibil peignent. piaptănă (ei ~) payant. plată (cu ~), plăteşte (care ~), plătitor

- 129 - peignes (tu ~). piepteni perd. pierde peignoir. halat de baie perdant. pierzând peindre, dépeindre, décrire. zugrăvi zugrăveşte zugrăvit perdent. pierd (ei ~) Adev 01/11/07 perdez. pierdeţi peine de mort. pedeapsa capitală perdons. pierdem peines éternelles. caznele veşnice perdrai. pierde (voi ~) peinture à huile. pictură în ulei perds (je ~). pierd (eu ~) pppel perdu. pierdut pierduţi, pierdută pierdute pelle. lopată lopeţi. lopata perdu (avaient ~). pierduseră pelle à neige. lopată de zăpadă perdu (avait ~). pierduse pellicule. film, pojghiţă, peliculă perdu (il avait ~). pierduse pellicules [pl.]. mătreaţă [sg.] perdre connaissance. pierde cunoştinţa pelote. ghem perdre pied. pierde stăpânirea de sine (a ~) peloton. ghem mic, pluton père. tatăl, tată pelouse. peluză père [rel.]. părinte [preot] peluche. pluş Père Noël. Moş Crăciun peluches [n.f.pl.]. scame [n.f.pl.] perfide, insidieux. perfid pelvien. pelvian perfidie. perfidie pelvis, bassin (anatomie). pelvis, lighean [n.n.] lighene perfidement, sournoisement. perfidie (cu ~) pppen périphérie. suburbie pénal. penal périphérie [d'une ville]. mahala mahalale [peiorativ], pénalisation. penalizare periferie [a unui oraş] pénaliser. penaliza permettre, tolérer. îngădui. engedni penaud. încurcat, ruşinat perplexe, interdit, médusé. perplex penchant. predispoziţie, înclinare Persée. Perseu pencher. apleca (se ~), înclina (se ~) persevera (a ~). persévérer pendaison. spânzurare persévérait. persevera (el ~) pendant. timp de, timp ce (în ~), timpul (în ~) persévérance. perseverenţă pendant [n.]. pandantiv, pereche persévère (il ~). perseverează (el ~) pendant la nuit. în timpul nopţii, noaptea [adv.] persévéré. perseverat penderie. dispozitiv de atârnat rufe persévèrent (ils ~). perseverează (ei ~) pendre. atârna, agăţa, spânzura persévères (tu ~). perseverezi pendu. agăţat, atârnat, spânzurat perseverez. persévère (je ~) pendu [n.]. spânzurat [n.] persienne. persiană pendule. pendulă, pendul persifler. bate joc de (a-şi ~), râde de pénétrant. pătrunzător, penetrant persil. pătrunjel. petrezselyem pénétration. pătrundere, penetraţie persona non grata. persona non grata pénétrer. pătrunde, penetra personnage. personaj pénible. penibil personne. nimeni péniblement. dificultate (cu ~), penibil (în mod ~) personne (à ~). [pron. nég.]. nimănui péninsule. peninsulă personne (du verbe) [abréviation]. [pers.] péninsule balkanique. peninsula balcanică personnel, particulier. personal pénis. penis penisuri, puţă [vulg.] pppes pénitence. penitenţă, căinţă pèse-personne. cântar de baie pénombre. penumbră pesée. cântărire pensant. gânditor peser. cântări pensé. gândit pesa (il ~). cântări (el ~) pensée. gând gânduri, gândire. gond pesa sur (il ~). apăsă pe (el ~) penser. cugeta, reflecta, gândi pesaient. cântăreau pensif. îngândurat pesait. cântărea pension. pension pesant. cântărind pensionné. pensionar pesé. cântărit pentamètre. pentametru pèse (il ~). cântăreşte pente. pantă pèse (je ~). cântăresc (eu ~) pénultième. penultim pèsent. cântăresc (ei ~) pépinière, plantation. pepinieră pepiniere pèses (tu ~). cântăreşti ppper pesez. cântăriţi perce-feuille [bot.]. urechea-iepurelui [bot.] pesons. cântărim percolateur. cafetieră (~ electrică) pesée [pression]. apăsare perdant [adj.]. păgubos, perdant, pierzător, luzăr peser sur. apăsa pe [arg.neo.] pesant sur. apăsând pe perdre. pierde pèse sur (il ~). apasă pe (el ~)

- 130 - pessimisme. pesimism PETITE . -IŢĂ pessimiste. pesimist PETITE . -ICĂ pestait contre (il ~). tuna şi fulgera împotriva (el ~) petite amie. prietenă, gagică [pop.], amică peste. ciumă [med.] petite fille. fetiţă pester contre. tuna şi fulgera împotriva petite montagne [n.f.]. muncel [n.m.] [pop.] muncei pesticide. pesticid petitesse. micime, meschinărie pestiféré. molipsit de ciumă, ciumat pétition. petiţie, cerere pestilence. duhoare, duhnet [pop.], miros infect, putoare petits-enfants. nepoţi [de bunic] pestilentiel. puturos [miros] puturoasă, pestilenţial pétrifier. pietrifica [geol.], înmărmuri, încremeni, pestilenţială, duhnitor duhnitoare împietri pppet pétrifier [fig.]. uimi, ului uluiesc, stupefia pet [vulg.]. băşină [vulg.], pârţ [pop.], vânturi [pl. pétrifié. împietrit, înmărmurit, încremenit eufemism] pétrifié [fig.]. uimit, stupefiat, uluit pétale [m.]. petală [f.] pétrifié [géol.]. pietrificat [geol.] pétard [m.]. petardă [f.] pétrin [méc.]. malaxor pentru aluat [mec.] pétard [pop.] [anat.]. cur [vulg.], fund, poponeţ [pop.] pétrin (le ~) [fig.]. beleaua pétarader [auto]. da un rateu [auto] pétrin [fam.]. încurcătură, belea, bucluc, situaţie pétasse. curvă, ştoarfă [pop.], boarfă [fig.], târfă penibilă péter [vulg.]. face vânturi, trage vânturi, băşi (se ~) pétrir. fasona, modela, plămădi [vulg.] pétrir [pâte]. frământa [aluatul] péta (il ~). băşi (el se ~) [vulg.] pétri. plămădit, modelat, fasonat pétant [vulg.]. băşindu-se [vulg.] pétri [pâte]. frământat [aluat] pétaient [vulg.]. băşeau [vulg.] pétrissait (il ~) [pâte]. frământa (el ~) [aluatul] pétait [vulg.]. băşea [vulg.] pétrissant. fasonănd, modelând, plămădind pète (il ~) [vulg.]. băşeşte (el se ~) [vulg.] pétrissant [pâte]. frământând [aluatul] pété (il avait ~) [vulg.]. băşise (se ~) [vulg.] pétrisse (qu'il ~). modeleze (el să ~), fasoneze (el pète (qu'il ~) [vulg.]. băşească (el să se ~) [vulg.] să ~) pété [vulg.]. băşit [vulg.] pétrisse (qu'il ~) [pâte]. frământe (el să ~) péter plus haut que son cul. fi cu nasul pe sus, sări [aluatul] peste cal pétrissent (ils ~). modelează (ei ~), plămădesc (ei pétiller [yeux]. scăpăra, scânteia ~) pétillait (il ~) [liquides]. spumega (el ~), scotea pétrit (il ~). plămădeşte, fasonează (el ~), bule de gaz, făcea spumă modelează (el ~) pétillant. vioi pétrit (il ~) [pâte]. frâmântă (el ~) [aluatul] pétillant [bois au feu]. trosneşte (care ~) pétrole. petrol pétillant [fig. personnes]. vioiciune (plin de ~), pétrolier. petrolier ager pétrolier [n.] [navire]. petrolier [n] [mar.] pétillant [liquides]. spumos, spumegos pétrolier [n.][personne]. petrolist pétille (il ~) [liquides]. spumegă (el ~), face pétrolifère. petrolifer spumă (el ~) pétulant. vioi, impetuos pétillent (ils ~) [bois]. trosnesc arzînd (ei ~) pétunia [m.] [bot.]. petunie [f.] [bot.] pétillent (ils ~) [yeux ~]. scânteiază (ei ~) [ochi], pppeu sclipesc (ei ~) [ochi] peu. puţin, un pic pétiller [liquides]. spumega, face spumă, scoate bule peu (le ~). puţinul [n.] de gaz peu (un ~). ţâră (o ~) pétiole [bot.]. peţiol [bot.] peu à peu. puţin câte puţin petit. mic mici mică mici [f.pl.] peu encombrant. care ocupă puţin loc, compact petit [n.m.]. micuţ, copil, ţânc [pop. peiorativ] peu que (pour ~). puţin (oricât de ~) petit ami. amic, prieten, gagiu [pop.] peuplade. neam [popor] neamuri, populaţie, seminţie petit beurre. biscuit [arh.] petit bois [sg.]. găteje [pl.reg.] peuple. popor popoare petit bourgeois. mic burghez peupler. popula petit dépôt naturel de sel. slătioară [reg.] peuplaient. populau petit-fils. nepot [de bunic] peuplait. popula (el ~) petit-lait. zer peuplant. populând petit-pain. chiflă peuplé. populat petit pinceau. penel peneluri peuplier. plop PETIT [m.]. -UŞ peur. teamă, frică PETIT . -LEŢ avoir peur. teme petit à petit. încetul cu încetul, puţin câte puţin peur (ayant ~). temându-se, frică (fiindu-i ~) petite. mică mici [f.pl.] peur (faire ~). înfricoşa petite-fille. nepoată [de bunic]

- 131 - peur (il a ~). teme (se ~), teamă (îi e ~), frică (îi e phénoménal. fenomenal ~) phénoménologie. fenomenologie peur (il a eu ~). temut (s-a ~), frică (i-a fost ~) ppphi peur (il avait ~). temea (se ~), teamă (îi era ~), philanthrope. binefăcător [n.], filantrop frică (îi era ~) philanthropie. filantropie, acţiune caritabilă peur (il avait eu ~). frică (îi fusese ~), temuse (se philanthropique. filantropic, caritabil ~) philharmonie. filarmonică peur (il me fait ~). sperie (mă ~), înfricoşează philologie. filologie (mă ~) philologue. filolog peur (ils avaient ~). temeau (se ~), frică (le era philosophe. filosof, filozof ~), teamă (le era ~) philosophie. filozofie, filosofie peur (ils avaient eu ~). temuseră (se ~), frică (le philosophique. filosofic, filozofic fusese ~) pppho peur (ils ont ~). teamă (le e ~), tem (se ~), frică phobie. fobie (le e ~) phonétique. fonetic peur (ils ont eu ~). frică (le-a fost ~), temut (s-au phonétique [n.f.]. fonetăcă [n.f.] ~) phonologie. fonologie peur (j'ai ~). frică (mi-e ~), tem (mă ~), teamă phonologique. fonologic (mi-e ~) phosphore. fosfor peur (j'ai eu ~). frică (mi-a fost ~), temut (m-am phosphorescent. fosforescent, fluorescent, luminiscent ~) photo [fam.]. fotografie, chip [reg. Transilv.], poză peur (j'avais ~). teamă (mi-era ~), frică (mi-era [fam.] ~), temeam (mă ~) photo [image]. fotografie, poză [pop.] peur (j'avais eu ~). temusem (mă ~), frică (îmi photocopie. fotocopie, copie xerox fusese ~) photocopié. fotocopiat, xeroxat peur (n'aie pas ~) !. teme (nu te ~) !, frică (nu-ţi photocopier. fotocopia, xeroxa fie ~)! photocopieuse. copiator, xerox peur (n'ayez pas ~) !. temeţi (nu vă ~) !, frică (nu photogénie. fotogenie vă fie ~)! photogénique. fotogenic peur (nous avions ~). teamă (ne era ~), frică (ne photographe. fotograf era ~), temeam (ne ~) photographier. trage-n chip [reg. Trans.], poza peur (nous avions eu ~). frică (ne fusese ~), [pop.], fotografia temusem (ne ~) photographiaient (ils ~). pozau [foto], fotografiau peur (nous avons ~). teamă (ne e ~), temem (ne photographiais (je ~). fotografiam (eu ~), pozam ~), frică (ne e ~) (eu ~) [foto] peur (nous avons eu ~). temut (ne-am ~), frică photographiait (il ~). fotografia (el ~), poza (el ~) (ne-a fost ~) [foto] peur (prendre ~). înspăimânta (se ~) photographie. fotografie peur (pris ~). înspăimântat photographié. tras în chip [reg. Trans], pozat peur (tu as ~). temi (te ~), teamă (ţi-e ~), frică (ţi- [fam], fotografiat e ~) photographie (il ~). fotografiază (el ~), pozează peur (tu as eu ~). frică (ţi-a fost ~), temut (te-ai (el ~) [foto] ~) photographie (je ~). fotografiez (eu ~), pozez (eu peur (tu avais ~). temeai (te ~), frică (ţi-era ~), ~) [foto] teamă (ţi-era ~) photographie (qu'il ~). pozeze (el să ~) [foto], peur (tu avais eu ~). temuseşi (te ~), frică (îţi fotografieze (el să ~) fusese ~) photographient (ils ~). fotografiază (ei ~), peur (vous avez ~). temeţi (vă ~), teamă (vă e ~), pozează (ei ~) [foto] frică (vă e ~) photographique. fotografic peur (vous avez eu ~). frică (v-a fost ~), temut phrase. frază (v-aţi ~) phtisie. tuberculoză pulmonară, ftizie [arh.], TBC peur (vous aviez ~). temeaţi (vă ~), teamă (vă era physicien. fizician ~), frică (vă era ~) physionomie. fizionomie peureux. fricos fricoasă physique. fizic peut-être. probabil [adv.], pesemne, poate [adv.] physique [n.f.]. fizică [n.f.] pppha physiquement. fizic (din punct de vedere ~) phantasme. fantasmă pppi pharaon. faraon piaillement. scâncet, piuit phare. far [de navigaţie] piailler. piui, scânci pharmacie. poticărie [reg. Trans.], farmacie piano. pian pharmacien. farmacist, poticar [reg. Transilv.] piano (jouer du ~). pian (cânta la ~) phase. fază piano numérique. pian electronic, pian digital

- 132 - PIB produit intérieur brut. la Produsul Intern Brut (PIB) pppil Adev 05/03/08 pile. teanc, stivă, morman pic. vârf, cioacă [pop.], pisc pile [électr.]. baterie [electr.], pilă [electr.] pic (à ~). vertical pile (s'arrêter ~). ţanc (se opri la ~), brusc (se opri ~) pic (le ~). piscul pile ou face. cap sau pajură pic [outil]. târnăcop pile ou face (jouer à ~, tirer à ~). banul (da cu ~) pic [zool.]. ciocănitoare [zool.] piler. pisa pick-up. picup pileux. păros păroasă picorer. ciuguli pilier. stâlp [de susţinere], pilier picotements [pl.]. înţepături [pl.], furnicături [pl.] pillage. jefuire, jaf pictural. pictural piller. jefui, prăda pppie pillaient. jefuiau pie [zool.]. coţofană [zool.] pillait. jefuia pièce. bucată, piesă pillard. jefuitor pièce (~ de théâtre). piesă (~ de teatru) pillé. jefuit pièce [chambre]. odaie, cameră, încăpere încăperi pille (il ~). jefuieşte pièce [monnaie]. monedă pillent. jefuiesc pièces (mettre en ~). bucăţi (face ~) pilon. pisălog [de pisat], piuliţă [de pisat] piuliţe pièces de rechange. piese de schimb pilote. călăuză, pilot pièces jaunes [pl.]. mărunţiş [sg.] pilote [PC]. driver [PC] pied. picior picioare picioarele piloté. pilotat, călăuzit pied-à-terre. locuinţă modestă temporară piloter. pilota, călăuzi pied (aller à ~). jos (merge pe ~) pilule. pilulă pied d’égalité (être sur un ~). picior de egalitate (fi pimbêche [pop.]. snob pe ~) piment. ardei, ardei (~ iute) pied de la montagne (au ~). poalele muntelui (la ~) piment doux. ardei gras pied photo. trepied [foto] pimenter. ardeia piédestal piédestaux. piedestal. piedestaluri pimpant. cochet, fercheş, bătător la ochi piedmont (le ~). piemontul, piciorul [geo.], cracul Pimpinella saxifraga [bot.]. petrinjei de câmp [pl.] [bot.] [geo.pop.] pppin piedmont [géo.]. picior [geo.], crac [geo.pop.] pin. pin piedmont [n.m.]. piemont [n.n.] pince. cârlig de rufe pieds nus (aux ~). desculţ pince [méc.]. cleşte, cleşte patent piège [s.m.]. cursă, capcană pince [méd.]. pensă [med.] pierre. piatră pietre pincé. distant, înţepat [fig.] pierre (la ~). piatra pietrele pinceau. pensulă, penel peneluri Pierre [n.p.]. Pătru [pop.], Petru, Petre pincer. pişca, subţia, ciupi pierre à briquet. piatră de brichetă pindarique. pindaric pierre de touche. piatră de încercare ping-pong. ping-pong pierre meulière. piatră de moară pingouin. pinguin pierre précieuse. piatră preţioasă Pinguicula alpina [bot.]. foaie grasă [bot.] pierre tombale. cruce, piatră de căpătâi, stelă pintade [zool.]. bibilică [zool.] funerară pioche. târnăcop pierreux. pietros pietroasă piocheur. tocilar pierrot [zool.] [s.m.] (moineau). vrabie [s.f.] piolet. piolet piétement. soclu [a unei mobile], bază [a unei mobile] pionnier. inovator, deschizător de drumuri, pionier piété. evalvie, pietate, pioşenie pipe. pipă piétinement. călcare în picioare, tropăit, tropaială pppiq piétiner. călca în picioare, tropăi piquant. iute, înţepător, picant piétiner [ne pas avancer]. bate pasul pe loc piquant [goût]. picant, înţepător [gust] piéton. pieton piquant [n.]. spin, ghimpe piètre. mediocru, prost pique [n.]. suliţă pieu. ţăruş pique-nique. masă la iarbă verde, picnic pieusement. pietate (cu ~), pioşenie (cu ~), evlavie (cu piqué [adj.]. găurele (cu ~), buline (cu ~) ~) piqué [n.] [aéro.]. picaj [aero.] pieuvre. caracatiţă piqué [textile]. pichet [ţesătura] pieux. pios pioasă, evlavios evlavioasă piquer. ustura, înţepa, face o injecţie piézo-électrique. piezoelectric piquer une colère. apuca năbădăile (a-l ~), face o pif [n.m.][pop.]. nas criză [de nervi] pigeon [zool.]. porumbel piquer une crise. face o criză [de nervi] pigeonnier. porumbar, hulubărie piquet. ţăruş, pichet [mil.] piger [fam.]. pricepe, înţelege, bunghi [pop.]

- 133 - piqûre (donner une ~ à qqn.). injecţie (face o ~ plaisant [adj.]. amuzant, agreabil, plăcut [adj.] cuiva) plaisantes. glumeşti pirate. pirat plaisanter. glumi, vorbi în glumă pirate de l’air. pirat al aerului plaisanterie. glumă pirater. copia plaisir. plăcere pire. mai rău plan. plan pppis planche. scândură pis [adj.]. mai rău planche [dans un livre]. planşă [într-o carte] pis [n.m.][de la vache]. uger [n.n.] plancher. podea piscine. piscină plancher [constr.]. planşeu [constr.] pisse [vulg.][n.f.]. pipi, pişat [n.n.][vulg.] planchette [de dessin]. planşetă pissenlit. păpădie planer. pluti în aer, plana pisser [vulg.]. pişa [vulg.] planait (il ~). plana (el ~), plutea în aer (el ~) pissoir. pisoar planant. plutind în aer, planând pistache. fistic plané. planat piste. urmă, pistă plane (il ~). pluteşte în aer, planează (el ~) pistil. pistil planétaire. planetar pistolet. pistol planète. planetă piteux. jalnic, lamentabil planeur. planor planoare pitié. milă, compătimire planification. planificare pitoyable. vrednic de milă, jalnic, deplorabil planifier. planifica pittoresque. pitoresc plant. puiet, răsad pivoine. bujor plantant. plantind, sădind pizza. pizza plantation. plantaţie, pepinieră pepiniere pppl plante. plantă plante placard. afiş, pancartă, dulap (încastrat) plante du pied. talpa piciorului place. amplasează planter. planta [vb.], sădi sădesc place (à la ~ de). loc de (în ~) plante (il ~). plantează (el ~) place [n.]. loc, piaţă pieţe planté. plantat, sădit place de (à la ~). locul (în ~) plantez. plantaţi, sădiţi placer. pune, amplasa, plasa plantons. plantăm, sădim plaçait. punea plantes herbacées. plante ierboase place (il ~). pune (el ~) plantureux [personne]. planturos planturoasă [adj.] placé. pus, plasat, amplasat plantureux [repas]. copios [masă] placera. pune (va ~) plaque. placă [n.] placerait. pune (ar ~) plaqué. placat placide. placid, flegmatic, indiferent plaque d'immatriculation. număr de imatriculare placidité. indiferenţă, placiditate [auto] plafond. tavan, plafon plaquer. placa [acoperi cu metal] plafonner. atinge plafonul maxim [aero.], plafona (se ~) plaquer [fig.]. placa [un adversar] plage. plajă plaquette. plăcuţă plaid. pătură, pled plaquette [livre]. plachetă [de versuri] plaidoirie. pledoarie plastifié. plastic (de ~), plastifiat, plastic (îmbrăcat în ~) plaie. rană răni, plagă plăgi plastique. plastic plaie (de la ~). plăgii, rănii plastron. plastron plaindre. plânge (se ~), compătimi plat. neted netedă, plat plată plaine. şes, câmpie plat de résistance. mâncare principală, mâncare de plaine [abréviation cartographique]. C. bază plaint. deplâns, compătimit plat ventre (à ~). burtă (pe ~) plainte. geamăt, reclamaţie, plângere, vaiet plate-forme. platformă platforme plainte (porter ~). plângere (depune ~), reclamaţie plateau. platou, tavă (face o ~) plateau (le ~) [géo.]. platoul [geo.], plaiul, plaintif. tânguitor, plăngăreţ podişul plaire. plăcea plateau [géo.]. plai plaiuri, platou [geo.] platouri, plaira. plăcea (va ~) podiş podişuri plairait. plăcea (i-ar ~) Plateau Danubien. Platoul Dunării plais. placi, plac plateau de montagne. plai [platou montan] plaisait (lui ~). plăcea (îi ~) platine. platină plaisance. recreere, agrement platiné. platinat [păr] plaisant. plăcându- platitude. banalitate, platitudine plaît. place platonique (amour ~). platonică (dragoste ~) plu. plăcut plâtras. moloz

- 134 - plâtre. ghips, ipsos plombier. instalator plausible. plauzibil, verosimil plombs [n.m.pl.] [de fusil]. alice [n.f.pl.] ppple plongée sous-marine. scufundări submarine plébiscite. plebiscit ppplu plein. plin plini plină pline pluie. ploaie plein air (en ~). aer liber (în ~) pluie torrentielle. ploaie cu găleata [pop.], ploaie pleinement. din plin torenţială plénier. plenar plume. toc (de scris) plénipotentiaire. plenipotenţiar plume [poids]. pană [greutate] plénitude. plenitudine plumettes. pene mici pleurard. plângăcios plângăcioasă, plângăreţ plupart. majoritate, cei mai mulţi plângăreaţă, smiorcăit smiorcăită pluriel [abréviation]. [pl.] pleurer. plânge plus. mai pleura. plânse (el ~) plus (de ~). plus (în ~) pleuré. plâns plus (en ~). deasupra (pe ~), plus (en ~), lângă (pe ~) pleure (il ~). plânge (el ~) plus ou moins. mai mult sau mai puţin Adev pleure (je ~). plâng (eu ~) 01/11/07 pleure (qu'il ~). plângă (el să ~) Pluton. Pluto pleuré (il avait ~). plânsese pneu. anvelopă, cauciuc, pneu pleuré (j'avais ~). plânsesem (eu ~) pppo pleuré (tu avais ~). plânseseşi poche. buzunar buzunare pleurent. plâng (ei ~) poche plaquée [f.]. buzunar aplicat [n.] pleures (tu ~). plângi pochette. buzunăraş pleurez. plângeţi podomètre [jogging]. podometru [alergări] pleurons. plângem poêle [n.f.]. cratiţă [n.f.] pleurer sur. deplânge poêle [n.m.]. sobă [n.f.], godin [n.n.] pleureuse. bocitoare poêle à queue [n.f.]. tigaie [n.f.] tigăi pleurnicher. smiorcăi poème. poem pleurnichant (se ~). smiorcăindu-se pppoi pleurniche (il ~). smiorcăie (el se ~) poids [n.m.sg.]. greutate [n.f.sg.] greutăţi pleurniches (tu ~). smiorcăi (tu te ~) poids (du ~). greutăţii pleuvoir. ploua poids (le ~). greutatea pleut. plouă poignard. pumnal pleuvant. plouând poignée [n.f.]. mâner [n.n.] mânere [n.f.pl.] pleuve (qu'il ~). plouă (să ~) poignée de main. strângere de mână pleuvra. ploua (va ~) poignée de porte. mâner de uşă pleuvrait. ploua (ar ~) poignet [anat.]. încheietura mâinii plu [de pleuvoir]. plouat poil. fir de păr pppli poil (à ~). gol [nud], goală [nud], gol-puşcă, dezbrăcat pli. fald, cută, pliu, îndoitură poils. perişori, floci [vulg.] [pl.] pli (prendre le ~). obiceiul (lua ~) poinçon. sulă [unealtă], poanson pliant. pliant poing. pumn plier. îndoi, încovoia, plia point. punct plie (il ~). îndoaie (el ~), încovoaie (el ~), pliază point de (être sur le ~). punctul să (fi pe ~), cât pe ce (el ~) să (fi ~) plie (je ~). încovoi (eu ~), pliez, îndoi (eu ~) point culminant, comble [fig.]. punct culminant plient (ils ~).îndoaie (ei ~), încovoaie (ei ~), du point de vue. din punct de vedere Adev 26/10/07 pliază (ei ~) pointe. vârf plier (se ~ à la volonté de). supune (se ~ voinţei) pointe des pieds (sur la ~). vârful picioarelor (în ~) plier qqn. îndupleca [pe cineva] pointure [chaussure]. mărime [la încălţăminte] plier une tente. împături un cort poire. pară plinthe. plintă poireau. praz plissage. plisare poirier. păr [bot.] plissé. plisat poison. otravă plisser. plisa poisson. peşte ppplo poisson dans l'eau (comme un~). peştele în apă (ca ~) plomb. plumb Poissons [zodiaque]. Peşti [zodiac] plomb [électr.]. siguranţă [electrică] poitrine. ţâţă [pop.], piept, sân plombé. plombat [stomat.] poitrine [de la femme]. ţâţă, piept [al femeii], sân plomber. plomba [un dinte] poivre. piper plomberie. meseira de instalator poivre blanc. piper alb

- 135 - poivre noir. piper negru pore. por pori poivrer. pipăra poreux. poros poivrière. piperniţă porosité. porozitate poivron. ardei port. ţinută, atitudine, port, purtare pppol port [mar.]. port [mar.] polaire. polar port franc. port liber [scutit de taxe] polaire (l'Étoile ~). polară (Steaua ~) portable. portabil polenta. mămăligă, tocană [reg. MM] portable [téléphone]. celular [telefon], telefon mobil, poli [finition]. lustruit, polizat mobil [telefon] police. poliţie portail. portal police [typo]. corp de literă, font [PC] portant (à bout ~). aproape (de ~) [armă], distanţă (de la politique [abrév.]. [pol.] mică ~) polo [chemise]. tricou poli portatif. portativ polo [sport]. polo [sport] porte. uşă uşi Pologne. Polonia porte (de la ~). uşii polonais. polonez porte (la ~). uşa Polyanthes tuberosa. chiparoasă [pop.], tuberoză porte (mettre à la ~). concedia, da afară Polygala sp. [bot.]. amăreală [bot.] porte-avions. portavion polygone. poligon porte-bébé. ham pentru purtat bebeluşul Polygonum alpinum [bot.]. troscot de munte [bot.] porte-bonheur. talisman Polygonum bistorta [bot.]. răculeţ [bot.] porte-carte [n.f.]. porthart [n.m.] portharturi Polygonum viviparum [bot.]. iarba şopârlelor [bot.] porte-cigares. tabacheră polytechnique. politehnică porte-cigarettes. portţigaret polyuréthane. poliuretan porte-clefs, porte-clés [n.m.]. breloc [n.n.], portchei polyvalent. polivalent [n.n.] pppom porte cochère, porte-cochère. poartă [mare] [pentru pommade. alifie, pomadă vehicule] pomme. măr [fruct] mere merele Adev 27/03/08 porte coulissante. uşă culisantă pomme d'Adam [f.]. mărul lui Adam [n.] porte à deux vantaux. uşă cu două canaturi pomme de terre. cartof cartofi, piciocă picioci [pl.reg. porte-drapeau. stegar, portdrapel Transil.], picioică picioici. pityóka porte latérale. uşă laterală pommier. măr [arbore] porte-malheur. aducător de ghinion pompe. pompă porte-monnaie. portmoneu pompeux. pompos porte au nez (fermer la ~). uşa în nas (trânti ~) pompier. pompier porte-parole. purtător de cuvânt pompiste. vânzător la o staţie de benzină, benzinier porte pliante. uşă în armonică, uşă pliantă pppon porte-plume. toc [de scris] poncer au papier verre. şmirghelui, lustrui cu şmirghel porte principale. intrare principală, uşa principală poncho. poncho porte-savon [n.m.]. savonieră [n.f.] ponctualité. punctualitate porte-serviettes [n.m.]. suport pentru prosop [n.n.] ponctuation. punctuaţie portée. bătaie [mil.], rază de acţiune, importanţă ponctuellement. punctual (în mod ~), punctualitate (cu portée (à la ~). accesibil, îndemână (la ~) ~) portée (hors de la ~). inaccesibil pondéré. ponderat, măsurat, echilibrat portefeuille. portofel pondre. crea [fig.], oua portefeuille [documents]. portofoliu pont. pod poduri portefeuille [pol.]. portofoliu [pol.] pont-levis. pod mobil [istoric] portemanteau. cuier cuiere pppop porter. îmbrăca, purta popeline. poplin porta. îmbrăcă (el ~), purtă popote. popotă portai. îmbrăcai, purtai popote [camping]. set de ustensile de bucătărie portaient. purtau, îmbrăcau portais (je ~). îmbrăcam (eu ~), purtam (eu ~) populace. gloată, plebe portais (tu ~). purtai, îmbrăcai populaire. popular portait. îmbrăca (el ~), purta populariser. populariza portâmes. purtarăm popularité. popularitate portant. purtând, îmbrăcând population. populaţie populaţia populaţiei Adev portas. îmbrăcaşi, purtaşi 01/11/07 portâtes. purtarăţi, îmbrăcarăţi pppor porte (je ~). port (eu ~) porc. porc porte (je ~), vêts (je ~). îmbrac porcelaine [f.]. porţelan [m.] porte (il ~). poartă (el ~), îmbracă (el ~) porche. pridvor, tindă, cerdac, târnaţ [pop.] porté. purtat

