REVISTÃ DE ATITUDINE CIVICÃ ªI CULTURÃ TRADIÞIONALÃ PERIODIC LUNAR EDITAT DE PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MEHADIA, CARAª-SEVERIN ISSN 2344-4223 ISSN-L 2344-4223

FONDATORI: IANCU PANDURU ªI GRUIA CINGHIÞÃ Adresa redacþiei: Mehadia, str.Principalã (sediul Primãriei) Telefoane: 0255 523337, 0733177374, 0745919432, 0720025844 e-mail: [email protected] Pagina web: http://vestea.wordpress.com REDACTOR ªEF: Gruia CINGHIÞÃ REDACTOR ªEF ADJUNCT: Constantin VLAICU Colegiul redacþional: Ionela Mihaela DOMILESCU, Mirela TURCULEANU, Mihai CORNIANU, Ion (Nicã) DRÃGAN, Gheorghe MIRULESCU, Viorel IANCUÞA, Pavel PANDURU (Prigor), Vasile BARBU (Uzdin)

NUMÃRUL 18, noiembrie-decembrie 2014 - PAGINI: 20 - PREÞ: 2 lei EDIÞIE COMEMORATIVÃ IOSIF CORIOLAN BURACU - 50 DE ANI DE LA MOARTE

Iancu PANDURU : TANDEMUL NAÞIONAL – CULTURAL, IOSIF CORIOLAN BURACU – NICOLAE CENA

în condiþii paupere impuse dedualismul austro-ungar, ce viza maghiarizarea de bun augur, fusese, iluminatul forþatã a românilor din imperiu. român, general Traian Doda. Aºadar, cu o asemenea zestre ãrintele Iosif Coriolan Desigur, în formarea ºi educarea spiritualã româneascã sosise pãrintele Buracu a fost investit ca copilului, mai târziu a junelui Buracu, Iosif Coriolan Buracu la Mehadia, în Ppreot în parohoia Mehadia, un rol important îl jucase ºcolile pe la a c e a s t ã b i n e c u v â n t a t ã p a r t e în Anul Domnului 1912, care umblase, între ele amintim: Liceul geograficã a Banatului, limitatã de aducând cu el o anume zestre din Braºov, o semnificativã enclavã Dunãre ºi de Munþii Cernei, existând, spiritualã religioasã ºi culturalã, proprie spiritualã româneascã, în care se dincolo de ape ºi munþi, o þarã cu spiritului naþionalist al vremurilor formase ºi ziaristul de temut Valeriu nume de fecioarã: România! antibelice. Braniºte, care fusese desemnat ºi ªi tot aºa nu este iertat sã uitãm, Primele noþiuni concrete ºi trimis de Partidul Naþional Român, din pentru generaþiile viitoare, cã aici, la abstracte, fãrã doar ºi poate, copilul le Ardeal, sã fondeze ziarul ,,Dreptatea” Mehadia, pãrintele Iosif Coriolan primeºte încã din faºã, în familie, pe (1894) din Timiºoara, având ºansa de Buracu gãsise un teren fertil pentru linie maternã dobândeºte vorbe sfinte a da literaturii române întâia ziaristã semãnarea grãunþelor de românitate, ºi sacre ca ,,mamã” ,,tatã” ºi nu în cele profesionistã, pe Emilia Lungu Puhallo, de-a încolþi ºi înflori, de-a da roade în din urmã cuvântul ,,român”, aºa cum le fiica dascãlului Traian Lungu, un ideea naþionalã; se apropia data trecerii dobândise ºi copilul Iosif din gura român de frunte în Cartierul Fabric din românilor de la faza unitãþii culturale la mamei, o mare româncã din neamul Timiºoara; dupã Braºov, urmase cea politicã, a reîntregirii pãmântului ºi dascãlului Boldea, din satul almãjan Institutul Teologic, un adevãrat ,,cuib neamului românesc într-o singurã þarã, Borlovenii-Vechi. Nu-i iertat sã uitãm de vulturi”, devenind preot, în ideea mare ºi rotundã, ca o pâine coaptã în cã mama pãrintelui Buracu fusese divinã de a-l sluji pe bunul Dumnezeu þãstul almãjan. sorã cu marele preot Pavel Boldea, al din amvon, de-a sluji ºi ideea nobilã de cãrui ,,magistrul” în ale românismului, identitate ºi pãstrare a fiinþei naþionale continuare în pag.5 . 2 Vestea de Mehadia Preotul Coriolanu Buracu Cincizeci de ani de la moartea luptãtor pentru unitatea preotului Iosif Coriolan Buracu neamului românesc Nãscut la 15 mai 1888, în comunã Prigor, judeþul Caraº-Severin, Coriolan Buracu a fost descendentul unei vechi familii de grãniceri ºi preoþi din Banat. A fost preot, u ocazia comemorãrii a ofiþer superior, om de culturã, deputat ºi un înflãcãrat luptãtor pentru unire. cincizeci de ani de la moartea Preotul Coriolan ,,cristalizeazã în fiinþa sa morala creºtinã în toatã puritatea sa”. Cpreotului Coriolan Buracu, Dupã terminarea rãzboiului ºi-a intensificat activitatea pastoralã ºi culturalã, ridicând primãria biserica ºi ºcoala au organizat biserici, ºcoli ortodoxe, cãmine culturale, biblioteci ºi muzee . un parastas de pomenire în ziua de 26 ,,Sãrac pânã la sfinþenie”, cum l-a caracterizat un distins colonel, aºa avea sã ºi octombrie 2014 prin grija profesorului moarã în anul 1964, dupã ce statul comunist i-a luat ºi dreptul la pensie. Pavel Panduru. O comunitate, oricare A fost reînhumat în anul 1981 în curtea Bisericii, din localitatea natalã. ar fi, are viaþa ei spiritualã. Cu cât are Preot paroh PRIMEJDIE CÃTÃLIN mai multã intensitate, fie cã este vorba despre segmentul economic, social, culturã ºi învãþãmânt, totul trebuie sã avel PANDURU: stele în Prigor, în Almãj, Banat ºi în þarã. Din fie un întreg, benefic comunitãþii. lumina emanatã de el s-au încãrcat ºi alþii Comemorarea preotului care au luminat ºi lumineazã ºi astãzi în Important este iniþiativa ºi mai ales cine P spaþiul românesc. A slujit umanitatea divinã Iosif Coriolan Buracu o împlineºte. Dintr-o iniþiativã lãudabilã pe plan economic, social, cultural ºi spiritual. s-a nãscut aceastã sãrbãtoare de la 50 de ani de la moarte Vedea în familie esenþa existenþialã a comemorare a marelui om ºi luptãtor neamului. A crescut 8 copii din 11 naºteri. pentru limbã neam ºi credinþa, Coriolan La 26 octombrie 2014 la biserica Ca preot militar s-a expus ºi a dus mesaj Buracu, un model de istorie ºi viaþã din Prigor s-a desfãºurat parastasul de românesc pe toate fronturile din Europa în pentru tineretul de astãzi ºi tot neamul pomenire a preotului Iosif Coriolan Buracu la cele douã rãzboaie mondiale, sfãtuind soldaþii românesc. Manifestarea cultural 50 de ani de la moarte. Astãzi satul de români sã nu se expunã la moarte cã ziua lor va veni când va trebui sã realizeze România spiritualã a avut loc în biserica satului baºtinã îºi cinsteºte fiul, bucurându-se cã dãruise României ºi lumii un om ales. În Mare. A fãcut ºcoli, spitale ºi dispensare, sub patronajul pãrintelui paroh Cãtãlin biserica plinã ochi cu lumea luminatã a biblioteci ºi muzee pentru pãstrarea demnitãþii Primejdie. Parastasul s-a desfãºurat în satului ºi împrejurimilor s-au produs ºi identitãþii neamului românesc. Nu ºi-a fãcut faþa prigorenilor care au umplut momente care au reverberat fericit în case la munte ºi la mare, cum fac cei de biserica ochii, cât ºi comunicãrile comemorarea ilustrului istoric, om politic ºi astãzi, deºi ar fi putut în funcþiile care le-a despre viaþã ºi activitatea marelui preot, reîntrupându-se în gând ºi în suflet avut de-a lungul vieþii. Noi românii nu am fi patriot. mãreþile fapte ale distinsului om de culturã. fost ceea ce suntem dacã nu era lupta Mulþumim lui Dumnezeu cã în satul Erau clipe de înãlþare, dar ºi de învãþãturã preotului Buracu pentru tradiþie, limbã, neam, credinþã. Prigor s-au nãscut asemenea oameni privind rosturile cele întemeietoare. Veneau din partea unui fiu al satului care nu-ºi uitase Spirit cu un vast orizont cultural, a fost ºi în acelaºi timp mulþumim niciodatã rãdãcinile ºi ºi-a construit educat în mediul cãrturãresc al familiei Pavel participanþilor la aceastã grandioasã strãlucitor cariera ,,pe pravila cea bãtrânã a Boldea ºi a unor oameni cu minþi luminate în manifestare. Urez sãtenilor mei ani lumii rurale”, vãzând întotdeauna în morala ºcolile româneºti din Ardeal ºi Banat. A mulþi de activitate cu succes ºi acesteia temei de lucrare pentru destinul Þãrii dominat vremurile ºi împrejurãrile critice de la colaborare cu administraþia localã, Almãjului ºi Þãrii Româneºti. început de secol XX, cu multã înþelepciune, asigurându-vã de sprijinul meu ºi al Din cele relatate aici ºi acum s-au aflat echilibru, prevedere ºi discernãmânt fiind un Consiliului Local. amãnunte despre destinul unui om adevãrat abil diplomat ºi un minunat patriot. A fost ºi ºi al semenilor lui ºi mai ales au fost revelate este un model de viaþã virtuoasã ºi de statornicie în dreapta credinþã. Dârzenia în VINTILÃ-MICLÃU ION încã o datã inepuizabilele resurse ale faþa greutãþii ºi a morþii l-au fãcut sã devinã Viceprimar ºi primar interimar al neamului nostru, cel care glãsuieºte lumii mãsura demnitãþii româneºti ºi creºtin comunei Prigor prin soli ca Iosif Coriolan Buracu, un reformator al satului românesc. ortodoxe în faþa greutãþilor create de demenþa Preotul iconom stavrofor, locotenent ungureascã ºi stalinistã. A fost un zelos colonel I.C.Buracu a fost ºi este ca Luna între continuare în pag.3 . 3 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.2 Iosif Coriolan Buracu Catihezã, Stilisticã, Contabilitate bisericeascã. Pe baza rezultatelor obþinute i se elibereazã, la sprijinitor al învãþãturii ºi binefãcãtorul 7 septembrie acelaºi an, Atestatul de cel mai uman al locuitorilor de la sate. ºi bogatul fond calificaþiune din care redãm urmãtorul pasaj: Fiu devotat al Bisericilor Ortodoxe arhivistic lãsat în urmã ,,Pe baza acestora, candidatul de preoþie remarcat prin faptele mult lãudate de întreaga suflare a þãrii, a fost apreciat ºi iubit de toþi osif Coriolan Buracu se numãrã susnumit se declarã calificat cu chemarea pentru bunãtatea faptelor ºi înþelepciunea sa printre marile personalitãþi ale preoþeascã ºi în puterea acestui atestat i se IAlmãjului, atât prin faptele dã dreptul de a sluji la parohiile noastre sãvârºite în timpul vieþii, astãzi adevãrate conform calificaþiunei ºi serviciilor sale”. modele ale unui patriotism curat ºi sãnãtos, Astfel tânãrul absolvent de teologie intrã cât ºi prin scrierile lãsate în urmã, fie tipãrite pe tãrâmul slujirii aproapelui, slujire care se sau doar sub formã de manuscris. va dovedi exemplarã faþã de neamul sãu în Ne vom referi în continuare la anii Primului rãzboi mondial, cu toate bogatele informaþii gãsite în fondul Buracu de intimidãrile folosite de autoritãþile vremii. la Arhivele din Drobeta Turnu Severin, oraº Dupã terminarea rãzboiului, puterea de unde preotul Buracu ºi-a petrecut o parte din muncã a fostului preot militar este pusã în viaþã, activând pe tãrâmul culturii. Acest fond slujba realizãrii ºi consolidãrii unirii. aºteaptã în continuare sã-ºi dezvãluie toate tainele despre þinuturile almãjene, ºi nu Preotul Iosif Coriolan Buracu a fost unul numai, aºa cum le-a cunoscut ºi apoi din personajele cheie ale vizitei Regelui Carol consemnat autorul. al II-lea în Almãj, în zilele de 2-3 iunie 1933, Cu privire la biografia preotului militar vizitã încheiatã cu înfiinþarea Batalionului 2 Coriolan Buracu, sunt de un real folos fiºele cu materiile studiate ºi notele obþinute în timpul anilor de ºcoalã, precum ºi unite cu râvna creºtineascã. Repeta mereu multitudinea de fotografii care îl surprind în dictonul creºtinesc ,,Atâta valorãm ca diferitele perioade ºi locuri din viaþã. Dintre oameni, câtã bucurie facem în jurul nostru”. Aºadar, avea grijã necontenitã pentru oameni acestea am selectat doar câteva cu scopul pe care a dorit sã-i þinã departe de de a ne întoarce înapoi în timp ºi a trãi alãturi superficialitate ºi rãutatea lumeascã. A fost de oamenii ºi locurile de mult apuse, dar mai un preot charismatic ºi un om a lui ales alãturi de sentimentele ºi nãzuinþele Dumnezeu. Iosif Coriolan Buracu a fost ºi dupã care se cãlãuzeau acele generaþii rãmâne o luminã pentru noi cei care l-am cãrora le acordãm astãzi toatã recunoºtinþa. cunoscut în viaþã ori în scris ºi pentru Pasiunea pentru muzicã a avut-o din Biserica lui Hristos pe care a slujit-o cu multã tinereþe, astfel a fãcut parte din grupul vocal râvnã, dragoste ºi sfinþenie. organizat la Bozovici de cãtre Ilie Ruva ºi Satul Prigor ºi locuitorii lui vor beneficia preotul Ion Brânzei. Aici se împrieteneºte cu de pelerinaje la mormântul sfântului nesfinþit Vasile Brânzei, fiul preotului, între cei doi I.C.Buracu, pentru nevoia omului de viitori colegi ai Institutului teologic nãscându- comuniune cu Dumnezeu. Mulþumesc lui Dumnezeu cã ne-a ajutat se o legãturã puternicã. sã realizãm aceastã sãrbãtoare cultural Din Absolutoriul eliberat de Institutul spiritualã celor care au contribuit la pregãtirea teologic din Caransebeº la data de 2 iulie parastasului, vorbitorilor almãjeni care în 1911, putem observa materiile studiate Grãniceresc de Gardã din urmaºii foºtilor cuvinte puþine au spus foarte mult despre precum ºi calificativele de foarte bine grãniceri almãjeni. Din însemnãrile lãsate activitatea preotului comemorat ºi nu în obþinute de cãtre tânãrul student. Astfel, a putem identifica starea de spirit existentã în ultimul rând minunatei familii Mãrioara ºi primit calificativul maxim la urmãtoarele zonã la acea datã, modul de organizare, Grigore Petruþ ca principali sponsori. discipline : Arheologie biblicã, Exegezã, persoanele implicate. Regele a fost plãcut Limba rom ânã, Muzicã vocalã ºi impresionat de echipele de Prof. PAVEL PANDURU instrumentalã, Retoricã bisericeascã, continuare în pag.4 . 4 Vestea de Mehadia

