U.

12 N. IORGA

1.

ONIGINALITATeA

LUI DIMITRIe CANTeMIR

CONFERINTA TINUTA IN AULA UNIVERSITATII DIN IASI

".

L 1.0",

Ac4cEmlf.1 A A .°A \."1" 41711"1/ihtl`

p DATINA ROMANEASCA» - VALENII-DE-MUNTE 1935

%/AtgrEN. IORGA

ORIGINALITATA.

LUI DIMITRIe CANTEMIR

CONFERINTA TINUTA IN AULA UNIVERSITATII DIN IASI

Ls:;:V:71SITARIk BIBLIOTECI%CC141".1`,1. A

ilistZ,C, 1737.11::E . la L,.ven: 6/co

oaLIOTEpa ACADEmiEj 1)%0

Its WO Te ACIDEIllfl '4,, 'MOE1,1,117 Originalitatea lui Dimitrie Cantemir Conferinta tinuta in aula Universitatii din lavi Iubiti ascultatori, Cea d'intaiu datorie a mea este sa spun celora cari nu au fost de fats la pioasa§i inaltatoarea ceremonie de la Trei Ierarhi ces'a petrecut acolo§isa aduc celor cari au indoieli, noi santem o natie torturata une on de indoieli Para rost, pe candin alte domenii, in care ar trebui sa avem indoieli, avem sigurante tot asa de nepotrivite ca noi n'am participat u§uratec la o comedie asa-zicandnepotrivita, depunand acolo oase care nuarfifostaleluiDimitrie Cantemir, Domnul Moldovei. Un om spiritual, al carui spirit am putut nu numai sa-1 apreciez, dar sa-1 sufar in anumite imprejurari,intr'uninterviewrecent,pretindeain adevar ca oasele trimese de Rusii de la Moscova nu ar iiapartinand lui Cantemir, ceia ce din partea for ar fi fost o gluma odioasa,caci nu exists natie care sa-si poata bate joc astfel de sentimentele unui popor, caside propria-i onestitate, care poate trai supt toate regimurile : alb, rosu, tricolor ; onestitatea ramane aceiasi. Pans in momentul cand s'aimplinit ceremonia de astazi nimeni nu deschisese sicriul de la Moscova, care e un adevarat sicriu, de si aveainfatisarea numai a unei lazilucratefrumos, randuiteasa cum trebuie pentru a cuprinde ramasitele, din nefericire asa de putine, ale cuiva care a fost Domnul Moldovei. Ele ni-au fost date ca un omagiu deprietenie deosebit de pretios. Caci, fiind una din cele mai laminate minti, din talen- tele cele mai puternicealevremiisale, unul dintre

. enciclopedistiicu mai mare nume dela inceputul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemirsipentru Rusi inseamna asa de mult, prinrolulculturalpe Tanga Petru-cel-Mare, intr'o epoca in care Rusia era mult supt Moldova in ceprivestedesvoltarea culturala.

4

Exilat intr'otart suptmulteraporturiintr'adevar salbateca, el a fost adus a fi pana lamoarte un pre- tuit sfatuitor al lui Petru-cel-Mare,acesta un simplu sal- batec, doritor de a se cultiva si cultivandu-se atatcat putea cu ascendenta sa grozava si temperamentul sau bol- navicios. El a dat Rusieipe Antioh, fiul sau, care e introducatorul Ru5ilor in domeniul cugetarii si scrierii francese, intr'o epoca incare Franta domina toata Europa 5i lumea intreaga printr'o cultura decaracter general, de hatarul careiaea sacrificase o parte din mo5tenirea ei spirituals, asa incatceiace s'a pus in loc sa fie la indemana oricui. Va puteti inchipui ca, in astfel de conditii, ideia de care am vorbit, a unui om fara indoiala upratec 5icare nu alege tinta glumelor sale, nu se poate sustinea. Noi am deschissicriul, 5iinel am gasit adeverinta ministrului Romaniei la Moscova,careaasistatla desgroparea facuta cu toata ingrijireasi cu indeplinirea tuturor datoriilor de respect 5i pietate. Dupaaceasta, am inlaturat giulgiul carefusese adus de ministrul Romaniei 5i am gasit inauntru, fara craniu,care lipsia cu desavar5ire nici macar o urma dedinti, cari se Dastreaza deobiceiu chiar cand oaselecraniului se desfac, ceia ce ar dovedioprofanare facuta candva dintr'o curiositate nesanatoasaa cui a vrut sä cerce- teze aceste oase in care s'a cuprins atata minte,am gasit,in ve5minte care sant dinepoca aceia, foarte bine pastrate veminte de matasa,si chiar cloud maned intregi cu nasturi la capat, trupul unuiom in vrasta de aproape cincizeci de ani,sau ceva peste cincizeci de ani e vrasta cand a murit el : femurul, oasele bratelor, unele oase ale degetelor destul debine pas- trate. Sa nu aveti nicio indoiala:in ora5u1 din care a stapanit Moldova, dincarea plecatpentru marea aventurain folosul cre5tinatatii, care nu din vina lui a ie5it rau, si I-apus pe o cale de continua durere, de nesfar5it dor de mo5iasa 5i de civilisatiape care o lasase aici 5i la care intelegea sa colaboreze esential 5i mai departe, in Ia5u1 unde a domnit 5ia luminat el, esteaziceia cesoarta,fatalapentrunot toti,