- 136 - porté (il avait ~). purtase, îmbrăcase posent (ils ~). montează (ei ~), instalează (ei ~), pun porté (ils avaient ~). îmbrăcaseră, purtaseră (ei ~) porté (j'avais ~). îmbrăcasem (eu ~), purtasem (eu ~) poser [pour un portrait]. poza [pentru un portret] porté (nous avions ~). purtaserăm, îmbrăcaserăm posait [portrait]. poza (el ~) [portret] porté (tu avais ~). îmbrăcaseşi, purtaseşi posant [portrait]. pozând [portret] porté (vous aviez ~). îmbrăcaserăţi, purtaserăţi pose (il ~) [portrait]. pozează (el ~) [portret] porté [transporté]. dus, transportat pose [attitude]. poziţie, poză [atitudine], atitudine portent. poartă (ei ~), îmbracă (ei ~) posé [portrait]. pozat [portret] portèrent. purtară, îmbrăcară positif. pozitiv pozitivi pozitivă pozitive portes (tu ~). porţi (tu ~), îmbraci position. poziţie portez. purtaţi, îmbrăcaţi posséder. poseda portiez. îmbrăcaţi (voi ~), purtaţi (voi ~) posséda. posedă (el ~) [perf. s.] (nous) portions. purtam (noi ~) possédait. poseda (el ~) portons. îmbrăcăm, purtăm possédé. posedat porter (se ~). duce (a o ~) possède (il ~). posedă (el ~) porter [transporter]. duce, transporta possédé (il avait ~). posedase porter [vêtement]. îmbrăca, purta [haină] possède (je ~). posed (eu ~) porter atteinte à. aduce prejudiciu, afecta, possèdent. posedă (ei ~), posedă compromite, leza possèdes (tu ~). posezi (tu ~) porter bien (se ~). duce bine (a o ~) possédez. posedaţi (voi ~) porter comme un charme (se ~). duce de minune possédons. posedăm (a o ~) possesseur. posesor porter le deuil. purta doliu possessif. posesiv posesivă porter mal (se ~). duce rău (a o ~) possession. proprietate, posesiune porter plainte. depune plângere [jur.] possibilité. posibilitate porter préjudice. dăuna, prejudicia possible. posibil porter secours. da ajutor postal. poştal poştali poştală poştale porter sur [concerner]. ocupa de (se ~), avea ca postcolonial. postcolonial obiect, trata [subiect] postcommunisme. postcomunism porter témoin (se ~). depune mărturie postcommuniste. postcomunist porter un toast. toasta poste [emploi]. slujbă [fam.], serviciu [slujbă], post porter volontaire (se ~). oferi voluntar (se ~) [serviciu] porteur [n.m.]. docher docheri, hamal hamali poste. poştă porteur [adj.]. sprijin (de ~), purtător purtătoare Poste (la ~). Poşta porteur (mur ~). rezistenţă (perete de ~), portant poste [sentinelle]. post [de santinelă] (perete ~) poster. expedia prin poştă portier [concierge]. portar, uşier poster (se ~). posta (se ~) portier [n.m.] [auto]. portieră [n.f.] [auto] postérieur. posterior portière arrière. uşa din spate [auto] postérieur [n.m.] [euphémisme]. popou, posterior [n.m.] portière avant [auto]. uşa din faţă [auto] [eufemism] portillon [n.m.]. poartă [n.f.] porţi, portic [n.n.] postérieurement. la o dată ulterioară, posterior (în mod porticuri ~) portion. raţie raţii, porţiune porţiuni, porţie porţii postérité. posteritate portion [alim.]. porţie [alim.] postface. postfaţă portion [de subsistance]. raţie [de subzistenţă] posthume. postum portion [partie]. porţiune postiche. contrafăcut, fals, măsluit portrait. portret portrete postmoderne. postmodern portrait (l'art du ~). portretistică [n.f.] postmodernisme. postmodernism portraiturer [liv.]. portretiza poststructuralisme. poststructuralism portugais. portughez posture. postură, atitudine Portugal. Portugalia pppot pppos pot [n.m.]. oală [n.f.] oale, vas [n.n.] [recipient] vase poser. pune, plasa, monta, instala pot [fam.] (chance). noroc, baftă poser des colles [arg. scol.]. pune întrebări pot à confiture. borcan cu dulceaţă încuietoare [arg.] pot-au-feu. rasol de vacă cu legume poser une question / des questions. pune o întrebare / pot-pourri. potpuriu întrebări pot [à fleurs]. ghiveci [n.n.sg.] [de flori] ghivece pose [installation]. instalare, amplasare, plasare, pot [bocal]. borcan pozare, aşezare pot de vin [fig.]. şmen [arg.], mită, şperţ [pop.], pose (il ~). pune (el ~), montează (el ~), instalează bacşiş (el ~) potable. băubil [pop. glumeţ], potabil, care se poate bea posé. montat, instalat, plasat, pus, amplasat potage. ciorbă ciorbe

- 137 - potager. grădină de legume poursuis. urmăreşti, urmăresc (eu ~) potager [adj.]. zarzavat (de ~), legumicol poursuit. urmăreşte potard [fam.]. farmacist, poticar [pop.] poursuivait. urmărea potassium. potasiu poursuivant. urmărind pote [col., fam.]. prieten, fârtat [pop.], amic poursuive. urmărească (să ~) poteau. stâlp stâlpi poursuivent. urmăresc (ei ~) poteau indicateur. stâlp indicator poursuivez. urmăriţi potence. spânzurătoare poursuivi. urmărit potentat. potentat potentaţi poursuivît. urmări potentialité. potenţialitate poursuivons. urmărim potentiel. potenţial poursuivra. urmări (va ~) potentiel [adj.]. potenţial [adj.] poursuivrait. urma (ar ~) Potentilla aurea [bot.]. sclipeţi [pl.] [bot.] pourtant. cu toate acestea, totuşi Potentilla crantzii [bot.]. cinci-degete [bot.] pourvu que. doar de, condiţia să (cu ~), numai să Potentilla ternata [bot.]. scânteiuţă de munte [bot], pousse. mlădiţă, mugur sclipeţi de munte [bot] pousse-toi !. dă-te la o parte poterie. olărie poussée. îmbrânceală, presiune, împingere potier. olar poussée [méd.]. puseu [med.], acces [med.] pppou pousser. împinge, îmbrânci, îndemna pou poux. păduche păduchi poussa. împinse (el ~), îndemnă (el ~) pou de pubis. păduche lat poussait (el ~). împingea (el ~), îndemna (el ~) poubelle. ladă de gunoi, ghenă, pubelă pousse (il ~). îndeamnă, împinge pouce. degetul mare, ţol, inci pousse (je ~). îndemn (au ~), împing (eu ~) poudre. pudră, praf, pulbere pousser un cri. scoate un strigăt poudrer. pudra poussette. cărucior de copil poudrerie. pulberărie poussière. praf, pulbere, colb poudreux. prăfuit poussiéreux. colbuit poudrier. pudrieră poussin. pui - pui [pl.], puişor pouffer. izbucni în râs poutre. grindă, bârnă pouilleux. păduchios păduchioasă pouvoir. putea poulailler. coteţ de păsări peut (il ~). poate (el ~) poulailler [théâtre]. galerie [teat.] peuvent. pot (ei ~) poulain. mânz mânji [n.pl.] peux (je ~). pot (eu ~) poule. găină. gallina peux (tu ~). poţi poulet. pui pourra. putea (va ~) pouls. puls pourraient. putea (ar ~) pouls (tâter le ~). pulsul (lua ~) pourrait. putea (ar ~) poumon. plămân plămâni, bojoc [pop.] pouvait. putea poupard. copilaş pouvant. putând poupée. păpuşă pouvez. puteţi poupon. copilaş pouvons. putem pour. pentru, către puis (je ~). pot (eu ~) pour [abréviation]. pt. puisse. poată (să ~) pour de bon. de-a binelea puisse (que je ~). pot (să ~) pour lors. de aceea, în consecinţă pppra pour peu que. oricât de puţin praticable. practicabil pourboire. bacşiş Prague. Praga pourcentage. procent, procentaj prairie. preerie [geo.], fâneaţă, pajişte, păşune pourchassé. urmărit pratique. practic pourchasser. urmări, fi pe urmele pratiquement. practic (în mod ~) pourparlers [pl.]. tratative [pl.], negocieri [pl.] pratiquer. practica, obişnui, exersa pourpre [adj.]. purpuriu pppre pourpre [n.]. purpură pré. păşune, pajişte pourquoi. de ce pré plat au bord d'une rivière. luncă pourrir. putrezi putrezesc, strica (se ~) préalable. prealabil pourri. putrezit, putred, stricat préalable (au ~). prealabil (în ~) pourrisse (qu'il ~). putrezească (să ~) préalablement. prealabil (în ~) pourrit. putrezeşte précaire. precar, nesigur pourriture. putreziciune, putrezire, corupţie (fig.) précaution. măsură de prevedere, precauţie poursuite. urmărire précautionneux. prudent, precaut, prevăzător poursuivant. urmăritor précédent. precedent poursuivre. urmări précéder. preceda

- 138 - précepte. precept prendre. lua préchauffage. preîncălzire prêché. propovăduit, predicat prêcher. propovădui, predica précieusement. afectat, grijă (cu mare ~) précieux. valoare (de ~), afectat, preţios preţioasă précipice. hău, gol [n.], prăpastie, neant précipitation. precipitaţii (pl.), precipitare précipité. aruncat de sus, precipitat, grăbit, prăvălit précipiter. prăvăli, grăbi, arunca de sus, zori [vb.] précis [adj.]. exact, precis précis [n.]. rezumat, mic tratat, manual [n.] précisément. precis (în mod ~) préciser. preciza précision. precizie précoce. precoce précocité. precocitate préconçu. preconceput préconiser. preconiza précurseur. precursor prédécesseur. predecesor prédestination. predestinare prédestiner. sorti, predestina, meni prédestine. predestinează, sorteşte prédestiné. menit, predestinat, sortit prédestinent. sortesc, predestinează prédicateur. predicator prédiction. prezicere, prediciţie prédilection. preferinţă, predilecţie prédire. prevesti, prezice prédisait. prevestea, prezicea prédit. prezis, prevestit prédit (il ~). prezice (el ~), prevesteşte préface. prefaţă préférable. preferabil préfère. preferă, prefer préféré. preferat préférence. preferinţă préférer. prefera préjudice. daună, pagubă, prejudiciu préjugé. prejudecată prélasser. tolăni prélasse. lăfăie (se ~), tolăneşte (se ~) prélassé. tolănit, lăfăit prélasser (se ~). lăfăi (se ~) prélevé. scos, extras, prelevat prélever. preleva, scoate, extrage préliminaire. preliminar préliminaires [n.pl.]. discuţii preliminarii [n.pl.] prélude. preludiu prématuré. prematur préméditation. premeditare prémédité. premeditat préméditer. premeditat premier. prim primă primi, primul première. premieră, prima première pierre. A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa Adev 25/03/08 premiers soins [pl.]. primul ajutor [sg.] prémisse. premisă prémonition. premoniţie

- 139 - Infinitiv: a lua a fi luat Gerunziu: luând Participiu: luat Indicativ Prezent Perfect compus Perfect simplu eu iau eu am luat eu luai tu iei tu ai luat tu luaşi el ia el a luat el luă noi luăm noi am luat noi luarăm voi luaţi voi aţi luat voi luarăţi ei iau ei au luat ei luară

Imperfect Mai mult ca perfect eu luam eu luasem tu luai tu luaseşi el lua el luase noi luam noi luaserăm voi luaţi voi luaserăţi ei luau ei luaseră

Subjonctiv

Prezent Perfect compus eu iau eu fi luat tu iei tu fi luat el ia; ieie el fi luat noi luăm noi fi luat voi luaţi voi fi luat ei ia; ieie ei fi luat Viitor indicativul

Viitor I Viitor I (popular) Viitor I (popular) eu voi lua o să iau oi lua tu vei lua o să iei îi lua el va lua o să ia; ieie a lua noi vom lua o să luăm om lua voi veţi lua o să luaţi îţi lua ei vor lua o să ia; ieie or lua

Viitor II Viitor II (popular) eu voi fi luat am să fi luat tu vei fi luat ai să fi luat el va fi luat are să fi luat noi vom fi luat avem să fi luat voi veţi fi luat aveţi să fi luat ei vor fi luat au să fi luat

Imperativ Conditional tu ia Prezent Perfect eu aş lua eu aş fi luat tu ai lua tu ai fi luat voi luaţi el ar lua el ar fi luat

- 140 - noi am lua noi am fi luat voi aţi lua voi aţi fi luat ei ar lua ei ar fi luat

- 141 - prenait. lua (el ~) presser. insista, apăsa, presa, zori [vb.], grăbi, stoarce prenant. luând pressé. stors, grăbit, presat, apăsat, zorit, insistat prend. ia presse (il ~). insistă prendra. lua (va ~) presse (il ~). presează, grăbeşte (se ~), apasă (el prendrait. lua (ar ~) ~) prends. iau presse (je ~). insist, presez, apăs, storc, zoresc prends (je). iau pressent. apasă (ei ~), presează (ei ~), insistă prends (tu ~). iei pressent (se ~). grăbesc (ei se ~) prenez. luaţi pression. presiune, constrângere prenne (qu'il ~). ia (să ~) pressionné [vêtement]. prevăzut cu capse [haină] prennent. iau prestance. prestanţă prenons. luăm prestation. prestaţie pris. luat prestige. prestigiu prit. luă prestigieux. prestigios prendre congé. lua rămas bun (a-şi ~) présumer. presupune prendre contrôle de. prelua controlul, deturna prêt [adj.]. gata, pregătit. ready. gotovyi prendre feu. lua foc prêt [n.] (< prêter). împrumut [n.], împrumut (dat) prendre la file. intra în rînd, intra în coadă prêt-à-porter. îmbrăcăminte de gata, confecţii prendre garde. avea grijă, fi atent prêt à porter [n.m.sg.]. haine de gata [n.f.pl.][fam.], prendre à la légère. lua uşor confecţii [n.f.pl.] prendre (qqn.) en photo. lua în chip [pop.], prétendre. pretinde fotografia prétendu. pretins prendre le pli. lua obiceiul prétentieux. pretenţios pretenţioasă prendre au sérieux. lua în serios prétention. pretenţie pris au sérieux. luat în serios prêter. împrumuta, da cu împrumut prénom. prenume prêta. împrumută (el ~), dădu cu împrumut préoccupation. preocupare prêtaient (ils ~). împrumutau, dădeau cu préoccupé. absorbit, preocupat împrumut préoccuper. preocupa (se ~) prêtais (je ~). împrumutam (eu ~), dădeam cu préoccuper de (se ~). interesa de (se ~) împrumut (eu ~) préparait. pregătea, prepara (el ~) prêtait. împrumuta (el ~), dădea cu împrumut préparateur. preparator prêtant. dând cu împrumut, împrumutând préparation. pregătire, preparare prêté. împrumutat, dat cu împrumut préparer. prepara, pregăti prête (il ~). împrumută (el ~), dă cu împrumut prépare (il ~). prepară, pregăteşte prête (je ~). împrumut (eu ~), dau cu împrumut prépare (je ~). pregătesc, prepar (eu ~) préparent. pregătesc, prepară (ei ~) prêtent. dau cu împrumut (ei ~), împrumută (ei prépares. pregăteşti, prepari ~) préparez. preparaţi, pregătiţi prêtes (tu ~). dai cu împrumut, împrumuţi préparons. pregătim, preparăm prêtez. împrumutaţi, daţi cu împrumut près. cvasi-, aproape prêtons. dăm cu împrumut, împrumutăm présage. divinaţie, premoniţie, prezicere, prevestire prêter (se ~). preta (se ~), consimţi présage (il ~). prevesteşte prêter l'oreille. asculta (~ atent) présager. prevesti prêter serment. depune jurământ presbyte. presbit préteur. pretor prêtre. preot preoţi présence. prezenţă preuve. probă probe, dovadă, încercare [test] présent. cadou, prezent, dar [n.] preuves convaincantes. probe incriminante présent [abréviation]. [pz.] présentable. prezentabil prévaloir de (se ~). prevala de (se ~) présentateur présentatrice. prezentator prezentatoare prévalait de (se ~). prevala de (el se ~) présentation. prezentare prévalant de (se ~). prevalându-se de présenté. prezentat prévaut de (il se ~). prevalează de (el se ~) présenter. prezenta prévenir. preveni présidence. preşedinţie prévenaient. preveneau président. preşedinte prévenait. prevenea présider. prezida prévenant. prevenind presque. aproape, aproximativ prévenant [adj.]. prevenitor, îndatoritor presqu'île. peninsulă prévenez. preveniţi presse [n.]. ziare [pl.], presă, mass media, maşină de prévenions. preveneam presat prévenons. prevenim pressenti. presimţit prévenu. prevenit pressentir. presimţi prévienne (qu'il ~). prevină (el să ~)

- 142 - préviennent. previn (ei ~) Primula minima [bot.]. ochiul-găinii [bot.] préviennent (qu'ils ~). prevină (ei să ~) prince. prinţ préviens (je ~). previn (eu ~) princesse. prinţesă prinţese préviens (tu ~). previi princier. princiar prévient (il ~). previne principal. principal principali principală prévint. preveni (el ~) principauté. principat préventif. preventiv principe. principiu prévision. previziune, prevedere principe (en ~). principiu (în ~) prévoir. prevedea printanier. primăvăratic prévoira. prevedea (va ~) printemps. primăvară prévoirai. prevedea (voi ~) priorité. prioritate prévoirait. prevedea (el ar ~) prise. luare prévoiras. prevedea (vei ~) prise [alpinisme]. priză [alpinism] prévois (je ~). prevăd (eu ~) prise [électr.]. priză [electr.] prévois (tu ~). prevezi prise [mil.]. cădere [mil.], cucerire [a unei redute] prévoit (il ~). prevede (el ~) prise anti-électrocution. priză şuco, priză cu prévoyaient. prevedeau pământare prévoyais (je ~). prevedeam (eu ~) priser. stima prévoyais (tu ~). prevedeai prises avec (être aux ~). cuţite cu (fi la ~) prévoyait. prevedea prisme. prismă prévoyant. prevăzător, prevăzând prison. închisoare, ocnă [pop.], puşcărie, temniţă prévoyant [adj.]. prevăzător [pop.] prévoyez. prevedeţi prisonnier, captif. prizonier prizonieră prévoyiez. prevedeaţi prisonnier [de guerre]. prizonier [de război] prévoyions. prevedeam (noi ~) prisonnier [détenu]. puşcăriaş, deţinut [n.m.] prévoyons. prevedem privation. privaţiune prévu. prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute privations. privaţiuni, lipsuri, sărăcie prévu (il avait ~). prevăzuse privé. particular, privat, lipsit (~ de), privat (~ de) prévu (ils avaient ~). prevăzuseră prive (il ~). privează de, lipseşte de prévu (j'avais ~). prevăzusem priver de. priva de, lipsi de prévu (nous avions ~). prevăzuserăm privilège. privilegiu, favoare prévu (tu avais ~). prevăzuseşi privilégier. favoriza, privilegia prévu (vous aviez ~). prevăzuserăţi privilégié. favorizat, privilegiat prévoyance. prevedere privilégie (il ~). favorizează (el ~), privilegiază pppri (el ~) prier. ruga. rogar privilégient (ils ~). privilegiază (ei ~), priaient. rugau favorizează (ei ~) priais. rugam prix. premiu premii, preţ priais (tu ~). rugai prix fixe (manger à ~). meniu fix (mânca ~) priait. ruga (el ~) prix négociable. preţ negociabil priant. rugând pppro prié. rugat probable. probabil prie (il ~). roagă probablement. poate [adv.], probabil [adv.] prie (je ~). rog (eu ~) probité. cinste, probitate prient. roagă (ei ~) problème [n.m.]. problemă [n.f.] prier (se ~). ruga (se ~) procédé. procedeu procedee pries (tu ~). rogi procéder. proceda priez. rugaţi procéda. procedă (el ~) priiez. rugaţi procédant. procedând priions. rugam procède (il ~). procedează (el ~) prions. rugăm procèdent. procedează (ei ~) prière. rugăciune rugăciuni, rugi [pl.arh.] procès. proces primaire. elementar, primar procès-verbal procès-verbaux. proces verbal procese primauté. întâietate verbale prime. gratificaţie, bonus, primă [n.f.], bonificaţie procession. procesiune, cortegiu, alai primer. stăpâni processus. proces [cauzal] primeurs [n.f.pl.]. trufandale [n.f.pl.] primevère [bot.]. ciuboţica-cucului [bot.] prochain. viitor [adj.], următor următorii Adev primitif. primitiv primitivă 01/11/07 primordial. primordial prochain (le ~) [n.]. semenul, aproapele Primula elatior [bot.]. ţâţa-vacii [bot.] prochaine. viitoare Primula halleri [bot.]. anghelină [bot.] prochainement. curând (foarte ~)

- 143 - proche. apropiat apropiaţi, apropiată apropiate profil. profil proche [f.]. apropiată profiler. profila proche [près]. aproape de profile (il se ~). profilează (el se ~) proclamation. proclamare, proclamaţie profilé. profilat proclamer. proclama profit. câştig proclamant. proclamând profit (être en ~). câştig (fi în ~), profita proclame (il ~). proclamă (el ~) profiter. profita proclamé. proclamat profita. profită (el ~) [perf. s.] proconsul. proconsul profitable. rentabil, avantajos, profitabil procréant. procreând, zămislind profitait. profita (el ~) procréé. procreat profitant. profitând procréer. procrea profite (il ~). profită (el ~) procuration [jur.]. procură [n. jur.], mandat [jur.], profite (je ~). profit (eu ~) împuternicire profite (qu'il ~). profite (el să ~) procurer. procura profitent. profită ei ~), profită (ei ~) procurait. procura (el ~) profites (tu ~). profiţi procure (il ~). procură (el ~) profitez. profitaţi procuré. procurat profitons. profităm procureur [jur.]. procuror [jur.] profiteur. profitor prodigalité. cheltuială excesivă, risipă, prodigalitate profond. adânc, profund [neo.] profondément. profund [adv.] prodige (enfant ~). minune (copil ~) profondeur. adâncime, profunzime profunzimi prodigieusement. uimitor [adv.], prodigios (în mod ~) profondeur [aéro]. profundor [aero] prodigieux. prodigios, uluitor, uimitor profondeur du champ [photo]. profunzimea prodigue. risipitor câmpului [foto] prodigue (le fils ~) [Bible]. risipitor (fiul ~) [Biblie] profusion. belşug, abundenţă, mulţime prodiguer. risipi, împărţi cu dărnicie profusion (à ~). belşug (din ~) producteur. producător progéniture. progenitură productif. rodnic rodnică, productiv productivă programmait. programa (el ~) productivité. productivitate programmant. programând produire. produce programmation. programare produira. produce (va ~) programme. program produirait. produce (el ar ~) programme de cours [école]. programă şcolară, produis (je ~). produc (eu ~) planificare şcolară produis (tu ~). produci programmer. programa produisaient. produceau programme (il ~). programează produisait. producea programme (qu'il ~). programeze (să ~) produisent. produc (ei ~) programmé. programat produisez. produceţi progrès. progres produisis. produsei progresser. progresa, face progrese produisons. producem progressait. progresa (el ~) produit (il ~). produce (el ~) progressant. progresând produit. produs progresse (il ~). progresează produit intérieur brut PIB. la Produsul Intern Brut progressé. progresat (PIB) Adev 05/03/08 progressif. progresiv profanation. sacrilegiu, profanare, pângărire progression. progresie profane. profan progressiste. progresist profaner. profana, pângări progressivement. progresiv (în mod ~) profana. pângări (el ~), profană (el ~) prohibé. interzis, prohibit profanant. pângărind, profanând prohiber. prohibi, interzice profané. pângărit, profanat prohibition. prohibiţie, interdicţie, interzicere proférer. profera proie. pradă prăzi proférant. proferând projecteur. proiector profère. proferează (el ~) projecteur [méc.]. aparat de proiecţie [mec.] proféré. proferat projectile. proiectil professer. mărturisi (~ public), declara, profesa projet. proiect professe (il ~). mărturiseşte (~ public), declară projet de loi. proiect de lege professé. mărturisit (~ public), declarat projeter. proiecta, plănui professeur. profesor projeta. proiectă, plănui (el ~) profession. ocupaţie, profesiune projetant. proiectând, plănuind professionnel. profesional profesională projette (il ~). plănuieşte, proiectează (el ~) projette (je ~). proiectez, plânuiesc (eu ~)

- 144 - projettent. plănuiesc (ei ~), proiectează (ei ~) nul n’est prophète en son pays. fi profeţi oriunde în prolétaire. proletar lume, dar nu în ţara lor Adev 02/12/07 prolongation. prelungire prophétie. prezicere, profeţie, proorocire prolongé. prelungit prophétique. profetic, mesianic prolongement. prelungire [în spaţiu] prophétiser. proroci, prooroci [arh.], profetiza prolonger. prelungi propice. propice, prielnic, favorabil promener (se ~). plimba (se ~) proportion. proporţie promena (il se ~). plimbă (el se ~) [perf. s.] proportionnel. proporţional promenaient (ils se ~). plimbau (ei se ~) proportionnellement. proporţional promenais (je me ~). plimbam (mă ~) proportionner. proporţiona proporţionez promenais (tu te ~). plimbai (te ~) propos (à ~) !. apropo! promenait (il se ~). plimba (se ~) propos [pl.]. vorbe [pl.], cuvinte [pl.] promenant (me ~). plimbându-mă propos de (à ~). privire la (cu ~), referitor la promenant (se ~). plimbându-se proposé. propus promène (il se ~). plimbă (el se ~) proposer. propune promène (je me ~). plimb (mă ~) proposition. propunere promené. plimbat propre. propriu, potrivit promènent (ils se ~). plimbă (ei se ~) propre [n.]. lucru specific promènes (tu te ~). plimbi (te ~) propre [pas sale]. curat promenez (vous vous ~). plimbaţi (vă ~) propreté. curăţenie promeniez (vous vous ~). plimbaţi (vă ~) propriétaire. proprietar promenions (nous nous ~). plimbam (ne ~) propriété. proprietate promenons (nous nous ~). plimbăm (ne ~) prosaïque. banal, prozaic promeneur. persoană care se plimbă, plimbăreţ [ironic] prosateur. prozator promesse. promisiune, făgăduială proscrire. izgoni, exila, ostraciza promettre. promite, făgădui proscrit. interzis, ostracizat, proscris, exilat promet. promite (el ~) prose. proză promets. promiţi prosodie. prozodie promettait. promitea prospérer. prospera promettant. promiţând prospérité. prosperitate promettent. promit prosterner. prosterna prometteur. promiţător prostituée. ştoarfă, boarfă [fig.], curvă, târfă, prostituată promettez. promiteţi prostitution. prostituţie promettons. promitem protecteur. protector promettra. promite (va ~) protection. protecţie promettrait. promite (el ar ~) protectionnisme. protecţionism promis. făgăduit, promis protège-nez [alpin.]. acoperitoare de nas [alpin.] promo. promoţie, reducere [comercială] protéger. proteja promontoire. promontoriu protestation. protest promoteur. promotor protester. protesta promotion. reducere [comercială] reduceri prothèse. proteză promouvoir. promova protides. proteine promeut. promovează (el ~) protocolaire. protocolar promu. promovat protocole. protocol prompt. prompt protubérance. excrescenţă, protuberanţă promptement. prompt proue [mar.]. proră [mar.] prore promptitude. promptitudine prouesse. bravură, vitejue (act de ~) promulgation. promulgare Proustien. proustian pronom [gram.]. pronume [gram.] prouver. dovedi pronominal. pronominal prouva. dovedi (el ~) prononcer. pronunţa prouvaient. dovedeau prononcé. pronunţat prouvait. dovedea prononce (il ~). pronunţă (el ~) prouvant. dovedind, probând prononce (je ~). pronunţ (eu ~) prouve (il ~). dovedeşte prononcer une sentence [jur.]. da sentinţa [jur.], prouve (je ~). dovedesc (eu ~) pronunţa o sentinţă [jur.] prouvé. dovedit, probat prononciation. pronunţie prouves (tu ~). dovedeşti propagateur. propagator Provençal. provensal propagation. propagare Provence. Provenţa propager. propaga, răspândi proverbial. proverbial propane. propan [gaz] providence. providenţă, soartă prophète. prooroc [arh.], profet profeţi, proroc providentiel. providenţial

