Teză De Doctorat
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie TEZĂ DE DOCTORAT Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Victor NEUMANN Candidat: Áron Kovács Timişoara 2014 1 UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie Conceptul de transformare în gândirea politică românească şi maghiară din Transilvania (1830-1848) Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Victor NEUMANN Candidat: Áron Kovács Timişoara 2014 2 CUPRINS CUPRINS ............................................................................................................................. 3 I. Introducere ....................................................................................................................... 4 1. Premise metodologice ................................................................................................... 6 2. Societate, economie şi sferă publică ............................................................................ 19 3. Istorie politică .............................................................................................................. 51 II. ......................................................................................................................................... 61 Interpretările conceptului de transformare în textele politice româneşti din Transilvania din prima jumătate a secolului al XIX-lea ............................................... 61 2.1 De la Supplex Libellus Valachorum la petiţia lui Lemeni şi Moga din 1842; conceptul de transformare în petiţiile episcopale româneşti din Transilvania................. 61 2.2. Generaţia romantismului .......................................................................................... 79 2.3. Interpretarea culturcentrică a conceptului de transformare la George Bariţiu ......... 85 2.4. Ioan Rusu şi A. din Ungaria: direcţionarea transformării în direcţia corectă prin crearea limbii literare ..................................................................................................... 115 2.5. Simion Bărnuţiu şi legătura conceptului de transformare cu dreptul natural ......... 123 III. Transformarea conceptului de transformare în literatura politică maghiară din Transilvania (1830-1848) ................................................................................................ 138 3.1. Promotorul noilor idei: gazeta Erdélyi Múzeum a lui Döbrentei Gábor ................ 139 3.2. Tipologia transformării: Méhes Sámuel: Despre cele trei sisteme politice diferite 144 3.3. Descrierea de călătorie a lui Bölöni Farkas Sándor ca un “manual” de politică modernă ......................................................................................................................... 148 3.4. Punerea în practică a ideilor transformării: opera Balítéletekről (Despre prejudecăţi) a lui Wesselényi Miklós ................................................................................................. 155 3.5. Noile tipuri ale transformării: revoluţii naţionale şi sociale în opera lui Wesselényi Szózat a magyar és szláv nemzetiség ügyében (Manifest în chestiunea naţionalităţii maghiare şi a celei slave) ............................................................................................... 171 3.6. Teoria reformei şi a evoluţie societăţii în operele lui Kemény Zsigmond .............. 183 3.7. Unitate socială şi strădanii reformiste în gândirea lui Kemény Dénes ................... 194 IV. Concluzii .................................................................................................................... 202 V. Surse primare .............................................................................................................. 213 VI. Bibliografie generală ................................................................................................. 218 VII. Bibliografie de specialitate: .................................................................................... 225 VIII. Webografie: ............................................................................................................ 