DOCSLIB.ORG

HGO678/1993 ID Intern Unic: 303906 Версия На Русском Fişa Actului

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
HGO678/1993 ID Intern Unic: 303906 Версия На Русском Fişa Actului HGO678/1993 ID intern unic: 303906 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÎRE Nr. 678 din 04.11.1993 Cu privire la aprobarea listelor drumurilor naţionale şi locale din Republica Moldova Publicat : 30.11.1993 în Monitorul Oficial Nr. 011 Promulgat : 04.11.1993 Data intrarii in vigoare : 30.11.1993 Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: Lista drumurilor naţionale din Republica Moldova conform anexei nr. 1; Lista drumurilor locale din Republica Moldova conform anexei nr. 2. 2. Se abrogă punctul 1 al hotărîrii Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti din 20 septembrie 1982 nr.351 "Cu privire la hotărîrea Sovietului Miniştrilor al U.R.S.S. din 27 august 1982 "Cu privire la aprobarea listei drumurilor U.R.S.S. de importanţă naţională", punctele 1 şi 2 ale Hotărîrii Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti din 26 octombrie 1983 nr. 386 "Cu privire la aprobarea listelor drumurilor R.S.S. Moldoveneşti de importanţă republicană şi locală" şi punctul 14 al hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti din 20 aprilie 1989 nr.131 "Cu privire la măsurile de dezvoltare continuă a autorizaţiilor de uz general şi îmbunătăţire a deservirii pe drumurile republicii". PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Andrei SANGHELI Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 4 noiembrie 1993 nr.678 L I S T A drumurilor naţionale din Republica Moldova Nr. drumurilor Denumirea drumurilor 1 2 Drumuri magistrale M 1 (E581) Chişinău - Leuşeni - frontiera cu Romănia M 2 Chişinău - Soroca - frontiera cu Ucraina M 3 Chişinău - Cimişlia - Vilcăneşti -Giurgiuleşti -frontiera cu Romănia (cu drumuri de acces spreor. Comrat) M 4 Tiraspol - Rîbniţa - Camenca - Hristovaia - frontiera cu Ucraina M 14 Brest - Briceni - Chişinău -Tiraspol - Odesa* M 21 Chişinău - Dubăsari - Poltava* Drumuri republicane R 1 Chişinău - Ungheni - Sculeni - frontiera cu Romănia R 2 Chişinău - Bender R 3 Chişinău - Hînceşti - Cimişlia - Basarabeasca R 4 Chişinău - Criuleni R 5 Chişinău - Budeşti - Vadul lui Vodă - M4 R 6 M1 - Ialoveni R 7 Soroca - Drochia - Costeşti - frontiera cu Romănia R 8 Otaci - Edineţ R 9 Soroca - Arioneşti - Moghilev-Podolskii* Drum de acces spre l.t.o. Otaci R 10 Ocniţa - Reseni R 11 Ocniţa - Briceni R 12 Donduşeni - Drochia - Pelinia - M14 R 13 Bălţi - Şoldăneşti - Rîbniţa R 14 Bălţi - Străşeni - M2 R 15 Bălţi - Glodeni R 16 Bălţi - Făleşti - Sculeni R 17 Făleşti - Pîrliţa R 18 Floreşti - Nicolaevca - Sîngerei R 19 R13 - Cunicea - Camenca R 20 Rezina - Orhei - Călăraşi R 21 R20 - sanatoriul "Codru" R 22 M14 - Teleneşti - Ratuş R 23 Criuleni - Brăneşti - Ivancea - M2 R 24 R1 - Pănăşeşti - Căpriana R 25 Bucovăţ - Nisporeni - Bărboieni R 26 Tiraspol - Căuşeni - Cimişlia R 27 Tiraspol - Nezavertailovca - Pervomaisc R 28 Răscăieţii Noi - Hlinaia R 29 Bender - Căinari - Răzeni R 30 Anenii Noi - Căuşeni - Ştefan Vodă - frontieră cu Ucraina(cu drum de ocolire a or. Căuşeni) R 31 Căuşeni - Tarutino* R 32 R2 - Puhoi - Căinari - Sălcuţa R 33 Hînceşti - Lăpuşna - M1 R 34 Hînceşti - Leova - Cahul - Slobozia Mare(cu drum de ocolire a or. Cahul) Drum de acces spre or. Cahul R 35 Basarabeasca - Comrat R 36 Basarabeasca - Ciadîr-Lunga - Taraclia R 37 Ciadîr-Lunga - Comrat - Cantemir R 38 Vulcăneşti - Cahul - Taraclia(cu drum de ocolire a l.t.o. Vulcăneşti) * Pe teritoriul republicii Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 4 noiembrie 1993 nr.678 L I S T A drumurilor locale din Republica Moldova Nr. drumurilor Denumirea drumurilor 1 2 Raionul Anenii Noi L 470 Varniţa - Cura Bîcului L 471 R2 - drum de acces spre s.Hîrbovăţ L 472 R2 - Roşcani - Bulboaca L 473 R2 - Bulboaca - Delacău - Bălăbăneşti - Cimişeni - Chetrosu* Drumuri de acces spre: s. Teliţa s. Speia s. Şerpeni s. Puhăceni L 474 Bulboaca - Chirca - Merenii Noi - Floreni Drum de acces spre s. Albiniţa L 475 Beriozchi - Hîrbovăţul Nou L 476 M14 - Floreşti - Cobusca Veche - Anenii Noi L 477 Botnăreştii Noi - Botnăreştii Vechi - Salcia L 478 Mereni - Maximovca Drum de acces spre s.Humuleşti L 479 Sîngera - Floreni L 480 R2 - drum de acces spre s.Ruseni L 481 Ţînţăreni - Geamăna - Ochiul Roş - Constantinovca* Drum de acces spre s. Creţoaia L 482 Ciobanovca - Geamăna L 483 Drum de ocolire a l.t.o. Anenii Noi L 484 R30 - drum de acces spre s.Mirnoe L 485 R30 - drum de acces spre s. Balmaz Raionul Basarabeasca L 626 R3 - Sadaclia - Iserlia - staţia Cimişlia* Drum de acces spre s.Carabiber L 627 R3 - Carabetovca - Sadaclia L 628 Basarabesca - Tarutino* L 629 R35 - drum de acces spre s Cioc Maidan L 630 Cioc Maidan - Avdarma L631 R35 - drum de acces spre s. Başcalia L 639 Ferapontievca - Chiriet-Linga - frontiera cu Ucraina* Raionul Briceni L 19 Briceni - Larga - Kelmenţî (Ucraina)* L 20 Briceni - Crimăncăuţi - frontiera cu Ucraina Drum de acces spre s. Hribna (Ucraina)* L 21 Briceni - Rossoşani (Ucraina)* L 22 R11 - Bulboaca - frontiera cu Ucraina* Drum de acces spre s. Trebisăuţi L 23 Corestăuţi- Halahora de Sus - Tîrnova - L51* Drumuri de acces spre: s. Mărcăuţii Noi s. Chirilovca L 24 M14 - Mihălăşeni - Bălcăuţi L 25 M14 - Colicăuţi - Trebisăuţi L 26 Briceni - Tabani -Corjeuţi - Teţcani L 27 M14 - Tabani - Trinca* L 28 M14 - Trestieni -Caracuşenii Vechi L 29 M14 - Berlinţi - Cotiujeni L 30 Chilavăţ - Balasineşti - Pererita Drum de acces spre fabrica de beton asfaltic "Chilavăţ" L 31 Lipcani - Larga - Vartikauţi (Ucraina)* Drum de acces spre s. Larga L 32 Hlina - Larga - Medveja - Podvorivka (Ucraina)* Drumuri de acces spre : s. Hlina s. Pavlovca L 33 Slobodzia-Medveja - Medveja L 34 Lipcani - staţia Lipcani L 35 Lipcani - Podvorievca (Ucraina)* L 36 Lipcani - Costeşti* L 37 Lipcani - Balasineşti - Corgeuţi - Tîrnova* Drumuri de acces spre: s.Chilavăţ s. Corjeuţi L 38 Corjeuţi - Feteşti* L 39 L 23 - Bocicăuţi - Colicăuţi L 40 Bezeda - cariera "Grimeşti" L 41 M14 - drum de acces spre l.t.o. Briceni Raionul Cahul L 614 Cania - Baimaclia - Taraclia de salcie - R38* Drum de acces spre s.Spicoasa L 677 R38 - Tartaul de Salcie - Taraclia de Salcia L 671 Ciumai - Moscovei - Tătăreşti* Drumuri de acces spre: s. Luceşti s. Trifeştii Noi L 678 R38 - drum de acces spre s. Moscovei L 679 R38 - drum de acces spre s. Lopăţica L 680 R38 - drum de acces spre s. Rumeanţev* L 681 R38 - drum de acces spre s. Cotihana L 682 R34 - Larga Nouă - Rumeanţev* L 683 