- 145 - province. provincie puits. fântână, puţ provincial. provincial provincială pull, pull-over. sfeter [pop.], plovăr [pop.], pulover, provision. provizie pulovăr, jerseu provisoire. temporar, provizoriu pull à col roulé. pulover pe gât, halancă provisoirement. provizoriu (în mod ~) pulluler. mişuna, prolifera, înmulţi (se ~), foşgăi provocateur, fauteur. provocator provocatori pullule (il ~). mişună, înmulţeşte (se ~), proliferează provocatoare pullulé. mişunat, înmulţit, proliferat, foşgăit provoquer. stârni pullulent. înmulţesc (se ~), proliferează (ei ~) prudent. prudent pulmonaire. pulmonar prune. prună pulpe. pulpă [a unui fruct] prunier. prun Pulsatilla alpina [bot.]. sisinei de munte [bot.] ppps pulsatille [f.][bot.]. sisinei [n.m.pl.][bot.] pseudonyme. pseudonim pulsion. puseu [med.] pppsy pulvériser, anéantir. spulbera psychanalyser. psihanaliza purgatoire. purgatoriu psychanalysant. psihanalizând pus [n.] liquide pathologique, sanie. puroi puroaie psychanalyse. psihanaliză putain, pute. curvă, prostituată, boarfă [fig.], târfă, psychanalyse (il ~). psihanalizează ştoarfă. kurva psychanalysé. psihanalizat putois. dihor psychanalyste. psihanalist putréfaction. descompunere, putrefacţie psychiatre. psihiatru psihiatri putréfier. descompune, descompune (se ~), putrezi psychiatrie. psihiatrie putride. putred psychique. psihic PVC. PVC psychologie. psihologie pyjama. pijama pijamale psychologique. psihologic pyjama (le ~). pijamaua psychologue. psiholog pylône. pilon, stâlp psychose. psihoză pyramide. piramidă psychotique. psihotic Pyrénées. Pirinei (Munţii ~) python. piton [zool.] pppu pu. putut qqqa puant. duhnitor duhnitoare, împuţit împuţită, puturos qu'. să puturoasă Qu’est-ce que tu mijotes ?. Ce pui la cale? puanteur. pestilenţă, putoare, duhoare, împuţiciune quai [de la gare]. peron [al gării] pub [col.]. publicitate quai [du port]. chei [portuar] public. public qualité. însuşire, calitate publication. publicaţie, publicare qualité (de mauvaise ~). prost [calitate], rău [calitate] publicité. publicitate quand. când, cînd publier. publica quand même. însă, totuşi publiait. publica (el ~) quant à. cât priveşte, cât despre publie. publică (el ~) quantitatif. cantitativ cantitativă publie (qu'il ~). publice (el să ~) quantité. cantitate publié. publicat quarantaine [méd.]. carantină [med.] publient. publică (ei ~) quarantaine [num.]. patruzeci (vreo ~) publient (qu'ils ~). publice (ei să ~) quarante. patruzeci publique. publică [adj.] quart. sfert publiquement. public (în mod ~) quart [n.m.] [vaisselle]. gamelă de sfert [n.f.] puce. purice quartier. cartier puceau. fecior fecioară, virgin virgină quartz. cuarţ pucelle [n.]. fată mare quasiment. cam, aproximativ pudeur. pudoare, ruşine quatorze. paisprezece, patrusprezece, paişpe [pop.] pudique. pudic pudică quatorzième (la ~). paisprezecea (a ~) puéril. pueril puerilă, infantil infantilă, copilăresc quatorzième (le ~). paisprezecelea (al ~) copilărească quatre. patru pugilat. încăierare, box, pugilat [neo.], bătaie cu pumnii quatre-quatre. jeep, vehicul tot-teren pppui quatre-vingts. optzeci puis. după aceea, p-ormă [pop.], apoi, dup-aia [pop.] quatre-vingt-dix. nouăzeci puiser. extrage apa, scoate apa quatrième (la ~). patra (a ~) puiser [fig.]. lua exemple, inspira (se ~ din) quatrième (le ~). patrulea (al ~) puisque. deoarece, din moment ce que. că, s-, ce, care, să puissamment. putere (cu ~) que [Acc.]. pe care puissance. putere, tărie, forţă que [comp.]. decât puissant. puternic que [compar.]. ça

- 146 - Que nenni !. ei drace !, O nu ! questionnaient. chestionau, interogau que tu le veuilles ou non. vrând-nevrând, fie că vrei questionnait. interoga (el ~), chestiona (el ~) fie că nu questionnant. interogând, chestionând Québec. Québec questionne (il ~). chestionează (el ~), quel. care interoghează (el ~) quel [adj. interrogatif]. ce, ce fel de, cât [adj. inter.], questionne (je ~). interoghez, chestionez care [adj. inter.] questionne (qu'il ~). interogheze (el să ~), quelconque. oarecare chestioneze (el să ~) quelconque [adj.][banal]. oarecare [adj.][banal], questionnent. chestionează (ei ~), interoghează banal (ei ~) quelle. care questionnent (qu'ils ~). interogheze (ei să ~), quelqu'un. vreunul, cineva chestioneze (ei să ~) quelqu'une. cineva, vreuna questionnes (tu ~). chestionezi, interoghezi QUELQUE- . -ORI quête. chetă, colectă quelque [adj.indéf.]. oarecare [adj.neh.] quête de (en ~). căutare de (în ~), căutarea (în ~) quelque [adv.]. circa, vreo, cam queue. coadă cozi quelque chose. ceva queue (la ~). coada cozile quelque part. undeva queue (de la ~). cozii QUELQUE… . -VA queue [fig.]. puţă [vulg.] quelque… que. oricât de… [concesiv] qqqi quelquefois. uneori qui. cine quelques. câţiva [adj.neh.m.pl.], câteva qui (à ~). cui [adj.neh.f.pl.] qui [interrogatif]. cine [interogativ] quelques-unes. cîteva, unele qui [relatif]. care [pron. relativ], ce [pron. relativ] quelques-uns. câţiva, unii quiconque. oricine, oricare quels. care quiétude. linişte quenouille. furcă de tors furci de tors quille [n.f.]. popic [n.n.] popice [n.n.pl.][jocul] querelle. ciondăneală [pop.], gîlceavă [arh.], gîlceavă quincaillerie. metalocasnice, ferometal, ferotenii [pl.] quereller (se ~). certa (se ~) [derog.] querellaient (ils se ~). ciondăneau (se ~), certau quinine. chinină (se ~), sfădeau (se ~) quintal. chintal chintale querellâmes (nous nous ~). ciondănirăm (ne ~), quintessence. chintesenţă certarăm (ne ~) quintuple. încincit, de cinci ori querellant (se ~). sfădindu-se, certându-se, quinzaine [salaire]. chenzină ciondănindu-se quinze. cinsprezece querellâtes (vous vous ~). certarăţi (vă ~), quinzième (la ~). cincisprezecea (a ~) ciondănirăţi (vă ~) quinzième (le ~). cinsprezecelea (al ~) querellé. ciondănit, certat, sfădit quinzième [1/15]. cincisprezecime querellent (ils se ~). ceartă (ei se ~), ceartă (ei se quittance. chitanţă, bon [n.], recipisă ~) quitte (être ~). chit (fi ~) querellent (qu'ils se ~). certe (ei să se ~), quitter. pleca, abandona, părăsi ciondănească (ei să se ~) quitta. abandonă (el ~), plecă, părăsi (el ~) querellèrent (ils se ~). certară (se ~), ciondăniră quitte (il ~). abandonează (el ~), părăseşte, pleacă (el (se ~), sfădiră (se ~) ~) querellez (vous vous ~). ceartaţi (vă ~), quitte (je ~). părăsesc eu ~), abandonez, plec ciondăniţi (vă ~) quitté. abandonat, plecat, părăsit querelliez (vous vous ~). sfădeaţi (vă~), quittes. pleci, părăseşti, abandonezi ciondăneaţi (vă ~), certaţi (vă ~) quittez. abandonaţi (voi ~), plecaţi, părăsiţi (voi ~) querellions (nous nous ~). sfădeam (ne ~), quittons. părăsim, abandonăm certam (ne ~), ciondăneam (ne ~) querellons (nous nous ~). certăm (ne ~) quoi (à ~). care (la ~) querelleur. certăreţ certăreaţă quoi (après ~). care (după ~) questeur. chestor quoi (de ~). ce (din ~) quoi [interrogatif]. ce [interog.] question (poser une ~). întrebare (pune o ~) quoi que. orice question [demande]. întrebare quoique. chiar dacă question [problème]. chestie [fam.], problemă, quotidien. cotidian cotidiană, zilnic zilnică chestiune, afacere quotidiennement. zilnic question de vie et de mort. problemă de viaţă şi de quotient. cât [al unei împărţiri] [mat.] moarte questionnaire. chestionar rrra questionner. pune întrebări, chestiona, interoga rabais. rabat, reducere [comercială] questionna. interogă (el ~), chestionă (el ~) rabaisse (je ~). reduc (eu ~)

- 147 - rabaisser. deprecia, înjosi, reduce raconter. povesti, nara, istorisi rabat [textile]. clapă [textil] racontaient. narau, istoriseau, povesteau rabat coiffant. capac care îmbracă bine racontais (je ~). naram (eu ~), povesteam (eu ~), rabat-joie. cobe, persoană care strică cheful istoriseam (eu ~) rabattre. răsfrânge, lăsa în jos, micşora, reduce. racontait. povestea (el ~), nara (el ~), istorisea rabat (il ~). răsfrânge, micşorează (el ~), reduce, lasă raconte (il ~). narează (el ~), povesteşte, în jos istoriseşte rabats (je ~). răsfrâng (eu ~), lăs în jos (eu ~) raconte (je ~). povestesc (eu ~), narez (eu ~), rabats (tu ~). lăşi în jos (tu ~), răsfrâng (tu ~), reduci istorisesc (eu ~) (tu ~) raconté. istorisit, narat, povestit rabattent. lasă în jos (ei ~), reduc (ei ~), răsfrâng (ei racontent. povestesc (ei ~), istorisesc (ei ~) ~) racontera. povesti (va ~), nara (va ~), istorisi (va rabattez. lăsaţi în jos, răsfrângeţi, reduceţi, micşoraţi ~) rabattons. reducem, micşorăm, răsfrângem, lăsăm în raconterai. povesti (voi ~), nara (voi ~), istorisi jos (voi ~) rabattu. lăsat în jos, micşorat, răsfrânt raconterez. povesti (veţi ~), istorisi (veţi ~), nara rabot [n.m.]. rindea [n.f.] rindele (veţi ~) rabot (du ~). rindelei racontes (tu ~). povesteşti (tu ~), istoriseşti (tu ~) rabot (le ~). rindeaua rindelele racontez. naraţi, istorisiţi, povestiţi raboté. geluit, dat la rindea, rindeluit racontons. povestim, istorisim, narăm raboter. rindelui, gelui, da la rindea raconteur. povestitor raboteuse. raboteză rrrad rabougri. pipernicit rade. radă raccommodage. cârpit [n.], cârpire radeau. plută [mar.] plute raccommoder. cârpi, reconcilia, împăca radiateur. radiator raccommodé. împăcat, reconciliat, cârpit radiation. radiaţie raccommode (il ~). împacă (el ~), reconciliază radicalement. radical (în mod ~) (el ~), cârpeşte radier. radia (dintr-o listă) raccommodent. reconciliază (ei ~), împacă (ei ~), radieux. radios, strălucitor cârpesc (ei ~) radio. radio, aparat de radio, radiografie raccourci. scurtat radio (faire une ~). radiografie (face o ~) raccourci (en ~). rezumat (în ~), scurt (pe ~) radioactif. radioactiv raccourci [n.]. scurtătură radioactivité. radioactivitate raccourci de clavier [PC]. shortcut [PC] radis. ridiche raccourcir. scurta radoter. bate câmpii [pop.], divaga raccourcis (je ~). scurtez radota. divagă, bătu câmpii [pop.] raccourcis (tu ~). scurtezi radotait. divaga (el ~), bătea câmpii [pop.] raccourcit. scurtează (el ~) radote (il ~). bate câmpii (el ~) [pop.], divaghează raccourcissement. scurtare (el ~) raccrocher. atârna din nou, crampona (se ~), agăţa radotent. bat câmpii (ei ~) [pop.], divaghează (ei ~) raccrochait. atârna din nou (el ~), agăţa (el ~), radotes (tu ~). divaghezi, baţi câmpii [pop.] crampona radoucir. îmblânzi, calma raccroche (il ~). agaţă (el ~), atârnă din nou (el ~) rafale. rafală (de vânt), rafală raccroche (je ~). agăţ, atârn din nou, cramponez rafistoler [pop.]. repara (mă ~) raglan. raglan raccroché. cramponat, agăţat, atârnat din nou ragoût. iahnie raccrochent. atârnă din nou (ei ~), agaţă (ei ~) raifort. hrean raccroches (tu ~). agăţi, atârni din nou, rail. şină [CFR], şină cramponezi (te ~) railler. râde de, bate joc de (a-şi ~) raccrocher (le téléphone). închide (telefonul) închid, raisin. strugure struguri pune receptorul în furcă raisins de Corinthe. stafide raccrocha (le téléphone). puse receptorul în ramassé. strâns [acumulat] furcă, închise (telefonul) ramasser. strânge [acumula] raccroché (le téléphone). închis (telefonul), pus rame. ramă receptorul în furcă rameau [n.m.]. ram [n.m.][poet.] ramuri, creangă [n.f.] race. neam, rasă crengi racé. rasă (de ~), soi (de ~) ramolli. ramolit rachat. răscumpărare randonnée. excursie, ieşire în natură, expediţie racheté. răscumpărat [montană] racheter. răscumpăra Ranunculus acer [bot.]. floare broştească [bot.] racine. rădăcină Ranunculus carpaticus [bot.]. gălbenele de munte racler. răzui [bot.]

- 148 - Ranunculus crenatus [bot.]. piciorul-cocoşului [bot.] ratifiait. ratifica (el ~) Ranunculus repens [bot.]. floare de leac [bot.] ratifiant. ratificând Raoul. Raul ratifie (il ~). ratifică (el ~) rap [mus.]. rap [muz.] ratifié. ratificat rapace. rapace ratifient (ils ~). ratifică (ei ~) rapetisser. strâmta ratifient (qu'ils ~). ratifice (ei să ~) rapport à (par ~). referitor la ratio. raport, proporţie rase-mottes [aéro]. razmut [aero] ratiocination. deducţie rassurant. liniştitor ration. raţie, porţie rassurer. calma, linişti rationaliser. raţionaliza rrrat rationalise (il ~). raţionalizează (el ~) rat. şobolan, guzgan rationalisé. raţionalizat rater. rata, nu reuşi, eşua rationnel. raţional rata. eşuă (el ~), nu reuşi (el ~), rată (el ~) rationnellement. raţional (în mod ~) ratai. ratai (eu ~), nu reuşii, eşuai (eu ~) rationner. fixa raţii, da pe raţie, distribui raţii ratais (je ~). nu reuşeam (eu ~), eşuam (eu ~), ratissé. greblat, netezit ratam (eu ~) ratisser. grebla, netezi ratais (tu ~). ratai, eşuai, nu reuşeai raton. guzgan ratait. nu reuşea (el ~), rata (el ~), eşua (el ~) rattacher. lega (din nou) ratâmes. eşuarăm (noi ~), ratarăm (noi ~), nu rattachait. lega (el ~ din nou) reuşirăm rattache (il ~). leagă (el ~ din nou) ratant. eşuând, nereuşind, ratând rattaché. legat (din nou) ratas (tu ~). rataşi, nu reuşişi, eşuaşi rattacher (se ~). lega (se ~), fi în legătură ratâtes. eşuarăţi, nu reuşirăţi, ratarăţi rattacher [fig.]. face legătura, stabili o legătură rate (il ~). eşuează (el ~), nu reuşeşte, ratează (el rattraper. prinde (din nou) ~) rattrapait (il ~) [temps]. ajungea din urmă, raté (il avait ~). ratase (el ~), eşuase (el ~), nu recupera timpul pierdut (el ~) reuşise (el ~) rattrape (il ~) [temps]. recuperează timpul raté (ils avaient ~). eşuaseră, rataseră, nu pierdut, ajunge din urmă (el ~) reuşiseră rattraper [temps]. recupera timpul pierdut, ajunge raté (j'avais ~). ratasem (eu ~), nu reuşisem (eu din urmă ~), eşuasem (eu ~) rattrapé [temps]. ajuns din urmă, recuperat rate (je ~). eşuez, ratez, nu reuşesc (eu ~) timpul pierdut raté (tu avais ~). eşuaseşi, nu reuşiseşi, rataseşi rature. ştersătură [în scris] ratent. eşuează (ei ~), ratează (ei ~), nu reuşesc raturé. şters şterşi ştearsă şterse, făcut ştersături [în (ei ~) scris] ratèrent. eşuară, nu reuşiră, ratară raturer. şterge, face ştersături [în scris] rates (tu ~). eşuezi, ratezi, nu reuşeşti rauque. aspru [voce], răguşit ratez. rataţi (voi ~), nu reuşiţi, eşuaţi (voi ~) rrrav ratons (nous ~). eşuăm, ratăm, nu reuşim ravage. devastare, ravagii [pl.], pustiire rater [cible]. rata, nu nimeri, trage pe lângă ravager. devasta, pustii rata (il ~) [cible]. nu nimeri (el ~), rată (el~), ravaler. înghiţi din nou trase pe lângă (el~) ravaler (se ~). înjosi (se ~) ratai [cible]. nu nimerii, ratai, trăsei pe lângă ravaler [un bâtiment]. renova [o clădire] ratais (je ~) [cible]. trăgeam pe lângă (eu ~), nu rave. gulie nimeream (eu ~), ratam rave [mus.]. rave [muz.] ratait (il ~) [cible]. nu nimerea, trăgea pe lângă, ravin [n.m.]. ravină [n.f.] ravine, râpă [n.f.] râpe rata (el ~) ravir. răpi ratant [cible]. ratând, nenimerind, trăgând pe ravi. răpit lângă ravi [fig.]. încântat, fermecat rate (il ~) [cible]. ratează (el~), nu nimereşte, ravis (je ~). răpesc (eu ~) trage pe lângă (el ~) ravis (tu ~). răpeşti raté (il avait ~) [cible]. nu nimerise, trăsese pe ravissent. răpesc (ei ~) lângă, ratase ravissez. răpiţi raté [cible]. ratat, nu… nimerit, tras pe lângă ravissons. răpim rater un examen. pica un examen [fam.], cădea la un ravit (il ~). răpeşte examen rater (~ quelqu'un). nu se întâlni (~ cu cineva) se raviser, changer d’idée. răzgândi. meggondol ratière. capcană pentru şobolani ravisa (il se ~). răzgândi (el se ~) ravisé. răzgândit ratification. ratificare ravise (il se ~). răzgândeşte (se ~) ratifier. ratifica ravise (je me ~). răzgândesc (mă ~) ratifiaient. ratificau ravise (qu'il se ~). răzgândească (să se ~)

- 149 - ravisent (ils se ~). răzgândesc (se ~) réagissaient. reacţionau raviser (se ~). răzgândi (se ~) réagissais (je ~). reacţionam (eu ~) ravisons (nous nous ~). răzgândim (ne ~) réagissais (tu ~). reacţionai ravissant. fermecător, încântător réagissait. reacţiona (el ~) ravissement. răpire réagissant. reacţionând ravisseur [n.m.]. răpitor, kidnapper [neo.] réagisse (qu'il ~). reacţioneze (el să ~) ravitaillement. aprovizionare [cu alimente] réagissent. reacţionează (el ~) ravitailler. aproviziona [cu alimente] réagissez. reacţionaţi (voi ~) ravitaillaient. aprovizionau [cu alimente] réagissons. reacţionăm ravitaillé. aprovizionat [cu alimente] réagit. reacţionează (el ~) raviver. aţâţa [un foc] réalisable. realizabil ravivait. aţâţa (el ~) [focul] réalisateur. realizator ravive (il ~). aţâţă [focul] réalisation. realizare ravive (qu'il ~). aţâţe (el să ~) [focul] réalisme. realism ravivé. aţâţat [focul] réalisme magique [lit.]. realismul magic [lit.] raviver [fig.]. revigora, înviora réaliste. realist ravivait (il ~) [fig.]. înviora (el ~), revigora (el ~) réalité. realitate ravive (il ~) [fig.]. înviorează, revigorează réalité (de la ~). realităţii raviva [fig.]. revigoră (el ~), învioră (el ~) réaménager. reamenaja, renova rrray réanimer. resuscita [med.], reanima réarmement. reînarmare rayé. scrijelit, radiat [eliminat], şters [linie] şterşi rébarbatif. rebarbativ ştearsă şterse rayé [textil]. în dungi, reiat [textil] rebâtir. reconstrui, reclădi rayer. şterge [linie], radia [elimina], scrijeli rebâti. reclădit, reconstruit rayer de la liste. tăia de pe listă rebâtissaient. reclădeau, reconstruiau rayer un mot. şterge un cuvânt, bara un cuvânt rebâtissait. reclădea, reconstruia rebâtissant. reclădind, reconstruind rayon [de la roue]. spiţă spiţe rebâtissent. reconstruiesc, reclădesc rayon [de lumière]. rază raze rebâtit. reconstruieşte, reclădeşte rayon [secteur]. raion [al unui magazin] rayon d’action, portée. rază de acţiune rebelle [m.]. rebel rebelă, răzvrătit răzvrătită rayon X. rază X raze X rebeller. revolta rayonnage. stelaje, rafturi rebellé. revoltat rébellion. răzvrătire, rebeliune rayonnant. care radiază, radios reboiser. reîmpăduri, împăduri din nou rayonnante. radioasă, strălucitoare rebondi. grăsuţ grăsuţă, durduliu durdulie, bondoc rayonnement. strălucire bondoacă rayonnement [radiation]. radiaţie, iradiere rebord. pervaz pervazuri, ieşind [n.n.], margine rayonner. radia [lumină], străluci proeminentă rayonna. radie (el ~) [lumină], străluci (el ~) rebord de fenêtre. pervaz al ferestrei rayonnaient. străluceau, radiau [lumină] rebouclage. feedback rayonnait. strălucea, radia (el ~) [lumină] rebours (à ~). ndoaselea (de-a-~), invers (în sens ~) rayonné. strălucit, radiat [lumină] rebrousser [cheveux]. mângâia în răspăr rayonne (il ~). străluceşte, radiază (el ~) [lumină] rebrousser chemin. face cale întoarsă rayonnent (ils ~). strălucesc (ei ~), radiază (ei ~) rébus. rebus [lumină] rayonnes (tu ~). străluceşti, radiezi [lumină] rebut. rebut rayure. scrijelire, zgâriere rebuter. descuraja, dezgusta rayure [graphique]. barare, ştersătură [printr-o linie] rebutant. neplăcut rayure [ligne]. dungă rebute (il ~). dezgustă, descurajează (el ~) razzia (la ~). razia rebutent (ils ~). descurajează (ei ~), dezgustă (ei razzia [n.f.]. razie [n.f.] ~) rrre rrrec réaction. reacţie, răspuns recaler. pica la un examen [fam.], trânti la un examen réactionnaire. reacţionar récapituler. recapitula réactivé. reactivat récapitulait (il ~). recapitula (el ~) réactiver. reactivat récapitulation. recapitulare réadmettre. readmite récapitule (il ~). recapitulează (el ~) réagir. reacţiona récapitulé. recapitulat réagi. reacţionat récapitulent. recapitulează (ei ~) réagi (il avait ~). reacţionase récapitulons !. recapitulăm (să ~)! réagi (ils avaient ~). reacţionaseră receler. tăinui, dosi réagis (tu ~). reacţionezi recela. tăinui (el ~), dosi (el ~)

- 150 - recelaient. doseau, tăinuiau récitation. recitare recelait. tăinuia, dosea réciter. recita recelant. tăinuind, dosind récitaient. recitau, recitau recèle (il ~). doseşte, tăinuieşte récitais (je ~). recitam (eu ~) recèle (je ~). dosesc (eu ~), tăinuiesc (eu ~) récitais (tu ~). recitai recelé. dosit, tăinuit récitait. recita (el ~) recèles (tu ~). tăinuieşti, doseşti récite (il ~). recită (el ~) receleur. tăinuitor (de lucruri furate) récite (ils ~). recită (ei ~) récemment. de curând, de puţină vreme, recent récite (je ~). recit recensement. recensământ récites (tu ~). reciţi recenser. recensa récitez. recitaţi récent. recent recentă récitions. recitam (noi ~) récépissé [n.m.]. chitanţă [n.f.], recipisă [n.f.] récitons. recităm réceptacle. receptacul réclamation. reclamaţie récepteur. radioreceptor, receptor réclamer. cere înapoi, reclama, solicita, necesita réceptif. receptiv recoin. colţ ascuns, ungher réception. primire, recepţie recolle (il ~). lipeşte din nou réception [banquet]. recepţie, serată, banchet recoller. lipi din nou réception [hôtel]. recepţie [hotel] recollez. lipiţi din nou (voi ~) réceptionniste. recepţionist récoltaient. recoltau réceptivité. receptivitate récolte. recoltă récessif. recesiv récolter. recolta (a ~) récession. recesiune récolte (il ~). recoltează (el ~) recette. reţetă reţete récoltent. recoltează (ei ~) recette [encaissement]. încasare récolté. recoltat recevant. primind, primitor recommandation. recomandare receveur. încasator, taxator recommandations (faire des ~). sfaturi (da ~) recevoir. primi recommander. recomanda recevaient. primeau recommandaient. recomandau recevait. primea recommandais (je ~). recomandam (eu ~) recevra. primi (va ~) recommandais (tu ~). recomandai recevrait. primi (ar ~) recommandait. recomanda (el ~) reçois (je ~). primesc (eu ~) recommande (il ~). recomandă (el ~) reçois (tu ~). primeşti recommande (ils ~). recomandă (ei ~) reçoit. primeşte (el ~) recommande (je ~). recomand reçoive. primească (să ~) recommandé. recomandat reçu. primit recommandes. recomanzi reçut. primi (el ~) recommandez. recomandaţi (voi ~) rechange. schimb recommandons. recomandăm réchapper. scăpa teafăr recommencer. reîncepe réchaud. reşou, primus recommence (il ~). reîncepe (el ~) réchaud à gaz, fourneau à gaz, cuisinière. aragaz recommence (je ~). reîncep (eu ~) réchauffe (il ~). încălzeşte recommencé. reînceput réchauffement global. încălzirea globală Adev recommencent. reîncep (ei ~) 13/02/08 recommences. reîncepi réchauffer. încălzi récompense. răsplată, recompensă recherche. cercetare, căutare récompenser. recompensa, răsplăti recherche scientifique. cercetare ştiinţifică récompensé. recompensat rechercher. căuta récompense (il ~). recompensează recherche (il ~). caută (el ~) récompense (il ~). răsplăteşte recherche (je ~). caut (eu ~) récompensent. recompensez, răsplătesc (ils ~) recherché. căutat réconciliation. reconciliere, reînpăcare, împăcare recherchent. caută (ei ~) réconcilier. împăca, reconcilia reconciliez recherches (tu ~). cauţi (tu ~) réconcilie (il ~). împacă (el ~) recherchez. căutaţi réconcilie (je ~). împac, reconciliez (eu ~) recherchons. căutăm réconciliait. împăca (el ~) rechute. recidivă [a unei boli] réconcilié. împăcat récidiviste. recidivist réconcilient. împacă (ei ~) récif. recif réconcilient. împăcau réciproque. reciproc réconcilies. împaci réciproquement. reciproc (în mod ~) réconciliez. împăcaţi (voi ~) récit. relatare, povestire réconcilions (imparfait). împăcam (noi ~)

- 151 - réconcilions (présent). împăcăm rectifier. rectifica reconduire. însoţi [pe cineva care pleacă], reconduce reçu [n.]. chitanţă réconfort. mângâiere [psihică], consolare recueil. culegere [biblio.] réconforter. îmbărbăta recueil [biblio.]. anthologie réconfortant. reconfortant recueillement. meditaţie, reculegere réconforte (il ~). îmbărbătează (el ~) recueillir. culege, aduna réconfortent (ils ~). îmbărbătează (ei ~) recueillir (se ~). reculege (se ~) reconnaissance. recunoştinţă, recunoaştere recul. retragere reconnaissant. recunonoscător recunoscătoare reculer. înapoi (da ~), da înapoi reconnaître. recunoaşte reculons (à ~). îndăratelea (de-a ~) reconnais (je ~). recunosc (eu ~) récupération. recuperare reconnais (tu ~). recunoşti récupérer. recupera reconnaissent. recunosc (ei ~) récupéraient. recuperau reconnaissez. recunoaşteţi récupérait. recupera (il ~) reconnaissons. recunoaştem récupère (il ~). recuperează (el ~) reconnaît. recunoaşte (el ~) récupère (je ~). recuperez reconnu. recunoscut récupéré. recuperat reconnu (il avait ~). recunoscuse récupèrent. recuperează (ei ~) reconstituer. reconstitui récupères. recuperezi reconstitué. reconstituit récupérez. recuperaţi (voi ~) reconstitution. reconstituire récupérons. recuperăm reconstruire, rebâtir. reconstrui rrred recourir à. recurge la rédacteur. redactor recours. subterfugiu, recurs rédaction. redacţie, redactare recouvrir. acoperi [în întregime] rédactrice. redactor [f.] recouvert. acoperit reddition. capitulare, predare [mil.] recouvert (il avait ~). acoperise redécouvert. redescoperit recouvraient. acopereau redécouvrir. redescoperi recouvrais (tu ~). acopereai rédempteur. mântuitor recouvrait. acoperea rédemption. mântuire recouvre (il ~). acoperă (el ~), acoperă (el ~) redevable. dator recouvre (je ~). acopeream (eu ~), acopăr rédiger. redacta recouvrent. acoperă (ei ~) rédige (il ~). redactează (il ~) recouvres. acoperi (tu ~) rédigé. redactat recouvrez. acoperiţi rédigeait. redacta (il ~) recouvriez. acopereaţi redingote. redingotă recouvrions. acopeream (noi ~) redire. repeta recouvrons. acoperim redouble. repeta récréation. recreere, recreaţie redoubler. dubla récréé. recreat redoutable. redutabil, temut (de ~) récréer. recrea redouter. teme (se ~) se recroqueviller. ghemui, ghemuiesc, ciuci, ciucesc redressement. ameliorare, redresare recroquevillant (se ~). ciucindu-se, ghemuindu-se redresser. redresa recroquevillé. ciucit, ghemuit réduction. reducere, reducere [comercială] recroqueville (il se ~). ghemuieşte (se ~), ciuceşte réduire. împuţina împuţinată, micşora, reduce (se ~) réduis (je ~). reduc (eu ~) recroquevillent (ils se ~). ciucesc (se ~), ghemuiesc réduit. redus, micşorat (se ~) réduit [n.]. odăiţă, chichineaţă, cotlon recroquevilles (tu te ~). ciuceşti (te ~), ghemuieşti réel. real (te ~) réellement. real [în mod ~], realmente recroquevillez (vous vous ~). ghemuiţi (vă ~), ciuciţi rrref (vă ~) refaire. reface recroquevillons (nous nous ~). ciucim (ne ~), référence. referinţă, referire ghemuim (ne ~) réfléchir. oglindi oglindesc recrue. recrut réfléchir à. gândi, reflecta, cugeta recrutement. recrutare réflexion. reflectare [optic] recruter. înrola, recruta reflet. sclipire, reflex [optic], reflectare [optic] rectangle. dreptunghi refléter. reflecta [optic] rectangulaire. dreptunghiular réflexion. cugetare, reflexie recteur. rector reflux. reflux rectifié. rectificat refonte [n.f.]. topire [n.f.], topit [n.m.] rectifie (il ~). rectifică (el ~)

