1 Strategia De Dezvoltare Durabilă a Microregiunii

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

1 Strategia De Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Strategia de dezvoltare durabil ă a microregiunii SÂNTANA Cuprins INTRODUCERE: Mesaj din partea primarului Mesaj din partea echipei 1. Scurt ă prezentare a proiectului StrategVest pentru Microregiunea Sântana 1.1 Context 1.2 Loc de desf ăş urare 1.3 Obiective principale 1.4 Beneficiari direc ţi 1.5 Echipa de proiect 1.6 Echipa local ă 1.7 Diagrama întâlnirilor şi atelierelor de lucru 1.8 Dispunerea metodologic ă 1.9 Instrumentele de lucru 1.10 Durata proiectului Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMIC Ă 1. Prezentarea general ă a microregiunii 1.1. Delimitarea teritoriului 1.2. Scurt istoric 1.3. Rangul localit ăţ ilor componente 1.4. Suprafa ţă 1.5. Repere urbanistice 1.6. Cadrul natural 2. Popula ţia şi for ţa de munc ă: 2.1. Popula ţia 2.2. Evolu ţia popula ţiei 2.3. For ţa de munc ă 3. Infrastructura social ă şi educa ţional ă 3.1. Educa ţia 3.2. S ănătatea 3.3. Serviciile sociale 4. Infrastructura: 4.1. Infrastructura de transport 4.2. Dot ări tehnico-edilitare 4.3. Re ţeaua de comunica ţii 4.4. Unit ăţ i bancare 4.5. Unit ăţ i de poli ţie, jandarmi şi pompieri 5. Activitatea economic ă: 5.1. Meserii tradi ţionale 5.2. Agricultura 5.3. Industria 5.4. Serviciile publice 5.5. Comer ţul 1 5.6. Turismulul 6. Protec ţia mediului înconjur ător: 6.1. Factorii de mediu 6.2. ,,Zonele verzi” şi zonele de agrement 7. Cultura: 7.1. Infrastructura cultural ă 7.2. Activit ăţ i culturale 7.3. Agenda cultural ă 8. Administra ţia public ă local ă: 8.1. Structura Administra ţiei Publice Locale 2 Partea a II-a: ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII 1. Delimitare conceptual ă 2. Prezentare general ă a MICROREGIUNII SÂNTANA 3. Domenii de analiz ă 3.1. Cadrul natural 3.2. Mediu înconjur ător puncte tari, puncte slabe, 3.3. Popula ţia şi nevoile sociale oportunit ăţ i, amenin ţă ri. 3.4. Infrastructura 3.5 Economia 3.6 Condi ţii de dezvoltare durabil ă 3.7 Înv ăţ amânt şi s ănătate 3.8 Cultur ă 4. Concluzii finale Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII 1. Obiectiv general 2. Obiective specifice 3. Axe prioritare şi domenii de interven ţie 4. Proiecte derulare şi în derulare 5. Proiecte viitoare şi surse de finan ţare Parteneri: 1. Agen ţia de Dezvoltare Regional ă Vest (ADR Vest) 2. Centrul de Asisten ţă Rural ă (CAR) 3 INTRODUCERE: Cuvânt al Primarilor din Microregiunea Sântana În calitate de Primari suntem preocupa ţi constant de modul în care punem bazele şi construim viitorul localit ăţ ilor noastre, viitorul nostru şi al copiilor no ştri. Ceea ce se întîmpl ă acum, modul în care gîndim şi muncim acum, va marca via ţa comunit ăţ ilor noastre pentru urm ătoarele decenii. Acum, mai mult ca oricînd, ne construim viitorul. Pentru a reu şi, trebuie s ă ştim cine suntem, s ă avem viziune, s ă cunoa ştem ceea ce este în jurul nostru; trebuie s ă fim informa ţi şi s ă dispunem de resurse, dar mai ales s ă ştim cum şi unde să c ăut ăm informa ţiile şi resursele de care avem nevoie. Pentru a reu şi este necesar s ă fim sistematici, s ă planific ăm strategic şi s ă decidem cât mai repede şi cât mai bine. Toate acestea impun o munc ă de echip ă, impun o gîndire care s ă întrevad ă şi s ă realizeze proiecte ale c ăror efecte s ă fie cît mai generoase ca şi cuprindere, ca şi complexitate. Din aceste fr ămînt ări a ap ărut ideea realiz ării unei Asocia ţii de Dezvoltare Intercomunitar ă, (o microregiune cu 7 localit ăţ i şi care cuprinde 45000 de oameni şi 50000 ha teren în administrare), iar noi Primarii de ast ăzi, am hot ărît s ă ne unim eforturile pentru a ne preg ăti mai bine pentru construc ţia viitorului