5 poate pastra, dupatrecerepe atatavreme,dintr'o finta omeneasca. E cea d'intaiudatoriepe care o am asfazi Dupa indeplinirea nu fara induiosare a acestei datorii, §i emotia care o am e naturals, dupa asa de scurta vreme de la scena din biserica Trei Ierarhi dupa aceasta o sa caut saarat, infoarteputine cuvinte, ceiace nu s'a putut arata in CatedralaIasilor atunci cand s'au adus oasele acestea, pans astazi nerascolite. Pentru ca venerabilulMitropolit al Moldovei, care este si un carturar 5i a facut, fireste, cercetari cu privire la Domnul de care vorbia, a insistat mai mutt asupra caracterului omenesc, asupracaracteruluicrestinallui Dimitrie Cantemir, cum eranatural ;atunci candse facea o slujba de ingropare, nu avea pentru ce sa se vorbeasca despre o opera literaraSistiintifica :ar fi fost cu totul nepotrivit ca, in momentul acela sa se atinga§ilaturea aceasta, asa de esentiala, din ceia ce a fost activitatea lui Dimitrie-Voda. De multi vreme, chiarde unul dintreprofesorii Universitatii din Iasi, d. Minea, istoric foarte pretuit, desidinnefericirenerecunoscut Inca de membrii Academiei Romane, cu toate sfaturilemele, ded. Minea, zic, intr'o lucrare foarte intinsa, s'a vorbit de Can- temir in toate amanuntele, asa incatoricine doreste o informatieprecisa5ibogata sepoateadresa la aceasta carte, tiparita intr'o forma insa mai apropiata de eruditi decat de publiculcel mare. Am strans§i eu cateva articolei o conferintaintr'obro5urica pe care am raspandit-o si in biserica aicii. Caci ministrul Instructiei Publice adorit safiecevala indemana oricaruicetitor cu privirela viata si activitatea lui. Lucrarea aceasta de sintesa am cautat s'o alcatuiesc, si s'o impodobesc cu unelechipuri ;tiparita in mai multe mfi de exemplare, la deschidereacursurilor ea se va putea raspandi pretutindeni.i o piesa in care infatisez tinereta luiDimitrie Cantemir era vorba sa fie represintata in teatreleoficiale aleterii,5i chiar

1 Despre Dimitrie Cantemir, cu ocasia aducerii to tare a ranulfitelor lul.

6 in teatrul de aici, unde fara umbra lui Dimitrie Can- , temirn fi avut niciodata prilejul sa patrund. Pot sa adaug Inca un lucru. Aici este subdirectorul $colii Romane;ti delaFontenay-aux-Roses, d. Ian- culescu, care, dupa sfatulpiindemnul mieu, a facut sa se copieze pans acum decloud on portretul lui Cantemir,caresegase5te la MuseuldinRouen. Un foartefrumos portret. Dimitrie Cantemir a fost infatipt in multe portrete, dar sant numai trei tipuri ale lor. Unul estetocmai acelape careit presinta portretul de la Rouen: un om tanar, foarte frumos, foarte fin, cu o figura care dovede5te aleasa lui inte- ligenta : un baiat de douazeci, douazeci*icinci de ani, cu o mustata suptire, cu ni5te ochi foarte stralucitori, purtand peruca obi5nuita pe vremea aceiala Curtea lui Ludovic al XIV-lea sau propriul sau par in bucle ce cad pe umeri. Este imbracat Intr'un costum oriental de stofa de our stransa pe trup: Incins cu un 5al, el poarta o sabie, iar pe cap la gat, cravata intocmai ca la Versailles sau laParis, care se prelunge5te, se rasfira in eventaliu 'njos,a5a cum se obipuia la Curtea francesa un turban, un foarte frumos turban alb 5i albastru, in care e infipt un surguciu de pene rare. Amestec de lucruri orientale 5ide lucruriocci- dentale, care se putea intalni numai in Pera din Cons- tantinopol, in suburbia de caracter occidental a capi- talei Imperiului Otoman. Apare astfel legat in acela5i Limp de lumea apuseana, cunoscutalui prin cacti, i de lumea rasariteana, care-i era la indemana supt toate aspectele: supt aspectul grecesc, supt aspectul turcesc contemporan, supt aspectul persan, fiindca el a fost, pe langa atatea marl insu5iri*ipe langa puterea de a domina toatecuno5tintile sale,fara indoialaSi omul care acules din mai multe locurilucrurile care s'au integrat de la sine in inteligenta lui superioara. Dupa aceasta este un alt Dimitrie Cantemir, pe care lumea it cunoa5te, de obiceiu, foarte putin: supt chiu- rasa de luptator, un osta5, cum s'ai vazut el luptand supt steagurile cruciipentru desrobireacre5tinatatii. Caci sa nu credeti ca a primitlaIasi pe Petru-cel- Mare pentru ca acesta era stapan peste Ru5i. Ce erau