Zîrneşti - Baurci-Moldoveni L 684 Zîrneşti - Paicu L 685 R34 - Andruşul de Jos - Andruşul de Sus L 686 R38 - drum de acces spre aeroportul Cahul L 687 R38 - drum de acces spre s.Lebedenco L 688 R38 - drum de acces spre s.Ursoaia L 689 R38 - drum de acces spre s.Pelinei L 690 (Vulcăneşti - Cahul) - (Cahul - Taraclia) Raionul Camenca L 122 M4 - drum de acces spre s. Sloboizia-Raşcov L 123 Raşcov - Iantarnoe L 124 Raşcov - Valea Adîncă - Constantinovca L 125 Hristovaia - Rotari - Socolovca - Podoimiţa Drum de acces spre s.Bodeni L 126 Camenca - Hruşca - frontiera cu Ucraina Drumuri de acces spre: s. Ocniţa s. Voitovca s. Frunzăuca L 127 Camenca - Crasnîi Octeabri Drum de acces spre s.Alexandrovca L 128 118 - Nimereuca - Cerlina Drumuri de acces spre: s. Vertiujeni s. Tîrgul-Vertiujeni s. Zăluceni L 129 Temeleuţi - Văscăuţi - Cubureşti de Sus Drum de acces spre s. Octebriscoe L 118 Soloneţ - Unchiteşti - Ţipordei* L 130 Staţia Unchiteşti - Hîrtop* L 172 Şoldăneşti - Şestaci - Japca* L 131 R19 - drum de acces spre s. Năpădeni L 132 R19 - drum de acces spre s. Bursuc Raionul Cantemir L 604 Oleşeni - Iargara* L 605 Cociulia - Haragîş - Şamalia Drum de acces spre s. Capaclia L 606 Vişniovca - Baimaclia Drumuri de acces spre: s. Şamalia s. Floricica s. Ţolica s. Enichioi s. Acui L 607 R37 - Lărguţa - Cîrpeşti - L614 L 608 R37 - drum de acces spre s. Porumbeşti L 609 R37 - drum de acces spre punctul de recepţie a cerealelor L 610 R34 - drum de acces spre s.Nicolaevca L 611 R34 - drum de acces spre s.Vîlcele L 612 R34 - drum de acces spre s Toceni L 613 R34 - Antoneşti - Leca L 614 Cania - Baimaclia - Taraclia de Salcie - R38* Drumuri de acces spre s. Lepureni s.Lingura s. Crăciun L 615 Drum de ocolire a l.t.o. Cantemir L 616 L614 - Taraclia - Plopi Drum de acces spre s. Alexandrovca L 617 R34 - drum de acces spre s.Stoianovca L 618 634 - drum de acces spre s.Ţiganca L 619 Goteşti - Tartaul Drum de acces spre s. Victorovca L 620 Goteşti - staţia Goteşti L 621 Goteşti - Doina - Chioselia Drumuri de acces spre: s. Doina s. Iasnaia Poleana L 622 L621 - Cîşla - Suhat L 686 L34 - Lagra Nouă - Rumeanţev* L 680 R38 - drum de acces spre s.Rumeanţev* Raionul Căinari L 540 Zolotievca - Nicolaevca L 541 Zolotievca - Lagra L 481 Ţînţăreni - Geamăna - Ochiul Roş - Constantinovca* Drum de acces spre s. Picus L 542 Puhoi - Văratic* L 543 R32 - drum de acces spre s.Văratic L 544 R32 - drum de acces spre s.Misovca L 545 Gangura - Homuteanovca L 546 Gangura - M3 L 547 M3 - Răzeni - Moleşti - Buţeni* Drumuri de acces spre: s. Cigîrleni s. Răzeni L 548 Cirnăţenii Noi - Coşcalia - Plop L 549 Căinari - Baurci - Codreni L 550 R26 - Batîr - Chircăieştii Noi L 551 Taraclia - Ciufleşti L 552 Taraclia - staţia Căinari Raionul Călăraşi L 399 R20 - Bahu - Budăi* L 400 R20 - drum de acces spre s. Săşeni L 401 M14 - drum de acces spre s. Meleşeni L 402 M14 - drum de acces spre s.Ţibirica L 376 Corneşti - Boghenii Noi - Rădeni - Hogineşti* Drum de acces spre s. Hirova L 404 Dereneu - Bularda L 405 R21 - Onişcani Drum de acces spre s. Răciula L 406 R20 - drum de acces spre s.Parcani L 407 Sanatoriul "Codru" - Hîrjăuca - Leordoaia L 408 R20 - drum de acces spre s.Frumoasa l 409 (Chişinîu - Ungheni - Sculeni) - (Rezina - Orhei -Călăraşi) Drum de acces spre: s.
