Prefaţă Fond nr.244, inventar 1699 Comitatul Severin 1873-1880, 31 u.a., 1,14 ml În urma desfiinţării confiniului militar prin patenta imperială din 9 iunie 1872 aceste ţinuturi au fost anexate din punct de vedere legislativ şi administrativ la Ungaria. Punerea în practică a demilitarizării graniţei a fost stabilită prin Legea XXVII din 18731. Al treilea paragraf al acestei legi prevedea crearea unui comitat de sine stătător cu denumirea de Szőrény Vármegye (Comitatul Severin), având reşedinţa la Caransebeş, format prin reunirea comunelor din Românieifostul regiment de graniţă româno-bănăţean (nr.13) şi din fosta companie 12 a regimentului banato-ilir, aparţinătoare fostelor preturi Caransebeş, Teregova, Bozovici şi Orşova. Fostele cercuri ale regimentului de granialeţă devin preturi. Conform situaţiei din noiembrie 1873 acestea erau: Pretura Caransebeş2 Denumirea notariatului Denumirea comunelor care Numărul Na ţionalitatea cercual aparţin cercului locuitorilor Caransebeşul Nou Caransebeşul Nou 395 În Caransebeşul Nou şi Cicleni 168 Lindenfeld germani şi Dalci 441 cehi, în restul Zerveşti 498 comunelor locuitorii sunt români Zlagna ionale403 Buchin ţ 528 Prisian 349 Poiana 944 Lindenfeld Na 184 Cârpa Cârpa 819 În comunele acestui notariat cercual Vălişoara 866 populaţia este română Petroşniţa 905 Bucoşniţa 517 Goleţ 623 Obreja Obreja 1649 În comunele acestui Ciuta 604 notariat cercual Iaz 740 locuiesc români Var 851 ArhiveleGlimboca 1537 © 1 Vezi Magyar Tőrvénytár, 1872-1874 évi Tőrvényczikkel, Budapest, 1896, pp.203-209 2 D.J.A.N. Timiş, fond: Comitatul Severin, dosar 1/1873, f.10-11 1 Borlova Borlova 1365 În comunele acestui notariat cercual Vârciorova 1145 locuiesc români Bolvaşniţa 701 Turnul 400 Ruieni 593 Ohababistra Ohababistra 705 În comunele acestui Mărul 1185 notariat cercual Mal 405 populaţia este română Marga 1428 Vamamarga 93 Zăvoi 300 Crâjma 441 Valeamare 299 Cireşa 342 României 426 Voislova Rusca Montană Rusca Montană 2663 În Rusca Montană şi Ruschiţa 609 Ruschiţa locutorii sunt Ferdinand 991 germani şi români iar în ale Ferdinand numai germani Pretura Bozovici3 Denumirea notariatului Denumirea comunelor care Numărul Na ţionalitatea cercual aparţin cercului locuitorilor Bozovici Bozovici 3463 Români Bănia Bănia 2440 Români Gârboveţ 1673 Români Rudăria ionale2574 Români Dalboşeţ Dalboşeţ ţ 2136 Români Lăpuşnic 1950 Români Moceriş 1176 Români Ravensca 405 Germani-cehi Şopotul Nou 895 Români Ş opotul VechiNa 1327 Români Prilipeţ Prilipeţ 1600 Români Pătaş 1175 Români Borlovenii Vechi 1059 Români Prigor Prigor 1731 Români Pârvova 897 Români Putna 346 Români Borlovenii Noi 506 Români iŞum ţa 265 Germani - cehi Pretura Teregova4 Denumirea notariatului Denumirea comunelor care Numărul Na ţionalitatea cercual Arhiveleaparţin cercu lui locuitorilor Teregova Teregova 2763 Români © 3 idem, ibidem, fila 16 4 idem, ibidem, fila 17 2 Luncaviţa 1172 Români Rusca 1414 Români Feneş 868 Români Mehadica Mehadica 1998 Români Verendin 1569 Români Globucraiova 792 Români Lăpuşnicel 850 Români Brebul Nou Brebul Nou (Weidenthal) 798 Germani – cehi (Weidenthal) Gărâna (Wolfsberg) 717 Germani – cehi Cornereva Cornereva 4230 Români Bogoltin 1874 Români