Centenar Radu Beligan Până În Ultimele Clipe Ale Vieții

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Centenar Radu Beligan Până În Ultimele Clipe Ale Vieții Cadran cultural Centenar Radu beligan până în ultimele clipe ale vieții. montat de regizorul Mihai Zirra la Depășind momentele dificile legate Sala Liedertafel a Teatrului Alham- de „sărăcia lucie“, care a fost una din bra-Regina Maria. Evoluția sa l-a dramele existenței sale, s-a ambițio- convins imediat pe regizorul Sergiu nat și a izbutit să fie an de an primul Dumitrescu să-l distribuie, tot în sta- la învățătură, absolvind ca șef de giunea 1937-1938, în spectacolele promoție și adăugând acestor bucurii Pescuitorul de umbre de Jean Sar- legate de succesele școlare, pe cele ment și Molima de Ion Marin Sado- ce aveau să-l călăuzească spre pro- veanu, iar pe exigenta profesoară să fesia ce l-a făcut nemuritor. Profi- ceară, după primul an, și să obţină tând de moștenirea genetică (mama „de la rectorul Nona-Ottescu absol- „avea o voce frumoasă, era grecoai- venţa a doi ani“. Pensionarea emi- că, venea din ţara care a inventat tea- nentei artiste și o telegramă primită N. 14 decembrie 1918, în trul, ştia franţuzeşte“, iar tatăl fusese în perioada vacanței de la regizorul satul Filipeşti, comuna Galbeni, probist și actor, între 1909 și 1912, Victor Ion Popa (Veniţi neapărat județul Roman (azi, Filipeşti, judeţul la Teatrul Național din Iași, făcând la Bucureşti duminică dimineaţa. An- Bacău) - m. 20 iulie 2016, la Bu- 14 ani o trupă proprie și o adaptare gajament.) l-a determinat nu numai curești. Actor, regizor, profesor uni- după „Sărmanul Dionis“) și de faptul să renunțe la zilele de odihnă, ci și la versitar, traducător, poet, eseist, că liceul ieșean era „faimos, după studii, angajându-se la Teatrul Mun- memorialist. Este fiul Eufrosinei (n. modelul franțuzesc, cu propriile or- citoresc „Muncă și Voie Bună“ (Ura- Moscopol), casnică, și al impiegatu- chestră și fanfară, cu amfiteatru și o nus-Comedia), înființat de acesta, lui de mișcare Nicolae Adam Beli- sală de mese care se transforma în care, în prima stagiune (1938-1939), gan, rudă îndepărtată cu Ion Crean- sală de spectacol, cu scenă în toată îl trece pe afișul spectacolelor Jeder- gă. S-a născut, cum însuși mărturi- regula“, și-a manifestat „în plin, an man de Hugo von Hoffmanstall, sește, în „magazia de mărfuri a gării“ de an“ propriul talent, învățând tea- Zile vesele după războiu de Mihail și a avut, încă din primele zile, întâia tru de la „Ramadan, marele actor“, Sadoveanu, după Labiche, și Qua- aventură, căzând din sania cu care de la Ion Sava și de la „alții, care ve- dratura cercului de V. Kataiev, un părinții se întorceau din sat, după neau și lucrau cu noi“, și jucând în rol primind și de la regizorul Radner ce-l înregistraseră în Registrul stării piesele montate, între care Conu Muratov, în piesa Tinereţe de Swar- civile și-l încreștinaseră la biserică. Leonida față cu reacțiunea a itine- kin. Acaparat definitiv de Thalia, își Pierdut la „o zdruncinătură“, a fost rat-o, într-una din vacanțe, la Căiuți. lărgește aria colaborărilor, figurând recuperat și „iubit ca un copil“, însă Ca liceean, a cochetat, de asemenea, în următoarele stagiuni în spectacole nu a avut răgazul să se bucure prea cu oina, sportul național la acea ale teatrelor din Sărindar (1939- mult de căldura familiei, întrucât vreme, și fotbalul, jucând ca extremă 1940), Grădina „C. A. Rosetti“ (1940), după primii ani de studii la Școala dreaptă în echipele de tineret, iar mai „Tudor Muşatescu“ (1940-1941), Primară din comună (1925-1928) a târziu cu tenisul, în care a fost inițiat Majestic (1940-1941), „Maria Fi- fost trimis la internat, absolvind ci- de „celebrii fraţi Gogu şi Marin Vi- lotti“ (1942-1943), Alhambra (1943- clul primar la Școala Nr. 2 de Băieți ziru“. La absolvine, nu s-a îndreptat 1949), Municipal (1944-1945), Co- din Bacău (1928-1929, în