Load more

Recommended publications
  • Diaconescu E. Românii Din Răsărit – Transnistria. 1942
    EMIL DIACONESCU ROMÂNII DIN RAsARIT - TRANSNISTRIA - • - I A SI - INSTlTUTUL DE ARTE GRAFICE ŞI EDITURĂ ATH. GHEORCHIU -I942- www.dacoromanica.ro ROMANII DIN RASARIT TRANSNISTRIA - www.dacoromanica.ro EMIL DIACONESCU ROMANII DIN RASARIT TRANSNISTRIA - IASI- 1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA ATH. GHEORGHIU 1 9 4 2 - www.dacoromanica.ro PREFATA La rascrucea drumurilor, intre apus sirascirit, poporul roman, assezatIn calea tuturor rautatilora, a lost mutt mat primejduit in existentalid,de statele cresline protectoarea decat de barbarii pagania. Indeosebi intarireaimperiului moscooit si amestecul farilor in politica continentaM, au cons% tituit pentru not o permanents priinejdie. Turcii nu ne=-,au dis% local, in creme ce Rust( au robit mereu suflet si pcimant rop. manesc, intai pans la Nistru, apoi pans la Prat; iar bolyeoicii proectau sa treaca si mai departe. Lupta biruitoare, pe care cu marl sacrificiide sange o ducem in rasa 1.14 este o lupM nu numai pentru eliberarea pao mantului stramossesc si inlaturarea nelegiuirei comisa de U. R. S. S., prin forta, in vara anului 1940, ci 51 pentru asigurarea existentii noastre ca neam ; continuand totodata si traditia de lup.= Mtori pentru apararea cioilizatiei europene, aici la ppoarta ino oaziilora.In oecinatatea Rusiei Sooietice, care, in atitudinea ei politica, nu mai recunostea nici un let de tratatesiacorduri Internationale, probtema care se punea pentru not era cu adeo . °drat: a fi sau a nu fi. Dar armatete noastre oictorioase au desrobit si dincoto de Nistru sate de mii de Romani, careosi duceau catoarut oietii sub carmuirea bolseoica. Transnistriapamant romarzesc este astazi o realitate politica, iar Motdooenii din hotarele acestei prooincii se pot bucura si ei de soarete libertatii.
    [Show full text]
  • ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: Prin Reformare Spre Modernizare
    U N I V E R S I T A T E A D E S T A T D I N M O L D O V A Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative Catedra Științe Administrative Aurel SÎMBOTEANU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: prin reformare spre modernizare Culegere de studii Chișinău, 2013 CEP USM CZU Recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative și de Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova Recenzenți: Constantin Solomon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar Igor Bucataru, doctor în științe politice, conferențiar universitar Sîmboteanu, Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare: Culeg. de studii / Aurel Sîmboteanu; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Administrative. – Ch.: CEP USM. – 348 p. Bibliogr.: p. 346. – 50 ex. ISBN 978-9975-71-349-8. 351/354(075) S 56 © Aurel Sîmboteanu, 2013 © USM, 2013 CUPRINS Prefață ................................................................................................................. 5 Preface .................................................................................................................. 6 Предисловие ...................................................................................................... 7 Reforma administrației publice și rolul personalului în desfășurarea ei ............. 9 Principiile autoadministrării în contextul democrației locale ..........................
    [Show full text]
  • Portret Din Profil Cultural
    Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Valeriu RAŢĂ Valeriu Raţă a intrat în publicistica culturală cu o firească timiditate a intelectualului lipsit portret cultural din profil : de experienţa gazetărească. Avea însă privilegiul unei solide pregătiri filologice – tocmai aceasta garanta scrisului său apreciabile virtuţi precum corectitudinea şi claritatea frazei. Nu e de mirare că au reţinut atenţia cititorilor revistei BiblioPolis chiar primele sale cronici, de la diverse evenimente culturale din cadrul BM „B.P. Hasdeu”. Pentru că aceste lucrări excelau prin precizia relatării, cu tot „tacîmul” implicit: nume, fapte, amănunte semnificative, luări de atitudine, sugestii, concluzii etc. Cu trecerea anilor, colegul nostru şi-a lărgit marja de abordare / manevrare a subiectelor, diversificîndu-şi impresionant tematica, respectiv, genurile şi speciile gazetăreşti cultivate. A prins gustul prezentării cărţilor dragi, pe urmă s-a apucat şi de recenzarea unor volume puse la dispoziţie de cei mai diferiţi autori, editori sau donatori de cărţi. Apoi, „şi-a ascuţit pana” şi pentru realizarea unor portrete de contemporani: colegi de breaslă, recte, angajaţi ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, dar şi scriitori, ziarişti, alte personalităţi ale culturii româneşti. Biblioteca Municipală: Mi se pare cu totul revelator faptul că, în aceste scrieri, V. Raţă se poate bucura de Biblioteca Municipală Biblioteca împlinirile altora; în plus, ştie a scoate în evidenţă resorturile acestor succese, respectiv, merite ale celor despre care îşi spune cuvîntul în BiblioPolis sau în alte reviste de cultură de la noi. ● portret din profil cultural Şi iată că, după cîţiva ani de muncă asiduă şi deseori inspirată la apariţia revistei al cărei angajat este, Valeriu Raţă adună acum o frumoasă recoltă de scrieri axate pe cultură – tematică ce reflectă o faţetă esenţială a activităţii desfăşurate de Echipa „Hasdeu”.