4.1 7 Ru5ii pentru Dimitrie Cantemir? Sau pentru ca s'au potrivit inganduri, in felul de a intelegelucrurile. Nu 5tiu intru cat arfipututfiointelegereintre eruditul Domn al Moldovei5iPetru-cel-Mare. Spune Neculcea ca Tarul a incercat o oarecare eruditie de pripas, vrand sa-i explice lui Dimitrie-Voda cate stiluri sant amestecate la Golia ;este de fapt un amestec de stiluri 5i laTrei Ierarhi5ilaGolia, dar ce putea intelege Petru-cel-Mare, care s'a dusla Saardam ca sa ciopleasca la corabii sau la Versailles ca sa stranga in brate talia garnisita cu fier a domni5oarelor de la Curtea lui Ludovic al XV-lea, cu teama ca nu cumva sa se trezeasca inloc cu o papu5a care danteaza in cloud bucatele, una cazand intr'o parte, cealalta in alta? Sau ce a putut intelegeeldin Franta, unde a rupt cu pintenii matasa mobilelor suptiriSielegante de la inceputul secolului al XVIII-lea 5i s'a dus de a dat intr'o parte perdelele de lapatul incare zacea pe moarte regina neincoronata a lui Ludovic al XIV-lea, M-me de Maintenon, izbucnind inacel strigat grosolan barbar: ce maimuta urata" ? Va puteti inchipui ca toate acestea nu faceau din Petru-cel-Mare un price- pator ales al calitatii monumentelor de arta din Iasi. De sigur ca Dimitrie-Voda a vazut in Petru-cel-Mare numai purtatorul steagului cu crucea acela care ar fi fost capabil, dupa inchipuirea lui, care nu cuno5tea In de ajuns pe visitatorul rus, sa clued oastea cresting laConstantinopol5isaa5ezedin nou semnul lui Hristos de-asupra bisericii Sf. Sofia. Era tanar, 5i, in mintea unui tanar idealist, Petru aparea ca un sol al lui Dumnezeu, un apostol al restaurarii in vechile granite, al izbavirii Moldovei. Pe urma, cand a trecut in Rusia, s'a gasit intr'oa5a de grozava societateaboierilor tun5ipripit,pudrati, imbracati frantuze5te cu de-a sila de Imparatul for 5i carise rugau,in momentul cand barhierul imperial iicurata de podoaba barbii, sa li-o incredinteze pentru a o pune in mormant, de oare ce un Rus nu se poate infati5a inaintea lui Dum- nezeu in felul cum intelegea Tarul. Traia acolo fara un om cu care sa poata schimba o ideie.i Neculce, care era cu mult supt Dimitrie Cantemir in ce priveste

8 cuno3tintile, urla de urat inlumea aceasta ruseasca, in care erau cateva puncte stralucitoare, cateva impru- muturi abiasavar3itedincivilisatiaapuseana, dar restul nu infatisa decat un imens pustiu. Dar, in vremea cand oaspetele cel rar nu venise ca sa 1 transforme din Domn incneaz rusesc, din stapa- nitor in serv, din omul care se juca in voie cu vigoorea unei teri intregi inpensionarulTarului, culegandu-si veniturile de la cateva sate ruse3ti locuite de o populatie cu desavar3ire inferioara, de care iiera groaza sa se atinga chiar supt raportul banului pe care it culegea de la dansa, in vremea cand purta o cununa a sasi nazuia sa intemeieze o dinastie sprijinitasipe tratatul cu Petra, tinta lui fiind de aintregitara si de a o consolidapentrutoatetimpurile,in vremeaaceia Dimitrie Cantemir a pus sa-i faca portretul ca Donau at 111oldovei Nu mai este nicicravata lui Ludovic al XIV lea, nici turbanul de Constantinopol, alianta dintre cele cloud jumitati ale lumii, ci este un Domn ca toti ceilalti, cu plato3a razboinicului, cu parul lasat sa-i cads pe umeri, Or al lui, nu imprumutat, de peruca, si cu barbs de Domn moldovean. Portretul acesta sepdstreaza numai intr'un singur exemplar, pe cand, atunci cand Dimitrie era in Rusia, a pus pe altii sa-i fact portretul, 3i-1 avem in forma aceasta de curtean al unei lumi imparate3ti imitate dupd cea francesa :prin urmare ras cu desavarsire, cu peruca alba de par fals, cu toate horbotele in care se imbraca un contemporan al lui Ludovic al XIV lea. De ce spun lucrurileacestea ?Fiindca yeti avea in cursulanuluiacestuiao copieaportretului de la Rouen, care se va face la scoala de la Fontenay-aux- Roses, pe care o conduc. La Banca Nationale este un portret, acum in urma s'adat Academiei Romane o a doua copie facuta de un pensionar al 3colii noastre, sivom cauta,chiar in cursulacestuian, ca aici, undeva, intr'un colt al acestei frumoase sali, sa asezam siportretul lui Dimitrie Cantemir invrasta cea mai fericita pentru dansul si mai atragator de zimbitoare pentru not din infAti3drile insuccesive.