localit ăţ ilor noastre. Viitorul nu este individualist, viitorul este comun şi se construie şte împreun ă, iar Strategia de dezvoltare pe care am realizat-o împreun ă e primul pas spre acest viitor. VIOREL ENACHE - PRIMARUL ORA ŞULUI SÂNTANA NICOLAE A.ANI ŢEI -PRIMARUL ORA ŞULUI CURTICI IOSIF RETTER - PRIMARUL ORA ŞULUI PÂNCOTA CONSTANTIN MORO ŞTE Ş -PRIMARUL COMUNEI ŞIMAND IOAN KISS - PRIMARUL COMUNEI ZIMANDUL NOU ŞTEFAN MUSCA - PRIMARUL COMUNEI OLARI FLORIN MO Ţ - PRIMARUL COMUNEI Z ĂRAND 4 1. Scurt ă prezentare a proiectului StrategVest pentru microregiunea Sântana 1.1. Context Proiectul “Strategii locale pentru oportunit ăţ i globale şi pentru un viitor european al comunit ăţ ilor locale din Vestul României: înt ărirea capacit ăţ ii de elaborare şi implementare a strategiilor de dezvoltare socio-economic ă la nivel local în Regiunea Vest ”, pe scurt StrategVest este un proiect câ ştigat şi implementat de Agen ţia pentru Dezvoltare Regional ă Vest şi Centrul de Asisten ţă Rural ă. Proiectul este finan ţat de Uniunea European ă prin Programul Phare 2004, Societatea Civil ă. Dup ă integrarea României în Uniunea European ă, comunit ăţ ile locale care inten ţioneaz ă s ă beneficieze de finan ţă ri europene trebuie s ă justifice necesitatea acestor proiecte prin faptul c ă ele se reg ăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate. În momentul scrierii proiectului de fa ţă competen ţele necesare elabor ării acestor planuri strategice sunt înc ă relativ pu ţin prezente la nivelul comunit ăţ ilor locale, în special a celor din zona rural ă şi din ora şele de mici dimensiuni. De aceea, acest proiect ţinte şte în mod particular ora şele mici, multe dintre ele nou înfiin ţate şi f ără experien ţă administrativ ă, precum şi comunit ăţ ile rurale care s-ar putea asocia în vederea constituirii unor microregiuni. 1.2. Loc de desf ăş urare Proiectul se desf ăş oar ă în Regiunea Vest, jude ţele Arad (Microregiunea Sântana), Cara ş-Severin (ora şul Anina), Hunedoara (Microregiunea Valea Jiului) şi Timi ş (Microregiunea Timi ş-Torontal). 1.3. Obiective principale Obiectivul general al proiectului „StrategVest” este de a sprijini adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul dezvolt ării socio-economice prin înt ărirea capacit ăţ ii de a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunit ăţ ilor locale din Regiunea Vest. Astfel, prin coalizarea în acest proiect a celor mai importante ONG-uri din Regiunea Vest active în domeniul dezvolt ării socio-economice şi prin transferul de competen ţe de la aceste organiza ţii c ătre diverse comunit ăţ i locale, se urm ăre şte consolidarea la nivel local a competen ţelor şi aptitudinilor care le vor putea permite acestor comunit ăţ i s ă identifice proiecte de dezvoltare bine adaptate atât la nevoile proprii, cât şi la exigen ţele noului cadru institu ţional şi legislativ rezultat prin integrarea României în Uniunea European ă. Cel de al doilea obiectiv urm ărit prin acest proiect este de a ob ţine o corelare a strategiilor şi eforturilor de dezvoltare local ă întreprinse în Regiunea Vest atât între ele cât şi cu documentele programatice la nivel na ţional, precum şi cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene . În felul acesta, proiectul î şi propune s ă contribuie la cre şterea eficien ţei procesului de programare în parteneriat la nivel regional şi na ţional, în special în ceea ce prive şte elaborarea viitoarelor planuri de dezvoltare regional ă. Prin consecin ţele sale pozitive pentru efortul regional şi na ţional de programare, proiectul „StrategVest” urm ăre şte s ă avanseze solu ţii concrete pentru câteva dintre problemele şi provoc ările subliniate în Raportul de Monitorizare a României din 2005 şi în Raportul de Ţar ă din 2004. 