    [Show full text]
  • Rlsl 1-2-2008
    Academia de Ştiinţe revistĂ de lingvisticĂ Şi ŞtiinŢĂ literarĂ, nr. 1–2, 2008 a Moldovei REVISTĂ ___________ DE LINGVISTICĂ institutul de Filologie ŞI ŞTIINŢĂ LITERARĂ Fondată în 1958. apare de 3 ori pe an. nr. 1–2 (235–236) 2008 ianuarie–aprilie SUMAR LITERATURĂ CONTEMPORANĂ 3 alexandru Burlacu, Magda isanos: insaţietate de viaţă şi elan transformator 14 tatiana Butnaru, viziuni mitico-folclorice în creaţia lui anatol codru 20 rodica corcodel, romanul istoric: cronică şi ficţiune LITERATURĂ PREMODERNĂ ŞI MODERNĂ 25 natalia costiuc, limite etice „de depăşit” şi „de atins” în romanul lui ioan slavici Mara TEORIE ŞI METODOLOGIE LITERARĂ 29 aliona grati, romanul postmodernist din republica Moldova şi modelul european 37 olesea gîrlea, realitate şi ficţiune înFaust de goethe FOLCLORISTICĂ 50 Maria Mocanu, Particularităţi ale datinilor sorcova şi semănatul în sudul Basarabiei LEXICOLOGIE 56 vasile Bahnaru, relaţiile dintre cuvinte în funcţie de forma şi conţinutul lor (cu referire specială asupra paronimiei) 60 ion ZaPorojan, despre „conflictul” dintre omonime GRAMATICĂ 64 ion BĂrBuŢĂ, de la structurile actanţiale ale verbului la enunţ TOPONIMIE ŞI ETIMOLOGII 71 anatol ereMia, lexicul social-istoric în toponimia românească pruto-nistreană. 1. toponime etnonimice, migratorice, antroponimice 86 Marcu gaBinschi, etimologii – 2007 92 ecaterina PleŞca, denumirile cîrtiţei: între motivaţie şi etimologie. Paralele lexico-semantice de areal SOCIOLINGVISTICĂ 101 inna negrescu-BaBuŞ, unele aspecte privind interferenţele lingvistice FONETICĂ 109 nicanor BaBÂrĂ, alexei chirdeachin, unele cercetări experimentale asupra parametrilor acustici ai unităţii consonantice compuse prepalatale palato-1 alveolare surde în limbile germanice (în baza materialului englez) revistĂ de lingvisticĂ Şi ŞtiinŢĂ literarĂ, nr. 1–2,RECEN 2008 zII 113 anatol gavrilov, Conceptul de roman la G.
    [Show full text]
  • Popp Nicolae M. Transnistria. Încercare De Monografie Regională
    BIBLIOTECA REVISTEI 1943 "MOLDOVA NOUĂ" Nr..2 Dr. N I COL A E M. P O P P .. : .. : TRI~ \ , INCERCARE DE MONO GRA IL REGIO ALA BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro Dr. NICOL AE M. POPP TRANSNISTRIA INCERCARE DE MONOGRAFIE REGIONALA BUCURESTI 1 943 www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Peimerntul Moldovei, cu velluriri largificununi de peiduri, cu stepe manoasefisenintiri de ape, se intinde §idincolo de undele molcome ale Nistrulul', i,n Transnis- trio. Tara de peste Nistru" este provincia din marginea reiseiriteanei a neamului romeinesc. Ea ocupti to reisaritfi opus spa(iul dintre Nistru fiBug, iar spre sud merge pond la tarmul math Negre. Singurul hotat mai put;in precis, deli in cea mai mare parte tot natural pe -cursuri de apei este lanord. Aiciurmeirefte cursul Nistrului pans in amunte de Moviltiu, de unde apuca -drept spre nord, pe par. Leadova, afluefit al Nistrului. -Unica por(iune de hotar conventional este intre localita- tea Vierhovca pe Leadovafioraful Bar, pe par. Roy, afluentul Bugului. Dela Bar, care e inglobat Transnis- triei, hotarul se I,ndoaie in unghiu drept fi apucei in jos pe cursul Rovului, pond in avale de Braila Nouei (teirgul Brailov), to confluenta cu Bugul, din dreptul localiteitii Movileanca. De aici mai departe, e Bugul hotar. Intre aceste limite naturale fi simple, Transnistria ocupti o suprafatd de ca. 44.000 km.2, in' marime egalei cu Moldova dintre Prut fi Nistru.Desvoltata pe trei gra- de latitudine(46°-49°),nordulTransnistriei depti- fefte nordul restului Romaniei, intinzeindu-se peinei din- colo de cel mai nordic oraf romanesc de panel acum, Ho- tinul.