9

*** Pe langa o povestiresio fagaduiala vreau ca in singura conferinta care s'a tinut despre Dimitrie Can- temir cu prilejul acesta cu totul extraordinar, a§ zice fantastic de extraordinar, al aducerii oaselor lui, sa va arat un lucru la care tin foarte mult. Tata de ce este vorba. Meritele lui Dimitrie Cantemir in deosebite domenii sant foarte mari. Nimeni nuse gandeste sä le tagaduiasca, dar operele lui nu sant la indemana oricui. Editia data de Academia Romans este cu desavarsire insuficienta. Istoria Imperiului Otoman" nu se mai gaseste in romaneste. Viata lui Constantin Cantemir a fost publicata de cineva care nu stia lati- neste,aceasta viata a.parinteluisau am tradus-o in romaneste si traducereas'atiparitlaTipografio Cartilor Biserice5ti, fiind imediat data deosebitelorana male rozatoare care facparte din personalulacesti- tipografii, dar ea ar putea fi luata si pentru o bibliei tech de popularisare, cum, din nenorocire, n'avem. Viata lui Constantin-Voda scrisa de insusi fiul lui :unul asa de erudit, celalalt asa de simplu, unul traind inainte de toate din carti, celalt descifrand cu multa greutate, apasand cu degetul pe buchi, un ceaslov ;fiulcare avea toate idealurile ce nu se puteau indeplini,iar tatal incurcat daca 1-arfiintrebat cineva despre o realitate pe care o framanta cand cu o mans mai as- pra, cand cu o mana mai dulce. Cu o mans mai mult aspra decat dulce, fiindca el esteacela careataiat capul lui Miron Costinsiavea datoria sa dea un cap mai bun decat al lui Miron Costin. Inteadevar, a dat capul lui Dimitrie Cantemir, dar nu elsingur,caci insu5irile sufletesti alefeciorului domnesc yin dela mama. Dimitrie Cantemir este, faraindoiala, in toatain- fati5area lui, anacronic, neasteptat. E uimitor cum de a rasarit din Moldova un om ca dansul. Trebuie gasita deci o explicatie pentru acela care stia pe degete isto- ria Imperiului otoman, care cunostea toaterosturile religioase si etice ale Turcilor, care precedase pe Montes- quieu, in legatura cu perioadele luiVico, proclamand ca istoria unei lumi politice este cu ridicarisicoborari,

10 intr'un anume ritm de ascensiune5idescensiune. Cu totul nea5teptat un om carenu invatasegeografia nicaieri,caci nu exista nicio catedra de geografiein lumea intreaga, 5i, prin urmare, se intreaba cineva unde a invatat acela care trebuia sa scrieDescrierea Mol- dovei", o carte de antropo geografie a la Ratzel. Cat s'a trudit Germania pentru ca sa ajunga lainainta5ii lui Ratzel 5i la Ratzel el insu5i, pe cand Domnul Mol- dovei de la 17oo incerca descrierea uneitericutot ceia ce da natura, cu tot ce adauga omul, cutoate legaturile visibilesimisterioase Intreceiacenatura daruie5te5iomul, cautand 5i luptand, adauge laceia ce a dat natura. 0 carte foarte remarcabila, nu numai in ce prive5te ideile, dar 5i in ce prive5te conceptia, pe o temelie ridicata mult mai sus decat nivelul contem- poran. Cum, de altminteri, Istoria Imperiului Otoman", a5a cum este, cu multe naivitati d'inauntru, cu sim- plicitatile de spirit, cu patriarhalismul oriental, cu lipsa de critics fara indoiala, cu urmarirea prea de apro'ape a izvoarelor otomane, cartea aceasta,cand oa5eaza cineva alaturi de istoria Franciei, prin biografii regale, cum se scria pe la1700laParis, arata imediato enorma deosebire. Si Istoria Imperiului Otoman" este putintel 5i istorie universals, date fiind toate provinciile 5i terile de odinioara, toate neamurile, toate culturile, care au intrat in Imperiul Otoman, stapan pe o mare parte din trei continente. Sa o asemene cineva cu ideile exprimate, intro forma splendida ca retorica, dar fara indoiala altfel foarte jos, lanivelulevului mediu, a lui Bossuet, care explica istoria universals prin aceia ca a5a a vrut Dumnezeu, ca omul sezbate,dar Dumnezeu it mans ", ca 5i cand Dumnezeu n'ar gasi alt mijloc mai bun decat acesta. Cu totul altceva este Istoria Imperiului Otoman", aceasta bucata larga de istorie universals a lui Dimitrie Cantemir. Intrebarea este: de unde vine, ca ganditor, el? Intre oamenii pe cari i-a dat neamul acesta romanesc, care intelege rapede, care prinde periculos de u5or 5i care re- peta cu o u5urinta deplorabila, a5a incat une on not santem un fel de neam-ecou, vorbe5te cineva aiureapi