231 3 I. Introducere Spaţiul central-est european, şi cel transilvan în special, a fost caracterizat la cumpăna dintre secolele XVIII-XIX de o pluralitate lingvistică, culturală şi religioasă. În perioada cercetării noastre principatul era format din mai multe insule lingvistice, printre care şi din teritorii multilingve. Locuitorii acestora au cunoscut limba şi cultura celuilalt în măsura îndeplinirii sarcinilor lor avute în societate şi atât cât au avut nevoie în viaţa de zi cu zi. Liantul între ei, în această perioadă, a continuat să fie poziţia ocupată în societatea bazată pe sistemul de stări. Asta a însemnat că mica nobilime românească din Haţeg se simţea legată de mica nobilime maghiară din comitate şi nu de ţărănimea română1. În această perioadă a apărut la cumpăna dintre secolele XVIII-XIX un limbaj politic şi un sistem de idei cu totul diferit de ceea ce a existat până atunci. Potrivit lui Csáky Móric, acesta a introdus, pe lângă diferenţierea orizontală culturală a societăţii de până atunci, o nouă divizare pe verticală. Acesta este naţionalismul2. Prin răspândirea ideologiei sale au apărut noi punţi de legătură între membrii societăţii. Scopul său a fost de a uni diferitele elementele ale aceluiaşi grup cultural-lingvistic aparţinând diferitelor pături sociale pentru ca acestea să poată fi separabile de grupurile din jur. Cultura a căpătat un rol cheie în acest proces. A devenit una naţională, îndeplinind rolul diferenţierii. La fel a evoluat şi soarta limbii materne. Elementele noului canon au devenit semnele distincte ale membrilor naţiunii, preluând treptat locul a aceea ce a fost amor patriae3. Aceste mişcări, datorită caracterului lor, au intrat după scurt timp în conflict cu ordinea socială existenţă. Prin manifestarea lor a dispărut luarea spontană a convieţuirii popoarelor, s-a pus la îndoială valoarea multilingvismului. În vederea menţinerii caracterului naţional, s-au străduit să-şi impună exclusivitatea propriei limbii. Mişcările naţionale s-au străduit să creeze o societate mai omogenă decât era ea în realitate. Acest 1 Fried István, Kétnyelvűség és kulturális kapcsolatok, (Bilingvism şi legături culturale), în Acta Historiae Litterarum Hungaricarum, Tom. XXVII, JATE BTK, Szeged, 1991. p. 51-57. 2 Csáky Moritz, A kommunikációs térként értett kultúra. Közép-Európa példája, (Cultura percepută ca un spaţiu de comunicare. Exemplul Europei Centrale şi de Răsărit), în Irodalomtörténet, XCI/1, 2010. p. 3- 17. 3 Evans, R. J. W, Austria, Hungary and the Habsburgs. Essays on Central Europe. c.1683-1867, Oxford University Press, New York, 2006. p. 178.; Neumann, Victor, Pecularities of the Transition and Adatation of the Concept of Nation in East-Central Europe. The Hungarian and Romanian cases in the Nineteenth Century, în Contributions to the History of Concepts, Vol. 7. Issue 1, 2012. p. 73-81. 4 lucru a fost imposibil de realizat într-o regiune precum Transilvania, unde nu au existat nişte limite foarte clare între diferitele grupuri cultural-lingvistice4. Paralel cu acest proces s-a produs şi o altă e decisivă în societatea transilvană. Sub impulsul unor factori interni şi externi a început dezintegrarea structurii stărilor din epoca modernă timpurie, în care s-a aflat până atunci marele principat. Astfel, s-au cristalizat grupuri sociale indefinibile din prisma ordinii de drept existente la acea dată, cum a fost intelectualitatea, care a contopit în sine indivizi din toate păturile sociale. Drept urmare, au început să se manifeste mişcări, care au ignorat limitele diferitelor grupuri de stări. Cazinouri, asociaţiile culturale şi cele de lectură au primit în rândurile lor nobili, orăşeni, adesea şi oameni de origine ţărănească. Au luat fiinţă foruri noi, dominate de aceste grupuri. Presa şi asociaţiile au făcut accesibile politica pentru toată lumea. Acum, nu doar o mică elită, ci o parte mult mai largă a societăţii s-a confruntat cu criza structurilor existente. După cum atrage atenţia unul din cercetătorii acelei epoci, Veliky János, factorii integrativi care au trasat cadrele juridice şi direcţia evoluţiei politice a societăţii, adică monarhia şi stările, au făcut din ce în ce mai greu faţă sarcinilor mai vechi. Stabilitatea societăţii s-a zguduit simţitor5. Ca efect al acestor procese s-a pus din ce în ce mai des problema transformării şi s- au născut programele menite să dezamorseze aceste probleme. Toate acestea s-au întâmplat în situaţia în care concepţiile herderiene, care au stat la baza naţionalismelor, care s-au manifestat în Europa Centrală şi de Răsărit, au stabilit omogenitatea ca o precondiţie a dezvoltării. În acest fel, intelectualitatea transilvană, dominată de conştiinţa stării sale de înapoiere faţă de Europa Occidentală, pe care adesea a supraapreciat-o, a căzut în capcană. Tocmai această cădere în capcană şi căutarea căilor de a ieşi din ea constituie subiectul lucrării noastre, prin prezentarea interpretărilor privind conceptul de transformare în concepţiile românilor şi maghiarilor transilvăneni din prima jumătate a secolului al XIX- lea. 4 Neumann, Victor, Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, Curtea Veche, Bucureşti, 2005. p. 61-83. 5 Veliky János, A változás kora, (Epoca schimbărilor), Új Mandátum, Budapest, 2009. p. 66-88. 5 1. Premise metodologice Premisele teoretice ale lucrării noastre rezidă în istoria conceptelor: după cum Reinhart Koselleck scrie în rezumatul lucrării sale Istorie conceptuală şi istorie socială,