IN SECOLULALXIX-LEA CALATORI STRAIN! TARILE ROMANE EDITURA ACADEMIEIROMANE DESPRE www.dacoromanica.ro Serie noua Vol. VI
CADEMIEI R I MA CALATORI STRAIN! DESPRE TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XIX-LEA
Serie nook' Vol. VI
www.dacoromanica.ro FOREIGN TRAVELLERS ABOUT THE ROMANIAN COUNTRIES IN THE XIXTH CENTURY
New series Vol. VI
www.dacoromanica.ro ACADEMIA RO MANX Institutul de Istorie Nicolae Iorga"
CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XIX-LEA Serie noua Volumul VI (1852-1856)
Coordonatorul volumului: PAMELA BUSA
Autori: DANIELA BUSA, VENERA ACHIM, CONSTANTIN ARDELEANU, ADRIAN-SILVAN IONESCU,BOGDAN POPA, NICOLETA ROMAN, MARIAN STROIA, RALUCA TOMI
EDITURA ACADEMIEI ROMANE BUCURESTI, 2010
www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Romane, 2009. Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii.
Coperta, selectia ilustratiilor, reproducere §i prelucrare computerizata a imaginilor: ADRIAN-SILVAN IONESCU Coperta I: Mangalia, xilogravura dupa un desen de Ferdinand Quesnoy, in L'Illustration" no. 605/30 Septembre 1854
EDITURA ACADEMIEI ROMANS Ca lea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5 050711, Bucure§ti, Romania, Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44 E-mail:[email protected] Adresa web:www.ear.ro
Referenti: Dr. Ovidiu Cristea Dr. Beam Cazan
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Calatori strain despre raffle Ron-lane in secolul al XIX-lea : Serie nova. - Bucure§ti : Editura Academiei Romane, 2004-.
vol. ISBN 973-27-1129-9 Vol. 6 : (1852-1856) I Daniela Bu§a (coord.), Venera Achim, Constantin Ardeleanu, -2010. -ISBN 978-973-27-2004-2
I. Bug, Daniela H.Achim, Venera III.Ardeleanu, Constantin 82.09:913(498) 82-992=135.1 913(498)(0:82-992) 94(498)"13/..."
Redactor: ANA BOROS Tehnoredactor: MARIANA IONICA Coperta: MARIANA SERBANESCU
Bun de tipar: 21.11.2010. Format: 16/70 x 100 Coli tipar:51 + 48 pag. PlameTiraj: 300 ex. C.Z. pentru biblioteci mari: 91 (498) (082) C.Z. pentru biblioteci mici: 91.04 (00:498) (082)
www.dacoromanica.ro PREFATA
Fenomen de anvergura europeana, care a marcat o etapa importante in amplul proces de Innoire politica, economics, socials,culturala, ce cuprinsese tarilesipopoarele continentului Inca din primii ani ai veacului at XIX-lea, revolutikde Ia 1848 constituie totodata si momentul decisiv al redesteptarii constiintei nationale. In contextul revolutiei europene s-au ivit conditii favorabile pentru a aduce in atentia continentului problema romaneasca, cantonata de mai multa vreme intr-un con de umbra. Ca $i in alte imprejurari de-a lungul istoriei si de aceasta data soarta natiunii a depins de jocul politic al marilor puteri, de natura relatiilor dintre ele, de echilibrul politic, de evolutia problemei orientale". Suzeranitatea Portii si protectoratul Rusiei, ambele realitati ale Europei primei jumatati a secolului al XIX-lea, ale ordinii stabilite de marile puteri, nu puteau suferi atingeri fare implicatii asupra echilibrului politic si a numeroaselor interese ce legau Intre ele marile puteri. Pentru Principatele romane, respectarea suzeranitatii otomane era importante numai in masura in care ea era in conformitate cu dorinta Europei, punandu-le astfel Ia adapost de eventuale actiuni expansioniste ale Rusiei, posibilesirealizabile in conditiile unei desprinderi de Imperiul Otoman. Supuse controlului politic direct al Imperiului Otoman si Rusiei dupa infrangerea sangeroasa a revolutiei de la 1848, Tara Romaneasca si Moldova ramaneau sub dubla ocupatie militara. Situatia avea sa se agraveze dupa ce la presiunile Rusiei, sultanul a fost nevoit sa cedeze si sa ajunga la o intelegere (Balta Liman) privind masuri extraordinare si eficace", menite a face fata tulburarilor revolutionare si anarhice". Ambele puteri au cautat, prin reprezentantii for sa se amestece Intr -o forma sau alta in treburile interne, fie prin impunerea unor masuri si decizii, fie prin Intretinerea unui climat de suspiciune una fata de cealalta privind viitorul Principatelor. Atitudinea relativ pasiva a puterilor europene in timpul revolutiei de la 1848 si in perioada imediat urmatoare fata de sud-estul Europei a fost interpretata de Rusia drept o incurajare indirecta a planurilor sale privind dezmembrarea Imperiului Otoman. Propunerile repetate in acest sens si tendinta tot mai manifests a tarului de a ingloba Principatele avea sa le aduca pe acestea din nou, la Inceputul anilor '50, in prim planul politicii continentului. Disputa dintre tarul Nicolae I si Poarta privind problema Locurilor Sfinte, amplificata de refuzul Constantinopolului, Incurajat de Marea Britanie si Franta, de a negocia soarta crestinilor din imperiu cu trimisul tarului, printul Alexandr Sergheevici Mensikov, a redeschis in alt registru chestiunea orientala. Dorind sa dea o lectie puterii otomane, tarul a decis sa is In gaj" cele doua tari romane pans Ia primirea unei solutii favorabile. La 21 iunie/3iulie 1853 trupele rusesti treceau Prutul, indreptandu-se spre Bucuresti unde aveau sa ajunga la 3/15 iulie. Refuzul categoric al Portii de a ceda a dus la declansarea ostilitatilor in octombrie 1853. Aparent disputa era Intre Rusia $i Imperiul Otoman, in realitate ea implica Intreaga politica si diplomatie europeana si a avut consecinte asupra intereselor marilor puteri. Prin participarea Frantei si Angliei de partea Portii, razboiul Crimeii a devenit un conflict de anvergura europeana, ce a angrenat forte umane si materiale importante, a adus modificari tacticii si tehnicii de Iupta prin impunerea razboiului de pozitii in detrimentul celui de manevra, a armamentului modern, a relevat insemnatatea transportului pe calea ferata a trupelor si materialelor, dar si superioritatea navelor cu abur si a dat not valente informatiei prin aparitia corespondentilor si reporterilor de razboi si acreditarea for pe langa
5 www.dacoromanica.ro fortele ce se confruntau pe campul de lupta, ceea ce a dat un plus de autentic si veridicitate marturiilor epocii. Totodata, prin aria diversa de confruntare, de la lupte terestre, incepute pe malurile Dunarii la Cetate, Calafat, Oltenita, continuate in Dobrogea si in jurul orasului Varna, mutate apoi in Crimeea si Caucaz, la confruntari navale in Marea Neagra, Marea Baltica, Marea Alba si Extremul Orient, razboiul Crimeii capata aproape proportiile unui conflict mondial"'. La aceasta se adauga $i numarul mare de oameni, civili si militari, care au avut de suferit sub o forma sau alta sau au participat efectiv. Luate in gaj", in iulie 1853, Principatele romane s-au aflat sub ocupatie ruseasca pans in vara anului urmator cand, prin conventia de la Boiacikoy, Austria a obligat Rusia sa-si retraga trupele, locul acestora fiind luat de cele otomane, conduse initial de Omer pasa si apoi de Mehmed Sadyk Pa.a (pe numele adevarat Michael Czajkowski), un polonez trecut la islamism si de cele austriece, conduse de contele Johann Baptist von Coronini-Cronberg, situatie care se va prelungi pans la sfarsitul razboiului, chiar pans Ia inceputul anului 1857 in cazul austriecilor. Noua dubla ocupatie a fost la fel de paguboasa pentru romani ca si cea ruseasca, fiind marcata de abuzuri si brutalitati Ia adresa populatiei, ceea ce a dus la o stare de tensiune. In pofida tuturor acestor greutati, cei doi domni, Barbu Stirbei in Tara Romanesca si Grigore Al. Ghica in Moldova, reveniti in tara in septembrie, respectiv, noiembrie 1854 dupa retragerea impusa de declasarea conflictului, au continuat opera de reformare a tarn. Modemizarea ireversibilka societatii romanesti a insemnat eliminarea robiei si adoptarea de legi in spiritul european. In acest sens s-au facut primele demersuri in directia constituirii unui sistem bancar prin incercarea, esuata, de creare a unei banci cu capital strain, s-au facut pasi decisivi in directia modemizarii sistemului judiciar prin reorganizarea Inaltei Curti in Tara Romanesca si numirea de judecatori numai cu studii juridice in Moldova, au fost luate masuri in vederea aducerii armatei la standardele timpului prin achizitii de armament si munitie, prin pregatirea temeinica in scoli speciale a cadrelor militare. Totodata au inregistrat progrese infrastructura, prin constructia de drumuri, comunicatiile prin instalarea de linii de telegraf, iar in domeniul edilitar-urbanistic a fost extinsa si modemizata reteaua stradala a unor orase, au fost constuite sau amenajate not teatre, parcuri, s-au facut pa.i importanti in iluminatul public. In domeniul invatamantului de o atentie deosebit s-au bucurat scolile de la sate, unnarindu-se in paralel si consolidarea ciclului mediu la orase, bazele puse acum au permis peste cativa ani nasterea invatamantul superior romanesc. Razboiul Crimeii si cursul evenimentelor au avut urmari faste asupra statutului international al Principatelor romane, Rusia find obligata, initial, sa adere de principiu la garantia comuna a puterilor europene asupra crestinilor din imperiu si mai apoi sa renunte la pretentiileasupra acestora.ProtectoratulPrincipatelor romane afostabolit pe cale diplomatica, iar in decembrie 1854 pentru prima data acestea au fost plasate sub garantia colectiva a puterilor europene. Bazele statutului international al Principatelor au fost puse la Conferinta reprezentantilor Austriei, Frantei, Marii Britanii si Imperiului Otoman de Ia Constantinopol din ianuariefebruarie 1856 printr-un protocol referitor la organizarea for interns. Potrivit acestuia, Regulamentul organic inceteaza de a mai fi lege fundamentals, Principatele continuau sa se bucure de vechile imunitati $i privilegii, iar Poarta isi mentinea suzeranitatea asupra lor, find considerate parte integranta" a imperiului. Prin dezbaterea problemei organizarii Principatelor romane in cadrul Congresului de pace de Ia Paris din 1856 se consfintea caracterul ei international. Actul semnat in Incheierea lucrarilor recunostea suzeranitatea Portii asupra Principatelor, dar le plasa sub garantia colectiva a puterilor europene, care vegheau asupra respectarii privilegiilor si imunitatilor celor doua tari. Totodata nici un stat semnatar nu putea exercita o putere exclusiva asupra acestora si nici nu le era permis amestecul in problemele interne. Cat priveste Inalta Poarta ea se obliga sa respecte
1 Adrian Silvan lonescu, Prefaki la Razboiul Crimeii. 150 de ani dela incheiere, Editura Istros, Braila, 2006, p. 8.
6 www.dacoromanica.ro independenta administratiei, deplina libertate a cultului, a legislatiei, comertului, navigatiei. Tratatul de pace de la Paris aducea consolidarea autonomiei Principatelor, garantatA de puterile europene §i inlatura abuzivul protectorat unilateral al Rusiei. De acum once interventie a puterii suzerane era supusa unui prealabil consens al puterilor garante. Actul de mai sus corecta, in parte, nedreptatea fdcutd in 1812, prin revenirea in hotarele Moldovei a sudului Basarabiei. Concentrate asupra gasirii unei solutii cat mai viabile in spinoasa chestiune orientate ", diplomatii puterilor europene au abandonat la Congresul de Ia Paris problema unitdtii romanilor, adusa de curand in atentia opiniei publice continentale §i asta in pofida curentului unionist din cele cloud principate, devenit cu fiecare zi tot mai numeros §i mai puternic. Ina ltul for de pace, marcat de opinii divergente in privinta traseului granitei dintre Moldova §i Rusia, s-a ferit se abordeze §i sa traqeze un subiect fatd de care trei dintre puteri manifestau opozitie. Toate acestea au sporit Inca o data interesul §i curiozitatea Europei §i i-au determinat pe occidentali sa fie prezenti in miezul evenimentelor, unii chiar se se implice in derularea tor. Cei mai multi au consemnat cu meticulozitate faptele, deciziile, au prezentat mdsurile, au sesizat §i comentat corect evenimente §i urmari, §i-au spus parerea despre realitatile intalnite, despre starea de spirit a locuitorilor, obiceiuri, mod de viata, religie. Numdrul mare al adtorilor care au strabdtut spatiul locuit de romani, relevanta §i amploarea insemnarilor tor, mai cu searnd despre evolutia primei faze a rdzboiului, cand teritoriul romanesc a fost teatru de luptd, ne-au determinat se ne limitdm investigatia Ia etapa 1852- 1856. Editorii au pornit de la o bud documentard temeinica §i au cautat se asigure un caracter cat mai complet volumului in ideea de a oferi un tablou complex al realitatilor acelor ani. In acest sens nu au precupetit nici un efort in depistarea §i prelucrarea materialului documentar2. 0 mentiune ce se impune este faptul ce, in pofida eforturilor editorilor, pentru unii dintre calatori a fost dificil sau aproape imposibil de stabilit cateva date biografice, cu exceptia celor oferite de eiinsistin debutul propriilor insemndri de calatorie. Tot aici cei in cauza informeaza §i asupra scopului caldtoriei, care, in unele cazuri, nu a fost cel mentionat. Ca §i in trecut,si in perioada ce face obiectul volumului de tap interesul peregrinilor pentru romanisispatiul locuit de ei a fost ridicat3. Evenimentele generate de conflictul dintre Rusia §i Pow-id au atras calatori de o mare diversitate sociale, profesionale, religioase, culturald.
2 Unele din insemnarile cAlatorilor sunt rezultatul demersurilor sustinute ale editorilor pe lan,gA marl biblioteci ale Europei. Astfel, prezenta in volum a relatirile calAtorilor francezi Joseph Caillat, tdouard Grenier $i E. N. Henoque-Melville, aflate in fondul de carte de la Bibliotheque Nationale de France, se datoreaza eforturilor cercetatoarelor Venera Achim $i Nicoleta Roman, in vreme ce notele lui Julius Heinrich Petermann, aflate in Biblioteca UniversitAtii din Bamberg, be datorArn tanArului cercetator Bogdan Popa. Totodata suntem datori sA amintim si efortul dnei Raluca Tomi in depistareaaitraducerea relatArilor lui Sadyk Pasa, aflate in microfilm la sectia Manuscrise a Bibliotecii Academiei Romane. 3 Intre 1852-1856 tarile romane au vizitate de 46 de calAtori. in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea, 42 de calAtori au lasat impresii despre romani, in deceniul 1821-1830 numarul for s-a ridicat la 30, intre 1831-1840 acesta a ajuns Ia 46, intre 1841-1846 a fost de 31, iar intre 1847-1851 de 24. Vezi impresiile for inCala tort straini despre jarile romane in secolul al XIX-lea, serie noun, vol. I (1801-1822), Editura Academiei RomAne, Bucuresti, 2004;Ibidem, vol.11 (1822-1830), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005;Ibidem, vol.III (1831-1840), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2006;Ibidem, vol.IV (1841-1846), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007; Ibidem, vol.V (1847-1851), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2009. 4Din cei 46 de calatori care au traversat sau au stat un timp mai scurt sau mai indelungat pe teritoriul locuit de romani, cea mai mare parte provenea din randurile burgheziei occidentale si central-europene. Cativa au apartinut aristocratiei, prezenta acestora find dictatA de imprejurarile speciale impuse de rAzboi si situatia de tall sub ocupatie strains a Principatelor romane. Dintre acestia mentionam pe englezul George William Frederick Howard conte de Carlisle, membru al Camerei Lorzilor, om politic si literat, Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg, print prusian, Johann Baptist von
7 www.dacoromanica.ro Demn de remarcat este numarul mare al militarilor7 si corespondentilor de razboi8, fapt explicabil prin Imprejurdrile deosebite generate de campaniile din prima etapa a conflictului si de ocupatia militarrusasiapoi otomano-austriacd ce au sporit interesulsicuriozitatea lumii vestice si central-europene. Din cei 46 de peregrini, care fac obiectul volumului de fats, 33 proveneau din Europa occidentald find francezi (15), englezi (12), germani (4) si cate un italiansibelgian. Lor li se adaugau austrieci (7), doi rusi, un ucrainian, un polonez, un cehsiun american. De asemenea, se cuvine relevat faptul cs pe Fang impresii superficiale, pe langd informatii disparate, scrise in graba, de suprafatasiFara importanta, uneori clisee preluate din lecturi anterioare, exists insemnarisidescrieri ample, de o certa valoare documentara, despre o serie de aspecte militaresidiplomatice legate de etapa conflictului desfasurata pe teritoriul romanesc, mai putin prezenta Inistoriografia dedicatd acestuia, despre importante personalitati ale epocii, a cdror prezenta in principate este legata de razboi, despre intrigile nascute, dar si despre orgoliile acestora, cat si ale unora dintre romani, despre animozitatile dintre autoritatile otomanesiaustriece, darsidespre raporturile cu cele romane, despre abuzurile ocupantilor asupra populatiei, cat si informatiisiobservatii despre viata politica si economics, etnii, dorinta de unitate a romanilor, despre starea cailorsimijloacelor de comunicatie, viata socials, culturald, InvAtamant, sistem sanitarsibolile intalnite cel mai desla romani, aspecteediliar-urbanistice. Asa de pilda,Sadyk pasa, 0. Squarr, corespondentul anonim englez, Ferdinand Quesnoy, Heinrich von Hess, Johann Baptist Alexius von Coronini-Cronberg, Charles Fay, Edmund Spencer, P. Jadovski, Stefan Dietrich, Julius Franz von Hessinghausen, Stokera, August Ludwig Sayn-Wittgenstein- Berleburg, agentul Flavius", aflati nemijlocit in centrul evenimentelor$iimplicati direct prin pozitia, functiile detinutesimisiunile 1ncredintate, ne ofera date despre cauzele
Coronini-Cronberg, conte austriac, militar de caries, comandantul corpului de armata austriac care a ocupat Tara Romaneasca in 1854, cehul Emanuel Solomon Frieherr von Friedberg (Mirohorskjr), militar de cariera, scriitor 4i pictor, sosit in Principate pentru a cartografia granita dintre Tara Romaneasca *i Moldova, austriacul Alfons von Wimpffen, colaborator al lui Coronini. 5 Profesiile calatorilor erau dintre cele mai diverse: diplomati, ca francezii Eugene Poujade, consul al Frantei in Principate (1849-1854), Edouard Grenier, secretar al domnului Moldovei Grigore Alexandru Ghica (1855-1856) §i englezul Andrew Archibald Paton, secretar particular al consului englez in Egipt, atapt pentru probleme politice al consulatului englez din Siria (1839-1842), consul in Serbia (1843) §i Ragusa (1862); medici, unii prezenti aici in dubla calitate, de militarisimedici, ca de exemplu francezii Ferdinand Quesnoy §i Camille Allard, austriacul Stefan Dietrich, polonezul anonim, in vreme ce altii, care cdlAtoriserd anterior, si -au publicat abia acum insert-at-He de drum sub impulsul evenimentelor, cazul francezului Joseph Caillat. Acestora Ii se adauga literati, politicieni, profesori, avocati, jurnaliO, botani§ti Ca: francezii Jacques Boucher de Crevecoeur de Perthes, Theophile-Sebastien Lava Hee, Thibaul Lefevre, Alfred Poissonnier, englezii Patrick O'Brien, Warington Wilkinson Smyth, prusianul Julius Heinrich Peterman, dar §i prelatul venetian Francesco Nardi sau memorialista atipica, de origine modesta, Elise Bonze, cunoscutd sub numele de scend de Rose Pompon. Exists §i cdlatori despre care nu avem cuno§tinte privind profesia, cum sunt francezii E. N. Henoque-Melville §i J.D. de Bois-Robertsiagentul austriav Flavius". 6 Printre cei 46 de cdlatori ale cdror insemnari fac obiectul prezentului volum, intalnim catolici, protestanti, reformati, ortodoc§i. Acestia erau francezi, englezi, austrieci, prusieni, italieni, olandezi, americani, polonezi, cehi, rugs, ucrainieni. 7 Amploarea gi importanta razboiului Crimeii, coroborate cu miza §i rolul Principatele romane in chestiunea orientald explica prezenta a 19 militari, ofiteri de caries. Printre ei s-au Oat Mehmed Sadyk Pqa, Stephen Bartlett Lakeman, cunoscut sub numele de Magyar Pap, Edmund Spencer, Charles Fay, Johann Baptist Alexius von Coronini-Cronberg, Alfons von Wimpffen, Moritz von Angel li, Heinrich von Hess, Geoges Gordon, August Ludwig Sayn-Wittgenstein-Berleburg, Julius Franz von Hessinghausen, Stokera, Emanuel Solomon Frieherr von Friedberg (MirohorskY), Thomas Abel Brimage Spratt. 8 Dintre acestia amintim pe Laurence Oliphant, Joseph Archer Crowe, Andrew Archibald Paton, James Oscar Noyes, 0. Squarr, Eugene Jouve, Charles Doussault.
8 www.dacoromanica.ro conflictului dintre ru0 §iotomani, fortele combatante, viata intr-o tabard militara, desfa§urarea luptelor §i implicatiile asupra locuitorilor, dari despre trupele de ocupatie, raporturile dintre ele cati cele cu localnicii. Alti calatori ca: Eugene Poujade, Francesco Nardi,Laurence Oliphant,PatrickO'Brien,SiegfriedKapper, Theophile-Sebastien Lava Hee, Stephen Bartlett Lakeman (Mazar Pa§a), Alfred Poissonnier sauElise Bonze (Rose Pompon) ne supun atentiei analize pline de substanta ale mediului politic, claselor sociale, situatiei economice, starii drumurilor, conditiilor de transport, atat pe uscat cati pe calea Dunarii, realizarilor din domeniul invatamantuluii culturii, constituind o radiografie a societatii romane§ti de la mijlocul veacului al XIX-lea. De remarcat este interesul sporit de care se bucura Dobrogea, base dintre peregrini oferind pagini intregi de date §i informatii despre relief, etnii §i viata lor cotidiana, precaritatea cailor de comunicatie §i importanta amenajarii unui canal intre Cemavoda §i Rasova, dari despre Delta Dunarii sau insula $erpilor. Printre ace§tia se numarA prelatul italian Francesco Nardi, care in toamna anului 1852, in drum spre Constantinopol a ales calea Dunarii, trecand prin Isaccea, Tulcea §i Sulina, celebrul geolog §i arheolog francez Jacques Boucher de Crevecoeur de Perthes, care a dedicat numeroase pagini Deltei Dunarii §i localitatilor Chilia, Ismail, Tulcea, Isaccea, ziaristul englez Patrick O'Brien, ofiterul francez Charles Alexandre Fay, participant la expeditia din Dobrogea din 1854, medicii militari francezi Camille Allard, membru al serviciului medical at misiunii aliate in Dobrogea in anul 1855 §i Ferdinand Quesnoy. Pentru a ilustra toate acestea am selectat in prezentarea noastra acei calatori care se remarca atat prin personalitatea lor cat §i prin informatiile oferite. A§a cum am mentionat, i de aceasta data ca §i in anii anteriori, marea majoritate a calatorilor apartine lumii vestice §i central europene, iar cei mai numero§i au fost francezii, dintre care se distinge prin bogatia §i diversitatea informatiei ca §i prin modul in care a surprins starea de lucruri din societatea romaneasca, Eugene Poujade, diplomat de cariera, consulul al Frantei la Bucure§ti intre 1849- 1854, remarcabil cunoscator al problemelor orientale, luptator pentru apararea drepturilor romanilor §i unionist convins. Poujade sosea in capitala Tarii Romane§ti dupa ce detinuse aceea.5i functie la Ianina (1838, intr -o zona cu populatie aromaneasca), Tars (1843), Beirut (1844-1845), Constantinopol §i Malta (1846), Anvers (1848), iar dupa plecarea din Bucure§ti avea sa ocupe o pozitie similara la Tunis (1854), Florenta (1861), Torino (1865) §i Cairo (1868). Pentru serviciile aduse Frantei, in 1854 a primit gradul de ofiter al Legiunii de Onoare, iar in 1863 pe cel de comandor. In cei peste cinci ani petrecuti in principate, Eugene Poujade s-a dovedit un atent, exigent, dar, in acela§i timp, obiectiv, observator al societatii, bucurandu-se pentru fiecare reu§ita, criticand aspectele negative §i militand pentru indreptarea lor. Interesul sau deosebit pentru Principatele romane reiese §i din lucrareaChretiens et Turcs. Scenes et souvenirs de la vie politique, militaire et religieuse en Orient,publicata in 1859 in care o mare parte din continut este dedicata romanilor. Diplomatul francez nota ca ace§tia sunt a§ezati in inima Europei orientale ca obstacol puternic, creat prin neam §i limbs, intre slavii din nord §i slavii din sud" §i formeaza astazi un tot omogen, av'and cele mai stranse legaturi de limbs, religie, obiceiuri, trasaturi cu transilvanenii, basarabenii §i bucovinenii, alcatuind o nationalitate de aproximativ opt milioane de locuitori, intinzandu-se de la malurile Nistrului la cele ale Tisei". Perioada petrecuta in principate it recomanda pe Poujade drept un cunoscator at vietii politice romane§ti, un evaluator obiectiv al revolutiei de la 1848 §i consecintelor ei, cat §i al razboiului Crimeii. Ultimul este descris in amanunt de la intrarea trupelor ruse§ti in Principate, la amplasamentul celor doua tabere, declan§area ostilitatilor §i starea de spirit a populatiei fats de evolutia lor, la situatia domnilor in raport cu noile relatii dintre puterea suzerana §i cea protectoare, luptele de la Calafat, Cetate, Macin, la ocuparea Dobrogei de catre trupele ruse§ti §i jafurile petrecute la adapostul generat de aceasta situatie, pana la mutarea frontului la sudul Dunarii, asediul Silistrei, conventia de la Boiacikoy §i temerile Austriei privind diminuarea posibilitatilor de sporire a propriei influente asupra acestei arii.
9 www.dacoromanica.ro Referindu-se la Rusia si interesele ei in principate, Poujade ardta cd dupd ce a incurajat ideile de autonomie, de neam si de independents nationals, Intretinand aici agitatia, neoranduiala si confuzia", ea a participat Ia indbusirea revolutiei de la 1848, moment in care romanii incercaserd materializrea lor. Dupd 1848, stimulati de prezenta trupelor in Principate, rusii se credeau investiti cu o asemenea superioritate, cd nu se gandeau sa mai mentina alte limite decat cele cerute de politete sau de respectarea convenientelor", astfel ca in momentul evacuArii principatelor in 1851, ofiterii rusi anuntasera populatiile danubiene cd nu vor intarzia sd revind". In deplin acord cu politica lui Napoleon al III-lea, Poujade s-a dovedit prin tot ceea ce a scris si fAcut un adevdrat si nepretuit prieten al romanilor, ca si Jean Alexandre Vail lant, Hippolyte Felix Desprez, Jean Henry Abdolonym Ubicini sau Adolphe Etienne Billecocq. Atent observator al realitAtilor sociale din societatea romaneascd, Poujade considera cd raporturile dintre boieri si tarani trebuiau schimbate" si asezate pe baze not WA arbitrariul si lacomia administratiei". Diplomatul francez era de parere cd cel mai de seams flagel pentru Oran a fost administratia care, in judete, s-a dedat, din 1843, la toate abuzurile si toate opresiunile", taranul devenind sclavul fiscului". Solutia pentru corectarea situatiei era un sistem legislativ clan si corent, care sd reglementeze in termeni modemi raporturile dintre proprietari si agricultori", astfel incat proprietarul funciar va plAti un impozit egal cu contributia totals a arendasilor agricultori stabiliti pe pdmantul sau ". Un alt diplomat francez, prieten cu poetul Alphonse Lamartine si, o scurtd vreme, secretar al poetului german Heinrich Heine, este Edouard Grenier. Dupd renuntarea la diplomatie in 1851, el accepta cativa ani mai tarziu,Ia solicitarea lui Jean Henri Abdolonyme Ubicini si a poetului Vasile Alecsandri, functia de secretar pentru domnitorul Moldovei, Grigore Al. Ghica. Timp de aproape doi ani (1855-1856) a locuit Ia Ia.i, unde a cunoscut reprezentati de seams ai societatii moldave, a caldtorit in Bucovina si a vizitat mandstirile: Neamt, Agapia, Varatic. Peste aproape patru decenii (1893), Grenier a publicat amintirile sale referitoare la aceastd perioada a vietii in La Revue Bleue", pentru ca, un an mai tarziu, se le adune intr-un volum, intitulat En Moldavie 1855-1856, publicat numai in 10 exemplare (a.sa cum se mentioneaza pe contrapagina de titlu), pentru a fi citit doar de prieteni, dupd moartea sa. In paginile lucrdrii, devenitd foarte greu de consultat din cauza tirajului confidential, se gasesc informatii despre domnul Moldovei si familia sa, despre munca autorului,viatalacurte, darsicateva consideratii despre situatiatariisi perspectivele de viitor. Opiniile lui Grenier in legatura cu un viitor mai bun pentru tarn si locuitori nu sunt dintre cele mai optimiste, deoarece, argumenta el, nu exista o reprezentare nationald serioasa ", administratia era fail control si fail traditii", clerul ignorant sifail influents ",magistratura mereu instabild",sentinteleei putandfi schimbate de domnitor, iar puterea era concentrate in mainile unui singur om, stAp'an se hotdrascd asupra vietii si onoarei slujitorilor sdi, fArd alt recurs la opinia publics si garantie decat blandetea moravurilor". Cat priveste proprietatea, ea se afla aproape in Intregime, in mainile unei aristocratii inglodatd in datorii, fArd trecut si fArd virtuti militare, deschisd tuturor fanteziilor si ideilor moderne, plutind ca in Olimp, deasupra sdrmanului popor de tarani, rdmas in urma cu cateva secole si invesmantati ca dacii de pe columna lui Traian, unii Inca robi: buni, simpli, putemici, care vor dovedi mai tarziu,la Plevna, tot ce ascundeau in ei, eroism si viitor. Intre aceste cloud extreme nu exista o class de mijloc, o a treia stare inteligenta si muncitoare, pentru a uni aceste elemente disparate si a forma un tot national. In locul acestei burghezii laborioase, straini, evrei, fAcand intregul comert, toate meseriile, de la corsetul femeilor pans la bijuterii si inalte operatiuni bancare; unii ii spoliau pe tarani prin camdtd, la nivelul de jos, altii ii ruinau pe boieri prin imprumuturi oneroase, la nivelul de sus. Iata tabloul diverselor elemente disparate din care se compunea aceastd tarn, atat de ciudata, atat de interesanta ", conchidea Grenier.
10 www.dacoromanica.ro Avocat la Curtea de Casatie si la Consiliul de Stat, membru al Academiei din Blois, al Societatii din Berry si at Societatii de Economie Politica din Paris, renumitul economist francez Thibault Lefebvre s-a numarat la randu-i printre occidentalii interesati de spatiul locuit de romani. El a vizitat Tara Romaneasca in doud randuri, 1853 si1857, iar materializarea celor cloud voiaje si a informatiilor culese din scrierile lui Charles Peyssonel, Elias Regnault,J.A. Vaillant, Paul Bataillard, Vasile Boerescu, Grigore GAnescu, Gheorghe Mano, este lucrarea Etudes diplomatiques et economiques sur La Valachie, aparutd la Paris in 1858, o analiza amanuntita $i pertinenta a economiei si finantelor romanesti, in care autorul arata cauzele dezvoltdrii haotice a economiei, se opreste asupra statutului juridic international at principatelor, aprecieazd efortul acestora pe drumul modernizArii. In acest context, cu atat mai suiprinzAtoare poate pArea afirmatia autorului potrivit careia la sfarsitul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, Tara Romaneasca avea o situatie financiard ce putea fi invidiata de tdrile cele mai bogate ale continentului, numai State le Unite mai aveau finante atat de prospere". Afirmatia este argumentata de raportul dintre veniturisicheltuieli, insistandu-se pe sursele de aprovizionare ale bugetului: impozitele directe capitatia si patenta; impozitele indirecte, cele percepute din: saline, vdmi, trecerea turmelor din Ardeal, veniturile de pe domeniile statului, taxe pentru procese, impozitele pe salariile vatAseilor, cele puse pe acordarea rangurilor boieresti etc. Aceste aspecte nu-1 impiedicd pe Thibault Lefebvre sa observe inechitatea impozitarii si paradoxul ca de plata impozitelor directe erau scutite tocmai categoriile cele mai avutesi neproductive. Economistul francez remarca pe bund dreptate ca lipsa investitiilor in agriculturd, in industrie, in modemizarea infrastructurii si a institutiilor, va avea efecte pe termen lung asupra dezvoltdrii tarii. Un capitolul special este dedicat tipurilor de monede care circulau in Tara Romaneasca la jumatatea secolului al XIX-lea, provenienta lor, materialul din care erau confectionate, valoarea pe care o aveau. In finalul acestei analize, autorul considera ca trebuia se se puncapat acestui talmes-balmes generalizat" din sistemul financiar prin adoptarea unei monede nationale si constituirea unor institutii de credit supravegheate de statul roman. La inceputul rdzboiului Crimeii un alt francez, Jacques Boucher de Crevecoeur de Perthes, celebru geolog si arheolog, incitat de recentul statut de gar al Principatelor romane si de starea de tensiune din sud-estul Europei, alegea calea Dundrii pe drumul de intoarcere de la Constantinopol. Desi a perceput spatiul romanesc mai mult de la bordul vasului, formatia sa stiintifica si cunostintele de ofiter de vamd au dat consistenta observatiilor sale, deosebit de interesante in preajma declansdrii rdzboiului Crimeii. Impresionat de Delta Dundrii, careia i-a dedicat numeroase pagini, caldtorul francez a remarcat amplasarea posturilor de observatie rusesti de la granite, a descris uniformele soldatilor $i a facut referiri la disciplina militard, care, in opinia sa, era superioard celei turcesti. La Galati, unde a fost nevoit se debarce si se rdmand in carantind, avea sd constate numdrul mare al ofiterilor care au venit sa-i cerceteze pe calatori si varietatea uniformelor, ceea ce 1-a determinat se concluzioneze ce razboiul putea izbucni dintr-un moment in altul". Prin natura muncii sale, mult mai riguros cu informatia pe care o furniza cititorilor de acasa, s-a dovedit jurnalistul Eugene Jouve, trimis special in Orient de redactia periodicului Courtier de Lyon" odatd cu izbucnirea rdzboiului Crimeii. Cele opt luni petrecute la Gallipoli, Constantinopol, Adrianopole, Rusciuc, Bucuresti $i Sevastopol, i-au oferit posibilitatea de a fi in centrul evenimentelor zi de zi, de a culege informatii de la fata locului, rezultatul acestei serioase documentari find o lucrare foarte interesante, plina de amanunte ce au fost ignorate sau omise de contemporani. Prezenta in punctele de mai sus i-a fost deosebit de utild lui Jouve in schitarea de portrete, pline de vitalitate, atat unor rdzboinici de rand, ca de pilda basibuzucii sau nizamii din trupele regulate, revolutionarii pasoptisti din Europa Centra 15, inrolati in trupele otomane sau francezii din armatele aliate sultanului, cat si unor comandanti ilustri on oameni de stat de trecatoare importantA, de la Omer Pala, Iskender Bey si Sadik Pala, la contele Coronini $i
11 www.dacoromanica.ro contele Zamoyski, de la domnitorii Barbu StirbeisiGrigore Alexandru Ghica, reveniti din exilul vienez, la beizadeaua Grigore Sturdza, turcit sub numele de Muhlis Pasa si la marele ban Constantin Cantacuzino. Fin observator, Jouve noteaza impresii despre viata politica, economics sisocials din principat $i deplange soarta ingrata a romanilor, nevoiti sa-si duca traiul Intre doua puteri, cea suzerana$icea protectoare si, ca atare, circumspecti in manifestari. Astfel, In august 1854, la intrarea trupelor austriece in Bucuresti, dovezile de bucurie ale locuitorilor erau elocvente, ei vazAr' idu-se Inca o data eliberati de protectoratul moscovit. Oamenii strigau: Traiasca sultanul! triliasca Skander Beg!, doamnele au aruncat flori, tinerele fete si-au agitat batistele; au fost ovatii desavarsite. Fericita capitala! Care totdeauna se bucura pentru toata lumea si pentru toate motivele; pentru Stirbeisipentru revolutie, pentru Nicolaesipentru Abdul-Medjid pentru cazaci si pentru ba.buzuci. Aceasta inseamna a lua
12 www.dacoromanica.ro belgianului 0. Squarr. In august 1852, cand spectrul razboiului Incepea sa se profileze, iar interesul publicului englez pentru chestiunea orientala era in crestere, tanarul Laurence Oliphant pornea Intr -o calatorie prin sudul Rusiei, impreuna cu un prieten. Rezultatul voiajului a fost publicarea volumului The Russian Shores of the Black Sea in the Autumn of 1852, aparut in 1853 dupa declansarea conflictului. Cartea a capatat o valoare deosebita (Intr- un singur an s-au epuizat patru editii) in conditiile in Intreaga societate era interesata de cunoasterea realitatilor dintr-un stat in care existau multiple contradictii si impotriva caruia Marea Britanie a si intrat, in anul 1854, in razboi. Oliphant a devenit o personalitate foarte apreciata in arhipelagul britanic, Indeplinind functia de consilier apropiat al mai multor diplomati englezi si de colaborator al gazetelor londoneze Daily News" si The Times". In relatarea sa autorul insists asupra conditiilor de navigatie pe Dunare, de la Sulina la Portile de Fier si atrage atentia asupra politicii dezastruoase a Rusiei pentru comertul la gurile Dunarii prin innisiparea lor, fapt ce aducea imense prejudicii schimbului de marfuri al Marii Britanii. Nu pare foarte departata ziva in care trebuie initiate tratative in legatura cu aceasta regiune a Europei; trebuie sa speram ca atunci deficientele din tratatul de la Adrianopol vor fi indepartate, iar navigatia libera si neobstructionata pe unul dintre cele mai frumoase fluvii ale Europei va fi asigurata lumii", conchideapremonitoriu jurnalistulenglez. In 1854 sosea in Principate trimisul revistei Blackwood's Edinburgh Magazine", pentru a-si informa cititorii cat mai Fidel despre evenimentele aflate in derulare. Relatarea sa, bazata pe propria observatie si constatare ca martor ocular, priveste confruntarea dintre rusi $i otomani de la Calafat, dar si uncle observatii despre zonele de lupta de la Cetate, Golenti, Poiana Mare sau Maglavit. Autorul ofera date siinformatii privind trupele otomane, de la Inalti ofiteri la simpli soldati, despre viata intr-o tabara militara, descrisa in cele mai mici amanunte, de la masa luata pe fuga la pedepsele date de comandanti, la incursiunile neasteptate asupra inamicului pans la relatiile interumane. Umorul si ironia fins sunt metodele pe care autorul be foloseste pentru a pigmenta textul. Cat priveste pe belgianul 0. Squarr, acesta a fost prezent, dupa propria marturisire, la fata locului in anii 1853 si 1854, canda vizitat teatrul de operatiuni din dorinta de a oferi cititorilor din Occident date si informatii despre Principatele dunarene si Bulgaria, dar $i despre cauzele conflictului, fortele combatante, desfasurarea luptelor si implicatiile for asupra locuitorilor. Totodata, autorul si-a propus sa umple golul din informatia vest-europenilor despre Rusciuc, Turtucaia, Cetate, Oltenita, acolo unde s-au desfasurat primele lupte cu date chiar din mijlocul cantonamentelor militare care sunt acolo". Un grup de calatori pe care dorim sa-1 supunem atentiei este cel al militarilor. Prezenta unora este legata strict de campul de lupta, in vreme ce altii au detinut functii importante ca reprezentanti ai fortelor de ocupatie. In randul acestora gasim nume ilustre, participanti la diferite campanii si pe diferite fronturi, dar si altii, implicati trecator in conflict de o parte sau alta, on timisi aici cu diferite misiuni. In cele ce urtneaza ne vom opri asupra catorva exemple selectate din randul tuturor fortelot implicate. Primul dintre militarii angrenati in conflict si care ne-a lasat insemnari in acest sens, a fort P
13 www.dacoromanica.ro avut un caracter defensiv. Cateva lupte fait importantd, dintre care s-au remarcat In special cele de la Oltenita §i de la Cetate, au Incheiat in anul 1853, rdzboiul
14 www.dacoromanica.ro principatelor. insemnarile lui Sadyk pasa sunt intregite de portretele sugestive ale lui Omer pasa, Anton Ilinski (Skinder pasa), Barbu $tirbey, generalul Coronini, dar si ale unor ofiterii romani ca Grigore Sturdza si Dimitrie Kretzulescu, Christian Tell, Nicolae Golescu, Radu Rosetti, Alexandru Dimitrie Ghica etc. Militar $i diplomat, englezul de origine olandeza Stephen Bartlett Lakeman, cunoscut pentru posteritate sub numele de Mazar pasa, a jucat un rol important in mersul istoriei modeme a Romaniei. Participant din partea Angliei la razboaiele impotriva kaffirilor (1847, 1850-1853) din Africa de sud, el a fost inobilat de regina Victoria In 1853. Inceputul razboiului Crimeii 11 gasea la Constantinopol, cu rolul de a informa Londra, pe Iarg si la obiect, cu privire la cursul evenimentelor. Desi ar fi dorit sa mearga pe front si sa lupte, °data cu extinderea conflictului in Balcani, Marea Neagra si Imprejurimi si Mediterana Orientals, el a fost nevoit sa accepte, la recomandarea ambasadorului Stratford de Redcliffe, sa-si desfoare activitatea pe tangs comandantul otoman Omer Pala, fiind numit de acesta, in septembrie 1854, guvemator al Bucurestilor. Din aceasta pozitie a colaborat cu romanii din principalele posturi de conducere, dar a intrat in conflict cu generalul austriac Coronini si a devenit incomod pentru englezi care doreau mentinerea unei relatii apropiate cu austriecii aflati intr-o pozitie de neutralitate. Apreciat si sustinut de Omer Pasa, el a reusit sa se mentina in functie pans in 1855, in ciuda demersurilor austriecilor de a fi inlaturat, initiate chiar la putin timp dupa numire. La sfarsitul razboiului, in 1856, avea sa se intoarca in Tara Romaneascd, unde s-a casatorit cu Maria Bujoreanu, vaduva maiorului Emanuel Filipescu. De-a lungul anilor s-a apropiat de cercurile liberale ale elitei romanesti, intretina'nd relatii cu C. A. Rosetti, Ion Ghica, Al. G. Golescu si fratii Bratianu, iar in 1875, casa sa a devenit sediul ziarului Alegatorul liber" si locul in care a fost infiintat Partidul National Liberal, pe care 1-a sprijinit la fel cum Meuse si in cazul unirii principatelor. Intro scrisoare adresata tatalui sau si datata 12 noiembrie 1854, Stephen Bartlett Lakeman se plangea de greutatile intampinate odata cu preluarea functiei in Bucuresti, de incercarea sistematica a autriecilor de a-I inlatura si de faptul ca acestia cautd prin once mijloace sa gaseasca un pretext pentru a introduce pe romani sub tirania militard". Prezenta in Principate a generalului austriac Johann Baptist von Coronini-Cronberg este legata tot de situatia generata de conflict. Comandant al trupelor de ocupatie austriece, Coronini face parte dintre militarii a caror viata si activitate a gravitat in jurul campului de luptd. Intrat in armata austriacd de tanar, in1813, el a participat la campaniile anti- napoleoniene, dar si la reprimarea revolutiei de la 1848 din teritoriile italiene, fiind ridicat la gradul de feldmaresal in 1849. 0 vreme a fost preceptor al viitorului imparat Franz Joseph. In 1851 a devenit presedinte al Comisiei pentru Reformarea $colilor Militare din Imperiul austriac, in 1854 a preluat comanda corpului de armata care a ocupat Tara Romaneasca, iar in 1859 a fost numit guvemator at Banatului. Informatii despre perioada petrecuta in principate, raporturile cu autoritatile si populatia romaneasca, precum si imaginea de sine a autoritatilor militare austriece se gasesc in rapoarte adresate superiorilor sdi de la Viena. Nu lipsite de interes sunt consideratiile lui Coronini asupra politicii ce ar fi trebuit dusa de Austria in principate. Dupa propria-i marturisire, lipsit de experienta politicii exteme, Coronini isi facea totusi cunoscute opiniile privind integrarea Tani RomanestisiMoldovei in Imperiul Habsburgic. Aceste consideratii sunt interesante $i prin judecatile destul de echilibrate la adresa societatii romanesti. Acum este clipa in care imperiul austriac are, pentru prima oars in cursul istoriei, posibilitatea de a-si arunca importantul sau cuvant in balanta viitorului acestor tari.... Nici un alt popor nu ar opune o rezistenta interns mai slabs incorporarii intr-unul din statele sale vecine decal cel moldo-valah, daca stapanirea strains ar intelege sa is fraiele stapanirii cu inteligenta si putere si sa facd din dezvoltarea materials un sprijin". Pentru Inceput, pentru a-si consolida pozitia, Austria trebuia, sa se margineasca sa actioneze pentru imbunatatirea legislatiei $i administratiei". Cat priveste unirea principatelor, parlamentul si crearea altor institutii, atribute ale unui stat modem, acestea sunt pe moment, in viziunea lui Coronini, nefolositoare, daunatoare si generatoare de instabilitate. Unirea principatelor, introducerea
15 www.dacoromanica.ro unei forme de guvernamant parlamentare, libertatea presei, curtile cu jurati, stapanirea unui frantuzism neinteles toate acestea mi se par intr-o contradictie atat de batatoare la ochi cu nevoia strigatoare a poporului dupa o administratie linistita, cu totul de buns credinta, si cu starea sa culturala generals, asa incat 1mi pare ca o organizatie intemeiata pe o asemenea absurditate ar lasa masa atat de usor de ademenit neschimbata in miezul sau, si ar crea doar in patura superioara un organism artificial, care la prima pala de vant dinspre rasarit sau apus ar fi atat de repede spulberata, daca nu ar putea sa prinda radacini. Nu as putea totusi aproba acest experiment, chiar daca nu este unul imoral, din cauza faptului ea, in ultima vreme, dupa cum trebuie sa inteleg din purtarea consulului francez la Iasi, a fost pus in legatura cu un plan reprezentat chiar de Franca, de a aseza in varful acestui stat improvizat pe umerii nostri un print francez", incheia generalul austriac. Printre militari s-a aflat si Lev Nicolaevici Tolstoi, marele prozator rus, proeminenta personalitate a literaturii moderne ruse si universale, pe atunci tanar ofiter, care la inceputul lunii martie 1854, Impreuna cu alti ofiteri si soldati din armata din Caucaz, a fost detasat in cadrul armatei de la Dunare, fiind trimis initial la Oltenita. La 17 martie 1854 sosea la Bucuresti, fiind detasat la Statul Major al generalului Adam Osipovici Serpuhovski, seful artileriei, unde avea sa ramana pans la 20 iulie /2 august, cand a fost transferat la cerere pe frontul din Crimeea. Alti militari au avut misiuni speciale, ca de pilda cehul Emanuel Solomon Frieherr von Friedberg (Mirohorskjf), tanar ofitersi excelent cartograf, trimis In Tara Romanesca in primavara anului 1856 cu misiunea de a cartografia granita dintre Tara Romaneasca si Moldova, comisarul imperial Stokera aflat in Moldova in timpul ocupatiei militare austriece din 1854- 1856, trimis dupa cat se pare pentru a evalua la fata locului eventualii candidati la tronul Moldovei, capitanul austriac Alfons von Wimpffen care pare sa nu fi avut un rol activ in operatiunile militare, fiind mai degraba un agent secret, preocupat de miscarile trupelor inamice, de starea de spirit din tarile romane in timpul ocupatiei militare a principatelor, precum si in preajma convocarii Divanurilor ad-hoc si agentul Flavius", personaj necunoscut, autorul unor scrisori expediate pe numele unor case comerciale sau persoane particulare; scrisorile vorbeau pe larg despre situatia Moldovei in timpul ocupatiei austriece din 1854-1856. Dintre medicii care au vizitat sau au zabovit un timp mai Indelungat pe teritoriul locuit de romani amintim pe americanul James Oscar Noyes, francezii Ferdinand Quesnoy, medic militar la cartierul general al armatei franceze si unul dintre primii corespondenti voluntari de front ai revistei L'Illustration", Joseph Caillat, care a stat si a profesat mai multi ani la Bucuresti, autorul unei lucrari deosebit de interesante, care cuprinde date si diverse informatii despre serviciul sanitar din Tara Romaneasca, Camille Allard, capitanul austriac Stefan Dietrich, comandantul unui spital de campanie. Nu putem incheia scurta nostra prezentare ara a mentiona si alti peregerini care au strabatut spatiul locuit de romani si au tinut ca drumul si impresiile for sa fie cunoscute si altora, cum este cazul lui Julius Heinrich Petermann, profesor de filologie orientala si membru al Academiei de Stiinte a Prusiei, al turistului francez E. N. Henoque-Melville si desigur al memorialistei atipice de origine modesta, frantuzoaica Elise Bonze, cunoscuta mai mult sub numele de scena de Rose Pompon. Coroborate, datele si informatiile oferite de drumetii care au strabatut sau au locuit vremelnic teritoriul locuit de romani yin sa completeze tabloul atmosferei din Principatele romane in timpul razboiului Crimeii. Daniela Biqa
16 www.dacoromanica.ro FRANCESCO NARDI (1808-1877)
Prelat venetian, nascut la Vardo, Francesco Nardi a devenit unul dintre cei mai cunoscuti teologi catolici. Profesor la Universitatea din Padova, Nardi a fost autorul mai multor lucrari despre istoria catolicismului, despre destinul papalitatii, a analizat raportul dintre stat *i biserica, un subiect extrem de delicat *i important in acele vremuri, cand se redefinea rolul papalitatii fats de noul Regat al Italiei. In Biblioteca Vaticanului se pastreaza nu mai putin de 62 de lucrari scrise de prelat. In toamna lui 1852, Nardi a pornit intr-o calatorie spre Constantinopol, de la Trieste, la Viena, la Pesta, apoi cu vaporul pe Dunare. Descrierea tarmului romanesc al fluviului este concisa, dar densa, calatorul demonstranduli calitatile de scriitor, de observator fin al firii umane. Or*ova i-a ramas in amintire prin inedita modalitate de a face comert. Traversarea fluviului, la Cazane, pe barcile plate folosite de localnici, este un episod descris cu multa Insufletire, uimindu-ne prin apetitul sau pentru aventura, lucru putin obi*nuit la un om al bisericii. El relateaza o incursiune pe uscat in Imprejurimile localitatii Cladova, prilej de a observa chipurile taranilor romani, saracia acestora, dar *i de a constata asemanarea limbii romane cu italiana *i latina. A ramas impresionat de urmele locuirii romane: Tabula Traianagiruinele podului construit de Apollodor peste Dunare. Interesante sunt consideratiile sale privitoare la calatoria prin Dobrogea. In aceea perioada, Compania austriaca ce asigura navigatia pe fluviu renuntase la transportul calatorilor, care mergeau spre Constantinopol pe drumul pe uscat, de la Rasova la Constanta, cu ajutorul trasurilor. Calatoria se facea pe Dunare pans la Galati, de unde un alt vapor asigura transportul pand la tarmurile Bosforului. Personalitate iscoditoare, Nardi a facut drumul de la Braila la Galati pe uscatgiastfel a putut descrie frumusetea peisajului intalnit in lunca Siretului *i a remarcat dezvoltarea portului moldovean, surprinzandu-i freamatul comercial. Nu a avut cuvinte de lauds despre conditiile de cazare, pe care le considera insalubre. A fost surprins sa regaseasca pe parcursul calatoriei sale venetieni, fie ca hotelieri, marinari sau chiar varne*i. Calatoria lui Nardi in spatiul romanesc se Incheie cu o descriere a navigatiei pe Dunare prin bratul Sulina, una dintre putinele intalnite in lucrarile voiajorilor straini, insistand asupra momentului intalnirii apelor fluviului cu cele ale Marii Negre. Calatorul remarca amestecul de etnii *i diversitatea religiilor celor de pe vas, reu*e*te sa surprinda emotia echipajului in momentul periculos cand vasul a atins fundul fluviuluigidescrie frumusetea unica a momentului cand apele marii reqesc sa infranga involburatul Danubius. DO Francesco Nardi nu a poposit un timp indelungat in tarile romane, el a reu*it sa surprinda destule caracteristici ale locuitorilor de la nordul fluviului, relatarea lui adaugandu-se celor semnate de alti faimo*i prelati catolici: Domenico Zanelli *i Vincenzo Vanutelli, Despre Francesco Nardi a scris Nicolae Iorga in articolul: Inca un dilator in larile noastre, Revista Istorica", XVIII, 1932, p. 14-19.
17 www.dacoromanica.ro FRANCESCO NARDI Amintiri despre o calatorie in Orient'
p. 20 Drencova2 si prima cataracts. [...] Observam faimoasa fortareata de la Golubae3, care in aceea stramtoare sfida victorioasa furia otomanilor. Se vede ici-colo un turn, restul este ruins. Mai jos se gasesc multe pqteri in jurul carora se tes mai multe legende adevarate sau false. Una dintre ele descrie cum generalul Veterani cu 50. de eroi a tinut piept atacului a 5.000 de turci, lasand acolo sangelesinumele sau4. In alts pqtera se adapostesc milioane de mute, pe care not venetieni le numim tantari5sia caror intepatura este fatala pentru animalele§ipentru oamenii pe care ii intalnesc. Dar p.21iata Drencova. Acest nume acum 20 de ani insemna pericol. Aici muntii se apropiau astfel incat, distanta de Ia un mal Ia celalalt nu dep4ea // 800 de picioare6, iar Dunarea era redusa la o esime din Iatimea sa [...] Ici, colo pe stanci se zarqte clar traseul unui drum roman, iar mai jos, aproape de nivelul raului, se vede o masa mare de marmura7 cu o acvila romans§i un delfin impreund cu o inscriptie lunga, care amintete despre faimoasa expeditie a lui Traian8. Deoarece nici un ghid nu continea inscriptia, am Incercat sa disting cateva cuvinte. Cuvintele Trajanus Pontifex Maximus9 le-am vazut cu limpezime, dar mai jos nu am putut vedea [...] Orsoval°. De la masa lui Traian, dupa multe peripetii§ipeisaje uimitoare, ajungem Ia frontierele Imperiului austriac, la Chwva Veche, unde suntem nevoiti sa coboram de pe vapor, aici terminandu-se navigatia pe Dunarea superioara, care p. 22este intrerupta de cataractele de Ia Portile de Fier. Aceasta // Intrerupere este daunatoare pentru ca este nevoie sa descarci, ceea ce este o operatiune scumpa §i dificild, care dauneaza integritatii marfurilor§iuneori sugruma intregul trafic. Pentru a invinge aceasta stramtoare a Dundrii s-au facut multe incercari. Acel ilustru§igeneros nobil Szechenyil Ia donat sume importante, iar Societatea danubiana a continuat sa se ocupe de rezolvarea problemei §i s-au facut cateva
I Traducerea a fost facuta din Ricordi di un viaggio in Oriente di monsegnor Francesco Nardi, Roma, 1866, p. 20-42. 2 Drencova, sat, corn. Berzeasca, jud. Caras-Severin. 3 Golubatz, pestera in fata stancii Babacai pe malul sarbesc al Dunarii. 4 Federigo Veterani (1650-1695), general in armata austriaca, mort la Lugoj in lupta impotriva turcilor la 23 septembrie 1695. 5 Pappataci, specie de tantari. 6 Un picior = 0,32 m lungime. 7 Este vorba despre Tabula Traiana a carei inscriptie se zareste si astazi Ia Cazane pe malul sarbesc. 8 Marcus Ulpius Traianus, Imparat roman (98-117). 9 Dupa o recenta relatare intreaga inscriptie este aceasta: Imperatoris Caesaris Divi Nervae Felicis Nerva Trajanus Pontifex Maximus Germanicus" (n. a). 1° Orsova, oral jud. Mehedinti. II Istvan Szechenyi, (1791-1860), economist, cunoscut scriitor§iom politic maghiar, unul dintre initiatorii constructiei unei sosele Intre Banat si Oltenia, fondator. al primei campanii de navigatie cu vase cu aburi pe Dunare (1834).
18 www.dacoromanica.ro progrese. Stancile cele mai periculoase au fost sparte cu ajutorul minelor, altele au fost taiate cu daltile §i topoarele, dar navigatia navelor mari este Inca imposibila [...] Austria a propus de multe on Turciei sa-§i uneasca fortele pentru a Invinge acest obstacol, dar propunerea nu a fost acceptata §i nici Austria nu poate sa finanteze o lucrare, care se afla in teritoriul otoman. Am Innoptat la Or§ova §i era tot ceea ce putem face in acel loc, care a fost atat de sangeros disputat de catre Austria §i Turcia. Dimineata am mers la fluviu §i in loc de vaporul spatios, am gasit barci plate destul de grosolane, dar foarte potrivite pentru dificila trecere. M-am urcat fara teams in bared, altii au preferat insa sa continue drumul pe uscat, de-a lungul coastei. Dupa ce am vaslit un sfert de ors am vazut Ia stanga apele Nerei12 §i Cerneiu cum se amestecau cu cele ale Dunarii, urmand granitele celor doua imperii. Pe malurile acelui fluviu, la poalele unui munte, Inainte de a parasi patria, exilatii maghiari din 1849 au Ingropat coroana sacra a regatului, care a fost descoperita dupa patru ani. // Or lova turca14. Prima localitate care se vede este cealalta Or§ova, cea turca,p. 23 care se ridica pe o stanca inalta in mijlocul apelor. Este o fortareata nu foarte mare, dar importanta, pentru Ca este a§ezata in mjilocul fluviului §i doming intrega deschidere. Zidurile sale albe dau impresia ca a fost ridicata de curand, dar ce iluzie! [...] Porfile de Fier. Dar sä ne intoarcem la Cataracte. Trecand de Or§ova turca,p. 24 fluviul se ingusteaza, iar valurile sunt din ce in ce mai rapide §i Involburate, vuietul cre§te, stancile coboara in ape §i i§i arata ici §i colo crestele gola§e. Trebuie sa trecem printre ele, vasla§ii i§i aranjeaza vaslele in rame, pilotul Ia pupa piloteaza barca, apa trage singura ambarcatiunea, care aluneca cu agilitate printre vartejuri §i stanci §i reu§e§te sä treaca prin acele locuri, pe care orientalii le-au numit, pe buns dreptate Portile de Fier [...] Apoi fluviul se lini§te§te incet-incet, ingustimea dispare, muntii asemenea, Dunarea redevine larga §i maiestoasa §i scalds malul bulgar §i cel romanesc, care o conduc spre mare. Podul lui Traian15. La sfar§itul cataractelor se afla Cladova16 sau Turnu Severin17. Acolo se ivesc dintre ape ruinele faimosului pod // al Iui Traian, iar notp. 25 ne oprim pe tarmul romanesc. Am coborat nerabdator sa cercetez acel pod, acel tinut, acel popor. Sunt multe controverse in legatura cu locul unde se gasea podul Iui Traian. Unii II localizeaza la inceputul deltei, atribuindu-1 lui Severin, generalul lui Constantin'', altii II a§eaza aici langa Cladova. Traditia numelui ar Inclina spre Severin, iar descrierea facuta de Procopius19 podului lui Traian se potrive§te
12 Rau In Banat. 13 Rau in Banat. 14 Orsova :lima = Orsova Noud (Ada-Kaleh), insula pe Dundre inundatd in 1970 de apele lacului de acumulare ale hidrocentralei de Ia Portile de Fier I.
15Podul construit de cdtre Apollodor din Damasc.
16Kladova, azi Schela Cladova, inglobatd azi in municipiul Drobeta-Turnu Severin. 17Torre di Severino, azi Drobeta-Turnu Severin, municipiu jud. Mehedinti. IR Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (272-337), imparat roman (306-337). 19 Procopius din Cezareea (497-555), istoric bizantin, secretar al generalului Belizarie, participant la campania de cucerire a Italiei.
19 www.dacoromanica.ro acestuia din urma. Drumul insusi, care este al lui Traian, se potriveste cu aceasta localizare. Poate ca Severin nu a facut decat sa restaureze anticul pod. Avea 20 de arcuri, acum nu se vad decat doua coloane intacte pe malul bulgarescsiruinele altor unsprezece. Cele doua coloane intregi masoard 18 picioare in latimesisunt din bucati mari de piatra taiata, imbricate in caramizi. In extremitatea dreapta se 20, afla faimosul Caput bovislarga care stateau Egeta2isiZanes22, eel bine aparat. Pe malul opus se gaseau Drobeta23 §i Amutrium24. Traian I -a construit pentru a-i combate pe daci, iar Adrian' 1 -a distrus pentru a nu fi infrant de goti26. Aceste doua fapte sintetizeaza istoria celor doi imparati. Romanii. Tinutul mi s-a parut deschissifoarte fertil. Poporul este, asa cum toata lumea stie, o ramura a marelui trunchi latin, dar care s-a desprins de multe secole si a ajuns aproape secat printre atatea populatii straine. Romanul are fata inchisa la culoa7e, ochii vioi si poarta pecetea latinitatii, unele femei chiar seamana cu cele din Trastevere27. Limba este si ea, in majoritate, latina, iar cuvintele slave nu reprezinta clt.cat a cincea parte. Dar aici se sfarseste asemanarea. Asuprirea Iunga si dura, saracia au sters in roman acele nobile instincte ale legionarilor lui Traian. Si ce saracie lucie! Stapanii au case acceptabile, dar taranii locuiesc in p. 26bordeie din paiesichirpici sau // sub pamant ca iepurii. Vazand ca iese fum din pamant, am banuit ca este o scapare de sulf, dar apropiindu-mä am vazut o deschizatura, pentru ca nu se putea numi usä. Am coborat si am gasit o camera larga luminata de o gaura, toata innegrita de fum, care pornea de la focul aflat in mijloc,
20Azi orasul Sip, din Serbia. 21Azi Brza Palanka, ora in Serbia. 22Azi Kladovo, ora in Serbia. 23Azi Drobeta-Turnu Severin. 24Castrul de Ia Racari, oras jud. Dambovita. 25Publius Aclius Traianus Hadrian (76-138), imparat roman (117-138). 26geti. 27Cartier al Rom i, situat in sudul statului Vatican. 28Vidino, cra in '3ulgaria. 29Calafat, oras jud. Dolj. 30Giurgevo. 31Ibraila.
20 www.dacoromanica.ro in matca sa, iar primavara inunda malul romanesc, care este mai jos. Se ingusteaza iar4i langa Islaz32 §i Nicopole33, acolo unde primqte Oltul inainte de Slatina. Rusciuk34 Giurgiu. In seara urmatoare am navigat pe langa Rusciuk, a§ezare care ne-a aparut bine aparatd, de dublul fir de bastioane cu artilerie.
32 Sat, corn. jud. Teleorman. 33Niccpoli,era§ in Bulgaria. 34Rustciuk,azi Ruse, ora§ in Bulgaria. 35 Corect musulmand, probabil o moschee. 36Oltenitza,municipiu, jud. Caldra§i. 37 Ora§ in Bulgaria. 38Rassova,sat §i corn., jud. Constanta. 39 0 mild terestracca. 1 609 m. 4°Kiistendje. 41Baba-Dag,ora§, jud. Tulcea. 42Hirsova,ora§, jud. Constanta.
www.dacoromanica.ro 21 papura, care dau peisajului o imagine de mla5tina fara limite. Aceea vasta. 5i trista singuratate este intrerupta numai de cardurile de pasari, care yin din apropierea marii pentru a cuibari 5i a se hrani. Aerul este rau 5i da na5tere febrelor intermitente 5i nu rareori mortale, de aceea ne-am grabit sa ajungem pans la amiaza la Braila. p. 30 Pe mat statea rasfirata armata romans, iar formatia canta imnul rus. Oficiali // s-au urcat la bordul vasului pentru a o saluta pe principesa. Erau imbracati in haine franceze 5i purtau ca sterna crucea romans cu semiluna 5i steaua turca. Stranie combinatie de insemne pentru cloud popoare cu religii atat de diferite. Am vrut sa vizitez Tara Romaneasca in interior 5i a5a am pornit spre Galati pe cale terestra. Acolo ne a5tepta alt vapor, care trebuia sa ne duca pans la Constantinopol. [...] Partea cea mai pitoreasca a Tarii Romane5ti este cea muntoasa, unde tot ceea ce te inconjoard contribuie la frumusetea locurilor: varfurile dantelate ale Carpatilor Orientali, Gil partile for impadurite, cu cele 200 de mandstiri bogate 5i ospitaliere, adevarate azile pentru calatori 5i pentru cei saraci, cu costumele for nationale 5i cu traditiile antice 5i sacre. Valle sunt in schimb monotone, insd foarte fertile. Munca omului nu este foarte prezenta, dar natura te cople5e5te prin bogatiile ei 5i din acel pamant intunecat 5i ro5cat vezi cum cresc pa5uni care hranesc atatea animate [...] Am vizitat repede Braila, unde nu era nimic de vizitat in afara de strazi lungi 5i noroioase cu case joase 5i cu aspect umil, nici un monument, nici un edificiu, in fine nimic altceva in afard de comert. Un prieten din Venetia ma a5tepta acolo, recunoscator pentru sfatul pe care il -am dat de a lasa 5coala, pentru care nu era nascut, 5i de a se apuca de comert, pe care acum it facea cu avantaje frumoase. p.31 Impreund cu el am luat una dintre acele carute romane5ti (trasura // nu pot sa o numesc), care ne-a torturat, dezmembrandu-ne 5i am plecat din Braila. Drumurile romane5ti sunt atat de faimoase incat nu mai au nevoie de descrieri. Ma gandeam ce drumuri prefer, pe cele maghiare, cele suedeze sau cele romane5ti Si Inca nu eram decis; dar in Tara Romaneasca cel putin poti lasa drumul avantandu-te pe campia, care de multe on este necultivata, in timp ce in Suedia nu e5ti lasat de pietre, iar in Ungaria de culturi. Astfel, saltand 5i zburand spre Varte5coi43 5i Martinesti" pe drumul spre Foc5ani, unde se vede ultimul varf al Carpatilor, sosim la Siret, care este frontiera dintre Tara Romaneasca 5i Moldova. Acolo am avut o aventura neplacuta. Pe pa5apoartele noastre lipsea viza de Braila. Ofiterul de la granita era pe punctul de a ne intoarce din drum cu ordine severe, izvorate din experienta Rusiei vecine. Conversatia se anima, iar vizitiul evreu tocmai intorcea caii spre Braila Dar, ce sa vezi? Acel ofiter era venetian. Ceva suspect am vazut eu pe figura lui, care nu era a5a de inchisa la culoare 5i nici nu avea ro5eata romanilor, iar suspiciunea :nea a crescut atunci cand l -am vazut cum ne asculta 5i ca intelege dialogul nostru [...] Daca nu ma in5eala memoria numele sau era Del Re. Nu am intrebat ce desfn 1-a adus in acele locuri. Galati'''. De la Siret la Galati drumul este scurt. Am intrat in marele ora5, care nu are nici 5anturi, nici ziduri, nici century de fortificatie, nici ordine pe ulite.
43 Viserskoi, azi corn. Vartescoiu, jud. Vrancea. " Martinesti, sat, corn. Tataranu, jud. Vrancea. 45 Galacz, municipiu jud. Galati.
22 www.dacoromanica.ro Dar pe cat are Braila un aspect decadent, pe atat de Infloritor pare a fi Galatiul. Ulitele orasului din Muntenia erau parasite, cele ale orasului moldovean erau animate in ciuda noroiului, // care nu cunoaste egal, in care se afunda oameni si animale. S-a Incercat sa se repare drumurile, acoperindu-le cu podete de lemn, care p. 32 au fost utile la inceput, dar care le-au transformat in locuri periculoase [...] Minunata este insufletirea comerciala si in orice moment poti auzi toate limbile in acea multime de oameni, in acele lungi procesiuni de carute, in casele numeroase aflate in constructie sau de abia terminate, in vastele magazine, care iau locul mizerelor dughene de lemn din orasul de jos, in prezenta consulilor puterilor, in Societatea de comert si pe Dunare, care iti da imaginea unui port mare. Aici gasesti aproape orice pavilion, in principal cel din Tara Romaneasca, grecesc, englez, austriac, sard, francez, rus. Ramai uimit sä vezi cum mica Sardinie a Intrecut in acele locuri pe puternica Franta. La export intalnesti cereale de toate categoriile, la import manufacturi. Drawl, asa cum am spus, este impartit in
46 Thespis din Icaria (cca. sec. VI I.I-I.) a fost primul actor, potrivit lui Aristotel. A fost considerat adesea cel care a Dcut cunoscuta tragedia. 47 Gaetano Domenico Maria Donizetti (1797 1848), compozitor italian, reprezentant de marca al operei be! canto. 48LIY0d, cu rtdiul la Trieste, companie de navigatie austriacd, dupa modclul englez, aparutd in 1833 prin unirea a sante companii de asigurdri. In 1836 compania a deschis un departament de Steam Navigation" Anti! real de nastere al companiei este considerat 1836. Din 1844 navele companiei au circulat De linia Constantinopol Smirna. Lloyd-ul austriac a efectuat transport si pe ruta Anglia-India, prin Trieste si Alexandria.
23 www.dacoromanica.ro danubiene de la Viena §i incepea cea a Llyod-ului, care naviga cu vasele sale prin intreg Orientul, conform principiilor din 1833 adoptate la Trieste, opera a 11 34 ilustrului baron Bruck50. In 1852 avea 56 de vapoare cu 9 080 de cai putere //i 26 775 tone. Capitalul de inceput de 1 milion de fiorini a depa§it 10 milioane. Toata Adriatica,cea mai mare parte a Mediteranei,intregulArhipelag51, Constantinopolul, Trebizonda52, Galati §i acum chiar Padu153 §i lacurile subalpine ii datoreaza acestei societati, atat de laborioasa §i inteleapta, siguranta §i comoditatea comunicatiilor. Atat de exclusivi§tii britanici, care recunosc foarte greu tot ceea ce nu este englezesc, in special cand este vorba de lucruri maritime, lauds acele vapoare §i chiar le prefers celor engleze. Sambata, 26 septembrie mi-am luat la revedere de la cei cativa amici i de la politicosul agent al Llyod-ului, domnul Marassi, caruia ii datorez multe informatii despre navigatia pe Dunare [...]i m-am imbarcat la bordul lui Schild, condus de capitanul cult §i nobil, domnul Anderlich. Echipajul, in cea mai mare parte alcatuit din venetieni, imi amintea de patria mea indepartata. Dimineata am pornit la drum. Casele risipite ale ora§ului animat, bogat, dar nu atat de frumos le-am lasat in urma §i au disparut cu totul din vedere. In curand am vazut la stanga gura faimosului Prut, care scalda cele cloud imperii, la varsarea caruia de un secol §i jumatate poftea Rusia. Mai tarziu ne-au aparut zidurile fortului rus Reni54, cheia Basarabiei, apoi campiile nelimitate pe care primavara se formeaza cloud lacuri Cahu155 §i Ialpuk56, care vara tarziu dispar.
Isaccea57.In fata acestora pe malul turcesc se ridica cetatea aparata a Isaccei, p. 35 anticul Noviodonum, unde pentru ultima data fluviul se adund intr-o singura mated, // punctul stategic al marelui fluviu. Aici, mi-a spus capitanul, in 1828 imparatul Nicolae58 a trecut fluviul sub tirul inamic, ca§tiganduli acea cruce Sfantul Gheorghe, pe care nici tarul nu o poate purta daca nu a ca§tigat-o in lupta. Coborand mereu spre Orient, la cloud mile dupa Isaccea, am ajuns la insula Ceatal59, care opunandu-se direct cursului fluviului, it constrange sä se divida, formand axa marii Delte. La stanga este bratul Chilia, care trece pe sub zidurile Ismailului6° §i ale Chiliei Noi61, antica Lykostomum, apoi intra in mare prin gura cu acelai nume. Este bratul de nordi pans la sfaritul anului 1809 era in mana ru§ilor. La dreapta coboard grosul fluviului, care ramane adunat, apoi, dupa Tulcea, se divide §i acesta in doua brate mari, dintre care cel din stanga este Sulina, cel din
49 Principii adoptate la Trieste, in 1833, cand s-a constituit compania de asigurari Llyod. 50 Karl Ludwig von Bruck, ministru de finante al Imperiului habsburgic, fondator al unei societati pe actiuni pentru censtruirea canalului Dunare Marea Neagra (1855) si fondatorul companiilor de asigurari $i maritime, Llyod. 51 Sub aceasta denumire se inteleg insulele grecesti. 52 Trebizonda, oral port la Marea Neagra, pe tarmul turcesc. 53 Pad, rau in nordul Italiei. 54 Port la Dunare, azi in Ucraina. 55 Kagul, lac si ora* azi in Ucraina. 56 Jalpuck, lac in Ucraina. 57 Isakcia, oras, jud. Tulcea. 58 Nicolae I, imparat al Rusiei (1825-1855). 59 Czaial, insula pe Dunare. 60 Azi oral in Ucraina. 61 Kilia Nova, azi oral in Ucraina.
24 www.dacoromanica.ro dreapta Sfantul Gheorghe. Si bratul Sulina a devenit at Rusiei prin Tratatul de la Adrianopole din 1829, numai sfantul Gheorghe a ramas intr-o situatie nedefinita62. Acestea trei guri au ramas din cele §apte amintite in antichitate, daca erau atatea, deoarece mi se pare ca poetii antici aveau predilectie pentru acest numar de guri, iar Nilul, Padul, Dunarea erau condamnate sa se verse in acela§i mod. Dar Chilia, bratul din nord nu are in adancime mai mult de cinci sau §ase picioare, masura de Venetia; Sfantul Gheorghe, bratul de sud este mai adanc, dar mai sinuos, iar la varsare nu are mai mult decat Chilia. Intreaga navigatie se desfa§oard deci prin bratul de mijloc, Sulina, iar daca comertul Germaniei de sud, al Ungariei, Tarii //p. 36 Romane§ti, Moldovei, Bosniei, Serbiei§i Bulgariei inflore§te sau se pierde, depinde de acest ultim inel, care it leaga de mare. De aici intrebarea: cat de adanca este apa in bratul Sulina? Este pus atat de marinari cat §i de negustori, pentru ca de raspuns depinde soarta lor. La varsare, ca Ia toate fluviile, se and un mare banc de nisip format din lupta fluviului cu marea. Pe deasupra acestuia trebuie sa se treaca, Orland drumul acelui canal. Acel canal sub turci nu avea mai mult de 13 picioare venetiene; sub ru§i, de care apartine din 1829, nu are mai mult de 11 picioare sau chiar 10, iar in vara trecuta a avut 6, 5 picioare. Rusia era obligata, ca §i Austria sa tins deschisa aceea gura §i chiar s-a construit in Anglia o draga. De la acea ma§ina s-au a§teptat miracole, din moment ce turcii cu modalitatea lor simpla de a ata§a la prora un lemn §i alegand un vant bun, sa are cu acesta fundul fluviului, au putut sa mentina adancimea de 13 picioare, era drept sa ai sperante mai marl de la o astfel de ma§ina. Cum s-a ajuns la contrariu? Astfel. Aceea ma§ind semana cu o doamna nervoasa, care nu se simte niciodata bine, sau daca vreti seamana cu un student rau, care pentru o zi de studiu i§iis vacante lungi. Dupa numai o jumatate de saptamana, acea ma§ind a fost dusa la Nikolaev63 sau Sevastopol" pentru a se restabili pentru cinci sau §ase luni, iar nenorocitii navigatori trebuiau sa aleaga sä ramana 10 sau 15 saptamani de partea cealalta a pragului de nisip, on sa-I Infrunte dupa ce plateau ru§ilor o trecere costisitoare §i periculoasa, pentru ca oricand valurile puteau rastuma barcile §i marfurile. Care pot fi motivele unei astfel de purtari? Eu nu cred in rautate, dar pot crede ca Rusia prefera ca navele comerciale sa descarce marfurile in porturile // sale din Marea Neagra §i Azov, decat sa intre pe Dunare §i sa viziteze principatele, pe care inca nu le poate considera ale sale [...]p. 37 Tulcea. Tulcea, antica Aegyssus, este ultimul taram turcesc. Sosim acolo putin inainte de amiaza §i ne oprim pentru a primi not calatori bulgari §i turci. Ne reluam apoi cu toata forta calatoria cu vaporul, care nu ar mai trebui intrerupta. Dupa un timp se vad ca§ii din Be§tepe65, care inchide a§a-numita Dobroge tatara, unde acum trece armata rusa, apoi, nimic altceva decat pustietati nelocuite, Para arbori, fard alte semne de viata decat stufari§ §i bastoane de trestii, care se agita in bataia vantului. Fara alte locuinte ziceam, pentru ca nu pot fi numite locuinte bordeiele locuite de cazacii care pazesc frontiera pe malul stang [...] Jumatate din puntea vasului nostru era formats din pasagerii veniti din Germania, Ungaria §i
62 Este cunoscut cum pacea de Ia Paris, care a pus capat rdzboiului Crimeii a schimbat aceste prevederi. Acum gura Chilia este rusk celelalte sunt turmtiAlibere comertului cu toate natiunile" (n.a). 63 Nicolajev, azi ora§ in sudul Ucrainei, important port Ia Marea Neagrd, multd vreme sediul flotei ruse. 64 Sebastopoli, azi ora.5 in Ucraina, port Ia Marea Neagra. 65 Beg-Tepek, corn., jud. Tulcea.
25 www.dacoromanica.ro principate, dar cine poate descrie cealalta jumatate? Calugarite bulgaroaice in tunicile for negre, care mergeau la Ierusalim, soldati turci care mergeau Ia P. 38 Constantinopol, doi // dervi§i cu turbane ascutite, tolaniti unul langa celalalt Para sa se mi§te, fail zgomot, aproape rata a simti razele soarelui. Calugaritele sunt insotite de cativa greci, dintre care doi au ve§minte lungi §i se inching Ia rasarit, facand de milioane de on semnul cruci [...] le§eam pe coverts destul de des §i nu vedeam ca acei oameni se mi§ca, in afara de perioada in care i§i luau masa saracacioasa, compusa din paine §i pepene. La ore fixe, musulmanii, netinand cont de zgomot §i de lume, i§i faceau rugaciunile. Ma gandeam daca un occidental ar fi in stare sa-§i faca rugaciunile in public; dar ceea ce un occidental face in ascuns, aproape ru§inat, orientalul face la lumina soarelui §i cu §tiinta tuturor [...] p. 39 Ultima parte a Dunarii. Fluviul insu§i, superba Dunare atat de cristalina, de p. 40intinsa, // de rapida la Regensburg66, Passau67, Viena, Bratislava68 §i Pesta, aici nu este decat un canal same larg de 20 de pa§i, cu ape galbene §i aproape statute, pline de nisip §i alge [...] Sulina. Capitanul anunta ultima oprire in apropiere de mare. Erau orele trei dupd-amiaza, soarele stralucea, aerul era lini§tit, iar noi adunati pe punte scrutam in departare gura cea temuta a fluviului. S-au scurs astfel 20 de minute, iata Ia dreapta farul §i ota§elul Sulina, patria pescarilor §i a pilotilor. La stanga o constructie militara ruseasca joasa, care semana mai mult cu un acoperi§ deck cu o cazarma [...] 0 §alupd cu steag rusesc s-a apropiat de vaporul nostru. Au vorbit cu capitanul, au luat bani §i au inceput sa strige: 9 picioare §i jumatate! Noi nu navigam mai jos de opt picioare §i trei sferturi, adancime pans la care capitanul nu se speria. Totu§i a a§ezat in partea din fata a vasului doi marinari care urmau sa masoare apa cu ajutorul prajinilor, acolo unde curentul urma sa fie foarte putemic. Capitanul a schimbat cateva cuvinte cu pilotul, apoi a comandat ma§ini§tilor: cu toata forta inainte! Lini§tea domnea pretutindeni, se auzeau numai vaslele. Rapid ne-am 11, 10, 9, un p. 41urlet a izbucnit imediat. // Atinsesem fundul, dar vasul s-a relansat imediat [...] in timp ce se striga 8 §i jumatate. Acei domni de pe §alupd on s-au in§elat, on au vrut sa ne in§ele pe noi. Ne aflam intr-o situatie periculoasa, de departe se vedea cimitirul de nave, care se prelungea de o parte §i de cealalta a fluviului funest. Catargele ie§eau din ape, chile rastumate, lemne pe jumatate ingropate, iata portul Sulinei. Dar cel care masura a inceput sa strige din nou: 12, apoi rapid adancimea cre§tea la 20, 25, 30, iar la 32 a abandonat masuratoarea, devenita inutild. Capitanul a venit spre noi fericit §i ne-a spus: Suntem in afara oricarui pericol. Era adevarat, noi navigam rapid §i fail teams pe imensa suprafata, ca o oglinda, sub un cer senin. M-am oprit sa privesc pentru ultima data marele fluviu, tovard§ al calatoriilor mele §i am va.zut ceva despre care citisem, dar care totu§i m-a surprins. Dunarea si -a adunat fortele §i intra in mare cu putere, a§a se vedeau apele sale galbene care se a§ezau ca intr-un pat, iar valurile marii se loveau de acestea ca de un zid. Dar lupta era prea inegala ca sa dureze mai mult. Dupd numai 4 mile marea i§i relua drepturile, orice urma a fluviului disparea, iar apa se facea peste tot sarata, albastra, limpede. Ma gandeam de ce era numita aceasta mare Neagra. Anticii i-au spus Pontus Euxinus, adica Marea Fericita.
66 Ratisbona, ora§ in Germania. 67 Passavia, ora. in Germania. 68 Pressburg, astazi capitala Slovaciei.
26 www.dacoromanica.ro LAURENCE OLIPHANT (1829-1888)
Laurence Oliphant s-a nascut in 1829 Ia Cape Town, unde tatd1 sau, Anthony Oliphant fusese numit procuror general al coloniei britanice a Capului. Singurul copil al unei familii extrem de credincioase, Laurence a revenit curand in Marea Britanie, petrecandu-si copilaria intre Durnford Manor, Salisbury, unde mergea Ia scoald,5i Condie, una dintre proprietatile familiei. In 1841, Laurence s-a alaturat familiei in Ceylon, unde tatal sau detinea functia de presedinte de tribunal. In anii urmatori a calatorit mult alaturi de parinti, avand posibilitatea sd viziteze Franta, spatiul germanic, Austria, Italia, Grecia. Oliphant a beneficiat de o educatie buns in familie, oarecum Intrerupta de lungile perioade de caldtorie; oricum, o bund perioada de timp a fost secretarul privat al tatalui sau, pe care I-a ajutat in complicatele activitati de naturd juridic:a cu care acesta se Indeletnicea'. La sfarsitul anului 1851, aflat inca in Ceylon, a fost invitat de John Bahadur (prim-ministrul Nepalului) sa participe Ia o partida de vanatoare in regiunea Himalaya, impresiile de calatorie find publicate sub titlul A Journey to Khatmandu. Revenit in arhipelagul britanic pentru a studia dreptul, Oliphant nu a rezistat tentatiei de a vizita Rusia, astfel ca, in august 1852, a plecat alaturi de Oswald Smith Intr -o vizita de-a lungul zonei europene de Ia Sankt Petersburg si pand in Crimeea. Un rezultat al calatoriei a fost publicarea volumului The Russian Shores of the Black Sea in the Autumn of 1852, Ia care vom face referire mai jos. In perioada in care Marea Britanie se pregatea de implicarea in ceea ce avea sd fie razboiul Crimeii, tanarul Oliphant a acceptat postul de secretar privat al lordului Elgin, guvernatorul general al Canadei, impreuna cu care a negociat incheierea unui acord comercial cu Statele Unite (calatoriile pe continentul nord-american au fost rezumate In lucrarea Minnesota and the Far West 1855). Revenit acasa in perioada cand criza orientala era in faza acuta, Oliphant a pornit spre Constantinopol cu intentia de a-i antrena in conflictul antitarist pe liderii musulmani din regiunea Caucazului. Ajuns in Crimeea in suita influentului ambasador Stratford Redcliffe, s-a alaturat unei misiuni de recunoastere pe coasta Circasiei, pe care avea sa o descrie in volumul Trans-Caucasian Campaign under Omar Pasha (1856). In calitate de corespondent al cotidianului The Times", dar $i de raportor semioficial al Foreign Office-ului, a calatorit in 1856, invitat de editorul gazetei londoneze, in Statele Unite, unde s-a alaturat aventurierul William Walker, care pregatea o expeditie pentru a cuceri Nicaragua (Patriots and Filibusters, or, Incidents of Political and Exploratory Travel1860). Tot acum a vizitat cealalta parte a lumii, Extremul Orient, unde lordul Elgin fusese trimis cu misiuni diplomatice, astfel ca ajunge sa calatoreasca in China si o mare parte a Japoniei, Ia numai cateva luni dupd ce arhipelagul nipon acceptase reprezentanti diplomatici occidentali (Narrative of Elgin's Mission to China and Japan in 1859). Avea sa revind in Japonia numai doi ani mai tarziu (dupa ce in anul 1860 ilintalnim
I Prezentarea are Ia baza doua scurte biografii ale lui Laurence Oliphant, anume Leslie Stephen, Oliphant, Laurence (1829-1888), in Oxford Dictionary of National Biography, ed. Anne Taylor, Oxford University Press, 2004 (varianta online Ia http://www.oxforddnb.corn/view/article/20711)1itextul din varianta electronica a Enciclopediei Britannica, editia 1911 (http://www.1911encyclopedia.org/Laurence_Oliphant). Altedetalii despre viata lui Laurence Oliphant in lucrarile: Margaret 0. W. Oliphant, Memoir of the life of Laurence Oliphant and of Alice Oliphant, his wife, 2 vol., New York, 1891; Herbert Wallace Schneider, George Lawton, A prophet and a pilgrim: being the incredible history of Thomas Lake Harris and Laurence Oliphant, New York, 1942; Philip Henderson, Laurence Oliphant, Londra, 1956; Anne Taylor, Laurence Oliphant (1829 1888), OxfordNew York, 1982.
27 www.dacoromanica.ro in Italia, amestecat in complotul lui Garibaldi care se opunea alipirii regiunii Nisa Ia Franta), in calitate de prim-secretar la legafia britanica din Edo. Aici a supravietuit ca prin minune unui atac al fortelor ostile pdtrunderii capitalului strain, fapt care, posibil, i-a accentuatsimai mult dimensiunea mistica. Dupd o scurtd revenire in patrie, si -a continuat vizitele de-a lungul Europei, ajungand in Corfu, Hertegovina §i, Intr -o noun misiune a Foreign Office-ului, in Polonia, in timpul insurectiei nationale din 1863. Cu aceasta ocazie a vizitat din nou Moldova, relatarea calatoriei sale, publicate in Blackwood Magazine" sub titlul de Letters from the Principalities, find analizatd Intr -un articol de istoricul britanic E. D. Tappet. Corespondent de razboi din nou cu prilejul conflictului dintre Prusia, Austria §i Danemarca (1863-1864), Oliphant s-a apropiat de lumea politica londonezd, iar in 1865 a fost ales membru in Parlamentul britanic. In aceasta perioade a publicatsiromanul cu care a ramas in istoria literaturii britanice Piccadilly: a fragment of contemporary biography. Cariera politica s-a terminat insd rapid, lasand loc unei not perioade a vietii sale agitate, in care aveau sa predomine misticismul ezoterismul. Astfel, firea sa dispusa la speculatii metafizice I-a facut sa intre sub influenta lui Thomas Lake Harris, autorul unor lucrari mesianicesiintemeietorul Fratiei Noii Vieti. Crezul sectei, cu sediul in Statele Unite, era un amestec de filosofie $i $tiinla, ce avea Ia bazd o viata simple, in care casatoria era considerate o relatie platonicd, iar proprietatea un bun al intregii comunitati. Sub numele de Woodbine, Oliphant a fost mutt timp sclavul spiritual al Iui Harris, care I-a folosit fait multe scrupule in profitabilele lui afaceri, descrise cativa ani mai tarziu in lucrarea Autobiography of a joint-stock company. A continuat sa cdlatoreasca des in Europa, impartindu-se intre afacerile controlate de Harris 4i vechea pasiune pentru gazetarie (a fost corespondent pentru The Times" in perioada rdzboiului franco-prusian). In 1872, s-a casatorit cu tandra Alice, de numai 26 de ani, intrata 4i ea, ca de altfel §i mama lui Oliphant, sub influenta abilului mentor spiritual. Intr-o perioadd de apogeu a sentimentelor nationale, Oliphant s-a implicat in mi§carea ce urmarea colonizarea evreilor in Tara SfAntd, astfel ca, in 1879, a ajuns in Palestina, incercand sa obtina o concesie de la guvernul otoman. Materializarea acestei calatorii este lucrarea The Land of Gilead, with Excursions in the Lebanon, aparutd in 1880. Relatiile cu Harris s-au racit treptat, incercdrile de separare ale lui Oliphant (0i, desigur, de a-§i recupera averea pand atunci impartitd cu ceilalti membri ai Fratiei) find urmate de tentative ale profetului" de a-I interna intr-un sanatoriu de boli psihice. In ani '80, Oliphant a continuat sd se ocupe de situatia evreilor, calatorind des Ia Constantinopol gi stabilindu-se la Haifa, in apropierea catorva colonii evreie§ti. Teoriile sale despre misticism au fost expuse in trei lucrari ciudate, Sympneumata, or, Evolutionary Forces Now Active in Man, Masollam §i Scientific Religion, or, The Higher Possibilities of Life, in care vorbea despre o noun religie, al carei lider spiritual era chiar Oliphant. Astfel, la moartea sotiei, in 1887, era convins ca aceasta va continua sa comunice prin intermediul prietenilor, poate chiar al mai tinerei Rosamond Dale Owen, cu care s-a casatorit un an mai tarziu. Bolnav de cancer la plamani, Laurence Oliphant a murit in decembrie 1888, dupd aproape base decenii de viata in care calatorise in Intreaga lume materiald, iar spiritul in lumile de dincolo. Lucrarea Iui Laurence Oliphant The Russian shores of the Black Sea in the autumn of 1852 with a voyage down the Volga, and a tour through the country of the Don Cossacks, William Blackwood & Sons, Edinbourgh and London, MDCCCLIII, in care se face referire §i la spatiul locuit de romani, a fost publicatd in 1853, la declan§area rdzboiului Crimeii. Scrisd dupd calatoria in Rusia, in toamna anului 1852, cartea a cdpatat o valoare deosebita in conditiile in care autoritatile de la Londra$ipublicul englez in ansamblul sau erau foarte interesati de cunoa§terea realitatilor dintr-un stat in care existau multiple contradictii$iImpotriva caruia Marea Britanie asiintrat, in anul 1854, in rdzboi. Interesul pentru aceasta lucrare a facut ca Intr -un singur an sa se epuizeze patru editii, iar Oliphant sa fie o personalitate foarte apreciata in arhipelagul britanic, devenind consilier apropiat al mai multor diplomati englezi §i, cum aminteam mai sus, colaborator al gazetelor londoneze Daily News" §i The Times". Relatarea nu cuprinde prea multe descrieri ale spatiului romanesc, ci este mai degrabd o plastics prezentare a conditiilor de navigatie pe Dundre, de la Sulina la Portile de Fier, insotita de interesante consideratii privind situatia Basarabiei §isoarta principatelor in cazul, considerat posibil in epocd, al anexdrii spatiului romanesc extracarpatic de catre Rusia.
2 Eric Ditmar Tappe, Rumania after the Union as seen by Two English Journalists, in The Slavonic and East European Review", t. IXL, 1960, pp. 199-205.
28 www.dacoromanica.ro LAURENCE OLIPHANT
Tfirmurile ruse§ti ale Marii Negre in toamna anului 1852
calatoria pe Volga Si turul prin Cara cazacilor de pe Don3
Capitolul XXIV p. 338
[...] Ne gaseam in fata unei not calatorii cu un vapor rusesc, o perspectiva aproape la fel de Ingrozitoare ca Siederea Intr -un hotel din Rusia, deoarece e intotdeauna imposibil sa prevezi cat de mult va dura calatoria. Drumul
3 Traducere dupd Laurence Oliphant, The Russian shores of the Black Sea in the autumn of 1852 with a voyage down the Volga, and a tour through the country of the Don Cossacks, William Blackwood & Sons, Edinborough and London, MDCCCLIII, pp. 338-358.
29 www.dacoromanica.ro p. 340 Cand am ajuns la Ismail4, in importantul ora$ basarabean avea loc un targ mare, at treilea la care luam parte de cand eram in Rusia; targul era frecventat de oameni aproape la fel de pestriti, obipuiti ai unor astfel de locuri. Sirurile de tarabe acoperite ciudat, ridicate in mare grabs, erau Intesate de moldoveni, germani, bulgari, cazaci, tigani, greci $i armeni. 0 cantitate imensa de marfuri diverse umpleau tejghelele, iar haine grosolane fluturau deasupra. Strugurii erau stran$i in gramezi la colturile strazilor, caci Basarabia este o mare producatoare de yin, iar viticultori elvetieni au emigrat aici in numar mare. Ismailul este un ora$ de marime mijlocie $i continua sä se extinda, avand circa patruzeci de mii de locuitori; se fale$te cu o cetate care impune respect, este bine intarit cu garnizoane, iar sub zidurile sale sunt ancorate cateva canoniere. Fiind principalul port al unei provincii foarte fertile, prin Ismail se deruleaza un comert considerabil; dar resursele Basarabiei sunt slab dezvoltate $i provincia este intr-o situatie mult mai deprimanta decat regiunile invecinate. Economi$tii politici ru$i sustin ca faptul se datoreala in intregime emanciparii nea$teptate a $erbilor $i considers rezultatul drept o justificare clara a eficientei sistemului $erbiei. 0 simple analiza a circumstantelor in care a avut loc aceasta eliberare in masa este suficienta pentru a demonstra caracterul gre$it al argumentatiei $i a p. 341 dovedi ca o masura, deli II incontestabil benefice in sine, este intotdeauna influentata in rezultatele ei concrete de motivele care o determine $i poate fi puss in practice astfel incat sä produce rezultate foarte diferite. Insa acolo unde o asemenea masura nu a plecat din dorinta guvernului de a oferi libertate populatiei rurale, ci de a-i ruina pe proprietari, boierii moldoveni sau vechea aristocratie funciara, caracterul ei pozitiv este intr-un anumit grad neutralizat; astfel ca proasta administratie a guvernantilor locali, intrigile $i tertipurile
4 Ora§, azi in Ucraina.
30 www.dacoromanica.ro Capitolul XXV
De la Ismail am revenit pe bratul Chilia al Dunarii si am reintrat pe cursul P. 343 principal
5 0 verstd= cca. un kilometru (1 067 m). 6 Autorul se rcferd la grade Fahrenheit, ceea ce inseamnd cca. 26,6 °C.
31 www.dacoromanica.ro Irlanda find pand acum principalul consumator. Este evident ca aceste provincii devin, cu fiecare an ce trece, rivale tot mai puternice pentru sudul Rusiei. Cerealele exportate de la Dundre sunt cotate mai binesiprimesc, pe piata londonezd, preturi mai bune decat granele poloneze exportate prin Odessa; fard indoiald ca, dacd vor continua incurajdrile primite pars acum de pe pietele straine, Moldova, Tara Romaneascd §i Rumelia vor imparti cu Rusia, in mod egal, comertul cu grane al Marii Negre. p. 346 Intelegerea clard a consecintelor dezastruoase ale // acestui fapt pentru tarmurile sudice ale imperiului a avut, fard indoiala, o importantd contributie Ia impunerea nejustificateiocupatii prezente a principatelor7;chiar dacd arfi periclitate planurile de anexare permanentd avute acum in vedere, iar evacuarea acestor provincii se va dovedi In cele din urmd inevitabila, Rusia va fi rdsplatitd pentru nepldcerea acestei actiuni, cu consolarea ca a intarziat cu cativa ani buni prosperitatea comerciald a celor mai temute rivale ale sale. In prezent, nu se fac nici cele mai mici eforturi pentru a se imbundtati navigatia Dundrii. Inainte de tratatul de la Adrianopol, adancimea apei Ia bard, Ia gura fluviului, era de circa 16 picioare8. Acum sunt putin peste 9 picioare. Bara este formats in principal din depuneri de aluviuni$inu din nisip spdlat de mare; in consecinta, indepartarea sa este foarte ward. Cum insd in tratatul de la Adrianopol nu se prevedea cui ii revenea aceasta responsabilitate, in anul 1840 Austria a incheiat o conventie cu Rusia, prin care se convenea ca cea de-a doua putere sa impund o taxa' asupra tuturor vaselor care intrau pe fluviu la Sulina; ca urmare a acestui privilegiu, Rusia era obligatd sa curete gurile Dundrii de acele obstacole care exists §i acum. Taxa a Inceput sd fie solicitatd incepand din acea perioadd, cel p. 347 mai adesea fi ind impusd vaselor britanice; nu numai ca obligatiile // derivand din ea au fost complet neglijate, ci a fost intotdeauna obiectivul Rusiei sd lase acest canal pe care nu are dreptul sd-1 fortifice sa se colmateze, cu scopul de a impinge fluviulsicomertul spre bratul nordic al Chiliei. In trecut, acest brat era cel mai adanc §i, astfel, cel preferat de catre vase. In mainile ru0or, el s-a Innisipat, iar apele sale s-au indreptat cdtre bratul Sulina, care a devenit cel mai accesibil. Dacd Sulina se va innisipa, este probabil ca bratul Chilia sd fie redeschis, iar cetatea Ismail va controla comertul pe Dundre. Cat timp gura Sulina a fost in stapanirea Turciei, fiecare vas care pdrdsea fluviul trebuia sa tag. dupd sine un fel de ra§chetd imensd. Era suficient pentru a se starni ndmolul, care era astfel dus de simpla fold a curentului. De atunci, vasele s-au oferit sd continue practica, dar Ii s-a interzis in mod categoric sd facd acest lucru. Intr-adevdr, este absurd sd se creadd ca Rusia va lua vreo masurd care sd clued' Ia cre§terea comertului rivalelor sale, prin imbundatirea navigatiei fluviului de care depinde prosperitatea acestora, doar pentru ca, pursisimplu, tratatele o obligd sa facd astfel. Drept urmare, este mult mai greu decat inainte sd se intre pe Dundre, iar numeroase nave britanice sunt pierdute la bard in fiecare an. Insd Rusia nu se multume§te sa permits naturii sa monopolizeze opera de distrugere a
7 Neclar Ia ce ocupatie ruseasca face referire autorul: cea din perioada 1848-1851 sau cea tocmai inceputa in anul cand a fost publicata cartea. °Un picior = 30,48 cm.
32 www.dacoromanica.ro comertului dunarean; astfel, a ridicat o bariera artificiala // care este chiar maip. 348 daunatoare pentru comert decat cea de la gurile fluviului. Regulile dure de carantind care au fost impuse fac imposibil ca produsele provinciilor turce§ti sa &eased un debwu in aceasta directie, ceea ce impinge aceste produse, cu o cheltuiala nejustificata, catre Varna §i alte porturi ale Marii Negre. Galati §i Braila nu sufera numai din cauza neglijentei §i geloziei Rusiei: Austria detine controlul complet asupra navigatiei cu aburi pe fluviu; cat timp Compania de Navigatie cu aburi pe Dunare continua sä detind monopolul pe care it exercitainprezent, va exista un obstacolinsurmontabil pentrucre§terea prosperitatii acestor provincii, care sunt astfel victimele nefericitei for pozitii intre puteri atat de potrivnice unui sistem comercial liberal §i luminat. 0 analiza a perspectivelor intunecate pentru aceste regiuni producatoare de cereale demonstreaza, in mod clar, ca sunt la fel de afectate de consecintele daunatoare, exercitate in prezent asupra navigatiei dunarene,$iacele state care depind, in oricat de mica masura, de ele, pentru furnizarea de cereale. Daca Anglia va fi vreodata independents fats de Rusia pentru aprovizionarea anuala cu grane, atunci trebuie sa priveasca in special catre tarmurile vestice ale Marii Negre ca sä obtina suficient pentru a satisface cererile tot mai marl. Fara indoiala ca daca resursele acestor provincii ar beneficia de o dezvoltare liberd, ele ar fi suficiente pentru a satisface aceste cerinte. Insa daca gurile Dundrii vor fi neglijate // saup. 349 blocate de calm o putere, iar navigatia cu aburi monopolizata de alta, tarile consumatoare §i cele producatoare de cereale sunt, in egala masura, la mila celor care, din orice motive, pot dori sa impiedice importantul comert care exista in prezent. S-ar putea dovedi necesar, pentru interesul Europei, ca un canal sä fie taiat de la Rasova pe Dunare la Constanta la Marea Neagra, o opera de o relativa simplitate, care, daca este corect executata, va avea dublul scop de a indeparta linia traficului'
9 I mildmarina =cca. 1 852 m; o mild terestra = cca. 1 609 m.
33 www.dacoromanica.ro vand pieile si seul, carnea care era conservata pentru folosinta Amiralitatii nu-1 costa pe dl. Goldner mai mult de jumatate de penny livral°. Daca as fi anticipat neplacerile care aveau sa urmeze, n-as mai fi a§teptat cu aceeasi nerabdare sosirea vaporului cu care trebuia sa urcam pe Dunare. Intr-o dulce ignoranta, dupd ce am ramas in Galati cloud zile, am primit cu bucurie vestea Ca vaporul sosise de la Viena si deja se pregatea pentru calatoria de intoarcere. Intre timp, au inceput sa se stranga pasageri din diferite directii, astfel ca am alcatuit un grup destul de mare Ia bordul lui Boreas". Reprezentantii a unsprezece natiuni diferite se inghesuiau in salonul aglomerat si un turn Babel de limbi rasuna pe vas de dimineata pana noaptea; cele mai vorbite limbi, am descoperit, erau greaca, moldoveneascal I, italiana, germana, franceza, rusa si araba. Viata la bordul lui Boreas" era la fel de diferita fats de cea de pe Samson" pe cat de deosebite erau fluviile pe care le traversau. Pe Volga eram tratati regeste, cu un capitan binevoitor alaturi de care luam masa §i o batranica amabila care avea p. 351 grija de noi. Pe II Dunare eram pierduti intr-o multime de necunoscuti, toti tratati cu dispret egal de ofiterul austriac la comanda si de stewarzii austrieci care ne faceau onoarea sa ne serveasca la masa. Nu sunt multe lucruri interesante pe Dunare in aval de Portile de Fier. Ca de obicei, un singur mal monopolizeaza toata frumusetea; iar pitorestile ora§e turcesti, cu moscheile catarate pe dealurile abrupte sau care apar din mijlocul padurilor sau al viilor, provoaca acelor pasageri, care sunt sensibili la ele, emotii trecatoare. Insa putini calatori isi gasesc timp sau se ostenesc sa urmareasca frumusetile de pe fluviu. Felul in care vasele Companiei de navigatie cu aburi pe Dunare sunt administrate merits o descriere detaliata, pentru cei care sunt suficient de ghinioni§ti sa calatoreasca cu ele. Pe intreaga durata a calatoriei, vasul se taraie greoi, iar zilele si noptile sunt animate de scenele diverse si interesante care ni se intampla. In orasele romane§ti in care oprim, grupul nostru se completeaza cu numerosi pasageri, astfel ca in scurt timp micuta cabins triunghiulara, numita in mod gresit salon, devine neplacut de aglomerata. Exists numai vreo doua sau trei cabine private, care sunt rezervate la un pret enorm, iar vremea este mult prea rece pentru a ne permite sa dormim pe punte. Drept urmare, la apropierea noptii, pregatirile p. 352 pentru a intra induntru sunt evidente. Cei care doresc sa prinda cateva palme II dintr-un divan infect it ocupd cu intelepciune pe Ia ora §ase. Cei care prefers
I° Referire la fabrica lui S. Goldner, anchetat de guvernul britanic, Ia mijlocul secolului al XIX-lea, pentru a ar fi furnizat Amiralitatii conserve alterate. II Corect, limba romans.
34 www.dacoromanica.ro salonul unui vas cu aburi.Stiuca am locul de culcare asigurat, pentru ca trei dintre not am facut Intelegerea sa ne aparam reciproc interesele, a§a ca facem de garda pe rand. Nu aceea§i era insa situatia prietenului meu prusian Sippel, un fermier amabil pe care-1 cuno§team Inca de la Odessa, unde era anchetat in acela§i birou de politie ca §i mine; acum i§i face o datorie din a-mi oferi Intotdeauna locul, caci este o persoana extrem de recunoscatoare §i amabila. Insa in aceasta sears i§i gase§te coltul, asupra caruia considera ca obtinuse un drept exclusiv, ocupat de un austriac voinic, cu care toate rugamintile §i protestele par zadarnice. Deodata Il vedem pe prietenul nostru aplecandu-se, ca pentru a-i §opti uzurpatorului ceva la ureche; o p. 353 clips mai tarziu 1-a//prins cu o priza care face orice rezistenta inutila §i 1-a aruncat cu violenta de partea cealalta a cabinei. Ne miram in legatura cu lipsa de reactie a masivului mustacios care fusese astfel dat la o parte §i aplaudam destul de tare atitudinea energica a lui Sippel, cand, ca prin minune, doi jandarmi cu baionetele fixate apar pe marginea divanului atat de viteje§te ca§tigat. Aceasta aparitie provoaca o lini§te extrem de adanca, Intrerupta numai de sforditurile celor care doreau sa lase sä se creada ca nu fusesera niciodata treji. Cu totii suntem cuprin§i de teams, cu exceptia lui Sippel, care, Intins pe spate, este clar hotarat sa ramana acolo in ciuda Intregii armate austriece. Dupd ce le-a inmanat papportul, i se permite in tacere sa ramand in stapanirea locului, iar jandarmii dispar la fel de repede cum §i aparusera. De§i eram Ia bord de cateva zile, nu banuisem niciodata existenta acestor indivizi, a caror prezenta in mijlocul unui grup de calatori nesuspicio§i era ceva plin de Intelesuri, iar lumea a Inceput sa vorbeasca in §oapte inabu§ite §i sa priveasca in chip misterios. Am fost sfatuit s-o termin cu Sippel, dar n-am ascultat acest sfat bine intentionat, de§i multi dintre pasageri au facut astfel. Daca era dificil sa dormi la bordul lui Boreas", sä to speli era §i mai greu. Singurul lighean oferit de companie era cerut Ia ora noua a.m. de stewarzi, pentru ca vasele sa fie spalate in el imediat dupa pasageri. Era II astfel nevoie ca uniiP. 354 dintre pasageri sa Inceapa sa se spele mult Inainte de venirea zorilor §i abia se termina lupta pentru lighean cand Incepea cea pentru locuri la masa unde se servea micul dejun; dar mancarea era atat de cumplita, incat, in cele din urma, in disperare de cauza, am hotarat sa recurgem la fapta temerard de a scrie in cartea de reclamatii. 0 asemenea indrazneala nu se mai vazuse niciodata Ia bordul lui Boreas"; insa cum toata lumea a semnat documentul, cu exceptia unei singure persoane, oamenilor le placea sa creada ca erau siguri la adapostul multimii. Exceptia era un tanar petrecaret in drum spre Pesta, unde, conform propriilor relatari, urma sa fie Inchis pentru cinci ani deoarece discutase politica Intr -o cafenea din Bucure§ti. Era foarte incantat de faima lui §i juca tot timpul carti. Se banuia ca era spion, insa, daca actiona in acest sens rolul sau, era probabil sa obtind favorurile celor pe care dorea sa si -i apropie. Putin dupd miezul noptii, dupa un control strict la vama din Or§ova, care a durat vreo trei ore, mergeam pe chei pentru a reveni la vapor impreuna cu un nobil ungur, care ni se alaturase prima data in Crimeea. I§i revizita pamantul natal pentru prima data dupd o absenta de cinci ani. In aceasta perioada, o schimbare teribilaP. 355
35 www.dacoromanica.ro avusese loc in situatia nefericitilor sai compatrioti; acesta era un subject pe care // evita cu prudenta sa-1 discute; oricare i-ar fi fost sentimentele, in privinta unei chestiuni de care era atat de interesat, cuno§tea prea bine lumea pentru a le da frau liber. Cu cateva momente in urma imi imaginam, pe cand i§i rasucea plin de indignare mustata lunga, ca sangele sau de maghiar i se urea in vene cand ii privea pe vame§i cum ii cotrobaiau prin cuferele cu haine. Acum, dupa ce chinul se terminase §i ne plimbam lini§titi la lumina calms §i lini§tita a lunii, incercam analizez sentimentele imaginandu-mi ce-a§ fi simtit eu in conditii similare; tocmai ajunsesem la concluzia ca imi era imposibil sa inteleg sentimente atat de straine de firea unui englez, cand o remarca a sa m-a facut sa presupun ca gandurile lui mergeau in aceea§i directie. Poate ca a fost doar o inchipuire, dar imediat ce cuvintele i-au ie§it din gura am §i fost inconjurati de jandarmi; atat de brusca §i nimerita a fost aparitia for ca, in privinta propriilor mele ganduri, parea a fi rezultatul unei clarviziuni. Prietenul meu era la fel de uimit de aceasta nea§teptata primire in patria sa §i, la inceput, a protestat plin de indignare. Era, evident, inutil caci cei care I-au arestat nu-i cuno§teau delictul, dincolo de faptul ca era amicul a doi englezi pe care, de asemenea, aveau ordine sa-i aresteze. Am fost luat imediat, P- 356 iar mie mi s-a ordonat sä ma intorc pe vapor §i sa raman acolo // pana ce voi fi chemat". Cum politia avea pappoartele noastre, nici nu puteam pleca in alts parte; prin urmare am dus placuta veste colegului meu de calatorie §i celorlalti pasageri §i am fost oarecum consolat de panica pe care a creat-o intre cei din urma. Oamenii nu pareau sa aiba chef sä doarma prea mult in acea noapte, in care noi stateam pe chei, dar ii invidiau pe diferitii nou-veniti, care urcau la bord §i puteau ocupa, fara vreun fel de opozitie, un loc pe divan. Cu putin inainte de venirea zorilor, contele s-a intors triumfator. Guvernatorul, din at carui ordin fusese arestat, se dovedise a fi un vechi prieten §i camarad de arme, care-1 arestase la informatiile primite, dupd cum am dedus, de la capitan §i comisar. Ace§ti indivizi destoinici profitasera de retinerea noastra la vama pentru a raporta guvernatorului, in conformitate cu atributiilefor de spioni, anumite conversatii politice pe care pretindeau ca le auzisera intre conte §i noi. Aceste conversatii, 1-a asigurat contele pe Excelenta Sa, reprezentau o pura imaginatie; iar prietenul nostru a §i oferit un motiv pentru aceasta rautate; a§a ca, foarte probabil, guvernatorul a fost nevoit sa -1 creada. Cele trei nume care stateau in capul celebrului manifest cu plangerile noastre de la bord erau, in mod destul de ciudat, p. 357 identice cu cele ale a§a-numitilor politicieni. Plangerile noastre au fost atat de bine fondate //, iar limbajul atat de hotarat fats de cei cu autoritate la bord, incat ace§tia au incercat sä se razbune §i, fara indoiala ca ar fi reu§it sa ne determine arestarea, daca n-ar fi existat aceasta norocoasa prietenie. Oricum, o ward eliberare s-a creat cand s-a §optit, dintr-o sursa sigura, ca toti pasageri de pe nava erau trecuti in Cartea neagra" ca persoane suspecte; de fapt, noi eram priviti drept grupul cel mai razvratit §i rebel, care sustinea opinii considerate a submina Imperiul; deoarece am obiectat sa ramanem mai mult de o saptamand, la bordul unui vapor guvernamental, fara sa ne spalam.
36 www.dacoromanica.ro Capitolul XXVI
Peisajul este foarte frumos la Or§ova. Aici Dunarea pare säli fi adunat p. 358 fortele pentru a strApunge un drum prin bariera muntoasa care formeaza Portile de Fier. Alunecand pe Ianga zidurile ord§elului, fluviul se deschide maiestuos, iar din apele agitate se inalta crenelurile ciudate ale unei cetati situate pe o insuld, unde minarete conice ascutite la varf amintesc de o moschee ascunsa in spatele plopilor §i chiparo§ilor. De pe ambele maluri, stanci inalte privesc incruntate spre vechiul, dar pitorescul castel. Un paraia§ se varsa in Dunare putin mai jos de insuld; sub lantul de munti care is na§tere aici se adapostesc casele albe ale Orwvei. Debi face parte dintre cele mai frumoase panorame fluviale ale Europei, nu valoarea peisajului ne atrage atentia, ci mai degraba lucrurile legate de el, care intereseaza intreaga lume civilizata. Cetatea de pe insula adapostea odinioard o garnizoand turceasca. Dealurile de la sud sunt inaltimile Serbiei, iar micul raul de vis-a-vis este Bega, care separd Tara Romaneasca de Austria; lantul de munti care se na§te aici reprezinta limita prezentei agresiuni ruseoi.
37 www.dacoromanica.ro WARINGTON WILKINSON SMYTH (1817-1890)
Provenind dintr-ofamilie englezd instal-Rd, Warington Wilkinson Smyth a studiatla Cambridge, specializandu-se in mineralogie. Pasiunea sa pentru acest domeniu i-a adus si o bursa de calatorie, de care a profitat pentru a petrece patru ani in Europa, Asia Mica, Siria $i Egipt. La intoarcerea sa, in 1844, s-a angajat ca geolog in exploatarea miniera, obtinand, in 1851, si dreptul de a tine cursuri la $coala Regald de Mine (Royal School of Mines). Treptat, experienta si cunostintele acumulate i-au adussifunctia de presedinte al Societatii Geologice din Londra, iar apoi pe cea a SocietAtii Regale de Geologie din Cornwall (1871-1879; 1883-1890). In tot acest timp a publicat o serie de articolesilucrdri de specialitate, dintre care cea mai importanta este A Treatise on Coal and Coal-mining. Pentru intreaga sa activitate in acest domeniu a primit, in 1887, titlul de cavaler. A year with the Turks or sketches of travel in the european and asiatic dominions of the Sultan apare ca urmare a interesului pe care I-a manifestat publicul pentru chestiunea orientald. Asa cum reiese $i din titlu, autorul a vizitat cele mai indepArtate colturi ale Imperiului Otoman, prezentand, in relatarea sa de calatorie, doar acele spatii prea putin descrise de pana vreunui alt autor. In drumul sau, din 1852, pe meleagurile romanesti, i-au retinut atentia, in special, problemele de ordin geografic si geologic si abia apoi cele de ordin social si politic. Despre Warington Wilkinson Smyth au scris Nicolae Iorga, Quelques voyageurs occidentaux en Orient in Revue Historique du Sud-Est Europeen", IX, 1932, p. 62-82 $i Paul Cernovodeanu, Ceilatori strain din vremea revolutiei de la 1848, reizboiului Crimeii si epocii premergatoare Unirii in Biblioteca Bucurestilor", anul II, nr.12, 1999, p. 6-9.
WARINGTON WILKINSON SMYTH
Un an cu turcii sau schite de calatorie in dominioane europene si asiatice ale sultanului'
Capitolul II p. 15 Orsova turceascA2Portile de Fier3 - Starea romanilor-Boierii Robii Bogatia naturals a tarii---Preotimea [...]GalatiUn capitan englez Sulina si cazaciiGurile Dunarii Furtuna la Marea NeagrA
Pe 11 noiembrie, intr-o dimineata stralucitoare de toamna, m-am imbarcat la bordul unei corabii, cu un fund intins si lung, trash' de 8 oameni, pentru a cobori
Traducerea s-a realizat dupd lucrarea A year withthe Turks or sketches of travel in the european and asiatic dominions of the Sultan by Warington W Smyth, New York, Redfield, 1854. 2 Turkish Orsova. 3 Iron Gates.
38 www.dacoromanica.ro cataractele Dunarii,,de Jos si a intalni un vapor ce ne astepta la Schela Cladova4, in Tara Romaneasca. In cearceafurile de la pupa era adunat un grup amestecatfostul ambasador otoman de la Viena, un batran cu barba carunta, invesmantat in haine ample, care forma cu ciubucul ridicat
4Skela Gladova,azi localitate components a oraplui Drobeta-Turnu-Severin, jud. Mehedinti
5New Orsova,insula pe Dundre, azi scufundata. 6 Unitate de masurd pentru lungimi, egald astazi cu 1609, 3 m. In navigatie este egald cu 1852 m.
7mica-slate rockMineral cristalizat, cu luciu sticlos isidefat, ce se se desface uvir in foite transparente §i elastice.
39 www.dacoromanica.ro trebuie admis ca, atunci cand apa este joasA poate prezenta un aspect mai periculos, totu§i acum un membru al clubului de vaslai la cloud rame din Londra8 s-ar gandi de cloud on inainte de a impinge barca prin el; §i, pe o distanta de o mils, prin care era continuata turbulenta apei, nicio piatranu-siarAta capul deasupra apei. Pe o lungime de aproape 40 de mile, rareori lesne de trecut, cu exceptia barcilor cu fundul plat, a fost construit un drum minunatdatorita intelepciunii patrioticesi perseverentei contelui Szechenyi° , de-a lungul tarmului ungar, vis-a-vis de nu mai putin indraznetul §i chiar mai romanticul drum al lui Traian'°, ale carui ram4ite se pot vedea din loc in loc de-a lungul stancilor sarbe§ti,
8 London Sadler's Club. 9 IStVall Szechenyi (1791-1860), conte si om politic, teoriticiansiscriitor maghiar. l° Marcus Ulpius Traianus (53-117 d. Hr.), impArat roman (83-117 d. Hr.) " The Banat. 12 Wallachia. 13 Baths of Hercules = Bade Herculane, oral, jud. Caras-Severin. 14 Com, jud. Caras-Severin. 15 Vale of Hatszeg. 16 Ultra-Danubian portion.
40 www.dacoromanica.ro ca singura for idee despre civilizatie sta in a imita moda $i limba unui popor, necunoscand alte calitati mai bune ale acestuia. Si
12 Hospodar.
18Este vorba despre mucarer. 19 Boyars. 20 Farmer. 21 Wallachians. 22Afirmatie eronata. Autorul se refera la administratia rusa a principatelor, de dupa pacea de la Adrianopol (1828-1834) si la perioada regulamentarA (1831-1848).
www.dacoromanica.ro 41 sau cinci roiuri de albine. Dintre animalele salbatice, ur§ii §i lupii sunt animale obi§nuite in creierii muntilor §i primul este cateodata luat de tigani' §i folosit intr- un mod grotesc. Ei umplu un butoia§ cu miere §i rachiu §i it a§eaza intr-un loc in care ursul se duce adesea; ispita unui asemenea amestec dulce este atat de mare incat domnul Mo§ Martin' nu numai ca iii face pofta, dar adesea o aduce §i pe doamna
23 Gipsies. 24 Mr. Bruin. 25 Parish popa". 26 Moldavia
42 www.dacoromanica.ro in piei aspre de oaie§imicuta for biserica din lemn, icoanele de sfinti§ifecioare lucrate cu stangacie27§icrucile de mormant pictate, amintind calatorului mai mult de un teritoriu interzis28 din Noua Zeelanda decat de hotarul sfintit al unui templu crestin; mai mult, tot ceea ce el,
27Uncouth pictures of saints and virgins. 28 Tabooed ground. 29ad libitum. 30Gladova, org jud. Mehedinti. 31to belong to the bon ton of Bucharest. 32 Viennese coach-builder. 33 District.
www.dacoromanica.ro 43 Calafat34 si pe rang orasul turcesc Vidin35, cu al carui guvernator dorea sa vorbeasca pasa ce ne insotea. [...] // [NicopoleSistovRusciuc] p. 28 De indata ce a avut loc debarcarea, am intrat in orasul muntenesc Giurgiu36, care, deli nu este aproape de tarm, este locul din care pasageriipleaca spre Bucuresti cu trasurile. Este un oras saracacios§icontrasteaza in mod palid cu vecinul sau din partea opusa, Rusciuc, care, avand o populatie de vreo 30 000
34Kalafat,ora4,jud. Dolj. 35Widdin, ora., in Bulgaria. 36Giurgevo. 37Yassy. 38Janissary.
44 www.dacoromanica.ro indatoritori pentru a lua cateva masuri, printre care era 0 aceea de a-I instala pe italian in prima cabins, pans muntenii vor parasi vasul. In ciuda acestui
39 Galatz, oral, jud. Galati. 40 Charles John Huffam Dickens (1812-1870), romancier englez. 41 Domnulsidoamna Mantalini sunt cloud dintre personajele romanului Nicholas Nickleby. Domnul Manatlini intruchipeazd un barbat chipq, cheltuitorsiindiferent. 42our stretcher-beds prevented from pulling out properly by the cabin stove. 43 Coillote. 44 Veche monedd de our5iargint ce a circulat in Europa. 45 Kutahieh, ora4 in Turcia.
45 www.dacoromanica.ro bulgarqti Marotin qi Turtucaia46 iar, in amurgul serii, pe langa importanta cetate a Silistrei47, mult timp tinuta de rui dupa ultima for lupta, aproape ca§tigata, drept baza permanents Ia sudul Dunarii. p. 32 La o mica distanta, sub Silistra §i aproape de Rasova48, // Incepe Intoarcerea brusca in cursul raului, care, intr-o zi ar putea exercita o mare influenta asupra destinului acestor tari. De la punctul de pe malul bulgaresc numit Cernavoda (sau apa neagra)49, nu sunt mai mult de treizeci de mile in linie directs spre Constanta5°, la Marea Neagra, de§i cursul urmat de vas este de vreo doua sute
46Oral in R. Bulgaria. 42 Oral in R. Bulgaria. 48 Rassova, corn., jud. Constanta. 49 Tcherna-voda (or black water), oral, jud. Constanta. 5° Kostenjeh, oral, jud. Constanta. 51 0 asemenea schema, bineinteles, ca ar fi depins de u.,surinta cu care s-ar fi obtint apa pentru a aproviziona cel mai inalt nivel. (n. a.) 52 Isaktcha, oral, jud. Tulcea. n The Sulineh branch of the Danube. 54 To take in their cargoes of bones.