- 152 - réformateur. reformator reins. şale réforme. reformă réitérer. repeta réformer. reforma rejet. refuz réformiste. reformist rejet [bot.]. lăstar réfractaire. refractar rejeter. respinge Adev 28/03/08 refrain. refren rejeton. avorton refroidir. răci (se ~) réjouir. bucura (se ~) refroidissement. răcire, răceală rrrel refuge. adăpost, sălaş, refugiu relâche. pauză, relaş [teatru] refuge (le ~). adăpostul, refugiul relâché. slăbit, dat drumul, pus în libertate, relaxat refuge [abréviation cartographique]. Ref. relâcher. da drumul, pune în libertate, relaxa réfugier (se ~). adăposti (se ~), refugia (se ~) relais, estafette, courrier. ştafetă ştafete ştafetei Adev refus. refuz 11/04/08 refuser. refuza relatif. relativ refusa. refuză (el ~) [imperf.] relation. relaţie, legătură refuse (il ~). refuză (el ~) relativement. relativ (în mod ~) refusé. refuzat relaxe. relaxa refusent. refuză (ei ~) relaxé. relaxat rrreg relayer. înlocui (se ~) régal. banchet, ospăţ, festin reléguer. îndepărta, trimite (pe cineva departe), exila régaler. oferi o masă bună, da de băut relent [n.m.]. duhoare, duhnet, miros urât, putoare régaler (se ~). mânca bine relevable. care se poate ridica regard. privire relevant. relevant, edificator regarder. privi relèvement. înălţare, ridicare, releveu [geo] régime. regim relever. releva, restabili région. ţinut [n.] ţinuturi, regiune relevant. relevant région d'Olténie [abréviation]. Olt. relevé. relevat, redresat, restabilit, ridicat régional. regional relève (il ~). restabileşte, ridică (el ~), relevă (el régionalisme d'Olténie. [reg. Olt] ~) régionalisme d'Olténie [abréviation]. [reg. Olt.] relève (je ~). ridic, restabilesc (eu ~) régionalisme de Maramures. [reg. MM] relèves (tu ~). relevezi, restabileşti, ridici régionalisme de Moldavie. [reg. Md] relever l'économie. redresa economia régionalisme de Transylvanie. [reg. Ts] relief. relief régionalisme de Valachie. [reg. Mun.] relier. uni unesc, lega registre. registru relia. uni (el ~), legă réglable. reglabil reliant. legând, unind règle. precept, regulă, riglă, linie relie (il ~). uneşte, leagă (el ~) règlement. regulament relié. legat, unit régler. achita, pune la punct, regla relient (ils ~). unesc (ei ~), leagă (ei ~) règles [pl.]. ciclu relier un livre. lega o carte réglette. riglă mică relieur. legător (de cărţi) règne. domnie religieuse. măicuţă măicuţe, călugăriţă călugăriţe régner. domni [vb.] religieusement. evlavie (cu ~) régresser. da înapoi, regresa religieux, pieux, dévot. evlavios evlavioasă, religios regret [n.]. regret [n.], părere de rău religieux [n.m.]. călugăr călugăriţă regretter, avoir des regrets. părea rău (a-i ~), regreta religion. religie religii regretté. regretat reliquat. rest regrette (il ~). pare rău (îi ~), regretă (il ~) relique [n.f.]. relicvă relicve, moaşte [n.f.pl.] regrette (je ~). pare rău (îmi ~), regret (eu ~) reliure. legătură [a unei cărţi] regrettent. pare rău (le ~) reluire. luci, străluci regrettes (tu ~). regreţi, pare rău (îţi ~) reluisant. lucitor regrettez. regretaţi (vous ~), pare rău (vă ~) rrrem regrettons. regretăm, pare rău (ne ~) remaniement. remaniere régulation. regulă remanier. remania régulier. uniform, ordonat, regulat remanie (il ~). remaniază (el ~) régulièrement. regulat (în mod ~) remanié. remaniat réhabilitation. reabilitare remarier (se ~). recăsători (se ~) réhabiliter. reabilita remarquable. remarcabil rehausser. înălţa remarque. remarcă, observaţie rein. rinichi remarquer. remarca reine. regină remarque (il ~). remarcă (el ~) réinitialiser [PC]. reiniţializa [PC]

- 153 - remarque (je ~). remarc (eu ~) remmaillé. remaiat remarqué. remarcat remmailler. remaia remarques (tu ~). remarci remontoir [montre]. buton pentru întors ceasul remarquez. remarcaţi (voi ~) remontrance. mustrare, dojană remarquons (nous ~). remarcăm remords [n.m.]. remuşcare [n.f.] remuşcări, regret remblai [SNCF]. rambleu [CFR] remorquage. remorcare rembourré. umplut [d. tapiţerie] remorque [n.f.]. remorcă [n.f.] remorci [n.f.pl.] rembourrer [meubles]. umple [tapiţerie] remorquer. remorca remboursement. rambursare, ramburs remorquait. remorca (el ~) rembourser. înapoia [bani], rambursa remorquant. remorcând rembourse (il ~). înapoiază (el ~ banii), remorqué. remorcat rambursează (el ~) remorqueur. remorcher [mar.] rembourse (je ~). înapoiez (~ banii), rambursez l’équipage du remorqueur. echipajul remorcherului remboursent. înapoiază (ei ~ banii), rambursează Adev 11/11/07 (ei ~) rémouleur. tocilar rembourses (tu ~). rambursezi, înapoiezi (~banii) rempart. meterez, zid de apărare remboursez. rambursaţi (voi ~), înapoiaţi (voi ~) remplaçable. înlocuibil, substituibil remboursons. rambursăm, înapoiem (~ banii) remplaçant [n.m.]. înlocuitor [n.m], locţiitor, substitut, rembrunir. întuneca (se ~ la faţă) suplinitor remède. remediu remedii, leac leacuri remplacer. schimba, înlocui remédier. repara, remedia remue (il ~). mişcă (se ~), clinteşte (se ~) remédie (il ~). remediază (el ~) rémunération. salariu, plată, remunerare, remuneraţie remédié. remediat rémunérer. remunera remerciement. mulţumire rrren remercier. mulţumi renaissance. renaştere remerciant. mulţumind Renaissance (la ~). Renaşterea remercie (il ~). mulţumeşte renaître. renaşte remercie (je ~). mulţumesc (eu ~) renard [n.m.]. vulpoi [n.m.], vulpe [n.f.] vulpi remercie (je te ~). mulţumesc (îţi ~) renard (du ~) [n.m.]. vulpii [n.f.] remercié. mulţumit renard (le ~) [n.m.]. vulpea [n.f.] remercié (il avait ~). mulţumise rencontre. întâlnire remercient (ils ~). mulţumesc (ei ~) rencontrer. întâlni. találni remercies (tu ~). mulţumeşti rencontra. întâlni (el ~) remerciez. mulţumiţi (voi ~) rencontrai. întâlnii (eu ~) remercions. mulţumim rencontraient. întâlneau remettre. remite, pune la loc, remite, repune, pune la rencontrais (je ~). întâlneam (eu ~) loc rencontrais (tu ~). întâlneai remet (il ~). pune la loc (el ~), remite (el ~), repune rencontrait. întâlnea (el ~) rencontrant. care întâlneşte, întâlnind remets (je ~). repun (eu ~), pun la loc (eu ~), remit rencontras. întâlnişi (eu ~) rencontre (il ~). întâlneşte remets (tu ~). remiţi (tu ~), pui la loc (tu ~), repui (tu rencontre (je ~). întâlnesc (eu ~) ~) rencontré. întâlnit remettent. pun la loc (ei ~), remit (ei ~), repun (ei ~) rencontré (il avait ~). întâlnise remettez. remiteţi, puneţi la loc, repuneţi rencontré (ils avaient ~). întâlniseră remettons. remitem, punem la loc, repunem rencontré (j'avais ~). întâlnisem (eu ~) remettra (il ~). repune (va ~), remite (va ~), pune la rencontré (nous avions ~). întâlniserăm loc (va ~) rencontré (tu avais ~). întâlniseşi remettrait (il ~). pune la loc (ar ~), remite (ar ~), rencontré (vous aviez ~). întâlniserăţi repune (ar ~) rencontrent. întâlnesc (ei ~) remis. repus, remis, pus la loc rencontres (tu ~). întâlneşti remettre (~ son départ). amâna (~ plecarea) rencontrez. întâlniţi remettre (~ une lettre). remite o scrisoare rencontriez. întâlneaţi remettre (se~) [après une maladie]. vindeca, restabili rencontrions. întâlneam (noi ~) (se ~) [după boală] rencontrons. întâlnim remettre en marche. repune în funcţiune rendement. randament remettre [météo]. îndrepta (se ~) [vremea] rendez-vous. randevu [pop.], rendez-vous [neo.], remettre à neuf. face ca nou întâlnire remise. înmânare, repunere rendormi. adormit din nou, adormit la loc remise [bâtiment]. remiză [clădire], şopron rendormir. adormi la loc, adormi din nou rémission. iertare rendre. înapoia, face, restitui rémission [méd.]. atenuare [med.], ameliorare [med.] rend. restituie (el ~), face, înapoiază

- 154 - rendait. restituia, înapoia, făcea repentir [n.]. remuşcare, căinţă rendent. fac (ei ~), restituie (ei ~), înapoiază repère, jalon. reper rendez. restituiţi, faceţi, înapoiaţi repérer. repera rendit. restitui (el ~) [imperf.] répertoire. repertoriu rendons. înapoiem, restituim, facem répété, itéré. repetat rendra. restitui (va ~), face (va ~), înapoia (va ~) répéter. repeta rendrait. restitui (ar ~), înapoia (ar ~) répétitif, itératif. repetitiv rends. înapoiez, faci, înapoiezi répit (sans ~). răgaz (fără ~) rends (je ~). restitui (eu ~), fac (eu ~) replier. bate în retragere, replia (se ~) rends (tu ~). restitui (tu ~) réplique. răspuns rendu. restituit, făcut, înapoiat réplique [n.]. replică rendre compte (se ~ de). da seama (a-şi ~) répliquer. replica, răspunde rendre enceinte. lăsa borţoasă [pop. peiorativ], répondeur. robot telefonic lăsa gravidă répondre. răspunde rendre hommage. aduce un omagiu répondre par la négative. da un răspuns negativ rendre nerveux. scoate din minţi, scoate din réponse. răspuns sărite reporter. gazetar, reporter rendre un service. face un serviciu repos. repaus, odihnă. otdyx rendre visite à. face o vizită la repos, paix, calme. tihnă. tixina rêne. frâu, hăţ reposant. odihnitor renfermer. închide din nou repose-mains. sprijin al mâinilor renforcer. întări, consolida reposer (se ~). odihni (se ~) renfort. întăritură repoussant. respingător, dezgustător renier. renega repousser. respinge renifler. smiorcăi, adulmeca reprendre. relua renom. renume repris. reluat renommé. renumit représailles. represalii renommée. renumită, celebritate, glorie représentation. reprezentare, reprezentaţie renommée [n.]. renume répression. pedepsire, represiune renoncement. renunţare réprimande [n.]. dojană renoncer. renunţa réprimander. dojeni, admonesta renoncule des bois [bot.]. Ranunculus crenatus réprimer. reprima, înăbuşi renouer. reînnoi repris de justice. recidivist renouveler. reînnoi reprise. reluare rénovateur. renovator, înnoitor repriser. cârpi rénovation. renovare reproche. reproş rénover. renova reprocher. reproşa renseignement. informaţie reproduire. reproduce, reproduce (se ~) renseigner. informa réprouver. dezaproba, reproba rentable. rentabil républicain. republican rente. rentă république. republică rentré. înapoiat înapoiată, întors întoarsă, venit înapoi répudier. repudia rentrée. întoarcere répugnance. adversiune, repulsie rentrée (la ~). reînceperea claselor répugnant. respingător rentrer. întoarce répugner. repugna, dezgusta renversé. răsturnat répulsion. repulsie renversement. răsturnare réputation. reputaţie, renume renverser. răsturna requête [internet]. căutare [internet] renvoi. trimitere înapoi, reîntoarcere requête [PC]. căutare [PC] renvoyer. trimite înapoi requin. rechin rrrep requis. solicitat, necesar, cuvenit repaire. vizuină, bârlog. barlang réquisitoire. rechizitoriu répandait. vărsa (el ~) rrres répandre. propaga, răspândi, vărsa rescapé [n.]. supravieţuitor réparer. repara rescousse (venir à la ~ de…). ajutorul (veni în repartir. pleca din nou ajutorul…) repas. masă réseau. reţea repassage. călcat (~ cu fierul) [n.] réservation. rezervare repasser. trece din nou réserve. rezervă repasser [habits]. călca (cu fierul) réservé. discret, rezervat, retras repentir. avea remuşcări réserver. păstra, rezerva repentir (se ~). căi (se ~) réservoir. rezervor rezervoare

- 155 - résidence. locuinţă, rezidenţă résulter. rezulta résider. locui, avea reşedinţa, rezida résumé [n.]. rezumat résidu. reziduu reziduuri résumer. rezuma résignation. resemnare résurrection. resurecţie, înviere résigner. resemna rrret résine. răşină rétablir. restabili résineux. răşinos retard. întârziere résistance. rezistenţă retard (en ~). întârziat résistant. rezistent retardement. întârziere résister. rezista retarder. rămâne în urmă, întârzia résolument. mod hotărât (în ~), hotărâre (cu ~) retenir. reţine, rezerva résonner. răsuna retenu. retras résoudre. rezolva, dezlega retient. reţine (el ~) résolu. decis, hotărât rétention. reţinere résolut. rezolvă retentir. răsuna résolvait. rezolva (el ~) retentissant. răsunător résolvant. rezolvând retentissement. răsunet résolve (qu'il ~). rezolve (să ~) retenue (~ d'eau). baraj résolvez. rezolvaţi réticence. rezervă, reticenţă, ezitare résolvons. rezolvăm réticent. rezervat, reticent résoudra. rezolva (va ~) rétif. nărăvaş, îndărătnic résoudrait. rezolva (ar ~) retirer. retrage résous (je ~). rezolv (eu ~) retirait. retrăgea résous (tu ~). rezolvi retire (il ~). retrage (el ~) résout. rezolvă retire (je ~). retrag respect. respect retiré. singuratic respectable. respectabil retirent. retrag (ei ~) respecter. respecta retires (tu ~). retragi respectivement. respectiv retirez. retrageţi respectueusement. respectuos (în mod ~) retirons. retragem respectueux. respectuos retombées nucléaires. ploaie nucleră [mil.] respirable. respirabil retouche. retuş, corectură, retuşare respiration. respiraţie retour. retur, întoarcere, reîntoarcere respirer. respira retour à la ligne. alineat nou resplendissant. strălucitor retournable. care se poate răsfrânge, care se poate responsabilité. responsabilitate întoarce responsable. responsabil retourner. returna, înapoia, întoarce (pe dos) ressemblance. asemănare rétracter. retracta ressemblant. asemănător retrait. evacuare (de trupe), retragere ressembler. semăna retraite. pensie, refugiu, retragere ressemelable. cu talpă ce poate fi înlocuită la retraite anticipée. la pensionare anticipată Adev ressentir. resimţi 15/02/08 ressort. energie, resort, arc, forţă morală retraité. pensionar ressortir. ieşi (din nou) rétrécir. strâmta, îngusta ressortissant. supus [n.], cetăţean rétrécissement. strâmtare, îngustare ressource. ajutor, sprijin [n.] rétribuer. remunera, plăti, retribui ressources. resurse, mijloace rétribution. retribuţie, răsplată, remunerare ressusciter. resuscita [med.] retrousser. sufleca restauration. restaurare retrouver. regăsi restaurer. renova, restaura réunion. reuniune, adunare, reunire reste [n.]. rămăşiţă, rest resturi réunir. reuni, uni unesc, lega reste (au ~). altfel (de ~) réussir. reuşi, izbuti reste (du ~). altfel (de ~) réussite. izbândă, succes, reuşită rester. rămâne, sta rrrev rester debout. sta în picioare revanchard. răzbunător rester éveillé. sta treaz revanche. revanşă, răzbunare restituer, rendre. restitui rêve [n.]. vis restitution. restituire restreindre. restrânge réveil. trezire, deşteptare restreint. limitat, restrâns réveil, réveille-matin. ceas deşteptător restriction. restricţie réveiller. trezi, deştepta résultat. rezultat [n.] réveillait. trezea

- 156 - réveille (il se ~). trezeşte (se ~) revivre. retrăi réveille (je me ~). trezesc (mă ~) revoir (au ~). revedere (la ~) réveillé. treaz, deşteptat, trezit revoir. revedea réveillent (ils se ~). trezesc (ei se ~) revît. retrăieşte réveilles (tu te ~). trezeşti (te ~) revoient. revăd (ei ~) réveillez (vous vous ~). treziţi (vă ~) revois (je ~). revăd réveillon. revelion revois (tu ~). revezi réveillons (nous nous ~). trezim (ne ~) revoit. revede révélateur. revelator revoyais (je ~). revedeam révélation. descoperire, revelaţie revoyait. revedea (el ~) révélé. divulgat, revelat, dezvăluit, manifestat revoyez. revedeţi révéler. manifesta, divulga, revela, dezvălui revoyons. revedem revendication. revendicare revu. revăzut revendiquer. revendica révoltant. revoltător revendre. revinde révolte. răscoală, revoltă revenant [n.]. strigoi, stafie, fantomă révolté. indignat, revoltat, insurgent, răsculat revenir. reveni révolter. revolta, răscula (se ~) revenait. revenea révolution. revoluţie, răscoală revenez. reveniţi révolutionnaire. revoluţionar revenons. revenim révolutionner. revoluţiona revenu. revenit révoqué. revocat reviendra. reveni (va ~) révoquer. revoca reviendrait. reveni (ar ~) revue. revistă ilustrată reviennent. revin (ei ~) rez-de-chaussée. parter reviens (je ~). revin (eu ~) rrrh reviens (tu ~). revii (tu ~) rhabiller. reîmbrăca revient (il ~). revine (el ~) rhapsodique. rapsodic revenu [n.]. venit [n.], profit, câştig rhétorique. retorică rêver. visa Rhin. Rin rêva (il ~). visă (el ~) Rhin (le ~). Rinul rêvai (je ~). visai (eu ~) rhinocéros. rinocer rinoceri rêvaient (ils ~). visau rhizome. rizom rêvais (je ~). visam (eu ~) Rhodiola rosea [bot.]. rujă [bot.] rêvais (tu ~). visai Rhododendron kotschyi [bot.]. smirdar [bot.], bujor de rêvait (il ~). visa (el ~) munte [bot.] rêvant. visând rhubarbe. revent, rebarbara rêvas (tu ~). visaşi (tu ~) rhum. rom [băutura] rêvé. visat rhumatisme. reumatism, reumă [pop.] rêve (il ~). visează (el ~) rhume. guturai rêvé (il avait ~). visase rrri rêvé (ils avaient ~). visaseră riboflavine. riboflavină rêve (je ~). visez ribonucléique. ribonucleic rêve (qu'il ~). viseze (el să ~) ricain [fam.]. iancheu [pop.] rêvent. visează (ei ~) richard. gazdă [reg. MM], bogătaş rêvent (qu'ils ~). viseze (ei să ~) riche. bogat rêves (tu ~). visezi richesse. bogăţie, avuţie rêvez. visaţi rickshaw. ricşă rêvons. visăm ricocher. ricoşa rêverie. visare, visătorie [lit.], reverie ricocha. ricoşă rêveur. visător visătoare ricochant. ricoşând revers. dos, spate ricoche (il ~). ricoşează (el ~) revers [d'une médaille]. revers [al unei medalii] ricoche (qu'il ~). ricoşeze (el să ~) revers [vêtement]. rever ricoché. ricoşat revêtement. îmbrăcăminte [constr.], căptuşeală, ricochent (ils ~). ricoşează (ei ~) căptuşire ricochent (qu'ils ~). ricoşeze (ei să ~) revêtir. îmbrăca ricochèrent (ils ~). ricoşară revêtir [constr.]. căptuşi [constr.], acoperi [constr.] ricochet. ricoşeu réviser. vizui ricochet (faire un ~). ricoşa révise (il ~). revizuieşte rictus. grimasă, rictus révisé. revizuit rrrid révisent. revizuiesc (ei ~) ride [n.f.]. zbârcitură [n.f.] zbârcituri, rid [nn.] riduri revivant. retrăind ridé. ridat ridată, zbârcit zbârcită

- 157 - rideau. perdea perdele risque. risc rideau [théâtre]. cortină risquer. risca rideaux (les ~). perdelele risquez. riscaţi rider (se ~). rida (se ~), zbârci (se ~) risquons. riscăm ridicule. ridicol rissoler. rumeni ridiculement. ridicol (în mod ~) rite. rit ridiculiser. bate joc de (a-şi ~), ridiculiza, râde de rituel. ritual rien. nimic rrriv rien [n.]. nimic [n.] nimicuri, fleac fleacuri, mizilic rivage. ţărm rien du tout. absolut nimic rival. rival rivali rien que. numai rivaliser. rivaliza rieur. râzăreţ [fam.], glumeţ rivalité. rivalitate rrrig rive. mal rigidifié. rigidizat river. nitui rigidifier. rigidiza rivet. nit rigolade. haz, amuzament rivière. râu rigole. rigolă, şanţ rivière (la ~). râul rigoler [fam.]. râde, glumi rixe. ceartă, gîlceavă, caft rigole (il ~). glumeşte riz. orez rigole (je ~). glumesc (eu ~) rrro rigolent (ils ~). glumesc (ei ~) robe. robă, rochie rigolo. comic, hazos robe de chambre. halat, capot rigolo [fam.]. amuzant, hazos robot de cuisine. robot de bucătărie rigoureusement. riguros (în mod ~) robuste. voinic, robust, viguros rigoureux. riguros robustesse. robusteţe, vigoare, tărie rigueur. asprime, severitate, rigoare roc, roche. stâncă, rocă rigueur (à la ~). rigoare (la ~) rocher [n.m.]. stâncă [n.f.], stană [n.f.][arh.], ţanc rillons [pl.]. jumări [pl.] [n.n.] ţancuri rime. rimă rocher (le ~). stânca stâncile, ţancul ţancurile rimer. rima rocher en forme d'éperon [géo]. pinten [geo.] rime (il ~). rimează rocheux. pietros, stâncos rime (il ~) [fig.]. potriveşte (se ~) rôde (il ~). bântuie rimes. rime roder. roda rimmel. rimel rôder. bântui, da târcoale rrrin rogatons [pl.]. resturi [pl.] rinçage. clătire rogner. scurta, micşora, tăia din rincer. clăti rogne. scurtează, micşorează, taie din rinça. clăti (el ~) rogné. micşorat, scurtat, tăiat din rinçaient. clăteau rognent. micşorează, scurtează rinçait. clătea rognon. rinichi [alim.] rinçant. clătind roi. rege rince (il ~). clăteşte rôle. rol rince (je ~). clătesc (eu ~) rrrom rincent (ils ~). clătesc (ei ~) roman [n.]. roman [n.] rincez. clătiţi (voi ~) romance. romanţă rrrir romancier. romancier rire [n.]. râset romane (langue ~). romanică (limbă ~) rire. râde romanesque. romanesc ri. râs [vb.] romantique. romantic riant. râzând, râzăreţ romantisme. romantism rie. râdă (să ~) romarin. rozmarin rient. râd (ei ~) Rome. Roma riez. râdeţi rompre. rupe riions. râdeam rompait. rupea rions. râdem rompant. rupe (care ~), rupând rirait. râdea rompe (qu'il ~). rupă (să ~) ris. râzi rompe (que je ~). rup (să ~) ris (je ~). râd (eu ~) rompent. rup (ei ~) rire jaune. râde silit, a râde galben rompez. rupeţi risée (être la ~ de tous). bătaia de joc (fi ~ a tuturor) rompis (je ~). rupsei risible. ridicol rompit. rupse rompons. rupem

- 158 - rompra. rupe (va ~) roue (la ~). roata roţile romprait. rupe (ar ~) roue de secours. roată de rezervă romps. rupi roué. şiret [adj.] şireată, şmecher şmecheră romps (je ~). rup (eu ~) rouer de coups. bate măr rompt. rupe (el ~) rouge. roşu [m.], roşie rompu. rupt ruptă rouge (à lèvres). ruj rrron rougeâtre. roşiatic ronce. mărăcine rougeole. pojar, rujeolă rond. circumferinţă, cerc rougeur. înroşire, roşeaţă rond [adj.]. rotund rougir. înroşi rond [n.]. rond rouille. rugină ronde (danse). horă hore rouiller. rugini ronde (à la ~). jur (în ~) roulant. rulant rondeau [poésie]. rondel roulant (escalier ~). scară rulantă rondelle. rondelă, şaibă. Scheibe rouleau. sul, tăvălug, rulou, fişic rondeur. rotunjime rouleau (être au bout du ~). capătul puterilor (fi la ~) ronflement. sforăit [n.], sforăit (n.pl.) sforăitului Adev roulement. rostogolire, rulment 17/04/08 rouler. rula, înfăşura, bubui, rostogoli ronfler. sforăi rouler sur de l'or. fi putret de bogat ronflait. sforăia roulette. ruletă ronflant. sforăitor, sforăind, zgomotos roulettes. rotile ronfle (il ~). sforăie (el ~) roulotte. rulotă ronflé. sforăit roumain. românesc, român ronflent. sforăie Roumanie. România României Adev 01/11/07 ronfles (tu ~). sforăi (tu ~) route. stradă, rută, drum, şosea, parcurs [n.] ronflez. sforăiţi routier. şofer de camion, rutier ronflons. sforăim routine. rutină ronger. roade [vb.] rouvert. redeschis rongé. ros roasă, roase [adj.] rouvrir. redeschide rongeait. rodea roux. roşcat roşcată, roşcovan rongeant. rozând royal. regal rongent. rod [vb.] royaume. regat rongeons. roadem Royaume Uni. Regatul Unit rongera. roade (va ~) rrru rongerait. roade (ar ~) ruban. panglică. pántlika rongez. roadeţi ruban adhésif. bandă scoci, bandă adezivă, scoci rongions. rodeam rubis. rubin rongeur. rozător rubrique. rubrică rose. roză, trandafir ruche. stup stupi la rose. trandafirul rude. greu, aspru, grosolan rose [adj.]. roz, trandafiriu rudement. asprime (cu ~), brutal (în mod ~) roseau. trestie, stuf rudesse. grosolănie, asprime rosée. rouă rudimentaire. rudimentar rosette. rozetă rozete rudiments. rudimente rossignol. privighetoare rue. stradă rotation. rotaţie rue [abréviation cartographique]. str. rôti [n.]. friptură rue à sens unique. stradă cu sens unic rôtir. frige, prăji rue sans issue. stradă fără ieşire rôti [vb.]. fript, prăjit ruée. năvală rôtis (je ~). frig (eu ~) ruelle. străduţă, uliţă rôtis (tu ~). frigi ruer. năpusti (se ~), năvăli rôtis [vb.]. prăjesc, prăjeşti ruent sur. năpustesc asupra rôtissait. frigea, prăjea rugby. rugby rôtissant. prăjind, frigând rugir. rage rôtissent. frig [vb.], prăjesc rugissement. răget rôtissons. prăjim, frigem rugueux. zgrunţuros, rugos rôtit. prăjeşte ruine. ruină ruine rôtit (il ~). frige (el ~) ruiner. dărăpăna (se ~), ruina (se ~) rrrou ruisseau. pârâu pâraie roue. roată roţi ruisseau (le ~). pârâul roue (de la ~). roţii ruisseau [abréviation cartographique]. Pâr. ruisseler. curge şiroaie, fi ud leoarcă, şiroi