CORIOLAN BURACU – General Nicolae Cena în Bãile Herculane ºi . urmare din pag.3 Cronica Mehadiei, Tr. Severin, 1924, Din ISTORIC istoria Banatului Severin, Caransebeº, 1932, dansuri, corul Bisericii din Lãpuºnic, º.a. Muzeul sãtesc organizat pe secþiuni, ºi nu în Coriolan Buracu, nãscut la 15 mai În cei 76 de ani pe care i-a trãit, a avut ultimul rând luãrile de cuvânt prin care 1888 în comuna Prigor, jud. Caraº -Severin împliniri, dar a ºi suferit mult, fiind chiar vorbitorii au evidenþiat episoade glorioase din (decedat în Bucureºti la 11 feb. 1964), a fost întemniþat. Prin scrierile sale, prin întreaga trecutul Þãrii Almãjului. În cuvântul de descendentul unei vechi familii de grãniceri ºi activitate culturalã, spiritualã, C. Buracu întâmpinare al Regelui, la final gãsim preoþi din Banat. A fost preot, ofiþer superior, rãmâne un element de valoare al culturii urmãtoarele : ,,Maiestate, Mãria Ta, sosiþi pe om de culturã, deputat ºi un înflãcãrat române. acest pãmânt cu tradiþii vechi ºi eroice. Vã luptãtor pentru Unire. A urmat ºcoala primarã Prof.dr. IULIAN LALESCU la Budapesta ºi la Viena, liceul la Blaj, iar în facem legãmânt sfânt cã suntem gata în 1911 a absolvit Institutul Teologic din orice clipã sã murin pentru Tron ºi Patrie ºi Nevoia de modele Caransebeº, fiind hirotonit preot un an mai pentru integritatea þãrii noastre. Sã trãiþi târziu. Maiestate. Sã trãiþi Mãria Ta”. Virgil Economu, ºeful Armatei a VII-a a „Aduceþi-vã aminte de mai marii În perioada anilor 1935-1937 se desfãºurat în paralel o importantã activitate voºtri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaþi-vã cu bãgare de seamã desfãºoarã în localitatea Rudãria vizita gazetãreascã ºi o intensã activitate la sfârºitul felului lor de vieþuire, ºi urmaþi- Echipei Regale, cu scopul de a efectua o naþionalistã, fapt pentru care a fost încarcerat în 1914 de cãtre austro-ungari ºi trimis apoi le Credinþa” Evrei 13:7 cercetare sociologicã. Preotul maior Buracu pe front în Galiþia, fiind primul deþinut politic are funcþia de inspector al acestei echipe. Se român de la începutul primului rãzboi Astãzi ne-am adunat în acest loc sã ne implicã foarte mult în sprijinirea echipei de mondial. Reîntors de pe front, a organizat „aducem aminte” de un om, dar nu de unul cercetare, ºi ca rod al acestui sprijin Consiliul Naþional Român ºi gãrzile naþionale oarecare, ci de un om alui Dumnezeu, preotul realizeazã lucrarea „Viaþa în comunioane în în zona Almãjului, fapt pentru care a fost Iosif Coriolan Buracu, care a vestit cuvântul ºi a trãit cuvântul. A fost un mare patriot, un graniþa bãnãþeanã în general ºi în special în urmãrit pentru a fi ucis de armata sârbã. almãjan de seamã cu care ne mândrim. comuna grãnicereascã Rudãria”. În aceastã Scapã în ultima clipã ºi se refugiazã în România, nu înainte de a-i înmâna Pentru noi cei de astãzi el este un model lucrare, pe lângã aspecte deosebit de generalului Berthelot un memoriu cu privire la ºi faptele sale demne de urmat. Au rãmas în interesante cu privire la modul de organizare voinþa Banatului de a se uni cu þara. A ajuns urmã multe documente scrise din istoria prea ºi de viaþã cotidianã, sunt prezentate arborele preotul transilvãnean cu cel mai mare grad puþin cunoscutã a Vãii Almãjului, dar mai genealogic al marilor personalitãþi Eftimie din armatã. demn de luat în seamã este viaþa trãitã dupã Murgu, Ion Sîrbu, precum ºi a familiei cnejilor În activitatea lui C. Buracu un important niºte principii care astãzi sunt ignorate de cei mai mulþi. Copiilor sãi nu le-au construit case de Gârliºte din care s-au ridicat numeroºi loc îl ocupã ºi adunarea de vestigii ale culturii ci i-a învãþat carte, a contribuit la dotarea bani de Severin. materiale ºi spirituale bãnãþene, în cadrul muzeelor organizate: 1921- 1924, Muzeul bibliotecilor sãteºti cu cãrþi, a cãutat sã þinã Deosebit de interesantã este lucrarea ,,General Nicolae Cena" din Bãile Herculane, treazã conºtiinþa almãjenilor, cã aparþin unei “Almãjul, date istorice 895-1804”, unde 1924-1925, Muzeul ,,C.I.Istrati" Turnu Românii mari. A trãit frumos, a fost un om autorul face o incursiune în trecutul regiunii, Severin, 1929, Muzeul Almãjului, cu diferite modest, ºi a sfârºit viaþa într-o modestie evidenþiind evenimentele cele mai importante, piese din epocã strãveche, dacicã, romanã, remarcabilã. dupã ce face o delimitare în diferite perioade monede etc. Noi almãjenii suntem mândrii cã am avut un astfel de om care a rãmas în conºtiinþa istorice, þinând cont numai ºi numai de Cercetãtorul Coriolan Buracu a dus o colectivã ca un model demn de urmat. adevãrul istoric. activitate intensã ºi în domeniul arheologiei, alcãtuind o masã cu monede din epoca Sã ne ajute Dumnezeu ca aºa cum noi Bogatul material documentar lãsat în romanã la muzeul din Bãile Herculane. astãzi vorbim despre dânsul ºi despre faptele urmã de Iosif Coriolan Buracu, reprezintã o Convins cã lucrãrile sale de istorie vor sale, ºi noi la rândul nostru sã lãsãm adevãratã comoarã pentru Valea Almãjului. contribui la ridicarea nivelului cultural al generaþiilor de dupã noi exemple demne de Documentele cât ºi imaginile vremii ne satelor bãnãþene, a cercetat numeroase urmat. Îndemnul sfintei Scripturii este „Sã ne uitãm cu bãgare de seamã la sfârºitul felului destãinuie aspecte din viaþa religioasã, arhive ãla regimentelor de graniþã, încercând lor de vieþuire, ºi sã le urmãm credinþa” ºi socialã, viaþã cotidianã dar ºi etnografie, sã punã la dispoziþia celor interesaþi generaþiile viitoare sã spunã despre noi lucruri folclor ºi datini ale Almãjului de altãdatã. cunoºtinþe din cele mai diferite domenii: istorie, armatã, bisericã, învãþãmânt. bune ºi frumoase, ºi sã ne ajute Dumnezeu Trebuie doar cercetat ºi pus în valoare. Dintre cele mai semnificative lucrãri cu sã fim modele pentru ei. privire la istoria Banatului publicate de C. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Prof. MIHAI VLÃDIA Buracu menþionãm câteva care privesc în mod deosebit þinutul sãu natal: Muzeul IOSIF GOGA 5 Vestea de Mehadia

. urmare din pag. 1 român, George Bãlteanu, din Topleþ. În Nicolae Mergea, þãranii pomeniþi mai sus, cu adunãrile lunare ale protopopiatului, magazine pe centru, mai puþin doctorul Prin urmare la Mehadia, la malul prezentate de Mihail Popovici, se întâlneau ºi Nemoianu, plecat la un bolnav, în afara Belarecãi ºi în coasta muntelui Strãjoþ, ,,puneau”, vorba accea, þara la cale, preoþii: localitãþii, fuseserã cu toþii arestaþi, în ziua pãrintele Iosif Coriolan Buracu, încã din prima George Tãtucu, ºi Ioan Chendi, din parohia declanºãrii Primului Rãzboi Mondial, duºi la duminicã, în timpul ºi dupã oficierea slujbei Petnic, despre care se ºtie cã fusese adus în Orºova, unde exista o puternicã unitate religioase, face cunoºtinþã cu câteva surghiun, temut de autoritatea maghiarã, militarã de honvezi ºi de aici în temniþã de la personalitãþi, aflate în atenþia poliþiei maghiare pentru nonconformismul sãu, el, popa Caransebeº, de unde dupã o lunã de zile, sub pentru românitatea lor, cunoaºte pe: general Chendi, fusese semnatarul Memorandului, presiunea unor români de frunte (inclusiv a Nicolae Cena, un înfocat susþinãtor al prin care fruntaºii ardeleni ºi bãnãþeni cereau generalului Gh. Domãºneanu) cei în cauzã au Bisericii Ortodoxe Române, cunoaºte pe fost eliberaþi ºi Buracu trimis pe front în linia doctoral Virgil Nemoianu, medic de faimã în întâia, generalul Cena trimis cu domiciliu zonã ºi nu numai în arealul Mehadiei, forþat, la Viena, de unde se va întoarce, la întâlneºte pe dascãlul Nicolae Mergea, Mehadia, la finele anului 1917, dascãlul bãºtinaº din Pãtaº, sat în preajma satului Nicolae Mergea destituit din învãþãmânt, iar Borlovenii- Vechi, despre care ºtia cã cei doi þãrani, proprietari de magazine, supuºi refuzase sã predea copiilor în limba unor amenzi. maghiarã, mãsura drasticã impusã de Legea Pe frontul din Galiþia, apoi pe cel de la Apponyi ºi, tot aºa, face cunoºtinþã cu þãrani Piave, pãrintele Iosif Coriolan Buracu va de frunte, cu putere economicã ºi buni continua activitate de agitaþie în rândul români, care susþineau financiar lupta pentru oºtenilor, cerându-le sã treacã la ruºi, mai românitate, ºi anume familiile Chiticeanu ºi târziu la italieni, sã se înroleze în unitãþi de Cãpuºã, cu magazine ºi depozite comerciale voluntari ºi sã lupte cu arma în mâna pentru în localitate, familii aflate ºi ele în vizorul desãvârºirea Unitãþii Statului Naþional Român, poliþiei ºi jandarmeriei maghiare. Apoi, nu pentru creierea României Mari. departe de Mehadia, doar la o fugã de cal, se aflã ºi altã aºezare pur româneascã, Plugova, Primar IANCU PANDURU aºezare ce l-a dat, între alþii, pe iluministul profesor român Daniil Laitin, iubitor de acte Bibliografie: româneºti. La toate cele de mai sus, cititorul de 1. Monografia Mehadiei de înv. Ion Bãcilã, astãzi este rugat sã ia aminte despre ca naþiunea românã sã fie recunoscutã oficial Ed. Marineasa, Timiºoara, 1997, existenþa bunelor relaþii spirituale cu românii ca naþiune în imperiu ºi, ca atare, sã 2. Monografia Iablaniþa, de insp. Dumitru din Orºova, Severin ºi chiar din îndepãrtata dobândeascã drepturi politice ºi sociale egale Terfaloagã, Ed. Marineasa, Timiºoara, 1997, Craiova; la Orºova exista dascãlul Traian cu naþiunea maghiarã. 3. Mehadia-vatrã istoricã Milenarã, Ed. Henþiu, un patriot, ºi corul înfiinþat de el, de la Într-o asemenea ambianþã spiritualã, Gordian, Timiºoara, 2007, coordonatã de ,,Casa Meseriaºilor”, cum exista la Severin pãrintele Iosif Coriolan Buracu deîndatã numit N.D.Petniceanu, Reuniunea de Cântãri ,,Doina”, patronatã de preot la Mehadia, primul sãu gând fusese 4. Iosif Coriolan Buracu - manuscrise, aflate profesorul Paulian ªtefan, iar la Craiova acela de-a înfiinþa o agenþie a ASTREI de la în arhiva scriitorului N.D.Petniceanu, puse la reuniunea ,,Armonia”, care vor fi prezente la Sibiu, apoi de-a fonda o Bibliotecã Comunalã dispoziþie pentru lecturã. Mehadia cu cântãri naþionale româneºti, cu câteva sute de volume, de-a sprijini toate contribuind prin cântecele lor la cimentarea asociaþiile româneºti înjghebate pe raza ideii de Unitate Culturalã ºi Politicã între fraþi, comunei, de-a sprijini financiar ºi de-a între români. Cu aceste entitãþi spirituale, semãna în rândul membrilor lor ideea de pãrintele Iosif Coriolan Buracu a întreþinut ºi pãstrare ºi conservare a fiinþei naþionale ,,În luptã-i ºi Buracu cultivat relaþii, mai mult ori mai puþin româneºti, ca în ºcoala ºi pe stradã sã se Soldaþilor pãrinte transparente, devenind unul dintre suspecþii vorbeascã doar româneºte, de-a se purta Dohin, Bejan, Murariu, principali, alãturi de generalul Cena, al costumul românesc, de-a afiºa în orice Boc, Garda Grãdinariu organelor de represiune maghiare. împrejurare semnele tricolorului românesc. Pãzeºte-i, Doamne Sfinte!” Desigur, este absolut necesar sã Într-un cuvânt, pãrintele Buracu, secondat ºi spunem câteva cuvinte despre Protopopiatul încurajat de generalul Nicolae Cena, crea ºi Dintr-o poezie anonimã ce a apãrut Mehadia, având în fruntea sa pe pãrintele cultiva sentimente proprii vieþii româneºti. în timpul luptelor din Galiþia. protopop Mihail Popovici, un alt important Suspectat de agitaþie contra statului ungar (,,Iosif Coriolan Buracu - biografia unui personaj în ideea de descoperire ºi ºi de relaþii dubioase cu ,,românii de dincolo mare român”- Gheorghe Bâgu promovare a elementului românesc, aºa cum de Munþi”, pãrintele Iosif Coriolan Buracu, Revista Permanenþe, martie 2008) îl va descoperi pe viitorul poet ºi luptãtor generalul în retragere Coriolan Buracu, 6 Vestea de Mehadia