    [Show full text]
  • Zonarea Ariilor Protejate Dupa Raioane
    Anexa VIII Ariile protejate din zona de Nord a Republicii Moldova Nr Denumirea Suprafata Amplasamentul Detinatorii de terenuri (ha) Raionul Briceni MONUMENTE ALE NATURII A) GEOLOGICE ŞI PALEONTOLOGICE 1 Meandrul de la Pererîta 5 La sud de satul Pererîta Primăria satului Pererîta 2 Peştera carstică "Emil Racoviţă" şi zona 80 Lîngă satul Criva Cariera de ghips din satul carstică adiacentă Criva C) BOTANICE a) Sectoare reprezentative cu vegetaţie silvică 3 Caracuşeni 4,2 Ocolul silvic Briceni, Caracuşeni, parcela 47 subparcelele 21, 23 Gospodăria Silvică de Stat Edineţ REZERVAŢIILE NATURALE A) SILVICE 4 Rosoşeni 149 Ocolul silvic Briceni, Rosoşeni, parcelele 11, 12, 14, subparcela 2 Gospodăria Silvică de Stat Edineţ B) DE PLANTE MEDICINALE 5 Rosoşeni 368 Ocolul silvic Briceni, Rosoşeni, parcelele 2, 5, 6, 8, 9 Gospodăria Silvică de Stat Edineţ REZERVAŢIILE PEISAJERE 6 Teţcani 164 La nord de satul Teţcani, ocolul silvic Lipcani, Teţcani, parcela 35 Gospodăria Silvică de Stat Edineţ (114 ha), Primăria satului Teţcani (50 ha) 7 Complexul geologic şi paleontologic din 452 De-a lungul rîului Lopatnic, de la sud-estul satului Caracuşenii Vechi Gospodăria Silvică de Stat bazinul rîului Lopatnic pînă la satul Corjeuţi (defileul Caracuşenii de sud (16 ha); defileul 1 şi Edineţ, primăriile satelor 2 (cîte 94 ha) lîngă satul Caracuşenii Vechi; defileul 3 (102 ha), ocolul Caracuşenii Vechi şi Corjeuţi silvic Briceni, Caracuşenii Vechi, parcela 49; defileul 4 şi 5 (58 ha şi, respectiv, 43 ha); formaţiunile tectonice de lîngă satul Corjeuţi (45 ha)) REZERVAŢIILE
    [Show full text]
  • Environment and Security Transforming Risks Into
    Environment and security issues in Belarus D a Osveyskiy u LATVIA g 0 50 100 km a Krasny v Daugavplis a Bor Sinsha Drysviaty Lake Novopolotsk Ignalina LITHUANIA Braslav Kozianskiy RUSSIA Lakes Polotsk Z a p . D vi na Vitebsk Smolensk y 1 Environment and Security Environment and Security Environment risks into cooperation Transforming risks into cooperation Transforming t The case of Eastern Europe Belarus – Moldova Ukraine Water-related issues Other pollution issues Important discharges of wastewater in transboundary Main industrial centres water basins Storages of obsolete pesticides Poor to bad water quality 1 Potassium mining (waste and water pollution) Lack of coordination and infrastructure for transborder flow control Forest fires in Chernobyl-contaminated areas Environmental concerns related to military Dams (existing / projected) areas (in use / closed) Energy and radiation issues Important nature 3 Areas exposed to high radioactive contamination due to the Major protected areas / transboundary regions Chernobyl explosion: of high ecological importance 2 Caesium-137 activity above 555 kBq/m 0 250 km Riga 2 LATVIA Plutonium isotopes activity above 4 kBq/m Notes: 1 - National Baltic RUSSIA 2 water quality index Sea LITHUANIA Nuclear power plants (operating / projected / closed ) Vilnius below two. 2 - The RUSSIA Minsk Radioactive waste storage sites (in use / considered) last Chernobyl reactor was stopped Warsaw BELARUS Oil refineries Oil fields in 2000. 3 - Only near-border nature POLAND Gas processing plants areas are shown. Kyiv Brown coal deposits Major peat deposits UKRAINE SLOVAK REPUBLIC Sources: Belarus State University. Atlas of Belarus Geography. Minsk 2005; State Committee for Land Resources, Geodesy MOLDOVA HUNGARY and Cartography.
    [Show full text]
  • Numărul Denumirea 1 2 Drumuri Expres M1 Frontiera Cu România - Leuşeni - Chişinău - Dubăsari - Frontiera Cu Ucraina M2 Drumul De Centură a Mun