46 www.dacoromanica.ro o situatie grea aceea ca ei sa intrerupa in mod repetat pe marinari in timp ce iii trageau ambarcatiunile in sus,simunceau prin stufari§ul de zece sau douasprezece picioare inaltime, aflat in mod obi§nuit pe ambele maluri. La Galati am luat Ia bord un nou pasager, capitanul unei corabii engleze cu panze, care a fost sus sa-1 vada pe consul §i se reintorcea pentru a se alatura navel sale. Era un reprezentant atletic al neamului sau, cu o fata ro§ie$icerea intr-una coniac §i apa,si§i-a facut observatiile in limba engleza cu o voce ce parea a-i ingrozi pe unii proprietari italieni55, ce erau de asemenea cu noi. Cand, in cele din urma, a inhatat trompeta capitanului nostrusisi -a salutat vasul, care se afla in directia din care batea vantul spre noi, toti de la bord au stat inspaimantati pentru a auzi efectul plamanilor tunatori ai acestui diavol de englez56, dupa cum 1-am auzit p. 34 numit//pe la spate; cand a tipat §isi-afluturat mana precum comandantul tuturor celor din jursia sarit in barca sa cu patru vasle sa impinga la bord ambarcatiunea cu velatura zvelta §i bine pastrata, a creat o asemenea senzatie incat cred ca intreg echipajul vasului nostru nu ar fi indraznit sa ridice o mana impotriva lui! In ce-i prive§te pe ofiterii vasului nostru, le-a spus (din fericire, in limba engleza), ca ar trebui ca toti sä fie spanzurati57 pentru ca nu au fost capabili, dupa atat de multi ani, sa faca sa se opreasca un vas intr-o perfecta ordine. Ne-am petrecut noaptea intr-un mica localitate numita Tulcea58, unde, facand o excursie in Intuneric, a devenit clar ca era un teritoriu cu un fel de arhitectura domestics, noua mie, caci m-am gasit pe acoperi§ul unor case, inainte sa descopar cafeneaua. Mai jos de Tulcea, mai multe brate ale Dunarii, septemplicis Istri", fac cotituri la dreapta §i la stanga §i campia ml4tinoasa se intinde in lung §i-n lat, neocupata de nimic altceva decat de pasari salbatice, printre care mai multi pelicani, care au urmat vasul nostru pe o oarecare distanta, amintindu-ne de lamentatiile bietului Ovidiu59, un exilat la Tomis, ce plangea dupa confortul oraplui §i placerile rustice ale Italiei. [...] Razboiniciisipleto§ii geti69 din timpurile romane §i piratii cazaci din Evul Mediu, descri4i de parintele Avril61, au facut loc mutt mai disciplinatilor cazaci de sub stapanirea ruseasca; dar facilitatile ingaduite navigatiei sunt Inca atat de inapoiate, incat ar trebui sa fie o ru§ine pentru marile puteri interesate; un razboi, in care trei judete sunt implicate, va avea, oricum // efectul bun de a atrage atentia P. 35 asupra acestui subject §i, poate, de a aduce nevoia unei imbunatatiri. Dupa o alergatura de vreo patruzeci de mile prin pustiul lipsit de case, am ajuns alaturi de Sulina62, un ora§el, ce a fost, in cativa ani, aglomerat derusiin jurul unui far, pe
55padront 56diavolo d'un Inglese. 57ropesended. 58Toultscha. 59Ovid Publius Ovidius Naso (43 i. Hr.-17 d. Hr.),poet antic, originar din Imperiul Roman $i exilat IaTomis. 60The warlike and unshorn Getae. 61Pere Avril. Philippe Avril (1654-1698), calugariezuit, cAlator in Orientul indepartat, care ajunses6e2in Rusia. Polonia, dar si la Constantinopol. Sulineh, oral, jud. Tulcea.
47 www.dacoromanica.ro partea sudica a bratului fluviului, si care are cateva cafenelesicateva cladiri pentru un guvernator si o mica garnizoana. Cu totul neasteptat am dat peste marea larga, neagrasiamenintatoare, care se Intindea cu mult in fata noastra si catargele a doua ruine, negre§isinguratice, ce se iveau, aratand Ca aceasta coasts Inca mai merits epitetul antic de neprimitoare. Am mers leganat pentru vreo doua mile in fluxul Dunarii, Inainte sa ne cufundam in apele verzi, bine separate ale Marii Negre, adancimea inferioara dandu-ne un imbold nou sa circulam peste suprafata apei sarate. Ovidiu, in timpul surghiunului sau, aproape de acest loc, a observat§iinterpretat corect acest fenomen [...]. Doctorul Clarke63, la Inceputul acestui secol, a gasit ca apa este dulce Ia o distanta de trei leghem de gura fluviului. Inca din timpul poetului latin, pamantul trebuie ca a navalit mult peste mare, caci marea masa de aluviuni ce a luat nastere in josul fluviuluisio extindere a bancului de nisip stau marturie a cresterii rapide a deltei. Strabon65, care a lasat//o p.36 Insemnare destul de precisa a pozitiei gurilor Dunarii de Jos66 in timpul sau, arata ca erau sapte dintre ele la o distanta de aproape 300 de stadia67, sau putin peste treizeci de mile. Cea mai sudica se numea gura sacra68; in sus, pe cursul de apa, la o distanta de aproape 120 stadia, era o insula mare, numita Peuke69, sub care Darius" a construit celebrul pod cand a invadat Scitia. Aceeasi insula este descrisa in calatoria argonautica a lui Apollonius din Rhodos71, ca avand adevarata forma a unei insule din delta, cu unghiul ascutit aratand in susul fluviului". Dar este greu sa faci referire la aceste povestiri
63Edward Daniel Clarke (1769-1822), calatorgimineralog englez, care efectueazA, incepand cu 1799, o calatorie in Europa, Asia §i Africa, ce se va finaliza prin publicarea lucrariiTravels in various countries of Europe, Asia and Africa,London, T. Cadell and W. Davies, 1817 640 leghe terestra= cca. 1609 m. 65 Strabo.Strabon (63/64?1. H.cca 24 d. H.), geograf, istoric §i filosof antic grec. 66 !Ver. 67Unitate dit masurare a distantei, a cArei lungime varia in functie de tara care o folosea. La greci, ea era egala cu 185 m. 68 Sacred mouth 69Peuke sau Peuce este o insulA situata, conform geografiei antice, in apropierea gurilor Dunarii, in zona Deltei Dunarii. 70 Darius I (5491. H. -486 i. H.), rege al Persiei. 71Apollonius din Rhodos, poet antic grec, director al bibliotecii din Alexandria, autor al poemului epic,Argonautica,in care este povestit mitul gasirii lAnii de our de catre eroul Iolau, Ia bordul vasului Argo. 72Apoli. Rhod, Arg, 309" (n.a.)
48 www.dacoromanica.ro JULIUS HEINRICH PETERMANN (1801-1876)
Heinrich Petermann, dupd cum i§i semna cArtile, s-a ndscut la 12 august 1801 la Glauschau (in Saxonia) §i a murit la 10 iunie 1876. Era descendentul unei familii de negustori. A studiat la Berlin, unde a obtinut un titlu de doctor in orientalisticd §i a activat ca profesor de filologie orientalk Din 1850 a devenit membru al Academiei de Stiinte a Prusiei. Era un bun cunoscator al Vechiului Testament §i al cartilor sfinte iudaice, dupa cum arata §i un fragment din relatarea sa de calatorie. Totu§i, interesul sdu §tiintific a fost, initial, pentru limba, cultura muzicald §iistoria armeand, public-and mai multe lucrari dedicate acestora. Deja din 1840 initiase tiparirea unei serii de manuale §i crestomatii de texte orientale. La invitatia lui Johann Gottfried Wetzstein (1815-1905), consul al Prusiei la Damasc intre 1849-1861 §i cunoscut orientalist, a calatorit in Orientul Apropiat. J. H. Petermann si -a inceput periplul in 1852, strabatand pand in anul 1855 Siria, Palestina, Liban, Cipru, Mesopotamia, Persia §i Egipt. Atentia lui s-a indreptat in principal asupra manifestdrilor religioase din regiunile mentionate, fapt confirmat de preocuparile ulterioare. In timpul calatoriei a achizitionat, pentru Biblioteca Regald de Ia Berlin, 1532 de manuscrise orientate. In lunga §i fructuoasa calatorie §tiintificd intreprinsk teritoriul romanesc ocupd un loc redus. In drum spre Constantinopol, Petermann a urmat ruta Berlin, Viena, Budapesta, de unde a navigat pe Dunare §i Marea Neagra pand in capitala otomank Practic, cu exceptia unor scurte §ederi Ia Mile Herculane §i Ia Mehadia, a catorva ore petrecute Ia Giurgiu §i a unei scurte opriri Ia Galati, orientalistul german nu a intrat in contact cu lumea romaneasca. La Galati, Petermann I-a intalnit pe consulul prusian Konig, care i-a mijlocit vizita la croitorul Rhode, cunoscut pentru colectia de numismatics achizitionata, la sfatul cdlatorului, de Muzeul Regal din Berlin. Deosebit de interesanta este lista pasagerilor care s-au imbarcat la Galati, pentru Constantinopol. Informatii despre biografia calatoruluise gdsesc Ia Hartmut Bobzin, Julius Heinrich Petermann", in Neue Deutsche Biographic, XX, Berlin, 2001, p. 238.
JULIUS HEINRICH PETERMANN Calatorii in Orient 1852-1855. Rapoartesirezultate ale unei caratorii de cercetare in Levant, Mesopotamia si Persia' 1852
P.I Era intr-o miercuri, 9 iunie 1852, cand am pornit de la Berlin spre Dresda, unde trebuia sa mA fntalnesc, dupd cum vorbisem, cu amandoi tovar4ii de calatorie,
I Traducere dupa Heinrich Petermann, Reisen im Orient 1852 1855. Berichte und Ergebnisse einer Forschungsreise in der Levante, Mesopotamien und in Persien, I, editia a II-a, Leipzig, Verlag von Veit und Comp., 1865, p. 1-14.
49 www.dacoromanica.ro dr. Wetzstein, consulul regal prusian la Damascsifarmacistul W. Rose, care ni se alaturase. [Calatoria a continuat spre Viena$iapoi spre Pesta.] De altfel, deoarece doream sa facem viitorul drumul de Intoarcere pe la Trieste, am hotarat chiar de Ia p. 3 Inceput sa navigam pe Dunare in jos pans la Constantinopol. [...]
2 Arnstein & Eskeles, cunoscutd banca austriacd, fondata de Bernhard von Eskeles (1753- 1839)§icumnatul sau, Nathan Arnstein. In 1816, Bernhard von Eskeles a participat Ia fondarea Ranch Nationale a Austriei, initial o Intreprindere cu capital privat. In anul calatorieilui H. Petermann, banca era condusd de catre Denis von Eskeles (1803-1876), flu! fondatorului. Banca Arnstein & Eskeles s-a implicat, din 1854, in administrarea editor ferate din Banat. 3 Walachei. 4 Localitate in Serbia, pe Dunare. 5 Basiasch, sat, com. Socol, jud. Carq-Severin. 6 Schaficaese, Bryndza genannt. 7 Referire probabila Ia st'anca Babakai. 8 Golube, ora§ In Serbia. 9 Fluviu ce strabate Cehia*i Germania. I° Oral in Saxonia, Germania, cunoscut ca centru al luteranismului. II Orsova.
50 www.dacoromanica.ro iardsi si pare sa formeze un lac; la numai cateva sute de pasi, ochiului i se deschide privelistea
12Trenkova, sat, comuna Berzasca, jud. Caras-Severin.
13Trajan. Marcus Ulpius Nerva Traianus (53-117), imparat roman (98-117). 14Galatz. 15Mehadia, oras, jud. Cara. -Severin. 16Boehme. 17 Alt-Schupanek, sat dispdrut sub apele lacului de acumulare Portile de Fier. Populatia stramutatA pe un nou amplasament a intrat in componenta orasului Orsova, jud. Caras-Severin. 18Walachen.
19Petermann a folosit sintagma Deutsche Oesterreichern. 29Sandalen, pe care autorul le-a confundat cu opincile.
51 www.dacoromanica.ro Impletit sau, dupd cum mi s-a parut mie, cu land impletitd in par21. Apoi, poarta o camasd alba, largd, impodobita uneori cu flori si motive geometrice, iar peste aceasta, in fats si in spate, o bucata de land coloratd, de diferite lungimi, ce atarnd de cingatoare ca un sort cu franjuri cand mai lungi, cand mai scurte. Aceste cloud' sorturi sau parti de sort sunt legate printr-un brau. Cateodata poarta§io haind de land colorata cu fireturi de aur, ca si barbatii. Fete le si femeile sarboaice poarta pe cap un fes mic, cu ciucure albastru, in jurul fruntii monede de aur turcesti, randuite shins una langd cealaltd, iar la gat podoabe tot asemenea. Din Orsova am plecat duminica, 20 iunie, devreme, la orele sapte§i jumatate, de-a lungul Cernei22 (raul negru" 23),sichiar in locul de unde Incepe apeductul lui Traian am fost surprinsi de o ploaie puternica, de care ne-am adapostit sub unul p. 8 dintre cele patru arcuri. // Apoi am trecut peste un pod acolo unde Caul alb" se intalneste cu cel negru" si am ajuns la orele zecesijumatate (asadar dupd trei ceasuri) la Mehadia. Drumul intr-acolo, ce se aseamand celui pe care mersesem pe Dundre, este foarte romantic, iar Mehadia insasi se intinde intre doi versanti inalti §iabrupti. Cu greu am primit un loc la hotelul Ferdinand", unde se and cancelaria cezaro-crdiasca a bailor, cu toate ca numdrul strainilor era Inca foarte mic. Motivul acestei lipse de locuri era ca nu era Inca terminate clddirea. Zidarii Inca mai lucrau in jurul nostru; cele cloud camere legate una de cealaltd, Zed sot* pe care le primisem, nu erau deloc zugravite, scandurile mai aveau Inca multe urme de var, erau insd abia spdlate, inch' foarte ude si se uscau foarte greu, caci erau asezate la nivelul solului iar razele soarelui nu patrundeau. Dedesubtul nostru, Cerna vuia peste steiuri, iar aproape de acestea se ridicau bucati ndvalnice de stance, care lasau ca razele soarelui sa straluceasca prin ferestre in incdperi doar cand soarele era la zenit. Nu am stat mult induntru, ci am iesit repede, pentru a vedea mai intai mica asezare a bailor. Ordselul Mehadia se afla de-a lungul muntelui, cam la o ore, o ore si jumatate distanta de bdi; it vazusem de departe, cand trecusem podul ce este fixat prin arce cilindrice de fier. Baile constau din cloud randuri de case, din care cel de pe dreapta este ocupat aproape in intregime de hotelurile Tereza"§iFrancisc"; pe cel din stangd se intind cloud randuri de oddi. In mijloc se tidied o lantana' cu Hercule purtand o maciucd fiindcd &dile de la Mehadia se numesc Mile Herculane". Aici se gasesc un spital militar si cloud biserici. Austrieci, unguri, sarbi
21 Mi! Wolle ausgestopfie Haar. 32In ceea ce priveste Cerna, m-am gandit Ia o observatie care, dace nu a fost deja facuta de altii, ar putea fi demnd de luat in seams. Inscriptii romane si poate si autori romani vorbesc despre o Colonia TiemensisSiTsemensis aflata aici. De acolo vine, vadit, numele de Cema, pe care romanii I-au imprumutat de Ia locuitori, care, de vreme ce Zrna este un cuvant slay si un nume slay, trebuie sa fi fost de asemenea slavi. Prin urmare s-a constat ca, multa vreme inainte de migratia sarbilor sub imparatul Heraclius, slavii locuiau deja aici. Sa se compare tablita votive descoperita in anul 1737 de feldmaresalul-locotenent contele Hamilton, redescoperitorulbailor,ce estezidita pe treptele Bibliotecii Curtii de la Viena. Prima dintre acestea (vezi Schwarzott, Die Herkules-Baeder von Mehadia, Viena, 1831,8,p. 33) cuprinde urmAtoarea inscriptie: Herculi. Aug. Valeri. M.// Fe I i x. Rufi. Saturn i ni. G.P.P.//T. P.Expr.L.V.Stati on i s/ /Ti ernen.III. ID.A.Anno.X11/ Barbato.et.Regulo.Coss//Ex.Vot.Posuit", [...]. Din aparitia numelor consulilor Barbatus si Regulus vedem ca aceasta inscriptie este din timpul lui Antoninus Pius". (rz. a.) Eroarea autorului asupra originii slavilor $i romanilor este evidentA. 23 Zrna, sc. reka".
52 www.dacoromanica.ro siromani pot fi vazuti aici laolalta. Spre sears am urcat versantul din stanga pana la Pavilionul Czoris, de unde se poate admira, de pe amandoua partile, o priveliste desfatatoare a Cernei, peste culmile muntilorsiversantilor. Aici am vazut intai de toate conifere, un soi de zada, apoi aluni turcesti, nuci, Syringa vulgaris (liliac), vita de vie si teiul cu frunza alba crescand impreund in salbaticie. In apropierea pavilionului, se afla pestera cu cos de abur 4, o pestera mare, spatioasa pe dinauntru, cu o intrare ceva mai ingusta si unde se afla doua deschizaturi in pamant, din care iese mereu un abur lard miros. Termometrul pe care// 1 -am asezat induntru arata 39-40 de grade Reaumur25. In apropierea bailor adia o mireasma aparte, placuta, ce provenea probabil de la o floare ce crestea in salbaticie. In imprejurimi se cultivau mult porumbul, vita de vie si secara. Luni, 21 iunie <1852>, dimineata devreme, am pornit pe Cerna in sus, pe langa Baile Herculane pana la cel de-al doilea pod de pe rau, unde se formeaza o cascada, apoi peste acesta, de-a lungul malului stang pana la bai. Acolo am facut o baie. Apa de la Baile Herculane are de la natura o caldura de 39 de grade Reaumur, dar in cladirile alaturate este facia pana. la 28 de grade
24Dampf-Kamin-Hoehle. 25 49-50° Celsius. 1° Reaumur = 1,25° Celsius. 26 Seara am vazut o multime de insecte ce se asemanau licuricilor nostri, mai mari insa decat ai nostri si care raspandeau o lumina puternica, nu linistitoare, ci mai invapaiata. Toata partea din spate palpaiaintr-una". (n.a.) 27 Referire la Ada-Kaleh.
53 www.dacoromanica.ro ora mai tarziu am ajuns, dupa ce am parasit Serbia §i am avut de amandoua partite tinuturi turcqti, in stanga Tara Romaneasca28, in dreapta Bulgaria, la podul lui Traian de la Schela Cladovei29, din care nu se mai vede, pe cele doua maluri, decat the un zid. Sus, pe inaltimile majului romanesc, la care am tras, am vizitat ruinele unei mici cetati, unde se afla un sarcofag din piatra. Aici a trebuit sä. a§teptam mult pars cand lucrurile au fost din nou impachetate; caci marele vas cu aburi cu trei punti numit Pesth" nu putea trece prin poarta Dunarii39. Cele cloud vase de pana acum avusesera doar 80 de cai putere, acesta avea insa 100. Calatoria a fost de acum destul de searbada, intrerupta doar de pranzurile imbel4ugate, cu yin unguresc a discretion; amandoua malurile erau destul de netede, cu putine ridicaturi, mai ales pe partea bulgareasca. Noi mergeam de-a lungul celei valahe, in timp ce alte vase ale aceleia4i societati
28Walachei. 29Skela Kladova, sat intrat in componenta municipiului Drobeta Tumu-Severin. 38Porta Danubii. 31Widdin, ora in Bulgaria. 32Kalafat, oras, jud. Dolj. 33Referirea la sarbdtoarea Nasterii Sf. loan BotezAtorul, praznuita la 24 iunie, cunoscutA $i sub denumirea populard de Sanzienele sau Dragaica. 34Nikopoli, ora in Bulgaria. 35Turnul, oras, jud. Teleorman. 36Giurgevo. 37 Oral in Germania, in landul Baden-Wurttemberg 38Fachwerk.
54 www.dacoromanica.ro murdar. La un colt de strada era o cafenea unde am vrut sa mancam inghetata, dar a trebuit totusi sa renuntam, deoarece eram nestiutori intr-ale Iimbii romane iar oamenii nu intelegeau o alts limbs. Pans la urnfa ne-am inteles cu chelnerul, astfel incat ne-a dat limonada, pentru care a stors lamaile cu dintii in fata ochilor nostri si, totodata, am pus sa ni se faca doua narghilele, pe care le-am fumat in tihna. Cu totul a costat 30 de craitari. Pe drumul de intoarcere am vazut raufacatori cu lanturi la picioare care, sub paza unui soldat, carau o lads. Abia pe la 7 seara am plecat din Giurgiu si ne-am oprit in mijlocul Dunarii de la 12 noaptea pans ate ora 2 dimineata. Somnul meu a fost scurt din pricina caldurii din cabins si a tantarilor care m-au intepat in toata mana stangd. Vineri, 25 iunie <1852>, devreme, la ora 5, am vazut puternica fortareata Silistra39, asezata Ia piciorul unui sir de dealuri [...]. Am trecut apoi pe Ifinga neinsemnata asezare Harsova", ne-am oprit pentru scurta vreme la Braila41, unde erau ancorate multe vase si am ajuns la o ora si jumatate dupa masa de pranz la Galati42, unde am tras Ia Albergo di Vapore". Calatoria fusese foarte monotond, caci de la Harsova amandoud malurile Dunarii fusesera cu totul netede. La varsarea Siretului43 in Dunare intrasem in tinuturile moldovenesti, care aveau doar o bucata scurta de uscat II langa fluviu. Galati este un port liber". Vasul cu aburi cu care trebuia sa p. 13 calatorim mai departe caci cel de pans acum se intorcea iarasi era deja la ancork totusi nu ne-am grabit sa ajungem Ia el, deoarece era in carantina si trebuia sa piece abia duminica, 27 iunie <1852>, dimineata devreme. Ne-am ingrijit de pasapoartele noastre si de biletele pentru continuarea calatoriei spre Constantinopol, pentru care a trebuit sa platim 42 de florini si 20 de craitariducatul era schimbat doar pentru 4 florini si 40 de craitari. Apoi am mers sa ne plimbam prin oras, de-a lungul asa-numitei strazi principale, care avea foarte multe gropi si praf. Am vazut o multime de case in constructie. Guvernul moldovenesc poruncise locuitorilor sa ddrame casele de lemn si sa ridice altele de piatra in locul acelora. Pentru aceasta daduse un termen care apoi fusese prelungit cu un an. Dar, fiindca in ciuda acestui fapt cei mai multi
39 Silistria, ora4 in Bulgaria. 40 Hirsova, ora4, jud. Constants. 41 Braila (Brailow, Ibrahil). 42 Galatz. 43 Szereth. 44 Freihafen. Este vorba de statutul de porto-franco dobandit in anul 1837.
55 www.dacoromanica.ro prietenos la dejun la el si apoi ne-a aratat putinele splendori ale orasului. Ne-am Intors apoi Ia hanul nostru, am platit socoteala, la care am fost mult inselati de hangiu, si ne-am grabit spre vasul cu aburi pentru a putea primi locuri bune. Cum am pasit dincolo de grilajul care ducea Intr -acolo am fost rupti de toate legaturile cu uscatul si nu aveam voie sa intram din nou in oral Para o carantind de patru zile. In ciuda primirii atat de amicale a domnului consul, ne placuse putin Galatiul, caci era un loc peste masura de murdar si de prafuit. Mai multi dintre pasagerii de dinainte ne-au insotit si aici, anume negustorul Grosser din Berlin, negustorul Neef din Solingen, care acum locuia Ia Constantinopol, impreuna cu un tanar din Barmen, care // trebuia el insusi sa isi gaseasca de lucru intr-o afacere, si probabil p. 14 de un evreu spaniol din Constantinopol, pe nume de Castro, care se stabilise, dupd multi ani, la Viena. In afara de acestia au mai venit negustorul Matthieu din Galati, insusi consulul Regatului Suediei si Norvegiei45, un profesor de limba greaca din Bucuresti46, nascut Ia Atena, mai multi clerici ortodocsi din Basarabia care mergeau la Sf. Munte, adica la Athos, alti greci si grecoaice, mai multi evrei rabinici42 din Cernauti48, care faceau un pelerinaj Ia lerusalim si care, lucru curios, puteau chiar citi in ebraica, dar nu intelegeau nimic si aveau o cunoastere slabs a Talmudului, si, In sfarsit, o turcoaica cu feregea, urata insa, cu mai multi turci, printre care era si marele cadiu49 al Belgradului. [...] Se gasea printre pasageri si o calfa de tesator din Chemnitz, in Saxonia, care lucrase in orasul meu de basting, Glauchau, sperand sa &eased de lucru in fabrica imperials de la Erekli de langa Constantinopol. [...] Am ajuns la varsarea Prutului5° in Dunare, unde se termina pamantul moldovenesc si incepea cel rusesc, Basarabia51, si apoi pe taram neutru, care fusese insa cu totul luat in stapanire de rusi. Pans acolo ne insotisera pintenii muntilor Balcani52, pe care ii vazusem deja inainte de Braila. De acum, privelistea a devenit plicticoasa, vedeam de jur imprejur doar mlastini si sesuri. Spre ora 2 dupa-amiaza am trecut de gura Sulina, numita asa dupa micul oral asezat acolo, Sulina, ai carui locuitori conduceau vasele ca piloti prin larga, dar cu totul innisipata gura a Dundrii. Un numar mare de nave din toate tarile erau ancorate acolo. Trecerea era ingusta si periculoasa; am vazut epavele mai multor vase esuate de amandoua partile. Un pilot de-al locului conducea trecerea; timonierul nu carmea bine; un marinar masura intr-una fundul apei si de cloud on a gasit o adancime de doar 9 picioare, in timp ce vasul se ducea opt picioare si trei sferturi in jos.
45 Regatul Suediei si Norvegiei luase fiinta ca uniune personald prin Tratatul de Ia Kiel din 1814. 46 Bu /caress. 47 Rabbanitische Aden. sects evreiascA ce se baza pe o interpretare mai putin stricta a textelor biblice. 48 Czernowitz. 49 Oberrichier. 5° Pruth. 51 Bessarabien. Autorului nu par sA ii fie cunoscute imprejurarile ceddrii Basarabiei in 1812. 52 Confuzie cu Muntii MAcinului.
56 www.dacoromanica.ro JACQUES BOUCHER DE CREVECCEUR DE PERTHES (1788-1868)
Celebrul geolog§iarheolog francez Jacques Boucher de Crevecceur de Perthes s-a nascut in localitatea Rethel in muntii Ardennes. El era flul mai mare at lui Jules Armand Guillaume Boucher de Crevecceur§ial Etienne Jeanne Marie de Perthes. Pasiunea pentru botanica a mownit-o de la taal sat, care era ofiter de vamd. Boucher de Perthes a urmat cariera paterna, care I-a purtat timp de base ani in Italia. in 1825 devenea ofiter de vamd in ora§ul Abbeville, in care a locuit Vara la sfar*itul vietii sale. Preocupat de arheologie, in special de studiul epocii de piatra §i al omului preistoric, el a descoperit in 1830 in valea raului Somme artefacte din epoca veche a pietrei; a fost considerat dintre intemeietorii paleontologiei, iar teoriile privitoare la omul preistoric, au facut obiectul lucrarii intitulata Antiquites Celtiques et Antediluviennes. Boucher de Perthes a fost §i un scriitor talentat, dar §i un pasionat cAlator in spatii considerate exotice pentru contemporanii sai: Europa de rdsdrit§i Imperiul otoman, Algeria, dar §i Danemarca, Suedia, Spania. In mai 1853 pleca din Abbeville spre Constantinopol, iar pe drumul de intoarcere a cAldtorit pe Dundre de Ia Sulina spre Viena. A perceput spatiul romanesc mai mutt de la bordul vasului, dar formatia sa tiintificd§icuno§tiintele de ofiter de vamd au dat consistentd observatiilor sale, deosebit de interesante, in preajma declamarii razboiului Crimeii. Boucher de Perthes a fost impresionat de Delta Dundrii, careia i-a dedicat numeroase pagini. El a descris cu mutt talent traseul sinuos al fluviului, care I-a ajutat ss descopere farmecul unic at spatiului vizitat, find incantat de diversitatea speciilor de pasdri intalnite aici §i mai ales de peisajul halucinant al morilor de vant din jurul Sulinei.Calatorulfrancez a fost uimit de amplasarea posturilor de observatie ruse§ti de la granitd, a descris uniformele soldatilor, a facut referiri la disciplina mil itard, care, in opinia sa, era superioard celei turce*ti. In drumul sau a trecut pe langd Chilia, Ismail, Tulcea, Isaccea, locuri care 1 -au impresionat §i a remarcat atat constructiile militare ridicate de rt4i cu ocazia razboiuluidin 1828-1829, cat §i monumentele antice, tumulii, constructiile ridicate de imparatul Traian, ruine ce aminteau de trecutul roman al regiunii. In tot acest periplu a resimtit lipsa unei harti arheologice a tinuturilor §i a constatat erorile din ghidurile de calatorie. El a identificat corect 1-15qova cu anticul Carsium §i Tulcea cu Aegyssus, dar a grqit in ceea ce privea orawl Reni, pe care il credea a fi Dinogetia. Observatiile sale sunt critice in privinta urbanizarii, a carantinei din Galati, a obiceiurilor tiganilor din Oqova, a conditiilor insalubre de Ia bordul vasului. Calatorul francez s-a dovedit§iun minunat portretist atunci car' id I-a descris pe printul MiloObrenovici, care i-a devenit tovar4 de cdlatorie de la Giurgiu, saucanda povestit despre negustorii sau despre antreprenorii romani, care I-au uimit prin cuno5tiintele for lingvistice §i dorinta de a aplica in principate tehnica moderns. Despre Boucher de Perthes au mai scris: Nicolae lorga, Istoria romcinilor prin calatorii, Bucuregi, 1928, vol. III, p. 278-283; Ion Conea, Voyage a Constantinople par l'Italie, La Sicile et la Grece, in Analele Dobrogei", Constanta, an IV, nr. 2, aprilieiunie, 1923, p. 179-203; Ovidiu Muntean, Voyageurs frangais dans les Pays Roumains pendant la premiere moitie du XIX' siecle, in Transilvanian Review", vol. XII, no. 2, summer, 2003, p. 110-111.
57 www.dacoromanica.ro JACQUES BOUCHER DE CREVECCEUR DE PERTHES
Calatorie la Constantinopol prin Italia, Sicilia, Greciai intoarcere prin Marea Neagra, Rumelia, Basarabia Rusk provinciile danubiene, Ungaria, Austriai Prusia'
p. 362 Sulina. Flota de comert. Basarabia rusa. Cazacii
Obstacolul a fost trecut, iar not am inaintat pe fluviu, pentru ca Sulina nu este decat una dintre cele §ase guri de varsare §i cea mai bund pentru navigatie, dupd spusele unora. Am ajuns in localitatea Sulineh, Sulinam sau Sulina, pentru ca are atatea nume pe Cate guri are Dundrea. Acest ora§ este la dreapta noastra, sa nu pierdem din vedere ca urcand pe fluviu, malul stang al fluviului a devenit pentru not cel drept. Sulina face parte din Basarabia rusd. Ieni-Fenal, alt ora§ plasat in fatd, apartine Bulgariei2 §i Turciei. Ne oprim un moment intre cele cloud ora§e §i debarcam in ultimul, care nu este de fapt decat o stradd de-a lungul fluviului, care aici nu pare sa alba mai mutt de o jumatate de kilometru in ldtime. Drumul este marginit pe ambele parti de cheiuri de lemn. De cealaltd parte, pe tarmul rusesc, casele sunt separate II unele de P. 363 altele, de teama incendiilor. Acoperiprile for sunt vopsite in ro§u. Pe ambele maluri morile de vant doming casele; dar cheiuri, case, mori, toate dispar in spatele unei paduri de catarge (piloni), pe care am vazut-o numai pe Tamisa3. Sute de nave, toate de tonaje mari, purtand steaguri diverse §i reprezentand tot atatea natiuni se intindeau pe cloud linii nesfar§ite. Era un spectacol demn de mild sa vezi atatea echipaje pe puntile for sau pe cheiuri, privindu-ne cu bratele incrucipte §i urmarind cu priviri invidioase mi§carea noastra. De cloud luni, aceste nave, in cea mai mare parte transportand grane, erau retinute acolo. Unele i§i debarcaserd marfa, dar pragul (bara) funest se ridicase la un asemenea punct CA nu puteau trece, chiar §i fall incarcaturd. Acolo se desavar§ea ruina cdpitanilor, a armatorilor, a populatiilor care a§teptau descarcarea granelor pentru a suplini lipsa recoltelor. Ma ce poate aduce rdzboiul [...] Cand fluviul a devenit liber ne-am gasit intre cloud maluri joase acoperite de trestie, iar cat vedeai, nu se zarea nici un arbore sau o casd. Aici Dundrea nu este
Traducerea s-a facut dupa Boucher de Perthes, Voyage a Constantinopole par l'Ita lie, la Sicile et la Grece, retour par la Mer Noire, la Roumelie, la Bulgarie, la Bessarabie russe, les provinces danubiennes, la Hongrie, l'Autriche et la Prusse, t. II, Paris, 1855, p. 363-456 coroborata cu fragmentele traduse de catre Ion Conea in Analele Dobrogei", Constanta, an IV, nr. 2, p. 179-203. 2 Prin Bulgaria, autorul desemna Dobrogea, care Ikea parte in acea perioadd din Imperiul otoman. 3 Rau care strabate Londra.
58 www.dacoromanica.ro mai larga decat Tamisa la Londra si seamana foarte putin cu regina fluviilor din Europa, dar trebuie sä ne amintim Ca nu este decat a sasea parte din ea, din moment ce are case guri [...] Cred ca ne aflam in 29 iulie, daca nu am Incurcat datele. Tantarii, de care nep. 368 temeam, nu ne-au chinuit foarte mult. A trecut aproape de noi vaporul Cignnis II. Din cand in cand zarim, pe fluviu, cativa pescari scotandu-si plasele. Am trimis peP. 369 malul rus (in Basarabia) o bared pentru a cumpara peste. Am mers si eu. Locul parea parasit. Nu am zarit decat cateva case, ce semanau de la distanta cu niste cabane elvetiene. Aceste case sunt acoperite cu lemn sau cu ierburi uscate. Nu zaresti alta umbra decat cea a arborilor piperniciti si destul de rari. Mlastinile acoperite de trestii se intind la orizont. Pelicanii albi cu aripi negre zboara in stoluri deasupra noastra, iar berzele sunt ocupate sa pescuiasca in apele adanci. Dintr-o data apar batlani pitici, albi si zvelti. Toate aceste pasari zboard si inoata fail sfiala aproape de noi si nu par a fi deranjate de prezenta noastra. Parch' ar sti ca nu avem de gand sa folosim armele impotriva lor. Adevarul este ca daca am trage un foc in apropierea unui post, am avea mari neplaceri. Lasam in stanga noastra un sat al carui nume nu este stiut de nimeni, nici chiar de ofiteri. Suntem inconjurati de o mare de trestie, niciodata nu am vazut atat de multi, pare o mare verde cu valuri. Pentru a completa iluzia, a aparut o panza la orizont, apoi o alta si vedem astfel inaintand vase, acolo unde nu zdrim nici o picatura de apa. Pare ca plutesc pe o campie. Este un spectacol ciudat care ne incanta pe toti. Bineinteles ca explicatia nu intarzie sa apara si in fata noastra apare unul dintre canale, care transformsDunareaintr-un adevarat labirint. Din loc in loc, pe malul rusesc, sunt case din lemn construite pe piloni, astfel incat inundatiile fluviului sa nu le poata atinge. Etajul unic, care doming parterul, avanseaza cu balconul deasupra fluviului H. In afara locuintei principale, vedem inp. 370 spatele for cloud sau trei baraci de stuf si un fel de tarc asemanator cu tarcurile noastre pentru oi. Aceste asezari, care apar din leghe in leghe sau din jumatate in jumatate de leghe sunt construite toate dupd acelasi model. In fata fiecaruia se afla un mic port, unde se gaseste o ambarcatiune. La inceput nu am acordat o atentie mare acestor constructii atat de mohorate, crezand Ca sunt locuintele pescarilor sau refugii ale granicerilor. Dar, apropriindu- ne de ele, am crezut ca disting figuri umane aliniate pe balcon. Pentru Ca erau nemiscate am crezut ca erau niste papusi, pe care granicerii sau soldatii se amuzau sa le faca din pamant si iarba, asa cum faceau taranii nostri pentru a speria pasarile. Pe masura ce ne apropiam de ele am vazut ca erau imbricate in redingote lungi, maronii, cu un fel de berets pe cap si tineau in maini ceva ce semana cu o pusca. Gluma mi se Oita buns, mai ales ca nu vedeam nici un om, iar pe masura ce ne departam nimeni nu misca. Am fost nevoit sa-mi schimb impresia, atunci cand am vazut pe una dintre papusi, cea din frunte, care a iesit din rand si ne-a prezentat arma in semn de omagiu. Am inteles atunci Ca erau avanposturile rusesti,linia for de granita si cordonul sanitar. Aceste locuinte inconjurate de ape, din cauza inundatiilor, be
59 www.dacoromanica.ro p. 371 serveau de cazarma si de corp de garda ll. In cinstea pavilionului austriac, care era arborat pe barza noastra, au dat onorul. Din post in post, fara indoiala, in urma unui consemn general, acest ceremonial s-a repetat, nu numai pe tarmurile Basarabiei rusesti, dar si pe cele ale Moldovei, Tarii Romanesti. Numai in Ungaria acesta a incetat si armele ne-au fost prezentate in alt fel. Va voi povesti la timpul potrivit. Pe malul bulgaresc, soldatii turci coborau adesea pentru a ne vedea cum treceam, nu ne incomodau cu nimic atunci cand mergeam pe uscat, dar nu dadeau onorul pavilionului nostru, sau ofiterilor nostri, dar nici ofiterilor tor. De patru sau cinci on impreuna cucolonelul am fostinapropierea corturilorsau a detasamentelor care faceau manevre, dar fie ca nu recunosteau gradele, fie din cu totul aka cauza nu i-au acordat atentia cuvenita [...] p. 373 BulgariaTulceaMotileIsacceaTimarovaPrutul - Moldova
Am vazut, de mutt, Dunarea, Istrul, cum era numit de antici, Donau de germani, acest rege at raurilor europene, care izvoraste din curtea unui palat princiar din ducatul Baden4. L-am regasit mare si puternic dupa un curs de 2 800 km, intre doua maluri salbatice, unde a servit drept granita Imperiului roman si pavaza impotriva barbarilor din Nord. Astazi are aceeasi semnificatie pentru Imperiul otoman impotriva celui rus. Dintre toate fluviile este cel care strabate cele mai multe provincii§iorase si care primeste ape de la cel mai mare numar de rauri, dintre care cele mai mari sunt: Ems5, Raab6, Drava', Sava8, Mures, Tisza, Oltul, Siret, Prut etc. Ne-am minunat de cantitatea de apa, dar nimic mai mult, pentru ca pana acum nu ne-a aratat nimic din malurile sale atat de laudate. Basarabia nu este fara p. 374 indoiala frumoasa Rusie", iar II Bulgaria nu pare a fi prospera. Pe ambele maluri se vad mlastini§istufarisuri eterne. Berze, pelicani, egrete si vulturi de talie mijlocie planeaza deasupra mlastinilor pentru a-si cauta prada. Un grup de fenicoptere sau de alts specie cu picioare lungi, cu penaj roz, vine sa varieze spectacolul. Nimic mai incantator decat reflectarea razelor de soare in penajul acestor pasari. Ne urmaresc o secunda, apoi spre marele nostru regret ne parasesc. Este foarte dificil sa determin speciile pasarilor, pentru ca le vedem numai zburand, totusi iata speciile pe care le-am intalnit cel mai des: Barza era barza alba a lui Buffon9, ciconia alba iardea ciconia a lui Linnem. 0 pasare mai mica, cu ciocul§icu picioarele negre, poate fi micul batlan alb al lui Buffon, ardea blanca a lui Linne.
4 Ducat situat in sud-vestul Germaniei, pe malul drept al Rinului. A devenit un scat Intins dupd desfiintarea Sfantului Imperiul Roman de natiune germand, in 1871 a intrat in componenta Imperiului german. 5 Rau in Germania, afluent al Dundrii. 6 Rau in Austria, Raba denumirea pe care o are pe teritoriul Ungariei. 7 Afluent al Dundrii, ce traverseazd Austria, Ungaria, Slovenia, Croatia. 8 Sava, afluent al Dunarii. 9 Georges Louis Leclerc, conte de Buffon (1707-1788), iluminist, botanist francez. 1° Karl von Linne (1707-1778), botanist, fizician, zoolog suedez. 60 www.dacoromanica.ro Un pelican alb cu aripile negre seamana mult cu pelicanus noncrotalus sau cu pelicanus crispus al lui Bruch. Vulturul este vulturul pescar, falcus haliactus, sau mai bine spus zgomotosul falco albicilla [...] Aceste balti si mlastini sunt marginite in departare de coline, care ar putea II P. 375 vechile maluri ale fluviului, pentru ca le intalnim peste tot pana la Viena si mai departe. Mai mult sau mai putin inalte aceste maluri ating in anumite parti inaltimea falezelor noastre de la Marea Manecii sau ale muntilor de ordinul al treilea, acesta este cel putin efectul pe care mi-1 fac de la distanta [...] Pentru ca nu puteam sa studiez natura, am revenit la ruine. Pe colinele din P. 377 departare, am regasit, gratie lunetei mele, aceea linie de tumuli pe care am vazut-o pentru prima data pe tarmurile Nadi Negre si pe care am remarcat-o pe ambele maluri ale Dunarii pana la Pesta. Le-am intalnit fie izolate, fie cateodata in grupuri, sau pe linii paralele unde am putut sä recunosc o anumita ordine ierarhica, adica cele mai mici Inconjurau ceea ce era probabil monumentul central. Am remarcat de asemenea ca acestea se compuneau in grupe cu numar impar: trei, cinci, sapte. Acesti tumuli nu se gasesc numai pe tarmurile Dunarii. Anatole Demidov ", in lucrarea sa despre Rusia de sud si Crimeea spunea la pagina 467 si 468: Le intalnim de pe platourile Donului pana in Taurida, de unde ele sunt raspandite pana la malurile Dunarii, granitele Poloniei si in Nordul Rusiei". Demidov propunea realizarea unei harti a acestor tumuli. Cred ca aceasta harts va avea o mare utilitate istorica $i ar putea contribui la elucidarea multelor intrebari privitoare la originea acelor popoare care le-au construit. Dar ar trebui ca autoritatile, cele care iubesc artele si istoria, sa se inteleaga pentru a pune oameni competenti sa face sapaturi arheologice. Se crede ca. in aceste tinuturi prea putin locuite, unde nu traiesc decat populatii semibarbare, acesti tumuli sunt aparati de P. 378 superstitii I/ si nu au fost cercetati niciodata. In acelasi timp un ofiter dalmat mi-a spus cum a asistat la dezvelirea a doi tumuli si a vazut cum au fost scoase din ei arme, figurine si un cerc de piatra inchis in altul. Aceste obiecte au fost transportate la muzeul din Sankt Petersburg [...] Se pare ca inundatia se intinde pe masura ce inaintam; nu vedem decat in 13-379 departare cateva corpuri de garda inconjurate de ape. Acum acestea sunt mult mai apropiate unul de celalalt, iar cand fluviul nu face un cot prea brusc putem vedea chiar trei sau patru, impreuna cu dependintele tor. Seamans cu un arhipelag in miniature [...] Lasam in sfarsit la stanga muntele Bestepel2 si incepem sa distingem p. 381 de departe alti munti. Incerc, vazandu-i, un fel de usurare. Vederea acestor mlastini, care inconjoara de atata timp vasul nostru, m-a obosit [...].
II Anatoli Demidov (1812-1870), print rus, calator prin tarile romane. Date biobibliograficei relatarea calatoriei sale vezi in Calcitori strain despre girlie romcine, serie noun, vol. Ill, Editura Academiei Romane, Bucure§ti, 2006, p. 599-680. 12 In limba tuna cinci dealuri", coline in jud. Tulcea.
61 www.dacoromanica.ro Singurul loc mai important din apropierea noastra, dupe Marea Neagra §i Sulina este Chi hap, ora4 al Basarabiei, situat pe un alt afluent al Dundrii. Nu tiu daca se afla pe bratul pe care ne aflam pentru ca nu am reqit sä-1 vad. Acum reu4im sa distingem cladirile din Ismail" sau Ismailov, care de departe ne apare ca un mare ora5. Este totu4i unul dintre cele mai importante ora§e ale Basarabiei ruse4ti. Numarul locuitorilor este variabil in dictionare. Unii ii atribuie 8 000, altii 25 000, altii 30 000 de locuitori. In once caz este un loc important din punct de vedere militar pentru Rusia §i un loc de carantink motiv pentru care nu ma gandesc sa merg. Lazaretele imi provoaca o teams mai mare decat ciuma. Acolo stationeaza o parte din flota de pe Dunare [...] p. 382 Am zarit pe campie o mare micare de trupe, fare indoiala era o manevra a soldatilor din garnizoana. La stanga, pe malul bulgaresc §i pe coline ni se ofera un alt spectacol, unul dintre cele mai vesele care ni se pot infati§a. Credeam ca asist la un mare spectacol de carnaval sau Ia o pantomime a lui Briarees15. Nimic insa mai serios §i mai util, era o armata de mori de vent cu 4ase sau zece palete, care se invarteau putin cate putin. Am numarat aproape 40, fait sa be pun la socoteala pe cele care nu be zaream. In fata morilor 4i fata in fata cu Ismail este un ora4 turc fortificat, care care ne indreptam,i care se nume4te Tulcea. Fara a incerca a pune de acord hartile, ghidurile §i dictionarele cu cele spuse de locuitori, care nu cunosc nici o denumire a oraplui lor, pot spune numai ca aceasta a§ezare poate fi considerate a fi vechiul Aegyssus §i ca va ramane, datorita morilor de vent, mereu in memoria mea asemenea unui alt loc al Dundrii despre care voi vorbi mai departe, §i care m-a impresionat datorita morilor de ape. Mai multe nave de razboi rusqti au trecut pe Tanga noi. Numarul morilor crqtea pe masura ce avansam; am numarat peste 56. Ne-am oprit in fata ora§ului p. 383 care ne parea foarte intins. // Casele sunt acoperite de lemni sunt separate unele de altele. Cateva au 4i doua etaje. Am reinceput sa vedem co4uri. Vase sub pavilion turcesc pluteau. Am zarit §i o moschee. Cateva nave sunt in port. 0 stance aparent vulcanica, doming Tulcea. Populatia oraplui se compune din turci, greci 4i bulgari. Indepartandu-se de port, inaintand pe Dunare, care are aici o largime de un kilometru, orapl ni se arata la jumatatea coastei Casele separate de o multime de arbori, care se intind pans in apropierea fluviului 4i ale caror trunchiuri sunt acoperite de ape, catargele navelor, dominate de aripile morilor, toate acestea formeaza impreund un peisaj fantastic, care daca ar fi reprezentat intr-un un tablou, ar putea fi considerat o opera a imaginatiei. Alte mori ! Parca se inmultesc mereu, acum se vad peste 60 ! In sfarit, Dunarea ni se arata a4a cum este. Toate bratele sale sunt reunite. Nu 4i mai pierdeapele in canale, care nu sunt navigabile. Aici ea ca4tiga in adancime. Fluviul este imbogatit 4i de ploile de primavara, care in unele locuri au
13 Se referd probabil Ia Chilia Noud, pentru a aceastA localitate se afla atunci in Basarabia. Chilia Veche era in Dobrogea otomand. 14 Ismail, oras in Republica Ucraina. 15 Briarees, in mitologie un urias cu 100 de maini si 50 de picioare.
62 www.dacoromanica.ro facut ca apele sale sa inghita mile din tarm. Pe malul turcesc sunt coline. Malul rusesc ofera intotdeauna o regiune joasa, dar mai putin ml4tinoasa ca cea dinainte. In timp ce ne indepartam de Tulcea vedem mai bine Ismail, ale carui vaste stabilimente militare ni se perinda in fata ochilor. Apoi urmeaza crapl cu turnul i clopotele sale. Posturile rusqti se gasesc aici la un kilometru unul de celalalt. Unul mai ales are, pe langa dependintele obi§nuite, o mica cladire din lemn. Apartine probabil unui ofiter. Salciilei mestecenii sunt peste tot. Albia Dundrii se large§te P. 384 // §i poate avea aici trei kilometri. Zarim pe malul rusesc un deta§ament de cazaci. Pe malul turcesc malurile devin impadurite. Locotenentul ne spune ca aceste paduri sunt pline de vanati ca aici mistretii sunt de talie mare. El spune ca pielea unuia impreuna cu capul ar avea o greutate de 63 de livre16. Aici a vazut §i cerbi, pe care frigul i-a fa'cut sa se apropie de apa. Veneau in turme de 100-200 de exemplare. Un alt animal, pe care 11 numqte caprioaral7 se intalne§te des. In anumite perioade se zaresc §i lupii, dar nu ataca oamenii decat atunci cand nu au alta. hrand. Mistretii cand sunt intalniti pe drum sunt mai periculo§i. [...] Cand locuitorii sunt obligati iarna sa traverseze padurile impreuna cu caiii carutele lor, au intotdeauna la ei cateva torte pe care be tin aprinse. Este un mijloc excelent de a-i indeparta pe lupi. Daca, din intamplare unul dintre ei be ataca caii, // o astfel de torta este aruncata
161 livra =500 gr.. 17 Caprioli.
63 www.dacoromanica.ro La extremitatea §oselei,la dreapta, vedem de departe o mare biserica, construita in 1830, chiar in locul unde imparatul Nicolae l8 le-a vorbit soldatilor, fa'cand impreuna o rugaciune inainte de a incepe lupta impotriva otomanilor §i a elibera fluviul [...] Un tumul, ce domina toate colinele din apropiere, se vede in fata noastra. Cei de aici it numesc mormantul lui Traian19. Este de un efect admirabili poate fi zarit de la o distanta mare. Pe malurile fluviului sunt ruinele zidurilor §i resturile din podul pe care Traian I -a ridicat pe Dunare in jurul anului 11420. Zarim pe malul turc o baterie puternica, apoi orw.il Isaccea2I luat §i daramat de ru§i in 1828 [...] Aici pamantul este acoperit de recolte frumoase, care ajung pana in apropiere de fluviu. La jumatateatarmului se zaresc mori, iar apoi orawl, plin de arbori, se p. 387 intinde in fata noastra. In departare se disting inaltimi, // iar mormantul lui Traian domind totul. Este unul dintre cele mai frumoase locuri ale Dunarii. 0 insula ne ascunde Isaccea, care apare insa imediat. In partea cealalta regasim aleea de piloni. Aceste miii mii de cotituri ale Dunarii ne permit sa vedem tara sub toate aspectele sale. A§a se face ca regasim orawl Isaccea pentru a treia oarsi sub alts infati§are. Vedem vechile urme ale fortificatiilor §i minaretul moscheii. Un alt mormant, mai mic decat cel al lui Traian, se afla in stanga. In fata Isaccei, pe malul rusesc se afla ora§elul Kartal in jur de 1 400 de oameni. Insula pe care o ocolim este plina de salciii de mesteceni. Aici Dunarea pare sa aiba in jur de cloudtrei mile largime [...] Recunosc noile morminte. Un locotenent Imi spune ca unul dintre ele a fost deschisi ca au gasit in el scheletul unui barbat a§ezat, impreuna cu cel al unei femei a§ezate pe pieptul sau, iar la picioarele for au fost gasite monede de aur. La dreapta, in Basarabia rusk la limitele la care not am ajuns, incepem sa distingem colinele; ele sunt acoperite cu vii din care se face un yin alb, buni u§or. // p. 388 Mormantul lui Traian se afla Inca in fata noastra. Aici posturile ruse§ti de abia sunt la o bataie de pu§ca unul de altul. In spatele unuia dintre ele se vede o casa frumoasa, cladita din piatra, probabil ca este locuinta unui ofiter. La dreapta noastra se vede un ora§el numit Timarova de catre unii, Reni22 de catre altii. Este antica Dinogetie23; imediat zarim Prutul, care separa Basarabia sau Rusia europeana de Moldova §i se varsa in Dunare, iar apele sale ne scalda vaporul. Toata lumea se afla pe punte sa vada acest nou Rubicon24, a carei traversare era subiectul zilei [...] Pe malul stang zaream malul bulgaresc. Luminile ora§ului Galati ne-au aparut la mica distanta. Intrand in port am cautat repede un vapor cu aburi. Am zarit unul. Era un vapor pentru Constantinopol. Am zarit un altul, care mergea la Odessa. Un al
19Nicolae I, tar al Rusiei (1825-1855). 19Eroare. Probabil unul dintre tumuli era considerat a fi mormantul imparatului Traian. 20Eroare. Podul ridicat de Traian este cel de la Drobeta-Turnu Severin. 21lsaccea, ora.5 jud.Tulcea. 22Reni, ora.5 In Ucraina. 23Fals, Dinogetia este actualmente insula Bisericuta, Tanga Garvan, la 11 kilometri de Galati. 24Rubicon, rau in Italia.
64 www.dacoromanica.ro treilea se indrepta spre Varna. Un al patrulea urca pe Dunare, era ceea ce imi doream! [...] // Astfel asigurat, vreau sa ma due in oral, unde se vedeau stralucindP. 389 multe lumini. Dupa numai cativa pasi am fost oprit de soldati rusi0imoldoveni, care cu baionetele incrucisate strigau sa ma indepartez. Am revenit si am intrebat care era cauza unui astfel de comportament. Mi s-a spus ca sunt in carantina, atat eu cat si nava pe care sosisem. Nelinistea mea crestea. Ne lasau sa plecam spre Viena sau eram consemnati acolo ? Am urcat la bord, unde m-au linistit, spunandu- mi ca o sa plec, maine la orele sapte, spre Viena [...]
Galati. Lazaretul. Trupele moldovenesti. Campul rusesc. Braila p. 390
[...] Cum Galati era punctul de navigatie spre Bosfor, pasagerii care mergeau mai departe erau in lipsa de mijloace de transport. Acestea erau greu de gasit, iar teama unei intarzieri nelinistea pe toata lumea. Razboiul putea izbucni dintr-un moment in altul.[...] // Dupd vizita pe care am facut-o ofiterilor, in principal p. 394 vechiului meu amic dalmat, care m-a sufocat intr-o imbratisare calda, am coborat la carantina, unde erau stransi toti cei care nu au ramas pe malul turc sau care asteptau permisiunea de a intra in oral. In spatiul care ne era harazit drept inchisoare puteai sa to plimbi, dar eu nu vedeam din oral deck acoperisurile caselor si turlele clopotnitelor. In lipsa cladirilor aveam insa spectacolul persoanelor,
65 www.dacoromanica.ro ca locuitorilor nu le lipsea nimic. A recunoscut eh' nu existau hanuri, dar ca in carantina puteam gasi tot ce aveam nevoie. La dorinta mea, de a avea cotlet la cina, el s-a grabit,ssä-mi aduca o cea§ca de cafea neagra cu doi biscuiti. Era o cina frugala. [...] Intre timp trecuse de mult orele §apte. A§ezat pe bagaje a§teptam in zadar pe ofiterul care trebuia sa se ocupe de imbarcarea mea. A venit, intr-un srar§it, sa-mi spuna ca trebuia sa-mi platesc in avans calatoria pand la Viena §i pentru aceasta era necesar sa ma duc la carantina. Un comisar in uniforms a aparut in spatele unui grilaj dublu. Am trecut una cate una monedele mete de our printr-o ferestruica, iar el le punea intr-o curia, umpluta cu otet. Comisarul le scotea, le incerca, le afuma, le cantarea, §i ceea ce fusesera lire engleze§ti §i monede de 20 de franci erau transformati in florini austrieci, iar eu pierdeam la aceasta operatic intre 5 §i 6%. Unul dintre negustorii de pe nava Bosfor, care a vazut aceste manevre lipsite de onestitate m-a avertizat ca sunt escrocat. L-a apostrofat aspru pe comisar. Acesta mi-a aratat tariful. Nu el era cel care ma fura, ci administratia statului, care se baza pe un decret al majestatii sale imperiale. In total, pretul calatoriei, hrana §i dormitul, deveneau, datorita acestui schimb camataresc cu o treime mai scumpe deck cele de pe navele frantuze§ti sau italiene. Calatoria platita, bagajele perchezitionate, cafeaua luata, ma credeam in perfecta regula. Deodata mi-am amintit de papport. Au uitat sa mi-1 inapoieze, iar p. 397 eu am omis sa-1 cer. Am fugit la bord. [...] // Prietenul meu dalmat m-a privit ca §i cum a§ fi revenit din alts lume. Credea ca ma intorc cu el la Constantinopol. I-am spus motivul intoarcerii mete. [...] Intors la carantina nu mi-am mai gasit bagajele. Totul disparuse, valiza, sacul de dormit, palaria, armele, umbrela. Imprejurarea era ingrozitoare. Iata-ma alergand, rugandu-ma §i negasind decat lume care ma privea, ridica din umeri §i intorcea spatele. Nu aveam dee& ceea ce era pe mine. Pierderea hainelor ma intrista, dar mai ales cea a insemnarilor. Am petrecut un sfert de ors Ingrozitor. In sfar§it 1-am vazut pe ofiterul care fusese insarcinat sa alba grija de mine. M-a intrebat numele §i numarul bagajului meu. Mi-a spus ca el mi-a urcat bagajele la bord, unde le-am regasit cu bucurie. Eram urcat pe noul meu vapor. Il vazusem mai inainte. Era un vapor mare, construit parca dupa infati§area Arcei lui Noe, cu un co§ in plus. Pe punte trona o p. 398 pasarela ridicata ca o etajera §i pe care era a§ezat un cort cu parapetii // ridicati. Pe scurt era o inventie propice pentru a face ca navigatia oamenilor sa fie posibila in tinuturi vantoase sau pe un fluviu involburat. Dar se pare ca. Dunarea era un copil cuminte, care a permis acestei ciudate ambarcatiuni sa navigheze in apele sale. [...] La bordul navei se aflau animate ce ofereau aspectul unei menajerii. Peste tot erau cu§ti cu oi, pasari, berbeci, vitei. Un bucatar vienez, gras, cu un costum clasic, doua fete ce lucrau la bucatarie, dintre care una ce semana cu Athalia25 §i avea un cap patrat, servitori din toate pile, murdari, stupizi, nepolitico§i, compuneau personalul administrativ de la bucatarie §i din anticamera.
25 Athalia, una dintre reginele evreilor, cunoscutd pentru metodele sale sangeroase. A trait in sec. IX i. Hr.
66 www.dacoromanica.ro Capitanul era bolnay. Era inlocuit de un ofiter strain, care nu stia decat germana. Al doilea, tanar ofiter ilir, nu stia decat italiana. Nemultumit ca nu fusese numit la comanda navei, ne-a anuntat in curand ca eram impotmoliti fard scapare, datorita faptului ca noul capitan naviga pentru prima data pe Dunare, dar ca el se spala pe maini, pentru ca nu el it numise. Al treilea ofiter nu era deck un simplu pilot moldovean, muntean sau bulgar, marinar pur sange §i care era de mare folos atunci and i se permitea. Dar adevaratul stapan era contabilul, tanar elegant din Viena, vorbitor de italiana si de putina francez,a. Acesta era insarcinat cu scrierea actelor, cu verificatul pasapoartelor, cu aprovizionarea, se ocupa de // afaceri §i de pasageri, fara a uita de cainele sau,P. 399 un dragut cocker spaniol, care merita fara indoiala cel mai mare interes, in afara zilelor and era predispus sa muste de picioare. Dar nimic nu este perfect in lume. [...] Cea mai perfecta neintelegere domnea printre ofiteri. Pentru a nu fi impreund mancau separat, fiecare la masa sa. Pilotul, primul si cel de-al doilea mecanic aveau, de asemenea, mese separate. Toti erau serviti inaintea pasagerilor platitori. [...] In cabine, paturile nu erau de lepadat. Aveau saltele destul de bine facute, dar asternuturile lasau de dorit, pentru ca nu puteam numi a§ternut un petec de panza de culoare indoielnica. La bordul navei Bosfor, nu aveam cleat unul singur, dar era alb si curat. M-as fi consolat cu absenta a§ternuturilor, si le-a§ fi inlocuit cu servetelele de masa, daca a§ fi avut o cuvertura. Aceasta nu exista insa, era numai o mica invelitoare sau poate era un covor, la fel de murdar ca §i salteaua §i care a servit evident pentru toti pasagerii care se perindasera pe aici. [...] // Din motive economice, oalele de noapte, care pe vapoarele de lux, erau unaP. 400 la fiecare pat, sau cel mult una la doua paturi, aici erau una la o camera intreaga. Nu se gasea decat o oala de noapte, un lavabou si un vas cu apa pentru o jumatate de duzina de paturi. Trebuia sa stai la coada pentru a avea un loc. Aceasta era situatia care se gasea atat la clasa intai cat §i la cea de-a doua, unde ma aflam instalat datorita lipsei de locuri la prima clasa. Ne putem imagina ce se gasea la clasele a treia si a patra! Totusi acest vapor avea un salon somptuos cu oglinzi, cu lambriuri de lemn pretios, cu cristale. Era lux si mizerie in acelasi loc. Ma amuzam de calatorii noi sositi, care inselati de aparente si de pretul platit se asteptau la un dineu bogat, la vinuri fine §i la paturi excelente si gaseau in schimb bauturi detestabile, bucate ce nu se puteau manca si paturi fara asternuturi. Totusi la bord se afla ceva care ne era oferit cu generozitate §i era de calitate excelenta. Cafeaua. Era cu adevarat buns, iar bucatarul excela in facerea ei. Pasagerii erau la fel de numerosi ca pe Bosfor. Cei mai multi erau cei de la clasa intai, care la fiecare debarcare isi disputau cabinele. Cea mai mare parte erau boieri bogati munteni si moldoveni, care fugeau, unii de turci, iar altii de rusi, negustori si speculanti, care mergeau sa faca afaceri sau cine §tie ce invarteli pe la Viena, administratori chemati de stapani, si mai ales spioni. Ace§tia din urma ne faceau sa simtim ca ne apropiem de tarile civilizate. Credeam ca fiecare eraP. 401 spionat, // datorita figurilor noi numeroase, care se perindau tot timpul [...] Treburile se incurcau §i mai mult cand un print se urca la bord, dorea sa fie servit separat si isi punea servitorii sa manance la masa celor de clasa intai. Aceasta
67 www.dacoromanica.ro determina o migratie a pasagerilor spre clasa a doua. Dar in curand nimeni nu mai avea loc, deoarece soseau jandarmi i graniceri, un deta§ament intreg a fost trimis pentru a servi drept escorts printului, dar de fapt pentru a-I impiedica sa debarcei sa comunice cu pamantul. De ce atata precautie ? Veti intelege cand va voi spune numele personajului. Aceasta invazie de ofiterii de agenti care nu plateau, cadeau in sarcina administratiei de la bord, iar prezenta for avea repercusiuni asupra calatorilor. Ceea ce s-ai intamplati de la diets am trecut la foamete. De altfel personalul de la bucatariei din camere nu ajungea la atatea mese. Din dorinta de a servi atata lume, nimeni nu era servit in final. [...] p. 403 La stanga avem intotdeauna Bulgaria turca, unde din loc in loc zarim corturi §i fortificatii incepute. Ne apropiem de gurile Siretului, care din Galitia §i din muntii Carpati, se varsa in Dunarei separa Tara Romaneascai Moldovai care se departeaza de Dunarei se intinde la vest spre Transilvania. Moldova face parte din vechea tars a Daciei. Are 320 de kilometri de la nord la sud, iar de la est la vest 400 de kilometri. Cat despre populatie, numarul ei se apropie de cel al Tarii Romanqti. Autorii nu sunt de acord in privinta cifrelor, iar guvernul ma indoiesc catie mai mult decat acqtia. Mi s-a spus ca exists aceea§i situatie in toate provinciile turcqti sau dependente de Turcia. Tara Romaneasea, unde de abia am intrat, se intinde intre 17 grade §i 24 grade longitudine. Ni se spune ca are 332 km pe 212 km. Dar cifrele nu sunt foarte exacte. Este bine sa se faca precizari §i asupra denumirii tarii, pentru ca localnicii nu o numesc Valahia, ci Tara Romaneasca26, iar turcii Ak-Iflak. Aceste douA tAri a caror importanta comerciala nu este nici cat a celor mai inapoiate departamente, vor fi cauza sau pretextul unei not conflagratii europene, iar aceste tinuturi care ar putea sa hraneasca atatea populatii, be va servi drept mormant. // p.404 Aici Dunarea are o largime impresionanta. Este oare aceasta largimea ei obi§nuita sau este efectul inundatiilor ? Se vad insule peste toti ma intreb daca sunt veritabile sau sunt numai inaltimi ale unor campii inundate? Oricare ar fi adevarul efectul este pitoresc. Este In plan mai mic Marea Greciei cu Cicladele, insa cu arbori §i cu vegetatie abundenta. [...] Iata-ne la Braila, vechea Perislava27. Aici peste tot exists confuzia numelor. Fiecare ora§ are o duzina Si adesea mai multe. Aceasta este, de altfel, unul dintre cele mai importante ora§e ale Tarii Romanqti. Se afla Ia 65 de kilometri de Galati'. Se pare ca ar avea 30 000 de locuitori. Gasim acoloun numar mare de nave §i o fortareata ocupata de ru§i. [...]
26 Zara Rcumanasca. 27 Fals,actualul sat Nufaru se numea Perislava. 28 Distanta de Ia Braila la Galati este de 32 km. Exists si un drum pe faleza care reduce distanta la cca 18 km.
68 www.dacoromanica.ro Taberele. Harsova. Silistra. Rusciuk. Giurgiu p. 406
In fata Brai lei se afla un ora. l sau o localitate. Este Macin29 (?), loc putin cunoscut, al carui nume nu este cunoscut de nimeni de la bordsicare nu este trecut pe harti? Harta Dunarii ar trebui facuta30. Nu Va pot spune toate dificultatile prin care am trecut, pentru a pune de acord Intre ele informatiile din dictionare, ghiduri §i harti,§iapoi efortul facut sä le armonizez in scris cu propriile mete observatii. Dacaasvrea sa folosesc hartile publicate de jurnale, harti ce indica mersul operatiilor, confuzia arfi§i mai mare inca. Aceste harti improvizate sunt incomplete, ele sunt eronate. Se inFala asupra raurilor, pun la dreapta localitatile care se and la stanga, sau in Turcia ceea ce se afla in Rusiasiinvers. Suntem in continuare Inconjurati de insule. Cursul Dunarii seamana aici cu un labirint. In fata noastra, pe malul bulgaresc sunt minarete, un cimitir de pietre // ce au deasupra turbaneside ziduri in ruins. Este Harwva31, vechiul Carsium, unde P. 407 ru0siturcii s-au luptat de multe ori. 0 tabard turceasca, unde numaram mai multe corturi, se afla in afara oraplui. Mai departe zarim malurile fluviului impanzite de cai, care veneau pentru potoli setea 4i a cauta racoarea, pentru ca soarele era arzator, iar aerul lipsea. Acqti cai semisalbatici erau mici, dar viguro0. Soseau in turme de 100-200. Deodata incepeau sa fugd impreuna, ceea ce producea un spectacol animat, asemanator cu cursele de la Champs de Mars,32 Hippodrome sau Corso. Aceste turme se succedau fara intrerupere pe leghe intregi. Am vazut de asemenea turme de boiside porci. Nicaieri nu am zarit o atat de mare abundenta de animale. Trebuie sa alba o valoare considerabila. Aici Dunarea are o largime considerabild. Ne apropiem de malul muntean, unde distingem o mare deplasare de trupe. Ne intalnim cu nave pline de soldati ru0. Mai departe intalnim pescari, sau alti oameni in barci, care la apropierea noastra dispareau in tufipri. [...] Tara nu este impadurita,deliar fi putut fi, martora find vegetatia viguroasa. // Malul bulgaresc este ridicat, cel muntean este platsiputin accidentat. [...] p. 408 Intalnim o flotila de ambarcatiuni muntene cu aspect ciudat. Nustiude ce fiecare natiune are o forma de ambarcatiune specified. Chiar daca experienta le demonstreaza ca. forma §i constructia ei este incomoda §i periculoasa, nu renunta la ea.[..] Posturile de graniceri de pe malul drept §i-au schimbat infati§area. Cele ale muntenilor seamand cu nite cqti montate pe ni§te piloni. Acolo cel putin se afla la adapost de furia fluviului. Sunt ocupate pe rand de romanisiru0. Toti ace§ti soldati, in tinuta de corp de garda sunt Imbracati cu redingote lungi din stord albicioasa, neelegante. Fiecare post, casicele de pe malul rusesc, °data ce ne
29Matfchi, oral, jud. Tulcea. 30 Harti ale Dobrogei au fost facute de trupele imperiale ruse, cu ocazia razboaielor din 1828-1829, 1877-1878. 31 Oras jud. Tulcea. 32 Champs de Mars, grAdina publica din Paris, intre Tour Eiffel $i Scoala militara.
69 www.dacoromanica.ro recuno§teau, ne prezenta onorul. Pe malul turcesc numarul soldatilor era mai mare, dar nimic nu ne-a atras atentia §i am fi putut debarca oriunde am fi vrut, fara probleme. [...] p. 409 0 escadrila turceasca, care cobora pe fluviu, a trecut in stanga noastra. Ea ducea, lard indoiala, hrana §i provizii soldatilor din posturi. [Urmeaza descrierea S ilistrei]. p. 411 La orele §apte §i jumatate am trecut prin fata unui alt ora§ §i am aruncat aici ancora. Era Giurgiu, ora§ romanesc de 18 000 de suflete, aparat de o fortareata. Am ancorat aici cu gand de a avea o noapte lini§tita. insa ancorajul nostru a fost gre§it. Din cauza vantului §i a curentilor, care au deviat ancorele, am fost aruncati asupra unei ambarcatiuni ruse§ti incarcata cu munitie de razboi, obuze, bombe, cutii de cartu§e §i de praf de pu§ca, care trebuiau sa fie descarcate, dar care atunci se aflau pe nava. Frumoasa trezire pentru cei aflati pe nava, simtind §ocul, vazind focul de la cazanele noastre §i scanteile luminand marfa ! In uimirea lor, capitanul §i echipajul ne-au luat drept o nava turceasca §i erau pregatiti sa traga asupra noastra. [...] p. 412 De indata ce s-a luminat am plecat sa vizitez Giurgiu, dar nu am putut sa trec peste linia care mi s-a indicat. Plimbarea mea a fost astfel scurta. Nu am pierdut nimic. Acest ora§ nu are nimic remarcabil decat o fortareata. In port se afla o flotila romaneasca, adevaratla flota fluviala. In spatele ora§ului am vazut o campie impadurita. Se vorbea mult la bord despre evenimentele din noaptea trecuta.[...] Zvonurile aventurilor noastre s-au raspandit rapid in ora§. Grupuri de doamne, de ofiteri ru§i §i romani veneau curio§i sa ne examineze nava. Trasuri ingrijite, cu atelaje intretinute, aduceau // pe aceste doamne. Printre militari se distingea unul in P. 413 tunics bleu cu eghileti de argint §i pe cap cu aceea caciula de astrahan cu panza ro§ie, costum national a carei eleganta deja am remarcat-o. Cazacii, u§or de recunoscut, cu micile caciuli cilindrice, pe cai slabi §i cu lancii lungi, s-au aratat §i ei in fata noastra. [Urmeaza descrierea Rusciukului]. p. 414 La Giurgiu in timpul noptii, intre cele cloud incidente pe care le-am avut cu nava noastra, a urcat la bord un ilustru pasager, care nu era altul decat printul Milo§33 al Serbiei §i invingatorul turcilor, care acum probabil se retrageau din fata lui. Printul Milo§ este un barbat de 6065 ani, inalt, vanjos, fara a fi gras. Poarta o cascheta, o redingota §i ochelari. Poate fi luat drept un negustor din Marais34, daca o lovitura de sabie nu i-ar fi insemnat fata, care fara a fi frumoasa sau distinsa are ceva demn §i impunator. Se pare ca. Milo§ a fost pastor. Prin curajul sau s-a impus §i §i-a facut o reputatie prin respingerea atacurilor turce§ti. Cand domnitorii au fost ale§i, a obtinut acest titlu §i a guvernat Serbia ca un administrator abil, chiar daca nu §tia sa scrie sau sa citeasca. Era insotit de doi secretari. Unul dintre ei este un boier bogat, ale carui maniere de curte contrastau cu aerul patern al stapanului sau. [...] //
33 Milo* Obrenovie (1780-1860), print al Serbiei intre 1815-1839 *i 1858-1860, fondator at dinastiei sarbe Obrenovie. 34 Marais, cartier comercial din Paris.
70 www.dacoromanica.ro Am vazut ca printre pasageri, in afard de printul Milo*, se aflau*icei care auP. 415 fost alungati din ladle for datorita evenimentelor politice. Compromi*i de actiunile contra ru*ilor, turcilor sau impotriva amandoura, deoarece exista in principate un partid national, care nu era nici turc, nici rus, fugeau *i de unii *i de altii. Se gaseau deci, romani, bulgari, sarbi. Adaug ca, in general, ace*tia se temeau mai mutt de ru*i decat de turci, *i ca cnutul sau Siberia sau simpla teams de naturalizarea strains, era cauza acestor plecdri. Toti ace*ti emigranti erau cunoscatori de carte, sau doreau sa treacd astfel. Bogati sau saraci aveau pretentii marl. [Despre calatorii care s-au urcat pe vas la Galati]. Printre cei mai curio*i sa afle noutati erau doi moldoveni cu maniere bune §ip. 417 plini de spirit. Unul era Inalt cu mustata lungs*iIntotdeauna cu o pips de jasmin. Era un bogat proprietar de pamanturi, de miff de animate *i de *erbi35. Se ducea la Paris pentrualivedea flub, care invdta acolo*isa o ingrijeasca pe sotia sa bolnavd. Cu un caracter sincer*ideschis, foarte inteligent, vorbind foarte bine franceza, chiar dacd nu fusese niciodata in Franta, II mare prieten at turcilor, detestandu-i pep. 418 ru*ii de care probabil fugea, se numea George R. Celdlalt, in varstd de 30 de ani, se numea P. *i era din Galati. Rareori am vazut o figura atat de find *i distinsd. Educat la Paris, a prins accentul*imanierele fard cusur. Iii spunea negustor, dar pretindea ca face parte din aristocratie, care jucase*ijuca in continuare un rot important in afacerile tariff. Avea mai degrabd aerul unui diplomat decat cel al unui negustor. Adaugam ca voiajase in Rusia *i Turcia imbrdcat in sutand, ca cheltuise milioane*i caavea de gand sa mai cheltuiascd tot atat. Se gasea pe vas *i un important fabricant de panzeturi. Avea numero*i muncitori*icuno*tea totul despre ma*inile noastre cele mai noi. [...] Un profesor elvetian, Schewitz, director al unui pension din Bucure*ti, ce conducea la Viena *i Berlin pe cei doi fii, unul de *aptesprezece ani*iceldlalt de cincisprezece ani, copii unui locotenent din Bucure*ti. [...]
Colinele. Vidin. Serbia. Podul lui Traian. p. 440 Trecerea Portilor de Fier. Orpva
p. 451 [...] Iatd-ne la locul Ingust unde se afla Podul lui Traian36. Se zare*te, atunci cand apele suet scazute, o duzind de piloni. [...] Un Tic mai incolo se gasesc ruinele unui turn care ii este atribuit lui Septimius Sever3.[...] /I Tarim Or*ova, OssovaP. 453 sau Ossehowa, ora* austriac care facea parte altddata din Tara Romaneascd *i care se nume*te Or*ova Veche, pentru ca mai este alta. De la distantd, pare o localitate importantd. Ne oprim in port. Ne cobordm bagajele *i dorim sd-1 vizitam. Suntem atentionati ca Austria se afla Inca in regim de stare de asediu, iar introducerea armelor In tars este aspru pedepsitd. Acest lucru m-a ingrijorat, pentru ca aveam cu
35 In sens de tarani aserviti. 36 Podul de la Drobeta, construit de Apollodor din Damasc. 37 Septimius Severus, Imparat roman (193-211).
71 www.dacoromanica.ro mine un adevarat arsenal: o sabie turceasca, un iatagan, doua pumnale persane, p. 454 plus o pereche de pistoale [...] II lata-ne la vama. Aceasta este un fel de hangar plin de lume, unde se aflau laolalta bagajei pasageri. Dupa o ora de ateptare, vazand ca verificarea Inca nu incepuse, sufocat de caldura, am vrut sa merg sa iau aer, dar un functionar mi-a barat drumul cu puFa. Am Incercat sa-1 fac sa Inteleaga ca sunt un om, nu un lucrui a embargoul pus pe incarcatura nu ma privqte pe mine. Dar cu un gest semnificativ, functionarul mi-a dat de inteles ca la vama totul este considerat lucru §i ca in aceasta calitate nu am nici un cuvant de spus. Pe scurt, impreuna cu camarazii mei eram in a§teptare. Aceasta a fost lunga, iar noua ni s-a paruti mai lunga, mai ales ca prin ferestre vedeam o multime, imbracata in dantelei cu palarii, care se plimba pe aleile unui parc umbros, unde ne doream §i P. 455 // not sa fim. Am inteles mai tarziu ca era vorba de o sarbatoare la Orwva. [...] Dupa ce am reu§it sa fac un tur al festivitatilor, m-am plimbat prin port. $i acolo era o multime. Primul lucru care m-a uimit a fost un cerFtor orb condus de o fetita de zece ani, care era maslinie §i complet dezbracata. Am vazut, la Neapole, alergand astfeltrengari, dar era pentru prima data and vedeam o fata de varsta ei in aceasta conditie. Am Intrebat tine erau acei oameni care se plimbau imbracati in propria for piele ? Mi s-a raspuns a erau tigani §i ca acesta era costumul pe care it purtau toti copii in lunile calduroase. Mai mult nimeni nu be dadea atentie, iar fata nici nu se sinchisea. [...] Doua frumoase hoteluri ne anuntau ca pasagerii se puteau caza aici confortabil. Fete dragute, dar agasante, ne dadeau de inteles ca sexul frumos este aici foarte generos. [...]
72 www.dacoromanica.ro GEORGE WILLIAM FREDERICK HOWARD CONTE DE CARLISLE (1802-1864)
George William Frederick Howard a fost primul dintre cei case copii ai Georgianei Cavendish siai celui de-al saselea conte de Carlisle, ambii provenind din cloud importante familii aristocratice engleze. Astfel, educatia sa a fost una pe masurd, urmand cursuri la Colegiul Eton si la Universitatea Oxford (Christ Church) si special izalThdu-se in limbi clasice, teologiesjliteraturd englezd. In 1825 tatAl sau a fost numit conte de Carlisle si drept urmare, el a cdpatat titlul de viconte de Morpeth, pe care I-a detinut pand in 1848, cand Ii va succeda tatalui sau. Urmand traditia familiei sale, vicontele de Morpeth s-a implicat in viata politica britanica in calitate de liberal, intrand in Parlament ca reprezentant al tinutului Yorkshire (1830-1832) si apoi al uneia din cele trei subdiviziuni istorice ale acestuia, West Riding (1832-1841; 1846-1848). A promovat egalitatea religioasd, reformele in ce priveste domeniul asistentei sociale si, incepand cu 1835, cand devine secretarde stat pentru Irlanda, o serie de proiecte de legi care sa ajute la imbundatirea vietiiinaceasa provincie britanica. In timpul mandatului sau de case ani a capatat reputatia unui simpatizant al cauzei irlandeze. De altfel, el a fost unul dintre initiatorii si sustinatorii proiectului de lege care urmdrea inlaturarea zeciuielii, ce trebuia platita de arani, in favoarea bisericii lor, catre biserica anglicana. Lupta dusa pentru pastrarea identitatii nationale, iar mai apoi chiar pentru propria supravietuire, odata ce marea foamete s-a declansat, i-a determinat pe irlandezi sd se organizeze si sä recurga la diverse forme de rezistentd fats de masurile luate de autoritatile britanice. Razboiul Zeciuielii" (Tithe War), dupd cum este numit in istoria Marii Britanii, care si-a facut cunoscutd latura sa violenta in perioada 1831-1836, s-a finalizat prin adoptarea legii din 1838, prin care aceasta sums de bani urma sa fie platita de mosier si nu de arendas. Chiar dacd vicontele de Morpeth a reusit sa -ii impund punctul de vedere in aceasta problems, reusita sa in ce priveste proiectul privind Irlanda a fost partial& Situatia nu s-a imbunatatit considerabil pentru tardnimea irlandezd, intrucat mosierii nu au facut dec.& sa creased obligatiile si arenda, iar ajutoarele date de stat pentru a depa.i foametea, bolile si celelalte probleme erau mici gi ajungeau, uneori, prea tarziu. In februarie 1848 a initiat un alt proiect legat de sdnatatea publics, ce a devenit lege la sffirsitul sesiunii parlamentare. Moartea tatalui sau, in octombrie acelasi an, I-a transformat in cel de-al saptelea conte de Carlisle, permitandu-i sa ajunga in Camera Lorzilor. Dezamdgirile suferite in viata politica II determind ca, dupd numirea ca rector, in 1853, la colegiul Marichal din Aberdeen, sa caldtoreascd un an de zile prin Europa. Rezultatul acestei cdatorii a fost lucrarea, primita cu foarte mula caldura atat pe bAtrinul continent cat si in America, Diary in Greek and Turkish Waters, din care fac parte si pasajele selectate pentru prezentul volum. Noul premier, lordul Palmerston, I-a numit in februarie 1855 lord-lieutenant sau vicerege al Irlandei, functie pe care a detinut-o aproape pand la moarte (1855-1858; 1859-1864), moment ce poate fi considerat apogeul carierei sale. Datorita sdratatii precare s-a retras din postul ce-1 detinea in octombrie 1864 si a murit in decembrie acela.i an, chiar inainte cu o zi de sarbatorirea Sf. Nicolae. Pentru cd nu s-a casdtorit niciodatd, titlul si averea sa au revenit fratelui sau. Al saptelea conte de Carlisle nu a fost numai un om politic, ci $i un literat, pamfletar si cdlator unanim apreciat. Poeziile sale, publicate, in mare parte, in mod disparat in publicatiile vremii, au fost adunate de surorile sale si redate publicului in 1869'. Observatiile acute cu ocazia calatoriilor sale in
I Poems by George Howard, earl of Carlisle selected by his sisters, London, E. Moxon, 1869.
73 www.dacoromanica.ro America si Canada (1844), jar mai apoi in Europa2, au fost facute publice Inca din timpul vietii sale, °Nand recenzii favorabile din partea ziarelor cu prestigiu la acea data (The North American Review, The British Quarterly Review, The Edinburgh Review or Critical Journal). Ultima sa cdlatorie, cea desfasurata in Europa, este cea care ne intereseaza datorita informatiilor referitoare la principate, pe care le cuprinde. Plecat la data de 3 iunie 1853 din Londra, trece prin Calais si Dresda pentru a ajunge la Viena, de unde is vaporul care Constantinopol. In drumul spre capitala Imperiului Otoman, are prilejul de a poposi in orasele-port romanesti (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Braila, Galati) si de a inregistra, cu ochiul sau critic, aspecte de viata sociald, culturald8i,bineinteles, comerciala. Despre contele de Carlisle a mai scris si N. lorga, Un lord locotenent al Mandel pe la roman, in Revista istorica", 1942, XXVIII, p. 21-23.
GEORGE WILLIAM FREDERICK HOWARD CONTE DE CARLISLE Jurnal purtat in apele gremtisiturce03 p. 25 [...] 19iunie<1853>.Curand dupd plecarea noastra, eram pe punte la ora treisijumatate. Putin mai jos de Moldova Noue, fluviul intra intr-un defileu cu dealuri abrupte, stancoase, impadurite, strajuit de un caste! de o parte si de un turn de cealalta, cam in modelul Rinului. Dar cred ca in curand acest suvoi isi va depasi P. 26 fratele sau german,
2 Travels in America The poetry of Pope. Two lectures delivered to the Leeds mechanics' institution and literary society, December 5th and 6th, 1850, New-York, G. P. Putnam, 1851, 135 p.; Diary in Greek and Turkish Waters by the right honourable earl of Carlisle, second edition, Longman, Brown and Green, 1854, 353 p. 3 George William Frederick Howard, Diary in Greek and Turkish Waters, second edition, Longman, Brown and Green, 1854, p. 25-35. 4 Oras, jud. Caras-Severin. 5 2000 feet. In trecut, unitate de masurd a lungimii, egald cu o treime dintr-un metru. 6 Drave. 7 Save. gTheiss. 9 Unitate de masura engleza pentru lungime, egald cu 0,914398 m. I° Trajan. Marcus Ulpius Nerva Traianus (53-117), imparat roman (98-117). I I Wallachia.
74 www.dacoromanica.ro dealuri, care aici au inceput sa se lase in jos. Chiar inainte am trecut pe langd o cetate turceasca§io insuld12, care controleazd fluviul, dar care nu pare a fi capabild de o aparare curajoasa. Apoi am ajuns la partea cea mai periculoasd, care poartd numele impunator de Portile de Fier13. Aceasta parte a Dundrii a fost considerate pand de curand de netrecut de catre vapoare; dar un cdpitan indraznet, aflat in serviciul companiei
12 Este vorba despre insula Ada Kaleh, acoperita de ape in 1970 in urma realizArii laculului de acumulare Portile de Fier I. 13 Iron Gates. 14 Sozoreny, oral, jud. Mehedinti. 15 In 1801, prin actul de uniune, a luat nastere Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. Drept urmare, nationalismul irlandez s-a amplificat, cel mai important reprezentant find Daniel O'Connell (1775-1847). Situatia irlandezilor se inrautateste in timpul marii foamete (1845-1852), catid principalele fenomene ce s-au facut remarcat au fost: infometare, cresterea numArului de boll si emigrarea.
75 www.dacoromanica.ro Chiar mai jos de micul sat, pe ambele maluri, sunt pilonii podului construit de Traian deasupra unei latimi de 3 900 de picioare engleze; arhitectul a fost Apolodor din Damasc16. Se spune ca figurile dacilor de pe stalp seamana la // p. 29 trasaturi, personalitate §i costum cu valahii de azi. Ce popor au fost romanii! Nici Anglia nu are nimic de invatat in ce prive§te imbunatatirile vietii materiale pentru India din ceea ce Roma a facut pentru Dacia? [...] 20 iunie. Intre cele doua dejunuri ale noastre, am poposit la Giurgiu'7, care serve4te drept port pentru BucureVi18. L-am vazut in rapaitul ploii, ceea ce a sporit p. 30//impresia pe care mi-a facut-o locul, de disconfort idecadere. Avea o garnizoana de 200 soldati valahi; nu aveau nicio veste despre m*arile din Rusia. Cu putina exersare, cred ca se poate intelege limba valaha cu ajutorul latinei. Aici §i in Moldova°, Inca 4i spun romani20. Curand dupa ce am pornit din nou am avut parte de o furtuna cu fulgere, prin care Silistra se deslu§ea cu greu. Este straniu ca am ajuns in aceste locuri spre sfar§itul lui iunie, Para sa-mi fi dorit macar o data sa-mi schimb hainele mete groase de iarna. In aceasta sears fluviul parea ca incepe a se descotorosi de malurile sale. Intr-un loc am vazut podgorii pe tarmul bulgaresc, dar in general parea a exista o mare greutate in cultivare. Cu cat vad mai mult din aceste taritotu§i, trebuie amintit, ca aceste observatii le fac pe parcursul trecerii foarte rapide a vaporului, care mergea cu o viteza de 16 mile fata de curentimi dau seama, din ce in ce mai mult, ca orice schimbare care ar deranja multimea inerta ar putea sa dea o Hansa mai buns decat cea a starii actuale, de putrefactie rau mirositoare §i mucegaita. Dupa lasarea intunericului am atins Braila21 §i apoi am sosit la Galati22, capatul navigarii noastre pe actualul vas. Este principalul port at Moldovei. 21 iunie. Trezindu-ma, am fost mai degraba Ingrijorat sa aflu ca vaporul care p. 31urma sa ne duca // de aici la Constantinopol nu a ajuns Inca. Cu toate acestea este a§teptat sa vina pe parcursul zilei. Consulul englez, dl. Cunningham23, spune ca a venit la bord sa ne vada. A trait aici timp de 18 ani ceea ce, cred, trebuie sa fie o soarta trista. Se a§teapta sa afle curand despre intrarea ru§ilor:el spune ca sarmanele principate trebuie sa suporte cheltuielile, de§i Rusia pretinde ca be va plati.Un alt fenomen secundar incantator at ocupatiei este acela ca armatele rusqti nu queaza niciodata in a introduce ciuma sau, cel putin, vreo febra rea care se manifests sub acest nume. Carantina pare sa fie adevarata molima a acestor tinuturi24: oricine trece de pe un mal pe celalalt este supus ei §i chiar e impiedicat sa obtina
16 Apollodorus of Damascus(cca. 60-125), arhitect, inginer si sculptor antic, sirian sau grec de origine. 17 Giurgevo. 18 Bucharest. 19 Moldavia 20 Romans.Confuzie din partea autorului. Denumirea pe care si-o atribuie locuitorii Tarii Romanesti si Moldovei este cea de romani, care face, intr-adevar trimitere Ia originea latina. 21 Ibraila. 22 Galatz. 23 Charles Cunningham, viceconsul englez Ia Braila si Galati din septembrie 1836 si consul incepand cu 1860. Pentru mai multe informatii vezi Paul Cernovodeanu,Rapoarte consulare engleze P. 32in perioada regulamentard (1835 1849)InRevista de istorie", tom 34, 1981, nr. 6, p. 1098. 24 Districts.
76 www.dacoromanica.ro vreo provizie de peste, ca pe barcagii, care nu au voie sa treaca Incolo §i Incoace. Am Intrebat care era scopul liniei de pichete care continua la intervale regulate in josul Dunarii, §i care acum, in cea mai mare parte, stateau in mijlocul apei. Ni s-a spus ca scopul lor in principate era sa-i Impiedice pe tarani sa fuga de la stapanii lor. Si cum locul lor de refiigiu ar fi, fie in Turcia25 fie in Rusia, nu mi-am putut face prea bine o idee asupra starii lor prezente. Robia a atins desavar§irea; §i pentru ca sunt obligati sä asigure // recolta stapanului sau boierului26 inainte
25Turkey. 26Lord or Boyard 27Mazeppa. Ivan Stepanovych Mazepa (1639-1709), batman al Ucrainei (1687-1708). In 1709 a luptat alaturi de regele Suediei, Carol al XII -lea, Impotriva Rusiei. Coalitia dintre cazaci si suedezi a fost infranta la Poltova, unde a murit $i regele Suediei. Mazepa s-a refugiat Ia Tighina, unde a murit in foarte scurt timp. 28Este vorba despre opera ce are Ia bazA muzica lui Vincenzo Bellini (1801-1835) si libretul semnat Felice Romani. Premiera a avut loc Ia Milano, in 1831, Ia Teatrul Carcano. 29Ovidius Publius Naso (43 i. H.-17 d. H.), poet antic roman.
77 www.dacoromanica.ro No Muse here sooths the rugged Thracian's car" 30 Cel mai neinduplecat moralist cu greu si-ar pldnge de mild, deoarece s-a realizat o legaturd Intre urechile for surdesisimturile lipsite de expresie catre o arta rafinatasiumand. Ce tuna plind strabatea cerul de un albastru deschis cand am iesit p. 34 din teatrul//cel familiar! Am simtit ca a meritat sä yin !And atat de departe pentru a vedea acea tuna. 22 iunie. La ora 8 am pardsit vaporul Szecheny" si pe bravulsieducatul sau cdpitan. El este unul dintre aceia pe care nimeni nu -1 poate pardsi, fara sd-si doreascd sd-I reintalneasca in vreun episod at nestatornicei vieti. Ne-am mutat pe Persia", pe care I -am gasit a fi un bun vapor, cu o hrand imbelsugatd, dar prea putin ispititoare si cu un cdpitan, un alt dalmat, despre care trebuie spus doar ca parea sd-si inteleagd bine meseria. Am pornit cu doar case pasageri in cabina de sus, deli in diferitele parti ale puntii erau o zond turceasca si una evreiasca si o mica dugheand turceasca unde se face cafea. La orele stiute i-am vazut pe turci si evrei spunandu-si rugaciunile Si facand plecdciuni spre pamant cu fetele Indreptate spre Jerusalem, respectiv Mecca. Am trecut de gura Prutului31, granita (actuald) a stapanirii rusesti; acolo, locul unde rusii au trecut Dundrea in timpul ultimului rdzboi32; apoi o priveliste indepartata a
30 Niel o muza- nu a venit nwingaie pe gelii neinduplecati. 31 Pruth Punctul de varsare at Prutului, pe care-I mentioneaza autorul este satul Giurgiulesti, raionul Cahul, Republica Moldova, aflat la est de Galati. 32 Este vorba despre razboiul Crimeii (1853-1856), in timpul caruia armatele rusesti au trecut Prutul (1853) in Moldova. -13 Adrianople, azi Edirne, oral in Turcia. 34 the Bar. Este vorba despre Bara Sulina. 35 Con tutta la forza 36 Euxine.
78 www.dacoromanica.ro SIR PATRICK O'BRIEN (1823-1895)
Patrick O'Brien s-a nascut la Dublin, pe 20 aprilie 1823, fiind fiul lui Timothy O'Brien (1787- 1862) si al sotiei acestuia, Catherine Murphy. Taal sau a fost un important om de afaceri (negustor$i administrator al bancii Hibernian") si politician liberal, ales primar al Dublinului in anii 1844 si 1849; membru al Parlamentului britanic din 1846, Timothy O'Brien a fost Innobilat baron imediat dupa vizita in Irlanda, a reginei Victoria, in anul 1849. Singurul copil al familiei, Patrick si-a facut studiile Ia Trinity College, Dublin, absolvind in 1843 si primind licenta de practica juridica in Wanda in anul 1844. Pastrand convingerile liberale ale tatalui sau, Patrick O'Brien a fost ales membru al Camerei Comunelor in iulie 1852, in King's County, detinand aceasta calitate pand in 1885, 'cand circumscriptia a fost divizata. In plan politic a sustinut extinderea drepturilor electorate si a aparat principiul egalitatii religioase, fiind extrem de apreciat de colegii politicieni. S-a casatorit in anul 1866 cu Ida Sophia, vaduva locotenent-generalului Perry'. Dupa ce a calatorit in spatiul italian, Patrick O'Brien se afla la Constantinopol in vara anului 1853, cand intrarea armatelor tariste in Principatele romane a declansat criza, in relatiile ruso- otomane care avea sa duca la conflictul cunoscut in istorie sub numele de razboiul Crimeii. In acest context, in septembrie 1853, Patrick O'Brien sosea in principate, unde avea sa ramand aproximativ trei luni, pans in decembrie, cand a plecat, via Brasov, Sibiu $i Arad, catre Viena. In cele 181 de pagini ale Jurnalului uneisederiin Principatele Duneirene In toamna ci iarna anului 1853 tanarul politician irlandez descrie perioada petrecuta pe pamant romanesc. Relatarea sa este mai putin densa in informatii detaliate privind realitatile romanesti decat alte scrieri contemporane. Incereand un stil uneori amuzant, alteori incarcat de povestiri romantioase sau siropoase, relatarea lui Patrick O'Brien este insa extrem de interesanta prin referirile la conditiile navigatiei la gurile Dunarii, atunci controlate strans de autoritAtile tariste, prin prezentarea situatiei carantinei din Tara Romaneasca, prin descrierile oraselor Sulina, Braila, Galati si Bucuresti, dar mai ales prin pasajele ample si pline de amanunte privind pericolele calatoriei pe drumurile interne, la fel de pline de praf, noroisicazaci. Foarte interesant este si capitolul relativ la caile de comunicatie de-a lungul istmului dobrogean, de Ia Cernavodd si Rasova care Constantasiposibilitatile de amenajare a unui canal. Nu in ultimul rand, referirile la confruntarile dintre armatele rusa si otomana, in apropiere de Giurgiu $i Oltenita, reprezinta o contributie importanta la istoria timpurie a razboiului Crimeii. Despre Patrick O'Brien au scris: Paul Cernovodeanu, Calatori str dini din vremea revolufiei de la 1848, rdzboiului Crimeei ci epocii Unirii, in Biblioteca Bucurestilor", an II, nr. 12, 1999, p. 9; James Christian Brown,The Illustrated London News" despre romdni, in Magazin istoric", an XL, serie noun, nr. 7 (472), iulie 2006, p. 48.
I Informatii biografice preluate din Peerage, baronetage and knightage of Great Britain and Ireland for 1857, including all the titled classes, vol. XVII, by Charles Roger Dod, Londra, 1857, p. 427-428 si Debrett's Illustrated House of Commons and the judicial bench, compiled and edited by Robert Henry Mair, Londra, 1867, p. 176.
79 www.dacoromanica.ro SIR PATRICK O'BRIEN Jurnalul unei §ederi in Principatele dunfirene in toamnai iarna anului 18532 Capitolul I
P.3 In septembrie anul trecut <1853>, am plecat din Constantinopol la bordul vaporului austriac Fernando I"3, cu destinatia gurile Dundrii. [In continuare descrie plecarea din capitala otomanA, flota de razboi a sultanului iopririle in porturile Burgasi Varna.] P. 7 In dimineata de dupd plecarea noastra de la Varna, am ancorat la circa o mile de gura Dundrii. Cum adancimea apei deasupra bareis era de doar base picioare6, nu ne-am putut apropia mai mutt. Intinderea de apa tulbure din fata noastra era presaratA cu epave. Era ceva teribil de dezolant in acest peisaj. Acolo unde apa era mica, in mareea galbend se zareau carenele intunecate ale vaselor, asemenea unor cadavre pe jumatate acoperite, iar in alte locuri se vedeau doar catargele vaselor scufundate, ridicandu-se din apa asemenea bratelor intinse ale unui om care se ineaca. Pe farm era quata o nava de constructie olandeza, putrezind la soare, iar langa not erau cativa barbati in barci, incercand sä pescuiasca incarcatura unui vas care se scufundase in ziva precedenta. Dincolo de bard, un alt vapor a§tepta sä ne (Ilia in amonte pe Dunare. Ne-am indreptat spre el cu un barcaz7, cu panzele intinse, cAci vantul era bun; nava mai era propulsatA de pse barbati §i remorcata de o aka bared cu §ase vasle, §i ea cu panzele ridicate. In circa o orA, am ajuns la p. 8 vaporul care ne atepta II pe Dunare §i, dupd ce am luat micul dejun la bord, am coborat pe uscat pentru a vizita orawl Sulina. Sulina apartine Rusiei8. Orawl este alcatuit dintr-un §ir dublu de case din lemn cu etaj, ce se intind de-a lungul malului fluviului, cu o mla§tina sumbra in spatele tor. Cele mai multe case sunt construite pe piloni, in mijlocul baltilor de apa puturoasa, care se scurge din mlatina alaturata. Locul duhne§te de febra in lunile de yard §i este aproape de nelocuit iarna, din cauza frigului. Piloti, pescari, carciumari Si proprietari de limburi9, cativa soldati ru§i §i unul sau doi preoti greci19 alcatuiesc populatia oraplui Sulina. Am numarat mai bine de cloud sute de vase de diferite marimi, ancorate pe fluviu. Unele erau acolo de trei luni, neputand sa treaca peste bard! Aproape fiecare incercare de a intra pe mare se dovedise fatala de la
2 Traducere dupa Patrick O'Brien, Journal of a residence in the Danubian Principalities in the autum and winter of 1853, London, 1854. 3 Numele corect este Ferdinand° r'. 4 Mila marina= 1 852 m. p. 9 5 Bara este pragul de nisip situat sub apa, in fata gurii de varsare a Dunarii in Marea Neagra. 6 Circa 1,83 metri (un picior este o unitate de masura a Iungimii, egala cu 30,48 cm). 7 Barge. g Rusia devenise stapana pe cel de-al treilea brat al Dunarii (Sfantul Gheorghe) dupasemnarea Tratatului de la Adrianopol. 9 Lightermen. I° Probabil cu sensul de ortodocsi.
80 www.dacoromanica.ro Inceputul lunii iunie$itoate eforturile de a taia un canal peste bard par sa fi fost abandonate. La gura fluviului era o draga ruseasca; judecand dupd // noroiul ce o acoperea, casidupd aspectul ei murdar si parasit, parea sa nu fi fost folosita de mult timp. In apropierea navei de dragat era o canoniera ruseasca. Singura persoand de pe punte era un marinarn malt, Intr -un palton plin de noroi, stand atarnat peste bordajsiaruncand in mare fire de paie. In conformitate cu Tratatul de la Adrianopol, insula Sf. GheorgheI2, re care se afta Sulina, ca si celelalte insule ale Dunarii, n-ar trebui sa fie locuita. Insa rusii au construit o statie de carantind la capatul de sud-est al insulei Leteansiputin mai tarziu au ridicat micul oral Sulina"b's, pe care s-au declarat stapani. La capatulopus al insulei Sf. Gheorghe, Ia intrarea pe brat, rusii au construit o aka' statie de carantina. Restul insulei Sf. Gheorghe este o mlastind pustie. $i fard alte cauze, nivelul scazut al apei deasupra barei, la gura Dundrii, Inregistrat din luna iunie, ar fi fost suficient pentru a lovi in comertulBrai lei" sip. 10 Galati for'.Totusi, mi se pare ea, // cu putind vointa din poate partile, ar fi extrem de simplu sa pastrezi trecerea deschisa peste bard, la o adancime de paisprezece saisprezece picioare. Din cat de greu s-a tras la rame pe distanta de la vapor la Sulina, curentul trebuie sa fi fost foarte puternic; trebuie sa fi avut o viteza de cel putin cinci noduri pe ord16. Astfel, ar fi nevoie doar sa se grebleze bancul de nisip, din care este formats bara, iar forta curentului 1-ar lua cu sine. 0 draga prevAzuta cu asemenea raschete, nu avand cupe, ar obtine usor acest rezultat. Sigur ca utilizarea de piloni de sprijin'7 pe ambele parti ar mentine canalul deschis permanent; 'lima fard a recurge la asemenea cheltuieli, vasul de dragat, folosit corespunzator, poate asigura un canal sigur pentru nave, cu o adancime chiar si de doudsprezece picioare de apa, in lunile de yard. $i bratul Sf. Gheorghe, care se Intinde Intre cealalta parte a insuleisimalul bulgarescI8 al fluviului, poate deveni navigabil. In punctele cele mai putin adanci, apa este de doudsprezece picioare; nivelul apei la bard, la gura // acestui brat, p. 11 variazd in diferite puncte Intre saptesipaisprezece picioare. Nu s-au facut pand acum masurdtori exacte si n-au fost plasate geamanduri; astfel, nici un vas nu foloseste aceasta ruts. Bratul ChiliaI9, care separa insula Letea de Basarabia, este navigabil pe Intreaga sa lungime; insd find in stapanirea Rusiei, nu este niciodata frecventat de vasele altor natiuni. Anglia este tara cea mai interesata de amenajarea pentru navigatie a gurilor Dundrii$inumai ea a demonstrat o dorinta sincerasiconstants de a se realiza acest lucru. In anul 1851, exporturile de la Braila, pe caleamarii,s-au ridicat la suma de
II Marine. 12 St. George. 13 Lati Island. 136's Fals. Sulina este atestata documentar Inca din timpul Imparatului bizantin Constantin Porfiroenetul. in 1318 devenise port genovez. ' Ibraila. 15 Galatz. 16 Circa 7,4 km Ia ors (1 nod este egal cu o mils pe ors). 17 Driving piles. 19 Fals. Este vorba despre malul dobrogean. 19 Kilia.
81 www.dacoromanica.ro 778 157 £, iar importurile pe Dunare la 334 078 £. Exporturile de la Galati, pe calea marii, s-au ridicat in acelasi an Ia valoarea de 496 368 £, iar importurile pe calea Dunarii la 374 233 £, ajungandu-se in total Ia suma, pentru importurisi exporturi, de 1 982 836 £. Supusii britanici si vasele britanice au cea mai mare contributie Ia realizarea acestui comert; astfel, este de datoria guvernului Maiestatii p. 12Sale sa-si foloseasca influenta // pentru a indeparta, cat mai mult posibil, toate obstructiile din calea liberei navigatii la intrarea Dunarii. In circa douasprezece ore dupa ce am plecat de Ia Sulina, am ajuns la Galati; sidupd ce am debarcat o parte din incarcaturasicativa pasageri, ne-am continuat drumul spre Braila, care se and la circa zece mile in amonte.[...]
Capitolul H p. 13
Toate persoanele care yin in Moldova sau Tara Romaneasca din Turcia sunt obligate sa faca patru zile de carantina. Este o simpla masura politieneasca, deoarece Turcia europeana a avut, in ultimii ani, aceeasi situatie a sanatatii publice ca oricare aka tars din Europa. Intre Constantinopol si Malta este acum doar o carantina nominala, iar intre cel dintai port si Trieste nu mai este deloc. Carantina din principate inseamna o detentie politicoasa de patru-cinci zile, timp in care politia are ragazul foarte necesar de a se informa in legatura cu opiniile tale politice sicu scopul vizitarii tariff. // p. 14 Dupd debarcarea in carantina de la Braila, un ofiter de politie mi-a cerut pasaportul. I-am aratat un teskere, un ordin alautoritatilor turcesti de la Constantinopol de a fi primit, fara nici o piedica, in Moldo-Valahia. Insa ofiterul I-a dat la o parte cu dispret. Apoi i-am aratat pasaportul englez, vizat corespunzator. Nu a obiectat in nici un fel fata de acest document; insotit de alti pasageri, care debarcasera odata cu mine, si de o garda de soldati valahi, mi-am facut intrarea solemna In carantina de Ia Braila. Ceitnchisiin aceasta carantina ar trebui sa-si aduca cu sine patul de dormit0icelelalte obiecte casnice necesare. Din fericire, un negustor grec, care mergea la Bucuresti impreund cu familia, intrat in carantina in acelasi timp cu mine, a fost foarte amabilsimi-a imprumutat un pat, iar de la gardian am inchiriat un butoias", pe care-I vazusem in fatausiisi in care m-am spalat. Gardianul imi aducea de mancare la intervale stabilite de-a lungul zilei. p.15Cum nu-i placea sa faca mai mult // de-un drum de la bucatarie la barlogul unde eram intemnitat, aducea o singura data toate cele necesare unei mese. La ora pranzului, spre exemplu, venea cu un castron intr-o manssiun vas de lut in cealalta. In castron era supa, iar in vas carne fiarta sau pilaf sau ambele Ia un loc; asupra persoanei sale aduceasirestul mesei, iar cateodata unele lucruri mai mici, pentru care nu mai gasea loc in buzunare, be tinea in dinti. Dupa ce a asezat pe masa castronulsiblidul, a scos la lumina o farfurioara, cu o foarte mica furculita de fier, o lingura din acelasi metal si un cutit ruginit. Din aceeasi farfurioara am mancat supa, incetsicu greutate, ca$ipilafulsicarnea sau ce mai era acolo. N-am
20Half barrel.
82 www.dacoromanica.ro incercat deice sa schimb couvert-u12' dupd fiecare fel; caci in prima zi, cand I -am rugat pe gardian sa spele farfuria dupa ce mancasem supa, am vazut ca se pregaiea sa faca acest lucru cu o carpa pe care a scos-o din buzunar. In dimineata de dupa sosirea mea in // carantina, un ofiter de politie a aparut p. 16 la usa celulei mele cu o carte mare sub brat, urmat de un barbat cu o calimara gigantica din lemn, in care se afla un toc mare si rudimentar. Cum te cheama?", a intrebat ofiterul, deschizand cartea.I-Ispusesem in seara dinainte, dar parea sa creada c-ar fi putut suferi unele modificari in timpul noptii. In fiecare dimineata pe timpul sederii mele in carantina a facut aceeasi ancheta in legatura cu numele meu, ca§icand ar fi avut o existenta distincta si se supunea unei legi sanitare separate. I-am spus varsta§ilocul nasterii. Esti casatorit?", a intrebat ofiterul. Am raspuns Ca nu. Atunci", a spus, ca si cand era o consecinta a raspunsului meu, cite camasi ai?" Apoi a verificat toate articolele garderobei mele, mi-a numarat banii, s-a uitat prin hartiile de pe biroul meu§i,in fine, m-a intrebat de ce mergeam la Bucuresti§i cine erau prietenii mei in acel oral. In cele din urma s-au terminat si cele patru zile de carantina //, iar gardianul p. 17 mi-a adus vestea buns ca eram liber sa-mi continui drumul. In acelasi timp mi-a inmanat nota de plata a cheltuielilor din timpul detentiei mele. Mancarea, servita in felul descris, costa zece franci pe zisi,in plus, a trebuit sa platesc chiria pentru celula si leafa desteptului meu gardian. Ceea ce poarta numele de orasul Braila este o mare campie prafuita, punctata de case. In apropierea malului
21 Tacannuri, in text, in limba francezA. 22 Stores. 23 Charles Cunningham, viceconsul britanic la Galati 4i Br Aila, din 1836 §i apoi consul din 1860.
83 www.dacoromanica.ro anterioara, venise de la Galati; am ramas in casa lui pe perioada §ederii mete la Braila. In afara de§ertului, n-am mai vazut niciodata un loc atat de plin de praf cum este Braila. Respiri, mananci §i dormi in praf; apa din paharul tau se transforms in noroi §i a§a trebuie s-o bei. Sa mananci praf pare o soarta blanda dupa o §edere indelungata intr-un asemenea 1oc24. Am plecat de la Braila, pentru a reveni la Galati, intr-o trasura deschisa de nuiele, tars arcuri, trasa de doi caluti vioi. Aceste trasuri sunt cele mai bune mijloace de transport public din ora§, iar cum drumul era complet acoperit de un covor gros de praf, n-am resimti prea mutt absenta arcurilor. In afara ora§ului, am trecut pe Tanga o tabard ruseasca de doua mii de oameni. Dupa vreo ors §i jumate de mers rapid, am ajuns pe malul Siretului, granita dintre Tara Romaneasca §i Moldova. Aici a trebuit sa arat papportul ce-mi fusese dat de politia din Braila.// p. 20 Am traversat raul pe un pod de pontoane, amenajat cu vreo cloud luni in urma de ru§i; odata ajuns pe malul opus, a trebuit sa arat papportul §ipolitistului moldovean. Raul are vreo doua sute de picioare latime §i acela§i aspect tulbure ca §i Dunarea. Cu vreun sfert de ors Inainte de a ajunge la rau, am trecut printr-un sat, in care erau stationati cinci sute de soldati ru§i. Se pregateau de parada in timp ce not treceam pe acolo. Pareau, in general, in§i bine facuti, cu infati§are soldateasca, mai ales subofiterii, in majoritate persoane cu varste intre treizeci §i patruzeci de ani, cu privire aspra de veteran. Uniforma consta dintr-un veston verde, cu centiron2 de culoare alba §i pantaloni albi. Purtau ca§ti, oarecum asemanatoare cu cele ale pompierilor din Londra. Varful, care se inalta cu vreo patru inch26 peste partea de sus a ca§tii, este facut din alama, iar In partea din fats este vulturul Rusiei, din acela§i metal. Muschetele aveau capse cu percutie27, iar tevile erau p. 21 lustruite si aveau de jur imprejur cercuri de alama, // parand sa urmeze intocmai modelul flintelor franceze obi§nuite. Paltoanele §i be carau intr-o husa rotunda de piele, a§ezata deasupra ranitelor, facute din piele de vita. Am observat ca nu purtau bocanci28 asemenea soldatilor no§tri, ci cizme Wellington29. Am constatat de atunci ca uniforma acestor soldati este cea purtata de aproape intreaga infanterie ruseasca de linie. Cand soldatul rus se intoarce in cantonament, iii scoate imediat casca, vestonul, centironul §i pantalonii §i se echipeaza in indispensabili, care ajung mai jos de genunchi, unde se intalnesc cu cizmele Wellington; mai poarta o boneta plata din panza neagra §i un palton de culoare cafenie, care se strange la mijloc §i coboard pans la glezne. In aceasta uniforma iii indepline§te toate corvezile. Spun cu parere de rau ca infati§area stralucita 4i ingrijita a soldatului rus la parada se limiteaza la suprafata, caci cama§a, izmenele §i alte componente ale lenjeriei de corp sunt in general intr-o alarmanta stare de murdarie.//
24 Joe de cuvinte. Expresia to bite the dust", avand sensul de a muri, da sfarsitul, a esua", Inseamnd la propriu sd mananci prat'. 25 Cross-belts. 26 Circa 10 cm (un inch este egal cu 2,54 cm). 27 Percussion locks. 28 Highlows. 29 Cizme de cauciuc, inalte pand la genunchi al caror nume a fost dat de Arthur Wellesley, duce de Wellington, cel care le-a purtat pentru prima data. In secolul al XIX-lea au devenit o modd pentru aristocratia englezd.
84 www.dacoromanica.ro Inainte de a ajunge la Galati, am vizitat o fabrica de came conservata, careP. 22 Inainte a apartinut binecunoscutului Goldner30, dar care este acum in proprietatea d-lor Powell. Sunt doudzeci de macelari englezi in aceasta fabrica;restul muncitorilor angajati sunt localnici. Constructiile sunt de lemn, situate Intr -o curte largd, Intr -o parte a careia erauinchisila un loc mai multe sute de porci, cu parul zbarlit. Chiar cererea mare de came conservata preparatA in aceasta fabrica este o dovadd suficienta a excelentei sale calitati. Cred ca trebuie sa spun, avand in vedere ca aceasta chestiune a carnii conservate a fost atat de mult in atentia publicului, ca am aflat ca actualii proprietari cumpard pentru manufactura for cea mai bund came de vita, porc §i oaie care se gase§te in tars. Pe dealurile de deasupra Galatilor, am ajuns la o tabard de 2 500 de rqisiam vazut ca santinelele erau postate de-a lungul punctelor ce controlau Dundrea. In taberele rusqti nu pare sa se respecte vreo regula generald de igiend publicd, // deoarece pretutindeni am constatat ca atmosfera este, in apropierea tor, infestata cup. 23 mirosuri pestilentiale. Cred ca aceasta este una dintre principalele cauze ale bolilor in randul soldatilorrusi. Galatii arata mult mai bine dupa ce am plecat din mohordtul ora§ Braila. Strazile au in general o latime suficientasisunt destul de bine pavate. Pe strada principals sunt cateva magazine frumoase §i peste tot domnete o aparenta plAcutd de agitatie §i prosperitate. De-a lungul fluviului, pe Intreaga lungime a ora§ului, se Intinde un chei foarte frumos, bine construit, avand debarcadere comode §i magazii largi. Cheiul nu exista acum cateva anisiaceasta parte a oraplui se traversa pe scanduri, care abia to tineau in afara noroiului negru §i a apei puturoase de dedesubt, a carei duhoare otravea atmosfera. Autoritatile din Galati merits mare parte din credit pentru eforturile facute dea-siface orapl primitor §i infloritor. Spre deosebire de Braila, aici este un hotel elegant, // unde calatorii pot stap. 24 confortabil, iar locul are aspectul unui prosper oral european. Dacd s-ar elimina obstacolele in calea navigatiei pe Dundre, Galatii ar deveni in mod inevitabil un loc de mare importantd. Cat despre autoritatile orqului vecin, Braila, se pare call pierd tot timpul in dispute cu consulii puterilor straine. [...] Dupa cateva zile petrecute la Galati, sub acoperi§ul prietenos al viceconsululuip. 27 englez, m-am Imbarcat la bordul unuia dintre vapoarele Companiei Dundrene cu destinatia Giurgiu31.[...]
Capitolul III p. 30
La intervale scurte, de-a lungul tarmului bulgar al Dundrii, am observat mici tabere turcqti, iar pe toate inaltimile principale erau a§ezate puncte de observatie. Din cand in and, vedeam itindu-se pe malurile Impadurite mici corpuri de
30 Stephen Goldner era antreprenorul care deschisese la Galati, in 1844, o fabrics de conserve de came, ce furniza produse Amiralitdtii britanice. In anii 1851-1852, firma a fost implicata intr-un imens scandal, cand problemele expeditiei arctice a lui Sir John Franklin au fost puse in legAturagicu calitatea indoielnicA a conservelor livrate de Goldner. 31Giurgevo.
85 www.dacoromanica.ro cavalerie, oprindu-se sA se holbeze la not cum treceam si dispArand apoi rapid. Adesea, in vreo valcea apdratd, vedeam o cabana cu aspect primitiv si pitoresc, cu treipatru cai de cavalerie priponiti in apropiere si cu lancile caldretilor infipte in pdmant. Pe malul opus erau gdrzile muntene din cordonul sanitar, stand in posturi p. 31 de observatie din fata unor casute, ridicate pe piloni, la // vreo case picioare de sol; insd trupele rusesti nu se puteau vedeau nicdieri. La Harsova32 era o armatd turceascd. Pe dealuri erau mai multe baterii de artilerie de camp, cu caii in apropiere; intre soldatii care se plimbau prin oral sau de-a lungul malului am vazut fustanela si armele splendide ale albanezilor. Urmdtorul oral in amonte de Harsova este Cernavodd33. Si aici era o puternicd armatd turceascd, oarecum similard celei de la Harsova. Mai multe mori sunt construite pe fluviu; dar curentul nu este aici foarte puternic si rotile se invart foarte incet. Mai multi pescari erau pe mal, aranjandu-si plasele si reparandu-si bdrcile lungi, asemandtoare unor canoe, iar langd ei se jucau copiii lor, pe jumatate despuiati. Am vazut femei trecand cu greutati pe cap si muncitori lucrand din greu pe camp si auzeam zumzetul vraguit al rotilor de moard. Acestea formau un contrast bizar cu asprele pregatiri de rdzboi vizibile pretutindeni. In apropierea pescarilor se plimbau tantosi fiorosii albanezi, inarmati pand-n dinti; din spatele p. 32 zidului cu santuri de apdrare, rang care // muncitorul lucra pdmantul, se vedea temuta artilerie. Iar soarele zambea strAlucitor peste toti peste copilasii ce se jucau langa pdrintele for si peste arndut, a cdrui meserie este lupta-peste semmle linistitei vieti rurale si peste armamentul zbarlit din tabard. La vreo jumatate de mild in aval de Cernavoda este raul omonim. De la gura acestei ape si pand la Marea Neagrd nu este o distantd mai mare de treizeci si cloud de mile. S-a sustinut la un moment dat ideea de a se deschide un canal de la gura acestui rau pand in orasul Constanta34, pentru a evita astfel pericolele tot mai mari, de la an la an, pentru navigatia la gura Dundrii. Nu de mult a fost elaborat un raport in aceastd privintd, insd cum n-a fost niciodatd facut public, nu cred ca e rdu sa.-1 prezint in aceste pagini. Intreg teritoriul a fost bdtut pas cu pas si ceea ce urmeazd este rezultatul unei observatii atente. p. 33 Carasu este o apd rapids, izvorand din lacul Carasu35 si curgand de la // izvoare spre Dundre cu o vitezd de cel putin patru mile pe ord. Valea prin care curge raul este mdrginitd pe ambele parti de dealuri inalte. De-a lungul acestora, pe partea esticd a Vali, este un drum care merge para. la Carasu, unde coboard pand la marginea apei. Ceea ce poartd numele de lacul Carasu este de fapt un sir de lacuri care se intind pe o distantd de circa 10 mile, pe directia SSENNV. Apa este adancd in cel mai mare dintre lacuri, dar in canalele care fac legdtura dintre ele, adancimea apei este rareori mai mare de doisprezece inch. Dupd putin timp, drumul pardseste malul lacului Carasu si, dupd ce traverseazd cateva dealuri, coboard iardsi acolo unde apa numitd Caramurat36 trece pe langd Kuzie137, iar de acolo traverseazd
32 Hirsova. 33 Tchernavoda. 34 Kustendji. 35 Lake Carasou. 36 Caramourad, veche denumire a corn. Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta. intre 1930-1948 corn. a purtat numele de Ferdinand I. 37 Localitate neidentificat5. 86 www.dacoromanica.ro o intindere de teren jos, pe care, in perioadele de ploaie §i dupa topirea zapezilor primavara, it consider impracticabil spre satul Burlac38. Bur lac se afla la o distanta de patru oresijumatate de Cernavoda §ila trei ore §i jumatate distanta de Constanta. La circa o mils mai sus de Bur lac, urmele raului // se pierd, iar cursul P. 34 este aici alimentat numai de apa de ploaie, caci la momentul cand I-am traversat era destul de secat. In fapt, izvoarele care alimenteaza cursul inferior al raului trebuie sa existe mai intai in Lacul Carasu. In amonte de el, nu exists vreun fel de izvor sau urrna a altceva, in afara apei de ploaie. Valea se terming la Burlac sau putin deasupra lui, ea find inchisa de dealuri destul de Inalte, din varful carora se intinde, pe o distanta mare, de la nord la sud, o succesiune de vai cu pa§uni foarte bune. La Burlac drumul urea pe unul dintre dealurile care inchid cursul raului Cernavoda. Sui§ul continua timp de aproape o ors, dupa care drumul trece pe langa ruinele oraplui Dryanlar39, altadata important, acum complet nelocuit. La o distanta de zece minute de aici este cel mai inalt punct al drumului, de unde se poate deslu§i pentru prima data Marea Neagra din directia de unde am venit. Din acest punct, Marea Neagra este la o distant;a- de patruzeci de minute. Am privit in van, // de pe aceasta culme, spre orice semana cu o deschidere, insa in raza p. 35 ocheanului nu se vedea nimic. Cum nu aveam instrumente cu mine, n-am putut afla altitudinea exacta a acestui punct deasupra nivelului marii, insa cred ca trebuie sa depa§easca trei sute de picioare. De aici drumul coboard pana aproape de Lacul Siutghio149, de unde trece peste un altsirde vai de-a lungul tarmului Constantei. Constanta ins4i este a§ezata pe un promontoriu proiectat in mare, cel mai sudic punct at promontoriului formand o latura a golfului sau micii rade. Ora§ul este intr-o situatiejalnica,dupa vizita ru§ilor, care par sä fi dat dovada de o severitate inutila in distrugerea acestui loc. Constanta este situata la circa o suta cincizeci de picioare deasupra nivelului marii. Micul port format de dig, despre care se spune ca a fost ridicat de romani, are in prezent numai §ase§apte picioare adancime, find plin de ruinele digului §i de nisipul adus de vanturile din est de pe mare. Acest port poate adaposti numai douasprezece pana la cincisprezece mici // vase. Golful sau rada ar fi destul de protejate, daca digul ar fi restaurat sau extins, p. 36 iar golful curatat de nisip §i ruine. Portul ar putea apoi adaposti cincizeci sau §aizeci de vase mici cu o incarcatura intre o suta cincizeci §i cloud sute de tone. Facilitatile pentru restaurarea digului sunt foarte maxi, caci piatra bruta de toate marimile se OA la fata locului. Dupa ce am inspectat Constanta, am hotarat sa ma intorc la Dunare pe drumul prin Rasova41, pentru a putea astfel compara avantajele celor doua rute. Parasind Constanta, am mers o mils spre sud pana unde se terming valul de pamant, numit Valul lui Traian42, care traverseaza provincia din apropiere de Rasova
38 Bourlack. 39 Local itate neidentificata. 4°SoujiaL 41 Rassova. Trajan's Wall. 87 www.dacoromanica.ro pand aici, iar in acest loc se spune ca Dundrea se varsa inainte in mare. N-am vazut nici un fel de urme ale unui curs de apd care sa justifice o asemenea supozitie. La capdtul Valului lui Traian exists un §ir destul de regulat de movile, semanand p. 37 foarte mutt cu unele tabere romane din Scotia. Acest // loc este mult deasupra nivelului marii, iar lantul de stanci continua neintrerupt, nepermitand trecerea ploilor puternice de primavara §i toamna. Drumul merge, cale de vreo cloud ore, paralel cu Valul lui Traian, continuand cu un urcu§ lejer. Am ajuns apoi Intr -un punct ce doming perspectiva asupra vaii Cernavodei, cu satul Burlac in vale. Am coborat, cale de vreun sfert de ors, in micul sat tataresc Alacap43, iar de acolo drumul nostru se intinde pe dealurile care formeazd granita sudica a Vali Cernavodei pand dincolo de ora§ul Carasu, unde, traversand cloud dealuri uria§e, am ajuns la un mic lac mocirlos mai jos de Idris44, dincolo de care ne-am continuat drumul pand am ajuns la malul Dundrii, la jumatate de ors in aval de Rasova, dupd noud ore §i jumatate de calarit greu. Aceastd din urma ruts nu are deloc infati§area unei linii pentru un canal, nici nu oferd ca simplu drum vreunul dintre avantajele variantei Cernavodd. p. 38 Piedicile pentru formarea // unui canal sunt de la bun inceput, mai intai, elevatia considerabild §i continua de la malul Dundrii catre interior, putin dincolo de Burlac. Nu pot spune care este nivelul acestei elevatii din lipsa instrumentelor, insa trebuie sa depd§eascdonmult ce poate fi inlaturat prin tdiere, chiar §i cu ecluze45 foarte numeroase.inal doilea rand, §irurile de dealuri ce se intind de-a lungul tarmului marii, care nu este, sau nu pare sa fie, spart de vreo deschidere care sa lege litoralul Marii Negre cu oricare dintre Valle care se intind spre Dundre. Drumul de la Cernavodd este, in majoritatea locurilor, excelent, §i ar fi putut fi adoptat de Compania Austriacd dacd iii continua planul de a face din Constanta locul de imbarcare pentru pasagerii§imdrfurile spre Constantinopol, prin mijlocirea Companiei cu Aburi pe Dundre. N-au fost stabilite statii de po§td pe nici una dintre rutele de mai sus, dar caii pot fi u§or procurati §i sunt §i carute mici §i comode pentru pasageri §i marfuri. // p. 39 Capitolul IV
Conform tratatului de la Viena, marile fluvii ale Europei trebuie sa fie deschise pentru vasele tuturor natiunilor, dar este evident ca, din nepasare sau in mod intentionat, Dundrea va fi foarte curand complet inchisd. Trebuie sa ne amintim ca nu doar bratul Sulina, ci §i Sf. Gheorghe §i Chilia sunt acum in mdinile Rusiei. La gura bratului Sulina, bratul principal, ru§ii au construit pe insula Letea o static de carantind intr-o parte, iar in partea °push' s-au statornicit in ora§ul Sulina. Au §i o static de carantind care controleazd intrarea pe bratul Sf. Gheorghe §i un p. 40
Azi Poarta Alba. 44 Idris-kuius, azi satul Veteranu. 45 Locks.
