ACTUALITATEA 10Octombrie 2015 (CLXXI) 48 Pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ a UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Serie nouã ACTUALITATEA 10octombrie 2015 (CLXXI) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Interviu cu Adrian Iorgulescu, preşedinte UCMR Festivalul Internaţional “George Enescu” (II) SIMN 2015 (III) Festivalul “Dan Spătaru”, Medgidia Aniversare Marius Popp În imagine: Rock şi societate: detonatorul universal compozitorul Adrian IORGULESCU Editorial Fundamentaliştii muzicienii fundamenta- lişti cu cât sunt mai sonori, ariergardei cu atât sunt mai indivi- dualişti, mai disipaţi. Şi, să nu ne facem că nu vedem Liviu DĂNCEANU cum se împuţinează pe zi ce trece. Probabil că dispa- Există fundamentalism în muzică? riţia avangardelor a făcut Dacă a fi fundamentalist înseamnă a în aşa fel încât să rămână apăra cu intransigenţă şi îndârjire anume doar acei fundamentalişti ceva, atunci da, există o atare atitudine, ai ariergardelor, cu între- care, culmea, nu reprezintă niciodată va- gul lor alai de retro-uri, lorile declarate, chipurile a fi prezervate. neo-uri şi, bineînţeles, re- La rândul lor, fundamentaliştii nu sunt dundanţe. Se spune că decât exponenţii proastei înţelegeri, a unui orgoliu atunci când Bizanţul a fost cucerit de otomani, la 29 dus dincolo de limite. Desigur, ei constituie o minori- mai 1453, în interiorul catedralei Sfânta Sofia un grup tate evidentă, dar o minoritate preponderent foarte de teologi creştini aveau o dispută intensă asupra se- vocală, a cărei refrene atrag atenţia mai abitir decât re- xului îngerilor. Ei bine, aceşti teologi erau atât de con- citativele majorităţii. De multe ori sunt paşnici, dar fiscaţi de discuţii încât nu şi-au dat seama că Imperiul când discuţia glisează înspre domeniul lor de „refe- Bizantin a căzut. Însuşi Mohamed al II-lea, cucerito- rinţă” devin războinici, alteritatea întărâtându-i la ma- rul Imperiului roman de răsărit, a fost intrigat, ne ximum. Atunci tăcerea lor, care mocneşte, se având răspuns la această opacitate în faţa realităţii. transformă în ţipăt asurzitor. Reacţiile devin brutale, Cât de naivi putem fi să nu sesizăm că, dincolo de de multe ori necontrolate. Ei spun că nu sunt vinovaţi, proliferarea unor tendinţe sterile, mai mult sau mai că ceilalţi îi asmut prin lezarea (chiar numai punerea puţin incomprehensibile (la care contribuim şi noi co- în discuţie) a canoanelor pe care le preţuiesc şi pe care pios, direct ori indirect), lumea muzicii savante e cu- le protejează. În creaţia muzicală fundamentalismul a cerită de cel mai facil şi anodin entertainment. În dospit cu precădere în siajul ideii de libertate. O li- componistică e rău cu fundamentalişti, dar e şi mai bertate înţeleasă, fireşte, în mod distorsionat, fără răs- rău fără ei. pundere şi cumpătare. În special avangardiştii au îmbrăţişat un astfel de comportament. Miezul veacu- lui 20 a însemnat schimbarea hermeneuticii spiritului DIN SUMAR ce a guvernat vreme de secole muzica savantă. Sun- tem în plină epocă a modernităţii, deci a noutăţii cu orice preţ. Ce a fost altceva decât un fundamentalist al Interviu cu Adrian Iorgulescu...2-3 libertăţii de creaţie John Cage în „happening”-urile sale. La fel, Stockhausen, în Musik im Bauch sau în He- Festivalul “George Enescu”....4-21 licopter Quartet a experimentat, dincolo de contextul estetic, o gândire componistică diferită de trendul ma- SIMN 2015 (III).....................22-30 nierist impus de către confraţi, o gândire ce se rapor- tează cu totul „altfel” la educaţia muzicală şi la “Punţi peste timp”...............29-30 mesajul primit. Paradoxal, dar nici ideea de multicul- turalism sonor nu e departe de freamătul fundamen- Operă la Oradea.........................30 talist. Aşa-zisa muzică postmodernă şi-a propus, apodictic, eliminarea barierelor idiomatice, vizând o Concurs coral la Baia Mare...31-32 globalizare care să unească, sintagma unitate în di- versitate fiind fluturată astăzi, în caz de nevoie, cu non-şalanţă, de către cei mai aprigi corifei ai noului Punctul pe j... azz......................33 fundamentalism. Şi cum, statistic vorbind, excesul li- vrează, nu-i aşa?, mai multe daune decât efecte pozi- Rock şi societate..................34-35 tive, ar fi oportun ca muzica europeană cultă să-şi Familia Prunner recupereze propria-i axiologie şi tradiţie, care au con- Carte. ........36-37 sacrat-o, iar adepţii unei conduite total libere sau li- bertine să-i tolereze şi să-i accepte, dar în nici un caz Festivalul “Dan Spătaru”......38-42 să-i imite pe cei care, provenind dintr-o altă cultură, au o relaţie mai profundă cu simbolul ori chiar cu sa- “Revista” în Israel................44-45 cralitatea. A merge pe calea de mijloc este, credem, so- luţia cea mai raţională şi mai productivă. Mai ales că Discuri.................................46-47 