1.4. Beneficiari directi La nivelul comunit ăţ ilor locale din Regiunea Vest, proiectul ţinte şte în mod particular ora şele de dimensiuni mai mici şi zonele rurale. Astfel, proiectul va încuraja mai multe 5 comunit ăţ i să se solidarizeze în cadrul unei microregiuni şi s ă dezvolte o strategie integrat ă care s ă pun ă în valoare resursele existente în respectiva microregiune. Beneficiari direc ţi: o administra ţia public ă local ă din microregiunea Sântana din jude ţul Arad: microregiunea este format ă din 7 comunit ăţ i: ora şele Sântana, Curtici şi P ăncota şi comunele Olari, Şimand, Z ărand şi Zimandu Nou o al ţi parteneri locali şi institu ţii, lideri locali o promotorii locali o locuitorii celor 7 comunit ăţ i beneficiare 1.5. Echipa de proiect Echipa de proiect a fost una mixt ă, cu exper ţi din partea ADR Vest – Nicolae Munteanu, Georgiana Radac şi Adrian Mariciuc şi din partea CAR – Ildiko Pataki, Mihaela Tilinca, Alina Bernecker şi Ozana Botea şi Gabriela Chiricheu, expert independent. 1.6 Echipa local ă Echipa local ă a fost constituit ă din primarii localit ăţ ilor ce compun microregiunea: Viorel Eanche (Sântana), Nicolae Aani ţei (Curtici), Iosif Retter (Pâncota), Ştefan Musc ă (Olari), Constantin Moroste ş ( Şimand), Ioan Kiss (Zimandu Nou), Ion Mo ţ (Z ărand); echipa largit ă care a participat la procesul de realizare a Strategiei a cuprins pe lâng ă primarii localit ăţ ilor pe Mihai Sc ărl ătescu, Adriana Bogo şel, Monica Popovici şi Viorica Sas (Sântana), pe Gheorghe Rusa, Monel Pâncotan şi Bogdan Hanga (Pâncota), pe Costic ă Gabar (Olari), pe Minodor Anghelescu, Ana Borha si Elena Per ( Şimand), pe Gheorghe Duda ş (Z ărand) în calitate de reprezentan ţi ai administra ţiei publice locale şi ai comunit ăţ ilor implicate. Domnul Viorel Enache, primarul ora şului Sântana, în calitatea sa de ini ţiator şi Pre şedinte al microregiunii Sântana a fost desemnat liderul grupului local de lucru.
Recommended publications
  • “Geothermal Energy in Ilfov County - Romania”
    Ilfov County Council “Geothermal energy in Ilfov County - Romania” Ionut TANASE Ilfov County Council October, 2019 Content Ilfov County Council 1. Geothermal resources in Romania 2. Geothermal resources in Bucharest-Ilfov Region 3. Project “Harnessing geothermal water resources for district heating the Emergency Hospital «Prof. Dr. Agrippa Ionescu», Balotesti Commune, Ilfov County” 4. Project “The development of geothermal potential in the counties of Ilfov and Bihor” 5. Project ELI-NP (GSHP) 6. Possible future project in Ilfov County Romania Geothermal resources in Romania Ilfov County Council • The research for geothermal resources for energy purposes began in the early 60’s based on a detailed geological programme for hydrocarbon resources. • The geothermal potential - low-temperature geothermal systems • porous permeable formations such as the Pannonian sandstone, and siltstones specific (Western Plain, Olt Valley) or in fractured carbonate formations (Oradea, Bors and North Bucharest (Otopeni) areas). • First well for geothermal utilisation in Romania (Felix SPA Bihor) was drilled in 1885 to a depth of 51 m, yielding hot water of 49°C, maximum flow rate 195 l/s. • Since then over 250 wells have been drilled with a depth range of 800- 3,500 m, through which were discovered low-enthalpy geothermal resources with a temperature between 40 and 120°C. • The total installed capacity of the existing wells in Romania is about 480 MWth (for a reference temperature of 25°C). UCRAINE Ilfov County Council MOLDAVIA HUNGARY SATU-MARE CHIŞINĂU Acas
    [Show full text]
  • Territorial Social and Economic Disparities Within the Development of Arad County