Duminica, 26. Oct. 2014, Prigor UN GEST DE SUFLET s-a dat în lãturi când a trebuit sa fie CÂTEVA CUVINTE DESPRE sprijin pentru cei de pe front, mãcinaþi ÎNTR-O LUME de holerã ºi de dorul de casã, care a IOSIF COROLIAN BURACU ºtiut sã uneascã prin culturã pe românii MATERIALà de pretutindeni, care a avut meritul de a-i ridica prin slova cãrþii pe elevii Contribuþii la dezvoltarea culturii din 26 octombrie, 2014. Dau curs sãraci, dar inteligenþi. invitaþiei domnului prof. Pavel Panduru Almãj- Cartea ,,O LEGENDà VIE’’cum avea Iosif Coriolan Buracu a avut o viaþã de a participa la comemorarea a 50 de sã-l numeascã autorul cãrþii prof. Pavel bogatã, o viaþã de pãrinte devotat, cu o ani de la trecerea în nefiinþã a Panduru pe omul care a iubit atât de mult casã plinã de copii, de ctitor de biserici, Preotului Iosif Coriolan Buracu, ºcoli, muzee, spitale, de luptãtor pentru locurile natale. personalitate de prim rang a Vãii pãstrarea identitãþii neamului sãu, Pe lângã atâtea lucruri mãreþe pe care Almajului. participând activ la toate marile marele almãjan: preotul, istoricul, omul de În biserica din Prigor, alãturi de evenimente ale timpului în care a trãit. vastã culturã Iosif Corolian Buracu le credincioºii din parohie, invitaþi din alte Dar, despre ce a fãcut, cum a fãcut ºi sãvârºea, aº dorii sã prezint succint, doar sate almãjene trãiesc, la intensitate cu ce scop, au scris condeie pricepute, maximã, emoþia unui autentic act de implicarea domniei sale în înfiinþarea unor conduse de suflete alese. Ca sã nu culturã. Este omagiat un OM, ,,EFIGIE omit pe cineva, nu voi aminti numele edificii de culturã precum muzeele. peste timp, cu o aurã minunatã pe celor care l-au omagiat, în mai multe · A organizat muzeul ,,General Nicolae chip, la care nici un bãnãþean nu sau mai puþine cuvinte, dar cu acelaºi Cena” din Bãile Herculane ( 1921- 1922), rãm â n e in d ife rent”, aºa cum har pe înaintaºul lor. Ei au contribuit la inaugurat oficial la 27 iulie 1927 subliniazã, într-un articol din 2008, pãstrarea vie, în mintea almãjenilor, a Cezarina Adamescu. Faptele marelui · Turnu Severin (1924-1925) imaginii unui OM al locului, cu care se descendent al familiei Boldea sunt mândresc. ªi au scris pentru cã · La Cerneþi in anul 1928 Muzeul evocate de mai mulþi participanþi, oameni asemenea lui Iosif Coriolan Bisericesc de la Biserica Domneascã aceºtia dovedind o bunã cunoaºtere a Buracu se nasc rar ºi meritã cu · În anul urmãtor 1929 începe Muzeul vie þii ºi activitã þii c e lu i m a i prisosinþã sã-ºi aibã numele înscris cu Almãjului inaugurat oficial în 1930 la Bozovici reprezentativ dintre oamenii de seamã litere de aur în Cartea Neamului. ai Banatului ºi nu numai. Ce aud mã aparþinãnd de Societatea ASTRA cu sediul la Titlul unui articol al Cezarinei emoþioneazã, îmi îmbracã sufletul în Adamescu sintetizeazã perfect ce Sibiu. Acest muzeu avea piese de arheologie, strai de sãrbatoare... Realizez cã, în înseamnã I. C. Buracu pentru cei de documente, hãrþi, fotografii vechi, o bogatã ciuda vremurilor pe care le trãim, mai ieri, de astãzi ºi de mâine... ,,Suflet din existã oameni adevãraþi, care-ºi colecþie numismaticã. sufletul Almãjului, Om pentru istorie, amintesc cu evlavie ºi respect de cei A fost distins în 1941 în luptele cu Om pentru Dumnezeu, Om pentru care prin atitudine, faptã ºi implicare trupele germane, sediul Preturii fiind oameni... legendã vie”. au marcat timpul. incendiat. Pentru sufletul celui care, potrivit lui Datele despre marele om de Liviu Groza, "a cunoscut atât culmile În anul 1933, 15 septembrie deschide culturã ºi credinþã, Iosif Coriolan gloriei cât si abisurile suferinþei" au fost muzeul comunitãºii de avere din Caransebeº. Buracu, stârnesc admiraþia celor daþi, de pomana, colaci, colivã ºi prezenþi în incinta bisericii ºi, parca, a În anul 1937 înfiinþeazã ,,Muzeul Cetãþii dulciuri tuturor participanþilor la aceastã sfinþilor din icoane, pentru cã ºi OMUL Fãgãraº’’ . activitate memorabilã. Pentru cã mi-a comemorat a avut dintotdeauna ceva La cererea lui Dimitrie Gusti, în anul plãcut atmosfera în care s-a desfãºurat din menirea ºi curãþenia sufleteascã a gestul de suflet, pentru cã la final m- 1939 reconstituie la Muzeul Satului o unui sfânt. A trãit printre oameni ºi a am simþit mai bogatã spiritual, þin sã gospodãrie bãnãþeanã la Borlova, ºi tot acolo ºtiut binele a-l face, cum zice poetul, aduc mulþumiri iniþiatorilor acestei ,,ca albina mierea ei”, cu osârdie ºi o ,,vâltoare’’ almãjanã. manifestãri, domnului profesor Pavel rãbdare, fãrã a se gândi nici o clipã la Astãzi, în localitatea Bozovici, Asociaþia Panduru, primãriei, tuturor celor rãsplatã. culturalã ,,IZVOARE ALMÃJENE’’ înfiinþeazã implicaþi. Mi-au fãcut duminica mai Apoi, un rapsod din Prigor ºi inaugureazã în acelaºi loc unde pr. Iosif frumoasã ! delecteazã sufletele celor prezenþi cu Respect, stimã, consideraþie pentru Corolian Buracu alãturi de alþi funcþionari, o doinã, un cântec despre sfântul cei care prin preocuparea lor faþã de oameni de culturã, în fosta Preturã un muzeu Pãrinte, izvorât cândva din inima unui trecut, istorie, civilizaþie, pun în luminã rudarean, admirator al celui omagiat. care poartã numele de ,,Muzeul Sãtesc’’ din Oamenii care au însemnat atât de mult Se numeºte ,,cântecul lui Buracu". Almãj –Vatrã Strãmoºeascã- un frumos lãcaº pentru comunitate, nelãsând sã se Inflexiunile vocii calde a tânarului urcã de istorie ºi culturã almãjanã, dar ºi un piardã în uitare faptele lor ! spre bolta bisericii ºi, mai departe, atractiv punct turistic. spre cerul lumii, printre astrele cãruia GHEORGHE FULGA srãluceºte steaua unui titan, care nu Prof. MARIANA PªLEA 7 Vestea de Mehadia

Gânduri despre un Acesta (Almanahul, n.n.), este una al Partidului Naþional-Þãrãnesc, din prinoasele cele mai frumoase ce deputat în Parlamentul României Mari, mare almãjan (le, n.n.) putem aduce acestui colþ de în lucrarea mai sus amintitã, în rai în care am vãzut lumina zilei. capitolul Partidele politice, nu face L-am descoperit pe Iosif Coriolan Textul este urmat de îndemnul: nici un fel de referire tendenþioasã la Buracu în timpul gimnaziului, când Cei buni ºi harnici, sã-ºi facã celelate partide politice de atunci ºi la mi-au cãzut în mânã câteva dintre datoria! oamenii lor, ci preferã sã le aminteascã scrierile istorice ale acestuia, lucrãri Este interesant faptul cã în tinereþe realizãrile la modul neutru. care m-au impresionat plãcut prin a fost un copil, am zice acum, Ceea ce impresioneazã în lucrãrile bogãþia informaþiilor; era perioada neascultãtor, recalcitrant, nesupus preotului sunt modestia ºi dorinþa de anilor 50, când lumea se ferea sã constrângerilor dictate de societatea în colaborare a cãrturarului; astfel, din discute prea multe despre acest preot, care a crescut - constrângeri care se prefaþa „Almanahului ...” aflãm: ca de altfel ºi despre alþi almãjeni „cu manifestau în acea perioadã în special Sunt convins cã s-au strecurat erori probleme”, mai ales cu copiii. Totuºi, pentru români - dar cu toate acestea, ºi se vor constata multe lipsuri. S-au sporadic, mai aflam câteva detalii într-un fel, acele rãzvrãtiri ale fãcut fãrã nici o rea voinþã ºi fãrã a legate de implicarea sa în cultul copilului erau rodul educaþiei jigni pe cineva. Rãmân profund eroilor, de listele cu eroii cãzuþi în naþionale pe care a primit-o din partea recunoscãtor tuturor (celor, n.n.) care primul rãzboi mondial, de familiei ºi probabil, de la unchiul sãu, mi-le vor semnala, precum ºi pentru monumentul ridicat la Bozovici, de colonelul preot Pavel Boldea care se intormaþiunile preþioase ce (le, n.n.) Cronica Almãjului, publicatã în ocupa de creºterea copilului (ºi voi primi de la toþi (cei, n.n.) care lucrãrile Institutului Banat-Criºana. desigur, de la prietenii acestuia!). Pe voiesc sã colaboreze la adunarea Cine a fost acest preot almãjan, cât de pornit a fost în tinereþe pentru materialului pentru monografie (o care au fost adevãrata staturã, valoarea realizarea unor idealuri naþionale - fãrã monografie a Almãjului, n.n.), ca: ºi personalitatea colonelului preot a renunþa niciodatã la acestea - dupã legende, balade, cântece, amintiri Iosif Coriolan Buracu? Toate acestea Marea Unire, devine un om aºezat, dar personale din rãzboi, numele celor aveam sã le aflu mult mai târziu, la fel de perseverent în îndeplinirea morþi în rãzboi, tabloul mobilizaþilor ºi practic, dupã 1990. Datele au apãrut þelurilor pe care ºi le-a propus, al rãniþilor, date istorice, biografiile încet, dar în mod continuu ºi au deosebit de înþelegãtor ºi conciliant în persoanelor mai marcante decedate ºi început sã se adune, sã se cristalizeze, relaþiile cu toþi cei care l-au cunoscut în viaþã, descrierea jocurilor de copii, fãrã o cãutare anume, astfel încât sã ºi cu care a colaborat pe diferite obiceiuri la botez, nunþi ºi pot sã îmi fac o imagine despre ceea planuri ºi în diferite împrejurãri. înmormântãri, oraþii, bocete ºi ce a fãcut acest mare om almãjan, dar A avut o viaþã tumultoasã, plinã de descântece, fotografii ºi acte vechi, mai ales, despre cine a fost acest mare privaþiuni ºi greutãþi, o familie numiri de dealuri, poieni, vãi ºi râuri român. numeroasã, dar a rãmas credincios etc., etc. Surprinzãtor este faptul cã deºi a crezului ºi convingerilor sale, pe care, În încheiere, doresc sã vã amintesc fost oarecum rupt din Almãj încã de la cu multã muncã, pasiune, abnegaþie ºi cã în „Cronica istoricã a Almãjului” o vârstã fragedã - contactul cu Þara ardoare, a reuºit sã le punã în practicã (1938), pãrintele Iosif Coriolan Buracu Almãjului fiind întreþinut doar în ºi sã le ºi înfãptuiascã. emite un îndemn plin de dragoste perioada vacanþelor când era deosebit Personalitate cultivatã, aplecatã pentru Þara Almãjului, îndemn care de activ cu activitãþi culturale în zonã - asupra studiului, cu o bogatã activitate vizeazã generaþiile viitoare: deºi a crescut ºi a fost educat prin în diverse domenii, fire sociabilã, cu Adresez un apel cãlduros cãtre toþi ºcolile de la Budapesta, Viena, Blaj, siguranþã cã i-a cunoscut pe toþi prietenii din regiunea noastrã ºi în Braºov ºi Caransebeº, el rãmâne un intelectualii almãjeni (ºi nu numai), primul rând cãtre fiii Almãjului, sã mare iubitor al meleagurilor natale, al începând cu anul 1900; pe mulþi i-a cerceteze, cu toatã dragostea, arhive, oamenilor de aici, dar nu în mod apreciat, a colaborat cu ei pe multiple cãrþi ºi diferite publicaþiuni pentru platonic, ci cu iniþiative lãudabile, care planuri; nu am gãsit, din partea lui, întregirea lor. urmãreau ridicarea nivelului de trai, de nicãieri un cuvânt de rãu despre Nãdãjduiesc, cã se va gãsi o panã civilizaþie ºi de culturã, care sã aibã la vreunul dintre ei, dar ºi din partea lor - mãiastrã, care sã scrie istoria bazã cunoaºterea trecutului, dar ºi cu numai cuvinte de laudã la adresa Almãjului. o viziune clarã asupra viitorului. De colonelului preot Iosif Coriolan altfel, în „Almanahul Almãjului” Buracu, Iconom Stavrofor. Prof.dr.ing. ALIMPIE IGNEA (1930), mãrturiseºte cã: De exemplu, deºi era membru activ 8 Vestea de Mehadia