11 indata din Moldova sail din Muntenia raspunde un glas, care nu face decat da ultima silaba a unei cuvantari pe care natural ca nu o intelege,5iDimitrie Cantemir este oare un ecou, sau el este un glas? Eu cred ca nu este un ecou, ci un glas. Pentru aceasta trebuie sa ne gandim lace a lost inainte de dansul, indata inainte de dansul. ;trebuie sa ne gandim la ceia ce a gasit el aici,laceiacea venit de aiurea, la ce putea sa afle,5iaaflat aici, pe urma, casa vedem dacaresultatulultimei sin- tese nu-i apartine in mare partelui5idac5,apar- find' ndu-i lui, nu apartine cumva raseidincare face parte, daca deci Dimitrie Cantemir nu inseamna modal romanesc de a fi in civilisatia universal& . Acesta este lucru pe care noi nu 1 intelegeam in de ajuns, cand o societate care avea odinioara toate pri- vilegiile pe care acum le au cei mai needucati dintre oameni nu vorbia in casa ei limba terii, sau o vorbia a5a de prost, 5i nu 1 intelegem nici azi, cand cunoa5tem modul romanesc de a fi, dar schimbam limba de la o generatie la alta dupe cuvintele cele mai noi, neologismele cele mai proaste, care yin de la Paris, cand ne trezim in tineretul intreg cu ni5te idei de misticism une on foarte vechiu, alte on foarte salbatec, care vor fi bune unde vor fi, dar nu sepotrivesc cu intreaga noastra traditie si cu sufletul nostru, un suflet romanesc care este, inainte de toate, extrem de duios. Caci ce se in- talne5te in literature, in cugetare, in care sa nu fie nota aceasta de duioasa umanitate, nu este modul romanesc. De sigur cand se incanta cineva de jazzband", cand se fac ridicole atatea frumoase fete 5i femei ale acestei teri topaind ca barbarii din Sudul Argentinei si represintantii barbariei negre, pierzandu-se tot ce aiurea a lost ele- gant 5i estetic in dant, nu este modul romanesc,i tinta noastra supreme este de a cunoaste modul romanesc, de a-1desvolta,de a trainoi intr'insul 5i de a-1 putea transmite noi altora cari chiar daca \TA' doare ! in momentul de fata se adreseaza la arta barbarilor negri 5i la incercari stangace ale artei babiloniene, luand tot ce este mai prost 5i mai neat la popoarele cele mai de- partate 5i mai nenorocite. Evident ca civilisatia apuseand (0-00...10Te ACABEVIII 4106, .....1./C// ?Mat t" 12 are nevoie de inoire, si, daca ea s'a putut uimi inaintea lui Panait Istrate, care la noi a fost ceia ce stim, supt povestitorii nostri, niputem inchipui ce ar insemna daca noi am crede in modul romanescsi1-amre- presinta cu tot curajul, 1-am impune, fiindca civilisa- tiile nu se raspandescin genunchisilingand mana, ci se impun prin credinta fanatics in ele Si prin vointa de a le raspandi. Ce era inainte de Dimitrie Cantemir la noi? Era, de sigur, mare lucru. La jumatatea secolului al XVII-lea apare Grigore Ureche in Moldova. Urmase la scoala din Polonia, stiind latineste,cunoscand ceva dinistoria Poloniei, dar Polonia nu cultiva inainte de toate is- toria ei proprie, ci istoria veche, greacai romans, fiind o tars de cultura latina princatolicism.Urechein- cearca, din vechi cronici slavone, din marturii polone, din cateva alte carti care-i putusera cadea in mana, pentru ca Polonia nu represinta decat o prelungire a Renasterii, scazuta 5i evidentinferloara,incearcasA dea o interpretare a istoriei Romanilorsinumai a is- toriei Romanilor. El n'a inteles niciodata care este locul nostru in istoria lumii, ci s'a agatat doar de descen- denta romans. Evident, descendenta romans, dar decat sa spanzuri ca o limbs de ceasornic purtandu-te dupa un mecanism care se misca aiurea, este mai bine sa faci to a se purta mai multe limbi in civilisatia mon- diala ; decat sä fim un simplu adaus, un biet supliment la ceia ce an facut altii, sa aratam ce vine in adevAr de la noi. Istoria noastra de aceiaeste asa de putin tinuta in sama pand acum, fiindca noi,sicand ream istoriauniversals, o facem dupd tipuri de aiureasinu gasim in elerolulnostru. Facem impartirea aceasta curioasa :istoria Romanilorsiistoria universals, casi cum istoria Romanilor ar fiin afara de istoria uni- versals: ar fi mult mai preferabil sa se arate intre ele legatura care este, noi fiind o parte importanta din vista generals a lumii. Pe urma a venit Miron Costin. Miron Costin este, inainte de toate, un autor de memorii, care,natural, si el cu gandul la descendenta romans, cautaasa de putin in lumea din prejur, crezand numai in formula,