    3 Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. din 2016 LISTA drumurilor publice naționale din Republica Moldova Numărul Denumirea 1 2 Drumuri Expres M1 Frontiera cu România - Leuşeni - Chişinău - Dubăsari - frontiera cu Ucraina M2 Drumul de centură a mun. Chișinău M3 Chişinău - Comrat - Giurgiuleşti - frontiera cu România M3.1 Giurgiulești - frontiera cu Ucraina M4 Tiraspol - Dubăsari - Râbnița M5 Frontiera cu Ucraina - Criva - Bălți - Chișinău - Tiraspol - frontiera cu Ucraina Drumuri Republicane R1 Chişinău - Ungheni - frontiera cu România R1.1 R1 - drum de acces la or. Ungheni R2 Chişinău - Bender - Tiraspol - M5 R3 Chişinău - Hînceşti - Cimişlia - Basarabeasca - frontiera cu Ucraina R3.1 drum de acces la or. Hîncești R3.2 Cimislia - M3 R4 R6 - Goian - Criuleni - M1 R5 M5 - Vadul lui Vodă - M4 R6 Chișinău - Orhei - Bălți R7 R14 - Drochia - Costeşti - frontiera cu România R8 Edineţ - Otaci - frontiera cu Ucraina R8.1 R8 - Arionești - R14 R9 R14 - Șoldănești - R20 R10 R25 - M1 R11 Frontiera cu Ucraina - Briceni -Ocnița - Otaci - R8 R11.1 Drum de acces la or. Ocnița R12 R8 - Donduşeni - Drochia - Pelinia - M5 R12.1 Drum de acces la or. Dondușeni R13 Bălţi - Florești - R14 R14 R6 - Codrul Nou - Soroca - Unguri - frontiera cu Ucraina R14.1 R14 - Cosăuți - frontiera cu Ucraina R15 M5 - Glodeni R16 M5 - Fălești - Sculeni - Ungheni R16.1 R16 - frontiera cu România R17 Făleşti - Pîrliţa \\172.17.20.4\Operatori\Rotari\Doc_2016\Hotariri\aprob_liste_drumuri.docx 4 R18 M4 - Camenca - frontiera cu Ucraina R19 R9 - Cunicea - Camenca R20 Orhei - Rezina - Rîbnița R21 Orhei - Bravicea - Călărași R22 Telenești - Ratuș - R6 R23 Basarabeasca - Comrat R24 R2 - Parcani - Bîcioc - Speia R25 Bucovăţ - Nisporeni R26 Bender - Căuşeni - Cimişlia R27 Tiraspol - Nezavertailovca - Pervomaisc R28 M3 - Comrat R29 Comrat - Ceadîr Lunga - frontiera cu Ucraina R29.1 R29 - frontiera cu Ucraina R30 Anenii-Noi - Căuşeni - Ştefan Vodă - frontiera cu Ucraina R30.1 Drum de acces la or.
    [Show full text]
  • Procuratura Generală
    Republica Moldova PROCURATURA GENERALĂ ORDIN Nr. OPG24/28/2016 din 24.09.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului Procuraturii Publicat : 28.10.2016 în MONITORUL OFICIAL Nr. 369-378 art. 1798 Data intrării în vigoare MODIFICAT OPG81/28 din 21.10.20, MO304-312/20.10.20 art.1179; în vigoare 20.11.20 În scopul reglementării activităţii Procuraturii, asigurării unei interacţiuni eficiente între subdiviziunile Procuraturii Generale, procuraturile specializate și teritoriale, în temeiul art.11 alin (1), lit. e) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, O R D O N: 1. Se aprobă Regulamentul Procuraturii (se anexează). 2. Procurorii-șefi ai procuraturilor specializate și teritoriale, şefii subdiviziunilor Procuraturii Generale vor organiza studierea Regulamentului Procuraturii de către personalul din subordine. 3. Adjuncţii Procurorului General, şefii subdiviziunilor Procuraturii Generale vor asigura respectarea strictă a prevederilor Regulamentului Procuraturii. 4. Se abrogă ordinele Procurorului General nr. 52/3 din 21 iulie 2010 cu privire la aprobarea Regulamentului Procuraturii Generale şi nr. 85/7 din 27.10.2010, nr. 80/09 din 23.11.2012, nr. 57/3 din 12.09.2012, nr. 1/09 din 04.01.2013, nr. 9/28 din 30.01.2013, nr. 20/28 din 12.03.2013, nr. 17/28 din 25.02.2013, nr. 1323-p din 17.10.2013, nr. 27/28 din 14.08.2015 privind modificarea Regulamentului Procuraturii Generale. 5. Ordinul se aduce la cunoştinţa angajaţilor Procuraturii. 6. Controlul asupra executării prevederilor prezentului ordin mi-l asum. PROCURORUL GENERAL-INTERIMAR Eduard HARUNJEN Nr. 24/28. Chişinău, 24 septembrie 2016.