88 www.dacoromanica.ro stabiliment similar // la gura Chilia. Dac5 Tratatul de la Viena n-ar fi !heed moartA, puterile interesate in pastrarea liberei navigatii pe Dunare ar trebui sä insiste ca ea sä nu fie incalcata. $i recentul Tratat de la Adrianopol, prin care partile contractante au fost de acord ca insulele Dunarii sä nu fie locuite, a fost incalcat; dar chiar§i aceasta incAlcare ar putea fi acceptata daca Rusia ar respecta acordul solemn de a pastra bratul Sulina in stare navigabila. Pe baza acestei intelegeri, Austria a acceptat ca fiecare dintre vasele sale care tree prin gurile Dundrii sa plateasca Rusiei o taxa de doi dolari, in contul cheltuielilor pe care cea de-a doua putere le-ar face pentru a pastra canalul deschis. Plata a fost solicitata In mod regulat de la vasele austriece, Ora In momentul de fata, dar modul in care Rusiasi -arespectat partea de contract se poate intelege din ce-am spus despre situatia gurilor Dunarii la inceputul acestor pagini. // Nu mutt dupd ce am parasit Cernavoda, am trecut de orasul Silistra46. p. 41 [Autorul descrie trupele turcesti stationate in localitate.] Pe la pram, a doua zi dupd plecarea noastra de la Galati, am urcat pe canalul noroios care duce spre Giurgiu. Este aici o insula care imparte Dunarea in dot& brate. In stanga se afla orasul Giurgiu, iar pe malul drept al Dundrii, la circa o mils in amonte, este orasul turcesc Rusciuc47. Giurgiu pastreaza ruinele unei vechi fortificatii orientate spre fluviu, dar altfel intrarea in oral nu este neprotejata, in afara noroiului in care pare sd fie afundat. La cateva mile in aval de acest loc, armata rusa // a traversat Dunarea in 1829. Intr-o noapte, pontoanele au fost legate P. 42 in liniste, iar apoi intinse peste fluviu de forta curentului§iinainte de venirea zorilor, armata imparatului era pe drumul spre Stambul. La Giurgiu se face un comert considerabil cu grane si se pastreaza un trafic constant cu orasul omolog de la Rusciuck. Exists o posts de aici pana la Rusciuck,side acolo catre Constantinopol, pe urcat. Aceasta este ruta urmata de obicei de curierii agentilor straini de la Bucuresti. La debarcare, pasapoartele ne-au fost luate de politic, iar bagajele au fost examinate de ofiterii vamali; am fost intrebati in legaturd cu numele, varsta, pozitia socials, perspective de viata, incotro mergem si de unde veneam; apoi am fost dui in curtea unui grajd, unde cativa oameni incercau sa pregateasca un car mare", care urma sa ne transporte la Bucuresti. Distanta de la Giurgiu la Bucuresti este de doar vreo patruzeci de mile si cum era doar unu // dupd amiaza, exista posibilitatea sa p. 43 ajungem la destinatie la o ors rezonabila din sears. Nu este placut in aceste locuri neobisnuite sa ajungi noaptea tarziu intr-un oras strain, nici macar In casa unui prieten; caci, cu siguranta, in orice loc cei mai buni prieteni§iveritabilii amfitrioni vor amesteca urarile de bun-venit cu injuraturile daca-i trezesti din somnsi -iobligi sa faca onorurile de gazda in camasa de noapte. I-am spus politicos aceste ganduri tandrului care urma sa ne fie surugiu49, iar el, ca un baiat de lume, a recunoscut imediat justetea gandirii mele. L-a chemat pe conductor; bagajul a fost repede asezat deasupra diligentei, legat cu grija si apoi acoperit cu o prelata. Conductorul a
46 Silestria. 47 Rutschuck, azi Ruse, oral in Bulgaria. 48 huge waggon. 49 Postilion.
89 www.dacoromanica.ro sarit pe calul imperial sa se asigure ca totul era in ordine, surugiul a pocnit din bici i opt ore mai tarziu ma gaseam tot in curtea statiei de diligenta de la Giurgiu, in chiar locul unde discutasem cu surugiul. Trasura nu se mi§case de pe locul unde o p. 44 gasisem 11 la debarcarea noastra. Nu era vina surugiului, caci el dorea sa piece, la fel ca §i conductoruli pasagerii. Dimpotriva, cel mai absurd dintre obstacole ne impiedica plecarea; pur §i simplu din cauza faptului ca nu aveam cai. In tot acest timp, caii erau in intr-un alt grajd, a§teptand ordinele politiei, iar politia MI elibera caii pana nu ne descifra pappoartele. Darul limbilor nu pare sa se numere printre calitatile politiei din Tara Romaneasca, deoarece numai dupa o munca neintrerupta de opt ore au reu§it sa inteleaga importantul document care ruga statele amice Marii Britanii sa ma primeasca pe teritoriul lor. Papportul meu a fost, desigur, tradus in limba vernaculars intr-un mod satisfacator, caci am avut placerea sa-mi vad numele in lista de sosiri ca Domnou Richard, negoustor". In loc de numele meu 1-au pus pe cel al ambasadorului, care era in capul papportului, insa pot spune p. 45 a titlul adaugat era o creatie romaneasca. // Calator pe continent", cuvintele din papport, sunt cauza pentru care am fost notat ca apartinand utilului corp al d-lui Cobden'. [Poveste§te o gluma despre o situatie asemanatoarel p. 46 Capitolul V
Era noua seara cand ne-au fost returnate pappoartelei au fost eliberati caii. insa conductorul a spus ca era prea tarziu sa plecam, caci noaptea era intunecata, drumul prost §i, in plus, erau cazaci pe drum, care, find in general indivizi foarte nechibzuitii necugetati, ne pot confunda in noapte cu un corp de turci cotropitori; iar eroarea o pot descoperi abia dupa ce ne-au taiat beregatelei jefuit bagajele. A§a ca n-am avut alts solutie deck sa ramanem pe loc pana in zori. Intre pasageri p. 47 era §i o doamna, puss pe baut, care -si // petrecuse dupa-amiaza, and nu era ocupata sa se racoreasca, plangand §i insultandu-1 pe surugiu. Ne-a spus ca ea *i companionul ei, un Vaud'. slab §i obosit, intr-o haina din bland de iepure, ateptau in curte de cloud. zile sa mearga cu diligenta la Bucuresti. Cum nu puteam decat sa accept situatia, am mers la han, care face parte din stabilimentul de diligente, unde am mancat ceva, plus o pipa lini§tita §i o ceased de cafea. Apoi m-am intins pe divan §i am dormit OM cand surugiul m-a strigat i mi-a spus ca diligenta era gata sa porneasca. Erau opt cai cu aspect salbatic la carul condus de un surugiu, care calarea pe cel mai apropiat cal rotat. Mergeam intr-un ritm foarte bun, avand in vedere starea terenului. La drept vorbind, in Tara Romaneasca nu exists drumuri. Sunt doar ni§te carari late acoperite cu un strat gros de praf intunecat la culoare in timpul verii, dar care, in perioadele ploioase sau dupa dezghet, se transforms in rduri de noroi, prin p. 48 care trasura se deplaseaza cu greu, afundata in mocirla pand la osie. // Cand drumul este prea stricat, se alege o noua pista pe oricare dintre laturi, care ajunge curand in aceea§i situatie. Insa iarna, cand zapada este inghetata, calatoria se face foarte rapid in sanii. Era doar patru dimineata cand am pornit, iar la ora apte am ajuns la un han, situat la jumatatea drumului dintre Giurgiui Bucuresti, unde am luat micul dejun.
50 Adicd negustor, dupd numele economistului britanic Richard Cobden.
90 www.dacoromanica.ro In apropierea hanului erau Incartiruiti circa cinci sute de ru§i. Aveau acea privire serioasa, soldateasca, rezultatul unei discipline severe. Am observat ca aceasta privire este caracteristica aproape pentru toti soldatii ru§i pe care i-am vazut in principate. Fac exceptie tinerii recruti, Inca incomplet formati. N-am vazut niciodata vreo urma de buns dispozitie la soldatii ru§i, nici atunci cand erau in timpul liber. Este adevarat ca, in anumite momente, in timpul mar§ului, batalioane intregi cants in cor imnul national, o melodie placuta, solemna, sau vreun cantec dur, in general cu caracter razboinic, presarat // cu strigate ascutite §i uneori cu un p. 49 fluierat strident. Aceste ultime cantece sunt extrem de animate §i vioaie, iar rapaitul - rapid de toba,singurul acompaniament instrumental,lespore§te caracterul captivant. Pentru ascultator este ceva sublim sa auda mii de voci barbate§ti amestecate in acela§i cor, rostind sentimente de devotament fata de Dumnezeu §i imparat sau de provocare fioroasa la adresa adversarilor tarului. Chiar §i in aceste manifestari se poate vedea severitatea regulamentelor militare. Pe fetele barbatilor implicati nu se observa nici o urma de emotie; au mersul bine masurat; infati§area for este dreapta; ei respectd o comanda, nu un simplu impuls. Emotiile inimii par sä fie instruite sa asculte, iar expresiile de dragoste §i furie, devotament sau razbunare sunt starnite doar de vocea comandantului lor. Tara este deosebit de bogata §i frumoasa in aceasta regiune. Plouase vreo cloud ore in timpul noptii §i totul parea proaspat §i stralucitor in // lumina diminetii. p. 50 Locuintele micilor fermieri §i tarani din Tara Romaneasca sunt asemanatoare celor ale omologilor for din Irlanda. Casele5' taranilor sunt (acute din lut sau caramizi semiuscate, fiind acoperite cu paie, in timp ce casa micului fermier este construita in acela§i stil, dar este mai mare. In general, se incearca infrumusetarea acestor locuinte. Toate sunt frumos varuite §i adesea vita de vie sau o alts plants agatatoare se afla in jurul u§ii sau ferestrei. Locul unde se afla satul este aproape intotdeauna adapostit de copaci, iar acolo unde nu este vreo apa curgatoare, se gasesc de obicei cinci§ase fantani din care apa se scoate cu un fel de cumpana de lemn. La un capat al prajinii transversale, o galeata este agatata de o funie, iar la celalalt capat este legata o piatra grea. Cu o parghie astfel construita, apa se ridica din cele mai adanci fantani cu foarte putin efort. Privite in ansamblu, satele au un aer pitoresc §i aproape confortabil. // La u§a hanului era un barbat bine imbracat, cu cizme impermeabile Inalte §i o p. 51 palarie cu boruri largin. Era calare pe un cal puternic, fiind insotit de servitorul sau, calare pe un animal asemanator. Ambii aveau pistoale in toc §i ranite legate in spatele §eilor. Acesta era unul dintre samsarii sau intermediarii, foarte numero§i in Tara Romaneasca. Acestia se situeaza intre boieri sau marii proprietari §i tarani. Sistemul for obisnuit este sa Incheie un contract cu un boier, prin care se angajeaza sa-i plateasca anual o anumita sums de bani pentru o parte a mo§iilor sale, cu conditia ca boierul sa-i dea carte blanche sa actioneze cum doreste cu micii fermieri sitaranii. Este un sistem in care, cum usor se poate banui, doar intermediarii obtin principalele beneficii. Boierul, care astfel isi cedeaza mo§iile,
51 Cabins. 52 In jack boots and a broad-leafed hat.
91 www.dacoromanica.ro pierde mare parte din venit, in vreme ce arendawl, care -si urmare$te numai propriul interes, stoarce de la nefericitii tarani§iultimul banut. Astfel ca, in cele p. 52 mai multe cazuri, mo$ia se impovareaza tot mai mult, // boierul este curand dator arendapilui, iar acesta din urma devine in final adevaratul stapan al proprietatii. Aproape toti ace$ti intermediari sunt greci, iar unii dintre ei au averi considerabile, obtinute in felul amintit. Dincolo de sistemul arenda$iei, cvasigeneralizat, $i de modul groaznic in care pamantul este lucrat, unii boieri obtin pe mo$iile for mai mult de 20 000 £ pe an. Proprietatile particulare ale actualului domnitor aduc circa 30 000 £ per annum. Cu siguranta, nu exists in intreaga Europa un pamant mai bogat§iabia cu greu poti gasi o clima mai favorabila decat cea din Tara Romaneasca. Tara este efectiv inundata cu grane de toate felurile $i in afard de Franta n-am baut niciodaa un yin ordinaire atat de bun ca cel din aceasta tars. Vinul alb obipuit din Tara Romaneasca, cand este pastrat in sticle timp de doitrei ani, este asemanator cu cel produs pe malurile Rinului. Paji$tile bogate ofera loc de pa$unat la nenumarate cirezi de vite $i turme de oi, iar in apropierea padurilor /1 p. 53 sunt turme imense de porci. Tocmai datorita acestei mari abundente de came de toate felurile s-au stabilit urma$ii d-lui Goldner in apropiere de Galati, iar un alt stabiliment englez, puternic implicat in comertul cu came de pore, s-a infiintat la Calafat. Proprietarii ambelor stabilimente considers ca, dincolo de salariile mari pe care trebuie sA le ofere angajatilor for englezi $i a cheltuielilor de transport, iii pot vinde marfa mai ieftin in Anglia decat daca ar cumpara materia pentru comertul Ion din orice piatd a Marii Britanii sau Irlandei. Vanatul de aproape toate felurile este abundent in Tara Romaneasca. Curcanii salbatici se intalnesc cu sutele in stepe sau alte mari campii deschise. Iepurii se vindeau pars de curand in piata de la Bucure$ti la pretul de patru peni bucata, iar o pereche de coco$i de munte cam la acela$i pret. Exists§io mare abundentA de pe$ti in apele interioare, iar unii dintre ei au un gust foarte ales. p. 54 Comparand locuintele taranimii romane cu casele irlandeze, n-am // precizat ca aranjamentul interior al celor dintai este mult superior. Cand intri in casa unui taran roman, to gase$ti intr-o camaruta folositA drept bucatarie. Aici este o sobs ce incalze$te intreaga casa in lunile de iarna. Nu exists casa fara vreun fel de sobs, obiect de importanta capitala intr-o tars in care frigul este uneori atat de intens. In afara bucAtariei, fiecare casa are cloud camere, ambele folosite in general ca dormitoare. Peretii interiori sunt fin tencuiti $i bine varuiti, iar intregul loc are un aer de relativd curatenie. //
p. 55 Capitolul VI
Cum inaintam pe drumul spre Bucure$ti, am vazut mici grupuri de soldati ru$i cantonati pe ambele parti ale drumului, iar intr-un loc am trecut pe Fang o baterie de tunuri grele, a$ezate in linie§iindreptate amenintator spre drumul care duce la Giurgiu. La vreo $ase mile de Bucure$ti am vazut un campament mare pe partea dreapta, iar la fiecare cateva minute intalneam un cazac calare, grAbindu-se asemenea unui curier diplomatic. [Urmeaza descrierea cazacilord
92 www.dacoromanica.ro Era cam ora doua dupd-amiaza cand am vazut Bucure§tii. De§i aproape de P. 56 inceputul lui octombrie, era o zi foarte insorita §i aproape la fel de cald ca la Londra in luna iulie. Vazut de aproape, Bucure§tii par un ora§ foarte frumos. Are vreo trei sute de biserici, fiecare cu doua sau mai multe tune inalte. Cele mai multe // cladiri publice au, la randul lor, turnulete sau cupole. Fiecare turld, turnulet sau p. 57 cupola este acoperita cu tabla. 0 pacla asemenea cetei acoperea cladirile mai mici, slabindu-le conturul, iar deasupra acestui nor ondulat se ridicau miile de bolti, turle §i turnuri, stralucind aproape orbitor la soare. Ele incoronau ora§ul ca o diadems de argint. Bucure§tii acopera o suprafata aproape la fel de mare ca §i Parisul, insa o treime din spatiu este acoperita de gradini, astfel ca se poate vedea frunzi§ul verde stralucitor al copacilor, aparand ici acolo deasupra aburilor obscuri, ceea ce cre§tea efectul §armant al intregului peisaj. N-am fost pe cat de dezamagit credeam ca voi fi la intrarea in ora§. Dupa ce am trecut de poarta, unde, nu mai trebuie sa spun, a trebuit sa-mi arat papportul §i sa raspund la trei sute de intrebari din interogatoriul politiei ruse§ti, am mers printr-un lung fauburg de gradini §i case cu un etaj, pand cand am ajuns la o strada larga, bine construita, avand cateva cladiri frumoase. Aceasta este partea ora§ului locuita de bogatii // evrei spanioli. Am mers apoi pe p. 58 trei patru strazi aglomerate, cu magazine frumoase de ambele parti, pans am ajuns la statia de diligenta. Pot spune putine despre hotelurile din Bucure§ti, caci pe durata §ederii mele in ora§ am avut norocul sa ma bucur de ospitalitatea agentului §i consulului-general englez, dl. Colquhoun53. Am motive sa cred ca. Hotel de France este cel mai bun. $tiu ca patronul acestui hotel §i sotia lui sunt extrem de politico§i §i amabili. Pretul pentru o camera buns, mic dejun §i cina este de vreo 12 §ilingi pe zi, care este tariful obi§nuit in toate hotelurile din Bucure§ti. Costul traiului cotidian este mic, dar chiriile sunt marl. Nu poti gasi un dormitor acceptabil pentru mai putin de un dolar pe zi. In afara strazilor principale, putine case din Bucure§ti au mai mult de doua etaje. Locul a fost lovit inainte de cutremure, motivul pentru care casele sunt (acute atat de mici. Cele mai multe dintre casele nou-construite au multe ornamente, frize din stucatura, pila§tri // §i balcoane frumos vopsite sau infrumusetate. Acest gust ar p. 59 putea fi considerat strident in Franta sau Anglia, dar, dupa conacele nesigure54 din Turcia, efectul era unul foarte placut. Uncle dintre micile case particulare, a§ezate pe strazile mai putin circulate, cu acoperi§urile inclinate, formate din patratele de lemn, §i cu porticele neobi§nuite, complet acoperite de copaci, sunt foarte pitore§ti. Palatul domnesc este o cladire modesta cu doua etaje, situata pe strada principala, cu o curte larga in fat& In prezent nu este locuit; printul domnitor a locuit, de la inceputul acestei crize §i pana cand a plecat in exil, la o manastire situata putin in afara oraplui. Opera din Bucure§ti este un teatru la fel de frumos §i spatios ca in orice ora european. Poate primi intre §apte §i opt sute de oameni. In fata scenei, pe al doilea
53 Sir Robert Gilmore (Gilmour) Colquhoun (1803-1870), consul general britanic in principate (nov. 1834iulie 1859). Date biobliografice si traducerea insemnarilor sale de calAtorie vezi in vol. V al prezentei colectii, p. 177-213. 54 Shaky.
93 www.dacoromanica.ro rand, este boxa domnitorilor, inchisa cu draperii de catifea purpurie, cusute cu aur, p. 60§i ifdecorate cu armele principatului. In toate boxele sunt fotolii acoperite cu catifea purpurie, §i nu doar fotoliile, ci toate bancile din sale sunt dotate cu perne din acela§i material. Formele §i sculpturile de pe boxe sunt puternic poleite, iar in tavan, vopsit cu gust, atarna un candelabru mare, cu suporturi aurite pentru felinare, care, impreuna cu luminile de pe scena, reu§e§te sa ilumineze cladirea. In prezent joaca aici o foarte respectabila trupa italiana. Aseara am mers sa ascult Louisa Miller" de Verdi. Reprezentatia a fost foarte buns, mai buns chiar, in unele privinte, decat ceea ce am vazut din aceea§i piesa, in luna mai, la San Carlo din Napoli; insa in acest nefericit oral totul s-a degradat mult in ultimul timp. Teatrul din Bucure§ti, pe care I-am vizitat award, avea un aspect deosebit de stralucitor. Locul era extrem de aglomerat. Doamnele din boxe erau gratios imbricate, dupd moda pariziand, §i am vazut ca frumusetea pentru care erau atat de renumite nu era p. 61 simple II fictiune. Sala era aproape plina de ofiteri ru§i. Intr-o boxa incapatoare din stanga scenei era printul Gorceakov55, insotit de dl. Kotzebue, fiul cunoscutului, dar rau-famatului scriitor omonim, fost consul-general al Rusiei la Bucure§ti. Intr-o boxa din dreapta celei a domnitorului erau dl. Colquhoun §i dl. Poujade, consulii- generali englez §i francez. Cel din urma era insotit de d-na Poujade, o nepoata a printului Ghica58, fost domnitor alTarii Romanesti. Buna intelegere dintre guvernele francez §i englez ii anima §i pe agentii for la Bucure§ti, ambii actionand solidar, in cea mai perfecta armonie, pentru cauza comuna. In afara Bucurestilor se afla un loc de promenada publica. Are circa o mils §i jumatate lungimesieste strajuit de copaci. In fiecare dupa-amiaza
55 Gortschakoffe. Cneazul Mihail Dmitrievici Gorceakov, comandantul trupelor ruse din Principate (1853-1854). 56 Kotsibue. Karl von Kotzebue (1805-1896), consul al Rusiei la Iasi (1838-1847) si Bucuresti (1847-1848), flub cunoscutului scriitor de limbs germand August von Kotzebue. 57 Eugen Pierre Poujade, consul francez in Tara Romaneasca (1849-1854). Vezi date biografice 5iinsemndrile sale despre romani in volumul de fata.. 58 Maria Ghica, fiica lui Constantin Ghica5inepoata domnului parnantean Grigore IV Ghica. 59 Bebesco. Gheorghe Bibescu, domn al Tarii Romanesti (1842-1848).
94 www.dacoromanica.ro adoptatd de un general rus §i de sotia acestuia, o doamnd din Tara Romaneascd, aflati atunci in caldtorie in Sicilia. Dupd cativa ani, generaluli sotia lui au murit, lasand fiicei for adoptive o avere de 30 000 £ §i dand-o sub tutela actualului domn. []
Capitolul VII p. 65
Acum cateva zile am mers sa vdd cum printul Gorceakov trecea in revista o parte a armatei ruse, cantonatd la circa base mile de Bucure§ti. Vastele campii ale Tarii Romanqti sunt foarte potrivite pentru manifestdri de acest gen sau pentru mai serioasele operatiuni ale acestui rdzboi. Nu era nici un zid sau gard, ci doar cativa copaci care sa Impiedice micarea trupelor. Erau prezenti vreo optsprezece mii de oameni. [Descrie parada militard.] Putin timp dupd sosirea mea la Bucurqti, am mers cu dl. Colquhoun sa.-1 p. 67 vizitarn pe consulul-general francez, care locuia atunci intr-un frumos castel, proprietatea printesei vdduve Ghica, situat la vreo cloud mile de ora§. In apropierea castelului este un lac, peste care, in ziva anterioard vizitei noastre, ru0 construiserd un pod de pontoane. Pe malul lacului fusese o mare tabard ruseascd de cinci mii de oameni; dar chiar inainte de sosirea noastrd, corturile fuseserd coborate, iar intreaga p. 68 armate trecuse // pe podul de pontoanei mdrOluise spre sud-est. Intreaga armata rusd incepea la acel moment sa se pund in miFare. Taberele interioare se inchideau treptat, iar grosul armatei se deplasa spre Dundre, de-a lungul cdreia se afld la momentul cand scriu aceste randuri, a§ezate in eplon, ateptand inaintarea turcilor. Pe malul lacului mai ramdseserd vreo sutd cincizeci de oameni. 0 parte dintre ei erau ocupati cu gdtitul. Cazanele ambulante erau a§ezate pe cloud randuri, la jumdtate de picior distantd, cu vreo dougzeci de cazane pe fiecare rand. Cand am ajuns, toate cazanele fierbeau voioase. In schimbul catorva banuti60, bucatarii ne-au ldsat sa gustam continutul catorva dintre elei am aflat ca aveau un gust excelent. In fiecare cazan erau came, orez §i legume; peste acestea, bucdtarii, trecand pe rand, addugau piper, sarei alte asemenea condimente, cum credeau necesar. Ru§ilor de toate gradele be place ceaiul, // apa folositd pentru a-I face find p. 69 fiartd intr-un fel de urns, numitd samovar, care nu cred ca este foarte bine cunoscut in Anglia. In mijlocul acestei urne este un tub, cu un grdtar la fund. In acest tub sunt pu0 cativa carbuni aprinA pe care aerul, intrat prin deschiderea cu grdtar de dedesubt, it mentine in stare de ardere, iar caidura astfel produsa fierbe curand apa care inconjoard tubul. In vreme ce not priveam la cum se gatqte, a apdrut 0. un soldat cu un mic samovar de alamd, in tubul cdruia pusese cativa tdciuni aprini; pentru a-i face sa ardd mai repede, §i-a scos una dintre cizmele Wellington, pe care, cu mare abilitate, a transformat-o in foale. A a§ezat partea superioard a ghetei la gura tubului, presand puternic,i tinand talpa cu cealaltd mans, pompa. Operatia era o mare reu§itd, cdci, in scurt timp, samovarul a inceput sa cante la fel de vesel ca oricare alt ceainic casnic.
60 Swanziker.
95 www.dacoromanica.ro p. 70 Cu cateva minute Inainte, vazusem spre vest un nor negru de praf, din care II sclipeau ca§tile §i baionetele unui batalion de infanterie. Au ajuns repede la locul unde ne aflam, urmati de furgonul pentru bagaje. Dupa ce s-au oprit, oamenii §i-au strans armele, de care §i-au atarnat ca§tile §i centiroanele. Apoi §i-au scos vestoanele §i pantalonii §i au luat paltoanele §i bonetele. Intre timp, furgonul de bagaje a fost descarcat, iar corturile aliniate. Oamenii s-au apucat apoi de lucru; panza de cort s-a ridicat ca un nor; taru§ii au fost infipti in pamant, funiile legate §i in mai putin de jumatate de ora de cand au ajuns, ofiterii se odihneau lini§ti in cantonamentul lor, santinele erau postate, iar rutina taberei functiona ca icand intreaga companie era acolo de mai multe luni. Aproape toti oamenii au mers sa faca bale in lac, iar o ora mai tarziu, cand not ne plimbam pe aleea castelului, am auzit cum erau chemati la masa. p. 71 Cuvantul Bucure§ti inseamna °rapt // bucuriei. Un proverb romanesc spune ca cel ce bea din apa Dambovitei nu mai poate sa-i paraseasca malurile. Cum pot fi oamenii multumiti cu un loc permanent expus invaziilor ruse§ti, este greu sa-mi imaginez. Daca este vreo farama de adevar in ce se spune despre apele Dambovitei, atunci moscovitii §i musulmanii trebuie sa fi baut mult din aceste ape. In chestiunea actuala intre Rusia §i Turcia, nimanui nu pare sa-i pese prea mult de nefericitele principate. Oricare parte ar ca§tiga, cu siguranta principatele sunt cele care pierd. Pe teritoriul for stationeaza acum o armata straina, pe care sunt obligati s-o cazeze gratis §i, in mare parte, s-o §i hraneasca; daca aceasta armata ar fi obligata sä se retraga, iar locul i-ar fi luat de turci, ar fi cu greu o schimbare in bine. Turcii ii considers pe romani ghiauri §i n-ar obiectasa -itaxeze ca pe ni§te
61 Tara-- Romfineased si Moldova erau despartite de raul Milcov, afluent al Siretului. Acesta din urma forma granitd Intre cele doud principate numai pe o mica portiune inainte de vArsare.
96 www.dacoromanica.ro In Muntii Carpati, au fost gasite, dar niciodatd exploatate, vine de'aur, argint, argint viu, fier, cupru, gudron, sulf$icarbune. Cand au stapanit tara, in 1811, rusii au incercat sa exploateze cateva dintre aceste mine, insa curand, dupd ce se incheiase pacea, armata rusa s-a retras, iar minele au fost abandonate. Nu romanii trebuie invinovatiti pentru aceastasituatie. Ea este intre consecintele nefaste ale guvernarii gresite a tarn. Domnitorul, ales pentru un mandat de sapte ani, // dar obligat sa fuga dupd trei, care si-a cumparat tronul de lap. 74 PoartA cu venitul pe doi ani si care a facut trot cu Rusia, cedand, in schimbul sprijinului acesteia, toed puterea sa reala ca principe domnitor, poate cu greu face mai mult pentru dezvoltarea resurselor tariff. A devenit o mods sa se vorbeasca despre moldo-valahi cu dispret, sa li se is in deradere institutiilesisa fie descrisi ca afundati in imoralitate, desfrau si ignoranta. Printre cei mai auziti in corul calomniatorilor sunt cativa dintre propriii concetateni nemultumiti. Putine sunt lucrurile mai bine premeditate, care sä favorizeze ambitiile Rusiei, deck un strigat de acest fel. SA lasam Europa sä creada ca aceste Principate sunt regiuni barbare, locuite de o adunatura de semibarbari depravati, iar pacatul de a-i anexa ar fi trecut cu vederea, cu gandul la binele astfel facut pentru cauza civilizatieisivirtutii. Aceste tari sunt rar vizitate de turisti; ele sunt dincolo de drumurile batute. // p.75 Drumurile sunt intotdeauna rele si se poate spune ca sunt impracticabile timp de sapte luni din an. Englezul care ierneaza in Roma sau Napoli sau care iii petrece vacanta de vara pe Rin sau in Elvetia, ar putea fi cu greu tentat sa treacA prin complicatiile unui birou de politie rusesc de la frontiers, pentru a fi apoi Carat intr-o caruta fard arcuri, cu o mans de paie drept perna, peste stepele Moldo-Valahiei. Nu sunt ruine care sA-I atraga pe pasionatul de antichitati; nu sunt peisaje care sa -1 atraga pe poet; si nu sunt scoli care sä fie frecventate de studenti. Nu are nici confortul Europei Occidentale, nici idilele Orientului. Este un colt nestiut pe marele drum at natiunilor. Aceasta obscuritate este fatala pentru Principate. Locuitorii pot fi persecutatisioprimati, barfitisicalomniati rard sa fie pedepsiti. Bucurestii sunt un oras atat de putin vizitat de englezi, incat sunt singurul, nestabilit in tail, care se afla acum in oralsisingurul care l-a vizitat in ultimele, cred, optsprezece luni. [Urmeaza cateva capitole cu consideratii generale privind politica Rusiei in Principatele romane si situatia din Grecia.]
Capitolul XIV p. 131
La sfarsitul lui octombrie, pe la ora 10, am plecat din Bucuresti catre orasul Giurgiu. Eram intr-o caruta wardsideschisa, trasa de patru cai. Induntru era loc pentru o singura persoand, iar servitorul meu statea pe un loc in fatA. Era o noapte extrem de geroasa, dar eram bine invent in blanuri si stateam lungit pe fundul cdrutei, caci scosesem banca, cu un strat gros de paie sub mine si o geanta de telegrame sub cap. Mi-am petrecut timpul uitandu-ma la stele, care aveau o stralucire solemna pe cerul senin de deasupra, si mi-am alinat spiritul fumand cateva tigarete excelente, pe care // un prieten precaut mi be daduse inainte deP. 132
97 www.dacoromanica.ro plecare. Sa fumez din pipd, cu care cdlatoresc intotdeauna in aceste tali, nu era posibil, caci mergeam cu vitezd maxima pe drumul accidentat si -ar fi fost imposibil sa o tin intre buze. La vreo doudsprezece mile de Bucureti, rapida noastrd Inaintare a fost brusc opritd de cloud santinele ruse, cu baionetele fixate. Curierul ingrozit a oprit caii intr-oclips,iar soldatii, luandu-i de capete, ne-au condus in afara drumului mare, in mijlocul campamentului. Aici am fost interogati de un ofiter, care vazand, cred, aspectul nostru inofensiv §i faptul ca avem pappoartele in reguld, ne-a permis sa plecdm mai departe. De§i tabdra era mare, lini§tea era profunda; am fi trecut, cu certitudine, pe langd ea, fard sa §tim ca eram in apropierea unei forte atat de formidabile, dacd n-am fi fost opriti pe drum de acele santinele. Armele oamenilor erau adunate in fata fiecdrui cort, iar atarnate pe p. 133 baionetele fixe se aflau coifurile §i centiroanele, gata de a fi impartite. // Era un singur foc de pazd, §i acela la ceva distanta dincolo de tabard. In jurul lui stateau vreo optzecinoudzeci de oameni, imbrdcati in paltoane lungi. Stateau acolo ca ni§te statui, nespunand nimic. Pareau fiori* §i sdlbatici in lumina palpaindd a focului; atat de adancd era lini§tea din jurul for §i atat de imobile atitudinile lor, ca pareau implicati intr-un ritual pagan. Imediat ce am ie§it din tabard, am galopat §i mai repede. La fiecare zece mile am luat cai odihnitisi,oferind un mic cadou grajdarului62, am primit cei mai buni armasari. Am ajuns in ora§ul Giurgiu cu putin inainte de caderea zorilor. Telegramele pe care le aveam cu mine trebuiau trimise peste Dundre, la Rusciuck, lui Said Pa§a, care avea ordine sa be expedieze, cu un curier tatar, ambasadorului britanic la Constantinopol. Situatia era foarte dificila, caci fusese instituita legea martiald §i orice comunicatie cu malul turcesc al fluviului fusese interzisd sub amenintarea p. 134 pedepsei cu moartea. Insd not // am reu0 sa trimitem telegramele la Rusciuck, iar acestea au fost primite in timp util de caste lordul Stratford de Redcliffe63. Vis-a-vis de Giurgiu sunt cloud insulite, una dintre ele numindu-se in romane§te Mocan64. Intreaga suprafata a acestei insule este acoperita de copaci piperniciti, sub care un grup mare de oameni se poate face u§or nevazut. Cealaltd insult,aflata putin mai in amonte pe fluviu decat Mocan, este o mocirld deschisd, pe care se gasqte un post de garda indltat pe piloni, <§i> care, atunci cand am vizitat orawl Giurgiu, era ocupat de cazaci. In zori zilei de 2 noiembrie, unsprezece barci pline cu oameni au fost vazute coborand pe fluviu din directia Rusciuck-ului §i indreptandu-se spre Mocan. Ceata era foarte groasd, a§a ca barcile erau la jumatatea drumului cand s-a dat alarma. Era un singur punct la Giurgiu de unde artileria putea ajunge la aceste barci, iar tunurile ruse§ti se aflau la o distantd de p. 135 jumatate de sfert de mild de acest punct. rans ce au fost aduse tunurile, // opt bard ajunseserd deja la Mocan §i debarcaserd oamenii, insd asupra celorlalte trei artileria rusa a deschis focul. [...]
62 Couch or stable-keeper. 63 Charles Stratford Canning, lord de Redcliffe, ministru plenipotentiar britanic la Poarta (1810-1812) si apoi ambasador, in mai multe Canduri, in capitala otomand (ultimul mandat 1841-1858). 64 Mokan.
98 www.dacoromanica.ro Intentionam sa parasesc Giurgiu si sa merg pe drumul de-a lungul fluviului p. 136 pana la Oltenita65, cartierul general at generalului Dannenberg66. // $tiam ca turcii p. 137 debarcasera in forta langa Oltenita, iar o Wane in acel loc era inevitabild, daca ea nu avusese deja loc. Insa guvernatorul de Giurgiu m-a sfatuit sä nu merg pe malul fluviului, caci riscam sd flu lovit de un foc razlet, si mi-a recomandat un alt drum, mai sus, aproape la fel de scurt, dar mutt mai sigur. Cum nu mi-am dorit niciodata sa flu omorat din greseala, am ascultat sfatul guvernatorului. Nu stiu nimic mai antrenant cleat ca, dupd o ceased build de cafea dimineata, sd te urci intr-una dintre aceste mici carute romanesti si, cu patru sau case cai, sa alergi cu mare viteza peste stepele salbatice si rani arbusti. Am plecat de la Giurgiu cu patru cai foarte buni si un tiganus pe post de surugiu. I-am promis un ban67 in plus daca mergea repede. A rfinjit si, strangand cureaua purtata in jurul braului, a strigat la cai si pocnind biciul lung deasupra capului, am pornit cu viteza maxima. Micul necajit parea incantat de 1/munca lui, caci se apleca in §a, scotand tipete ascutite, la care caii iii coborau P. 138 urechile si galopau si mai tare decat Inainte. Cand se intorcea razand, cu ochii sclipitori, dintii albi stralucitori §i parul de spiridu§ in vant, parea un adevarat dracusor. Sa intram in liniile rusesti era un lucru mai dificil deck am crezut; caci acesti insi placuti, cazacii, au obiceiul de a trage in straini; este insa corect sd spun ca daca nu te omoard din primul foc, intra adesea foarte binevoitori in discutie si sunt gata sa primeasca once le dai. Astfel, a trebuit sa mergem para. la Dobreni68, la o distanta de cinci poste, si apoi sa intram pe drumul spre Oltenita prin Negoiesti69. La Dobreni am intalnit o brigada de infanterie si un corp puternic de genisti §i mineri, marsaluind in aceeasi directie ca si noi. Cand schimbam caii la Dobreni, un grup de tinere fete, imbricate cu cele mai bune haine, caci era sarbatoare, // stateau p. 139 in apropiere, privindu-i pe soldatii in trecere. Unele dintre ele erau foarte frumoase; una in special, fard ciorapi si cu bietele picioruse vinete din cauza frigului, era extrem de frumoasa. Zambetul for placut §i reverentele suplimentare, and le-am spun buna seara, m-au racutsd-iuit pe groaznicii cazaci.
Capitolul XV p. 140
Am facut un ocol pentru a o lua inaintea soldatilor si, cum se lasa noaptea, am ajuns pe malul Argesuluim. La fiecare cativa pasi de-a lungul drumului intalneam furgoane cu bagaje, detasamente de soldati si tot felul de soldati rataciti. Insd acestia erau trupe regulate, serioase si nu adevarati farsori, cum erau cazacii. [...]
esOltanitza 66 Dannenberg, general rus, participant la razboiul Crimeii, comandant al corpului IV al armatei ruse, prezent la Oltenita in timpul luptelor din toamna anului 1853, soldate cu victoria turcilor. Atacul rus, gandit si condus gresit, a pricinuit pierderi umane importante trupelor rusesti (900 de MOrti). 67Swanzaker. 68 Dobrene. Sat, corn. jud. Giurgiu. 69Negoyesti. Sat, corn. $oldanu, jud. Calara$i. 70Ardgish.
99 www.dacoromanica.ro P.141 La caderea noptii, surugiul a urmat un alt drum, pentru a evita soldatii rataciti §ipentru a inainta, credea el, mai repede. Cum se intunecase foarte tare, surugiul s-a ratacit. Cerul era acoperit cu nori negri, picaturi man de ploaie au inceput sa cads, iar un vant puternic batea din fata, suflandu-mi praful gros in ochi, cum galopam inainte, ceea ce-mi provoca o usturime severs. Surugiul oprea si striga din cand in cand, dar nu raspundea nimeni. Din cate puteam vedea, nu era nici un semn de vietuire umana. Uneori am iesit cu totul de pe drum si mergeam pe camp. Imi place foarte mult sa merg dupd o haita de caini de vanatoare, cand sunt bine asezat pe cal, dar sunt fortat sa recunosc ca nu e placut sa traversezi o tars intr-o caruta. Imi era frig, eram ud si prost dispus, uitand complet de chipurile frumoase vazute la Dobreni. In fine, in mod neasteptat ne-am trezit in mijlocul unui satuc. Aici curierul a aflat drumul si peste vreo cloud ore am ajuns la Budesti71. Am fost opriti la bariera, dar cand au aflat ca mergeam la comandantullef, santinelele ne-am lasat sa trecem. // P.142 Era tarziu in noapte cand am ajuns la Negoiesti, unde intentionam sa dorm. Aici se afla un han care promite sa ofere gazduire buns calatorilor intarziati. Este intr-o depresiune pe malul Argesului, la vreo cloud ore de Oltenita. Seful postei de la Negoiesti era plecat, iar stapanul hanului mi-a dat camera ocupata de obicei de acest functionar, camera despre care spunea ca e cea mai buns din imobil. Era o camera foarte murdard, avand o sobs Ears foc, o masa' de joc, un scaun si doua divane, care noaptea erau transformate in paturi. Nu era Iemn pentru foc; rusii, spunea omul, i-au luat tot. Asa ea am cumparat cloud scaune, le-am desfacut in combustibil§icurand aveam un foc acceptabil in sobs. Adusesem cu mine de la Giurgiu doi pui fripti, doua sticle de vin§iniste paine, ceea ce era un noroc, caci la han nu puteai gasi altceva decat ceapa. Calatorisem timp de vreo sapte ore intr-un nor gros de praf sau mai degraba P.143 de nisip.// Nu plouase sufficient pentru a penetra stratul gros de praf aspru si nisipos care acoperea drumul, iar caii, in galopul lor, it ridicau in masa, iar vantul puternic, plus viteza cu care mergeam, it invartea intr-un nor in jurul nostru. Fata Imi era neagra de pared as fi iesit dintr-o mina de carbune§i,spre disperarea mea, am vazut ca puii fripti, cand i-am despachetat, aveau un strat de mizerie, ca si cum fusesera rotiti in cenusa. Praful trecuse prin toate. Intrase in tubul pipei, se impregnase in tutun si devenise un ingredient al painii, carnii§ivinului. Ploaia Imi transformase praful de pe palarie si pelerina intr-un strat gros de stucatura, iar din acelasi motiv parul si barba capatasera culoarea si consistenta unei teracote. De indata ce am terminat masa nisipoasa, ma pregateam sa ma asez, pe cat de confortabil puteam, pe unul dintre divane si sa incerc sa dorm, cand am fost vizitat P.144 de aghiotantul comandatului-sef, care // mi-a transmis ca fusese trimis de general sa-mi spuna ca era periculos sa tree de zona avanposturilor armatei, caci cazacii, o rasa salbatica si barbara, au putin respect pentru oricine nu poarta uniforma ruseasca, iar generalul ii ordonase sä flu insotit de un ofiter, a carui prezenta ma va apara de once problema. Astfel, aghiotantul 1-a prezentat pe un tanar ofiter, care vorbea limba franceza foarte bine si care s-a dovedit un insotitor bun si placut. Am
71 Boudesti, ora.5, jud. Calara§i.
100 www.dacoromanica.ro fost cu totul de acord cu aghiotantul ca. §i biciuirea pana Ia moarte a cazacului care m-ar ucide nu m-ar ajuta prea mutt daca a§ sta teapan §i rece pe malurile Arge§ului. Am acceptat, prin urmare, compania tandrului ofiter, cu vie recuno§tinta, §i I-am rugat pe aghiotant sa le transmita multumirile mele printului §i generalului Dannenberg pentru bunavointa for precauta. Ora§ul Oltenita este situat aproape de varsarea raului Arge§ in // Dunare. p. 145 Aproape vis-a-vis de Oltenita, pe malul drept at Dunarii, se afla ora§ul §i fortareata turceasca. Turtucaia72, iar la distanta aproape egala de ambele maluri este o insulita. La punctul extrem unde Arge§ul se varsa in Dunare, este o cladire mare de piatra, folosita ca statie de carantina, iar in apropiere sunt ruinete unui fort. Turcii, inaintand de la Turtucaia, au pus intai stapanire pe insula, unde au ridicat baterii, iar apoi au traversat la punctul de carantina. Aici au sapat un canal de la Arge§ la Dunare, care inconjura carantina §i vechea fortificatie. Turcii au mai construct §i o baterie mascata cu noua tunuri. Turcilor li s-a permis sa faca operatiile in lini§te, Para atacuri din partea ru§ilor, iar asta am observat ca a fost pana acum tactica constants a printului Gorceakov §i a generalilor sai. Ideea lui pare sä fie sa concentreze pe cat posibil trupele turce§ti intr-un singur punct, iar apoi sa be atace §i sa le zdrobeasca dintr-o singura lovitura. Daca aceasta este ideea printului, // p. 146 atunci cu siguranta a subapreciat curajul §i priceperea adversarilor. [Urmeaza referiri Ia lupta dintre turci §i ru§i §i succesul relativ obtinut de artileria turceasca; apoi, in timpul noptii, turcii §i-au distrus lucrarile §i s-au retras peste Dunare, Ia Turtucaia, luand cu ei mortii §i ranitii].
Capitolul XVII
[Despre luptele dintre ru§i §i turci §i regiunea GiurgiuOltenita, §i incercarile de a ocupa insulele dunarene, ca motiv de diversiune]. La putin timp dupa lupta de la Oltenita, la Bucure§ti au inceput festivitatile de P. 161 iarna, iar serate, baluri §i concerte se succedau cu mare rapiditate, ca §i cand spitalele n-ar fi fost pline de raniti §i bolnavi §i sute de morminte n-ar fi fost proaspat sapate pe malurile Arge§ului. Oltenita a fost uitata; un nou subject a pus stapanire pe ora§ o prima dona ENGLEZA era anuntata la opera italiana din Bucure§ti. Eram, in mod firesc, nelini§titi in privinta succesului compatrioatei noastre, care aparea intr-un asemenea moment in fata unei audiente aproape in totalitate ruseasca. Ne temeam ca va fi rau primita din cauza tarii ei, astfel ca ne-am ocupat cu teams locurile in boxa consulului-general pentru a fi martorii aparitiei ei in Beatrice di Tenda"73. Cantatul, cum am amintit deja, se invata in fiecare regiment at armatei ruse§ti; iar intre ofiterii ru§i am // intalnit cativa muzicieni foarte buni. Majoritatea p. 162 auditoriului primadonei trebuie sa fi avut astfel o anume doza de talent critic.
72 Tartukai, oral in Bulgaria situat pe malul drept at Dundrii in fata orasului Oltenita. 73 Tragedie !hick in doud acte, de Vincenzo Bellini.
101 www.dacoromanica.ro Succesul englezoaicei a fost decis dupa prima scena. Ofiterii ru§i, care umpleau sala, au aplaudat puternic, §i au adus-o pe compatrioata noastra de trei on sub luminile rampei. Avea o voce buns, cu un registru considerabil; dar, mai presus de once, s-a dovedit o muziciana completa, corect educata pentru profesia ei. A cantat melodiile compozitorului bine §i corect, un lucru care nu mai fusese auzit vreodata la Opera din Bucure§ti. [Sic!]
p.169 Capitolul XIX
Dupd momentul Oltenita, soldatii ru§i bolnavi sau raniti au fost sco§i din spitale, cand au intrat in convalescenta, §i au fost incartiruiti la locuitori. Cum nu erau suficiente locuri pentru servitorul meu incasa unde locuiam, acesta a inchiriat o camera la un han invecinat, unde dormea. Intr-o noapte, cand a ajuns la han, a descoperit ca toate camerele din cladire, inclusiv a lui, fusesera ocupate de soldatii ru§i. Omul s-a plans proprietarului stabilimentul, insa functionarul i-a spus ca nu p. 170putea face nimic §i i-a aratat camerele unde familii intregi II dormeau impreund si in care soldatii ru§i insistasera sa se incartiruiasca. Servitorul meu era ionian, originar din Itaca, avand astfel protectie britanica. Astfel, conform tratelor, camera lui era inviolabila. Compatriotul lui Ulise §tia acest fapt, astfel ca a depus plangere la cel mai apropiat magistrat de politie, pe care I-a fortat sa gaseasca soldatului un altloc de incartiruire.Ionianul a fost singurul din han care a scapat de dezagreabilul musafir; restul oamenilor, supu§i ru§i, greci §i romani, au fost nevoiti sa-§i accepte soarta. [O'Brien i§i expune argumentele, pe baza carora considera ca ionienii erau activi in propaganda ruseascal p. 172 Tarziu in dupa-amiaza unei zile din luna decembrie, in mijlocul unei violente furtuni de zapada, am plecat de la Bucure§ti spre Viena. De§i la caruta cu care calatoream erau inhamati §ase cai, inaintam greu, din cauza starii proaste a drumurilor §i a asprimii vremii. Pe la miezul noptii am oprit la un han, unde parea oportun sä ramanem pans in zori. Ca de obicei, in acest han nu existau paturi §i nimic de mancare. Dupa cateva probleme, am reu§it sa facem un foc, iar cu p. 173proviziile pe care // avusesem precautia sa le luam de la Bucure§ti, am facut o cina acceptabila. Am stat Tanga foc §i am fumat pans au aparut primele semne ale zorilor, cand ne-am reluat calatoria. Cum intreaga tara era complet acoperita cu zapada, totul avea acela§i aspect dezolant. La lungi intervale de timp, ici §i acolo, treceam prin cate un sat §i pe la apus am ajuns la poalele Muntilor Carpati. De§i lumina slabs sporea pericolele urcuplui, eram hotarati sa-I incercam, caci era imposibil sa ramanem pans dimineata in locul pustiu unde ne aflam. Drumul peste aceasta parte a Carpatilor este o simpla poteca rudimentary taiata in marginea muntelui, cu o prapastie de-o parte §i un perete perpendicular de stanca sau sol nisipos de cealalta. Abia era loc pentru trasura, iar o deviere de cateva picioare de la cursul obi§nuit ne-ar fi azvarlit in prapastie. Surugii au descalecat §i conduceau p.174 caii, in vreme ce niste tarani mergeau in urma carutei si asezau pietre // in spatele rotilor de fiecare data cand eram fortati sa oprim, pentru a o impiedica sa alunece
102 www.dacoromanica.ro inapoi. Dupd ce am rettit sa urcam incet cale de vreo cloud mile, unul dintre cai a devenit nardvas5ia sarit violent. Era noapte acum si nu aveam nici un fel de altd lumina sa ne ghideze in afara de cea a stelelor. Un cal alb devenise nardvas si de unde stateam in trasurd it puteam vedea, neclar, cum sarea inaintesiinapoi. In lumina slabd a stelelor parea de o marime monstruoasd, cand Incerca sa sara inspre partea muntelui, iar apoi revenea tremurand la ceilalti cai. Pozitia noastra era critics. Era imposibil sa coboram din trasurd, caci intr-o parte, la un picior distanta de roti, era o prapastie, iar in cealalta parte era fata perpendiculard a muntelui. Unul dintre surugii a reusit in cele din urma sa taie fraiele calului nardvassi,°data eliberat, a luat-o Ia goand si a dispdrut in noapte. Apoi am inceput sa inaintarn din nou, insA Incetsicu grija, pand ce am ajuns in teren deschis. Aici era // o cid:direp. 175 mare, asemenea unui Sopron, unde am hotarat sa ramanem pand in zori. Am facut un foc bun, am scos proviziile din trasurd si pand in zori am stat pe cat de confortabil se putea. In dimineata urmatoare am aflat ca drumul trecea printr-unul dintre cele mai periculoase trecatori din aceasta parte a muntilor. Surugii nu ne-au mai ldsat sa mergem in trasurd de frica unui accident, asa ca am pornit pe jos. Dupd aproape sapte ore de mers, drumul s-a imburatatit putin si am inceput sa coboram spre campii. La poalele muntilor pe care ii traversasem am ajuns la un mic han, unde am luat o mass buils din pui fripti §i un yin acceptabil. Ne apropiam de frontiera austriacd, iar locurile deveneau evident mai civilizate. Eram cu cateva mile Inaintea trdsurii si nu eram deloc deranjati ca aveam putin timp sa ne astampardm foamea5i sane odihnim putin, dupd o noapte fard somn5i un drum epuizant. Ar fi greu sa descriu mdretia // peisajului prin care tocmai am trecut. [...] p. 176 Pe la ora patru dupd-amiazd am traversat frontiera Tarii Romanesti, iar searap. 177 tarziu am intrat in ora§ul Brasov'''. I-as sfatui pe calatorii englezi care viziteazd Brasovul sa -1 intrebe dinainte pe patronul hotelului unde opresc de lista de preturi, caci n-am mai vazut niciodata ceva atat de exorbitant si absurd ca preturile luate mie la hotelul unde am tras in acel oral. Bra§ovul este un ordsel fermecdtor inmijlocul unui munte mare si amenintator. Locuitorii nu par sa alba nimic din acea apatie orientald pe care o vezi de partea romaneasca a granitei, ci sunt un popor activ, muncitor si prosper. De Ia Brasov am mers la Sibiu'', iar de aici am luat drumul spre Arad. Pe drumul catre acest ultim oral a trebuit sa ne oprim cea mai mare parte a unei zile pe malul raului Murei6, !And cand a fost tdiatd o trecere prin gheata // pentru pluta care trebuia sap. 178 ne transporte pe noi, trasurasicaii, pe partea cealalta. Dupd cateva ore de odihnd Intr -un han excelent din Arad, am plecat spre Szolnok77. La Szolnok incepe calea feratd spre Viena, dar intre acest oral si Arad nu este nici un fel de drum.
74 Cronstadt. Hermanstadt. 76 Marosh. 77Ora4 in centrul Ungariei.
103 www.dacoromanica.ro SIEGFRIED KAPPER (1821-1879)
Siegfried (sau Viterslav) Kapper s-a nascut in familia unui sticlar evreu din Smichow (localitate aflata in apropiere de Praga) la 21 martie 1821 si a incetat din viata la Pisa la 7 iunie 1879. A studiat medicina la Praga si Viena (unde s-a stabilit dupd 1841) dar s-a consacrat carierei de scriitor. A fost membru al cercului cultural cunoscut sub numele de Tanga Boemie" (Junge Boehmen), din 1839 contribuind la revista Ost and West. A participat la revolutia de la 1848, fiind medic in legiunea academick Sub impulsul lui Vdc lav Bolemir Nebensky s-a dedicat studierii lumii slave, in particular a celei cehe. A militat pentru asimilarea culturald a evreilor din Imperiul austro-ungar, dar ideile sale nu au gasit un ecou favorabil. A fost, de asemenea, preocupat de culegerea de folclor. In timpul sederii la Viena a scris si livrete de opera. Decisiva a fost intalnirea cu Vuk Karadzic (1787-1864), considerat fondatorul limbii literare sarbesti. Acesta i-a insuflat lui Siegfried Kapper dorinta de a studia indeaproape ramura sudica a slavilor. Siegfried Kapper a calatorit in Peninsula Balcanied si a cules folclor sarbesc. Calatoriile sale in Banatul romanesc (in 1851-1853 si 1854) au fost legate mai degrabd de aceste preocupdri ale sale. Chiar clack asa cum reiese din text, ar fi dorit sa tread in Tara Romaneascd, a fost impiedicat de masurile luate de comandantii militari otomani si ru.si in anul 1854. Siegfried Kapper este unul dintre calatorii care au vizitat zona Banatului si au intrat in contact cu diverse categorii sociale. Vizita in Banat i-a pricinuit reintalnirea cu Friedrich Bach, in tovara.sia caniia a petrecut cea mai mare parte din prima cAlatorie. Vizita la minele de our de la Oravita i-a prilejuit o atentA analiza a relatiilor sociale din zona, constituite in contextul colonizariiimplicate de industrializarea Banatului.Intalnind intarnplator o nunta romaneasca, Siegfried Kapper a incercat o stangace descriere a acesteia, semn al diferentelor culturale dintre Europa Centralscea rasariteana, dargidintre traditiile si ritualurile iudaicesi crestin-ortodoxe. A doua calatorie, in 1854, a fost de scurta durata. Neputand trece de Orsova, Siegfried Kapper s-a marginit la a descrie sumar atmosfera de incordare ce domnea in portul dunarean. Informatii despre viatagiactivitatea lui Siegfried Kapper pot fi gasite in: Oskar Donath, Siegfried Kapper", in Jahrbiich der Gesellschaft far Geschichte der Juden in der tschechoslowakischen Republik, 1934, p. 323-442, precum si in Encyclopaediea Judaica, XI, p. 782.
SIEGFRIED KAPPER 1853 Calatorii la slavii de sud'. Bela Crvka. Un disparut p. 20 lute ca sageata [...] a zburat mandrul vas cu aburi pe apele spumegande. Ca intr-un basm zburau prin fats ochilor nWri crestele zidurilor§iturnuletele vechii cetati turcqti Smederevo (Semendria)2 ce rasareau din valuri stralucind in mandrul
' Traducerea s-a facut dupa Siegfried Kapper, Siidslawische Wanderungen. Zweiter Teil, Leipzig Friedrich Ludwig Herbig, 1853, p. 20-99. 2 Ora in Serbia de astazi.
104 www.dacoromanica.ro soare de dimineatd, iar dupa putine ceasuri vasul a tras la locul de debarcare innegrit de carbune din apropierea mandstirii de calugari Baziae, telul tuturor calatorilor cdtre si dinspre partea de sud a Banatului si a grani ;ei militare valahe. Am coborat pe uscat si in timp ce vasul s-a aprovizionat cu carbuni, pentru a p. 21 continua calatoria prin splendidele parti ale Dundrii de Jos, printre // pasurile de stalled ale Serbiei si varfurile sud-estice ale Banatului pand la Portile de Fier, care incep chiar de la muntii Baziasului, m-am urcat in cdruta ward a unui tAran valah, sau, dupd cum ii placea acestuia sa se audd numit, roman, pentru a-mi continua drumul cdtre interiorul tArii, de-a lungul Dundrii. Nu se poate spune ca romanii au pastrat amintirea originii for din ora§ul sau din Cara cezarilor printr-o oarecare aplecare cdtre moliciune sau lux. Cel putin caruta, in care ma astepta o calatorie de mai multe mile, nu era deloc in stare sa aminteascd cumva confortul cezarilor; parea mai degrabd pregatitd sa it pregateasca de la bun inceput pe bietul caldtor pentru lipsurile si greutatile ce i1 asteptau in Valle fostei Dacii5. Nimic nu it apdra de razele fierbinti ale soarelui de yard, nimic nu impiedica ca zguduielile si impunsdturile pe care le incerca cdruta hodorogitd peste toate hopurile unui drum de munte neingrijit, // §i pe care coastele nevinovate P. 22 be simteau mai molt decal o loviturd directs. Era zadarnic sa to plangi vizitiului mustacios,
3 Basias. Este vorba despre muntii Locvei la poalele cArora se afla manastirea Bazia§, ctitorita in secolul al XIII-lea sau al XIV -Iea, unul dintre cele mai importante asezAminte monastice sArbesti. 4 Rumunjischen. 5 Dazien. 6 Steuerdmf. Este vorba despre o portiune a call ferate Bazia§Oravita, prima construitA pe actualul teritoriu al Romaniei. 7 Friedrich Bach (1817?), medic chirurg si poet, a frecventat la Praga aceleasi cercuri Iiterare ca si Siegfried Kapper. In 1847 s-a stabilit in Banat, unde izbucnise o epidemie de tifos. A practicat medicina la Oravita, Anina (din 1851) §i Resita (din 1855), unde a intrat in serviciul unei companii private de cAi ferate. 8 Nikolinca, sat, comuna Ciuchici, jud. Caras-Severin. 9 Rumoinen.
105 www.dacoromanica.ro catre nord muntii Var§etuluim, cu bisericuta alba pe cel mai Inalt varf, catre rasarit varfurile acoperite cu zapada ale lantului transilvanean 4i muntii de la Mehadia iar de jur imprejur, in vecinatatea imediata, colinele unduitoare, impadurite, Intelenite, lucrate, Intr -o varietate colorata. Soarele de sears Inca mai stralucea la orizont in timp ce treceam printre colibele satului Rac4dia". Dealurile au Inceput sa arate tot mai mult a munti§i,curand, drumul a intrat in munti. Un 4ir de coloane de fum se ridica dintr-o prapastie ce se casca Intre culmile inalte, reaparand in lumina apusului. Acesta este fumul de la cuptoarele de topit de la Oravitan!", spuse Friedrich
Oravita. 0 calatorie in mina
p. 41 De o parte a unei trecatori, nu foarte twr de vazut !Dana cand nu to afli in mijlocul ei, se afla ora§elul minier Oravita, un singur §ir lung de case, care se intinde prin trecatoarea Ingusta dintre munti, intrerupt colo de un pinten de stanca, dincolo de o strunga sau de un1.1t13. Zadarnic s-ar cauta cladiri frumoase sau o piata. Casutele §i atelierele" nu pareau sä fi ca4tigat ceva din spatiul indestulator al locului dintre munti. Si totu§i priveli§tea este mai frumoasa, impresia mai prietenoasa, §i este de inteles cum un poet
I° Werschitzer Gebirge, masiv in Serbia legat de Muntii Carpati. 11 Ralcaschdia, sat, com., jud. Carq-Severin. 12 Oravitza, oral, jud. Cara.5-Severin. 13 Werkplatz. 14 Werkhutte. 15 Erzlagen.
106 www.dacoromanica.ro asezate dedesubt. In acest chip se dobandeste cel mai bun cupru si este stivuit in bucati rotunde, pentru a ajunge sub ciocanele puternice pentru a fi batut cu ciocanul sitrimis mai departe, bine forjat. Acolo vine unul din ceata celor de jos, imbracat cu o bland, cu lampasul in mans, pentrua-siincepe, dimineata devreme, drumul prin galerii. Acolo, printre tufe si stanci, se catara inginerul hotarnic16; planseta ii este adusa, pentrua-siincepe munca inca de dimineata. Si printre toti acestia se amesteca taranii veniti din satele din jur, unul ca sa vanda un miel, altul ca sa caute de lucru, celalalt sa cumpere, si cu totii sa se planga doctorului de suferintele lor. Dar doctorul a uitat de toata tristeteasiamintirile de la revederea de datap. 44 trecuta, //sialearga in halatul sau de dril, cu palaria pe cap si cu bastonul sub brat de-a lungul lungului sir de case, intra repede in fiecare, intreaba, sfatuieste, prescrie, se grabeste iar mai departe, dincolo tine in treacat o consultatie la fereastra deschisa, in alts parte din usa casei, saluta in stanga $i in dreapta, si nu are suficiente saluturi pentru a raspunde tuturor saluturilor care i se ofera, mai cu seams de catre nenumaratele capsoare dragalase care ii fac semn de la ferestre din toate partite. Este privit ca si cum nu ar fi doar doctorul, cisiprietenul Oraviteisi, se intelege, si al frumoaselor capsoare. [Friedrich Bach a mijlocit o vizita Intr -una din galeriile minei.] Asadar, mai Inainte de a cunoaste bine Oravita pe la suprafata, trebuia sa op. 45 stiu pe dedesubt. Trebuie sa recunosc Ca imi era chiar greu sa ma despart de minunatele capsoare care se iteau de dupa toate perdelelesighivecele de flori. Eram totusi la dispozitia lui Friedrich si nici nu voiam sa las prea usor nefolosit bunul prilej at unei plimbari prin lumea de jos a Banatului. // Pentru lumea de la suprafata imi mai ramaneau cateva ceasuri. p. 46 Vreti sa coborati in costum, in frac, cu pantaloni de gala", cu palaria alba?", a Intrebat aproape uimit batranul miner, pe cand vroiam sa patrundem, pe de o parte, in munte, pentru a ajunge la intrarea in galerie. Am explicat ca atunci cand mi-am Inceput plimbarea de dimineata nu eram pregatit pentru aventura unei calatorii in mina si de aceea nu am prevazut acea toaleta in care, si numai in care, se obisnuieste sa iti prezinti omagiile zeilor subpamanteni. In asemenea haine nu merge, daca nu aveti altele mai bune ...", a observat sec Mathes. Mai bune?", mi-am masurat uimit toaleta, pe care o tineam mai presus de once cusur. Pentru acolo jos, una proasta ar fi una mai buns ", mi-a explicat Mathes. Asadar trebuie sa luam una cu Imprumut! ", a adaugat el si am intrat Intr -una din //p. 47 casele aflate in apropiere, locuinta domnului inginer hotarnic, dupa cum a spus Mathes. Metamorfoza mea intr-un calator at minelor s-a produs repede si am pornit sprinten catre munte, in pantaloni de piele, o haind gri de miner, stramtd,sicu o palarie fara cozoroc, cu bastonsilampas.
16 Markscheider. 17 Rankinghosen.
107 www.dacoromanica.ro Dupd un sfert de ors am ajuns la intrarea in §ut. Locul putea fi recunoscut prin grindipl aflat de jur-imprejur,
18 Elisabethgrube. 19 Bun lukre! 20 Walachische Bergmannsgrusse.
108 www.dacoromanica.ro Dar pamantul asta cenusiu este macar destul de bogat?, 1-am intrebat pe p. 59 Mathes, curand dupd ce am iesit din galerie, de cealalta parte a muntelui, avand privelistea unui foarte frumos peisaj montan, si am pornit pe drumul catre o aka
21 Erz. z. 22 Termenul folosit de S. Kapper era Centner (Zentner), unitate de mAsura echivalenta in Prusia cu aproximativ 50 de kilograme, iar in Austria cu un chintal (100 kilograme). 23 Loth. Veche unitate de masura a greutatii. 1 uncie = 28,35 grame. 24 Dukaten. 25 Kreuzer. 26 A bschlag. 27 Joseph Erbstollen.
109 www.dacoromanica.ro spartura lung de un stanjen, in care, de asemenea, la jumatatea drumului, se poata sa ramand intepenit, datorita proastei dispozitii a vreunui spiridu§ // §i sa poata fi luat de necuratul, fara sa fi detinut cincizeci de mii de ducati. [...] p. 62 Fete blonde sub cerul cald al Banatului, multe §i dragala§e fete blonde! Vreau sa imparta§esc cititorilor, cat mai fidel, tot ce am putut cerceta despre aceasta taind a naturii. Oravita a fost locuita mereu de valahi, adica de romani28, dupa cum arata cercetarile istorice. Daca a §i fost intemeiate de ace§tia? Asupra acestui fapt nu am putut gasi nici o lamurire, la fel de putin ca §i asupra intrebarii, daca deja primii p. 63 locuitori ai Daciei Ripensis, // a§a cum au numit romanii Banatul datorita malului sau stancos, sapau dupa our in muntii Oravitei sau daca au lasat aceasta ocupatie banoasa invingatorilor lor, romanii. Nu mai putin am fost in stare sa aflu ce inraurire au avut asupra dezvoltarii fizionomiei §i istoriei culturii Oravitei hunii, gepizii §i longobarzii, care, dupa asigurarile celor mai multor istorici, daca ar fi revenit in Banat, ar fi putut totu§i avea cateva pretentii intemeiate la recunoa§terea nationalitatii lor. Daca, poate, primele case din defileul Oravita au fost ridicate abia atunci cand avarii sau mai tarziu sarbii sau poate in cele din urma maghiarii, in secolul at IX-lea, cand ultimii au coborat dinspre Ural pentru a se a§eza in campiile manoase, a ramas de asemenea o taina de nepatruns. Dar imi era indeajuns de !impede ca
28 Walachen, d h. Rumeinen. 29 Der ewige Jude. 30 Charles Paul de Kock (1793-1871), scriitor francez, autor de romane inspirate din viata Parisului. 31 Montanchirurg. 32 Peter Wierzbicky (1794-1847), medic si botanist, cereetator al florei din Banat. Originar din Galitia, dupa 1820 medic la Oravita. A publicat in periodicul Flora" din Regensburg mai multe contributii privind flora din Banat.
110 www.dacoromanica.ro traditionalul sfarit ana" asupra unei plante. A murit in anul 1847. Bogatul sau ierbar, singurul cu flora Dacoromaniei, desenele muncite §i manuscrisele sale, vor intari prin soarta ce le ateapta, Ca a fost german. Fara indoiala vor deveni de capatai. Unul dintre poeti se numea Arthur Schott33, cel care, find intr-o stransa legatura cu o familie de conti cu domenii in apropiere, a trait §i a iubit zece ani In acest or4e1§ia jucat rolul unui deosebit stalp al societatii34. Numele sau este pe toate buzele. Toata Oravita §tie sa povesteasca de domnul Schott", cel care locuia acolo in casuta sa impreuna cu calutul pe care it dresase el insu§i, calarea in fiecare zi pe calut, nu purta niciodata e§arfa la gat, canta foarte frumos din gura §i la pian, compunea el insu§i, studia obiceiurile §i cantecele romane§ti, facea versuri, p. 66 imboldea spre teatrul de amatori §i chiar §i acolo era un original. Celalalt poet era Friedrich
Istorii cu hoti din Banat. Nunta romfineasca
[...] Soarele apusese deja. Nori de sears se ridicau peste muntii dinspre 13-70 Mehadia §i peste culmile inalte §i adumbrite ale Tarii Romane§ti vecine36 §i se scoborau incet spre campie. Cat vedeai cu ochiul
33 Arthur Schott (1814-1875), de formatie agronom, a alcatuit, impreuna cu fratele sau, Albert Schott (1809-1849), dupa modelul fratilor Jakob si Wilhelm Grimm, prima antologie de folclor romanesc, Wallachische Marchen (Basme romanevi), Stuttgart, 1845. Arthur Schott a locuit in Banat intre 1836-1841 $i 1844-1859, in a doua sedere ca administrator al mosiei familiei Bissingen. 34 SOCiUS. 35 Guruja, com., jud. Mehedinti. 36 Walachische Nachbarland. 37 Referire sarcastica a autorului la povestile romantice cu talhari drepti, ce i-au fascinat copilaria, la care s-a referit pe larg la inceputul capitolului.
111 www.dacoromanica.ro au fost de parere ca trebuie sä fie prinsi oamenii. Atunci, unul dintre poeticii aventurieri ai pustei a pasit in mijlocul for si a strigat: Don nu vreti sA ii opriti pe fratii vostri plini de onoare, crestinisidrept-credinciosi daca vor sd is de la un evreu cativa guldeni amarati, ba chiar, din cauza unui suflet mizerabil de evreu // sa p. 72 fie prinsisidati judecatii? Voi, crestinisifrati, pe noi, tot crestinisifratii vostri?". Judecata a fost Indeajuns sa faca un Intreg sat sd priveasca linistit cum hotii pleaca cu toate cele si o familie intreaga, ajunsa cersetoare, privea jelindsifrangandu-si mainile in urma lor. Era evreul batran, lauga al carui pat de suferinta am stat cu Friedrich
0 nunta romfineasca p. 86 Cand, a doua zi, am intrat in Oravita, nu mai era mult pand la amiaza. Muzica din micul orasel ne-a intampinat. Ajungem la o nunta!", a strigat Friedrich
tivagabonzilor care alerga inaintea alaiului in cete rare, acum ramaneau pe rocsi trageau un strigat, despre care nu se stia daca e semn de bucurie sau trebuie sd zgandareasca reprezentantii autoritatii, si apoi imediat fugeau iar din calea celor cloud bastoane, // ridicand grozav praful. Dupa cei doi husari urmau patru flacai valahi calare. Bidiviisicalareti erau impodobiti din belsug cu flori frumoase, iar feciorii ofereau o priveliste foarte frumoasa, asa cum stateau pe animalele care se leganau si care pareau sä fie mai potrivite sa traga o cabriolets, daca ar fi primit o mans de ovaz mai mult, fArdsasiMed scars, in pantaloni de sac largi, care falfaiau, cu camasi frumos brodate cu albastrusirosu, in haine lungi, albe, Para brate, cu cele mai frumoase flori, cu petice de postav alb, cu caciula puss pe o parte, si
38 Calamitaten. 39 Stadthusaren. 48 Proletariervolk.
112 www.dacoromanica.ro din hartie din tevi mici pentru pocnitori, ca acelea cu care se joacd copiii, caci nu aveau pistoale din care sa poata trage. Dupd caldreti veneau muzicantii, tigani cu adevArat smezi, cloud scripci, o viola §i un contrabas, care cantau chiar bine un mars indracit, in care contrabasul parea ca se lasd in voia propriilor vederi asupra //p. 89 armoniei, care totu§i nu parea sa arunce asupra intregului alai un soi de aer sdlbatic, zburdalnic. Dupa muzica urma cavalerul de onoare41 cu mireasa §i mirele cu domniwara de onoare42, imbracati in cele mai bune veminte ale for51tot a§a, in perechi §i intr-un ,sir lung oaspetii nuntii, mai mult femei. Ajuns la trasura noastrd, alaiul s-a oprit. Husarii au dat de inteles ca nu aveau cum sa nu se arate cu respect in fata aka unor domni foarte onorabili", a§a cum eram not doi5i
41 Brauyiihrer. Probabil o confuzie cu napl de cununie. 42 Kranzeljunger. Probabil o confuzie cu nap de cununie. 43 Deren Alpha and Omega. 44 Ebenholz.
113 www.dacoromanica.ro Dupa rugaciuni, parintele45, cum i§i numesc romanii popii46dupd romanul parens, a ie§it din spatele iconostasului §i a intins fiecaruia dintre cei doi miri o lumanare, dup.& care i-a condus in jurul masutei. Aici, mirii au dat lumandrile p.92na§ilor. Parintele a rostit // o rugaciune lung, dar apoi nu a legat, dupd cum se obi§nuie§te, mana dreapta cu mana dreapta, ci amandoud mainile mirilor strans una de alta, cu ajutorul unui §tergar alb, a mai spus o rugaciune, iar apoi a pa.§it Inainte un alt parinte, a Impaturit o bucata de panza, pe care mirele o daruie§te miresei, §i I-a infa§urat, de§i era lung de cativa coti, pe capetele perechii nou cununate, astfel incat ace§tia sunt de acum legati unul de altul cu trup §i suflet <§i de> nedespartit, §i, a§a cum ar trebui sa fie in dragoste, cu adevarat nimic din ceea ce vad ca este in jurul for sa nu ii supere. In acest moment, parintele care ii binecuvanta a§eaza pe capul for acoperit cu panza una dintre cununi, iar acum perechea se gase§te in situatia plina de respect in care trebuie sa
45 Der Parintje. 46 Popen. 47 Einwickelung. 48 Bassettls", probabil o transliterare stricata, a fost termenul folosit de autor. 49 Kotrinje. 59 Gizelje. 51 Osterreichisch- staatsburgerlichen Namen.
114 www.dacoromanica.ro printre urmasele dacilor52. Romance le stiu si ca natura nu s-a purtat cu ele ca o mama vitrega in ceea ce priveste formele lor, si nu fac nimic din ceea ce le-ar puteap. 95 strica incercand sa le dreaga. Ba mai mult, sunt foarte simple in intreg portul lor. Partea principala a portului lor // este o rochie din pania alba, legafa in jurul gatului cu o panglica in culori, cu maneci largi, deschise, adesea dragalas brodata pe margini, si care nu ajunge chiar pana la glezne. Catrinta, un sort brodat dintr-o bucata de material lea cam de o jumatate de cot si tot cam atat de lunga, cusuta cu zorzoane metalice, de care atarna pana la pamant franjuri cel mai adesea rosii, si zavelca, un sort purtat in spate, la fel facut, nu au voie sa lipseasca. Aceste doua sorturi sunt un semn at curateniei si al mandriei atat la fetele cat si la femeile romance. Pe cat de simple sunt in forma, pe atat de mult gust si bani se folosesc adesea, pentru a avea o catrinta cu adevarat frumoasa $i o zavelca si mai frumoasa. Se gandesc la alegerea, la alaturarea culorilor, la decorarea cu zorzoane stralucitoare, cu gaitane mici, subtiri, din our si argint, iii dau silinta unui ceva propriu, ca un dans, anume pentru franjurile lungi ale zavelcii sa be dea la mers o anume miscare Inainte si inapoi, // care este consideratep. 96 foarte dragalasa. 0 salba de margele, de perle de sticla, sau de bani de argint la cele bogate intregesc portul de sarbatoare, dace nu cumva vremea rece nu cere purtarea unui dolman dintr-un material alb, brodat in culori, ce are forma celor barbatesti, doar ca e ceva mai larg si mai lung. Muzica a Insotit noua pereche de soti pand acasa si apoi s-a intors pentru a canta la joc53 (din focus, in italiana gioco). Tiganii si-au ocupat locul sub un copac, vafaselul de nunta a inceput sa indemne
52 Dazier. " Schack". 54 Lieflander.
115 www.dacoromanica.ro 1854 CreOinii turci. Schite intre Savai Porti le de Fier55 Oty:ova.Non plus ultra.Vremelnica despartire
Suntem Ia Orsova. p. 244 Dupa cum ni s-a spus de mai multe on pe drum §i dupa cum am aflat personal in cele din urma, a§a ni s-a intamplat. In nici un caz cu vaporul cu aburi, dar nici in alt fel nu se poate nimeni gandi la o continuare a calatoriei. Aceasta oprire neprevazuta, caci tuturor
55Traducerea s-a facut dupA Siegfried Kapper, Christen and Tikken. Ein Skizzenbuch von der Save his zum Eisernen Thor, vol. II, Leipzig, 1854, p. 244-248. 56Ora§ aflat astazi in nord-estul Italiei, Ia granita cu Slovenia, pe atunci important port austriac. 57Walachischen Donau. 58Referire Ia Scylla §i Charybda, mon§tri marini din mitologia greacl 59Mihail Dimitrievici Gorceakov (1795-1861) comandantul armatei ruse§ti de ocupatie din Tara Romaneascd §i Moldova, ulterior comandant al armatei ruse in rdzboiul Crimeii. 60 Omer Pa§a (Michael Latas, 1806-1871), general otoman, participant atat la reprimarea revolutiei de la 1848, cat §i la rdzboiul Crimeei. 61Bukarest. 67Galatz. 63Ibraila. 64Jassy.
1 1 6 www.dacoromanica.ro a buzelor care se aseamand numelor Calafat65 sau Vidin66, pentru a le transmite proaspete lumii, ceilalti se multumesc sa invete sa bea cafea neagra §i sa fumeze ciubuc §i, inainte de toate, sa i§i schimbe palaria de pasla cu un fes ro§u. Chiar §i o particica de diplomatie // s-a a§ezat aici, anume in persoana unui p. 247 agent consular rusesc sau administrator consular67 sau orice alt titlul este pe placul acestui domn, §i a carui menire, cel putin cea aparenta, era, in anii de mai inainte, sa inregistreze marfurile ce mergeau pe Dunare in sus, catre Rusia, ca venind din tari unde nu era ciuma. In timp ce acum §i-a deschis un birou oficial de pa§apoarte §i nimeni nu are vole sa pa'§easa pe pamantul Tarii Romane§ti lard viza sa. Totu§i, de§i acest domn o considera exceptionala, circulatia
65 Kalafat. " Widdin. 67 Consularverweser. 68 Ada-Kalessi. 69 Tataren". 70Kladowa, oral in Serbia, districtul Bor, pe malul Dunarii. 71 Localitate in Serbia. 72 Ora in Serbia. 73 Timok, rau§iregiune in Serbia, in apropiere de granita de astazi cu Bulgaria si Romania.
117 www.dacoromanica.ro JOSEPH ARCHER CROWE (1828-1896)
Joseph Archer Crowe, figura proeminenta a societatii engleze din a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, a fost nu numai un diplomat si un jurnalist de mare finete, dar si unul dintre cei care au avut o importanta contributie in dezvoltarea istoriei artei ca disciplind. Nascut la Londra Intr -o zi de toamnd a anului 1825, ca tiu al jurnalistului $i istoricului Eyre Evans Crowe (1799-1868) si al unei tinere dintr-o familie de ofiteri, Margaret Archer (1803-1853), Joseph a avut parte de o educatie ce i-a permis sa-si valorifice aptitudinile artistice. Talentul sau pentru desen si picturd nu a trecut neremarcat $i a putut se si-1 dezvolte avandu-1 ca profesor pe pictorul francez Paul Delaroche (1797-1856). Ulterior, fratele sau mai mare, Eyre Crowe (1824 1910), elev al aceluiasi profesor Delaroche, a devenit un pictor specializat in scene cu un caracter istoric sau social. Joseph, insd, a ales sa urmeze aceea.si profesie cu a taalui sau, completandu-si de multe on relatdrile cu schite sau acuarele. A Inceput se scrie pentru The Morning Chronicle" $i Daily News", jar dupe ce a fost concediat in 1851 de la ultimul ziar, din cauza reducerilor de personal a scris pentru o scurtd perioadd pentru obscurul Leeds News", pentru ca apoi sa fie angajat de Illustrated London News". Declansarea razboiului Crimeei a reprezentat pentru jumalismul de la acea vreme o noua provocare, editorii find interesati sa-si find la curent cititorii cu cat mai multe detalii ale ultimelor evenimente. $i randurile scrise in paginile gazetelor nu erau de ajuns. Ca urmare, au fost trimisi corespondenti pe front, pentru a expedia de la fata locului amanunte nu numai despre actiunile aflate in desfasurare, darschitel. Astfel, Joseph Archer Crowe a fost trimis corespondent de razboi de Illustrated London News", Ind. din 1853. Initial, editorul ii propusese aceastd misiune lui William Makepeace Thackeray (1811-1863), dar scriitorul a refuzat, nu inainte de a-I recomanda pe tandrul Joseph ca avand o pand plind de talent si find un desdvarsit ilustrator. Asa se face ce Joseph Crowe a fost prezent la aproape toate Waffle importante, indiferent de frontul pe care s-au purtat: la Inkerman (5 noiembrie 1854) sau Sevastopol (17 octombrie 1854-9 septembrie 1855). El a pornit din Londra la 18 noiembrie 1853 si a cAldtorit pe Dundre aldturi de un boier muntean, Mr. Philippesco" (probabil marele logofAt loan Filipescu), a ajuns la Vidin, a trecut apoi pe celdlalt farm al Dunarii pentru a asista la batdlia de la Calafat, pentru ca apoi sa se Indrepte spre Bucuresti, unde avea sa cunoascd Indeaproape elita politica romaneasca. La fel ca $i alti cdlatori, a sesizat animozitdtile existente intre autoritdtile tureesti $i cele austriece, dezaproband actiunile acestora din urma. Dispretul fata de austrieci se datorean in mare parte si modului in care acestia Ii tratau pe locuitorii Tarii Romanesti, fie ei boieri de seams. Intalnirea sa cu omul politic Dimitrie Brdtianu tradeazd legdturile dintre jurnalistii englezi si emigratia romaneasca. Tatal corespondentului, Eyre Evans Crowe, era un prieten devotat al fostului revolutionar, care avea sa scrie peste doi ani in presa britanica o serie de articole favorabile romanilor unirii principatelor. Dar aceste articole nu au aparut decat dupe ce Eyre Evans Crowe a facut o caldtorie, in 1856, in principate, al carei singur scop a fost acela de a strange informatii pentru emigratia romaneascd$ipentru guvernul englez, interesat in chestiunea orientald". Cheltuielile au fost suportate de catre Brdtianu $i nimic nu a fost publicat.
I Detalii despre thboiul Crimeei, desfasurat din perspectiva corespondentilor de rdzboi $i a impactului avut asupra spatiului romanesc, oferd lucrarea semnatd de Adrian Silvan Ionescu, Cruce if semiluna. Retzboiul ruso-turc din 1853 1854 in chipurici imagini,Bucuresti, Ed. Biblioteca B ucuresti I or, 2001.
118 www.dacoromanica.ro Scrisorile catre Sir Henry Bulwer (1801-1872), in care a discutat problemele liderilor politici romani §icele legate de unirea principatelor, nu au fost trimise decal dupd ce el a parasit teritoriul roma'nesc. De retinut ca Eyre Evans Crowe a fost printre primii englezi care au initiat o propaganda pro- unionista in Anglia, contracarand astfel atacurile venite la adresa romanilor prin intermediul altor gazete. Fiul sau, Joseph, s-a aldturat *i el cauzei romanilor publieand un articol despre *i pentru romani in Westminster Review", in numdrul din aprilie 1857. Parasind Illustrated London News" pentru The Times", primul reportaj important al lui Joseph Archer Crowe a fost cel din India, referitor Ia revolta bIstina.silor (1857 1858) condu*i de Rani Lakshami Bai (1835-1858) *i considerata primul rdzboi de independents al acestei tari. In anul urmator, a documentat pentru cititori rdzboiul franco-italo-prusac, asistand Ia batalia de la Solferino (24 iunie 1859), descrisd in detaliu. Astfel§i-aterminat cariera de jurnalist, incepand o alta, aceea de diplomat. Primul post ocupat a fost cel de consul general in Saxonia (1860), calitate in care a reprezentat interesele Frantei in timpul rdzboiului franco-prusac (1870). Nita in 1882 a indeplinit functii diplomatice in diferite ora*e ale spatiului german *i austriac(Leipzig,Dusseldorf Viena, Berlin). Acum o cunoa5te pe viitoarea sa sotie, o aristocrats de origine germand, Asta von Barby (1841-1908), cu care s-a cd.satorit la 11 aprilie 1861. Relatiile dobandite in elita politica germana, in urma acestei cdsatorii, s-au dovedit foarte utile. In perioada 1883-1890 a reprezentat Anglia la negocierile purtate in vederea incheierii diferitelor tratate politice§ieconomice, dintre care amintim: tratatul in problema Dunarii de Ia Londra (1883) *i tratatul de Ia Berlin in ce prive*te provincia Samoa (1889). Ca scriitor a preferat ss aleagd pseudonimul George Taylor pentru a publica mai multe romane, dintre care cele mai cunoscute sunt Antinous: A Romance of Ancient Rome (1882) *i Klytia Historisk Roman fra del sextende Arhundrede (1883). Stilul *i uvrinta cu care se exprima in mod fluent in patru limbi au fost unanim apreciate. Aldturi de Giovanni Battista Cavalcaselle (1819-1897), a publicat o serie de lucrari dedicate istoriei artei care *i astazi raman de referinta. Primele incercdri dateazd din perioada in care era corespondent de rdzboi (de exemplu, The early Flemish painters: notices of their lives and works, 1857), dar realizArile cu adevdrat importante au urmat abia peste zece ani. In 1866, cei doi au publicat pentru prima oars A history of painting, editie in 3 volume ce a fost in mod constant revizuita de Crowe pAnd la moartea sa. La aceastA opera capitald ce a atins, in final, 5 volume, s-au adaugat biografiile unor pictori renascenti*ti, precum Tizian sau Rafael Sanzio. Inainte de a muri§i-apublicat memoriile, Reminiscences of thirty-five years of my life (1895), in care nu a discutat decal acea perioada a vietii sale in care a fost corespondent *i ilustrator (1830-1865) *i in care s-a format. Referiri la biografia lui Joseph Archer Crowe pot fi intdInite in E. D. Tappe, E. E. Crowe $i J. A. Crowe and Rumanian Union: Some Unpublished Letters of 1857 in The Slavonic and East European Review", London, december 1962, p. 135-143; Mitchel P. Roth, Historical dictionary of war journalism, Westport, Greenwood Press, 1997, p. 74-75; James Christian Brown, The Illustrated London News" despre romani, 1853 1854 in Magazin istoric", anul XL, serie noud, nr. 7 (472), iulie 2006, p. 45-50; William Cushing, Initials and pseudonyms of literary disguises, fl., 2007, p. 280.
JOSEPH ARCHER CROWE Amintiri despre treizeci si cinci de ani din viata meat CAPITOLUL V p. 119
[...] Din curtea resedintei unui pass unde Iocuiam am putut sa vad de-a lungul fluviului acel du-te-vino precipitat al trupelor turcesti. Asa cum erau, ei au trecut in tara inamicului, au ocupat in primul rand insula din fata Vidinului, iar
2Traducerea s-a efectuat dupd originalul semnat Joseph Archer Crowe, Reminiscences of thirty-five years of my life, London, J. Murray, 1895.
119 www.dacoromanica.ro dupa aceea terenul din jur, care era despartit de insula printr-o facie ingusta de apa. Peste aceasta facie au facut podsi,cat mai repede posibil, au insemnat locul in care sa fie facuta o tabard strajuita de transeesiaparata de un parapet si de forturi, imprejmuindsipunand
3 Kalafat, oral, jud. Dolj. 4 Kraiova, oras, jud. Dolj. 5 Ahmed Muhtar pasa (? 1919), general 4i mare vizir otoman. 6 Sami pasa (?- ?), guvernator al Vidinului. 7 Omer Pala (Mihai Lattes) (1806-1871), general otoman, comandant al trupelor de ocupatie in timpul revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasa. A fost si comandant al trupelor otomane in timpul razboiului Crimeei. 8 Unitate de mAsura a Iungimii, egala cu aproximativ o treime dintr-un metru.
120 www.dacoromanica.ro care a fost tratata cu dispretul pe care-1 merita. Dupa care am ie5it afara in intuneric 5i am inspectat regimentele lui Tewfik. Felinarele pe care le aveam cu noi ne-au ajutat sa ne gasim drumul prin cantonamentele acoperite de zapada.
9 Csitate, corn., jud. Dolj. BAtalia a avut loc In perioada 31 decembrie 1853-6 ianuarie 1854, opunand fortelor rusesti conduse de colonelul A.K. Baumgarten, aflate In stapanirea localitAtii, pe cele turcqti aflate sub ordinul lui Ahmed pap. DupA trei confruntAri, batAlia a fost c4tigata de fortele ruse4ti. I° Ismail pap (Georg Kmety) (1810-1865), general otoman de origine maghiara. II Unitate de mAsura englezA pentru lungime, egala cu 0,914398 m. 12 Poyana. sat, corn. Poiana Mare, jud. Dolj. 13 Golenz, sat inglobat in municipiul Calafat.
121 www.dacoromanica.ro comandant polonez al cavaleriei turceti, au fost publicate. Nu am mai descris pana acum o scena comics ce a avut toe la Golenti, pe 5 februarie. Maxwell", Godkin", Thompson'7, Tombs, Austen, Guys" impreuna cu mine, ne-am alaturat colonelului Yacoub Aga intr-o recunoa§tere, pentru care au fost desemnati 110 baOuzuci, un escadron de dragoni §i cloud escadroane de lancieri, ajutati de o rezerva formats din trei batalioane de infanterie §i trei tunuri. Am calarit alaturi de trupele neregulate pana am iqit in vizorul unor cazaci ce ocupau postul de santinele. Mar§aluind pe partea stanga a flancului acestui grup, am poposit pe varful unei rape, ce domina tarmurile Dundrii. In fata noastra, trupele neregulate au atacat satul Golenti §i le-am p. 123 pierdut din vedere printre Kurile de fansicolibele taranilor. Cand ei,
14 Mehmet Iskender pana (Antoni Aleksander Ilinski) (1814-1861), ofiter si general otoman de origine polonezA. I)Maxwell, capitan in armata englezA, jumalist si coresponent al ziarului The Morning Chronicle". 18 Edwin Lawrence Godkin (1831-1902), jurnalist si editor american de origine irlandezA, corespondent pentru London Daily News" (1853-1855). 17 Neidentificat. 18 Ernest-Adolphe-Hyacinthe-Constantin ...Guys (1803-1892), corespondent, pictor $i ilustrator pentru mai multe ziare francezesiengleze. In perioada razboiului Crimeii a trimis reportaje gi ilustratii pentru The Illustrated London News". Pentru mai multe detalii vezi Adrian Silvan lonescu, Constantin Guys, reporter de front la Dunarea de Jos in timpul razboiului Crimeei in Studiisi cercetari de Istorie a ArteiArta PlasticA", 1992,39, p. 87-103. 18 Bucati mici de fier cu care se umpleau proiectilele pentru tunuri. 20Bapteme de feu.
122 www.dacoromanica.ro partile interioare ale parapetului, al carui varf ajungea la umerii soldatilor. M-am intrebat care ar fi efectul unui atac rusesc. Nu aveam nicio experienta legatd de puterea de rezistenta a acestor oameni. Stiam ca ofiterii for erau, in mare parte, incompetenti,$i simteam ca pozitia noastra din acea zi putea fi una foarte periculoasa, caci Thompson evaluase terenul pe care erau construite liniile $i mi-a aratat ca punctul slab era cel din unghiul estic, apropiat Dunarii, unde nu s-ar putea rezista unui atac rusesc. Din fericire, du$manul nu a incercat nimic in acea zi, ci a facut dreapta- imprejur, retragandu-se a$a cum a venit. II p. 137 [...] Toti cei care eram in situatia de a pleca ne-am a$ezat la Giurgiu21, unde am avut o viata cu totul diferita de cea pe care am dus-o in Bulgaria. Nimic nu era mai deosebit decat diferenta de obiceiuri dintre cele cloud popoare, romani $i bulgari, separati unii de altii printr-un mare abis in ce prive$te viata socials, de$i fizic erau despartiti doar de cursul Dunarii. De o parte, un neam de cre$tini sub stapanire turceasca, expu$i la un fel de serviciu feudal, cu casele nesigure, ascunzanduli gandurile $i banii, ducanduli supu$i poverile date de stapani, care-i puneau la tot felul de treburi fara a avea mils de ei; de partea cealalta, un alt neam, ingrozit, poate, de boierii sai, dar avand o suveranitate nu mai putin supkatoare prin domnii sai, care, de$i flexibili $i umili, erau activi $i eficace, mult mai occidentali din punct de vedere al civilizatiei deck vecinii for $i, cu siguranta, liberi de jugul turcesc. Cateva incidente la care am asistat inainte de a parasi II Rusciucul22 mi s-au parut caracteristice. Turcii doreau sä ridice o intaritura de p. 138 pamant pe inaltimile din apropierea oraplui Rusciuc. Politia lor a intrat in casele bulgarilor din ora$ $i a luat cu de-a sila pe fiecare cretin vanjos pe care a putut pune mana. Cand au putut strange un grup de 100 sau de mai multi oameni, au pornit spre tabard $i oamenii au fost pu$i sa foloseasca lopetile ca ni$te muncitori obipuiti sub supravegherea paznicilor turci, care nu crutau nici batul $i nici biciul. Nici nu este de mirare ca lucrarea a fost facuta prost, ca oamenii au renuntat $i ca a devenit necesara o noua brigada de lucratori ca sa preseze. Dar ofiterilor, care erau responsabili de lucrari, putin le pasa de dezertari. Lor le era indiferent dna. parapetii $i bre$ele erau terminate la timp sau nu. Ei i-au inscris $i i-au adunat $i au cerut guvernului turc salarii, atat pentru cei prezenti cat $i pentru cei absenti. 0 alts institutie turceasca pe care am cunoscut-o foarte bine la Rusciuc a fost cea a curtii cadiului sau inchisoarea. L-am prins pe unul dintre servitorii mei in flagrant, $terpelind, $i 1-am dus in fata cadiului, care, asemeni tuturor turcilor, $edea pe o mobila numita divan $i impartea dreptatea fara sa se mite din pozitia sa, cu picioarele incruci$ate. El m-a crezut imediat cand i-am spus de vina servitorului meu $i a ordonat inchiderea sa. Nu s-a specificat care va fi perioada detentiei. M- am retras. Dar, indata dupa aceea m-am gandit
21 Giurgevo. 22 Roustchouk.
123 www.dacoromanica.ro nu mai $tiu eke capete. Cali oameni sunt acolo?" am intrebat eu. Peste 20". Si nu este un alt loc in afara de acesta pentru intrarea luminii?". Nu". Dar // p. 139 prizonierii ies afard?". Nu". Si cum primesc ce au nevoie?". Prietenii for le aduc le aduc mancare". Am plecat in goand catre cadiu, 1-am implorat pentru iertarea servitorului meu, am obtinut-o $i 1-am trimis la treaba lui. La Giurgiu, catre care pornisem, elementul oriental parea redus aproape cu desdvar$ire. Acolo erau obiceiuri europene, magazine europene, hoteluri$itaverne, un lux asemandtor celui vienez$irusesc. Dar, de$i am trecut Dundrea$iturcii au facut tabard pe indltimile de Ia Slobozia23, Yang Giurgiu, tinutul a fost Ia inceput in mdinile ru$ilor. Pe insulele din zona Giurgiului$ipe care turcii au dat ultima for batalie, terenul cuprindea intersectdri ale mai multor rauri, niciunul dintre acestea foarte adanc, dar sufficient de puternic pentru a crea mal. Dincolo, puteam vedea cateodata santinele cazace$i nimic nu-1 agita mai mutt pe prietenul meu, Conyers24, dee& sa se simtd incapabil a-i privi mai indeaproape pe ace$ti oameni interesanti. 0 data, cand schitam podul de bard ce fusese construit de catre un grup de marinari englezi, cdruia ii era atapt printul Leiningen25, am vazut ca Conyers s-a urcat pe cal $i 1-am observat cum s-a angajat in ceva ce nu puteam considera a fi dee& trecerea bratului Dundrii, care separa insula de tArmul de deasupra oraplui Giurgiu. Nu pot sa -mi exprim uprarea pe care am simtit-o and el s-a impotmolit in mijlocul curentului $i am fost nevoit sa -1 scot afard din ndmolul in care intrase. Mai tarziu (30 iulie <1854>) eu, aldturi de colonelul Ogilvy26, colonelul Hinde $i Conyers am format un grup$i ne-am intors cdlare pentru o misiune de recunoqtere in padurea aflatA la doud mile27 in interiorul tinutului. Am putut vedea o santineld cazacd la capdtul padurii $i,indemnat de Conyers, ne-am apropiat de ea atat de mult Mat se putea trage cu muscheta. Le-am spus prietenilor ca nu mai eram de acord sa inaintam. Cazacul nu p. 140 ar fi stat pe loc // atat de increzdtor daca nu ar fi fost un grup in padure, care sa -1 sprijine $i nu ar fi fost prudent din partea noastrd sa mai avansam dacd nu be blocdm comunicarea. Dar Conyers a insistat sa mergem inainte. Am consimtit sa ne apropiem putin. Dupd care am poposit $i pe cand stateam a$a doudzeci de cazaci au ie$it in galop din padure indreptandu-se spre not $i am fost nevoiti sa pornim spre cash'. Cand ne-au vazut eram deja cAlare$iru$ii au dat ordin sa porneasca focul impotriva noastrA $i au tras cu carabinele. Astfel, a fost data alarma pentru turcii din Slobozia, care s-au adunat cu totii de pared' o intreagd armata ar sta sa apard. In fata acestui fapt, cazacii s-au grabit sa facd stanga-imprejur $i au dispdrut, iar Conyers a avut mult ravnita pldcere de a vedea fetele dumanilor. Sdrmanul de el,
23 Slobodzie, com., jud. Giurgiu. 24 Robert Rowland Conyers (?-?), ofiter in armata englezd, cdpitan al regimentului 89. 25 Karl August (Kdroly) Leiningen-Westerburg (1819-1849), conte gi general in armata maghiard in timpul revolutiei pa.soptiste. A fost executat la data de 6 octombrie 1849, Ia Arad, alAturi de alti 12 ofiteri maghiari, din ordinul generaului austriac Julius Jacob von Haynau. 26 David W. Balfour-Ogilvy (1811-1855), nobil englezsilocotenent-colonel in razboiul Crimeii. A murit de holerd in tabdra de Ia Sevastopol (12 iulie 1855). 27 Unitate de masurd pentru lungimi folositd in trecut, care a variat in timp de Ia o lard Ia alta, echivalentA cu cca 1609,3 m.
124 www.dacoromanica.ro curand dupa aceea s-a imbolnavit atat de tare de dizenterie, incat a fost nevoita sa se intoarca acasa. 0 alts mica recunoatere la care am luat parte, sub ordinele colonelului Dieu28, nu a dus la nimic altceva decat la o cearta Intre capitanul de Roman29 §i dl. de Busselot30, pentru ca amandoi s-au suparat din cauza unor cuvinte prosteti §i, in cele din urma, de Roman 1-a anuntat pe Busse lot ca Il provoaca la un duel, fie cu sabii fie cu pistoale, pe jos sau calare, anunt care a determinat o explozie de ras prin care am incercat sa-i impacam pe cei doi inamicifurio§i. Cand oboseam de atata calaritsidesenat siin timp ce militarii noWii discutau viitoarele planuri pentru campanii, plecam sa pescuiescsisa vanez. Fredonand<§i tinand> un clean3I mic pe post de momeala, am prins ceva atat de mare §i de puternic incat am pierdut imediat firul §i acul, ambele fund distruse in bucati. Cu al doilea ac am incercat din nou cu un vierme §i am prins, pe langa un crap mare, un numar de rechini mici32. Am prins rechini micisila mare, la Ramsgate33. Nu am §tiut niciodata ca ei frecventau §i fluviile pand i-am prins la Giugiu. Vanatoarea era o modalitate de a-mi petrece timpul, care nu cerea Indeplinirea /1niciunei formalitati, pe timp de razboi, pe oricare dintre tarmurile Dunarii. La Sum la34 am ie§it adesea cautand porumbei alba§tri, din care am impu§cat cativa. p. 141 Dar distractia nu era lard pericol. °data am fost atacat de o haita de caini, care au venit cu totiisim-au Inconjurat cu atata hotarare incat am fost nevoit sa trag in ei. Cu un prim foc am ucis doi; cu al doilea am ranit §i omorat alti doi, iar restul erau atat de inspaimantati sau raniti incat au luat-o la sanatoasa. Dar aventura nu a fost una neplacuta §i am evitat, pe cat posibil, sa ma aflu in preajma cainilor. In Tara Romaneasca, tara era intro totul libera de aceasta molima, dar erau mla§tini langa Giurgiu unde se gaseau din plin rate §i becate, in timp ce pelicanii35 erau vazuti pe cursurile mai mari dintre insule. Distractia mea avea in centru mai ales becatele §i ratele §i Imi amintesc prima impu§catura asupra unuia dintre cele mentionate in urma, un ratoi mare, care a cazut din cer pe capul meu sau cum francezii numesc le coup du rot. Intre timp, colonelul Trochu36, un (Alter §i inginer francez, §i-a facut aparitia la Giurgiusi,pe cand ru0 Inca pareau ca lancezesc in imediata vecinatate, el a Insemnat un numar de intarituri de pamant pentru apararea ora§ului. Dar, curand dupa aceea, grupuri din cavaleria noastra au descoperit ca santinelele rusqti ce pareau sa ne urmareasca mi§carile din puncte avantajoase erau nite oameni de pale.
28 Colonelul Dieu (?-?), reprezentant al guvernului francez. 29 Neidentificat. 30 Neidentificat. 31 Pete rapitor de apa dulce, cu botul rotunjit, cu corpul gros, aproape cilindric, acoperit cu solzi nevi. 32 Confuzie din partea autorului. n Ora.5-port in Anglia. 34 Schumla, ora§, Bulgaria. 35 Pelicans. 36 Louis Jules Trochu (1815-1896), general §i om politic francez. in timpul razboiului Crimeii a fost colonel§iaghiotant al generalului Armand Jacques Leroy de Saint-Arnaud. A Indeplinit functia de prim-ministru al Frantei (1870-1871) §i de deputat.
125 www.dacoromanica.ro Apoi, pe 1 august <1854>, un mare deta§ament calare, escortandu-1 pe capitanul Simmons", Iskender bei, colonelul Dieu, Sadyk pw38, Sturdza pap3,de Roman §i ultimul, dar nu§icel din urma, generalul spaniol Prim, cu mai multi aghiotanti, au inceput sa faca o recunoatere a tarii de la distanta, cand m-am alaturatsieu. Am cutreierat campia catre nord, in directia Bucure§tiului, am trecut peste cativa dintre afluentii Arge§ului4° §i am poposit intr-un loc numit Crucea din Piatra41, p. 142 unde un monument in ruins cu o cupola din piatra II marca punctul considerat sfant datorita amintirii acelor romani care au cazut in lupta cu secole in urma. Aici ne-am odihnit dupa ce am calatorit aproape treizeci de mile, in timp ce Iskender beisi Prim, impreuna cu aghiotantii lor, s-au lansat intr-un curent de apa noroios, al carui pod fusese distrus recent de catre rt4i §i au alungat doi cazaci ce hoinareau in apropiere de satul Calugareni42. 0 delegatie formats din taranii locului, imbracati cu totii in cojoace negre din piele de oaie, cam4i§ipantaloni albi a fost adusa in fata noastrasine-au confirmat faptul ca grupul principal al armatelor ruse§ti din apropiere tocmai plecase. Capitanul Simmons a propus ca podul sa fie reparat §i sa avansam, dar colonelul Dieu ne-a sfatuit sa fim prudenti, aratandu-ne cat de mutt ne-am indepartat de baza noastra§ine-am intors spre cask ajungand la Giurgiu la apusul soarelui, dupa o calatorie interesanta, dar obositoare, de §aizeci de mile. MaxwellsiGodkin, cu care am plecat in martie din Vidin, §i-au facut acum aparitia Ia Giurgiusii-am intalnit in cartierul general al lui Halim pasa43, la care ei venisera pentru a se alatura avangardei fortei turce0, preocupate acum sa avanseze spre Bucure§ti. Halim pa§a a refuzat sa be aprobe cererea
" John Lintorn Arabin Simmons (1821-1903), mare§al, diplomat §i om politic englez. Cariera sa militatd incepe odatd cu rdzboiul Crimeei, cand este Insarcinat de guvernul englez, pe langd Omar pap, sä urmareascdgisa raporteze despre actiunile militare intreprinse de turci. Pentru serviciile aduse este inaintat In 1856 Ia gradul de colonel; in 1877 a devenit general, iar in 1890 marepl. A fost consul general Ia Var§ovia (1856-1860), guvernator al Maltei (1884-1888), trimis special §i ministru plenipotentiar Ia Vatican (1889-1903). 38 Mehmet Sadyk pa§a (Michal Czajkowski) (1804-1886), general otoman de origine ucraineand. Datele bio-bibliografice §i Insemnarile sale privindu-i pe romani §i spatiul locuit de ei se gasesc in volumul de fata. 39Grigore M. Sturdza (1821-1901), ofitergiom politic roman. In timpul razboiului Crimeei a servit in armata otomand sub numele de Mouhlis pa.a,cdparand apoi ace14 rang in armata Moldovei. 4° Argisch. 41 Croce di Petra, sat, corn. Calugareni, jud. Giurgiu. Un monumet marcheazd locul de desfNurare a bdtaliei de la Calugdreni (august 1595) dintre oVile romane, conduse de Mihai Viteazul, gicele otomane, conduse de Sinan pa§a. 42 Kaiougareni, sat, corn. Calugareni, jud. Giurgiu. 43 Halim pap (? ?), comandant al Vidinului. 44 Revolverul mentionat a fost creat in prima jumatate a secolului al X1X-lea de catre Samuel Colt (1814-1862).
126 www.dacoromanica.ro armean cinstit, cum era cuprins de teams. Arunca priviri catre campurile de porumb de pe ambele parti ale drumului i mi-a atras atentia ca porumbul era inalt de zece picioarei putea fi folosit ca ascunzatoare II de catre un grup de cazaci. Dar p. 143 nu am dat atentie observatiilor sale, m-am urcat din nou pe cal §i am reu0 sa prind din urma avangarda turcilor, a cdror cavalerie intra in satul Calugareni. Printre cei in urma am gasit un escadron de cazaci din Dobrogea45, comandat de capitanul Kretzulescu", un ofiter valah din armata comandata de Sadyk pap, pe care I-am cunoscut la Sum la. In cortul lui Kretzulescu am putut sa iau cinai sa dorm pe o mans de pale §i am impartit cu pldcere o mamaliga, un terci consistent, asemenea pdsatului de ovaz din Scotia, ce se manca aldturi de unt proaspat. La ora cloud i jumatate, in dimineata zilei de 7
45 Dobrudscha. 46 Dimitrie Kretzulescu (1823-1874), inrolat voluntar, ca ofiter in armata otomana in timpul razboiului Crimeei, devenit apoi prefect al politiei Capita lei (1859-1860), general (1871); om politic. Cf. Raluca Tomi, Dimitrie Kretzulescu voluntar in razboiul Crimeei meirhtrii inedite in vol. Razboiul Crimeei. 150 ani de Ia incheiere", coord. Adrian Silvan Ionescu, Braila, Ed. Istros, 2006, p. 183-196. 47 Dereschti, corn., jud. Giurgiu. 48 John Archibald Ballard (1829-1880), ofiter englez, cu gradul de locotenent-colonel in armata turca in timpul razboiului Crimeei. A avut un rol important in luptele de Ia Silistra gi Giurgiu. 49 Mogureli, ora4, jud. Ilfov.
127 www.dacoromanica.ro nelin4ti pentru a ramane acolo unde era. In dimineata zilei de 8
Nicolae Kretzulescu (1812-1900), medic §i om politic roman, membru fondator al Academiei Romane gi prim-ministru in timpul domniei lui Al. loan Cuza. 51 Johann Baptist Coronini-Cronberg (1794-1880), comandant militar austriac de origine Rolland,general -majorimperial (1848), feldmarepl (1849), guvemator al Banatului, ban al Croatiei (1859-1860), guvernator militar al Ungariei (1861-1865). Pentru date bio-bibliografice §i insemndri legate de pe romani vezi in volumul de fat& 52 Eyre Evans Crowe (1799-1868), jumalistiistoric englez, tatd1 lui Joseph Archer Crowe. 0 lucrare a acestuia, The Greek and the Turk or Powers and Prospects in the Levant a aparut Ia inceputul rdzboiului Crimeei, in 1853, dupd o vizita Ia Brussa*ila Constantinopol, in 1851. 33 Confuzie a autorului, datorata faptului cd peninsula Crimeea (azi in Ucraina)era parte a Rusiei. Armenia nu este in peninsula Crimeea, iar la acea data se afla in componenta Imperiului otoman.
128 www.dacoromanica.ro Traiam in casa lui Barbu Be Hie, un domn muntean foarte ospitalier, cand austriecii au intrat in Bucure§ti. Primul lucru care a avut loc §i de care am avut cuno§tinta a fost trimiterea cu ordin de incartiruire a §ase ulani55 in locuinta lui Bellio. Oamenii au fost prea putin atenti cu gazda. I-au devastat proprietatea. Singurele flinte de care se temeau erau doi caini de vanatoare de origine scotiana, pe care au incercat in mod inutil sa-i prinda. Unul dintre caini a sarit la gatul unuia dintre ulani §i I-a muscat. Locotenentul a aparut in dimineata urmatoare pentru a se plange. El a cerut in prezenta mea ca insuportabilele animate sa fie ucise, pe motivp. 146 ca detinerea de caini // fioro§i era pedepsita atat de legea civila cat §i de cea militara. Si a continuat afirmand ca in Wile civilizate...". Domnulea intervenit Bellio permiteti-mi sa va intrerup. Daca dumneavoastra credeti ca aici sunteti intr-o tars civilizata, va in§elati amarnic". Locotenentul era cople§it de furie. S-a retras, jurand ca va impu§ca acei caini, pe care Bellio i-a dus, intre timp, la una din casele sale de la tars. In timp ce toate aceste lucruri aveau loc, Dimitrie Bratiane, un prieten al tatalui meu care se ascundea la Bucure§ti, mi-a trimis un mesaj in care-mi destainuia ca planuie§te sa scape deghizandu-se in servitorul meu §i, afland ca ma pregatesc sa parasesc ora§ul pe mare, m-a rugat sa-i anunt data exacta a plecarii mele. Dupa ce m-am deghizat purtand o imbracaminte taraneasca, un cojoc negru din piele de oaie, cama§a §i pantaloni albi, m-am intalnit cu el. Dar cum eu nu plecam [Ana pe 20 septembrie §i el era urmarit indeaproape de politia austriaca, a scapat Para ajutorul meu. Calatoria mea spre Varna, asupra careia nu se decisese nimic Inca, a fost precedata de un ordin venit din parteaproprietarului ziaruluiIllustrated
54 Barbu Bellio (Bellu) (1825-1900), paharnic (1853), membru al Curlii de Apel (1858), deputat, ministru al Cultelor si senator in timpul domniei lui Al. loan Cuza. La data de 18 august 1866 a primit titlul de baron din partea autoritatilor austriece. 55Soldat din cavaleria usoara. 56 Demitri Bratiano(1818-1892), diplomat si om politic roman. Participant la revolutia din 1848-1849, a fost exilat si a desfasurat o putemica activitate unionists. Revenit in lard se numara printre membrii activi ai gruparii liberale, ocupand functii importante in stat: ministru al Afacerilor Strain (1859), ministru de Interne (1860), prim-ministru (1881). 5IHerbert Ingram (1818-1860), jurnalist si politician liberal englez, fondatorul ziarului Illustrated London News" (1842-1971). Pentru cateva date despre publicatia britanicasirolul ei, vezi articolul din Magazin istoric", nr. 7, iulie, 2006, p. 45siurm. 58 Kalarasch,oral, resedinta jud. cu acelasi nume.
129 www.dacoromanica.ro mijloace de transport, soarele era arzator, praful era uria§ si drumul era ingrozitor. Viteza cu care am fost condus poate fi judecata, daca tinem cont ca am facut calatoria pand la Calarasi, de 80 de mile, in opt ore. Eram deja adormit cand am ajuns, la apusul soarelui, la destinatia noastra si am fost trezit cu brutalitate de chemarile unei santinele, care apasa pe gaura tevii muschetei sale la fruntea mea pe masura ce surugiul isi tinea in frau caii ce galopau. Am pornit drept spre tabara egiptenilor, care mi-au cerut sa cobor din postalion si m-au dat in mod succesiv in mainile unui sergent, ale unui locotenent, capitan si, in cele din urma, ale unui maior, in a carui casa din orasul Calarasi am fost dus, pentru ca am fost calificat drept un raufacator obisnuit. Mare a fost surpriza de ambele partia celor care ma arestasera sa ma &eased intampinat cu bratele deschise;a maiorului,sa intalneasca o veche cunostinta de la Calafat. Omul din fata mea era un turc trupe§, dar mic, devenit mai apoi secretar al lui Ismail Mushir pasa, dar comandand acum un batalion de egipteni. Ultima oars cand I-am vazut isi insotea stapanul, in pozitia cea mai ridicola pentru un barbat. Rusii it invinseserd pe general, jar personalul si trupele au fost nevoite sa se retraga in mare pripa. Bietul meu major s-a urcat pe cal, dar a fost aruncat in mod involuntar si I-a chemat pe Ismail, cu o rugaminte demnd de mild, pentru a-I ajuta. Ismail i-a cerut sa se prinda de coada calului de lupta, ceea ce a si facut maiorul cel gras, sufland din greu ca o balena si plangandu-se ca un copil, pand cand dusmanul a plecat. Acesta era individul cumsecade, dar slab, care m-a intampinat la Calarasi §i mi-a dat un pat peste noapte si un mic dejun in dimineata urmatoare. Nu am avut timp de pierdut cu prietenul meu, care era plin de intrebari legate de trecutul si viitorul campaniei. Am pornit devreme, dupd ce mi-am p. 148 gasit servitorul si caii. Pe II 21 septembrie <1854> am trecut Dundrea, mi-am potcovit calul arab la un potcovar turc si am pornit in aceeasi dup&amiza, pe drumul cel mai drept, catre Varna.
130 www.dacoromanica.ro THEOPHILE-SEBASTIEN LAVALLEE (1804-1866)
Istoricul francez Theophile-Sebastien Lavallee s-a nascut la Paris, Ia 13 octombrie 1804 si a murit la Versailles, la 29 august 1866. Opera sa ni-I recomanda nu numai ca istoric, ci $i ca geograf si statistician militar, cu intinse cunostinte si in domeniul matematicii $iliteraturii. De altfel, a si fimctionat ca preparator de matematica (1826), apoi de istorie, profesor de geografie si statistica militara, apoi profesor de istorie §iliteratura (1852) Ia Ecole de Saint-Cyr. in calitate de geograf si statistician militar a fost trimis, probabil, sa inspecteze teatrul de razboi4isa dea un raport asupra celor gasite la Dunarea de Jos. Calatoria sa a avut loc in 1853; datarea se poate face usor dupa referirile la evenimente§idupd data aparitiei insemnarilor sale in doua dintre revistele pariziene; una dintre reviste avea chiar specific militar (Moniteur de l'Armee"), cea de a doua a preluat notele sale, considerate a fi foarte interesante (Revue d'Orient"). Persoana instruita§icercetator neobosit, a scris numeroase lucrari; dintre acestea, le vom aminti pe cele cu caracter istorico-geografic: Jean sans Pew (1829), Geographie physique, historique et militaire de la France (1836), Histoire des Francais depuis le temps des Gaulois (1838-1841, reluata ulterior in alte 20 de editii), Atlas de geographie militaire (1851), Histoire de Paris (1852), Histoire de la maison royale de Saint-Cyr (premiata de Academia Franc,eza $i reeditata cu titlul Mme de Maintenon et la maison de Saint-Cyr, in 1853), Histoire de I 'Empire ottoman (1855, reeditata in 1859, Histoire de la Turquie), Les frontieres de la France (1864) etc. A tradus lucrari de istorie din limba engleza (de exemplu, Histoire d'Angleterre a lui Lingard) si a redactat, impreund cu Jules Verne, o Geographie illustree de la France et de ses colonies, aparuta in 1866 la Paris. Informatiile privitoare Ia viata si opera lui Theophile-Sebastien Lavallee le-am gasit in dictionarele timpului sau: La grande encyclopedic.. Inventaire raisonne des sciences, des lettres et des arts (Paris, fa., p. 1051-1052) si Grand dictionnaire universe! du XIXE siecle (Paris, fa., aici apare al doilea prenume, iar ca an al mortii istoricului e mentionat anul 1867). Articolul Les vines du Bas-Danube, publicat in Revue d'Orient", t. XIV, 1853, p. 400-407, descrie calatoria pe Dunare, incepand de la varsarea Timocului pana la Marea Neagra. Eruditia lui Lavallee isi pune amprenta asupra relatarii, neflind omis niciun aspect ce ar 11 putut interesa armata franceza sau ar fi putut influenta planurile sale in zona; sunt astfel radiografiate cu cea mai mare exactitate cursul Dunarii, malurile sale, relieful, reteaua hidrografica, istoria $i populatia fortaretele, starea lor, posibilitatile de trecere a fluviului, situatia trupelor turcesti§irusesti din teritoriu.