13

necesara pantru el, polono-moldoveneasca. Spune ce s'a petrecut in Moldova contemporana, dar, indata ce se tidied mai mutt, nu intelege nimic. Capitolul lui despre Mihai Viteazul este inferior ; Miron Costin nu 5tia nici macar numele Domnului moldovenesc depe vremea aceia. Mihai Viteazul este, de altfel, infati5at numai in treacat, 5ielapare scazut, caricatural ;e aproape o ofensa pentru memoria lui cum rasare in aceasta cronica, doar cu batalia lui Ieremia Movila cu Stefan Razvan in ma rgenea Sucevei, uncle se iea povestea a5a cum a fost gasitA, este ceva viu*iutilisabil. Cand am tiparit acum IstorialuiMihai Viteazul", din Miron Costin n'am putut lua decat jumatatea de paging cu privire la aceasta luptade la Suceava, care s'a terminat prin infrangerea ru5inoasa uciderea lui Razvan. Povestirea lui Miron Costin nu se sprijina pe nimic in trecut5inu are nicio leg4tura cu ce se petrece in terilevecine,afara doar ceva despre Cazaci ; dar ce erau Polonii, care erau in- dreptarile Poloniei catre noi, care sprijinul pe care noi 1-am fi gasit in Poloni, care este parerea lui despre vii- toarele relatii romano-polone,=Si el a fost unul dintre 5efii partidului indreptat catre cre5tini, anume catre partea aceasta din cre5tinatate , mai nimic. Drag ni este Miron Costin nu putem spune acela5i lucru despre Ureche, un om rece, scriind in frase ca acelea latine5ti pe care le cetise la biata lui koala din Pojonia ,ni e drag prin viata lui pasionata, prin ideile urmarite cu atata incredere, prin aceia ca i-a curs sangele pe mo5ie din ordinul unui Domn care it urase 5i din causa deo- sebirii de cultura dintre el insu5i§iscritorul istoriei M31- dovei. Pentru toate acestea ni este drag Miron Costin ; el este a5a de adanc moldovenesc, cu toata spoiala polona, cu tot ceia ce Polonii i-audat din cultura Rena5terii ;ca origine insa,ni pare rau ca este a5a, dar asa este. Apoi a rasarit un om cu totul neobi5nuit, cu insu5iri foarte man 5i un noroc in viata cum 1-au avut putini: neam imparatesc, coborator din Radu-Voda Serban, avand atatea mo5ii; tank trimesla invatatura pe la AdrianopolpiConstantinopol, ajungand pand la Venetia, cu profesori la Padova ;intorsin tars ca frate de

14

Domn, unchiu de Domn, sfatuitoraltuturor condu- catorilor timp de treizeci deani :Constantin Stol- nicul. Cu totulaltceva in ce priveste nasterea decat Miron Costin,carese cobora dintr'un Balcanic abia incetatenitsidintr'oRomance oarecaredin Mol- dova, si decat Ureche, care, de si numele lui se intal- nesteinsecolulal XV-lea,n'arepresintat floarea boierimiimoldovenesti. La ConstantinCantacuzino gasim inteadevar lucruri foarte importante, cucare ne putem mandri,sicapitolul romanesc pe care-1 re- presinta eleste unul dintre cele mai stralucite. Trite° conferinta la Bucuresti, pe care am tiparit- o in Revista Fundatiilor Regale", am cautat sa-1 deosebesc decon- temporani ;am aratat cat de mult, de exemplu, in ce priveste experienta politica, casivorbireaSiscrierea unei minunate limbi romanesti, este de superior Stol- nicullui DimitrieCantemir,care,acesta,scria ran romaneste, fiindca voia sa creeze limba cea noua, limba neologismelor si a altei sintaxe ceia ce a facut Eliad dupe 182o el o incerca din greseala cu un secol inainte, si, evident, si graiul se formeaza in anume imprejurari si la un anume moment, iar,cand to pripesti, n'o nemeresti. Cu altsranduireacuvintelor,Dimitrie Cantemir este totdeauna inteligibil, dar nu cu sintaxa - latina pe care voia sa o introduce si ma intreb acum dace sintaxaaceasta a pututfiinteleasa tot- deauna derice Roman la Roma, asadintr'odata, dintr'o rasuflare, cum intelegemnot pe Eminescusi Alecsandri ;se jucau scriitorii romani cu cuvintele in toate felurile, asa incat dese on poesia for e, mai ales, dovedirea lucrului ca se poatesiin latineste ceia ce facusera Grecii, cari aveau mintea inasafel,incat circulatia cea maidificilaintre cuvintele unei frase se facea cu o instantaneitate de carealte popoare sant incapabile. Dar Constantin Cantacuzino Stolnicul este supt alte raporturi inferior luiDimitrie Cantemir, fiindca, mai la urma urmei, cu felul lui de a scrie, cu frasa large, cu perioada imbielsugata, cu ritmul incantator pentru ureche, neobisnuit pang atunci in scrisul romanesc,si, apoi, cu intelegerea pentru ideile apusene, cu putinta de