Preotul Iosif Coriolan Buracu Susþinea cã Biserica ortodoxã este firea umorul fin. omului, reprezentând moralitatea, cinstea, Pãrea cã activitatea sa, ajunsã pe culmile uflet din sufletul Almãjului, preotul corectitudinea, iubirea de om, de muncã ºi gloriei va continua, dar vremurile i-au fost Coriolan Buracu ºi-a dedicat credinþã. potrivnice, fiind pe nedrept þinut în detenþie S întreaga sa activitate pentru Pãrintele Buracu îi îndemna pe tineri sã-ºi pentru idealurile ºi activitãþile desfãºurate. pãstrarea fiinþei naþionale a poporului, a cunoascã trecutul, dacã vor sã aibã un viitor, Imaginea lui a rãmas însã vie în sufletul tradiþiei moºtenite. În amintirile sale vorbeºte, susþinând cã patriotismul ºi naþiunea se celor care l-au cunoscut ºi care afirmã, pe ca o profesiune de credinþã, despre manifestã în port, cântec, comportament ºi bunã dreptate, cã preotul Coriolan Buracu a strãdaniile sale referitoare la Almãj ºi activitatea de zi cu zi a fiecãruia ºi sã-ºi cunoscut atât culmile gloriei, cât ºi abisurile almãjeni: ,,Dorinþa mea cea mai fierbinte este închine viaþa idealurilor naþiunii. De suferinþei. sã-mi consacru activitatea, îndeosebi asemenea, aprecia prieteniile trainice ºi Avocat COSMIN PANDURU pentru Valea Almãjului din judeþul Caraº, care a fost sistematic neglijatã de toate COMEMORAREA A 50 DE ANI DE LA MOARTEA LUI guvernele”. IOSIF CORIOLAN BURACU Preotul Coriolan Buracu era un om de un mesianism universal prin acþiunile ºi Iosif Coriolan Buracu s-a nãscut la 15 mai 1888 în localitatea Prigor judeþul Caraº- faptele sale, în rãzboaie ºi în timpul Severin ºi moare la data de 11 februarie 1964 în Bucureºti. Descendenþa s-a se trage dintr- o veche familie de grãniceri ºi preoþi din Valea Almãjului. Dupã unii se vehiculeazã ideea construirii României Mari. A fost o descendenþei dintr-o familie de macedo - români. A fost preot, preot ºi ofiþer superior, om candelã care ardea pentru eradicarea de culturã, deputat, senator ºi un înflãcãrat luptãtor pentru Unire . Pãrintele Iosif Coriolan analfabetismului ºi dezvoltare a credinþei Buracu a fost nepotul învãþãtorului Pavel Boldea , (1842-1917) din Borlovenii Vechi care a prin munca învãþãtorilor, preoþilor, Bisericii avut descendenþi pe: Pavel, Grigore, Remus, Cãlina ºi Mãriuþa. Cãlina Boldea este mama ºi a ºcolii, din care s-au aprins multe lui Iosif Coriolan Buracu care a fost mãritatã în familia Buracu din Prigor ºi ia avut copii pe focuri care au ars pentru educarea Iosif (Coriolan), Tudosia ºi Elena. În formarea ºi educarea lui Iosif Coriolan Buracu, un rol poporului, pentru a forma oameni de decisiv l-a avut unchiul sãu din partea mamei Protopopul-colonel K.u.K., Pavel Boldea, care a asigurat toate cheltuielile de ºcolarizare necesare nepotului sãu. ªcoala o urmeazã clasele culturã ºi iubitori de neam ºi de I-III la Budapesta , a IV ºi a V la Viena, liceul la Blaj, iar în 1911 a absolvit Institutul Teologic Dumnezeu. Era o fântânã din care se din Caransebeº. Caracterul sãu patriotic-naþionalist se manifestã de timpuriu încã din anii adãpau cei iubitori de adevãr ºi educaþie. de ºcoalã, astfel cu ocazia jubileului a 50 de ani de domnie a împãratului austro-ungar În mijlocul mulþimii devenea o flacãrã Francisc Iosif I a participat cu clasã sa la defilare. Trecând prin faþa împãratului a strigat tare vie, ce lumina ºi ilumina pe cei din jur. El în româneºte “Sã trãiascã” fapt ce a generat o amplã anchetã poliþieneascã a sa, a rudelor iubea cântecul, jocul ºi portul popular, în sale ºi învãþãtorilor sãi. Datoritã dorinþelor unchiului sãu ºi ale sale de a urma cariera militarã care vedea o bucurie pentru suflet ºi se înscrie ºi este admis la liceul militar de artilerie Wiener-Naustadt. A rezistat doar trei sãptãmâni, fiind nevoit sã pãrãseascã liceul ca urmare a tezei ,,Ce te-a îndemnat sã pãºeºti pentru minte. Credea cã munca ºi pe cariera militarã”. Concret, la întrebarea comisiei, Buracu rãspunde cã vrea sã se facã rigoarea dã sens vieþii ºi cã vremurile se ,,ofiþer cã sã-i conduc pe români la luptã împotriva ungurilor”. Numai cã profesorul care oglindesc în creaþii populare durabile. prezida comisia era maior ungur care a cerut imediat eliminarea sa din liceu. La 1 Pãrintele Buracu vedea în misterul Decembrie 1918 la Alba Iulia, Iosif Coriolan Buracu a vorbit din partea bãnãþenilor ºi din rãului nonvaloarea ºi impostura, care nu partea Consiliului Naþional Român, arãtând cã acea zi a devenit o zi sfântã pentru toþi recunosc valorile. Om de o rarã omenie, românii . A dat o circularã care spunea:”Fraþi români, ne unim pe vecie cu scumpa noastrã mare model, o busolã care îndruma pe patrie, România. Trãiascã Unirea! Trãiascã Tricolorul!” Dupã cel de al doilea rãzboi mondial, când s-a instaurat un nou regim Iosif Coriolan tineri, ori pe cei care se pot rãtãci. Buracu prin activitatea sa anterioarã ºi profesia s-a preoþeascã este considerat indezirabil Bun ºi strãlucit orator, de o rarã noului regim fapt ce face sã fie arestat în mai multe rânduri, trimis spre reeducare în lagãrul vocaþie, voce de o blândeþe sobrã ºi de muncã forþatã al Canalului Dunare-Marea Neagrã. Iosif Coriolan Buracu se stinge din învãluitoare, care prin cãldura cuvântului viaþã la vârsta de 76 de ani în Bucureºti. Iosif Coriolan Buracu aºa cum aratã documentele încãlzea pe auditoriu, ce se transforma la vremii a fost ctitor de biserici ºcoli (Prigor) cãmine cultural, biblioteci spitale (Bozovici) cum transfigurare, uitându-se pe ei ºi ascultau de altfel avem alãturi de noi un alt patriot cu sufletul mare prof. Pavel Panduru care a reuºit predica. ºi el sã construiascã o modernã ºcoalã aici la Prigor care a ajuns la statutul de liceu ºi poartã numele celui care îl comemorãm astãzi: “Liceul Tehnologic Iosif Coriolan În lunga sa carierã, a creat ºcoli ºi Buracu”. muzee, dispensare ºi spitale, biserici ºi PRIGOR 26.10.2014 IOSIF BORCHESCU Licenþiat în Drept mãnãstiri, unde credea cã se adãposteºte viaþa omului ºi cuvântul lui Dumnezeu. 9 Vestea de Mehadia

CORIOLAN IOSIF BURACU adversar al monarhiei Austro- Ungare. iar ca secretar general un alt luminãtor al Prin articolele publicate în ziarele plaiului natal, profesorul ºi poetul David entru locuitorii din localitatea Prigor, ,,Drapelul” din Lugoj ºi ,,Românul” din Arad, Blidaru. Sub patronajul Astrei, s-au creat comemorarea celor 50 de ani de a criticat aspru pe învãþãtorii care instruiau cercuri culturale ºi au luat fiinþã diferite Pcând preotul Coriolan Iosif Buracu a copiii în limba maghiarã. Aceastã activitate formaþii artistice, iar în perioada anilor 1929 – plecat la cele veºnice, a fost o mare cinste. n-a a fost pe placul autoritãþilor maghiare 1931 au fost creat fanfare în toate satele Organizatorii acestui eveniment avându- l ca care l-au acuzat de uneltire ºi de legãturi almãjene. moderator pe profesorul Pavel Panduru, un strãine cu România. În consecinþã, a fost În perioada interbelicã, Almãjul a fost om de culturã din frumoasa Vale a Almãjului, ridicat chiar când sãvârºea Sf.Liturghie, din obiectul de studiu al câtorva echipe de meritã pe deplin felicitãri omagiindu-i pe cei Altar, în ziua de Duminicã 26 Iulie 1914, ziua sociologi. Echipa de studenþi de la catedra de ce au fost fii ai locului aducându-le sociologie a profesorului D. Gusti, condusã recunoºtinþa pentru tot ce au fãcut pentru de Coriolan Buracu a fost apreciatã ca fiind neamul românesc. Unul dintre aceºti oameni cea mai indicatã. Profesorul Teodor de seamã ai banatului fiind ºi preotul Coriolan Costescu prin caracterizarea sa spunea : ,,În Iosif Buracu pe care-l omagiem astãzi aici la lunga mea carierã de profesor ºi om politic, Prigor. am avut prilejul sã cunosc mulþi oameni Coriolan Iosif Buracu, a venit pe lumea pãtrunºi de dragoste de þarã, caractere de aceasta la data de 15 mai 1888 în satul bronz cã au stat neclintite în slujba bunului Prigor din Valea Almãjului. Zestrea obºtesc. Unul dintre aceºti buni români este intelectualã ºi-a dobândit-o cu ajutorul fratelui fãrã îndoialã pãrintele Buracu a cãrui mamei, colonel Protopop Pavel Boldea, frumoasã activitate închinatã þãrii ºi înscriindu-l pentru început în ºcolile primare neamului nostru, mi-au permis a aduce la din Budapesta, apoi la Viena, în liceele din înaltã conºtiinþã, cu gândul ºi riscul de a- ºi Blaj. lãsa numeroasa-i familie în suferinþã, a Respectând dorinþa familiei, susþinut în muncit pentru binele obºtesc. Aºa putea mare mãsurã ºi de unchiul sãu, Pavel aduce multe foloase oºtirii ºi naþiei române”. Boldea, ca ºi de celãlalt unchi preotul Iosif Corilan Buracu nu a fost doar preot, ci Serafim, soþul surorii mamei sale, urmeazã ºi un valoros om de culturã, un organizator Institutul Teologic din Caransebeº, devenind desãvârºit, un împãtimit propovãduitor al ºi el la rându-i, preot, fiind Hirotonit în data în care se declara Primul rãzboi mondial.Tot românismului ºi al unitãþii neamului, un de 19 iulie 1912, de cãtre prea Sfinþiia sa, atunci au mai fost reþinuþi generalul Nicolae cãrturar de excepþie, un profil scriitor ºi episcopul Dr. MIRON CRISTEA, viitor patriarh Cena, comerciantul N. Chiticeanu, Dinu frecvent corespondent al presei vremii. În cei al Bisericii Ortodoxe Române, ca preot în Cerbu ºi funcþionarul de la bancã Miron 76 de ani pe care i-a trãit, a avut împliniri, dar comuna Pãtaº, iar o lunã mai târziu a fost Cosma . De la Mehadia au fost întemniþaþi de a ºi suferit mult, chiar ºi întemniþare; toate au instalat la Mehadia. cãtre jandarmii unguri la Caransebeº, fiind fost rãscumpãrate de împlinirea marelui vis – Coriolan Buracu, a jucat teatru românesc anchetat ºi acuzat de spionaj în favoarea eliberarea Banatului ºi Transilvaniei de sub alãturi de Zaharia Bârsan, a recitat versuri României ºi agitator pentru descompunerea ocupaþia austro – ungarã ºi unirea acestor aproape la toate serbãrile ºcolare, a fost monarhiei austro – ungare. provincii româneºti cu patria mumã, România. membru al corului mixt dirijat de Gheorghe Declanºarea Primului rãzboi mondial a Coriolan Buracu, în Banatul sãu natal s-a Dima, cu care a luat parte la Expoziþia fãcut posibilã eliberarea lui, fiind convocat ca remarcat nu numai prin dârzenia cu care a Naþionalã din Bucureºti, din 1906 ºi, simþind preot militar de rezervã pe frontal din Serbia, apãrat fiinþa naþionalã, ci ºi prin alte fapte. El a chemarea sângelui s-a încadrat în societatea iar apoi pe frontal rusesc din Galiþia. Reîntors îndrãznit sã-i înveþe pe copii, la ºcoala din secretã ce ºi-a propus sã împiedice de pe front, la 4 noiembrie 1918, a organizat Mehadia, slova româneascã, în condiþiile în maghiarizarea românilor din Ardeal ºi Banat. Consiliul Naþional Român ºi Gãrzile Naþionale care aceºtia învãþau doar în limba maghiarã. A fost membru al Partidului Naþional în districtul Mehadiei , fiind ales comandant Coriolan Iosif Buracu, s-a pensionat pe Þãrãnesc, având legãturi cu marele politician al acestora. La data de 29 octombrie 1929, data de 1 decembrie 1945. A mai fost arestat Iuliu Maniu, al cãrui admirator a fost ºi cu a creat Societatea Culturalã ,,Astra”- Nicolae Iorga, ºi N. Lupaºcu, fiind considerat despãrþãmântul Almãjului-cu agenturi în de autoritãþile vremii deosebit de periculos ºi fiecare sat almãjan. A fost ales ca preºedinte, continuare în pag.10 . 10 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.9 apoi, în curtea bisericii din comuna natalã, liceul la Anina iar dupã aceea au urmat ºi condamnat în ziua de 14 octombrie Prigor. cursurile facultãþilor din Timiºoara ajungând 1948, de Sfânta Paraschiva, când familia sa Coriolan Iosif Buracu a fost ºi va rãmâne oameni de seamã a Vãii Almãjului. Unul dintre avea praznicul casei la un an de închisoare. una din marile conºtiinþe ale românilor ei este ºi scriitorul Ion Marin Almãjan. Eliberat, a fost rearestat la 19 august 1952, bãnãþeni. condamnat, dus la Canal, de unde a fost Semnatarul acestui articol, informeazã Surse: Cãrãºeni de Neuitat, partea a IV – eliberat la 27 aprilie 1953. onorata asistenþã prezentã la acest a ºi a VII–a, editura Eurostampa Timiºoara / Coriolan Iosif Buracu, se stinge din viaþã eveniment, cã unul din fii satului Prigor, 2010, de Prof.univ.dr.Constantin Falcã ºi pe 11 februarie 1964, la Bucureºti, fiind Teodor Buracu i-a fost profesor de Petru P. Ciurea. înmormântat la Cimitirul ,,Izvorul Nou”. matematicã la liceul din Anina. Totodatã Rãmãºiþele pãmânteºti i-au fost strãmutate menþioneazã cã mulþi almãjeni au absolvit MIHAI CHIPER

Preotul Iosif Coriolan Buracu, istoric ºi om de culturã

Anul acesta s-au împlinit 50 de ani de la trecerea la cele veºnice a preotului ºi istoricului Coriolan Buracu din Prigor ºi cu acest prilej în data de 26 octombrie, în biserica din Prigor s-a þinut un parastas. La aceastã slujbã de pomenire au participat, alãturi de descendenþii din familia sa ºi enoriaºii din parohia Prigor ºi istorici ºi oameni de culturã din Valea Almãjului, care au þinut sã spunã câteva cuvinte despre personalitatea ºi activitatea sa ca preot, apoi ca preot militar, ca formator de culturã, ca istoric, ca om politic. Dintre vorbitori amintesc pe prof.Pavel Panduru, prof.Gheorghe Rancu, prof.Dãnilã Sitaru, prof.Mihai Vlãdia, ec.Gheorghe Fulga, Iosif Borchescu, Iosif Goga, Mihai Chiper. Ca reprezentantã a asociaþiei culturale „Izvoare Almãjene” din Bozovici, am ales, ca din vasta activitate a celui care a fost Coriolan Buracu, sã mã refer la cea de istoric ºi om de culturã. Fiind preot în Mehadia în perioada 1912-1924, a cercetat amãnunþit însemnãrile vechi din cãrþile bisericeºti ale Mehadiei, gãsind foarte multe menþiuni preþioase cu privire la trecutul Banatului montan. ªi-a fãcut fiºe cu însemnãri, care în decursul timpului le-a completat cu tot mai multe date. O parte din aceste date le-a publicat sub forma de cãrþi, sau în diferite broºuri ºi reviste: Cronica Mehadiei (1924), Iovan Iorgovan ºi Bãile Herculane (1924), Din trecutul Almãjului ºi al Rudãriei (1932), Din istoria Banatului Severin(1932), Cronica istoricã a Almãjului (1939). In Prefaþa „Cronicii istorice a Almãjului” mãrturisea credinþa fierbinte de a oferi almãjenilor sãi dragi, mãcar o parte din trecutul istoric al regiunii ºi al înaintaºilor ºi adresa un apel cãlduros cãtre fiii Almãjului, sã cerceteze, cu toatã dragostea, arhive, cãrþi ºi diferite publicaþii pentru completarea ºi întregirea materialului adunat de el. Coriolan Buracu a fost ºi un întemeietor de muzee: în anul 1921 a organizat Muzeul „General Nicolae Cena” din Bãile Herculane. La Turnu Severin înfiinþezã în anul 1924 Muzeul „dr.C.I.Istrati”, iar în anul 1929 organizeazã la Bozovici „Muzeul Almãjului”, care a fost inaugurat oficial în anul 1930 ºi care a avut sediul în clãdirea Preturii din Bozovici. Acest prim muzeu din Valea Almãjului cuprindea piese de arheologie, documente, hãrþi, fotografii ºi o bogatã colecþie numismaticã. Tot în acest muzeu a fost depusã ºi piatra cu inscripþie romanã gãsitã la Prigor pe locul numit „Ogei”. Muzeul a fost distrus în septembrie 1944 când, în luptele care s-au dat cu trupele germane, sediul Preturii din Bozovici a fost incendiat. In anul 1933, la 15 septembrie deschide încã un muzeu, cel al Comunitãþii de Avere din Caransebeº, iar în anul 1937 „Muzeul Cetãþii Fãgãraº”. Ca un omagiu adus omului de culturã Coriolan Buracu, pe 22 august, anul acesta, asociaþia culturalã Izvoare Almãjene din Bozovici, cu sprijinul Primãriei din localitate, a redeschis la Bozovici, tot în clãdirea fostei Preturi, muzeul sãtesc al Almãjului Prin întreaga sa activitate culturalã ºi spiritualã Coriolan Buracu rãmâne una dintre personalitãþi remarcabile ale Vãii Almãjului.