Cornea Cornea 1557 Români Cuptoare 813 Români Cruşovăţ 549 Români Domaşnea 2195 Români Cănicea 522 Români Slatina Sadova Nouă 500 Români Ilova 1049 RomânieiRomâni Armeniş 2018 Români Slatina 1782 Români Sadova Veche 537 Germani - cehi Pretura Orşova5 ale Denumirea notariatului Denumirea comunelor care Numărul Na ţionalitatea cercual aparţin cercului locuitorilor Iablaniţa Petnic 999 Români Iablaniţa 1651 Români Mehadia Globurău 649 Români Plugova 948 Români Valeabolvaşniţa 1064 Români Mehadia 2098 Români şi germani Pecenişca 562 Români Jupalnic Bârza 210 Români Topleţ ionale1307 Români Coramnic ţ 211 Români Tufări 351 Români Jupalnicul Nou 390 Români Vechi 282 Ieşelniţa Na 746 Români Orşova Or şova 2024 Români, sârbi, germani şi puţini maghiari Ogradena Veche Ogradena veche Nouă 186 Cehi Ogradena veche 649 Români Dubova 355 Români Plavişeviţa 297 Români Tisoviţa 184 Români Eibenthal 484 Cehi Şviniţa Ş viniţa 1148 Sârbi Berzasca Berzasca 1024 Români şi puţini germani ArhiveleDolnialiubcova 990 Români şi sârbi Bigăr (Schnellersruhe) 233 Cehi Sicheviţa© Gornealiubcova 600 Români şi sârbi 5 idem, ibidem, fila18 3 Sicheviţa 1530 Idem Gârnic (Weizenried) 870 cehi Stema comitatului Severin este aprobată de Adunarea Generală în 2 iulie 18786. Legea IV din 18777 prevede menţinerea pe trei ani a acestui sistem administrativ provizoriu, în scopul reorganizării administrative şi a trecerii de la vechea situaţie la organizarea definitivă. În anul 18808, prin legea XI, se prelungeşte cu un an efectul legii din 1877, urmând ca în decursul anului Ministerul regal ungar de Interne să înainteze un proiect de lege pentru reglementarea definitivă a situaţiei. Şi astfel, în sfârşit, prin Legea LV9 din 1880 comitatele Caraş şi Severin se reunesc sub denumirea de Comitatul Caraş-Severin ( Krasso-Szőrény Vármegye). Conform instrucţiunilor Ministerului de Interne, comiteleRomâniei de Caraş era numit comite interimar al noii structuri administrative, urmând să întrunească Adunarea Generală în data de 4 ianuarie 1881 pentru a organiza noul comitat în baza paragrafului 91 al legii XLII din 1870. Comitele interimar urma să ia măsurile necesareale preluării oficiilor fostului comitat Severin şi a transportării bunurilor acestora, inclusiv a arhivei, la Lugoj10. În perioada 1873-1880 au funcţionat în paralel comitatele Caraş şi Severin. Având în vedere cantitatea relativ mică de documente care au rămas de la Comitatul Severin, de-a lungul timpului au existat ezitări în ceea ce priveşte fondarea. Dacă iniionaleţial registrele aparţinând acestui fond nu au fost, pe bună dreptate, ţintegrate fondului Prefectura Judeţului Severin, mai târziu, din criterii care nu reies din dosarul fondului, poate şi din pricina confuziei create de denumirea fondului11 (deoarece judeţul Severin din perioada interbelică nu se suprapune teritorial cu fostul comitat Severin) s-a optat pentruNa integrarea lor la acest fond. Arhiva comitatul Severin a fost dusă la Lugoj după formarea noului comitat Caraş-Severin şi a fost preluată împreună cu fondul arhivistic Prefectura Judeţului Severin de Filiala Timiş a Arhivelor Statului după desfiinţarea Filialei din Lugoj, care, la rândul ei le preluase de