prezent, imediat spre teatru, ci către Facul- media (1945-1947) și Teatrul Nostru Al. I. Cuza) și reușind, în 1929, pri- tatea de Drept a Universității din (1946-1947), unde a avut șansa să mul pe listă, la examenul de admi- București (1937-1938), în paralel ur- lucreze cu importanți regizori ai vre- tere la Liceul Internat din Iași mând, în același interval, și cursurile mii. Ion Iancovescu, bunăoară, i-a (1929-1937, actualul Colegiu Națio- Facultății de Litere și Filosofie. Nu testat abilitățile actoricești în Calul nal „Costache Negrutzi“). Șansa lui a ocolit însă scena și, după o primă năzdrăvan de Gherardo Gherardi, a constat în aceea că a fost, conform încercare eșuată la examenul de ad- Figurantul de Alfred Savoir și propriei opinii, „un elev bun“, chiar mitere la Academia Regală de Mu- Oraşul fără avocaţi de Nicola Man- „foarte bun“, după cum consemnea- zică şi Artă Dramatică, îi trimite o zari; Ion Sava, în Îmi pare rău de ză pe certificatul școlar Sava Ariton, scrisoare Luciei Sturdza Bulandra, mine de André Mouezy-Eon & Jean fostul director al școlii băcăuane, că care a acceptat să asiste la cursuri, ca Guitton; Tudor Mușatescu, în pro- i-a „plăcut de la început cartea“ și că auditor, debutând apoi cu un rol în priile piese sau adaptări (D-ra But- spectacolul Crimă şi pedeapsă de terfly, după Tibor Varady, Titanic a rămas cu „această nevoie de in- Decembrie 2018 strucție, nevoie de a învăța mereu“ Gaston Bary, după Dostoievski, ► 9 https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Centenar Radu beligan vals și Ascultă Ionescule, după Mi- criticilor de specialitate: Agamiţă zele Companiei Radu Beligan (Cla- rande & Quinson); Ion Şahighian, în Dandanache (O scrisoare pierdută), sa a 8-aBde Roger Ferdinand, regia Omul care zâmbeşte de Luigi Bo- Rică Venturiano, (O noapte furtu- Ionel Ţăranu și Ruşinea familiei, în nelli & Aldo de Benedetti și Domni- noasă), Catindatul (D-ale carnava- montarea ce va fi reluată la Alham- şoara de ciocolată de Paul Gavault; lului), de I. L. Caragiale, Victor bra), care însă nu a supraviețuit decât Aurel Ion Maican, în Aproape de cer Dumitrescu (Iarbă rea), Mircea Ca- o singură stagiune. Între timp ajun- de Julien Luchaire; Ion Talianu, în vafu (Mielul turbat), C. N. Mollin sese deja „un monument de eleganţă Sărută-mă imediat de T. Muşatescu (Ani negri), de Aurel Baranga, Ivan şi valoare“, așa încât misiunea de a şi V. Timuş, după J. Vaszari; Marcel A. Hlestakov (Revizorul de N. V. înființa, în toamna anului 1960, Tea- Anghelescu, în Amoru-i un copil Gogol), Mitică (Matei Millo de Mir- trul de Comedie nu a mai fost pentru pribeag de T. Muşatescu, după cea Ştefănescu), Poludin (O ches- nimeni o surpriză. A pornit la drum Schwartz&Lengbach, cu care a fost tiune personală de Alexandr Stein), cu „26 de actori, 2 regizori şi un sce- și în turneu în vara anului 1943; Profesorul (Steaua fără nume de nograf“, izbutind să atragă de partea Soare Z. Soare, în Pensiunea dra- Mihail Sebastian), Filippetto (Bădă- sa o pleiadă de artiști la fel de gostei de Al. Kiriţescu, N. Vlădoia- ranii de Carlo Goldoni), Horace/ valoroși, între care îi amintim, într-o nu, Nu mai beau de De Flers & Frederic (Invitaţie la castel de Jean ordine aleatorie, pe Ion Lucian, Caillavet și Steaua fără nume de Anouilh), Eduard Fortian (În valea Ştefan Ciubotăraşu, Florin Scărlă- Mihail Sebastian, montată inițial la cucului de Mihai Beniuc). Roluri tescu, Mircea Şeptilici, Dem Savu, Alhambra și reluată la Comedia; W. complexe i-au încredințat însă și re- Sanda Toma, Iarina Demian, Stela Siegfried, în Vis de secătură de Mir- gizorii Moni Ghelerter (Studentul - Popescu, Vasilica Tastaman, Melania cea Ştefănescu; Val Mugur, în Viaţa Confruntarea de Fraţii Tur şi Lev Cîrje, Amza Pellea, Dem Rădulescu, începe mâine de M. G. Sauvajon; Seinin, Tuzenbach - Trei surori de Ştefan Tapalagă, Gheorghe Dinică, Marietta Sadova, în Racheta spre A. P. Cehov, Voicu - Ultima oră de Marin Moraru și Valentin Plătărea- lună de Clifford Odets; Mircea Mihail Sebastian, Cerchez - Ziariştii nu, cu care a reușit, în „şapte dintre Şeptilici, în Trei luni de dragoste de de Alexandru Mirodan, Trinculo - cei mai frumoşi ani ai vieţii sale“, nu Michel Duran, dar cele mai multe Furtuna de W. Shakespeare), N. numai să se impună pe eșicherul tea- roluri i le-a încredințat Sică Alexan- Gh. Kirilov (Romeo – Romeo şi Ju- trului românesc, ci și să se sincroni- drescu și nu pe una dintre scene, ci lieta, actul al șaselea de D. D. zeze cu cel mondial. La doar trei ani prin toate teatrele amintite: Banii nu Pătrăşcanu), Alexandru Finţi (Stepa de la prima premieră cu spectacolul fac nici două parale de Armando - Platon Krecet de Alexandr Kornei- Celebrul 702 de Alexandru Mirodan Curcio, Frumoasa aventură de De ciuk, Iacob Bardin - Duşmanii de (regia Moni Ghelerter, 5 ianuarie Flers, Caillavet & Ray, Sextet de Maxim Gorki) și Marietta Sadova 1961), în care l-a interpretat pe Che- Gregor Schmitt, Amantul de carton (Dr. Şmil - Apus de soare de Barbu ryl, Teatrul de Comedie a obținut, de Jacques Deval, Omul care a Ştefănescu Dealavrancea, Alexandru astfel, la Paris, Premiul Teatrului văzut moartea de Victor Eftimiu, - Reţeta fericirii sau despre ceea ce Naţiunilor pentru „cea mai bună par- Medicul în dilemă de Bernard nu se vorbeşte de Aurel Baranga), ticipare naţională“ și „pentru cel mai Shaw, Am visat paradisul de Guido semn că evoluțiile sale nu i-au lăsat bun spectacol“, prestația sa în rolul Cantini, Unul cu bani de George S. indiferenți și că maturitatea artistică lui Berenger (Rinocerii de Eugene Kaufman, Knock de Jules Romaine, a căpătat, de la stagiune la stagiune, Ionesco, regia Lucian Giurchescu) și O femeie răpită de Louis Verneuil și consistență. Până să accepte, în „emoţia irezistibilă transmisă de Primăvara a venit de John van Dru- 1960, o nouă provocare, a continuat, actor sălii prin vibranta replică N-am ten.
Recommended publications
  • The Discourse on Humour in the Romanian Press Between 1948-1965
    SLOVO, VOL. 31, NO. 2 (SUMMER 2018), 17-47 DOI: 10.14324/111.0954-6839.081 The Discourse on Humour in the Romanian Press between 1948-1965 EUGEN CONSTANTIN IGNAT University of Bucharest INTRODUCTION Once the official proclamation of the Romanian People’s Republic takes place, on the 30th of December 1947, the process of imposing new cultural values on society gradually permeates all areas of Romanian social life. Humour also becomes part of this process of transforming the social and cultural life, often regarded as a powerful weapon with which to attack ‘old’ bourgeois mentalities. According to Hans Speier, the official type of humour promoted by an authoritarian regime is political humour, which contributes to maintain the existent social order, or plays its part in changing it – all depending on those holding the reins over mass- media.1 Taking the Soviet Union as a model, the Romanian new regime imposes an official kind of humour, created through mass-media: the press, the radio, literature, cinematography, and television. This paper analyses the Romanian discourse on humour, reflected in the press, between 1948-1965,2 in cultural magazines3 such as Contemporanul (1948-1965), Probleme de 1 Hans Speier, ‘Wit and politics. An essay on laughter and power,’ American Journal of Sociology, 103 (1998), p.1353. 2 This period represents the first phase in the history of the communist regime in Romania. After a transitional period (1944-1947), the year 1948 marks the establishment of the communist regime in Romania. Through a series of political, economic, social, and cultural measures, such as the adoption of a new Constitution, banning of opposition parties, nationalization of the means of production, radical transformation of the education system or ‘Sovietisation’ of culture, the new regime radically transforms Romanian society.