- 159 - rumen [estomac des ruminants]. ierbar [stomac le sacrifier. sacrifica rumegătoare] sacrilège. sacrilegiu, profanare rumeur. zvon, rumoare sacristain. paracliser Rumex alpinus [bot.]. ştevia stânelor [bot.] safari. safari ruminant. rumegător safran [bot.]. şofran [bot.] ruminer. rumega safrane. safran rupture. ruptură sagace. sagace [neo.], perspicace, isteţ rural. rural sagacité. perspicacitate, isteţime, sagacitate [neo.] ruse. şiretenie, viclenie sage. cuminte, înţelept, ascultător rusé. viclean, şiret [adj.] sagesse. înţelepciune russe. rus Sagittaire [zodiaque]. Săgetător [zodiac] russe [langue]. rusa [limba] saharienne [n.f.]. sahariană [n.f.] Russie. Rusia sssai rustique. rustic saigner. sângera rythme. ritm saillant. proeminent, izbitor rythmique. ritmic saillie. relief, ieşitură, proeminenţă sssa sain. sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase s'il te plaît. te rog sain et sauf. teafăr şi nevătămat s'il vous plaît. rog (vă ~) saindoux [n.m.]. untură de porc topită [f.] S.N.C.F.. S.N.C.F.R. saint. sfânt sfântă S.V.P.. rog (vă ~) Saint(e) [abréviation]. Sf. sabine [bot.]. cetina de negi [bot.] Sainte [abréviation]. S-ta sable. nisip nisipuri Saint-Esprit. Sfântul Spirit [greco-cat.], Sfântul Duh sable fin. nisip fin [ortodox] sableux. nisipos saint-frusquin [n.m.sg.][pop.]. catrafuse [n.f.pl.], sabot (chaussure). sabot saboţi calabalâc [n.n.] sabot [zoo.]. copită copite saint-frusquin (le ~) [pop.]. catrafusele [n.f.pl.], sabotage. sabotaj, sabotare halubele [n.f.pl.][reg. MM] saboter. sabota saint-glinglin (à la ~) [pop.]. sfântul aşteaptă (la ~) sabotaient. sabotau [pop.] sabotait. sabota (el ~) saint-honoré [n.m.][gâteau]. =prăjitură cu cremă sabotant. sabotând Saint Pierre. Sfântul Petru sabote (il ~). sabotează (el ~) Saint-Siège (le ~). Sfântul scaun, Vaticanul sabotent. sabotează (ei ~) Sainte Vierge. Sfânta Fecioară, Maica Precistă sabotes (tu ~). sabotezi Sainte Vierge (la ~) [Bib.]. Sfânta Fecioară [Bib.] saboté. sabotat sainteron [fam., rare]. făţarnic [n.m.], ipocrit [n.m.] saboteur. sabotor saisir. aresta, pricepe, apuca, sesiza, cuprinde sabre. sabie saisi. arestat, cuprins, sesizat, apucat, priceput sssac saisis. apuc, arestez, sesizez saisis (je ~). cuprind (eu ~), pricep (eu ~) sac. sac saisissait. cuprindea, apuca, aresta, sesiza, sac banane. sac cangur pricepea sac à claie. rucsac cu cadru metalic saisissant. apucând, pătrunzător, sesizând sac de couchage. sac de dormit saisissent. pricep (ei ~), sesizează, arestează, sac à dos. rucsac rucsaci [pl. uzual], rucsacuri apucă (ei ~) [pl.cf.Acad.], raniţă [mil.] saisit. arestează, sesizează, cuprinde (el ~) sac à main. poşetă saisit (il ~). apucă (el ~) les sacs à main LV. genţile pentru femei Louis saisissable. sesizabil Vuitton Adev 08/01/08 saison. sezon, anotimp anotimpul sac marin. sac de marinar saisonnier. sezonier sac de survie [alpin.]. sac de supravieţuire [alpin.] sssal saccager. pustii [prin jaf], jefui salade. salată saccagé. jefuit, pustiit [prin jaf] saladier [n.m.]. salatieră [n.f.] saccageaient. jefuiau, pustiau [prin jaf] salaire. salariu saccageait. jefuia (el ~), pustia (el ~) [prin jaf] salami. salam salamuri saccagent. jefuiesc (ei ~), pustiesc (ei ~) [prin jaf] sale. murdar saccharose. zaharină sale coup. lovitură sub centură [fig.] sachet. punguţă, săculeţ, pacheţel salé. sărat sacoche. sacoşă sacoşe, geantă genţi saleté. murdărie sacré. sfânt sfântă, sacru salicaire [n.f.] [bot.]. Lythrum salicaria, răchitan [n.m.] sacrement. taină, ritual [bot.] sacrifice. sacrificiu salière. solniţă

- 160 - salir. murdări, păta satisfaction. satisfacţie salive. scuipat, salivă, flegmă satisfaire. satisface Salix retusa [bot.]. salcie pitică [bot.] satisfait. satisfăcut Salix sp. [bot.]. salcie [bot.] satrape. satrap salle. sală Saturnales. saturnalii salle comble. sală plină [la spectacol] sssau salle d'attente. sală de aşteptare sauce. sos salle de bain. baie saucisse. cârnaţ saloperie [arg.]. ticăloşie, măgărie saucisson. salam salubre. salubru, igienic sauf. excepţia (cu ~) saluer. saluta sauf [adj.]. teafăr, nevătămat salut. salut sauge. salvie salut militaire. salut militar saule. salcie sălcii [n.f.pl.] samare [bot.]. samară [bot.] saumâtre [adj.]. salin [adj.] Sambucus nigra. soc [n.m.][bot.] saumon. somon samedi. sâmbătă. szombat saumure. slatină, saramură, sărătură, sărărie samedi (le ~). sâmbăta saupoudrer. presăra sssan saupoudrait. presăra sanction. sancţiune, pedeapsă saupoudre (il ~). presară (el ~) sanctionner. pedepsi, sancţiona saupoudré. presărat (cu) sanctuaire. refugiu saupoudrent. presară (ei ~) sandale. sanda, sandală sandale saut. săritură, salt salturi sandow. bandă de cauciuc pt. întindere, sandou sauté [n.] [gastron.]. sote, soteu [gastron.] sang. sânge sauter. sălta, sări, arunca în aer sang-froid. rânge rece saute. sare sanglant. crâncen, sângeros sauté. sărit sangle. chingă chingi sauterelle. lăcustă sanglier. mistreţ sauvage. feroce, sălbatic sangloter. plânge în hohote sauvagement. sălbăticie (cu ~) sanglots. hohote de plâns sauve-qui-peut. panică, derută sanitaire. sanitar sauvegarde. ocrotire, salvare, salvgardare sans. fără sauvegarder. ocroti, salvgarda, proteja, salva [PC] sans accès à la mer. fără acces la mare sauvegardant. salvgardând, ocrotind, salvând sans but lucratif. non-profit [PC] sans cesse. fără încetare sauvegarde (il ~). salvgardează (el ~), salvează sans doute. fără îndoială (el ~) [PC] sans faute. negreşit sauvegardé. ocrotit, salvat [PC], salvgardat sans fin. fără sfârşit sauvegarder [PC]. salva [PC] sans laisser de trace. fără urmă Adev 22/03/08 sauver. salva sans précédent. fără precedent Adev 05/03/08 sauva. salvă (el ~) sans quoi. altminteri sauvait. salva (el ~) sans scrupule, sans scrupules. fără scrupule, lipsit de sauve (il ~). salvează (el ~) scrupule sauve (je ~). salvez santé. sănătate sauve (qu'il ~). salveze (el să ~) saoul. beat criţă, beat sauvé (il avait ~). salvase saouler. îmbăta (se ~) sauvent. salvează (ils ~) saper. săpa, submina sauves (tu ~). salvezi saphir. safir sauvez. salvaţi (voi ~) sapin. brad brazi sauvons. salvăm Saponaria pumilio [bot.]. odogaci [pl.] [bot.] sauver (se ~). fugi sarcler. plivi sauvetage. salvare Sardaigne. Sardinia sauvetage [PC]. salvare [PC] sardine [d'une tente]. ţăruş [la un cort] sauveur. salvator sardine [zool.]. sardină sauveur [rel.]. mântuitor sarrasin [m.][bot.]. hrişcă [f.][bot.] sssav sas. ciur savant. om de ştiinţă, cărturar, erudit, savant sssat savarin. savarină satellite. satelit savate. ciubotă satin. satin saveur. savoare satiné. catifelat, satinat savoir. şti satire. satiră sachant. ştiind satirique. satiric

- 161 - sache (qu'il ~). ştie (să ~) scriptible. scriptorial sache (que tu ~). ştii (să ~) scrotum. scrot [anat.] sachent (qu'ils ~). ştie (ei să ~) scrupule (sans ~). scrupule (lipsit de ~), scrupule (fără saches (que tu ~). ştii (să ~) ~) sachez. ştiţi (să ~) scrupules. scrupule sais. ştiu scrupules (sans ~). scrupule (fără ~) sais (tu ~). ştii sculpteur. sculptor sait. ştie sculpture. sculptură saura. şti (va ~) ssse saurait. şti (ar ~) se. se, s- savait. ştia se ressouvenir [arh.liv.]. reaminti (a-şi ~) savent. ştiu séance. şedinţă savez. ştiţi séance plénière. plenară, şedinţă în plen savons. ştim seau. găleată găleţi, căldare căldări su. ştiut seau (du ~). găleţii, căldării su (il avait ~). ştiuse Sébastien. Sebastian su (ils avaient ~). ştiuseră sssec su (j'avais ~). ştiusem sec. uscat uscată, sec seacă su (nous avions ~). ştiuserăm sec (au ~). uscat (la loc ~) su (tu avais ~). ştiuseşi sec [aride]. secetos secetoşi secetoasă secetoase, arid su (vous aviez ~). ştiuserăţi aridă, sterp stearpă savoir-faire. abilitate, iscusinţă, îndemânare, séchage. uscare pricepere sèche [n.f.][arg.] (cigarette). ţigară, dohan [reg. Ts.] savon. săpun sèche-cheveux [n.m.]. uscător de păr [n.n.], foehn savonné. săpunit [n.n.] savonner. săpuni sèche-linge [Électroménager]. maşină de uscat rufele savourer. savura sèche-mains [n.m.]. uscător de mâini [aparat] savoura (il ~). savură (el ~) sécher. usca (se ~) savourait. savura (el ~) sécha. uscă (el se ~) [perf. s.] savourant. savurând sèche (il ~). usucă savouré. savurat sèche (il ~). usucă (el se ~) savoureux. savuros sèche (je ~). usuc (eu ~) Saxifraga ascendens [bot.]. ochii şoricelului [bot.] sèche (qu'il ~). usuce (el să se ~) Saxifraga cuneifolia [bot.]. iarba căşunăturii [bot.] séchait. usca (el se ~) Saxifraga marginata [bot.]. turturea [bot.] séché. uscat, uscat [vb.] Saxifraga paniculata [bot.]. iarba-surzilor [bot.] sèches (tu ~). usuci Saxifraga retusa [bot.]. ochii-şoricelului [bot.] sécher [une classe etc.][arg.] chiuli [arg.], trage sssc chiulul [pop.] Scabiosa lucida [bot.]. muşcatu-dracului [bot.] sécheresse. uscăciune, secetă scabreux. scabros sécheresse [fig.]. asprime, răceală [fig.] scandale. scandal sécheur. uscător scandaleux. scandalos séchoir. uscător scandinave. scandinav second. secund scaphandrier. scafandru second (le ~). doilea (al ~) sceau. pecete, sigiliu seconde. secundă secunde, moment, clipă scellé. ştampilat, sigilat seconde (la ~). doua (a ~) sceller. ştampila, pecetlui, sigila seconde [SNCF]. clasa a doua [CFR] scénario. scenariu secours. ajutor, salvare schnouf [arg.]. stupefiant [n.], drog secours (au ~) !. ajutor! scie [n.f.]. ferăstrău [n.n.] ferăstraie secours (porter ~). ajutor (da ~) scie sauteuse [n.f.]. banţig [n.n.][pop.], banzig [n.n.] secours informatique [PC]. backup [neo.] secousse. zgâlţâitură, zguduitură, zdruncinătură science. ştiinţă, ştiinţe secret. secret secretă scintiller, briller, miroiter. sclipi, scânteia (ancien : secret [n.m.] secreţi. secret [n.n.] secrete, taină [n.f.] scînteia) taine Scleranthus perenis [bot.]. sincerică [bot.] secrétaire [n.m.]. secretar secretară Scleranthus uncinatus [bot.]. studeniţă [bot.] secrétaire [n.m.][meuble]. secreter [n.n.][mobilă] score. scor secrétariat. secretariat scorpion. scorpion secrète. tainică, secretă Scorpion [zodiaque]. Scorpion [zodiac] secrètement. în taină, secret (în mod ~), pe furiş, pe Scorzonera rosea [bot.]. luceafăr [bot.] ascuns scotch. scoci, bandă adezivă

- 162 - sécréter [bio.]. secreta [bio.] sémaphore. semafor, stop [semafor] sécrètent (ils ~) [bio.]. secretă (ei ~) [bio.] sembla (il ~). păru (el ~) sécrète (il ~) [bio.]. secretă (el ~) [bio.] semblable. similar, asemănător sécrété [bio.]. secretat [bio.] semblable [n.]. confrate confraţi, seamăn [n.] semeni sécréteur [bio.]. secretor [bio.] sembler. părea sécrétion. secreţie semblant (faire ~). preface (se ~), face pe, simula secte. cultă [n.f.][rel.], sectă semblaient (ils ~). păreau secteur. sector semblais (tu ~). păreai secteur [électr.]. sector [electr.], reţea [electr.] semblait (il ~). părea section. secţie, secţiune semble (il ~). pare (el ~) sectionnement. secţionare semblé (il avait ~). păruse séculaire. secular semble (il me ~). pare (mi se ~) Securitate [police secrète]. Securitate semble (je ~). par (eu ~) sécurité. securitate semblé. părut sssed semblé (ils avaient ~). păruseră sédentaire. sedentar semblent (ils ~). par (ei ~) séditieux. răzvrătit, instigator semblent. par (ei ~) sédition. revoltă, răzvrătire sembles (tu ~). pari (tu ~) séducteur [n.m.]. seducător [n.m.] semblez. păreţi séduction. seducere, seducţie, farmec semblons. părem séduire. fermeca, seduce, amăgi, ispiti semelle. talpă [de pantof] tălpi, pingea pingele Din tc. séduis (tu ~). amăgeşti, ispiteşti, seduci (tu ~), pençe. talp fermeci semelle (battre la ~). tropăi pe loc (pentru a se în $$$ séduisant. seducător semelle (de la ~). tălpii [de pantof], pingelei séduit. amăgit, ispitit, sedus semelle (la ~). talpa [de pantof] tălpile [de pantofi], séduit (il ~). seduce (el ~), amăgeşte, ispiteşte pingeaua pingelele Sedum alpestre [bot.]. iarbă-grasă [bot.] semelle intérieure [f.]. branţ [n.] branţuri Sedum hispanicum [bot.]. şoaldină aurie [bot.] semence. sămânţă segmenter. segmenta, diviza semence [fig.]. spermă sssei semer. semăna [agr.] seiche [zool.]. sepie [zool.] semaient. semănau [agr.] seigle. secară semait (il ~). semăna (el ~) [agr.] seigneur. nobil, senior semé. semănat [agr.] sein. sân sâni sème (il ~). seamănă (el ~) [agr.] Seine. Sena sème (je ~). seamăn (eu ~) [agr.] seize. şaisprezece semé [pop.]. părăsit, dat papucii [pop.] seizième (la ~). şaisprezecea (a ~) semer (~ quelqu'un) [fam.]. părăsi (~ pe cineva), lăsa seizième (le ~). şaisprezecelea (al ~) baltă (~ pe cineva) seizième [1/16]. şaisprezecea parte (a ~), semer (~ quelque chose). lăsa baltă (~ ceva) şaisprezecime semer [pop.]. părăsi (pe cineva), da papucii (cuiva) séjour. şedere, popas, sejur [pop.] séjourner. locui, sta (~câtva timp) sèmes (tu ~). semeni (tu ~) [agr.] semestre. semestru semestre sssel semestriel. semestrial semestrială sel. sare [n.] săruri semeur. semănător sélection. selecţionare, selecţie semi-. demi-, semi- sélectionné. selecţionat semi-conducteur. semiconductor sélectionner. selecţiona semi-conducteur [électr.]. semiconductor self-service. autoservire, self séminaire. seminar selle. şa şei [pl.] séminal. seminal [neo.] sellé. înşeuat, pus şaua pe cal sémiotique. semiotic semiotică [n.f.] selle (la ~). curmătura [geo.], tarniţa [geo.] [pop.], şaua Sémite. semit selle [abr. carto]. Ş. sémitique. semitic selle [géo.]. curmătură [geo.], tarniţă [pop.] [geo.] semoir. sac cu seminţe seller. pune şaua pe cal, înşeua semoir [n.m.]. semănătoare [n.f.] [agric.] selon. conform [+D], potrivit [+D], după [conform] semonce [n.f.]. blam, mustrare, dojană, avertisment selon que. după cum semoule [n.f.]. gris [n.n.], griş sssem Sempervivum montanum [bot.]. verzişoară de munte semailles [pl.]. semănături [pl.], semănat [sg.] [bot.] semaine. săptămână săptămâni Sempervivum schlehani [bot.]. borşişor [bot.] sémanticien. semantician sémantique. semantic

- 163 - sempiternel. sempitern [neo.] sempiternă, veşnic sentinelle. santinelă santinele veşnică, nesfârşit nesfârşită, etern eterni eternă sentir. simţi eterne sent (il ~). simte (el ~) sssen sentant. simţind, simte (care ~) sénat. senat sentez. simţiţi sénateur. senator senatori senti. simţit sénatorial. senator (de ~), senatorial sens (je ~). simt (eu ~) Senecio glaberrimus [bot.]. cruciuliţă de munte [bot.] sens (tu ~). simţi (tu ~) Senecio nemorensis [bot.]. spălăcioasă [bot.] sentira. simţi (va ~) Senecio rupester [bot.]. cruciuliţă [bot.] sentirait. simţi (ar ~) Sénégal. Senegal sentons. simţim sénile. senil senilă sentir [fam.] [supporter]. suporta [pe cineva], înghiţi sénilité. senilitate [pe cineva] [fam.] sens. tâlc, sens, direcţie sentir [odeur]. avea miros de, mirosi sens (les cinq ~). simţuri (cele cinci ~) sent (il ~) [odeur]. miroase, are miros sens (sans aucun ~). noimă (fără nici o ~) sentait [odeur]. mirosea, avea miros de sens [direction]. sens [direcţie] sensuri, direcţie sentent (ils ~) [odeur]. miros (ei ~), au miros de direcţii senti [odeur]. avut miros de, mirosit sens [perception]. simţ [percepţie] simţuri seoir. poterivi (i se ~), potrivi (i se ~) sens [signification]. tâlc tâlcuri, semnificaţie sssep semnificaţii, sens [semnif.] sensuri, înţeles [n.n] sépale. sepală înţelesuri séparable. separabil, care poate fi separat sens que (en ce ~). sensul că (în ~) séparateur. despărţitor despărţitoare, separator sens strict (au ~). sensul strict (în ~) separatoare sens unique (à ~). sens unic (cu ~) séparation. despărţire, separare sensas [fam.]. marfă [fam.], marfă [adj.arg.], super, séparément. separat [adv.], aparte, ditilin [reg. mişto Trans.] sensation. impresie, senzaţie, percepţie séparer. despărţi, separa sensationnel. senzaţional senzaţională sépara. despărţi (el ~), separă (el ~) [perf. s.] sensationnel (journal ~). senzaţie (ziar de ~), scandal séparaient. despărţeau, separau (ziar de ~) séparait. despărţea, separa (el ~) sensé. de bun simţ, cu bun simţ, rezonabil, raţional séparant. despărţind, separând sensibiliser. sensibiliza sépare (il ~). separă (el ~), desparte sensibilisant. sensibilizant sépare (je ~). separ (eu ~), despart (eu ~) sensibilisé. sensibilizat sépare (qu'il ~). separe (el să ~), despartă (el să sensibilise (il ~). sensibilizează (el ~) ~) sensibilise (je ~). sensibilizez séparé (il avait ~). separase, despărţise sensibilise (qu'il ~). sensibilizeze (el să ~) séparé. separat, despărţit sensibilité. sensibilitate séparé (ils avaient ~). despărţiseră, separaseră sensible. sensibil séparé (nous avions ~). separaserăm, sensible [émotif]. simţitor, sâmţitor [arh.pop.], despărţiserăm sensibil [emotiv] séparent. separă (ei ~), despart (ei ~) sensitif. senzitiv séparent (qu'ils ~). separe (ei să ~), despartă (ei sensoriel. senzorial senzorială să ~) sensorimoteur. senzorimotor sépares (tu ~). desparţi, separi sensualisme. senzualism séparez. despărţiţi (voi ~), separaţi (voi ~) sensualité. senzualitate séparons. despărţim, separăm sensuel. senzual sept. şapte sentant [odeur]. având miros de, mirosind septante [rég. Suisse]. şaptezeci sente [n.f.]. drumeag [n.n.] drumeaguri, cărare [n.f.] septembre. septembrie cărări, potecă [n.f.] poteci septentrional. septentrional [neo.], nordic sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţa (pronunţa ~) septième (la ~). şaptea (a ~) [jur.] septième (le ~). şaptelea (al ~) sentence [jur.]. sentinţă [jur.] septième [1/7]. şeptime [1/7] sentier (du ~). cărării, potecii, drumeagului septique. septic sentier (le ~). drumeagul, poteca, cărarea septuagénaire. septuagenar sentier [n.m.]. drumeag [n.n.] drumeaguri, cărare cărări, septum [anat.]. sept [anat.] cărare [n.f.], potecă poteci sépulcral. funebru, sepulcral [neo.], funerar sentiment. sentiment, simţământ [arh.] [poet.] sépulcre [n.m.]. mormânt [n.n.] morminte sentiment (avoir le ~). senzaţia (avea ~), impresia (avea sépulture [enterrement]. înmormântare, îngropăciune ~) [pop.] sentimental. sentimental

- 164 - séquelles [n.f.pl.]. urmări [neplăcute] [n.f. pl.], sechele serre (il ~). strânge [n.f. pl.] serré (il avait ~). strânsese séquence. secvenţă serré (ils avaient ~). strânseseră séquestré. sechestrat serré (j'avais ~). strânsesem (eu ~) séquestre [n.m.]. sechestru [n.n.] serre (je ~). strâng (eu ~) séquestrer. sechestra serré (nous avions ~). strânseserăm sequin. ţechin [monedă] serre (qu'il ~). strângă (el să ~) séquoia [bot.]. sequoia [bot.] serré (tu avais ~). strânseseşi ssser serré (vous aviez ~). strânseserăţi sérail [n.m.]. serai [n.n.] [Orient], harem [n.n.] serrent. strâng (ei ~) serbe. sârb serrent (qu'ils ~). strângă (ei să ~) Serbie. Serbia serres (tu ~). strângi serein [ciel]. senin [cer] serrez. strângeţi serein [fig.]. placid, calm, liniştit, senin [fig.] serriez. strângeaţi sérénade. serenadă serenade serrions. strângeam (noi ~) sérénité. seninătate serrons. strângem serf [n.m.]. şerb şerbi, iobag iobagi. jobbágy serrer dans ses bras. strânge în braţe serge [n.f.] [textile]. serj [n.n.] [textil] serrer la main à qqn. strânge mâna cuiva sergent. sergent serrer les rangs. strânge rândurile sérialiser. serializa, pune în serie serres [n.f.] [d'un oiseau de proie]. gheară gheare [la série. serie serii păsări de pradă] série (hors ~). unic, inegalabil, extraordinar serrure. broască [mec.] broaşte sérieux. serios serioşi serioasă serioase, grav gravi serrure (trou de ~). cheii (gaură a ~) gravă grave, sever severi severă severe serrurerie. lăcătuşerie sérieux (au grand ~). seriozitate (cu mare ~) serrurier. lăcătuş. lakatos sérieux (prendre au ~). serios (lua în ~) sérum. ser [fiziologic] sérieux [n.m.]. seriozitate servage. şerbie, iobăgie sérigraphie. serigrafie servant. slujind, servitor, servind serin. canar canari servante. servitoare, slujnică seringue. siringă siringi serveur. chelner chelneri, ospătar ospătari. Kellner serment. legământ [arh.], jurământ serveur [PC]. server [PC] serment (prêter ~). jurământ (depune ~) serviable. săritor, serviabil serment (violer un ~). jurământ (nesocoti un ~), service. lucru, service, serviciu jurământ (încălca un ~) service (au ~). serviciul (în ~) [+G], slujba (în ~) sermon (du ~). predicii [+G] sermon [n.m.]. predică [n.f.] predici service [auto]. service [auto] serpe [n.f.]. cuţit de altoit, cosor service (escalier de ~). serviciu (scară de ~) serpent. şarpe şerpi service public. serviciu public serpent (le ~). şarpele şerpii service (rendre un ~). serviciu (face un ~) serpent (morsure de ~). şarpe (muşcătură de ~) serviette. prosop prosoape, ştergar [pop.] serpent à sonnettes. şarpe cu clopoţei serviette [à porter]. servietă, geantă diplomat, diplomat serpenteau. şerpişor, şarpe mic [servietă], attaché-case serpenter. merge în serpentină [drum], merge în serviette [en papier]. şerveţel serpentină servile. obsecvios [neo.], servil, slugarnic slugarnică serpillière. cârpă de şters servilement. servil (în mod ~) serrage. strângere servir. servi, sluji serrage (cordon de ~). strângere (cordon de ~) sers (je ~). slujesc (eu ~), servesc (eu ~) serre (en agriculture). seră sere sers (tu ~). serveşti, slujeşti serre-tête. bandana [neo.], cordeluţă sert (il ~). slujeşte, serveşte serrement de main. strângere de mână servaient. serveau, slujeau serrer. strânge servait. servea, slujea serra. strănse (el ~) servent. slujesc (ei ~), servesc (ei ~) serrai. strânsei servez. slujiţi (voi ~), serviţi (voi ~) serraient. strângeau servi. servit, slujit serrais (je ~). strângeam (eu ~) servons. slujim, servim serrais (tu ~). strângeai serviteur. servitor, slujitor serrait. strângea servitude. robie, servitute serrâmes. strânserăm servomoteur. servo, servomotor serrant. strângând ses. sale, săi serras. strânseşi sésame. susan serrâtes. strânserăţi Seseli libanotis [bot.]. smeoaie [bot.] serré. strâns strânsă strânşi strânse, strâmt seuil. prag

- 165 - au seuil. în pragul Adev 01/11/07 signe (je ~). semnez seul. singur singuri singură singure signent (ils ~). semnează (ei ~) seulement. numai, doar signes (tu ~). semnezi sève. sevă signifiant [ling.]. semnificant [lingv.] sévère. sever, aspru, exigent signification. semnificaţie sévèrement. sever (în mod ~) signifie. semnifică, înseamnă sévir. face ravagii, bântui signifié. semnificat, însemnat sévit. bântuie signifié [n.] [ling.]. semnificat [n.] sevrage. înţărcare signifient. înseamnă (ei ~), semnifică (ei ~) sevrer. înţărca signifier. semnifica, însemna sexe. pulă [vulg.], sex silence. tăcere, linişte sexe de la femme. pizdă [vulg.] silence (garder le ~). tăcerea (păstra ~) sexe oral. sex oral silencieusement. tăcere (în ~), tăcute (pe ~), muţeşte shah. şah [căpetenie] silencieux. tăcut tăcută, liniştit liniştită shorts. pantaloni scurţi Silene acaulis [bot.]. iarbă roşioară [bot.], miliţea sssi [bot.] si. de [conj. cond.] Silene dinarica [bot.]. miliţea [bot.] si [affirmatif]. ba da, da [afirmativ] Silene dioica [bot.]. opaiţă roşie [bot.] si [comparatif]. atât de, aşa de Silene nivalis [bot.]. guşa porumbelului [bot.] si [conditionnel]. caz că (în ~), condiţia să (cu ~), silhouette. siluetă dacă silicone. silicon si bien que. aşa încât siliconé. siliconat si… que. oricât de silique (fruit sec de la giroflée, du chou). silicvă SIDA. SIDA sillage. siaj, dâră sidéral. sideral sillon. brazdă sidéré. încremenit, uluit, siderat sillonner. brăzda, ara sidérer. împietri, sidera, încremeni silo. siloz siècle. veac, epocă [fig.], secol secole silure. somn [zool.] le siècle de Périclès. Secolul lui Pericle sssim siège. jilţ, scaun scaune similaire. asemănător siège [adm.]. sediu similaire. similar, analog siège [mil.]. asediu simili. imitaţie sien. lui (al ~) simple. simplu sien (le ~). său (al ~) simplement. simplu (în mod ~), simplitate (cu ~) sienne (la ~). sa (a ~), ei (a ~) simplification. simplificare siennes (les ~). ei (ale ~), sale (ale ~), lui (ale ~) simplifier. simplifica siens (les ~). lui (ai ~), săi (ai ~), ei (ai ~) simplifie. simplifică (el ~) sifflement. fluierat, şuierătură simplifie (je ~). simplifici siffler. şuiera, fluiera simplifient. simplifică (ei ~) siffla (il ~). fluieră, şuieră simulation. prefăcătorie, simulare sifflant. fluierând, şuierând simuler. simula, preface (se ~) sifflé. fluierat simula. prefăcu (se ~), simulă siffle (il ~). şuieră, fluieră simule (il ~). simulează, preface că (el se~ ), face siffle (je ~). şuier (eu ~), fluier (eu ~) că (el se ~) sifflent. şuieră (ei ~), fluieră (ei ~) simule (je ~). simulez, fac că (mă ~), prefac că siffles. fluieri, şuieri (mă ~ ) sifflet. fluier [de arbitru/poliţist] simulent. fac că (ei se ~), simulează (ei ~) sssig simules (tu ~). faci că (te ~), prefaci că (te ~ ), signal. semnal semnale simulezi signalements [pl.]. semnalamente [pl.], semne simulez. prefaceţi că (vă ~ ), faceţi că (vă ~), particulare [pl.] simulaţi signaler. semnala simulons. facem că (ne ~), simulăm, prefacem că signale (il ~). semnalează (ne ~ ) signale (je ~). semnalez simultané. concomitent, simultan signalisation. semnalizare simultanéité. sincronism, simultaneitate signature. semnătură simultanément. simultan (în mod ~) signe. semn semne sssin signes particuliers. semne particulare [pl.] sincère. sincer, franc, deschis [fig.] signer. semna sincèrement. faţă (pe ~), sinceritate (cu ~) signé. semnat sincérité. sinceritate, francheţe signe (il ~). semnează (el ~) singe. maimuţă. majom