131 www.dacoromanica.ro THEOPHILE-SEBASTIEN LAVALLEE Oraple Dun Arii de Jos'
p. 400 Dupa varsarea Timocului2, care separa Serbia de Bulgaria, Dunarea curge Intr -o campie intinsa cu un curs rapid, dar papic; albia sa este destul de larga pentru ca de pe malul drept sa se distinga cu greutate malul sting; ea formeaza numeroase insule Impadurite, dar nu se Imparte inca in brate mari §i albia sa are pereti abrupti, mai ales pe malul sting, care doming constant malul drept chiar pans la capatul fluviului. [Primul ora§ descris este Vidinul, pe malul drept, care observa Oltenia3ii defileurile Transilvaniei" §i de unde un corp at armatei otomane a trecut, nu de mult, la Calafat,
I Traducere dupd Les villes du Bas-Danube, in Revue d'Orient", t. XIV, 1853, p. 400-407. Descrierea amintia este insotita de urmatoarea notd: «Reproducere dupd un articol recent at domnului Th. Lavallee, publicat in Moniteur de l'Armee", aceastd interesanta insemnare asupra teatrului de rdzboi.» 2 Timok, afluentat Dundrii. 3
132 www.dacoromanica.ro actual erau Inca stabiliti prin forth in acelasi sat. Pe aici au trecut turcii fluviulsi i-au batut. [Informatii despre Silistra] Dupa Silistra fluviul continua sa se Indrepte spre nord si se ramifica iar. Celp. 403 mai important brat este BorceaI3, care merge de-a lungul Dunarii adevarate pe mai bine de 100 de km, la o distanta intre 30 si 40 km, si se uneste cu ea accidental, prin marile brate, formand insule mlastinoase; Intreg malul stang pand la Harsova" este impracticabil. Fluviul trece asadar pe la Rasova15, orasel fortificat, in fata caruia sunt smarcuri de netrecut. Se pare ca., in timpuri foarte Indepartate, Dunarea, ajunsa aici, continua direct cursa sa de la vest spre est pentru a se arunca in mare la Constanta'6, de care nu o separau decat 15 leghe; dar ingramadirile de nisip au taiat aceasta calesifluviulcurge de-a dreptul spre nord, pentru a sfarsi la mai bine de 80 de leghe de varsarea sa naturals. Din timpul romanilor, invaziile dacilor din aceasta parte erau oprite cu ajutorul unui zid si al unui cant care mergea de Ia Rasova la mare: era Valul lui Traian", din care au ramas cateva urme. In timpurile moderne, s-a proiectat sa fie redata Dunarii gura sa de varsare printr-un canal18; dar aceasta lucrare, care ar fi avut rezultate atat de importante, mai ales de cand gurile fluviului apartin rusilor, nu a fost inceputa. // Astazi se pune problema de a-1 inlocui cu op. 404 cale ferata Si de a face din Rasova portul de popas al tuturor navelor marl care coboara Dunarea. Dupa Rasova, fluviul coboara direct spre nord, tragandu-si apele pe un teren jos, plat, unde diversele sale brate nu au o albie distinctasiunde formeaza smarcuri de nepatruns; el ajunge astfel la Harsova, oral aparat de o cetate si a carei garnizoana este astazi de 1 500 de oameni; ea a fost cucerita de rusi in 1809 si 1828. Importanta sa este destul de mare pentru ca se afla aproape de locul unde se terming Borceasiunde Dunarea revine intr-o singura albie; ea apara deci trecerile care s-ar putea face din aceasta parte in Dobrogea19. Dobrogea este peninsula rectangulara situata intre Dunare, de la Rasova la varsarea bratului Chilia, santul lui Traian si mare. Este o regiune inundata aproape in intregime, cu pasuni fertile, hranind cai,silocuita de o populatie de tatari pastori; odata trecuta Dunarea,
13 Berchicha. 14 Hirschova, oras, jud. Constanta. 15 Rassova, sat, corn., jud. Constanta. 16 Kustendje. 17 Valium Trajani. 18 Despre acest proiect, vezi Paul Cernovodeanu, Romeiniipiprimele proiecte de construire a canalului DuniireMarea Neagra (1838 1852), in Revista de istorie", t. 29, 1976, nr. 2, p. 189-209. 19 Dobroutscha. 20Schumla, oras in Bulgaria. 21Matkhin, oral, jud. Tulcea.
133 www.dacoromanica.ro si in 1828. Importanta sa era atunci foarte mare pentru ca avea vizavi, dar find separat de 4 la 5 brate avand mai bine de 8 la 10 km largime, fortareataBraila22, oral romanesc ce servea drept cap de pod si care a fost daramat dupe razboiul din 1828. Prin Braila se supraveghea toata Tara Romaneasca, se patrundea in Moldova si se apara toata regiunea Dunarii de Jos si Dobrogea. Ea a suferit numeroase asedii, caci rusii nu se puteau aventura dincolo de Dunare fare a fi stapanii acestei p. 405 fortarete inaintate in // spatele tor. Braila nu mai este astazi decat principalul port comercial at Tarii Romanesti. DupdBraila,Dunarea revine la o singura albiesicurge spre Galati23, pe malul stang§iaproape de confluenta cu Siretu124; este singurul port pe care Moldova it are pe fluviu. Apoi apele se impart din nou si fluviul ajunge la Reni25, unde inceteaza a mai curge spre nord pentru a-si relua directia de la vest la est. Dunarea traverseaza acum o regiune atat de inundate, ca uscatul pare sä fi disparut sub ape; cursurile de apa care vin sa se verse nu-si pot realiza confluenta decat traversand lacuri intinse. Totusi, nu mai are deck cam o albie atunci and trece pe la Isaccea26, targ aparat de o cetate care are astazi, se zice, o garnizoana de 1 500 de oameni si care tocmai a fost atacata de rusi; nu este decat un post de observatie pentru gurile Dunarii. La fel este Tulcea27, ultima fortareata a turcilor pe Dunare si care are astazi o garnizoand de 1 200 de oameni. Acest oral era odinioara foarte important, cand se lega, peste cele sapte sau opt brate ale Dunarii, cu cetatea Ismail', de care vom vorbi. Mai sus de Tulcea, fluviul se imparte intr-un mare numar de brate, dintre care trei principale, care cuprind o delta vasta, apartinand in mare parte Rusiei. Prima impartire se face la insula Ceata129, unde Dunarea se imparte in cloud maxi brate: primul, numit Chilia30, se indreapta spre nord, trece de Ismail si de Chilia, doua locuri cucerite de turci de la rusi si care doming astazi intreaga Delta a Dundrii. Ismail avea odinioara pentru turci aceeasi importanta ca§iBraila; cetatea a suferit numeroase asedii si a fost luata cu asalt de Suvorov31, care ar fi masacrat acolo intreaga populatie de 35 000 de suflete.
22 Brahilow ou Braila. 23 Galatz. 24 Sereth. 25 Port Ia Dunke, azi in Ucraina. 26 Isalcchi ou Isatcha, oras, jud. Tulcea. 21Toultcha. 28 Ismail, azi oral in Ucraina. 29 Tchatal; ceatal = (loc de) bifurcatie (tc.). 3° Kilia. 31 Suwarow; Alexandr Vasilievici Suvorov (1729-1800), general rus participant, intre altele, la luptele ce au dus Ia prima ImpArtire a Poloniei si Ia rAzboiul ruso-austro-turc din 1787-1792, and a castigat bataliile de Ia Focsani si Ramnicu Skat (1788). La 22 decembrie 1790 a reusit sa ocupe fortkeata Ismail (sudul Basarabiei), considerate de turci inexpungabila. Pentru faptele de arme a fost distins cu ordine si medalii.
134 www.dacoromanica.ro desparte in bratul Sf. Gheorghesibratul Dunavat32, cel mai sudic, $i care se varsa in lacul maritim Razim33. Bratul Sulina este destul de usor navigabil; are o largime de 2 pana la 300 de metri, o adancime de 6-7 metri si se varsa in mare intr-o singura albie; bratul Sf. Gheorghe are o adancime de 10 metri, dar varsarea sa este aproape in intregime innisipata; Dunavatul nu este navigabil. Litoralul ocupat de gurile Dunarii masoard 138 de kilometri. Delta se compune din insulele Ceatal8iLetea34, Intre Chilia si Sulina; din insula Sf. Gheorghe Intre bratele SulinasiSf. Gheorghe; din insula Portita35 Intre bratele Sf. Gheorghe si Dunavat. Aceasta ultima parte este singura care apartine astazi Turciei; restul este in intregime al Rusiei, care, fie din calcul, fie din neglijenta, a lasat sa se innisipeze, nu de mult, Sulinasiameninta sa ruineze navigatia pe fluviul cel mai important al Europei. Totusi, Rusia intretine pe fluviu o flotila de salupe echipate cu tunuri, care nu au decat o capacitate micasiuna sau doua piese de calibru mare. Intreaga delta, deli inundata o parte a anului, este foarte populatasicultivata, cu exceptia insulei Portita, nisipoasasineroditoare. Trecerea Dunarii in al patrulea bazin al sau este o operatie dificila, din cauza insulelor numeroase, a terenului mlastinos, a cresterilor apelor, neasteptatesi frecvente, care inunda cele cloud maluri; dar
32 Douncvetze. 33 Rassim 34 Leti. 35 Portitza. 36 Localitate neidentificata in Bulgaria 37 Viddin. 38 Schyl. 39 Islas, sat, corn., jud. Teleorman. 40 Flamounda, azi inglobat in Ciuperceni, sat, coin., jud. Teleorman. Dnister. 42 Pruth.
135 www.dacoromanica.ro fortaretele ce pazesc defileurile, forma una dintre liniile militare cele mai redutabile ale Europei; era mai ales o linie ofensiva. Astazi aceasta linie este atat de tirbita de demantelarile capetelor de pod pe care tocmai le-am numit, de cedarea gurilor fluviului Rusiei, de starea de semi-independenta a Tarii Romanqtii a Moldovei, ca nu mai este deck o linie defensive. De aceea turcii se strAduiesc, de Ia inceputul razboiului actuali gratie fortaretelor numeroase care le asigura retragerea, sa redea fluviului vechea sa importanta, reluand in stapanire cele cloud maluri prin treceri surprinzatoare, la Calafat43, Tanga Vidin, Ia Giurgiui la Oltenita. Planul for actual de invazie a malului stang pare determinat de natura locurilor, de chiar cursul Dundrii §i de diversele sale cotituri; este
43 Kalafat, ora§, jud. Dolj.
136 www.dacoromanica.ro ANDREW ARCHIBALD PATON (1811-1874)
Andrew Archibald Paton a fost unul dintre cei mai buni cunoscatori ai spatiului sud-est european, calatoriile sale in aceastA zona find numeroase si indelungate. Dupa cum arata si biografia din vol. V al prezentei colectii, incursiunile sale s-au datorat nu atat intereselor date de profesia sa (corespondent si apoi consul), cat mai ales nevoii de a intelege epoca pe care o traia. Din acest punct de vedere trebuie privit si modul in care reuseste sa descrie una din bataliile cu o oarecare importanta in cadrul razboiului Crimeei, cea de la Calafat. Desi a cautat sa ramana obiectiv pe tot parcursul relatarii, el nu a putut sa nu fie impresionat de prestanta impunatoare a turcilor, de obiceiurile $i mentalitatea lor. Alaturandu-se altor relatari ale vremii, anonime sau nu, descrierea oferita de Andrew Archibald Paton contribuie la o mai buns cunoastere a realitatilor razboiului in secolul al XIX-lea, diferentelor de cultura dintre popoarele invecinate si a modului in care acestea reusesc sa coabiteze.
ANDREW ARCHIBALD PATON p. 21 Bulgarul, turculi germanull
inlaturandu-se intrucatva ceata groasa de noiembrie, care a retinut vaporul pentru cateva zile la Zemun2, am pornit pe data spre Or§ova3. In trecerea noastrA, turnurile masive ale Belgradului le vedeam repedei nedeslu§it, in timp ce eram supravegheati incontinuu, iar vasull§i facea loc odata cu §uvoiul lute
I Traducerea s-a realizat dupa A. A. Paton, The bulgarian, the Turk and the German by , London, Longman, Brown and Longmans; Brussels, C.W. Froment, 1855. 2Semlin,astazi cartier al capitalei Serbiei, Belgrad. 3 Este vorba despre Orsova Veche sau Orsova austriack inundata la construirea sistemului hidroenergetic de la Portile de Fier. Locuitorii au fost stratnutati, iar orasul de azi se afla pe un alt amplasament. 4 Temesvar.
137 www.dacoromanica.ro Crimeea it urmau pe sangeacul din clanul lui Gherai5. Dupd victoriile lui Eugenio au cazut la pamant§iminaretele Timisoarei§is-a ridicat arhitectura epocii lui Carol al VI -lea'. Peruca lunga, palaria de cocos si barbia rasa au luat locul turbanului, cheliei§i&Arbil stufoase. Administratia stralucita a contelui Andrew Hamilton a introdus colonizarea si cultura germand, in acele teritorii care fusesera abandonate caracterului nesatios al turcilor si nepasarii romanilor8. Cana lul Bega a intregit comunicarea comerciala cu capitala§iastfel recoltele imbelsugate ale Banatului, in loc sA se indrepte in josul Dunarii, pentru a fi imbarcate catre impetuosii ieniceri din Cornul de Aur, au mers in josul Begai si sus pe Dunare, catre capitala austriaa // p. 22 Daca aceasta criza orientala ar fila final, atunci ne putem astepta la o imbunatatire a situatiei financiare. Calea ferata ce traverseaza Ungaria, deja deschisa la Seghedin9 se extinde acum de-a lungul celei mai bogate parti a Banatului spre Timisoara§iOrsova, in vecinatatea ultimului find bogate§i excelente mine de carbune. Intr-un sfert de secol, civilizatia aburului si cea germana vor schimba in intregime aceste regiuni semi-barbare. Acum incercam, in cadrul carantinei de la Orsova, sa deschid o negociere cu satenii de pe cealalta parte, pentru a lua cai care sä ma clued la Vidin1°. Am observat ca aceasta pare a fi o chestiune suparatoare, intrucat nu existau mijloacele de a trece intr-un mod adecvat in Turcial I, ce acum se gasea in stare de razboi. Pe de alts parte, transportul suferea si datorita cererii
5 Se face trimitere la familia hanului Mengli Gherai, care i-a condus pe tatarii din zona Crimeii in secolul al XVI-lea. Totodatd, referirea priveste si perioada in care a functional pasalacul Timisoarei (1552-1716), ce cuprindea mai multe unitati administrative numite sangeacuri (Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Ineu, Caransebes, Lugoj, Arad etc.). 6 Eugeniu de Savoia-Carignan (1663-1736), print si feldmaresal al Sfantului Imperiu. Dupd victoria de Ia Petrovaradin (5 august 1716), el a declansat campania de cucerire a Timisoarei. 'Drawl a capitulat Ia data de 12 octombrie 1716, punandu-se astfel capat unui indelung asediu. Carol al VI-lea (1685-1740), imparat romano-german, rege al Boemiei $i Ungariei (1711-1740). 8 Daco-Roman indolence. 9 Szegedin, oral, Ungaria. 10 Widdin, oral, Bulgaria. II De fapt, pe malul bulgdresc al Dunarii. 12 Iron Gates. 13 Wallachia.
138 www.dacoromanica.ro stanga mea; in dreapta mea
Capitolul IV p. 32 Calafat"
Am obtinut permisiunea de a merge intr-acolo, Ia Calafat, intr-una din acele zile aurii §i stralucitoare cu care qti atat de blagoslovit la sfar§itul anului. In partea opusa Vidinului poti vedea o insula joasai lunga, acoperita cu arbu§ti §i copaci §i facand, din punct de vedere geografic, parte din Valahia"§i intre ele este un Bu- te -vino de alupe marii vase cu catargincarcate cu gramezi de painei carcase de ovine pentru marea aglomerare de trupe de peste apa. Mai sus de aceasta insula Calafatul, cu casele sale albe ridicandu-se pe un deal, este wzat nu tocmai in partea opusa Vidinului, ci mai departe de fluviu. Doi evrei din Lvov 19, care amandoi vorbeau turce§te, eraui ei pasageri in barca mare a ofiterilor de politie ai lui Sami pa§a20, in care ne aflam §i noi. Mergeau sa se planga comandantului din Calafat de doi ofiteri turci, pe care-i acuzau de fraudsi intelegere secrets, Ca un ceas vechi, fiind lasat pentru a fi reparat, a fost luat de un sublocotenent sub pretextul ca a fost trimis dupd el. Dupa care, adevaratul ofiter §i-a facut aparitia §i, tagaduind ca ar fi dat vreo insarcinare, a insistat sa i se dea un nou ceas cu cilindru21. Calafat este unul dintre acele locuri izolate din Valahia, // ce cuprinde pe de o P. 33 parte gospodarii22, oficii negustoretii pravalii, iar pe de alts parte re§edinte ale micilor proprietari din imprejurimi. Fata de Vidin, are o infati§are proaspat lustruita, ce indica neteptata cretere a prosperitatii in Tara Romaneasca, care a urmat imediat ce s-a pus capat obligatiei de a trimite grau spre Constantinopol, acesta fiind singura plata de desfacere pentru principate. Abolirea propriilor noastre legi referitoare la grau a dat un mare avant bunastarii din Valahia §i romanul ager la
14 Balkan Chain. 15 Euxine. 16 Scythia. 17 Kalafat, oras, jud. Dolj. 18 Autorul se refers Ia insula Ada-Kaleh, disparutd in 1970 urma construirii Iacului de acumulare Portile de Fier. 19 Lemberg, oral, Ucraina. 20 Sarni Pasha's Cavass Bashi. 21 Primul care a fabricat un ceas cu cilindru a fost ceasornicarul elvetian Abraham-Louis Perrelet (1729-1826). Incepand cu sfarsitul secolului al XVIII -Iea modelele s-au diversificat, apar'and ceasuri cu cilindru atdt pentru buzunar cat si pentru matt. In text se face referire, fall indoiald, Ia cel de buzunar. 22 farm-houses.
139 www.dacoromanica.ro minte se uitA spre Robert Peel23 ca la primul dintre cei aflati pe lista sa de binefacatori. Urcand dealul, am mers o jumatate de mild24 printre case, dupd care am dat de un spatiu deschis, Inconjurat, la o oarecare departare, in dreapta §i in stanga, de fortificatii marl, ce au facutdin Calafat una dintre taberele fortificate cele mai uluitoare din epoca moderns. Intre timp, fiecare ridicatura aflatA printre randurile
23 Sir Robert Peel (1788-1850), baron (1830), om politic britanic, prim-ministru al Marii Britanii (1834-1835; 1841-1846), initiator al inlaturarii legilor graului" (corn laws), care impuneau taxe vamale exorbitante pentru importul graului. 24 0 mils terestra= 1609 m. 25 Ansamblu de fortificatii executat pentru a preveni un atac extern. 26 Achmet Pasha, general de cavalerie. 27 Personaj din poemul Abd-el-Kader la Toulon sau pimul intemnitat scris de William Makepeace Thackeray (1811 1863), jurnalist, romancier si realizator de ilustralii de origine britania Acesta desemneaza europeanul cu rol civilizator. 28 Gyorgy Kmety (1813-1865), ofiter maghiar, participant Ia revolutia din 1848-1849, care I-a urmat pe generalul Joseph Bern in exilul sau in Imperiul Otoman. A devenit general de honvezi (1850) si s-a convertit Ia islamism, luandu-si numele de Ismail. 29 Crayova. 30 Bashi Bozouks. Ostasi voluntari din armata otomana neregulata, care trdiau din jaf si aveau un armament usor.
140 www.dacoromanica.ro indraznesc sa vind impreund cu noi din cauza bietilor nefericiti de sateni aflati in raza acestui ora§. Nu este surprinzator ca supu§ii sultanului arfigata sa aprovizioneze trupele sultanului cu proviziile §i furajele atat de indispensabile. ca ru§ii ii vor ingramadi pe sateni in incinta plina de trupele lor, mi se pareun lucru normal; dar ca ii vor lua pe batranii satelor din jurul acestui ora. l drept ostatici este intr-adevar pacat, dar este un bun exemplu al modului in cares-a desfa§urat protectoratul rusesc in Tara Romaneasca". Ahmed pa§a, eu am venit sa cer permisiunea de a vedea fortificatiilepe care le inaltati. Problema este delicata datorita circumstantelor de fata; deci, ati putea sa-mi aratati cat de mult sau de putin doriti acest lucru §i pentru ca am ceva experienta in obiceiurile militare nu ma voi simti deloc ofensat daca imi veti raspunde printr-un refuz direct". II Totu§i, nu in acest fapt coma toata politetea turcilor §i cunoscandu-1 personalp. 35 pe Sami pa§a31 pentru a nu mentiona recomandarile calduroase diplomatice §i oficiale aveam serioase indoieli ca mi se va permite sa vad locul la inceputul amenajarii sale (atunci cand sunt trasate circumvolutiile, terminate doar partial) caci pana in ziva vizitei mete toti vizitatorii civili veniti din curiozitate au fost respin§i§i toate cererile au primit un raspuns negative. Deci, eu am crezut ca este mai bine sa iau taurul de coarne. Bine, binea spus Ahmed pa§a razandcum sunt destul de sigur ca nu e§ti un agent rus to vom lasa sa vezi totul; §i iti voi da un flacau istet, care iti va oferi toate explicatiile pe care le dore§ti. Vei calari un cal bun §i vei avea parte de o zi de iarna minunata pentru calatoria to de inspectie. Trimite -mi -I pe Mehmet Ali aici", a continuat el, intorcandu-se catre ofiterii inarmati32, ce stateau la u§as. Acum ni s-a adus cafea din cortul vecin, ce era folosit drept bucatarie §i, in timp ce aghiotantul inginerului era cautat, noi am savurat o cea§ca de cafea moca33 buns. Si Ahmed pa§a, aducanduli aminte de cei §apte ani pe care i-a petrecut la Viena, mi-a imparta§it cateva dintre amintirile sale europene. Marte este venerat la Viena, dar §i Apollo §i alte rude masculine §i feminine ale acestei zeitati nu sunt neglijate. Am descoperit ca Mehmet Ali era un tanar prusac de§tept care, ca atat de multi altii, s-a convertit la islamism §i a adoptat un nume musulman, odata cu rena§terea Imperiului otoman34. Vorbind §i scriind turce§te fluent §i facand diferite studii de artilerie §i inginerie, era unul dintre acei oameni activi care, cu o minte deschisa sprebtiintaEuropei, si -a dat seama ca II norocul incepe sa nu mai fie dep. 36 partea lor, a
31 Neidenti fi cat. 32 Cavasses. De obicei termenul face referire la ofiterii de politie turci, inarmati, care erau folositi si pe post de curieri atunci cand se cAlatorea dintr-un loc in altul. 33 Mocha. 34 Ottoman Empire. Se referd la Tanzimat (1839-1876), perioadd in care Imperiul otoman cunoaste o reformare a institutiilor sale. 35 Condottieri.
141 www.dacoromanica.ro eficienta lor, s-a reu§it, intr-un mod neateptat, impiedicarea repetarii jocului rusesc din 182836. Acum ne-am urcat §i am pornit sa vizitam acele linii care s-au ridicat ca prin farmec, alcatuind un mare cap de pod37, din care armata turceasca putea sa iasa Ia loc deschis in Valahia, dar, avand, pe de alts parte, dezavantajul de a fi un avanpost fix, care inchidea un numar mare de oamenii care ar fi putut fi transformat in orice moment, dace ru0 ar fi indraznit sa se napusteasca asupra populatiilor din Serbiai Bulgaria Superioare. De fapt, nu incape nicio indoiala ch.
36 Razboiul turco-rus din 1828-1829 se sfarseste prin pacea de Ia Adrianopole (14 septembrie 1829), prin care Rusia WI incepe protectoratul asupra celor doud principate romdne. Bulgarii, de-a lungul istoriei lor, au considerat Macedonia ca apartinand zonei denumite Bulgaria Inferioard, in timp ce vechile provincii Moesiai Tracia, erau privite ca parte a zonei Bulgariei Inferioare. 37 tete de pont. 38 Servia and Upper Bulgaria.
142 www.dacoromanica.ro vecinatatea forturilor§ibastioanelor pentru ca, atunci cand era dat semnalul, artileristul sa fie la fortul sau, infanteristul Ia parapeti§icavaleria sa a$tepte momentul decisiv pentru a curata locul $i sa atace din flanc.
39 Ora. Ungaria. 40 Ordin otoman acordat de sultan tuturor supusilor sai. Astfel de decoratii au fost acordate de sultani atat domnitorilor, cat si boierilor (precum marele logofat Constantin Filipescu sau Tudorita Bals). La recomandarea domnului, sultanul putea acorda aceasta distinctie $i simplilor ofiteri. Asa s-a intamplat in 1846 car' id, Ia dorinta lui Mihail Sturdza, este decorat un ofiter. Vezi M. Guboglu, Paleograjia yi diplomatica turco-osmand. Studii .yi album, Bucuresti, Ed. Academiei R. P. R., 1958, p. 159-160.
143 www.dacoromanica.ro CHARLES DOUSSAULT
Charles Doussault este bine cunoscut ca plastician de mare valoare din familia arti*tilor documentari*ti, dar este aproape necunoscut, de publicul romanesc, ca memorialist de voiaj. Nici despre biografia sa nu se *tie mai nimic. Nascut Ia Fougeres, Ille et Vilaine, el studiaza cu doi dintre cei mai ilu*tri litografi ai vremii, fratii Achille *i Eugene Deveriasiexpune Ia Salonul din Paris, incepand cu anul 1834 *i panel in 1870. La Inceputul deceniului al cincilea ajunge in tinuturile romane*ti unde petrece mai multi ani. Motive le ce 1-au adus aici raman Invdluite In mister. Talentulsi manierele alese au fost o buna carte de vizita, ce i-a folosit pentru a fi primit In protipendadd. Om elegant *1 monden, artistul a avut acces in cercurile cele mai inalte ale tarsi, chiar pand in anturajul domnesc. Drept exemplu al pretuirii pe care i-o arata printul Gheorghe Bibescu std faptul ca plasticianul a fost lust la Stambul, in delegatia oficiala, cu ocazia vizitei protocolare facute sultanului in luna august a anului 1843. Periodicul Curierul Romanesc" publica, in numarul din 16 august 1843, urmatorul anunt: M.S.PreaInaltatul nostru domn au pornit lapiurgiu de unde se va indrepta spre Varna spre a se Imbarca in calatoria sa cAtre Constantinopoli. In suita M. Sale sunt mai multi boieri, ofiterisiarti*ti. Persoanele mai cunoscute ce Insotesc pe M. Sa sunt : DD. Mare le Postelnic E. Baleanu, Pos
144 www.dacoromanica.ro Datorita diligentelor unuia dintre marii prieteni ai romanilor, Adolphe Billecocq, fostul consul general al Frantei in Tara RomaneascA, in 1848 aparea, mai intai in foileton, in mai multe numere ale revistei pariziene L'Illustration", apoi intr-un fascicol separat, celebrul Album Moldo-Valaque ou guide politique et pittoresque a travers les Principautes du Danube, bogat ilustrat cu desenele acestui plastician precum si al confratelui Michel Bouquet. Pentru a-i sublinia inaltele calitati artistice, pe langa faptul ca-1 recomanda drept un peintre francais fort distingue, Billecocq adauga despre Doussault ca statul i-a comandat un album de acuarele cu imagini locale reprezentative, ce i-a fost ddruit printului Albert al Prusiei, ca amintire a trecerii sale prin principat, in 1843. Lucrarile sale mai ales cele publicate in Album Moldo-Valaqueintrate atat de temeinic in constiinta nationals, au fost adesea reproduse in diverse volume rard a fi specificat autorul. Multi ani dupa ce parasise aceste locuri pe care le indragise, plasticianul Ii publics amintirile si desenele in cateva numere ale revistei L'Illustration" din 1853, 1854 si 1856. Erau anii cand, la Dunarea de Jos, incepuse o noun confruntare armata intre Imperiul Otoman $i Imperiul Rus, in care aveau sa se implice, foarte cura'nd, Franta si Anglia. Cunostintele lui Doussault despre aceste tinuturi erau foarte pretioase pentru informarea publicului francez asupra zonei unde urmau ss lupte armatele tarii lor. Informatiile furnizate de pictor sunt foarte variate, de la cele sociale Ia cele religioase, climaterice, demografice, geografice, urbanisticesiculturale, exprimate clar $i cu o nota de nostalgia pentru o perioadd fericita din viata sa care se derulase in acele locuri interesante. Articolele sunt, dupa cum urmeaza: Valachie (no. 563/10 Decembre 1853), Eglise de Saint-Georges a Bucarest (No. 566/31 Decembre 1853), La Dobrudja (no. 591/24 Juin 1854), Les rangs et les titres en Valachie (no. 592/ler Juillet 1854), Les deceptions de la Russie (no. 600/26 Aout 1854), Les eglises valaques (no. 689/10 Mai 1856). Admirator al portului vechi, el relata, cu nostalgia, disparitia treptata a acestuia in fata costumului de moda. occidentald: Cu fiecare zi, specificul oriental se estompeaza in principatele dunarene; astazi, calpacul de astrahan abia mai indrazneste sa troneze, cu timiditate, pe cate un cap ce se clatind daca vreun boier batran, incapatanat, indragostit de frumosul costum al strdmosilor pizmuind amintirile strdlucite ale copilariei sale, se obstineaza sa pastreze, cu religiozitate, aceste vesminte. In acest caz el devine tinta constants a neincetatelor atacuri din partea copiilor sdi inmanusati si incravatati de furnizorii nostri cei mai de frunte din Paris; i se face o culpd din ceea ce s-ar numi ideile sale barbare iar nepoata, care nu mai vrea ss i se spuna coconigi, intro zi ii fora, razand, ultimul ca.smir al ultimului sau brau pentru a-I folosi
145 www.dacoromanica.ro asa mare senior, in vesmintele sale somptuoase, cine ar putea ghiciaacest boier imbracat oriental vorbeste franceza cea mai curategica este tatAlgiunchiul unor fermecAtoare tinere femei, in totalitate frantuzite, care it inconjoard in salonul sau atat de curtenitor deschis strdinilor". Cu ochiul proaspat si mana deprinsa a purta, cu rapiditate creionul sau penelul pentru acuareld pe coala imaculatd de hartie, Charles Doussault a suprins in lucrarile sale ultimele sclipiri ale marii elegante din vechiul regim $i ascensiunea modelor occidentale care aveau sa schimbe radical aspectul Insemnarile sale memorialistice, valorificate Inca din epocd de presa franceza, sunt presdrate de regretul resimtit in fata acestor modificari si de umorul debordant in fata timiditacii cu care modernitatea face aparitia in aceste locuri. N. Iorga i-a consacrat artistului un scurf paragraf in monumentala sa lucrareIstoria romcinilor prin calatori(Ed. Eminescu, Bucuresti, MCMLXXXI, p. 606). De opera plasticd a lui Doussault s-au ocupat loan C. BAcild,Pictori francezi prin Sara noastra 1828 1856,in Biblioteca Astra" nr. 8, Sibiu, 1923; G. Oprescu,Tarile Romane veizute de articti francezi (sec. XVIII si XIX),in Cultura Nationald", Bucuresti, 1926, p. 22-25; G. Oprescu,Cinci acuarele inedite de Ch. Doussault privitoare la Tara Romaneasca,Cartea Romaneascd, Bucuresti, 1927, p. 288-291; Alexandru Tzigara-Samurcas,Album Moldo-Valaque, Scrieri despre arta rometheasca,Editura Meridiane, Bucuresti, 1987, p. 101-105; Adrian-Silvan Ionescu,Arta .yi document,Editura Meridiane, Bucuresti, 1990, p. 96-103 $iPictori straini pe meleaguri romanesti in volumul Societatea romaneascei intre modern si exotic veizuta de calatori straini (1800-1847),coordonat de Ileana CAzan si Irina Gavrild, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2005, p. 325-331. Adrian-Silvan Ionescu a folosit pasaje substantiate din scrierile memorialistice ale lui Doussaultin Cruce si semilunci. Reizboiul ruso-turc din 1853 1854 in chipuri Ii imagini,Editura Biblioteca Bucurestilor, Bucuresti, 2001, p. 25-28, 30-32,Moda romemeasca 1790-1850. Intre Stambul .yi Paris,Editura Maiko, Bucuresti, 2001, p. 113-114, 117), Modes si societate urbane) in Romania epocii moderne,Editura Paideia, Bucuresti, 2006, p. 108 110 giRenayterea national a si cautarea radeicinilor,in StudiigiMateriale de Istorie Modems" vol. XIV/2002, p.8-10.
CHARLES DOUSSAULT
Valahial p. 380 De la Dunare la Carpati, limitele Valahiei, drumul este peste tot unde 11 plaseaza fantezia surugiului2. Am facut adesea acest drum de la Bucuresti3 la Giurgiu4$i,de fiecare data, am descoperit, datorita capriciului calauzei mele, o noua cale. Una trecea printr-o pajiste, alta prin mijlocul unui camp de grau din vecinatate, alta printr-un crang; dar unele rare accidente ale terenului ii aduc pe calatori la aceleasi podurigi bariere obligatorii. (...) Pentru calatorul european, prima imagine a Bucurestilor ii produce o surpriza pentru care nu a fost pregatit. Astfel, debarcat in acel oral oriental care este Giurgiu, pe Dunare, vede lucind in soare, pe celalalt mal, caselegiminaretele albe ale unui oral turcesc. Aici, pe acest tarm al Orientului, un vizitiu de birja, numerotat5, ii ofera, cateodata in franceza, un cupeu sau o trasura englezeasca
Traducere dupd Charles Doussault,La Valachie,in L'Illustration", nr. 563, Paris, 10 decembrie 1853, p. 380-383. 2Souroudjiou. 3Bucharest. 4Giurgewo. 5 Conform regulamentului, pentru trasurile inchiriate birjarii trebuiau sa poarte un numar imprimat pe o placd metalled, pentru identificare.
146 www.dacoromanica.ro pentru Bucuresti. Daca aceasta pretioasa ocazie ii lipseste, isi reia visurile despre Orient cu pitoreasca for realitate. El va cauta in van un hotel, un umil han, binefacere necunoscuta in aceste tinuturi putin frecventate de straini. Este prea fericit daca poate dormi pe banca subreda a vreunei carciumi sau pe covorul deloc parfumat at vreunui han. Calugareni6, la jumatatea drumului spre Bucuresti, vä antra mlastinile sale dezolante; cativa copii, pe jumatate goi, vin in fuga mare, la fiecare posta, tulburati de strigatele surugiilor nostri; si, dupa o cursa fantastica prin mijlocul lastarisului, al graului si at hartoapelor, veti ajunge, stupefiati, in capitala Valahiei, orastil cu trei sute de birjari. Sute de echipaje umplu strazile; dandy cu manusi galbene, pe care i-ati intalnit pe Champs-Elysées si pe bulevard, conducand, la galop, 1/ o P.381 cabriolets cocheta cu iuti cai englezesti, Va vor face sä credeti ca ati ajuns, dupa acea cursa nebuneasca, la Londra sau Paris. Cu fiecare zi specificul oriental se estompeaza in principatele dunarene; astazi, calpacul de astrahan abia mai cuteaza sa troneze, cu timiditate, pe cate un cap clatinator daca vreun batran boier incapatanat, indragostit de frumosul costum al stramosilor sai, pizmuind amintirile stralucite ale copilariei sale, se obstineaza sa pastreze, cu religiozitate, aceste vesminte. In acest caz el devine tinta constants a nesfarsitelor atacuri din partea copiilor sai inmanusati si incravatati de furnizorii nostri cei mai de frunte din Paris; i se face o culpa din ceea ce s-ar numi ideile sale barbare, iar nepoata, care nu mai vrea sa i se spuna coconifcf,intr-o zi, razand, ii furs ultimul casmir al ultimului sau brau pentru a-1 folosi
6 Kalougareni. 7 Coconitza. 8 Gheorghe (Iordache) Filipescu (1765-1855), basboier, a detinut importante functii in conducerea tarii. In 1834 a fost unul dintre candidatii la tronul "[aril Romanesti. In 1847 a fost ministru al Trebilor din LAuntru, post pe care I-a ocupat si intre 1849-1854.
147 www.dacoromanica.ro crucilor de rit grec
9popa. 10joupoun. II Roumanie. 12 Roumoun. 13 Niems. 14 Referire la personajul spiritual, viclean, guraliv, priceput la toate §i descurcAret din piesele de teatru Bcirbierul din Sevilla §i Nunta lui Figaro de Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais. 15mahalas. 16 tchine acolo. 17arendaches.
148 www.dacoromanica.ro vino care le imprima masinii. Pentru maxima comoditate a operatiei, cateodata, culca acest cap pasiv pe brat, altadata pe genunchi. Barba terminate foarte iute, foarte dibaci,
18 horn boun. 19 dobitocoule. 20 vornichie. 21 Referire la ocupatia ruseasca a principatelor din perioada 21 iunie 1853-3 septembrie 1854.
149 www.dacoromanica.ro si care ii ruineaza? Daca mai exists cateva idei de dreptate si de umanitate care sa-i conduca deciziile, Europa ar trebui, in sfarsit, sa raspunda cu autoritate la aceste intrebari de a caror solutionare este in joc onoarea ei. In ceea ce ma priveste, eu care am trait multi ani in mijlocul acestor pasnici si atat de ospitalieri romani, si printre care numar atatia prieteni, le urez din tot sufletul sa li se termine toate neplacerile, sperand ca Europa, in sfarsit, va fi intr-o zi induiosata de toate aceste mizerii pe care nu le-au provocat ei si pe care ea le poate inlatura. p. 444 Biserica Sfantul Gheorghe la Bucuresti22
Aceia dintre cititorii nostri care au pastrat colectia acestei reviste vor gasi, in tomurile XI si XII publicate in 1848, o suits de articole si de desene care aveau drept titlu: Album moldo-valah. Nu credem ca s-a publicat vreodata ceva mai complet despre aceasta tara devenita astazi, Inca odata, motiv de interes european. DI. Doussault care a acceptat sa ne transmits cateva desene stranse de el in timpul unei sederi de mai multi ani in Tara Romaneasca, era deja, in 1848, unul dintre artistii care au innobilat albumul moldo-valah, opera d-lui Billecocq, fost consul al Frantei la Bucuresti. Astazi, aceasta publicatie vine la momentul potrivit mai mutt decat in 1848; de asemenea, nu este nici o greutate pentru not de a imprumuta, cu riscul de a ne repeta, o scurta nota despre Bucuresti. [In continuare prezinta orasul Bucuresti. Pasajul este tradus in Callitori strclini despre Orile romcine in secolul al XLY-lea, vol. V (1847-1851), p. 96-97]. Bucurestii, orasulOrientului,ia,pentru cateva saptamani,aspectul arhanghelului
22 Charles Doussault, Eglise de Saint-Georges a Bucarest,in L'Illustration", nr. 566, Paris, 31 decembrie 1853, p. 444-445. 23 Johann Strauss (1825-1899), compozitor si violonist austriac, autor at unor celebre valsuri si operete precum Liliacul" (1874), O noapte la Venetia" (1883), Voivodul tiganilor" (1885) $i Sfinge vienez" (1889). 24 feicho de foc.
150 www.dacoromanica.ro garda sta de veghe anuntand, printr-un semnal, incendiul pe care it observa nu numai in ora§ ci §i in numeroasele sate care il inconjoard. Acest semnal, transmis unui corp de pompieri militari activi, organizati dupa sistem frantuzesc, adesea preantimpina dezastre imense. Aceasta institutie a veghei contra incendiilor este un imprumut de Ia turci II at p. 445 carui model se regase§te in Turnul Galata §i in cel al seraskierului de la Constantinopol. Altadata decorata la exterior cu picturi §i arabescuri, biserica Sf. Gheorghe a suferit mutilarea spoirii cu care arhitectii germani sunt atat de genero§i fata de aceste monumente neobi§nuite. Balustrada pridvorului bisericii, in stil bizantin, plina de eleganta §i de originalitate, lass inca sa se ghiceasca aspectul pitoresc pe care putea sa-1 produca decoratia pe cerul azuriu, adesea splendid, in aceste tinuturi calde, de acum inainte acoperita cu acest lintoliu distrugator
Dobrogea27 p. 395
S-a vorbit mult despre Dobrogea dupa traversarea Dunarii de Jos de generalul Liiders28 §i de corpul sau de armata §i putini calatori sunt in masura sa dea o descriere sumara a unui tinut pe care doar hazardul ne-a facut sa -1 traversam. Vom da deci, astazi, cateva informatii generale despre acest loc de pe malul turcesc, unde lupta actuala atrage atentia Europei. Mai jos de Galati, ultimul ora§ moldovenesc de pe malul stang at fluviului, Dunarea i§i continua cursul, deja atat de accidentat, cotind intr-un contur sinuos pans Ia Sulina29, una dintre cele §apte guri prin care fluviul deverseaza prin Marea Neagra. Trei dintre gurile sale sunt navigabile: Sulina, Sfantu Gheorghe §i Chilia. Doar Sulina poate rasa sa treaca vasele marl, cu conditia, totu§i, de a tine necontenit §enalul degajat de nisipurile mi§catoare care il astupa. (...)
25 bach-boyard. 26 Roumoun. 27 Charles Doussault, La Dobrudja, in ,.L'Illustration ", nr. 591, Paris, 24 iunie 1854, p. 395-396. 28 Aleksandr Nikolaevici Luders (1790-1874), general aghiotant rus, a comandat trupele imperiale care au fortat Dunarea, Ifinga Galati, pe 11/23 martie 1854. 29 Soulinah.
151 www.dacoromanica.ro La Cernavoda.30, mic sat mizerabil cu cateva case, incepe ceea ce numim zidul lui Traian $i, mai frecvent in acest tinut, canalul Constantei. Constanta31, mic port deschis, suficient de prost loc pentru ancorare, este un targusor ce nu merits numele de oral. El inainteaza spre golf prin creasta unui promontoriu si poate deveni cu usurinta un punct foarte puternic pentru acela care tine marea. Inaintea razboiului actual, Constanta prezenta, ca toate orasele turcesti de la Dunare, imaginea haosuluigidezolarii. RetrAgandu-se dupd pacea de la Adrianopole32, armata rusa a aruncat in aer fortificatiile tuturor acestor orase, bulevard at Imperiului Otoman, fard a rasa piatra pepiatra. SA ne fie permis a face si planul nostru de campanieSisupozitiile, convinsi, cu toata umilinta, ca cunoasterea unei tari unde am locuit mult timp, leganat de povestile acelei faimoasesidezastruoase campanii din 1827 si 1828 a rusilorsi unde febra, acest oaspete indatoritorsifoarte fidel al strainului, ne-a insotit mai mult de doi ani; convins, spun, ca aceasta experienta poate fi utila la ceva, intr-un moment cand cele mai modeste sfaturi isi pot avea interesul. Unul dintre fenomenele cele mai curioase ale acestei otraviri ce se numeste febra este ca, in primul an, ii cruta pe noul venit: cursa inselatoare, primire binevoitoaresi perfida pentru care trebuie platit si ispasit, lard exceptie, mai tarziu, anul urmator. Armata rusa se afla exact in a doua ei yard, concluzia este usor de tras. Tinand cont de extenuarea soldatului si de climatul torid, o armata ajunsa pe teren p. 396 ar avea, in primul an, bolnavi in 1/ proportie de case papa la zece la suta, in al doilea an proportia
Rangurileaititlurile in Valahia34
P. 7 Nu exists tars unde lupta dintre trecutsiprezent sa fie mai vie, unde obiceiurile traditionale se incaierd cu acelea ale civilizatiei franceze oferind un contrast foarte ciudat, ca aceastA tars a principatelor dunarene atat de originalA de observat in schimbarea ei zilnica.
30Tchernawoda. 31 Custendje. 32 Pacea de !a Adrianopole, semnata pe 2/14 septembrie 1829, care a incheiat razboiul ruso- otoman izbucnit anul precedent. 33 Pruth. 34 Charles Doussault, Les rangs et les titres en Valachie,in L'Illustration", nr. 592, Paris, ler Juillet 1854, p. 7-10.
152
www.dacoromanica.ro In lumea marilor boieri, aceasta revolutie s-a infaptuit de vreo cativa ani, cu exceptia diferentelor de neam, cu exceptia spiritului particular al unor oameni de origine diferita, dar exteriorul este identic iar strainul gase§te intr-un salon la Bucure§ti, costumele, manierele, moda i limba saloanelor din Paris. Societatea politica romaneasca este, dupd exemplul Rusiei, inregimentata i impopotonata cu titluri, oricare ar fi profesia barbatului care le poarta. Este un soi de nobleta in [cadrul] nobletei de neam ce, foarte adesea, se da prin intrigai prin favoare decat prin merit §i talent: grades omnibus care amesteca toate profesiile lard a tine seama de aptitudini. Judecatorul devine (Alter, pe cand soldatul se descopera apt sa conduce un tribunal §i sa rezolve, metodic, cele mai anevoioase probleme de subtilitate. Un colonel dintre prietenii mei, numit de printul Bibescu35 prqedintele unui tribunal, a ras din toata inima de noua ocupatie ce-i fusese incredintata recunoscanduli, fara obiectii, completa ignoranta in materie de drept §i de procedure.[...] Cel dintaii cel mai modest dintre aceste ranguri
38 Gheorghe Bibescu (1804-1873), domnitor al Tarii Romanesti (1842-1848). 36concepiste. 37 Sardar. 38 Kloutchar. 39 Kaminar. 40 paharnik. 41 vornik. 42 logothete. 43 podoumogochae. 44 arendaches. 45dorobantz.
153 www.dacoromanica.ro salcami, in fundul unei mahalale. Un portal pe stalpi inalti de lemn, ciopliti bizar in turnulete maure, formeala intrarea acestei locuintelinistite. Un acoperis cu streasina mare apara casa impotriva zapezii iarna, impotriva soarelui vara, iar in spatele perdelei albe de muselina cu franjuri de la fereastra ei umbrita de papadii inflorite, tandra fata in casa arunca, in timp ce munceste, priviri curioase spre drumul pustiu, pandind rarii trecatori sau echipajul stralucitor ratacit departe de centrul elegant al marelui oral.
Mahalaua Ste lea
In afara de Hanu146 Galben§iHanul Rosu, strainul sosit pe neasteptate la Bucuresti va cauta, in van, un hotel si chiar ceea ce noi onoram, in Franta, cu modestul nume de han; dar, datorita incantatoarei ospitalitati a romanilor, el vede curand finalul mizeriilor sale. Are din ce sa-1 smulga, din acest tip de capcana numita Hanul Galben; si nu e putin lucru ca, prin educatie si aspect exterior, sä promiti un musafir potrivit si o societate aleasa pentru care [romanii] iii vor disputa stapanirea persoanei tale si placerea de a to obliga. Aceasta duke dar violenta ospitalitate m-a condus de la Hanul Galben in mahalaua Ste lea, la un tanar boier, Nicolae Nicolescu care, curand, mi-a devenit prieten§iacolo, in aceea oaza, in aceea lume miniaturala plina de originalitate si de ciudata poezie, s-au scurs cativa ani fericiti a caror amintire adesea vine sa ma legene in mijlocul zgomotului oraselor noastre agitate. Mahalaua nu este un foburg, pentru ca, de cele mai multe ori, nu duce nicaieri: este o piata, un numar de strazi intortocheate, de drumuri umbroase in afara vietii zgomotoase si a miscarii orasului; sunt mici cartiere presarate printre gradini si ascunse sub arbori. Parasind centrul animat al Targului de Afard47, strada conduce in mod misterios printre cele cloud alei de garduri si porti ajurate, in fundul unei mici piete unde, in mijlocul salcamilor, se ascunde o biserica alba cu turlele ei ciudate, terminate in pagoda indiana; casa episcopului iii intinde marele ei acoperis si pridvorul, in vreme ce doua sau trei casute albe, cu jaluzele verzi, impodobite cu vrejuri de vita de vie si clopotei, pareau sa anunte, in fata bisericii, partea bogata a noului meu cartier. La Bucuresti toate femeile sunt, in general, frumoase, iar acelea din mahalaua in care locuiam faceau cinste cartierului. In prima parte a sederii mele la Bucuresti gandeam Ca acolo era, pentru un artist, latura curioasa a acestei vieti noi, pe care nu faceam decat sa o intrevad, si spre acest obiectiv se indreptau, in primul rand, dorintele mele. Prezentat de agentul Frantei48, caruia ii datorez cea mai amabila primire in lumea marilor boieri, am regasit, cu cateva nuante de Imprumut, saloanele Parisului. De asemenea, dupa
46 Kan. °'Tirgou d'affare. 48Adolphe Billecocq (1800-1874), diplomat francez, agent si consul general al Frantei in Tara RomaneascA si Moldova (1839-1846).
154 www.dacoromanica.ro ce am invatat cateva fraze romanesti, preliminarii indispensabile noilor mete ambitii, m-am prezentat in intimitatea mahalalei mele. Traiam acolo ca in familie, iar capatul strazii care ducea la Targul de Mara' era granita pe care femeile din cartierul nostru nu o treceau deck duminica pentru a se duce pe corso, la Podul Mogosoaiei. Vis-a-vis de ferestrele mete vedeam in doua sau treiseri pe saptamana, cum casa vecina se lumina splendid iar servitorii, cu felinare in mans, precedau frumusetile mahalalei care se indreptau spre casa iluminata. Inca dansau cand m-am intors de la teatru sau de la o serata; si spre acest obiectiv, atat de seducator si de original, se indreptau incercarile mete de a ma prezenta. Primirea a fost dintre cele mai binevoitoare, cativa tineri se simteau stingheriti in fata unui parizian, Para indoiala zeflemistpentru ca toti sunt considerati a fi in ochii unui strain; apoi, dupd ce a trecut prima zi de raceala, nu mi-au mai luat seama. Pretextul pentru acest mic bal, la zi fixa, era o lectie de dans. Tinerele fete veneau in toalete obisnuite si scurteica49 era tolerata. Un mare divan turcesc, row, domnea in jurul unei mari incaperi pictata in imitatie de piatra. Patru lumanari de seu se reflectau in oglinzi de tier alb cu fatetele slefuite, in timp ce o lamps cu ulei, cu trei brate venea sa completeze aceasta splendida iluminatie. Mame le, ghemuite in diverse pozitii pitoresti, discutau familiar pe divan, cu mataniile in maini, si formau fondul unui tablou a carui parte insufletita o constituiau tinerele fete. Orchestra se compunea dintr-un nai si o vioara, tinute de doi tigani negri si creti ca niste brahmani de pe malul Gangelui, in timp ce un omulet, slab si ciupit de varsat, se zbuciuma in mijlocul contradansului, impingand pe unul, indreptand pe altul, si scandand fara incetare masura, cu vesnicele cuvinte: una, doua, trei, patru, cinci, una, doua, trei, patru, cinci5° ...si tinerii dansatori, slabi, uscativi, cum esti la optsprezece ani, cu bratele intepenite, tinandu-se cu mainile crispate de manecile hainelor, transpirand cu picaturi mari, cu sprancenele incruntate ca oamenii ocupati cu o treaba importanta, faceau echappe-urile, si-sol-urile §i assemble-urile cu o serioasa preocupare care, in mintea mea, indeparta orice idee de placere. Tinerele fete nu pareau sä aiba mai multa bucurie si sa se abandoneze in aceasta ocupatie, atat de drags varstei tinere in tara noastra
49scourtega. 50 Ouna, do, trei, patrous, tchinche. 51 Figuri de dans. 52 doulchaitsa.
155 www.dacoromanica.ro Tinca, cealalta tiganca, de asemenea, ducea pe un platou un imens bol de sticla continand apa proaspata din Dambovita in care fiecare iii muia, fara ceremonie, buzele ca in vremea patriarhilor. Dcimbovira apa dulce, tine bea nu se mai duce53 imi spunea, inrosindu-se, o tanara voinicd, cu un surds dulce, binevoitor si naiv. Apa dulce a Dambovitei, nu cunosteam acest proverb magic, care m-a retinut atat de mult timp in aceasta tars frumoasa! Vasilachi, pe care 1-am vazut in scurteica sa verde dechis cu blandalbs, ascundea sub aceste vesminte invechite maestrul de dans al civilizatiei celei mai avansate, iar fracul negru ascuns sub aceasta scoarta orientald disimula splendori ambitioase, atunci and Indatoririle sale ii solicitau in lumea marilor boieri. Acura, cand aceasta viata a zburat departe de mine, imi revin din nou, in minte toate aceste nume dulcisiciudate: Marita, Paraschiva54, Leanca55, Tinca, figuri proaspetesizambitoare, Nth revad duminica in frumoasele voastre vesminte, iesind din biserica alba din mijlocul salcamilor infloriti; va vad vesele si curioase, ridicand acoperamantul de muselina care vä umbrea ochii cu priviri lungisigandul meu se Intoarce, leganat dulce, la viata atat de linistita si de fericita din mahalaua Ste lea. Tiganiisievreii incaisipastreaza culoarea locals in mijlocul transformarilor din marile orase ale Principatelor. Eliberarea tiganilor va veni, lard indoiala, in curand, stergand amintirea acestui tip atat de original al trecutului iar ultimele costume ale evreilor din Orient, la fel vor face in curand, loc fracului negru si a oribilei palarii a societatii moderne. p. 8 Desenele cu costume evreiesti pe care be dam astazi
0 Vanatoare Intr -o insula a Dunarii
Vanatorile in Valahia sunt laudate de cunoscatori
53 Dimbowitza apa dukhe, tchine bea nou se mai doutche. 54 Parasckeva. 55 Lianka. 56 doniizas.
156 www.dacoromanica.ro Intr -o zi, in ciuda instinctelor, m-am lasat prins in cursa unei vanatori intr-o insula a Dundrii; dupd relatarile stralucitoare ce mi le puneau inaintea ochilor, ea trebuia sa alba toata atractivitatea necesard sä incite curiozitatea unui artist. Am plecat, deci, intr-o bund dimineatA de toamna, urmat de cainele casei pe care m-am straduitsä-1prezint ca pe un experimentat vanator. Bietul Barco nu depa§ise vreodata limitele mahalalei Stelea unde, nascut din parinti cinstiti dar prey putin vanatori, dusese o viata total neprihanitd. LAsat de stapanul sau, Barco, m-a urmat fard aJticu certitudine spre ce petrecere. In seara zilei plecarii noastre, la apusul soarelui urmam malul Dundrii, and colonelul Filipescu, ghidulsiorganizatorul acestui grup, imi arata ascunse de marAcini, cateva bucati de ziduri vechi in mijlocul a numeroase accidente de teren. Sunt, imi spuse, resturile vechiului castel Radureni57 (...) // Un sfert de ord mai tarziu am ajuns la satul unde trebuia sa petrecem noaptea.P. 9 Dorobantiisiservitorii colonelului au batut la toate portile trezind tdranii ce, pe jumatate adormiti, se grAbeau sa elibereze locul pentrua-sipune sarAcAcioasele locuinte la dispozitia grupului colonelului. Stiam la ce ma expun acceptand
57Rodoureni. 55 tchiaouch. 59 Karoutzas.
157 www.dacoromanica.ro Insula in chestiune abia se vedea prin pacla unei dimineti reci de toamna §i un fel de vijelie, sufland dinspre mal, ridica Dunarea in valuri suficient de mari pentru a primejdui n4te ambarcatiuni atat de fragile. Sa ajungi la insula era lucru destul de qor; dar chestiunea daca ne mai puteam sau nu Intoarce, ridicata de cei mai prudenti§i mult dezbatuta, a fost in sfarit decisa in sens negativ de taranii carora le cerusem sfatul. Ei au declarat, in unanimitate, ca lucrul era imposibil pe un asemenea vant§i ca, daca acesta continua, trebuia sa luam provizii, pentru ca am putea ramane
Deceptiile Rusiei6I p. 131 Mi se scrie din Tara Romaneasca ca afacerea de la Giurgiu62 a produs descurajare §i confuzie intre ru§i. Inaintea plecarii for din Bucure§ti, ofiterii
60 Milos Obrenovici (1780-1860), principe al Serbiei (1815-1839; 1858-1860). 61 Charles Doussault, Les deceptions de la Russie, in L'Illustration", nr. 600, Paris, 26 Aotit 1854, p. 131-134. 62 Pe 23-25 iunie 1854 avusese loc, la Giurgiu o confruntare intre rusi $i turd: trupelor imperiale in retragere li se ordond sa atace unitdtile otomane care le urmareau, dar, acestea, mult mai bine echipateaiInarmate, dau o riposta viguroasd armatelor tarului care sunt infrante cu pierderi mari.
158 www.dacoromanica.ro mai pot sa fereasca amorul propriu rusesc si nici sa ascunda adevarul. Se fac raspunzatori unii pe altii, imputarile sunt la ordinea zilei si nu-si mai dau osteneala sa ascunda nici chiar de ochii strainatatii aceste disensiuni interioare. SA* adaugam ca nu s-a stint evalua terenul pe care 1-a pierdut tarul in ochii populatiilor orientale, care erau // obisnuite sa considere forta muscaleasca mai presus de orice rezistenta. p. 132 Nimic nu poate zugravi uimirea si stupoarea mereu crescanda a partizanilor Rusiei in fata acestei nenorocite neputinte". Aceasta uimire este de inteles cand vedem ca intreaga Europa, ajutata de sfaturile diplomatiei sale, nu poate intelege aceasta slabiciune dupd atata aroganta. In zadar razboiul din Polonia63, atat de putin glorios pentru armatele ruse, i-a permis sa evalueze acest imperiu Ia justa sa valoare; in zadar a venit campania din Turcia sa arate, din nou, cat de departe sunt fortele reale ale imparatului in a raspunde la ideea pe care si-a facut-o Europa: nimic nu a putut zdruncina convingerea ca Rusia este un colos pe care nimic nu-1 poate rasturna. In timpul unei sederi de patru ani in principate, povestirile ofiterilor romani care au fost in armatele rusqti in acea deplorabila campanie din 182864, mi-au aprins in minte idei not despre puterea moscovitasiformidabilele ei armate. Europa, ingrijorata, nu a acordat atentie acestui razboi; ea nu a vazut ca Turcia singura, fara arme, fara flota§ifara organizare, sacaita de idei reformatoare detestate de vechile partide, a rezistat eroic timp de doi ani si aproape a nimicit armatele victorioase ale rusilor. Curiozitatea mea, stimulate de aceste relatari despre asedii, despre lupte ineficiente, m-am decis sa vad cu proprii mei ochi locurile celebre, martore unor lupte atat de inegale. Am vazut, deci, Giurgiu cu vechile ei fortificatii ruinate, aproape inutile in razboaiele noastre moderne; Braila, care a costat armatele tarului atata sange. Ca la Silistra,
63 Este vorba de revolutia poloneza din 1830-1831 indbusita in sange de trupele rusesti. 64 Rdzboiul ruso-otoman din 1828. 65 Batalia de la Oltenita, 23 octombrie/4 noiembrie 1853. 66 Lupta de Ia Calafat, 2-3 februarie 1854. 67Asediul Silistrei incepe pe 10 aprilie 1854 printr-un puternic bombardament; pe 28 mai, Arab Tabia, una dintre fortificatiile Silistrei, este luatd cu asalt de trupele rusesti si, desi victoria era iminentd, este sunata retragerea; pe 8-9 iunie, cand toate pregatirile pentru asaltul final erau terminate, comandantul suprem al armatelor ruse, feldmaresalul Ivan Feodorovici Paskevici ordona ridicarea asediului; pe 13 iunie, garnizoana otomand din Silistra atacd trupele rusesti ce se retrageau pe malul stang al Dun'arii, obtinand victoria.
159 www.dacoromanica.ro p. 133 arme, va alunga de pe teritoriul sau armatele invincibile ale tarului, despre care Europa // Inca va vorbi ca despre niste armate numeroase si invincibile ale Rusiei.
Siretul
Siretul, care separa Tara Romaneasca de Moldova mai incolo de Focsani69, i§i are izvorul in Carpati, la frontiera Austriei §i se varsa in Dunare la Reni, frontiera Rusiei, aproape de Galati. Prin aceasta noua pozitie, care vadeste temerile sale de a vedea izbucnind, de la o zi la alta, ostilitatea Austriei, Rusia se salveaza- prin alternativa nelinistitoare de a-si vedea retragerea taiata de Prut. Ea are frontul paralel cu linia Carpatilor de unde, in fiecare moment poate navali armata austriaca. Siretul nu ofera un obstacol prea serios, pentru o armata numeroasa care ar incepe o ofensiva puternica. Este drept ca tarmurile lui prezinta niste maluri abrupte; dar peste tot poate fi trecut, vara, prin vad, cu piciorul si, adesea, patul fund variabil, taiat de bancuri de nisip si de stuf, este, in multe locuri, complet secat. Cateva baltoace rare se preling incet prin mijlocul imensei albii care, pana la ploile de toamna, ofera ochiului mai degraba aspectul unei mlastini deck al unui rau. p. 134 Armata rusa s-a intarit pe o parte impotriva // pericolului care o ameninta mereu: acela de a fi atacata din spate, de pe Dunare. Aliatii, ocupand Sulina si putand sa forteze trecerea fluviului la Ismail, fie la Chilia" sau Akerman, se vor gasi pe malul stang al Prutului, la doua zile de mars prin spatele printului Gorceakov71. Anuntul deplasarii a trei divizii franceze spre Dobrogea face sa se creada ca acest atac ar putea sä dejoace din nou vederile generalului comandant rus si sa-i face imposibil de pastrat pozitia din Moldova.
68 Referire la ymperiul Otoman. 69 Fokschani. 7° Kilia. 71 Print Mihail Dmitrievici Gorceakov (1795-1861), general aghiotant rus, comandant al armatelor rusesti la Dunare, apoi al celor din Crimeea dupd demiterea din functie, pe 16 februarie 1855, a printului Alexandr Sergheevici Men.sikov ce detinuse comanda supremd in acea regiune si fusese incapabil sa opreascd debarcarea trupelor aliate franco-engleze fiind Infrant in confruntArile cu ele.
160 www.dacoromanica.ro P
Nu detinem, [And in prezent, datele biografice esentiale privindu-I pe ofiterul rus P 161 www.dacoromanica.ro P I Trecerea peste raul Prut qi intrarea trupelor noastre in Principatul Moldovei in anul 1853. Iasi. Primirea facuta armatei ruse de locuitorii Moldovei. Noaptea in capitala principatului. Caracterul poporului p. 31 In Luna iunie a anului 1853, ca urmare a divergentelor politice dintre Rusia si Poarta Otomana, trupele noastre au traversat raul Prut si au intrat in Moldova. Brigada noastra nr. 2 din cadrul diviziei 10 de infanterie, a trecut peste granita in targusorul Sculeni2 si, la 21 iunie s-a indreptat catre Iasi. In ceea ce ma priveste, eu am ramas in urma tovarasilor mei de regiment, datorita insarcinarii ce mi s-a dat de a cumpara cai in orasul Balti3, din gubernia Basarabiei si de a ramane un timp acolo. Cumparand caii la iarmaroc, noi ne-am grabit pe drum, pentru a ajunge cat mai curand din urma regimentul. In seara Pentru actuala versiune s-a folosit editia originala: P. Jadovski, Moldavija iValahiia v sovremennosti. lz zapisok ofitzera, Sanktpetersburg, 1856. Mentionam ca cel mai probabil din cauza unor defectiuni ale tipografiei ruse, numerotarea lucrarii (care are o forma unitara) incepe cu p. 31 $i continua pans la 58, dupa care sare de la 73 la 94. In felul acesta, deli in bibliograflile de specialitate lucrarea Iui Jadovski figureaza cu 94 pagini, in fapt are numai 50 de pagini. 2 Sat, corn. Victoria, jud. Iasi. Localitatea de peste Prut poarta aceeasi denumire. 3Ora gi regiune in Republica Moldova. 162 www.dacoromanica.ro Urcam in inaltime si drumul ne-a dus pe culme, care ducea direct catre Iasi. Deodata, pana la not a ajuns un zgomot nocturn, el se auzea din ce in ce mai aproape5iatunci am ghicitcane apropiem de capitala principatului.InI cele din urma furgonul nostru a inceput sa urce si ultima culme si am recunoscut, cu toate ca era intuneric, cunoscuta bariera prin care, in 1849, intrasem in Iasi. Rotile vehiculului nostru au trecut peste un pod: eram deja pe strazile orasului. In dreapta si in stanga scanteiau focuri multicolore. Ceea ce mi-a atras atentia la putina vreme dupa aceea a fost numarul mare de carciumi. Seara si in cea mai mare parte a noptii carciumile par zavorate5iInchise doar pe dinafard, caci inauntru // sunt pline de un popor Intunecat, caruia, dupa munca p. 33 zilei, ii place foarte mult sa-si bea rafia4 (de tuica de prune), iar apoi pe strazi, in toate orasele principatului, in special in cele mari, pana tarziu in noapte se observa multa miscare5iun vuiet surd 4 Ratia. Plecdnd de la notiunea similard utilizatd in armata, termenul desemneath, in argou, cantitatea de tuica bduta zilnic de consumatorii de alcool autohtoni. 5 In original. In cea mai mare parte a textului autorul utilizeazd expresiile originale din limba romans, atat pentru dialoguri cat $i pentru termenii ce desemneaza diferite calitati sau obiecte. 163 www.dacoromanica.ro acestuia o vedere uriasa, minunata chiar, mai ales cand apropiindu-te de Iasi cand vii dinspre Bucuresti, cobori de pe o inaltime. Intrand insa in oral, aceasta impresie se sterge atunci cand vezi labirintul intortocheat al cladirilor ce iti area toate 6 Principala strada din Iasi pdnd la mijlocul secolului XX. Dupd 1950 denumirea i-a fost schimbata in Stefan cel Mare $i Stant si a continuat sa ramand o arterd principals a municipiului. 7 Termen pastrat din terminologia medievalasiprovenit din limba tura definind pe seful politiei dintr-o localitate, fie ea mare sau mica. 164 www.dacoromanica.ro din >mamaliga> cu smantana §i unt. Mamaliga aceasta este ca un fel de c4a, tiara tare4ipregatita dintr-o cantitate suficient de mare de Mina de porumb. La moldoveni ea inlocuiqte painea pentru pranz, Si pregatita cu unt4icu smantand devine un fel de mancare foarte gustos, insa foarte greu cu care nu se poate obi§nui oricine. Mai ales noi, ru§ii, n-am reuOt in nici un chip sä ne obi§nuim stomacurile cu aceasta paine ciudata, dulce§icare se intarqte repede A mai fost un fel de mancare, dup. gustul clasic moldovenesc,§i pregatita in mod special: o came grasa in foi de varza fiartasitot acest meniu este asortat de pastAi de ardei lute. Moldovenii iubesc aka mult acest ardei (la noi rop, la ei verde) incat II cultiva in mod obi§nuit in grading §i prefers sa it 'parlance dupa ce servesc vodca. La cina m- au servit cu o jumatate de clondir de vin de Odobqte, vin care se produce intr-o mica localitate a Odobesc, oral, jud. Vrancea, renumit pentru calitatea deosebitA a vinurilor provenite din podgoriile sale. 165 www.dacoromanica.ro siinsuficientabogatieinationale.Infine, am rememorat epoca restabilirii independentei Moldovei gratie puternicului protectorat al Rusiei, cand soarta acestui popor a inceput, an de an, sa se schimbe Inspre mai bine. insa moldovenii au platit scump bunastarea for actuala, caci turcii nu au dorit sa scape din mainile for aceasta pretioasa bucata de pamant. Au curs rauri de sange, o intreaga generatie de moldoveni a pierit in haosul luptelor, conflictelor si dezbinarilor interne, pans cand Rusia, infrangand Poarta, a decis soarta principatelor dunarenei le-a aratat posibilitatea unui viitor mai bun. Acum locuitorii Moldovei si Tarii Romanesti p. 37 beneficiaza de toate avantajele unei vieti 9Tacitus, Publius Cornelius, istoric roman (55-120 e.n.), autor al monumentalei lucrari Annales. 166 www.dacoromanica.ro sfintenie.Ei recunosc acesteidealuriInalte cu o uprinta care aduce a superficialitate, lucru care ma umple de spaima. Intotdeauna am cautat sa descifrez, cu multa staruinta, cauza acestei lipse de respect fata de obiectul credintei la popoarele cre§tine de credinta pravoslavnica. Noua intotdeauna ni s-a parut ciudat §i chiar imposibil ca cel mai inalt ideal al omuluireligia, sa poata fi pus mai jos decat con§tiinta. Dupa Indelungi observatii m-am convins ca acest sarman popor nu este con§tient de acea groaznica imoralitate, care face sä fie injosita nu numai datoria de cretin, cat §i cea de om. Ace§ti oameni primesc o asemenea educatie §i in societate, incat in sufletele for nu prinde radacini sentimentul respectului con§tient fata de tot ceea ce este sfant. Apoi trebuie spus ca viata dezordonata, imorala., distruge chiar acel instinct natural, existent in om, pentru tot ceea ce este Inalt. Copiii, nevazand la parintii for un exemplu bun, dobandesc, de asemenea, uprinta §i imoralitatea caracterului §i fac acestea sa constituie trasatura principala, distincta, a caracterului moldovenilor §i muntenilor. Alte trasaturi ale caracterului for sunt sinceritatea opiniilor §i incapacitatea de a -si mentine secretul asupra convingerilor lor. Toate acestea reprezinta secretul asupra celor care ne sunt apropiati, care cred in not §i pe care not be aflam in chip cu totul intamplator. Romanii sunt Jotdeauna primitori, bucuro§i, veseli, gata sa-§i deschida sufletul in fata noastra. Insa nu cred in nimic sfant, §i iau totul ca o jucarie. Ospitalitatea reprezinta., intr-adevar, o trasatura de caracter minunata a romanilor, caci ei sunt gata sa imparta cu cei sarmani §i cu oaspetii for pana §i ultima bucata de paine. Ei prefers o viata libera §i deschisa §i niciodata u§ile for nu sunt zavorate. Vioi, liber, deschis, permanent dornic de ceva nou, romanul traie§te cu adevarat, iar pentru el plictiseala zilei de maine nu exists. II Oralele: Vaslui, Bacau, Tecuci, Barlad, Foqani, Ramnicpe eau! p. 39 Ramnic, Buzau. Aspectuli caracteristica acestor orate. Biserici, manastiri, case particulare §i structura for interioara Primul ora§ in care am intrat, dupd Ia§i, a fost Vasluiul. Acesta de fapt nu este un ora§ ci un targu§or ceva mai mare, plin de evrei, in mainile carora se gase§te intreg comertul local. Douatrei strazi, peste masura de inguste §i atat de murdare ca nu pot fi traversate pe vreme ploioasa, cinci biserici, deosebit de modeste, §i aproape o duzina de case de plata, cam asta este tot ceea ce poate fi remarcat in acest ora§. Dupa Vaslui, la doua po§te romane§ti (adica o distanta de aproape 40 de verste) urmeaza alt ora§, Bacau, ale carui cladiri §i structura interioara nu se deosebesc cu nimic de Vaslui. El este de asemenea comercial §i reprezinta, de fapt, un targu§or populat cu evrei. Nu 1-am luat in considerare, nu ne-am oprit §i, pe data de 29 167 www.dacoromanica.ro devenit un punct de oprire 10 Autorul se referd probabil la domnul Moldovei, Stefan cel Mare (1457-1504). 11 Folgani 12 Eroare. La Focsani nu s-a Incheiat pacea cu turcii, ci au avut loc negocieri preliminare,cu mediere austriacd (iulie 1772martie 1773). 168 www.dacoromanica.ro linie de frontiers desparte ora§ul in doua jumatati cea moldoveneasca §i cea munteana. Partea moldoveneasca a Foc§aniului este incomparabil mai intinsa §i mai bogata decat cea munteana. Toate casele mai frumoase, cafenelele, pravaliile §i magazinele sunt concentrate, in majoritate, in sectorul moldovenesc. In ora§ sunt multe biserici §i cloud manastiri, negustorimea este bogata §i face comert cu Austria. In ceea ce prive§te directiile §i bogatia comertului, Foc§anii nu este depa§it decat de Bucure§ti, cel mai important ora§ din ambele principate. In schimb, pozitia sa, la granita dintre Moldova §i Tara Romaneasca, ii confers o insemnatate politica deosebita. Incendiul care a avut loc in luna aprilie 1854 a devastat ora§ul. Insa, din fericire, cea mai afectata a fost partea munteana. Din pacate, cu aceasta ocazie, aici a ars bogata manastire cu hramul Sfantului Gheorghe. In timpul §ederii trupelor ruse in anii 1853 §i 1854, Foc§ani a fost considerat drept locul cel mai potrivit pentru amplasarea Statului major general al fortelor de artilerie; tot aici a fost numit in calitate de comandant al artileriei colonelul conte K.13 La treizeci de verste de Foc§ani, nu departe de granita cu Austria, se gase§te targu§orul Odobe§ti, renumit pentru vinurile sale care se obtin din strugurii cultivati acolo. Este un vin minunat, poate fi pastrat timp de treipatru ani, nu este mai prejos ca 23 Cazimir Iv. Karazin, (1795-1875), ofiter superior rus. 24 Buzeo 25 Ketrmontor 16Surudjiu. 169 www.dacoromanica.ro it numeam in gluma dricul faraonului"sila care era inhamat un atelaj de patru cai. Surugiul se awaza in lea pe calul din stanga; hamurile sunt din franghie cel mai adesea impletita, iar caii mici nu sunt frumo§i, dar foarte potriviti pentru calatoriile repezi in terenuri ware. Mi-am pus permanenta mea lada de voiaj in aceasta neobi§nuita trasura, aflandu-ma intr-o stare de spirit putin favorabili Aceasta deoarece §tiam din experienta ce ma Weapta pe drum: in 1849, dupa campania din Ungaria", am fost trimis intr-o misiune din orwl Ploiqti's la Bucurqti. Drumul era denivelat, iar mizerabila trasura salta la fiecare hop, insa cu tot acest parcurs infernal, dat fi ind ca eram extrem de obosit la capatul a trei zile, am atipit, de§i la fiecare oscilatie caruta intra intr-o baltoaca plina de namol. Ochii incepusera sa mi se inchida, and la un hop am cazut cu tot corpul intr-o groapaainu mica mi-a fost spaima vazand ca blestematul de surugiu, sarind ca arssipleznind cu biciul, a disparut pe drum impreuna cu carutasicu lucrarile mete. Sa strig ar fi fost total inutilsimi-ar fi ingreunat situatia. Din fericire a trecut cealalta cursa 17 Autorul are in vedere campania din perioada mai-august1849, incursul careia armata tarista a participat la infrangerea revolutiei maghiare. "Plow 19 Romnic,azi Ram' nicu-Sarat, oral, jud. Buzau. 20 Alexandr Vasilievici Suvorov, (1730-1800), general si feldmaresal rus, remarcat in luptele din razboiul ruso-turc (1787-1792). La 12/23 septembrie 1789 trupele ruse, conduse de el au administrat o severs infrangere fortelor militare turcesti. In urma acestei victorii, generalul a fost innobilat de Ecaterina a II-a cu titlul de conte de Ramnic" (Rai' rminski). 21 Hassan-pasa,mare vizir (28 mai-3 decembrie 1789). Episod real, petrecut in vara anului 1790. 170 www.dacoromanica.ro Am Innoptat in Ramnic $i in ziva urmatoare am trecut Inca °data* peste raul Ramnic, care acum nu este mai mare ca o garla pe care ar traversa-o $i o gaina. In acest raulet nenorocit s-a Inecat fiul lui Suvorov, ceea ce arata, Inca °data, cat de ciudata este soarta omeneasca. $i astfel imaginatia deseneaza tabloul Ingrozitor al luptei, in care aproape ca poti vedea masele imense, puse pe fuga, de turci aflati in dezordine, $i cuprin$i de groaza doar la auzul numelui de Topal-pap rus, cum it numeau turcii pe Suvorov. Pe inaltimi, adica pe acele parti care ar fi slujit altadata ca maluri pentru raul-pe atunci mare se mai pot vedea $i acum rarna$itele tranFelor $i valurilor de aparare. De asemenea, se mai \fad parapetele de pamant ale bateriilor, precum $i toate resturile de acolo ale taberei intarite. Acum toate aceste locuri sunt pustii. A ramas doar amintirea glorioasei lupte $i a victoriei conducatorului 23 Sophie de Anhalt-Zerbst, devenitA impArAteasa a Rusiei sub numele de Ecaterina a H-a (1764-1796). 24 Eroare. Potrivit datelor furnizate de conationalul sau, I. lakovenco, la 1821 existau in Tara Romaneasca 99 manastiri marl §i 104 manastiri mai mici sau metocuri. Date bio-bibliografice §i insemnarile de calatorie ale ultimului pot fi consultate in vol. I al noii serii a colectiei, p. 816-907. 171 www.dacoromanica.ro cult, asa putine cum sunt, sunt construite in locuri muntoase. Unele mandstiri obtin venituri de pe urma satelor de care apartin, iar altele obtin venituri din Atributiile sefului militar si de etapa in o In calitate de ofiter care cunostea limba tarii, am fost numit in functia de guvernator 25 Marginen. Manastire situate Ia nord de Campina, sat Marginenii de Sus, corn. Filipestii de Targ, jud. Prahova, fondata Ia inceputul secolului al XVIII-lea. in timpul domniei Iui Gh. Bibescu a servit ca loc de detentie pentru oponentii politici ai domnitorului. 26 Ispravnic, Malt functionar administrativ, numit de Divan in calitate de conducator al unui judet. 27Conducatorul judetului. 172 www.dacoromanica.ro semnele celui mai prevenitor respect, mi s-a adresat tot timpul cu formula domnule comandant" §i nu §tia cum sa ma cinsteasca mai mutt. Dupa cateva raspunsurilaintrebarile legate de scopul mi§carii trupelor ruse§tisialtele asemanatoare, i-am explicat domnului Scarlat scopul sosirii mete in ora§ §i 1-am pus in tema cu principalele obligatii care Imi reveneau acolo. Mi s-au atribuit, pentru Incartiruire, cateva camere foarte confortabile in locuinta unui grec batran. Sotia acestuia foarte tanara, avand doar 18 ani, era o grecoaica frumoasa §i cu ochi negri. Au trecut doua zile din momentul sosirii mele in 28 Sindrofiia. 29Fondat la 1830, in timpul episcopatului Iui Chesarie de Ramnic (1825-1846). 173 www.dacoromanica.ro manastirii. Tot manastiriiiiapartine o minunata livada, care impreuna cu complexul manastiresc pomenit alcatuiesc locul preferat de plimbare al locuitorilor Buzaului. Aleile sunt marginite de §iruri intregi de araci pe care cresc strugurii, flori dintre cele mai alese, §i in fine de un pavilion masiv, destul de Inalt, de unde se poate vedea intregul ora§. Toate acestea sunt Insotite de murmurul unor mici paraia§e artificiale, care deriva din canalul principal al oraplui care se varsa in raul Buzau. Toate acestea prilejuiesc, in timpul verii, multa placeresidesfatare celor care trec pe aici. Am petrecut multe ceasuri aici in serile de vara, iar plimbarile mete au fost atat de placute, incat multa vreme Imi voi aminti de ele cu nostalgie. In grading seara puteai intalni multe doamne extrem de frumoase, in rochii ware de vara, iar pe langa ele totdeauna se invartea un tanar dandy valah, deoareceIiin Tara Romaneasca exists acest gen de indivizi. Desigur ca, impreuna cu acesta, nu pot reprezenta decat o parodie a stralucitorilor no§tri dandy. Era extrem de placut sa to plimbi in grading seara tarziu, cand amurgul deja a trecut§istelele incep sa straluceasca pe cer. Varfurile copacilorsiacoperiprile manastirii sunt Inca luminate de ultimele straluciri ale apusului, iar pe alei este deja intuneric. Lini§tea cople§e§te tihnita scurgere a apei sau trilurile de seara ale pasarilor, aerul devine greu datorita aromei §i parfumului puternic al florilor, iar pentru cine are nervii slabi plimbarea in aceste momente nu este recomandabila. Sub portile, care dau catre grading se pot vedea orificiile lungi §i inguste ale geamurilor aflate la nivelul solului. I-am intrebat pe monahi ce se gase§te la subsolul II manastirii in aceasta p. 51parte. Ei mi-au spus a de la aceste porti §i pana la staretie se gaseau pivinitele, care se intind pe o mare suprafata, sub gradini. Peretii acestui subsol erau drepti §i netezi, ca§icum ar fi fost sapati in piatra. In zadar puteai incerca sa cobori in adancuri cea mai lunga franghie cu greutati, caci aceasta nu atingea fundul. Greutatea aruncata in aceasta pivnita, nu scotea nici un sunet, ceea ce inseamna ca nu atingea fundul sau ca acesta se afla la o foarte mare distanta de suprafata 3° Probabil cutremurul din 15/27 octombrie 1802 care a zguduit putemic Bucurestii $i orasele de provincie ale Tarii Romanesti. 31 Mandstire construitain ultimul sfert al secolului al XVIII-lea. 174 www.dacoromanica.ro mai saraci este acoperita cu 32 Un cervonet era echivalentul a 10 ruble obisnuite. 33 Este vorba de un cimpoi. 175 www.dacoromanica.ro pipriveam, admirand ochii negri, jucausipimiscarile pline de pasiune ale frumoaselor romance. De ce nu dansati, domnule comandant? m-a Intrebat una dintre ele care tocmai Incheia cadrilul. De-abia fac cunostinta cu doamnelepidomnisoarele34, mi-e peste mana sa dansez cu o doamna pe care nu o cunosc,am raspuns eu. Atunci, mi-a spus ea indreptand spre mine ochii sai mari si langurosi p. 53 intrucat tocmai ati sosit la sindrofie //, deja v-ati cunoscut cu toata lumea. Vreti sa fiti partenerul meu la vals? Am multumit amabilei doamne si am facut Kukonitze. 35 Feldegerl. 176 www.dacoromanica.ro Am rezolvat problemele de serviciu cu acel curier care tocmai sosise, semnandu-i in condica pentru primirea plicurilor care imi erau adresatei am inceput sa beau ceai, deoarece somnul imi trecuse. Terminand 177 www.dacoromanica.ro Sfat (consiliu suprem) §i, de asemenea, lui ii sunt trimise acte §i dispozitii de catre Vocla (principele Tarii Romane§ti), care ii cunoate personal pe toti ispravnicii din micul sau stat. Despre structura administratiei centrale in principate, voi vorbi pe larg in urmatoarele capitole. Acum doresc doar sa familiarizez cititorul cu °rapt Buzau, respectiv in legatura cu caracterul locuitorilor sai, cu viata urbana, precum §i cu cateva particularitati ale oraplui. Populatia orawlui amintit este compusa din romani, bulgari, greci §i evrei. Comertul se gasqte, aproape in totalitate in mainile grecilor §i evreilor, iar in ceea ce-i prive§te pe romani, ace§tia, in general, nu sunt implicati inactivitati comerciale. Cu toate acestea, §i Intre romani exists oameni bogati, unii dintre ei find chiar foarte priceputi in ceea ce prive§te comertul en Bros. Dupa romani, bulgarii reprezinta etnia cea mai numeroasa din oral; majoritatea for se ocupa cu gradinaritul. Cam toate legumele de grading, care se pot vedea pe piata din Buzau, sunt vandute de catre bulgari. Nimeni nu tie mai bine decat ei, de pilda, sa cultive cartofii in solul din zona, cu atat mai mult cu cat acest pamant este negru §i gras. In general, bulgarii urmeaza evreii care, de asemenea, sunt in numar mare in ora§. Trebuie sa recunoa§tem, cu obiectivitate, spiritul cinstit care ii caracterizeaza pe evreii din tinuturile romane§ti. Ace§tia se deosebesc de cei pe care ii intalnim la noi36, in guberniile apusene mai ales, §i care sunt lacomi §i camatari nesatio§i, §i dimpotriva, in cea mai mare parte a lor, sunt negustori sau meseriai corecti. In timpul §ederii mele la Buzau, am cunoscut un negustor evreui m-am mirat foarte mult atunci cand am observat ca aproape in toate afacerile sale prefera mai curand sä piarda decat sali in§ele partenerii cu cateva copeici §i aceasta cu toate ca nu era foarte bogat. Asemenea spirite rarei cinstite, precum Salom, nu intalne§ti prea des nici chiar Intre cretini. L-am apreciat Intotdeauna pe $alomi chiar 1-am vizitat in p. 58 mica sa locuinta, unde totul respira II un aer curat, de corectitudine nemteasca §i de prospetime. Familia sa nu era mare: era compusa doar din sotie, flu §i filed. El traia destul de simplu, ba chiar saracacios, deoarece negotul practicat dupa caracterul sau cinstit §i incoruptibil, ii producea adesea pierderi, ca§tigurile erau destul de rare i in general era o fiinta nefericita. In Buzau populatia oraplui nu era amenintata de saracie §i ca atare viata era destul de veseld. Populatiei ii placea sa se plimbe §i cu ocazia fiecarei sarbatori puteai vedea, in fata carciumilor, barbatii femei dansand jocuri. Nu voi mai repeta parerile despre trasaturile generale de caracter ale locuitorilor. Asemenea tuturor romanilor, buzoienilor le place sa beai sa manance piperat §i se prea poate sa depa§easca, la acest capitol pe locuitorii altor ora§e. Nu sunt lucruri deosebite in Buzau, cu exceptia mandstirilor, despre care am vorbit ji a cloud cazinouri, despre care voi pomeni la locul potrivit. In ora§ mai exists Inca ruinele unei vechi bai turcqti. Daca este sä judecam dupa resturile de coloane §i lespezi cladirea a fost chiar frumoasa, insa acum este doar o gramada de pietre, Tanga care sunt construite cateva pravalii de mici dimensiuni. Mi s-a spus ca, odinioara, din cauza aburului prea fierbinte un aga turc 36 Respectiv, in Imperiul rus. 178 www.dacoromanica.ro s-a sufocat si a murit, iar alts data ca au murit vreo 20 de turci, deoarece un cutremur a daramat baia si i-a ingropat pe acesti oameni drept credinciosi sub o gramada de pietre. Toate acestea pot fi insa, la fel de bine, fabulatii ale oamenilor simpli din oral. In Buzau sunt multe gradini, unde este placut sa to plimbi pe timpul verii, dar nu vorbesc aici de gradina Episcopiei cu care am avut ocazia familiarizez pe cititori la inceputul acestui capitol. La o versta37 de Buzau se &este un minunat crang, care se afla in proprietatea orasului. Acesta este considerat drept locul ideal pentru cele mai frumoase plimbari, drept care este frecventat de majoritatea buzoienilor. Cu ocazia sarbatorilor poti intalni acolo aproape intreaga populatie a Buzaului; acolo cants muzica, lumeacompusa din numeroase familii din oralsta pe iarba intre copaci, mananca gustari si bea yin. Grupul mai select al orasenilor alcatuieste cateva cercuri distincte, unde se gusta inghetata, iar doamnele si domnisoarele joaca dansurile nationale traditionale in Muntenia. Toga lumea se distreazasitraieste Para nici cea mai mica grija a zilei de maine. IV Inca o sindrofie. intalnire cu cunoscutii. Femeilesicaracterul lor. p. 73 Dragoste de sears in Buzau. 0 serenada romaneasca. Barbatii nu se tem de schimbare. Cazinoulsisemnificatia sa. Jocuri de societate, dansuri §i partide. Viata publics§icea domestics Spre sears m-am indreptat catre vechiul meu prieten B.sii-am fcicut o vizita acasa. Cand am intrat el citea o carte italiand. Vazandu-ma, B. s-a ridicat, a pus cartea deoparte si asezandu-se pe divan, mi-a spus: Poftim !"38. Am servit dulceturi, apoi cate o cafea, dupa care 37 0 versta=1066,8 m, veche unitate de masurare a lungimii folosita in Rusia. 38 Pofiimi. 179 www.dacoromanica.ro cinci luni §i aproape Ca uitasem de el, cand pe nea§teptate am primit o scrisoare din Venetia, de la principele Bibescu. El imi scria ca viata in Venetia II plictise§te, ca totul acolo este posomorat §i impunator, de la cladiri !Ana la oameni §i a i-ar place sa se intoarca in veselul nostru Bucure§ti, unde, spre deosebire de Venetia, totul este la vedere. La sfar§itul scrisorii printul a adaugat faptul ca T., prietenul meu, n- a apucat sa traiasca mult. Si iati ce s-a petrecut: T., plimbandu-se pe langa un palat39, a intalnit o femeie cu chipul acoperit, dupd cateva cuvinte s-a Indragostit de ea §i a condus-o acasa. A fost atat de nesocotit incat a inchis u§a cu zavoarele §i a sarutat-o. Fata italiencei i s-a dezvaluit pe nea§teptate §i el a vazut o femeie de o rara frumusete. Aceasta i-a zambit, dar sarmanul T. nu a observat ca acesta era zimbetul mortii: o lovitura de pumnal in piept i-a sfartecat inima cea inflacarata, iar apele canalului in care a fost aruncat au devenit o bale rece pentru corpul sau. In ziva urmatoare trupul sau, care plutea la suprafata apei, a fost predat prefecturii de politie care 1-a Ingropat. In acest fel si -a sfar§it zilele nechibzuitul T. B. a zambit apoi cu amaraciune. Cat despre mine istoria aceasta, atat de simplu povestita, a actionat in mod trist asupra dispozitiei mele incat, indiferent cu cine a§ fi vorbit, mi-ar fi fost imposibil sa ma bucur, atunci cand B. imi relatase povestea tragica a mortii nefericitului sau compatriot. Apoi am tacut cateva minute, iar vecinul meu roman si -a fumat pipa cu nesat, ca §i cum s-ar fi temut sa piarda ultimele resturi 39 Palazzo. 180 www.dacoromanica.ro fericirea conjugala Si altele. In chip foarte deschis, doamna Anna mi-a relatat ca se plictise§te acasa, ca este cu adevarat vesela cand se duce in vizita sau atunci cand danseaza cu cavaleri amabili §ipoliticosi.Mi-am insu§it, din orgoliu, acest compliment. In cele din urma ea a recunoscut ca s-a casatorit din dragoste, dar ca, dupd aceea, sotul §i-a aratat adevaratele trasaturi, find groaznic de zgarcit, a§a incat in ultima lung a trebuitsa -Sicoasa 181 www.dacoromanica.ro sau cine $tie ce alt lucru, daruit ei de iubit40, care de altfel i$i $i face aparitia in casa amantei sale. Discuta pe indelete, merg sa se plimbe $i apoi se despart. Ea se duce la vecinele sale, el la cazino $i aceasta inseamna ca totul este in ordine. Cerinta vietii este implinita, insa in ce mod, aceasta e o aka. problems. In tot timpul convorbirii mele cu cuconita Anna, barbatul ei nici nu s-a apropiat de not $i nici chiar macar nu $i-a privit sotia. Ce-i drept, recunosc ca pe mine m-a mirat o asemenea 4° A murez. 182 www.dacoromanica.ro Brocullo s-a hotaiit sä piece cu obiectul adoratiei sale si sa se ascunda la tail. Conditiile pareau propice si totul era gata, numai ca., inaintea plecarii, doamna Dina i-a cerut iubitului sau doisprezece galbeni (cervoneti nemtesti). Capitanul i-a inmanat aceasta sums si cuconita s-a lAsat rapita. Abia in ziva urmatoare barbatul a constatat lipsa prea iubitei lui jumatati si asta doar pentru ca. intreg Bucurestiul comenta cu voce tare aceasta palpitanta istorie. Au inceput cercetarile, i-au cautat mutt si lard succes, in cele din urma au ajuns pe urmele for si boierul, land cu sine si doroban ;ii, s-a indreptat catre satul unde se aciuise rapitorul unei femei straine. Capitanul o insotise pe iubitA in satul respectiv si statea in balconul casei cu draga sa Dina. Conversau foarte linistiti, cand in fata casei a aparut sotul Dinei impreund cu dorobantii. Cu mutt sfinge rece, capitanul Brocullo a scos din buzunar pistolul, i-a armat cocosul 183 www.dacoromanica.ro tuna, am mai facut cateva cuno§tinte §i vremea a trecut pe neobservate. °data, stapanul casei a venit la mine in camera, s-a a§ezat // pe canapea langd mine §i am conversat aproape o jumatate de ord. Am fumat §i am vorbit despre negotul sdu, iar la sfar§it m-a informat ca in zilele urmatoare la el va avea loc o nunta: fratele sdu mai tartar, sosit de la Galati, urma sa se casatoreasca cu fata unui oarecare Chihaia. In incheiere, B. m-a rugat sa particip neaparat la eveniment, in seara nuntii, dupd care m-a condus in camera sa pentru a-i cunoa§te sotia. In camera Iui B. am gasit pe stapana casei, o femeie Inca in putere precum §i o feti§cand de vreo treisprezece ani, un copil minunat, cu un zambet inocent §i, dupd cum am observat, foarte vioaie. Am ramas foarte mirat atunci cand B., M.A. nici un fel de ceremonie, mi-a prezentat-o pe micuta, numind-o sotia fratelui sdu. Abia atunci m-am uitat mai atent la ochii femeii care se pregdtea peste catevazile sa devind sotie, mai apoi mama §i sa facd un pas mare, ireversibil, in viata. In ochii negri ai Sitei, acesta era numele feteiera o expresie stranie, pe care n-am reu§it sa mi-o explic in nici un fel. Ochii ace§tia to priveau drept, apoi coborau brusc §i din nou se Indreptau cdtre tine, trezind in suflet un simtdmant straniu. Mi s-a pdrut ca \fad in ei lacrimi, dar a fost numai o pdrere, caci fata zambea §i i§i pleca din nou privirea. Sup Id, mIddioasd, dar in acela§i timp maturd, tandra domni§oard era minunatd, asemenea unei flori care rasare brusc din pamant §i promite multe mangdieri aceluia care aveasa -idevind stapan. Recunosc, eh' I-am invidiat pe cel care aveasa -idevind sot domni§oarei Sita, dar mai apoi am regretat amar aceasta. La mine sosise prietenul R. un barbat tank, indeminatic, cu o infati§are placuta. §i cu un mare succes la femei. R. m-a rugat fac cuno§tintd cu gazda mea, ceea ce am §i facut cu draga inima. Acolo el a vazut-o pe micuta Sita, a conversat cu ea, a privit-o in ochi §i s-a Indragostit 184 www.dacoromanica.ro m-a rugat sa particip negre§it seara, la el, la petrecerea de nunta. L-am felicitat pentru casatoria fratelui sau §i i-am promis ca voi veni in mod sigur. Asa ca, spre seara, m-am dus Ia ospatul de nunta. Mire le §i mireasa erau acolo §i primeau felicitari. A inceput dansul §i toata lumea parea binedispusa la nunta care incepuse atat de fericit. In Tara Romaneasca exists obiceiul ca in ziva muntii miresei sa i se daruiasca flori, iar daca nu sunt flori atunci 41 Amurezka. 185 www.dacoromanica.ro mare parte pe un termen scurt. Fata de cafenelele obisnuite cazinoul poseda avantajul ca acolo, pe langa cafea, poti gasi aproape intotdeauna gustarisipoti Iua chiar pranzul, precumsicamere distincte atat pentru odihna sau pentru anumite ocazii, ca in cazul perechilor 42Jocuri de noroc frecvente in epoca. Vezi mai pe larg asupra acestui aspect P. D. Jacob, Jocuri de societate in Principatele Romdne in Magazin istoric", nr, 5 (482), mai 2007, p. 80-82. 186 www.dacoromanica.ro reprezinta tanarul si aleasa lui. Perechile sar, se invart in cerc, alearga in diferite directii pe iarba verde sau, daca jocul se desfasoara in oras, pe strazi. In felul acesta jocul se incheie, dar daca participantii nu au obosit ei se aduna din nou si o iau de la inceput. In general, in acest dans, fiecare poate improviza dupa gustul sau, cu exceptia catorva reguli de baza, pe care le-am prezentat mai sus. In general romanilor le place sa se distreze de sarbatori si in fiecare duminica se aduna la carciumi pentru a bea, a canta si a juca jocuri 187 www.dacoromanica.ro neindeplinite. Consecintele tuturor acestora si descendentii imorali reflects in fapt toate viciile§ilejeritatea de caracter a parintilor§ieducatorilor lor. Necunoscand binefacerile vietii de familie, romanii iii traiesc, din aceasta cauza intreaga viata in public, la vedere, mod pe care ei it iubesc si in care sunt unite pentru ei bucuriile si satisfactiile vietii. Vine dimineata: romanul se imbraca, bea acasa un pahar de apa cu dulceata§iapoi se grabeste sa iasa in strada; ca§i p. 86 cum s-ar inabusi in casa, ca si cum 1/ 1-ar goni inainte o forts nevazuta, si el asemeni evreului ratacitor, goneste inainte, supunandu-se glasului groaznic al soartei. Viata in afara familiei a romanilor se concentreaza la intrunirile publice, la cazinouri, cafenele, in bacanii si la banci. Acolo alearga toti sa asculte, dupa cum se exprima ei, ce vorbeyte lumea? Acolo, printre altele, ei beau cafea, fumeaza, incropesc planuri privind comertul si diverse intreprinderi sau actiuni sociale§i ziva trece pe nesimtite. Seara se plimba prin gradini§i pe strazi, ceva mai tarziu se aduna la petreceri de sears, unde barfesc§ijoaca carti, dupa care, cu un ceas sau cloud inainte de miezul noptii, se Intorc acasa. Chiar§iadministratia in principatele dunarene reflects spiritul poporului, deoarece acolo orice hotarare de ordin judecatoresc sau administrativ este adusa la cunostinta populatiei pe strazi in felul urmator: Un dorobant aflat in slujba politiei, impreuna cu un tobosar§icu un functionar apar pe strada, tobosarul bate ritmic in toba§ianunta populatia ca va urma un anunt, iar Iocuitorii ies in strada. Daca se adund macar douazeci de oameni, functionarul (sau pisarul) incepe sa citeasca actul respectiv, in care se comunica fie o dispozitie a guvernului, fie aplicarea unei sentinte judecatoresti. Dupa ce a incheiat cititul, procesiunea iii continua drumul, se opreste pe alts strada, tobosarul bate din nou§ivechea comedie se repeta !Ana nu mai ramane nimeni pe strada. Atunci aceasta formatie se Intoarce indarat la politie, ceea ce inseamna Ca 43 intext. 188 www.dacoromanica.ro V Privire asupra evenimentelor politice din anul 1853, petrecute in timpul p. 87 trecerii trupelor ruse prin principatele dunfirene. Caracterul evenimentelor. Importanta epocii petrecute. Voluntarii. Alte evenimente. 0 plimbare la o manfistire din munti: Ciolanu Trecand Prutul, avangarda trupelor noastre sub conducerea generalului- aghiotant conte Enrepp-Elmt", s-a indreptat, prin mar§uri rapide spre Bucure§ti, pentru a-1 ocupa. Dupd ocuparea capitalei Tarii Romanqti, contele Gorceakov", comandantul suprem al armatei, a dirijat trupele spre malurile Dundrii, unde, in a§teptarea declan§arii conflictelor cu turcii, au fost ocupate cele mai importante localitati de la frontiers. In acest timp, in ambele principate, odata cu intrarea acolo a trupelor noastre, a fost stabilit principalul drum militar, de la Ia§i la Bucure§ti, trecand prin Bar lad. Pe intreg parcursul acestui drum, in punctele importante §i, cel mai adesea in ora§e, au fost infiintate etape §i In cadrul for §efl de etapa. Au fost constituite spitale militare provizorii precum §i magazii de provizii, de unde trupele aflate in trecere se puteau aproviziona cu produse pentru perioada care be trebuia, pand sä ajunga la urmatoarea magazie. Turcii, la randul lor, au fost primii care au declaqat operatiile militare impotriva ru§ilor §i malurile Dundrii au auzit din nou glasul tunurilor noastre. Prin politica sa pa§nica., marele nostru suveran, iubitor de Dumnezeu, Nicolae I, Inca oscileaza. El ezita se declan§eze operatii hotaratoare, aVeptand ca inverpnarea musulmanilor sä se potoleasca §i ca drepturile crqtinilor in Orient sä fie recunoscute de Poarta §i intregul Orient la cererea Rusiei, aparatoare a credintei pravoslavnice. Cabinetul rus a prezentat revendicarile sale §i guvernelor puterilor europene, neascunzand catu0 de putin intentiile sale drepte Si judicioase. La Viena a fost convocat un congres al reprezentantilor politici ai principalelor puteri europene pentru discutarea problemei Orientului. Tot aici s-au luat in discutie §i legitimitatea cererii guvernului rus, care privea in chip direct drepturile religioase ale tuturor cre§tinilor pravoslavnici din Rasarit, ignorate §i anulate de fanatismul musulman asupritor. Intre timp trupele noastre au batut §i au invins pe turci, fard a trece II Dunarea. In general operatiile militare au avut un caracter defensiv. Cateva lupte ard importante, dintre care s-au remarcat in special cele de la Oltenita46 §i de la Cetate47, au incheiat in anul 1853 razboiul 44 I. V. Enrep-Elmt, general rus. 45 Mihail Dimitrievici Gorceakov (1789-1868), conte, general-maior de infanterie, comandant suprem al trupelor ruse din principatele romane in anul 1853. 46 Municipiu, jud. Calara§i. 47 Sat 4i comunk jud. Dolj. 189 www.dacoromanica.ro aliate, fa'ra a efectua o declaratie prealabila de razboi ru§ilor, au declarat a sunt hotarate sa apere natiunea turca de cererile abuzivei ilegale ale Rusiei, efectuate, chipurile, in scop de cucerire. Aceasta a fost de ajuns, valul ne-a cazut de pe ochii am vazut cu totii clar faptul a Anglia §i Franta cautau doar o posibilitate de a declara razboiul. Odata ce aceasta posibilitate a aparut 4i flacarile invidiei au inceput sa arda, s-a deschis inceputul unei mari epoci, cunoscuta sub numele de chestiunea orientala. [Autorul justifica caracterul patriotic"i legitimitatea morals" a razboiului purtat de Rusia impotriva coalitiei anglo-franco-turce] p. 91 Mai apoi, not am inceput, incetul cu incetul sä ne retragem din principatele dunarene. Odata cu aceasta s-a produs un fenomen care a exprimat adevaratul spirit al popoarelor cre§tine, in particular al grecilor, bulgarilor §i al altor cre§tini traitori in Moldova, ca sa nu mai vorbim de localnici, munteni §i moldoveni. Cand a rasunat puternicul glas al luptei credintei pravoslavnice cu islamismul, fidelii credintei crqtine din Moldova, Tara Romaneasca, din toate paturile societatii s-au adresat autoritatii militare ruse cu rugamintea de a li sepermite saridice §i ei arma impotriva du§manului comun §i sa lupte alaturi de trupele ruse. Imparatul Nicolae I a aprobat concentrarea §i strangerea acestor voluntari, iar in luptele purtate in jurul Dunarii ei s-au distins prin curaji barbatie. Mai trebuie spus ca, atunci cand a inceput retragerea trupelor noastre, voluntarii s-au alaturat armatei ruse §i au trecut impreuna Prutul. N-as putea incheia povestirea mea Para a va istorisi calatoria pe la manastiri. In apropierea muntilor, la vreo 30 de verste de Buzau, se afla trei lacauri minunate: Ciolanu48, Poiana Marului49 §i Vintila Voda.50. Toate trei sunt manastiri de barbati. In prima zi libera am plecat la Ciolanu. Pe 7 mai 1854, dimineata devreme, am plecat in munti: drumul se stramta permanenti urca tot mai sus. Pe pantele muntilor, care mi se infati§au ca ni§te pereti inguti, crqteau brazi §i tufe de alun. Privind piscurile muntilor care se inaltau unul deasupra celuilalt, mi se pareau asemeni treptelor unei scarf gigantice, al carei capat se pierdea printre nori. Pe pantele acestora se gaseau imeni bolovani, de forme cat se poate de ciudate, iar vantul u§or al diminetii de vary aducea cu el zgomotul torentelor de apa din vai, care and scadea, and se intensifica, produand o impresie ciudata. In anumite locuri treatoarea, largindu-se cuprindea o serie de poienite acoperite cu o iarba aromata, iar prin aceste pajiti, asemenea unor panglici arginti, curgeau mici paraiqe, care se indreptau apoi spre marginile pantelor muntoase §i un §uvoi de piatra mobil, cadeau gratios in prapastie. 48 TzolanI. Mandstire situata in corn. Ciolanu, jud. Buzdu, metoc al mandstirii Dwo din Rumelia, fondata probabil la sfdr§itul secolului al XVI-lea. Prima mentiune documentary dateazA din 15 ianuarie 1600, in timpul episcopatului lui Luca din Cipru. 49 Poiana MArului. Situatd in apropierea satului Jitia de Sus (jud. Vrancea), mandstirea a fost fondata la inceputul secolului al XVIII-lea, probabil in jurul anului 1730. intre 1744-1746 a servit ca centru de propagate a doctrinei isihaste a lui Paisie Velicikovski. Arsd in timpul razboiului ruso-turc, la 1771, a fost refacutd in 1784i completatd la 1810 cu o biserica mare, sub obldduirea episcopului Costandie al Buzdului. 5° Vintild Voda (sau Menedic). Mandstirea este atestata documentar in 1532 §i a fost rezidita in 1748. Este amplasatd in marginea comunei cu acela.,i nume, jud. Built'. 190 www.dacoromanica.ro In timp de vara ambianta muntilor are intotdeauna un farmec deosebit, special. Veti simti aproape tot timpul adierea racoroasa, // cat se poate de blanda, a p. 92 vantului, precum §i aroma proaspata a ierbii de la munte, care intotdeauna are un efect benefic. Astfel, ne-am continuat drumul timp de doua ore pe un drum ingust, care urca tot timpul. Dar deodata ingustimea a fost inlocuita de un spatiu Iarg, drumul a cotit catre dreapta §i printre o livada de meri verzi §i de acacia a stralucit crucea hramului. Ajunsesem aproape de peretele din spate §i insotitorul mi-a spus ca ajunsesem la manastire 191 www.dacoromanica.ro Egumenul era un om de vreo saptezeci de ani. Era, cu toate acestea, un om intelept, asemeni batranilor de varsta mijlocie, cu o fats scurta si mahnita. Era de neam sarb si vorbea bine rusa asa ca to puteai intelege cu el, iar slavona o citea bine $i de aceea savarsea liturghia in slavond sau pur si simplu in rusa. Ii iubea foarte mult pe rusi si, asa cum mi-a spus, se ruga intotdeauna pentru bunastarea si sanatatea monahului rus si pentru gloria poporului sau, aparator al credintei pravoslavnice rasaritene de ferocii sai dusmani. M-a tratat cu o minunata dulceata din cirese salbatice, la care dup.. obiceiul general al acestei tari, s-au servit pahare cu apa. Am baut cu deosebita placere apa de munte limpede, curata si rece ca ghiata, si marturisesc ca, de atunci n-am mai baut o apa atat de bund, ward si invioratoare. Urmand sä tins slujba in biserica principala, staretul mi-a aratat altarul bisericii si alte obiecte, apartinAtoare hramului, dar nici unul nu era de o valoare deosebita. Doud lucruri mi s-au parut insa extrem de interesante. Primul este o cruce, care a fost trimisa manAstirii de voievodul din Tara Romaneasca, Mihai Viteazul, in semn de recunostinta // si in amintirea victoriei sale asupra turcilor,13-94 repurtata In timpul domniei sultanului Soliman cel Mares'. Celalalt object este o mica evanghelie slavona, placata cu decoratiuni de argint si despre care nu se stie cum a ajuns in stapanireaa mandstirii. Biserica in general nu este bogata, ba se poate spune chiar saraca., deli veniturile ei ajung la cloud mii de cervoneti. Insa o parte a acestor bani se trimit la Ierusalim, iar o aka parte pentru intretinerea si infrumusetarea hramului. Insa cea mai mare partemi-a spus egumenulse pune deoparte pentru ziva neagra. Este o veche predictie potrivit careia va avea loc un sangeros razboi al pravoslavnicilor cu turcii, dupd care intreaga populatie cresting a Turciei si intregul Orient va ft eliberat de oricare influente straine si va obtine libertateadeplina.Inasteptarea acestorvremuristrasniceeise tem sä impodobeasca mandstirea cu obiecte de pret pentru ca nu cumva, in cursul acestor tulburari, acestea sA nu cads in mana celor ce nu sunt pravoslavnici. Dupd pram m-am intors inapoi la Buzau pe acelasi drum ca la venire, nu Inainte de a multumi bunului staret pentru binevoitoarea sa ospitalitate. La despartire, dandu-mi putind anafura, acesta mi-a spus: SA vä binecuvanteze Dumnezeu pe dumneavoastra si pe toti cei de semintie rusa, deoarece nu am mai vazut pe altcineva din neamul dumneavoastra. Ma voi ruga, ca si pang acum, sä dea Dumnezeu marelui vostru suveran in mana prastia lui David, pentru invingerea necinstitului Goliat". Ne-am despartit si de atunci eu pastrez in amintire aceste ultime si imbucuratoare cuvinte ale acestui slant pustnic, care se vor implini in curand. 51 Eroare. Domnia lui Soliman cel Mare (Magnificul) a avut loc intre anii 1520-1566 cu mult inaintea urcarii pe tron a voievodului roman (1593). 192 www.dacoromanica.ro ANONIM POLONEZ Despre autorul jurnalului intitulat Scenographia- Memoary czyli Pamietnik (Scenografie Memorii sau Jurnal), descoperit in manuscris de lie Corfus, cu multe decenii in urma, in Biblioteca Publics din Vargovia (Bibljoteka Publiczna), cunoqtem foarte putine date biografice. Din insemndrile sale zilnice 4tim ca era ofiter in armata rusk care a ocupat Principatele romane in timpul rdzboiului Crimeii, polonez de origine *i medic de profesie. Din pacate, nu cunoa§temnumele acestuia nici indicii privind data na§terii §i mortii, familia, educatia, cariera militard. In cele 494 pagini ale jurnalului, referitoare la ocupatia rusd din principate in anii 1853 1854, informatiile sunt diverse *i privesc prezenta trupelor de ocupatie, drumul for prin tarile roman, localitAtile intalnite pe parcurs, descrieri in arndnunt ale unor sate 4i orate, impresii despre viata locuitorilor. In mare parte, cele consemnate de ofiterul polonez sunt impresiile unei persoane aflate la primul contact cu romanii §i spatiul locuit de ei, ceea ce explicd anumite caracterizari §i concluzii §i care nu reflects realitatea in intregul ei. In lipsa textului original, suntem nevoiti sd ne limitdm la cele cloud fragmente din jurnal, publicate de lie Corfus, ce ne oferd un tablou alIa§ilor 4iBucure§tilor in prejma izbucnirii razboiului Crimeii. ANONIM POLONEZ Iasi i Bucure0i in timpul ocupatiei ruse0i din 1853-18541 Ia§i In ziva de 18 decembrie 1853, primul e§alon al regimentului Erywan iii facu serviciul divin in piata din Sculeni2, iar la orele 11 dimineata porni din Sculeni in ordine de bataie. Chiar pe Prut, Ia Sculeni, se afla carantinasi,aruncat peste rau, un pod de vase militar. Cladirea carantinei este ingradita in forma de patratsipe fiecare latura a acestui patrat se afla pe dinafara cate trei cabine pentru santinele, adica cloud Ia colturisiuna la mijloc. Scrisorile noastre soseau din Turcia ca venite dintr-o Ilie Corfus, Aspecle din Iasi si Bucuresti in timpul ocupatiei ruseyti din 1853 1854. Fragmente dintr-un jurnal polonez in vol. Omagiu lui loan Lupa$, Bucure*ti, 1943, p. 171-177. 2 Sat, coin. Victoria, jud. 193 www.dacoromanica.ro inghetati. Ni s-au dat locuinte frumoase, dar reci. Am stat la un grec intr-o camera frumos mobilata, podeaua acoperita cu covoare. Iasul este un oras mare, european, capitala Moldovei. Are 6 580 de case si 60 000 locuitori. Scaunul arhiepiscopului grecesc, resedinta consulilor straini. Multe case mari, in forma de palate, zidite cu gratii. Se invart aici trasuri, carute si sanii de birjari. Totusi orasul nu este mai frumos ca Varsovia. Firmele negustoresti: totul scris in frantuzeste. Am luat cina intr-un restaurant frantuzesc, unde pentru o portie de came de vitel am platit 40 grosi. N-am putut sä privesc mult acest oral, caci a doua zi la 10 dimineata a trebuit sa plec. In general nu-i nimic frumos aici, marfurile in cea mai mare parte, straine. Circula bani austriaci, rusesti si turcesti de argint; nu exists nici o bancnota. 0 noua greutate deci fu aici schimbul. Tara aceasta n-are nici o moneda a sa, dar candva, precum se vede, au existat aici monede. Se afla in Iasi si teatru italian (opera si balet), cateva librarii, dar nu cine stie ce. Politia si militia moldoveneasca au uniforme asemanatoare cu armata noastra, deci albastru inchis. Ofiterii au mantale si paltoane cu foarte lungi pelerine si cacti de forma prusaca, cu viziers. Soldatii au mantale de coloarea nisipului. Militia e pedestra, calare si jandarmi. Ulani in tot locul. Serviciul pompierilor are cacti facute, din tinichea simpla, alba. Plin de pravalii de lemn aproape in fiecare casa. Divizia doctorului Romanovski a stat in palatul unuia din familia Ghica, printul domnitor al Moldovei3. S-a mirat mult, cand a vazut boierii sarutandu-i mana. E Bucure0 La 29 iunie 1854 am sosit la Bucuresti [...]. Este un oras mare, frumos si populat. Are 100 000 locuitori. Este intins, cladit fard simetrie, astfel ca seara foarte usor to poti rataci. Se imparte, din punct de vedere politienesc, in mai multe 3 Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei (1849 -1853, 1854- 1856). 4 Localitate Ia 25 km de la§i, declarata ora§ in 2005. 194 www.dacoromanica.ro sectoare, care poarta numele, dupa culori, astfel: ro§u este partea de mijloc a ora§ului, verde partea ce cuprinde mai multe gradini, apoi partea galbena §i cea albastra. Potrivit acestor parti §i politia are gulere de aceea§i culoare §i gheretele politi§tilor, ce se gasesc pe strazi, sunt vopsite in culoarea respective a partii oraplui. Cine vrea sä afle un loc ce-I intereseaza in ora§, ii gase§te u§or luand o trasura, care se nume§te aici birja Si se plate§te §i cu ora. Birjele acestea sunt echipaje vieneze, de moda cea mai rafinata, frumos aranjate avand forma cale§tilor §i caretelor. Birjarii lard livrea, iar birjele numerotate. Pe vreme rea, birjarii se imbraca in mantale de stofa ro§ie, groasa, cu gluga. Pentru deplasare sunt comode birjele in Bucure§ti, dar pentru pietoni pavajul e pacatos. Trotuarele sunt atat de Ingust pavate, incat o singura persoana abia poate merge, iar in timpul ploii pleura de pe acoperi§uri. Strazile sunt in cea mai mare parte atat de inguste, incat cand se intalnesc cloud trasuri nu poti sta in siguranta pe trotuar. Imensele periferii, compuse din case joase, despartite prin garduri intinse sau nearatandu-se de loc la strada, iau Bucure§tilor priveli§tea, care poate sa se mandreasca numai cu partea din centru. In acest sector central, cea mai frumoasa strada este Podul Mogo§oaiei5, pe care se gasesc primele magazine, cele mai frumoase case, teatrul, corpurile centrale de garda §i mi§carea cea mai mare. Dupa ea, Lipscanii au de asemenea o multime de magazine diferite; din cauza aceasta i mi§carea este mai mare pe aceasta strada. Cei mai multi evrei se gasesc pe Lipscani. Podul Calicilor6 §i Targu de Afars' se pot numara Ia fel printre strazile mai bune.Casele suntcladitedestul de frumos§iintretinuteinordine, neingramadite, nu prea inalte §i cu intinse curti. Sunt destule palate ale celor bogati, ale stravechilor principi romani §i mari boieri. Teatrul8 este frumos cladit §i frumos aranjat in interior. Se cants in el opere italiene§ti, vodeviluri frantuzqti §i muzica romaneasca. Apa in ora§ este buns. Pentru aprovizionarea orawlui cu apa, exists un apeduct cu vapori §i pompe de piatra pe toate strazile, ce primesc apa din acest apeduct. Nu trebuie 5 Veche denumire a Caii Victoriei. 6 Poducal4c denumire sub care era cunoscuta Calea Rahovei. Veche denumire a Caii Mo§ilor. 8 Cladirea Teatrului National a fost construita in perioada mai 1848decembrie 1852. A fost inaugurata Ia 31 decembrie 1852. Constructia in stil baroc, a fost realizata dupd planurile arhitectului catalan Xavier Villacrosse, arhitectul §ef al Bucure§tilor, naturalizat aici in urma casatoriei cu Polixenia, fiica dragomanului Petros Serafiar. Planurile au fost avizate de arhitectul vienez A. Hefft. A fost printre primele cladiri din ora§ iluminate electric. In 1944 cladirea Teatrului National a fost avariata iremediabil ca urmare a unui bombardament. 195 www.dacoromanica.ro Daca apa se strica, atunci poti afla aici destul yin ieftin. Ce-i drept se vinde in pivnite, unde nu se cade sa intri, caci acolo se aduna norodul simplu la tuica, rachiu $i yin, iar astfel de pivnite se afla aproape in fiecare casa. Dar se poate primi astfel de vin $i in restaurante, unde au $i apa minerals, numita borvis, prin amestecul careia vinul museaza ca $ampania $i se lass baut cu placere. Asemenea apa se aduce aici din Bra$ovul Transilvaniei, in butelii infundate cu ra$ina. Vin bun, muntenesc, aproape nu exists in Bucure$ti. De obicei este acru, dar in cloud cu apa minerals este cu desavarsire placut de baut. 9 Grading situatd in zona intersectdrii Cdii Victoriei cu strada I. Campineanu. 196 www.dacoromanica.ro parfumul imbalsamat al ierburilor, trebuie sa inspiri acea atmosfera de tutun, de care este plin intreg orapl aproape. Aici poti vedea doamne modernielegant imbricate, domni eleganti, Ia un loc cu stravechi costume romanqti. Aici o palarie pariziana acopera capul tinerelor ibatranelor citadine romane, colo altele elegant acoperite cu o batista de atlas sau de matase neagra, albastra, uneori verde, dupa cum vine mai bine la fata, in forma turbanului inconjurat de cosite. De sub aceasta batista, atat de gratios legata, apare modern pieptanat parul negru ca pana corbului. Pe langa acest articol national de imbracaminte de cap, se vad putine rochii nationale la femei, de obicei negre i albe de atlas sau matasa, taiate dupa jurnalele, cele mai noi. A ramas deci numai o urma din portul national §i aceasta pe capul femeilor. In general nu exista aici o durata a vivacitatii femeilor, ci mai mutt o ofilire orientala, turceasca. Romance le sunt intr-adevar frumoase, svelte, oachqe, brunete, dar frumusetea for tine numai primii ani ai tineretii. Repede se stinge farmecul de pe fata lor, care se ofilqte §i numai o urma ramasa pe ea iti arata frumusetea trecuta. Totui se poate vedeaiportul national §i anume Ia femeile din clasa mai de jos, carora le place sa brodeze in stil romanesc cam4i albe de muselina §i borangic cu desene §i fluturi. Precum langa brunete moderne poti observaitipul romanesc, asemenea langa tineri romani eleganti, oachqi, slabi icu parul negru, se pot vedea batrani adoratori ai portului national, in fungi pantaloni de panza cu braie colorate §i pe deasupra cu dimie neagra cu maneci largi. Se invart aici igreci, in costume nationale. Vesta for greceasca ijiletca brodata toata in aur, precumicateva poale albe de bumbac, scrobite in falduri dese, scurt taiate pana Ia genunchi, alcatuiesc portul for. De la genunchi, ghetrele tesute cu fir acopera ciorapii. Pe cap poarta un fes row, cu un mot lung, turtit pe spate. Vesta §i pantalonii erau odata ro§ii saualba§tri. Se pot vedea de asemenea imilitari munteni, a caror uniforms prezinta un amestec de uniforms ruso-prusaca. Casca prusaca, chiar cu pajura cu un cap, redingotele §i epoletii prusaci, iar mantalele rusqti. Cazacii munteni, dupa modelul alor no§tri; ulanii:in alb. Infanteria imbracata cu stofd cenqie sau alba, cu vipqti albe sau galbene. In Moldovaiin Muntenia se afla cateva mii din aceasta militie. Sunt primite aici monede imarfuri din toata lumea. Vezi monede turcqti, austriece, prusace, bavareze, spaniole. Organizarea tarii dupa model rusesc. Ispravnicul conduce aici ora§ulijudetul ca §i guvernatorul. Limba este un amestec de italiana, rusa, greacaiturca (!). In Bucure§ti sunt atatia straini, incat to poti descurca fdra limba romans. Totui ofiterii no§tri invatara sa discute cu cucoanele. Nu exista unul care sa nu §tie versurile acestea: "Spune, spune moldovani Unde drum la Fokszani, Unde casa mititica Szi cocona formaszica". Aproape toti negustorii inteleg rusqte, masoara cuar§inull° ivand cu carboavel I igalbeni, nu be plac insa galbenii olandezi, ci cei austrieci §i rusqti. I° Veche unitate de mdsurd a lungimii egald cu 0,711 m. II Veche monedd ruseasca de argint sau bancnota de hartie in valoare de o rubla. 197 www.dacoromanica.ro Locuitorii, in mare parte, sunt negustori, proprietari, arenda§i, boieri; military §i functionarii nu 12 Cei care prelucrau fierul. 13 Polonezul naturalizat in capitala Tarii Romanesti era proprietarul celei mai cunoscute cafenele din secolul al XIX-lea din Bucuresti aflata in dreapta fostului Teatru National la intersectia Caii Victoriei cu str. I. Campineanu. Profit-and de prezenta ofiterilor straini in timpul razboiului Crimeii, a luat in arenda gradina Warmberg, iar apoi a inchiriat casa Torok, tot de pe str. Campineanu. Aici a functionat una dintre cele mai vestite cafenele si cofetarii din Bucuresti, loc de intalnire pentru artistii, scriitorii si gp7etarii vremii. Dupa moartea lui Fialkowski (1898) a fost inchisd si transformatA in restaurant 14 Mihail Dimitrievici Gorceakov (1783-1883), print, comandantul trupelor ruse din Principate (1853-1854). 15 Ludovic Napoleon Bonaparte (Napoleon al 1II-lea) (1808-1873), primul presedinte at Republicii a 2-a (1848-1852) si apoi Imp:drat at Frantei (1852-1870). 16 Sir Charles Napier (1872-1853), amiral englez, participant la razboaiele napoleoniene, sustinator asiduu al independentei Greciei. 17 Omer pasa, general otoman in razboiul ruso-turc din 1853-1854, comandant at trupelor de ocupatie din principate. Is In 1818 se infiinta, la manastirea SfIntul Sava, prima $coala tehnicd superioara. 198 www.dacoromanica.ro bogati i§i fac, In cea mai mare parte, educatia in particular, de Ia straini §i pleaca Ia Paris pentru terminarea ei, unde invata mai mult moda §i luxul decat §tiintele folositoare. Muzicalitatea nu este obiectul favorit al doamnelor §i rar poti gasi undeva tineretul la pian, iar mai adesea viori simple §i cobze se pot vedea prin case, la care auzul §i nu notele invata a canta cantecele §i dansurile nationale. Pentru femeie principala educatie este aici sa faca covoare pentru sine §i sa prepare dulceata, precum §i bucate romane§ti ca pilaf sau mancare de gasca, pui sau oaie cu orez, apoi placinte cu branza. Copilul invata numai grece§te, romane§te §i catehismul. Cu aceasta educatie poate fi cetatean, negustor, preot, militar §i functionar. Elevii §colilor au uniforms verde inchis, iar la guler, cusute, stelute din matase verde deschisa. Greu afli aici preoti, oameni cu adevarata cultura, dar cel putin in Bucure§ti se poate totu§i observa la ei mai multa civilizatie, lustru §i oarecare eleganta in imbracaminte. Nu se vad biserici, care sa merite atentie in privinta structurii §i a bogatiei (!). Se afla aici §i o biserica catolica, numita de obicei nemteasca, deoarece catolicii sunt aici aproape toti austrieci19; serviciul divin §i cazania sunt savar§ite in nemte§te de catre Bernardini. Exists o biserica luterana foarte frumoasa, ridicata prin ingrijirea regelui Prusiei §i a imparatului Austriei. In acest ora§ nu exists deloc o moschee turceasca. Iata tot ce se poate spune, pe scurt, despre capitala Munteniei. 