    [Show full text]
  • Being a Jewish Writer Under the Romanian Fascist Regime: the Case of Mihail Sebastian
    SLOVO, Vol. 24, No. 1 (Spring 2012), 3-18. Being a Jewish Writer under the Romanian Fascist Regime: The Case of Mihail Sebastian PAULA DANIELA GANGA Center for Eurasian, Russian, and East European Studies; Georgetown University The rise of fascism in the late 1930s and 1940s in Romania had wide-ranging effects on the country’s Jewish minority. Among the affected categories, artists and writers had a special place as the presentation of their work was either restricted to solely within the Jewish community or altogether forbidden. The case of the most representative Romanian Jewish writer of the time, Mihail Sebastian, and the way the anti-Semitic legislation in Romania in the 1940s affected his work, is analyzed in the following article. Against the background of the evolution of the legal status of Jews in Romania from the 1930s until the end of World War II, Mihail Sebastian's biography will serve as an example of the odyssey Romanian artists and writers of Jewish descent went through as their work became unacceptable to the fascist authorities. This article will mainly explore the situation of the Jewish artist in German-occupied Bucharest in 1944 by focusing on the process of writing and staging Sebastian's most popular play, Steaua fără Nume (The Star without a Name). INTRODUCTION ‗In such times I become a dramatist‘1 was Mihail Sebastian's reaction, preserved in his journal, to the success of fascist groups in Romanian politics and the adoption of harsh anti-Jewish laws. In Romania in the late 1930s and 1940s, the arts became subsumed to the promotion of ideological propaganda whilst it was almost entirely forbidden for Jewish artists to practice their professions.
    [Show full text]
  • SANDA MANU – REGIZOR ȘI PEDAGOG Prof
    Departamentul de Cercetare Caietele Bibliotecii UNATC volumul 10/nr. 2/2012 SANDA MANU – REGIZOR ȘI PEDAGOG prof. asoc. drd. MARIA ZĂRNESCU UNATC PRESS ISSN 2065 – 7455 Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012/ Sanda Manu 2 Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012/ Sanda Manu Caietele Bibliotecii UNATC 2012 3 Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012/ Sanda Manu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” Bucureşti Departamentul de Cercetare Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012 Coordonatori: lect. univ. dr. Mihaela Beţiu & conf. univ. dr. Carmen Stanciu Editare: Cornel Huţanu [email protected] [email protected] [email protected] www.unatc.ro UNATC PRESS ISSN 2065 – 7455 4 Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012/ Sanda Manu SANDA MANU – regizor și pedagog Preferința pentru musical prof. asoc. drd. Maria Zărnescu Studiu de caz extras din teza de doctorat De la piesa de teatru la musical Creatori - Creații - Creativitate Conducător științific: prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu 2012 5 Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012/ Sanda Manu 6 Caietele Bibliotecii UNATC – vol. 10/nr. 2/2012/ Sanda Manu CUPRINS 1. SANDA MANU – regizor şi pedagog. Preferinţa pentru musical 1.1. Au fost odată... două orfeline Teatrul “C.I. Nottara”, Bucureşti, 1966 1.2. Alcor şi Mona Teatrul de Comedie, Bucureşti, 1970 1.3. Bună seara, domnule Wilde! Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.A.T.C. “I.L. Caragiale”, Bucureşti, 1984 1.4. Hatmanul Baltag Academia de Teatru şi Film A.T.F. “I.L. Caragiale”, Bucureşti, 1995 2.