    TERRITORIAL SOCIAL AND ECONOMIC DISPARITIES WITHIN THE DEVELOPMENT OF ARAD COUNTY IRENA MOCANU Romanian Academy – Institute of Geography, 12 Dimitrie Racovi ţă , 023993, Bucharest, Romania e-mail : [email protected] Abstract: Identifying the territorial disparities in the socio-economic development of Arad County implies taking the following six research stages: selecting the relevant statistical indicators, analysing their socio-economic significance, standardising the absolute values of the indicators, calculating the Complex Index of Development, delimitating and generally characterising both the favourable areas for development and the less favourable ones. The indicators were selected to reflect the specifics of agricultural, industrial and touristic activities, of the health and education systems, of the dwellings and public utility infrastructure, of the labour and inhabiting force. The territorial distribution of the value of the 24 indicators and secondary indexes emphasised in most cases a difference between the ATU (administrative territorial units) from the Eastern and Western parts of the Arad County. The Complex Index of Development (calculated as Hull Score) offered the possibility of separating the areas that were favourable for socio-economic development (generated by the urban areas along two longitudinal lineaments, e.g. Western and Central, and in the irregular areas in the Carpathian depression) from the less favourable areas (62% of the ATU in the Arad County). Key words : territorial disparities, socio-economic development, Arad County . Introduction and functions of the territory can be easily The Arad County development strategy for the indentified at a local level. This level of analyze 2007 – 2013 timeframe has a system of objectives consists in “the place where everything happens” that is very well structured, one of the derived (Iano ş, Popescu, page 42, 1997).
    [Show full text]
  • Romania and the Rondine Predefined Project
    GEOTHERMAL RESOURCES IN ROMANIA AND THE RONDINE PREDEFINED PROJECT M. Rosca, C. Bendea, G. Bendea University of Oradea Final Conference RO – 06 Renewable Energy 2009 – 2014, Bucharest, 11.09, .2017 INTRODUCTION Signs of use in pre-historical times. Spas attested during the Roman Empire times. First well drilled in 1885 in Felix Spa (depth 51 m, flow rate 195 l/s, temperature 49°C), still used. Exploration started in early 60’s (geological research). More than 200 geothermal wells drilled by now: • Depth: 800 – 3,500 m; • Well head temperatures: 40 - 120°C. 2 Final Conference RO – 06 Renewable Energy 2009 – 2014, Bucharest, 11.09, .2017 INTRODUCTION Proven geothermal reserves 200,000 TJ for 20 years. Annual production about 3,000 TJ. Total thermal capacity of existing wells 480 MWth (for a reference temperature of 25°C). Only about 200 MWth currently used, from 96 wells (of which 40 wells used for balneology and bathing). Capacity factors between 1% and 68% (Oradea). Only 2 new wells drilled during 2001 – 2015, two more have been drilled last year (RONDINE projects). 3 Final Conference RO – 06 Renewable Energy 2009 – 2014, Bucharest, 11.09, .2017 GEOTHERMAL RESERVOIRS UCRAINE MOLDAVIA HUNGARY SATU-MARE CHIŞINĂU Acas IAŞI Sacuieni Marghita Bors CLUJ- Salonta ORADEA Beius NAPOCA Ciumeghiu Cighid Macea Curtici R O M A N I A ARAD GALAŢI Nadlac Geoagiu BRAŞOV Sannicolau Mare Tomnatic Lovrin Cozia- Jimbolia BRĂILA TIMIŞOARA Căciulata PLOIEŞTI I BLACK Herculane Otopeni CONSTANŢA SEA CRAIOVA SERBIA BUCHAREST Mangalia BULGARIA 4 Final Conference RO – 06 Renewable Energy 2009 – 2014, Bucharest, 11.09, .2017 POTENTIAL EGS AREAS 5 Final Conference RO – 06 Renewable Energy 2009 – 2014, Bucharest, 11.09, .2017 GEOTHERMAL RESOURCES The Pannonian geothermal aquifer • Located in the sandstones at the basement of the Upper Pannonian (late Neocene age).
