Revista Memoria Oltului Si Romanatilor Nr. 63/Mai 2017
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
An. VI, nr. 5 (63) mai 2017 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VI, nr. 5 (63), mai 2017 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Dr. Aurelia Grosu, dr. Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar, dr. Jeana Pătru, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, Costel Vasilescu, Vasile Radian. Planşele noastre 1. Pianistul Dinu Lipatti fotografiat la Londra în 1947. 2. Sus: Consiliul de administraţie al Băncii Federale Oltul din anul 1936, care avea în frunte pe Teodor Dumitrescu Firicel. Din consiliu făcea parte și revizorul școlar al județului Olt, Alexandru Toma ( în costum mai deschis). Jos: Ruinele bisericii ,,Schitul Comani” din judeţul Olt. Imagine din 1942. 3. Sus: Frumoasa arhitectură a unei locuinţe din Gura-Boului, judeţul Olt (1943). Jos: Clasă de elevi împreună cu învăţătorul în perioada interbelică. 4. Ana Lipatti (n. Racoviceanu), împreună cu fiii săi Valentin şi Dinu. ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. VI, nr. 5 (63) mai 2017 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cuprins 1. Ion Zăuleanu- Cuvânt împreună despre Olt-Romanaţi......................................../3 2. Ion Lazu- Amintirile unui scriitor slătinean (X) ................................................../7 3. Dumitru Botar- Din presa romanaţeană de altădată (III)................................./13 4. Ion Tîlvănoiu- Răsfoind ziarul ,,Fapta” (august-decembrie 1945)..................../20 5. Aurelia Grosu- Mari familii din judeţul Olt. Familia Protopopescu................./29 6. Cornel Manolescu- Prefecţii judeţului Romanaţi (I)........................................../34 7. Cătălin Barbu, Mihai Barbu- Vechii proprietari ai moşiei Perieţii de Sus, comuna Perieţi, judeţul Olt.................................................................................../39 8. Mirela Costache- Cum l-a cunoscut Mihail Drumeş pe Coşbuc......................../43 9. Corneliu Vasile- O monografie sătească: Dumitru Manolache Cristea- ,,Amărăştii ot Sud Romanaţi”.............................................................................../46 10. Vasile Radian- Testamentul boierului Răducanu Simonide............................../48 11. Ilie Dumitru- Personalităţi oltene- Ion Ionică..................................................../53 12. Col. (r.) Dumitru Matei- În noiembrie 1916 o companie de ciclişti luptă cu invadatorii în judeţul Olt......................................................................................./57 13. Ionuţ-Mihăiţă Ocoleanu- Eroi din Olt şi Romanaţi din cel de-al doilea război mondial...................................................................................................................74 14. Calendarul Memoriei Oltului şi Romanaţilor- Mai............................................./77 15. Aurică Ivaşcu- Descoperiri din neolitic pe teritoriul comunei Şerbăneşti........./79 16. Nicolae Scurtu- Inscripţii. Noi contribuţii la biografia lui Nicolae Dobrescu../87 -O nouă contribuţie la bibliografia lui Nicolae Dobrescu........./91 -O nouă contribuţie la bibliografia lui Ion Nijloveanu............../93 17. Floriana Tîlvănoiu- Documente şi mărturii despre Dinu Lipatti (III).............../95 18. Vasile Radian, Ion D. Tîlvănoiu, Floriana Tîlvănoiu- Monumentul eroilor din comuna Movileni, judeţul Olt............................................................................./100 www.memoriaoltului.ro 2 An. VI, nr. 5 (63) mai 2017 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR CUVÂNT ÎMPREUNĂ DESPRE OLT-ROMANAȚI ION ZĂULEANU Județul Olt este astăzi un ținut care își frământă destinul într -un ,,habitat de sonorități”. Un tumult continuu care ne pătrunde în ființă și de care, până la urmă, ne lipsim cu mare greutate. Dar ajunge să deschizi o ușă – de bibliotecă, de obicei - pentru ca să te pomenești pe tărâmul tăcerii. În lumea cărților – fabuloasa anihilatoare a zgomotului – e totdeauna liniște. E o stare cu totul nouă, de fond, care ne ajută să pătrundem și în ,,uitarea” geografiei, istoriei și culturii țin utului oltean de azi. Ce stă sub ea poate fi bun, dar trebuie făcut cu adevărat bun, trebuie ,,răs -bunat”. Geografia i-a fost schimbată în mai multe rânduri, hotarul ajungând să cuprindă în vremea din urmă o suprafață de 5507 km 2 , împărțită aproape în mod egal față de axa hidrologică a Oltului Inferior, partea situată la vest formând timp de aproape cinci secole județul istoric Romanați, iar partea aflată la est desemnând până în 1950 Oltul istoric muntean. Cu istoria și cultura lucrurile stau așa: ele sunt expresia ,,sufletului local” care a îmbogățit necontenit cele două fețe ale aceleiași file, cum spune ,,Poetul Nepereche”: ,,Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe/ Cine știe să le -nvețe/ Vede-n capăt începutul”, iar pentru a putea vorbi despre ele trebuie să ai la îndemână ,,timpuri” subtil și adânc iscoditoare, într-o parte și alta a prezentului. Este , în toate aceste ,,sensuri”, derivate logic unul din altul, o minunată lecție , de gând și viață, pe care vă invit s-o urmăriți în acest ,,Cuvânt împr eună despre Olt-Romanați”. 