15 a se orienta in istoria lumii intregi, el nu este altceva decat un represintant in romane5te al spiritului Rena5- (terii italiene. Nu este, adeca, un creator, ci reproduce un tipcare exista 5isecerea numai stramutatla lucrurile romane5ti 5i intr'o forma romaneasca. Cons- tantin Cantacuzino, tradus in italiene5te,tradus bine in italiene5te, ar fi recunoscut de istoria critics italiana a epocii acesteia ca un om care apartine fara nicio deosebire acestei lumi. La Dimitrie Cantemir nu este a5a.El acunoscut fara indoiala scrisul lui Miron Costin ; nu este exclus sa fi cunoscut si pe Stolnic, care a venit in Moldova, si not 5tim cand a venit, pela167o,intr'o vreme insa cand Cantemir nu se nascuse, sau abia se nascuse ; dar se poate admite, un raport personal, Stolnicul avand legaturi cu Moldova si nevasta lui, Maria, a fost Mol- doveanca iar scrisul lui Cantacuzino fiind de pe la 169o, prin urmare tocmai vremea cand se formeaza spiritul lui Dimitrie Cantemir. Caci s'a putut constata, prin anumite fapte presintate intr'un anume fel, ca marea Istorie a Romanilor, considerate supt toate raporturile, sprijinita pe toate izvoarele, si pe poesia populara, cu u5i deschise in toate partile, cu ferestre care lumineaza asupra tuturor zarilor, ca aceasta carteafost scrisa prin ace5ti ani. Ar fideci o contemporaneitate intre Dimitrie Cantemir si Stolnic, chiar dace unul nu vor- be5te de celalalt, cum este, fara indoiala, 5i la primul o influenta care vine de la Grigore Ureche, pe care a trebuit sa-1 intrebuinteze mai tarziu Dimitrie Cantemir in istoria poporului sau.Sitot a5a vaficunoscut acesta si pe Miron Costin, cu toata grozava ura dintre Cantemire5ti si Costine5ti, caci se 5tie ca si fratele lui Miron Costin, Veli5cu, a fost taiat de Constantin Can- temir 5i cum intr'un moment cadavrul lui, aruncat in fataCurtii,a fost gasit in zori de zi de acela care venia sa ceara de la Domn iertare pentru vinovatia lui Miron, alcarui cap cadea la mo5ialuidinjudetul Roman. Prin urmare Dimitrie Cantemir este in sensul desvol- tarii rorneinegi. Iata un punct castigat,5ide mare importanp.

16 Pe de alts parte, el a invatat carte de la Ieremia Cacavela numele; ce pare a5a de urat, nu inseamna decatcorabie cu panze rele" , unCretan care stu- diase el insu5i fara indoiala la Padova, ca medic,5i Dimitrie Cantemir spune tot felul de pozne ince pri- / ve5tecutare Turc lecuit de Ieremia dandu-i un praf de creta.Prin elDimitrie Cantemir a ajunss5 cu- noasca o anumita filosofie germana apuseana, care n'a fost cercetata pe deplin. Caci Ieremia era,in acela5i timp,5i medic,iatro-filosof",§iiatro-filosofiaeste tocmai un a mestec de filosofiei medicina. Amestecul acesta este un lucru de Padova. el poarta marca lui: Colegiul Padovan". Prin urmare Dimitrie Cantemir ca §i Constantin Stolnicul era in legatura cu spiritul i de la Padova. Cretanul supus al Venetiei, 5tiindlati-

, ne5te, grece5te, aducea atrnosfera de Padova in edu- catia fiului de Domn. Iata Inca un punct nou pe careit capatam pentru explicatiile noastre. Apoi Dimitrie Cantemir se duce la Constantinopol ca ostatec al tatalui sau §i, aici, inaintea lui s'a pus o in- trebare,carese pune §iinainteastudentilor no5tri astazi, dar el a 5tiut cum sa raspunda la intrebarea Sfinxului, pe cand studentiino5tri du5i in strainatate nu o 5tiu totdeauna. Lacursurile de yard din acest an, mi s'ainfatipt o domni§oard care mi-a spus ca vrea sä secultive" §i eu sa o recomand undeva ca sa devie globe-trotter" : a mai fost in toata Europa §i vrea sa mearga acum §i in celelalte continente. Puteam sa-i dau orecoman- datie pentru regimentul de amazoane al simpaticului Imparat al Etiopiei, dar 1-am spus ca, deca vrea sa se cultive", nu are decit sa ceteasca§iea ca iar, data vrea sa colinde lume a, trebuie sa vadd daca are banii trebuitori pentru caldtoriesisa alba apoisispiritul ce trebuie pentru aceasta. Fata s'adus desabusata de pe urma acesteiconversatii. Credeam ca lucrul s'a terminat, dar un foarte simpatic tank moldovean m'a intrebat daca nu poate intra in 5coala de la Fonte- nay-aux Roses, §i cu cateva zile inainte ma intrebase acelasi lucru cineva din Ardeal. Li-am raspuns ca este un