    [Show full text]
  • Development of the Romanian Cross-Border Railway Connections
    The National Railways Company “CFR” S.A Development of the Romanian cross-border railway connections INNORAIL 2019 Conference Budapest - 14/11/2019 1 Ten-T Corridors in the Central and South-East of Europe 2 Trans-European Transport Corridors - December 2013 Trans-European Transport Core Network - December 2013 Rail Freight Corridor 7 (Orient / East-Med Freight Corridor) Core Network Corridors (CNC) in Romania - ORIENT/EAST-MED CORRIDOR - (Kolin – Pardubice – Brno – Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Timişoara – Craiova – Calafat – Vidin – Sofia) - RHINE-DANUBE CORRIDOR - (Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Brasov / Craiova – Bucuresti – Constanta – Sulina) TEN – T Corridors in ROMANIA 3 Romanian cross-border connections on TEN-T Network 4 The CFR’s network limits The public or private Railway Network managed by CFR covers rather evenly the territory of Romania and serves most of the economic and urban hubs. The Railway Network managed by CFR is connected to the European Railway Network through the neighboring railway administrations, namely: Hungary (MAV), Serbia (ZS), Bulgaria (NRIC), Moldova (CFM), and the Ukraine (UZ). The border stations between the Railway Network managed by CFR and the railway network of the neighboring railway administrations are presented in Annex 11 form the CFR Network Statement 2019. 5 Railways lines in Romania from the Core TEN-T Network with cross-border connections • București – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Simeria – Arad – Curtici – Lokoshaza (HU) • București – Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad – Curtici - Lokoshaza (HU) • București – Giurgiu – Ruse (BG) • Craiova – Golenți – Vidin (BG) • Timișoara – Stamora Moravița – Vrsac (SRB) • Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Vicșani – Vadu Siretului (UA) • Pașcani – Iași – Ungheni (MD).
    [Show full text]
  • Actul Constitutiv Al
    ACTUL CONSTITUTIV AL Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare "Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canalizare Judeţul Arad" Membrii asociaţi, în baza Hotărârii nr. / 2010 adoptată în şedinţa Adunării Generale a Asociaţilor au hotărât modificarea integrală a Actului Constitutiv al Asociaţiei înscris prin Certificatul de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 19/15.04.2008, dosar nr. 2799/55/2008 cu încheierea nr. 1981/24.03.2008 a Judecătoriei Arad, iar acesta va avea următorul conţinut: I. Asociaţii: 1. Judeţul Arad, prin Consiliul Judeţean Arad, cu sediul în Arad, Str. Corneliu Coposu, FN, jud. Arad, reprezentat de Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioţcu Petru Nicolae, CNP 1671018023612, domiciliat în Arad, Judeţul Arad, Str. A.Tribunul, Nr. 10, Bl. A59, Sc.A, Et.1, Ap. 3, CI seria AR, nr. 234645, eliberat de Pol. Municipiului Arad, la data de 26.10.2004, legal împuternicit în acest scop prin Hotărârea Consiliului Judeţean Arad nr . ……………………….. 2. Municipiul Arad, prin Consiliul Local Municipal Arad, cu sediul în B-dul Revoluţiei, nr. 75, Arad, reprezentat de Falcă Gheorghe, în calitate de Primar, CNP 1670122200015, domiciliat în Arad, Str.I.L.Caragiale, Nr.30, CI seria AR nr. 287017, eliberat de Pol.Municipiului Arad, la data de 03.03.2006, legal împuternicit în acest scop prin Hotărârea Consiliului Local nr. ………………. 3. Oraşul Curtici, prin Consiliul Local Municipal Curtici, cu sediul în Curtici, str. Primăriei, nr. 47, Jud. Arad, reprezentat de A.Aniţei Nicolae în calitate de Primar, CNP 1580131022625, domiciliat în Oraşul Curtici, Judeţul Arad, Str.Revoluţiei, nr.1, CI seria AR nr.105764, eliberat de Pol.Oraş Curtici, la data de 08.03.2002, legal împuternicit în acest scop prin Hotărârea Consiliului Local nr.