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 10 Octombrie 2015 1 Dialoguri Interviu cu au făcut-o şi predecesorii noştri, încercăm la rându- ne prin varii mijloace să susţinem fenomenul Adrian IORGULESCU, muzical autohton clasic şi contemporan. Preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Achiziţionăm, comandăm, difuzăm constant produsele creaţiei naţionale. Demersurile exclusive Muzicologilor din România (UCMR) ale instituţiei noastre nu pot fi, însă, singulare. Ar fi necesar un efort coerent şi constant la nivelul Domnule Preşedinte, de curând, s-a încheiat a unor politici de stat, îndeosebi direcţionate pentru XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional “George aducerea muzicii româneşti în prim planul Enescu”, în care formaţii de prestigiu, inclusiv din interesului internaţional. România, au oferit versiuni interpretative memorabile multora dintre opusurile compozitorului. Dincolo de În calitatea de preşedinte al UCMR v-aţi implicat cutumele de ordin axiologic de tip mare/mic, consecvent în realizarea unor manifestări periodice extraordinar/banal, cum credeţi că ar trebui abordată (concerte de muzică românească, producţii de CD, astăzi opera enesciană sau, altfel zis, de ce Enescu este revistele Muzica şi Actualitatea muzicală etc.) care un foarte important compozitor? motivează într-o măsură apreciabilă creativitatea Enescu a reuşit performanţa unică de a plasa muzica românească din universul mirific, dar obscur al folclorului, în lumina eclatantă a modernităţii. Practic, el a recuperat pentru creaţia noastră componistică un decalaj de multe decenii. Fără excepţie, compozitorii de după 1950 îi sunt datori acestuia “sincronia” (E. Lovinescu) cu marile culturi europene ale timpului. Despre etosul enescian, despre puterea talentului său, despre inovaţiile tehnice, într-un cuvânt, despre tot ceea ce caracterizează autorul şi capodoperele sale s-au scris deja tomuri. Oricum, aceste trăsături ce definesc esenţa unei individualităţi marcante şi complexe nu pot să fie nici măcar punctual devoalate în cadrul restrâns al unui interviu. Ştim că, dezvoltând cu diplomaţie o anume strategie relaţională, aţi determinat pătrunderea, în multora dintre colegii compozitori şi muzicologi. Între condiţii tot mai vizibile şi demne, la tribuna Festivalului acestea, două, cu rang de festival internaţional anual, a multor lucrări aparţinând compozitorilor români, de la au deja o foarte reuşită şi neîntreruptă tradiţie: contemporanii vremii noastre şi până la cei din “Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”, iniţiat în contingentul enescian. Dată fiind anvergura bugetară 1991 de către maestrul Ştefan Niculescu, şi Festivalul dar şi notorietatea formaţiilor participante, includerea Internaţional “Meridian”, apărut în urmă cu un în cadrul Festivalului a creaţiilor aparţinând celor de-o deceniu sub auspiciile Filialei Române a Societăţii breaslă cu emblematicul compozitor român a fost un Internaţionale de Muzică Contemporană (SNR-SIMC) deziderat încă de-acum aproape un veac, din perioada - avându-l atunci ca preşedinte pe compozitorul Sorin în care Enescu însuşi se implica în recunoaşterea şi Lerescu, iar astăzi, pe Ulpiu Vlad (actualul promovarea lucrărilor autohtone sprijinind, la 1920, vicepreşedinte al UCMR). Ştim cu toţii cât de înfiinţarea Societăţii Compozitorilor Români. Suntem anevoioasă a fost şi continuă să fie această întreprindere, astăzi mai aproape sau mai departe în atingerea acestui ţinând mai mult de o ideatică decât de o necesitate scop, având în vedere că lucrări foarte bune survin în recunoscută de către publicul larg, în fond, principalul cadrul fiecărei noi generaţii de compozitori? beneficiar spiritual al acestui substanţial efort Promovarea creaţiei româneşti a fost şi susţinut de o consistentă echipă de compozitori şi rămâne principalul obiectiv al Societăţii şi apoi al muzicologi. Merită? Uniunii Compozitorilor. Aşa cum - în condiţii mai Atât SIMC, cât şi Meridian au fost rezultatul mult sau mai puţin prielnice - de la o etapă la alta, unor iniţiative susţinute masiv de membrii breslei. Succesul lor de public nu reprezintă neapărat un Am ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 10 Octombrie 2015 Dialoguri criteriu de necesitate sau de evaluare. Consider că acolo unde el devine la propriu ca fiinţă spirituală. suntem datori să punem la dispoziţia ascultătorilor Opera muzicală de acest fel nu este rezumabilă unei tezaurul sonor de care dispunem, urmând ca percepţii de ordin impresiv, tocmai pentru că, dincolo viitorul să cearnă mai bine valorile, să stabilească de asta, ea implică auditorul şi din perspectivă eventualele ierarhii. Obligaţia noastră este să-l intelectuală. Dar, fără partitură, abordarea unei opere facem cunoscut, să-l scoatem din anonimat sau sonore de factură academică constituie o performanţă după caz, din uitare. iluzorie, pur imaginară.