Ing. CONSTANTINA ªTEFANCU Borlovenii Vechi 11 Vestea de Mehadia

împotrivire la încercarea de ocupare a comentariu din caietul manuscris, redactat în În memoria preotului întregului Banat de cãtre trupele sârbeºti. ultimii ani de viaþã a celui care a fost ºi Ca recunoaºtere a acestor merite, a rãmâne în istoria vie a sudului Banatului – Coriolan Buracu fost invitat în 1924 de Theodor Costescu sã popa Buracu – luptãtor pentru libertatea ºi primeascã funcþia de director al Palatului unitatea poporului român. Cultural din Turnu-Severin. Din scrisoarea ce „Buracu Iosif Coriolan s-a nãscut în i-a fost adresatã la 20 mai 1924, reproduc Cântecul lui Popa Buracu 1888, în comuna Prigor din judeþul Caraº- urmãtoarele: Dumnezeul moºilor ºi Severin. A fost un luptãtor pentru drepturile strãmoºilor noºtri, prin armele victorioase ale compus de Drãghia Didraga din Rudãria, românilor din Banat ºi Unirea lor cu România. aliaþilor noºtri ºi prin jertfa neasemuitã a 1948 Pentru aceasta, jandarmii unguri l-au arestat neamului nostru, a desfiinþat hotarele, a rupt la izbucnirea Primului rãzboi mondial. A fost Frunzã verde când ºi cânt, cãtuºile adunând laolaltã pe toþi fraþii de deputat naþional-þãrãnist de Severin ºi primul Cine-am fost ºi cine sunt, pretutindeni. director al Palatului Cultural din Turnu Când îmi dã mai bine-gând, Ziua, noaptea stau ºi plâng. Severin, între 1924 – 1929. A fost confesorul Ing.CRISTEA GHEORGHE Plec pe drum ºi dau din cap, batalioanelor grãnicereºti. Pe data de 14 Lumea zice cã sunt beat! octombrie 1948, Securitatea l-a arestat, fiind Eu nu mi-s beat, dar necãjit, condamnat la un an pentru uneltire împotriva ,,Numele lui Iosif Coriolan Buracu De jandarmi urmãrit statului. Rearestat pe 19 august 1952, a strãluceºte acum, în bãtaia astrului ºi ªi prin pãduri tot fugãrit! trecut prin Ghencea, Coasta Galeº, se reflectã pe chipurile noastre, la fel Peninsula, pânã la 28 aprilie 1953. A decedat de frumos precum a trãit, dovedind Frunzã verde, foi trifoi, pe 11 februarie 1964 la Bucureºti ºi a fost spusa shakespearianã: Nu este destul Am ajuns sã ºãd la oi. reînhumat în curtea bisericii din Prigor”. întuneric în tot universul ca sã stingã Asta nu mi-ar fi prea jãle Acestui text publicat în Cartea de aur a lumina unei plãpânde candele. Sã ºãd la oile mele. r e z i s t e n þ e i r o m â n e º t i î m p o t r i v a Oricât ar fi vrut autoritãþile timpului sã Eu, omu-împãratului comunismului, de Cicerone Ioniþiu, vol. I, ascundã aceastã luminã sub obroc, nu Stau la turma satului. pag. 312, apãrutã în 1996 la Editura Hrisov, au reuºit pentru cã ea a ieºit la ivealã, Fiind preot în armatã, i se pot adãuga mai multe privind activitatea mai vie ca oricând, în sufletele Azi nu pot sã stau în casã. patrioticã a preotului Coriolan Buracu, pe bãnãþenilor (ºi nu numai, în sufletele baza unor documente autentice care se tuturor celor care poartã numele de Frunzã verde de alunã, gãsesc în arhiva familiei. Absolvent al român), pe chipurile lor, izvodind de Sãracã inimã bunã, Institutului Teologic din Caransebeº, a fost acolo mândria ºi dragostea de neam, Nu te mai avui de-o lunã. hirotonisit ºi instalat ca preot în 1912 la aidoma celor ale preotului Iosif Nici de-o lunã, nici de-un an, Mehadia, unde a desfãºurat, alãturi de Coriolan Buracu – aceastã Legendã Nici acum nu te mai am. generalul Nicolae Cena o rodnicã activitate pe Vie a neamului.” Nici de-un an, nici de trei, tãrâm spiritual ºi social, devenind în scurt Sãraci copilaºii mei. timp obiectul unei serii de anchete Cezarina ADAMESCU, scriitor,membru De când sunt în pribegie, administrative, jandarmereºti ºi judecãtoreºti, Uniunea Scriitorilor din România Nu ºtiu Doamne ce-o sã fie! care au culminat cu arestarea din altarul Dumnezeu ºtie ce face! bisericii în ziua de 26 iulie 1914. A stat în Sã fim toþi cu sãnãtace! detenþie la Orºova ºi Caransebeº sub acuzaþia de „spionaj în favoarea României ºi Cântecul lui Popa Buracu Frunzã verde foi de macu agitaþie pentru descompunerea monarhiei Acesta-i cântu lui Buracu, Care mult o pãtimit Austro-Ungare”. La iniþiativa preotului Coriolan Pentru neamul nost iubit. A fost trimis apoi pe front, unde a stat Buracu, Regele Carol al II-lea a reînfiinþat cele pînã la izbucnirea revoluþiei din 1918. În trei regimente grãnicereºti din Nãsãud, „Dupã fiecare vers se cântã refrenul : aceste timpuri foarte tulburi a fost ales Fãgãraº ºi Caransebeº, regimente create de Hai, hai, fã lume dragã”. preºedinte al Consiliului Naþional Român, de cãtre împãrãteasa Maria Thereza în regiunile „Acest cântec mi-a fost adus de cãtre peste 34 de sate din districtul Mehadia. Din cu populaþie predominant româneascã. Dupã autor, însoþit de patru feciori conduºi de documente se pot observa acþiunile energice 23 august 1944 s-a afirmat ca un aprig fruntaºul Mita Didraga – un mare aderent al întreprinse în sudul Banatului pentru luptãtor pentru instaurarea democraþiei, fiind meu din Rudãria, în pãdurea de la Vega, din înfãptuirea idealului de unitate naþionalã, urmãrit de organele securitãþii comuniste, hotarul Prigorului, unde am stat de la 18 mai mergând pânã la organizarea Gãrzii devenind un simbol al luptei anticomuniste. pânã la 13 iulie 1948”. Naþionale, ocuparea localului jandarmeriei, Expresie a acestei tragice realitãþi DÃNILà VLAICU preluarea instituþiilor administrative ºi istorice este ºi Cântecul lui Popa Buracu, mulþumindu-mã sã reproduc textul ºi scurtul 12 Vestea de Mehadia