- 166 - singer. maimuţări soie. mătase singe (il ~). maimuţăreşte soif. sete singé. maimuţărit soigner. îngriji singeait. maimuţărea soigna. îngriji (el ~) singeant. maimuţărind soignais (je ~). îngrijeam (eu ~) singent. maimuţăresc (ei ~) soignait. îngrijea singulier. singular, ieşit din comun, unic soignant. îngrijind singulier [abréviation]. [sg.] soigne (il ~). îngrijeşte singulièrement. extrem de, deosebit de (în mod ~) soigne (je ~). îngrijesc (eu ~) sinistre [adj.]. groaznic, sinistru [n.] soigné. îngrijit sinistre [n]. dezastru, calamitate, sinistru soignent. îngrijesc (ei ~) sinistré. răvăşit soignes. îngrijeşti sinistré [n.]. sinistrat [n.] soignez. îngrijiţi sinon. altfel, caz contrar (în caz~), altminteri, dacă nu soignons. îngrijim sinueux. sinuos soigneusement. grijă (cu ~), minuţios siphon. sifon [la chiuvetă] soin. îngrijire, grijă, atenţie Sirius. Sirius soir. seară seri sssit soir (du ~). serii [G.] site [internet]. sit, site [internet] soirée. seară sitôt. îndată ce (de ~), imediat ce soirée (de la ~). serii [G.] situation. situaţie, stare stări, poziţie soirées (les ~). serile situer. situa, aşeza soirs (aux/des ~) [G./D.]. serilor situant. situând(u-se) soirs (les ~). serile situe. aşează (el ~), situează (el ~) soixantaine. şaizeci (vreo ~) situé. situat soixante. şaizeci situent. situează (ei ~), aşează (ei ~) soixante-dix. şaptezeci six. şase soja. soia sixième. şaselea (al ~), şasea (a ~) sssol sixième [1/6]. şesime sol. teren, sol, pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. ski. schi schiuri pavimentum ski de piste. ski fond Soldanella pusila [bot.]. degetăruş pitic [bot.] skie. schiază (el ~) soldat. ostaş ostaşi, cătană [n.f. pop.] cătane, soldat skient. schiază (ei ~) [n.m.] soldaţi, oştean oşteni, militar militari skier. schia solde [promotion]. solduri [pl.] skieur. schior solde en fin de série. lichidare de storuri [vânzare] slovaque. slovac soldé. soldat slovène. sloven solder (se ~). solda (se ~) ssso soldes. solduri sobre. serios, sobru, cumpătat soleil. soare sori sobrement. măsură (cu ~), sobru (în mod ~) soleil couchant. soare care apune sobriété. sobrietate, cumpătare le soleil de minuit. Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii Adev sobriquet. poreclă 15/02/08 sociable. sociabil solennel. solemn solemnă social sociaux. social sociali socială solennellement. solemnitate (cu ~), solemn (în mod ~) socialisme. socialism solennité. solemnitate socialiste. socialist solfège. solfegiu société, compagnie. societate solidaire. solidar sociologie. sociologie solidariser. solidariza sociologue. sociolog solidarité. solidaritate socle. soclu, postament solide. trainic, solid soda. sifon, apă gazoasă solidement. temeinic [adv.], tărie (cu ~) sodium. sodiu solidité. soliditate, tărie, rezistenţă sœur. soră surori solitaire. singur singuri, singură singure, solitar, sœur [rel.]. călugăriţă singuratic sœur aînée. lele [reg. Trans.] solitude. singurătate, solitudine sofa. sofa solliciter. solicita sofa (le ~). sofaua sollicita. solicită (el ~) [perf. s.] sssoi sollicitait. solicita (el ~) soi. sine sollicite (il ~). solicită soi-disant. aşa-zis, pretins sollicite (je ~). solicit soi-même. sine însuşi sollicité. solicitat sollicitent. solicită (ei ~)

- 167 - solo. solo sonne (il ~). sună solstice. solstiţiu sonne (qu'il ~). sune (el să ~) soluble. solubil sonnent. sună (ei ~) solution. rezolvare, soluţie sonnent (qu'ils ~). sune (ei să ~) solution [chimique]. soluţie [chimică] soluţii sonnerie. sonerie solvable. solvabil sonnet. sonet sssom sonnette. clopoţel sombre. întunecos, sumbru, tenebros Adev 01/11/07 sonore. sonor sombré. afundat, năruit, cufundat, scufundat sonorisé. sonorizat sombrer. scufunda, cufunda, nărui, afunda sonorise (il ~). sonorizează sommaire. rezumat, tablă de materii, sumar sonoriser. sonoriza sommaire [adj.]. concis, sumar [adj.], scurt sonorité. sonoritate sommairement. sumar (în mod ~) Sophie. Sofia somme. sumă sssor sommé. somat Sorbus aucuparia [bot.]. scoruş de munte [bot.] somme [sommeil]. pui de somn sorcellerie. descântec, vrajă, vrăjitorie, magie sommeil. somn sorcier sorcière. vrăjitor vrăjitoare sommeiller. dormita, trage un pui de somn, moţăi sordide. mizerabil, sordid, mizer sommelier. ospătar care serveşte băuturi, chelar sornette. fleac, baliverne [pop.pl.], braşoave [pop.pl.] sommer. soma sort. destin, soartă, iese sommet. pisc, vârf sortie. ieşire ieşiri [n.f.pl.] sommet [pol.]. întâlnire la nivel înalt, întâlnire la vârf sortie de secours. ieşire de incendiu [pol.] sortir. ieşi Sommet de… [abréviation]. Vf. sors (je ~). ies (eu ~) sommier. somieră, sofa sors (tu ~). ieşi sommité. somitate sortaient. ieşeau, ieşeau somnolent. somnoros somnoroasă, toropit de somn sortais (je ~). ieşeam (eu ~) toropită de somn, somnolent somnolentă sortais (tu ~). ieşeai somptueux. fastuos fastuoasă, somptuos somptuoasă sortait. ieşea somptuosité. lux, fast, somptuozitate, pompă [fig.] sortant. ieşind, iese (care ~) ssson sorte. specie, fel, gen son. sa, său sorte (qu'il ~). iasă (el să ~) son [alim.]. tăraţă tărâţe [pl.] sortent. ies (ei ~) son [mus.]. sunet sortent (qu'ils ~). iasă (ei să ~) sonate. sonată [muz.] sortez. ieşiţi sondage. sondare, sondaj sorti. ieşit sondage d'opinion. sondaj de opinie sortiez. ieşeaţi sonde. sondă sortions. ieşeam (noi ~) sonder. sonda sortirent. scoaseră sondaient. sondau sortis (je ~). scosei sondait. sonda (el ~) sortis (tu ~). scoseşi sonde (il ~). sondează (el ~) sortit. scoase (el ~) sonde (qu'il ~). sondeze (el să ~) sortons. ieşim sondé. sondat sortir [v.t.]. scoate sondent. sondează (ei ~) sors (je ~) [v.t.]. scot (eu ~) sondent (qu'ils ~). sondeze (ei să ~) sors (tu ~) [v.t.]. scoţi sortent [v.t.]. scot (ei ~) songe. visare, reverie, vis sortez [v.t.]. scoateţi songer. medita, gândi, visa, intenţiona sorti [v.t.]. scos songe (il ~). meditează (el ~), gândeşte, visează sortons [v.t.]. scoatem (el ~) sosie. sosie songe (je ~). meditez, visez, gândesc (eu ~) sot. prost proastă, tembel tembelă, neghiob neghioabă, songé. intenţionat, meditat, gândit, visat tâmpit tâmpită, tolomac tolomacă songeaient. meditau, gândeau, visau sottise. neghiobie, prostie, stupizenie, nerozie songeait. visa (el ~), medita (el ~), gândea songent. visează (ei ~), gândesc (ei ~), meditează sssou (ei ~) sou (monnaie). ban bani, para parale, galben [ban] songes (tu ~). meditezi, gândeşti, visezi galbeni [bani] sou (le ~). banul, paraua sonnant [heure]. fix [d. oră], precis [d. oră] soubresaut. tresăltare, salt brusc, tresărire sonner. suna soubrette. subretă, fată în casă, slujnică sonnaient. sunau souche. trunchi trunchiuri, buturugă sonnait. suna (el ~) sonné. sunat

- 168 - souche [comptable]. matcă [a unui bonier], cotor de souhaite (il ~). doreşte, urează (el ~) chitanţier souhaite (je ~). doresc, urez souche [fig.]. origine, sursă souhaitent. urează ~), doresc (ei ~) souci. grijă, preocupare, îngrijorare souhaites (tu ~). urezi, doreşti soucier (se ~). preocupa (se ~ de), sinchisi (se ~ de) souhaitez. uraţi, doriţi (voi ~) soucié. preocupat (se ~ de), sinchisit (se ~ de) souhaitons. dorim, urăm soucie (il se ~). sinchiseşte (se ~ de), preocupă soûl. beat beată (el se ~ de) soûler. îmbăta soucie (je me ~). sinchisesc (mă ~ de), preocup soûler (se ~). îmbăta (se ~) (mă ~ de) soulever. ridica soucient. preocupă (se ~ de), sinchisesc (se ~ de) soulier. încălţăminte, pantof soucies (tu te ~). preocupi (te ~ de), sinchiseşti souligner. sublinia subliniază Adev 01/11/07 (te ~ de) se soumettre, obéir, se conformer. a se supune soucieux. preocupat preocupată, îngrijorat soupçon. suspiciune, bănuială îngrijorată soupe. supă soucoupe. farfurioară soupir. oftat, suspin soucoupe volante. farfurie zburătoare soupirail soupiraux. răsuflătoare [a unei tainiţe] soudain. subit subită, deodată, neaşteptat neaşteptată, (invariable) brusc bruscă souple. suplu, mlădios, flexibil soudainement. neaşteptate (pe ~), brusc [adv.] souplesse. supleţe, flexibilitate soude. sodă source. sursă, izvor izvoare soudé. sudat source [à grand débit]. izbuc souder. suda source [abréviation cartographique]. Izv. soudeur. sudor source [d'une rivière]. obârşie [geo.] obârşii soudure. sudură source minérale. izvor mineral souffert. suferit sources (les ~). izvoarele souffle. suflu, suflare, adiere sourcil. sprânceană sprâncene souffle coupé. gâfâială, răsuflare întretăiată sourd. surd surzi surdă souffle (à bout de ~). respiră greu (care ~) sourde oreille (faire la ~). rămâne surd la, preface că nu souffler. sufla aude, face pe surdul souffla. suflă (el ~) [perf. s.] sourire (de la Joconde). surâs surâsul Adev 15/12/07 soufflaient. suflau souris. şoricel, şoarece şoareci soufflais (je ~). suflam (eu ~) souris [PC]. mouse soufflait. sufla (el ~) sourit. surâde soufflant. suflând sournois. prefăcut, viclean, disimulat soufflé. suflat sournoisement. perfidie (cu ~), făţărnicie (cu ~) souffle (il ~). suflă (el ~) sous (dessous). sub souffle (je ~). suflu (eu ~) SOUS- . SUB- souffle (qu'il ~). sufle (el să ~) sous-chef. subşef soufflent. suflă (ei ~) sous-entendu. subînţeles souffles. (tu ~) sous-marin. submarin soufflez. suflaţi (voi ~) sous peu. peste puţin timp soufflons. suflăm sous-titre. subtitlu souffler mot (ne pas ~). chitic (tăcea ~) sous vide. sub vid soufflet. foale [de fierar] souscription. abonament, subscripţie soufflet [gifle]. scatoalcă [pop.], palmă soustraction. sustragere souffleter. pălmui, trage o scatoalcă soustraction [mat.]. scădere [mat.] souffleur. sufler [teatru] soutenu. stăruitor, perseverent, susţinut souffrance. suferinţă, durere souterrain. subpământean [arh.], subteran souffrir. suferi soutien. sprijin souffraient. sufereau, sufereau soutien-gorge. sutien souffrait. suferea, suferea souvenir. amintire, suvenir souffrant. bolnav, suferind souvent. frecvent [adv.], adesea, deseori souffre (je ~). sufăr (eu ~) souverain. suveran souffrent. suferă souveraineté. suveranitate souffrirent. suferiră soviétique. sovietic souffris (je ~). suferii (eu ~) soviétisé. sovietizat souffris (tu ~). suferişi soviétiser. sovietiza souffrit. suferi (el ~) soyeux. mătăsos mătăsoasă soufre. sulf, pucioasă [pop.] sssp souhait. dorinţă spacieux. spaţios spaţioasă souhaiter. ura, dori spaghetti. spaghete

- 169 - spart [n.m.] [bot.]. Lygeum spartum, rogoz [n.m.] [bot.] station balnéaire. staţiune balneară spatial. spaţial station service. benzinărie speaker speakerine. şpicher şpicheriţă, crainic [radio] stationnement. staţionare spécial. special speciali specială speciale stationner. staţiona spécialement. special (în mod ~) stationnaient. staţionau spécialisation. specializare stationnait. staţiona (el ~) spécifier. specifica stationné. staţionat spécifié. specificat stationne (il ~). staţionează (el ~) spécifie (il ~). specifică (el ~) stationne (qu'il ~). staţioneze (el să ~) spécifie (qu'il ~). specifice (să ~) stationnent. staţionează (ei ~) spécifique. specific stationnent (qu'il ~). staţioneze (ei să ~) spectacle. spectacol statisticien. statistician spectaculaire. spectaculos, spectacular statistique [adj.]. statistic spectateur. spectator spectatoare statistique [n.f.]. statistică spectre. spectru spectre statuaire. statuar spectre [fantôme]. stafie, spectru [fantomă] statue. statuă [arh.], statuie statui spéculation. speculare, speculaţie statue équestre. statuie ecvestră spécule (il ~). speculează (el ~) statut. statut spéculent (ils ~). speculează (ei ~) ssste spéculer. specula stellaire. stelar spéléologie. speologie Stellaria graminea [bot.]. rocoţea [bot.] sperme. spermă, sămânţă [fig.] sténographie. stenografie spermicide. spermicid steppe. stepă sphère. sferă stérile. steril sphérique. sferic stériliser. steriliza sphyrène [n.f.] [zool.]. ştiuca-de-mare [n.f.] [zool.], stérilise (il ~). sterilizează (el ~) Belone belone stérilise (qu'il ~). sterilizeze ssspi stérilisé. sterilizat Spiraea ulmaria. tăvalgă [n.f.] [bot.] stérilité. sterilitate Spiraea ulmifolia [bot.]. cununiţă [bot.] sternum. stern spirée [n.f.] [bot.]. tăvalgă [n.f.] [bot.], Spiraea ulmaria sssti spirituel. spiritual stimulateur cardiaque, pacemaker [méd.]. stimulator spirituellement. spirit (cu ~) cardiac [med.] splendeur. splendoare stimulation. stimulare splendide. splendid stimuler. stimula splendidement. strălucit (în mod ~), splendid [adv.] stimulaient. stimulau spongieux. spongios spongioasă stimulait. stimula (el ~) spontané. firesc, spontan spontani spontană spontane stimule (il ~). stimulează (el ~) spontanément. spontan (în mod ~) stimule (je ~). stimulez (eu ~) sport. sport stimule (qu'il ~). stimuleze (el să ~) sportif. sportiv stimulé. stimulat square. scuar, grădină publică stimulent (ils ~). stimulează (ei ~) squash. squash stimulent (qu'il ~). stimuleze (ei să ~) squelette [n.m.]. schelet [n.n.] sssto squelettique. scheletic stock. stoc ssst stolon. stolon stoloni stabiliser. stabiliza store. stor, jaluzea stabilise (il ~). stabilizează (el ~) store vénitien. stor stabilise (qu'il ~). stabilizeze (el să ~) ssstr stabilisé. stabilizat stramoine [n.f.] [bot.]. Datura stramonium, ciumăfaie stabilisent. stabilizează (ei ~) [n.f.][bot.] stabilité. stabilitate strate, couche [n.f.]. strat [n.n.] straturi stable. stabil stratège. strateg stade. stadiu strict nécessaire (le ~). strictul necesar stade [sport]. stadion strige. strigoi stage. curs de perfecţionare, stagiu strip-tease. strip-tease stagnation. stagnare strix [n.m.][zool.]. cucuvea [n.f.][zool.] cucuvele, stagner. stagna Athene noctua stagne (il ~). stagnează (el ~) strix (le ~). cucuveaua cucuvelele stagné. stagnat strophe. strofă station. staţie, staţiune structuralisme. structuralism structure. structură

- 170 - ssstu suffirait. era destul, era suficient, ajungea studio. studio, garsonieră suffit. ajunge stupéfaction. stupefacţie, stupoare, uimire suffisamment. îndeajuns, suficient [adv.], destul stupéfait. stupefiat, uimit suffisant [adj.]. îndeajuns, suficient, destul, deajuns, stupéfié. stupefiat îndestulător stupéfier. stupefia suffisant (être ~). suficient (a fi ~) stupeur. stupoare suffocant. sufocant stupide. stupid, idiot, prost, cizmă [fig.] [n.] suffocation. sufacoare stupidité. stupiditate, prostie suffoquer. sufoca style. stil suggérer. sugera style indirecte libre [narr.]. stil indirect liber [narat.] suggérait. sugera (el ~) stylistique. stilistic, stilistică suggère (il ~). sugerează (el ~) stylo. toc (de scris), stilou stilouri suggère (je ~). sugerez stylo lampe. lanternă în formă de stilou suggéré. sugerat sssu suggèrent. sugerează (ei ~) suave. delicat, suav suggestion. propunere, sugestie subdivision. subdiviziune sssui subi. suportat, supus, suferit, susţinut, îndurat suicide. sinucidere subir. suferi, susţine, suporta, supune, îndura suicider (se ~). comite sinucidere, sinucide (se ~) subitement. deodată, subit, brusc suie. funingine, calamină [auto] subjectif. subiectiv suif. seu subjonctif. subjonctiv suinter. picura, prelinge subjuguer. subjuga suis (je ~) [de suivre]. urmez, urmăresc (eu ~) sublime. sublim suis (tu ~) [de suivre]. urmezi, urmăreşti submerger. acoperi cu apă, copleşi [fig.], inunda Suisse. Elveţia submersion. scufundare, imersiune suisse [adj.]. elveţian subordination. subordonare Suisse [n.]. elveţian [locuitor] subrepticement. furiş (pe ~), ascuns (pe ~), pe sub mână suite. urmare, rezultat [n.], consecinţă, alai, suită subsister. supravieţui, subzista suivre. urma, urmări substance. substanţă suit (il ~). urmăreşte, urmează (el ~) substantiel. substanţial suivant. urmărind, urmând, următor următorii substantif. substantiv Adev 01/11/07 substituer. substitui suivent. urmăresc (ei ~), urmează (ei ~) substitution. substituţie, înlocuire suivez. urmăriţi, urmaţi subterfuge. subterfugiu suivi. urmat, urmărit subtil. subtil suivis (je ~). urmării (eu ~), urmai (eu ~) subtilement. subtil (în mod ~) suivit. urmă (el ~), urmări (el ~) subtilité. fineţe, subtilitate suivons. urmărim, urmăm subvertir. ruina [vb.] suivra. urmări (va ~), urma (va ~) sssuc suivrait. urma (ar ~), urmări (ar ~) suc. suc, zeamă zemuri sujet [n.m.]. subiect, temă teme, motiv succéder à. izbuti, reuşi sujet [gram.]. subiect [gram.] succès. succes, reuşită [n.] sujet [log.]. subiect [log.] successif. sucesiv sujet de (au ~). privire la (cu ~) succession. înlănţuire, succesiune, şir, moştenire sssup succinct. succint super [col.]. marfă [neo], mişto [col.] succomber. sucomba, muri, pieri superbe. superb succube. sucubus superbement. măreţie (cu ~), admirabil [adv.] sucé. supt supercherie. înşelătorie, şmecherie sucer. suge, sorbi superficie. suprafaţă [luciu] sucre. zahăr superficiel. superficial superficială sucré. zaharisit superficiellement. în pripă, superficial [în mod ~] sucre de canne. zahăr din trestie de zahăr superflu [n.m.]. prisos, prisosinţă sucrer. îndulci superflu. plus (în ~), prisos (de ~), superfluu superflui sucreries. dulciuri superfluă superflue sud. sud, miazăzi [pop. & poet.] supérieur. superior superioară Suède. Suedia supériorité. superioritate suédois. suedez superlatif. superlativ suer. transpira, trudi [fig.], asuda supermarché. supermarket, complex comercial, mall sueur. trudă, sudoare, transpiraţie, osteneală superposer. suprapune suffire. fi suficient, suficient (a fi ~) superposa. suprapuse (el ~) suffi. deajuns, suficient superposant. suprapunând

- 171 - superpose (il ~). suprapune (el ~) sur. referitor la, despre, pe, asupra superpose (je ~). suprapun (eu ~) SUR- . SUPRA- superpose (qu'il ~). suprapună (el să ~) sur la brune. pe înserate superposé. suprapus sur-le-champ. imediat, pe loc superposent. suprapun sur ce. acestea fiind zise superposes. suprapui sur le plan…. pe planul… superposez. suprapuneţi sur le point de. pe punctul să, pe cale să superposons. suprapunem surabonder. găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a superstitieux. superstiţios superstiţioasă se ~) superstition. superstiţie suranorak. supra-hanorac superstructure. suprastructură surdoué. supradotat suppléant. adjunct, suplinitor, locţiitor sureau [n.m.][bot.]. Sambucus nigra, soc [n.m.][bot.] suppléer. compensa, suplini, înlocui surelle [n.f.][bot.]. Oxalis acetosella supplément. supliment surface. suprafaţă supplémentaire. suplementar surlendemain. poimâine supplémentairement. plus (în ~), suplementar (în mod ~) surmener. surmena supplice. cazne [pl.], supliciu, chin, tortură surnom. poreclă supplier. ruga, implora surpiqûre. cusătură aparentă supplia. rugă (el ~), imploră (el ~) surprenant. surprinzător suppliant. rugând, implorând surprendre. surprinde supplie. roagă (el ~), imploră (el ~) surprendre une conversation. surprinde o supplie (je ~). implor, rog conversaţie, trage cu urechea supplié. implorat, rugat surpris. surprins supplies (tu ~). implori, rogi surréalisme. suprarealism suppliez. imploraţi, rugaţi surréaliste. suprarealist supplions. rugăm, implorăm surtout. mai ales support. support sous surveillance médicale. sub supraveghere medicală supporter. suporta, sprijini Adev 11/11/07 supporta (il ~). suportă (el ~) [perf. s.] survivant, rescapé [n.]. supravieţuitor supportable. suportabil susciter. declanşa, suscita, stârni supportant. suportând suspecter. suspecta supporté. suportat suspendre. suspenda supporte (il ~). suportă (el ~) suspension. suspensie [auto], suspendare, agăţare supporte (je ~). suport (eu ~) suspicion. suspiciune, neîncredere, bănuială supportent. suportă (ei ~) susurrement, susurration [n.]. freamăt supportes. suporţi (tu ~) susurrer. fremăta, murmura, şopti supportez. suportaţi suzeraineté. suveranitate supportons. suportăm svelte. zvelt supposable. presupune (care se poate ~), bănuibil sssy supposer. presupune sybaritisme. sibaritism [neo] supposant. presupunând syllabe. silabă suppose (il ~). presupune (el ~) Sylvie. Silvia suppose (je ~). presupun (eu ~) symbole. simbol supposé. presupus presupuşi presupusă sympa. simpatic, drăguţ presupuse sympathie. simpatie supposent. presupun (ei ~) sympathique. simpatic supposes. presupui sympathiser. simpatiza supposez. presupuneţi symphonie. simfonie supposons. presupunem symptôme. simptom supposition. presupunere synchroniser. sincroniza suppression. suprimare, desfiinţare syndic. sindic sindici supprimer. suprima syndicat. sindicat supprima. suprimă (el ~) [perf. s.] synthèse. sinteză supprime (il ~). suprimă (el ~) synthétique. sintetic supprimé. suprimat syphilis [n.f.]. frenţe [n.n.pl.][pop.], sifilis [n.n.] suppriment. suprimă (ei ~) syphilitique. sifilitic suppurant. supurant [med.] système. sistem suppuration. supuraţie, supurare ttta suppurer. supura t' [pron. D]. ţi-, -ţi [pron. D] suprématie. supremaţie t' [pron. A]. te, te- suprême. suprem T'… . TE-… sssur

- 172 - T.O.M. : Territoires Français d’Outremer. teritoriile tus (ils se sont ~). tăcut (au ~) franceze de peste mări tttal tabac. tutun talc. talc tabasser de coups. bate măr, trage o bătaie soră cu talent. aptitudine, înclinaţie, talent, înclinare moartea talon. talon, călcâi, toc (de pantof) table. masă mese, tablă, listă talonner. fi pe urmele [+G], urmări îndeaproape, hărţui table de matières. cuprins [n.], tablă de materii talus. taluz, povârniş tables rondes. mesei rotunde Adev 26/10/07 tttam tableau. tablou tablouri tambour. tambur [mec.], tobă tableau noir [m.]. tablă [f.][şcolară] tamis. sită, ciur tablette. tabletă tamise [n.f.][textile]. etamină [nf][textil] tablier. şorţ tamiser. cerne tabouret. taburet tamoul. tamil tabulateur [PC]. tab [PC] tampon. tampon tttac tamponnement. ciocnire, tamponare tache. pată. fót, folt tamponner. tampona, ciocni tacher. murdări (se ~), păta (se ~) tttan tâche. misiune, sarcină tandis que. vreme ce (în ~), timp ce (în ~), pe când tâcher [essayer]. strofoca (se ~) [pop. peiorativ], tangent. tangent strădui (se ~) tangible. tangibil tachymètre [auto]. tahometru [auto], vitezometru [auto] tanière. vizuină, bârlog. barlang tacite. subînţeles, tacit tannage. tăbăcire tacitement. tacit (în mod ~) tanné. tăbăcit, bronzat tact. delicateţe, tact tanner. argăsi, bronza, tăbăci tactique. tactică tannerie. tăbăcărie tadorne [n.m.][zool.]. Tadorna sp., călifar [n.m.][zool.] tant. atâta, atât taffetas. tafta tant (en ~ que). calitate de (în ~), ca tagète [n.m.][bot.]. crăiţă [bot.], vâzdoagă [bot.], tant mieux. cu atât mai bine Tagetes erecta tant pis. cu atât mai rău Tagetes erecta. vâzdoagă [bot.], crăiţă [bot.] tant que. atât cât, în măsura în care tttai tant que (en ~). calitate de (în ~) taïaut ! [chasse]. şo pe el ! [vânătoare] tante. mătuşă taie. faţă de pernă tantôt. adineaori taille. tăiere, înălţime, mijloc, talie tantôt... din când în când, de cînd in cînd taille-crayon. ascuţitoare tantôt…, tantôt…. câteodată tailler. croi, curăţa, ciopli tttap tailleur. croitor, taior tapage. gălăgie, tapaj, larmă. lárma taillis [n.m.]. crâng tapageur. gălăgios gălăgioasă taire (se ~). tăcea tapageur [couleur]. ţipător [culoare] ţipătoare taira. tăcea (va ~) tapant [adj.][heure]. fix [d.ore] tairait. tăcea (ar ~) taper sur les nerfs de qqn.. călca pe nervi tais (je me ~). tac (eu ~) se tapir. ghemui, ciuci ciucesc tais (tu te ~). taci tapi. ghemuit, ciucit tais-toi ! fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.], taci! pliscul! tapis (tu te ~). ghemuieşti (te ~), ciuceşti (te ~) [pop.] tapissant (se ~). ghemuindu-se, ciucindu-se taisais (je me ~). tăceam (eu ~) tapissent (ils se ~). ciucesc (se ~), ghemuiesc (se ~) taisais (tu te ~). tăceai tapissez (vous vous ~). ghemuiţi (vă ~), ciuciţi (vă ~) taisait (il se ~). tăcea (el ~) tapissons (nous nous ~). ghemuim (ne ~), ciucim (ne taisant. tăcând ~) taisent (ils se ~). tac (ei ~) tapit (il se ~). ghemuieşte (se ~), ciuceşte (se ~) taisez (vous vous ~). tăceţi tapis [n.m.]. covor [n.n.] covoare, mochetă [n.f.] taisons (nous nous ~). tăcem mochete, carpetă [n.f.] carpete tait (il se ~). tace tapisser. tapisa tapisez, îmbrăca tu (il s'est ~). tăcut (el a ~) taquinerie. tachinerie, sâcâială, tachinare tu (il s'était ~). tăcuse tarare ! [fam.]. aiureli! [fam.], mofturi! [fam.] tu (je m'étais ~). tăcusem (eu ~) taraud [techn.]. tarod [tehn.], burghiu de filetat [tehn.] tu (je me suis ~). tăcut (am ~) tarc [n.m.] 1723 BRAY : Espèce de poix ou résine qui tu (nous nous sommes ~). tăcut (noi am ~) sert à calfater les vaisseaux. Il y a deux sortes de tu (tu t'es ~). tăcut (ai ~) bray, du bray sec et du bray liquide. Le bray sec est tu (tu t'étais ~). tăcuseşi l’Arcançon ; le bray liquide, qu’on nomme aussi tu (vous vous êtes ~). tăcut (aţi ~) Tarc, est le goudron tu [se taire]. tăcut [vb.]