19 Exagerare. 199 www.dacoromanica.ro JAMES OSCAR NOYES (1829-1872) James Oscar Noyes s-a ndscut pe 14 iunie 1829, intr-o familie avutd din localitatea Niles, comitatul Cayuga din statul New York. A urmat Colegiul Hamilton pe care II termind in 1850 iar, in 1853, absolvd Scoala de Medicind de la Universitatea Harvard. Imediat pleacd la specializare la Viena. De acolo face o calatorie pe Dundre cu intentia de a vizita tinuturile romanesti, totalmente necunoscute americanilor. A$a cum relateazd el insusi in memorialul sau, ajuns la Bucure$tiunde nu exista un agent diplomatic al tarn salese prezinta la consulatul britanic, spre a fi luat in evident/ Acolo face cunostintd cu Stephen Lakeman, ofiter englez ce activase in garnizoanele din Africa de Sud $i apoi intrase in serviciul sultanului unde primise rang de general $i numele de Mazar pap. Acesta it indeamnd sa se aldture trupelor otomane unde era mare nevoie de medici priceputi $i, facand o vizita generalissimului Omer pap, acesta reitereazd invitatia $i emite chiar un ordin prin care Noyes a fost investit cu rang militar $i repartizat unei unitatila periferia capitalei Tarn Romanesti. Americanul, devenit hakim in armata mdritului padi$ah, a privit cu atentie $i interes spatiul romanesc pe care, dupd incheierea ostilitAtilor, I-a prezentat conationalilor cu intelegere $i simpatie, in volumul Roumania: The Border Land of the Christian and the Turk, apArut la Rudd & Carleton din New York, in 1858. Talentul sau literar I-a IndepArtat de bisturiu $i de sala de consultatii $i1-a apropiat de publicistica. In Orient a zdbovit caliva ani devenind corespondent de press pentru periodicele The Morning Chronicle" din Londra, The Daily Tribune" din New York, ,Free Press" $i, ocazional, contribuind la revistele Putnam's Monthly" $i The National Magazine", ambele din New York unde iiiexpedia articolele din calatoriile intreprinse in tinuturile romanesti, la Constantinopol, in Palestina $i Egipt. In cea din urrnd publicatie lui Noyes ii apar, in 1856, cloud articole succesive, The Danubian Principalities $i, respectiv, Moldavia and Walachia. Dupd ce se intoarce la New York devine, din 1858, proprietarul $i editorul lui Knickerbocker Magazine". La izbucnirea Rdzboiului Civil american 1$i continua cariera de gazetar $i corespondent de front, deplasandu-se la Fort Monroe, in Virginia. In paralel, se lanseazd in afaceri incheind anumite contracte cu armata uniunii. Dupd restabilireapacii, Noyes se mutd la New Orleans unde ocupd functia de comisar al statului Louisiana pentru emigrare. A initiat constructia, mai jos de ora$, a unui canal navigabil intre fluviul Mississippi $i Golful Mexic $i a unui sistem de drenare a fluviului care strabate orasul. A fost membru activ al Academiei Artelor $i Stiintelor din orasul de rezidentd. Moare la New Orleans, la 11 septembrie 1872. Pe langd volumul amintit, a mai scris $i The Gypsies (New York, 1858). In scurta prefata a cartii Roumania: The Border Land of the Christian and the Turk, redactata la New York la 7 septembrie 1857autorul explica intentia de a revela cititorilor Lumii Noi frumusetile acestor locuri pe care el le cutreierase cu atata temeinicie $i impresiile pe care i le lasase populatia cu vechiile ei traditii culturale: In al doilea an al recentului rdzboi ruso-turc, autorul a intreprins caldtoria al carei rezultat este acest volum. Obiectivul sau fusese acela de a da o imagine veridica a vietii de zi cu zi a oamenilor intre care caldtorise, in special intre natiunile poetice de la Dundrea de Jos, al cdror nume este de-abia cunoscut de cititorii americani. Ceea ce este legat de umanitate ne priveste pe toti,$ine intereseazd mai mult sd cunoastem credintelesentimentele semenilor nostri, sd aflam cu ce cantece, traditii $i jocuri se distreaza unii pe altii, mai mult decat detaliile seci despre guverne sau de simplele impresii ale calatorului in trecere". Dupd cum precizeazd in acelasi loc, se documentase inaintea elaborarii lucrdrii in privinta istoriei $i a culturii locale parcurgand scrierile lui Jean-Marie Chopin, A. Ubicini, Cyprien Robert $i Jean A. Vaillant. Majoritatea imaginilor cu care a fost ilustratd cartea au 200 www.dacoromanica.ro fost preluate dinAlbum Moldo-Valaque, foraspecificarea autorilor care erau, asa cum se stie, Michel Bouquet si Charles Doussault. Despre prezenta in spatiul romanesc a lui James Oscar Noyes sidespre lucrarea sa memorialisticd au scris: Paul Cemovodeanu si Ion Stanciu in volumulImaginea Lumii Noi in Tarile Romeine ,ii primele for relacii cuState leUnite ale Americii pane, la 1859(Ed. Academiei, Bucuresti, 1977, p. 147-154); loan Comp i-a consacrat cartii lui Noyes un studiu intitulat Cum ne-adescoperit America! Primul memorial despre Tarile Romeine (1857)in Curierul Romanesc" (an VI, nr. 3 din martie 1994, p. 18), iar Dumitru Vitcu ii dedica medicului american un intreg capitol, in lucrarea sa de referintaRe laciile romeino-americane timpurii. Convergencedivergence(Ed. Albatros, Bucuresti, 2000, p. 55-65). Carmen Andras il citeazd pe Noyes atunci cand se refers Ia colinde, obiceiuri de iarna, jocuri si superstitii Ia tdranii locali, in cartea saRomeinia fi imaginea ei in literatura de calatorie britanicif(Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 184-186, 334-336). Adrian-Silvan lonescu foloseste informatile autorului american despre aspectul satelor romanesti si a locuitorilor acestora, in studiulMediul rural romdnesc in memorialele unor cola tori de limbo engleza din secolul alXIX -lea (Revista 'storied" tom XIV, nr. 5-6/2003, p. 150-152). JAMES OSCAR NOYES Romania Tinutul de granite, dintre cre§tini §i turcil Capitolul III Portile de Fier Era o sears frumoasa de august cand m-am imbarcat, la Sem lin, pe vaporul,p. 59 pentru Or§ova, la circa nouazeci de mile I Traducere dupe, James 0. Noyes,Roumania: The Border Land of the Christian and the Turk, apdrut Ia Rudd & Carleton din New York, in 1858, p. 59 si urm. 2 Wallachian. 3 Widdin. 4 Euxine. 5 Moldova, azi Moldova Noud, localitate in jud. Caras-Severin. 201 www.dacoromanica.ro mireasa pe care o banuia 6 Golumbatz, pesterd pe malul sarbesc al Dunarii, in apropiere de Portile de Fier. 7 Cca. 114 tn. 9 Contele Frederico Veterani, maresal austriac, comandant al trupelor din Transilvania, ce a Iuptat cu turcii in Banat si a cazut in lupta de la Lugoj (1695). Numele sau a fost dat acelei pesteri. 9 Tabula Traiana, executata in anul 103, pentru a comemora razboiul cu dacii. 1° Turnul Severin. " Ratisbona, azi Regensburg, in Bavaria, Germania, unde se afla un pod de piatrd peste Dunare construit in 1135. 202 www.dacoromanica.ro Severin, // aproape o mie de mile mai aproape de gura sa, 12 Contele Luigi Ferdinando Marsigli (1658-1730), militar si naturalist, parintele oceanografiei moderne. A lucrat Ia delimitarea granitei Intre Imperiul Habsburgicsicel Otoman. in 1726 a publicat, la Amsterdam si Haga lucrarea Danubius Pannonico-Mysicus. 13 Septimius Severus (146-211), Imparat roman (193-211). 14 table d'hOte. 203 www.dacoromanica.ro viziunilor de comar, produse de stomacuri umflate in tesuturile fixe ale creerului. A fost in zadar sa-mi acopar capul i sa-mi astup urechile. In timpul lungii mete vegheri, am parasit de mai multe on cabina incinsa §i rau mirositoare pentru a ma bucura, pe punte, de dulcea inraurire a noptii §i a stelelor. Aversiunea nemtilor fata de aerul curat este de neinteles. [Relatare despre unul dintre pasagerii adormiti, un eunuc negru din Egipt, pe care il intalnise la Viena, ca servitor §i medic al printului Serbiei, Milos Obrenovici]. Capitolul IV Navigand pe Duare" p. 69 Dimineata urmatoare ma aflam pe punte la o ors matinala, ca sa vad soarele rasarind pe dealurile Valahiei. In dreapta mea erau Balcanii. Dominand cu forme clar conturate pe cerul sudic, 15 Autorul foloseVe aici denumirea anticA a fluviului, Is/er. 16 Lupta de Ia Cetate(25 decembrie 1853 6 ianuarie 1854) in care importante forte otomane deschid ofensiva asupra localitAtii ocupate de rgi, pe care II alunga spre Craiova. 17 Ahmet pap, general de divizie (Ferik), comandantul trupelor otomane de la Calafat. 204 www.dacoromanica.ro saptamani Intregi porcii §ivulturii. Ofiterii fusesera jefuiti de ceasuri§ide podoabele de pe strafe, iar maini§idegete erau inch' risipite in jur, tdiate cu brutalitate pentru inelele cu diamante, care au fost puse pe alte degete fine cu gingap urare pentru zile mai fericite ! Abia trecusem de Cetate cand, intorcandu-ne spre sud // ne-au aparut in fatAp. 72 minaretelesifortificatiile de la Vidin. Dundrea face aici o cotiturd brused spre sud formand astfel un fel de semicerc, iar malurile Inalte de nisip ale tarmului romanesc obtureazd pentru cateva minute vederea din departare. [DescriefortificatiileVidinului§ifaceaprecierilaadresa rezistentei soldatului otoman, la greutatile campaniei §i la suferintele bolilor; prezinta orapl pe care il poate vedea in timpul escalei de o oral. Navigand in avalul batranului Istru, fiecare ora ma ducea mai aproape dep. 76 portile fierbinti ale Orientului. Dupd Vidin, Dundrea IsAluta. 19 Oltenia. 20 Muntenia. 21Pruth. 22Secklers. 23Argisch. 24Sereth. 25Bistritza. 26Tschakleo. 205 www.dacoromanica.ro Cativa pinteni din principalul lant 27 Slobozia. 28 Giurgevo. 29 Omar pasa (1806-1871), maresal (mu,cir) otoman de origine croatd, numit initial Mihail Latas. 30 Bukarest. 31 Trupele din armata otomand de linie se numeau Nizamiye iar soldatii ce slujeau in ele time de 4 ani erau desemnati cu termenul de nizami, deosebindu-se de trupele ce formau rezervele, numite Yedek gi de serviciile auxiliare, redif. 32 Oxus, in conformitate cu numele sub care acest curs de apd era cunoscut in antichitate. 33 Jaxartes, in conformitate cu numele sub care acest curs de apd era cunoscut in antichitate. 34 Dniester. 206 www.dacoromanica.ro Dupa o intarziere de cloud zile, am parasit Rusciucul pentru la Giurgiu, pe celalalt mal al Dundrii, la circa trei mile mai jos. Am lunecat o oarecare distanta, in aval, pe Dunare, apoi ne-am intors pe ingustul canal dintre tarmul romanesc§i insulele Mocan§iSmurda. Pe cea din urma, care era aproape acoperita de stuf§iarbu§ti am observat resturile fortificatiilor abandonate in iulie de ru§i. Am debarcat langa vechiul castel genovez de la Giurgiu§i,dupa ce am luat micul dejun la o carciuma tinuta de un italian, m-am prezentat la comandantul Capitolul V p. 95 Viata modesty printre daco-romani La ora 10 eram cu totii gata sa pornim spre Bucure0, capitala Tarii Romane§ti36, la distanta de cinci po§te sau patruzeci de mile de Giurgiu. Hangiul, care se targuise pentru mijlocul nostru de transport, ne-a dus la un vehicul greoi§i hodorogit la care erau inhamati sau mai degmba legati cu lungi funii, zece cai mici bulgare§ti. Capitanii francez§iaustriac, un colonel francez abia sosit de la Varna, contele, Aristias 35 Dwina. 36 Wallachia. 37 Populafie amerindianA din sud-estul S.U.A, al carui teritoriu se afla pe malul fluviului Mississippi, in actualul stat Louisiana. Facea parte din Cele Cinci Triburi Civilizate, alaturi de Cherokee, Creek, Chickasaw si Seminole. In conformitate cu Legea Stramutarii Indienilor, votata de congres in 1830, au trebuit sa-si paraseasca linutul natal si sa se stabileasca in Teritoriul Indian (actualul stat Oklahoma). "jubas. 39 Surrujus. 207 www.dacoromanica.ro Ce sunt ace§ti mici tumuli? I-am Intrebat pe Aristias. Sunt casele valahe" mi-a raspuns. Taranii le numesc colibe40. Le vei vedea peste tot in Principatele Dunarene". Ei bine !4I inteleg: combustibilul este putin in campiile romane§ti §i daco- romanii se string la sanul Gliei Mume pentru a se bucura de caldura ei !". Da, domnule!"42. Examinarea pappoartelor promitea sa fie plicticoasa, dar a fost scurtata cu repeziciune aruncand doi pia§tri in mina functionarului. Surugiii §i-au invartit p. 97 lungile bice §i cavalcada // a pornit peste campia intinsa, ca §i cand un escadron de cazaci ne-ar fi urmarit Indeaproape. In solul negru, bun, cre§teau balarii inalte §i iarba. Pe ,,parcursul primei po§te am trecut doar pe langa un singur lot mic cu porumb. In departare mi-a fost aratata o mo§ie apartinand printului Milo§ at Serbiei43. Caii au alergat §i, in scurt timp surugiii i-au strunit Ia o adunatura de colibe mizerabile, 4° Kolibes. 41 Eh, bien ! 42 Oui, Monsieurs ! 43 Milog Obrenovici (1780-1860), principe al Serbiei (1815-1839, 1858 1860). 44 Frateschi, sat, com., jud. Giurgiu. 45 Este vorba despre crucea de Ia Calugareni. 46 Kalougareni. 208 www.dacoromanica.ro [Descrie uimit cum un tigan taia niste iezi in fata hanului $i, facand o gaura in pielea unuia dintre picioarele din fata ale animalului, a inceput sa sufle prin acel orificiu pand ce a umflat pielea de aproape trei on fata de dimensiunea reala; apoi a legat gaura si a inceput sa loveasca trupul iedului cu un bat. Memorialistul a primit explicatii Ca astfel carnea devine mai frageda, fapt ce-1 facea sa exclame Mu Re tari, multe obiceiuri!"]. In timp ce restul grupului umblau haihui in jurul hanului, Aristias si cu minep. 99 am cutreierat prin sat. Trecand pe langa modesta biserica m-am uitat inauntru pentru o clipa. Acolo se desfasura un fel de proces cu jurati sub presedintia popii47, sau preotul satului, ajutat de alte trei persoane alese anual in acest scop. Cativa tarani ne-au invitat sa intram in colibele lor primitive. Mobilierul era redus, dar in toate 47papa. 48one of the Greek saints. 49claca. 50lautari. 51 Muzicant de origine slava, care canta Ia gu.716, instrument muzical format dintr-o cutie de rezonanta, din lemn,cu una sau mai multe coarde. 52hyduks. 209 www.dacoromanica.ro p. 104 Ne-am intalnit cu un grup de tarani inarmati cu maciuci si iatagane ruginite, condusi de un roman care sufla voiniceste intr-un cimpoi. Se duceau la o logodna§i tovarasul meu a sugerat sa-i urmam. Cererea in casatorie, logodna si insa§i ceremonia nuptiala formeaza, printre romani53, un spectacol curios amestecat cu intreceri razboinice si terminat, la fel ca la vechii romani, cu simularea rapirii, cu forta, a miresei. Imediat ce a primit cererea in casatorie, tanarul trimite o sulfa' de vatasei cu misiunea de logodna, la fel ca grupul la care m-am referit. [Descrie ceremonia de logodna si de casatorie]. p.II I In micul sat unde surugiii au oprit o clips pentru a trage de urechile cailor si a le da apa, grupuri de tarani cantau, patima§, in fata hanului. Aristias m-a informat ca jubilau pentru ca se retrasesera ru§ii si ca principalul for cantec era Cantecul Prutului", cunoscut de orice roman de la Carpati §i pans la Marea Neagra (...). Pentru romani, Prutul este acel Cocytus54 cu apa neagra ce separa Infloritoarea Romanie de un tinut at terorii. [...] p. 112 Peste tot am vazut dovezile crancenului razboi55. Am fost obligati sa trecem raurile prin vad pentru ca.ru§ii,// in precipitata for retragere, distrusesera podurile. P. 113 Sate pustii si case arse pans la temelie, campuri de porumb $i podgorii calcate in picioare, judete Intregi nelocuite, cu exceptia cainilor salbaticiti si a cardurilor de pasari de prada, care Inca se ospatau din cadavrele cailor si ale oamenilor dezgropati din mormintele putin adanci acestea erau binecuvantarile lasate in urma de hoardele de cazaci ale tarului Intr -o tara care, altfel ar fi surds in pace si abundenta. Oprimati cand de turci si de rusi, cand dati fanariotilor sau chiar stapanirii Si mai tiranice a domnitorilor locali, moldo-valahii au fost poporul cel mai prost guvernat din lume. Alexandru Lapusneanu56 a fost un Nero" al Moldovei.[...] p. 116 Am traversat Argesul la Copaceni58siam trecut vadul mai multor rauri neimportante care curg din Carpati. In timp ce avansam, tinutul devenea mai fertil. Campul era punctat de imense turme de oi, iar drumul prafos era aproape plin de cirezi de vite de culoare intunecata, aflate in grija soldatilor turci sau arabijertfe behaitoare§iIncornorate pentru cei 50 000 de otomani incartiruiti in Bucure§ti. Pe la ora apusului am vazut in departare corturile verzi ale arabilor dintre care, zece mii, in uniformele for pe jumatate orientate, deschise 83 Daco-Romans. 84 Cocytus era in mitologie, fluviul Infernului. 88 Autorul se retell la conflictul ruso-otoman, contemporan Iui, 1853-1854. .Alexandru Lapusneanu, domnitor at Moldovei (1552-1561, 1564-1568); autorul ii scrie gresit numele, Sepuchano. 87 Nero (37-68), imparat roman (54-68). 88 Kapatschini, azi Adunatii-CopAceni, sat, corn., jud. Giurgiu. 210 www.dacoromanica.ro acele constructii mohorate raspandite peste tot in Rumelia §i in tarile de Ia Dunarea de Jos, in care cultura greaca s-a refugiat dupd distrugerea Imperiului Capitolul VI Molimele orwlui Si molimele tarii p. 120 Dambovita, apa dulce, Cine-o bea nu se mai duce"62. Era templul unde femei moldave Serveau de pilda la barbati cu inimi brave"63. Cand coboram pe Dunare, un tovard§ de calatorie m-a informat ca Bucure§tii erau un ora§ cu distante enorme, ce se fale§te cu mai mult lux deck Parisul sau Londra. Posesivii boieri stapani de robi nu permit a se face un recensamant corect 59 Referire Ia Maria Magdalena care-si dusese viata in pacat inainte de a-I intalni pe Mantuitor. 6° Pietron. 61 Le Grand Empereur. 62Dumbovitza, apa dulce, Quien? 0, fea nu de mai duci. 63 C'etait le temple on les femmes Moldaves, Servaient d'exemple aux hommes les plus braves. 211 www.dacoromanica.ro dar, inmultind cu cinci numarul caselor din Bucure§ti, avem o populatie de 100 000 de suflete. Bucure§tii devin capitala Valahiei in secolul al XVII-1ea64. Ora§ul se intinde pe o suprafata aproape la fel de mare ca Parisul65. Este situat pe Dambovita, un raulet care curge din Carpati §i se une§te cu Arge§ul la mica distanta mai jos de ora§. Conform uneizicale populare sintetizatain distihuldela inceputul capitolului, aceia care au baut apele dulci ale Dambovitei, vor zabovi, cu placere, p. 121 pe malurile ei. Aceasta ar putea explica frecventele aparitii ale ru§ilor la Bucure§ti, dar II din cauza ca malosul §i puturosul curs de apa este mama cainilor morti", am evitat cat am putut de mult 64 In 1660, Gheorghe Ghica, pe atunci domnitor al "'Aril Romanesti (1659-1660) stabileste definitiv resedinta domneascA la Bucuresti. bsExagerare. 66 Carol XII (1682-1718),rege al Suediei (1697-1718). 67Autorul comite confuzia intre pace" si bucurie" ce ar fi desemnat-o numele capitalei Tarii Romanesti. 212 www.dacoromanica.ro costum turcesc, exceptand inaltul calpac in forma de para care a luat locul atragatorului turban. Doamnele se gatesc in ultimele mode de la Paris, pe cand servitorii care-i slujesc arboreaza straiele largi §i culorile stralucitoare ale albanezilor. Multi dintre boieri au fizionomii grece§ti foarte pronuntate. Educatia lor fanariota i-a facut // infumurati, suspicio§i, risipitori cu vorbele, indrazneti IaP. 123 bogatie§islabiIanenorocire.Sunt deosebit de precoci,fi indbarbatila cincisprezece ani §i politicieni la doudzeci. De§i sunt ambitio§i sä se perfectioneze pe ei in§i§i §i sa dezvolte natiunea, bucure§tenii sunt lipsiti de adevarata dragoste pentru principii, nu au patriotism, nu sunt recunoscatori pentru serviciile facute, nu sunt uniti, sunt excesiv de mandri de nobletea lor care, in multe cazuri, nu se poate lauda nici cu avere, nici cu aptitudini §i nici cu pergamente 213 www.dacoromanica.ro miliard de insecte. $i-au schimbat traiectoria §i, de o parte §i de alta, au devastat gradinile din ora§e §i sate; §i erau atat de numeroase incat acopereau pamantul Intr -o P. 129 grosime de // mai multi inci68. Cateodata ramaneau doar pentru un moment §i zburau mai departe, pentru a face loc altor miriade. Puteau fi auzite la mare distanta atat era de mare zgomotul racut de aripile lor. Populatia era cuprinsa de groaza la apropierea lor. Lacustele cad pe pamant cu forta unei marl furtuni cu grinding §i era necesar sa se inchida u§ile, ferestrele §i chiar hornurile Impotriva lor. In unele cazuri, locuitorii au reu§it sa dirijeze Intr -un lac sau in mare norii de insecte. Avangarda cadea in apa §i forma mici insule plutitoare pe care se a§ezau mii §i mii, in straturi vii de cate trei picioare grosime. Daca vantul bate dinspre farm pier toate; altfel ele reu§esc, cateodata, sa vina inapoi §i, dupd ce i§i usuca aripile, iii reiau zborul. Cand soarele straluce§te, lacustele zboara, in general, Ia circa doua sute de picioare69 deasupra pamantului dar, pe vreme noroasa, intunecata, 68 Un inch = 2,54 cm. 69Un picior = 30,48 cm. 70 Bohemians. 71 Gitanos. 72 Tsigan. 73vatrassi. 214 www.dacoromanica.ro este dificil deosebe§ti de // taranimea romans. Unii traiesc, in sate, ocupandu-se P. 137 cu agricultura sau lucrand ca zidari, croitori§icizmari, dar cea mai mare parte slujesc in palatele din ora§ ale boierilor. Influenta acestei blestemate institutii atat asupra stapanilor catsia robilor trebuie sa fie, peste tot, esentialmente la fel. Familiilesuntdespartite,virtuteaestedesconsiderata,casatorianecinstita, umanitatea jignitasinedreptatita in Valahia §i Moldova, la fel ca in alte tari care poseda sclavi. Bataia la talpi sau ridicarea cu picioarele in sus astfel incat doar capulsiumerii celui chinuit ramaneau pe pamant erau altadata metode uzuale de a-i pedepsi pe sclavi. Acum este folosita biciuirea, gulerul cu tepisiincarcerarea. In Bucure§ti este un lucru obipuit sä auzi ca boierul cutare sau cutare a ucis unul sau mai multi robi. Sange tiganesc curge in venele celor mai importante familii boiereti. Tiganii valizi pot fi cumparati pentru mai putin de 100 dolari. Totu§i, femeile sunt de obicei mult mai scumpe, valoarea for depinzand de tineretea §i farmecele naturale. Nu este acordata nici o atentie educatiei robilor; autoritatea boierilor asupra acestor bunuri mobile umane este atat de mare incat functionarii guvernului nu sunt lasati sa-i inscrie la recensamant. Autoritatea nelimitata asupra proprietatii, totala lipsa a educatiei§iieftinatatea articolului sunt ameliorari evidente fats de sistemul ce exists in Statele sudice Capitolul VII p. 158 Daco-romanii [...] Comparate cu statele europene, Moldova este aproape la fel de mare ca regatul Greciei §i cuprinde un numar mai mare de locuitori, in vreme ce Valahia este considerabil mai mare decat Olanda§iBelgia impreuna. Bucure0i au aceea§i latitudine casicapitala 74 Stat de pe coasta de est a S.U.A., din tinutul numit Noua Anglie, cu capitala Augusta. 75 Oras in Canada, capitala provinciei cu acelasi nume. 215 www.dacoromanica.ro De§i §i, atat cat le este permis, fraternizeaza unii cu altii. Dar cat de schimbati ! Stramo§ii lor erau cuceritorii romani; italienii au ingenunchiat in fata unui tiran austriac care poarta numele de Cezar fara a avea virtutile sale; daco-romanii sunt sclavii de-a gata pentru orice despot care ar dori sa-§i intinda asupra lor myna de fier a puterii sale. Cei din urma viseaza un pan-romanism sau o uniune a intregii rase romane§ti, dar [sentimentul Ion] national, sufletul lor, virtutile lor au fost strivite.[...] p. 169 Romanii sunt incomparabil de ignoranti. Intreaba un batran ce varsta are §i el va raspunde: La incheierea pacii", sau cand a murit domnitorul", sau cand a fost ales mitropolitul", aveam grija de porci" sau de of sau am mers la camp, m-am insurat §i a§a mai departe; dupa aceasta ii poti calcula varsta. [Despre superstitiile romanilor §i obiceiurile de inmormantare]. p. 174 intr-o zi, intr-un sat de langa Bucure§ti, am dat peste o ciudata procesiune de inmormantare formats din tarani romani. Nasalia rudimentary era sustinuta de o 76 Roumani. 77 Traian (53 117), imparat roman (98-117). 78 Zara Roumanesca. 79 Roman country. " Limba Roumanesca. 81 Romulus, fondator si prim rege al Romei. 82 Eo sum Rouman. 83 La un Rouman dece Sassi. 216 www.dacoromanica.ro jumatate de duzina de sateni. Fata defunctului, un om tandr, era expusa Ia soarele dogoritor spre a detecta vreun semn de viata, a§a cum este obiceiul in rasarito practica ale carei origini tin de vremurile ciumei. Era o zi excesiv de calduroasa §i roiuri de mute negre §i urate planau in jurul chipului palid al cadavrului §i-§i faceau treaba, in timp ce era transportat. Inaintea nasaliei mergea o persoana cu un 84 co § cu spre a fi mancate in cinstea stramo§ilor85 mortului. Mai purta §i un mic stalp de Arminden decorat cu impletituri de,sbeteala de genul acelora cu care mireasa de Ia tars se impodobe§te in ziva nuntii. In urma nasaliei erau doi preoti ai satului, parintii §i prietenii, fiecare ducand o lumanarica §i apoi un numar de bocitoare, palide §i cu ochii in fundul capului, // angajate pentru aceasta ocazie. Cele din urma, amintind de praeficae" de la vechile funeralii romane, i§i smulgeau p. 175 parul §i tipau strident de parca pacea defunctului depindea de eforturile lor. Am urmarit procesiunea care s-a oprit de mai multe on inainte de a ajunge la biserica satului. Cei ce carau nasalia i§i lasau povara pe jos. Rudele apropiate §i bocitoarele s-au strans in jurul co§ciugului §i i-au adresat mortului cele mai tandre cuvinte, I-au imbrati§at §i i-au cerut iertare pentru cele mai mici jigniri pe care i le cauzasera in timpul vietii, demonstranduli, in acela§i timp, durerea prin incantatii funebre de slava §i regret, prin gemete §i prin smulgerea ve§mintelor intr-un mod infiorator. Aceste expresii unice 84 Autorul le defineste prin termenul deunleavened cakes(prajituri nedospite). 85 Este folosit termenul latinmanes. 86BocitoareIn Roma antics. 217 www.dacoromanica.ro La fel ca turcii, romanii au zilele for faste §i nefaste. De fapt, fiecare zi i§i are activitatea ei specialk care nu ar putea fi facuta intr-alta. Romance le spala miercurea §i torc sambata. Martea este cea mai nefasta dintre toate. In acea zi femeile arar se spala §i se piaptana; nu este inceputa nici o calatorie §i nu este intreprinsa nici o activitate importanta. In anumite zile ale anului ele se abtin sa taie ceva cu foarfeca pentru ca lupii sa nu le faca eau oilor, la fel ca in sarbatoarea romans Luperalia. Croitorii cred ca se auto-absolva de aceasta dating. Nici o taranca nu va lua acul in mans martea, de teams Ca Mantuitorul ar simti fiecare intepatura §i, astfel, ar fi din nou crucificat. I§i imagineaza ca pot preveni ciuma arzand o cama§a care a fost toarsd, tesuta §i facuta in mai putin de doudzeci §i patru de ore. Cand incepe sa tune §i sa fulgere, superstitiosul roman i§i face semnul crucii Si cade la pamant. [...] // p. 178 Jocurile §i dansurile romanilor seamand in chip izbitor cu acelea ale taranimii romane din timpul lui Traian. Daco-romanii au cloud dansuri nationale, hora87 §i caluyarii8 [Descrie calu§ul §i hora citand lucrarile altor autori]. Era ceva in aceste dansuri molcome §i monotone, la fel ca §i in cantecele de jale ale lautarilor, legat perfect de spiritul melancolic al romanilor. Pe langa hora §i P. 179calwarii, am vazut dansul brawl. Cuplurile iii pun maim stanga pe braul celuilalt §i-§i tin // mana dreapta pe umar. De§i la inceput deosebit de lente, mi§carile for devin curand uimitor de rapide. Ai in vedere, to cititorule, ca descriu aici jocurile de sarbatoare ale taranimii romane §i nu pe acelea ale europenizatilor locuitori din Bucure§ti care, uitanduli nationalitatea,au adoptatatatplacerile cat§imanierele Apusului care interpreteaza gratiosul menuet, pa§esc in labirintul cadrilului frantuzesc §i invart zapacitele piruete ale mazurcii. Romanii celebreaza un mare numar de sarbatori. [Urmeaza descrierea sarbatorilor laice precum Dragaica §i religioase Craciunul, Boboteaza §i Pa§tele]. p. 182 Capitolul VIII Biserica ortodox-a [Informatii despre ortodoxie, in general, §i relatiile ei cu alte culte]. p. 189 In Tara Romaneasca exists o biserica la §ase sute de locuitori §i, incluzand familiile preotilor, fiecare a patruzeci§i§asea persoand apartine profesiunii clericale. Pentru educatia for exists doua seminarii in Tara Romaneasca §i unul in Moldova, dar nivelul de cultura pe care it primesc studentii nu poate fi comparat cu acela imparta§it intr-o §coala districtuala din New York. In Tara Romaneasca aproape oricine poate deveni preot ortodox platind 87hora. 88colusari. 218 www.dacoromanica.ro taxa de ungere in ordinul clerical. Nu se ateapta de Ia solicitant a fi capabil sa scrie. De ochii Iumii, se cere capacitatea de a citi liturghia bisericii ortodoxe, dar chiar §i aceasta performanta lass de dorit; incare caz, preotul repeta slujba din memorie, a§a cum Homer i§i repeta cantecele. In ora§e §i targuri, clerul de mir, de§i este ignorant §i depravat, are adesea un aspect respectabil. // Tipul autentic al personajului 89 Autorul foloseste termenul tchako (ceacou) ce desemna un acoperamant militar cilindric si rigid, la fel cum era si potcapul preotilor. 90 a la turque. 219 www.dacoromanica.ro p. 195 In timpul prosperelor zile ale influentei rusqti, erau trimise, pio§ilor romani regulat, icoane, moa§te §i ornamente pentru biserica, pentru a le mentine cea mai buns parere despre tar, pe care multi it privesc ca pe capul bisericii ortodoxe, deli ei [romanii] depind de Patriarhul de Constantinopol. [Descrie impartirea interioara a bisericii]. p. 196 Intr -o zi am asistat la slujba la Mitropolie, una dintre cele mai interesante cladiri din capitala Tarii Romanqti prin faptul ca poseda moa§tele Sfantului Dimitrie §i, in vremurile trecute, era locul Obote0i Adunari a principatului. La matinala ore opt, strazile erau pline de carute de la tars. Intreband, am aflat ca principala zi de targ din saptamana este in dimineata de Sabat, pentru ca taranii sa-§i poata vinde legumele §i, cu aceea§i ocazie, sa cumpere iertarea de pacate de la preot, fare a pierde timpul. Nu a fost mica surpriza mea sa vad o asemenea manifestare a spiritului practic la mizerabilii romani, dar obiceiul provine, Para indoiala, de la vechii greci, care aduceau sacrificii zeilor la marile jocuri p. 199 Capitolul IX Calatorie de noapte in Romania Dupd o edere de §ase saptamani am hotarat sa parasesc Bucure§tii. Traisem destul printre boieriisirobii sal, printre palate §i cocioabe, printre gradinisi smarcuri; vazusem destul din luxul sau parizian §i din saracia sa pariziana! 220 www.dacoromanica.ro Romanii au un nemaipomenit substitut pentru o cale ferata americana rapids. Nimic nu poate fi mai primitiv decat ca-rutele91 sau furgoanele lor postale, ale caror origini trebuie sa dateze de pe timpul cand scitii cutreierau prin campiile romanesti. Nu este folosita nici o bucatica de tier in construirea celor patru mici roti de lemn, pe care este fixat un cos de nuiele semanand unei carute pentru oale de lut, cu extremitatile flexibile, de dimensiuni medii ca lungimesidoar atat de larga incat sa cuprinda o singura persoana. La acest vehicul, doar putin mai mare decat o taraboanta., ce aduna intr-insul P. 200 toate dezavantajele posibile, sunt legati cu laturi de funie, intre patru // si opt cai romanesti sau, poate, iepe cu tot atatia manji care zburda in jurul lor. Calatorul se cuibareste in fanul fermentat ce are sa fie singura lui perina si care este suficient de plin de ghimpi care produc iritatie atat cutanata cat si mentala. Surugiul, un roman oaches cu par lung, purtand o palarie pleostita si nadragi largi stransi la talie de o centura lata de piele, incaleca unul dintre caii din fatasi,la strigatul sau ascutit, micii si iutii armasari iii lass urechile pe spate si pornesc Intr -o viteza care sfideaza locomotia obisnuita. Daca vreunul dintre caii cu aspect salbatic oboseste, este abandonat de surugiu pentru a fi recuperat la intoarcere. Pe strazile Bucurestilor am fost asfixiat de praf si, de doua ori, inainte de a parasi orasul, cuiele de osie din lemn au sarit din loc, facandu-ma sa ma tem de o totals prabusire a ciudatului meu vehicul. Curand dupa ce am trecut de bariera a inceput o burnita care, purtata de un aprig vant din sud-est, m-a lovit direct in fata. In loc sa zbor printr-un nor de praf, de atunci inainte am avut parte de un constant dus cu noroi lichid. Calarasi92 se afla la sapte poste romanesti de Bucuresti, o distanta de circa saptezeci de mile engleze93. Drumul se intinde peste o campie lata sau, mai degraba, o succesiune de platouri94 ridicate cu cateva picioare unul fata de altul in P. 201 directia Carpatilor. Cu greu era de vazut un porn sau un tufis. De mai multe ori mi-am // Inchipuit 91carutzas. 92 Kalarasche. 93 0 mils terestra = cca. 1609 m. 94plateaux. 221 www.dacoromanica.ro Caii, directore ! Vor fi aici imediat". Uncle sunt ?" am continuat. Pasc, colo, pe camp. Rabdare ! rabdare !" a raspuns el; 4i, cu adevarat, in loc sa stea gata in grajd, caii pasteau linistiti la aproape o mild departare. RcindayuP5 incaleca unul dintre ultimii cai de schimb, porneste Intr -un galop furios si alege, la p. 202 intamplare, patru cai proaspeti. Ceaupd96 le pune gatarele peste cap, // strange una dintre funii si largeste o alta, leaga cateva noduri slabite si totul este gata. Noul surugiu incaleca. Biletul meu de drum a fost vizatai,in acelasi timp am savurat, pentru cateva minute, o pipa de satisfactie. Surugiul de la ultima posts Intindea palaria pentru obisnuitul bacv497 Iata un zwanziger !" si am aruncat ceausului doudzeci de parale. Am gonit inainte impetuos si am zburat prin doua sau trei sate romanesti, apropierea de ele find indicata de o suits de ridicaturi conice deasupra nivelului campiei. Strigatele surugiului scot afara locuitorii neciopliti ai acestor salasuri subterane, la fel ca atunci cand calatorul se apropie de satele cainilor de preerie din vest98. Nici o descriere nu poate da o idee asupra unui sat romanesc, locuit de cea mai saraca class de taranisitigani. Aici animateaiflute umane se bucura impreuna de adapost, mancare, trai si placeri de societateomul si natura find in cele mai familiare raporturi. Niciodata pand acum nu am vazut asa o jignitoare lipsa a celor necesare, asa o mare si abjecta mizerie, nici chiar pe ulitele dosnice ale Londrei, unde dureroasa saracie si coruptia se furiseaza departe de ochiul caritatii. Fericite, de trei on fericite sunt, in comparatie cu aceasta, familiile sarace din New York, inghesuite in camere de subsol, murdare, miniaturalesiimpartite in compartimente si mai mici prin linii trase cu creta. Acoperisurile acestor mizerabile P. 203 // colibe subpamantene nici macar nu ascund vederii fiintele murdare de dedesubt, care traiesc intr-un imediat raport cu cerul arzator sau inghetat de deasupra. O, domnule, a spus unui calator o nefericita femeie romanca, vedeti acele cloud perechi, murdare si care au calcat prin noroi? Am o capra si cloud of iar iarna am dormit cu ele ca sa-mi tins cald miesicopilului meu". Langa prima statie de posts am observat un taran ghemuit in coltul colibei sale, sa se usuce. De ce nu-ti repari acoperisul colibei?" I-am intrebat. Ploua prea tare, domnule", a fost raspunsul. De ce nu i1 repari cand vremea este buns ?" Oh, atunci nu e nevoie". Aceste fiinte nefericite detin secretul de a-si dizolva durerile in bauturi de cea mai ordinara calitatesi,cand printre ei apare un taraf ratacitor de tigani, aceste creaturi manjitesirufoase vor dansa si zburda la fel de vioi ca pietrele$ipomii la melodiile Iui Orfeu. 95 arlindus. 96 tschaousch. 97 backsheesh. 98 Pentru americani ca5ipentru multi europeni din acele timpuri, termenul de Vest desemna exclusiv Vestul indepartat al Americii (Far West). 222 www.dacoromanica.ro Am mers inainte. In sfarsit am ajuns la a patra statie 99peitsche. 1°° Ossian, bard scotian legendar din sec. III. Baladele sale au fost culese $i supuse unei transcrieri libere, din limba galica, de James Macpherson (1736-1796), in 1760, avand mare influenta asupra romantismului. 1°1 Referire la lupta dintre centauri si lapiti din mitologie. 223 www.dacoromanica.ro folosite altadata pentru a tortura criminalii si de multe on mi-am imaginat ca sunt mazeppa102legat de unul din armasarii salbatici din Ucraina. Stop ! stop !" am strigat la surugiu. p. 206 Hi ! Murgu ! hi ! Balan !"103 a fost singurul raspuns // in mijlocul mugetului vantului§ibubuiturilor tunetului. Chiar atunci s-a intamplat sa parasim calea catifelata a campiei $i sa o apucam pe un segment al drumului ce fusese distrus rau de tot de carutele artileriei rusesti. A urmat o trosnitura; unul dintre caii din frunte s-a Impiedicat si a cazut iar eu am fost aruncat pe iarba, din fericire Para a ma rani. Lumina palpaitoare disparuse cu cateva minute mai Inainte. Surugiul, ghidandu-se dupa simturi, a adunat resturile carutei dar, cu toata priceperea sa rudimentara nu a mai putut-o asambla. Am hotarat sa o abandonam. Sacii mei de panza au fost legati strans pe unul dintre cai, eu incalecasem pe un altul spre a ne cauta, bajbaind, drumul de-a curmezisul campiei cand, sclipirea stralucitoare§i prelungita a unui fulger ce parea Ca deschide o vedere panoramica Intr -o alts lume, ne-a dezvaluit izolata statie 1°2Stepan Ivanovici Mazeppa (1644-1709), hatman at cazacilor din Ucraina. Pentruo aventura de dragoste necuvenita, fusese pedepsit prin legarea de spinarea unui cal salbatic ce fusese biciuit sa alerge cat mai departe cu vinovatul. 1°3 Hie ! Morg ! hie ! Man ! 104 Paolo Caliari zis Veronese (1528-1588), pictor italian, maestru at picturii manieriste. 224 www.dacoromanica.ro boier roman cu trasaturi puternice de roman care, din fericire, vorbea nemte§te; sotia sa, o incantatoare femeiu§ca, la fel de naturals §i de infloritoare ca proaspetele flori presarate pe campie. Exceptand materna limbo romcineascal°5, ea vorbea doar limba ochilor stralucitori, a privirilor dulcisia surasurilor cuceritoare. Casa for oferea un bun exemplu de locuinta romaneasca de Ia tars. Acestea, subterane sau nu, sunt de obicei dreptunghiulare §i impartite in trei odai, cea din mijloc deschilandu-se spre celelalte doua. Din spatiul central se inalta un horn de pamant sau, mai degraba, un cuptor imens, varuit, de obicei, pe dinafara, ce se intinde in camera ocupata de familie, procurand o caldura placuta. Drept podea, locatarii folosesc o bucata de pamant pe care Dumnezeu le-a dat-o sa traiasca pe ea, pe cand, un divan sau un simplu val de pamant se intinde pe trei laturi ale camerei, acoperit cu rogojini sau paturi pentru a sluji de loc de §edere ziva §i pentru pat noaptea. Adesea am fost surprins de ordinea §i curatenia ce stapanesc aceste locuinte unice, care sunt atat de neatractive din exterior. Oamenii sunt trandavi la fel ca lazzaronii1°6 din Italia, dar femeile sunt muncitoare // §i dovedesc gust remarcabil P. 209 in decorarea interiorului colibei for primitive cu felurite figuri §i picturi in fresco, produse cu pamanturi divers colorate pe care be gasesc in imprejurimi, necunoscute artei plastice din alte parti. In afara de cazul cand exists marl pretentii de respectabilitate, odaia din celalalt capat al colibei este lasata pe seama creaturilor patrupede, care se bucura acolo de un anume grad de familiaritate cu stapanul lor, care ar trebui sa-i uimeasca pe poetii bucolicisipe toti sentimentalii acelei §coli. Mica masa a§ternuta turce§te cu luxul suplimentar al cutitelorsifurculitelor a fost adusasine-am wzat turcqte in jurul ei, pe divan. Pentru cateva saptamani m-am bucurat de dineurile magnifice ale lui Muza Papi", comandantul BucureOlor, unde comorile bucatariei1°8 frantuze0siromane0 erau zilnic mistuite in banchete somptuoase pe cheltuiala guvernului.Totusi,pa§alele §i directorii de po§ta traiesc in stiluri diferite. In fata mea nu se aflau nici franzelute dulcisicafea cu laptel" de Bucure0, nici caviar de la Giurgiu, nici vanat din Alpii Bastarnicil I°, nici 'Astray din torentele inghetate ale Muntelui Pion, nici dulceturilll de laIasi,nici nobilul yin de Buzau 112 sau Cotnar §i nici struguri zemo§i de pe dealurile tufoase ale Campinei spre a fi mancate la sunetul placut al muzicii lautarilor. In locul acestor delicatese am avut oua, pete sarat de Dunaresio maleabila mamciligii113 facuta din faina de porumb §i apa. // 105limba roumanesca. 1°6 Lazzarone, termen prin care, Ia Neapole, sunt desemnati oamenii din clasa de jos. 107 Sir Stephen Bartlett Lakeman (1823-1897), ofiter britanic intrat in serviciul lmperiului Otoman, la izbucnirea razboiului Crimeii, ajungand general sub numele lui Mazar Pasa. In acest caz, autorul foloseste o scriere fonetica a numelui pa.sei, Muza 225 www.dacoromanica.ro p. 210 In ceea ce privqte inteligentasiconfortul familial, gazda mea, Jian Bibescu facea parte din clasa romaneasca mai bung. Dupa masa noastra mai potrivita, trebuie marturisit, pentru un vegetarian mofturos decat pentru un calator flamand zambitoarea sa nevestica a adus pipe§icafea. In folosinta acestor desfatari orientate §i unde pot fi ele savurate, o, cititorule, 114 Jianu, celebru haiduc din Oltenia in timpul domniei lui loan Voda Caragea, gratiat de domn cand este capturat. 115 Eteria. 226 www.dacoromanica.ro exceptand propria persoana si imbracamintea, organele mete olfactive mi-au anuntat apropierea de tabard 116vue. 117 Karl Andreevici Schilder (c. 1795 1854), general aghiotant rus, un bun inginer. In 1834 a facut proiectul unui submarin. In campania Dunarii a proiectat planurile fortificatiilorsiliniilor inaintate ale armatei ruse din fata Silistrei. Pe cand inspecta transeele, pe 1 iunie 1854, este ranit gray de o grenada turceasca§iva muri peste cateva zile. 227 www.dacoromanica.ro fiauzit vreodata de ciuma si holera. Era o mostra perfect& a oficialitatilor guvernamentale din rasarit. La apus m-am plimbat in tihna spre pavilionul lui Ahmet pasa, ce fusese ridicat pe culmea joasa ce margineste mlastinile Dundrii, care sunt secate in lunile verii si toamnei. 0 mare forts ruseasca operase in vremea asediului Silistrei. Marea de verdeata era punctata ici si colo cu turme de vite pentru nizami. Peste Dunare, partial ascunse de umbrele aurii ale dealurilor Bulgariei, erau inaltele minarete ale Silistrei. 0 fanfara militara, compusa din italieni, canta in fata cortului pasei. Blande, notele for martiale pluteau departe in aerul serii si, dupd apusul oriental, totul era p. 233 atat de linistit, de calm si de frumos incat // cu greu realizam cat de recent aceasta tihnafusese destramata de larmabrutalaaluiMarte. Din acestpunct, bombardamentul Silistrei trebuie sä fi fost magnific ! M-am Intors la hanul valah pe strazi aglomerate de ofiteri si soldati din tabara vecina, ce umblau hai-hui. 228 www.dacoromanica.ro crestini §i turci. Istorisirile for aprinse, impletind adevarul istoric cu patriotismul deP. 235 data recenta §i interesele locale, erau presdrate, din cand in cand, cudoine118sau cantece // populare. Cele din urma erau parfumate de aroma poeziei care izvoraste din inima §i au puterea entuziasmului §i forta neimblanzita ce caracterizeaza productiile minore ale popoarelor dornice de libertate. Atat cantecele cat §i povestirile relatau in mod special despre capetenii romane faimoase din timpuri vechi si despre haiduci curajosi din munti, care adesea ii invatau pe musulmani sa se poarte tintuindu-le turbanele pe capete. Legea ii trateaza pe haiduci drept talhari dar poporul ii iartasiadesea ii glorified. De ce nu? nu au atacat ei totdeauna pe inamicii obisnuiti aitarii?De§i ucideau pe turcaipe tatarsi-Ijefuiau pe boierul insolent, ei erau, totusi, in aprecierea poporului, crestini credinciosisitotdeauna ei nu uitau de cei saraci. [Relateaza cateva ispravi ale unor haiduci, precum §i drama domnitorului Constantin Brancoveanu]. La o ora tarzie ne-am tntors la camera prietenului meu elen. S-a declarat foarte p. 238 incantat sa ofere ospitalitate unui cetatean at marii Republici, a propus nenumarate toasturi in memoria lui WashingtonTM9aisi -a epuizat lexicul frantuzesc laudandu-ne institutiile; dar cand am plecat a doua zi la Silistra abia a protestat cand am propus sa platesc totul pentru ostentativa sa ospitalitate. Acesta este felul grecilor. 0 Mendax Graecia!120 Fiind imposibil sa obtin o caruta care sa ma duca la Dunare, m-am targuit pentru un drum Capitolul X Silistra Un batran barcagiu turc, adevarat portret at lui Charon123, m-a dus pentru cateva parale, peste Dunare §i m-a lasat pe plaja ingusta a Silistrei. 0 jumatate de 118doinas. 118George Washington (1732-1799), generalsiom politic american, primul preedinte al S.U.A. (1789-1797). 1200,Grecie mincinoasa !, expresie din Satirele lui Juvenal. 121en route. 122tete du pont. 123Charon, personaj mitologic care, in calitate de barcagiu al Infernului traversa Styxul Cu sufletele mortilor cArora le percepea un obol. 229 www.dacoromanica.ro duzina de case erau raspandite de-a lungul tarmului nisipos dar orawl parea a fi ascuns sub nivelul zidului sau, fi ind vizibile doar cateva minarete inalte. Colonelul Bent s-a grabit 124 cahvidji. 125 plateau. 126Printul Ivan Feodorovici Paskevici (1782-1856), feldmaresal rus, print de Varsovia $i de Erevan, comandant suprem al armatelor imperiale in timpul razboiului Crimeii. 230 www.dacoromanica.ro inamicii gandeau sa se apropie de Tabia, dar atat de ades erau impiedicati de vigilentii arabi din interior; erau locurile batatorite de incle§tarile corp la corp in P. 254 care ferocii arnauti taiasera in bucati, cu teribilele for iatagane, escadroane intregi; iar acolo erau, o, cumplita priveli§te !, gropile in care fusesera aruncati, gramada, mii de morti.[...] Gazul nu a fost vreodata visat intr-un ora§ turcesc; strazile nu au nume; casele P. 255 nu au numere. Fiecare persoana care se aventureaza pe strada dupd lasarea intunericului trebuie sa poarte un lampion de hartie iar daca nu, atrage riscul de a fi arestat de politie §i tinut la inchisoare pans dimineata.[...] In acest punct at naratiunii este potrivit sa ma refer mai pe larg la serviciul p. 257 turcesc §i la legaturile mele cu armata otomand. La sosirea mea in Bucure§ti, la sfar§it de august, imediat am cautat pe consulul general englez pentru a ma pune sub protectia sa, in Principate nefiind un agent american. In casa lui am intalnit pe Muza pa§a, un ofiter englez care se distinsese foarte mult in Africa de Sud, iar acum detinea rangul de general in statul major at lui Omer Pa§a. El m-a rugat sa accept pozitia de medic in armata turca, fund foarte mare nevoie de medici in acel moment. Cateva zile mai tarziu am vizitat pe Omer pa§a care, de asemenea, m-a rugat sa raman. Mi-a fost dat ordin sa ma alatur unui regiment din tabara din afara barierei oraplui dar, in timpul unei ederi de §ase saptamani, atentia mea s-a redus aproape in intregime la bolnavii internati in spitalesila cativa prizonierirusi. Inamicul se retrasese astfel incat nu exista nici o posibilitate pentru un serviciu activ pe front, exceptand Crimeea. Un timp, holera a bantuit cu furie in armata. Un numar de case boiere§ti fusesera transformate in spitale dar, in ciuda tuturor eforturilor noastre, 4 000 de oameni au fost rapu§i de teribilul // flagel. Ghiata P. 258 aplicata intern §i extern a fost, in general, gasita a fi cel mai efficient remediu. [...] Am auzit multe despre straini intrati in serviciul otoman, totqi putini dintre ei ajung in pozitii importante. Legatura for cu armata este formals mai degraba, decat efectiva. Avansarea in grad este facuta intr-un // mod foarte convenabil pentru soldatii de duminica, care au ambitia sa devind leii cluburilor din Londra §i Paris facand cateva saptamani de campanie de-a lungul Dundrii sau in Asia. Musulmanul Inca prive§te cu dispret pe ghiaur. Soldatul turc nu va fi condus in lupta de un ofiter care trebuie sa dea ordinele prin intermediul unui talmaci. In general bimbafii127 kaimakamii128 musulmani conduc coloanele 127Bimbali era echivalentul otoman al gradului de major din armatele europene. 128Kaymakam era echivalentul otoman al gradului de locotenent colonel din armatele europene. 129Prin termenul hakeem sau hakim erau desemnati medicii in armata otomana. I" Kossuth Lajos (1802-1894), revolutioar si om politic maghiar. 231 www.dacoromanica.ro pe Omer pasa. Hakim era un spirit nobil.Imi amintesc ca obisnuia sa -mi arate un p. 261 curios suvenir de la prietenii de care fusese despartit prin exil. Isi transplantase // pe delicatul sau brat un numar de fire de par din capetele for iar acestea pareau sa creased la fel ca pe solul cranian. Intr-o sears ma plimbam in gradina Cismigiu131 in compania acestui Hakim, and, din fericire, ne-am intalnit cu Iskender Bey132, urmat de doi servitori si de un ciubucciu. Am fdcut cunostinta si am avut o lungd conversatie despre rdzboi si despre remarcabila sa viata. Bey-ul, acum colonel in cavaleria turcd, este imediat dupd Omer pasa, cel mai important personaj care a luat parte la campania dundreand. Rusiisi-1vor reaminti pentru a a racut hecatombe printre ei. Are in jur de cincizeci de ani si o talie medie dar clddit solid, cu o barbd si un par de un negru lucios si o pereche de ochi capabili sa trimita fulgere in privirile de sub sprancenele stufoase. Uniforma sa era splendidd, ba chiar tipatoare si, pe and ne plimbam printre membrii elitei133 din Bucuresti, care se adunaserd sa se bucure de muzica134 si de una dintre serile inantatoare, lumea se intorcea, se zgaia la tovardsul meu ca $icand ar fi fost un imparatsi-sisopteau unii altoraIatd-1pe Iskender Bey". El este tatar de originesimusulman din nastere, tatal sdu emigrand in Crimeea unde s-a naseut eroul nostru si a mostenit titlul de conte precum si un domdniu in Basarabia. Alungat pe motive politice din Crimeea, cand era foarte tank, Iskender Bey a p. 262 devenit un dusman de moarte // al Rusieisi,in postura de soldat curajos a personificat Jidovul Ratacitor prin calatoriile sale, ludnd parte la aproape toate rdzboaiele importante din ultimii treizeci de ani. [...] p. 263 Vorbeste franceza ca un parizian. Pe langd peregrindrile in Lumea Veche, Iskender Bey m-a informat ca a calatorit mult in Statele Unite si in Indiile de Vest. Tii minte o viata intreaga ziva cand to -ai intalnit cu eroul atatorbatalii. La Bucuresti am descoperit, de asemenea, pe un concetatean, maiorul Burr Porter135 din New Jersey, care se bucura de increderea lui Omer pasa. A ajuns la gradul de bimbasi iar la incheierea razboiului a fost onorat cu o decoratie pentru serviciile sale. 131 Tschismedjiou. 132 Contele Antoni Ilinski (1814-1861), nobil polonez intrat in serviciul Imperiului Otoman cu grad de colonel, comandantul trupelor de basibuzici; el a condus esalonul otoman care a intrat primul in Bucuresti, dupa ce rusii pArasisera Capitala, pe 8 august 1854. 133 elite. 134InCismigiu, in fiecare sears canta fanfara cate unui regiment, fie local fie dintre cele ale trupelor de ocupatie. 135 Burr Porter, militar american, intrat in serviciul Imperiului Otoman unde ajunge la gradul de bimba# (maior). Intors in Statele Unite se InroleazA, tot cu gradul de maior, in armata Uniunii la izbucnirea Razboiului Civil. Slujeste in Regimentul 40 Infanterie voluntari din Massachusetts si se distinge in statul major al generalului John C. Fremont. Este avansat colonel $i comandant al unitatii sale in august 1862, dar nu-si is functia in primire decal pe 11 septembrie, acelasi an, cand regimentul ajunge in Washington, D. C. Pe 4 martie 1863 este numit comandant al Brigazii a II-a din Divizia Abercrombie si !tinkle la conducerea ei pans in iulie acelasi an, cand primeste alte insarcinari. 232 www.dacoromanica.ro E. N. HENOQUE-MELVILLE In §irul calatorilor strain care tranziteaza teritoriul Principatelor romane in epoca razboiului Crimeii se Inscrie §i francezul E. N. Flenoque-Melville. Pand in acest moment nu dispunem de datele biografice ale personajului in cauza §i nici nu cunoa§tem mobilul real al voiajului sau. Unele informatii ne Indreptatesc sa credem ca Henoque-Melville apartine paturii mijlocii a aristocratiei franceze din epoca celui de-al doilea Imperiu. Obiectivul calatoriei sale in spatiul rom'anesc poate fi, pe langa dorinta sa de cunoqtere a teritoriului §i locuitorilor 4i un anume mandat de informare asupra situatiei din zona, Incredintat de autoritatile franceze. Pentru aceasta din urma supozitie pledeazd o serie de descrieri ale armatelor beligerante, catsifaptul ca la acel moment Tara Romaneasca incetase de a mai fi teatru de operatiuni. Periplul dundrean al aristocratului francez are loc, dna este sa dam crezare indicatiilor din titlu §i din text, in intervalul octombrie 1854aprilie 1855. Din lucrare nu rezulta cu claritate daca acesta a vizitat8ialte ora.,e cu exceptia capitalei valahe, asupra careia se concentreaza Insemnarile. Pe ansamblu, relatia sa de cdlatorie constituie o succinta radiografie, mai curand binevoitoare §i plind de Intelegere, asupra societatii din Tara Romaneasca la mijlocul veacului al XIX-lea. in descrierea Bucure§tilor anului 1854 regasim elemente care alcatuiesc cadrul-tip at habitatului urban, infatipt de alti pelerini pe maluri dambovitene. Rand pe rand, Flenoque-Melville ne oferd informatii despre reteaua stradala §i edilitard, cu lipsa ei de igiend, despre religie§i laca.5ele de cult ale capitalei, populatie, obiceiuri §i moravuri din 'Malta societate. De o atentie aparte beneficiaza tiganii, urmare a statutului social dezavantajos, dar §i a conditiei mizere de viata a acestora. Relatarea calatorului francez este completata cu informatii despre viata culturala, Intre care existenta 4i activitatea celor doud teatre din ora.,, repertoriul §i protagonitii spectacolelor, ca §i prezenta unor librarii*i a unui muzeu. Flenoque-Melville consemneaza, nu tars satisfactie, influenta certd a culturii§ispiritului francez in societatea din Bucure§ti. Prezentarea unor opere §i piese franceze in repertoriul teatral, numeroasele lucrari ale scriitorilor din aceea§i epoca existente in librdriile orawlui §i, desigur, utilizarea limbii franceze in saloanele protipendadei sunt tot atatea argumente cu care calatorul 1§i Intare§te asertiunile pe aceasta temd. Nu este lipsita de interes nici consemnarea existentei unei colonii franceze la Bucure4ti, din randurile careia autorul ne prezinta, in tu§e elegante, portretul altui conational apropiat §i favorabil romanilor, principesa Aurelie Ghica (nAscuta de Soubiran). Despre el au scris: N. lorga, in Istoria romanilor grin calatori, vol. 111, ed. a 2-a, Bucure§ti, 1926, p. 287-288; Paul Cernovodeanu, Cedatori strain din vremea revolutiei de la 1848, reizboiului Crimeeisiepocii Unirii, in Biblioteca Bucure§tilor", an III, nr. 1,2000, p. 27. 233 www.dacoromanica.ro E. N. HENOQUE- MELVILLE' Sase luni in Tara RomfineascA 1854-1855 Capitolul I Tara Romfineasci p. 11 Punand piciorul pe pamantul romanesc, // un francez gasete I Traducere dupa E. N. Henocque-Melville, Six mois en Valachie (1854 1855). Mceurs, couiumes des Principautes. La Grece, influence de la Russie en Orient. Souvenirs, Compiegne, 1854, p. 9-41. 2 Exagerare. 3 Oral, port Ia Marea Neagra, azi in Ucraina. 4 Este vorba de devastatorul incendiu din iunie 1847, care a distrus o mare parte a capitalei Tarii Romanesti. 234 www.dacoromanica.ro deosebit de rare. Pentru cel care cunoaste doar orasele cladite in chip regulat si intretinute cu grija, numarul mare at cainilor este inexplicabil, dar pentru locuitorii acestei taxi cainele se dovedeste de o mare utilitate, deoarece ingurgiteaza in stomacul sau, adesea de mic, toate murdariile pe care calea publics le primeste si le acumuleaza constant. Politia exists, dar nu este ca la not acea savants organizatiesinici nu are atitudinea ocrotitoare, care pe de o parte intretine ordinea si pe de alta vegheaza la salubritatea marilor centre populate. 5 Informatie gre§ita a calatorului francez. La acea data, la Teatrul National (Teatrul Mare) din Bucure§ti, inaugurat la 31 decembrie 1852, repertoriul era mult mai variat, deoarece pe scena acestuia evoluau alternativ (cu repertoriu diferit desigur) 4 echipe teatrale: trupa romaneascd, opera italiana, trupa francezd a lui Segni §i Varangot, precum §i o trupd germand (cf. Constantin C. Giurescu, /scoria Bucureviului, ed.a II-a,Bucure§ti, 1979, p. 125). 6 Corbary, Helene, solistd francezd de opera prezenta in 1854 la Bucure§ti. 7 Henoque-Melville are aici in vedere localul de la sala Momolo, inferior in materie de confort §i dotari Teatrului Mare§iunde Matei Millogi-adesfurat ulterior activitatea, incepand din februarie 1854 (cf. I. Massoff, Teatrul romanesc. Privire istorica, Bucure0, 1961, p. 437). 235 www.dacoromanica.ro pentru a-1 aplauda pe d-1 8 Matei, Millo (1814-1896), promotor de frunte al teatrului romfinesc, actor $i dramaturg. A ocupat o perioadd functia de director al Teatrului National. 9 Zona pre,dilectd de plimbare, mai ales a elitei bucurestene, situata aproximativ in zona parcului Herdstrau de astAzi. I° Fals. 236 www.dacoromanica.ro confers moralitatea doctrinelor sale, precum §i practicile sale nu vor inspaimanta aceasta mica provincie a Europei de protectia venita din partea unui stat care profeseaza catolicisimul " Cifra este exageratA. 12Afirmatia este partial adevaratA. 13 Saandar. Biserica construitA la 1652 de voievodul Matei Basarab, a fost demolata in 1896 pentru a elibera amplasamentul pe care se afla azi Casa Armatei din Bucuresti. 237 www.dacoromanica.ro oral inainte sa fie ingropat. Imaginea aceasta lugubra to face sa Incerci o stare neplacuta. Aceasta figura livida pe care vanitatile noastre cauta sa o dispute neantului, inconjurata de flori §i de strigate de durere obtinute contra cost, it intristeaza pe spectatorul care o urmare§te atent. Muzica military §i o lungs suits de alti plangareti fac sa rasune aerul de sunetele §i de gemetele tor. Cortegiul este ingropt de un §ir de trasuri goale, iar mai multi preoti, imbracati cu haine sacerdotale, a caror bogatie este in raport cu avutul decedatului, recita rugaciunile obisnuite 14 Dobinwitza. 15 Bobotiaze. 16 Rend Florian (1810-1881), autor francez de vodeviluri. 238 www.dacoromanica.ro Separat de tara sa prin distante considerabile, traind In mijlocul unui popor tanari Inclinat spre farmecul civilizatiei, calatorul 17 Localitate in apropierea Parisului, renumita pentru manufacturile sale de sticla. 18 Autorul are aici evident in vedere limba franceza. 239 www.dacoromanica.ro Aceasta boala a culorii afecteaza nu numai femeile de rang superior, dar de asemenea §i pe figcinci. Tiganca (la masculin tiganul), apartine acestei numeroase clase care formeaza in Tara Romaneasca categoria sclavilor. Sclavul din aceasta tail nu poate pretinde in favoarea sa drepturile invocate de autorul Colibei p. 29 unchiului Tom' 9. Mai putin mizer in conditia sa decat fratele din America', pe tigan legea 11 protejeaza // §i nu permite stapanului sa dispund de persoana sa dupa bunul plac. Interesantacarte a domnului Poissonnier,aparutaIaBucuresti21,ne furnizeaza date despre locul for de origine ca popor, despre moravurile for precum §i informatii istorice deosebit de ciudate. Potrivit acestuia, tiganii au ajuns in Europa urmare a unor migratii din Asia Mica §i din Egipt, care au avut loc in epoci greu de determinat. Nu au nici o religie, iar singura for activitate este munca manuals. Aceasta ii face pe romani sa spuna ca tiganii, posedand odinioard o biserica din branza, aceasta le-a fost mancata de caini. Aceasta aluzie bizara reflects putina stima de care tiganii se bucura in principate. Femeilesicopiii for sunt folositi de obicei ca zidari sau salahori in constructii. Deja de mai multe secole Europa este invadata de numeroaselor for hoarde, care in Franta au primit numele p. 30 de boemieni. Acest apelativ I-au primit, potrivit spuselor lui Victor Hugo22 din romanul sau // Notre -Dame de Paris23, atunci cand au aparut la Reims pentru prima oars. Esmeralda, frumoasa dansatoare egipteanca, este personificarea frapanta a tigancii in Tara Romfineasca. Lucrarea domnului Poissonnier a contribuit in chip substantial Ia ameliorarea soartei acestor nefericiti la Bucuresti. Pentru a te familiariza in intregime cu romanul este necesar sa-I cunoti in calitate de om de la tars sau sa teIasipe mana asprilor conducatori de trasuri. Insotiti de un prieten care ne servea si ca interpret, ne-am dus adesea in cursul noptii sa vizitam pietele publice in cursul iernii friguroase pe care am traversat-o. Alegand momentul cand tot orapl se odihnea, nu aveam sa ne temem nici de reproprile patetice ale unora din cuno§tintele noastre, nici de urechile indiscrete ale curio0or. Cine ar fi indraznit sa sfideze intunericul, Ia zece grade sub 0sila 30 de centimetri de zapada, fare a mai vorbi de cainii 19 Este vorba de scriitoarea americana Harriet Beecher Stowe. Lucrarea amintita a aparut in 1852 in Statele Unite find un simbol al luptei antisclavagiste din aceasta tarn. E de remarcat ca numai dupa un an ea a fost publicata si in tara noastra, Ia Iasi, traducerea in limba romans find efectuata de Theodor Codrescu. 20 Nu se poate face comparatie intre cele cloud situatii. in timp ce sclavia negrilor americani avea sa fie abolita abia in 1861 de presedintele Lincoln, in Principatele romane tiganii au fost dezrobiti succesiv in Moldova (dec. 1855) si Tara Romaneasca (febr. 1856), avand desigur un statut juridic superior fatd de situatia negrilor americani (cf. Viorel Achim, Tiganii in istoria Rotneiniei, Bucurqti, 1998, p. 95). 21 Este vorba despre lucrarea lui Alfred Poissonnier, Notice historique sur les tsiganes ou escicrves zinganes de Moldovie et de Valachie, Boucourest, 1854. Date biobibliograticegitraducerea insemnarilor sale despre romani pot fi consultate in volumul de fatd. 22 Scriitor francez, membru al Academiei Franceze (1802-1885), reprezentant al curentului romantic in literaturd. 23 Roman istoric aparut in 1831. 240 www.dacoromanica.ro camera care avea // drept pereti un cerc de carute, de tarani $i caii acestora, iar cap. 31 lampi 24 In text, In original. 25 0 leghe terestra = 4445 m. 241 www.dacoromanica.ro o creangd zdravand puternic legatd la incheietura rotii mentine vehiculul in echilibru, iar vizitiul, urcandu-se din nou pe cal, continua drumul cu aceea§i repeziciune. Cateodatd se mai intamplai ca, datorita unei puternice zgaltaituri intrepidul calator sa fie aruncat in afara trasurii. Cu toate acestea, inaltimea mica a §oselelor cai marea cantitate de praf 26 Eroare, distanta GiurgiuBucuresti este de 60 km. 27 Varne, port bulgar la Marea NeagrA. 28 La acea datA principalul port militar at Rusiei la Marea Neagra. In present in Republica Ucraina 29 General turc de origine croata, Mihail Lattes (1806-1871), comandant al trupelor otomane de ocupatie in timpul revolutiei de la 1848, comandantul sef al fortelor otomane in cursul rkboiului Crimeii. 242 www.dacoromanica.ro consoleze pe parintii §i prietenii celor pe care generalii ru§i, trecand inapoi Prutul, au considerat ca ii pot cars dupd ei". Chiar dacd Invalidul rus nu inceteazdirul de calomnii la adresa inamicilor pe care nu i-a putut infringe, aceste diatribe la adresa soldatului turc nu vor mai spulbera de acum inainte // buna credinta a celor 30 Autorul are in vedere aici o serie de locuitori din Moldova, inclusiv militari, sechestrati de trupele ruse in retragerea din 1854. 31 Este vorba de aristocrata franceza Aurelie Margueritte de Soubiran (1820-1904), casatorita la acea vreme cu fiul mai mare al domnitorului Grigore IV Ghica. Date biobibliografice complete §i textul relatiei sale de cAlatorie despre roman, in vol. Val prezentei colectii, p. 149-176. 243 www.dacoromanica.ro THIBAULT LEFEBVRE Avocat Ia Curtea de Casalie si la Consiliul de Stat, membru al Academiei din Blois, al Societatii din Berry $i al Societatii de Economie Politics din Paris, Thibault Lefebvre este unul dintre calatorii francezi, care a lasat marturii pretioase despre starea economics a spatiului romanesc. Din pacate cunoastem prea putin despre biografia sa pentru a putea creiona parcursul sau profesional. Ceea ce cunoastem dintr-un izvor inedit, Jurnalul lui Adolphe Billecocq, aflat Ia sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei Romane, este intentia sa de a voiaja in principate. La 13 iulie 1853 ii scria lui Billecocq, fost consul Ia Bucuresti, rugandu-I sa-i dea scrisori de recomandare catre oamenii politici romani din capitala Tarii Romanesti'. Billecotq 1-a recomandat la randul sau fostului domn Alexandru Ghica. Astfel, in 1853 si 1858, renumitul economist francez a vizitat Tara Romaneasca. Cand pasea pe solul romanesc Thibault Lefebvre era deja cunoscut in mediile de specialitate franceze prin lucrarile sale: Constitution et. pouvoirs des Conseils generawc et des Conseils d'arrondisment §i Essais sur l'adminstration provinciale des gots constitutionnels de /'Europe. In lucrarile pe care, in epoca Renasterii noastre politice, francezii din vremea celui de-al doilea Imperiu le-au consacrat cauzei noastre nationale, una a ramas cu totul necunoscuta cercetarilor mai not ", scria Nicolae Iorga, referindu-se la opera lui Thibault Lefebvre. Impresionat de contrastele economico- sociale intalnite in Tara Romanesca, calatorul francez, intors dupa primul voiaj, scria mai multe studii: Les Finances de la Valachie, aparut in Journal des economistes" in 1855; La Valachie au point de vue economique et diplomatique, Paris, 1856; Situation diplomatique de la Valachie l'egard des puissances europeenes, Paris, 1857. A doua calatorie intreprinsa in 1857, in noul context european trasat de Congresul de pace de Ia Paris, va fi sursa de inspiratie pentru o noun editie, care va include si articolele aparute pans atunci despre finantele $i statutul diplomatic al Tarii Romanesti: Etudes dip/omatiques et economiques sur La Valachie, aparuta in 1858 Ia Paris. Scrierea lui Thibault Lefebvre a fost apreciata de membrii Academiei de Stiinte Morale si Politice din Paris, asa cum reiese si din lntroducere. Cunoscutul economist Michel Chevalier evidentia puterea de sintezd si de analiza a autorului, care reusise sa identifice cauzele dezvoltarii haotice a economiei romanesti; juristul Dupin surprindea noile realitati ale statutului juridic international al principatelor, iar Saint Marc Girardin, unul dintre cei mai influenti publicisti ai vremii si cunoscator nemijlocit al vietii romanesti indemna pe cititori sa aprecieze efortul principatelor spre modemizare $i sa nu exagereze acele aspecte ce oglindeau decalajul economic si social fats de Occident. Thibault Lefebvre si-a olaborat lucrarea pe baza observatiilor personale, dar §i a informatiilor desprinse din scrierile semnate de Charles Peyssonel, Elias Regnault, J. A. Vaillant, Paul Bataillard, Vasile Boerescu, Grigore Ganescu, Gheorghe Mano. Pentru volum am sclectionat cu precadere fragmentele care se refers Ia finantele Tarii Romanesti, la comert, transporturi, negustori sila organizarea juridica a comertului. Studiul referitor la finantele romanesti debuteaza cu o afirmatie surprinzatoare: la srarsitul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, Tara Romaneasca avea o situatie financiara ce putea fi invidiata de tarile cele mai bogate ale continentului, ,.numai Statele Unite mai aveau finante atat de prospere". Era o observatie bazata pe raportul dintre venituri$i cheltuieli, iar pentru a o argumenta, autorul prezinta pe larg sursele de aprovizionare a bugetului: impozitele directe-capitatiagipatenta; impozitele indirecte, cele percepute din: saline, vami, trecerea turmelor din Ardeal, veniturile de pe domeniile statului, taxe pentru procese, impozitele pe salariile vataseilor, cele puse pe acordarea rangurilor boieresti etc. Autorul observa inechitateaimpozitkii,categoriile cele mai avutegineproductive, fiind scutite de plata impozitelor directe. In continuare sunt prezentate cheltuielile statului, cele mai importante fiind: plata tributului catre Poarta, plata salariilorgicea a pensiilor, armata, carantinele etc. Thibault Lefebvre ' Adolphe Billecocq, Jurna /, Biblioteca Academiei Romane, A 2555, f. 574. 244 www.dacoromanica.ro remarca, pe blind dreptate, d lipsa investitiilor in agricultura, industrie, modernizarea infrastructurii si a institutiilor, va avea efecte pe termen lung asupra dezvoltarii tarii. In capitolul referitor la Reforma.yi uniformizarea monedelor, economistul francez prezinta toate tipurile de monede care circulau in Tara Romaneasca la jumatatea secolului al XIX-lea. Preciza provenienta tor, materialul din care erau confectionate, valoarea pe care o aveau. Concluzia autorului era ca in sistemul financiar din Tara Romaneasca domnea un talmes-balmes generalizat", sigurul remediu fiind adoptarea unei monede nationale, constituirea unor institutii de credit supravegheate de statul roman etc. In Studiul relativ la comerful Tara Romdnesti autorul enumerd principalele produse care erau exportate si importate. De la cereale Ia piei, de Ia laneturi Ia ceard si miere, de la tuica, seminte de in, grasimi de animate $i pana la fasole, branza de burdufgilipitori, totul este atent analizat, punandu-se in balanta calitatea $i cantitatea produselor exportate. Se distinge pasajul referitor Ia matase. Poate este una dintre putinele relatari decalatorie in care sunt prezentate tipurile de matase, modul de prelucrare, pietele de desfacere etc. In concluzie, noteazd ca deli regiunea este bogata, iar abundenta resurselor naturale nu poate fi pusa la indoiala, prelucrarea acestora era facuta in conditii primitive $i fara ajutorul specialistilor sau a tehnologiilor modeme. In privinta importurilor, Thibault Lefebvre arata aportul fiecarei puteri europene: din Franta se aduceau obiecte de lux si carti, din Anglia obiecte din fier, din Germania si Austria articole de Iarg consum pentru clasele mijlocii. Cercetdtorul epocii moderne va gasi in capitolul dedicat comerciantilor sibancherilor informatii utile referitoare Ia numarul comerciantilor, nationalitatea acestora, ponderea strainilor in activitatile comercialegibancare, precum si cauzele identificate de autor pentru explicarea lipsei de interes a romanilor fats de aceste activitati. Tabloul economiei romanesti este completat de analiza facuta infrastructurii si mijloacelor de transport. Thibault Lefebvre a remarcat absenta drumurilor terestre, dezinteresul statului pentru constructia acestora, a descris debutul navigatiei pe Dundre si incercarile Companiei austriece de a monopoliza aceasta cale, a prezentat dificultatile transportului fluvial: obstacolele de Ia Porti le de Fier, lipsa de interes a rusilor pentru curatirea canalului de la Su lina. Una dintre solutiile propuse era construirea unui canal de Ia Cernavodd Ia Marea Neagra. Ultimul capitol este dedicat organizarii juridice a comertului, in care se subliniazd influenta codului comercial francez, care fusese tradus si adoptat de catre autoritatile de la Bucuresti. Lucrarea lui Thibault Lefebvre impresioneaza prin informatiile precise si atent analizate, prin obiectivitatea dublata de pasiunea omului de stiintd, care descoperd not realitati economice si sociale contemporane lui, insa atat de diferite de mediul din care provenea. Scrierea economistului francez este un izvor pretios, pe nedrept uitat de dire specialistii modernizarii societatii romanesti. Lucrarea este prezentata de Nicolae Iorga in Istoria romanilor prin calatori, vol. III, Editura Casei Scoalelor, 1929, p. 294-306. THIBAULT LEFEBVRE Studii diplomatice §i economice despre Tara Romfineasca2 Al doilea studiu. Finantele Tarii Romfine p. 147 Capitolul at II-lea Vedere de ansamblu asupra situatiei financiare In 1842, sub administratia inteleapta a printului Alexandru Ghica3, situatia financiard a Tarii Romanesti era urmatoarea: Veniturile erau de 18 09 873 pia0-ii 6 696 953 franci Cheltuielile erau de 15 770 503 pia0-ii 5 835 086 franci 2 Traducerea s-a fdcut dupa lucrarea lui Thibault Lefebvre, Etudes diplomatiques et economiques sur La Valachie, Paris, ed. II, 1857. 3 Alexandru Dimitrie Ghica, domn regulamentar al Tarii Romanesti (1834-1842). 245 www.dacoromanica.ro Casa de rezerva avea 1 400 000 piaWii 407 000 franci Casa centrald avea o rezerva de 2 170 456 pia0-ii 803 069 franci Principatele, care nu aveau datorii publice, aveau o stare a finantelor ce putea fiinvidiata de statele cele mai bogate, din moment ce veniturile depawau cheltuielile cu 2 329 390 pia§tri sau 861.874 francii aveau o rezerva de 3 270 654 p. 148 pia§tri sau 1 240 068 franci. // Numai State le Unite mai aveau finante atat de prospere. Aceste rezerve au fost fAcute sub administratia printului Bibescu4. In 1847, cu un an inainte de retragerea sa, el a perceput urmdtoarele taxei a cheltuit: Impozite obi§nuite 81 468 083 piqtrii 30 143 190 franci Impozite extraordinare 18 072 000 pia§trii 6 686 640 franci Fondurile casei de rezerva 1 100 000 pia0-ii...... 407 000 franci Fondurile casei centrale 2.170.456 piapii 803 068 franci Veniturile casei centrale pe 4 ani 9 000 000 piagrii...... 3 330 000 franci Rezervele diferitelor stabilimente religioase 4 297 758 pia§trii 1 590 170 franci Veniturile episcopiilori mandstirilor vacante ... 3 500 000 piqtrii .. ...1 295 000 franci Tdieturi din padurile cleruluii mandstirilor 3 000 000 pia§trii 1 110 000 franci Drepturi asupra exportului de cereale 1 500 000 pia§trii 555 000 franci 124 008 297 46 920 000 Toate aceste sume nu au fost cerute direct de la contribuabili. Episcopiile vacantei mandstirile, veniturile rezultate din tdierile de paduri, rezervele caselor religioase sau de binefacere au adaugat alte sume impozitului anual. Acest impozit a crescut in 18 ani de la 18 099 873 piqtrii (adica 6 696 953 franci) la 27 530 020 piap-ii (adica 10 186 107 franci). // p. 149 Eforturi ldudabile au fost depuse pentru a aduce bugetul la o cifra moderatA. Cel din 1853 are urmatoarele totaluri: Venituri 20 532 867 piagrii 7 597 160 franci Cheltuieli 20 532 867 piaWii 7 597 160 franci [..] p. 150 Veniturile Veniturile se compun din impozite directe §i impozite indirecte. 1. Impozitele directe: Acestea sunt in total de 10 662 155 piapii sau 3 944 997 francii 35 de centime. Exists cloud impozite directe: capitatia §i patenta. I. Capitatia nu se percepe pe capul fiecdrui locuitor aka cum ne sugereaza denumirea sa; ea se percepe pe familie, iar celibatarii sunt scutiri de plata ei. Acest sistem ii nemultumege pe multi. Moravurile Indoielnice, procurarea cu u§urinta a necesitatilor zilnice, lipsa de ambitii, toate acestea nu incurajeazA casatoriile. De ce p. 151 atunci sa pui taxa pe familii, // and ar fi mai bine sa le incurajezi prin scutiri ? Dacd finantigii romani nu ascultd de vocile oamenilor politici, ar trebui sa asculte de glasul umanitatii, scutindu-i de taxa pe vaduve i pe familiile acestora. 4 Gheorghe Bibescu, domn al Tarii Romfinesti (1842-1848). 246 www.dacoromanica.ro Familiile supuse capitatiei se repartizeaza astfel: Familii Piawi franci Familiile taranilor ce platesc 30 de pia§tri 286 675 9 149 550 3385333,50 Familiile ord§enilor ce platesc 30 de piaWi 18 310 Familiile tiganilor eliberati 30 §i 50 de pia§tris 6 120 196 420 72675, 40 Familiile mazililor de la 45 de piatri 6 197 278 865 103180,05 317 302 9 624 835....3561188,95 Acesta este numarul familiilor ce platesc capitatia, aceasta este cifra ce este platita de fiecare in parte, acesta este, in fine, totalul la care se ridica §i care reprezinta suma de 3 561 188, 95 franci. Fiecare din aceste puncte se cere a fi exp I icat. // 1. Numarul de familii supuse impozitului nu este cel real. In aceste regiuni p. 152 unde privilegiile §i aristocratia dicteaza, totul se afla sub dubla pecete a acestora, in ciuda urmelor de democratie, care este afi §ata de paturile oficiale. Sunt familii a caror demnitate le plaseaza deasupra tuturor impozitelor, ele sunt scutite de capitatie. Aceste familii apartin clerului inobilimii. Exists §i familii scutite de plata impozitului din alte motive: cele ale dorobantilori cele ale soldatilor. Sunt §i alte familii care au un statut in afara societAtii, din cauza situatiei membrilor tor. Ace§tia sunt tiganii particularilor, servitoriii strainii. Ace0a nu platesc nici un impozit. Daca am vrea sa alcatuim un tablou al acestor privilegiati, dupa statisticile romanqti, vom avea cifrele urmatoare: Familii Suflete 1. Clerul popii de la 5 pe familie 6 900 34 500 Diaconii 4 800 9 000 DascAlii 3 200 16 000 // 2. nobilimea. boieriii alti nobili 7 500 37 500 p. 153 3. scutitii militar 500 2 500 Scutitii de catre guvern 1 000 5 000 4. tiganii particularilor 7 000 35 000 Servitori 7 000 150 000 Straini 7 000 25 000 Total 27 900 314 500 In afara acestor familii sunt scutiti de la impozite romanii ce apartin categoriilor urmatoare: 1. Calugari §i calugarite 4 500 2. Soldati §i dorobanti 14 000 3. Vaduvelei familiile for 37 347 188 735 Aceti privilegiati aduc opagubd tezaurului de cloud milioane piaWii (1 749 590 pia5tri sau 647 348,30franci) pe an; dar acest principiu incepe sa fie §tirbit pentru ca boierii au inceputsa fie supui la o taxa ward pentru intretinerea drumurilor. 5 Eliberarea tiganilor a modificat aceasta cifra din buget" (n. a). 247 www.dacoromanica.ro 2. Taxa capitatiei variaza dupd clasa caruia ii apartine contribuabilul. Cea normala, platita de catre tarani §i orA§eni este de 30 de pia§tri sau de 11 franci i 10 centime. Majoritatea tiganilor eliberati platesc 30 de piaWi sau 11 franci §i p. 154 10 centime. Cei care au obtinut o licenta pentru II cautarea aurului, aurarii6 platesc 50 de piaWi sau 18 franci §i 50 de centime. Mazilii7 platesc 45 de piaWi sau 16 franci §i 65 de centime. Mazilii sunt privilegiatii care supravegheaza podurile §i strang vamile pentru drumuri §i pe cele ale po§telor. Sunt exceptati de la anumite sarcini publice. [Comparatii cu impozitele din Franta §i Rusia] p. 155 II. Patentele. Sunt fixate in functie de importanta comertului facut de p. 156 contribuabil. Toti negustorii sunt impartiti in cloud categorii: comerciantii §i me§tqugarii.//Prima categoric se divide in trei clase: cei dintai sunt cei care fac comert in interior §i in exterior; a doua clasa comerciantii en gros din interior; cea de-a treia clasa, cei care fac comer; cu amanuntul. Me§tqugarii se impart in douA clase. Prima este compusa din marii manufacturieri, iar cea de-a doua din cei mici. Cifrele for de impozitare sunt moderate. Cei mai marl comercianti, cei care fac comert intern §i extern nu platesc decat 240 de piaWi, adica 88 francii 80 de centime; me§tqugarii cei mari nu platesc deck 90 de pia§tri, adica 33 franci §i 30 de centime. Guvernul actioneaza cu modera ;ie pentru a incuraja industria i comertul tarii. Numarul patentarilor, taxa patenteii venitul general al impozitului este astfel fixat in 1853: Nr. comercianti clasa Taxa patentei Venitul impozitului Piastri Piastri franci 29 comercianti 1 240 6 960 2575,20 358 comercianti 2 120 42 960 15 895,20 7.231 comercianti 3 60 433 860 150 528,20 101 mestesugari 1 90 9 090 3 363,30 10.889 mestesugari 2 50 544 450 201 446,50 p. 157 II. Impozitele indirecte Pia§tri franci Saline 3 514 525 1 300 374,25 Vami 3 570 420 1 321 055 Tranzitul turmelor ardelene 102 000 37 740 Veniturile domeniului statului Exportul de vite 143 390 53 054 Exportul de seui de untura 260 100 96 237 Taxe asupra vanzArilor for ;ate, Mobiliare §i imobiliare 91 205 33 745,85 Taxe pentru procese 402 465 448 801,25 Impozit pe salariile vata§eilor 26 268 9 716,16 Exportul de lipitori 157 500 58 275 Pappoarte 100 670 37 247,90 6aourari. 7 Les mazihiles. 248 www.dacoromanica.ro Amenzi pentru contraventii 25000 9250 Taxe pentru rangurile acordate de principe 80000 29600 Fonduri pentru rascumpararea tiganilor 410989 152065 Vanzari voluntare la tribunale 145080 53679 9870712 3652163 1. Saline. Vom expune totul despre acest subiect in studiul despre comert. 2. Vami. In stadiul actual al lucrurilor §i pana cand vor fi valabile capitulatiile incheiate de Poarta cu marile puteri, iar Tara romaneasca nu va fi pusa // in p. 158 deplinatatea autonomiei la care are dreptul sub suzeranitatea Portii, tarifele vamale nu pot fi reglate numai de administratia romaneasca. Astazi Tara Romaneasca, chiar daca se bucura de o administratie independents, face parte din Turciai in consecinta nu poate modifica relatiile cu puterile straine prin aranjamente interioare [-..] Tratatele comerciale incheiate Intre guvernul otoman §i statele europene, in principal cel din 23 noiembrie 1838 Incheiat cu Franta, prevede ca, la intrarea §i la ieOrea marfurilor, drepturile de vama sa fie de 3% ad valorem. Este deci interzis administratiei romanqti de a dep4i aceasta cifra, pana cand puterile reunite Intr -un congres i-ar acorda drepturile pe care le poate pretinde. Ea a mark totu0 tariful de la 3 la 5%; a marit taxele la anumite marfuri [...] Pretul matasii // brute, de p. 159 exemplu, a fost modificat de la 84 la 120 de piaWi §i era infinit superior cifrei pe care calitatea i-ar fi permis sa o atinga in 1853. Asupra acestui pret arbitrar se percepe dreptul de vama. Astfel se dubleaza pretul, crescand valoarea marfii. Secara este supusa aceleiai taxe ca cea a graului; porumbul§i orzul nu sunt tarifate decat la jumatatea acestor cereale. Taxele devin, in numeroase cazuri, prohibitive. Sarea are o taxa de 5 V2 % sau de 18% dupa caz. Vitele marl nu pot ie0 din Tara Romaneasca fard o autorizatie speciala a ministrului de finantei lard a achita 7 zwanzigers8 (5 fr, 95 c) pe cap; seul §i maduva de bovine sunt de asemenea obiectul unor taxe deosebite. In sfar§it exportul de lipitori este aproape interzis, din moment ce se cer 2 ducati *i jumatate (aproximativ 30 fr) ca drepturi pentru exportul fiecarei oca (1 Kg §i 225 grame), adica o sums egala cu valoarea lor. Toate aceste ridicari de preturi sunt ilegale; Wile cu care Poarta a incheiat tratate se pot plange, iar comerciantii acestor tali pot refuza sa le plateasca, pentru ca este inca o ilegalitate, in starea de lucruri actuala, iar guvernul roman nu are dreptul de a stabilii de a percepe // alte taxe vamale decat acele create de Curtea suzerana. P. 160 Aici realitatea zilnica doming legea. Dispozitiile tarifelor nu sunt facute in interesul romanilor. In afara utilitatii pentru tezaur, vama nu are decat un avantaj, acela de a proteja industria unei tali [...] Autorii tarifelor le-au conceput dupa modelul celor din Occident. Tarifele sunt stabilite in Occident, in vederea de a se asigura un monopol sau un avantaj national asupra pietii interne nu de a umple un gol din tezaur. In Tara Romaneasca cei care conduc nu se gandesc decat la bogatiile din vistierie, fara a se ocupa de consecintele economice ale impozitului. Preturile ridicate nu se repercuteaza asupra marfurilor 8 Zwanzingers, denumirea creitarului, care valora 20 de dinari de Verona. 249 www.dacoromanica.ro din strainatate, ci a celor indigene exportate. Cele percepute asupra graului, matasii, sarii, animalelor se reintorc marite asupra proprietarilor, descurajand astfel munca agricolai sufocand once incercare de ameliorare [...] p. 162 III. Domeniile statului: In cea mai mare parte a regiunilor, care sunt sau au fost turceti, statul poseda imense domenii confiscate sau castigate de la cei invin0. In Tara Romaneasca statul nu poseda mai mult decat in alts parte. Motivul este cunoscut. Principatele nu au fost cucerite de catre turci, s-au plasat din propria for vointa sub suzeranitatea lor. Nici un proprietar nu a fost deposedat. Totu§i statul este proprietarul terenurilor, caselor §i al teritoriului orwlor din Turnu, Giurgiu i Braila, evacuate de turci dupa tratatul de la Adrianopole. Inchiriate particularilor, terenurile icasele aduc statului un venit mereu crescator, gratie dezvoltarii orawlor de Tanga Dunare. IV. Drepturile de trecere a turmelor din Transilvania. Din timpuri imemoriale, pastorii din Transilvania yin la pa§unat in Tara Romaneasca. Cand Transilvaniai Tara Romaneasca faceau parte din acela0 imperiul, aceasta practica se asemana cu p. 163 migratiile Mesta9 din Spania // §i cu ducerea turmelor de la campie la munte, in Elvetia sau in Pirinei. Dar dupa ce razboiul a dat Transilvania Austrieim §i a lasat Tara Romaneasca Turciei, pare ciudat ca supu§ii unui stat sä aiba dreptul de a pa§una pe teritoriul statului vecin. Dar forta lucrurilor a impus acest lucru. Dupe un razboi nenorocos cu Austria", Turcia a fost convinsa sa semneze in 1791, tratatul de la Sistov in care era stipulat ca Poarta trebuia sa suporte, trecereai Intoarcerea la pa§unat a turmelor din Transilvania in provinciile Moldova i Tara Romaneasca. Guvernul din Tara Romaneasca a tras din aceasta servitute multe foloase, obligand pastorii sa plateasca o redeventa proportionala cu importanta trupelor. Aceasta redeventa [...] aducea anual statului 102 000 pia§trii, adica 37 740 franci. V. Taxele asupra vcinthrilor foliate, asupra vcinzeirilor voluntare facute in justilie, cele care deschid un proces, amenzile pentru contraven;ii toate taxele p. 164 percepute in urma interventiei justitiei // nu trebuie explicate. Dace in loc de a studia problema financiara, am fi cercetat organizatia financiara, am fi remarcat urmatoarele:1. tribunalele investite cu aceea§ijurisdictie voluntary pe care o exercitau curiile in ora§ele romane, autentifica actele, cu toate Ca aceste cazuri sunt rare, pentru ca modalitatea obipuita de a autentifica contractele este semnatura private; 2. taxele pe care le cer avocatii pentru a deschide un proces, fac ca justitia sa fie inaccesibila saracilor [...] VI. Payapoartele sunt cerute cu o rigoarei o frecventa care amintete de obiceiurile rusqti. Strainii sau romanii care vor sa calatoreasca in principate, fie ca vor sa mearga dintr-un oral in ain't, fie ca trec prin statele vecine sunt obligati sa alba pappoarte. Nici un taran null poate parasi satul sau un ora§ean localitatea lard a obtine un papport, care ii poate fi refuzat dace el este obiectul unei plangeri sau are o datorie. Calatorul este obligat sa se clued la locul indicat de papport, cu p. 165 un itinerar // desemnat dinainte. Vai de acel functionar care nu paze§te executarea 9 Asociatie de ciobani din Regatul Castiliei. 10 Este vorba de razboiul austro-turc din 1683-1697. " Este vorba de razboiul austro-turco-rus din 1787-1791,1792. 250 www.dacoromanica.ro regulilor. WA' un fapt cunoscut de autorul acestor randuri: un strain care avea un pamort vizat din greseald pentru Rusia, dar care a obtinut de la functionarii de la Giurgiu sa se clued la Bucure§ti. Persoana sa era mai presus de orice banuiald, nici o autoritate nu-I speria. Dar cdpitanul portului a fost destituit idirectorul carantinei a fost suspendat, pentru ca nu I-au obligat pe calator sa mearga. in Rusia, unde nu avea nimic de facut. Pretul pappoartelor este moderat. Impozitul nu este decat de 36 607 pia§trii sau de 13 544,59 franci. VII. Taxele peranguri.InaceastaCaranobilimeaestedenature administrativd. Este divizata in cloud clase §i patru ranguri in fiecare clasd. Intrarea in primul rang, trecerea la cel de-al doilea, de la al doilea la al treilea §i in fine ajungand la al patrulea, toate acestea constituie obiectul unor marl ambitii. Impozitul asupra vanitatii, cerand fiecdrui supus care dorea sa parvind o taxa proportionald cu rangul pe care dorea sa -lobtind, aceasta este o administratie bund [...] Reforma impozitelor indirecte este ward §i nu mai putin dezirabild decat cea p. 168 a contributiilor directe [...] Perceperea impozitelor indirecte este facutd de fermieri; incasarea fiecdrui impozit de acest fel este licitata anuali este incredintata celui care oferd mai mult [...] p. 172 Capitolul IV Cheltuieli Tributul care Poarta 1 250 000 pia§trii 462 500 franci Lista civila a printului 1 600 000 592.000 Salariile functionarilor 7 550 180 2 793 566,60 Salariile curtii administrative 31 500 11 655 Cheltuielile politiei 1 005 520 372 042 Inchirierea proprietatilor pentru uzul public 140 000 59 133 Armata 3 866 260 1 430 516 Carantinei lefurile medicilor 667 000 246 790 Directia po§telor 28 560 10 567,20 fqtele 355 355 316 481,35 Intretinerea drumurilori a pavajelor din ora§ele Bucure§ti Si Craiova 340 000 125 800 Inchisori 406 000 150 220 Saline Intretinere 157 500 58 275 Salariile §efilor mazililor 18 199 6 733,63 Tutela orfanilor 60 743 2 474,91 Taxe pentru taranii domeniului 14 514 5370,18 Plata imprumutului pentru construirea cazarmii militare 283 156 104 767,72 Recensamant general 353 700 130 869 Cumpararea unei cazarmi pentru dorobanti15 750 5 827,50 251 www.dacoromanica.ro Cumpararea tiganilor 434789 160871,93 Cheltuieli extraordinare 452820 167543,40 Total 19532546 7227042,02 Acestea sunt cheltuielile Tarii Romfine§ti asupra carora vom da cateva explicatii. p. 173 I.Tributul ca-tre Poartci [...] Prin tratatul de Ia Sankt Petersburg, semnat in 1834, suma tributului este de1 250 000 pia§trii. La plata acestui impozit anual de 462 500 franci se reduc sarcinile Tarii Romane§ti care Poarta. Toate celelalte sarcini in lemn, unt, grane, oi, la care a fost supusa pana de curand, au fost inlaturate. Preluarea acestui tribut insemna pentru ofiterii turci o ocazie de a face p. 174felurite abuzuri [...] II Astazi plata se face in avans trimestrial §i, deoarece ru§ii au intrat in Tara Romaneasca, plata trimestrului in curs a fost achitata de Tara Romfineasca. II. Lista civilei a Prin ;ului. Cu toate ca este superioard tributului datorat Portii §i este in cre§tere este totu§i inferioard beneficiilor unui bancher parizian, daca ea nu ar cre§te datorita unor profituri necunoscute care transforms cifrele bugetare in simple accesorii. III. Plata salariilor si pensiilor. Plata salariilor functionarilor se ridica la 6 155 100 pia§tri (2 277 387 franci). Judecatorii §i functionarii tribunalelor primesc 145 080 pia§tri (53 699,60 franci), §efii mazililor 18 199 pia§tri (6 733,63 franci) §i Curtea administrative, compusa din mini§trii §i din anumiti §efi de serviciu, ca de exemplu directorii carantinelor, primesc 31 500 pia§tri (11 675 franci), adica 3 000 franci de fiecare. Astfel de salarii mici duc la coruptie §i la abuzuri. 'fatal de p. 175familie, care nu-§i poate satisface cu ceea ce prime§te II nevoile, cauta sa le acopere, facand lucruri ilegale. Venalitatea functionarilor este o plaga profunda a Tarii Romane§ti, la care not vom reveni. Populatia romaneasca ca§tiga destul pentru a fi remunerate bine. Pensiile functionarilor urea la1 580 000 pia§tri (584 000 franci). Din aceasta suma 1 500 000 pia§tri (555 000 franci) sunt pentru achitarea pensiilor functionarilor, care au 24 de ani vechime in serviciu §i care, conform acestor servicii, au o pensie egala cu totalitatea salariilor active. IV. Armata. Se compune din 7 000 soldati a caror educatie se face foarte repede. Soldatii sunt imbracati, incarcati cu o greutate de 66 kg in timp de pace, asemanator cu soldatii ru§i. Cheltuiala cu echiparea, armamentul §i intretinerea acestei mici armate se ridica la 3 866 260 pia§tri adica Ia 0,55 centime pe zi. Cu aceasta suma, care este media ultimilor 9 ani se dä fiecarui soldat o uniforms de gala §i cloud uniforme obi§nuite, una pentruvard,din material subtire §i una pentru P. 176iarna, din postav gros, calduros. La tinuta obi§nuita II soldatii poarta o cascheta moscovita, iar la tinuta de gala, dupd ocupatia din 1853, o cased de piele neagra foarte asemanatoare cu cea a soldatilor ru§i. Eram in Bucure§ti and armata romans a adoptat aceasta cased §i daca ar fi sa judec dupd atitudinea incurcata a soldatilor, starea de proasta dispozitie a ofiterilor §i glumele trecatorilor, a§ spune ca aceasta tinuta nu era foarte populara. Cheltuielile cu noua tinuta nu au fost trecute in buget. De curand armata s-a bucurat de atentie. S-a construit o cazarma pentru ea, iar in buget sunt inscri§i 283 156 pia§tri pentru a se plati aceste datorii. S-a 252 www.dacoromanica.ro cumparat o alts cazarma pentru dorobanti cu 15 000 pia§tri. Hrana, care se da trupelor, este mult mai bunsi mai multa decat cea primita de rqi. Am vazut pe strazile din Bucure§ti in luna septembrie 1853 un soldat rus care cauta, printre resturile aruncate in strada, ceva de mancat. Am vazut altii cum cereau. Niciodata, dupa §tiinta mea, soldatul roman nu a cunoscut asemenea umilinte. Am vazut pe p. 177 §oseaua // Colentina o cantitate mare de paine stricata taiata in bucatele, expusa caldurii unui soare canicular pentru a-i indeparta mirosul §i gustul de mucegai, care apoi era data ru§ilor spre a o manca. Niciodata armata romans nu va primi astfel de ratii de mancare. Sunt fara indoiala mai prost hraniti deck soldatii turci, dar mult mai bine decat cei rqi. Insa nu sunt mai bine tratati ca ultimii, pentru ca ofiterii romani, pentru cea mai mica eroare, ii trag de urechi pana la sange, ii palmuiesc sau Ii lovesc la maini sau la picioare, apa incat nu sunt mai prejos decat moscovitii. V. Carantinele. Erau foarte stricte in 1853. De-a lungul raului, pe jumatate inundate, vedem casute din scanduri sau din trunchiuri de copaci ridicate pe piloni la doi metri deasupra solului. In jurul acestora se afla o galerie protejata, Impotriva ploii §i a soarelui, de un acoper4. In acest soi de balcon, o santinela, imbracata in cama0 alba vara sau de panza groasa iarna, vegheaza neIncetat asupra raului. Aceste cabane apartin corpului de garda, care este insarcinat cu paza sanitara. In ora§ele din preajma // sau in porturile importante sunt agent' foarte bine organizati p. 178 §i foarte atenti, instalati in locuinte recunoscute prin Intinderea lor. Putem numara 11 carantine de-a lungul fluviului. Inspectorii le viziteaza periodic §i fiecarui district ii este ataat un medic. Acest serviciu este utili ieftin. El apara inca o data Europa de flagelul ciumei. In ciuda maririi posturilor de paza el nu costa bugetul decat 600 000 piastri (24 790 franci), fara a pune la socoteala onorariile medicilor, care nu dep4esc 67 000 piaWi (24 790 franci). Din nefericire acqti medici §coliti in Rusia sau Germania sunt putin instruiti. Cei care au studiat la Paris refuza sa-§i paraseasca orawle pentru a ocupa astfel de posturi prost platite. Rusia si -a rezervat dreptul de a controla carantinele §i a propus sä fie administrate de un grecI2, altadata consul in Principate. Acesta Ii infricop pe subordonati, prin metodele sale [...] // A transformat carantinele in puncte de politie ruseasca, independente de P. 179 guvernul roman, deseori ostile activitatii acestuia, controlandu-1 §i neascultand decat deeful lor [...] Nu acestea au fost cauzelecare au dus la Inchiderea carantinelor in perioada razboiului. Serviciu de carantina devenise o umbra. Suprimarea lui completa este regretabila, carantinele au fost prea utile, pentru a nu puteafirestabilite,respectand insa principiile i regulile,care,satisfacand interesele comerciale, ar proteja §i starea de sanatate a Europei [...] VI. Povele. Constituie fall doari poate serviciul care ii // surprinde pe p. 180 calatori, nu numai din cauza mijloacelor materiale foarte deosebite, dari din cauza organizarii lor. Iata ce se intampla: nu exists in Tara Romaneasca o administratie unica a pcVelor, insarcinata sa primeasca scrisorile pentru toate destinatiile §i de a le transporta in interiorul tarii in toate localitatile, iar in exterior pana la frontiere. Sunt trei directii de po§ta: cea austriaca, cea ruseasca, cea romans. Dintre ele, cea 12 Nicolae Mavros (1782-1868), boier, membru al Comisiei de revizuire a Regulamentului organic, §ef al carantinelor. www.dacoromanica.ro 253 romans este lipsita de importanta, cu toate ca guvernul plateste 28 560 piastri sau 10 567 franci pentru directia centrals. Ea nu primeste si nu transports decat depesele interne; serviciul sau se face o data pe saptamana pentru fiecare oral. 0 zi posta plea* spre Braila, in alta spre Campulung§iasa din opt in opt zile. Ponta austrica primeste, expediaza§idistribuie scrisorile in Occident si in Turcia; ea are plecari zilnice, care se efectueaza atat prin Transilvania cat§ipe Dunare, cu ajutorul vapoarelor companiei imperiale pe Dunare. Ponta ruseasca face serviciul p. 181pentru toate // tarile supuse dominatiei ruse, pentru Serbia si Asia. Calatorul este uimit sa vada pe teritoriul roman ca un serviciu asa de important este coordonat de agentii straine, independente de guvernul tarii. Au functionari proprii, servicii§ibeneficii proprii. Se vorbeste in birourile for o limbs complet necunoscuta, pentru ca functionarii tor, in general ignoranti§iprost- crescuti, nu cunosc nici romana, nici franceza. Impun formalitati costisitoare, ca obligatia de a elibera, de a primi recipise de expediere§ichiar pentru retur. Vistieria romand este vaduvita de toate beneficiile legate sau ilegale pe care acestea be fac, fie datorita acestor eliberari, fie cu ajutorul transporturilor, pentru ca ele fac aceste transporturi pe teritoriul, drumurile§icu ajutorul cailor romani, pentru a caror intretinere vistieria plateste [...] Serviciul postelor este unul dintre cele mai costisitoare pentru statul roman. Statul acorda administratorilor postelor 855 355 de p. 182piastri, // iar directia postelor costa anual 28 560 de piastrii. Secretariatul de stat§i guvernul platesc apoi pentru cai $i trasurile necesare expedierii depeselor§i curierilor 550 000 piastri (203 500 franci) pe an. Ponta costa deci 1 405 355 piastri (519 981,35 franci), iar guvernul nu are nici un profit. Tot beneficiul ramane agentiilor austriect.,§irusesti §ipentru administratori. Ei transports nu numai scrisori, dar si calatori, pentru un tarif fixat. Pentru calatori tariful este de 3 piastri pe cal si pe posts. De obicei sunt inhamati 8 cai la echipajele particulare si patru la serviciul de posts. Exists 205 puncte de posts in Tara Romaneasca, inzestrate toate cu materialul necesar. Fiecare are in jur de 25 de cai in medie§iun anumit numar de trasuri. Acestea sunt cele mai incomode mijloace de transport, cele mai fragile si cele mai primitive din Europa. Imaginati-va patru bucati de lemn inalte de o jumatate de metru. Li se adauga patru scanduri din lemn inalte de un picior§ijumatate. Fundul p. 183acestei cutii // astfel formate este garnisit cu cloud sau trei scanduri, care nu sunt fixate cu nimic, peste care se asterne fan. lata trasura§igarnitura ei. Nici un cui, nici o bucata de fier nu intra in constructia sa. Calatorul se catara cum poate pe fan, fail a se tine de nimic, fArd a se aseza, pentru ca nu exists banchete, fail a se poate intinde pentru ca nu ii permite lungimea vehiculului. Patru cai, mici, slabi, cu ochii muribunzi, costelivi sunt inhamati la caruta cu ajutorul a cloud franghii legate de o chingd, care serveste de capastru. Un vizitiu cu un aer care inspirA mils, cu opinci §inojite, cu o caciula din piele§icarnasa fluturand§ilegata in talie cu un chimir de piele sau din bumbac rosu, asteapta inarmat cu un bici lung. La semnalul calatorului care este asezat pe vine, postalionul se trezeste. Vizitiul se arunca pe cal, ii indeamna cu strigate ingrozitoare, pocneste din calcaie ajutat de corzi, ridica bratele iiiagitadeasupra capului biciul§i i§iloveste viforos bietele animate, care pornesc vijelios§itrag caruta cu o rapiditate tars egal. Aceasta scartaie, dar zboard 254 www.dacoromanica.ro ca o sageata, surprinzanduli calatorul // care, naucit, zdruncinat, distrus, asista Ia P- 184 trecerea peste drumuri inexistente, peste campuri, peste hartoape §i gropi, fara ca nimic sa nu poata opri acest satanic echipaj. Pe cat de rapids este cursa atunci cand este pornita, pe atat de inceata este la inceputul ei. Rareori caii se gasesc in grajdurile po§tei la sosirea calatorilor. Ei pasc in lini§te in padurile§ivaile care se gasesc Ia o distanta apreciabila de statia de po§ta. Trebuie sa le descoperi locul de pa§unat, apoi sa-i aduni, apoi sa-i aduci ca pe caii semisalbatici din pampasurile din America de sud. Calatorul pierde timpul, in plictiseala a§teptarii, pe care it va reca§tiga in iure§ul cursei in defavoarea membrelor sale [...] VII. Streizi.yipavaje in oraple CraiovaBucurecti. Bugetul roman nu aloca decat 200 000 de piaWi (74 000 franci) pentru drumuri. Aceasta suma este insuficienta pentru a satisface nevoile unei tari care are o suprafata de 3 820 leghe patrate; dar mai suntsialte resurse. In primul rand, trebuie sa amintim muncile impuse taranilor. Fiecare familie este impusa la §ase zile de munca pe an. Guvernul poate deci dispune de 1 903 812 zile de munca prestate de tarani in fiecare an. Bineinteles aceasta munca se dubleaza sau se tripleaza in mod abuziv, astfel incat din 1848 taranii au cerut de multe ori, ca odata indeplinita sarcina for legala sa nu mai fie supui la corvezi suplimentare, iar dupa Tratatul de Ia Paris ei au §tiut sa remarce ca au§idrepturi pe langa // indatoriri. Boierii sunt supu§i unui impozit P. 186 pentru drumuri, care este evaluat Ia 60 de pia§tri pe locuitor, astfel incat suma rezultata se ridica, inainte de 1848, la 1 800 000 pia§tri (666 000 franci). Lemnul necesar este luat gratuit din padurile manastirilor. In ciuda acestor resurse variate, lucrarile executate au o importanta mica, pentru ca drumurile, care pot fi astfel considerate, au o lungime de numai 40-45 km: 4 km. intre Bucurqti §i Baneasa13; 8 km. pans la Comarnic14; 16 km. de la Or§ova la Cernet15; 4 km. langa Craiova; 5 km. Ia bariera Mogo§oaia16. Daca la aceste drumuri se adauga §oselele incepute de-a lungul Carpatilor, in trei puncte: unul pe Arge§17, intre Giurgiu §i Bucure§ti, aflat intr-o stare de plans; altul pe Olt, la Slatina, distrus de razboi; al treilea pe Ialomita18 la UrziceniI9, la fel de lamentabil ca §i primul; un pod de piatra pe Dambovita20, in Bucure§ti, in stare buns §i alte doua de lemn recent restaurate in acela§i ora§, vom avea o idee exacta a ansamblului lucrarilor publice executate in Tara Romaneasca, pentru a facilita comunicatiile. // In 1852, administratia, in speranta laudabila de a impulsiona acest serviciu ap. 187 apelat la ingineri francezi foarte bine platiti. Dar, fie ca au lipsit resursele financiare, fie ca planurile au fost prea indraznete, fie ca a lipsit timpul, fie ca razboiul a intrerupt aceste proiecte,inginerii nu au putut realiza proiectele 13 Bassiassa. 14Comarnie, azi ora., jud. Prahova. Is Tchernetz, sat Simian inglobat in municipiu Drobeta-Turnu Severin. 16 Mogochoy. 17 Ardjich 18 Jalonitza 19 Ourtzisteni, ora§ jud. Slobozia. 20 Drombowitza 255 www.dacoromanica.ro ministeriale. Privirile for s-au indreptat spre munti pentru a se deschide noi perspective pentru extragerea de minerale. Dunarea, aceasta mare artera comerciala a principatelor, nu avea decat locul secund in proiectele lor. Numai dupa ce a fost numit domn Alexandru Ghica au inceput lucrarile. S-a construit un drum de Ia Bucuregi la Giurgiu, terasamentele au fost facute langa P. 188Bucuregi pe o lungime de 8 sau 10 km [...] Tara intreaga este lipsita // de drumuri. Nu am intalnit in calatoria noastra decat poteci batatorite de cai§icarute. In locurile dificil de trecut, carutele ies de pe traseul obipuit§iincearca sä gaseasca cai noi, largind astfel drumul. Vizitiii iii cauta drumul in mijlocul gropilor, iar calatorul este lasat In grija Domnului. Iarna, cand zapada acopera urmele cailor, vizitii se ghideaza dupa crucile ridicate in locurile unde au avut loc asasinate sau accidente, cruci care se gasesc pe toate drumurile. Este normal sa to ratacqti, urmandu-le. Imi amintesc ca ghidul care m-a dus cu caruta de la Braila la Bucure§ti, pe unul dintre drumurile cele mai frecventate ale tarii, s-a ratacit atat de tare, incat numai intalnirea unei Satre tigane§ti m-a scapat de pericolul de a fi dus la Ramnic, in loc de Bucureti [...] p. 189 In ciuda absentei drumurilor, nevoia de comunicare este atat de mare, incat s-au constituit firme particulare pentru transportul calatorilor, iar doua diligente circula intre Bucurqti §i Giurgiu §i una intre Bucurqti §i Bra§ov. Cand este vreme frumoasa, calatoria se face fara marl peripetii. Calatorul asfixiat de praf, poate face boll oftalmice, dar caii alearga§icaruta merge.,,Atunci candpima,apar noroaiele, se fac grop;, iar caii§icaruta se impotmolesc. In timpul iernii toate comunicatiile inceteaza. Oare ulitele din ora§e sunt mai bune decat cele de la tara? Cu putin timp in urma, Bucurqtiul nu cunotea pavajul. Cateva scanduri aruncate de-a lungul strazii permiteau calatorilor sa circule, chiar daca aveau un picior in noroi. Astazi strazile Mogowaia, Franceza, a Po§tei sunt pavate. Mare le drum spreBraila,principalele // p.190artere spre Giurgiu§iCraiova sunt§iele pavate. Cand am intrat in Turnu Severin, am intalnit ocnai cu flare Ia picioare, transformati in lucratori la drumuri. Peste tot acest pavaj, facut cu piatra ascutita este foarte incomod atat pentru pietoni, cat§i pentru mijloacele de transport. Acest serviciu este neglijat, deli se cheltuiesc sume marl pentru el. Intretinerea pavajelor din Craiova §i Bucure0 costa 140 000 piag-rii pe an, adica 51 800 franci [...] Nimic nu poate ajuta la prosperitatea romanilor decat crearea unor drumuri practicabile. Construirea uneiosele pe valea Siretului, rau care traverseaza Moldova, a permis proprietarilor, care se aflau la distanta de Galati, sa-§i dubleze veniturile. Fara un astfel de drum, preturile de transport in Tara Romaneasca sunt ridicate. Ele sunt de 2, 50 la 3 franci pe leghe, pentru calatorul care apeleaza la serviciile particulare; pentru fiecare hectolitru de grau ele sunt de 45 centime pe leghe; pentru transportul lemnelor de padure ele sunt de 3, 23 franci pentru un car P. 191cu doi boi; ora§ele nuli pot // transporta lemnul de consum decat pe distante mici, nu pot exporta pe Dunare decat granele recoltate la mai putin de 20 de leghe de rau. Cele aflate mai departe au preturi atat de marl, incat graul care ajunge la Marsilia costa de cinci on mai mult decat cel frantuzesc. Cel care nu prelucreaza materia prima intr-o marfa atat de scumpa, pentru a suporta cheltuielile de transport, nu 256 www.dacoromanica.ro poate avea profit. Un francez stabilit la Craiova exploateaza arborii batrani, pentru a face doage pentru butoaie. °data facute doagele,si-adat seama ca transportul for costa multsile-a lasat in padure. Au venit rusii si le-au folosit sa se incalzeasca. Un altul, la fel de perseverentsiactiv, sunt incantat sa-1 numesc, domnul Mallen, nu a pregetat sa lucreze acelasi articol, dar le-a lasat sa pluteasca pe Olt in plute imense, in ciuda tuturor dificultatilor. VIII. Intrefinerea Inchisorilor. Nimeni nu se astepta sa se practice in Tara Romaneasca sistemul faimos din Aubrun sau din Philadelphia, dar nimic nu este mai intristator decat spectacolul inchisorilor turcesti. Acolo vedem inghesuiti barbati impreuna cu copii //, criminali impreuna cu arestatii preventivi, fare pat, p. 192 fara paie in camere joasehiinfecte. In Tara Romaneasca copii sunt separati de adulti, cei detinuti preventiv sunt pusi intr-un local separatsitoti sunt pusi in locuri sanatoase. Prizonierii lucreaza sub supravegherea gardienilor la muncile publice, la pavajul strazilor sau sunt inchiriati particularilor pentru diferite munci. Muncesc in mijlocul populatiei, cu fiarele la picioare, fard a inspira repulsie pe care o starnesc in Franta. Statul, orasul sau particularul care angajeaza un condamnat ii plateste un salariu. 0 parte din salariu este alocat cheltuielilor inchisorii, iar cealalta ii este data la sfarsitul pedepsei. In afara condamnatilor din inchisorile orasului, sunt si altii care sunt pedepsiti la ocna, unii sunt condamnati pe viata, altii pe timp determinat. Nici unii nici altii nu ies din ocna decat la sfarsitul pedepsei. Sunt obligati sa sape zilnic o anume cantitate de sare, aceasta cantitate este calculate astfel incat, cel condamnat, sa o taie in cele sapte ore de munca sustinuta. // CheltuielileP. 193 acestor condamnati nu se gasesc in cifrele de 150 220 franci inscrisi in buget. IX. Tutela orfanilor nu costa decat 60 743 de piastri, dar este departe de a avea intinderea si importanta celei exercita asupra copiilor gasiti din Franta. Regret neglijenta acestei institutii, cu atat mai mult cu cat moravurile sunt libere, iar nasterea unui copil natural are consecinte nefaste pentru mame. Casatoria acestora este imposibila, iar repudierea for este admisa de catre toti. Acest dublu pericol be determine pe tinere sä nu dea inapoi din fata oricarui mijloc, fie el chiar criminal, pentru a ascunde urmarile acestei fapte, care sunt destul de frecvente datorita climei, moravurilor tariisidelasarii modului de viata romanesc. Omul de stat care va rezolva aceasta institutie, ar merita recunostinta tarii. Poate ar putea coopta pentru a rezolva aceasta problems calugaritele; moravurile nu ar fi in pericol, iar membrii luminati ai clerului grec nu ar fi ostili. X. Recensaincintul general se face // prin intermediul celor carecolecteaza p. 194 capitatia. Chiar daca acestia nu au tinut o evidenta clard in 1845, constatam ca. 40 000 de familii romane au emigrat in Serbia, in Bulgaria sau in Austria pentru a scapa de mizeriile invaziei rusesti din 1842 si a corvezilor de claca21[...] XI. Datorii. Alaturi de aceste cheltuieli se gasesc altele mult mai apasatoare. Sunt acelea care produc datoriile publice. Tara Romaneasca nu a initiat niciodata marl lucrari, nici nu a organizat creditul, nici nu a fondat banci, nici nu a avut marl speculatii financiare sau comerciale. In consecinta nu a avut prilejul nici trebuintele pentru a se Imprumuta si a se indatora. Dar guvernele care o protejau // sau oP. 195 21kalka 257 www.dacoromanica.ro dominau, inainte de tratatul de la Paris, nu au intervenit gratuit. Interventia in aceste regiuni, oricat de mic ar fi fost pretextul, oricat de temporare ar fi fost agitatiile, este o obisnuinta a politicii rusesti. De fiecare data cand a intervenit, a cerut intretinerea trupelor sale si o sums pentru cheltuieli. Turcia a facut la fel. Intrand in 1842 si 1845 pentru a aplana tulburarile putin sangeroase, Rusia $i Turcia i-au cerut Tarii Romanesti, care se ferise sa le cheme, plata cheltuielilor de ocupatie. Cererea for nu a putut fi ocolita. Iata unica cauza a datoriilor. Ele se ridicau in 1849 la 18 301 677 de piastri si se pot descompune astfel: Datorii la 1 ianuarie 1848, cauzate de interventia din 1842 2 356 244,19 piastri 871 810 franci Datorie contractata in timpul anului 1848 din cauza intrarii rusilor si turcilor 1 477 985,13 546 834 datorie pentru intretinerea armatei ruse din 1848 8 135 132 3 009 998,84 datorie pentru intretinerea armatei turcesti de ocupatie in 1848 736 903,34 272 654,20 indemnitate pentru administratorii postei pentru depesele armatelor de ocupatie 994 099,16 366 700 // p. 196 indemnizatiile administratorilor de vama 890 359,24 329 432,83 datorie pentru intretinerea armatei ruse pana in februarie 1850 1 600 000 592 000 idem 250 000 92 500 datorie pentru acoperirea deficitului de buget din 1849 1 863 953 689 662 total 18 301 677 689 662 p. 198 Capitolul V Reforme .yi imbunatatiri ale finantelor Un buget echilibrat in ciuda unei datorii importante, impozite directe putine, care sunt asezate pe persoane nu pe lucruri, contributii indirecte prost percepute si prost cheltuite, absenta completa a creditului public, insuficienta cheltuielilor productive, iata tabloul finantelor romanesti. Totusi cate imbunatatiri nu s-au facut in ultimii 25 de ani de catre acest mic popor? Impozitele nu mai sunt stabilite arbitrar, nu mai sunt percepute cu violenta, capitatia si taxa pe ranguri nu mai este un venit particular al domnitorului, a devenit un produs al statului, tributul catre Poarta este fix si imuabil, numarul celor scutiti de impozit, scutelnici si poslusnici, s-a diminuat considerabil, au fost suprimate sau transformate: vinaritu122 sau taxa 22 Vinaritt. 