PREOTUL IOSIF Teologic din Caransebeº pe care îl absolvã în unchi al sãu, Iosif Serafin care era ºeful anul 1911. La 19 iulie 1912 este hirotonisit clerului militar român din Ardeal ºi Banat ºi-i CORIOLAN BURACU ca deacon de cãtre episcopul Miron Cristea cere ajutor. Este numit preot militar la un REFORMATOR AL (ulterior patriarh al României) în capela regiment din Braºov unde ºi aici organizeazã episcopalã din Caransebeº ºi mutat preot la cãmine culturale pentru ostaºi biblioteci ºi alte SATULUI ROMÂNESC Pãtaº dar ºi ca administrator parohial al activitãþi de culturalizare a ostaºilor. La 1 iulie Mehadiei. Dupã alþi autori este hirotonisit la 1919 organizeazã o manifestare popularã tot Primele cunoºtinþe ºi informaþii despre 20 iulie la Pãtaº de hramul bisericii ºi instalat în problema Banatului. Moþiunea votatã a pãrintele Iosif Coriolan Buracu le-am primit la 25 august de cãtre dr. I.Sârbu din Rudãria prezentat-o seara în garã regelui Ferdinand. acum 50 de ani la Otopeni-Bucureºti de la un la Mehadia. Aici a fondat biblioteca parohialã I.C. Buracu a fost numit în anul 1924 primul camarad de armatã, Iosif Buracu, inginer a organizat comitetul local al Societãþii director al Palatului Cultural din Turnu Severin agronom stabilit acum undeva prin Bistriþa- culturale Astra a condus corurile Doina din precum ºi al Bibliotecii I.G. Bibicescu. În Nãsãud, care atunci se învoise la comandant, Turnu Severin ºi Armonia din Craiova dar aceastã calitate la fel ca ºi în Almãjul natal pentru a merge la înmormântare în Bucureºti pentru aceasta a fost anchetat ºi acuzat de înfiinþeazã ºi aici, în vechiul regat prima a unchiului sãu Iosif Coriolan Buracu. La 10 spionaj în favoarea României ºi de agitator fanfarã þãrãneascã la Vânjuleþ. Tot în aceastã ani dupã aceea întâlnindu-l la ºcoala din pentru destrãmarea monarhiei austro-ungare. calitate înfiinþeazã an Valea Almãjului 14 Prigor pe prof. Pavel Panduru, de multe ori A fost întemniþat la Caransebeº în preajma biblioteci ºi alte 47 în localitãþi din Jugoslavia am vorbit despre acela pe care-l considera începerii primului rãzboi mondial însã idolul sãu ,,suflet din sufletul Almãjului”, care eliberat ºi convocat ca preot militar pe ºi-a dedicat viaþa ºi activitatea pentru frontul din Serbia apoi Galiþia. Acum pãstrarea fiinþei naþionale a poporului,a limbii ca ºi întotdeauna preotul, patriotul ºi ºi tradiþiilor moºtenite. Apoi am mai citit ce cãrturarul I.C. Buracu a rãspândit am avut la îndemânã ºi am aflat cã preotul credinþa în Dumnezeu ºi în biruinþa militar I.C. Buracu se trage dintr-o familie neamului românesc. Aflând cã poliþia veche de grãniceri a tatãlui sãu Iosif Buracu ungureascã se interesa la Mehadia de din Prigor ºi Cãlina Boldea mama sa care trecutul lui politic, îl roagã pe unchiul este fiica învãþãtorului Pavel Boldea din sãu, protopopul Pavel Boldea, sã-l Borlovenii Vechi. I.C. Buracu s-a nãscut la 15 transfere pe frontul italian unde ajunge mai 1888 la Prigor, iar în anul 1894 merge la la 6 august 1916. Aici îºi continuã la ºcoalã la Budapesta la unchiul dinspre activitatea de deºteptare naþionalã ºi de unde erau români. În anul 1928 din partea mamã, unde face primele 3 clase. În anul culturalizare a soldaþilor organizând biblioteci, P.N.Þ., este ales deputat de Caraº, calitate 1897 îl gãsim în clasa a IV a la Viena pânã în sãli de lecturã, procurând cãrþi de rugãciune ce-l obligã sã-ºi dea demisia de la Palatul anul 1899 unde-ºi urmeazã unchiul care este ºi ziare româneºti, sugerând soldaþilor români Cultural dar care-i permite sã realizeze o protopopul militar colonel Pavel Boldea. În cã a venit timpul împlinirii aspiraþiilor ºcoalã foarte frumoasã la Prigor dându-i anul 1899 vine la liceul din Blaj unde face naþionale-unirea. Reîntors de pe front la 4 numele „Marele Voievod Mihai”, Spitalul clasele I-V dupã care se transferã la liceul din noembrie 1918, conform indicaþiilor „Principesa doamna Maria” la Bozovici, Braºov 1904-1908, unde îºi terminã liceul. În Consiliului Dirigent din Arad, organizeazã în Grãdiniþa de copii la Bozovici, ºcoala primarã anul 1897 a dat admitere la ºcoala militarã de districtul Mehadiei ºi în localitate Consiliul la Stancilova, circumscripþii medicale la artilerie dar a fost respins chiar cã avea Naþional Român (unde este ales preºedinte) Prigor, Bãnia ºi Dalboºeþ doua circumscripþii calificative bune cãci la întrebarea: ,,ce te-a ºi Gãrzile Naþionale unde este comandant. La veterinare, autobuz poºtal Bozovici-Iablaniþa determinat sã pãºeºti pe cariera militarã”, 26 Decembrie 1918 primeºte în gara garã. Printre alte activitãþi a mai reorganizat rãspunde ,,sã mã fac ofiþer cã sã-i conduc pe Mehadia pe generalul francez Berthelot Societatea Culturalã Astra a înfiinþat Muzeul români împotriva ungurilor”. Profesorul care înmânându-i un memoriu privind Banatul, Almãjului în Bozovici în anul 1929, Societatea prezida comisia (maior ungur) a cerut imediat revendicându-l în întregime pentru România. Cultul Eroilor a iniþiat construirea eliminarea.Când a fost elev la Braºov a La 1 martie 1919 au fost întâmpinate trupele Monumentului eroilor Almãjului, a înfiinþat un activat într-o organizaþie secretã care-ºi franceze, dar noaptea un soldat de origine cãmin cultural la Prigor, a obþinut fonduri propunea împiedicarea maghiarizãrii romanã din armata sârbã de ocupaþie îl pentru crearea fanfarei românilor din Ardeal ºi Banat. Dupã anunþã cã a doua zi trupele de ocupaþie continuare în pag.13 . absolvirea liceului se înscrie la Institutul sârbeºti îl vor aresta. Fuge la Sibiu la un alt 13 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.12 din Prigor cât ºi pentru Palatul Cultural din AMINTIRI DESPRE PÃRINTELE CORIOLAN BURACU Turnu Severin. Pe lângã toate acestea, a mai fãcut numeroase demersuri pentru refacerea Pãrintele Coriolan Buracu a fost una dintre marile personalitãþi ale Vãii Almãjului drumurilor Bozovici-Iablaniþa ºi Bozovici- din Banatul muntos. Oraviþa, singurele cãi de acces din ºi înspre Realizãrile lui se întind în domeniul pastoraþiei, culturii si promovãrii idealurilor Almãj. În anul 1929/1930 obþine de la româneºti. Sunt destul de multe studii ºi articole care au prezentat activitatea Pãrintelui Societatea Cultul Eroilor din Bucureºti troiþe Coriolan Buracu ºi fãrã îndoialã cã altele le vor urma. In cele ce vor decurge voi din piatrã pentru comunele Mehadia, Rudãria, prezenta doar câteva amintiri personale legate de aceastã mare personalitate care a fost a Vãii Almãjului, dar ºi a familiei lui. Aceste amintiri se leagã de documente Teregova ºi din stejar pentru Cornea, Obreja, pãstrate în casa Boldea din Borlovenii-Vechi ºi în memoria colectivã a familiei mele. Prigor, ridicate în memoria ºi cinstirea eroilor Pãrintele Coriolan Buracu a fost nepotul învãþãtorului Pavel Boldea (1842-1917), cãzuþi în primul rãzboi mondial. Datoritã din Borlovenii-Vechi, care a avut descendenþi direcþi pe: Pavel Boldea (ulterior Protopop iniþiativei ºi insistenþei preotului ºi senatorului ºi colonel K.U.K, având o strãlucitã carierã), pe Grigore, Remus, Cãlina ºi Mãriuþa. I.C. Buracu la 2 iunie 1933 Regele Carol al II- Cãlina s-a mãritat în familia Buracu în Prigor ºi a avut pe Coriolan Iosif, Tudosia si lea face o vizitã în Banat unde este vizitat ºi Elena. Bozoviciul. Cu aceastã ocazie este dezvelit In formarea ºi educaþia lui Coriolan Buracu, un rol decisiv l-a avut unchiul sãu, Protopopul Pavel Boldea. Protopopul-colonel K.u.K, Pavel Boldea a luat asupra sa monumentul celor 818 eroi almãjeni cãzuþi în asigurarea speselor de ºcolarizare pentru nepotul sãu. Din acea vreme, în casa Boldea primul rãzboi mondial. Mai amintim cã la 14 din Borlovenii-Vechi se pãstreazã un schimb de corespondenþã între unchi ºi nepot în octombrie 1911 I.C. Buracu s-a cãsãtorit cu timpul când acesta din urmã era la ºcoalã, la liceul din Braºov ºi apoi la d-ºoara Maria Mocanu pe care a cunoscut-o Caransebeº.Rezultã cã ,,unchiul” era foarte scrupulos ºi cerea socoteala cu precizie încã din anul 1905 la Braºov ºi au avut 11 asupra cheltuielilor. Mai rezultã cã ,,nepotul” îi dadea ascultare cu grijã, dar totuºi se copii dar 3 au murit de timpuriu. Iosif comportã în limita vârstei lui tinere ºi îºi îngãduia mici zburdãlnicii inerente vârstei. Mai Coriolan Buracu se pensioneazã la 1 rezultã cã în vremea ºcolii Coriolan Buracu, fãrã sã fie eminent, era un student bun ºi excelent în anume domenii. Deci era, încã de tânãr, o fire pasionalã ºi cu personalitate. decembrie 1945 dar la 14 octombrie 1948, la sãrbãtoarea praznicului casei din Prigor a continuare în pag.20 . fost ridicat ºi condamnat la un an închisoare. Este arestat din nou la 19 august 1952 ºi dus la canal, eliberat la 27 aprilie 1953. Decedat PREOTUL CORIOLAN IOSIF BURACU – APOSTOL la 11 februarie 1964. AL ARMATEI ROMÂNE ÎN PRIMUL RÃZBOI Citãm un pasaj din însemnãrile preotului MONDIAL, ªI PROMOTOR AL IDEII DE UNITATE I.C. Buracu „Dorinþa mea cea mai fierbinte este sã-mi consacru activitatea îndeosebi NAÞIONALà A ROMÂNILOR DIN BANATUL DE SUD pentru Valea Almãjului din judeþul Caraº, care a fost sistematic neglijatã de toate ci la oamenii simpli, ºi în special a tineretului, guvernele”. I.C. Buracu a cunoscut atât ,,E de un nepreþuit folos ca toþi sã cãci figura pãrintelui Buracu, prin faptele sale, culmile gloriei cât ºi ale suferinþei, era un cunoascã bine fizionomia particularã a locului constituie azi o legendã care se întinde peste model în muncã ºi viaþã ºi-l caracteriza, natal, mijloacele de trai, portul ºi obiceiul dealurile Vãii Almãjului, a Mehadiei ajungând indiferent de vârstã, un continuu neastâmpãr. locuitorilor, tradiþiile lor, proverbele, legendele pânã la porþile Severinului ºi chiar mai departe lor ºi rolul pe care l-au avut în trecut, precum la Craiova, în inima Olteniei. Simpla La 10 august 2008 se organizeazã un ºi oamenii mari cari au ieºit din sânul lor ºi necunoaºtere a personalitãþii ºi a locului ce-l moment comemorativ ºi la propunerea nu e deloc indiferent pentru viaþa noastrã ocupã Coriolan Iosif Buracu în istoria profesorului director Pavel Panduru ºcoala moralã ºi chiar ºi pentru viaþa noastrã românismului, ar constitui încã una din din Prigor a primit numele de „ªcoala de Arte practicã, de a cunoaºte preþul de sânge, de nedreptãþile aduse dupã trecerea sa în ºi Meserii Iosif Coriolan Buracu” ºi totodatã muncã ºi de jertfã, cu care au cumpãrat ei eternitate, adãugatã nedreptãþii la care a fost s-a instalat ºi un bust ºi s-a dezvelit placa petecul de pãmânt, care ne hrãneºte.” supus în ultimii ani de viaþã. De aceea comemorativã spre aducerea aminte nouã ºi Coriolan Iosif Buracu consider cã un rol important în aceste vremuri de ,,pustiire a neamului românesc”, aºa cum urmaºilor noºtri de cei care au fost, de Personalitatea pãrintelui Buracu din constata pãrintele Iustin Pârvu, pe care le dragostea ºi respectul nostru pentru înaintaºi. pãcate, nu este suficient cunoscutã, prin prisma importanþei sale, în rândul semenilor continuare în pag.14 . Prof. NICOLAE IOANA noºtrii, ºi aici mã refer nu la oamenii de carte 14 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.13 împãratului i-a strigat tare în româneºte ,,Sã mult timp sã vadã pe câmpul de luptã trãim azi, îl are punerea în valoare a trãiascã”, fapt ce a generat o amplã anchetã moartea, totuºi erau gata sã plângã. În aceste adevãraþilor eroi ai neamului, care cu poliþieneascã, asupra sa cât ºi a rudelor ºi a zile de suferinþã atroce ce Dumnezeu ne-a dragoste de adevãr, cu credinþa în suflet ºi î n v ã þã to r i lo r s ã i . D e a s e m e n e a trimis, noi ofiþerii ruºi am vãzut aici în iubire de Dumnezeu, au creat adevãrata ,,neastâmpãrul” tânãrului Buracu va continua strãinãtate cu multã satisfacþie, venind un istorie a poporului român. Spiritul ºi atunci când, fiind admis la liceul militar de preot român ortodox cu un cuvânt de personalitatea lor sã se constituie în repere artilerie Wiener-Neustadt, întocmeºte teza cu consolare ºi rugãciuni” (ordin de zi semnat de de conduitã, atât moralã cât ºi civicã, într-o tema ,,Ce te-a îndemnat sã pãºeºti pe 27 de ofiþeri ruºi ). societate bulversatã ºi confuzã, tot mai mult cariera militarã” la care proaspãtul licean Colonelul Virgil Economu, ajuns ulterior marcatã de promovarea unor valori strãine, în scrie cã vrea sã se facã ,,ofiþer cã sã-i ºeful Armatei a VII-a, avea sã-i facã lipsa cunoºterii ºi preþuirii valorilor culturale conduc pe români împotriva ungurilor”. urm ãtoarea caracterizare în ,,foaia ºi spirituale a poporului român, punând în Profesorul care prezida comisia, fiind maior calificativã”: ,,Preotul Coriolan Buracu pericol însãºi existenþa identitãþii de neam, a ungur, a cerut imediat eliminarea sã care s-a cristalizeazã în fiinþa sa moralã creºtinã, toatã produs neîntârziat la numai trei sãptãmâni de puritatea sa. Este singurul om la care am la admiterea sa, astfel încheindu-se cursul întâlnit aºa o perfectã identitate între vorbã ºi aspiraþiilor sale militare. faptã. Interesant ca înfãþiºare, captivant la Ca preot, începe activitatea la Mehadia, cuvânt, exemplar la fapte, popa Buracu a fost dupã hirotonisirea sã în anul 1912, unde apostol în Regimentul 105 Infanterie. Preotul continuã afirmarea ºi promovarea ideii de Buracu este una din structurile omeneºti mult identitate ºi de unitate naþionalã. Cunoaºte departe de comun prin educaþiunea minþii, personalitãþi locale cu convingeri naþionaliste inimei ºi voinþei.” cum sunt generalul Nicolae Cena, doctorul Un episod emoþionant, cu aer de legendã, Virgil Nemoianu, învãþãtorul Nicolae Mergea, dar de o realitate cutremurãtoare, ce pune în ºi se integreazã cercurilor naþionaliste evidenþã puternicã personalitate a pãrintelui, existente aici, ceea ce îl pune din nou în încrederea în misiunea sa ºi principiile sale atenþia autoritãþilor maghiare. În ziua de nobile cãlãuzitoare în viaþã, s-a consumat în Dumnicã 26 iulie 1914, la ora 9 dimineaþa, timp ce pãrintele conducea un grup de soldaþi; în timp ce slujea Sfânta Liturghie este arestat trecând pe lângã un colonel grupul l-a salutat chiar din altar de cãtre jandarmii unguri sub conform uzanþelor. Colonelul vãzând însã cã acuzaþia de ,,spion al României ºi agitator pãrintele nu este echipat ºi cu arma (avea pe pentru descompunerea monarhiei Austro- el capela de cãpitan ºi paltonul militar) s-a modelului existenþial românesc . Ungare”, ºi este dus sub escortã alãturi de oprit supãrat ºi l-a chestionat : ,, Detaºament Nãscut la 15 mai 1888, în comuna Prigor, alþi arestaþi din Mehadia, generalul Nicolae stai! Cãpitane unde þi-e arma?” Pãrintele i-a ca descendent al unei vechi familii de Cena, Dimitrie Cerbu, Nicolae Chiticeanu, rãspuns: ,,Domnule colonel, am onoarea de a grãniceri ºi preoþi, Coriolan Iosif Buracu a Miron Cozma, la Orºova. De aici la 27 iulie mã prezenta: preot cãpitan Coriolan Buracu de urmat ºcoala primarã la Budapesta ºi la sunt duºi la închisoarea din Caransebeº. la Regimentul 105 Infanterie” ºi scoþând Viena, gimnaziul la Blaj iar liceul la Braºov. În Eliberat, la mai puþin de o lunã, din lipsã de crucea din hainã, a rostit: ,,Aici mi-e arma”. anul 1911 absolvã Institutul Teologic din probe, la 22 august Coriolan I. Buracu este Colonelul, profund impresionat de atitudinea Caransebeº, fiind hirotonit ca preot un an mai trimis, ca preot militar în Armata Austro- pãrintelui, s-a descoperit ºi a sãrutat crucea târziu. Ca moºtenire de familie, pe lângã Ungarã, pe frontul din Galiþia, în linia I-a. Aici adresându-se oºtenilor: ,,Ostaºi! Armata care caracterul ºi dragostea pentru oameni ºi cu multã dragoste îngrijeºte deopotrivã are preoþi cu crucea-n frunte trebuie sã fie Dumnezeu, moºteneºte ºi cunoaºterea soldaþi români, ruºi, sârbi, italieni, unguri sau biruitoare!”. sensului adevãrat al cuvântului ,,român” ºi cehi, atinºi de boalã sau de gloanþe. Întors de pe front în Mehadia, la 17 importanþa lui, pe care o va respecta ºi va Dragostea sa creºtinã faþã de aproape, faþã noiembrie 1918, printr-o implicare activã, la cãuta s-o afirme ºi s-o facã cunoscutã de neam ºi þarã iese în evidenþã, ºi aici în iniþiativa sa, se constituie ,,Consiliul Naþional tuturor de-a lungul întregii vieþi. Educat în mijlocul soldaþilor, prin comportamentul sãu. Român”, ºi se înfiinþeazã ,,Garda Naþionalã spiritul identitãþii de neam, fiind descendent Ofiþerii austrieci, dar ºi ofiþerii ruºi prizonieri Românã”, respectându-se astfel îndrumãrile pe linie maternã al unei familii simbol a ºi eliberaþi ulterior au þinut sã-i mulþumeascã date de ,,Consiliul Dirigent” din Arad. românismului ºi anume al familiei Boldea , tânãrului preot pentru dragostea arãtatã: Organizarea s-a fãcut într-un cadru solemn în tânãrul Coriolan Buracu se manifestã ca un ,,Pentru a fi prisonier e o soartã grea. Dar piaþa publicã, unde se sfinþeºte steagul tricolor rebel, un nonconformist, manifestându-ºi soarta nostrã a fost de o sutã de ori agravatã românesc. Dupã serviciul religios preotul fãrã reþinere încã din anii ºcolii primare prin una din cele mai mari nenorociri pe care Buracu cere mulþimii adunate sã depunã convingerile ºi ideile naþionaliste. Astfel, cu o cunoaºte umanitatea: holera a venit sã ne jurãmântul de credinþã ºi luptã pentru neamul ocazia jubileului a 50 de ani de domnie a facã o vizitã neaºteptatã ºi teribilã. ªi noi am românesc, jurãmânt rostit cu entuziasm ºi împãratului Francisc Iosif I, a participat cu vãzut cum secera totul împrejur cu o aºa de continuare în pag.15 . clasa sa la defilare. Trecând prin faþa mare furie, cã ochii noºtri, fiind obiºnuiþi de 15 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.14 comunã este preluatã de Garda Naþionalã, iar solemnitate, toate aceste momente fiind mai apoi, la 14 martie sosesc trupele urmate de o mare serbare naþionalã. În ziua coloniale franceze ca, in 29 mai sã facã loc urmãtoare, la 18 noiembrie, se reînfiinþeazã primilor jandarmi români ºi trupelor româneºti alcãtuite din legionari. Constituind una din figurile marcante ale intelectualitãþii româneºti bãnãþene din prima jumãtate de veac XX, Coriolan Iosif Buracu, a participat la cele mai importante evenimente ce au marcat acest zbuciumat secol, ºi anume, la primul rãzboi mondial ca preot militar, apoi ca participant activ la înfãptuirea actului Marii Uniri din 1918, ºi mai apoi, tot ca preot militar, la teatrul de operaþiuni al celui de-al doilea rãzboi mondial. Spre finalul unei vieþi puse în ,,Districtul Mehadia” având în cuprinsul sãu slujba lui Dumnezeu ºi a neamului românesc, 16 comune, toate aceste noi entitãþi ca un paradox al sorþii, el este supus aprigei constituite aflându-se sub sub preºedenþia lui prigoane instaurate de regimul comunist. Coriolan Iosif Buracu. În contextul ,,Sãrac pânã la sfinþenie”, aºa cum este evenimentelor ce au urmat, Consiliul Naþional caracterizat de unul dintre cunoscuþii sãi, aºa Român hotãrãºte delegarea unui reprezentant avea sã ºi moarã. Dupã ce statul comunist i- al Districtului Mehadia la Marea Adunare de a refuzat dreptul la demnitate, i-a luat ºi la Alba Iulia, la 1 decembrie, ce avea sã dreptul la pensie, pãrãsindu-ºi sfânta desãvârºeascã constituirea statului naþional existenþã pe pãmânt, cu amãrãciunea în unitar Român prin unirea Transilvaniei ºi a suflet, dar împãcat cu sine însuºi ºi cu Banatului cu România, în persoana lui Ion Dumnezeu, in anul in 1964, lãsând în urma Grigore din Mehadia. În timpul în care avea sa un model de viaþã închinatã unor principii, loc Marea Adunare de la Alba Iulia, la un etalon al moralitãþii ºi al respectului faþã Mehadia in Sfânta Bisericã, pãrintele Buracu de sine ºi faþã de Dumnezeu. a convocat o adunare naþionalã, cu prilejul Un gest remarcabil este sãvârºit de cãtre cãreia toþi locuitorii Mehadiei reprezentanþii comunei s-au declarat ca aparþinãtori ai Prigor, în anii 2000, la României. realizarea stemei comunei, În perioada im ed iat plasând ca element central urmãtoare acestui eveniment, braþul lui Coriolan Buracu soseºte însã în zonã un þinând în mânã o cruce de escadron de cavalerie sârbã aur. Crucea ce a cãlãuzit care îl cautã pe preotul Buracu ostaºii armatei române, ºi alþi fruntaºi naþionaliºti din cea care l-a cãlãuzit în zonã pentru a-i închide. viaþã pe pãrintele Buracu, Pãrintele este anunþat de va cãlãuzi ºi va veghea azi intenþiile sârbilor, de un român asupra faptelor urmaºilor din Banatul de la sud de sãi. Un gest nobil pe Dunãre, ce fãcea parte din altarul recunoºtinþei adus acel escadron, escadron ce va de posteritate cãci, aºa ocupa zona pânã în februarie 1919. În acest cum afirmã Alexandru Nemoianu ,,înþeleptul moment pãrintele hotãraºte sã se refugieze în nostru din America”, fiu al acestor sfinte România, nu înainte însã de a-i înmâna, la 26 meleaguri, „împlinirea personalitãþii umane, decembrie, un memoriu privind cauza mântuirea ei, nu vine în ºi prin Istorie ci la Banatului, generalului francez Berthelot ce se capãtul ei” iar împlinirea personalitãþii întorcea de pe frontul din Moldova, acesta pãrintelui Buracu este menirea noastrã de a fiind întâmpinat de pãrintele Buracu împreunã o sãvârºi prin faptele noastre, prin credinþã ºi Colaj de fotografii realizat prin cu un mare numãr de sãteni în gara din recunoºtinþã. amabilitatea d-lui profesor Mehadia. Ocupaþia sârbeascã dureazã pânã MIHAI VLÃDIA din Rudãria la 14 februarie 1919, dupã care ordinea în CONSTANTIN VLAICU - iunie 2008 16 Vestea de Mehadia