- 173 - (http://membres.lycos.fr/daney/DictCommerce.htm). tassé [terrain]. tasat răşină de pin [n.f.] tttat tard (au plus ~). târziu (cel mai ~) tâter. pipăi tarif. tarif tâta. pipăi (el ~) tarte à la crème. tartă cu cremă tâtai. pipăii (eu ~) tartre. tartru, piatră [pe dinţi] tâtaient. pipăiau tttas tâtais (je ~). pipăiam (eu ~) tas. maldăr [n.n.] maldăre, morman mormane, grămadă tâtais (tu ~). pipăiai [n.f.] grămezi, teanc [n.n] teancuri tâtait. pipăia tas (du ~). mormanului, grămezii, maldărului, teancului tâtant. pipăind tas (le ~). maldărul, mormanul, teancul, grămada tâtas. pipăişi (tu ~) tasse. ceaşcă ceşti tâte (il ~). pipăie (el ~) tasse (de la ~). ceştii tâte (je ~). pipăi (eu ~) tasse (la ~). ceaşca tâté. pipăit tasser (se ~) [se tapir]. ghemui (se ~), ciuci (se ~) tâtes (tu ~). pipăi (tu ~) tassa (il se ~). ghemui (se ~) [perf. s.], ciuci (se tâtent. pipăie (ei ~) ~)[perf. s.] tâtez (vous ~). pipăiţi (voi ~) tassai (je me ~). ciucii (mă ~), ghemuii (mă ~) tâtiez. pipăiaţi tassaient (ils se ~). ghemuiau (se ~), ciuceau (se tâtions. pipăiam (noi ~) ~) tâtons (nous ~). pipăim tassait (il se ~). ciucea (se ~), ghemuia (se ~) tâter le pouls. lua pulsul tassant (se ~). ghemuindu-se, ciucindu-se tâter le terrain. tatona terenul tassas (tu te ~). ghemuişi (te ~), ciucişi (te ~) tatie [fam.]. mătuşică [fam.], tuşă [fam.], lele [pop.], tasse (il se ~) [se tapir]. ghemuieşte (se ~), mătuşă ciuceşte (se ~) taties [fam.]. mătuşi, lele [pl.][pop.], mătuşici [fam.] tasse (je me ~). ciucesc (mă ~), ghemuiesc (mă tâtonner. bâjbâi, tatona ~) tâtonnais (je ~). bâjbâiam (eu ~), tatonam (eu ~) tassé [tapi]. ghemuit, ciucit tâtonnait (il ~). tatona (el ~), bâjbâia tassent (ils se ~). ciucesc (se ~), ghemuiesc (se ~) tâtonnant. tatonând, bâjbâind tasses (tu te ~). ciuceşti (te ~), ghemuieşti (te ~) tâtonné. bâjbâit, tatonat tassez (vous vous ~). ciuciţi (vă ~), ghemuiţi (vă tâtonne (il ~). tatonează (el ~), bâjbâie ~) tâtonne (je ~). tatonez, bâjbâi (eu ~) tassons (nous nous ~). ghemuim (ne ~), ciucim tâtons (aller à ~). bâjbâite (merge pe ~) (ne ~) tttau tasser [le contenu]. îndesa taudis [n.m.sg.]. cocioabă [n.f.] cocioabe, magherniţă tassa (il ~) [le contenu]. îndesă (el ~) [n.f.] magherniţe tassai (je ~) [le contenu]. îndesai (eu ~) taule [arg.]. ţuhaus [arg.], zdup [n.][arg.], pârnaie [pop.] tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară taule [pop.]. puşcărie, pârnaie [arg.], răcoare [pop, tassais (tu ~) [le contenu]. îndesai (tu ~) închisoare tassait (il ~) [le contenu]. îndesa (el ~) taupe. cârtiţă cârtiţe tassâmes (nous ~) [le contenu]. îndesarăm taupinière [n.f.]. muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe tassant [le contenu]. îndesând taureau. taur tauri tassas (tu ~) [le contenu]. îndesaşi Taureau [zodiaque]. Taur [zodiac] tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesarăţi taux (du ~). dobânzii tasse (il ~) [le contenu]. îndeasă (el ~) taux [n.m. sg.]. dobândă [n.f.] dobânzi tasse (je ~) [le contenu]. îndes (eu ~) taxe. taxă, impozit tassé [le contenu]. îndesat taxe à la valeur ajoutée, TVA. taxă pe valoarea tassé (il avait ~) [contenu]. îndesase adăugată tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesasem (eu ~) taxer. taxa, impozita, dijmui [pop.arh.] tassé (tu avais ~) [contenu]. îndesaseşi taxant. taxând, dijmuind [pop.arh.], impozitând tassent [le contenu]. îndeasă (ei ~) taxe (il ~). impozitează (el ~), taxează (el ~), tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesară dijmuieşte tasses (tu ~) [le contenu]. îndeşi (tu ~) taxe (qu'il ~). impoziteze (el ~), dijmuiască, tassez [le contenu]. îndesaţi (voi ~) taxeze (el ~) tassiez (vous ~) [le contenu]. îndesarăţi taxé. impozitat, dijmuit [pop.arh.], taxat tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăm taxent. dijmuiesc, impozitează (ei ~), taxează (ei tassons (nous ~) [le contenu]. îndesăm ~) tasser [la terre]. tasa [tehn.] taxi. taxi tassait (il se ~) [terrain]. tasa (el se ~) [tehn.] taximètre. taximetru tassant (se ~) [terrain]. tasându-se taxon. taxon tasse (il se ~) [terrain]. tasează (se ~) [tehn.] taxonomie. taxonomie tasse (qu'il se ~) [terrain]. taseze (să se ~) [tehn.] taxonomique. taxonomic

- 174 - Tchad. Ciad télépathie. telepatie tchatche [fam.]. reclamă vorbită télépathique. telepatic tchèque. ceh téléphérique. teleferic Tchèque (République ~). Cehă (Republica ~) téléphone. telefon tchin-tchin ! [fam.]. noroc şi sănătate!, noroc! téléphone cellulaire. mobil mobile, telefon mobil [închinând paharul] telefoane mobile, telefon celular telefoane ttte celulare te [pron A.]. te [pron A.], te-[pron A.] téléphoner. telefona te [pron. D]. ţi- [pron D.], îţi [pron D.], -ţi [pron D.] téléphonie. telefonie TE… . -TE téléphonique. telefonic technicien. tehnician télescope. telescop telescoape technique. tehnic télescoper (se ~). telescopa, intra unul în altul technique [n.f.]. tehnică [n.f.] tehnici télescopique. telescopic technique (la ~). tehnica tehnicile téléspectateur. telespectator, teleast tee-shirt. T-shirt [neo.] T-shirts, tricou, tricouri téléviseur. TV, teveu [pop.], televizor tttei télévision. televiziune télévision par câble. televiziunea prin cablu teindre. colora, vopsi, boi teignaient. vopseau, colorau, boiau (ei ~) telle [adj. f.]. astfel de, asemenea teignais (je ~). coloram (eu ~), vopseam (eu ~), telle [pron. f.][celle-là]. aceasta boiam (eu ~) telles [adj. f.pl.]. astfel de, asemenea teignirent. boiră (ei ~), vopsiră (ei ~), colorară (ei tels [adj. m.pl.]. asemenea, astfel de ~) tttem teignis (je ~). boii (eu ~), vopsii (eu ~), colorai téméraire. temerar, curajos, îndrăzneţ (eu ~) témérité. temeritate, îndrăzneală teignit (il ~). boi (el ~), vopsi (el ~), coloră (el ~) témoin (se porter ~). mărturie (depune ~) teins (je ~). colorez, vopsesc (eu ~), boiesc (eu ~) température. temperatură teint. vopsit, boit tempête de neige. vijelie, furtună de zăpadă teint (il ~). colorează (el ~), boieşte, vopseşte temps. vreme vremuri, timp teinté. uşor colorat temps (en même ~). timp (în acelaşi ~) teint [n.m.]. ten [n.n.] tenuri, colorant temps à autre (de ~). timp în timp (din ~) teinte [n.f.]. nuanţă nuanţe, tentă tente de temps en temps. din cînd in cînd PSP 22, din teinture. vopsire, boire când în când teinture [couleur]. vopsea temps d'exposition [photo]. timp de expunere [foto] teinturerie. boiangerie ttten teinturier. boiangiu tenace. tenace, dârz tttel ténacité. dârzenie, tenacitate tel [adj. m.]. asemenea, astfel de tendance. trend Adev 01/11/07 tel [ainsi que]. aşa cum tendre. întinde tel [comme]. aidoma [+G.], precum, asemenea tend (il ~). întinde (el ~) [comp.] tendaient. întindeau tel [pron.][celui-ci]. acesta tendait. întindea tel-tel [PC]. wysiwyg [PC][neo] tendent. întind (ei ~) télé [n.f.]. televiziune tendez. întindeţi télé [n.f.][l'appareil]. TV, televizor tendons. întindem télécharger [PC]. downloada [PC], descărca de pe un tends (je ~). întind (eu ~) site [PC] tends (tu ~). întinzi télécommande. telecomandă telecomenzi tendu. întins télécopie. fax [mesaj] tendre [affectif]. afectuos, tandru télécopier. faxa, trimite un fax tendre [mou]. fraged, moale télégramme. telegramă tendres années. vârstă fragedă télégraphie. telegrafie tendresse. tandreţe, dragoste télégraphier. telegrafia ténèbres [pl.]. întuneric [sg.], tenebre, beznă [sg.] télégraphique. telegrafic ténébreux. întunecat întunecată, tenebros tenebroasă, Telekia speciosa [bot.]. brusturul oii [bot], lăptucul oii obscur obscură, posomorât posomorâtă [bot], clococean teneur. densitate, conţinut télékinésie. telekinezie tenir. ţine télémètre. telemetru tenait. ţinea télémétrie. telemetrie tenez. ţineţi, iată, uite téléobjectif. teleobiectiv tenons. ţinem téléologie. teleologie tiendra. ţine (va ~) téléologique. teleologic tiendrait. ţine (ar ~)

- 175 - tienne. ţină (să ~) terrain. teren, pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. tienne (qu'il ~). ţină (el să ~) pavimentum tienne (que je ~). ţin (eu să ~) terrasse. terasă tiennent. ţin terrassé. trântit la pământ, doborît, dat gata tiennent (qu'ils ~). ţină (ei să ~) terrasser. da gata, trânti la pământ, doborî tiennes (que tu ~). ţii (să ~) terre. pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. tiens !. ţine! pavimentum tiens !. ei! [interj.] terre cuite. teracotă, ceramică, pământ ars < arde tiens (je ~). ţin (eu ~) terre ferme. uscat [n.n.][pământul][mar.] tiens (tu ~). ţii (la paix en) Terre Sainte. (pacea pe) Pământul Sfânt tient (il ~). ţine (el ~) Adev 13/01/08 tint. ţinu terre à terre. comun, vulgar tenir au courant. ţine informat, ţine la curent terrestre. terestru tenir le coup. face faţă terreur. teroare tenir tête. ţine piept terreux. gloduros gloduroasă, noroios noroioasă, murdar tennis. tenis de pământ murdară de pământ tension. tensiune terreux [couleur]. pământiu pământie tension artérielle. tensiune arterială terrible. crunt, teribil, groaznic tentant. ispititor, tentant terriblement. teribil de, groaznic de tentation. ispită, tentaţie, momeală terrier. vizuină, bârlog. barlang tentative. tentativă territoire. teritoriu tente [f.]. cort [n.] corturi [n.pl.] terroriser. teroriza tente (dresser la ~). cortul (pune ~) terrorisme. terorism tente (planter la ~). cortul (pune ~) terroriste. terorist tente à arceaux. cort semisferic, cort iglu tertiaire. terţiar tente intérieure. cort interior tertre. biută, dâmb, movilă tenté. ispitit, tentat, încercat tttes tenter, essayer. încerca, tenta, ispiti, tenta tes. tale, tăi tenture. draperie, tapet tester [héritage]. lăsa moştenire tenu. ţinut ţinută tester [vérifier]. proba, încerca [testa], testa ttter testé [vérifié]. testat, probat, încercat [testat], terme. termen verificat terme (à ~). sfârşit (la bun ~) testicules. boaşe [vulg.], ouă [aluziv eufemism], terme archaïque [abréviation]. [arh.] testicule terme biblique [abréviation]. [Bib.] tête. cap, căpăţână [pop. derog.], ţeastă ţeste terme démodé [abréviation]. [demod.] tête (à la ~). frunte (în ~) terme livresque [abréviation]. [liv.] tête-à-tête, entre quat’zyeux. între patru ochi terme de Maramures [abréviation]. [reg. MM] téter. suge terme de Moldavie [abréviation]. [reg. Mold.] têtu. încăpăţânat terme d'Olténie [abréviation]. [reg. Olt.] texte. text terme de Transylvanie [abréviation]. [reg. Transyl.] textile. textil terme vulgaire [abréviation]. [vulg.] textualisme. textualism terminaison. terminaţie textualiste. textualist terminer. termina, isprăvi, găta [rég. Ts] textuel. textual terminaient. terminau textuellement. textual (în mod ~) terminait. termina (el ~) ttth termine (il ~). termină (el ~) Thalictrum alpinum [bot.]. rutişor [bot.] termine (je ~). termin eu ~) thé. ceai (~negru), ceai termine (qu'il ~). termine (el să ~) théâtral. teatral teatrali teatrală termine (que je ~). termin (să ~) théâtre. teatru terminé. terminat terminaţi terminată terminate, théâtrologie. teatrologie gătat [rég. Ts] gătaţi gătată gătate, isprăvit théière. ceainic isprăviţi isprăvită isprăvite thème. temă teme terminent. termină (ei ~) théorème. teoremă terminera. termina (va ~) théoricien. teoretician terminerai (je ~). termina (voi ~) théorie. teorie termines (que tu ~). termini (să ~) théorique. teoretic termines. termini théoriquement. teoretic terminez. terminaţi thermal. termal terminons. terminăm thermique. termic terne. fad, spălăcit, şters şterşi ştearsă şterse, terne thermomètre. termometru ternir. şterge (~ culoarea), pierde culoarea, întunecat thermos. termos

- 176 - thermostat. termostat tirant. trăgând thésauriser. tezauriza tezaurizez, acumula [bogăţii] tiras (tu ~). trăseşi thèse. teză tirâtes. traserăţi Thesium kernerianum [bot.]. măciulie [bot.] tire (il ~). trage (el ~) Thlaspi pawlowskii [bot.]. punguliţă [bot.] tire (je ~). trag (eu ~) thon [poisson]. ton [peşte] tire (qu'il ~). tragă (el să ~) thym. cimbru tiré. tras traşi trasă tttie tiré (il avait ~). trăsese (el ~) tiède. călduţ tiré (ils avaient ~). trăseseră tien (le ~). tău (al ~) tiré (j'avais ~). trăsesem (eu ~) tienne (la ~). ta (a ~) tiré (nous avions ~). trăseserăm tiennes (les ~). tale (ale ~) tiré (tu avais ~). trăseseşi tiens (les ~). tăi (ai ~) tiré (vous aviez ~). trăseserăţi tiré par les cheveux. exagerat, tras de păr tierce. terţă tirent. trag (ei ~) tierce personne (une ~). terţă persoană (o ~) tirent (qu'ils ~). tragă (ei să ~) tiers. treime tirera (il ~). trage (va ~) tiers [mus.]. terţă [mus.] tirerais (je ~). trage (aş ~) tiers monde. lumea a treia tirerait. trage (el ar ~) tige. tijă tires (tu ~). tragi tige [d'une plante]. tulpină tulpini, lujer lujeri tirez. trageţi tige [de la botte]. carâmb [al cizmei] tirons. tragem tige [métal]. tijă tirer au clair. limpezi, lămuri tigre. tigru tirer une conclusion. trage o concluzie tigré. tigrat tirer les conséquences. trage consecinţele, trage tigresse. tigroaică ponoasele (pop.) tilleul. tei - tei [pl.] tirer de. scoate din tttim tirer au flanc. chiuli timbre. timbru tirer à pile ou à face. da cu banul timbre-poste. timbru poştal, marcă poştală tiret. cratimă, linioară, liniuţă de unire timbre [sonnette]. sonerie tireur. trăgător [mil.], ochitor timide. timid timizi timidă timide, sfielnic [poet.] tiroir. sertar sfielnică, sfios sfioşi sfioasă sfioase tirelire. puşculiţă timidement. sfială (cu ~), timiditate (cu ~), sfiiciune (cu tttis ~) tisane. infuzie (de plante medicinale), ceai (de plante) timidité. sfiiciune [poet.], sfioşenie, sfială, timiditate tisonner. stârni cu vătraiul timon [d'une voiture ou d’une charrue]. oişte tisonnier. vătrai timon [mar.]. cârmă [mar.] tissage. ţesut [n.] [activitatea] timonier. timonier [mar.], cârmaci tisser. ţese timoré. timorat, speriat, fricos tissa (il ~). ţesu (el ~) tintement. clinchet, răsunet, sunet tissaient. ţeseau tinter [cloches]. dăngăni, răusna tissait. ţesea tintinnabuler. trage (clopotele) tissant. ţesând tique. căpuşă tisse (il ~). ţese (el ~) tttir tisse (je ~). ţes (eu ~) tir. tragere (cu puşca), tir tissé. ţesut [vb] tir à l'arc. tragere cu arcul, tir cu arcul tissent (ils ~). ţes (ei ~) tir de D.C.A.. tir al antiaerienei tisserand. ţesător tirade. tiradă tissu. ţesătură, ţesut [biol.] tirage. tragere tttit tirage [PC]. copie pe hârtie [PC ], printare [PC] Titien. Tiţian tirage [photo]. probe [pl.] [foto], măriri [pl.] [foto] titre. titlu tirage [publ.]. tiraj [publ.] titre de propriété. titlu de proprietate tirage au sort. tragere la sorţi titre gratuit (à ~). gratis (pe ~) tirailler [fusil]. trage în toate părţile titubant. clătinându-se, împleticindu-se tirailleur. trăgător [mil.] tituber. clătina (se ~), împletici (se ~) tirant [n.]. tirant [n.], hobană titulaire. titular tire-bouchon. tirbuşon, tirbuşoane ttto tirer. trage toast. toast tira (il ~). trase (el ~) toboggan. tobogan tirai (je ~). trăsei (eu ~) tocade. capriciu, toane [pl.] tirâmes (nous ~). traserăm toge. togă

- 177 - tohu-bohu. haloimăs [reg.], bulibăşeală [pop.], tombons. cădem harababură tomber amoureux. îndrăgosti (se ~) toi. tu tomba amoureux (il ~). îndrăgosti (el se ~) toi (à ~). ţie tombait amoureux (il ~). îndrăgostea (se ~) toi-même. tu însuţi [m.], tu însăţi [f.] tombant amoureux. îndrăgostindu-se toile. pânză pânze tombe amoureuse (elle ~). îndrăgosteşte (ea se ~) toile [tableau]. pânză [tablou], pictură tombe amoureux (il ~). îndrăgosteşte (el se ~) toilette. toaletă tombe amoureux (je ~). îndrăgostesc (mă ~) toilettes [n.f.pl.]. veceu, toaletă [WC], budă [reg.], WC, tombé amoureux. îndrăgostit closet tombé amoureux (il était ~). îndrăgostise (se ~) toiser. măsura din cap până-n picioare tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostiseră (ei toison. lână, lînă se ~) toison [fig.]. păr foarte des tombé amoureux (j'étais ~). îndrăgostisem (mă ~) toit. acoperiş acoperişuri tombent amoureuses (elles ~). îndrăgostesc (ele toiture. acoperiş se ~) tttol tombent amoureux (ils ~). îndrăgostesc (ei se ~) tôle. tablă tombes amoureux (tu ~). îndrăgosteşti (te ~) tôle [pop.]. închisoare, puşcărie tombez amoureux. îndrăgostiţi (vă ~) tolérable. tolerabil tombons amoureux. îndrăgostim (ne ~) tolérance. toleranţă, îngăduinţă tomber sur le carreau. cădea mort pe loc tolérer, permettre. tolera, îngădui. engedni tomber des cordes. ploua cu găleata tolérait (il ~). tolera (el ~), îngăduia (el ~) tomber en disgrâce. cădea în dizgraţie tolérant. tolerant, îngăduitor tomber malade. îmbolnăvi (se ~) toléré. îngăduit, tolerat tomba malade. îmbolnăvi (el se ~) tolère (il ~). îngăduie (el ~), tolerează (el ~) tombai malade (je ~). îmbolnăvii (mă ~) toléré (il avait ~). îngăduise (el ~), tolerase (el ~) tombaient malades. îmbolnăveau (se ~) tolère (je ~). îngădui (eu ~), tolerez tombait malade (il ~). îmbolnăvea (se ~) tolère (qu'il ~). îngăduie (el să ~), tolereze (el să tombant malade. îmbolnăvindu-se ~) tombas malade (tu ~). îmbolnăvişi (te ~) tolèrent. tolerează (ei ~), îngăduie (ei ~) tombé malade. îmbolnăvit tolères (tu ~). tolerezi, îngădui (tu ~) tombe malade (il ~). îmbolnăveşte (se ~) tôlier. tinichigiu tombe malade (qu'il ~). îmbolnăvească (el să se toluène. toluen ~) tombent malades. îmbolnăvesc (se ~) tttom tombent malades (qu'ils ~). îmbolnăvească (ei să tomate. roşie [bot.] roşii, pătlăgică roşie pătlăgele roşii, se ~) tomată tomate tombèrent malades. îmbolnăviră (se ~) tombe [n.f.]. mormânt [n.n.], mormînt morminte tomber en panne. rămâne în pană [auto.] tombeau [n.m.]. monument funerar [n.n.] monumente tomber dans les pommes [pop.]. leşina funerare, mormânt [n.n.] morminte tomber à point. sosi la timp, sosi la ţanc tombée. cădere tomber en ruine. dărăpăna (se ~), ruina (se ~) tombée de la nuit (la ~). căderea nopţii tomber sur [par hasard]. nimeri peste, da peste tomber. cădea tomba sur (il ~) [par hasard]. dădu peste, nimeri tomba (il ~). căzu peste tombai (je ~). căzui tombai sur (je ~) [par hasard]. dădui peste, tombâmes. căzurăm nimerii peste (eu ~) tombant. căzând, lasă (care se ~), cade (care ~) tombe sur (il ~) [par hasard]. dă peste, nimereşte tombas (tu ~). căzuşi peste tombâtes. căzurăţi tombe sur (je ~) [par hasard]. dau peste (eu ~), tombe (il ~). cade (el ~) nimeresc peste (eu ~) tombe (je ~). cad (eu ~) tombé sur [par hasard]. dat peste, nimerit peste tombe (qu'il ~). cadă (el să ~) tombèrent sur (ils ~). dădură peste, nimeriră tombé. căzut căzuţi căzută căzute peste tombé (il était ~). căzuse tomber sur [violemment]. năpusti asupra (se ~) tombé (j'étais ~). căzusem (eu ~) tomba sur (il ~) [violemment]. năpusti asupra (el tombé (tu étais ~). căzuseşi se ~) tombent. cad (ei ~) tombe sur (il ~) [violemment]. năpusteşte asupra tombèrent. căzură (se ~) tombés (ils étaient ~). căzuseră tombe sur (qu'il ~) [violent]. năpustească asupra tombés (nous étions ~). căzuserăm (să se ~) tombes (tu ~). cazi tombé sur [violemment]. năpustit asupra tombés (vous étiez ~). căzuserăşi tombèrent sur [violemment]. năpustiră asupra (se tombez. cădeţi ~)

- 178 - tombereau. tomberon topographique. topografic tome. volum volume, tom tomuri topologie. topologie tomographie. tomografie toponyme. toponim ttton toponymie. toponimie ton. tău, ta toquade. toană, capriciu, pasiune trecătoare ton [n.]. ton toque. coif de bucătar tonalité. tonalitate toqué [fam.]. scrântit, ţicnit, nebun, handicapat [pop.] tondeuse. maşină de tuns toquer de (se ~). fi nebun după, da în vânt după (se ~) tondre. tunde tttor tond (il ~). tunde (el ~) Torah. Tora tondaient. tundeau torche. torţă torţe, făclie făclii. Fackel tondais (je ~). tundeam (eu ~) torcher. şterge [cu cârpa] tondais (tu ~). tundeai torcher (se ~). şterge la fund (se ~) tondait. tundea torchon. cârpă de şters cârpe de şters tondent. tund (ei ~) tordre. răsuci tondez. tundeţi tord. răsuceşte tondiez. tundeaţi tordaient. răsuceau tondions. tundeam (noi ~) tordais (je ~). răsuceam tondit (il ~). tunse (el ~) tordais (tu ~). răsuceai tondons. tundem tordait. răsucea tondra. tunde (va ~) tordent. răsucesc (ei ~) tondrai. tunde (voi ~) tordez. răsuciţi tondrais (je ~). tunde (aş ~) tordiez. răsuceaţi tondrait. tunde (el ar ~) tordions. răsuceam (noi ~) tondras. tunde (vei ~) tordit. răsuci (el ~) tondrez. tunde (veţi ~) tordons. răsucim tondrons. tunde (vom ~) tords (je ~). răsucesc (eu ~) tondront. tunde (vor ~) tords (tu ~). răsuceşti tonds (je ~). tund (eu ~) tordu. sucit, răsucit tonds (tu ~). tunzi tordre de rire (se ~). tăvăli de râs, strâmba de râs tondu. tuns tunşi tunsă tunse tordre le cou. suci gâtul, ucide tondu (il avait ~). tunsese tornade. tornadă tondu (j'avais ~). tunsesem (eu ~) torpeur. toropeală, torpoare [neo.] tonifié. tonificat, întărit, înviorat, călit [trupul] torpiller. torpila tonifie (il ~). căleşte [trupul], înviorează (el ~), tonifică torpilla. torpilă (el ~) tonifier. căli [trupul], întări, înviora, tonifica torpillaient. torpilau tonique. întăritor, fortificant, tonic torpillait. torpila (el ~) tonique [accent] [gram.]. accentuat [gram.] torpille. torpilă tonique [n.] [méd.]. tonic [n.] [med.] torpillé. torpilat tonitruant. tunător torpille (il ~). torpilează tonitruer. boscorodi, face scandal torpillent. torpilează (ei ~) tonnage. tonaj torpilleur. torpilor tonne. bute buţi, butoi butoaie torréfié. prăjit [cafea] tonne [mesure]. tonă torréfier. prăji (~ cafea) tonneau. butoi butoaie torrent. torent torenţi tonneau [aéro.]. tonou [aero.] torrentiel. torenţial torenţială tonnelet. butoiaş torrentielle (pluie ~). torenţială (ploaie ~) tonnelier. dogar torride. torid, canicular, dogoritor tonner. tuna tors. în spirală, răsucit răsucită tonna (il ~). tună [perf. s.] torse [n.m.]. tors [n.m.], bust tonnait (il ~). tuna [imperf.] torses (jambes ~). strâmbe (picioare ~) tonnant. tunător torsion. torsiune, răsucire tonné. tunat tort. vină tonne (il ~). tună tort (à ~). greşeală (din ~) tonner contre. tuna şi fulgera tort (avoir ~). greşi tonne contre (il ~). tună şi fulgeră contra tort (faire ~ à qqn). rău (face rău ~ cuiva) tonnerre. tunet tunete tortue. broască ţestoasă broaşte ţestoase tonsure. tonsură, tunsoare tortueux tortueuse. întortocheat, şerpuit şerpuiţi şerpuită tonus. tonus şerpuite topaze. topaz torture. chin, tortură topo [fam.]. spici [fam.], logos [fam.], discurs [fam.] torturer. tortura, chinui topographie. topografie tôt. devreme

- 179 - tôt (au plus ~). devreme (cel mai ~) tourbillon de poussière. nor de praf tôt ou tard. mai devreme sau mai târziu tourbillonner. învolbura (se ~), turbiona [fiz], învârteji total. total totali totală totale (se ~) totalement. întregime (în ~), total [adv.] tourment. suferinţă, chin totalité. întregime, totalitate tourmente. agitaţie, revoltă tttou tourmenté. chinuit, turmentat [iron.], neliniştit toubib. medic, doctor tourmenter. turmenta, nelinişti, chinui touche [n.]. clapă, tuşă, buton, tastă tournant [auto]. turnantă [auto], viraj touche [PC]. tastă [PC] tournant [n.]. cot [cotitură], cotitură touche [peinture]. tuşă [pictură] tournebroche. dispozitiv de rotit friptura touche [piano]. clapă [pian] tourne-disque [coll.]. pick-up pick-up-uri, picup touche [sport]. tuşă [sport] picupuri touche (pierre de ~). încercare (piatră de ~) tournée [n.f.]. turneu [n.n.] turnee toucher. atinge tourner. învarti învârtesc toucha. atinse (el ~) tourner en dérision. bate joc de, lua în râs touchaient. atingeau tourner un film. turna un film touchais (je ~). atingeam tournevis [n.m.]. şurubelniţă [n.f.] touchais (tu ~). atingeai turquoise. turcoaz touchait. atingea tout. tot toţi toate touchant. mişcător, emoţionant Tout est bien qui finit bien. Totul e bine când se touche (il ~). atinge termină cu bine Adev 13/01/08 touche (je ~). ating (eu ~) tout à coup. dintr-odată, pe nepusă masă, pe touché. atins atinşi atinsă atinse neaşteptate touchent. ating (ei ~) tout d'un coup. pe neaşteptate, deodată, brusc, dintr- touches (tu ~). atingi odată touchez. atingeţi tout droit. drept înainte touchiez. atingeaţi tout de même. cu toate acestea touchions. atingeam (noi ~) tout neuf. nou nouţ - nouă nouţă touchons. atingem tout nu. gol-puşcă toucher [fig.], émouvoir. mişca [fig.], emoţiona, tout de suite. numaidecât tulbura [fig.] tout terrain. tot teren touché [fig.], ému. tulburat [fig.], emoţionat, tout-terrain. jeep, tot-teren [auto] mişcat [fig.] toutefois. totuşi toucher de l'argent. câştiga bani toux (la ~). tusea toucher sa paye. încasa salariul toux [n.f.sg.]. tuse [n.f.sg.] touffe. tufă toxique. toxic, vătămător, nociv touffe [de cheveux]. smoc [de păr] tttra touffe [n.f.]. smoc [n.n.] smocuri, moţ [n.n.] tracas. necaz, hărţuială touffu touffue. stufos stufoasă, des [stufos] deasă tracasser. tracasa [neo.], sâcâi, necăji [stufoasă] tracassait. sâcâia, necăjea, tracasa (el ~) toujours. totdeauna, întotdeauna tracassant. sâcâind, necăjind, tracasând toupet. tupeu, insolenţă, neobrăzare tracasse (il ~). sâcâie (el ~), necăjeşte, tracasează toupie. sfârlează, titirez (el ~) tour [n.f.] [bâtiment]. turn [n.n.] turnuri tracassé. tracasat [neo.], necăjit, sâcâit tour (à mon ~). rândul (la ~ meu) tracassent. tracasează (ei ~), sâcâie (ei ~), tour de Babel (La ~). Turnul Babel necăjesc tour [circonférence]. circumferinţă trace. dâră, urmă [n.f.] tour de contrôle [aéro.]. turn de control [aero.] tracer. trasa tour [détour]. înconjur înconjururi, ocol tract. manifest [n.n.] tour (faire un ~). plimbare (face o ~), raită (da o ~) tracteur. tractor tour d'ivoire (la ~). turnul de fildeş traction. tracţiune tour [ordre]. rând [în ordine] tradition. tradiţie tour [outillage]. strung traditionnel. tradiţional tour (prendre un mauvais ~). întorsătură (lua o ~ traducteur. tălmaci [sg.][arh.] tălmaci, translator proastă) translatori, traducător traducători. tolmács tour [promenade]. raită, plimbare traduction. traducere traduceri tour de rôle (à ~). rând (pe ~) trahison. trădare tour [rotation]. rotaţie, învârtitură train. tren trenuri tour à tour. rând pe rând, unul după altul train d'atterrissage [aéro]. tren de aterizare [aero] tour [tourisme]. tur, circuit [turism] traite des noirs. comerţ cu sclavi tourbière. turbărie G.-D. turbăriei turbării Traité de Lisbonne. Tratatul de la Lisabona Adev tourbillon. vârtej 10/02/08