    [Show full text]
  • LIMBA ROMÂNĂ Valabilitate Pana La 30.06.2009 PLANŞE - Sunt În Limba Română, Cu Conţinut Ştiinţific Dezvoltat Şi Adaptat Conform Programei Şcolare
    S.C. ALFA VEGA S.R.L. 440135 Satu Mare, Str.Gh.Bariţiu nr. 27 C.U.I.: R2386812, Nr. Reg. Com.: J30/1222/1991, Tel-fax: 0261-717743, 0261/717749 Tel: 0261- 717740, 0261/717742, Mobil: 0742-588421, Email: [email protected], Pagina web: www.alfavega.ro LIMBA ROMÂNĂ Valabilitate pana la 30.06.2009 PLANŞE - sunt în limba română, cu conţinut ştiinţific dezvoltat şi adaptat conform programei şcolare. -sunt color, înfoliate şi prevăzute cu şipci. - dimensiune: 700x1000 mm Pret fara Pret cu Cod Denumire TVA TVA AV-LR01 Fonetica(1) /Complementele necircumstanţiale (1) (duo) . 69 82,11 Fonetica (2). Despărţirea cuvintelor în silabe /Complementele AV-LR02 69 82,11 circumstanţiale (1) (duo) Corespondenţa dintre litere si sunete /Complementele AV-LR03 69 82,11 circumstanţiale (2) (duo) AV-LR04 Substantivul /Cazurile substantivului (duo) 69 82,11 AV-LR05 Articolul /Predicatul (duo) 69 82,11 AV-LR06 Adjectivul (1) /Atributul (duo) 69 82,11 AV-LR07 Adjectivul (2) /Interjecţia (duo) 69 82,11 AV-LR08 Numeralul (1) /Pronumele (1) (duo) 69 82,11 AV-LR09 Numeralul (2) /Pronumele (2) (duo) 69 82,11 AV-LR10 Verbul (1) /Vocabularul (Lexicul) (duo) 69 82,11 Verbul (2).Modurile si timpurile /Mijloace de îmbogăţire AV-LR11 69 82,11 a vocabularului (duo) Verbul (3).Flexiunea.Diatezele /Mijloace interne de îmbogăţire AV-LR12 69 82,11 a vocabularului (duo) Verbul (4). Functii sintactice /Conversiunea (Schimbarea valorii AV-LR13 69 82,11 gramaticale) (duo) AV-LR14 Adverbul (1) /Conjuncţia (duo) 69 82,11 AV-LR15 Adverbul (2) /Prepoziţia (duo) 69 82,11 AV-LR16 Subiectul
    [Show full text]
  • The Coronation of “The Accompanying Comrade” Sică Alexandrescu – a Case Study
    STUDIA UBB DRAMATICA, LXII, 2, 2017, p. 87 - 113 (Recommended Citation) DOI:10.24193/subbdrama.2017.2.05 The coronation of “the accompanying comrade” Sică Alexandrescu – A case study MIRUNA RUNCAN1 Abstract: Have “People’s Artists” been famous artists, plain “nomenklatura” representatives in the artistic milieu or just “accompanying comrades”? What were the characteristics of the mechanism producing these “people’s artists” in the first years after the concept had been imported from the USSR? What are, in this context, the specificities of the Romanian theatre environment? Who are the people selected to become “distinguished artists”, “State Prize Laureate”, “Emeritus Masters of art” or “People’s artists” – and what justifies this hierarchy? Clearly, some of the members of the first generation of communist “theatre heroes” were truly artists who had earned a certain fame even before the Second World War. Others, however, had not – or they had earned an entirely different kind of status and fame in the artistic milieu. We shall try to uncover at least a part of the mechanism for selecting/producing “state artists”, by means of a case study focusing on possibly the most illustrative character for the stated theme: theatre director Sică Alexandrescu. With this in view, we used previous files of personal research concerning the political, ideologic and aesthetic debates in the first decades of the communist regime, we revisited archives, journal and cultural magazines collections and, of course, we revisited the articles and books written by the famous theatre director himself. Keywords: Theatre Directing, Romanian Theatre, Theatre History, Cultural Policies Historic context: theatre in the first decades after the Second World War In contrast to other areas of science and arts, Romanian theatre appears to have welcomed the passing from a democratic regime to communism without any suspicions, or even with strange enthusiasm.
