Ediţie Comemorativă Iosif Coriolan Buracu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTà DE ATITUDINE CIVICà ªI CULTURà TRADIÞIONALà PERIODIC LUNAR EDITAT DE PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MEHADIA, CARAª-SEVERIN ISSN 2344-4223 ISSN-L 2344-4223 FONDATORI: IANCU PANDURU ªI GRUIA CINGHIÞà Adresa redacþiei: Mehadia, str.Principalã (sediul Primãriei) Telefoane: 0255 523337, 0733177374, 0745919432, 0720025844 e-mail: [email protected] Pagina web: http://vestea.wordpress.com REDACTOR ªEF: Gruia CINGHIÞà REDACTOR ªEF ADJUNCT: Constantin VLAICU Colegiul redacþional: Ionela Mihaela DOMILESCU, Mirela TURCULEANU, Mihai CORNIANU, Ion (Nicã) DRÃGAN, Gheorghe MIRULESCU, Viorel IANCUÞA, Pavel PANDURU (Prigor), Vasile BARBU (Uzdin) NUMÃRUL 18, noiembrie-decembrie 2014 - PAGINI: 20 - PREÞ: 2 lei EDIÞIE COMEMORATIVà IOSIF CORIOLAN BURACU - 50 DE ANI DE LA MOARTE Iancu PANDURU : TANDEMUL NAÞIONAL – CULTURAL, IOSIF CORIOLAN BURACU – NICOLAE CENA în condiþii paupere impuse dedualismul austro-ungar, ce viza maghiarizarea de bun augur, fusese, iluminatul forþatã a românilor din imperiu. român, general Traian Doda. Aºadar, cu o asemenea zestre ãrintele Iosif Coriolan Desigur, în formarea ºi educarea spiritualã româneascã sosise pãrintele Buracu a fost investit ca copilului, mai târziu a junelui Buracu, Iosif Coriolan Buracu la Mehadia, în Ppreot în parohoia Mehadia, un rol important îl jucase ºcolile pe la a c e a s t ã b i n e c u v â n t a t ã p a r t e în Anul Domnului 1912, care umblase, între ele amintim: Liceul geograficã a Banatului, limitatã de aducând cu el o anume zestre din Braºov, o semnificativã enclavã Dunãre ºi de Munþii Cernei, existând, spiritualã religioasã ºi culturalã, proprie spiritualã româneascã, în care se dincolo de ape ºi munþi, o þarã cu spiritului naþionalist al vremurilor formase ºi ziaristul de temut Valeriu nume de fecioarã: România! antibelice. Braniºte, care fusese desemnat ºi ªi tot aºa nu este iertat sã uitãm, Primele noþiuni concrete ºi trimis de Partidul Naþional Român, din pentru generaþiile viitoare, cã aici, la abstracte, fãrã doar ºi poate, copilul le Ardeal, sã fondeze ziarul ,,Dreptatea” Mehadia, pãrintele Iosif Coriolan primeºte încã din faºã, în familie, pe (1894) din Timiºoara, având ºansa de Buracu gãsise un teren fertil pentru linie maternã dobândeºte vorbe sfinte a da literaturii române întâia ziaristã semãnarea grãunþelor de românitate, ºi sacre ca ,,mamã” ,,tatã” ºi nu în cele profesionistã, pe Emilia Lungu Puhallo, de-a încolþi ºi înflori, de-a da roade în din urmã cuvântul ,,român”, aºa cum le fiica dascãlului Traian Lungu, un ideea naþionalã; se apropia data trecerii dobândise ºi copilul Iosif din gura român de frunte în Cartierul Fabric din românilor de la faza unitãþii culturale la mamei, o mare româncã din neamul Timiºoara; dupã Braºov, urmase cea politicã, a reîntregirii pãmântului ºi dascãlului Boldea, din satul almãjan Institutul Teologic, un adevãrat ,,cuib neamului românesc într-o singurã þarã, Borlovenii-Vechi. Nu-i iertat sã uitãm de vulturi”, devenind preot, în ideea mare ºi rotundã, ca o pâine coaptã în cã mama pãrintelui Buracu fusese divinã de a-l sluji pe bunul Dumnezeu þãstul almãjan. sorã cu marele preot Pavel Boldea, al din amvon, de-a sluji ºi ideea nobilã de cãrui ,,magistrul” în ale românismului, identitate ºi pãstrare a fiinþei naþionale continuare în pag.5 . 