17

regulament, care cere sa fi terminat cinevastudiilesi sa urmareasea un scop pecare Universitatea sa-1a- probe. Nu stiu daca tineriiau fost multamiti de ras- punsul mieu. Dar cei mai multi carise due se gasesc inaintea culturii francese sise intorc ,,maurrasisti", cineva spunea chiar ea maurrasismul"este mai larg represintat in Romania decat in Franta,de sielse potriveste la not ca nuca inparete.Altii se duc in Germania, si se intorc din Germania complecttransfor- mati. Au inceput acum de catavavreme dese due unii si in Grecia si fac tese ingreceste, de si nu stiu intru cat certificatul de teologiegrecesc dela Atena ar fi mai valoros decat eel care se poate capata dela Cernauti sau de la Bucure§ti. Este uimitor cum ni se transforms copiiiin straina- tate. In cepriveste pe artistiidela Fontenay- aux- Roses, euiirecomand la intrare,cand fac o pictura care se intelege, dar, dupa cateva luni de strainatate, cand se intorc si expun laSalonul Oficial, pe care 1- am inchis canderam ministru, pentru ca nu inteleg ca Statul sa incurajeze o nebunie contagioasa ta- blourile acestea santasa, cum spunea un glumet, ca le poti aseza cum vrei. Autorii forsant evident bolnavi. E o intreaga problemsastudentului roman,care trebuie sa piece de aiciom oarecum format, cunos- cand realitatile terii sale si avand insuflet, nu frasele patriotice invatate laLiceu sau laUniversitate,ci instinctul facator de minuni allucrurilor acestei teria sale : on de unde ar fivenit dar trecute in sufletul romanesc. 0 desvoltarepe aceasta bass si cu acest sens este ce se asteapta de o lume intreagacare plateste cu sacrificii asa de grele invatatura studentilor nostri in strainatate. Ce a facut Dimitrie Cantemire insa cea mai buns invatatura pentru tineretul de astazi.El n'a cerut sa fie trimes la scoala romans"de la Constantinopolsi n'a pretins ca Vistieria Moldoveisa-i dea o bursa pentru aceasta, si nici n'a inteles sa fie rasplatitpentru ce a invatat. N'a inteles ca invatatura de la Constantinopolsi Padova sa-i serveasca laceva, ci,silitsase duca la

18

Turci ca ostatec pentru tat51 sau, el doria de Moldo Va. Dovada ca, in loc sa scriecine5tiece literatura in grece5te,turce5te saufrantuze5te azi,mai multe literaturi sant imbogatite de produsele spiritualeale unor Romani la cari, de altfel, une on sant mai in- teresante gre5elile de limbs sau de gust decat valoarea insa5i a operei s'a apucat 5i a scris Istoria Ierogli- flea", descriind supt nume de animale toate pataniile vietiisale, dovada de dor de cars mai mult decat vadirea unor pasiuni politice. Acolo, la Constantinopol, ela intalnittrei culturi. Era cultura turceasca, total deosebita de noi,cultura greceasca, total strains de cea turceasca5i,apoi, in Pera era 5i cultura francesa, daca voiti 5icea italiand, el de sigur ca a 5tiuti italiene5te ; ba mai era5i cultura generals latina. Ce ar fi facut un om obi5nuit, tipul,pecare din nenorocire it cunoa5tem larg astazi,al desorientatilor no5tri ?S'ar fi prap5dit cu desavar5ire, baiguind cand intr'un fel, cand intr'un altul, 5i mai ales s'ar fiferit sa vorbeasca5isa scrie o limbs pe care o 5tia stapani, pentru care era fAcut 5i care era facuta pentru dansul. El insa 5i-a realisat sintesa. A luatceva din inflorita imaginatie a Turcilor: i-a placut sa povesteasca5iel a5a ca in O Mie 5i Una de Nopti", cand5i-ascris Is- - toria Ieroglifica", in carea 5tiut sa reproduca vechiul basm grecesc, caci carteanu este altceva, cu alte per- sonagii, decat prefacerea in romane5tea Etiopicelor" lui Heliodor. Si, in acela5i timp canda cautat sa gaseasca olegatura cu lucruri pe care nu le dau niciGrecii vechi icu atat mai putin Turcii, el s'a adresat aiurea. A luat deci acolo la Constantinopol de la fiecarece tre- buia :orizoat de la Occidentali, imaginatie de la Rasa- riteni, logica, stapanirea frasei de la Grecii antici, iar, cand a fost vorba sa se uite in sufletele omene5ti, s'a uitat cum ne uitam noi; cu mild de om s1 cu lute- legere de dansul. Astfel, la capatul lungiii dureroasei lei experiente,

19

Dimitrie Cantemir, cel incarcatcu atatacultura,a rams un om de la noi. A plecat de .lanoi,dar nu ne-a uitat niciodata, a tras catre noi lucrurilestraine, 5ia fort un bun Roman fiindcd eraun Roman bun, caci cine nu este unom bun acela nu estenici un bun Roman.

AtADEL1111 tzsyt, 04\45' Mtil PON,

teee!'''.":riet. .1. 987-4 7.

I.. V10- I

t

-s"

MI 1. '11 "I