    [Show full text]
  • EXCELLENT TRANSPORTATION SERVICES from LOCAL to WORLDWIDE Trade Trans Group Consists of Several Independently Managed Forwarding and Logistics Companies
    EXCELLENT TRANSPORTATION SERVICES FROM LOCAL TO WORLDWIDE Trade Trans Group consists of several independently managed forwarding and logistics companies. We are a single source provider of a large variety of logistic services in one of the main corridors in Europe with well known forwarding business companies and railways that assure a reliable service as well as attractive freight management. We are in constant development aiming to provide innovation consultancy that helps bring innovative services. We are considered a customer-focused company with the ability to transport goods and material worldwide. TRADE TRANS GROUP IN EUROPE The strategic locations where Trade Trans Group of companies is present in Europe, allows us to integrate road freight and intermodal networks to each other for strong competitive advantage that no other freight forwarder could easily copy. REPRESENTED IN 12 COUNTRIES POLAND SLOVAKIA Warsaw Bratislava Gdynia CZECH Katowice REPUBLIC Kłodzko Ostrava Kraków ROMANIA Lublin Bucharest Poznań Curtici Wrocław Arad Małaszewicze Pitesti AUSTRIA BELARUS Vienna Brest GERMANY SLOVENIA Berlin Koper Schwedt BOSNIA AND ITALY HERCEGOVINA Mestre Banja Luka Roma TURKEY HUNGARY Istanbul Sopron Budapest Trade Trans is involved with about 50 companies within the following areas: Railway forwarding business and logistics Combined traffic with superstructures for change Port forwarding business rail/ship Truck transport Transport of chemicals by rail/ship Distribution Custom warehouse Trade Software Trans-shipment wide-track/normal-track railway TRADE TRANS GROUP IN ROMANIA TRADE TRANS TERMINAL Provides storage, cargo handling and truck parking services with non-stop human and video surveillance. TRADE TRANS COMBI Provides shunting, wagon and cargo loading and unloading, truck transport and processing train documents services.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare a Comunei Semlac Pentru Perioada 2014-2020
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SEMLAC PENTRU PERIOADA 2014-2020 PRIMARIA COMUNEI SEMLAC PRIMĂRIA COMUNEI SEMLAC STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SEMLAC PENTRU PERIOADA 2014-2020 1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SEMLAC PENTRU PERIOADA 2014-2020 PRIMARIA COMUNEI SEMLAC STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SEMLAC PENTRU PERIOADA 2014-2020 Documentul a fost redactat în parteneriat cu S.C. BEST-TEHNOLOGY S.R.L. Dreptul de proprietate aparţine Primăriei Comunei SEMLAC. Elaborată în perioada ianuarie 2013 - mai 2014, versiunea 1. Drepturile intelectuale aparţin echipei redacţionale S.C. BEST-TEHNOLOGY S.R.L. Echipa de elaborare: Denisa IRIMIA - specialist fonduri europene Marian IRIMIA – inginer Ilariana Maria JORS – specialist fonduri europene; facilitator Adrian-Vasile MIREL – inginer 2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SEMLAC PENTRU PERIOADA 2014-2020 PRIMARIA COMUNEI SEMLAC CUPRINS CAPITOLUL I - INTRODUCERE ............................................................................................. 6 DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2014-2020 ........................ 6 CAPITOLUL II - PROCES CONSULTATIV ............................................................................ 7 II.1 DESCRIEREA PROCESULUI CONSULTATIV PENTRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI SEMLACU PENTRU PERIOADA 2014-2020 .......... 7 II.2 WORKSHOP “DEZVOLTAREA INTEGRATA A COMUNEI SEMLAC” ................ 11 II.3 METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI ŞI INTEGRAREA PROCESELOR CONSULTATIVE .....................................................................................
    [Show full text]
  • Researches Regarding the Chimical Control of Tuta Absoluta Species
    Bulletin UASMV serie Agriculture 70(2)/2013, 419-420 Print ISSN 1843-5246; Electronic ISSN 1843-5386 Researches Regarding the Chimical Control of Tuta absoluta Species Raul BAEŢAN*1), Ion OLTEAN1), Petru VĂRĂDIE2), Teodora FLORIAN1) 1) Faculty of Agriculture, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, 3-5 Manastur St., 400372 Cluj-Napoca, Romania;[email protected] 2)S.C. Consultanţă Agricolă Vărădie S.R.L. – Caransebeş St., No.13, Bl.9, Ap.7, 310000, Arad, Romania Abstract. Tuta absoluta species originates from South America. It was signaled for the first time in Europe in 2006 in eastern Spain. In Romania it was detected for the first time in the western part of the country into a grange from Satu Mare county in 2009. After a year the attack of Tuta absoluta was signaled into a greenhouse from Curtici city, Arad county. Studying Tuta absoluta reaction at different chemicals and trying to discover which one is the most suitable and efficient to reduce or eliminate the population of the pest. Observations were conducted in greenhouses in Arad. They used different chemicals to reduce or eliminate the pest Tuta absoluta population. Chemicals had a positive effect to eliminate the pest population of Tuta absoluta. If it is discovered in an early stage of the attack, it can be controlled or eliminate by chemicals treatments. Keywords: Tuta absoluta, chemical, pest, greenhouses, solarium, attack. Introduction Tuta absoluta originates from South America and in Europe it was reported for the first time in 2006 in Spain (www.andagra.ro). After its intrusion in European continent, the pest has increased its spreading area, in some greenhouses becoming an invasive pest which produce huge loss in Solanaceae crops, especially the tomato crops (www.ziare.com) In Arad county the pest was reported for the first time in the spring of 2010 at the greenhouses from Curtici (www.andagra.ro).