258 www.dacoromanica.ro pe yin, oieritul23 sau taxa pe oi, dijmaritu124 sau taxa pe vitele ce pasc pe pamanturile comunale. Oricat de vicioasa pare a fi perceperea impozitelor, ea este incontestabil superioara celei dinainte. [Despre opiniile lui $lebi effendi asupra organizarii financiare a Tarii Romaneti.] Domnia a fost autorizata sa impuna o taxa mica pe bunurile mandstire§ti. Darp. 203 reprezentantii locurilor sfintei cei ai Muntelui Athos nu au fost de acord cu acest aranjament iau actionat cu atata abilitate, incat autorizatia le-a fost retrasa. Visteria romaneasca invinsa, a fa'cut o alts propunere. Impozitul pe venitul manastirilor se ridica la 4 milioane piaWi. Administratia romaneasca s-a oferit sa garanteze plata catre Locurile Sfinte §i Muntele Athos, cu o conditie //: acestea sap. 204 liciteze perceperea lui, iar tot ceea ce depamte venitul sa apartina vistieriei, cu titlude taxa.Statulse transforma inrealitate inadministratorul bunurilor manastire§ti cu conditia sa le subinchirieze. Oferta a fost acceptata: inchirierea catre licitatori a bunurilor manastirqti, care erau de 4 milioane de piaWi (1 480 000 de franci) a atins cifra de 6 milioane pia5trii (2 220 000 franci). Aceasta diferenta de 2 milioane de piapl (74 000 de franci) intre vechiul §i noul venit, trebuia, conform intelegerii sa apartina vistieriei romfine; dar Episcopia Locurilor Sfinte §i superiorul Muntelui Athos au hotarat altfel: au cerut sa le fie trimisa totalitatea venitului, iar administratia romaneasca a fost nevoita sa se supuna acestei cereri, care era sprijinita de presiunile rusqti. Egalitatea impozitului direct avea mai multe avantaje daca era pus pe avere, nu pe persoane; daca aceasta masura parea brusca pentru a fi pusa in practica, cel putin venise timpul pentru a o pregati. Cat despre impoziteleindirecte,ar trebuisafiecheltuite in vederea impulsionarii // industriei nationale, de a respecta tratatele, in profitul exclusiv alP. 205 vistieriei publice §i nu de a fi puse pe bunurile de prima necesitate. Conform acestor principii: 1. drepturile de varna ar trebui reduse la tarifele convenite intre Poarta iputerile straine; tarifele false ar trebui rea§ezate, ar putea fi puse pe importuri nu pe exporturi, mai ales ca industria nationala este inexistenta. 2. serviciul potei sä fie retras din mainile strainilor, va ft organizat pentru a deveni o sursa de venit; 3. perceperea impozitelor indirecte nu va fi arendata, va fi sarcina administratiei de stat; 4. in fine, prin masuri severe ar trebui sa inceteze sarcinile, pe care coruptia§ivenalitatea functionarilorlefacsa apese pe umerii contribuabililor. Aceasta plaga macina atat de profund sistemul financiar, ca ne vom opri mai mult asupra ei. Municipalitatile percep anumite impozite, adica: de la 3 la 20 de pia§tri (1 franc i14 centime la 7 franci §i 60 de centime) pe butoiul de yin; 3 pia§tri pe vadra (12 litri) de alcool; 1 piastru pe vadra de gudron; 2 piaWi pentru ocaua de tabac, 4 piaWi pentru ocaua de tutun pentru prizat; 1 piastru pentru butelia de yin strain; 4 parale // pentru vitele de povard. Legitimitatea celor mai mult dintre aceste taxe este contestabila, iar perceperea for de catre functionariP. 206 23Oyerill. 24bytmaritt www.dacoromanica.ro 259 insuficient remunerati este in permanenta o sursa de abuzuri. Agentii, stabiliti pe drumurile pline de hartoape ale tarii, cer un numar mare de parale de la oricine nu are sprijin. Administratorii§isubadministratorii de districte, sub pretextul de a face sa fie reparate drumurile, cer taranilor sä presteze 12,15si chiar 20 de zile Ia repararea lor. Se intalnesc functionari indrazneti, care aplica zilele de corvoada destinate lucrarilor publice, pentru Iucrarile agricole de pe pamanturile lor. Un scriitor rus a estimat la64de milioane de piastri (2068000 franci) pe an valoarea corvezilor suplimentare, percepute ilegal in acest mod. Furnizorii statului se inteleg cu administratorii de districte, pentru ca preturile marfurilor sa fie mai scazute si obtin astfel puteri depline pentru a le livra la preturi fanteziste. Iata aici un exemplu: de teama lipsei de grau, sub domnia lui Bibescu, administratia a acordat fiirnizorilor // dreptul de a face rechizitii pe seama taranilor. p.207Jaful a fost ingrozitor. Taranii erau constransi sa livreze graul, Ia un pret de trei on mai mic decat valoarea reala [...] Pentru a demonstra acestor victime ca nu exists pentru ele un regim diferit in timp de pace sau de razboi, rusii au folosit acelasi sistem. In timpul ultimei ocupatii p.208 din1853//,generalul Gorceakov25 a tarifat cerealele la pretul pe care I-a gasit in iulie, atunci cand a intrat in principate, pret care ar fi trebu it in septembrie sa fie de trei on mai mare. Din cauza presiuniloroccidentale pretuls-amentinut. Rechizitiile au fost duse la o plata' mare. Am vazut campia Colentina acoperita de mai mult de 2 000 de care cu lemne, grau, porumb, pe care le duceau comisariatului rus. Taranii erau platiti in bonuri, care urmau a fi platite de vistieria romans. Saracul roman trebuia sa hraneasca, sa transporte produsele si sa plateasca cheltuielile. Cei din Tara Romaneasca nu ar fi fost deloc surprinsi daca rusii ar fi cerut plata cheltuielilor de razboi, in cazul in care razboiul nu ar fi luat un caracter european. Taranul roman nu este singurul care sufera. Clerul care a stiut sä se sustraga impozitului legal nu a putut scapa cererilor domniei. Daca un stabiliment religios de binefacere sau caritate iii creeaza niste fonduri in timpul domniei unui principe onest, este un lucru sigur ca agoniseala lui va fi luata de succesorul acestuia. P.209Domnitorul Bibescu a primit // de la Spitalul Sfantul Pantelimon650 000franci§i de la Santul Spiridon70 000franci. Daca un episcop moare, iar mostenirea sa nu este revendicata imediat atunci aceasta este luata de domnitor si este foarte greu de recuperat. Lucrul acesta s-a intamplat la moartea episcopului de Arges26, care a lasat o mostenire de 200 000 piastri(74 000franci). Intr-un moment de dificultati financiare, printul, iar urmandu-i exemplul§isimplii administratori, au ordonat taierea padurilor ce apartineau manastirii, bisericii sau spitalelor. Domnitorul Bibescu a castigat din aceste vanzari3milioane de piastri (1 110 000 franci). La moartea unui episcop sau a unui superior de mandstire, printul se bucura de drepturile scaunului vacant. Din aceasta cauza intarzie numirea unui succesor. Episcopiile vacante au dat mai mult de 2 milioane de piastri administratorilor lor, 25Mihail Dimitrievici Gorceakov, cneaz, general rus, comandant al trupelor rusesti din principate in timpul razboiului Crimeii (1853 1854), generalisim (1855). 26Ardjech 260 www.dacoromanica.ro iar manastirile mai mutt de1 500 000 pia§tri (550 000 franci). Episcopul sau superiorul unei manastiri ii fac domnitorului cu ocazia numirii for un cadou. Acesta se poate ridica la suma de 100 000 ducati (1 200 000 franci) pentru un mitropolit §i doi episcopi numiti in acela§i timp. Mini§trii procedeazaIafel,iarinaltii functionari au un comportament identic. Directorul carantinei dintr-un important port dunarean cere subdirectorului a cincea parte din ca§tigurile sale. Manastirile laP. 210 randul for platesc cadouri pentru orice servicii (acute de catre domn. Manastirea Sfantul Gheorghe, ale carei arhive au disparut in incendiul din 1847 din Bucure§ti, a donat un teren in valoare de 65 000 pia§tri (24 050 franci) domnului, pentru ca i-a legalizat copiile titlurilor disparute in foc [...] Cheltuielile inscrise in bugetul romanesc sunt extrem de utile,ele suntp. 212 gandite intr-un spirit atat de economic, incat fara a reduce cifrele, oamenii de bun simt s-ar orienta spre alocarea for ramurilor productive, a§a cum stint cele destinate lucrarilor publice, educatiei populare, agriculturii, industriei sau asistentei publice. Aceste cheltuieli sunt foarte mici. Pentru a construi drumuri, poduri §i intretinerea acestor cai de comunicatie de toate felurile, intr-o tara strabatuta de rauri in toate latimea ei, la o suprafata de 3 820 leghe nu au fost afectati decat 200 000 pia§tri (74 000 franci). Ce a urmat? Tara Romaneasca se gase§te fara drumuri, iar podurile nu sunt, cu o singura exceptie, dee& numai ni§te treceri// (-acute din scanduri saup. 213 din trunchiurile vapoarelor avariate, ca cele de pe raul Arge§ pe drumul spre Bucure§ti; pe raul Olt spre Slatina; pe Ialomita spre Urziceni. Scolile primare au incetat a fi subventionate. Inainte de 1848, fiecare sat avea o §coala publics, care era frecventata. Dupa ocupatia rusa, nu mai exists deck §coli particulare, cele oficiale s-au inchis. Din fericire guvernul roman, a redeschis aceasta sursa pentru tineretul dornic de invatatura. Nici un piastru nu a fost dat agriculturii,industriei sau institutiilor de asistenta publics. Dupa aranjamentele (acute de contele Kiselev27, comisarul rus din principate, guvernul ar fi trebuit sa aiba mereu la dispozitie un fond de rezerva pentru a veni in ajutorul agricultorilor, victime ale calamitatilor naturale. Aceasta rezerva nu exists, iar agricultura supravietuie§te fara nici un viitor, fara incurajari, rara ajutoare. 0 expozitie a produselor agrare, o §coala unde se puteau invata cateva notiuni de agronomie a fost deschisa §i atesta ca atentia publics se poate trezi §i ca guvernul intelege // in sfar§it imensa importanta a acestei ramuri pentruP. 214 bunastarea publics. Industria, sacrificata de catre sistemul vamal nu poate sa se organizeze, insa de curand deschiderea unei §coli de arte §i meserii Ia Bucure§ti, unde s-au inscris deja cativa elevi, ne face sasperam caindustria va prospera in aceste tinuturi bogate. Saracia nu se afla in atentia statului. Numai inimile caritabile yin inajutorul nefericitilor,prin fondarea§idotarea unor stabilimente de binefacere. Statul nu be interzice activitatea, dar nici nu se implied in sprijinirea for [..]Creditul public, aceasta putere a statelor occidentale este necunoscut in Tara Romaneasca. Nu va fi posibil sa fie instituit decat atunci cand vor fi adoptate masuri, printre care nemarginimsa semnalam: uniformizarea monedelor, crearea unei banci nationale, constituirea datoriei publice. Sa examinam aceste trei probleme. 27 Pavel Dimitrievici Kiselev (1788 1872), general, diplomat rus, preedinte al DiN anurilor din principate in timpul regimului de ocupatie rusa (1829-1834). www.dacoromanica.ro 261 p. 215 Reforma i uniformizarea monedelor Exists astazi in Tara Romaneasca monede de toate felurile si provenientele. Monede de calcul, monede reale, monede austriece,frantuzesti,italienesti, englezesti, monede ce au cursul tarii de provenienta, monede demonetizate, fara curs, toate se gasesc in principate si circula intr-un talmes-balmes generalizat si daunator pentru toti, inclusiv pentru camatari. Acestia din urma sporesc buimaceala tuturor, facand analogiile dintre monedele europene cu paraua si piastrul, trecute drept monede de calcul. Sa incercam sa deslusim acest Babel28. 1. Moneda de calcul se compune din para $i piastru. Paraua valoreaza un pic mai mult decat o centima (cel putin a 25a sau a 35a parte); 40 de parale fac un piastru, 90 de parale un zwanziger, 105 la 109 parale un franc; acest ultim curs variaza, urmand cursul de schimb. Creitarul actual din Austria' circula Ia 4 parale. p. 216 Inutil // sa spunem ca se poate confunda paraua din Tara Romaneasca cu cea din Constantinopol, a carei valoare este de 150 la franc. Piastrul are 40 de parale. Nu are nici o legatura cu piastru spaniol, moneda cea mai raspandita, care valoreaza 5 franci si 45 de centime cu titlu de 0,903. A nu se confunda cu piastrul de Constantinopol, care nu valora in 1831 decat 27 de centime, in 1846, 25 de centime, iar astazi 20 de centime; nici cu cel de Alexandria, care valoreaza aproape 1 franc si 63 de centime, nici cu cel din Smirna, care valoreaza 68 de centime. Piastrul din Tara Romaneasca valoreaza in jur de 36 de centime si 1/3; pentru ca sunt necesare 2,27 parale sau 2 si 2/3 pentru a face un franc. Dar cum valoarea francului este supusa oscilatiilor continue ale unui schimb atat de fantezist, incat pentru a face un franc ar trebui 2 piastri si 27 de parale sau chiar 20 de parale sau chiar 2 piastri si 32 de parale si chiar 35 parale, prin urmare schimbul este de aproape de 8-9 Ia 100, fie aproape de 3 centime (2,88) pentru o valoare de 36 centime 1/3 la paritate. De aceea, calculand la cursul mijlociu, 1-am adus in aceasta lucrare Ia cifra de 37 centime. Paraua si piastrul nu sunt decat monede de calcul. In timpul sederii mele in Tara Romaneasca nu am putut gasi, // in ciuda cautarilor mele, un singur piastru in p. 217 circulatie, am zarit o para o singura data. Chiar mai mult, vanzatorul caruia i-am oferit-o a refuzat sa o primeasca. Este o piesa mica asemanatoare fierului alb, purtand efigia in profil a sultanului, subtire cat foaia de hartie de scris si cu diametrul mic. Zarafii sau camatarii pastreaza paraua si piastri in pravaliile lor, mai mult drept o curiozitate, deck ca monede de schimb. Dar cu ajutorul acestei monede fictive, bancherii din Tara Romaneasca si-au pus ei si populatia la adapostul operatiunilor financiare dezastruoase, pe care guvernul turc le-a facut in domeniul monedelor [...] II. Monedele austriece sunt adevaratele monede intrebuintate. Ele sunt primite in toate tranzactiile, privite cu mare admiratie de catre cei avuti si de catre cei multi, atat in orasele de pe litoral cat si in satele de la munte. Se disting trei feluri: p. 218 moneda divizionara, // acestia sunt creitarii; in argint, zwanziger sau in aur, ducatii. 28 Referire la haosul lingvistic at Turnului Babel. 29 Moneda de argint batuta Inca din sec. XII in Tirol. 262 www.dacoromanica.ro 1. Creitarul care este utilizat in Austria are o valoare de 4 parale. Aceste monede divizionare, micute si bine Acute de monetaria vieneza, constituie moneda de schimb obisnuita in toate micile tranzactii. Circula creitari de 9 si de 13 parale. Aceste ultime piese ra'ra valoare in Austria, s-au refugiat in principate $i s-au mentinut aici. 2. Zwanziger valoreaza 90 de parale sau 2 piastri si 10 parale. Deci au cam 84 centime si jumatate. Aceste piese de argint, comune in 1853, an devenit rare acum. In timpul ocupatiei principatelor, austriecii si-au impus bancnotele, care nu valoreaza nimic in afara frontierelor austriece. Romanii au trebuit sa is acele hartii drept monede. Imediat speculantii an inceput sä lucreze; ei au inceput s5 achite ceea ce aveau de achitat in aceste hartii moneda, refuzand totusi s5 le primeasca atunci cand altii incercau sa le-o vanda si exportau moneda de argint in Austria, unde era plasata cu un beneficiu important. 3. Ducatul de aur austriac, de 32 de piastri sau // de 32 de piastri si 2, 4, 6 p. 219 parale dupe cum variaza cursul de schimb, valoreaza 11 franci si 72 centime sau 12 franci, iar uneori chiar 13 franci. Se imports considerabil din Viena. Femeile ii gauresc si se gatesc cu ei, unele ii poarta ca un colier in jurul gatului, altele, evreicele mai ales in jurul fruntii. Clasele avute prefers ducatii de aur, din cauza importantei tranzactiilor, a usurintei in a o transporta si a-i schimba. Poporul prefers zwanziger, pentru ca este mai putin supus influentei schimbului. III. Monedele otomane sunt mai rare si mai putin utilizate ca acelea din Austria. Dar in timpul pacii au devenit pretioase pentru ca, facute din argint ele incearca sa inlocuiasca zwanziger al carui curs a fost ridicat prin speculatii financiare in timpul ocupatiei austriece. Se cunosc: 1. icosaru130, piesa de argint mai mare, mai grea, mai incomoda decat moneda noastra de cinci franci, dar care nu are valoarea mai mare de 4 franci si 60 de centime; 2. carboava31, care valoreaza 10 piastri Si 'A (circa 4 franci); 3. irmeliiiu132, care nu valora deck 12 piastri 'A (circa 4 franci si 50 centime) Ia Bucuresti, si care // este primit pentru 13 piastri si p. 220 'A (circa 5 franci) Ia Braila. IV. Moneda ruseasca nu se gasea in mod normal in principate. A fost adusa odata cu ocupatia ruse, dar nu a fost folosita mult timp, in principal pentru a populatia a receptat-o cu dificultate, iar apoi pentru ca nu se putea schimba deck cu 24 de zwanziger (in jur de 20 de franci), iar bancherii gaseau un pret mai avantajos in Rusia si o exportau acolo. V. Monedele franceze de 20 de franci si de 5 franci nu apareau in tranzactiile comerciale, dar bancherii le cautau platind 23 si 'A zwanziger. Aceasta nomenclature imperfecta ajunge pentru a arata varietatea monedelor si neplacerile care apareau in timpul tranzactiilor [...] Inlocuirea acestor monede cu o moneda unica si proprie principatelor este o p. 221 reforms ceruta de comert, de popor si de catre stat. De ce atunci Turcia se opune, din moment ce moneda sa nu poate circula in Tara Romaneasca cu valoarea ei 30 lkossar, monedeA turceasca din aur, cu valoare de 20 de piaWi. 31 Karbovans, moneda ruseasca de argint in valoare de o ruble. 32 Yermelik, moneda turceasca de 20 de parale 263 www.dacoromanica.ro reala? Problema de a se sti care va fi moneda legala si ce pecete va avea aceasta se va rezolva cu dificultate. Demnitatea Turciei nu va permite niciodata ca sa se adopte o moneda strains, cea austrica de exemplu, dar nimic nu se va opune, poate, p. 222 Ia ceea ce se va face sub supravegherea8icontrolul // Adunarii nationale restaurate. Domnii din Tara Romaneasca vor aveau dreptul sa bats moneda. In posesia tuturor drepturilor, care in Franta !Ana Ia 1789 s-au numit regaliene, ei pot exercita aceste drepturi. Tratatele, interzic Turciei de a se amesteca in administratia interns, care este exercitata de catre domni, iar dreptul de a bate moneda este unul fare importanta. Domnitorul Stirbei a vrut sa pund in practice acest drept si a batut cateva monede divizionare, care au fost bine primite, dar a fost nevoit sa le retraga din circulatie [...] p. 225 III. Crearea unei banci nationale de cont.yide credit De mai milt on s-a dorit stabilirea unei banci in principate, dar toate tentativele au esuat. S-a reusit totusi deschiderea uneia in Moldova33; sucursala din Bucuresti a fost incredintata consulului belgian, persoana tandra, active5idistinsa, capabila de a face sa prospere intreprinderea, dar pana acum nu s se face prin intermediul bancherilor, cei mai multi niste camatari fard scrupule. Argintul valoreaza 10 si 12 la 100, dar ei cer 18, 24, 30 pentru 100. Dace statul roman ar fonda o banca nationale si ar apela Ia capitalurile din Occident, ar fi auzit si ar da celor care it imprumuta, incredere. Siguranta ar fi suficienta, dace ceea ce ar fi formele expeditive ale legislatiei europene, ar fi aplicate Ia recuperarea biletelor comerciale, dace plata ar putea fi urmarita, iar debitorul, oricare ar fi calitatea si rangul sau, ar putea fi fortat prin intermediul Iegii chiar Ia exproprieri imobiliare. p. 226 Aceste masuri // ar implica, este adevarat, recunoasterea unui lucru economic de catre Turcia, adica dreptul unui strain de a expropria un boier de pamantul sau si de a si-1 adjudeca. Dumnezeu sa face ca aceasta legislatie sa fie recunoscuta si nimic nu se poate opune, din moment ce Tara Romaneasca a pus in vigoare Codul comercial francez34 [...] III. Crearea unei marl carli a datoriei publice Tara Romfineasca era dreptul de a imprumuta si de a avea o datorie publics. Tratatele ii recunosc acest drept,iar faptele o constata: RusiasiTurcia sunt creantiere. Pentrua -5iputea recupera cheltuielile din timpul ocupatiilor din 1842 si 1848, aceste puteri nu numai ca i-au permis imprumutul, dar I-a si recomandat. Nu ramane deck de a organiza exercitarea acestui drept, dupe toate principiile stiintei $i ale experientei, asa cum sunt ele prevazute in legile datoriilor publice, in Statele Occidentale. Este destul de curajos din partea noastra de a enumera toate masurile pentru a p. 227 organiza si a // dezvolta creditul public intr-un stat. Acesta se naste din demnitatea unui guvern, din bogatia natiunii, din geniul membrilor sal, din dezvoltarea agricold, industrials1icomerciala a tarii, din intelepciunea administratiei, din 33 Prima case de bancd a fost inflintatd Ia Iasi in 12 24 martie 1857. Fondatorul ei a fost bancherul prusian F. W. Nulandt, director at Creditului din Dassau. Intitulatd. nationald", ea era de fapt o anexa a celei germane, unde de alt lel se alla intreaga conducere. 34 Codul comercial francez a intrat in vigoare in 1840 in Tara Romaneascd. 264 www.dacoromanica.ro dispozitiile fericite ale legii; intr-un cuvant depinde de ansamblul institutiilor politice, economice si sociale ale unui popor. Situatiasitendintele din Tara Romaneasca, chiar in stadiul actual de dependenta, nu se opun crearii unui credit public, dar trebuie ca inainte de toate sa se restabileasca institutiile protectoare care existau inainte de 1848, reorganizandu-le si consolidandu-le intr-un sens national [...1 Studii diplomatice si economice asupra Tarii Romfinesti Al treilea studiu. Comertul in Tara Romfineasca p. 238 Starea trecuta si actuala a comertului, exportului si a importului Supunem statisticienilor tabloul exporturilor si importurilor din portul Braila: Anii Valoarea exportului Valoarea importului 1845 14 733 300 franci 5 244 869 franci 1846 14483468 7304124 1847 28124397 6999501 1848 11459993 7504654 1849 11891100 9163254 1850 11047942 8298815 1851 18017034 8539375 1852 19106013 8 861335 1853 14423 835 7213035 1854 15659000 1855 38093000 3803000 Portul Braila este unicul port muntean deschis exportului si importului din Levant, Mediterana si Occident. Tabloul miscarii intrarilor si sosirilor in acest port ne da o idee exacta a directiei spre care se indreapta comertul general din principat. Rezulta ca importurilesiexporturile au progresat pang in 1848. In acest an, datorita evenimentelor care s-au manifestat in Europa si in principat, ocupatia tarii de catre armatele rusesti si turcesti, au provocat/1perturbatii, care au depasit 28 milioane dep. 239 franci in 1847, au scazut la 11 milioane si V2 in 1848 si nu s-au ridicat la nivelul din 1851. Dar cand lumea occidentals si-a reluat activitatea comerciala si si-a reinnoit cererile si cand armatele de ocupatie s-au retras, comertul din principatsi-areluat mersul ascendent. Exportul a crescut de la11Ia 18 milioane si a depasit 19 milioane in anul urmator. Aceasta ultima cifra este cu atat mai importanta, cu cat este atinsa in timpuri normale. A fost nevoie de foametea occidental's, pentru ca ele sä se ridice la 28 de milioane in 1847. Acest total exceptional ar fi putut fi depasit in 1853, daca razboiul, ocupatia rusa si inchiderea Sulinei nu ar fi paralizat tranzactiile. Nimeni, nu se indoieste de aceasta evolutie, dintre cei care au vizitat magazinele de grane din Braila si Galati, imensele rezerve ingramadite Ia Calafat, Ia Giurgiu, Ia Islaz si au cunoscut demersurile proprietarilor de cereale pentru a satisface cererile asteptate de Occident. De altfel cifrele din 1855 o dovedesc cu prisosinta. 265 www.dacoromanica.ro Din 1845 in 1848 importurile au progresat, de asemenea. Dar cum ne p. 240explicam ca in loc sa descreasca // din 1848 in 1852, precum exporturile, din cauza evenimentelor politice, ele s-au dezvoltat i au scazut abia in 1850, in momentul in care exportul atingea cifre mari §i in care Occidentul isi relua speculatiile? Sederea armatelor de ocupatie pe teritoriul principatului este singura explicatie. Cererile ofiterilor au crescut consumul, iar nevoia de obiecte facute in strainatate a fost mai mare; aceste cereri auscazutodata cu retragerea lor, importurile au scazuti numai ere§terea §i dezvoltarea continua a resurselor acestor tinuturi au facut ca in loc sa scads sub cifra din 1847, importul s-a mentinut, chiar i dup. retragerea trupelor protectoare, la un nivel relativ ridicat [...] p. 241 In Tara Romaneasca, populatiaseclasifica,raportandu-selarelatiile p. 242comerciale, //in trei categorii. Taranii, care stint cei mai numero§i, isi fac tot strictul necesari nu cer aproape nimic din comert, decat numai colonialele care sunt aduse din Anglia. Mqte§ugarii §i negustorii, care formeaza a doua class, se aprovizioneaza din Rusiai in special din Austria. Gasesc in aceste tad articole de calitate inferioara, dar la preturi mici, care sunt suficiente pentru nevoile §i comertul lor. De catva timp, Anglia expediaza acestei clase o mare cantitate de bumbac, de tesaturi de bumbaci obiecte din fier. Cea de-a treia categoric este cea a boierilor. Ea are obiceiuri luxoase, are gusturi fine, iar cererile ei sunt bine orientate. Pentru aceasta class sunt importate obiectele occidentale, pentru ea sunt cautate articolele de lux. Dar acest comert se adreseaza unei clase putin numeroase, indatorata, schimbatoare. Ar trebui deci mai multi ani pentru a da o extindere mai mare, in special obiectelor de luxi scumpe. Nu ace14 lucru se intampla cu exporturile. Ele constau indeosebi in produse p. 243 agricole; industria agricold // este singura industrie a tarii. Legislatia, fertilitatea solului, absenta capitalurilor, ignoranta poporului i lipsalui de libertate au concentrat toate eforturile spre agricultura. Exporturile sunt toate din aceasta sursa, care nu este nici pe departe atat de bogata. Agricultura, care nu este dezvoltata, nu produce deck o mica parte din ceea ce ar putea. Pamantul este cultivat cu ajutorul plugului primitiv, singurul instrument care se afla aici. Niciodata cultivatorul nu folosqte ingr4aminte pe pamanturile sale;el arunca resturile de la animate, considerandu-le nu numai inutile, dari periculoase; parloaga dureaza doi ani §i nu este urmata decat de un singur an de insamantari. Taranul esteerb35, deli teoretic liber este ingradit in orice proiect. Din aceasta cauze, la care se adauga altele, rezulta ca pamantul este putin cultivati are un randament scazut fata de cel care it poate da [...] p. 244 In prezent principatul nu exports delocMina il.Starea primitive a morilor de vent, absenta moraritului rational sunt cauzele acestui fenomen, pentru ca multe cereale raman in fiecare an nevandute, iar nevoia de Minas explica importurile, in anumiti ani, decantitatiimportante din Rusia sau Austria. Crearea la Giurgiu a unei mori cu aburi a fost o afacere buna, atat pentru antreprenor, cati pentru populatie. Carbuncle exists in tars, poate fi qor extras, dar minele nu sunt exploatate din cauza lipsei mijloacelor de transport. Un zacamant intins, descoperit in districtul 35'pram' dependenti erau claca§i. 266 www.dacoromanica.ro Bacau, aproape de satul Comane§tia6, in Moldova, de o calitate superioara, marturie fund Compania Dundrii care IIfolose§te, a fost parasit din cauza ignorantei muncitorilor §i a dificultatii drumurilor. Toate celelalte mine din Tara Romaneasca, cu exceptia celor de piatra de moard, adica minele de fier, de arama, de argint, de aur, de marmura, de alabastru, foarte numeroase, se spune in tinuturi muntoase, nu sunt exploatate. Se marginesc numai la culegerea aurului §i argintului adus de rauri. Proprietarii riverani ai acestor rauri sunt obligati sa solicite un permis // domnului,p. 245 pentru a putea spala nisipul raurilor, §i nu-I obtin decat cu conditia de a da vistieriei o cots parte din metalul pretios. Concesionarul inchiriaza muncitorilor dreptul de a exploata o anumita Intindere de rau, cerand o redeventa anuala. Ace§ti lucratori aproape toti tigani, utilizeaza procedeele primitive care sunt asemanatoare celor din California [...] I. Exportul [...] Articolele cerute astazi sunt: lemnul, bucati sau doage, cantaridele in cantitate mica, cerealele, ceara §i mierea, care merg la Viena §i Trieste, foarte putin tuica, branza de oaie pentru Turcia, in §i rapita de bund calitate, o mare cantitate de grasime de bou §i oaie, fasole, laneturi de oaie §i de // capra, piei exportate inp. 246 Ungaria, lipitori, sare pentru Serbia, Marea Neagra sau Marea Azov, matase bruta, grasime de porc sau de mistret, tutun, came sarata §i conservata. Printre aceste obiecte, lemnul taiat bucati, destinat §antierelor de constructie din Constantinopol, grasimile, laneturile, §i mai presus de toate cerealele sunt principalele articole de export ale Tarii Romane§ti. Pentru fiecare dintre acestea avem informatii, pe care le vom prezenta cititorului tratand fiecare dintre ele in ordine alfabetica. 1. Lemnul. Multe paduri din Tara Romaneasca sunt foarte frumoase §i bogate. Cele de langa Dunare apartin manastirilor, de cand proprietarii au taiat padurile pe care le detineau. Crangurile putine, sunt risipite; animalele rod anual vlastarii, proprietarii nu-§i Ingradesc livezile, iar trecatorii fara nici o grija se infrupta din ele. Incendiile sunt obi§nuite. Un cioban roman este surprins de frig in padure, face focul pentru a se incalzi dintr-un pin sau un stejar secular; arzand arborele, // vantulP. 247 agita focul §i padurea is foc. Un cultivator care vrea sa defri§eze campul vecin cu o padure, arunca un §omoiog aprins in marile tufi§uri uscate, mai ales toamna. Daca vantul sufla catre padure, iar focul alearga din tufi§intuffs, el nu are nici o grija. Intelegem ca o astfel de risipa va duce la prapadirea unei bogatii naturale. S-a numit, pentru a se remedia situatia, o comisie forestiera insarcinata sa pregateasca un regulament, pentru a supraveghea exploatarea §i conservarea Iemnului. Cea mai mare parte a membrilor din aceasta comisie sunt francezi, onorabili §i distin§i; ei sunt condu§i de catre un om instruit §i capabil, insarcinat sa inspecteze padurile. Razboiul i-a risipit a§a cum furtuna risipe§te pasarile [...] Nepasarea proprietarilor, devastarile vechi, vanzarile recente au diminuat padurile in Tara Romaneasca. Dar mai sunt Inca paduri frumoase in Oltenia, // iarp. 248 in Carpati sunt magnifice. Stejarul, brazii, pinii, ulmii, fagii sunt speciile care 36Komaneckti, ora§ in jud. Bacau. 267 www.dacoromanica.ro doming. Stejarul se gasete in special padurile din Munteniai Oltenia, fagul, ulmul §i pinul nu se gasesc decat in regiunile muntoase. Fagul este de o calitatei de o frumusete deosebita; braduli pinul ating proportii frumoase §i sunt acceptati cu deosebire de marina franceza. De obicei ulmul se gase§te pe versantele Carpatilor, dar se poate intalni in palcuri importante in Oltenia §i mai ales langa Craiova. Acesta nu cre§te in locurile ingustei ml4tinoase. Este poros, se conserva greui este lipsit de soliditate, de fermitatea care it recomanda pe ulmul francez. intalnim trei specii de stejari [...]. Din prima se face coarnele de plug, din celelalte doua se fabrics grinzile sau alte piese pentru nave, iar toate se folosesc pentru incalzit. Totu§i stejarul se mai folose§te la fabricarea butoaielor pentru ca nu p. 249 putreze§te. Aceasta specie // de stejar este cunoscut in Franta sub numele de stejar lombard §i de stejar de Calabria, din cauza faptului ca se gasesc in abundenta in p. 250 aceste tinuturi [...] // Strainii nu sunt tentati sa exploateze padurile romaneti decal cu mare circumspectie, atat din cauza cunotintelor specializate care stint necesare, cati din cauza dificultatilor considerabile ce izvorasc din lipsa muncitorilor i absenta drumurilor. Este foarte dificil sa inveti un roman meseria de taietor de lemne, tiganii se supun mai qor §i invata mai repede, dar este indispensabil sa-i instruie§ti §i sa-i conduci prin muncitori experimentati. Antreprenorii care nu vor aduce muncitori straini, nici utilaje din Occident se vor opri inainte de a incepe. Va ie§i in pierdere §i cel care nu va lua in calcul dificultatea transportului. Cursurile de apa navigabile, ce pot fi folosite sunt rare. Iarna torentele au o viteza mare, vara sunt seci. In mod obi§nuit sunt pline de mori, de baraje fara numar. Daca transportul pe apa se practica putin, cel pe uscat este greu. Carutele facute din lemn fara o bucata de tier, mici, putin solide §i trase de boi nu suporta // p.251 decat incarcaturi fara mare greutate§ise innamolesc la prima ploaie. Din octombrie pans in mai nu se poate circula. Numeri* straini, printre care §i francezi, in afara de unul singur, care au incercat exploatarea lemnului au quat in aceste incercari. Tentative le for facute in graba, fail a studia inainte esentele lemnoase, fara a cunoa§te cheltuielile de transport §i lipsa fortei de munca au sfar§it prin a qua. Aceste neplaceri nu au putut fi evitate nici de catre cei care au fost prevazatori. 0 companie franceza, condusa, <§i> formata de un om onest, care beneficia de capitaluri importantei de materiale alese, s-a constituit pentru a exploata o padure boiereasca.. Ea era protejata de consulul general al Frantei, a adus muncitori, ma§ini, utilaje din Franta §i totu§i nu s-a putut salva de la dezastru37. Nu se cuno4te alts reqita decat cea a unuia dintre functionarii sai, domnul Mallen; dar acesta nu ar fi putut cunoa§te succesul daca nu ar fi depus inteligenta, munca, energie de care putine persoane sunt capabile. Numai el singur in Tara Romaneasca poate extinde comertul cu lemne la o scars mare. El face din arbori grinzi §i doage p. 252 pentru butoaiei le trimite // la Marsilia unde gasqte cu qurinta clienti [...] p. 253 II. Cantaridele. Se intalne§te // o mica cantitate din aceasta marfa in Oltenia, de unde se poate procura anual o incarcatura. Dar productia este atat de mica incat se imports din afard pentru nevoile interne, iar in 1849, Moldova a furnizat marfa 37 Probabil este vorba de tentativa de pe mosia Iui Barbu $tirbey, la care facea referire Adolphe Billecocq in memoriile sale. 268 www.dacoromanica.ro pentru 8 000 de franci. Datorita raritatii marfii putem intelege de ce aceasta este scumpa. Daca nu sunt ingrijite, cantaridele se pot asfixia, daca nu sunt uscate, nu se pot conserva bine, se sfaramiteaza §i se amesteca cu alte substante. Nu se pot obtine sub 11 franci pe kilogram, fara a pune la socotealasitaxele de vama, de ambalajside transport [...] III. Cereale. Sub aceasta denumire intelegem graul, secara, orzul, porumbul (ovazul nu poate fi exportat). Cerealele sunt cel mai exportat produs al Tarii RomaneVi. Aceste tinuturi produc anual dupa evaluarile din 1852, 300 000 de kilograme sau 2 100 000 hectolitri de cereale. In 1852 a fost trimis in Franta gran in valoare de 318 227 franci // Mai ales spre Marea Britanie a fost exportat grausip. 254 porumb. Dupa ce, la propunerea lui Robert Peel' parlamentul a reformat tarifele prohibitive ale Angliei, la Londra graul romanesc a gasit plasamentele cele mai avantajoase. Pretul depinde mai mult de abundenta recoltelor decat de multimea cererilor. Pietele din Occident,siin special cele din Anglia regleaza tarifele. Kilogramul de grau valora Ia Calafat 120 de piaVri (44 de francisi40 de centime), inainte de intrarea trupelor ruse§ti in Tara Romaneasca; peste o lung dupa trecerea Prutului, a avut aceea§i valoare; invazia nu a avut niciun efect asupra cotei din acest tinut. Dar pentru ca recoltele occidentale au fost insuficiente, iar cererile din Marsilia §i Londra au ajuns Ia Braila, graul a avut un pret mai mare de la 120 Ia 190 de piaVri§i200 de pia§tri (44 de franci, 40 centime Ia 60 franci §i 70 centime). In secolul trecut, valoarea kilogramului romanesc nu a dep4it 2 pia§tri, astazi el nu se vinde mai putin de 100 la 110 piaWi (de la 37 franci la 40 franci§i75 centime) Ia Calafat§iIa 120 de piaWi (44 franci 40 centime) Ia Braila. Acest pret face ca hectolitrul sa coste 6 franci§i50 centime la Calafat, iar Ia Braila 8 franci. Totu§i // p. 255 la Braila graul nu valora, in medie, in 1852, deck 7 franci, porumbul 5 franci, secara 4 franci, orzul 3 franci§i50 centime pe hectolitru. Aceste preturi sunt mai mici deck cele din Galati, unde, in acelai an, graul era cotat la 10-11 franci, iar porumbul la 7-8 franci pe hectolitru. Preturile sunt mai marl pentru ca se adauga: drepturile de vama, inchirierea magazinelor, pretul de navlu. Drepturile de vama, care pentru cereale nu sunt fixate deck la 5 pentru 100, ca§ipentru alte marfuri, reprezinta o anomalie a tarifului. Ele sunt stabilite pe kilogram romanesc astfel:1. pentru grau la 4 pia§tri§i20 parale (1 franc§i 67 centime); 2. pentru secara la 4 piatri 4i 20 de parale (1 francsi67 centime); 3. pentru orz Ia 2 pia§tri §i 20 de parale (0,93 centime); 4. pentru porumb la 2 pia§tri 37 paralesi1/2 (1 francsip centime). Chiria magazinelor este foarte ridicata in anii de scumpete. Toate cerealele merg in acela§i timp spre Braila, adica in jur de 500 000 kilograme, 350 000 hectolitri pe saptamana. Aceasta abundenta aduce o supraincarcare din care proprietarultie sa traga profit, astfel incat in 1853 s-a inchiriat cu 28si30 de icusari (138 franci) pe luna un hangar, // care putea inmagazina o cantitate de la p. 256 260 Ia 280 de kilograme de grane. Depozitele de cereale sunt construite la Braila din Iemn, sunt wzate pe tarmul Dunarii, pe un teren jos, care devine ml4tinos la 38 Robert Peel (1788 1850), om politic englez. 269 www.dacoromanica.ro prima inundatie, si este plin de praf in vreme de seceta.Intr -unastfel de depozit, cerealele sunt supuse umezelii, se conserva prost si cer mentinerea unei maini de lucru numeroasasicostisitoare. Orzul siin special porumbul romanesc sunt de calitate superioara. Tot porumbul pe care 1-am vazut in 1853 in porturile dunarene, era cu boaba plink neteda, lucioasa, chiar dace suferise caldurile verii. Copt in septembrie ajunge la jumatatea lunii in porturile dunarene, incarcat in care de lemn, tras de o pereche de boi, formand siruri lungi. Cerealele puse direct in camp, expuse intemperiilor, nu sunt tinute decat de niste scanduri acoperite cu niste paturi [...] Am citit nenumarate scrieri, care sustineau ca graul din Tara Romaneasca este superior celui din Franta p. 257H. Din contra boaba este mica si ward, iar granele sunt intretinute prost si sunt amestecate cu paraziti. Rareori graul este despartit de secard, de multe on doming aceasta din urma. Se conserva prost in depozitele din Braila, iar la sfarsitul anului ii gasesti muscat, si devorat de gargarite [...] Aceasta nestiinta barbara, aceasta nepasare incredibila este o realitate in care traieste taranul roman. Aceasta Iipsa de initiative este atat de mare, incat numeroase cereale sunt lasate pe camp, multe luni dupd seceris, expuse intemperiilor. Este ceea ce am vazut eu in august 1853, in momentul in care scumpetea alimentelor in Franta era mare, iar aici cerealele erau abandonate pe pamanturile de unde au fost secerate.Spice ledeja innegrite de ploi sisoare erau in cea mai mare parte putrezite, iar aceleasi cereale se gaseau exact in aceleasi locuri si in noiembrie. Taranii scot boabele de pe spic cu ajutorul cailor, in modul cel mai primitiv; mecanismul care le vantura sta pe loc, aruncand graul perpendicular Ia o inaltime mare, lasand multe impuritati [...] Romanii, lipsiti de locuri de inmagazinare a granelor, nu-si pot conserva cerealele decat in depozitele publice, facute din barne, care se imbued unele cu altelesiridicate pe o platforma la un metru de sol, pilonii P. 258 // sunt in pamant. Astfel sunt depozitele de scanduri din Braila si foarte rar sunt folositesicalele vaselor. Cu exceptia negustorilor nimeni nu se ingrijeste de intretinerea lor. Trebuie sa ne miram ca cerealele for sunt umede si muscate? Provenienta este foarte importanta; pentru Ca in functie de origine graul este mai mult sau mai putin frumos, curat, greu si de calitate. Graul de Calafat, cel de Islaz si cel de Izvor39 sunt printre cele mai bune; sunt urmate apoi de cel din Braila, apoi de cel din Giurgiu: cerealele recoltate din bazinul Ialomitei4° urmeaza imediat, dar ele sunt considerate deja inferioare. La Braila intalnim graul care cantareste 22 ocale la banita. In ciuda acestor imperfectii, negustorii prefers graul romanesc celui din Odessa, in anumiti ani. In 1854, in timp ce exportul granelor era diminuat in portul rusesc, el crestea Ia Braila si Galati. In special porumbul, a carui culture se intinde in fiecare an [...] p. 260 lath' cantitatea de cereale exportata in 1851 si 1855 in Braila si Galati. 39 iswor. 40Jalonitza. 270 www.dacoromanica.ro Braila Galati 1851 1855 1851 1855 Grau 836 156 hect. 10852 292 hect. 374864 hect 993 384 hect Porumb1 780 737 2150 537 963498 1 320 076 Secara 6 110 194202 185 366 Orz...... 315 900 3164 Total 2 958 900 13002 849 1 535728 2500 826 Repartitia cerealelor ie§ite din Braila este in 1851 astfel facuta Intre tarile exportatoare. Grau Porumb Orz Ovaz hectolitri hectolitri hectolitri hectolitri Franta 16 529 1 150 Marea Britanie 252 470 759 895 1 815 2 561 Trieste §i Venetia 152 830 305 997 2 197 Genova 7 598 7 364 Constantinopol 366 626 502 582 2 074 313 345 Livorno, Anvers 60 096 3 754 Total 856 149 1 580 742 6 086 315 906 Comertul cu cereale se afla in Intregime in mainile negustorilor straini: armeni, evrei, greci, italieni, foarte putini sunt francezi, foarte putini sunt romani §i nu sunt dintre cei mai one§ti. Ei cumpara graul taranilor §i proprietarilor cu mult timp inaintea recoltei la un pret stabilit, platit o parte Inainte §i o parte la livrare. Aceste contracte, // interzise printr-o lege, pe care forta imprejurarilor a facut-o sap. 261 cads in desuetudine inca de la promulgarea sa, sunt sursa numeroaselor procese. Strainii bine informati care fac acest comert trateaza cu mijlocitorii pentru curtaj, inmagazinare §i incarcare; ei obtin ca aceste cheltuieli sa fie in jur de 4-5 % din valoarea marfii [...] Odata ce boabele au fost scuturate de pe spice, vanzatorii aduc graul vandut lalocul fixat; acest toe este Intotdeauna unul dintre porturile danubiene. Inexistenta drumurilor in Tara Romaneasca, dependenta de animalele de tractiune §i de toanele oamenilor care asigura transportul, lipsa unor drumuri cu macadam, toate acestea duc la intarzieri marl in transport. Am vazut in 1852 portul Galati total golit in ultimul sezon, iar navele satule de a§teptare au plecat sa caute un fraht in alts parte. Odata graul sosit, misitii amesteca graul de calitate cu eel inferior, adaugand chiar secara. Este prima for grija §i au pretentia sä vanda acest grau drept unul de calitate aleasa. Negustorii i§i prezinta marfa In vase de pamant puse pe mese // in pravaliile in aer liber. Fiecare e§antion este etichetat §i poarta op. 262 pancarta cu numele proprietarului, cantitatea ce poate fi vanduta, provenienta §i uneori pretul. Putem vedea cu ocazia acestor expuneri cum a progresat comertul. Anul 1853 a inceput sub auspicii bune. Negustorii din Braila, care au aflat de trista stare a recoltelor occidentale au facut investitii serioase. In momentul in care vizitam porturile danubiene, depozitele erau pline ochi de grane, ulitele erau aglomerate de carute incarcate de grau, porumb, iar mijlocitorii cutreierau satele pentru a incheia 271 www.dacoromanica.ro not contracte. Trecerea Prutului de catre trupele ruse§ti, inchiderea accidentals a Sulinei, embargoul pus pe cereale de catre printul Gorceakov, au ruinat toate sperantele [...] p. 263 IV. Ceara.yi mierea. Ceara din Tara Romaneasca §i din // Moldova este renumita §i foarte ceruta in Austriai Trieste. Se cere mai ales ceara verde culeasa de albine din tei, din care se fac la Venetia lumanari parfumate. Dar acest produs, altadata cel mai exportat, nu are decat o mica importanta in comertul romanesc. Faptul este sigur din momentul in care se imports multa ceara din Serbiai Rusia. Serbia singura a importat in 1850 pentru 17 825 de franci. La Galati nu se gasqte deloc. De§i multi calatorii chiar Analele de convert exterior considers acest articol printre cele de export, nu poate fi plasat decat cu rezerva §i ca o cifra putin importanta. La fel se intampla i cu mierea care se exporta Ia Constantinopol. V. Tuica ,si lichiorurile. Cea mai mare parte a tuiciii a lichiorurilor din Tara Romaneasca se fabrics din cereale,iar transportul greoi le impiedica sä fie comercializate. 0 parte se produc din prune, mai ales cele din Oltenia §i din regiunile muntoase. Acestea din urma nu se exporta deloc. Se numete rachiu §i este foarte apreciati consumat de catre romani. Femeile o pun mereu in fata P. 264oaspetilor, iar la tarani §i muncitorii // instariti, un pahar mic din acest lichior dulce este sorbit ca aperitiv. Gustul §i mirosul sunt dezagreabile strainilor.Tuica fabricate din cereale, s-ar exporta mai bine dace preturile ar fi mai scazute. In 1854 nu s-a obtinut din tuica de cereale cu o tarie de la 25 la 27, conform masuratorilor Cartier, putin sub 20 sau 22 de pia§tri Ia vadra de 10 ocale, ceea ce inseamna ca Ia hectolitru (sunt necesare 8 vedre pentru un hectolitru) se vinde cu 176 de pia§tri sau 65 de franci. Fiecare hectolitru inseamna 84 de franci la Marsilia, pentru Ca se adauga butoiul, curtajul, vamai transportul. Tuica de prune estei mai scumpa, pentru ca in acest an cea care avea 29 de grade dep4ea 29 de pia§tri vadra, adica 216 pia§trii hectolitrul. Acest pret a indepartat speculatorii. §i a restrans exportul [...1 VI. Brcinza de oaie. Productia acestui produs este mare. Facuta din lapte acru p. 265varsat in piei de berbeci care sunt uscate §i // se lipesc, aceste branzeturi sunt de calitate mediocre, dar locuitorii din Turciai Grecia fac cereri importante, iar consumul intern este mare. VII. Semintele de in ,si de ciinepci. Aceste seminte sunt frumoase, bune §i au preturi scazute. Merits deci sä atraga atentia negustorilor. Deja in 1845 s-au exportat din principat 338 000 kilograme ce valorau 64 000 franci, dintre care in Franta in valoare de 47 000 franci. Mai multe case comerciale din Marsilia au primit convoaie de pe urma carora au scos profituri bune. Analele de convert au inregistrat cifrele de 100 000 franci pentru 1853. Luate din Braila semintele de in costa in medie 25 de centime kilogramul. Semintele de rapita se cumpard, atunci cand se face contractul inainte, 75 de pia§trii 100 de ocale, luate din interior sau 300 de pia§trii kilogramul romanesc, ceea ce inseamna 111 franci la kilogram. Livrarile se fac in septembrie. VIII. Grasimea de bou 4i de oaie. Grasimile se gasesc in cantitati importante in Tara Romaneasca. Giurgiu, Bucure§ti §i Craiova sunt pietele cele mai bogate. Se pot obtine cu uprinta 30 000 de ocale din primul // ora§. Se vinde normal cu 272 www.dacoromanica.ro p. 266 90-100 de parale pans Ia 3 piastri ocaua, fie in jur de 85 de centime Ia 1 franc kilogramul. Vanzarile se fac in principal iarna, iar exporturile se fac pe Dunare, la Pesta, iar la ConstantinopolsiLondra pe Marea Neagra. Cheltuielile de transport de la Giurgiu la Constantinopol nu depa§esc 40 de piaWii la 100 de ocale. Aceste grasimi sunt de calitate bund, fiecare bou da in medie 80-90 kilograme, iar in 1851 numai in Braila s-au taiat 5 000 boi, 3 500 vaci$i5 000 de of Si s-au exportat 1 837 500 kilograme. Tara Romaneasca nu pastreaza decat foarte putina cantitate pentru consumul intern, pentru ca nu are fabrici de lumanari §i candele. Moldova, care are o fabrics de lumanari din stearina Ia Tocanie" , le pastreaza, dar productia fabricii este aka de mica incat continua cererea din Rusia §i Austria. Nu se imports din Franta, pentru ca lumanarile de aici au un pret prea mare. IX. Fasolea. Pamantulsiclima Tarii Romane§ti este foarte bun pentru aceasta leguma, dar // lipsa de ingraOminteside culturi produce efecte obipuite. p. 267 Samanta este mica §i fragila, chiar daca este fainoasa §i se digera repede. Productia este totu§i considerabild, exportul important §i vanzarea create, chiar daca se face Para pregatire, pentru ca negustorii nu scot nici semintele straine, nici cele stricate. 100 de ocale se vindeau in 1853 cu 45 de pia§tri, adica in jur de 13 centime la kilogram. X. Leineturile. Laneturile sunt alaturi de cereale §i grasimi baza exportului romanesc. S-a estimat in 1841 ca au ie§it din Moldova §i Tara Romaneasca mai mult de 2 000 000 ocale. De atunci productia a crescut. In 1850 numai Tara Romaneasca a expediat 27 000 chintale de land triata, spalata, care a fost trimisa: 15 000 la Viena, 5 000 la Brasov, 7.000 in Anglia §i Franta. In 1851 Braila a expediat in Marsilia 284 000 ocale sau 370 000 kilograme, iar in 1852 in valoare de 108 092 franci. Districtele din Braila, lalomita, Ilfov §i Vla§ca au lana renumita §i rasa ovina cea mai frumoasasi mai agila decat in orice alt district romanesc. Oile din // Tara Romaneasca au blana mare, sunt rare §i nu putem sa nu admiram p. 268 animalele minunate care pasc langa Braila pe o suprafata de 80 de kilometri, intr- un numar considerabil, care se ridica la 450 000 de capete. Distingem trei calitati de land: cea mai fins §i mai scumpa se nume§te tigaie42, cea de calitate medie, stoga, cea inferioara [...] turcana'43. In general destul de comune, amestecuri de par tare §i negru, aceste laneturi nu servesc decat pentru a face cuverturi pentru cai, panzeturi inferioare pentru trupele austriece sau stofe primitive pentru tarani. Unele dintre ele cele mai fine, elastice, placute la atingere, au alte destinatii. Fabricantii din Verviers' fac comenzi importante §i le folosesc mult in afacerile lor. Valoarea medie a lanii tigaie este la Galati de 3 pia§tri 20 parale sau 1 francsi30 centime ocaua, iar la Braila s-a cumparat cea de calitate build, in anul 1853, cu 3 pia§tri §i 30 de parale; cea spalata §i vanduta la bordul navelor s-a ridicat la 8 pia§tri §i 30 parale. S-a calculat ca prin spalare se pierde cam 40-50 la suta. Nu se spala niciodata pe spate, ci numai dupa tuns, // in locurile 41Tokeani. 42Tzigai. 43Truskan. 44 Verviers, localitate in Belgia. www.dacoromanica.ro 273 p. 269special amenajate pe tarmurile Dunarii [...] Aceasta munca este facuta in special de femei. Aflate in ape pana la jumatatea corpului, ele primesc lana, o preseaza §i o freaca cu mainile in co§uri de rachita, apoi le usuca la soare. Ace§ti muncitori c4tiga, fare lirand, 60 de parale sau 55 centime pe zi. Comertul de acest tip se afla in mainile evreilori a catorva occidentali. Pans in 1850, mi s-a spus ca laneturile nu se spalau in tail. Evreii le expediau pe Dunare la Viena §i Leipzig, acolo erau triate, spalate §i vandute. Occidentalii le triaza in Tara Romaneasca, dar le trimit la destinatie nespalate. Acum doi ani s-a impus spalarea, iar in 1853 fabricantii belgieni de panzeturi au facut cumparaturi importante, le-au spalat in Dunare §i le- au expediat imediat pe fluviui pe cane ferate germane. Acest obicei va dauna relatiilor noastre, din cauza taxelor marl pe care tariful nostru vamal le percepe asupra laneturilor spalate. Spa larea s-a extins. 0 case evreiasca de o oarecare p. 270importanta a fost fondata, // la Giurgiu §i $i-a extins operatiile. In 1857 ea nu vroia sali vanda laneturile albite §i spalate cu mai putin de 4 zwanziger iV2 ocaua. (4 franci §i 87 centime kilogramul) ce continea 10 pentru 100 de fire lungi, groase, iar laneturile au crescut cu 5 piatri pe oca. XI. lnul .yi rapita. Aceste plante nu sunt foarte raspandite in Tara Romaneasca, cu toate ca dau seminte de bund calitatei foarte cautate. Caldura dauneaza mult canepei §i inului; atunci cand sunt in plina dezvoltare, firul este mic, slab §i este sufocat de plantele parazite. Aceste culturi cer ingrijirii amenajari cu care romanii nu sunt obi§nuiti. Totu§i ele sunt de mutt timp cultivate in principat, pentru ca domnul de Peyssonel45, in cartea sa asupra comertului in Marea Neagra, plaseaza canepa printre produsele exportate de Tara Romaneasca in timpul sau [...] XII. Piei. Se expediaza din Tara Romaneasca o mare cantitatei varietate de P.271piei. Cele de urs, de vulpe, de caprioara, de led, // de rasi de alte animale salbatice sunt folosite aproape toate in tars, unde blanurile sunt utile in imbracaminte datorita climei aspre. Exists Si o cantitate mare de blanuri de iepure. Unele dintre ele sunt trimise in Austria. Pieile de of albe raman in principat. Este unicul sortiment de imbracaminte al taranului in timpul iernii, este unicul sau confort in serile racoroase de vara. Moldova exporta foarte putine piei de boi, vaci §i vitei; pielariile din Iai sunt de ajuns pentru acest comert. Tara Romaneasca exporta mai mult; multe piei de boi §i de vaci merg in Ungaria pe Dunare sau in Transilvania sau sunt expediate pe Marea Neagra. Acest export incepe la jumatatea lui septembrie. In aceasta perioada turmele sunt duse la abatoare, unde se sacrifice zilnic 350-400 capete. In cele din Braila cadeau in 1851 cate 8 500 capete de animate marl. Nu este mai putin considerabil numarul animalelor sacrificate in Craiova, unde tabacariile ungure§ti si -au stabilit sucursale. Abatajul se face cu mare rapiditate, iar de multe on pieile nu stint bine prelucrate, incat sunt refuzate p. 272de // negustori. Ele sunt mici cu exceptia celor care provin de la animalele din Podolia, foarte comune in Ungaria, destul de rare in anumite districte din Tara Romaneasca. Pieile de boi se vend de obicei cu 90 de piapi perechea, cele de vacs 45Este vorba de lucrarea lui Charles Peyssonel,Traite stir le commerce de la mer Noire,Paris, 1787. 274 www.dacoromanica.ro cu 50, 60 si 70 de piastri si se dau cloud pentru trei pentru ca sunt de calitate inferioara. Pieile de bivoli, mai consistente, mai rare, mai grele, mai cautate de tabacarii maghiari se vand mai molt de o treime si nu se trimit in Occident. Cele de oaie valoreaza. 15 piastri perechea. Pieile de capre si de tapi, foarte rare in campie, se gasesc in Oltenia si districtele muntoase. Dar in aceste parti au preturi care nu le fac competitive pentru Occident. In 1853 se cerea pentru ele 8 piastri, 8 piastri si jumatate, adica 3 franci si 3 franci si 19 centime. In 1857, au crescut la 10 piastri. Ele aveau preturi mai bune la Praga. Pieile de cal, la fel de cerute de tabacarii maghiari sunt prea mici, prost prelucrate, prea scumpe. // XIII. Lipitori. Taxele pentru acest produs limiteaza exportul. Sunt prohibitive, p. 273 adica 2 ducati si jumatate pe oca. Totusi o anumita cantitate este expediata prin contrabands, iar official sunt declarate exporturi de 2 000 ocale pe an. XIV. Sare. Se face un comert considerabil cu sare cu Serbia, Turcia, si toate tarile riverane cu Marea Neagra si Marea Azov. Tara Romaneasca a exportat in Serbia in 1850 o cantitate in valoare de 1 754 542 franci. Saline le sunt o mare bogatie a principatului. Ace lea din Moldova situate Tanga orasul Ocna la picioarele Carpatilor, apartin guvernului, care le arendeaza cu 1 450 000 piastrii pe an. Prin portul Galati, in 1845, a fost expediata o cantitate de 8 445 000 kilograme de sare, estimate la 550 000 franci, in intregime destinata Constantinopolului. Saline le din Tara Romaneasca, numeroase, sunt situate in districtele Prahova, Sacuieni46, Craiova, Teleajen47, Slanic48 si Valcea49. Guvernul le-a arendat pe unele, pe altele le-a exploatat el insusi, dupd // o metoda perfecta. Acestea din urma P. 274 numite saline sistematice, necesita cheltuieli anuale de 157 500 piastri. Fiecare oca de sare, care este destinata consumului intern sau expedierii indepartate, este taxata de vistierie. Aceasta taxa se ridica in 1853 pentru sarea destinata consumului intern la1 806 000 piastrii, iar pentru cea destinata exportului la 2 700 000 piastri. In conditiile in care se scad toate sumele de supraveghere, de control si de munca, salinele raporteaza anual statului 3 514 525 piastri. Astfel putem sesiza importanta produsului. Sarea este extrasa din mine adanci. Muncitorii sunt de cloud feluri. Unii muncesc voluntar si liberi, acestia sunt taranii din satele invecinate minelor, care au ales profesia de miner si care o exercita pentru un salariu calculat pe baza cantitatii de sare, pe care o extrag. Altii sunt detinutii condamnati de justitie la aceasta munca fie pe viata, fie pe un anumit timp. Saline le sunt ocnele Tarii Romanesti. Fiecare condamnat trebuie sa dea o cantitate de 400 de ocale de sare pe zi; sarcina °data indeplinita, ii este permis sa se odihneasca, dar iesirea din mina ii este intotdeauna // interzisa. Condamnatul pe viata nu primeste deloc salariu, orice P. 275 cantitate de sare ar taia. Condamnatii pe timp delimitat primesc a treia parte din salariul unui muncitor liber pentru tot ceea ce depaseste 400 de ocale. Sarea se taie 46 Sakoieni, fost judet din Tara Rornaneasca. 47 Telagen, 48 Slanicky. 49 Vouldza. www.dacoromanica.ro 275 cagipiatra de calcar in blocuri marl, care au o culoare violet la ie§irea din mina. Incet aceasta culoare se pierde, iar blocurile devin albe, din momentul in care este sfaramatagiexpusa aerului. Exporturile se fac prin Galati §i Braila pentru Crimeea, Caucaz, Turcia §i Serbia; Occidentul nu are cereri de export. XV. Mcitasea. Dudul este foarte bine adaptat in Tara Romaneasca. Se observa chiar paduri necultivate. Domnitorul Sturdza I -a plantat cu succes in districtele Falticeni, Valeni §i Fontora. Viermii de matase sunt numero§i §i coconii sunt mari. Totqi matasea din aceste tinuturi nu este de calitate, exportul este fara importanta, iar consumul interior absoarbe aproape intreaga cantitate. De ce exista aceasta stare de lucruri? In primul rand datorita metodei proaste de depanare a firelor de matase. Aceasta se face neingrijit,fara pricepere. Coconii stricati sau sufocati sunt p. 276 amestecati cu cei // sanato§i, de calitate, sunt aruncati unii peste ceilalti, fara a fi triati, intr-un bazin plin de apa on prea rece, on prea calda. Cu depanarea for sunt insarcinati copii neindemanatici sau batranii neatenti [...] Torsul firelor se face la fusgiam vazut mai multe tinere care torceau matasea alergand pe ulite, pazind turmele a§a cum vedem la not ciobanii torcand canepa. Crescatorii cei mai ignoranti puneau totul la un loc, matase, rama§ite, resturi de coconi Si de buruieni. Mareau astfel greutatea marfii, dar pregateau astfel e§ecul vartelnitei. Cea mai mare parte a firelor sunt stufoase, dupa o expresie consacrata. In sfar§it samanta matasii este, se spune, mediocra §i sfaramicioasa. Un negustor din Paris a spus ca aceasta matase nu este potrivita pentru nevoile Occidentului, din cauza firelor subtiri, fragile. Aceasta matase ar fi fost totqi potrivita pentru tapiserii. Filatorii din Viena au avut aceeai impresie, atunci cand le-a fost prezentata. Comentariile cunoscatorilor nu sunt lipsite de ecou. Matasea romaneasca este p. 277 fara indoiala prost filata. // Bulgaria are produse frumoase §i mai ingrijite, dar la fel de scumpe. Aceasta consideratii facute, putem sustine ca matasea din Tara Romaneasca valoreaza la fel cu cea din Bulgaria, Levant §i chiar cu cea din Persia, dar comertul cu acest produs nu se va dezvolta decat atunci cand va exista matase bruta mai bine pregatita. Ar trebui fa'cuta cu atentie depanarea firelor. Au existat tentative incununate de succes! Un grec a adus din Lombardia filatori profesioniti gia obtinut rezultate bune [...] Dar in starea de lucruri actuala, matasurile romane0 se apropie ca valoare de cele din Larisa50, din Salonic sau Beirut'. Un expeditor le-a amestecat pe acestea din urma cu matasea din Tara Romaneasca §i astfel produsul putea fi comparat cu p. 278 cel din // Tracia, din Rumelia, chiar cu cel din Brussa". Marfa ar fi putut fi plasata fara pierderi in Italia. Am vazut ca la Verona" este folosita la pasmanterie §i matasea la cusaturi, 50 Larissa, localitate in Grecia. 51 Beiruth, a7i capitala Libanului. 52 Brussa, ora§ in Turcia. 53 Verona, ora§ in Italia. 54Muni in Liban. 55 Regiune in sudul Vietnamului. 276 www.dacoromanica.ro placuta la atingere 5i incretita (cea numita de italieni riza); cealalta este ferma, foarte elastics, neteda$irulata in gheme marl. Primul sortiment nu este cerut nici de Italia, nici de Franta, find destul de necunoscut. Totu 5i el este u5or de prelucrat, pierde putin la flat, se prelucreaza perfect in matase plata 5i din aceste cauze este foarte cautat 5i platit mai scump de catre rasucitorii indigeni. Recoltarea matasii se face la sfar5itul lui mai, iar cumpararea in iunie 5i iulie. Odata depa5ite aceste limite, matasea nu mai este accesibila exportatorilor. Trecuta in mainile proprietarilor, care o rasucesc, sau ale mijlocitorilor, care speculeaza vanzarea sa, ea are pretul ridicat, incat cea de calitate inferioara se vinde cu 40-45 de pia5tri Ia oca costau in 1853, 80 de pia5tri, iar marfa alba de calitate nu cobora sub 95-100 pia5tri. Acest pret a facut ca kilogramul de matase de buns calitate sa ajunga in tars la 26 de franci. // Tariful vamal I -a facut sa creased mai mutt lap. 279 84-120 de pia5tri (44 franci). Daca te interesai din timp direct la producatorisite targuiai la pret puteai sa obtii in 1853 matasea bruta destul de bine Plata 5i de buns calitate cu 75 de pia5tri ocaua, fie cu 22 franci la kilogram, iar calitatea inferioara de la 55 Ia 60 de pia5tri ocaua sau in jur de 16-18 franci. Nu vorbesc despre rebuturi. In anumiti ani preturile sunt mai scazute, uneori chiar sub 40 de pia5tri. Chiar to acest pret vanzarea in Franta nu va fi u5oard, pentru ca matasea este de o calitate mediocra5ipentru caIapretul de vanzare se adauga cheltuielile comisionului (2%), cele vamale la ie5ire (5 %, nu pe valoarea declarata5ijustificata, dar dupd tariful de la 84 la 120 de pia5tri pe oca); apoi dreptul de intrare in Franta (5 centime pe kilogram); in sfar5it cheltuielile de transport, asigurarea etc. // Viermii de matase sunt crescuti de tarani 5i de calm me5te5ugarii din cartiere.p. 280 Fiecare in iunie sau iulie trebuia sa dea cate 10, 20, 30 de ocale de matase bruta de vanzare. Cre5terea coconilor se sfar5e5te la finele lui iunie. Negustorii, misitii sau filatorii ii viziteazasicumpara marfa fie Ia momentul depanarii firelor, fie mutt timp inaintea recoltei, dand un aconto; deseori taraniiIiaduc cocoloa5ele de matase la piata exact ca orice alts marfa. Misitii5irasucitorii sunt de obicei bulgari, evrei, greci sau germani, pe care cei din Bucure5ti ii numesc Iipscani56. Ei se insarcineaza de a face comisioane in schimbul unei prime de 2 la suta, dar oamenii prudenti nu sunt increzatori nici in privinta pretului pe care it cer, nici in cea a greutatii. Producatorii sunt, dimpotriva, de o onestitate remarcabila[...] Negustoriicare cumpara pentruarevinde marfastrainilor//triazap. 281 cocoloa5ele cele mai fine 5i le expediaza la Salonic, la Brussa, la Adrianopole, pentru a le prezenta drept marfuri din acele tinuturi. Le pastreaza pe cele de calitate inferioara,le fileaza pentru cusaturi sau tapiserii. Acestora din urma le este destinata matasea cea mai placuta 5i creata. Filata la cloud capete ea este folositasi la pasmanterie. Se spune ca matasea se vopse5te prost, iar ceea ce vedem in pravaliile din Bucure5ti confirms acest lucru. Dar vopsitoriile din principat sunt nepregatite, iar marfurile prezentate nu stint concludente. Matasea se vopse5te in toate nuantele, dar culorile nu sunt rezistente, sunt inegale$ischimbatoare. Negustorii au vandut in 1853 matase vopsita cu 150-160 pia5tri ocaua, oricare ar fi fost culoarea. 56 Leipsikani. 277 www.dacoromanica.ro Sericicultura se poate dezvolta in aceste tinuturi. Mai mutt ca orice altceva este susceptibila de o extindere rapids si poate ft wr incurajata. Pentru aceasta este nevoie de invatarea unor metode bune de depanare a firelor, de filare §i de vopsire. Asa cum se prezinta acum, aceasta matase este prea primitive pentru straini. Ei ar putea cel putin sa exporte coconii cu profit. Nu numai negustorii turci p. 282 o exporta in Bulgaria, II dar mai multe case comerciale din Marsilia au cumparat-o §i s-au convins ca au facut afaceri bune. Nimeni insa nu a indraznit sä face exporturi la scars mare, de teama ca sä nu se strice pe drum coconii cei creti, dar micile expedieri pans la 25-30 de ocale au avantaje constante. Trebuie sa marturisim ca acqti coconi sunt in general de o calitate inferioara, gro§i, cu forme nepotrivite, neproductivi, dar care au preturi ce variaza in 1857 de la 6 la 10 piastri pe oca §i lass o marja satisfacatoare speculatiilor celor din Occident. XVI. Par de porc mistret .51 de porc domestic. Exportul de par de porc se ridicala125 000 franci numai pentru Moldova. Cel care provine din Tara Romaneasca se confunda cu cel recoltat in Moldovai este foarte cautat. Parul de mistret din Iasi se bucura de o reputatie meritata. Firele sale sunt nervoase, rezistente de cutori variate de la negru la galben si lung de la 110 la 160 de mitimetri (4-6 degete). Sub acest nume este denumit parul de porc din Tara Romaneasca, care se aseamana cu asprimea §i culoarea celui de mistret. Se folose§te acest par la peril, la fabricarea pensulelor, iar in amestec cu peril creti, la p. 283 saltele de pat. Dupa cum peril au fost II smul§i cu myna sau au fost obtinuti prin oparire ei sunt mai mult sau mai putin valoro§i. Nu se vindeau in 1853 mai mult de 15-20 parale pe oca, adica 13-19 centime pe kilogram. Resturile altor animate, adica cozile, coamele se exporta in cantitati marl §i nu se vend decat cu cateva parale ocaua. XVII. Tutun. In Moldova se recolteaza tutun mai mutt decat Tara Romaneasca, dar calitativ acesta este asemanator. S-a ptantat de cativa ani tutun de Virginia, care s-a acomodat bine. Cultura este destul de considerabila §i va cunoaste o mare dezvottare, dace pietele de desfacere ar fi mai marl. Cea mai mare parte se exporta la Constantinopol, unde amestecat cu tutunul de Rumelia trece drept un tutun turc de calitate. Frunza mutt mai pala decat cea din tarite noastre, are o nuanta salbatica foarte placuta privirii. Din loc in loc §i cu denumiri diferite se gaseste in Belgia §i prin contrabands patrunde in Franta. Cel mai renumit tutun moldovenesc este cel Mutcan §i de Barzan. Pretul este scazut §i nu depaseste pentru calitatea ordinary 1 piastru §i 1/2 pentru o oca sau 54 de centime kilogramul. p. 284 XVII. Came saratai conservata. II Romanii nu sareaza intreaga came pe care nu o pot vinde proaspata. Ei lass sa se piarda o parte. Prefers sail vanda animalele in viu decat taiate. Le expediaza in numar mare in Austria, cu toate ca expedierea este ingreunata de taxa de 7 zwanzigers pe cap de vita §i de obtinerea unui permis de la vistierie. Totqi in timpul marilor taieri din septembrie, pentru a nu pierde intreaga came, proprietarii o sareazai o expediaza. Fiecare bou da in jur de 65 kitograme de carne. Nu de mutt o mare cantitate de came era aruncata la gunoi. S-a stabilit la Galati o case engtezeasca care o cumpara. 0 conserve dupd procedeul caruia Appert" i-a dat numele. Insarcinata sa aprovizioneze marina 57 Nicolas Francois Appert (1749-1841), inventatorul conservelor. 278 www.dacoromanica.ro regala britanica cu came sarata, aceasta casa si-a implinit misiunea prin carnea sarata din Galati. Din 1850 ea a taiat mai mutt de 4 000 de boi, apoi a depasit aceasta cifra. Alti negustori englezi s-au stabilit Ia Calafat pentru taiereasisararea porcilor. Carnea for este bund pentru ca sunt numerosi in Oltenia. Alearga liberi pe toate ulitele oraselorsimerg in turme marl in//Serbia, Bulgaria $i Tara p. 285 Romaneasca. Seamans toti intre ei, au aceeasi talie, forma, par$isunt luati drept mistreti [...] XIX. Vinurile. Vinurile din Tara Romaneasca sunt placutesialcoolizate. Via, deli prost ingrijita are struguri dulci, care se coc repedesi sunt incalziti de un soare tropical. De aici ne explicam ca vinurile din aceste tari nu sunt renumite, nu sunt cautate si nu se exports. Iata care sunt cauzele: oamenii din aceste pH nu §tiu sa ajute natura. In acele locuri unde planteaza vii, in campia Dunarii, pe colinele din Dragasani sau pe versantele Carpatilor // ele au fructe dulci. Via are inconvenientul p. 286 exuberantei. Vigoarea sa se evapord, iar vrejurile cresc in detrimentul fructelor. Cu cat acestea din urma sunt mai numeroase si mai bine hranite, trebuie sa tai si sa plivesti tufele cu grija, dar podgoriile romanesti nu cunosc decat ingrijirile primitive, iar via se pliveste o singura data. Nu pun alti araci decat in august pentru a lass soarele sa patrunda Ia strugurisi nu o curata decat in septembrie, cand bobul iii schimba culoarea. Curmei de vita atarna spre pamant, Med a fi indepartati sau sprijiniti de prajini, se incaleca intre ei, se amesteca cu plantele parazite $i dau acestor plantatii fizionomia unor paduri virgine. Viile sunt inconjurate de gropi care be apara de coltii vitelor [...] Casa podgoreanului este un simplu bordei sapat in pamant, acoperit cu argila extrasa din noroi si aflat in apropierea podgoriilor importante. Putinele ingrijiri date de podgorean asigura obtinerea unor struguri minunati. Exists // mai multe specii, dintre care cloud sunt mai cautate. Fructul uneia numit p. 287 strugure este negru, precoce, cu boaba mica si se aseamana cu soiul care se numeste in Tourraine58, auvernat cenusiu, iar in apropierea Parisului, nicorete. Alt soi de strugure are bobul lung, gros, alungit, iar coaja groasa; este alb si dulce. Acest rasad de vita-de-vie este originar din Turcia; se imports din Bulgaria o mare cantitate, pe care negustorii o vand pe strazile Bucurestiului, purtand-o in cosuri marl, asemanatoare celor ale negustorilor de fructe din Neapole. Culegerea viilor incepe in 20 septembrie. Vinul se face fara grija; nu este suficient de fiert in tocitoare si se pune in butoaie de o asemenea capacitate incat doi boi abia pot sa urneasca unul dintre ele. Butoaiele sunt lasate mostenire din generatie in generatie. Odata vinul vandut, pastreaza butoiul, it clatesc sau iI afurna, iar la urmatoarea recolta it umple cu yin fara a se opri in fata gustului acru sau mucegait, care poate fi luat din butoi. Vinul astfel facut nu poate fi conservat de la un an la altul si nu poate suporta transportul pe mare. Greseala este a omului care nu it ingrijeste si nu a naturii vinului. Ingrijit de profesionisti // el s-ar ridica Ia p. 288 inaltimea vinului de Sauterne' si a celui de Grave', ar putea fi conservat bine si ar putea suporta toate avatarurile unei traversari maritime. Deja s-a facut o experienta 58 Regiune in Franla. 59 Vin de desert din regiunea Bordeaux. 6° Vin de desert din regiunea Bordeaux. 279 www.dacoromanica.ro in acest sens. Un francez, venit din alte parti, dar care a avut un destin potrivnic, si- a intors atentia spre cultura de vita -de -vie si s-a concentrat pe comertul cu yin. Stabilit land Dragdsani, a plantat vii, a sapat pivnite, a fabricat butoaie portative, ingrijindu-se de vin, iar acum recolteazd vinuri albe, care nu sunt cu nimic mai prejos deck soiurile din Bordeaux, si distileazd tuica Ia 21-22 grade. A reusit astfel sa le expedieze in Anglia si Belgia si a putut sa creeze, in tinuturile in care locuieste, o industrie perfectionata si un nou articol Ia export. Nu se cultivd decat vinurile albe. Rdsadurile de vin negru sunt putin cultivate, iar vinul rosu apos si fard culoare este slab. [...] p. 293 Importurile Importurile se compun din urmdtoarele articole: zandr, cafea, ulei, Fier, tutun, fructe uscate, fire si tesaturi de land, saluri, articole de lenjerie si de mods, matasuri,panglici,cravate, produse de pasmanterie,dantele, vinuri, bauturi alcoolice tari, harnasamente, obiecte de seldrie, paldrii, bijuterii, ceasuri, manusi, parfumuri, carti, obiecte de papetarie, argintarie pentru mese, tapete, mobild de lux, servicii de masa, perii de lux, bronzuri, portelanuri, paste. Aceste importuri se fac pe Marea Neagra din Anglia, Turcia, Grecia, Franta. Pe Dunare se fac exclusiv din Austria. Iata cum era repartizat importul in 1849 si 1852: Turcia in 1849 1 474 000 fr. 1852 2.559.310 fr Anglia in 1849 4 312 000 fr 1852 4 386 391 Franta in 1849 2 400 000 fr 1852 1 543.679 Grecia in 1849 729 000 fr 1852 183 153 Austria (Venetia si Trieste) 52 000 fr 1852 48 000 Principalele articole importate in portul Braila sunt astfel repartizate dupd cantitate, valoare, provenienta in anul 1849: Kg. Fr. Provenienta Fr. Zahar 2 553 000 3 191 000 Franta 2 193 000 Anglia 998 000 Ulei 713 000 713 000 Grecia 412 000 Turcia 301 000 Fier 1 153 000 346 000 Anglia 295 000 Tutun 89 000 284 000 Turcia 284 000 Fructe uscate 513 000 256 000 Grecia 136.000 Turcia 120.000 Fire $i tesaturi de land...2 800 2 725 000 Anglia 2 402 000 Aceste importuri se fac pe Marea Neagra. In afard de aceasta cale ele se desfasoard, asa cum am spus deja, pe Dundre, frontierele Transilvaniei si prin Moldova cu Bucovina si Basarabia. Austria si Germania expediala totul pe aceasta cale, asupra careia vom reveni pentru a vorbi despre debusee [...] p. 296 Cota importurilor franceze in tarile romfine are o importanta mare; s-a calculat ca a furnizat direct Tarii Romanesti un sfert din importurile din 1849. 280 www.dacoromanica.ro Aceasta cifra nu este intotdeauna atat de ridicatd, dar nu este mai mica decat a zecea parte in cele trei principate, fie de la 8 la 9 milioane pe an, iar in Tara Romaneasca este mai mare. Ea se situeald pe prima pozitie in privinta zandrului alb: in 1849 a importat pentru 2 193 000 franci la Braila, iar in 1852 pentru 763 000 franci. Dar apoi Anglia ne-a depd§it, pentru ca in 1853 ea a avut importuri in valoare de 885 000 franci, iar noi de 54 700 franci. Expedierea cafelei este un articol important pentru Marsilia. In 1849 acest oral a trimis marfa in valoare de // p. 297 228 000 franci la Braila. Articolele de lenjerie, de modd, de lux, pentru toaletele doamnelor, vin exclusiv din Franta in detrimentul celor din Germania, iar anual se expediazd din Paris la Ia§i dantele in valoare de 80 000 franci. Vinurile noastre din Champagne §i Bordeaux sunt cautate §i se vand bine, dar nevoile nu depd§esc de la 120 la 150 000 franci §i nu sunt comandate mai mult de 8-9 sticle de alcool. Nu trimitem incaltdminte decat in valoare de 25 000-30 000 franci pe an. Nu sunt decat pantofi de lux, de piele de Bordeaux, lustruiti sau de lac, cizme sau pantofi de lac, cea mai mare parte vin din Germania. In ciuda concurentei acestei tari, industria francezd de paldrii este cdutata in special de cei bogati. La fel este situatia pentru importul de bijuterii, ca §i pentru tot importul de galanterie §i de parfumerie, pentru ca noi exportam manu§i in valoare de 35.000 franci §i parfumuri in valoare de 45 000 de franci. Cartile noastre sunt foarte cautate, dar falsurile belgiene ieftine ne fac multe necazuri. Librarii no§tri trimiteau carti in Bucure§ti §i Ia§i in valoare de numai 60 000 franci, inainte ca tratatele impotriva contrafacerilor sa fie semnate. // Anglia este fard rival in ceea ce prive§te obiectele de fier, de otel, articolele p. 298 casnice din metal. Articolele engleze sunt preferate celor din Germania §i din Franta. Ea furnizeazd marea majoritate a tesaturilor de bumbac §i de land, indienele, muselinele, covoarele, ca§mirul §i partea cea mai importanta a tricotajelor. Surplusul este expediat de Germania. Ea trimite stofe de matase pentru veste. Germania §i Austria, trebuie sa o spunem, expediazd in Tara Romaneasca obiecte de consum pentru clasele medii, adica tesaturi de bumbac §i de land, pe care Anglia nu le furnizeazd. Acest surplus este considerabil, pentru ca numai Prusia §i Zollverein61 singur au importat in 1851 marfuri in valoare de 1 546 875 pia§tri, fie tesaturi de land de 515 625 franci. Din Austria §i din Germania, mai ales din Leipzig, veneau damascul, matasea pentru veste §i rochii, panglicile, cravatele, pasmanteria, obiectele de piele, cum ar fi cuferele, gentile §i pantofii, in sfar§it paldriile §i bijuteriile comune. Harna§amentele, articolele de caroserie (obiecte foarte importante in Bucure§ti, unde trasurile sunt foarte numeroase), hartia de scris §i de tipografie, panzele fine, mobilele, chiar cele de lux // serviciile §i argintdriile p. 299 pentru masa, ldmpile, bronzurile, portelanurile §i cristalurile veneau aproape in intregime din Germania §i in special din arhiducatul de Austria, de Saxa §i de Boemia. Elvetia trimitea matasuri pentru rochii, panglici, majoritatea obiectelor de ceasornicarie, de valori destul de importante, pentru ca cantoanele elvetiene expediazd la Ia§i ceasuri in valoare de mai mult de 100 000 de franci §i cam de aceea§i valoare la Bucure§ti. 61 Uniune vamalA a statelor germane. 281 www.dacoromanica.ro Aceasta este partea fiecarei puteri in importurile romane5ti. Cea a Frantei ar putea fi mai mare daca preturile produselor ei ar scadea. 0 rochie tesuta din bumbac francez de 14 metri costa pe plata romaneasca de la 45 la 50 de franci, in timp ce cele ce provin din Austria sau Anglia nu depa5esc 18 sau 20 de franci [...] p. 301 Comercianfii In Tara Romaneasca erau 487 de negustori en gros, in anul 1853, dintre care numai 29 faceau comert atat in interior cat 51 in exterior 5i 358 negustori ce faceau comert in interior. Existau 7 231 de negustori cu amanuntul, 101 me5te5ugari din prima clasa 5i 10 889 de mici me5te5ugari. Profesiile detaili5tilor 5i me5te5ugarilor, cele mai raspandite in ora5e, dupa numarul celor care le exercitau erau: carciumari, bacani, tamplari $i dulgheri, zidari, brutari, macelari, cizmari, pantofari, caramidari, croitori etc. Printre negustori 5i me5te5ugari sunt putini romani. Ei nu se indeletnicesc aproape deloc cu comertul5iindustria. Aceasta se explica, nu prinlipsa inteligentei, de altfelsubtila,cat mai degraba prin cea a dragostei pentru lancezeala, a legilor asupra proprietatii 5i a modului in care este alcatuitd societatea tor. Boierii sunt prea bogati 5i prea patrun5i de ideile aristocratice, taranii sunt prea saraci 5i dependenti pentru a fi interesati de speculatiile comerciale. Intre cele doua clase nu exists una de mijloc, ceea ce not numim clasa a treia, lipse5te din tara. Cativa romani au fost tentati de comert, o noua indeletnicire pentru ei; am intalnit doi dintre ei care se duceau la Leipzig pentru a se aproviziona. Se laudau cu manierele blande 5i increzatoare ca 5i cu cinstea negustorilor de origina latina. Locul lasat liber in organizarea socials a Tarii Romane5ti intre boieri 5i tarani a fost ocupat de indivizi ce apartineau mai multor natiuni; ei sunt mai degraba instalati provizoriu decat definitiv, pentru ca. (in afara legilor la care se supun) prin obiceiuri, prin religie, ei se simt indepartati de natiunea in mijlocul careia locuiesc 5i o parte dintre ei sunt nemultumiti de acest lucru. Ace5tia stint englezii, francezii, germanii, cativa italieni 5i in fine multi evrei 5i greci. Englezii sunt putin numero5i 5i nu se ocupa cu negotul cu amanuntul, nici de comisioane. Avand capitaluri importante, ei au reu5it sa constituie stabilimente recomandabile 5i se dedica exclusiv exportului. Francezii vand in mod frecvent articole de lux, de mods, de gust; matasurile, noutatile, parfumurile, cartile, palariile, bijuteriile 5i ceasurile. Vand en detail obiectele de lux. Cativa dintre ei sunt patroni de restaurante 5i de hoteluri. Germanii fac concurenta francezilor, dar ei nu vand decat articole comune 5i de calitate secundara [...] Ei se ocupa de vanzarea articolelor indigene, ca matasea, cantaridele, pantofii, obiectele de toaleta [...] p. 304 Comertul de lux facut de straini nu este prosper. Negustorii, care se ocupa cu acest tip de comert, nu sunt decat de ordin secundar, specializati, doritori de imbogatire rapids. Francezii doresc sa se intoarca in patrie, germanii nu au lucruri p. 305 de calitate, toti ace5tia nu au capitaluri suficiente pentru a a5eza acest tip de // comert pe baze solide 5i mari [...] Importul 5i in special comertul de lux, nu va atinge nivelul la care se poate ridica, decat atunci cand oameni cunoscatori 5i bogati se vor instala in aceste tinuturi sau and se vor deschide casele de consignatie [...] Daca strainii, cu 282 www.dacoromanica.ro exceptia englezilor stabiliti in Tara Romaneasca, nu vor aduce pentru comertul for capitaluri insemnate, ordinea §i economia pe care nu le-au demonstrat !Ana acum, nu vor putea rezistaevreilor,care au exact acelelucruri carebelipsesc occidentalilor. Deja mai multe firme evreie§ti // se aprovizioneaza direct de la P. 306 Paris, cu obiecte de uz comun. Cativa dintre evreii bogati i§i trimit copii la Paris §i la Londra pentru a se instrui in tainele comertului, a§a cum familiile bogate din provincie i§i trimit fii in capitals pentru a studia dreptul sau medicina. Deja mult articole, care altadata erau monopolul negustorilor francezi, se afla in mainile lor [...] Evreii impreund cu grecii detin suprematia comertului intern, in special in ceea ce prive§te produsele de larg consum §i sunt alaturi de cativa nemti §i italieni misiti §i intermediari. Pentru multi dintre ei, intermedierea nu este un lucru accidental cum este pentru orice negustor din Tara Romaneasca, este profesia for exclusive. Evreii au venit in principate fie din Austria, fie din Ungaria, unii din Polonia, din Saxa sau din Germania occidentald. Altii din Turcia, din Asia, din Grecia, din Rusia. Ultimii din Spania sau Portugalia, multi insa sunt originari din Tara Romaneasca. Ei sunt peste tot §i sunt fericiti // sa traiasca Intr -o tars unde P. 307 toleranta religioasa este mare, unde concurenta comerciala este mica fata de alti straini care nu sunt bogati §i doresc sa piece acas5, ei se inmultesc repede. In Iasi, la o populatie de 80 000 de locuitori, in 1849 erau 40 000 de evrei, iar numarul for nu s-a mic§orat. Ei sunt cunoscuti drept avari §i nimic nu-i dezgusta. Nici un cuvant nu-i descurajeaza, nici o umilinta nu-i jigne§te [...] Sunt abili, insinuanti, avizi de ca§tiguri, adulmeca imediat ca§tigurile, miros marfa, gata oricand sa incheie afaceri i§i in§tiinteaza partenerii despre resursele ce pot fi folosite. Veritabili copoi, ii vedeti imbracati in redingote lungi cu §uvitele spiralate sau imbracati in costumul european, dupd cum au pastrat vechile obiceiuri sau le-au adoptat pe cele noi, strab5tand locurile, campiile, urcati in mici // trasuri joase trase de doi cai. Merg p. 308 din client in client, cautand marfa de vanzare, stabilesc preturile, incheie contracte, toate acestea cu o inflacarare, o abilitate, o capacitate surprinzatoare [...] // Pe cat p. 309 de viclean, pe cat de dibaci este evreul, imi spune un francez, care a imbatranit in aceste parti, acesta este totu§i un model de onestitate §i loialitate fata de negustorul grec din Tara Romaneasca" [...] Obiceiuri atat de vicioase §i bine inradacinate i-au descurajat pe scriitori. Mai multi (printre care M. Elias Regnault62) nu au imaginat alts solutie decat expulzarea in mass a evreilor §i a grecilor sau cel putin excluderea for temporary din comert. sa se evite totu§i reforme atat de radicale. Le resping cei care au vazut locul pe care it ocup5 grecii §i evreii in Tara Romaneasca, facand o judecata obiectiva asupra viciilor, dar §i asupra serviciilor acestora. Expulzarea for ar incetini // viata comerciala din principat §i ar insemna sa -i P. 310 alungarn pe francii di Franta sau pe normanzii din Anglia [...] Evreii §i grecii sunt infiltrati in toate punctele comerciale. Mari bancheri sau p. 311 mici comercianti cu ananuntul, expeditori de curse lung sau carciumari, negustori de obiecte de lux §i vanzatori in piete, ei sunt pretutindeni. Dar aceste cloud nationalitati nu se amestec5. niciodata. Evreulildispretuie§te pe grec §ise 62 Elias Regnault, publicist $i istoric francez, autorul unei lucrari clasice dedicate istoriei principatelor rornane: Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes, Paris, 1855. 283 www.dacoromanica.ro mandre§te ea este onest §i mai inteligent decat acesta. Grecul la randul sau it dispretuie§te de o suta de on mai mult. Rivali in ca§tig, la fel de intoleranti in materie religioasa, ei au fost in 1853 divizati dintr-un motiv particular. Greciisi-au manifestat zgomotos simpatia fats de ru§i, iar evreii nusi-auascuns repugnanta, chiar ura fats de aceti invadatori aspri §i trufa§i, care au paralizat comertul prin p. 312cerintele lor: incartiruiri, rechizitii. Majoritatea negustorilor imparta§eau aceste // sentimente, dar erau mai pronuntate Ia evrei, care nu-§i aratau de obicei preferintele politice. Ei le resimteau mai mult decat occidentalii, patroni de restaurante, negustori de obiecte de lux sau de vinuri fine, care sperau sa faca afaceri bune, culegand ruble. Am citit anumite pancarte, opere ale traficantilor,adresate glorioasei armate imperiale ruse si onorabilului corp de artilerie, care ofensau atat gramatica cat §i sentimentele francezilor. Nici un negustor roman sau evreu nu au semnat aceste fituici fard sa ro§easca [...] p.313 Taxele pe care intermediarii le iau pentru a facilita o tranzactie sunt de 2% §i ei primesc politele Ia trei §i Ia §ase luni in schimbul marfurilor expediate. Ei nu accepts deck casele cunoscute in Paris, Londra, Marsilia, Trieste, Constantinopol, Viena sau Leipzig.Ei trateaza cu incredere§ideschid repede un credit. Comerciantii din Occident care fac in mod onorabil afaceri in Tara Romaneasca sunt primiti cu orice suma, cu qurinta §i gasesc repede bancheri care sa le deschida casele de bani. Bancherii sunt in cea mai mare parte evrei, unii sunt §i greci. Ei sunt totodata bancheri, negustori, agenti de schimb, comercianti, atat pentru import catsipentru p.314 exportsi,mai mult decat atat, sunt intermediari [...] //. Bancherii buni care au capitaluri importante sunt putini. 0 cerere nea§teptata de 20 000 de franci poate duce de multe on la faliment. 0 astfel de suma i-a fortat pe prim ii bancheri din Tara Romaneasca sa recurga Ia ajutorul tuturor, dar §i a§a abia au reu§it sa stranga suma. Taxa argintului este fixata prin lege Ia 10 % in materie civila §i la 12% in materie comerciala. Asupra scrisorilor de credit emise de cele mai bune case din Paris sau Londra, bancherii romani iau 6% din sumele avansate, 1/2 % din comision pentru ei§i 1/3% pentru bancherul corespondent. Micii bancheri §i cei care schimba banii, numiti zarafi' sunt camatari de o calitate indoielnica. Ei imprumuta pe termen scut, sau dau fonduri pe o durata mica in schimbul marfurilor §i au dobanzi, care nu scad sub 24% sau chiar de 36-40%. Un proprietar s-a adresat, p. 315 intr-un moment de jena financiara // unui comerciant prieten. Acesta, neputand sa-1 ajute I-a indrumat catre un camatar. Zaraful i-a dat banii cu dobanda legala de 12% plus comisionul de 1% pe luna, ceea ce insemna 24% §i a mai cerut drept garantie negustorului §i un zalog in cereale, care erau inmagazinate in Braila. Bancile importante nu folosesc asemenea procedee, dar odata conventiile sfar§ite ele nu se sfiesc sa le schimbe cu ajutorul variatiilor de schimb. Aceste variatii sunt constatate de cativa bancheri, zarafisiintermediari, care se intalnesc uneori Intr -o cafenea pentru a lua lichioruri. Aceasta taverna tine loc de bursa §i acolo incheie diferite afaceri. Ofertele §i cererile de cambii, sunt raportate de bancherii care fac astfel de operatii, cand §i cum le place, §i dupd spusele for este 63 saraffs. 284 www.dacoromanica.ro interzis de a opri cursul de schimb. Se pot ghici ce fraude pot face aceste operatii clandestine. Se poate influenta prin oferta sau cerere scrisorile unui bancher. Numarul de cumparatori sau de vanzatori de scrisori este atat de mic incat, este suficient ca un individ sä ofere sau sa ceard 5 000 de franci cu un anumit curs intr-o tail pentru ai se oferi un schimb mai mic sau mai mare. Bancherul care se angajeaza sa dea un avans asupra efectelor negociabile la curs nu intarzie sa foloseasca acest procedeu In ziva fixate pentru imprumut. // Gratie acestui mod de P. 316 a actiona, el scoate de Ia cel pe care I-a imprumutat o dobanda ale carei cifre arata importanta acesteia. SA presupunem un imprumut de 20 000 de franci pe baza lucrurilor din Paris, pentru trei luni. SA admitem ch., atunci cand se imprumuta, schimbul era de 105 parale pentru un franc; data bancherul care imprumuta face sa creased rata schimbului prin cererile scrisorilor din Paris, valoarea francului cu cloud parale, atunci schimbul se face 107 parale la un franci beneficiaza astfel de cloud parale la franci ca§tiga in jur de 550 franci la 20 000 franci la trei luni, ceea ce inseamnd 40% pe an. Dace, pentru a evita astfel de ineurcaturi cel care imprumuta dore§te ducati, va fi victima unei astfel de greutati, din cauza incertitudinii valorii auruluii a pretului relativ mare al acestuia. Haideti sä explicam acest lucru. Pentru a intelege mai bine capcana financiara pe care // o intind u§ori legal p. 317 bancherii romani negustorilor, mai ales celor care exportsi care au nevoie de aur, trebuie spus ca aurul nu numai in Bucure§ti, dar in intreg Orientuli in Imperiul austriac din 1848, a devenit obiectul unui Intins comert. MiFarile politice de la1848, razboaielecivile,dezastrele financiare, incurcaturile financiare §i scaderea creditului public care a urmat tuturor acestora au determinat pozitia Austriei. Tezaurul imperial a emis moneda hartie intr-o atat de mare cantitate, atat de divizatai de depreciatA a a pierdut in 1853, 33%. Intreaga moneda reala a disparut in fata acestei monede, pe care legea o mentine in ciuda pierderii valorii sale, iar obiectele care se cumpara cu aceasta au preturile crescute cu o treime, pentru a nu suporta deprecierea singurei monede aflata in circulatie. Detinatorul de moneda, pentru a nu pierde aceasta treime, este fortat sä schimbe aurul sau argintul pe care it are cu aceasta moneda hartie. Pentru a u§ura schimbul, s-au deschis la Viena, la Trieste, la Pesta agentii importante. Cei care schimbA, primesc aur la cursul pietii pentru moneda hartie, la cursul pietiii If P. 318 expediaza aurul spre tarile unde toti refuza moneda austriaca icer ducati. Lombardiai Principatele sunt de prim rang §i ofere aurului un plasament mereu avantajos. and am vizitat aceste tinuturi in 1853, ducatul de aur valora la cursul din Viena 5 florini §i 10 creitari;iar la Paris 130 florini 30 creitari la 300 franci. Ducatului de aur ii revenea in capitala austriaca 11 fr §i 92 de centime, adica un curs de 1/10. La BucureVi ducatul valora 32 de piaWii 2 parale; schimbul era de 105 parale pe franc, ducatul valora deci 12 fri 38 centime adica 1/ 10, de unde rezulta ca ca 350 de ducati care reprezentau la Bucurqti 4 333 fri 35 centime nu valorau Ia Viena deck 4 207 fr. Dificultatile pietii romane§ti, nesiguranta ratelor de schimb, fraudele bancherilor, toate acestea erau cauze pentru crqterea schimbului, iar comertul era atat de paralizat de prezenta armatei ruseti, ca cererile erau inexistentem. 64 Nu este aceeasi situatie in privinta argintului; sunt in Tara Romaneasca aproximativ aceleasi taxe ca $i in Lombardia; Ia Bucuresti ca in Venetia, nu poti obtine la schimb dec.& 32 zwanzigers 1/2 cel mutt Ia o piesa de 20 franci" (n. a) . 285 www.dacoromanica.ro Aceastascumpireaaurului§ivariatiainconstantaavaloriisale, P.319 nerecunoscuta oficial,it autorizeaza pe bancher sa ceara celui pe care //it imprumuta marfuri pentru a acoperi taxele cotidiene. Am intalnit in 1853 un bancher livornez foarte dezamagit. El constatase Ca ducatii nu valorau la cafeneaua bancherilor decat 32 de pia§tri §i 2 parale, iar un zaraf i-a retinut seara cu 32 de pia§trii §i 3 parale, fara a-i putea vinde. Chiar daca acest curs era mare [...] bancherul din Livorno a refuzat sa ii dea cu mai putin de 32 de pia§trii §i 5 parale. Negustorul angajat intr-o tranzactie importanta, care trebuia incheiata la ors fixa, nu putea sa nu-§i onoreze angajamentele. Fortat de imprejurari sa se supuna exigentelor bancherului, i-a platit o prima ilegala de 3 parale pentru fiecare ducat. Astfel procedeaza cei mai buni negustori, cei care sunt in legatura cu casele din Londra, Paris, Marsilia, Triest sau Leipzig. Oamenii de o anumita calitate nu vor sa se compromita cu operatori de rang inferior. Aceasta situatie va dura atata timp cat nu va exista moneda nationala sau nu va exista o autoritate protectoare care sa supravegheze tranzactiile monetare. La p. 320 acestea se adauga absenta unei burse de stat dirijata de functionari // insarcinati sa vegheze asupra tranzactiilor a§a cum fac misitii sau agentii no§tri de schimb, dand operatiunilor financiare caracterul de sinceritate §i de transparenta, caracter ce le lipsqte in ziva de astazi cu desavar§ire. p. 321 Capitolul III Drumuri si transporturi Congresul de la Paris a proclamat libera navigatie a Dundrii. Aceasta prevedere a tratatului de pace este de o importanta mare pentru principat. Ie§ind din Austria, Dunarea strabate tinuturi accidentate, in care navigatia pe rauri este dificild, iar drumurile terestre sunt aproape inexistente. Numai cursul ei este larg §i permite navigatia. Daca navigatia pe Dunare este impiedicata §i gurile sale sunt blocate, bogatiile §i activitatea acestor tari agonizeaza. Vizitand aceste tinuturi am putut aprecia, in cloud etape diferite, importanta dispozitiei tratatului din 30 martie 1856. Nici o binefacere economics nu poate fi la fel de importanta ca acea a Iibertatii fluviale. Daca recuno§tinta ar fi virtutea p. 322 popoarelor, Franta §i Anglia //, care au acordat aceasta libertate natiunilor dunarene, vor fi binecuvantate mereu pe aceste maluri pe care le-au garantat. Barajele §i morile s-au inmultit atat de mult pe raurile Tarii Romanqti, incat navigatia §i plutirea au devenit imposibile pe aproape toate cursurile de apa. S-a incercat apoi plutaritul. Cu multa osteneala, muncai energie, un francez a condus trunchiuri pe Olt. Dar oboseala §i piedicile au fost atat de mari, incat nimeni nu a indraznit sa-1 imite. Calea fluviala, cea mai putin costisitoare dintre toate, este inchisa transportului de marfuri §i de persoane din Tara Romaneasca. Pentru a o deschide este necesar un guvern, nu numai animat de intentii bune, dar §i puternic, ca sä infranga rezistenta particularilor §i sa exproprieze pe proprietarii fabricilor §i 286 www.dacoromanica.ro pe cei ai zagazurilor, sa interzica alte lucrari sau sa nu le permits, dace le-ar trebui permisiunea, decat pe bratele secundare ale raurilor, in fine sä canalizeze sau sa rectifice cursurile raurilor. Astfel de munci nu pot fi intreprinse decat de catre un domnitor instruit, care sä poata concepe un astfel de sistem, puternic pentru a-si impune vointa, destul de respectat pentru a fi ascultat, destul de sever pentru a impiedica delapidarile, destul de onest pentru a nu deturna nici un // fond de Iap. 323 destinatia lui, destul de bine consolidat in tron pentru a putea duce la bun sfarsit o astfel de intreprindere. Toate aceste conditii vor fi indeplinite numai atunci cand tam iii va capata independenta si un print ereditar. In starea actuala a lucrurilor, singura cale deschisa transporturilor interne este cea terestra. Este deplorabild. Lucrarile publice demarate pans in acest moment sunt fare importanta pentru a fi folosite de catre comercianti. Acum, ca si in timpul dominatiei fanariote, drumurile nu sunt deck niste poteci batatorite, nedelimitate, dupe bunul plac al vizitiilor [...] In stepa pustie nu se vad deck contururile abia zarite ale unor cruci ridicate pe locurile murdarite de nenorocire sau de crime. Crimele sunt rare, dar accidentele frecvente. Ele se petrec mai ales iarna, cand zapada acopera tinuturile incantitatimarl.Intarita de inghet,ea usureaza comunicatiile prezentand calatorilor o suprafata neteda $i solids, pe care aluneca saniile cu o minunata rapiditate. Dar vai de acei care sunt surprinsi de dezghet in satele departate. Pe aceste drumuri rudimentare exists patru // mijloace de transport, in afarap. 324 de cai: posta, caruta, carul taranesc si trasura. Nu se cunoaste in Tara Romaneasca transportul pe spatele animalelor. Acesta ar fi fost foarte util intr-o tars unde drumurile sunt desfundate de cea mai mica ploaie, unde rotarii§ipotcovarii lipsesc in egala masura§iunde carele de lemn merg cu greutate si necesita reparatii nenumarate. Ponta nu poate fi folosite decat pentru transportul persoanelor. Negustorii se folosesc de posts pentru a-si face cumparaturile Ia tars Si pentru a merge dintr-un oral in altul pentru a incheia afaceri. Acest mod de transport este costisitor pentru ca fiecare cal este plata cu 3 piastrii la fiecare popas§isunt cel putin patru cai la fiecare caruta,iar cateodata chiar opt, cand starea drumurilor sau greutatea calatorilor si a bagajelor o cer. Uzanta este de a plati vizitiului o mica recompense pentru bautura; un zwanziger este considerat o recompense mare. Postei, negustorii ii prefera caruta. Aceasta este un mijloc de transport cu cloud roti, mare, solids si care are atwta patru sau cinci cai. Ea seaseamana//cu p. 325 camioanele pariziene sau mai degraba cu vechile diligente Para arcuri, folosite in tinuturile noastre pierdute de lume. Acoperita cu piele, ornate cu tinte, inzestrafa cu portiere deschise si avand in fats un loc separat pentru vizitiu, aceasta trasura nu are scaune in interior. In schimb se pot pune cu usurinta in ea bagajele, proviziile§i saltele. Se poate inchiria trasura, caii§ivizitiul, pentru cat timp§ipentru orice loc doriti, pretul find stabilit cu proprietarul, care este de multe on vizitiul carutei. 20, 25, 30 de piastri pe zi sunt preturile curente, dar pe drumurile din Braila, Giurgiu, Bucuresti, Craiova unde activitatea este infloritoare, iar concurenta puternica, preturile scad. Numerosi birjari sau vizitii fac distanta de 9 poste, cate 4 leghe 287 www.dacoromanica.ro fiecare, ce separd Bucurqti de Braila pentru cinci ducati sau 60 de franci, dar durata calatoriei este de cloud zile §i jumatate. Acest mijloc de transport este relativ scump. In aceste trasuri este foarte frig iarna, foarte cald vara §i praful, ca §i ploaia intra in birja, inmuindu-i sau sufocandu-i pe calatori. Daca este un calator informat se poate intelege cu vizitiul, pentru a stabili p. 326 locurile de oprire. Vizitiul ii va indica // cea mai buna gazda, cel mai bun han sau hotelul cu reputatia cea mai bund. Acolo, daca nu sunteti foarte exigenti cu mancarea, conditiile de dormit, a§ternuturile, apa sau vinul 288 www.dacoromanica.ro am putut face rost de mancare. Acest han era cel mai important din ora, faimosul Han Roy. In orate se obipuiqte // ca, in casele numite caravanseraiuri, calatoriiP. 329 sa poposeasca. Sunt case spatioase, compuse din patru corpuri de locuit dispuse rectangular in jurul unei curti mari. Parterul este consacrat grajdurilor. Calatorii 4i instaleaza caii, Ii Ingrijesc §i le dau hrana pe care o poarta sau pe care o procura din ora. La etajul superior exists de-a lungul camerelor o galerie de lemn. Camerele sunt goale in interior. Nu se gasesc divanuri deck in orayle importante. Hanul lui Manuc Ia Bucuresti, care are trei etaje, Hanul Roy la Braila, care are doua, sunt renumite pentru Intinderea lor. In schimbul unui pret acceptabil obtinem o camera, dar hrana trebuie sa o cauti in alts parte. La Bucure§ti lucrul este uyr de gasit pentru ca sunt restaurante, dar la Craiovai Braila totul devine mai dificil. In Giurgiu se gasesc conditii bune, gratie unui italian, unui elvetian, unui wurtemburghez, locatari a trei case, care pot fi plasate intre pensiunile germanei hanurile franceze. Bucuresti in calitatea sa dep. 330 capitals // se Oa in fruntea tuturor. Are hoteluri in stil european, care ar fi acceptabile daca ar fi putin mai ieftinei mai curate. Arei restaurante frantuze§ti, germane §i romane$ti. Dar in nici un loc din Tara Romaneasca, nu putem gasi masa gata. Inainte de a pleca este bine sa to aprovizionezi. Calatorul neprevazator poate colinda toate casele dintr-un sat pentru a face rost de toate ingredientele pentru a -si pregati singur mancareai Mina cu ajutorul careia ar trebui sa-§i prepare painea, pentru ca romanul nu o face Inainte. Mai exists un al treilea mijloc de transport, recent introdus, diligenta. Exists cloud servicii, unul de la Giurgiu is Bucure§tii altul de la Bucure§ti la Brayv, in Transilvania. Drumul de Ia Giurgiu la Bucure§ti se facea in 1853 de trei on pe saptamana, de catre cloud diligente. Acum eircula numai o singura diligenta. Aceste trasuri seamana cu cele ale mesageriilor noastre: sunt suspendate, au patru roti, trei compartimente, banchete umplute cu chili, un conducator §i alti vizitii. Una dintre acestea trase de opt cai, era in 1853 deservita de poVa romans. // Ea este cea care ap. 331 ramas in functiune; diligenta, rivals chiar daca are numai base cai, este la fel de rapida. Drumul se face in apte ore §i costa 16 zwanziger, dar circulatia este intrerupta in timpul iernii, plecarea nu se face Ia ore fixe, iar sosirea este incerta, in conditiile in care la orice schimbare de vreme sau in ceas de Inserare, conducatorul infricopt declard drumul impracticabili se oprqte in apropierea popasului de pota, unde capitanul (cum se nume§teeful de po$ta) va °feed ospitalitate la preturi nu atat de reduse. Diligenta ce face legatura dintre Brayv §i Bucure§ti nu este atat de mare, este insa mai comoda Si nu pleaca decat o data pe saptamana. Ea face legatura la Brayv cu trasurile din Sibiu, care merg prin Arad pans la Seghedin, mare oral unguresc, care se gasqte in fruntea cailor ferate germane. Acest traseu este frecventat §iiarna, transportul de persoane este mai putin frecventat vara, dar este mai frecventat de transporturile de marfuri. Carute incapatoare transports pachetele in cantitate aka de mare, incat la un calcul aproximativ am evaluat in 1853 la o sums de 2 milioanei jurnatate de florini sau chiar cinci milioane produsele importate anual pe aceasta cafe de principate. Reqita diligentelor va determina folosirea for // fara indoiala §i pe alte rute, pep. 332 drumurile dintre Bucuresti §i Braila, de Ia Craiova la Calafat etc. 289 www.dacoromanica.ro Transportul terestru al marfurilor se face cu ajutorul carelor trase de boi sau de bivoli. Se face in mod obi*nuit de catre cultivatori, dupa incheierea lucrarilor agricole. De cativa ani transportul marfurilor tinde sa devina o activitate prospers. In orwle Braila §i Bucuresti, oamenii fac meseria de caraq. Ei au un car Ia care e atapta o pereche de boi sau de caii care transporta marfurile de Ia Braila la Bucuresti, de Ia Bucuresti la Giurgiu sau la Brasov. Unii dintre ei, obligati sä ajunga intr-o anumita zi, merg singuri, dar cei mai multi se asociala §i formeaza caravane marii lente. Mergand toti unul in spatele celuilalt, se opresc Yang sate 4i aranjeaza carutele in cerc, se strang in jurul focurilori astfel petrec noaptea. Dimineata, Ia rasaritul soarelui ei pleaca §i se opresc in timpul zilei numai pentru odihna animalelor. In aceasta maniera se transporta in porturile dunarene cerealele, p.333 laneturile ialte produse pentru export. Articolele pretioase //i marfurile de import se transporta in acelai fel primitiv. Sosite in porturile dunarene, marfurile fie sunt transportate in susul fluviului pentru a ajunge in Austria, strabat Serbia, calk ferate germane sau unul dintre afluentii marelui fluviu, fie coboara pe fluviu pentru a ajunge la Marea Neagra i apoi spre Rusia, Turcia sau Occident. Toate aceste drumuri sunt practicabile. Pans in 1832, navigarea Dunarii era partials. Vapoarele din Austria i Ungaria coborau pand Ia Drencova sau Orsova, Ia poalele Carpatilori apoi erau trase Ia edec de catre oameni §i de cai spre Pestai Viena. Barcile turcqti, care navigau pe Dunarea de Jos, se opreau Ia Vidin sau la Cernet. Spatiul dintre Vidin §i Orsova nu era niciodata vizitat de marinari. Ei numeau acel loc Portile de Fier, pentru a sublinia trecerea imposibila a vaselori profetizau naufragiul sau moartea pentru acei curajo§i care se aventurau acolo [...] p.336 In 1834, un om curajos cu dragoste pentru Ungaria, patria sa, contele Szechenyi65, a fortat trecerea. // Nu a fost intr-o simple bared, dupd exemplul p. 337pescarilor sarbi, ci intr-un solid vapor [...] Noul argonaut s-a imbarcat in triumf la Pesta Si[...] a trecut Portile de Fier. Fluviuli Marea erau deschise navigatiei, Austria, Ungariai Germania descatupte, iar in fata acestor tinuturi, cu o mare productivitate, se deschideau posibilitati infloritoare. Pentru a usura acest tip de transport s-a constituit o companie de navigatie. La inceput modesta, apoi increzatoare, in curand prospers icu perspective deosebite, a luat numele de Prima societate imperialci fi regale de navigatie cu vaporul de la Linz la Galati. Aceasta societate facea trei servicii: navigatie rapids pentru calatori, navigatie pentru calatori imarfuri, vapoare cu punte pentru transportul exclusiv de marfuri. Vapoarele destinate navigatiei rapide sunt frumoase, de curse Iunga, cu o structure eleganta, frumos decoratei destul de confortabile. Construite Ia Pesta, cu p. 338motoare engleze$ti // de 140 cai putere, nu erau la inceput decat trei, dar compania a merit numarul lor anual. Erau construite in atelierele companiei din Linz. Am intalnit, urcand pe Dunare doua vapoare cu aburi fabricate in Franta,pe care compania le cumparase din Marsilia. Ele s-au incrucipt sub ochii meicu vapoarele 65 Istvan Szechenyi (1791-1860), cunoscut scriitor, economisti om politic maghiar, unul dintre initiatorii constructiei §oselei dintre Banat §i Oltenia §i a navigatiei cu vapoarepe Dundre. 290 www.dacoromanica.ro marinei imperiale, ce purtau coroana Ungariei, regasita la poalele Carpatilor66. Aceste vapoare erau mai frumoase $i mai solide decat cele imperiale si le erau superioare si in navigatie si in confort. Vapoarele rapide nu urea mai sus de Viena, nu fac decat case statii§ifac drumul de la Viena la Galati in cinci ore. In fine, preturile sunt destul de moderate, iar °data cu trecerea timpului vor scadea. // Vapoarele destinate serviciului mixt de transport de calatoriside marfuri p. 339 sunt aceleasi ca si cele pentru navigatia rapids pe Dunarea de Jos, Intre Turnu Severin si Galati, dar pe Dunarea superioara ele sunt diferite. Multe dintre ele sunt joase, prost intretinute, cu masini vechi si nu sunt nici comode, nici placute. Nevoite sa opreasca Intr -o multitudine de porturi, ele stationeaza in toate locurile unde le sunt semnalate marfuri sau calatori, poposesc multe ore Intr -un oras pentru a incarca sau descarca marfurile si se opresc, pentru a petrece noaptea, dupa regulament, la Pesta, Ia Mohacs°, la Semlin68 indiferent de ora Ia care sosesc. Pasagerii schimba de trei sau patru on vaporul de la Viena Ia Turnu Severin§i cateodata sunt Imbarcati pe simple remorchere Para camere, fara scaune, Para mese, inconjurati de colete in cala sau pe punte[...]In acest tip de transport calatorul este accesoriul bagajului, fiind complet sacrificat pentru siguranta baloturilor. Astfel, in ciuda diferentei de preturi, este putin folosit de pasageri. Rareori calatorii urea sau coboara pe vapor pans la Viena. // Ei prefers calea P. 340 ferata pans la Pesta si se imbarca in acest ultim oral. Dar cei care iau trenul rapid sau serviciul mixt, nu pot trece la Portile de Fier cand apele sunt joase. In orice alts circumstanta se trece orice prag card transbordare, lard carantina, Para intarziere. Cand apele sunt joase, de Ia Turnu Severin la Orsova se urea in carutele romanesti si se merge dintr-un oras in altul, urmand un drum cu macadam, terminat si bine Intretinut, construit de compania austriaca a Dundrii. Marfurile, care nu sunt incarcate pe vapoare, si numarul acestora este important, sunt transportate pe vase mari, solid construite si se afla la adapostul umiditatii.Aceste nave sunt numite slepuri69. Ele sunt remorcate de vapoare, de oameni si de cai. Oricat de putine marfuri ar transporta au nevoie de marinari care trag la edec. Am numarat pe malul unguresc pand la 30 de atelaje de cai la un slep §ipana la 60 de marinari. Oameni§i cai se chinuiesc mult, atat timp cat malurile salbatice sunt deseori inundate si mereu Ingreunate de arbori si plante acvatice. Cand apele sunt prea // umflate sau foarte joase sau cand vanturile sunt puternice, p. 341 trasul la edec este imposibil, iar drumul pare lung. Totusi este singura cale pentru transportul marfurilor. Chiar daca expeditorul Incheie contract pentru transportul pe 66 ,,S-au raspandit, pe seama acestei descoperiri a coroanei, multe istorioare false. S-a spus ca un calugar care era gata sd fie torturat s-a oferit sa dezvaluie locul unde era ascunsd coroana Sfantului Stefan, iar impAratul I -a gratiat. Lucrul este inexact. Adevdrul este ca un armean, jandarm in politia austriacd, a reusit sa castige Increderea a doi refugiati unguri, care cunosteau locul unde era ascunsd coroana, le-a smuls secretul $i a alergatsa-Ivanda Austrici. Am vizitat locul thane pitoresc $i salbatec unde a lost gasitd, la poalcle Carpatilor, coroana sfanta, cateva zile Inainte de trecerea mea, iar muncitorii Inca lucrau la ingradirea locului". (n.a). 67 Mohacs, localitate in Ungaria.. 68 Semlin (Zemun), localitate in Serbia. 69 schleps. 291 www.dacoromanica.ro vapor al marfurilor, acestea sunt puse Ia inceput pe o nava cu aburi, dar Ia prima statie coletele vor fi transportate pe un $lep§i vor ramane, daca vor prinde timp nefavorabil, trei luni pe drum, in loc de opt zile. 0 administratie atat de importanta $i atat de onorabila ca aceea a Companiei Dundrii, trebuie sa faca sa inceteze aceste abuzuri. Trebuie sa alba tarifuri diferite pentru vapoare $i pentru $lepuri $i nimeni nu va protesta, dar nu este permis sa transporti marfurile cu alt mijloc de transport decat cel pe care 1-ai angajat. Din pacate in loc sa se diminueze, plangerile negustorilor cresc $i se intetesc. Compania, fail a se ingriji de negustori, a incercat de mai multe on sa le faca concurenta§i,pentrua-siinvinge rivalii, Ie -a lasat in urma marfurile. Numero$ii agenti cunoscatori de limbs franceza dispar. Cei de acum sunt mai putin informati, p. 342 mai putin politico$i $i mai putin implicati//decat cei de altadata. 0 companie franceza de transport ar putea sa readuca bunele sentimente de Ioialitate, moderatie siexactitudine. Deja un vapor francez a traversat tarmurile romane$ti de la Sulina Ia Vidin. Este de dorit ca, trecand prin Portile de Fier, sa ajunga para. in Belgrad, iar de aici Ia Semlin§isa se uneasca cu compania austriaca. Dar administratia franceza trebuie sa se inarmeze cu rabdare $i hotarare. Trebuie sa lupte cu greutatile de orice natura, care ii vor fi facute de agentii germani. In hotelurile $i birourile romane$ti, pancartele societatii franceze sunt proscrise, iar daca un calator cere informatii despre aceasta, stapanul hotelului, instruit de functionarii austrieci, faspunde eh' a incetat sa functioneze $i ca vapoarele ei nu mai merg pe Dunare. Pentru a ingreuna activitatea societatii franceze, cea austriaca a scazut preturile transportului de marfuri la o treime. Daca acelea$i reduceri vor fi facute $i pe caile P. 343 ferate, situatia va deveni//foarte incomoda pentru noii sositi. Compania a transportat in 1855, 552 572 calatori $i 17 016 294 chintale de marfuri. Sumele incasate s-au ridicatIa 9 280 615 florini,iar cheltuielile la 7 781 085florini.Excedentulincasarilor asupracheltuielilorconstituie un beneficiu de 6% din capitalul de exploatare, deductie facuta de interesele obligatiilor $i actiunilor, calculate Ia 5% $i din amortismentul materialului. La Viena coletele cu destinatia Germania sau Occident sunt transportate pe caile ferate din ca ?itala Austriei, $i chiar de la Pesta, pana la Hamburg70, la Anvers'', Le Havre /2 sau Bayonne. Preturile de transport nu sunt excesive. De la Viena la Galati, 100 de livre vieneze sau 56 de kilograme franceze se platesc in aval 2 florini, in amonte 40 de creitari. Toate drepturile de curtaj, de transbordaresi de comision achitate, 1.700 de livre vieneze (950 de kilograme) costa Ia transport taxele din 1853, de la Giurgiu Ia Viena, 42 de florini $i de la Viena Ia Paris prin Breslau74, Cologna75 $i drumurile din nord 184 de florini (418 fr§i52 centime); fie p.344 de la Giurgiu la Paris 226 florini (513 fr $i 97 c). Expeditorii francezi trimit prin Breslau de preferinta la Leipzig, II, deoarece °data ie$ite din statele austriece, 70 Hamburg, ora§ in Germania. 71 Anvers, ora§ in Belgia. 72 Le Havre, ora§ in Franta. 73 Bayonne, ora. in Franta. 74 Breslau (Worclaw), ora§ in Polonia. 75 Cologna, azi Koln, ora§ in Germania. 292 www.dacoromanica.ro marfurile intra Para intermedieri in statele prusiene, nu platesc decat la frontiera P. 345 belgiand, §i evita vamile din Saxa76, Hessa77, Frankfurt', Bavaria etc, unde tarifele ridicate, plombajele repetate §i taxele de tranzit ridica foarte mult preturile generale. Transportul de la Giurgiu la Leipzig a o mie de ocale romanqti sau 23 de chintale vieneze (1 250 kg) costa 134 de taleri prusieni, fie 540 de franci, toate drepturile incluse, adica mai scump decat transportul de la Giurgiu la Paris prin Breslau §i Cologne. Compania dunareand nu se multume§te sa exploateze doar fluviul, importanta afluentilor principali nu i-a scapatsiastazi vapoarele sale circula cu vitezasi exactitudine pe Drava, TisasiSava, care aveau reputatia unei navigatii imposibile [...] Vapoarele care brazdeaza aceste vaste intinderi de ape duc calatoriisip. 