- 180 - traître. trădător travail. lucru, lucrătură lucrături, lucrare lucrări, tram, tramway. tramvai tramvaie muncă munci, execuţie execuţii tranchant. tăiş travailler. munci, lucra tranche. felie felii travaille (il ~). munceşte, lucrează tranquille. liniştit, potolit, calm travaille (je ~). muncesc (eu ~), lucrez transformable. transformabil travaillé. muncit, lucrat transformateur. transformator travaillent. lucrează (ei ~) transformation. transformare, prefacere, travaillent (ils ~). muncesc (ei ~) preschimbare travailles (tu ~). munceşti, lucrezi transformatrice. transformatoare [f.sg.] travaillez. lucraţi, munciţi transformer. preface, transforma travaillons. muncim, lucrăm transforma. transformă (el ~) travailler comme un nègre. munci pe brânci, speti transformaient. transformau muncind (se ~) transformait. transforma (el ~) travailler coude à coude. munci cot la cot transformé. transformat travailleur. muncitor, proletar, lucrător transforme (il ~). transformă travaux forcés. muncă silnică transforme (je ~). transform (eu ~) travers (à ~). curmezişul (de-a ~), prin transforment (ils ~). transformă (ei ~) travers (de ~). strâmb, oblic, curmezişul (de-a ~) transi. pătruns de frig, îngheţat bocnă travers (en ~). curmezişul (de-a ~) transition. tranziţie traversée. traversare transmettre. transmite traverser. străbate străbat, traversa transmet. transmite travestir. travesti, deghiza transmets (je ~). transmit (eu ~) tttre transmets (tu ~). transmiţi trébucher. împiedica (se ~), poticni (se ~) transmette (qu'il ~). transmită (el să ~) trèfle. trifoi transmettent. transmit (ei ~) treize. treişpe, treisprezece transmettez. transmiteţi tremblant. tremurător transmettons. transmitem tremblement. tremurici, tremur transmis. transmis tremblement de terre. cutremur de pământ transmissible. transmisibil trembler. tremura, zgudui, cutremura (se ~) transmission. transmisie, transmisiune trempé jusqu'à moelle. ud până în măduva oaselor, ud transparence. transparenţă leoarcă transparent. străveziu străvezie, transparent transparentă tremper. înmuia, uda ud, muia, îmbiba transpercé. străpuns străpunşi tremplin. trambulină transpercer. străpunge trente. treizeci transpiration. transpiraţie, sudoare trépasser. răposa transpirer. transpira, asuda trépied. trepied transpirait. asuda (il ~), transpira (el ~) très. foarte transpire (il ~). transpiră (el ~) trésor. tezaur, comoară Adev 18/01/08 transpire (je ~). transpir tressage. împletitură transpiré. asudat, tranpirat tressaillement. tresărire transpirent. transpiră (ei ~) tressaillir. tresări transpires. transpiri tresse. galon, tresă transpirez. transpiraţi (voi ~) tresser. împleti transpirons. transpirăm tttri transport. transport transporturi tri. triere, selecţie, sortare transportable. transportabil triangle. triunghi triunghiuri transporter. transporta tribord. tribord transportant. transportând tribu. trib triburi transporté. transportat tribun. tribun transporte (il ~). transportă (el ~) tribunal. tribunal tribunale transportent. transportă (ei ~) tribune. tribună transposer. transpune tricherie. trişerie transposition. transpunere tricot. tricou transtextualité. transtextualitate tricot [textile]. tricot [textil] transversal transversaux. transversal transversali tricoter. tricota Transylvanie. Transilvania trier. sorta, tria triez, selecţiona, alege Transylvanie [abréviation]. [Ts.] trigo [f.] [fam.], trigonométrie. trigonometrie trappe. trapă, chepeng trinquer. ciocni (un pahar cu vin) trapu. bondoc bondoacă triomphe. triumf traquer. hăitui triompher. triumfa triplace. trei locuri (cu ~)

- 181 - triple. triplu tumulte. tumult triste. trist tumultueux. gălăgios, tumultuos tristesse. tristeţe tunique. tunică tttro Tunisie. Tunisia trochaïque. trohaic Tunisien. tunisian trois. trei tunnel. tunel troisième. treilea, treia tttur troisième [1/3]. treime, treia parte (a ~) turbulent. neastâmpărat Trollius europaeus [bot.]. bulbuci [pl.][bot.] turc. turc trombe. trombă Turc. turc [locuitor] trompé. înşelat Turin. Torino trompe d'appel. corn de vânătoare [semnal.] turpitude. turpitudine [neo] tromper (se ~). înşela (se ~) Turquie. Turcia se tromper, avoir tort. greşi turquoise [n.f.]. turcoaz, peruzea [n.f.] peruzele tronc. trunchi tttut trop. prea tutelle. tutelă trop (de ~). plus (în ~) tuteur. tutore trophée. trofeu tutoiement. tutuire trottoir. trotuar tutoyer. tutui trou. gaură găuri, troacă tutoie (qu'on se ~). tutuim (să ne ~) trou de serrure (le ~). gaura cheii tutoyé. tutuit troublant. tulburător tutoyons. tutuim trouble. tulburare tutoyer (se ~). tutui (se ~) trouer. găuri tuyau. burlan burlane, furtun, ţeavă troupe. trupă, ceată tuyau [fam.]. informaţie confidenţială, pont [fam.] troupeau. turmă ttty troupeau d’éléphants. turma de elefanţi Adev 05/12/07 tympan. timpan [anat.] trousse. trusă type. model, ins inşi, tip trousseau. trusou type [individu]. individ, tip [individ], ins inşi trousser. sufleca typhon. taifun trouvaille. găselniţă typique. tipic trouver. afla, găsi typiquement. tipic (în mod ~) trouva (il ~). afla (el ~) typographe. tipograf trouvant. aflând typographie. tipografie trouve (il ~). află (el ~) tyrannie. tiranie trouve (je ~). aflu tyranniser. tiraniza trouvé. aflat, găsit tzigane [adj.]. ţigănesc trouvent. află (ei ~) trouvera. afla (va ~) uuua trouverait. afla (ar ~) Ukraine. Ucraina trouves. afli ulcération. ulceraţie trouvez. aflaţi ulcère. ulcer trouvons. aflăm ultérieur. ulterior trouver (se ~). afla (se ~) ultérieurement. ulterior, mai târziu se trouver, rester, demeurer. sta stau ultime. ultim, final truie. scroafă uuun truite. păstrăv un. unul, un una, o tttu UN . UN tu. tu un à la fois. una câte una, unul câte unul tu piges ? [fam.]. bungheşti? [pop.] un grain de [fig.]. ţâră de [pop.], un grăunte de, oleacă tube. tub, lampă de [pop.] tubercule. tubercul un petit peu. oleacă [reg.], o ţâră [pop.], un pic tuberculose. tuberculoză unanimement. unanimitate (în ~) tubulaire. tubular unanimité. unanimitate tuer. omorî, ucide Une (être à la ~). ştire bombă (fi o ~), pagina întâi (fi în tuerie. măcel, masacru ~) tueur. asasin uuuni tueur à gages. ucigaş plătit, killer [neo], ucigaş uni. uni, monocolor năimit [arh.] unification. unificare tuile. olan, ţiglă ţigle. tégla. Ziegel unifier. unifica, uni [vb.] tulipe. lalea lalele uniforme. uniformă, uniform tulipe (la ~). laleaua lalelele uniformiser. uniformiza

- 182 - uniformité. uniformitate vache à eau. burduf pentru apă union. unire, uniune vachement [fam.]. foarte Union Européenne. Uniunea Europeană, U.E. vaciller. şovăi, clătina (se ~), fi instabil, ezita, tremura unique. unic vagabond. vagabond, hoinar uniquement. doar, exclusiv (în mod ~), numai vagabondage. vagabondaj unir. uni [vb.] unesc vague [adj.]. vag, nedesluşit, neclar unitaire. omogen, unitar vague [n.]. val, talaz unité. unitate vaillant. curajos, viteaz. vitéz univers. univers universuri vaille. însemne (să ~), merite (să ~), valoreze (să ~) universel. universal vain. înfumurat, iluzoriu, zadarnic, vanitos universellement. universal (în mod ~) vain (en ~). zadarnic, degeaba, zadar (în ~) universitaire. profesor universitar, universitar vainement. zadar (în ~) université. universitate vaincre. învinge uuur vainc (il ~). învinge (el ~) Uranus. Uranus vaincra. învinge (va ~) urbain. urban, orăşenesc vaincrais. învinge (vei ~), învinge (voi ~) urbanité. politeţe, urbanitate vaincs (je ~). înving (eu ~) urgence. urgenţă vaincu. învins urgent. urgent vainquais. învingeam (eu ~) urine [n.]. urină, pişat [vulg.] [n.] vainquais (tu ~). învingeai uriner. pişa [vulg.] vainquait. învingea (el ~) urne. urnă vainquant. învingând Urtica dioica [bot.]. urzica mare [bot.] vainquent. înving (ei ~) Urtica urens [bot.]. urzica mică [bot.] vainquez. învingeţi Uruguay. Uruguai vainquons. învingem uuus vainqueur. învingător, cuceritor usage. folosire, întrebuinţare, utilizare, datină vaisseau. vas [fiz. bio.], navă, naos usagé. învechit, uzat, răblăgit vaisseau cosmique. navă cosmică usé. purtat, uzat vaisseau sanguin. vas de sânge user. a se folosi folosesc, a uza de vaisselle. veselă usine. fabrică, uzină vvval ustensile. ustensilă, unealtă val. vale (largă) usuel. frecvent, uzual valable. valabil usuellement. uzual (în mod ~) valablement. valabil (în mod ~) usure. uzură, camătă Valachie [abréviation]. [Mt.] usurier. cămătar valet. fecior, valet usurpateur. uzurpator valet [cartes]. juvete [pop.], valet usurper. uzurpa, lua cu forţa valet de cœur [cartes]. valet de cupă uuut valet de ferme. muncitor agricol, argat utile. folositor, util valeur. valoare valori utilisable. utilizabil valeureux. valoros utilisation. întrebuinţare valide. sănătos, valid utiliser. utiliza, folosi valider. valida utilité. utilitate valise. geamantan, valiză. tchimodan utopie. utopie vallée. vale utopique. utopic vallée [abréviation cartographique]. V. Vallée de… [abréviation cartographique]. V. vvva vallon [n.m.]. vâlcea [n.f.] vâlcele, viroagă [n.f.] va-t-en. du-te viroage, văiugă [nf.] văiugi va-et-vient. du-te-vino vallon (le ~). viroaga, vâlcica, văiuga, vâlceaua va-vite (à la ~). mântuială (de ~) vacance. loc vacant valoir. merita, valora vacances [pl.]. vacanţă, concediu valent. valorează, înseamnă (ei ~), merită (ei ~) vacancier. vilegiaturist, turist valu. valorat, însemnat, meritat vacant. vacant, liber vaudra. însemna (va ~), valora (va ~), merita (va ~) vacarme. gălăgie, zgomot, vacarm vaudrait. însemna (ar ~), merita (ar ~), valora (ar ~) vaut. merită, valorează, înseamnă vaccin. injecţie, vaccin valse. vals vacciner. vaccina valve. valvă Vaccinium myrtillus [bot.]. afin [n.m.] [bot.] vampire. vampir Vaccinium vitis-idaea [bot.]. merişor [bot.] vanille. vanilie vache. răutăcios vanité. vanitate vache vaci. vacă vaniteux. înfumurat, vanitos

- 183 - vantard. lăudăros vend. vinde vantardise. lăudăroşenie vendait. vindea vantaux (porte à deux ~). canaturi (uşă cu două ~) vendant. vânzând vanter (se ~). lăuda (se ~), mândri (se ~) vende. vândă (să ~) vape-mat [R]. pastile anti-ţânţari vendent. vând (ei ~) vapes (dans les ~). nori (cu capu-n ~) vendez. vindeţi vapes (être dans les ~). nori (fi cu capul în ~), aiurit (fi vendit. vându ~) vendons. vindem vapeurs. vapori vendra. vinde (va ~) vaporisateur. spray, pulverizator, vaporizator vendrait. vinde (ar ~) vvvar vends (je ~). vând (eu ~) varech [bot., n.m.sg.]. iarbă-de-mare, alge [n.f.pl.] vends (tu ~). vinzi variable. variabil vendu. vândut variablement. variabil (în mod ~) vendu (avait ~). vânduse variante. variantă vendre à crédit. vinde pe credit varier. varia, schimba (se ~) vendredi. vineri variété. varietate, estradă (spectacol de ~), varieteu vendredi (le ~). vinerea variole. variolă, vărsat [med.] vénérable. venerabil Varsovie. Varşovia vénération. veneraţie vase. vază, vas vénérer. venera vase [boue]. nămol, mâl vengeance. răzbunare vasque [n.f.]. chiuvetă [n.f.], lighean [n.n.] lighene venger. răzbuna vassal. supus [n.], vasal venimeux. veninos vassalité. vasalitate venin. venin vaste. larg, vast venir. sosi, veni vaudeville. vodevil venait. venea vaudou. voodoo venant. venind, sosind vautour. vultur vulturi venez. veniţi, sosiţi vautrer. tolăni venons. venim, sosim vautrer (se ~). lăfăi (se ~) venu. venit, sosit vvve viendra. veni (va ~) veau. viţel viţei viendrait. veni (ar ~) vedette. star, vedetă vienne. vină (să ~) végétal. vegetal viennent. vin, sosesc végétatif. vegetativ vegetativă viens. vii, vin végétation. vegetaţie vient. vine véhémence. violenţă, vehemenţă vînmes. venirăm véhément. vehement vint. veni véhicule. vehicul venir à la rescousse de. veni în ajutorul [+G] véhicule tout terrain. maşină tot-teren, vehicul tot-teren Venise. Veneţia vent. vânt veille. veghe (stare de ~), ajun veille (état de ~). veghe (stare de ~) vente. vânzare veille [d'une fête] [f.]. ajun [al unei sărbători] [n.] vente par correspondance. vânzare prin veille [guet]. veghe corespondenţă veille [d'un mort]. priveghi vente à la criée. vânzare ambulantă veille de Noël. ajunul Crăciunului, Moş Ajun vente au détail. vânzare cu amănuntul, vânzare en veiller. supraveghea, veghea, priveghea, sta treaz détail veilleuse. veioză vente aux enchères. vînzare cu strigare [pop.], veinard. băftos, norocos licitaţie veine. vână, noroc chior, venă vente en gros. vânzare angro velcro. scai [pt închis haine] ventilation. aeraj, aerisire, ventilaţie vélo. bicicletă ventouse. ventuză vélo [sport]. ciclism ventral. ventral ventre. burtă, pântece velours. barşon, catifea, velur. bársony ventriloque. ventriloc velours (le ~). catifeaua Vénus. Venus velours [pl.]. catifele vénusien. enus (din ~), venusian velouté. catifelat vêpres. vecernie velu. păros, flocos vvver vvven vendange. culesul viilor ver. vierme viermi ver à soie. vierme de mătase vendre. vinde ver de terre [n.m.]. râmă [n.f.] râme [n.f.pl.]

- 184 - ver luisant. licurici veste. haină bărbătească, vestă ver rongeur. cariu veste anti-froid. vestă termoizolată véranda [d'une maison en bois]. târnaţ [n.n.] [reg. Ts.], vestiaire. vestiar, garderobă şatră [n.f.] [reg. MM] vestige. vestigiu, rămăşiţă véranda [n.f.]. verandă [n.f.], cerdac [n.n.][reg], pridvor vestiges [pl.]. vestigii, resturi [pl.], rămăşiţe [n.n.] Vésuve. Vezuviu Veratrum album [bot.]. şteregoaie [bot.] vêtement. veşmânt, îmbrăcăminte, haină verbal. verbal vêtir. îmbrăca, înveşmânta verbe. verb vêt (il ~). îmbracă (el ~) verbe auxiliaire [abréviation]. [aux.] vêts. îmbraci verdâtre. verzui, verzuliu vêtu. înveşmîntat, îmbrăcat verdict. verdict vétuste. vetust verdir. înverzi veuf. văduv văduvă verdure. verdeaţă, vegetaţie vexation. jignire, ofensă verglas. polei poleiuri vexé. jignit vergogne (sans ~). ruşine (fără ~) vexe (il ~). jigneşte vérification. verificare vexer. ofensa, jigni, vexa vérifier. controla, verifica vvvi vérité. adevăr adevărul viable. durabil, viabil vermeil. stacojiu, roşu închis viaduc. viaduct vermicelle. fidea viande. carne vermine. dăunători [pl.] vibrant. vibrant, răsunător, emoţionant vermoulu. mâncat de cari vibration. vibraţie vernis. lac (de mobilă) vibrer. tremura, trepida, vibra Veronica officinalis [bot.]. ventrilică [bot.] vice. defect, viciu Véronique [n.p.]. Veronica vice versa. invers, viceversa verre [n.m.] [matière]. sticlă [nf.] [material]. steklo vicier. denatura, strica, vicia verre [n.m.] [gobelet]. pahar [n.n.] pahare vicieux. vicios vicioasă, depravat, corupt verre à pied. pahar cu picior victime. victimă verre sécurisé [m.]. sticlă securit [f.] victoire. victorie verrou. zăvor zăvoare victuailles. merinde, provizii verrouiller. zăvorî vide. vid, gol goală goi verrue. neg vide [n.]. hău, gol [n.] vers. spre, către, înspre vide (sous ~). vidat, vid (sub ~) vers [lit.]. vers, stih [arh.] vider. goli, vida, deşerta versant. versant versanţi vider son carquois. vărsa tot veninul [fig.] Verseau [zodiaque]. Vărsător [zodiac] vie. viaţă viaţa verser. turna, vărsa, răsturna vieil homme. bătrân [n.] versait. vărsa (el ~) vieillard. moşneag, babalâc, moş, bătrân [n.] versé. turnat, răsturnat, vărsat vieille bagnole [fam.]. rablă, troacă [fig. auto] verse (il ~). varsă vieille femme. bătrână [n.] verse (je ~). vărs, torn vieille fille. fată bătrână verses. torni, verşi vieillesse. bătrâneţe versons. vărsăm, turnăm vieillir. învechi, îmbătrâni îmbătrânită Adev Les Versets sataniques, Salman Rushdie, 1989. 01/11/07 Versetele satanice Adev 22/12/07 vieillissement. îmbătrânire Adev 01/11/07 versifier. versifica Vienne. Viena version. versiune vierge. virgină vert. verde verzi vierge [n.]. fată mare, fecioară vertical. vertical Vierge [zodiaque]. Fecioară [zodiac] vertige. ameţeală, vertij vieux. vechi veche, bătrân bătrână vertigineux. ameţitor, vertiginos vif. viu vie, vioi, iute, pătrunzător, aprins vertu. calitate, însuşire, virtute vigilance. vigilenţă vertueux. virtuos vigilant. vigilent verve. vervă vigne. podgorie, viţă de vie, vie [agr.] vesser [vulg.]. pârţâi [vulg.], băşi (se ~) [vulg.], trage vigneron. viticultor, podgorean un vânt vignoble. podgorie, vie [agr.] vessa [vulg.]. băşi (el se ~) vigoureux. viguros vessait (il ~) [vulg.]. băşea [vulg.] vigueur. vigoare, tărie vesse (il ~) [vulg.]. băşeşte (se ~) [vulg.] vil. josnic, răutăcios, mârşav vessé [vulg.]. băşit [vulg.] vilain. ticălos, mârşav, urât [adj.], rău răi rea rele, vessie. băşică [pop.], vezică murdar

- 185 - vilebrequin [auto]. vilbrochen [auto], arbore cotit [auto] voir. vedea villa. vilă verra. vedea (va ~) village. sat verrait. vedea (ar ~) villageois. sătean voie (qu'il ~). vadă (să ~) ville. oraş voie (que je ~). văd (să ~) Ville de… [abréviation cartographique]. Tg. voient. vadă (să ~) vin. vin voient. văd (ei ~) vin fin. vin ales vois. văd (eu ~) vin frappé. vin rece, vin frapat vois (tu ~). vezi vinaigre. oţet. ecet voit. vede vingt. douăzeci voyait. vedea (el ~) vinyle. vinil voyant. văzând vvvio voyez. vedeţi viol. viol voyions. vedem (să ~) Viola biflora [bot.]. toporaşi galbeni [pl.] [bot.] voyons. vedem, vedem (să ~) Viola tricolor [bot.]. trei-fraţi-pătaţi [bot.] vu. văzut văzută văzute violence. violenţă vu (il avait ~). văzuse violent. violent vu (ils avaient ~). văzuseră violer un serment. încălca un jurământ vu (j'avais ~). văzusem (eu ~) violet. violet vu (nous avions ~). văzuserăm virgule. virgulă vu (tu avais ~). văzuseşi virtuel. virtual vu (vous aviez ~). văzuserăţi vis [n.]. şurub şuruburi voir grand. vedea lucrurile în mare visa. viză voisin. vecin vecină, megieş [reg. Mold.] visage. faţă, chip voisinage. vecinătate viser, mettre en joue [fusil]. ochi voiture. maşină maşini viseur. vizor voiture (de train). vagon visière. vizieră voiture de transport en commun. mijloc de transport visière [d'une casquette]. cozoroc în comun vissant. înşurubând voiture-lit. vagon de dormit visser. înşuruba voiturette. maşinuţă vitesse horaire. viteză orară voïvode. voievod vitre. geam, sticlă, sticlă [geam]. steklo voix. glas, voce vitre teintée. sticlă colorată voix [gram.]. diateză vivre. locui, vieţui, trăi voix basse (parler à ~). încet (a vorbi ~) vécu. vieţuit, trăit voix (à haute ~). voce tare (cu ~) vécut (il ~). trăi (el ~) voix (de vive ~). grai (prin viu ~) vis (je ~). trăiesc (eu ~), vieţuiesc vvvol vis (tu ~). trăieşti, vieţuieşti vol. zbor vit. trăieşte vol [jur.]. furt vivaient. trăiau vol d'oiseau (à ~). linie dreaptă (în ~) vivais. trăiai, trăiam vol qualifié. furt calificat vivait. trăia volaille. orătanie, pasăre de curte vive. trăiască (să ~) volant (être au ~) [auto.]. volan (fi la ~) [auto.] vivent. trăiesc (ei ~) volant [adj.]. zburător, volant [adj.] vivez. trăiţi volant [n.]. volan (de rochie), volan [auto] vivons. trăim volcan. vulcan vivra. trăi (va ~) volée. ceată, grup, salvă (de artilerie), zbur vivrait. trăi (ar ~) volée (à la ~). zbor (din ~) vivant. trăind, vioi, viu voler. zbura vivants. vii, cei vii vola. zbură vive [adj.]. vie, pătrunzătoare, aprinsă, iute, vioaie volaient. zburau vive voix (de ~). viu grai (prin ~) volais (je ~). zburam vizir. vizir volais (tu ~). zburai vvvo volait. zbura voici. iată volé. zburat voie. cale căi vole (il ~). zboară La Voie lactée. Calea Lactee Adev 19/12/07 vole (je ~). zbor (eu ~) voie piétonne [n.f.]. trecere de pietoni [n.f.] volera. zbura (va ~) voies respiratoires. căilor respiratorii Adev 17/04/08 volerait. zbura (ar ~) voilà. iată voleront. zbura (vor ~) voilà donc. iată aşadar voles. zbori

- 186 - volons. zburăm VOUS… . V-... voler [jur.]. fura vous-mêmes. voi înşivă [m.], voi însevă [f.] volaient [jur.]. furau voûte. boltă volait [jur.]. fura, fura (el ~) voûté. boltit, încovoiat vole (il ~) [jur.]. fură (el ~) voûte plantaire. bolta piciorului vole (je ~) [jur.]. fur voyage. voiaj, călătorie volé [jur.]. furat voyager. călători călătoresc călătoreşte călătorea volent [jur.]. fură (ei ~) călătorească Adev 01/04/08 volera [jur.]. fura (va ~) voyageur. călător călătoare călătorilor voleront [jur.]. fura (vor ~) voyant [adj.]. ţipător, bătător la ochi voles [jur.]. furi voyant [n.]. beculeţ, indicator, led, vizor volez [jur.]. furaţi voyante [n.]. ghicitoare, prezicătoare volet. voleu, oblon obloane voyelle. vocală voleur. hoţ hoaţă voyeur. voyeur voleur à la tire. hoţ de buzunare voyou. haimana, derbedeu volley-ball. volei vvvr volontaire. voluntar vrai. adevărat adevăraţi adevărată adevărate volontairement. bunăvoie (de ~) vrai [n.]. adevăr volonté. voinţă vraiment. adevărat (cu ~), într-adevăr volontiers. plăcere (cu ~), bucuros vraisemblable. verosimil, plauzibil, probabil [adj.] volume. spaţiu, volum vrille. sfredel volumineux. voluminos voluminoasă vrille (entrer en ~) [aéro.]. vrie (intra în ~) [aero.] volupté. voluptate vrille [aéro.]. vrie [aero.] voluptueux. voluptuos voluptuoasă, voluptos voluptoasă vrille [techn.]. burghiu vomi. vomitat, borât, vomat vrombir. bâzâi, hurui, urui, zumzăi vomi [n.]. vărsătură, borâtură, vomă vvvu vomir. vărsa [med.], vomita, voma, borî vue. vedere vederi vomissement. vomitare, vomă, vărsătură, borâtură vulgaire. trivial, comun, obişnuit, vulgar, grosolan vorace. vorace, lacom, feroce vulgairement. obişnuit (în mod ~), grosolan (în mod ~) vos. vostru, voastre vulgarité. trivialitate, grosolănie, vulgaritate vote [n.]. vot vulnérabilité. vulnerabilitate voter. vota vulnérable. vulnerabil vote (il ~). votează vus. văzuţi voté. votat wwwa vôtre. vostru (al ~), voastră (a ~) wagon. vagon vvvou wagon-lit. vagon de dormit vouer. închina, făgădui, consacra, destina, devota voué. închinat, făgăduit, consacrat, destinat, devotat xxxa vouloir. voi [vb.], vrea xénophobe. xenofob veuille. vrea (să ~) xénophobie. xenofobie veuillez patienter. fiţi bun şi aşteptaţi xylophone. xilofon veulent. vor yyya veut. voieşte, vrea y. la aceasta, acolo veux. vrei, vreau yacht. iaht voudra. voi (va ~) yachting. yahting voudrait. vrea (ar ~) yaourt, yoghourt. iaurt voulais. vrea (aş ~) yeux. ochi [pl.] voulais (tu ~). voi (ai ~), vrea (ai ~) yeux (la prunelle de mes ~). ochilor mei (lumina ~) voulait. vroia, voia yeux (les ~). ochii voulant. vroind yoga. yoga voulez. vreţi yucca. yucca voulons. vrem voulu. vrut zzza voulut. vru zèbre. zebră vouloir à (en ~). supărat pe (a fi ~) zèle. zel [n.m.], râvnă, rîvnă vouloir à qqn (en ~). avea ceva împotriva cuiva zélé. zelos zen. zen vous. vă zénith. zenit vous [pron. A]. v- zéro. zero zerouri Adev 10/02/08 vous [pron. D]. vi, vi- zeste. coajă de portocală, coajă de lămâie vous [pron. N.]. voi [pron.] zieuter, zyeuter [pop.]. holba (se ~ la), uita (se ~), chiorî VOUS… . -VĂ (se ~), privi

- 187 - zigouiller [arg.][tuer]. căsăpi [pop.], killări [neo.arg.] zinc. zinc zingué. zincat zinguer. zinca zip, fermeture Eclair, fermeture à glissière. fermoar zippée. fermoar (prevăzut cu ~) zist et le zest (entre le ~). indecis zob [m.] [vulg.]. pulă [vulg.], puţă [pop.], penis penisuri, sex bărbătesc zzzo zodiacal. zodiacal zodiaque. zodiac zombi [n.m.]. zombi [n.m.] zonal. zonal zone. zonă zoo [n.m.]. grădină zoologică [n.f.] zoologie. zoologie zoologie [abréviation]. [zool.] zoologique. zoologic zoologiste. zoolog zoom. transfocator, zoom zoom (faire un ~). transfoca [foto & film], face un zoom zoomer. transfoca [foto & film], face zoom zoulou. zulu 9999

- 188 -