    [Show full text]
  • Implementation Plan 2020
    Rail Freight Corridor Rhine-Danube Corridor Information Document Book 5 – Implementation Plan 2020 VERSION CONTROL VERSION AUTHOR DATE CHANGES 0.1 PMO, WGs 09-01-2020 Creation of the first draft Incorporation of MB comments and 0.2 PMO 03-03-2020 essential elements of the TMS 1.0 MB 07-04-2020 Official MB-approval of version 1.0. 1.0.0 ExBo 16-04-2020 ExBo meeting 1.0.1. ExBo 29-05-2020 ExBo comments 1.0.2. PMO 24-09-2020 Addition of ExBo and MB comments 2 / 76 TABLE OF CONTENTS 1 Introduction ................................................................................................................. 4 2 Corridor Description .................................................................................................... 5 2.1 Key Parameters of Corridor Lines ......................................................................... 5 2.2 Corridor Terminals ................................................................................................ 8 2.3 Bottlenecks ......................................................................................................... 13 2.4 RFC Governance ................................................................................................ 14 3 Market Analysis Study ............................................................................................... 15 4 List of Measures ........................................................................................................ 30 4.1 Coordination of planned temporary capacity restrictions ....................................
    [Show full text]
  • Oraşul Curtici (Dr
    3 Oraşul Curtici (dr. Sorin Bulboacă) Oraşul Curtici dr. Sorin Bulboacă Stema oraşului Curtici* se compune dintr‑un scut triunghiular cu lancurile rotunjite, tăiat crenelat de opt merloane roşii şi despicat în partea superioară. În primul cartier, pe câmp albastru, se ală un snop de grâu de aur aşezat în pal. În al doilea cartier, pe câmp argintiu, se ală o roată de cale ferată cu două aripi de culoare neagră. În al treilea cartier, pe câmp roşu, se ală o bornă argintie, trapezoidală, cu partea de sus triunghiulară. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semniicaţiile elementelor Snopul simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor: agricultura. Roata cu două aripi şi borna semniică faptul că localitatea este cel mai important punct de trecere pe calea ferată a frontierei de vest a României. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semniică faptul că localitatea are ran�ul de oraş. * Stema oraşului Curtici a fost aprobată prin H.G. nr. 1124 din 9 noiembrie 2011 şi pu‑ blicată în Monitorul Oicial nr. 832/24 noiembrie 2011. Oraşul Curtici (dr. Sorin Bulboacă) 3 Denumiri Kurtos, Kurtics, Kurtik, Kurtigy, Kisfejereghaza, Kurtegyháza, Gartits. În perioada interbelică a purtat temporar denumirea Decebal, dată de auto‑ rităţile române. Prima menţiune documentară 1332 – sub titulatura de Curtegyháza, aparţinând Comitatului Zărand. Repere geograice 46°21’’20’ N, 21°18’’22’ E; altitudine: 107 m; suprafaţă: 72,65 km2 (7.265.265265 ha,, din care 907,5 ha intravilanntravilan şi 6.357,5.357,5357,5 ha extravilan).xtravilan). Vecinătăţi: la nord‑est şi est Comuna Macea, la sud‑est Comuna Zimandu Nou, la sud‑sud‑est şi sud Comuna Şofronea, la sud‑vest Comuna Iratoşu, la vest şi la nord Republica Ungară.