2 Vestea de Mehadia Preotul Coriolanu Buracu Cincizeci de ani de la moartea luptãtor pentru unitatea preotului Iosif Coriolan Buracu neamului românesc Nãscut la 15 mai 1888, în comunã Prigor, judeþul Caraº-Severin, Coriolan Buracu a fost descendentul unei vechi familii de grãniceri ºi preoþi din Banat. A fost preot, u ocazia comemorãrii a ofiþer superior, om de culturã, deputat ºi un înflãcãrat luptãtor pentru unire. cincizeci de ani de la moartea Preotul Coriolan ,,cristalizeazã în fiinþa sa morala creºtinã în toatã puritatea sa”. Cpreotului Coriolan Buracu, Dupã terminarea rãzboiului ºi-a intensificat activitatea pastoralã ºi culturalã, ridicând primãria biserica ºi ºcoala au organizat biserici, ºcoli ortodoxe, cãmine culturale, biblioteci ºi muzee . un parastas de pomenire în ziua de 26 ,,Sãrac pânã la sfinþenie”, cum l-a caracterizat un distins colonel, aºa avea sã ºi octombrie 2014 prin grija profesorului moarã în anul 1964, dupã ce statul comunist i-a luat ºi dreptul la pensie. Pavel Panduru. O comunitate, oricare A fost reînhumat în anul 1981 în curtea Bisericii, din localitatea natalã. ar fi, are viaþa ei spiritualã. Cu cât are Preot paroh PRIMEJDIE CÃTÃLIN mai multã intensitate, fie cã este vorba despre segmentul economic, social, culturã ºi învãþãmânt, totul trebuie sã avel PANDURU: stele în Prigor, în Almãj, Banat ºi în þarã. Din fie un întreg, benefic comunitãþii. lumina emanatã de el s-au încãrcat ºi alþii Comemorarea preotului care au luminat ºi lumineazã ºi astãzi în Important este iniþiativa ºi mai ales cine P spaþiul românesc. A slujit umanitatea divinã Iosif Coriolan Buracu o împlineºte. Dintr-o iniþiativã lãudabilã pe plan economic, social, cultural ºi spiritual. s-a nãscut aceastã sãrbãtoare de la 50 de ani de la moarte Vedea în familie esenþa existenþialã a comemorare a marelui om ºi luptãtor neamului. A crescut 8 copii din 11 naºteri. pentru limbã neam ºi credinþa, Coriolan La 26 octombrie 2014 la biserica Ca preot militar s-a expus ºi a dus mesaj Buracu, un model de istorie ºi viaþã din Prigor s-a desfãºurat parastasul de românesc pe toate fronturile din Europa în pentru tineretul de astãzi ºi tot neamul pomenire a preotului Iosif Coriolan Buracu la cele douã rãzboaie mondiale, sfãtuind soldaþii românesc. Manifestarea cultural 50 de ani de la moarte. Astãzi satul de români sã nu se expunã la moarte cã ziua lor va veni când va trebui sã realizeze România spiritualã a avut loc în biserica satului baºtinã îºi cinsteºte fiul, bucurându-se cã dãruise României ºi lumii un om ales. În Mare. A fãcut ºcoli, spitale ºi dispensare, sub patronajul pãrintelui paroh Cãtãlin biserica plinã ochi cu lumea luminatã a biblioteci ºi muzee pentru pãstrarea demnitãþii Primejdie. Parastasul s-a desfãºurat în satului ºi împrejurimilor s-au produs ºi identitãþii neamului românesc. Nu ºi-a fãcut faþa prigorenilor care au umplut momente care au reverberat fericit în case la munte ºi la mare, cum fac cei de biserica ochii, cât ºi comunicãrile comemorarea ilustrului istoric, om politic ºi astãzi, deºi ar fi putut în funcþiile care le-a despre viaþã ºi activitatea marelui preot, reîntrupându-se în gând ºi în suflet avut de-a lungul vieþii. Noi românii nu am fi patriot. mãreþile fapte ale distinsului om de culturã. fost ceea ce suntem dacã nu era lupta Mulþumim lui Dumnezeu cã în satul Erau clipe de înãlþare, dar ºi de învãþãturã preotului Buracu pentru tradiþie, limbã, neam, credinþã. Prigor s-au nãscut asemenea oameni