PREOT ICONOM STAVROFOR drept scop împiedicarea, prin orice mijloace, a maghiarizãrii românilor din Ardeal ºi Banat. În urma unei înþelegeri , prin tragere la sorþi, a unui grup de tineri din Braºov, este desemnat sã punã tricolorul pe IOSIF CORIOLAN BURACU mormântul lui Arpad de pe Tâmpa. În 1907 întrerupe cuvântarea deputatului guvernamental Constantin Burdia la întâlnirea de la Prigor când la propunerea renegatului deputat, (1888 – 1964) i s-a anulat bursa ce o primea din partea Comunitãþii de Avere din Caransebeº. Se pare cã aceastã atitudine a tânãrului Coriolan Buracu i-au fãcut pe tutorii sãi, tatãl ºi unchiul sãu, sã opteze în cele din urmã pentru cariera de preot. Un rol însemnat în hotãrârea luatã a fost ºi

Dintre personalitãþile remarcabile ale Almãjului, cu o bogatã activitate pãrerea Marioarei Mocanu (viitoarea soþie) care-i comunica scurt printr- naþionalã, culturalã ºi religioasã , se remarcã fãrã îndoialã ºi protopopul o telegramã: Nimic altceva, decât preot sã te faci. iconom stavrofor Coriolan Iosif Buracu. Studiile teologice le face între anii 1908-1911. Este recunoscut ca Originea familiei Buracu este macedo-românã ºi are la obârºie un student sârguincios, respectat de ceilalþi din jur, apreciat de profesori. comuna Cruºova aºezatã la nord de oraºul Scoplie din Macedonia. De ªi aici participã la acþiuni naþional-culturale fiind sprijinit îndeaproape de prin aceste pãrþi au pornit, spre nord de Dunãre, descendenþi ai familiei episcopul de Caransebeº, Elie Miron Cristea, (viitorul mitropolit primat Buracu cum a fost de exemplu Dimitrie Buracu împreunã cu fiii sãi al României), de profesorii dr. Petru Barbu, dr. Moise Enciu, dr. Gh. Ghioca, Rusa, Nachi, Halciu ºi cel mai mare dintre ei Nicola, care Dragomir. ajunge prin Banat ocupându-se cu negoþul de vite. O ramurã a acestei În anul 1910 ajutã la campania electoralã a dr. Aurel Vlad pentru familii ajunge sã se stabileascã în Banatul de munte, în localitatea secþia de votare Caransebeº, singura pentru întreaga graniþã. În urma Prigor, ca strãmoºi ai viitorului preot Coriolan Iosif Buracu.[1] examenului de absolvire primeºte calificativul Distins cu drept de a Nãscut la 3/15 mai 1888 în comuna almãjeanã Prigor din jud. ocupa o parohie de gradul I. Pentru a putea ºi profesa de acum trebuia Caraº Severin, din pãrinþii Iosif (1866-1921) ºi Cãlina (1866 – 1952), sã se cãsãtoreascã. ªi aici au fost câteva piedici peste care s-a trecut nãscutã Boldea, sora protopopului militar Pavel Boldea (1862-1920), a foarte uºor. Acestea erau odatã din partea tatãlui , care dorea o fatã din colonelului Grigorie Boldea (1877-1932), sorã ºi cu Mãriuþa Boldea Almãj ºi pe de altã parte altele care veneau din partea viitoarei soacre: (1879-1954) mãritatã la rândul ei cu protopopul militar Iosif Serafim „Nu sunt de acord ca fiica mea sã se mãrite cu un preot. Ea a fost (1871-1955) originar din Pãtaº, s-a bucurat de atmosfera armonioasã pregãtitã pentru o altã viaþã, cheltuind mult cu educarea ei prin a familiei bãnãþene alãturi de ceilalþi fraþi: Emilian (n. 1886 – moare la un strãinãtate. Nu am nimic în contra bãiatului ºi nu mã pot opune nici an), Elena (n.1890), Maria (n.1893), Teodosia (n.1897), Vasile (1899- voinþei fiicei mele care este majorã. κi va primi toate drepturile rãmase 1984) ºi Pavel (1904- 1946). de la tatãl ei (43.000 de coroane), iar din partea mea, deocamdatã, nu κi petrece primii ani ai copilãriei pe dealurile din jurul satului natal va primi nimic.”[4] În cele din urmã lucrurile s-au rezolvat , iar tânãra Prigor de care îºi va aminti întotdeauna cu mare bucurie, dar în care va ardeleancã Marioara Mocanu[5] l-a urmat pe soþul ei, preotul Coriolan ajunge de puþine ori, rãmânându-i doar în gând ºi apoi în scrierile sale. Buracu, la cununia civilã în comuna Cernatu, iar cea religioasã în De la vârsta de 6 ani este luat de Pavel Boldea[2], fratele mamei, acum catedrala din Sibiu pe 14 0ctombrie 1911. Peste tot tânãrul preot a fost ºeful clerului militar ortodox român din armata austro-ungarã. La însoþit de unchiul sãu, Pavel Boldea. La puþin timp tinerii cãsãtoriþi au îndemnul acestuia ºi sub stricta supraveghere urmeazã primele clase ajuns la Borlovenii Vechi, aduºi de la gara Iablaniþa cu cãruþa trasã de primare. cai de tatãl lui .Aici îi aºtepta mama cu mâncarea specific almãjeanã: Urmeazã la Budapesta clasele primare I-III (1894-1897), Viena, mãmãligã cu ouã ºi cu brânzã. clasele IV-V(1897-1899), Blaj ºi Braºov liceul (1899-1908) apoi Institutul Calificativul maxim obþinut în urma examenului de final, de la Teologic din Caransebeº între anii 1908-1911. Institutul Teologic din Caransebeº, îi dãdea dreptul la o parohie pe În timpul anilor de studiu s-a remarcat ca un elev cu preocupãri mãsura calificativului obþinut. Dr. Miron Cristea îl propune pentru a pentru carte, motiv pentru care la alegerea carierei se purtau discuþii prelua parohia Mehadia. Coriolan Buracu acceptã propunerea urmând aprinse între unchiul Pavel Boldea ºi tatãl sãu. Pavel Boldea dorea sã ca dupã doi ani sã primeascã o bursã la Viena. devinã militar ºi astfel îl gãsim ca ºi candidat la examenul de admitere Urmeazã treptele ierarhice: diacon în 19 iulie 1912, sfinþit în Capela la liceul militar de artilerie din Wiener-Neustadt. A fost admis dar dupã reºedinþei episcopale din Caransebeº, iar de Sf. Ilie a fost sfinþit ca preot rãspunsul la întrebarea „ Ce te-a determinat sã pãºeºti pe cariera în biserica din Pãtaº, preot fiind Vasile Popovici.[6] La ceremonia de la militarã” profesorul, care era ungur, a cerut imediat eliminarea. Iatã Pãtaº, fiind a doua zi de Sf. Ilie, nedeea satului, au participat episcopul rãspunsul: „deoarece ungurii se vor mai rãscula contra împãratului ºi ca Miron Cristea, pãrinþii candidatului la preoþie, unchii acestuia, Pavel sã nu mai cearã ajutoare strãine, vreau sã mã fac ofiþer ca sã-i conduc Boldea ºi Iosif Serafim[7] alãturi de o mulþime de almãjeni sosiþi din pe români împotriva ungurilor”[3] . toate colþurile þinutului. A fost instalat ca preot în Mehadia de o altã Discuþii se vor purta în continuare legate de alegerea carierei. personalitate marcantã a Almãjului, preot Dr. Ion Sârbu, originar din Tânãrul liceean Coriolan Buracu avea o oarecare înclinare spre teatru, Rudãria. „ Primirea s-a fãcut în faþa casei preotului Vasile Popovici care declama foarte bine ºi se oprea de cele mai multe ori la versuri era însoþit de protoprezbiterul Pavel Boldea, preotul militar Iosif Serafim mobilizatoare. Joacã în trupa de teatru a lui Zaharia Bârsan ºi Aurel P. ºi preotul George Belcotã din Cornereva. La serviciul dumnezeiesc Bãnuþiu. Cântã în corul condus de maestrul G. Dima în 1906 cu ocazia participã, pe lângã cei amintiþi Ezpoziþiei Naþionale din Bucureºti. Face parte din corul „Sf. Nicolae” a continuare în pag.17 . bisericii din Schei, apoi este membru al unei asociaþii secrete care avea 17 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.16 parohiei Borlovenii Vechi unde desfãºoarã o bogatã activitate naþional –culturalã timp de cinci ani (1883-1888). Acum la propunerea generalului Traian Doda a mai sus ºi administratorul protopopesc Dr. Ion Sârbu ºi … alþi preoþi din fost numit preot maior în garnizoana Budapesta unde a servit pânã în 1897. În aceastã perioadã predã religia la nouã licee militare din nouã localitãþi fiind în Almãj. Rãspunsurile au fost date de corul bisericii din Bozovici condus acelaºi timp singurul paroh român în capitala Ungariei. În tot acest timp face de Ilie Ruva. În timpul Sf. Liturghii s-a hirotonit întru presbiter diaconul eforturi deosebite pentru a îngriji din câºtigul sãu pe fratele Grigorie la liceul Iosif Buracu din Prigor pentru comuna Mehadia.”[8] militar, pe Mãriuþa sora sa, pe fratele Remus (decedat ca învãþãtor) cât mai ales Întâlnirea cu locuitorii Mehadiei a constituit o adevãratã sãrbãtoare pe Coriolan Buracu, nepotul sãu de sorã, pe care l-a întreþinut pânã la dar ºi un moment de mare rãspundere pentru munca ce urma a fi terminarea liceului. Din 1897 pânã în 1906 este transferat ca preot militar la desfãºuratã. Preotul Buracu cunoºtea foarte bine trecutul acestei cetãþi. Viena unde predã de asemenea religia în câteva licee militare îndeplinind ºi Venea acolo unde protopopul Nicolae Stoica de Haþeg[9] lãsa o întreagã funcþia de preot în Capela Ortodoxã din capitala Austriei. istorie atât prin faptele sale cât mai ales prin scrierile sale. Din anul 1906 ºi pânã în anul 1914 îl întâlnim ca preot maior în garnizoana Cronicarul a fost apreciat cum se cuvine de cãtre tânãrul teolog ºi Sibiu, iar între 1914 – 1918 ca ºef al clerului militar de la comandamentul printre preocupãrile imediate ale lui a fost ºi aceea de a cerceta, în trupelor de pe frontul italian, cu garnizoana la Laibach (Lyubliyana). A fost decorat cu ordine ºi medalii austriece, româneºti ºi sârbeºti. S-a pensionat în primul rând, toate însemnãrile manuscris de pe cãrþile bisericeºti pe 1918 ºi moare la 1 Decembrie 1920. care eruditul învãþat bãnãþean le-a însemnat cu ocazia [3] Preot Coriolan Iosif Buracu, Amintiri, Ediþie îngrijitã de prof. Mihai Buracu, diferitelor evenimente. Memorialistica mãruntã a cãrþilor de cult îi va da Editura Învierea, 2007, pag.14. Caietul manuscris, Jurnal de zi, a regretatului posibilitatea, preotului Buracu, sã scoatã la luminã date ºi documente preot, a fost cercetat de autor în anul 1989 fiindu-i pus la dispoziþie de ing. care mai târziu au fost concretizate în apariþiile scrise. Eracle Buracu, pe când acesta locuia în Arad. Dupã plecarea în Germania, Tot aici, la Mehadia, preotul Buracu avea sã-l întâlneascã pe gen. Eracle Buracu lasã autorului câteva poze xerox ºi câteva file din jurnal tot în Nicolae Cena cu care va conlucra pânã la moartea acestuia. Lor li se copie xerox. Pânã la decesul acestuia am purtat corespondenþa frecvent ceea alãturã învãþãtorul Nicolae Mergea care la insistenþa preotului Buracu ce mi-a dat posibilitatea sã deþin multe din informaþiile mai puþin cunoscute sau organizeazã un cor bisericesc la care au luat parte mulþi tineri ºi elevi însemnate de preotul Buracu. care participau cu regularitate la toate slujbele religioase. Prima grijã a [4] Coriolan Iosif Buracu, Amintiri, op. cit. Pag.16 [5] Marioara Mocanu s-a nãscut în Cernatu în 19 noiembrie 1889, tatãl ei fiind fost sã-ºi organizeze parohia, sã-i îmbogãþeascã zestrea, sã achite din Agnita, iar mama din Cernatu. Urmeazã ºcoala primarã în Cernatu, ºcoala datoriile cauzate de pictarea bisericii care a costat mulþi bani. civilã germanã în Braºov (1902-1906), cursul superior la pensionul francez Reuºeºte sã înzestreze biserica cu câteva donaþii preþioase: douã „Notre Dame de Sion” din Galaþi (1906-1909) ºi apoi ªcoala superioarã de case din partea familiei Doboºan, o casã cu vie din partea altui locuitor menaj din Lausanne-Elveþia ºi din Viena. Naºte 11 copii ( 3 fete ºi 8 bãieþi) dintre al Mehadiei, Ioan Miclãu , precum ºi o bucatã de pãmânt din partea gen. care trei mor de mici fiind îngropaþi în cimitirul din Mehadia: Silvia , Victoria ºi Cena. Fondeazã biblioteca parohialã ºi organizeazã comitetul local al Mircea. Preoteasa Marioara moare în 29 iulie 1947 la Fãgãraº unde a fost societãþii „Astra”. Aduce corul „Doina” din Tr. Severin ºi „Armonia” din înmormântatã ºi reînhumatã la 25 sept. 1984 în cimitirul din Mehadia lângã Craiova, care dau recitaluri apreciate de asistenþã. îngeraºii sãi. Aceastã activitate pe plan social, cultural, ºcolar sau bisericesc, cu [6] Preot Vasile Popovici (1885-1929) face parte dintr-o famile preoþeascã un pronunþat caracter naþional, atrage atenþia administraþiei, numeroasã care scrie prima lucrare monograficã din Banat: Monografia comunei Pãtaº (Nerapattaº), Caransebeº, 1914, lucrare originalã în posesia autorului. jandarmeriei ºi chiar judecãtoriei care a dus în final la arestarea Aceastã lucrare este dedicatã Dr. Elie Miron Cristea: „ În semn de adâncã preotului Buracu, chiar din altarul bisericii în data de 26 iulie 1914. În veneraþiune dedic aceastã lucrare Ilustritãþii Sale Prea Sânþitului Pãrinte Dlui Dr. Protocolul Nr.II/1913 a Scaunului ºcolar local se precizeazã învinuirile E. Miron Cristea, Episcopul Diecezei Caransebeºului” aduse preotului Coriolan Buracu: interzice copiilor de a-l saluta în [7] Col. Iosif Serafim, protopop militar, s-a nãscut în comuna Pãtaº la 27 ungureºte; aminteºte mereu cã peste trei luni aici va fi România; februarie 1871 ºi a fost cãsãtorit cu Mãriuþa, una din surorile mamei interzice reprezentaþiile ungureºti aranjate ºi cu copiii români; interzice preotului Coriolan Buracu. A fost preot în Borlovenii Vechi din þinutul Almãjului tinerimii sã participe la manifestarea ungureascã din 15 martie; pune la pânã la intervenþia lui Pavel Boldea când a fost numit preot militar în armata cale boicot contra negustorilor români care au firmele scrise în limba austro-ungarã la Sarajevo, Bosnia. Din 1919 col. Iosif Serafim l-a chemat pe maghiarã; interzice cântecele ºi jocurile ungureºti la serbãrile româneºti; preotul Buracu ca preot militar în armata românã care din 1918 a fost ºeful a dat afarã un tânãr, de la o serbare româneascã, care era încins cu clerului militar de pe lângã corpul de armatã Sibiu. Preotul Buracu a slujit armata românã fiind repartizat la Regimentul 105 Infanterie din Braºov. Col. Serafim tricolorul unguresc; la serbãri pretinde costumul ºi tricolorul românesc; ajutã familia Buracu financiar în permanenþã pentru care preotul Buracu protesteazã împotriva cântecelor ºi manifestaþiilor ungureºti; etc[10]. mulþumeºte ori de câte ori are prilejul. Col. Iosif Serafim a decedat la 8 august 1946. ------[8] Gh. Rancu-Bodrog, Istoria bisericilor ortodoxe din Almãj, Editura [1] Iosif D. Surulescu, Viaþa ºi activitatea Protopopului Iconom Stavrofor, Neutrino,2007, pag.217 IOSIF CORIOLAN BURACU,1888-1988, manuscris în posesia autorului [9] Nicolae Stoica de Haþeg, protopop, a fost primul preot militar al [2] col. Pavel Boldea s-a nãscut la Borlovenii Vechi, jud. Caraº Severin la 6 Regimentului grãniceresc noiembrie 1862 fiind fiul învãþãtorului Pavel Boldea ºi a Mariei Boldea nãscutã [10] Coriolan I.Buracu, Muzeul General Nicolae Cena în Bãile Herculane ºi Popiºti din Bozovici. Studiazã primele clase primare în satul sãu natal, apoi la Cronica Mehadiei, Editura autorului, Turnu Severin, 1924, pag.58 gimnaziul cu predare în limba germanã din Bozovici , ºcoala civilã la Oraviþa ºi gimnaziul superior la Biserica Albã. κi încheie perioada de studiu cu Institutul Teologic din Caransebeº. În anul 1883 s-a cãsãtorit cu Silvia, fiica preotului din Marga, Gheorghe Ivãnescu, care dupã naºterea singurului lor fiu, Romulus, moare în anul 1887. (Continuare în nr.urmãtor ) Gheorghe RANCU / Bodrog Ca tânãr absolvent al teologiei caransebeºane este hirotonit preot pe seama 18 Vestea de Mehadia