346 marfurile Tarii Romane0, din Orient spre Occident, in Ungaria pana la Tokay", in Iliria pana la Sisseck80, in Germania pand Ia Linz" §i Donauworth". Ei pot sa le duca §i pe ruta inversa din Occident spre Orient la Odessa §i Constantinopol. Vapoarele Companiei austriece intra in legatura directs cu: 1. Vapoarele din Rusia care, din 1846 yin din zece in zece zile de Ia Odessa la Galati §i pleaca din Galati spre Odessa; 2 cu cele ale Lloyd-ului austriac, care fac legatura dintre Galati §i Constantinopol. Serviciile din Odessa ofereau Inainte de razboi adevarate avantaje // calatorilor, pentru ca navele ruse0 nu acceptau decat marfuri scutite de carantina P. 347 §i intrarea libera in Odessa a acestora impreund cu voiajorii care coborau pe Dunare. Promptitudinea intoarcerii acestora permitea persoanelor care doreau sa intre in Tara Romaneasca, dupa un scurt sejur la Odessasifard schimbarea papportului. Dar aceasta cale de transport nu era importanta pentru transportul de marfuri, pentru ca nu existau mari relatii comerciale intre centrul Germanieisi sudul Rusiei; comertul se efectua terestru. Vapoarele Lloyd-ului austriac spre Constantinopol plecau in ziva in care soseau navele care coborau pe Dunare. Pasagerul care fa'cea traseul Viena-Galati, se putea imbarca imediat pentru Constantinopol §i debarca la portile seraiului la numai apte zile de cand parasise Prater". Dar comertul de marfuri nu era incurajat de acest serviciu, din cauza scumpetei frahtarii §i a nepasarii companiei pentru cei care efectuau aceasta operatie. Astfel, multi comercianti se adresau companiei franceze numita a Mesageriilor care ajungea Ia Varna, dar lipsa corespondentei §; p. 348 necesitatea transbordarii impiedicau realizarea acestor dorinte [...] Micii navigatori din Dunarea de Sus au disparut complet in fata acestor mari P. 349 companii. Slepurile au monopolizat toate transporturile. Marina turca a rezistat mai bine in Dunarea de Jos, unde §lepurile nu au ajuns §i unde barcile bulgare§ti se inchiriau la preturi mai mici decat tarifurile percepute de compania austriaca. 76 Saxa, ducat in Germania. 77 Hessa, ducat in Germania. 78 Frankfurt pe Main, oral in Germania. 79 Tokay, regiune in Ungaria. 80 Sissek, oras pe coasta Croatiei. 81 Linz, oral in Austria. 82 Donauworth, oral in Germania. 83 Parc public vienez. 293 www.dacoromanica.ro Aceste barci bulgare§ti numite kirlac", ridicate la cele doua extremitati, au o linie eleganta, panze mari, o wail inaintarei se supun ugir manevrelor. Cea mai mare parte nu ating deck 100 tone, dar sunt §i mai mari, iar unele ating 300 tone. P. 350 Niciuna // nu poate infrunta Marea Neagra, constructia for este wail, bordajul prea slab pentru a cara cerealele. Sunt folosite, in special, pentru a duce cerealele la Galatii Braila. In 1852 erau 440, cu un tonaj mediu de 100 tone, dintre care 300 bulgarqti sau turceti, 80 grecqti, 43 moldovene§ti sau muntene, 16 ioniene §i 3 din Banatul de Timi§oara, impreuna cu un tonaj de 1 100. Kirlacurile bulgare5ti apartin in numar mare marinarilor din Turtucaia, important centru de morarit, din Rusciuci mai ales din Vidin. Pretul frahtajului se fixeaza in functie de greutate i variaza in functie de cererei ofertai este mai mic in Calafat §i Braila cu 20 de centime pentru fiecare 1 000 de ocale (1 250 Kg.) In aceasta portiune a Dunarii, am spus mai sus, s-a instalat o companie franceza de vapoare. In ciuda a numeroase dificulati, ea functioneaza intre Sulina §i Vidin. Nu are deck o singura nava, dar in curand, se pare, ca vor fi instalate *i altele, iar in acest moment ea face apel la capitalurile franceze, la piata pariziana. // P.351 Ii doresc prosperitate §i cred ca este datoria Frantei sa o ajute cu influenta sa, pentru a face fats companiilor straine rivale. La Braila marfurile sunt transbordate pe nave de cursa lungs. Marina principatelor are putine astfel de nave. Daca se unesc barcile moldovenqti cu cele muntene se ajunge la un total de 43 de kirlacuri, ce navigheaza pe Dunarei numai 10 nave moldovene§ti, cu un tonaj de 2 040, pot naviga pe mare. Natiunile care 4i trimit navele in principate sunt urmatoarele, in ordinea importantei: grecii, turcii, austriecii, englezii, sarzii, ru0 etc. Grecii care cunosc aceste locuri, cu navele for ware §i cu pretul for mic la frahtaj, care le aduce un beneficiu de 200-300 de francii un comision de 7% la frahtare, sub numele de p. 352 palarie, // au taxe pe preturi mai mici decat ale altor marinari. Nu cer pentru transportul cerealelor pe Marea Azov deck 50 de centime pentru dublul decalitru sau 2 franci pentru sacul de Marsilia, ateptand pans la zece zile sosirea incarcaturii, daca Ii se da un franc pe o zi de intarziere. Navele grece§ti au un tonaj mediu de 200-250. Iata numarul navelor care au trecut prin Braila in 1852: Turcia 514 nave Austria 328 nave Anglia 239 nave Sardinia 31 nave Franta 9 nave Alte state 442 nave Total 1 563 nave Aceasta stare de lucruri nu poate sa bucure un francez, atat de mica este reprezentarea marinei noastre, iar cifra nu reflects adevarul, pentru ca din 9 nave, numai trei apartin Franteii au echipaje franceze; celelalte 4ase erau proprietatea strainilor, iar drapelul nostru le asigura protectia consulilor. Rolul marinei noastre p. 353 nu a fost niciodata // stralucitor in aceste tinuturi. In 1846 nu erau deck trei nave franceze la Brailai patru la Galati; in 1848 nu au venit decat opt; in 1847 numai 294 www.dacoromanica.ro foametea a adus in principate 52 de nave franceze cu un tonaj de 7 170, 36 pentru Galati §i 16 pentru Braila. Totui in 1851 au intrat §i au ie§it din porturile principatelor 59 de nave frantuze§ti cu un tonaj de 11 245, dintre care 31 au intrat §i au ie§it din Galati §i 28 din Braila. Poate ca, daca nu ar fi fost razboiul, navele noastre s-ar fi aclimatizat acestor tinuturi [...] Poate nu este cazul sa exageram numarul navelor celorlalte puteri rivale. p. 354 Dintre cele 239 de nave englezqti, cate erau in adevar britanice? Numai 173. Celelalte arborau pavilionul britanic pentru a beneficia de protectia eficace a consulilor acestei puteri. Niciuna dintre aceste nave nu a depa§it inainte de 1855 Braila, dar de doi ani navele grecqti ware au mers pand la Oltenita *i Giurgiu. Am vazut acostand la Giurgiu, in 1857, trei sau patru dintre acestea, incarcate cu porumb. Preturile medii ale frahtdrilor (acute in 1851 erau: la Braila §i Galati pentru Anglia de 14 §ilingi pentru quarter (4 fr. 50 centime hectolitrul), pentru Marsilia 3 fr. incarcatura (un franc §i 87 centime hectolitrul), pentru Adriatica 43 de creitari stoja de Trieste (1 fr. 70c), pentru Constantinopol un piastru pentru 'A chila de Turcia (1 fr. hectolitrul). In 1853 §i in special in timpul razboiului, a urcat Ia cifre ridicate. Aceste preturi au fost temporare la fel ca timpurile care le-au // impus, iarP. 355 in 1857 frahtajul a revenit Ia nivelul din 1851. Unul din marile obstacole ale navigatiei grele in aceste tinuturi sunt apele joase de la Sulina, principala gura de varsare a Dunarii. In timpul lui Plinius fluviul avea opt guri de varsare, iar astazi nu are decat trei. Una dintre ele, Sfantul Gheorghe, astupata de ru§i, se afla intr-o stare de plans, dar comisia celor case puteri pentru libertatea Dundrii crede ca este posibil sa fie deschisa navigatiei in curand. A doua gura a Dunarii nu are decat putind apa, cea din mijloc, Sulina, ramane singura deschisa, dar se innisipeaza in fiecare an. Apele maloase ale Dunarii devin incarcate cu namol trecand prin campurile Dobrogei. Devenind mai putin rapide din cauza traseului sinuos §i a insulelor [...] ele depun la varsarea fluviului aluviuni numeroase ca acelea depuse de Nil, de Sena ide Tago. Aluviunile, mai abundente decat umflarile anuale ale apelor, inconjoara Sulina. Adancimea medie // a acestei treceri este de cinci picioare venetiene §i ea esteP. 356 suficienta pentru navele ware, dar cand tonajul este mare sau apele joase, trebuie sa descarci vasele, sa treci, iar apoi sa le incarci, cu preturi ridicate §i pierdere de timp. Aceste descarcari §i incarcari de marfuri se fac fail precautii. Cateodata capitanul intinde panze pe pamant, dar nu poate garanta nimic, pentru ca nu se gasesc nici magazii, nici hangare pe tarm; de cele mai multe on presat sali continue navigatia, el arunca marfurile pe 'arm. Daca vremea este rea in timpul operatiei, marfurile reincarcate sunt umede, in pericol de a se deteriora in timpul trecerii. In 1853 ca §i in 1845, apele umflate ale primaverii, apele joase din timpul verii, inghetul din timpul iernii au suspendat comertul romanesc timp de noua luni §i jumatate din an. Curajul din timpurile trecute nu este mai u§or. In timp ce Turcia, cand era suzerana Basarabieii comanda pe cele cloud tarmuri, in fiecare an ata§a pe barcile sale ni§te grapine curbate. Plimbate de catre barci aceste grapine plonjau in mal, it amestecau cu apele care 'II duceau spre mare. Acest dragaj primitiv facea trecerea posibild. Din timpul razboiului din 1828, Turcia, fortata sa // abandoneze 295 www.dacoromanica.ro p.357 malul nordic Rusiei, sa lase pustie coasta sudica de o leghe adancime 5i sa dea principatelor autonomie, Turcia spuneam, mai putin interesata de prosperitatea acestor tinuturi, in fiecare zi mai descurajata 5i mai putin bogata 5i-a retras barcile 5i grapinele. Dragajul a devenit sarcina Rusiei. Ea trebuia sa indeplineasca aceasta operatie prin prevederile generale ale tratatului de la Viena, care erau impuse oricarei puteri riverane pentru libera navigatie a marilor fluvii; ea era, in special, angajata fats de Austria, prin tratatul din 22 septembrie 1840. Acesta prevedea ca Rusia trebuia sa deblocheze gurile fluviului 5i sä le intretind Intr -o stare permanents de navigatie. Dar nu numai ca. Rusia nu s-a supus prescriptiilor generale ale tratatului de la Viena, 5i s-a aratat putin doritoare sa implineasca 5i prevederile tratatului cu Austria, dar prin constructiile sanitare a fa:cut 5i mai periculoasa trecerea. Ea chiar a aruncat pietre, stAnci 5i pamant noaptea in trecerea de la Sulina", p. 358 afirma un consul francez vigilent, domnul Billecocq. Faptul ar parea // monstruos, dar nu este mai putin adevarat ca Rusia nu a facut nimic pentru a curata fluviul. Faptele trecutului aduceau nenorociri 5i pierderi. Mai multe nave austriece, engleze5ti, sarde, grece5ti au naufragiat. Reaua-vointa a Rusiei a avut consecinte dezastruoase. Domnul Metternich", din 1842 a protestat la Sankt Petersburg, a instalat in 1848 un agent consular, pentru a proteja intereseie tarii 5i a supu5ilor ei. Protestele ministrului, instalarea consulului au avut momentan o influents fericita. Faptele reprobabile ale Rusiei au Incetat, guvernul rus a adus de Ia 5antierul din Odessa doua vapoare cu dragi, dar pe care le-a lasat cativa ani in port. Numai in 1850-1851 le-a trimis pe Dunare, dragand de-a lungul tarmului basarabean, dar de trei ani nu au mai functionat. Astfel naufragiile, pierderile s-au succedat. Este un adevarat cimitiral navelor" mi-a spus unitalian.Pentru a nu riscasa-5i inmormanteze vasele, numero5i capitani au a5teptat in 1857,5i mai a5teapta inca,o decizie de la Constantinopol, 5i daca va intarzia ei vor incarca in alts parte. In p.359 timpul // lunii decembrie 1853, numai cloud vase grece5ti de tonaj mic au putut ajunge la Braila. Vapoarele agentiei Lloyd, in ciuda navigarii ware au fost obligate sa descarce Ia Varna o parte a incarcaturii lor, pentru a trece bara 5i a ajunge la Galati [...] p. 363 Pentru a trece de dificultatile naturale, diplomatice, comerciale 5i militare, care fac navigatia pe Sulina anevoioasa, s-a hotarat inainte de razboi, sa se deschida Dunarii un nou traseu, iar in timpurile de pace ideea a fost reluata cu o ardoare, care poate ar face ca proiectele sa devind realitate. p. 364 Dupa ce curge spre est, in ciuda curbelor cauzate de intalnirea cu Alpii // 5i Carpatii, acest fluviu pe punctul de a atinge Marea Neagra se Intoarce brusc spre nord, langa micu I sat Cernavoda, nu depute de Rasova 5i nu intalne5te marea decat dupa 100 de leghe. Unii afirma ca fluviul nu a avut Intotdeauna acest circuit. Odata, urmand linia dreapta, el curgea de la Cernavoda Ia Constanta 5i anumite harti mentioneaza deasupra acestui ora5 gurile5ialbia primitiva a fluviului. Aceasta cale, in eventualitatea cand a existat, ar putea fi redeschisa, fie restabilind vechea albie, fie sapand un canal. Poarta s-a gandit la acest proiect acum 15 ani,iar printul m Clemens Metternich (1771 1859), cancelar at Austriei (1809-1848). 296 www.dacoromanica.ro Alexandru Ghica, caimacamul actual at Tarii Romanqti, s-a ocupat serios de el. Ingineri au vizitat locurile, au facut studii, au alcatuit planuri, au constatat posibilitatea saparii unui canal, gratie existentei unor lacuri. Un canal ar aduce mari servicii comertului. Ar ajuta la navigatia pe Dunarei ar tranp definitiv problema trecerii prin gura Sulina [...] Capitolul IV p. 366 Organizarea juridica a comertului Piedicile puse de catre Poarta comertului romanesc, care nu au existat niciodata legal, au Incetat de fapt in 1829. Monopolul marfurilor §i cerealelor, firmanele anuale ce enumerau marfurile cerute de Constantinopol, tarifele ce fixau taxele acestor articole la preturi mai mici decat preturile curente, &rile gratuite de unt, lemn, grau, oi, cai, privilegiile negustorilor greci, articolele acaparate de catre negustorii turci din Rusciuc sau de oriunde, nu sunt din fericire decat de domeniul istoriei. Tratatele recente precumi stipulatiile vechi sunt respectatei executate; comertul din Tara Romaneasca este liber de orice interventie strains, ca orice comert at unei natiuni independente [...] Tara Romaneasca prefera, dintre toate codurile comerciale, pe cel care dintrep. 371 toate consacra cel mai bine ideile de egalitate civila, justitie naturalsi conciliaza in cei mai buni termeni libertatea tranzactiilor §i garantiile sociale. Intr-un cuvant a ales legile franceze. Ea le-a luat Para a le modifica, fara a le trunchia, Para lacune i Para restrictie. Codul nostru de comert, tradus puri simplu in romans a devenit codul comercial actual at Tarii Romaneti85. A fost tradus §i promulgat. Aceastap. 372 promulgare // nu a ridicat nici o opozitie din partea partizanilor celor mai devotati ai Rusiei sau ai Austriei §i a fost primit cu cea mai mare satisfactie de catre negustori. Principiile codului roman sunt deci ale noastre. Sunt cele ale libertatii. Astazi, in aceasta tars atat de sugrumata, atat de monopolizata, atat de inabqita, toata productia este libera, fiecare individ este liber sa profeseze comertul. Oricine poate sa vanda sau sa cumpere, sa recurga la credit, sa subscrie efecte negociabile, sä se dedice speculatiilor sau sa deschida magazine i sa vanda cu amanuntul. Nu se tine seama nici de religie, nici de nationalitate, nici de antecedentele sale. Nu i se impune sä fie afiliat la nici o corporatie, sa furnizeze garantii, sa justifice resursele financiare. Negustorii nu sunt supu0 decat unei obligatii, plata unei patente, at carui cuantum este mic, §i a carei cifra nu variaza decat pentru a taxa in raport cu negotul. Orice francez cunoa§te organizarea II comertului romanesc din moment cep. 373 este la fel cu cea a comertului francez [...] 85 M. G. Manu, distins avocat din Bucuresti, autor deja cunoscut al unor cunoscute lucrari geografice si printr-o scriere despre Cel de-al patrulea punt al garanfiei (mentinerea privilegiilor si imunitatilor religiei grecesti in Imperiul otoman), a publicat un comentariu elegant al Codului comercial" (n.a). 297 www.dacoromanica.ro Tribunalele sunt compuse din boieri §i din negustori,alesidintr-o lista in care sunt inscri§i toti marii negustori, atat indigeni cat §i straini. In prima instanta, tribunalul este format din doi boieri §i trei negustori, iar Ia apel, din doi boierisi trei negustori. Daca negustorii alesi sunt straini aflati sub protectie consulara, ei trebuie, inainte de a fiinstalati la tribunal, sä jure ca vor judeca dupa legea romaneasca §i ca se vor supune acesteia in toate stipulatiile ei pe timpul mandatului lor. Daca Tara Romaneasca, a p4it atat de greu pe calea legislatiei comerciale p. 374liberale, nu a luat in schimb nici o masura // care sä o impiedicesia demonstrat maturitatea sa in afaceri [...] Totu§i au fost comise mai multe erori. Monopolurile, vamile §i un regulament abuziv §i perimat au impiedicat dezvoltarea afacerilor. Doriti exemple? S-a creat monopolul jocurilor de cartisicel al taxelor locale care trebuie platite la intrarea in ora, in profitul municipalitatii, asupra urmatoarelor produse: yin, rachiu, gudron, tutun, vinuri straine §i boi pentru tractiune. Aceste taxe sunt puse asupra produselor cum faceau vamile interne, ele jeneaza circulatia §i scumpesc marfurile. Alte drepturi sunt percepute la intrarea in diferite porturi, ca acela din Braila, unde fiecare nava plate§te 9 parale (aproape noua centime) pe tons, crescand astfel nemultumirile. S-a suprimat vama intre Tara Romaneasca §i Moldova, gratie initiativei §i compromisurilor muntene, dar aceeai autoritate a ridicat, contrar tratatelor incheiate intre Poarta §i puterile straine, drepturile de vama, de la 3% Ia 5%, a exagerat valoarea obiectelor printr-un tarif fals §i a lovit in anumite articole, ca de exemplu: lipitorile [...] p. 375 Ar trebui sä inceteze ingradirile interioare puse exploatarii industriale. Astazi boierii au monopolul producerii §i vanzarii bauturilor, ca §i pe cel al comertului cu faina. Numai for §i agentilor for le este permis sa construiasca o moara, sa alba o carciuma sau un han [...] La fel de ofensatori sunt cei care urmaresc stationarea sau plecarea comerciantilor straini in Principat §i obligatia celor care trec pe aici de a p. 376avea un papport pentru fiecare deplasare [...] Nici un strain nu poate parasi Tara Romaneasca fara un permis de libera trecere de Ia // consulsieste refuzat atunci cand, din oricare motiv, pretinde a fi creantierul unui calator. Din aceasta masura, buns in anumite cazuri, izvorasc multe inconveniente. Cel mai frecvent este ca furnizorii a§teapta plecarea unui strain pentru a-i prezenta notele umflate, fara a-i ierta nimic, sub amenintarea ca va fi chemat Ia cancelarie §i de a vedea pus embargo asupra marfurilor sale, bagajelor §ichiar a persoanei recalcitrante. Obiceiurile proaste ale functionarilor se rasfrang asupra calatorilor, care nu pot face nimic. Iata un exemplu. Am debarcat Ia Braila, cand era trecut de miezul noptii, impreuna cu episcopul de Nicopole, vicarul sau §i o sarmana femeie bolnava. Ora era atat de nepotrivita, incat nu ni s-a ingaduit sa-1 deranjam pe capitanul portului pentru a ne viza pappoartele, apoi ni s-a spus ca trebuie sa innoptam in magazia de bagaje. De fapt ne-au inchis acolo fara nici o ceremonie. Din fericire, unul dintre noi, inarmat cu o recomandare pentru prefectul ora§ului, a putut sa i-o trimita §i sa-1 elibereze pe episcop, pe vicar §i pe biata femeie. Toti au cazut victime nesimtirii functionarului, care era obosit de ora tarzie Ia care // sosise vaporul Companiei P. 377Dunarii [...] Monopolurilesidrepturile locale sau generale de vama nu au fost create §i extinse, decat in folosul vistieriei. Precautiile impotriva strainilor au fost 298 www.dacoromanica.ro din cauza distantei, a eapitulatiilor si a imposibilitatii unui musulman de a aparea in fata unei autoritati judiciare straine. Dar toate aceste cauze nu au acum nici o baza, a§a cum nu au avut nici atunci cand au fost luate. Imposibilitatea de a actiona in fata tribunalelor franceze, puternica in timpul lui Ludovic al XIV-lea, nu mai exists astazi, iar distanta nu scuza mentinerea unui obicei pernicios, mai ales in timpurile de astazi, cand vapoarele §i caile ferate au redus la §ase zile distanta dintre Bucure§ti §i Paris [...] Astazi le este permis tuturor comerciantilor, de orice nationalitate de a intra, a p. 378 stationaside a face orice afaceri in aceste tinuturi. 0 singura natiune Si o singura religie se afla in afara acestei tolerante generale, §i am spus deja in prima parte a lucrarii, este natiunea suzerana. Supu0i mahomedani ai sultanului nu pot intra, nici stationa, nici nu pot desfa§ura activitati comerciale in Tara Romaneasca, inainte de a obtine o autorizatie specials a ministrului de stat. Aceasta autorizatie, valabila numai o data, specified timpul si scopul pentru care a fost acordata. Probabil aceste precautii au fost utile, dar iii pierd sensul in momentul cand nu mai pot fi impuse. Daca turcul era omnipotent, rapace, delapidator, el putea intra in II Tara RomaneascaP. 379 fard permis [...] Guvernul roman ar trebui sa aplice principiile libertatii comercialesipe cele alelegislatiei franceze,sa puns capat abuzurilor,sa amelioreze cailede comunicatie, pregatind navigatia raurilorsipe cele ale drumurilor terestre; sa incurajezelibertateaintreprinderilor de transport§iu§urintacirculatiei; sa insanatwasca comertul en detail sa ridice prin educatie§ionoare nivelul negustorilor evrei §i greci sau sa-i disciplineze; sa starpeasca camata, tranzactiile ilicite, fraudele in vanzarea marfurilor; sa nu permits nici unei puteri sa puns timbrul sau, w cum a permis Rusiei in 1841, pe marfurile importate din principate. Sa incurajeze §i sa u§ureze sosirea, stationarea §i operatiile strainilor; sa creeze functionari publici care sa supravegheze tranzactiile financiare, sa u§ureze vanzarea §i cumpararea de marfuri, sa constate evolutia monedelor, w cum fac agentii no§tri de schimb §i II misitii no§tri; sa constituie burse comerciale organizateP. 380 de catre stat §i care sa functioneze liber, unde cursul de schimb, oficial stabilit si controlat sa previna toate abuzurile actuale; sa faca aka incat tribunalele sa devina active, oneste, capabile, cerand candidatilor la functiile oficiale calitati profesionale simorale, pe care numai crearea unei scol i de drept le poate garanta [...] Astazi industria0i §i comerciantii stint aproape toti straini. Romanii suntp.381 agricultorisiproprietarii de pamant. Legile tarii§ipoate aptitudinile poporului au fa'cut aceasta realitate. Legislatorul, interzicand strainilor dreptul de a cumpara pamanturi inainte de a sta In tara zece ani §i de a obtine naturalizarea, i-a fortat sa-0 plaseze capitalul in comert, iar astazi ii impinge spre industrie. Romanii scapati de concurenta strains, favorizati de clima, fertilitatea solului §i preturile scazute ale pamantului, s-au aruncat asupra proprietatilor teritoriale si agriculturii [...] In ciuda fecunditatiilor, pamanturile din valea Dunariinu-sirasplatescp. 382 cultivatoriiin aceea0 proportie cucei ce practica comertul sauindustria. Agricultura este atat de inapoiata in aceste tinuturi, incat marii proprietari nu-0 pot scoate cheltuielile, iar micii cultivatori nici atat [...] 299 www.dacoromanica.ro LEV NICOLAEVICI TOLSTOI (1828-1910) Proeminenta personalitate a Iiteraturii moderne ruse, L. N. (olstoi este unul dintre ilustrii reprezentanti ai prozei realist-critice pe plan universal. Provenit dintr-o tamilie nobiliary. Tolstoi s-a nascut Ia 28 august 1828, la lasnaia Poliana. o mica localitate din gubernia Tula, la sud de Moscova. Intre 1844 si 1847, el a urmat cursurile Univ ersitatii Kazan, sectia de limbi orientalc. pe care Ic -a abandonat in septembrie 1847. Datorita insuccesului in administrarea mosiei parintesti, L. N. Tolstoi a urmat exemplul fratelui sail mai mare. Serghei si a optat in primavara anului 1852 pentru caries militara, intrand ca subotiter in cadrul armatei ruse din sud. care desfasura lupte pentru incheierea cuceririi Caucazului. Din aceasta perioada. dateaza si primele incercari (si succese) literare. nuvela Incursiunea, find publicata in 1853 de prestigiosul periodic social-politic si literar Sovremennik- (Contemporanul). 1 olstoi si-a scris principalele opere intre 1863 1899. Dintre acestea se remarca epopeea istorica Reaboi ci pace (Voina i mir). scrisa intre 1865 1869 care, pe Ibndul zbuciumat al campanici napolconiene din 1812 okra o excelenta fresca a societatii ruse de la inceputul secolului XIX. Ea a fort urmata de Anna Karenina (1875 1877), veritabil rechititoriu Ia adresa instituliilor, mentalitatii si moralei din societatea rusa a epocii lui Alexanclru al 11-lea. Atte realizari remarcabile ale creatiei sale sunt: Invierea (1899). Aloartea lui Ivan Hid (1886) si Puterea intunericului (1887). Opera lui L. N. Tolstoi s-a impus publicului larg prin remarcabila sa capacitate de cuprindere, prin adancimea viciunii, acuitatea observatiei sociale si psihologicc, sentimentul traeicului si omenescului. In ultimii ani ai vietii, scriitorul a intrat Intr -o faza de misticism exacerbat, care i-a atbctat, gray si starea sanatatii. A murit Ia Astapovo (gubernia Ria.an) in august 1910. Trecerea si sederea lui L. N. Tolstoi prin spatiul romanesc sunt prilejuite de evenimentele care au debutat la 8/20 noiembrie 1853, odata cu declansarea razboiului Crimeii. Dupa cum se ,tie. in prima etapa a conllictului. trupele ruse au actionat in Caucaz, au invadat. Ia 11/23 mantic Moldova si cea mai mare pane a [aril Romanesti si au distrus foul turca in conliuntarea navald de la Sinope. Dupa o scurta permisiecare i-a prilejuit revederea parintilor la inceputul lui martie 1854, L. N. (olstoi, impreung cu alti otiteri si soldati din armata din Caucaz, a tbst detasat in cadrele armatei de la Dunare care actiona impotriva tbrtelor turcesti din Bulgaria de nord. La 17 martie (s. v.) 1854 a ajuns la Bucuresti, in calitate de aghiotant al generalului Piotr Dimitrievici Gorceakov, cu care era inrudit. Tolstoi a parasit capitala rani Romanesti. la 20 iulie/2 auaust acela.si an, dupa retragerea armatei ruse din rata Silistrei (iunie 1854) find transferal Ia cerere in Crimeea pe frontul principal de lupta. Traversand pe rand orasele Foesani. Tecuci. Barlad, Vaslui, Iasi. L. N. Tolstoi a ajuns la 3/16 septembrie la punctul de frontiers Sculeni, iar apoi prin Herson si Odessa, sosit, Ia 7 20 noiembrie 1854 la Sevastopol. Amintirile si peripetiile din aceasta etapa a vietii sale sunt consemnate cu mull realism si plasticitate in volumul Povestiri din Sevastopol. publicat doi ani mai tarziu. Consemnarile sale din perioada scderii in spatiul romanesc sunt cuprinse in cele cinci scrisori adresate matusii sale Tatiana Alexandrovna Lrgolskaia si contin impresii despre viata in capitala munteand. Redactate intr-o maniera placuta, intr-un stil usor romantios. ele preligureaza pe scriitorul de mai tarziu si, in opinia noastra, nu au o valoare documentary deosebita. Ca si alti peregrini din epoca si L. N. (olstoi critics starea jalnica a cailor de comunicatie si a mijloacelor rudimentare de transport din cele doua principate. Nu putem face totusi abstractie de tonul pozitiv al consemnarilor sale. precum si de impresia speciala pe care i-o produce 13ucurestiul si viata sa mondena. Din cele cinci scrisori, nurnai patru stint relev ante. ultima epistola, deli scrisa din Bucuresti. reds doar impresiile scriitorului despre confruntarea militara ruso-turca de la Silistra. 300 www.dacoromanica.ro $ederea lui L. N. Tolstoi in spatiul romanesc mai poate fi documentata si prinJurnalzil (aproapezilnic).intocmit de seri itor si care a vaitit lumina tiparului dupa moartca sa. Publicarea a lost inc,eputa in 1934, odata cu volumul 46 at seriei deOpere completeale scriitorului, aparuta Ia principala editura beletristica din fosta U.R.S.S.. Rossi Alai Jumalul confine, in mare pane. stiri cu caracter strict personal si ne permite sa reconstituim. cu mull mai multa precizie, itinerariul lui Le Nicolacvici ThIstoi prin Moldova si Tara Roinfineasca in1855. lotodata el releva impresiile scriitorului despre societatea romaneasea. Despre Tolstoi $i trecerea sa prin spatiul romanesc au scris: Nicolae 1 olu,Tolstoi in Romania. in .,Viata Romaneasca", 1928, XX, vol. 73, p. 105-114; V. Harca.Tolstoi in Romania.in ..Viata Basarahici ", 1932, I, nr. 7, p. 1-6: Vladimir Dogaru,Tolstoi in Romania. in Unix crsul 1941. 1 nr. 18. p. 3; Janina lanosi, Ion lanosi,Lev Tolstoi. Jurnal, vol.I (1847 1895), Bucuresti. Editura Univers, 1975; Paul Cemovodeanu,Cal atori strain din vremea revolufiei de la 1848, razboiului Crimeeiciepocii Unirii,in Biblioteca Bucurestilor", aniII,nr. 1, 2000, p. 26. LEV NICOLAEVICI TOLSTOI Dunarea. Sevastopolul(1854)1 I 13 martie <1854>. II 17 martie. Printul3 nu era aici. A sosit abia ieripim-am this Ia el. M-a primit mai bine clecat credeam, ca un adevarat parinte. M-a imbratiat, m-a asigurat ea pot veni sa mananc in toate zilele la el // §i ca ar vrea sa ma pastreze Pentru actuala versiunea s-a folosit editia din 1906: Leon Tolstoi,Vie et ceuvre. Memoires, souvenirs, !ewes, notes et documents biografiques,Reunis coordonnes et annotes par P. Birukov, Paris, Societe du Mercure de France, 1906, p. 280-290. 2 0 verstA echivala cu 1 071 m. 3 Este vorba de printul Mihail Dimitrievici Gorceakov (1795-1861), general de infanterie, rudA indepartata a lui Tolstoi si care in perioada 1853 1854 a fost comandantul trupelor ruse din principate. 301 www.dacoromanica.ro Te rog sa ma scuzi, Braga inatu*d, ca iti scriu atilt de putin. dar nu stint Inca in apele mete: acest ora* mare *i frumos, toate aceste festivitati, opera italiand, etc, teatrul francez, cei doi tineri Gorceakov care stint bdieti foarte buni. Toate acestea au facut ca sd nu stau nici cloud ore Ia mine III 22 martie. leri am aflat a nu voi ran-lane pe langd print, ci voi merge la Oltenita sas ma alatur bateriei mete. IV Mai <1854>. In timp ce dumneata ma credeai expus la toate pericolele razboiului,eu n-am cunoscut Inca praful de pu*cd turcesc *i stau foarte lini*tit Ia Bucure*ti unde ma plimb, particip la Jurnal (1847-1890)6 p. 91 ...14 martie 1854. Bucure*ti. Incep un caiet nou de jurnal, dupa un interval de aproape o hind, timp in care am trait *i am incercat afatea, incat n-am avut vreme nici sa gandesc si,cu atilt mai putin, sa fac insemndri. Din Caucaz am ajuns 4Seriputovski, Adam Osipovici (?-1860), general-locotenent, comandantul artileriei ruse in cadrul armatei de la Dunare. 5Localitate in Bulgaria, port la Dunare. in perioada mai iunie 1854, aici an avut loc lupte inver*unate intre armata rusacicea otomand. 6Pentru actuala versiunea am folosit editia Lev Tolstoi, Jurnal vol. I (1847-1895). Versiunea in limba romans de Janina lanoi, prefata, tabel cronologic1inote de Ion lano§i, Bucure§ti, Editura Univers, 1975, p. 91-107. 302 www.dacoromanica.ro la Tula', mi-am vizitat matu*ile, sora, pe Valerian *i am aflat de avansarea mea. Toti trei fratii8 *i Perfilievii au venit la mine 5i m-au luat Ia Moscova. De la Moscova am trecut prin Pokrovskoe, unde mi-am luat ramas bun de Ia matu*ica mea Pelaghia Ilini*na, de Ia Valerian, de la Map *i Serioja. Aceste cloud despartiri, in special ultima, mi-au oferit clipe dintre cele mai fericite din viata. De acolo m-am dus Ia Mitenka9, care, mai c5 dupd sfatul meu, a parasit Moscova 5i. prin Poltava, Chi*inau, etc., acum trei zile am ajuns la Bucure*ti. Situatia slujbei mete de aici este nedefinita, iar eu, de o sapt5mana, sunt din nou chinuit de indoieli. Nu cumva incepe, pentru mine, din nou, o perioada de incercari? De altfel, vinovat sunt chiar eu, fericirea m-a rastat: m-am lasat dus *1, in multe privinte, am ce s5-mi repro5ez, incepand din ziva plecarii mete de la Kursk 5i pand in momentul de fats. E trist sä constat ca n-am fost in stare sä trec prin fericire, la fel cum n-am fost in stare sä trec prin nefericire. Acum ma voi duce Ia comandantul diviziei, la stand major at corpului de armata, voi face uncle targuieli, ma voi plimba 5i voi veni acasa sa scriu ni*te scrisori 5i s5 iau masa. Dupd masa m5 voi ocupa cu ce-o fi, iar spre sears ma duc la baie. Seara voi sta acasa *i ma voi ocupa de Aclolescenici. 15 iunie. Trei luni de pauza. Trei luni de inactivitate 5i de o viata de care ma pot declara multumit. Cam trei saptamani am fost la Scheideman si -mi pare rau ca n-am ramas acolo. Cu ofiterii a* fi ajuns sa ma inteleg 5i cu comandantul bateriei m-a* fi aranjat. In schimb, societatea proasta 5i furia mea tainuita provocata de situatia precard in care ma aflu ar fi actionat pozitiv asupra mea. M-a* fi suparat, a* fill tanjit, m-a* fi straduit sa ma ridic moralmente deasupra situatiei mete 5i a* fip. 92 devenit mai buna* fi lucrat. Transferul meu la statul- major' °, sosit chiar in perioada in care ma certasem cu comandantul bateriei, mi-a magulit orgoliul. Boala, in timpul careia n-am putut nici macar sa ma reintorc pe faga*ul vechilor ocupatii 5i al muncii cinstite avand drept tel doar binele, mi-a demonstrat in ce masura m-am stricat. Cu cat ajung mai sus in opinia publics, cu atat mai jos ajung in propria mea opinie. De cateva on am avut femei, am mintit, am lost infumurat *i, lucrul cel mai ingrozitor, in lupta, m-am comportat altfel decat ma a*teptam. Asediul Silistrei a fost ridicat11, eu n-am intrat Inca in probleme, situatia mea in cercul camarazilor 5i at conducerii e bunk in ciuda rama*itelor bolii 5i a micii mele rani, sanatatea mi-e bund, iar din punct de vedere moral am luat hotararea fernna de a-mi Inchina viata intro folosul aproapelui. Pentru ultima oars Imi spun: Daca mai tree trei zile in care sa nu fac nimic spre folosul oamenilor, ma omor. Ajuta-m5 Doamne! 'Local itate in Rusia, Ia sud de Moscova. 8 Este vorba de cei trei frati ai Iui Lev Nicolaevici, Nicolai, SergheisiDimitri. 9 La mNia Iui D. N. Tolstoi, Scerbacevka. Dupd o perioadd de serviciu in brigdzile 11 gi 12 de artilerie, Tolstoi a fost transferat la comandamentul de artilerie al armatei de la Dunare, in fruntea cdreia se afla generalul A. 1. Seriputovski. II Episod din rdzboiul ruso-turc, petrecut Ia sraritul primei decade a Iunii iunie 1854. 303 www.dacoromanica.ro Pand Ia pranz scriu scrisori:lui Serioja1imatu$ilor, daca reusesc,lui Volkonskaia. Dupd masa continui insenmarile artificierului. 23 iunie. Pe parcursul drumului de laSilistra la Maia'2 am trecut prin Bucuresti. Am jucat $i a trebuit sa imprumut bani. Situatie injositoare pentru oricine, iar pentru mine, in special. Am scris scrisori: matu$ii, lui Mitea, lui Nekrasovt3 $i lui Osika'4. Nu stiu de ce sa ma apuc mai departe $i in consecinta nu fac nimic. Cred ca cel mai bine ar fi sa lucrez Ia Romanul unui /nosier rus... 24 iunie. De dimineata m-am a$ezat la lucru; n-am facia insa nimic $i am fost bucuros a a venit sa ma deranjeze Gorceakov. Dupa dejunul de la general I -am citit pe Beranger's, in-am dus la doctor care mi-a declarat ca trebuie sä mi se faca operatia $i ca trebuie sa ma ingrijesc cam o lung $i jumatate. Nina noaptea am palavragit cu Subin despre sclavia noastra ruseasca. E adevarat ca sclavia e tin rati, dar tin rau extrem de placut. // p. 93 <29 iunie. Zi de zi am tot amanat operatia in asteptarea transferului Ia Bucuresti, iar aici am amanat-o, asteptand locuinta $i doctor. La Giurgiu au avut loc evenimente la care a$ fi putut participa, daca a$ fi fost sanatos. Bani n-am nici tin sfant $i sunt dator. in scrisoarea primita ieri, Valerian imi scrie ca n-are nici cai, nici bani. Am de gand sa-mi ingrijesc serios sanatatea. Vreau sa traiesc vesel $i fard griji, nu $titi ce va ie$i din dorinta aceasta. [...] p. 94 6 iulie. Toata zitiaI -am citit ba pe LermontovI6, ba pe Goethe", ba pe Alphonse Karr'8, fara sa ma pot apuca de lucru. Oricat mi-a$ spune ca nu stint ambitios $i oricatm-a$ stradui sa fiu sincer in asta, le bout de l'orille se montre II p. 95 mai gre moi. Mi-a fost neplacut sa aflu aici ca Osip Seriputovski a fost ranit $i ca s- a raportat despre el imparattilui. Invidie $i ce motiv meschin $i fats de cine, tin om de nimic ! 7 iulie. Nu stint modest! Iata marele meu defect. Ce stint eu de fapt? Unul dintre cei patru fii ai unui locotenent-colonel in retragere. ramas de la varsta de 7 ani tars parinti sub tutela unor femei $i a unor straini, care n-a primit nici educatia moderns, nici una 4tiinfifica 41 care la 17 ani a ie$it in lame fara o mare avere, tars nici tin fel de situatie socials $i, cel mai important, fara reguli; tin om care $i-a distrus afacerile pang la ultima limits, care $i-a petrecut cei mai buni ani din viata fara tin scop $i fara placere, care, in sfar$it. s-a autoexilat in Caucaz, pentru a fugi de datorii $i, in special, de obiceiuri, iar de acolo, agatandu-se de mai $titi eu ce legaturi dintre tatal sat'gicomandantul armatei, a trecut in armata Dundrii sublocotenent, Ia 26 de ani, in afara de solda aproape fard mijloace (pentru Ca acele mijloace de care dispune trebuie sa le foloseasca pentru plata datoriilor ce 12 Maia Catargi, sat situat in nord-estul Bucurestilor, azi disparut. 13 Nekrasov, Nicolai Alexeevici (1821 1878), cunoscut poet rus. 14 Osip Adamovici Seriputovski, fiul generalului cu acelasi nume, camarad cu Tolstoi. 13 Beranger, Pierre Jean de (1780-1857), poet francez cu tendinte antimonarhice si anticlericale. 16 Lermontov, Mihai lurievici (1841), poet romantic rus. 17 Goethe, Johann Wolfgang (1749-1832), filozof si scriitor german, reprezentant de seams al clasicismului. 18 Jean Alphonse Karr, scriitor francez (1808-1872), colaborator la revista umoristicA, Les guepes", autor al romanelor Sous les tilleuls (1832), Hortense (1842). 304 www.dacoromanica.ro i-au ramas), fara protectori, fara iscusinta de a trai in inalta societate, fard cunostinte privind slujba sa, lard nici un fel de capacitati practice; dar cu un urias amor-propriu ! Da, asta-i situatia mea socials. // Dimineata am scris aceasta paging $i am citit Louis Philzppe19. Dupa masa $ip. 96 Inca foarte tarziu am inceput sa scriu la Insenmeirile artificierului §i pana seara am scris destul de molt, in ciuda faptului ca au fost pe Ia mine Olhin $i Andropov. Dupa plecarea lui Andropov m-am rezemat de balcon si m-am uitat la felinarul meu drag, care lumineaza atat de placut printre ramuri. Dupa cativa nori negri care au trecut si au udat aici pamantul, a ramas until mare, care a acoperit intreaga parte de sud a cerului, si in aer o anumita transparentasiumiditate placuta. Dragalasa flied a gazdei statea, ca si mine, Ia geamul ei, rezemandu-se in coate. Pe strada a trecut o flasneta, si cand sunetele bunului si batranului vals departandu-se din ce in ce, s-au stins in starlit cu totul, fetita a oftat din adancul sufletului, s-a ridicat si a plecat repede de la fereastra. M-am simtit dintr-o data atat de dulce trist, incat am zambit fara sa vreau si am ramas multa vreme sa-mi privesc felinarul, a carui lumina era cand si cand acoperita de ramurile leganate de vant, sa privesc copacul, grilajul, cerulsitotul mi s-a parut si mai frumos ca odinioard. Am sa-mi reprosez pentru azi trei neseriozitati: 1) am uitat de pian; 2) nu m-am ingrijit de raportul privind transferul; 3) am mancat ciorba, deli am o diaree din ce in ce mai acuta.// 10 tulle. Am recitit Un erou al timpurilor noastre20, 1-am citit pe Goethe sip. 98 doar spre seara am scris foarte putin. De ce ? Lene, nehotarare si pasiunea de a-mi privi mustatilesicosurile. Fapt pentru care imi fac doua mustrari. I-am incredintat azi lui Boborakin, care a fost la mine si se duce la general, raportul meu cu privire la transfer. Inca un repros pentru ca am ras de Olhin fats de Boborakin. 11 tulle. Olhin a venit de dimineata la mine, sa ma anunte ca se duce Ia Leova2'sica ar dori sa-mi incredinteze mie caii$ilucrurile lui, fapt de la care, fara voie, m-am eschivat spunandu-i ca nu am bani. intr-adevar, ma aflu din nou intr-o situatie financiaradificila:nici o copeica, cel putin pana la mijlocul lui august, nu se prevede de nicaieri, excluzand banii de furaje, si-i mai sunt dator si doctorului. Spun nu se prevede, pentru Ca am primit azi Sovremennik"-ul si sunt convins Ca manuscrisele mele zac pe undeva Ia vama. Voi clarifica acest lucru imediat ce ma inzdravenesc. Seara am avut prilejul sa-mi pun la incercare inchipuirea cu privire Ia renasterea mea intru viata vesela. Extrem de draguta flea maritata a gazdei, care a cochetat cu mine in nestire,si-aexercitat inraurirea asupra mea, in ciuda faptului ca m-am constrans cat am putut; am suferit casi altadata, adica ingrozitor de timiditate. In convorbirea avuta azi cu doctorul, mi-a disparut parerea prosteascasi nedreapta ce mi-o facusem la adresa valahilorsipe care mi-am insusit-o de la nataraii cu care am avut de-a face pana acum. Soarta acestui popor este duioasasi trista. Am citit azi si din Goethe si drama lui Lermontov, in care am descoperit 19 Roman de Eugene Sue. 20 Roman al lui M. L. Lermontov, scris in 1834. 21 Localitate in Republica Moldova, situata pe malul Prutului. 305 www.dacoromanica.ro multe elemente not §i frumoase §i Casa Rece a lui Dickens'2. E a doua zi in care incerc sa compun versuri. Sa vedem ce o sa iasa din asta. Deocamdata am sa-mi repro§ez doar lenea, de§i am scris §i planuit multe lucruri bune, totu§i prea putin §i lenevos. 12 iulie. De dimineata mi-am simtit corpul greu §i nu m-am putut constrange sa lucrez. Toata ziva am citit Sovremennik" [...]. p. 99 13 iulie. [...] Dimineata tarzie, deoarece m-am sculat la 10, am citit despre Muntenegru, am scris cate ceva §i am flecarit cu camarazii care au venit la mine. Dupa masa a trebuit sa ma constrang sa scriu, putin §i nectar. Pe la ora 9 a venit Bartolomei §i cu el am ie§it prima card, am fost la Herastrau §i am stat de vorba pans la 12. A§ putea sa-mi fac repro§uri pentru lene, dar luand in consideratie suferintele §i boalama iert; in schimb ticalo§ia de a fi cerut doctorului sa-mi faca o incizie §i apoi de a ma fi speriat §i de a-1 fi rugat sa amane, merits bataie, bice. 14 iulie. [...] Inainte de a da curs transferului meu, batranul ba§ibuzuc tine neaparat sa-I anunte in prealabil pe cneaz. Poate ca ar fi cazul sa ma gandesc mai mult la acest transfer. Poate ca nu voi reu§i sa-mi transform caracterul §i fac doar o prostie, §i Inca esentiala din dorinta de a-1 transforma. Sa fie oare lipsa de hotarare acel defect capital pe care trebuie sa-1 indrept ? Nu exists oare doua feluri de caracter, demne de acela§i respect: unele hotarate, altele meditative ? Nu cumva fac parte din a doua categoric ? Si dorinta de a ma indrepta nu este ea oare dorinta de a fi ceea ce nu sunt, cum spune Alphonse Karr. Mi se pare ca acesta este adevarul. Exists defecte mai categorice (absolute) cum ar fi: lenea, minciuna, irascibilitatea, egoismul, care sunt intotdeauna defecte. // p. 100 18 iulie. Dejunul meu n-a reu§it: nici GorceakoN, nici doctorul n-au putut veni. Singur Bartolomei mi-a maneat purcelul §i s-a aratat entuziasmat de Schiller, Inainte de masa am citit, dupa masa am citit §ilucru ciudatam dormit pans Ia ora 8, a§a ca toata ziva n-am facut nimic. Noverejski mi-a adus 45 de ruble, din care am de gand dau doctorului 40, iar din rest, mai imprumutand ceva de la Gorceakov sa ma duc la Buzau §i sa a§tept acolo statul major §i insanato§irea [...]. 20 iulie. Moara Donmeasce Ieri dimineata am citit §i m-am pregatit de plecare. Seara m-am dus cu Mali§ev fard nici o noima §i cat se poate de nehotarat Ia Moara Domneasca, unde mi-am §i petrecut toata ziva. Pentru aceste doua zile imi repro§ez: 1) lipsa de p. 101 hotarare in cazul /1 plecarii, 2) nervozitatea de ieri dimineata Ia adresa lui Alio§a §i 3) putinlenea de ieri. 21 iulie. 22 Charles Dickens (1812 1870), scriitor englez, autor de romane cu tents umoristicd si moralizatoare. 23 Sat, corn. Ganeasa, jud. Ilfov. 24 Sat si corn., jud. Ilfov. 25 Piesa mai putin cunoscutd a lui Friedrich von Schiller. 306 www.dacoromanica.ro spune Bartolomeu, ideea ca pentru a Infaptui ceva maret trebuie sa-ti concentrezi toate fortele sufletului Intr -un singur punct. Reprosuri: 1) pentru nehotarare si faptul ea nu m-am abtinut si am mancat branza, 2) pentru trandavia de toata ziva, in special daca nu lucrez macar acum un pic. 24 iulie. 26 Neidentificat. 27 Ramnicu-Sarat, municipiu, jud. Buzau. 28 Alexei Arcadievici Stolipin, tatal viitorului prim-ministru al Rusiei, A. A. Stolipin. 307 www.dacoromanica.ro Cum voi face nu *tiu, dar simt qu'il me faut un coup de tete pour sortir de cette position29. Seara am fost din nou la Dannenberg. Activitate§iabstinenta. 13 august. M-am trezit destul de devreme§idimineata am lucrat bine, dar in schimb dupd-amiaza excluzand splendida comedie Ratneme intre noil°,m-am bramburit toata seara. 15 august. M-am sculat devremesim-am dus la Odobe*ti. intr-un fel, aceasta plimbare nu mi-a reu*it. Am scris putin *i foarte prost, am dormit, m-am dus Ia curse *i seara mi-am petrecut-o acasa. Repet ceea ce am mai scris: am trei defecte principale de care trebuie sa scap: 1) lipsa de caracter, 2) irascibilitatea *i 3) lenea. Voi urmari cu toata atentia posibila aceste trei vicii *i 29 E nevoie de o fapta nebuneascd pentru a iesi din aceasta situatie. 3° Piesd de teatru apartinand lui A. de Kotzebue. 31 Povestire romantics a lui J. W. Goethe (1832). 32 In original in limba francezd. 33 Corn. In Rep. Moldova. In 1855 servea ca punct de frontierd la granita dintre principatul Moldovei gi Imperiul rus. 308 www.dacoromanica.ro CHARLES ALEXANDRE FAY (1827-1903) Date personale despre Charles Alexandre Fay, ofiter in armata franceza $i apoi general, nu ne stau la dispozitie pentru a-i putea reconstitui biografia intr-un mod cat mai fidel. Ceea ce stim este a a luptat in razboiul Crimeii in divizia comandata de generalul Pierre Francois Joseph Bosquet si a lust parte la expeditia din Dobrogea (1854), asa cum reiese din Amintirile sale. Ulterior a fost inaintat in grad ajungand general de brigada (1879) si apoi de divizie (1885). Lucrarile sale, indiferent de natura lor, au vizat si instruirea $i reformarea armatei franceze, in special dupa momentul infrangerii in razboiul franco-prusac (1870 - 1871)'. CHARLES ALEXANDRE FAY Amintiri din razboiul Crimeii2 II. Expeditia din Dobrogea p. 31 Eram instalati de mai mult de cloud sdptdmani pe indltimile de la Franka, cand a sosit de la cartierul general o depe§d care spunea astfel: Dup.. ordinele mete, spahiiOrientului3se vor indrepta spre Dobrogea4 pentru a intreprinde o recunoateresiam decis ca miFarea va fi sprijinita de primele trei divizii ale armatei. In momentul pornirii, trupele voastre vor fi aprovizionate patru zile cu alimentesicloud zile cu orz; pe langa aceasta, yeti fi urmati de un convoi de 370 de harabale5, cualte cuvinte base zile de hrand §i patru de orz". Ca urmare a acestor ordine, prima divizie a plecat pe 21 1 Charles Alexandre Fay, Projet de reorganisation de l'armee francaise, Paris, A. Mame, 1871; Idem, Journal d'un officier de l'Armee du Rhin, Paris, C. Muquardt, 1871; Idem, Marches des armees allemandes du 31 juillet au 1" septembre 1870, Paris, Berger-Levraut et Cie, 1889. 2 Traducerea s-a efectuat dupa textul original semnat Charles Alexandre Fay, Souvenirs de la guerre de Crimee. 1854-1856, Paris, J. Dumaine, 1867, p. 31 34. 3 Mentionarn ca acesta era numele acordat recent ba.ibuzucilor" (n.a.). 4 Dobrudja. 5 Arabas. Termenul denumeste carutele marl folosite pentru transportul granelor sau a altor poveri. Vagoane, care apartineau tariisierau construite din axe de lemn". (n.a). 6 Bazardjick, oral in Bulgaria. Autorul face urmatoarea nota in dreptul acesteilocalitati:52 kil 309 www.dacoromanica.ro Ce trebuia sa facem in Dobrogea? Era Intrebarea pe care fiecare $i-o punea. Din recunoa$terile facute in aceasta regiune a reie$it ca ru$ii aveau Inca 10 000 de oameni $i 35 de tunuri. Pentru a respinge dumanul de cealalta parte apundrii sau poate pentru a scapa, mare$alul8 a vrut sa foloseasca spahii Orientului. In orice caz, ei au fost inlaturati dupa aceasta nefericita actiune, obiect at atator // repro$uri. p. 32 Instructiunile date generalului Yusuf ii aratau in mod expres ca nu era vorba decat de o nand de ajutor: Actionati rapid $i cu putere; nu avem timp de pierdut in Dobrogea $i mult mai importante lucruri ne a$teapta in alts parte. Analizati totul $i, daca e ceva de facut, sunt sigur ca yeti face". Pe de alts parte holera bantuia Inca in Gallipoli'',unde facuse ravagii,caci numaram printre victime pe generalii Carbuccia" $i Ney, duce de Elchingen12; cateva cazuri au Inceput sa fie facute publice $i in Varna. Pentru maresal aceasta expeditie avea un dublu avantaj: indeparta trupele de focarul epidemiei $i le scotea din pasivitatea in care incepusera sa cada. Din nefericire, regiunea pe care ele o aveau de parcurs, joasa, mla$tinoasa, fard padurisi fardapa potabila, era ea insa$i un focar pentru febrele pestilentia1e $i trupele noastre, mai ales cele ale primei divizii, care urmau sa fie condusein mar$uri fortate timp de cateva zile prin calduri cople$itoare, au fost in mod crud puse la Incercare. Din momentul sosiriinoastrelaBazargic generalul Bosquet a facut recunoa$terea tuturor drumurilor care coborau spre Dunare $i $i-a Impartit divizia in grupuri de 2 batalioane, care acopereau cam 40 kilometri in diverse directii. Abia au sosit la posturile destinate, ca un ordin nea$teptat ne-a cerut sa ne indreptam spre Mangalia" pentru a Inlocui prima divizie, fortata sa-1 sprijine pe p. 33 generalul Yusuf, angajat, ni s-a spus, Impotriva // ru$ilor; a treia divizie urma sa ne inlocuiasca la Bazargic. Am pornit la drum pe 25 iulie, prin acele campuri dezolante, care sunt acoperite de ierburi Inaltesiunde apa este atat de rara incat la marele popas de la Gilrzalilar 14 am fost obligati sa prindem intr-un manej puturi de 150 pand la 180 metri adancimels. 7 Localitate in Bulgaria, jefuita si incendiata de rusi in iunie-august 1877. Pentru detalii vezi Russian atrocities in Asia and Europe during the months of June, July and August 1877 in vol. Foreign and Commonwealth Office Collection", 1877, p. 44. 11Pierre Francois Joseph Bosquet (1810-1861), ofiter francez, participant Ia cucerirea Algeriei si la rAzboiul Crimeii, unde a condus a doua divizie de infanterie din Armata Orientului. Ridicat la rangul de general (1853) si apoi de maresal (1855), Bosquet a primit si Legiunea de Onoare, darsi Ordinul Medjideh $i Crimea Medal, devenind pentru scurt timp senator. 9 Neidentificat. I° Oral in Turcia. In timpul razboiului Crimeii aici si-au stabilit tabara trupele franceze si engleze, orasul find si punct de trecere spre capitala Imperiului Otoman. II Jean-Luc Carbuccia (1808 1854), ofiter de origine francezA, colonel al Legiunii Strdinesi apoi general, participant Ia numeroase conflicte militare ce au avut loc in Algeria. A condus sapaturile arheologice de Ia Lambese (Algeria), fosta capitala a anticei provincii romane Numidia. 1`Confuzie. Michel Ney, primul duce d'Elchingen si print de Moscova (1769-1815), maresal al Frantei, participant la razboaiele napoleniene, a devenit unul dintre cei mai importanti generali ai Frantei, decorati de Napoleon 1. El a fost executat la data de 7 decembrie 1815 in Paris. 13 Sunt 73 kil 310 www.dacoromanica.ro Pe 27 16Charles Marie Esprit Espinasse (1815 1859), ofiter francez, participant la luptele din Algeria si Africa, in cadrul Legiunii Strain. Pentru curajul aratat a fost inaintat la gradul de general (1852) si a primit distinctii militare importante (Legiunea de Onoare, Ordinul Pontifical Sf. Grigore cel Mare, Medail du Crimee). 17Tchatmalar, sat langa Techirghiol, jud. Constanta. 18 Kustendje. 19Kagarlick, lac in jud. Constanta. 20Sunt 100 kil 311 www.dacoromanica.ro MICHAL CZAJKOWSKI (SADYK PA$A) (1808-1886) Una dintre personalitatile care a fost legatd de spatul romanesc, prin legaturile de amicitie cu liderii generatiei de la 1848 a fost Michal Czajkowski, care odata cu trecerea la islamism, in anul 1851, s-a numit Sadyk pa4a. Nascut in Ucraina in anul 1808, Czajkowski a calatorit in tinerete in Dobrogea, tinut de care s-a dovedit extrem de legat, mai ales prin implicarea sa in organizarea cazacilor, locuitorii stepelor de pe malurile Marii Negre sau ale Donului. Participant la mi4cdrile revolutionare poloneze, a fost nevoit sa se refugieze in Franta, unde a devenit unul dintre apropiatii contelui Adam Czartoryski, figura emblematicd a emigratiei poloneze. La Paris i§i va descoperi o noun latura a personalitatii sale, cea de literat, find autorul mai multor opere inspirate din folclorul ucrainian: Povestiri cazacefti (1837), Wernyhora (1838),Kirdzali(1839), StefanCzarniecki (1840), Hatmanul Ucrainei (1840), Ucrainiencele (1841). In 1841 11 gasim Ia Constantinopol, trimis de Francois Guizot, in calitate de corespondent alInstitutului din Paris, insarcinat cu studii istorice4ietnografice. In realitate, Czajkowski era rezentantul emigratiei poloneze in Imperiul otoman. Misiunea sa era de a constitui o retea de informatori, in majoritatea polonezi, cu scopul rdspandirii ideilor revolutionare promovate de centrul emigratiei de la Paris cu sediul Ia Hotel Lambert. Aceasta a fost perioada cand a cunoscut personal lideri romani 4i a legat prietenii, carora le va fi fidel intreaga vials. In anii premergatori revolutiei de la 1848 a trimis in principate o multime de emisari 4i a sprijinit programul national al romanilor de emancipare de sub protectoratul rusesc. Credea totu4i in sprijinul Portii, putere care, in opinia sa, se putea opune cu succes pretentiilor de dominatie ale Rusiei asupra slavilor §i ortodoc§ilor. Ideea era sprijinita 4i de Ion Ghica, unul dintre apropiatii sai. In timpul rAzboiului Crimeii a devenit comandant al regimentului de cazaci otomani, in randul caruia s-au inrolat toti cei nemultumiti de puterea Rusiei 4i deziluzionati de e4ecul organizArii legiunilor straine 4i care au dorit sa lupte de partea aliatilor. Acesta este momentul in care s-a desprins treptat de cercurile emigratiei poloneze reprezentate de Wladyslaw Zamoyski 4i s-a apropiat de Adam Mickiewicz. Visul sau era de a uni Ucraina cu o Polonie libera, find sprijinit de Imperiul otoman. Pentru faptele de vitejie din timpul razboiul Crimeii a fost decorat de catre sultan. In ultimii ani ai vietii s-a retras la mo4ia sa Borki din Ucraina, dupd ce fusese amnistiat de catre tar. Aici 4i-a pus capat zilelor in 18 ianuarie 1886. Fragmentul, aflat Ia sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei Romane, este un rezumat al memoriilor sale pe care a inceput O. le scrie in 1872. Acestea au fost publicate partial sau integral in limbile polonezd, rusa §i franceza. 0 editie completa a fost tiparita Ia Var4ovia in 1962. Primul cercetator roman care a atras atentia asupra importantei memoriilor lui Sadyk pa§a, pentru informatiile pretioase despre evenimentele petrecute in principate in timpul campaniei de la Dundre, a fost Gheorghe Duzinchievici, care a prezentat manuscrisul polon gdsit Ia Lwow in biblioteca Ossolineuml. Versiunea in limba franceza se ea Ia Biblioteca Academiei Romane, fapt mentionat pentru prima data de Leonid Boicu, in 19692. Gheorghe Duzinchievici, Contribuiii la istoria romtinilor in timpul razboiului Crimeii. Un manuscris inedit, in Revista Istoria Romans ", III, 1933, p. 248-257. 2 Leonid Boicu, Memoriile lui Michail Czajkowski (Sadyk pcga) ca izvor documentar pentru istoria Romaniei in vremea retzboiului Crimeii, in Anuarul Institutului de Istorie 4i Arheologie A.D. Xenopol", VI, 1969, p. 203-211. 312 www.dacoromanica.ro Aflat in tabara de Ia $umla, sub comanda generalisimului Omer pap, Sadyk pap a fost martor at luptelor de la Dundre, din Campia munteanA §i din Dobrogea in perioada vara 1853 ianuarie 1855, cand a pardsit principatele. Inzestrat cu talent literar, cunoscator at politicii otomane, poloneze, austriece, ruse0, Sadyk pap reu§eV.e ss contureze un tablou plin de culoare, in care aspectele militare §i diplomatice se impletesc cu intrigile de culise §i orgoliile personalitdtilor, pe care le-a cunoscut nemijlocit. Descrierea confruntarilor din zona, oferitA de Sadyk pap, contribuie la completarea informatiei despre aceastd faza a conflictului gi evidentiaza ca uneori contemporanii infatipsera drept marl victorii sau lupte pasionante, banale incle*tdri lipsite de eroism §i stralucire. Astfel ne este relatata confruntarea de rang Calafat, lupta de la Cetate, infrangerea lui Marza han sau expeditia condusa de generalul francez Espinasse, in Dobrogea. In tabara de la $umla, in 1853-1854 se aflau §i emigranti romani, amintiti de Sadyk pap in memoriile sale. Tot el ne dezvdluie gi ambitia lui Omer pap de a deveni domn in principate, idee sprijinea de Ion Heliade ROdulescu prin scrierile sale. Totodatd, comandantul cazacilor otomani pune in lumina intereselepiintentiile ofiterilor europeni de a influenta deciziile generalisimului §i critica orgoliile militarilor englezi, exprimanduli, in schimb, admiratia pentru comportamentul francezilor. Intrarea otomanilor in Bucure§ti, la 22 august 1854, este un eveniment cdruia Sadyk pap ii acordd spatii importante in memoriile sale, reuind sA surprinda dorinta austriecilor de a fi cei dintai ce ocupd capitala Tarii Romanqti, pozitia binevoitoare a marilor boieri fata de turci§ineincrederea fata de austrieci. In cele cloud saptamani in care a comandat trupele otomane din Bucure§ti a reu§it, dupd spusele sale, sa liniteasca populatia infricoptd de excesele rdzboiului. De altfel, pe parcursul insemndrilor el insists, in repetate randuri asupra increderii de care s-a bucurat in randurile romanilor §i a sentimentelor de afectiune NA de ace§tia. Reqe§te sa contureze portretele sugestive ale lui Omer pap, Anton Ilinski (Skinder pap), Barbu $tirbey, generalul Coronini etc. In memorii sale ii aminte§te pe ofiterii romani aldturi de care a luptat si anume Grigore Sturdza §i Dimitrie Kretzulescu, Christian Tell, Nicolae Golescu, Radu Rosetti, Alexandru Dimitrie Ghica etc. Capita la Tarii Romane§ti din timpul ocupatiei turce0 §i austriece pare un viespar de intrigi §i ambitii politice, in care ideile de domnie ale lui Omer pap palesc in fata revenirii pe tron a domnitorului $tirbey§ia tendintelor de dominatie ale austriecilor, -care nAzuiau Ia alipirea principatelor. Sadyk pap nu agrea aceste ultime planuri, care erau sustinute §i de catre unii reprezentanti ai emigratiei poloneze, respectiv de Wladyslaw Zamoyski. In schimb, sprijinea ideea atacdrii Basarabiei, actiune in care spera sa obtina §isprijinul domnitorilor din principate, care doreau indeplinirea programului national. Din pacate planul sau quea7A, pentru ca principalul front at operatiilor se va muta in peninsula Crimeea. Despre Michal Czajkowski au scris: Stanislas Lukasik, Relaliile lui Michal Czajkowski-Sadyk pafa cu romeinii in Revista IstoricA Romand", vol. II, fasc. 1932, p. 233-259; Gheorghe Duzinchievici, Contribuiii la istoria romeinilor in timpul Razboiului Crimeii. Un manuscris inedit, in Revista Istoricd Romand", III, 1933, p. 248-257; Idem, Polonais et roumains durant la guerre de Crimee, in Revue Roumaine d'Histoire", XVI, 1977, 1, p.17 23; Leonid Boicu, Memoriile lui Michail Czajkowski (Sadyk pax) ca izvor documentar pentru istoria Romaniei in vremea Razboiului Crimeii, in Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie A.D. Xenopol", VI, 1969, p. 203-211. MICHAL CZAJKOWSKI (SADYK PASA) Rezumat at amintirilor mete despre razboiul Crimeii3 f. 12 La insistentele mele repetate de a fi trimis in Dobrogea, pe malurile Dundrii, Omer pa§a4 mi-a raspuns ca, in ciuda parerii de rau pe care o simte despartindu-se de mine, ma va trimite cat de curand in Dobrogea, pentru a putea indeplini 3 Traducerea a fost facutd dupd Resumee de mes souvenirs de la guerre du Crimee, Biblioteca Academiei Romane, Arhiva Sadyk-pap, mss. 1. 4 Omer pap (Mihail Lanes), 1806-1871, general otoman de origine croatd, comandant al armatei otomane. 313 www.dacoromanica.ro instructiunile Sublimei Porti, pe care le adusesem cu mine. Eram sigur ca imi va spune sa trec Dunarea §i ma pregateam pentru a porni la drum de indata ce ar fi sosit vestea Ca trupele rusqti au fortat trecerea fluviului prin cele trei puncte: Tulcea, Isaccea, Har§ova5ise gasesc in Dobrogea. Dupa cateva lupte partiale, in care turcii au fost batuti in spatele tranwelor, 5 Mahmud al II-lea, sultan (1808-1839). 6Schoumla,localitate in Bulgaria. 7 Voluntar fart solda din trupele otomane, care traia din jaf. 8Oltenitza. 9Bazardjikoglu, azi localitatea Dobrici in Bulgaria. 314 www.dacoromanica.ro Trupele turcesti se retrageau sau mai degraba fugeau, amintind de retragereaf. 13 francezilor din fata Moscovei, in 1812, dupa batalia de la Berezina'°. Nu a avut loc o singura confruntare si nu era un singur pluton, care sa se retraga disciplinat. Era un amestec din soldati din toate armele, de animale, de carute pline de femeisi copii, pentru ca locuitorii se retrageau odata cu armata. lusuf pasa, comandantul cavaleriei, mi-a spus ca armata nu era infrantasi ca se duceau lupte in insulele fluviului, iar tunurile, to asurzeau inTulcea'si in Isaccea'2. A mai spus ca nu i-a putut vedea pe rusi, pentru ca retragerea se facea in tacere si in secret. A adaugat Ca, pentru repaossihranazilnica,erau alese terenuri joase sau stramtori acoperite. Nu se amplasau posturi de garda, pentru a nu fi zarite de dusmani, iar patrulele nu au fost trimise in recunoastere pentru ca inamicul sä nu poata detecta caile de retragere$i,in final, a permis avangardei sa se risipeasca pentru a deruta inamicul si a permite trupei sa se ascunda. Credea ca trupele cazacilor de pe Don nu sunt departe, le zarise pe campie, langa Bazargic Hacioglu, si ca datorita prezentei lor, armata s-a retras in fuga. La intrebarea mea, ce se intamplase cu ceilalti cazaci din Dobrogea, care servisera sub comanda sa, mi-a raspuns ca au fost exterminati sau au trecut la inamic, pentru ca nu-i mai vazuse pe acesti ghiauri. Trei zile si trei nopti a trecut prin fata noastra aceasta avalansa de fugari, iar in cea de a patra, la rasarit, patrulele mi-au semnalat o trupa calare destul de numeroasa, care era ordonata. In fruntea escadroanelor mele m-am dus sa intalnesc aceasta trupd, pe care o credeam a fi una a cazacilor de pe Don si care era plasata in avangarda angajata in urrnarirea trupelor noastre, care se retrageau. Mi-am dat seama ca doreau mai degraba sa ne alunge din Dobrogea, decat sa ne striveasca. Ajungand la cateva sute de pasi am recunoscut un detasament al cazacilor mei si cloud escadroane ale cazacilor din Dobrogea, iar in mijlocul for pe mitropolitul credinciosilor de rit vechi, impreund cu obiectele de cult. Mai erau doi polonezi, o duzind de femei si copiisidoi voluntari. Comandant era Sidor Rawski, capitanul cazacilor regulati [...] Acum aveam noua escadroane, aproximativ 1 600 de calareti bine echipatisipregatiti pentru lupte [...] Trupele rusesti, prin aripa for stanga ocupau marginea Dobrogei, iar cu aripa dreapta combateau prin imprejurimile Calafatului. Un escadron al cazacilor mei, in frunte cu Netoya Wietzbickiz a fost trimis pentru a provoca dezordine in randurile armatei rusesti.II Aveam la $umla mai mutt de o suta de emigranti romani, in frunte cuf. 14 generalul Tell", domnii Nicolae Golescu14, Eliadels, cu ajutorul carora Omer pasa dorea sa formeze o legiune romans. Croatul ambitios, visa la tronul acestui I° Localitate in Republica Belarus, unde la 26-29 noiembrie 1812 s-a desMsurat o dramatics Inclestare intre armata francezd si trupele rusesti. Bdtalia a inceput dupd ce trupele lui Napoleon I au inceput sa treacd podul de pontoane peste apele inghetate ale rdului Berezina. IIToultcha. 12Isaktcha,ora. jud. Tulcea. 13 Christian Tell (1807-1887), maior, ulterior general, deputat, ministru. 14 Nicolae Golescu (1810-1878), general, om politic, membru al Locotenentei Domnesti din 1848 $i 1866. 15 Ion Heliade Rddulescu (1802 1872), scriitor, lingvist si om politic. 315 www.dacoromanica.ro principat, starnit de lucrarea lui Eliade asupra Romaniei, in care i se atribuia o origine romans. Cum ace$tia din urma16, in Sum la, s-au organizat casjpolonezii din Constantinopol, multi dintre ei,plictisiti de incetinealasineincrederea in organizarea legiunii, s-au inscris in trupele de cazaci, unde au fost buni soldati $i subofiteri, excelenti ofiteri ca printul Grigore Sturdza", mai tarziu general de divizie sub numele de Muhlis pa$a, Dimitrie Kretzulescu18, maior la cazaci, astazi general in armata romans $i multi altii din cele mai bune familii romane. Prin intermediul for aveam informatii despre ceea ce se petrecea in Bucure$ti. Intr-o zi, un inalt demnitar roman, foarte legat de ofiterii statului major alprintului Gorceakov, ne-a trimis urmatoarea informatie: cloud planuri de razboi au fost prezentate imparatului Nicolae19. Unul era cel al mare$alului Paskievici20, care propunea trecerea Dunarii de catre un corp de armata de 50 000 de oameni pentru a ocupa Dobrogea, iar Silistra, Sum la, Varna sa fie puse sub observatie, Para a avansa in interiorul tarii [...] Un alt corp de 200 000 de oameni sa treaca Dunarea pe la Vidin $i sa mearga direct spre Dardanele, astfel incat, chiar daca nu-i opre$te pe aliati, cel putin sa le paralizeze debarcarea, mergand spre Constantinopolsisa sfar$easca fulgerator razboiul, sa dicteze pacea pe care o vor voi [...] Cel de-al doilea plan era cel al generalului Gorceakov21, care dorea sa treaca Dunarea, sa is Silistrasisa se foloseasca de linia Dundrii ca baza de operatie, sa faca o campanie din interior, ridicand populatiile cre$tine. Trupele ruse$ti pareau a fi imobile. In aripa dreapta nu au trimis decat cateva patrule de cazaci spre Constanta22si Carasu23, fara a avansa in interiorul tarii, se mergea in pas de broasca testoasa spre Silistra, Cernavoda24 $i Rahova. In aripa dreapta ru$ii luptau impotriva trupelor turce$ti, ce ocupau inaltimile de la Calafat25 pe malul stang at fluviului. Intre Craiova $i Calafat regimentul de husari din Alexandria a fost infrant, iar colonelul Karamzinsi-agasit moartea. La Cetate26, Walla pe care ziarele engleze$ti o considerau drept o victorie stralucitoare $i semnificativa, nu a fost in realitate decat o confruntare in care s-au cucerit instrumentele muzicale ale ru$ilor [...] Se $tia la Calafat, datorita zvonurilor ce circulau printre ciocoii din Oltenia $i prin rapoartele spionilor, ca un regiment rusesc, ce avea o baterie de artilerie, trebuia sa faca o actiune de recunoa$tere langa Calafat$ica aceasta coloana nu era urmata de nici o alts trupa. Am trimis impotriva acestui regiment cloud deta$amente, 16 Se retell la exilatii romani. 17 Grigore Sturdza (1821-1901), beizadea, fiul domnitorului Mihail Sturdza. 18 Dimitrie Kretzulescu (1824-1874), boiersigeneral roman. In razboiul Crimeii s-a inrolat in detasamentele conduse de Sadyk pasa. A luptat apoi gi in peninsula Crimeea. 19 Nicolae I, imparat al Rusiei (1825-1855). 20 Ivan Feodorovici Paskievici (1782-1856), general rus, print de Varsovia, conte de Erevan, comandant al trupelor ruse din principate (aprilieaugust 1854). 21 Mihail Dimitrievici Gorceakov, cneaz, general rus, comandant al trupelor rusesti din Principate apoi generalisim in Razboiul Crimeii. 22Kustendje. 23Kara Su,valea cu acelasi nume din jud. Constanta. 24Tcherno-voda (Bouz Key),oral jud. Constanta. 25 Ka/afat,municipiu jud. Dolj. 26Tchetaty,corn. jud. Dolj. 316 www.dacoromanica.ro at treilea regiment din cavaleria at corpului 2 de armata // numit Dersaadet Ordan f. 15 cu o bateriesiun regiment de basbuzuci sub comanda colonelului Mehmed bey; aceasta prima coloana avansa pe ruta spre Craiova. 0 alta coloana compusa din 500 de cavaleri din jandarmeria de la Adrianopol, o alta de ba§buzuci, arnauti §i un escadron de cazaci toti sub comanda lui Iskinder bey, Ilinski, mai tarziu Iskender pa§a27, a fost dirijat sa is prin invaluire prin stanga coloana rusa, in timpce 500 de ba§buzuci kurzi, comandati deeful escadronului Iakub aga, Iakubowski, ofiter demisionat de la lancierii ru§i din Harkov, ii inlesnea marpl lui Mehmed bey pe dreapta sa [...] Husarii ru§i au facut un mars fortat inainte de a ajunge la un pod ce se afla deasupra unui mic rau, langa care se afla Mehmed bey impreuna cu cavaleria sa.El a vazut de departe sosirea ru§ilor, dar nu s-a mi§cat 27 Conte le Anton Bins Icy (1814-1864), polonez inrolat in armata otomana. 28 VerstA, veche unitate de masurA ruseasca pentru lungime, egalA cu 1 066, 8 metri. 29 Regiune in Polonia. 30 Belgrade, general rus. 317 www.dacoromanica.ro tunurile in pozitie, apoi au trimis cavaleria in recunoatere pe drumul spre Craiova, sa vada dace este posibila o retragere. Halim pap, dupa ce apzase 3 escadroane de cavaleriesitrei tunuri pe drumul spre Craiova, se indrepta cu 21 de escadroane spre fluviu. Cazacii §i husarii au atacat escadroanele turce§ti apzate pe drum, le-au dispersat §i le-au luat tunurile; fugarii au dat alarma in trupele aflate la mijlocsiin cele de cavalerie. Halim pap se afla in spatele trupelor§iatepta ve§ti precise. Dar teama pe care a simtit-o Ahmed pap a fost atat de mare, incat aproape a le§inat §i a dat ordine pentru o retragere precipitate, iar el a intrecut toata armata in fuga sa. Ismail pap, care se pregatea sa atace cimitirul, dupa ce primise ordinele s-a retras f. 16luand drept prada de razboi muzicieniirt4i §iinstrumentele lor. // Cavaleria lui Halim pap a trecut lini§tita intre sat §i fluviu, iar generalul Belgrade a avut intreaga libertate de mipare de a se retrage sau de a ramane in Cetate. Astfel au fost schimbate tunurile pe instrumentele muzicale [...] f. 25 Dupd ridicarea asediului Silistrei au avut loc cloud incidente neplacute: infrangerea regimentului tatar condus de Han Marza §i expeditia generalului francez Espinasse. Han Marza, descendentulsefilortataridin vechiul Buceag, a fost trimis impreuna cu regimentul compus din tatari in recunoatere in Dobrogea. Ajungand la Cernavoda (Bouz Kiey), pentru a asigura odihna trupei salesi -a stabilit regimentul pe insula Carasu [...] Au fost descoperiti de cazacii de pe Don condu*i de colonelul Sazonov. Tatarii au fost surprini, taiati cu sabiile, au fost facuti prizonieri *i au reqit sa scape numai o suta impreuna cu Han Marza [...] f. 26 Expeditia generalului Espinasse a fost facuta cu scopul de a sarbatori ziva de natere a imparatului Napoleon32 printr-o noua victorie. Printre alte cloud brigazi de infanterie franceza, cloud brigazi de cavalerie franceza §i una de artilerie, avea sub comanda sa§i6 escadroane din al 3-lea regiment din garda sultanului la care era atapt§iSefer, mai tarziu Sefer pap (contele Ladislas Koscielski33), care cunotea limba tariff, populatiile, teritoriulsi§ase regimente de ba*buzuci recent alipite armatei franceze, sub ordinele colonelului Dupreuil, vechi instructor al Seal militare din Constantinopol. Aceasta puternica coloana mergea spre Constantasi §i-a stabilit bivuacele la Siutghio134, aproape de un lac, dar pe un teren mla§tinos la zece verste de Constanta, pe drumul spre Babadag. De la Siutghiol la Babadag, unde se aflau avanposturile ruse§ti compuse din husari §i cazaci de pe Don §i de pe Dunare, erau in jur de 70 verste. Dupd ridicarea asediului Silistrei, trupele ruse§ti nu au depa§it satul Ceamurlia35 spre Constanta la 10 verste de Babadag. Deci o distanta de 60 de verste desparteau trupele ruse*ti de cele franceze. Un escadron din primul regiment al garzii sultanuluisicateva sute de baOuzuci sub ordinele efului de escadron Mahmud aga, a fost trimis in recunoatere pe linia numita valul lui Traian, care este urma unui vechi canal ce lega Dunarea de Marea Neagrd. 31 Charles Marie Esprit Espinasse (1815 1859), general francez, decorat cu importante distinctii militare (Legiunea de Onoare, Ordinul pontifical Sf. Grigore cel Mare) 32 Louis Napoleon Bonaparte (20 aprilie 1808 9 ianuarie 1873), impArat al Frantei (1852-1871). 33 Ladislas Koscielsky, nobil polonez inrolat in armata Prusiei, iar apoi in cea a Imperiului otoman. 34 Sou-guel, lac in jud. Constanta. 35 Tchamourlou, sat, corm, jud. Tulcea. 318 www.dacoromanica.ro Unitatea lui Mahmud s-a intalnit cu cea condusd de Dupreuilsinu s-au recunoscut, ultimul find chiar ranit. B*uzucii se retrageau in dezordine spre limanul Siutghiol; divizia francezd a luat armele, noaptea era sumbrd. Trupele franceze au Inceput sa traga impotriva celor turcqti, incat Intreaga noapte a domnit o dezordine extrema. S-au impu§cat unii cu altiisiau perceput gre§eala numai la rdsdritul zilei. Oboseala, insomnia, emotiile au facut o impresie atat de puternicd, incat holera,sa izbucnit printre ei. Este adevaratcaepidemia devasta deja de un timp localitatea. In raportul generalului Espinasse nu se amintea nimic de eroarea fatald [...] Seara ne aflam pe insula Ramadan36sidimineata mi-am stabilit unul dinf. 29 escadroane in Giurgiu, iar altul in satul Slobozia37. Eu Insumi eram pe malul drept al Dunarii, intre cele cloud puncte, pentru a supraveghea escadroanele care se gaseau pe malul romanesc. Spre amiald am facut o recunoatere cu necrasovitii38 spre Frate§ti39, unde stationau trupele ruse0. Se spunea ca erau in jur de 80 000 de soldati, dar eu credeam ca sunt numai 40 000. Frate0, moia lui Grigore Sturdza, se afla la 30 de verste de Giurgiu, este awzata pe malurile fluviului, are un teren accidentat, fard a fi jos insd, acoperit cu culturi de grau §i porumb cu spicele inalte. Aldturi de satul Slobozia, la cinci verste, la intrarea unei paduri, care se intindea spre alugareni40, se gasea, de asemenea, o tabard ruseasca ocupata de cazacii de pe Don, de husari §i de tunuri. Necrasovitii au adus doi dezertori din randurile cazacilor de pe Don, care ne-au dat informatii despre pozitiile ocupate de armata rusd. //A doua zi au venit alte unitati regulate §i cazaci din Dobrogea, iar cloud zilef. 30 mai tarziu a sosit chiar generalisimul cu al treilea corp de armata §i cu cel de rezerva. Armata a fost astfel reorganizatd: al doilea corp de armata condus de Hassan pap cu 18 batalioane de infanterie de linie, 12 de rezerva; cavalerie 30 escadroane; artileria a pierdut 48 de piese, iar cea cdlare, 12 piese. Al treilea corp de armata in frunte cu Muhir Toussan pap, infanteria de linie 18 batalioane, de rezerva 14 batalioane, cavalerie 24 de escadroane, artilerie 48 de piese, pe cal 12 piese. Cdmpul de rezerva condus de Mehmed pap: infanterie de linie trei batalioane, vandtori infanter4ti 21 de batalioane, cavalerie: cazaci-9 escadroane, at 2-lea regiment de garda 4 escadroane, artilerie pe jos 66 guri de foc, pe cal 24 de piese. Primul corp: Ismail pap; infanteria de linie 18 batalioane, de rezerva 12 batalioane, cavaleria 12 escadroane, artilerie pe jos 48 piese, pe cal 66, iar apoi 36 batalioane de ba§buzuci [...] Omer pap a trecut astfel pe insula Ramadan cu 86 de batalioane, 67 de escadroane §i 260 de guri de foc, cu aproape 100 000 soldati [...] // Un pod de vase f. 31 a fost construit peste fluviu, iar trupele au trecut de pe insula Ramadan §i au luat pozitiile urmatoare: al doilea corp pe aripa stangd, langd Slobozia, avand o brigada de infanterie cu toata cavaleria de la al doileasial treilea [corp] §i cu 36 de guri de foc // in acel sat; corpul de rezerva pe aripa dreaptd, avand o parte din cavalerie cuf. 32 36 Insuld pe Dundre, Tanga Giurgiu. Slobodzja, comund judetul Giurgiu. 38 Cazaci de pe Don care s-au rdsculat impotriva Rusiei. Condusi de Ignat Nekrasov s-au asezat in Kuban. 39 Fratesti, corn. In jud. Giurgiu. 40 Calugareni, corn. in jud. Giurgiu. 319 www.dacoromanica.ro 6 piese de artilerie Ia Giurgiu. Al treilea corp a ocupat fortificatiile ruse0. Consulul, care la Giurgiu reprezenta cinci puteri, pretindea ch. baronul Sacked" era cel care comanda trupele ruse din Frate§ti §i ca. generalul Dannenberg42 se gasea Ia Bucure§ti; el evalua cifra armatei ruse Ia 80 000 de oamenii era sigur ca avea mai mult de 120 000 de oameni la Bucure0, In Oltenia, la Buzau, Focpnii Ia§i. Am sustinut in fata lui Omer pap ca numarul prezentat era exagerat, iar ru0 nu aveau mai mult de 40 000 de soldati la Fratqti, ca trupele care ocupau Bucurqti, Oltenia, dupa trei saptamani se indreptau spre Focpnii Ia§i, spre frontul din Rusia, pentru a se concentra in Crimeea, ca o parte a acestora a§teptau sa se imbarce pe Dunare, pentru a merge in Crimeea sau la gurile Niprului, la Odessa. Primeam informatii bune de la credincio§ii de rit vechi din Dobrogea §i de la spionii evrei, pe care ii aveam in serviciul meu particular. I-am spus Ca trupele rusqti nu se vor indrepta catre noi, ca vor lasa austriecilor grija de a ne opri elanul, ca avem acum posibilitatea de a ataca Fratqti, insa nu trebuie sa pierdem timpul, sa profitam de elementul surpriza, ca avem toateanselei ca aceasta victorie va aduce gloria generalisimului. Dar am pierdut, pentru ca. 41 Dimitri Erofeevici Osten Sacken, general rus, vicepresedintele Sfatului administrativ al Moldovei (ian.aug. 1854), apoi comandantul garnizoanei din Sevastopol. 42 Piotr Andreevici Dannenberg, general rus, comandantul armatelor rusesti in bataliile de la Oltenita si Inkerman. 320 www.dacoromanica.ro whisky, pentru cel francez pate sau carnaciori de Lyon, pentru cel italian o farfurie de macaroane cu parmezan, pentru cel austriac un yin de Tokay, iar pentru cel prusac o prajitura de cartofi. Militarii it vizitau de buns voie §i el era in cele mai bune relatii cu cazacii. In ciuda grandorii sale consulare nu ocolea activitatile comerciale §i imi furniza tot ceea ce aveam nevoie pentru bucataria mea. Bravii turci nu-§i puteau opri uimirea in fata puterii mete, care aveam la dispozitie un consul. Fortificatiile nu Inaintau. In fiecare zi,54 de escadroane comandate de Halim pap se aliniau la 500 depasiin fata lucrarilor pentru a le acoperi [...] // A f. 33 doua zi am sosit in fata Sloboziei. Odata cu inceperea zilei i-am lansat pe necrasoviti §i pe cazacii din Dobrogea in paduresieu insumi, impreund cu cazacii regulati am urmat linia lizierei, pentru a-i sustine. Am inceput sa tragem in padure; cavaleria rusa, care fara indoiala nu vroia sa faca decat demonstratii de tragere, s-a retras repedesia evacuat padurea. Escadroanele lui Halim ma urmau, dar la o distanta respectabild. Cand escadroanele de husari §i de ulani s-au aratat in fata FratePlor, Halim pasa mi-a trimis de mai multe on aghiotantii, pentru a-mi spune sa ma retrag §i sa strig la cazaci pentru a-i inspaimanta pe inamici. I-am raspuns Ca nu am obiceiul de a-mi abandona trupele, odata pornit atacul §i ca imi voi continua marpl. Am ordonat capitanului Wierblicki de a merge pe o colina, pentru a-i ajuta pe necrasovitii care trageau, iar eu, cu divizia condusa de maiorul Dimitrie Kretzulescu, am mers de partea cealalta a pantei, intr-o vale ingusta. Un pluton de husari s-au aratat in vale. Wierblicki dorea sa le raspunda, coborand in vale cu diviziunile sale, atunci husari au facut o mipare casa-iinvaluiasca. Iata o mipare care ne-ar fi putut cauza multe probleme. Am pornit in galop impreund cu divizia lui Kretzulescu pentru a taia drumul acestor escadroane de camp. Spicele inalte de porumb mi-au facut un mare serviciu. Ru§ii au crezut ca intreaga cavalerie turca a pornit saletaieretragerea.S-auretrasrepede, pentru a acoperi campul. Escadroanele mele, degajate, au venit spre mine, iar eu m-am indreptat spre FrateP. Un singur regiment, al treilea din al treilea corp de armata a fost trimis sa ma sustinasi1 -am tinut in lanurile de porumb mai departe, avand astfel o rezerva. Focurile de arme erau puternice, atat de o parte, catside cealalta. Cativa oameni §i cai au fost impupati. Au fostsiraniti,dar pierderile noastre nu au fost considerabile, dimpotriva au fost insignifiante. Necrasovitii §i cazacii urcati pe caii arabi au facut minuni de bravura, profitand de supleteasilejeritatea cailor [...] Cand ne-am intors in Giurgiu, laturile drumului erau luminate de tone de torte du gudron, trupele ne a§teptau in pozitie de parada, iar Omer pap a venit sa ne multumeasca. Un mare banchet a fost oferit cazacilor ofiteri §i soldati, // iar eu am f. 34 primit decoratia Medjidie clasa a treia. Fortificatiile de la Slobozia erau terminate, iar not nu ne gandeam sa ne mipam din campul nostru, cand o intamplare trista ne-a scos din toropeala. BaPuzucii detapti sub comanda unui ofiter englez s-au revoltatsiau maltratat un general englez, impreuna cu statul sau major, compus din englezi. Ismail papsi-a trimis trupele pentru a-i opri §i a-i pedepsi. Ei au incercat sa se salveze §i au sosit in numar de cateva sute de calareti in insula Ramadan, pentru a face plangeri impotriva generalului englez Si a ofiterilor. Omer pap incitat de care colonelul 321 www.dacoromanica.ro englez Simmons43, atapt militar pe langa armata, le-a ordonat sa ise predea vinovatiigisA paraseasca insula. Bqbuzucii nu au vrut sa piece §i au vrut sa -1 vada pe serdar ekrem (generalisim). Colonelul Simmons a insistat ca aceasta refuz ar fi fost o revolts flagranta, ca musulmanii fanatici nu agreau un renegat, care in ochii for nu era mai mult sau mai putin deck un ghiaur. ca un asemenea act de insubordonare este in India pedepsit cu impu§careagi caorice general englez s-ar simti dezonorat daca Omer pap nu ar fi actionat la fel. Omer pap incitat a adus tunurilegii-a impuFat pe acei bravi oameni, care veneau tocmai din Arabia sä apere pe califigiIslamul. Oameni §i cai au cazut secerati; a fost un carnaj abominabil, care a fost dezaprobat de toti musulmanii §i de toti cre§tinii, cu exceptia englezilor, care erau fericiti ca s-a infaptuit o fapta eroica. Dupd ce furia i-a trecut, Omer papgi -arevenitgia vAzut grozavia actelor sale §i pentru a terge f. 35 amintirea for a hotarat sa inainteze spre Bucure§ti [...] // Spre sfar§it s-a hotarat sa se faca o recunoWere spre Bucurqti. Comandantul avangArzii mi-a incredintat aceasta misiune [...] $tiam ca exists cloud opinii printre cei prezenti pe campul de la Ramadan. Turcii, in special cei in varsta, erau pentru ocuparea Bucure§tiului inaintea austriecilor, motivul find, ca noi, armata sultanului, ar trebuisd-i intampinam pe aliati in capitala vasala a Imperiului sau §i ca nu noi ar trebui sä fm primiti de trupele vecinilor no§tri, care stapanesc deja o jumatate din natiunea romans §i doresc sa ocupe §i cealalta. jumatate. Comisarii militari instigati de austrieci, cu exceptia celui francez, au opinat cA ar fi fost mai bine ca austriecii sa intre primii in Bucurqti. Contele Zamoyski44, care se afla in relatii apropiate cu toti comisarii §i in special cu cei austrieci, mi-a spus ca cel care comanda trupele austriece, generalul Coronini45, dorea sa ajunga inaintea unui dezertor austriac, aka itnumea pe Omer pap, §i de aceea preferasa-1primeasca el pe Omer pap in capitala romans, deck sa fie primit de Care acesta, iar drapelele imperiale sA defileze in fata unui dezertor. Contele Zamoyski era de parere sä fie lasate trupele austriece sa intre in Bucurqti, inaintea celor turcqti. Aceasta, credea el, era §i un ajutor dat cauzei poloneze, pentru ca Austria era singura putere care putea sa refaca Polonia in fostele granite, poate chiar cu un arhiduce austriac pe tron. Eu eram de o opinie cu totul contrard. Doream ca ambele armate sa intre in aceea§i zi in f. 36 Bucure0 [...] // Dupa ce am cutreierat tot tinutul cuprins intre valea Dundrii§i valea Calugareni46, la 25 de verste distanta de Giurgiu, mi-am racut raportul catre Omer pap ca in timp de zece zile nu am vazut trupe ruse0 in acest teritoriu, ca am primit informatii precise CA aceste trupe au parasit Bucure§tiul in graba, iar in ora§ nu a ramas deck o mica garnizoand compusa. din 4 escadroane de infanterie, 43Locotenent colonelul John Simmons. " Wladislaw Zamoyski (1803-1868), conte polonez, implicat in activitatea emigratiei poloneze. 45 Joahnn Aleksander Baptist conte von Coronini (1794-1888), general austriac, comandant al trupelor austriece de ocupatie din principate in timpul Razboiului Crimeii. Date biografice §i insemnari despre romani in volumul de fats. 46 Kalougiereni, valea raului cu acela.i nume din jud. Giurgiu. 322 www.dacoromanica.ro 2 regimente de dragoni, 2 regimente de cazaci si 6 tunuri. Aceste trupe se retrag Inca astazi, iar eu voi merge maine spre Bucuresti pentru a ardta populatiei ca nu ne este fried de lupte si ca mergem pe urmele inamicului. In aceeasi sears chiar, am primit raspunsul lui Omer pap. Imi spunea a era preferabil sa mentin linia vaii Cdlugdreni, ca voi putea trimite patrule de recunoastere spre Bucuresti, dar sd nu intru in oral cleat dacd sunt fortat [...] Cativa boieri, vechi prieteni ai mei au venit in tabdra mea din partea printului Cantacuzino, guvernatorul provizoriu at Tarii Romanesti, pentru a ma Intreba ce trebuie sd facd. Mi-au spus ca sunt binevoitori fatd de turci, dar se tern de austrieci si de rusi. Le-am rdspuns sail facd datoria de supusi fideli ai sultanului, iar not vom sti sa -i apardm impotriva austriecilor, dacd acestia ii vor rani sau umili. A doua zi am mers drept spre Bucuresti. Halim pap cu un regiment fdrd tunuri ma urma la distantd de o verstd. La cateva verste de oral 1-am trimis pe aghiotantul maior Kretzulescu cu cloud escadroane de cazaci din Dobrogea, pentru a face o recunoastere asupra imprejurimilor orapluisipentru a amplasa avanposturi pe toate drumurile ce duceau spre inamic. Un escadron de trupe regulate sub conducerea aghiotantului maior Ostoja, vechi inginer aflat in serviciul Tarii Romanesti, a primit ordin sa intre in oral si sa mearga pe toate ulitele. Eu Insumi, in fruntea necrasovitilor sia celorlalte escadroane, am avansat spre Bucuresti. Necrasovitii strdluceau de our si argint si de culori puternice, caii for arabi bine Intretinuti si hfaniti bateau din copite cu nerdbdare, seile erau bogat decorate; crucea ortodoxd flutura pe drapele in vant [...] In fata oraplui, pentru a ne primi, asteptau trupele romanesti in uniforms de gald, 4 batalioane de infanterie, 8 escadroane de cavalerie, Imbracati in uniforme albastre cu alb si caschete de aceleasi culori; cloud tunuri, un escadron format din jandarmii orasului in costume cazdcesti cu cusme de oaie // si 4 escadroane de dorobanti cu uniforme alef. 37 cazacilor de linie albastru cu verde si cu bonete circaziene cu bland. Era o trupd frumoasd cu barbati unii mai frumosi decat altii, iar caii erau pe mdsurd. Era elita tarii. Colonelul Poznanski, vechi veteran al armatei rusesti comanda aceasta mica divizie, care se prezenta cu demnitate si amintea de rdzboinicii vechilor domnitori ai Tarii Romanesti. Primirea a fost entuziastd. Trei boieri: printul Cantacuzino, printul Alexandru Ghica47 si Campineanu" au venit sa -mi ofere cheia orasului, paine, sare si comanda trupelor. Am hotarat ca Halim pap sd primeasca painea, sarea $i cheia, iar eu sa am comanda trupelor. Trupele mele au defilat in fata celor romanesti, care le-au dat onorul, iar apoi au defilat in fata mea [...] Am rostit proclamatia in numele lui Halim pap, semnatd de el, care a apdrut in presa tarii. Am conferit autoritatea civild printului Cantacuzino, iar drept consilieri i-am numit pe printul Alexandru Ghica si Campineanu, cu asigurarea de a mentine in functii toti demnitarii, iar apoi am intrat in oral, iar Halim pap cu regimentul sau s-a Intors la Calugareni. In timp ce Intr -o parte a orasului se desfasura aceasta ceremonie entuziastd, in altd parte se petrecea o alta comics. Aveam in randurile 47Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Tarii Romane4ti (1834-1842). 48 Ion Campineanu (1798-1863), colonel §i om politic. 323 www.dacoromanica.ro armatei turcesti pe Anton Ilinski, colonel Skinder bey, mai tarziu Skinder pap, originar din Volhinia49; era un barbat curajos, cu o educatie distinsa, inteligent ca militar, dar mare iubitor de bautura si un povestitor plin de har, dar cam mincinos, chiar siin lucrurile cele mai serioase, in raporturile de servici.ilimita in imbracaminte pe Murat50, regele Neapolului [...] Omer pasa tinea la el, s-a servit de el in Bosnia pentru loviturile surpriza. A adus reale servicii armatei, electriza soldatii, entuziasma populatia si era foarte popular, chiar legendar. Amintea prin faptele sale de Kralevici Marko51, sarbul si Skander bey52, amautul. Era bautor, ca si cel dintai si mare spadasin, ca si cel de-al doilea de la care a luat si numele. Pe de alts parte it amuza pe Omer pasa cu costumatia sa. isi inventa in permanents uniforme, broderii noi. insa generalisimul nu-i acorda niciodata o comanda permanents. In tabara de la Ramadan nu avea nici o functie, nu avea comanda vreunei trupe. Avea o sulfa' compusa din vreo patruzeci de soldati de diferite nationalitati, imbracati pestrit [...] In ziva intrarii noastre in Bucuresti, Ilinski impopotonat cu o haind poloneza de culoarea pieii de vitel, cu o bogata broderie de aur si argint, pantaloni caramizii cu dunga de aur, un bogat burnuz arab si auriu, urcat pe un magnific cal arab alb ca zapada, impreuna cu o tanara frantuzoaica, domnisoara Pomaree, ce calarea de asemenea un minunat cal arab, acompaniat de intreaga sa suita imbracata in mare tinuta, a intrat in Bucuresti pe alts parte decat noi. Cazacii din Dobrogea i-au lasat sä treaca, recunoscandu-l. In piata a gasit un podium unde erau cloud fotolii, pe care s-a asezat impreund cu domnisoara Pomaree, inconjurat de suita sa. Populatia uimita de luxul sau a crezut ca este generalul Omer pap cu Intregul sau stat major f. 38asiatic. // Toti se Imbulzeau sa sarute mainile lui Skinder bey si sa strige: traiasca sultanul! Traiasca Turcia! Traiasca. pasalele! La vestea intrarii lui Omer pap mai multi boieri s-au dus in piata, unde i-au gasit pe Skinder bey si domnisoara Pomaree, tinand in maini cupe de sampanie, inchinand in cinstea poporului roman [...] Am organizat serviciul militar si pe cel al politiei, angajand in acesta, si la paza baricadelor, numai trupe romanesti. Cazacilor le-am dat serviciul postei. Nu am facut nici o schimbare in serviciul politiei de interior, care era foarte bine condusa de domnul Rosetti53. In aceeasi zi impreuna cu necrasovitii si un detasament al cavaleriei romane am facut o recunoastere spre Cuca54. Am gasit aici cazacii de pe Don, necrasovitii au schimbat cu acestia cateva focuri de arms, dar primii s-au retras in graba spre Buzau si astfel aveam certitudinea ca trupele rusesti au intrat in Moldova. Numai ariergarda se mai gasea la Focpni, pentru a se uni cu detapmentele ce veneau din Oltenia si din munti. Tarziu in noapte, cand am 49 Regiune aflata la granita dintre Polonia si Ucraina. 50Joachim Murat, general francez si rege al Napolelui (1808-1815), casatorit cu sora cea mai mica a lui Napoleon I. 51 Kralevici Marko, fiul cneazului Lazar, devenit pentru vitejia sa unul dintre cele mai indragite personaje ale folclorului sarb. 52 Gheorghe Castriotul cunoscut sub numele de Skanderbeg (1403 1468), conducator politic si militar al albanezilor in lupta impotriva otomanilor. 53 Radu Rosetti, prefectul politiei Bucureviului. 54 Kuka, sat, corn. din jud. Galati. 324 www.dacoromanica.ro revenit in ora$, boierii au venit sa-mi exprime atapmentul§idevotamentul fata de sultan. Mi-au oferit 10 milioane de franci, care se gaseau in trezorerie $i care proveneau din veniturile manastirilor, sums de care ru$ii nu se atinsesera. Luati aceste sume, imi spuneau ei, pentru serviciul sultanului. Ne vom socoti mai tarziu. Luati-i fara scrupule, pentru ca daca nu-i yeti lua voi, ii vor lua austriecii. Ii cunoa$tem bine, ei nu respects bunurile biserice$ti, a$a cum fac ru$ii. Vor spune ca ace$tia sunt bani luati de Ia schismatici, pentru ca ei sunt catolici. In acela$i timp s- au oferit sa hraneasca trupele noastre cu ajutorul autoritatilor locale unde vor fi cantonate trupele $i mi-au prezentat ni$te sume moderate pentru toate cheltuielile. Am facut un raport amanuntit catre Omer pa$a $i i-am sfatuit pe boieri sa trimita acestuia o deputatie, ceea ce au racut imediat. Am incercat sa menajez cat de mult posibil demnitatea romanilor§i sa fac ca trupele mele $i cele romane sa fraternizeze. Ceea ce mi-a reu$it cu prisosinta, deoarece multi dintre tinerii boieri, apartinand celor mai bune familii, au intrat ca voluntari in randurile cazacilor mei [...] Un anume colonel Dumont, aghiotant al imparatului Franz Josef65 a venit incognito la Bucure$ti, la consulul austriac56, un barbat cinstit $i curajos. A adus cu el pachete in care se gaseau proclamatii austriece, prin care se suprima dreptul de suzeranitate al turcilor, pentru a-I introduce pe cel at autoritatii militare austriece, reprezentanta imparatului. Intr-un cuvant este ca $i cum acesta din urma dorea sa ocupe Tara Romaneasca $i Moldova, in profitul Austriei. Am oprit circulatia acestor proclamatii printr-un ordin de zi, publicat in jurnalele romane$ti [...]// Omer pa$a a fost de acord cu pozitia mea§ii-a ordonat lui Halim pa$a sa vina cu o f. 39 parte din cavaleria sa langa Bucure$ti $i sa ocupe mandstirea Cotroceni, re$edinta de vara a domnitorilor, dar sa nu se amestece in problemele din Bucure$ti. Trebuie sa adaug ca.§icolonelul Dumont nu. are decat doi partizani printre boierii din Bucure$ti. Domnul Otetele$eanu57 $i // printul Carol Ghica58. Toti ceilalti pastrau o f. 40 atitudine rece fata de acest agent al lui Coronini, care $i-a inceput activitatea printr-o jignire la adresa nationalitatii romane. Chiar§ipartizanii printului Stirbey59, care se gasea la Viena, $i care sperau sa-1 readuca pe tron sub auspiciile Austriei, nu-1 agreau pe Dumont. Ace$ti partizani erau foarte numero$i, pentru ca, de fapt, printul Stirbey era un om de merit, un excelent administrator, un patriot. Patriotismul boierilor era mai puternic decat spiritul de partid, decat interesul individual [...] La intrarea noastra in Bucure$ti, holera facea ravagii in ora$. Epidemia facea victime printre saraci, dar $i printre bogati. 0 tanara Slatineanu, fata unuia dintre cei mai bogati oameni aitariff,foarte frumoasa, a fost o gazda desavar$ita la o serata, iar in aceea$i noapte a cazut prada unui atac puternic de holera, care a doborat-o. Gratie judicioaselor masuri $i a bunavointei printului Grigore Cantacuzino $i a activitatii domnului Rosetti, prefectul politiei, am putut lua toate masurile posibile pentru a opri epidemia, dar flagelul persista. 55 Francisc Josef (1830-1916), Imparat at Austriei (1848 1916). 56 Anton Laurin, consulul Austriei Ia Bucure$ti. 57 I. Otetelisanu, boier roman. 58 Scarlat Grigore Ghica (1812-1875), boier roman. 59 Barbu $tirbey, domn al Tariff Romanesti (1849-1853; 1854-1856). 325 www.dacoromanica.ro Intr -ozi mi s-a raportat ca celebrul medic A., seful facultatii de medicina, ex- ministru si ex-deputat in Parlament, a refuzat sä se (ilia la saracii bolnavi de holera. Am ordonat unui ofiter, atasat statului meu major, de a merge si a-I obliga pe medic sa -si faca datoria. Ofiterul era un tatar din Lituania, Mahmud Musa. A luat cu el un detapment de cazaci si a pornit in autarea medicului. Acesta se afla la cina la consulul britanic, in haine de gala. I-a cerut politicos sa -si faca datoria. Orgoliosul fanariot, pentru ca era un grec, nu a cedat deck in fata fortei. Ofiterul 1-a pus sä mearga pe jos intre patru cazaci calare, plimbandu-1 pe strAzile cele mai populate ale Bucurestiului. Este trist sä faci comparatii intre ofiterii sultanului si cei ai aliatilor, cu exceptia francezilor care au fost intotdeauna loialisi cavaleri impreund cu seful lor, colonelul Dieu, reprezentantul militar al Frantei pe langa Omer pap. Ceilalti, influentati de colonelul Simmons, reprezentantul Angliei, considerau Bucurestiul un oras cucerit, iar bunurile absentilor drept prazi de razboi. M-am opus acestor abuzuri, spunand ca ne aflam intr-un oras si o tars vasala sultanului, tall care nu s-a revoltat, ci a ramas fidela si devotata suzeranului. Dar acesti domni, sub pretextul gasirii unor hartii politice privitoare la aliati, au obtinut de la generalisim permisiunea de a pune la dispozitia acestor cautatori" un hotel, unde se aflau bunurile celor care au plecat °data cu trupele rusesti. In aceasta situatie se gasea si Mavros", directorul carantinelor romane; cum el era socrul unui foarte bun prieten al meu6I si pentru a stiam ca are in resedinta sa de yard de la Moara Domnesca62, colectii foarte pretioase, pentru a le salva mi- am trimis cazacii regulati, pentru a-si stabili acolo garnizoana, cu ordin ate colonelul Kirkov, de a apara aceasta colectie de bandele negre" ale aliatilor. Astfel a fost salvata aceasta colectie pans la sosirea lui Omer pap, pentru a atunci, colonelul Simmons 1-a convins sa pund resedinta sub stApanirea altor trupe si astfel f. 41 a fost jefuita proprietatea Moara Domneasca [...] // La intrarea noastra in Bucuresti, prefectul politiei, domnul Rosetti a venit la mine si mi-a marturisit ca doamna general Dannenberg si-a lasat toate rochiile, bijuteriile, argintaria intr-o casa din oral si ca, stiind ca eu comand avangarda turca, isi incredinteaza aceste lucruri cinstei mele. L-am rugat pe prefect sa ma lase sä locuiesc in aceea casa. Banda neagra" a aflat despre acest lucru si a facut raport lui Omer pasa, ca in casa in care locuiam se aflau bunurile generalului Dannenberg. Omer pap, inainte de a ordona o recunoastere, mi-a cerut informatii. Am cerut prefectului politiei sa ambaleze acele lucruri in valize si cufere si sä le trimita la Viena sub paza [...] // Dupd f. 42trecerea a 15 zile, Omer pap a intrat in Bucuresti. A fost primit ca un suveran triumfator, boierii it inconjurau, poporul it aclama, sarbatori publice, dineuri, baluri, spectacole, focuri de artificii se succedau lard intrerupere. Doamna Omer, care cu cativa ani in urma era o slovaca saraca, profesoard de muzica in Bucuresti, la familia Campineanu, a devenit sotia comandantului trupelor sultanului, dadea receptii princiare, iar elita societatii umplea mereu saloanele sale. Curtea sa a fost pe jumatate orientala, pe jumatate occidentals, acolo domnea un lux al toaletelor, 60 Nicolae Mavros (1782-1868), general, director al carantinelor din Tara Romaneasca. 61 Este vorba despre Ion Ghica (1817-1897), scriitor §i om politic. 62Maria Domnesc. 326 www.dacoromanica.ro echipajelor, bucatariei. Acasa purta toalete $i coafuri europene, in public, la teatru sau la plimbare costum turcesc: iasmac63 $i feregea64. Era o femeie de lume, instruita $i de frumusete rara. A fost o veritabild Josefina a acestui Napoleon turc. Entuziasmul romanilor a fost mare, ne priveau ca pe liberatori $i isi puneau toate sperantele de viitor in generozitatea sultanului Abdul Medjid65. Mai mutt decat oricand generalisimul incantat de aceasta primire, de succesul nea$teptat $i oarecum nemeritat, a inceput sa se gandeasca la punerea in practica a teoriei din cartea domnului Eliade, care sustinea ca Omer pa$a era singurul care putea deveni print ereditar al celor cloud provincii, lucru ce ar fi convenit in egala masurd $i romanilor $i turcilor. Autorul acestei carti, domnul Eliade, patronat de colonelul Rustem bey Walski, director at cancelariei militare al lui Omer pa$a, asigura o anumita influenta partidului democrat roman pe langa generalisim, umbrind activitatea boierilor conservatori [...] Primul act at lui Omer pap a fost sa-mi multumeasca pentru serviciile facute $i sa ma numeasca comandant al trupelor din Bucure$ti. A aprobat toate hotararile mete $i le-a mentinut. Am primit ordin sa primesc in saloartele mete pe orice ofiter roman $i turc ce ar fi sosit in Bucure$ti [...] Intre alte indatoriri ale mete se numara $i aceea de a-I ajuta pe comisarul politic turc in Tara Romaneasca, Dervi$ pasa, in treburile sale diplomatice, de a organiza, dirija $i supraveghea biroul de informatii $i de a propune mi$carile de trupe. Era o sarcind in plus, dar am indeplinit-o cu bunavointa, pentru ca imi adoram suveranul, ii iubeam pe romani, care meritau tot ce este mai bun $i doream sa ajut Romania66 ca $i cum ar fi fost patria mea. Cateva zile mai tarziu a sosit generalul austriac Popovici, pentru a organiza intrarea lui Coronini in Bucure$ti. Eu am fost insarcinat sa ma inteleg cu el, pentru ca acest tanar general de$i purta uniforma austriaca, sub ea batea o inima slava $i sentimente slave. Nu am avut nici o dificultate sa ma inteleg cu el $i sa aranjez lucrurile a$a cum ma avantajau. Nu doream ca Omer pa$a sa-I intampine in fruntea trupelor sale, era prea mutt pentru Coronini, care avea mai putine merite, aceasta era impotriva uzantelor militare. Am decis ca trupele austriece sa se opreasca la cinci verste de Bucure$ti, ca Omer pa$a sa mearga in trasurd la intalnirea cu trupele aliate, impreuna cu statul lui major. Apoi se va urca pe cal pentru a fi primit de care generalul Coronini, in fata armatei sale, va defila in fata acestei armate, dupa care $i aceasta va defila in fata generalisimului. Si apoi armata se va pune in mi$care avand in frunte doi generali. // In fata Bucure$tiului trupele sultanului i-auf. 43 primit pe noii veniti, care au intrat in ora$. Am fost la intalnirea armatelor impreuna cu Omer pasa. Generalul Coronini era nemi$cat $i impasibil precum statuia Comandorului din piesa Don Juan°.Omer papa era bine dispus $i oarecum stanjenit, intimidat, amintirile probabil ii reveneau in minte68 [...] 63 vat ce acoperea fata femeilor musulmane. 64 Un fel de manta sau pelerind de matase. 65Abdul Medgid, sultan (1838-1861). 66 Memoriile lui Sadzyk pap au fost scrise in 1872, a.sa se explicA folosirea titulaturii de Romania. 67 Piesa de teatru scrisd de Jean Baptiste Poquelin Moliere (1622-1675). 68 Era dezertor din armata austriacd. 327 www.dacoromanica.ro A doua zi, Omer pap a dat un mare dineu in onoarea generalului austriac, la care am fost invitat alaturi de alti cateva generali turci. Generalul a vorbit cu mine despre cavalerie,iar in aceea$i zi m-a vizitat$i m-a intrebat despre vechii credincio$i din Bialakronitza $i legaturile for cu cei din Dobrogea [...] Zamoyski i-a prezentat generalului Coronini un lung memoriu asupra unei combinatii, ce avea drept scop de a detap de Imperiul rus gurile Dunarii cu Basarabia pana la Nistru, de a anexa toateceletrei provinciiromane$ti Basarabia, Moldova, Tara Romaneasca, Ungariei, sub sceptrul imparatului austriac. In schimb acesta va reda Galitia, Poloniei, cu un arhiduce pe scaunul polonez $i va ajuta la restabilirea f. 44 vechilor granite poloneze. // Pentru a se disculpa in ochii turcilor, in situatia in care aceste manevre ar f fost descoperite, el spunea, ceea ce de altfel era adevarat, ca in perioada in care Aali pap69 reprezenta Turcia la conferinta de la Viena, care a avut drept scop de a pune bazele unui aranjament pa$nic intre Rusia $i Turcia, in cazul in care acesta mai era posibil, i-a scris lui Re$id paa7° Ca el crede ca. Austria nu poate fi convinsa sa intre in coalitie impotriva Rusiei, decat in cazul in care i se asigura posesia asupra Tarii Romane$ti $i a Moldovei $i anexarea for definitive la Imperiul austriac. Aali pa$a era partizanul pacii cu orice pret $i punea aceasta conditie, pentru a zadarnici razboiul, pentru all determina guvernul de a fi mai conciliant in privinta exigentelor Rusiei. Re$id pa$a i-a scris cu propria sa mana: dace Austria se angajeaza sa nu depund armele pana la reconstituirea Poloniei $i sa puns pe tronul acesteia un Iagellon, nu un print strain, not am putea sa cedam principatele, pentru ca vom fi interesati in prezenta unui vecin puternic, ce ne va apara in fata atacurilor f. 45 ruse$ti [...] // Inca din primele zile ale sosirii lui Omer pa$a in Bucure$ti, un ofiter roman a venit sa ma informeze ca trei batalioane ale trupelor regulate romane au fost dezarmate de cazacii de pe Don, in Oltenia, sub privirile austriecilor, pentru ca ulanii $i husarii se aflau la cateva verste de acel loc $i cuno$teau acest act de violent& dar nu au intervenit sa-1 opreasca. Aceasta coloana dezarmata, escortata de catre cazaci, va trece peste putin timp prin Buzau. Am facut un raport lui Omer pap $i al doilea regiment de garda, comandat de catre un ofiter englez, ce purta numele de razboi Mazar pap, a fost desemnat pentru expeditia ce avea drept scop eliberarea prizonierilor. Colonelul Simmons a rugat comandamentul sa mai fie adaugat un escadron al cazacilor mei, iar eu am decis ca sa participe escadronul al treilea, format in majoritate din haiduci bulgari. In apropiere de Buzau am vazut coloana coborand o inaltime, parea putemica, dar colonelul Simmons nu a crezut de cuviinta sa o atace $i s-a retras la o distanta de cateva verste. In acela$i timp, s-a ascuns intre podgorii pentru a nu fi vazut, $i a trimis un deta$ament de 15 cazaci in recunoastere, pentru ca avea intentia de a-si petrece noaptea in Buzau. Acest detapment era comandat de catre Hagi Ghiorghi Hristu, sarb prin na$tere, cunoscut sub numele de Hukun Mustafa, pe vremea cand era haiduc prin munti. Acest mic detapment s-a ascuns in cateva tufi$uri la marginea drumului. Cazacii de pe Don, in numar mic mergeau fare grija, find asigurati de populatie ca nu sunt trupe 69 Aali pap (1815 1871), mare vizir, delegat al Turciei Ia Congresul de pace de Ia Paris din 1856. 7° Rqid Mustafa papa (1800-1858), mare vizir. 328 www.dacoromanica.ro turcqti prin preajma. Fostul haiduc inteligent §i curajos a atacat pe neateptate coloana, romanii s-au aliat acestora. Cazacii de pe Don, dupa o mica rezistenta, au cedat§is-au retras. Batalioanelor eliberate li s-au returnat armele, bagajele le-au fost urcate in carute, iar apoi s-au indreptat spre Bucure§ti. Erau escortati de micul deta§ament Para a se ingriji de restul escadroanelor turcqtiside ofiterii englezi. Cazacii mei intentionau sa mi-i predea pe cei eliberati. Cei doi englezi au zarit coloana §i mi-au recunoscut cazacii; condus de capitanul Musialovici, escadronul a incercat sa-mi opreasca micul deta§ament. Mare§alul de Logis, comandantul celor 15 cazaci, nu a vrut sa se opreasca; au fost acuzati de insubordonare, iar in urma plangerilor facute de englezi au fost condamnati in contumacie Ia moarte prin bataie cu lovituri de baston[...]//. Un evreu din Bucurqti, Halil, un bancher bogat,f. 46 protejat de catre consuli §i de comisarii aliati a gasit calea de a patrunde in consiliul administrativ §i, sprijinit de aroganta §i orgoliul turcilor, a emis opinia ca nu era demn de un mare suveran §i de un mare imperiu sa accepte oferte de imprumut de Ia proprii supu§i [...] Ca era mult mai bine daca s-ar fi gasit un bancher care sa se ocupe de hrana §i furajele armatei, iar soldele sa fieplatite din trezoreria guvernului. Aceasta decizie a fost aprobata de consuli, comisari §i a fost sustinuta chiar la Constantinopol de catre ambasadorul britanic §i de internuntiul austriac [...] //. M-am inteles cu boierii romani sa se formeze o comisie prezidata de printulf. 47 Alexandru Ghica, fost domn al Tarii Romane§ti, comisie la care am adaugat doi ofiteri dintre cazacii mei pentru informatii privitoarela aprovizionare,§efill escadronului, Janus Worovici §i aghiotantul, Dimitrie Kretzulescu. A doua zi am publicat in ziarele din Bucurqti ca romanii simpatizau cu reformele sultanului in organizarea militara a trupelor crqtine §i slave, servind in Turcia pe picior de egalitate cu trupele musulmane, fi ind inzestrate cu uniforme §i echipament, iar comisiapentrurechizitiiafostconstituitapebazauneiautorizatiia generalisimului. Acest anunt i-a infuriat pe austrieci, cu atat mai mult cu cat Reid pa§a, in numele sultanului, a multumit romanilor pentru aceasta oferta, adaugand scrisori particulare pentru printul Alexandru Ghicasipentru printul Grigore Cantacuzino, cu multumirile sale. In acest fel am incercat sa ridic moralul romanilor, dar Austria nu statea degeaba. A convins pe ceilalti aliati sa faca presiuni la Poarta pentru a fi readu§i domnii: Barbu Stirbey in Tara Romaneascasiprintul Ghica" in Moldova. Nu am avut timp sa inteleg care a fost cauza neintelegerilor dintre printul Stirbey §i boieri Si cea a nemultumirii supu§ilor sai, dar trebuie sa spun ca era un om de stat capabil in toate sensurile, un administrator excelent§iun patriot. Omer pa§a it detesta din cauza contestatiilor pe care le-a avut cu el in timpul anului 1848, pentru ca era instigat de domnul Poujade72, care dorea sa-1 puna domn pe unchiul sotiei sale, printul Alexandru Ghica sau cumnatul sau, printul Constantin Ghica. Partidul Golescu §i Eliade facea tot posibilul sa.-1 instige pe Omer impotriva lui Stirbey. In sfar§it, nu putem sa excludem ca. Omer pa§a vedea in printul inteligent, bogat, ce 71 Grigore Dimitrie Ghica, domn at Moldovei (1849-1853; 1854-1856). 72 Pierre Eugene Poujade (1813-1885), consul general at Frantei in principate (1849 1854). Date biografice §i insemnArile sale despre romani pot fi consultate in volumul de fatA. 329 www.dacoromanica.ro avea relatii bune cu puterile straine, un competitor periculos pentru veleitatile sale de domnie. Toate acestea reunite ii provocau generalisimului o mare ostilitate impotriva printului Stirbey; eu cred Ca austriecii faceau intrigi prin intermediul Directorului Cancelariei lor, pentru a-1 indeparta pe Omer pap din principate; aveau aceeasi aversiune pentru el. Era o intriga complicata. La vestea revenirii lui Stirbey, publicata in jurnale, Omer pap m-a intrebat daca nu era bine sa provoace manifestatii impotriva acestuia. Era convins ca aceasta se puteau organiza, avand in vedere ca Stirbey era un partizan al Rusiei, o multime de fapte marturiseau acest lucru, ca era asigurat ca austriecii nu vor obiecta, ca totul depindea de mine, iar dorinta mea va fi urmata cu incredere de catre romani. I-am raspuns Ca influenta mea asupra romanilor era exagerata [...] f. 48 Halim pap a fost trimis impreund cu opt regimente de II cavalerie, pentru a face o recunoastere la Braila, unde se credea ca sunt numeroase trupe rusesti. Iusuf pap era in fruntea avangarzii compuse din brigada de cavalerie si de garda. La aproximativ 20 de verste de Braila au intalnit un detasament de cazaci de pe Don; pap si soldatii au fost cuprinsi de 'Julia si s-au retras in dezordine, alarmand si alte regimente. Tinutul este o stepa imensa, escadroanele si regimentele s-au pierdut si nu au mai gasit drumul de intoarcere. Iusuf pasa i-a racut Iui Halim pasa un raport exagerat asupra fortelor rusesti intalnite si asupra luptei groaznice" pe care a fost nevoit sä o dea, probabil in imaginatia sa, si asupra retragerii. Ma aflam impreuna. cu Zamoyski la cina la Omer pap, cand a fost primit acest raport Si ni s-a citit. Eu 1 -am asigurat pe Omer pasa ca totul este o exagerare, ca stiam din surse sigure ca a fost numai un singur regiment de cazaci de pe Don, la Braila si la Macin, impreund cu un detasament din legiunea de voluntari greco- slavi; ca este foarte usor sa to ratacesti in stepa atunci cand crezi ca esti urmarit si stiam cu totii ce curaj si sinceritate se ascund in faptele lui Iusuf pasa. L-am rugat sa ma trimita impreund cu cazacii mei la Braila, cu misiunea de a ocupa orasul, am incheiat spunand ca aceasta ar fi fost recompensa pentru serviciile mele. Dupa multe ezitari, Omer pasa a consimtit. Am predat comanda trupelor Iui Ismail pasa, comanda orasului lui Mazar pasa, mi-am luat ramas bun de la prietenii mei romani si chiar in aceeasi zi am parasit Bucurestiul pentru a-mi regasi trupele, care cantonau la 10 verste departare. In dimineata zilei urmatoare ma gaseam deja pe drumul spre Braila, multumind cerului ca scapasem de scandalurile care se pregateau la Bucuresti. Am petrecut doua zile in satul Manasia73, unde nu m-am intalnit cu Halim pasa, care plecase sa- si stranga trupele din stepa. Aflasem ca aceasta cavalerie se gasea la Ca larasi si Oltenita, in fata Turtucaiei si a Silistrei, intr-o cu totul alta directie decat Bucuresti. Am fost primiti si sarbatoriti la Manasia de catre Efrem Obrenovici, fratele printului Milos al Serbiei, in castele si donjoane, ca niste cavaleri care parcursesera Intreaga Europa. S-au scos din pivnite butoaie de vin, bere, tuica, s-au prajit of si boi, pentru ca trupele sa fie multumite. In apartamentele stapanilor, mesele se incovoiau sub povara bucatelor si a sticlelor de vin de toate calitatile. Amfitrionul 73 Sat, com., judetul Ialomita. 