1. Geneza și atestarea documentară a județelor Romanați și Olt Geneza celor două județe, Romanați și Olt, se circumscrie procesului general de organizare și consolidare a statului medieval Țara Românească, în secolele al XIV-lea – al XV-lea, când Domnia realizează reforme succesive menite să-i sporească autoritatea în toate subdiviziunile teritoriale și în toate comunitățile locale. Probabil că Romanațiul și Oltul, ca unități administrative, apar înainte de atestarea lor documentară, la 1 august 1496 și, respectiv, la 26 aprilie 1500, când sunt confirmate ca județe prin acte emise din cancelaria voievodului Radu cel Mare (1496 – 1508). Hrisoavele domnești cu privire la Olt și Romanați, emise în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ilustrează imaginea a două județe agricole, bogate în bălți și, deci, cu mult pește, în care creșterea animalelor, a albinelor se regăseau din abundență, cu multe sate și părți de sate libere sau dependente, organizate mai degrabă ca şi ,,circumscripții fiscale”, și mai puțin ca unități administrativ-teritoriale tradiționale, în care erau trimiși dregători de la curtea domnească pentru colectarea taxelor. În accelași timp, documentele emise ne permit să întrezărim delimitarea lor spațială, numărul de așezări și de locuitori așa cum vor fi ele relevate în lucrările cartografice și statisticile din secolele următoare. 2. Evoluția județelor Olt și Romanați: delimitări teritoriale, așezări și populație Punctul de plecare în reconstituirea vechilor hotare ale celor două județe îl constituie harta stolnicului Constantin Cantacuzino (1700), unde Romanațiul și Oltul ocupau regiunea din dreapta, respectiv din stânga Oltului Inferior, primul învecinându-se la nord cu județul Vâlcea, la vest cu Doljul, la sud Dunărea forma granița cu Imperiul Otoman, al doilea avea ca vecini la nord județul Argeș, la est Teleormanul, iar la sud granița cobora până la Dunăre, unde, după 1540, turcii vor organiza raiaua Turnu. De o www.memoriaoltului.ro 3 An. VI, nr. 5 (63) mai 2017 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR parte și de alta a axei Oltului, Stolnicul înregistrează 20 de sate, 4 mânăstiri și două târguri – Caracal și Brâncoveni în Romanați, 23 de sate, o mânăstire și un târg – Slatina în Olt, cu mult sub numărul satelor menționate în izvoarele documentare ale timpului. Explicația trebuie să o căutăm în ordinul de mărime al satelor, în informațiile lacunare ale autorului hărții și, poate, în limitările tehnice legate de întocmirea acestei prime lucrări cartografice. Altfel, așa cum rezultă din izvoarele documentare, numărul satelor din cele două județe era de cca. 100-120, cu o medie de 30 de familii/sat, ceea ce ne îngăduie să estimăm că fiecare avea, la sfârșitul secolului al XVII-lea, între 15 și 18000 de locuitori (Giurescu,C.C.,1943). În secolul al XVIII-lea, tot mai multe sunt sursele interne și externe care ne dau informații cu privire la Țările Române, inclusiv la județele Olt și Romanați. Din coroborarea datelor din aceste surse rezultă că, la 1778, județul Olt era spațial în aceleași coordonate geografice ca la 1700 și avea 97 Județele Olt și Romanați pe harta de sate, o mânăstire – Clocociov și 102 stolnicului C. Cantacuzino biserici, un oraș – Slatina și o populație de aproximativ 18500 de suflete, iar județul Romanați număra 118 sate și un oraș – Caracal, trei mânăstiri – Brâncoveni, Hotărani și Călui și 118 biserici, cu circa 20525 de locuitori (Ionașcu, I., 1958; Karadja, I. C., 1924). În anul 1831, județul Romanați cunoaște cea mai mare extindere spațială, în cele cinci subunități administrative de ordinul plășilor fiind cuprinse 171 de sate (10 cu cinci gospodării – 5,8%, 25 având între 5 și 20 de gospodării – 14,6%, 49 între 21 și 50 de gospodării – 28,6%, 60 între 51 și 100 de gospodării – 35,0%, 26 între 101 și 200 de gospodării – 15,7%, un sat, Balș, cu 743 de gospodării - cel mai mare sat al timpului din Țara Românească) și un oraș, Caracal (4185 locuitori), cu 14706 familii și o populație estimată la 73500 suflete, iar județul Olt, cu o delimitare spațială ca la 1778, adică, cu o graniță care coboară până la Dunăre, are - în componența celor patru plăși - 174 de sate (16 cu cinci gospodării – 9,1%, 10 având între 5 și 20 gospodării – 5,7%, 69 între 21 și 50 de gospodării – 39,6%, 54 între 51 și 100 de gospodării – 31,0% și 25 între 101 și 200 de gospodării – 14,3%)