    [Show full text]
  • Grigore Vasiliu Birlic
    Lista pieselor de Teatru Radiofonic Inedite (identificate pana pe data de 27 Martie 2021) Această lista : -este ordonată la începutul în funcție de unii actori apoi sunt adăugate piese pe măsura identificării lor, -am încercat să corectez numeroasele erori grafice de transpunere din formatul pdf (în care au fost scanate Cataloagele Radio) în formatul word, majoritatea au fost corectate dar cu certitudine nu toate, așa că fie-mi scuzate cele care au supraviețuit, -sublinierea unora sau altora dintre actori a fost aleatorie (toți sunt mari actori), și a fost facută doar pentru a reliefa calitatea artistică a participanților la înregistrări -în majoritatea cazurilor este indicat și numărul de fonotecă (unde nu este însemna că nu era în Cataloagele Radio) astfel că munca de identificare fizică în arhivă a înregistrării este mult facilitată. GRIGORE VASILIU BIRLIC BARANGA, AUREL 225. Adam şi Eva (667) :Scenariu. Teatru radiofonic. Regia artistică Sică Alexandrescu (a.p.). In rolurile principale : Grigore Vasiliu Birlic (a.p.). Silvia Dumitrescu-Timică ( a.e.), Nataşa Alexandra (a.e.). Premieră radiofonică RELT. Data premierei 5.Vll.1964. Reluări 3 (1964, 1965, 1966). Durata 73'. Nr. de role 3. Nr. de fonotecă XW-407. 227. Mielul turbat (II)-varianta din Radio – nu cea din Sala (765) Scenariu. Teatru radiofonic. Regia artistică Sică Alexandrescu ( a.p.), Mihai Zirra (m.e.a.). In rolurile principale : Alexandru Giugaru (a.p.). Carmen Slănescu ( a.e. ). Radu Beligan (a.p.), Grigore Vasiliu Birlic (a.p.), Florin Scărlătescu ( a.e.), Niky Atanasiu (a.p . .), Marcel Anghelescu (a.p. ). Regia tehnică ing. Flavia Cosma. Ilustraţia muzicală Mihai Roman. Premieră radiofonică RELT.
    [Show full text]
  • Towards a Minority Cinema: Two Approaches 75
    www.unatc.ro Academic Journal of National University of Theatre and Film “I. L. Caragiale” – Vol. 4, No. 1, 2020 UNATC PRESS The academic journal of the National University of Theatre and Film “I.L. Caragiale” publishes original papers aimed to analysing in-depth different aspects of cinema, film, television and new media, written in English. You can find information about the way to submit papers on the third cover and at the Internet address: www.unatc.ro Editors: Dana Duma Anca Ioniţă [email protected] [email protected] Co-editor: Andrei Gorzo Copy Editors: Mihai Fulger, Anca Ioniță, [email protected] Marian Sorin Rădulescu, Irina Trocan Editorial Board: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Andrei Gorzo, Lucian Georgescu, Doru Niţescu, Alex Sterian, Marius Nedelcu Advisory Board: Dominique Nasta (Université Libre de Bruxelles) György Baron (National University of Theatre and Film, Budapest) Tereza Barta (York University, Toronto, Canada) Wang Yao (Beijing Film Academy) UNATC PRESS ISSN Online: 2343 – 7286 ISSN-L: 2286 – 4466 Art Director: Alexandru Oriean Photo cover: Ion Popescu Gopo in his film The Sorcerer’s Apprentice Printing House: Net Print This issue is published with the support of The Romanian Filmmakers’ Union (UCIN) National University of Theatre and Film “I.L. Caragiale” Close Up: Film and Media Studies Vol. 4, No. 1, 2020 UNATC PRESS BUCUREȘTI CONTENTS Close Up: Film and Media Studies • Vol. 4, No. 1, 2020 Smaranda Cristina Sterian The Atmosphere of the Inter-War Era of the Romanian Village in The Moromete Family and The Moromete Family 2 7 Valeriu Căliman The Animator’s Hand Trope in Romanian Animation 17 Siniša Dragin Documentary versus Fiction Film – Mutual Interferences 27 Vlad Genescu Possible Worlds and the Linear Progression of Lyrical Editing 35 Flavia Dima Home Movies as Territory and Narration: On (self-)reflections in essay-films 49 Irina Trocan Analogue, Digital, Computational.
    [Show full text]