la Sfatul 6 DJAN Timiş fondul Prefectura Jud. Severin, dosar 2/1878-1897, f.1 7 Ibidem, 1877-1878 évi Tőrvényczikkek, Budapest 1896, p.10 8 Ibidem, 1879-1880 évi Tőrvényczikkek, Budapest 1896, p.249 9 Ibidem, pp.368-369 10 DJAN Timiş fondul Prefectura Jud. Severin, dosar 16/1880, f,122-123 11 s-a optat pentru ultima denumire a instituţiei, pe care a purtat-o de altminteri cel mai scurt timp Comitatul CaraArhiveleş – Krassó Vármegye 1779-1849 Voivodina sârbească şi Banatul Timişan 1850-1860 Comitatul Caraş - Krassó Vármegye 1861-1880 Comitatul© Cara ş-Severin – Krasso-Szőrény Vármegye 1881-1918 Jude ţul Caraş-Severin se desparte în 1925 în Judeţele Caraş şi Severin. 4 popular al Raionului Lugoj în anul 1957 după ce Comitetul Provizoriu al judeţului Severin a fost desfiinţat în baza Decretului 259/1950. Actele constau în cea mai mare parte din registre: de intrare-ieşire a corespondenţei prezidiale – comite, administrative – vicecomite, ale Comisiei administrative, procese verbale ale sesiunilor Adunării Generale a Comitatului, cu indicele alfabetice aferente şi din câteva dosare. Deosebit de bogat în informaţii este dosarul nr.1/1873 care cuprinde procesele verbale de predare-primire încheiate între Comisariatul imperial-regal al ţinuturilor ungare de graniţă (K.und K. Commissariat des ungarischen Grenzlandes) - în fruntea căruia se afla generalul baron de Scudier - şi comitatul Severin, inventare detaliate ale bunurilor existente, inclusiv ale diferitelor arhive. Numeroase acte aparţinând fostei prefecturi a Românieicomitatului Severin sau preturilor subordonate acesteia sunt anexate dosarelor create ulterior de instituţiile comitatului Caraş-Severin. De altminteri, pentru perioada 1873-1880 s-au păstrat foarte puţine dosare chiar şi pentru comitatul Caraş. ale Registrele sunt scrise în limba maghiară iar dosarele în limba germană şi maghiară. Având în vedere cantitatea mică de documente păstrate, acestea au fost inventariate cronologic: 27 de registre şi 4 dosare . Iunie 2006 Consilier superior ionale Marlen Negrescu ţ . Na Arhivele © 5 COMITATUL SEVERIN nr Nr ANI CONTINUT FILE OBSERVATII nou vechi EXTREMI REGISTRE 1 4/1873 1873 80 l.maghiară PJS Registru de intrare-ieşire acte prezidiale 2 Registru de intrare-ieşire a 1875 313 l.maghiară, corespondenţei acte deteriorat administrative (vicecomite), României vol.I, nr.1-1878 3 idem, vol.II, nr.1879-3822 1875 326 l.maghiară, deteriorat 4 Registru indice alfabetic, 1875ale 108 l.maghiară acte administrative 5 Registru de intrare-ieşire a 1876 397 l.maghiară corespondenţei acte administrative (vicecomite), vol.II, nr.2334-4690 6 Registru indice alfabetic, 1876 126 l.maghiară acte administrative ionale 7 Registrul proceselorţ verbale 1877 64 l.maghiară ale sesiunilor adunării generale 8 Registru de intrare-ieNa şire a 1877 299 l.maghiară corespondenţei acte administrative (vicecomite), vol.I, nr.1-3000 9 idem, vol.II, nr.3001-5768 1877 277 l.maghiară 10 Registru indice alfabetic, 1877 160 l.maghiară acte administrative 11 Registru de intrare-ieşire al 1877- 238 l.maghiară Comisiei Administrative 1879 Arhivele(Szőrény Vármegye kőzigazgatási bizottságának 1877, 1878, 1879 évről © szóló igtatókőnyve)