privind rosturile cele întemeietoare. Veneau din partea unui fiu al satului care nu-ºi uitase Spirit cu un vast orizont cultural, a fost ºi în acelaºi timp mulþumim niciodatã rãdãcinile ºi ºi-a construit educat în mediul cãrturãresc al familiei Pavel participanþilor la aceastã grandioasã strãlucitor cariera ,,pe pravila cea bãtrânã a Boldea ºi a unor oameni cu minþi luminate în manifestare. Urez sãtenilor mei ani lumii rurale”, vãzând întotdeauna în morala ºcolile româneºti din Ardeal ºi Banat. A mulþi de activitate cu succes ºi acesteia temei de lucrare pentru destinul Þãrii dominat vremurile ºi împrejurãrile critice de la colaborare cu administraþia localã, Almãjului ºi Þãrii Româneºti. început de secol XX, cu multã înþelepciune, asigurându-vã de sprijinul meu ºi al Din cele relatate aici ºi acum s-au aflat echilibru, prevedere ºi discernãmânt fiind un Consiliului Local. amãnunte despre destinul unui om adevãrat abil diplomat ºi un minunat patriot. A fost ºi ºi al semenilor lui ºi mai ales au fost revelate este un model de viaþã virtuoasã ºi de încã o datã inepuizabilele resurse ale statornicie în dreapta credinþã. Dârzenia în VINTILÃ-MICLÃU ION faþa greutãþii ºi a morþii l-au fãcut sã devinã Viceprimar ºi primar interimar al neamului nostru, cel care glãsuieºte lumii mãsura demnitãþii româneºti ºi creºtin comunei Prigor prin soli ca Iosif Coriolan Buracu, un reformator al satului românesc. ortodoxe în faþa greutãþilor create de demenþa Preotul iconom stavrofor, locotenent ungureascã ºi stalinistã. A fost un zelos colonel I.C.Buracu a fost ºi este ca Luna între continuare în pag.3 . 3 Vestea de Mehadia . urmare din pag.2 Iosif Coriolan Buracu Catihezã, Stilisticã, Contabilitate bisericeascã. Pe baza rezultatelor obþinute i se elibereazã, la sprijinitor al învãþãturii ºi binefãcãtorul 7 septembrie acelaºi an, Atestatul de cel mai uman al locuitorilor de la sate. ºi bogatul fond calificaþiune din care redãm urmãtorul pasaj: Fiu devotat al Bisericilor Ortodoxe arhivistic lãsat în urmã ,,Pe baza acestora, candidatul de preoþie remarcat prin faptele mult lãudate de întreaga suflare a þãrii, a fost apreciat ºi iubit de toþi osif Coriolan Buracu se numãrã susnumit se declarã calificat cu chemarea pentru bunãtatea faptelor ºi înþelepciunea sa printre marile personalitãþi ale preoþeascã ºi în puterea acestui atestat i se IAlmãjului, atât prin faptele dã dreptul de a sluji la parohiile noastre sãvârºite în timpul vieþii, astãzi adevãrate conform calificaþiunei ºi serviciilor sale”. modele ale unui patriotism curat ºi sãnãtos, Astfel tânãrul absolvent de teologie intrã cât ºi prin scrierile lãsate în urmã, fie tipãrite pe tãrâmul slujirii aproapelui, slujire care se sau doar sub formã de manuscris. va dovedi exemplarã faþã de neamul sãu în Ne vom referi în continuare la anii Primului rãzboi mondial, cu toate bogatele informaþii gãsite în fondul Buracu de intimidãrile folosite de autoritãþile vremii. la Arhivele din Drobeta Turnu Severin, oraº Dupã terminarea rãzboiului, puterea de unde preotul Buracu ºi-a petrecut o parte din muncã a fostului preot militar este pusã în viaþã, activând pe tãrâmul culturii. Acest fond slujba realizãrii ºi consolidãrii unirii. aºteaptã în continuare sã-ºi dezvãluie toate tainele despre þinuturile almãjene, ºi nu Preotul Iosif Coriolan Buracu a fost unul numai, aºa cum le-a cunoscut ºi apoi din personajele cheie ale vizitei Regelui Carol consemnat autorul.