    [Show full text]
  • Proiectul Legii
    Proiect Lege cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești În vederea asigurării calității actului de justiție, eficienței sistemului judecătoresc, distribuției echitabile a sarcinilor între instanțele judecătorești, utilizării eficiente a fondurilor publice, precum și creării premiselor pentru specializarea judecătorilor, Parlamentul adoptă prezenta lege organică. CAPITOLUL I. REORGANIZAREA SISTEMULUI INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI Articolul 1. – (1) Sistemul instanțelor judecătorești se reorganizează după cum urmează: a) Judecătoriile sect. Centru, sect. Buiucani, sect. Rîșcani, sect. Botanica și sect. Ciocana, fuzionează prin contopire, formînd judecătoria Chișinău; b) Judecătoriile Fălești și Sîngerei fuzionează cu judecătoria Bălți prin contopire, creînd Judecătoria Bălți; c) Judecătoria Bender fuzionează cu judecătoria Anenii-Noi prin contopire, creînd Judecătoria Anenii-Noi; d) Judecătoriile Basarabeasca și Leova fuzionează cu judecătoria Cimișlia prin contopire, creînd Judecătoria Cimișlia; e) Judecătoriile Briceni, Dondușeni și Ocnița fuzionează cu judecătoria Edineț prin contopire, creînd Judecătoria Edineț; f) Judecătoriile Cantemir și Taraclia fuzionează cu judecătoria Cahul prin contopire, formînd Judecătoria Cahul; g) Judecătoria Călărași fuzionează cu judecătoria Strășeni prin contopire, creînd Judecătoria Strășeni; h) Judecătoria Ștefan-Vodă fuzionează cu judecătoria Căușeni prin contopire, creînd Judecătoria Căușeni; i) Judecătoriile Ceadîr-Lunga și Vulcănești fuzionează cu judecătoria Comrat prin contopire,
    [Show full text]
  • Rlsl 1-2-2008
    toPonirevistĂMie de Ş i lingvisticĂ etiMologii Şi ŞtiinŢĂ literarĂ, nr. 1–2, 2008 ANATOL ereMia LEXICUL SOCIAL-istoric ÎN toponimia ROMâNEASCĂ pruto-NISTREANĂ. institutul de Filologie 1. TOPONIME ETNONIMICE, MIGRA- (chişinău) torice, ANTROPONIMICE toponimia constituie o parte componentă a lexicului limbii, unităţile sale reprezentînd adesea creaţii onimice cu vechime de secole şi milenii. în toponimie şi-au găsit reflectare aproape toate laturile vieţii materiale şi spirituale ale oamenilor: modul de viaţă, ocupaţiile, obiceiurile, datinile, credinţa, aspiraţiile. asemenea unor termeni şi cuvinte din lexicul comun al limbii, numele topice pun în evidenţă originalitatea şi spiritul creator al poporului, conservă cele mai valoroase tradiţii ale culturii populare, transmit peste vremuri, din generaţie în generaţie, amintirea unor evenimente, fapte şi întîmplări demult petrecute. sînt numeroase toponimele care redau stări, aspecte şi procese evolutive din istoria limbii române. unele denumiri au apărut datorită influenţei altor limbi asupra nomenclaturii noastre topice, ca rezultat al contactelor cu populaţiile conlocuitoare sau cu popoarele vecine. Pe baza lor se pot stabili teritoriile şi raporturile etnolingvistice reciproce. cu ajutorul toponimiei se poate restabili vechiul sistem de comunicaţii pe uscat şi pe ape, precum şi locul existenţei în trecut a unor vămi, staţii de poştă, vaduri de trecere, poduri permanente şi temporare peste marile rîuri. toponimele indică adesea locul unor foste sate, tîrguri şi oraşe, dispărute aproape fără urme, sau locul unor vechi fortificaţii şi aşezări întărite. importante sînt informaţiile toponimice care reflectă însăşi viaţa societăţii, etapele dezvoltării sale, transformările şi schimbările de ordin social-istoric, economic şi cultural. în denumirile de locuri şi localităţi şi-au găsit reflectare relaţiile dintre om şi societate, dintre om şi mediul socio-geografic, atitudinea comunităţilor umane faţă de instituţiile de stat, raporturile dintre membrii societăţii.
    [Show full text]
  • Stima Noastră Şi Mândria!
    editorial Mircea Dinutz STIMA NOASTRĂ ŞI MÂNDRIA! Farsorii, tupeiştii, arlechinii veseli şi zglobii, impos- talent şi cultură ). Şi unii şi alţii îşi numără cu încântare torii şi circarii nu sunt o invenţie a sublimelor vremuri pe opurile, îşi îngroaşă vocea când îţi răspund la salut, te care le trăim. Ei au existat dintotdeauna, au fost o con- învăluie cu un arsenal de gesturi vag protectoare, calcă stantă respectabilă a oricărui tip de societate, de apăsat, conştienţi de faptul că ei, doar ei, sacralizează oriunde şi de oricând. La urma urmei, ei reprezintă un pământul pe care păşesc şi că e un privilegiu să se lase standard de civilizaţie, dau culoare, ne fac viaţa mai in- văzuţi şi admiraţi. Un asemenea grandissimus scrip- teresantă, asigură dinamica acestei lumi care se rosto- tor este Miluţă Guguştelu care mai stă încă pe gânduri goleşte arţăgoasă spre noi culmi ale propăşirii noastre dacă să-şi comande sau nu un bust pentru a fi aşezat spirituale. Ceea ce se vede, cu ochiul liber, este faptul în faţa casei sale, proprietate privată, mândria oraşului că au pătruns vitejeşte în toate straturile profesionale: Rotoceşti. Altul, personalitate polivalentă şi poliguturală, fie că dau mult din gură, gesticulează larg, fie că se re- cu merite incomensurabile în toate planurile, descope- trag într-o tăcere demnă, în opinia lor, protectoare, în ritor avid de nontalente, măsluitor de vocaţie, este El, realitate. Unii ajung politologi, că – vorba aia – toţi ne unicul, inegalabilul Giony Ardei Neaţă! Îl recunoaşteţi pricepem! Sunt docţi, au principii şi un apetit hermeneu- uşor: el conduce, asta ştie să facă.
    [Show full text]