Cartea poate fi un model pentru civilizaþia poporului român. Nu este Prezentarea cãrþii întocmirea altor lucrãri despre lupta justificatã lipsã din acest capitol a ,,Unirea Banatului cu românilor din Valea Belarecãi pentru preoþilor Iosif Coriolan Buracu ºi dr. realizarea Marii Uniri. Þara” Cartea este structuratã pe trei capitole. În capitolul I se vorbeºte despre documentele semnate de n toamna anului 2014 a apãrut România cu Antanta în 1916 ºi cartea domnului Gheorghe documentele locale întocmite în ÎMirulescu-,,Unirea Banatului noiembrie-decembrie 1918 pentru cu Þara”, la Editura Cetatea constituirea Consiliilor Naþionale ºi a Cãrþii din Mehadia, îngrijitã de domnul Gãrzilor Naþionale. De asemenea se Costel Vlaicu. Cheltuielile pentru vorbeºte despre Conferinþa de pace de apariþia acestei cãrþi au fost suportate la Paris ºi documentele ce privesc de cãtre Consiliul Local, Primãria unirea Banatului cu România. Se Mehadia ºi primarul Iancu Panduru, subliniazã trãdarea României de cãtre care nu se dezminte în susþinerea marile puteri în privinþa graniþelor acþiunilor culturale pentru evocarea Banatului, despre demnitatea omului memoriei strãmoºilor. politic I. C. Brãtianu - prim-ministru, Din prefaþa cãrþii reiese cã autorul luptãtor adevãrat pentru destinele s-a inspirat din culegerea de României ºi rolul regalitãþii prin regina documente, care vorbesc despre Maria. De asemenea se vorbeºte Ioan Sârbu. Prin publicarea acestor Unirea Banatului ºi Transilvaniei cu despre ocupaþia sârbeascã a Banatului portrete, autorul a dorit sã eternizeze România, scoase de Editura ªtiinþificã ºi atrocitãþile comise de trupele de figurile unor corifei ai umanitãþii într-o ºi Enciclopedicã, în perioada ocupaþie. luminã a sa ºi sã-i restituie semenilor 1983-1989. Din capitolul II reies marile virtuþi într-o viziune particularizatã. a le s p ir itu lu i la Cartea este un mesaj pentru cei strãmoºii noºtri ca: tineri de a cunoaºte ºi a pãstra ce au î n þ e l e p c i u n e a , lãsat strãmoºii, de reînnoire a vieþii, curajul, dreptatea, care are ca temelie aceastã fervoare a demnitatea ºi bunul personalitãþilor prezentate. Este o carte simþ ancestral al c e e v o c ã , p r i n d o c u m e n t e , þã ra n u lu i r o m â n . luminãtoarele fapte de arme ºi lupte Întreaga carte este o politice ale strãm oºilor pentru frescã de fapte, realizarea României mari, adevãraþi evenimente ºi chipuri apostoli ai neamului. diferite, un tablou de Autorul ºi-a propus sã întruchipeze s p o v e d a n i e c u acele figuri emblematice, stelare ale suflete curate ºi bãnãþenilor, pe acei ,, Moise”, iubitoare de neam, promotori ai unor direcþii noi ºi limbã ºi credinþã, mãnoase în istoria românilor ºi a reieºite din memoria omenirii. Din carte reiese cã istoria Domnul Gheorghe Mirulescu, cu ºi duhul locurilor. noastrã s-a fãcut cu oameni mari, dar pasiune ºi multã muncã a scris o carte Capitolul III cuprinde modele cea mai mare personalitate a fost cu simplitate, bine articulatã ºi concrete de luptãtori iubitori de neam, ,,Mãria Sa-poporul român”. frumoasã, pe mãsura caracterului limbã ºi credinþã, figurile cele mai Felicitãm autorul pentru efortul fãcut personajelor nom inalizate ºi a interesante ale unui apostolat pentru de a întocmi aceastã carte, pe primarul autorului. Este o carte necesarã ºi demnitatea ºi identitatea româneascã. Iancu Panduru pentru gestul nobil de adânc trebuitoare, în care autorul a Sunt persoane care au practicat tipãrire ºi pe Costel Vlaicu pentru adunat reflecþiile sale, izvorâte din jertfirea ºi martiriul pentru viaþa îngrijire. existenþa ºi experienþa sa de viaþã. rom âneascã, pentru culturã ºi Prof. PAVEL PANDURU 19 Vestea de Mehadia

Sãrbãtorirea zilei de 1 participa la acte cu caracter cultural ºi istoric. Decembrie la Mehadia Domnul profesor Gruia Cinghiþã, moderatorul acþiunii, mulþumeºte Duminicã, 30 noiembrie, în clãdirea tuturor celor prezenþi ºi aduce un salut liceului din localitate a avut loc sesiunea de deosebit de cãlduros celor din Valea comunicãri dedicate zilei de 1 Decembrie, Almãjului, prezenþi ca întotdeauna ziua naþionalã a României. alãturi de meginþi la manifestãrile cu d e o s e b i t ã s e m n i f i c a þ i e spiritualã ºi cultural-istoricã. Evenimentul are loc într-o zi cu adâncã încãrcãturã spiritualã, Sfântul Andrei fiind patronul religios al Autorul face o prezentare a cãrþii ºi aratã României. motivaþiile care au stat la scrierea lucrãrii. Sesiunea de comunicãri are douã Mulþumeºte domnului primar Iancu Panduru, pãrþi distincte: în prima parte se va Primãriei ºi Consiliului Local pentru ajutorul vorbi despre semnificaþia zilei de 1 material acordat în tipãrirea acestei cãrþi. Decembrie, iar în continuare se va Despre conþinutul lucrãrii puteþi afla din lansa cartea “Unirea Banatului cu þara. materialele apãrute în revistã. Prioritãþi bãnãþene. Oameni de seamã” de Gheorghe Alãturi de un mare numãr de locuitori ai Mirulescu, lucrare apãrutã cu comunei noastre au fost prezenþi oaspeþi sprijinul material al Primãriei ºi dragi din Valea Almãjului, precum ºi din Consiliului Local Mehadia. Orºova. În prima parte, domnul profesor Dupã scurta slujbã religioasã oficiatã de P a v e l P a n d u r u , p r e z i n t ã preoþii din comunã, Ciprian Danci-Zãrescu ºi evenimentele ce au avut loc în Constantin Grozavescu, domnul primar Iancu comunã noastrã, precum ºi în Panduru salutã pe cei prezenþi ºi aduce calde Valea Almãjului, în zilele din mulþumiri domnului deputat Ion Tabugan, un preajma zilei de 1 Decembrie. Este obiºnuit al manifestãrilor culturale de pe raza scos în evidenþã rolul deosebit jucat comunei Mehadia. În cuvântul sãu, domnul de preotul Iosif Coriolan-Buracu, personalitate de frunte a vieþii spirituale, culturale ºi istorice Ia cuvântul domnul deputat ing. Ion din Mehadia ºi Valea Almãjului ºi se Tabugan, o prezenþã familiarã a vieþii culturale evocã ºi figura tânãrului student Ion de pe teritoriul comunei Mehadia. Domnul Grigore, reprezentatul Districtului deputat felicitã organizatorii pentru reuºita Mehadia la actul istoric de la Alba deosebitã a manifestãrii. Scoate în evidenþã Iulia. rolul jucat de românii din acest colþ de þarã la Un grup de eleve al liceului, sub marele evenimente istorice ºi este încântat cã îndrumarea domniºoarei Ionela se aflã mereu oameni de bine care prin Domilescu, prezintã un scurt recital activitatea lor contribuie la pãstrarea mereu de poezii legate de evenimentul vie a vieþii culturale ºi spirituale din sudul sãrbãtorit. Banatului. În partea a doua a activitãþii se În încheierea simpozionului autorul primar scoate în evidenþã faptul cã viaþa lanseazã cartea domnului Gheorghe lucrãrii a acordat autografe. culturalã din acest colþ de þarã este o Mirulescu. Lucrarea într-o formã graficã prezenþa permanentã, ceea ce denotã faptul deosebitã a apãrut la editura Cetatea Cãrþii Prof.GRUIA CINGHIÞÃ cã locuitorii comunei sunt dornici de a din Mehadia. 20 Vestea de Mehadia

. urmare din pag.13

Tot Protopopul Pavel Boldea, ajuns comandant al canonicilor ortodocºi din armata austro-ungarã, a facilitat încadrarea Pãrintelui Coriolan Buracu în cadrul aceluiaºi corp în vremea Primului Rãzboi Mondial. In casa Boldea sunt pãstrate scrisori trimise vãrului sãu, Lt. colonelul K.U.K Romulus Boldea la Borloveni, în anii ’50 ai veacului al XX-lea, vremea crâncenã a persecuþiilor comuniste, când cei doi veri au avut parte sã treacã prin universul concentraþionist bolºevic. În scrisorile sale, cele mai multe trimise din Baia Mare ºi Bucureºti, din casa copiilor lui care îl adãposteau ºi îngrijeau, Pãrintele Coriolan Buracu scria prudent, dar tot cu înflãcãrare. Scrisorile lui erau îndemn la nãdejde în lucrarea cea bunã ºi dreaptã a lui Dumnezeu. În acest context, în cadrul familiei mele se povestea cu admiraþie despre felul în care Pãrintele Coriolan, ,,uica Coriolan”, cum era numit cu dragoste ºi respect, a fost ridicat la începutul anilor cincizeci spre a fi trimis la canalul morþii. Securistul care l-a arestat a avut totuºi un reflex de umanitate ºi a întrebat: ,,Pãrinte, aþi mai fost arestat?” ºi rãspunsul a venit puternic, fãrã teamã, în maniera Coriolan Buracu: ,,Oho, de câte ori”. Iar apoi la canal, pus în echipa morþii, a preoþilor condamnaþi la exterminare, Pãrintele Coriolan Buracu a aflat tãria moralã ca pe cei dimpreunã cu el sã îi încurajeze în fiecare dimineaþã, la începerea sclaviei, cu vorbele: ,,Sus Inimile, fraþi români!” Dar cea mai emoþionantã amintire personalã o am în legãturã cu o carte poºtalã trimisã de cãtre Pãrintele Coriolan Buracu la Borloveni, în august 1954. În acea vreme bunicul meu, Lt. colonelul K.u.K Romulus Boldea, era în surghiun, în domiciliu obligatoriu, îmi amintesc bine cã familia nu credea sã vinã curând sau în general sã mai vinã. In cartea poºtalã trimisã ºi primitã la începutul lui august 1954, Pãrintele Coriolan Buracu scria: ,,Dragã Romulus, îþi scriu la Borloveni, cãci ºtiu cã vei fi acolo mai înainte de Sfânta Mãria Mare. întotdeauna Maica Domnului a apãrat casa noastrã ºi pe tine te va aduce acasã acuma”. Zece zile mai târziu, în 16 august 1954, Romulus Boldea se întorcea la Borloveni, la casa ºi familia lui. Pe Pãrintele Coriolan Buracu l-am întâlnit în persoanã doar de câteva ori, dar amintirea personalitãþii lui mã face sã simt ºi mândria, dar ºi responsabilitatea de a fi descendent al aceleiaºi familii ºi al aceluiaºi Neam.

Prof. Alexandru Nemoianu

Publicaþie editatã de Primãria ºI Consiliul Local al comunei Mehadia. Culegere - editare text ºi tehnoredactare: Editura CETATEA CÃRÞII S.R.L. - Mehadia, nr.125. TIPAR:Tipografia TIPOIMPEX-RADICAL, Drobeta Tr. Severin, str. I.C.Brãtianu, nr.1, cod 220054, telefon: 0252 333 688