    [Show full text]
  • Rata De Incidență Pe Localități (Actualizare: 2 Aprilie), Comunicată De CNCCI (Centrul Național De Conducere Și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt
    Rata de incidență pe localități (actualizare: 2 aprilie), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt. Județ Localitate Incidenta 1 ALBA RIMETEA 22.00 2 ALBA SĂLCIUA 8.38 3 ALBA STREMŢ 6.97 4 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 6.58 5 ALBA MUNICIPIUL AIUD 6.14 6 ALBA NOŞLAC 6.05 7 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 5.98 8 ALBA ŞONA 5.96 9 ALBA GÂRBOVA 5.57 10 ALBA GALDA DE JOS 5.36 11 ALBA LIVEZILE 4.97 12 ALBA MIRĂSLĂU 4.54 13 ALBA BLANDIANA 4.39 14 ALBA METEŞ 4.31 15 ALBA UNIREA 4.26 16 ALBA LOPADEA NOUĂ 4.24 17 ALBA CIUGUD 3.98 18 ALBA CERU-BĂCĂINŢI 3.76 19 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 3.52 20 ALBA ŞUGAG 3.47 21 ALBA PIANU 3.35 22 ALBA IGHIU 3.27 23 ALBA ORAŞ ABRUD 3.24 24 ALBA ORAŞ CUGIR 3.04 25 ALBA CRICĂU 3.00 26 ALBA PONOR 2.99 27 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 2.98 28 ALBA DOŞTAT 2.94 29 ALBA DAIA ROMÂNĂ 2.88 30 ALBA LUNCA MUREŞULUI 2.72 31 ALBA CIURULEASA 2.62 32 ALBA CÂLNIC 2.49 33 ALBA ALMAŞU MARE 2.44 34 ALBA ORAŞ TEIUŞ 2.35 35 ALBA RĂDEŞTI 2.32 36 ALBA ŞPRING 2.29 37 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 2.20 38 ALBA BERGHIN 2.08 39 ALBA ORAŞ CÂMPENI 2.05 40 ALBA SĂSCIORI 2.00 41 ALBA SÂNTIMBRU 1.98 42 ALBA ÎNTREGALDE 1.76 43 ALBA LUPŞA 1.70 44 ALBA ŞIBOT 1.65 45 ALBA VINŢU DE JOS 1.63 46 ALBA MIHALŢ 1.54 47 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.31 48 ALBA SĂLIŞTEA 1.27 49 ALBA VALEA LUNGĂ 1.27 50 ALBA SÂNCEL 1.15 51 ALBA ALBAC 1.01 52 ALBA HOPÂRTA 0.87 53 ALBA JIDVEI 0.75 54 ALBA VADU MOŢILOR 0.75 55 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0.73 56 ALBA BUCIUM 0.70 57 ALBA FĂRĂU 0.67 58 ALBA SCĂRIŞOARA 0.64 59 ALBA ORAŞ ZLATNA 0.63 60 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 0.62 61 ALBA
    [Show full text]
  • Sebis Expres Nr. 16
    PUBLICTIA, LOCALĂ SEBIȘ A ORASULUI, ANUL 2012 ANUL Nr. 16 Nr. EXPRES SEBIS, Apare lunar, şi se distribuie gratuit în Oraşul Sebiş şi localitățile Donceni, Prunişor şi Sălăjeni Primarul Feieș, Distracție maximă la reprezentantul DISCO RING SEBIȘ! orașelor arădene! Discoteca Ring a început din nou să adune tinerii dornici Primarii orașelor din județul Arad (Ineu, de distracție la petrecerile organizate aici în fiecare week- Pecica, Sebiș, Chișineu-Criș, Curtici, Li- end. Proaspăt renovată discoteca oferă acum o ambianță pova, Pâncota, Sântana, Nădlac) l-au ales plăcută și muzică de top. Petrecerile sunt din ce în ce mai ca reprezentant al lor la Consiliul Regiunii sofisticate și toată lumea se distrează la maxim! 5 - Vest, pe primarul Gheorghe Feieș. Pen- tru această funcție a mai fost propus >>> Pag. 5 și primarul orașului Peci- ca, însă primarul nostru a obținut șapte voturi din cele opt exprimate (pri- marul din Chișineu-Criș a fost absent), câștigând astfel categoric. Practic a fost votat de toți primarii, indiferent de culoarea po- litică a acestora. În urma rezultatului alegerilor, primarul Feieș a declarat: „Doresc să reprezint cu cinste la Consiliul Regional, toate orașele arădene, să fiu echidis- tant și să lupt în aceeași măsură pentru a sprijini toate orașele, indiferent de cu- loarea politică a primarilor lor, precum și pentru a promova interesele județului Arad în ansamblu. Problemele cetățenilor sunt aceleași în toate localitățile, se confruntă cu aceleași nevoi și au aceleași doleanțe. Mă voi strădui ca din aceas- tă poziție să îmi aduc constribuția la sprijinirea primarilor din orașele arădene în rezolvarea problemelor cu care cetățenii se confruntă.
    [Show full text]