330 www.dacoromanica.ro era ospitalier cu toata lumea, nu neglija pe nimeni §i gasea cuvinte de apreciere atat pentru ofiteri cat §i pentru soldati. Vechiul vin de Tokay era baut impreuna cu cea mai noua ampanie. In timpul meselor rasunau cantece nationale, care erau urmate de dansurii jocuri de toate felurile. In timpul zilei se organizau mari vanatori de iepurii diferite intreceri pentru soldati [...] In apropiere de Braila am vazut cateva patrule de cazaci de pe Don. Necrasovitii, care se aflau in avangarda, au inceput imediat sa-i urmareasca. Le-am mai trimis in ajutor restul de necrasoviti, iar eu am pornit spre oral. Nu intrasem Inca in ora§, cand sotnikul necrasovitilor, Ewjejel Gtechrbaty, a venit sa ma intalneascai sa-mi spuna ca cazacii de pe Don au parasit crawli s-au retras cu ajutorul barcilor pe insula din fata. La randul for necrasovitii i-au urmarit calare, s-au aruncat in fluviui au reuit sä captureze o barcai sa is prizonieri opt voluntari din legiunea slavo-greaca; santinelele erau plasate la ie*irile orapluii pe malurile fluviului [...] Autoritatile oraplui, toti locuitorii indiferent de class, ne-au primit foartef. 49 bine, cu simpatie, bucuroi. Evreii in special ne-au cople§it cu banchete §i ne strigau: Traiasca soldatii no§tri! Cea mai mare parte a for erau originari din oraple Berdicev74, Mohileni75, Camenita- Podolski76. Multi tineri evrei s-au inrolat atunci in randurile cazacilor. Ei reprezentau pe polonezi in aceasta organizatie cazaca, care din punct de vedere istorici al traditiilor a fost atat de legata de soarta Poloniei. Cazacii de pe Don care s-au retras din Braila apartineau corpului generalului Oceakov, care avea cartierul general la Ismail. Aproape intreg corpul sau de armata, care avea in jur de 14-15 000 de soldati, era dispus pe malul stang al fluviului, numai un regiment al cazacilor de pe Doni cloud al celor de pe Dunare itrei batalioane de voluntari greco-slavi ocupau malul drept al fluviului i Dobrogea, prin mici detapmente, in special localitatile Niacin, Isaccea, Harpva, Tulcea, Sulina, de-a lungul Dunarii §i in interioarul oraplui Babadag77. Aveam informatii Si detalii precise asupra numarului de soldati din fiecare detapment, prin intermediul cazacilor din Dobrogea, care aveau relatii permanente cu credincic*i de rit vechi de aici. Cum aveam ordine sa ocup Brailai acolo sa a§tept intaririle care trebuiau sa-mi fie trimise, fara de care nu puteam sa trec de cealalta parte a fluviului, am trimis lui Ismail pap, comandantul primului corp de armata ce avea cartierul general la Silistra, pe cazacul Goncearov, *eful civil al cazacilor de veche credinta din Dobrogea, cu un memcriu, in care erau trecute toate aceste informatii §iun plan de atac asupra tuturor detapmentelor rusqti, dispersate in Dobrogea. Primul corp de armata era apzat pe malul drept al Dunarii §i avea detapmente puternice, formate din trei arme, in Rahova §i Cernavoda. Aceasta expeditie a avut loc in cele din urma. Au avut loc cateva confruntari cu cazacii de pe Don, cu voluntarii greco-slavi iruii, iar acqtia fara sa opuna o mare rezistenta, s-au retras pe celalalt mal al Dunarii. 74 Berdytchew, ora§ in Ucraina. 75 Mohyleni, ora§ in Republica Moldova. 76 Kamenietz-Podolski, ora§ in Ucraina. 77 Ora§ in jud. Tulcea. 331 www.dacoromanica.ro All pap a ocupat Tulcea cu 3 000 de baOuzuci calare. Colonelul Mehmed bey cu al treilea regiment de cavalerie de gardasi6 tunuri calare a ocupat ora§ul Babadag, unde se gaseau marl cazarmi de cavalerie. Stiam de la spionii no01, ca in afara corpului condus de generalul Oceakov la Ismail §i pe Prutul inferior, §i a unei brigazi de dragoni din divizia generalului $abelski, toate celelalte trupe parasisera Basarabia §i se retrasesera spre Crimeea. Era cel mai favorabil moment de a intra in Basarabia in fruntea a 80 000 de oameni, care formau elita armatei turcqti. Am trimis rapoarte lungi§idetailate comandantuluilef, ministrului de razboi, lui Reid pap [...] Am primit comanda unui corp compus din 12 batalioane, 21 de escadroane, 30 de piese de artilerie. Batalioanele de infanterie ale lui Rqid erau compuse din soldati excelenti, experimentati. Aceasta avangarda numara in jur de 16 000 de infanteri0 §i de 4 000 de cavaleri0. II aveam sub comanda mea pe Sahja pap, general batran §i excelent om Si pe Iusuf pap, comandantul unei brigazi compuse din primul§ial patrulea regiment de garda. Am primit ordin sa ocup linia Siretului de Ia Maxineni78 in Moldova la Serbane§ti79 §i sa construiesc doua poduri peste Siret la Maxineni §i doua in satul Namoloasa, cu capetele de pod fortificate §i cu locuinte de campanie pentru trupe. Al doilea corp de armata cu un efectiv de 20 000 de oameni, cu 40 de piese de artilerie sub ordinele lui Ahmed pap era cantonat in ora§ul Braila §i in satele invecinate. Instructiunile date de serdar ekrem lui Ahmed pap erau urmatoarele: ca inferior in grad eram subordonat ultimului, dar acesta nu putea intreprinde nici o actiune militara fara sa se inteleaga cu mine §i sa-mi asculte sfaturile. A primit, de asemenea, ordin sa construiasca un pod in satul Vadeni pe drumul de la Braila Ia Galati. Am fost insarcinat sa organizez un Stat major compus din cazaci, adica din reprezentantii polonezi. Al treilea corp de armata numara 15 000 de soldatisi 24 tunuri, acest corp avea o cavalerie numeroasa; se afla sub comanda lui Halim pap, se gasea in imprejurimile Bucure§tiului, dar in curand trebuia sa ocupe Focpni. Al patrulea corp de armata, care servea drept rezerva are un efectiv de 30 000 de oameni cu 120 de guri de foc, sub comandamentul batranului Mehmed pap, care it avea drept secund pe Ismail pap. Acest corp se afla la Bucure§ti, langa cartierul general al lui Omer pap. Oltenia era ocupata de trupele comandate de Hassan pap [...] Armata turca de la Dunare era impartita in cloud: 80 000 de oameni erau desemnati pentru ofensiva, iar 150 000 trebuiau sa sustina §i sa pazeasca comunicatiile. Fara a exagera, putem afirma Ca Turcia avea atunci in Europa 250 000 de soldati, trupe regulate, compuse din soldati buni. Printul Grigore Sturdza" (Muhlis pap), fiul puternicului domn al Moldovei, Mihail Sturdza, cu o educatie militara distinsa §i avand o mare influents asupra compatriotilor sai, om de ordine §i de energie, care pans atunci fusese atapt organizatiei cazace ca general de brigada a fost numit Set' de Stat Major al 78Sat, corn., in jud. Braila. 79 Serbanestisat, corn., in jud. Suceava. 80 Grigore Sturdza (1821-1901), fiul domnitorului Mihail Sturdza. 332 www.dacoromanica.ro Comandantului-sef, iar Dimitrie Kretzulescu, maior in randurile cazacilor, a fost atapt cartierului general [...] Conventia incheiata intre Omer pap si generalul Coronini, parafata la Viena f. 51 §ila Constantinopol uimea prin prevederile sale. Conform acesteia, trupele austriece ocupau Intreaga Moldova, toata linia Prutului, aceea a Siretului de sus si varsarea acestuia in Dunare; satul Vodeni, aflat la aceasta varsare, era ocupat de trupe austriece, care aveau misiunea de a construi un pod pe piloti, ce trebuia ridicat pe drumul de la Braila la Galati. Ne aflam astfel plasati in a doua linie, iar avangarda noastra avea in fata eisi in flancuri, trupe austriece; eram astfel inconjuratisipaziti pe teritoriul nostru de care trupe care erau oaspetii nostri [...] In preajma sarbatorii Pastelui, domnul Grigore Ghica din Frumusita, prefectulf. 53 Galatiului, a venit la mine sa se planga de generalul Augustin, care printr-un ordin de zi ar fi oprit mascaradele si jocurile din perioada carnavalului [...] Am scris atunci generalului Coronini ca aceasta atitudine putea avea rezultate negative, si putea sa indispuna fara motiv populatia romans contra lor. Furniza presei un motiv plauzibil sa critice actele de autoritate military austriaca si ale autoritate turcesti, pentru ca eu sunt aici nu numai pentru a apara aceasta tara Impotriva inamicului, darsipentru a veghea asupra drepturilor si a mentineriiIiniitiilocuitorilor unei tari vasale sultanului. Ca unul dintre drepturile acestora era si aceea de a se bucura de traditii, in limitele bunului-simt. Am continuat sa le spun ca daca nu se simt in stare de a !Astra ordineasilinistea, in cazul cand acestea ar fi tulburate, voi detasa pentru a pune la dispozitia lor, mai multe escadroane de cazaci, atat pentru securitatea sa catsipentru a preintampina once act de tulburare din parte romanilor. Generalul Augustin a venit el insusi la mine si mi-a spus ca aveam perfecta dreptate, dar mi-a spus ca prefectul politiei trebuia sa-i respecte exigentele existente in documentele Incheiate. Era vorba despre un anumit tratament al trupelor de ocupatie, care urmau a se bucura de respectulsiconsideratia populatiei. Era necesar sä se stabileasca relatii bune si o bund intelegere intre armatasi locuitorii tarii, // pentru a se evita abuzurile, scandalurile si alte nereguli. A vrut ca f. 54 in sala marelui bal sä fie amenajat pentru el un fotoliu de aur, de catifea cu franjuri auriisidouasprezece scaune asemanatoare pentru ofiterii sai. Era primul semn de respect si consideratie fata de trupele de ocupatie. Pentru a satisface a doua parte a programului ar trebui sa fie organizata o masa gratuity, care ar trebui sa fie constituita din snitelesicartofi prajiti, branzasibere [...] Am citit acest memoriu cu seriozitate, iar apoi i 1-am trimis domnului Grigore Ghica, cu rugamintea de a-I Indeplinipunctual. Prefectul a organizat totulfoarteexact.Carnavalul s-a desfasurat in conditii excelente, spre satisfactia tuturor. Trupele austriece, inca de la intrarea lor in Galati, s-au purtat nepoliticos, chiar brutal cu populatia [...] Omer pap era un exemplu viu a ceea ce insemna a fi favoritul sortii. A fostf. 55 proclamat Invingatorul rusilor, fara a fi niciodata eliberatorul romanilor, fara a fi facut nimic, nici cel mai mic lucru pentru Principate. A facut sa defileze in fata sa stindardelesisoldatii imperiali, in conditiile in care el a dezertat din aceasta armata. A comandat generalii &kora le fusese subordonat dupa ce dezertase, primea scrisorisidaruri de la regina Angliei si de la imparatul francezilor. Avea o 333 www.dacoromanica.ro sulfa' compusa din orgoliosii descendenti ai celor care invinsesera Islamul, inalta nobilime poloneza si maghiard. Tinea o curte princiara, acordandu-i titlul de printesa sotiei sale, care era de origine umild. Saloanele si anticamerele sale erau in permanenta pline de generali, diplomati, demnitari, functionari din tara si din strainatate. Toti II flatau si ii faceau curte. Avea sub ordinele sale mai mult de o suta de mii de soldati, care ii erau fideli. Era comandant suprem, de fapt si in actiune cu puteri nelimitate [...] Omer pasa dorea sa ramana in Bucuresti si sa capete tronul la care visa. f. 56 In curand acest viitor luminos a fost acoperit de nori. Printul Stirbey si-a reluat tronul [...] // Dupd sosirea lui Stirbey, comandantul-sef a inceput sä piarda f. 59 din prestigiu [...] //. In ultimul sezon, cand iarna se apropria iar frigul se facea simtit, am primit o depesa secrets si particulard de la comandantullef, prin care ma autoriza sa fac tot posibilul pentru a ocupa linia inferioara a Prutului impreund cu f. 60 trupele care se aflau sub subordinea mea [...] // Eu insumi, acompaniat de un escadron de necrasoviti am plecat de Ia Maxineni la Cuca, punct central al liniei dintre Husi si Reni. Totul a fost facut pentru a evita sa fie trezita vigilenta austriecilor si a ocupa linia fara rezistenta. Totul a fost executat intocmai si atat de bine, ca, in aceeasi zi la aceeasi ors, cavaleria, care se afla sub ordinele mele, a ocupat toata linia de la Husi la Reni. Pe intreaga intindere,sa liniei nu am gasit nici o patruld, nici un post austriac si nici un soldat detasat. In cateva sate aflate la o distanta de cateva verste de Prut se aflau cantonati ulanii austrieci, dar nu au avut nici o banuiala asupra marsului nostru [...] Domnul Constantin Negri8I si alti cativa boieri moldoveni, care au venit Ia Cuca, mi-au declarat ca de cand trupele moldovene s-au retras in interiorul tarii, nu a fost folosit nici un mijloc pentru a supraveghea si a pazi linia Prutului, ca frontiera era acum mai libera ca niciodata. ca austriecii se duceau si reveneau din Basarabia fall a fi stanjeniti, ca si cum rusii ar fi fost aliatii si nu dusmanii for [...] La Constantinopol, ministrul de razboi, marele vizir si chiar sultanul an fost foarte satisfacuti de ocuparea past-lied a liniei f. 61Prutului [...] // Domnii Costache Negri, Grigore Ghica, Panaiot Bals82 si printul Vogoride Conachi83 s-au oferit sa se ingrijeasca de mancarea si furajele necesare fiecarui mars. Mai mult, au promis ca se vor ingriji de aceste furnituri si in campania din Basarabia, Inca din ziva in care vom patrunde aici. Printul Ghica care domnea in Moldova, mi-a trimis o scrisoare foarte amabila, prin care ma informa ca era la curent cu dorinta trupelor sale. Dorea ca Sublima Poarta si generalisimul sa indeplineasca aceasta dorinta, iar el va fi foarte bucuros daca trupele sale vor lupta alaturi de cazaci. Printul Stirbey, cu care ma aflam in relatii cordiale, mi-a scris ca una dintre cele mai marl dorinte ale sale era ca trupele romane sa poata lua parte activa la acest conflict si sa-si castige locul printre puterile europene dreptul la o existents politica, fondata pe o confraternitate a armelor [...] 81 Constantin Negri (1812-1876) boier $i patriot roman. 82 Panaiot Bals (1817-1889), boier moldovean. 83 Nicolae Conachi Vogoride (1821-1862), caimacam al Moldovei (1857-1858). 334 www.dacoromanica.ro Am ramas astfel printre fortificatiile mele de Tanga Maxineni in preajma f. 64 Craciunului. In acest moment a venit la mine Strut, cel mai bun dintre spionii mei evrei, cu o informatie pe care el o dadea drept foarte sigura: generalul Oceakov pregatea o expeditie in Dobrogea, in scopul de a opri miparea trupelor turcqti care se duceau spre porturile de Ia Marea Neagra pentru a se imbarca. Ca forta armata care fkea aceasta diversiune se compune din patru batalioane de infanterie, patru escadroane de cazaci de pe Don §i de pe Dunare §i patru guri de foc. Ca scopul generalului nu este acela de a ocupa malut drept at Dunarii, ci acela de a da alarma printre turci, de a-i incetini pe cat de mult posibil sa se imbarce. Aceasta incursiune trebuia sa coincida cu sarbatoarea de Craciun [...] Trupele turce, care erau apzate in Dobrogea, erau repartizate astfel: Ali pap cu 3 000 de ba§buzuci, 250 de cazaci $i6 tunuri ocupau Tulcea, Iusuf pap cu §ase escadroane din regimentul al patrulea de garda ocupa stramtoarea Ciurunk kepri, aflata intre Tulcea$iBabadag. In acest ultim oral se gaseau 6 escadroane din regimentul al treitea de garda impreund cu colonelul Ahmed bey §i o baterie de artilerie calare. La Macin se aflau deja trupele ce apartineau corpului condus de Hassan pap, care venea din Oltenia, pentru a se uni cu cele ale lui Ismail pap, care se indreptau spre 5umla. Brigada de cavalerie a cerchezului Ali bey pap din al doilea corp, supraveghea drumul de la Macin Ia Babadag §i asigura paza numeroaselor convoaie care veneau spre acest ora§. Tahia pap cu 15 batalioane §i o puternica artilerie mergea in aceeai directie. // In cea de-a f. 65 treia zi de sarbatoare a Craciunului in Tulcea, ciorbagii (notabilitatile orwlui): Dumitraki bey, Hristachi§ialtii,care faceau parte din medgilie (consiliul administrativ at provinciei) au dat o petrecere in onoare lui Ali pap$ia ofiterilor sai in special a celor cazaci. In momentul in care festinul degenera deja Intr -o petrecere inchinata lui Bacchus, subofiterul escadronului at cincilea cazac, Hagi Ghiorghi Hristo, care comanda un avanpost intr-o insula din fata Tulcei, a avertizat ca pe celalalt mat trupele ruse§ti incepeau sä se imbarce. Pap §i ciorbagii au inceput sa rada in hohote la aflarea acestei ve§ti, spunand ca era numai un amuzament al ru0or, ei nu i-au permis capitanului Garcinsky sa piece in recuno4ere. Celui de-al doilea raport, ce confirma ca ru§ii au pus piciorul pe tarm, nu i-au acordat nici o importanta, nu le-au permis ofiterilor sa paraseasca adunarea. In acela§i timp, ofiterii cazacilor §i necrasovitilor sarbatoreau la fel. Totul a devenit limpede cand s-au auzit impupaturile ce anuntau ca lupta era deja angajata. Atunci Ali pa§a, abia tinandu-se pe picioare, le-a spus sa se retraga cum pot spre Babadag. El insu§i a parasit orapl in graba, in trasura pregatita de ciorbagii. Dezordinea$ihaosul se raspandea peste tot §i ar fi fost un dezastru complet fara prezenta de spirit a unui subofiter, care a izbutit sa opreasca o jumatate de ora coloanele ru§ilor ce soseau de pe insula. Aceasta a permis ba§buzucilor sa se retraga, este adevarat in cea mai mare dezordine, abandonand arme, bagaje §i chiar cai pentru a se ascunde in vii, in paduri, in maracini§urile din mla§tinile inconjuratoare. Subofiterul cazac care §i-a indeplinit atat de bine datoria era un vechi haiduc slay. Impreund cu un pluton de carabinieri s-a a§ezat Tanga pod. and trupele ruse au sosit, s-a retras in spatele podului §i de acolo a deschis focul asupra inamicului. and inamicul dezorientat s-a oprit, subofiterul 1-a atacat cu calaretii. Noaptea i-a 335 www.dacoromanica.ro ascuns mi§carile §i a putut sa faca aceea§i manevra de mai multe ori, !Ana la sosirea comandantului de escadron, capitanul Garcinski. Acesta, care inchinase de prea multe ori in onoarea lui Bacchus, de abia se tinea pe cal, dar cum era originar din provincia Kali§e, ai carei cetateni sunt renumiti pentru oratoria lor, le-a ordonat sa inceteze focul, iar el insu§i, calare, a inaintat pand la mijlocul podului §i de acolo, a strigat polonezilor, care se gaseau in randurile armatei ruse, sa i se alature. Raspunsul a fost un val de gloante, iar capitanul gray ranit a fost luat de soldatii sai §i scos din ora§. Hagi Ghiorghi se retragea in ordine cu trupele sale spre podgorii. Trupele ruse au intrat in ora§, unde au avut loc cateva confruntari cu cazacii regulati i necrasovitii. Doi cazaci §i trei necrasoviti au fost impuFati, cincisprezece au fost raniti, iar cea mai mare parte a for impreuna cu capitanul, gray ranit, au fost luati prizonieri. Aceea§i soarta au avut-o 150 de baOuzuci, care au pierdut o mare cantitate de arme §i mai multi cai. Celalalt capitan si -a pierdut firea la feli in loc sa-§i adune escadronul, a fugit singur cu un cal§i o trompeta spre Varna, raspandind zvonul ca o armata de 60 000 de oameni navalea in Dobrogea. 336 www.dacoromanica.ro STEPHEN BARTLETT LAKEMAN (MAZAR PASA) (1823-1897) FigurA importanta in mersul istoriei moderne a Romaniei, Stephen Bartlett Lakeman a ramas cunoscut pentru posteritate sub numele de Mazar pap. Nascut in 1823, intr-o familie de origine olandeza si crescut in spirit francez, a intrat in cariera diplomaticA si militara fiind trimis, la inceputul domniei reginei Victoria, in Africa de Sud, pentru a participa la razboaiele impotriva kaffirilor (1847, 1850-1853). Aceasta prima actiune a sa i-a adus innobilarea, intr-o ceremonie desfasurata la data de 25 noiembrie 1853, la castelul Windsor. Misiunile diplomatice ulterioare 1-au mentinut in Europa, mai precis in Imperiul Otoman, el fiind cel care a prezentat, la inceputul razboiului Crimeii, primele rapoarte asupra modului in care turcii aparau Constantinopolul si efectuau operatiunile din Bulgaria. Interesul Angliei pentru actiunile purtate de Imperiul Otoman era evident prin plasarea de often in pozitiile importante, de legatura, pe langa turci. Un astfel de rol a indeplinit si Stephen Bartlett Lakeman, care, la recomandarea ambasadorului Stratford de Redcliffe, a fost trimis sa-si ofere serviciile comandantului otoman Omer Pap. Desi ar fi dorit sa mearga pe front si ss lupte, el a fost numit $i trimis de Omer Pap la Bucuresti in calitate de guvernator (septembrie 1854). La acea data, ocupantii austrieci sfidau prin actiunile for din Tara Romaneasca autoritatea suzeranA a sultanului, astfel incat Stephen Bartlett Lakeman a intrat curand in conflict cu generalul Johann Cronberg- Coronini. Masud le ferme si interventiile la care a recurs, pentru a rezolva situatia intr-un mod cat mai favorabil pentru otomani, 1-au facut incomod pentru englezii ce doreau mentinerea unei relatii cat mai apropiate cu austriecii aflati intr-o pozitie de neutralitate. Pentru indepartarea lui Lakeman, care colabora cu romanii din principalele posturi de conducere, s-au facut demersuri pans la sfarsitul anului 1854. Apreciat1isustinut de Omer Pap, a continuat sa -$i desfAsoare activitatea nestingherit pand in 1855, cand a fost transferat pe front, semn ca totusi dorinta austriecilor de a fi inlaturat nu a rams Para ecou. Devenise deja cunoscut pentru activitatea sasiprimise, drept pretuire din partea turcilor, titlul de Mazar Pap. La sfarsitul razboiului, in 1856, s-a reintors in Tara Romaneasca si s-a casatorit cu Maria Bujoreanu, vaduva maiorului Emanuel Filipescu, devenind posesorul mai multor mosii. SemnalAm in acest punct al biografiei o contradictie din istoriografia roma'neasca, in ce priveste numele sotiei sale. Numerosi istoricisigenealogi (amintim doar pe Mihail D. Sturdza) considers ca sotia sa a fost Maria Anion, de care s-a despartit dupa aproape 15 ani, pentru a se intoarce in Anglia, fapt care nu-si &este logica in cursul evenimentelor. De asemenea, interviul luat dnei Sybil le Manu-Chrissoveloni (declarata urmasa a lui Stephen Bartlett Lakeman)sipublicat in revista Memoria" perpetueazasiintareste aceastA ipoteza. Totusi, chiar si aceastA marturie dovedeste erori de informatie. Spre exemplu, el nu a fost innobilat la finalul razboiului Crimeii, ci la capatul unui altuia, cel din Africa de Sud. Paul Cernovodeanu si Trevor Hope ofera o alts pista de lucru, inaintand numele Mariei Bujoreanu, cu care a trait o perioada mult mai indelungata in casa de pe strada Biserica Enei, Stephen Bartlett Lakeman ramanand in principate, in mod cert, pans dupa anul 1877. Mazar Pap a avut trei copii: Celia, George si Dan. Neintelegerea privind numele sotiei sale reiese si din casatoriile intreprinse de acestia: Astfel, Celia Lakeman s-a maritat cu Constantin Bossi (1872-1943), din familia diplomatului Raoul Bossi, George Lakeman insurat cu Elina Colibapnu, avand o flick Georgeta Lakeman, maritata la Bucuresti, la 26 iunie 1941, cu bancherul Nicolae Chrissoveloni (1909-1972),8i,in srarsit, Dan Lakeman s-a insurat cu Maria, fiica lui loan Anion 337 www.dacoromanica.ro (1827-1905), fratele generalului Eraclid Arion si a Paulinei Paciurea, rudd cu sculptorul Dimitrie Paciurea"'. Acestea fac mai credibild a doua ipotezd, pe care o adoptdm pentru prezenta biografie. Revenit in 1856 in Tara Romaneascd, a intrat in conflict cu domnul Barbu $tirbei si nu a avut o relatie prea build nici cu cel ce i-a urmat, Alexandru Dimitrie Ghica. Cu toate astea, nu s-a indepdrtat de societatea romaneascd si, de-a lungul anilor, s-a apropiat de cercurile liberale ale elitei romanesti, intretinand relatii cu C. A. Rosetti, Ion Ghica, Al. G. Golescu si fratii Bratianu. In 1875, casa sa a devenit sediul ziarului Alegatorul liber" $i locul in care a fost infiintat Partidul National Liberal. A crezut si a sprijinit mult acest partid si pe membrii sai, tot asa cum sprijinise si unirea principatelor. In momentul declansdrii rdzboiului de independenta a cautat sa obtina, prin relatiile sale pe care si le stabilise in Imperiul Otoman, recunoasterea numelui de Romania in schimbul neutralitatii, un prim pas, pe cale diplomaticA, in obtinerea multdoritei independente. Dar, ca o ultimd dezamagire pe care i-a oferit-o clasa politica romaneascd, alianta romano-rusd din 1877 I-a determinat sa pArdseasca definitiv Romania si sa se reintoarca in tara sa natald. Angajamentul pe care si-I luase fats de turci, caracterul neloial al romanilor si amenintarea pe care o simtea venind din partea Rusiei au fost principalele argumente. A murit Ia Londra douazeci de ani mai tarziu, uitat de contemporani, atat englezi cat $i romani. Cartea sa de memorii, What/ saw in KaffirLand, publicatd in 1880, se referd Ia prima parte a vietii sale $i nu atinge, deck in treacdt, episodul romanesc. Ceea ce reprezinta o mare pierdere datorita cunostintelor pe care Mazar Pala le avea despre lumea romaneascd de dinainte si de dupd unire. Despre el au scris N. lorga, 0carte a lui Mazar(Mazhar) Paxin Revista istorica", 1940, XXVI, p. 252-254; Trevor J. Hope,Sir Stephen Lakeman (Mazar Pasha) as military gorvernor of Bucharest at the commencement of the Austrian occupation of the Danubian Principalities in 1854, in Revue Roumaine d'Histoire", XVI, 1, 1977, p. 25-41; Paul Cemovodeanu,Punti intre lumi. Britanici printre romaniin Magazin istoric", p. 37-42, iulie 1995. STEPHEN BARTLETT LAKEMAN (MAZAR PASA) f.1 Scrisoarea lui sir Stephen Bartlett Lakeman catre tatal sau Bucure0, 12 noiembrie 18542 Autoritatile militare austriece incearca prin orice mijloace sa gaseasca un pretext pentru a introduce pe romani sub tirania military1isunt obligat sa recurg la cea mai mare prudenta§istapanire de sine pentru a preveni succesul lor, dar trebuie sa to asigur ca sarcina mea nu este una ward deli am parte de marele noroc de a dispune de increderea trupelor melesia locuitorilor, ceea ce ma face sa sper ca masurile mele fermesicumpatate vor trece peste starea amenintatoare de lucruri. Totqi, responsabilitatea mea este foarte mare, intrucat Omer Pap.3 mi-a lasat ordin sa ma orientez dupa imprejurarile politice §i Paul Cernovodeanu,Punti intre lumi. Britanici printre romaniin Magazin istoric", iulie 1995, p. 37. 2 Traducere dupd textul original din Trevor J. Hope, SirStephen Lakeman (Mazar Pasha) as military gorvernor of Bucharest at the commencement of the Austrian occupation of the Danubian Principalities in 1854,in Revue Roumaine d'Histoire", XVI, 1,1977, p. 39-41. 3 Omer Pasa (Mihai Lattes, 1806-1871), general otoman, comandant al trupelor de ocupatie in timpul revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. 338 www.dacoromanica.ro poti imagina Ca, pe masura ce am c4tigat increderea superiorului meu, mi-am marit grijilei responsabilitatile, deli cred sincer ca am destula vointa pentru a trece in mod onorabil peste sarcina pe care mi-am asumat-o. Pe 7 octombrie <1854>, la miezul noptii, trupele austriece au anuntat alarma pe strazile Bucurqtiului, iar Iocuitorii s-au grabit ingroziti la ferestre. Pentru ca. aga4§i agentii sai nu au putut sa obtina nicio explicatie pentru aceasta manifestatie ingrijoratoarei spontand, au venit Ia mine sä ma intrebe ce se intampla, iar eu, vazand haosul care s-a declaript datorita raspandirii trupelor austriece prin ora,§i temandu-ma ca ele vor Incuraja dezordinea pentru a servi unor scopuri politice sau de alts natura §i deoarece Iocuitorii nu aratasera nicio dorinta de a participa la o revolts sau alte tulburari, am chemat de indata trupele turce§ti la arme. Totqi, din precautie, le-am spus sa ramana in baraci pentru a preveni orice ciocnire accidentals, anticipand consecintele Ingrozitoare care ar aparea daca ar izbucni un conflict. Am trimis sa fie Intrebat contele Coronini 5 asupra motivului care a determinat anuntarea alarmei de catre trupele aflate sub comanda sa §i raspunsul generalului austriac a fost ca dorea sa-§i antreneze trupele §i sa le tina in alerts, deoarece austriecii nu au fost chemati la comandament. Am socotit ca este prudent sa pastrez trupele metei autoritatile ora§ului in alerts pe parcursul noptii, iar in ziva urmatoare am trimis o scrisoare oficiala catre generalul austriac, in care spuneam ca., daca alege sa dea alarma fard sa informeze in prealabil autoritatile turcqtii romane asupra intentiilor sale", pot aparea urmari dintre cele mai grave, pentru care trebuie sa fietrasla raspundere. La primirea acesteiscrisori, 4 Prefect of Police. In aceasta perioada, postul de aga a fost detinut de Radu Rosetti (1820-1868), care a fost numit in post de domnul Barbu $tirbei in 1853. 5 Johann Baptist Coronini-Cronberg (1794-1880), comandant militar austriac de origine italiana, general-maior imperial (1848), feldmarepl (1849), guvernator al Banatului, ban al Croatiei (1859-1860), guvemator militar al Ungariei (1861-1865). Pentru date biobibliograficei insemarile sale privind perioada cat a fost prezent in principate vezi prezentul volum. 339 www.dacoromanica.ro Pap6 de la Constantinopol, datorita influentei ambasadorului austriac", un ordin scris prin care eram demis din postul pe care -1 detineam. Conte le Coronini a solicitat o intrevedere cu Omer Pap §i, fiindu-i acordata, a adus, slava Domnului, in fata mini§trilor turci ordinul de care vorbeam intr-o scrisoare deschisa. A fost data unui om care detinea intr-adevar calitatile unui conducator, a carui inima nu permitea ca eforturile subalternilor sai sa fie intr-atat de dispretuite §i care a avut curajul nobil sa reduca din jignirea adusa mie in urmatorul mod. Dupa ce a citit scrisoarea, Omer Pap a spus: Generale, refuz sa pun in aplicare acest ordin de demitere a unui ofiter al carui comportament mi-a dat cea mai mare satisfactie in multe situatii dificile, care dispune de intreaga mea incredere §i ale carui servicii nu pot fi pierdute Para a prejudicia gray drepturile suveranului meu. De asemenea, refuz sa primesc ordine printr-un general strain, caci sunt comandantullef al armatei turce§ti §i sunt responsabil in fata suveranului meu pentru comportamentul §i disciplina ei §i nu permit sa se intervina in mod indirect asupra autoritatii pe care o am". Dupa care a adaugat: Generale, cred ca f. 2niciun alt ministru, // cu exceptia lui Riza Pap, nu ar fi incercat sä aduca in discutie un asemenea ordin §i ca multi dintre generali nu ar binevoi sa-1 pund in practica". Dragul meu tats, nici nu cred ca mai e necesar sa-ti explic faptul ca era aproape imposibil pentru orice general sa se laude ca a dus la bun sfar§it o asemenea sarcina, dupd ce a fost supus la o asemena interventie, care era in neconcordanta cu propria sa demnitate §i autoritate catre trupele sale §i care aducea prejudicii regimului. Totu§i, Coronini a ie§it foarte suparat §i tanto§ din camera baiguind precipitat in limba germana §i crapand de manie, iar dupa ce a plecat, Omer Pap m-a luat in brate §i mi-a spus: Nu, generale, daca vei cadea voi cadea §i eu cu tine §i avem responsabilitati de indeplinit, dar am cea mai mare incredere ca le vei duce la bun sfar§it". Poti sa presupui ca m-am intors la cazarma mea pe deplin incredintat ca voi rasplati, pe cat posibil, tratamentul generos §i devotat de care am avut parte din partea superiorului meu §i sper ca se va ivi ocazia in care voi putea sa demonstrez ca merit aceasta incredere. Voi ramane la postul meu, care este mutt prea civil pentru gustul meu §i a§ prefera campania militara, dar cum, pentru moment, serviciile mete sunt considerate de catre superiorul meu mai utile in locul in care ma aflu, trebuie sa flu multumit. Am un sediu bun la palatul ultimului domnitor7 al Tarii Romfine§ti8 §i ies putin, pentru ca am afat de mutt de lucru incat nu am timp de distractii. Abia daca iau parte la acele sarbatori §i receptii la care ma obliga pozitia mea. Am parte de nenumarate invitatii la toate familiile marl boiere§ti, despre care mi s-a spus ca ma considers un mare favorit §i sper ca voi putea fi vrednic de buna for parere. Aproape ca uitasem sa-ti mentionez o situatie suspecta care a avut loc §i ma tem ca este un semn rau. Ti-am scris in ultima 6 Neidentificat. 7 Prince. 8 Barbu Dimitrie $tirbei (1799-1869), domn at Tarii Romane§ti (1849-1853; 1854-1856). 340 www.dacoromanica.ro mod serios sa i se permits sa mearga cu armata sa in Basarabia, pentru a sprijini trupele engleze §i franceze angajate in Crimea. Si, din aceasta cauza ma grabeam sa -1 ajut prin orice mijloc ce-mi statea Ia indemana, observand lupta inegala §i mortald pe care o duceam acolo. Si dupa cereri repetate care au intalnit obiectii continue §i scuzedemicaimportanta, datorate influenteiaustriecela Constantinopol, s-a obtinut permisiunea ca masura recomandata de Omer Pap sa fie pusa in aplicare. Si, de§i intarzierile n-au adus pans acum o schimbare a anotimpului, ce ar fi fost primejdioasa datorita riscului §i pericolului in care se aflau trupele 9 Sereth, rau. 10 Maximilien, sat, com., jud. Galati. II Confuzie din partea autorului. Din pacate, transcrierea gresita a numelui face aproape imposibila identificarea localitatii, mai ales ca nu exists asemanari cu denumirile actuate. 12 Unitate de masura pentru lungimi folosita in trecut, care a variat in timp de la o tail la atta si care azi masoara 1609, 3 m., find folosita in Anglia $i Statele Unite ale Americii. 13 Fockshan, oras, jud. Vrancea. 14 Buzeo, oras, jud. Buzau. 15 Martineshti, sat, corn., jud. Vrancea. 16 Gradeshti, sat, corn., jud. Back!. 341 www.dacoromanica.ro spre Braila" prin Vimper18. Linia de fortificatii pe care am recomandat-o cuprinde Ramnic 19, Gradqti5iBraila,localitaticare sunt intariteprin garnizoane permanente, continuand cu Martine§ti, Saverny5iMaxineni2° ce au garnizoane Inaintate. Colonelul Simmons2I tocmai a plecat spre acele locuri pentru a face un raport asupra lor. Daca este de acord, lucrarile vor incepe imediat, daca nu, vor intalni un contra-ordin venit de la Constantinopol pentru a opri inaintarea armatei, despre care cred nu numai ca este posibil sa se intample, datorita influentei austriece de acolo, dar probabil §i inimaginabilei$igroaznicei stari in care se and functionarii turci. Am avut ceva experienta5iindraznesc sa-1 judec chiar5i pe cel mai filantrop dintre oameni, dar daca va fi greu de trecut cu vederea coruptia elitei din Turcia atunci, din cate Imi pot da seama, va fi imposibil sa te bazezi pe cinstea austriacului5icred ca nu grepsc in judecata mea. Omer Pap reprezinta exceptia de la aceasta regula§i,cu siguranta, in el se arata calitati extraordinare §i de o mare valoare5ima simt incantat sa ma aflu sub comanda sa. Cred ca respectul meu fata de el va create pe masura ce legatura mea cu el va deveni mai profunda, caci are o inima darnica5icrede in cei ce-i sunt alaturi. Iti voi povesti o intamplare. Zilele trecute, cand am avut o conversatie asupra dificultatilor pe care le intampina trupele engleze §i franceze in fata Sevastopolului22, inima sa nobila I-a determinat sa mi se adreseze in modul urmator: Mazar23,a5dori sa fi fost to in spatele frontului rusesc cu cateva mii de oameni. Cred ca, datorita surprizelor tale nocturne, aifiprevenit formareaforincoloane omogenedis-de-dimineata". Am raspuns: Generale, ma voistraduisa facastfel",lacareela spus pe nea§teptate: Oh, nu, eu te voi dori pe Siret". Aproape ca-mi doresc ca el sa nu fi vrut asta §i eu sa fi putut participa in Crimeea, acolo unde soarta ne era atat de potrivnica incat este imposibil sa nu cite§ti despre ceea ce se intampla acolo fara sa nu-ti dorqti sa Intinzi o mans de ajutor. Dar, presupun ca trebuie sa ma multumesc cu cinstea ce mi s-a dat de a conduce trupele turce§ti din principate, doar daca mai tarziu nu voi avea marele noroc de a mi se permite sa tree granita. Sunt Inca tanar §i, prin urmare, nu trebuie sa renunt. lama aceasta voi putea sa asist la un mod mai 17 Ibraila, ora§, jud. Braila. IS Vimper, localitate neidentificata. 19 Rumnik, azi Ramnicu Sarat, municipiu, jud. Buzau. 20 Maxineni, sat, corn., jud.Braila. 21 John SintonArabin Simmons (1821 1903), marepl, diplomat §i om politic englez. Cariera sa military incepe °data cu rdzboiul Crimeii, cdnd este insarcinat de guvernul englez, pe langd Omer Pap, sa urmareascd §i sa raporteze despre actiunile militare Intreprinse de turci. Pentru serviciile aduse este inaintat in 1856 Ia gradul de colonel; in 1877 a devenit general, jar in 1890 marepl. A fost general Ia Varlovia (1856-1869), guvernator al Maltei (1884-1888), trimis special §iministru plenipotentiar la Vatican (1889-1903). 22 Ora§in Ucraina. Este vorba despre asediul din timpul rdzboiului Crimeii la care a fost supus orapl aflat sub stapanire ruseasca de catre trupele aliate (Franta, Anglia §i Imperiul Otoman) in perioada 17 octombrie 1854-19 septembrie 1855. 23 Mashar. 342 www.dacoromanica.ro adecvat de imbracaminte pentru soldatii din armata turceascati,bietii de ei, nici nu §tii cats nevoie au de asta. Draga tats, nu aduce la cunotiinta nimanui nici macar o parte din continutul oricareia din scrisorile mele, cu exceptia dlui Roberts24 §i, te rog staruitor, evita orice comunicare in special cu domnii de la ziare. De vei copia vreo parte a scrisorilor mele pentru dl Roberts, fii cu grijaIf§ipentru numele luif. 4 Dumnezeu nu adauga niciun cuvant din ceea ce am scris caci nu-ti pot explica ce mare, foarte mare daund imi vei povoca mie§ifunctiei in care sunt angajat daca §i cele mai indepartate mesaje despre pozitia§ioperatiunile noastre ajung in ziare. Stiu ca imi vei ierta aceste observatii, dat find ca vei intelege importanta pe care o au. Trimite-mi scrisorile ca de obicei prin dl. Colquhoun25, dar nu le trimite prin pota din Germania, pentru ca austriecii le deschid. intrucat bancherii mei din Constantinopol imi dau de inteles ca acolo sunt mai multe cufere cu pu§ti de vanzare, din care cred ca unele apartin colonelului Colts, te voi ruga sä incerci sä le obtii pentru trupele mele. Nici nu-ti poti inchipui avantajul pe care trupele 1-ar avea daca ar detine armele descrise §i prin care, de fapt 500 de oameni vor ajunge egali cu 1 500. Este o diferenta foarte mare, nu-i aka? I-am pus pe oamenii mei s5 doboare inamicul de la 800 de yarzi26 §i acest lucru a avut un efect moral foarte mare asupra omului astfel inarmat, dar§iasupra celui impotriva caruia tragea. 24 Secretarul personal al ducelui de Newcastle. Henry Pelham-Clinton, duce de Newcastle (1811-1864), a indeplinit funcfia de secretar in Ministerul de Razboi (1854-1855). 25 Robert Gilmour Colquhoun (1805 1870), consul englez in principate (1834-1854). Pentru date bio-bibliografice5itraducerea insemnarilor despre spafiul romanesc vezi vol. V al prezentei serii, p. 177-213. 26 Unitate de masurd englezd pentru lungime, egald cu 0,914 398 m. 343 www.dacoromanica.ro ALFRED POISSONNIER Pentru francezul Alfred Poissonnier nu dispunem de date biografice. Numele sau este mentionat de Alexandru Odobescu (Pseudokinegeticos) ca autor al unei istorii a lui Gerald, vanatorul de lei. Dar nu aceasta lucrare face obiectul volumului de fatd. Poissonnier a scat, se pare, cativa ani in Tara Romaneascd, la Bucuresti, unde a fost profesor de limbs si literaturd francezd. Observator atent al societatii romanesti, el a fost impresionat de unul dintre aspectele acesteia: institutia robiei, a carei functionare, chiar si la mijlocul secolului al XIX-lea, Linea nu numai de legea scrisd, ci si de cutumd. A.sa se explicd faptul ca, in urma sa, a ramas nu un jumal de cAlatorie sau o alts lucrare memorialistica, ci o lucrare cu caracter stiintific. in 1854 aparea la Bucuresti prima versiune a scrierii sale dedicata robiei tiganilor in Principatele Romane, Notice historique sur les tsiganes ou esclaves zingares de Moldavie et de Valachie. Un an mai tarziu, la Paris, lucrarea era reeditatd, aproape fard modificdri, sub titlul Les esclaves tsiganes dans les Principautes Danubiennes. Philarete Chasles, profesor la College de France, arata in prefata ca interesul sau pentru reeditarea lucrdrii a pornit de la o corespondents a ziarului Presse" din 5 octombrie 1855, care Pacea cunoscut cd domnul Alecsandri, tanar boier din principatele moldo-valahe, tocmai i-a eliberat spontan pe robii de pe domeniile sale". Chasles considers ca Poissonnier aduce detalii pretioase8inecunoscute despre migratiile,traditiile, obiceiurile prezente, gradul de civilizatie pe care I-au atins sau pe care it pot atinge si legislatia singulard care ii guverneazd" pe acesti bieti tigani, batalion pierdut, epava a marii armate indo- europene care conduce azi destinul omenirii". Desigur, Poissonnier nu este singurul strain care a trecut prin tarile romane si care a lasat informatii despre tigani, intr-un timp cand pitorescul acestei populatii era la mods. Dimpotrivd, aproape ca nu exists strain care sa nu-i pomeneascd. Lucrarea lui Poissonnier dovedeste insd ca autorul ei s-a documentat temeinic: a consultat ceea ce s-a scris inainte, lucrari stiintifice, documente, legislatie, presa vremii, surse oficiale si particulare, beletristica si memorialistica referitoare la acest subiect, a observat direct viata gi obiceiurile populatiei tigane. Lucrarea are 64 de pagini, este scrisdintr- un stil literar, usorsipldcut la citit, cu dese apeluri la compasiunesiintelegere, Paraa-sipierde totusi caracterul stiintific. Les esclaves tsiganes dans les Principautes Danubiennes a lui Alfred Poissonier a ilustrat, la momentul respectiv, interesul pentru societatea romaneascdsievolutia ei spre integrarea, si din punct de vedere institutional, in Europa vremii. Lucrarea a fost cunoscutd si discutatd de contemporani. 0 dovadd in acest sens este si mentionarea ei de unul dintre cdlatorii a caror relatare este cuprinsa in volumul de fats, francezul E.N. Henoque-Melville. ALFRED POISSONNIER Robii tigani in Principatele Danubiene' p. 11 Istoricii care s-au ocupat de tigani sau zingares" au opinii diferite in ceea ce privqte originea acestorasidata precisa a migratiei lor. [...] p. 12 Admitand ca in epocile nedeterminatesianterioare anului 1399 diverse populatii de tigani au venit sä se awze in Europa, doar incepand cu aceasta data Traducere dupd Alfred Poissonnier, Les esclaves tziganes dans les Principautes Danubiennes, Paris, Ferdinand Sartorius, 1855. 344 www.dacoromanica.ro este posibil sa ii urmarim din punct de vedere istoric, sa le studiem obiceiurile, indepartand din cronicarii evului mediu tot ce poate altera exacta apreciere a celor pe care ii numeau azinghans sau athingans. [...] Aceste mase erau formate din lucratori saraci in lacattwrie, in rotarie,p. 25 cautatori de aur, lucratori in lemn, dansatoare, muzicieni, jongleri, vrajitoare. Barbatii carau saci de piele tabacita pe umerii goi, cateva unelte; femeile tarau cu ele copii care sugeau laptele din sanii ce atarna; de indata ce puteau merge, VI p. 45 Tinuturile in care pot fistudiati cel mai bine tiganii sunt principatele Moldovei §i Tarii Romane§ti, unde numarul for se ridica la mai bine de o suta cincizeci de mii2. Activitatea neintrerupta, priceperea for deosebita cuprind aici toate ramurile industriei. 2 Numarul for se ridica, in ambele principate, la aproximativ 250.000. 345 www.dacoromanica.ro 3 In Tara Romaneasca tiganii sunt mentionati prima oars intr-un document de cancelarie din 1385, jar in Moldova in 1428. 4 Mircea cel Batrdn, domn al Tarii Romanesti (1386-1418). 5 Alexandru cel Bun, domn at Moldovei (1400-1432). 6 Teoria inrobirii tiganilor ulterior patrunderii pe teritoriul tarilor romane, ulterior infirmatd, a fost elaborata de P.N. Panaitescu, care considera ca robia a avut un motiv strict economic. 7 A se vedea M. Gaster, Tiganii ce 41-au mdncat biserica, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie ", 1, 1883, fasc. 1, p. 469-475. 8 Credem ca este vorba, mai degrabd, de Stefan Rdzvan, tigan din TaraRomaneasca,ajuns domn at Moldovei (mai-august 1595). 9 A. Poissonnier se refers, gresit, Ia Mihnea Turcitul, domn at Tarii Romanesti (1577-1583, 1585 1591). 346 www.dacoromanica.ro fie proprietatea particularilor pe ale caror pamanturi s-au asezat, fie legati de proprietatile domeniale si monahale. Mutt timp acest drept a ramas incontrolabil si tiganii au suferit toate fazele grele ale robiei, care nu a avut ca norma decat bunul- plac al domnului si stapanului. Reglementari legale definesc astazi conditia de rob. Moldovenii si muntenii, care sunt patrunsi de originea for romans si care cer pentru ei insisi institutii nationale, crestini mai presus de toate, au ajuns sa alba in codul for legi referitoare la robie. Ei cedeaza in fata puterii obisnuintei; sunt continuatorii stramosilor Tor; nu vor sä piarda brusc veniturile cuvenite acestui oneros titlu de proprietate; dar ei doresc, suntem siguri de asta, sa &eased un mijloc care ar putea, fare sä be atinga starea, fare a lipsi tara de brate pretioase, sa be dea dreptul sail urmeze gandurile generoase care ii doming. // Exists un mijloc facil de a inlatura aceasta denominatie, plina de pericole,p. 49 care ii ameninta si pe care le-au prevazut; au gasit acest mijloc: este rascumpararea de care stat a dreptului de capitatie si de proprietate stabilit asupra tiganilor. Aceasta masura a primit deja cateva confirmari: un numar insemnat de robi au fost eliberati; multi dintre boieri au venit de bunavoie sa renunte la titlurile for VII p. 51 Legile care reglementeaza situatia tiganilor din Moldova si Tara Romaneasca sunt, cu siguranta, departe de a avea caracterul absolut al vechilor legi romane privind sclavia; dar includ Inca, in principiul Tor, un drept contra naturii si par adesea a se preocupa prea mult sa garanteze drepturile stapanului asupra robului. Iata aici, pe scurt, Codul civil at Moldovei: Cap. I, par. 27. Cu toate ca robia este impotriva dreptului natural at omului, ea este totusi practicata in acest principat, nu ca la romani, ci oarecum diferit, pentru ca aici autoritatea stapanului nu poate, niciodata si sub nici un pretext, sa se intinda asupra vietii // robului, ci doar asupra averii sale si numai atunci cand acesta nu arep. 52 mostenitori legitimi sau cand fuge, fare a se Intoarce vreodata, cand dauneaza sau pricinuieste pierderi stapanului sau, fie prin furturi, fie prin alte fapte rele. De unde rezulta ca robul nu era deloc privit ca un obiect, atat timp cat actiunile, angajamentele, drepturile si obligatiile sale ii priveau pe ceilalti, cu exceptia stapanului sau. El era privit ca o persoana si, ca atare, era supus legilor tarii si era aparat de ele. Cap. II, par. 154. Nu se poate Incheia o casatorie legitima Intre oameni liberi si robi. Par. 155. Dace un barbat Tiber s-a casatorit, Para sa stie, cu o roaba, casatoria nu trebuie desfacuta dace acesta vrea sau poate sä plateasca stapanului pretul roabei, pe parcursul a treizeci de ani, incepand din ziva in care a fost scoasa de sub puterea lui. Se va proceda la fel atunci cand o femeie libera se va fi casatorit, Para sa stie, cu un rob. 347 www.dacoromanica.ro Par. 157. Daca un barbat liber s-a casatorit, cu build stiinta, cu o roaba, nu numai ca va fi silit sa divorteze, dar, ca pedeapsa, va plati casei milelor pretul p. 53 roabei, care va ramane in proprietatea stapanului, daca acesta nu // va dori sa o elibereze sau sa primeasca pretul de la sotul ei liber. Se va proceda la fel atunci and o femeie libera se va fi casatorit, Stiind, cu un rob. Par. 158. Daca un proprietar permite unuia dintre robii sai sa se casatoreasca cu o femeie libera sau uneia dintre roabele sale sa se casatoreasca cu un barbat liber sau daca se dovedeste ca o asemenea casatorie a avut loc cu permisiunea on stiinta sa, nu numai ca acest proprietar va fi lipsit de robul sau, care va ramane liber si nu va divorta, dar chiar i se vor face mustrari pentru a servi ca exemplu. Par. 160. Copiilor 348 www.dacoromanica.ro Prin paragraful 178 prescrierea VIII p. 57 Acestea sunt apdar legile sau normele care administreaza tiganii in Moldova $i Tara Romaneasca. Nici unul dintre ace$ti tigani nu le cunosc, nici in forma, nici in continut. Obipuiti, in toate momentele vietii, sa se supuna vointei stapanului, daca ar fi vreunul care sa doreasca sail indrepte plangerile spre un alt judecator, ei nu vor indrazni, din teams sau din ignoranta, sa se adreseze tribunalelor. Ace$ti tigani se impart in cloud categorii: nomazii $i sedentarii. In afara de cei de curte", adica legati de servirea personals a stapanului, ei sunt toti supu$i unui impozit anual, capitatia. Acest impozit este in conform itate cu indemanarea $i me$tqugul tiganului: un vataf42 sau supraveghetor superior este, de obicei, insarcinat cu incasarea impozitelor $i cu // ordinea robilor; el are, ca semn al puterii, un bicip. 58 10 Iustinian I cel Mare, imparat at Imperiului bizantin (527-565); a alcatuit Corpus iuris civilis. II De courte. 12 Valafe. 349 www.dacoromanica.ro cufichi; daca autoritatea nu ii este recunoscuta, informeaza carmuirea politiei. Aceste cazuri sunt rare, deoarece robii sunt mai mult galagi4 deck rai, mai mutt gura-sparta decat pui pe hart& Tiganii de curte sunt in general vicioi §i lenqi: lipsa de lucrui delasarea moravurilor orientate actioneaza puternic asupra acestor naturi u§or de influentat §i ignorante. Ei se impart in sala§e (sau familii)'3; marii mici, tinerii batrani, toti au o functie specials in casa stapanului: vizitiu, servitor, aprinzator de pipe", sacagiu, bucatar. Femeile sunt spalatorese'5. Nu rar se gasesc in locuinta unui boier mai multe sala.5e de tigani, numarand patruzeci-cincizeci de membri. Stapanul ii hranqte, ii imbraca; adesea, 13Nids. 14Allumeur de tschibousk. 15Spalatores. 16Batchis. 17Kirchouma. IS Les spoitori. 19Les kirpatchi. 20Des bidineles. 21Roudari ou aourari. 350 www.dacoromanica.ro In timpul lui Cantemir22, impozitul aurarilor aducea anual o mie base sute de drahmesisotia domnitorului Racovitd23 a primit, in Tara Romaneasca., de la rudarii sai, cloud sute cincizeci §i patru drahme in anul 1764. lad cum executa aurarii spdlarea aurului: dupd ce au transportat in albii§i copai24 tot nisipul care cred ca are graunte de aur, it pun pe tot pe o scandurd de lemn de tei sau de brad, lungd de base pand la opt picioare25§ilargd de trei sau patru, al cdrei capdt superior este rargit in forma de farfurie §i din care pornesc un mare numar de caneluri oblice. Scandura este awzata intr-o pozitie uwr inclinatd. Se toarnd peste acest nisip o anumitd cantitate de apd care tidied straturile ware §i se apasd pe fund, cu mana, particulele grele. Toate particelele care, in scurgerea apei, s-au oprit in caneluri sunt aruncate intr-un vas de pamant platsitriate din nou §i puse iard§i intr-o copaie in care aurul se afla, in sfar§it, curdtat de toate materiile strdine. Unii aurari intind deasupra albiei // o bucatd de stofd de land §i aruncd apoi acest p. 61 nisip amestecat cu aursiapa.; dacd sunt in nisip grdunte de metal, ele rdman fixate in land. Printul Demidov, in Voyage dans la Russie meridionale, vorbind despre aurarii Tdrii Romaneti, se exprimd in acqti termeni despre tigani[.. 1'6 Partea dificild nu este spalatul, ci // alegerea locurilor care ascund aurul; §i p. 62 tiganii, asemenea indienilor, exceleazd in aceasta descoperire. Covaciul (fierarul)27 merge totdeauna insotit de un tovard.5 care duce foalele. Fara a avea cunotinte foarte intinse in acest domeniu, el muncqte rapidsicu indemanare. Ursarii28 merg din sat in sat plimband ur0, dansand tanana29sifacand apel Ia generozitatea spectatorilor. Muntii Carpati, care despart Tara Romaneascd de Transilvania, dau acestor tigani ursuleti pe care ii dreseazd sa danseze ursdreasca3°. Ldutarii31 sunt in mare numar in principate. Sunt chemati Ia toate petrecerile de familie; cu muzica for fac sa fie uitate durerile loculuisiseamdnd, cu amintirea vechilor balade, speranta in inima acestor romani, atat de mandri de originea lor. Naiul, cobza, vioara sunt instrumentele ldutarilor. Multi dintre ace§ti tigani au ajuns la o celebritatelocals:Boulean, Ionics, Dumitrache 22Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710-1711). 23Constantin Racovitd, domn al Tarii Romanesti (1753 1756). 24Albies et copaies. 25Veche unitate de masurd, avand aproxiinativ o treime dintr-un metru. 26Vezi relatarea de caldtorie in aceasta serie a Ceilotorilor, vol. III, p. 599-680. 27Le kovatsch. 28Les oursari. 29rattail, numele unui dans tiganesc si melodia dupd care se executa. 39Oursareasca. 31Les laoutari. 32Boulan, lonique, Dimitraki; pentru mai multe detalii, Viorel Cosma, Figuri de lautari, Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor, Bucuresti, 1960. uAnasthasi. 351 www.dacoromanica.ro Mai multi tigani au dobandit, chiar in capitala Tarii Romane§ti, o anume reputatie ca argintari. p.63 La ora§ ca §i la sat, romanii iii hranesc cu dragoste imaginatia cu melodiile melancolice ale lautarilor §i cand, la Intoarcerea din tinuturi Indepartate in care au fost sa caute alte emotii, pun piciorul in Tara Romfineasca, ochii li se umezesc de lacrimi ascultand cantecele tArii. Si acest tandru sentiment pe care il simt regasindu-§i patria, aceasta calda bataie de inima ce le spune ca sunt un popor, o natiune printre copiii lui Dumnezeu, le datoreazd adesea unui rob, care trebuie, totu§i, sa alba §i el o inima, un suflet, un Dumnezeu! Femeile §i fetele tiganilor nomazi se angajeaza §i ele la diverse munci: ele sunt tricoteze, daracitoare de saltele. Sub cortu134 gezat pe pamant sau in bordeie sa.pate in adancurile pamantului, in tot locul, pe frigurile iemii ca §i sub soarele arzator, intalnim, in principate, tigani sarmani care cer o viatalinistitaprin munca, mijlocul de a se ridica la inaltimea celorlalti oameni. Veniti din Hindustan35 ca paria, ei se cred Inca sortiti nenorocirii, dupd ce imbrati§asera cre§tinismul! $i totu§i aceasta religie i-a invatat ca salvarea este daruita pentru rascumpararea tuturor oamenilor in egala masura! Religia lui Hristos nu ar fi deci decat cultul mantuirii in moarte §i nu in viata? Daca oamenii sunt frati in fata lui P. 64 Dumnezeu, nu §tiu sa se poarte ca fratii pe // pamant? Natiunile cele mai avansate nu §i-au Inteles, oare, obligatiile sociale? Daca exists in randul for inegalitati individuale, totul tinde, cel putin, sa §tearga inegalitatile rasiale. Fie ca popoarele in mijlocul carora traiesc izolati nefericitii tigani sa se grabeasca sa scoata la lumina aceste rase decazute din Indelungata for umilire! 34 Conte. 35 Peninsulain sudul Asiei, cu o suprafata de cca 2 milioane km2. Aici se afla cea mai mare parte a teritoriului statului indian, precum si parti din Bangladesh si Pakistan. 352 www.dacoromanica.ro 0. SQUARR Despre ziaristul belgian 0. Squarr nu dispunem de date biografice. In prefata cArtii sale La guerre europeenne contre la Russie. Theatre des operations militaires. Description des Principautes danubiennes et de la Bulgarie precidee d'un historique de la question d'Orient jusqu'ace jour. Notes et recits recueillis sur le theatre meme de la guerre en 1853 et 1854, apArutd la Bruxelles in 1854, el ne informeazd ca in anii 1853 $i 1854 a vizitat teatrul de operatiuni al rdzboiului Crimeii cu dorinta de a oferi cititorilor din Occident date si informatii despre Principatele dunarene si Bulgaria, dar si despre cauzele conflictului, fortele combatante, desfasurarea luptelor siimplicatiile for asupra locuitorilor. Totodata, autorul si-a propus, conform propriei marturisiri, sd umple golul din informatia vest-europenilor despre Rusciuc, Turtucaia, Cetate, Oltenita, acolo unde s-au desfAsurat primele lupte, cu date chiar din mijlocul cantonamentelor militare care sunt acolo" (p. II). In debutul lucrArii sale, ziaristul belgian face o incursiune in istoria chestiunii orientale, incercand sa explice situatia care a generat conflictul. Timpul scull petrecut in principate (aproape o lurid) nu i-a permis sd-si facd, in unele privinte, propriile pareri si puncte de vedere, de aceea unele consideratii au fost preluate de la alti calatori. In relatdrile sale o atentie deosebita a fost acordata orasului Bucuresti, considerat cel mai important din toate orasele Valahiei, Moldovei si Bulgariei, atat prin intindere, cat5iprin populatie ... model si tip pentru multe alte cetati de jur-imprejur, ca moravuri si aspect". Descrierea capitalei Tarn Romanesti, deli destul de amanuntita (asezare geografick aspecte edilitare si de urbanism, activitate comerciald, starea materiald si culturald a locuitorilor, moravurile $i obiceiurile lor), reia unele lucruri stiutesiconstatate de peregrinii care au parcurs principatele inaintea lui. Squarr critics moravurile decazute ale boierimiisilipsa ei de atitudine in fata unor vicisitudini ale sortii. El oferd o imagine obiectivd a capitalei Tarii Romanesti $i a societatii bucurestene din timpul rdzboiului Crimeii. Despre Squarr a scris Paul Cernovodeanu, Calatori straini din vremea revolutiei de la 1848, razboiului Crimeii ii epocii premergatoare Unirii, in Biblioteca Bucurestilor", an III, nr. 1, 2000, p. 26. 0. SQUARR Rfizboiul european Impotriva Rusiei Teatrul de operatiuni militare. Descrierea Principatelor dunarene si a Bulgariei Principatele dunfirenel Teritoriul care se intelege prin aceasta denumire este asezat in sud-vestul P. 65 Rusiei, separat de Prut, rau a carui trecere odata facuta la 5 iulie trecut2 a fost semnalul si primul act Traducere dupd 0. Squarr, La guerre europeenne contre la Russie. Theatre des operations militaires. Description des Principautes danubiennes et de la Bulgarie pricedee d'un historique de la question d'Orient jusqu'a ce jour. Notes et recits recueillis sur le theatre meme de la guerre en 1853 et 1854, par un correspondant de journaux, Bruxelles, Librairie Universelle de Rozez, dditeur, 87, rue de la Madeleine et chez tous les libraires du pays, 1854, p. 65siurm. 2 Trupele rusesti au trecut Prutul la 21 iunie/3 iulie 1853 si au ocupat Principatele romane, pand in august-septembrie 1854. Actiunea Rusiei a constituit semnalul de incepere a rdzboiului Crimeii. 353 www.dacoromanica.ro Turciei, in sudul si estul Ungariei, a carei granita este alcatuita din culmile muntilor Carpati, in nordul Bulgariei, de care 11 separd Dunarea. El este alcatuit din cloud provincii, Moldova, Ia nord, Valahia, la sud; cele cloud au capitalele la Iasi si Bucuresti.J...] p. 73 [...] Inainte de tratatul din 1829, turcii stapaneau la Dunarea de Jos, pe malul stang, Ismail in sudul Basarabiei§iBraila3 in Moldova, douA localitati care mult timp i-au oprit pe rusi in razboaiele trecute si a caror cucerire a costat de fiecare data pierderi imense. De asemenea, pe acelasi mal p. 83 Valahia Valahia este marginita Ia nord de Transilvania si Moldova, la est si sud de Bulgaria, la vest de Bulgaria, Serbia si de frontierele militare ale Austriei. Teritoriul sat' se intinde treptat de la malurile Dundrii 'Ana la culmile muntilor Carpati. Suprafata este de 4 725 de leghe patrate6§ipopulatia in jur de trei milioane 3 Brailof. Afirmatie fantezista, Braila nu a intrat niciodatA in componenta Moldovei. 4 Routschouk, azi Ruse, oral in Bulgaria. 5 Oral in Crimeea, port la Marea Neagra, azi in componenta Ucrainei. 6 0 leghe = 4 452 m. 354 www.dacoromanica.ro Si jumatate de locuitori. Exists 22 de orase, 12 targuri si 3 590 de sate. Capita la este Bucuresti. Principalele localitati unde desfasoard, pand in aceste zile, operatiuni militare fortele ruse sunt Oltenita, Giurgiu7, Turnu8, Calafat9, Cetatel°siCraiova". In Valahia ca si in Ungaria, populatia este impartild in cloud parti: nobili sau boierisitarani. Boierii formeazd ei insisi trei ranguri, ca urmare a nasterii sau functiilor pe care le ocupd. // Boierul, in limba acestei tari, inseamnd combatant sau luptator; azi a devenitp. 84 un titlu de noblete. Dupd boierii din prima clasd, yin cei de class mijlocie12, a caror origine este mai putin vechesibogatia mai putin mare; postelnicii'3 (privilegiatii), nobili de data recentd, dar care nu sunt mai putin scutiti de impozite. In randul burgheziei, angrosistii ocupd locul de frunte in afara breslelor micilor proprietari de pravalii, a mestesugarilorsimuncitorilor. Boierii marii alcdtuiesc marea aristocratie. Dintre ei sunt alesi principalii functionari, singurii care au influentasi,in general, au proprietati imense. Veniturile for ar fi la fel de mari, dacd cea mai mare parte a terenurilor for nu ar fi ramas necultivate, din neglijenta crass sau din lipsa 7Giurgevo. 8Turna. 9Kalafat. I° Citale. II Krajova. 12Namours. 13Postelnizeis. 14parias. 15bohemiens. 16Zigeunes, tzigains, gitani, zingari. 355 www.dacoromanica.ro Numarul tiganilor este considerabil in principate, el se ridica la 250 000 §i stadiul for legal este de scalvie. Cei mai multi apartin boierilor, care dispun de in mod absolut. Restul sunt proprietatea statului17. Aici, ca pretutindeni, acesta rasa este tipul josniciei. Unii, care se numesc aurari sau cautatori de aur, sunt cei care se ocupa cu culegerea aurului 17 Autorul preia informatii mai vechi. Dezrobirea tiganilor statului se Meuse in Tara Romaneasca in 1843, iar in Moldova in 1844; cei ai manastirilor in 1844 in Moldova si 1847 in Tara Romaneasca. Cat priveste pe cei particulari (ai boierilor), dezrobirea for avea sa intarzie aproape un deceniu, adica decembrie 1855 in Moldova si februarie 1856 in Tara Romanesca. lutzurari. 19 laiessi. 20 pain grossier de mats. 356 www.dacoromanica.ro construite din lut5i crengi de copaci 5i toate dau spectacolul unei mizerii ingrozitoare, iar aspectul acestor cocioabe este atat de respingator ca in ciuda nevoii de a intra, nu se poate invinge dezgustul pe care-I inspira. Ce era calcul 5i descurajare in timpul razboielor ca 5i in vremurile bune ale domnilor, a trecut astazi la moravuri. Nepasarea 5i lenea domnesc pretutindeni 5i obiceiul acestor vicii este foarte inradacinat, pentru ca romanii ar fi putut de mult timp sa le corecteze. In timpul acelor ani de opresiune, boierii nu erau catu5i de putin mai fericiti decat taranii. Tirania 5i jaful apasau 5i asupra boierimii 5i caracterul boierilor nu era facut sa indrepte aceste rele. Ace5ti boieri nu au fost niciodata cunoscuti in istorie, cleat prin slabiciunea 5i profunda for imoralitate. Viata for se petrecea la curtea domnului in intrigi 5i lupte frivole. $i-au schimbat ei caracterul schimbanduli vemintele? Fie-ne astfel permis sa ne indoim, de vreme ce se and plangerile unanime ce se ridica impotriva relei for purtari, de la toti care sunt in legatura cu ei. Azi, ca odinioara, a-ti plati datoriile, a- ti indeplini angajamentele este un lucru exceptional in Valahia 5i cu atat mai mult la Bucure5ti. Lipsa ordinii 5i a banilor se fac simtite peste tot, in administratie ca 5i in averile particulare. Se pot da exemple de oameni care nu 5i-au vazut niciodata pamanturile 5i care nu 5tiu in ce judet sunt // situate; in general, grecii aup. 88 357 www.dacoromanica.ro se ridica in anii buni la patru milioane de lei; un ministru al justitiei ai carui functionari sunt ru§inea natiunii; un ministru al instructiunii publice ce conduce cateva §coli unde totul este de facut §i pretutindeni moravuri de corijat; in sfar§it, un ministru de razboi (marele spatar21) care comanda cloud regimente. Toata aceasta este o parodie ce nu are serios deck abuzurile ei; pentru a le combate trebuie eforturi energice §i bine dirijate. Doua mari obstacole, care se opun dezvoltarii actuate a Valahiei sub raportul civilizatiei, sunt lipsa bratelor 21spathar. 358 www.dacoromanica.ro Urmarea unui asemenea sistem a pricinuit firesc scumpirea si raritatea hranei. Nimeni nu mai vrea sa dea 359 www.dacoromanica.ro aduce un contact mai apropiat intre Orient si Occident, inlesnind dezvoltarea ideilor liberatesipricinuind emanciparea definitive a acestei provincii, care inchide insine germeniicei mai bogatiaiperfectionariisiprogresului, pe care imprejurarile nefavorabile i-au impiedicat sa se dezvolte. [...] Bucurestiul este cheia celor doua provincii dunarene; toate drumurile din P. 94 interior duc la el si 22 Dimbowitza. 23Ardjisch. 24 Turtulcai; oral in Bulgaria, port la Dunare. Raul Arges se varsd in Dunare in dreptul orasului Oltenita, vis-a- vis de Turtucaia. 25Potrivit conventiei de Ia Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) atat puterea suzerand, Imperiul Otoman, cat si puterea protectoare, Rusia, au fost de acord cu modificarea unor prevederi ale Regulamentului Organic. Intre altele, semnatarele au convenit asupra prelungirii stationdrii in principate a unui corp de armata, alcdtuit din 25 000-30 000 de militari fiecare, pand Ia ,.restabilirea liniatii",dupe care urma el sa fie redus Ia 10 000 oameni. 360 www.dacoromanica.ro De altfel este ca in toate ora§ele din Orient. De departe aspectul for iti is ochii, dar cand te apropii, frumusetea for dispare ca prin miracol, paduri imaginare, lacuri, insule, munti care crezi ca se vad, se schimba in tufi§uri infecte §i in arbu§ti desfrunziti. Pentru cine ar dori sä aibe placerea sä se bucure de un contrast surprinzator trebuie sa intre in Bucure§ti prin partea de nord, unde in fata se gase§te catedrala26. De aici, vederea doming ora§ul §i campurile dimprejur la o mare distanta. Peste casele ora§ului se ridica 365 de turle27, coloane §i clopotnite, care de departe par a avea o arhitectura minunata. In fata noastra acoperi§urile se intind pand la orizont, amestecate cu pomi, placut denivelate §i coborand pans la malul raului. Ora§ul pare imens; cat te poarta privirea se desprind din mijlocul frunziplui acoperi§uri ro§iatice §i ziduri aibe. Cand timpul este frumos §i soarele Levantului, acest soare fara nori, arunca peste ora§ raze perpendiculare, panorama este minunata; varfurile aurite ale turlelor 26 Calatorul se referd probabil Ia biserica Mitropoliei, situata pe dealul cu acela§i nume. Aceasta se afld insa in partea de sud a orasului. 27minarets. 361 www.dacoromanica.ro vama, a caror supraveghere este mult Indulcita; de fapt, este evident ca pot sa doarmA multumiti si la desteptare vor gasi sigur in acelasi loc o jumAtate de duzina de carute si trasuri inglodate, ai caror vizitii sunt obligati sa caute scapare la seful postului, care tine de obicei un grajd de unde inchirieaza cai pentru a ajuta la degajarea trasurilor. Tot atat de adevarat este ca vara acest noroi se transforms intr-un praf gri, care este mai usor de trecut, dar nu exists mai putine trasuri in acest anotimp. Suntem obligati sa spunem in treacat ca functionarii de la vamA si cei de la politie, ce-i insotesc inevitabil in toate operatiunile, sunt la Bucuresti de o politete distinsa si ca, daca jecmanesc calatorii, nu o fac niciodata decat cu depline procedee urbane, ceea ce dovedeste a au primit influenta civilizatiei franceze. Este imposibil sa-ti inchipui un stil mai grosolan ca stilul arhitecturii din Bucuresti. Un locuitor caruia i-ati face 28grecques. 362 www.dacoromanica.ro La o prima privire se poate spune Ca este o fortareata, dar, in realitate, este construita de a§a maniera incat sa tine loc 29 Incendiul din ziva de Pasti a anului 1847 (23 martie) este considerat cel mai mare consemnat in Bucuresti. Abia dupa cateva saptamani fost stins complet. Izbucnit la casa cluceresei Druganescu, focul s-a intins cu repeziciune in toata partea de est a orasului. Conform raportului intocmit de seful politiei Capita lei, au murit 15 locuitori, au fost distruse aproape 2 000 de cladiri, Intre care unele biserici, 85 de hanuri, sute de pravalii $i case. Pagubele s-au ridicat la cca 55 milioane lei. 30 Renumita artery pariziana, at carui nume se leaga de Louis Antoine de Pardaillan de Gondrin, duce d'Antin, director general al constructiilor regelui in vremea lui Louis XV. In 1720 regele i-a cerut ducelui sa largeasca drumul care lega micul sat Porcherons de Paris. Decizia este certificatul de nastere al arterei cartierului Chaussee d'Antin, care intre 1750-1850 a devenit centrul elegantei pariziene. Aiciisiaveau sediul cele mai multe, teatre, banci, aici erau hoteluri construite de arhitectii epocii, tot aici isi faceau promenada aristocratii francezi, dar si Imbogatitii. 31 Principalul cartier comercial al Anvers-ului, care leaga gara orasului, una din garile monumentale ale Europei, de Place de Marche. 32 Putini cei care inoata in vasta imensitate vers din Eneida (Virgiliu). 33 ponti. 363 www.dacoromanica.ro restabili din nou nivelul, sunt obligati sä umple gropile cu paietivreascuri. Fara indoiala, se pare ca. la Bucuresti este necesard o fundatie pentru a aseza pavajul. Cele mai vechi strazi sunt Inca acoperite de traverse lungi din lemn, aruncate dintr- un capat in altul card ca pamantul sä fie sigur si formeaza o placa miscatoare plind de surprizetiaccidente. Uneori trasurile, trecand de la un capat la altul, Ii pierd pe cei ce stau Ia margini. larna, zapada stransatiamestecata cu pietrisul de pe drum, se intaresteti formeaza o trecere neteda, unde saniile circula $i se incruciseaza in numar mare. 1/ P. 102 Dar cand vine primavaratidezghetul, strazile sunt de netrecut; condamnatii la galere sa fie trimisi acum sa ridice noroiul si zapada si sä restabileasca strazile in stadiul pe care I-am descris. Pravaliile Bucurestiului nu au nimic curios si sunt in general rau aprovizionate; Bucurestiul nu este un oras comercial. Cateva pravalii cu aparenta europeand au marfuri si articole de fabricatie franceza, dar ele sunt azvarlite pe rafuri in maniera orientalA, adicA in mici barAci mobile cu obloane ca cele din targurile de Ia noi. Ca peste tot in Levant, fiecare ramura de comert are o strada intreaga de pravalii.Exists, de exemplu, strada Lipscani34, unde sunt negustorii din Leipzig35; strada negustorilor de maruntisuri, strada muzicantilor$i,mai presus de tot, strada cofetarilor36 unde se vand dulceturi si patiserie. Cei ce se plimba pe strazi sunt invaluiti in cube largi, cad in acest climat rau once raceala este mortals. Frigul este aici general; esti obligat sa iei cele mai mari precautii pentru a fi in siguranta. Paltonul este obligatoriu pentru frig catipentru cald si nu este mai putin placut pentru europeni sä nu poataiesifArd a avea un palton pe umeri. Dar sa nu uitam Podul Mogosoaiei37. Este principala 34Leipsikani. 35Letpsick. 36Kofetars. 37Po-de-Mogochoya 38 Un picior = 0,316 m. In Tara Romaneasca reprezenta 0,443 m. Cf. N. Stoicescu, Cum masurau stramosii,Bucure0, 1971, p. 70-71. 39steeple-chase. 364 www.dacoromanica.ro unui talmes-balmes de strigate si vociferari inspaimantatoare. Acolo trebuie sa mergi ca sa vezi tineretul de our al Bucurestiului in toata gloria, care acolo troneaza, acolo triumfa si isi frange gatul. La ora noud seara, fiecare intra la el pentru a bea cafea si a juca o partida de whist, pierdere de timp favorite a locuitorilor foarte tineri ai Turciei. Din acest moment strazile sunt pustii si se pot intalni numai grupuri de agenti ai politiei, patruland cate 50 in toate directiile, insotiti de civili numiti Quine acolo? pentru ca opresc la fiecare trecere si striga cu aceste cuvinte ce vrea sa insemne: Cine-i acolo?" Sala de spectacol este o baraca prapadita din scanduri unde o trupa germana proasta zgarie auzul cu cateva opere. Gloria operei Robert1idiavolul a ajuns pana la hotarele lumii civilizate. De cativa ani, fizionomia populatiei s-a schimbat la Bucuresti. Nu cu mutt timp in urma, supusii lui Mahmud, fiind atotputernici si influent pe langa acei domni, greci fanarioti // care erau trimisi, au facut sä domine moravurile §i P. 104 obiceiurile din Turciei. Barbatii si femeile erau imbracati in vesminte orientate si felul for de a trai era ca si costumul. Dar acolo, ca peste tot, actiunea navalnica a Occidentului s-a facut simtita, cu atat mai mutt cu cat puterea turcilor a slabit, influenta for a devenit nula, ca si suzeranitatea tor, care a fost pur nominala, pentru ca soarta Valahiei a depins mereu direct de Europa. Femeile au adoptat moda de la Paris; franceza a devenit aproape peste tot limba oficiala; familiile bogate si-au trimis copiii la scoli din Franta si Anglia; totul a luat un caracter european si rar se vede un boier inca impopotonat cu haine largi, cu barbs lunga si cu calpac4°. Peste cateva timp, dupd evenimentele ce se pregatesc si in care actiunea Occidentului va aduce o influenta considerabila, vor fi greu de gasit vestigii ale Orientului. Astazi fuziunea nu este completa si moravurile au inca un caracter nedeterminat. Astfel, in clasele inferioare se pot Inca intalni, in acelasi timp, haine orientate si fracuri. In toate casele mai acatarii se &este o biblioteca cu literature franceza si, un lucru de retinut, este ca se vor numai cele mai bune editii de la Paris; contrafaceri belgiene nu au acces. Singurele hanuri pentru straini sunt vechile hanuri41 care si-au pastrat numele si infatisarea si care au incercat sa-si europenizeze serviciul, dar Dumnezeu stie in ce fel. IntratiIntr -o case cu infatisare placuta unde yetifiprimit in maniera frantuzeasca, in camere // mobile turcesti, afumate de tutun si vi se va oferi ciubuc P. 105 §i dulceata. Veti gasi cativa tineri care au avut parte de educatie si ii yeti lua 40 Sa immense bonnet rond. 41ken. 365 www.dacoromanica.ro a§ezat pe ochi; apoi, ca o ultima note de distinctie, i§i incarca degete cu inele §i jiletca cu lanturi §i brelocuri dezgustatoare. La fel ca toti orientalii, care imita moda europeand, ei cred ca niciodata nu vor exagera destul cu eleganta §i adesea sfar§esc prin a cadea in ridicol. Preocuparea for cea mai importanta este de a semana cu un individ oarecare, un francez, care a trecut pe la ei §i a carui purtare §i fel de a fi le-a placut in mod deosebit. Se spune ca acum cativa ani, era la moda la Bucure§ti sa ca§ti, pentru ca un oarecare conte, ata§at at consulatului Frantei, avea acest obicei. Este adevArat a nu este absolut necesar sä mergi pand la malul Dambovitei pentru a-i gasi pe ace§ti inocenti ridicoli §i trebuie sä adaugam ca exists in Valahia un nucleu de tineri barbati inteligenti, bine educati §i animati de cele mai minunate idei de civilizatie§i progres §i care foarte probabil in viitor, vor influenta considerabil destinul tarii. Calatorii au prezentat Bucure§tiul ca un ora§ in care §ederea este agreabila. Este acolo iluzia ca nu se va intarzia cu ramanerea in urma. Din punct de vedere material, p. 106 Iti poti face o idee despre placerea care trebuie incercata // intr-un ora§ in care nu se poate trece strada cu piciorul, unde nu exists locuri de promenade, chiar §i in imprejurimi §i unde toate lucrurile, care nu sunt de prima necesitate, sunt Ezra pret. Nu se fabrics nimic in Valahia, trebuie importat totul §i platit foarte scump o multime de marunti§uri care se vend in marile noastre orate. 0 singura persoand are nevoie de patru sau cinci servitori §i tot nu este bine servit, caci acestor domni nu be place amestecul in slujbele for §i nu fac absolut nimic deck lucrul pentru care 1-ati fi rugat. Trebuie opt pans la zece mii de franci pentru a trai in Bucure§ti, nu lejer, ci decent. Dace se face exceptie de principalele case ale ora§ului, nu exists societate in Bucure§ti: prezentarea acestor case, putin numeroase se poate face u§or; tot strainul este bine primit in aceasta tars, dar nu intarzie sä regrete. Aici toate aparentele sunt in§elatoare Si societatea este greu de suportat. Ca barbatii in politica, femeile cred cA li se cuvine totul pentru cA §i-au schimbat ve§mintele. Nu exists dintre ele niciuna care sä nu se gandeasca sä aibe pentru sine, manierele §i eleganta unei pariziene, iar asta ii va ruina sotul care trebuie sä aduca podoabe din Franta sau Viena. In inalta societate, multi vorbesc mai multe limbi; este genul de educatie foarte raspandit, lucru normal de altfel intr- o tars Ezra caracter. Dar educatia in alte privinte este destul de neglijatd §i acea femeie care va vorbi in engleza, franceza sau germand nu va putea spune unde este Constantinopolul. Viata acestor doamne se petrece intr-o lene absolutA, ca peste tot in Orient §i, dace e sa credem cronicile scandaloase, bogate in anecdote, intrigile amoroase sunt principalul remediu impotriva plictiselii. Divortul este permis // Si se p. 107 folose§te pe larg: se intalnesc femei de treizeci de ani care au avut nu mai putin de patru sau cinci soti. Asta este nu numai in inalta societate, unde moravurile sunt atat de ware, dar o mare relaxare se face simtita §i in randul claselor de jos ale populatiei. Bo li ingrozitoare sunt raspandite. Sate intregi traiesc §i mor infectate. Aceasta cauza. §i freceventa frigurilor actioneaza asupra populatiei de o maniera suparatoare. Sangele nu este bun la Bucure§ti; nu gase§ti femei frumoase. Barbatii au un aer slabit §i bolnavicios §i se remarca, la fel, absents unei expresii in fizionomie. Aceste observatii pot parea un pic prea severe. Credem ca nu am exagerat cu nimic §i ca nu am spus decat adevarul §i am infati§at imaginea lucrurilor 366 www.dacoromanica.ro in timpul unei 5ederi de aproape o tuna la Bucure5ti, dar5iauzita din gurile unor persoane care stau aici de mult timp5isunt perfect indreptatite sa judece. Este posibil ca alti calatori sa se arate mai putin pesimi5ti. Atunci cand treci numai, poate sa-ti fure ochii un simulacru de civilizatie, potifi sedus de o primire binevoitoare. Un francez peste tot va putea sa fie indulgent vazand eforturile care se fac pentru a copia moravurile 5i limba, regasind amintirea tarii sale intr-un ora5 atat de departe. Dar cand sta mai mult timp, iluzia nu intarzie sa dispara; cenu5a se arata curand 5i nu exists optimism care sa poata Inchide ochii asupra numeroaselor rele, care mult timp Inca vor apasa aceasta nefericita tars. Inca doua cuvinte despre particularitatile oraplui: dupa biserica Mitropoliei, mentionam palatele domnilor, care se ridica la mica distanta, foicorul de foc42§i camera reprezentantilor care este de o mare // simplitate inauntru ca5ipe dinafara; p. 108 este o said vasta la capatul careia sta pre5edintele, membrii sunt a5ezati de fiecare parte a vorbitorilor 5i iau cuvantul de la locul for 5i nu exists tribune; un muzeu de istorie natural's, un colegiu, freceventat de cinci sute de elevi5iunde se invata 5tiintele, limbile greaca51romans 5i limba franceza in toate clasele; in sfar5it o biblioteca ce nu contine Inca deck 5apte mii de volume 5i a carei importanta5i utilitate cre5te cu fiecare zi. La o leghe distanta de Bucure5ti se afla o mica localitate, Baneasa", care este un fel de loc de placere, vara, pentru bogata5ii ora5ului. Este un mic sat a5ezat in mijlocul unei paduri unde se gasesc umbrarii placute, alei taiate in arcade ca o gradina a placerii. Este un Richmond" sau la Saint-Cloud" de Bucure5ti; contrastul este frapant cu padurile seculare din imprejurimi unde s-au adunat toate frumusetile naturii. Ne oprim aici cu lunga descriere a ora5u1 Bucure5ti, pentru ca acest ora5, cel mai important din toate ora5ele Valahiei, Moldovei 5i Bulgariei, atat prin intindere, cat5iprin populatie, poate servi ca model Si tip pentru multe alte cetati de jur- Imprejur, ca moravuri 5i aspect, dand o idee aproape exacta asupra aspectului general al acestei parti a Europei, pe care nu este permis sa nu o cuno5ti. // p. 109 Moldova Moldova i5i trage numele de la micul rau Moldova, care curge in judetele Suceava46 i 47i se varsa la Roman" in Siret49, cel mai mare rau at provinciei. Restransa azi intre muntii Carpati5° 5i Prue', Moldova se Intindea alts data de la malul acestui rau papa la Nistru (Tiras)52, cuprinzand o buns parte a Basarabiei actuate. 0 treime din Moldova a trecut sub dominatia rusa in 1812 cu toata Basarabia. 42 Tour du Feu. 43 Baniassae. " Cel mai mare dintre parcurile regale din Londra $i cel mai Intins parc urban din Europa (995 ha). 45 Suburbie a Parisului, renumita prin parcul de pe malul stang al Senei vis-à-vis de Bois de Boulogne, loc de promenada pentru francezi. 46 Soutchava. 47 Niamz. 48 Roumani. 49 Serett 5° Karpacks. 51 Pruth. 52 Dnister (le Tyras). 367 www.dacoromanica.ro Cand turcii aveau§ilinia Nistrului sustinuta prin fortaretele Hotin53, Bender si Ackerman, puteau apara Moldova si aveau o linie buns de retragere pe Prut si Ia gurile Dunarii. Asa erau redutabili pentru rusi. [...] p. 111 [...] De and rusii sunt stapanii liniei Nistrului si ai Basarabiei, dupd ce i-au supus pe tatarii de la Marea Neagra si i-au luat in solda sub numele de cazaci54, turcii nu mai puteau apara Moldova si Valahia. 53 Choczim sau Khotim. 54 Cosaques. 55 Jablonitza. 56 Slobodzein. 57 Folcschani. 58Prin pacea de la Bucuresti din 16/28 mai 1812, teritoriul Moldovei dintre Nistru si Prut a fost anexat de Rusia. 59 Mouzouri. Eroare, Ia acea data domn al Moldovei era Scarlat Callimachi. Autorul ii confunda pe Alexandru Moruzi, domn al Moldovei (1792, 1802-1806) cu fratele sau Dimitrie (Dumitrache), mare dragoman al Portii (1808-1812). In calitate de interpret al delegatiei otomane, acesta din urma a luat parte Ia tratativele care au dus Ia incheierea pacii de Ia Bucuresti (mai 1812) prin care se punea capat razboiului ruso-turc din 1806-1812. Cateva luni mai tarziu (7 noiembrie), invinuit de tradare, a fost decapitat Ia $umla de marele vizir Ia ordinul sultanului. In hartiile Iui Dimitrie Moruzi oficialitatile otomane au gasit un ucaz al tarului prin care era recompensat pentru tradarea sa cu o mosie in Basarabia. Aceeasi soarta a avut-osifratele sau Panaiotaki Moruzi (noiembrie 1812). 368 www.dacoromanica.ro Moldova n-are deci mai putina important" decat avea odata; nu este mai mult decat o provincie lipsita de importanta care inainteaza subtire $i in lungime intre TransilvaniasiBasarabia. Cu toata pozitia nefericita in care a fost adusa Moldova de razboiele continue care lumineaza ambitia tarului, moldovenii sunt inaintea celor din Tara Romanesca, in ceea ce prive$te industria $i alte activitati. So lul Moldovei este mai putin neglijat decat al principatului vecin, oferind cateva produse pentru export $i boierii, mai putin indolenti, aduc un plus de supraveghere afacerilorsiadministrarii pamanurilor lor. La Ia$i se resimte, firesc aceasta diferentasicel care regase$te trasaturi generale ce caracterizeaza Bucure$tiul, nu trebuie sa ramana mult timp pentru a vedea ca asemanarea nu este total ". Intai ca aspectul sau da o idee mai exacta a societatii valahe simoldave. Bucure$tiul este mult mai mare $i are straini de toate natiile $i de toate cultele, care yin sa practice comertul sau diferite profesii. Prezenta for $terge in parte diferentele evidente ale populatiei locale. Intre palatele boierilorsicolibele taranilor, se gasesc casele negustorilor. La Ia$i, aceasta tranzitie nu exists. Totul acolo este hotel, palat sau redus la saraciesi murdarie. Nu se intalne$te decat boier sau taran, bogat sau sarac; ce este de data mai recent" nu are pretentii. De$i nu este decat un descendent samc al unui domn, care se intituleaza print cu tot atata emfaza cum ar face un Habsburg, $i Ludovic XIV ar fi mai putin sever cu eticheta decat ace$ti domni cu onorurilesirespectul pe care-I au pentru persoana for. Multi se afla intr-o situatie mediocra $i nu sunt bogati decat in vanitate, din exces, defecte care nu lipsesc niciodata unui fanariot $i care nu este cel din urma defect at acestor domni. La Ia$i, ca $i la Bucure$ti, se intalne$te acela$i egoism $i aceea$i nepasare in chestiunile de loialitate. In administratie, neglijenta crasssi dezordinea sunt la fel de marl. Judecatorii au aceea$i retinere in judecatile for $i este imposibil sä se faca. executarea unei judecati impotriva unui boier. Si intr-o provincie $i in alta guvernarea este o trista parodie. De fapt stabilimentele sau monumentele publice ce se vad, sunt numai vechile palate ale domnilor, din care au ramas numai ruine; orasul este tot impracticabil $i, pe cateva strazi care nu sunt pavate, nu se poate intra, chiarsicu trasura. Aceste strazi sunt adevarate focare pestilentiale, a caror influenta, impreuna cu cea a unei mla$tini care printr-o neglijenta de neconceput este lasata sa cloceasca la intrarea Ia$ului, fac orasul extrem de nesanatos; este chestiunea frigurilor $i a bolilor. Paltonul este un plus de rigoare, ca la Bucure$ti, iar echipajele sunt Inca $i mai necesare $i cei ce nu pot avea o trasura sunt condamnati, timp de luni intregi, sa nu poata ie$i din casa. Toate acestea fac din Ia$i o foarte trista $edere. Nu se cheltuie mult pentru a ca nu are niciun loc de distractie. Pentru convingere, nu trebuie decat ca la acest capitol sa asculti vocile care sunt pentru schimbarea re$edintei persoanelor ata$ate consulatului. Pentru medici, dimpotriva, este o adevarata tars a la Cocagne6° 60 0 tars imaginara, un fel de paradis terestru, ferit de razboaie, unde sarbatorile se tin lant, toatA lumea trAieste intr-o petrecere continua, iar munca este interzisd. In cartea sa La faim et l'abondance, Massimo Montanan' consider" ca nasterea acestui mit s-a fAcut in secolele XIIXIV. Dupd unii, numele de Cocagne se trage de la cantonul Cuccagna, din Italia, situat intre Roma $i Loreto. Potrivit altora, dupd numele poetului marocan Teofilo Folengo, supranumit Merlin Coccaie, cel care a descris in versurile sale acest tardm minunat. In srarsit, la Neapole exist" o sarbatoare cu acest nume, cand participantii primesc alimente si vin. 369 www.dacoromanica.ro HEINRICH VON HESS (1788-1863) Militar de cariera, Heinrich von Hess a intrat in randul armatei in anul 1805, find insarcinat cu operatiuni trigonometrice, in cadrul Statului Major al armatei imperiale. In anul 1809 s-a distins in lupta de la Wagram §i ca urmare a fost avansat, avand rangul de cdpitan in campania din 1813. In anul 1815 a devenit major, in 1822 ajunge la gradul de locotenent-colonel, jar in 1829 a fost avansat colonel. In anul 1831 meritele sale militare au primit recunoa.terea, von Hess find numjt §eful Statului Major al corpului mobil din Lombardia, calitate in care s-a remarcat prin stradania de a imbundtAti pregAtirea militard a trupelor. Eforturile depuse i-au adus renumele de a fi unul dintre cei mai buni ofiteri ai armatei imperialesii-au fost recompensate prin acordarea gradului de general - major, in anul 1834, urmat de cel de feldmare§al-locotenent, in anul 1842. In timpul revolutiei italiene, a fosteful comandamentului armatei conduse de mareplul Radezky, calitate in care a dovedit deosebite talente strategice. Din marturiile mare§alului Radezky reiese ca von Hess a fost cel care a elaborat planul operatiunilor victorioase, care s-au terminat cu ocuparea Vicenzeisicu victoria de Ia Custozza (1848). In anul 1849, dupd o scurta campanie, tot von Hess a obtinut victoria de Ia Novara. Pentru meritele sale deosebite a primit medalia Maria Tereza", titlul de consilier personal al imparatului, rangul de baron, gradul de general de artilerie §i, in cele din urma, functia de comandant al Statului Major al armateigigradul de general. Intre 1851-1853, von Hess a fost insarcinat cu mai multe misiuni militare la Var§ovia, Sankt PetersburgsiBerlin. In anul 1854 a fost cel care a negociat §i a Incheiat tratatul dintre AustriasiPntsia, privind participarea Ia rdzboiul Crimeii. Ca urmare i-a fost incredintatd comanda corpului de observare, insarcinat cu supravegherea Galitiei$iTransilvaniei. In 1854 ocupdlagjj(unde rdmane pand in anul 1856)sireu§e§te sa evacueze trupele ruse de Ia Gurile Dundrii. Cariera militard a generalului von Hess a continuatsidupd Incheierea razboiului Crimeii. In anul 1858 Napoleon al III -lea s-a declarat eliberatorul statelor italiene in fata ocupatiei habsburgice, acordand tot sprijinul rdzboiului de independents din Pjemont. In aceste conditii, lui von Hess i s-a incredintat comanda trupelor imperiale trimise pentru a riposta. In ciuda capacitafilor sale strategice, e§ecul armatelor austriece de la Solferino (1859) nu a putut fi impiedicat §i, ca urmare, dominatia austriacd in nordul Italiei a fost inlaturatd. In ciuda infrangerilor succesive din Peninsula, cariera militard a lui von Hess a fost incununata cu acordarea gradului de feldmarepl, iar din 1861 a fost desemnat ca membru al Camerei Superioare a Consiliului Imperiului. Heinrich von Hess s-a stins din vials la Viena, in anul 1863. Prodigioasa activitate militara, politica §i diplomaticd a lui von Hess face ca informatiile pe care acesta i le-a transmis contelui Karl von Buol-Schauenstein, in octombrie 1854, in timpul petrecut Ia Iasi gi in decembrie 1854, in momentul in care Ia Viena se desfa§ura reuniunea ambasadorilor marilor puteri, in scopul unei not incercdri de restabilire a pacii, sd fie deosebit de pretioase. El a fost deopotriva manor ocular §i actor al evenimentelor derulate in Moldovasiin Tara Romaneascd, in timpul rdzboiului Crimeii. Valoarea fragmentelor de corespondenta reproduse in volumul de fatal constd, deopotriva, atat in informatiile culese la cald" de cane un participant Ia evenimente, a cdrui pregAtire §i cuno§tinte ii I Scrisorile au fost publicate prima data, integral, de catre Adolf Beer, Die orientalische Politik Oslerreich seit 1774, Praga-Leipzig, 1883, p. 823 §i urm. 370 www.dacoromanica.ro permiteau sa evalueze corect situatia politica si economics a celor doua Principate, cat si in opiniile foarte ferme pe care generalul le formuleaza. Von Hess a fost exponentul perseverent al convingerii ca Austria era chemata, prin insasi vocatia sa istorica, sa In Faure protectoratul Rusiei din Principate, pentru ca interesele economice ale acestora erau in mod firesc legate de cele ale Imperiului habsburgic, care ar fi avut resursele financiare sa scoata din criza Moldova si sa construiasca calea ferata de la Mihaileni, pans la Iasi si Galati. Von Hess credea ca pentru acest scop ar fi fost suficiente cloud milioane de guldeni, unul pentru acoperirea datoriei publice a Moldovei si cel de al doilea pentru investitiile in calea ferata. In acelasi timp, Austria i se parea generalului un model de moderatie si de umanitate", in ceea ce privea sistemul politic, dar si un model de urmat in domeniul modemizarii tehnice si economice. In acest sens, el considera ca pentru a face atractiv traficul de marfuri pe Dunare, spre Marea Neagra, tea mai buna solutie ar fi fost construirea unui canal sau a unei cai ferate Intre Cemavoda si Constanta. In comparatie cu linia sinuoasa a Dundrii, care pe ultimul sau tronson se impartea in brace pline de aluviuni, forma ostroave si avea numeroase praguri, a caror adancime variabila facea navigatia anevoioasa, portiunea relativ dreapta dintre Cemavoda si Constanta scurta considerabil distanta, iar experienta tehnica si resursele financiare ale capitalistilor austrieci" ar fi transformat intr-o simpla joaca de copii" construirea canalului sau a caii ferate planuite, stria von Hess. Pentru aceasta intreprindere erau suficiente cinci sau Base milioane de guldeni, ceea e ar fi fost, dupa parerea generalului, o investitie pe cat de usoara pe atat de sigura" si de profitabila pentru finantele austriece. Parerile atat de categorice formulate de von Hess isi aveau originea in buna cunoastere a situatiei din Principate, unde acesta fusese de mai multe ori, incepand cu anul 1839, si de aceea intuia potentialul economic neexploatat ce se afla in Moldova, provincie pe care a administrat-o in timpul ocupatiei militare din 1854-1856. In iarna anului 1854, acesta intrase in Iasi cu 10 000 de soldati, pregatindu-se pentru iemat. Resedinta generalului a fost in palatul Roznoveanu, chiar in fata Mitropoliei, din balconul caruia a si primit defilarea trupelor imperiale2. Prezenta militara austriaca a urmarit alungarea trupelor rusesti, care ocupasera Principatele in vara anului 1853, gest considerat ca o violare fatisa a pacii dintre Imperiul otomansicel rus, iar ca raspuns Franta si Anglia si-au declarat sprijinul fata de Turcia, declarthtd razboi Rusiei3. In acest hires al aliantelor si declaratiilor de razboi, Austria si-a aratat disponibilitatea de a media pacea si de a-1 convinge pe tar sa evacueze Principatele romane. Dupa cum insusi Hess sublinia, restaurarea pacii avea drept garant o forts armata de 250 000 de soldati austrieci, care facea presiuni asupra Rusiei, pentru a accepta concesiile necesare incheierii pacii. Infrangerea trupelor tarului langa Silistra, in iunie 1854, de ca'tre otomani a dus la evacuarea Principatelor si la redeschiderea negocierilor. In acest scop, ambasadorii Frantei si Angliei formulasera deja noile clauze ce aveau sa fie discutate la viitoarea conferinta de pace, ce trebuia obligatoriu sa modifice prevederile Tratatului de la Londra, din 1841. Este interesant de remarcat moderatia generalului, in ceea ce privea situatia Rusiei in cadrul negocierilor si al ostilitatilor din timpul razboiului Crimeii.Fats de o Europa amarilor puteri, coalizata Impotriva Rusiei si aliata Imperiului otoman, mai ales din cauza temerilornascute de rapida expansiune a celei dintai in bazinul pontic si in Balcani, von Hess considera ca negocierile ar fi putut aduce mull mai multe avantaje decat un razboi costisitor. Once pace, rezultata dintr-un conflict armat, oricum nu ar fi fost de durata, in cazul in care ar fi insemnat impunerea fortata a unor cesiuni teritoriale, plata despagubirilor de razboi de catre Rusia si, implicit, prejudicierea prestigiului acesteia Intre marile puteri ale continentului. Pentru toate aceste motive generalul recomanda prudenta si 2 N. Iorga, Politica Austriei fain. de Unire, in Analele Academie Romane", seria II, t. XXXIV, Memoriile Sectiunii istorice", nr.14, 1912, p. 850. 3 N. Ciachir, Gh. Bercan, Istoria diplomatiei in epoca modernd, Bucuresti, 19844, p. 333-335. Vezi si Paul W. Schroeder, Austria, Great Britain, and the Crimean War: The Destruction of the European Concert. Ithaca and London, 1972; Leonid Boicu, Austria in vremea Rcizboiului Crimeii (1853-1856), Bucuresti, 1972; Idem, Diplomafia europeand Si cauza romdnd (1856-1859), Iasi, 1978. 371 www.dacoromanica.ro adoptarea unor masuri rationale, care sa nu dicteze de pe pozitii de forts recalibrarea balantei din Marea Neaga, de Ia Gurile Dunarii si din Balcani, ci dimpotriva sa fie luate in discutie optiuni care sa duce Ia un rezultat similar, dar pe o cale ocolita. Astfel, in locul daramarii cetatii Sevastopol, act pe care nici o putere nu 1-ar accepta de bunavoie si de aceea nici o putere nu ar trebui sä ceara" asa ceva, solutia constructive arfifost ridicarea unei not cetati In teritoriul otoman, Invecinat Sevastopolului, cu bani pusi la dispozitie de Anglia, Franta si Austria, care astfel s-ar fi putut bucura de drepturi egale de navigatie cu cele ale Rusiei. De altfel von Hess insista pe ideea ca nu inchiderea Marii Negre si a Stramtorilor (pentru navele de razboi) ar fi fost solutia optima, ci fixarea unui numar egal de vase pentru flota militara $i comerciala a fiecareia dintre marile puteri, inclusiv pentru Austria, numar ce avea sa fie egal cu cel al navelor rusesti. Din punct de vedere politic, comandantul trupelor imperiale din Moldova recomanda cu tarie formarea aici a unei opinii publice favorabile si a unei particle filo-austriece, care sa contrabalanseze influenta politica rusa si in timp chiar sa o anihileze. El considera ca apropierea de tar avea Ia baza ura patimasa fata de turci si cat timp Imperiul habsburgic nu reusea sa induce in Principate sentimentul de securitate fata de once revenire in forts a lmperiului otoman nu se putea ,.realiza nimic bun", nici de catre el nici de catre generalul Coronini, comandantul trupelor austriece din Tara Romaneasca. In acest scop, von Hess credea ca protectoratul marilor puteri in principatele dunarene, solutie luata deja in discutie in decembrie 1854 ca viitoare clauza a pacii, ar fi trebui, in mod firesc, sa fie exercitat prin intermediul unei singure tari, iar aceea nu putea fi deca't Austria, care timp de doi ani ar fi adus aici un spirit pacifist, ponderat si rational". Increderea generalului in misiunea salvatoare" a Austriei, care mergea mans in mans cu interesele si solutiile economice identificate de el si care nu erau deloc fanteziste, nu a corespuns insa in totalitate politicii promovate de care cabinetul imperial. Prezenta trupelor imperiale in Principate nu s-a mai dovedit a fi atat de importanta pentru imparat, mai ales dupa ce trupele rusesti au fost respinse peste Prut. Miza teritoriilor din Balcani a fost mai importanta, ca si probleme religioase ale slavilor din acea zona. Pretextul ocrotirii de catre Rusia a ortodocsilor din Balcani fusese exploatat de mai bine de un secol, in cadrul tuturor conflictelor din zona. In acest context Austria, ea insasi interesata de sud- estul Europei, nu putea lasa aceasta problema doar in seama tarului, a carui putere in zona ameninta sa devina exclusive. Tanarul imparat Franz-Joseph fusese obligat, in mijlocul revolutiilor din 1848, sa ceara ajutorul tarului pentru inabusirea miscarilor din pile romane si din Transilvania. Cum prezenta trupelor de ocupatie ruse tindea sa se permanentizeze in Principatele dunarene, pregatind terenul pentru o eventuala inglobare a acestora, Austria a cautat, din 18524, sa obstructioneze sistematic toate tentativele Rusiei de a se prezenta drept aparatoare si eliberatoare a ortodocsilor din Europa de sud- est. Discutarea situatiei crestinilor din Imperiul otoman a devenit o problema europeana, nu din grija pentru libertatile religioase ale acestora, ci din dorinta de a fi subminate toate mijloacele folosite de Rusia pentru a-si extinde teritoriile si dominatia in zona. In cele din urrna, von Hess a fost pus.in tema de adevaratul scop al misiunii sale, care se dovedise a fi mutt mai modest decat ceea ce crezuse comandantul trupelor imperiale in 1854. Se urmarise evacuarea rusilor, revenirea domnilor parnanteni si restaurarea suzeranitatii otomane. In toamna $i iarna anului 1854, in scrisorile citate, von Hess credea Inca $i sustinea cu tarie ca prezenta austriaca in tarite romane trebuie sa o inlocuiasca pe cea rusa, iar acest lucru necesita diplomatic, rabdare, un comportament model al armatei si mai ales al ofiterilor si al administratiei militare, totul dublat de eforturi financiare substantiate. Investitiile in infrastructure erau calea cea mai sigura sugerata de general pentru a face profitabil comertul austriac la gurile Dunarii, darsipentru a racorda principatele la economia imperiului5. El vedea aici posibilitatile neexploatate deSub lima Poarta sau Rusia, a caror structure economics ramasa mult in urma nu le permitea nici propria dezvoltare. 4 De la declansarea revoltei antiotomane din Macedonia. 5 Este vorba despre proiectul canalului Cemavoda-Constanta sau cel al caii ferate pe aceea.si portiune, ca$idespre calea ferataMiheileni -Iasi Galati. 372 www.dacoromanica.ro in 1856, Ia conferinta de pace, s-a instaurat in principate protectoratul colectiv at marilor puteri si a durat Inca un deceniu pand cand austriecii aveau sa preia construirea editor ferate din Romania moderns, dand astfel dreptate previziunilor economice ale lui von Hess. Despre actiunea generalului von Hess in Moldova vorbeste Nicolae Iorga in Politica Austriei fard de Unire (Analele Academie Romane", seria 11, tom XXXIV, Memoriile Sectiunii istorice", nr.14, 1912, p. 850-851). Scrisorile catre contele Buol-Schauenstein au fost preluate fragmentat si redate in limba germand, in Anexa de documente a articolului. Pasajele omise nu sunt deosebit de importante, Nicolae Iorga selectand tot ceea ce avea legaturd cu politica Austriei in Wile romane si la Gurile Dunarii, dar si cu cadrul general at negocierilor pentru viitoarea pace, ce a fost incheiatd la Paris in 1856. HEINRICH VON HESS Scrisori catre contele Buol-Schauenstein6 Scrisoarea I Hess catre contele Buol-Schauenstein7 Ia§i, 7 octombrie, 1854 [...] Daca nu spun Inca nimic nou despre aceasta, este pentru ca pana astazi motivele raului in ambele Principate este de cautat in anterioara dominatie de facto a turcilor, in numitele 6 Traducere din Nicolae Iorga, Politica Austriei fait). de Unire, in Analele Academie Romane", seria II, t. XXXIV, Memoriile Sectiunii istorice", nr.14, 1912, p. 854-857. 7 Cunoscut diplomat austriac protejat al printului Klemens von Metternich, Karl von Buol- Schauenstein (1797-1865) a fost ambasador at Curtii de Ia Viena in Piemont-Sardinia in momentul izbucnirii Revolutiei de la 1848 in Italia. intre 1848-1850 a fost ambasador la Sankt Petersburg. $i-a continuat cariera in calitate de reprezentant permanent at Austriei la Conferinta de Ia Dresda (1850- 1851), iar in 1852 a fost numit ambasador la Londra. in timpul razboiului Crimeii a fost insdreinat cu medierea conflictului dintre Imperiul otoman si Rusia. In acest sens, in vara anului 1853 a reusit sa reuneascd Ia Viena ambasadorii marilor puteri, in cadrul mai multor runde de negocieri, in incercarea de a limita expansiunea Rusiei in teritoriile Imperiului otoman, de a obtine retragerea trupelor tarului stationate in Principate $i de a pune capat pretentiilor tarului de a-i proteja gi reprezenta pe ortodocsii din Balcani. Demersul situ s-a soldat cu un esec. In aceasta calitate von Hess i-a comunicat opinia sa in ceea ce privea clauzele viitoarei pact. Pentru biogsafia6icariera contelui Karl von Buol-Schauenstein vezi $i Waltraud. Heindl Graf Buol-Schauenstein in St. Petersburg and London 1848-1852, Wien, Verlag 136111, 1970. 8 Johann Baptist Coronini-Cronberg (1794-1865), general austriac de origine italiand. A fost inaintat Ia gradul de feldmaresal in anul 1849, ca urmare a bravurii de care a dat dovadd in timpul inabusirii revolutiei italiene, in 1848. Din 1850 a fost guvernator miliar si civil at Banatului. In timpul rdzboiului Crimeii, in anul 1854 a ocupat Tara Romaneascd, find comandantulmilitarat principatului, pand Ia retragerea trupelor imperiale, in anul 1856. Date bio-bibliografice si traducerea unei parti din coresponenta sa pot fi consultate in volumul de fats. 373 www.dacoromanica.ro sale priceperi si hotarari, nu va putea sa construiasca mai departe aproape nimic bun si de durata, daca status quo ante bellumanume ca turcii sa fie ingaduiti, in ambele principate, la fel de putin ca si rusiinu va fi restabilit pe cale diplomatica, prin intermediul unei puternice forte de sprijin, pe care acum o avem indreptata spre Rusia si prin mobilizarea a 250 000 de austrieci orice razboi european ar putea fi oprit. In Moldova nu va fi aproape deloc aceeasi situatie, dar cu toate acestea trebuie stavilita teama fata de o noua revenire posibila a turcilor, 9 Convingerea lui von Hess este ca sistemul politic austriac este un model ce asigurd bunastarea supu§ilor gi modernizarea societatii. 374 www.dacoromanica.ro 1-au sufocat, pentru ca ei in§i§i nu sunt in pas cu vremurile nici in propriile for provincii §i 4i pericliteaza propriile interese politice sau comerciale. Din fericire acesta nu este de loc cazul Austriei; dimpotriva, interesele acestor taxi sunt de asemeneai ale noastrei, poate prin preluarea salinelor, data aceasta ar putea fi reglementata prin intermediul unei conventii, atuncii interesele I° Se referA la prestatiile anuale in munch pe care le aveau taranii fats de stat $i care erau incluse in cuantumul obligatiilor fiscale. II Congresul de pace de la Paris. 375 www.dacoromanica.ro unui canal sau a unei cai ferate de la Cemavoda la Constanta sau Varna, prin care marfurile ar ajunge pe cel mai scud 5i pe cel mai convenabil drum in Marea Neagra 5i in Bosfor, ceea ce ar aduce nu numai o intorsatura in favoarea noastra in schimburile cu populatia agrara a acestei tari, ci 5i, prin aceasta, un debu5eu sigur, pentru totdeauna, al intregii Germanii la Gurile Dunarii. Doar pe aceste cai, ca 5i pe altele asemanatoarea caror punere in practica nu trebuie amanata prea mult, cu deosebire prin viziunea oamenilor politici asupra viitoruluiimediat ar trebui sa fie atrase aceste sarace 5i de mult timp martirizate principate danubiene, 5i s-ar putea 5i Scrisoarea a H-a Viena 14 decembrie 1854 Prea inaltate conte, Am avut onoarea, dupd cum cu stima am aratat Excelentei Voastre in ultimele comunicate din 11 5i din 12 ale lunii trecute, sa mi se permits sa va retin atentia cu aspecte militare importante, care ar trebui, dupa umila mea parere, sa fie folosite ca un avantaj in negocierile de pace sau la Conferinta, 12 Referire Ia rediscutarea tratatului de Ia Unkiar-Iskelesi, incheiat in 1833, care consfintise suprematia Rusiei in bazinul Marii Negrei la gurile Dundrii, precumi protectoratul acesteia asupra Principatelor romane. 13 Este vorba despre modul in care se constituisera cele cloud tabere in cadrul rdzboiului Crimeii (1853-1856). in fata expansiunii vertiginoase a Rusiei §i a pericolului ca aceasta sä fie singura putere europeand care controla bazinul Mdrii Negre, Frantai Anglia §i-au oferit sprijinul fata de Imperiului otoman, jar Austriei i s-a conferit rolul de mediator. Genera lul von Hess devenise ins& con§tient ca negocierile quasera din cauza clauzelor impuse de puterile occidentale, clauze inacceptabile pentru orgoliul, dar 4i pentru interesele Rusiei. 376 www.dacoromanica.ro In depewle originate 14 Charles-Louis-Napoleon Bonaparte (1808-1873), al doilea imparat al francezilor cunoscut sub numele de Napoleon at III-lea (1852-1870). 15 Este vorba despre conferinta ce se desfavra la Viena, In cursul lunii decembrie 1854, in Incercarea unei ultime medieri Intre Rusiai Imperiul otoman. 16Mila germane are o lungime variabila, dar in general este echivalentA cu circa 9 km. 17 Kustendsche. 377 www.dacoromanica.ro ferate pe o campie intinsa, cu un sol u§or valurit, ce duce spre mare, ar fi un simplu joc de copiii nu ar fi nici o dificultate, pentru tehnica folosita in secolul nostru, edificarea unuia sau a celuilalt important mijloc de transport pentru o a§a de scurta portiune, cai procurarea unui capital de 5 pans la 6 milioane de guldeni pentru aceste constructii, o investitie sigura cu un c4tig qor pentru capitali§tii austrieci. Trec acum la cele cloud cereri 18 Iluzoriu in text. 19cu onoare. 20 Tratatul de la Londra, semnat la 13 iulie 1841, intre Anglia, Rusia, Austria, Prusiai Franta, pe de o parte §i Imperiul otoman, pe de alts parte, anula prevederile tratatului de la Unkiar-Iskelessi (1833), prin care Rusia isi asigurase controlul stramtorilor §i interzicerea accesului oricaror nave de razboi, in bazinul pontic, cu exceptia celor ruse0,. Noul tratat punea Imperiul otoman sub garantia marilor puteri semnatare §i interzicea accesul navelor de razboi, ale celor cinci puteri, dincolo de Stramtori. Sultanul putea emite firmane de trecere pentru vasele ware, aflate sub pavilion de razboi. In felul acesta se dAdea o lovitura Rusiei, a carei flota militara ramanea izolatd in Marea Neagra. 378 www.dacoromanica.ro de razboi straine 379 www.dacoromanica.ro aspectele militare, ci se refera la problemele religioase din Turcia 5i in cele din urma este urmarea primului din cele patru puncte, care cere plasarea principatelor dunarene sub garantia marilor puteri. Asupra acestui punct Imi permit, in incheiere, sa imparta5esc, in general, Excelentei Voastre, umila mea parere in urmatoarele trei paragrafe, pentru ca nu numai ca am vizitat Inca odata de curand numitele principate 5i le cunosc bine, dar am 5i avut comanda trupelor de acolo. 1. Ura nestavilita fats de turci in cele cloud principate sta la baza simpatiei, a dependentei, ca 5i a sentimentului de recuno5tinta fats de ru5i, care in ciuda ocupatiei exists mai departe. De aceea, 'Ana and turcii nu sunt 21 Textul in limba germana est destul de ambiguu. Von Hess spune ca turcii sprijini (unterstiistzen) principiile revolutionare, iar Nicolae lorga crede ca este vorba despre partida unionists. Realitatea a fost alta $i credem, mai degraba, ca generalul s-a referit mai la disponibilitatea Turciei de a accepta reforme in interiorul sistemului, degraba pentru a pastra unitatea imperiului, deck la sprijinirea miscarii unioniste, pe care a dorit O. o impiedice prin toate mijloacele, din 1856 panel in 1859. De altfel unirea Principatelor romfine era un pericol, in egala masura $i pentru Austria, pentru ea ar fi putut deveni un model si pentru romanii din Transilvania. 22 Se refera la interesele materiale. 23 Die Hospodaren. 24 Von Hess se refera la Austria, ale carei trupe se aflau deja in principate. 380 www.dacoromanica.ro neclara vreunuia 25 Congresul de la Viena din 1815, prin care imperiul napoleonian a fost lichidat in favoarea puterilor aliate, invingatoare in batalia naliunilor (Leipzig 1815). 26 Se referA din nou la pozitia intransigents a Angliei $i Frantei, ce doreau un razboi care sa scoata Rusia din randul marilor puteri europene. 381 www.dacoromanica.ro ANONIM ENGLEZ Textul de fats, publicat intr-o revista cu o atat de mare cautare precum Blackwood's Edinburgh Magazine" trebuie legat de contextul politic al epocii. In 1859, intr-un moment in care problema principatelor era la ordinea zilei, calatorul ramas anonim reaminteste cititorilor de unul dintre cele mai recente momente legate de istoria acestor tari, razboiul Crimeii (1853-1856). Relatarea sa nu este tributary nici parerilor unor terte persoane, nici unei memorii prea afectate de trecerea timpului. Dimpotriva, ea apartine unei persoane care a fost prezenta in toate locurile descrise, fie in calitate de corespondent de razboi, fie ca insotitor al unui asemenea reprezentant al presei. Textul sau se bazeaza pe documentatia stransa de-a lungul razboiului si pe observatia proprie. Este posibil ca o varianta scurta a evenimentelor descrise sa fi fost publicata deja, daca autorul a indeplinit rolul de corespondent de razboi. Cum majoritatea periodicelor engleze care si-au trimis reprezentantii pe front in perioada amintita nu ne stau la dispozitie pentru o eventuala confruntare sau completare, am optat pentru redarea acestui text. Mai trebuie precizat$ifaptul ca, deli scriau reportaje pentru ziare cu o mare audienta, identitatea corespondentilor ramanea anonima sub expresiile our special correspondent sau our special artist. Identificarile erau tarzii $i se puteau datora mai ales posibilitatii ca acestia sail publice memoriileca in cazul lui Joseph Archer Crowe, ale carui insemnari se gasesc in volumul de fata sau sa faca marturisiri pe baza subiectului. Relatarea care face referire la batalia de la Calafat surprinde nu atat prezenta romanilor cat mai ales a turcilor, ofiteri cu rang inalt sau simpli soldati. Viata intr-o tabard militara ne apare descrisa in cele mai mici amanunte, de la masa luata pe fuga, la pedepsele date de comandanti si incursiunile neasteptate asupra inamicului, pans la relatiile interumane. Umorul $i ironia find sunt metodele pe care autorul le foloseste, pentru a pigmenta un text ce altfel ar ramane searbadsirece, la nivelul naratiunii. $i astfel, intalnim personaje prezentate uneori intr-un mod caricatural precum basbuzucii sau anumiti corespondenti englezi supranumiti Flecareala de Diminealii sau Flecareala de Sear& Infruntarea dintre rusi $i turci nu scapa nici ea unui asemenea demers si o vedem descrisa mai ales la nivel militar, dar si al obiceiurilor gi modului de a percepe viata. Zone de lupta romanesti precum cele de la Cetate, Golenti, Poiana Mare sau Maglavit apar si ele discutate intr-un plan secund, aducandu-se astfel lamuriri$icompletari intr-o istoriografie dedicata razboiului Crimeii in spatiul romanesc. p. 300 ANONIM ENGLEZ Turcii in Calafat. 18541 [...] Mai multe scrisori, pe care ma bazam pentru a inregistra intamplarile ce au avut loc in prima parte a §ederii noastre la Vidin§iCalafat, s-au pierdut; unele acasA, altele probabil in drumul for spre casa; §i cum nu doresc sa redau din memorie o imagine falsasideformata a evenimentelor de acum patru ani, voi evita I Traducerea s-aefectuat dupa textul original The Turks in Kalafat, 1854, partea I aparut in Blackwood'sEdinburghMagazine", DXXI, martie 1859, p. 291-308; Idem, The Turks in Kalafat. Partea a [I -a in Blackwood's Edinburgh Magazine", DXXII, aprilie 1859, p. 449-461. 382 www.dacoromanica.ro sa le mentionez pe acelea asupra carora nu detin nicio Insemnare. Imi pare rau de pierdere, intrucat ma Impiedica sa descriu o scend care m-a impresionat foarte tare la momentul respectiv. Campul de la Cetate2, primul teren de lupta pe care I-am vazut vreodata purtand urmele recentei confruntari, era 'Inca presarat cu hartie pentru cartu§e §i zdrente ale uniformelor. Satul statea nemi§cat, doar cu un inveli§ din casele golite, cu starvurile cailor distorsionate §i umflate de aer 2 Csitate, sat, corn. Cetate, judetul Dolj. 3 Lucrari simple de fortificatie, alcatuite dintr-un zid in forma de unghiiesitin afara, folosite in trecut pentru apararea unei treceri. 383 www.dacoromanica.ro putut socoti) §aisprezece sau optsprezece mii de oameni; unii in zemlikuri" sau bordeie aflate sub pamantlocuinte ingrozitoare cu mizerie 4i mutecare formau satul; altii i4i facusera tabard, in ciuda zapezii, in corturi mici 4i verzi in forma de 5 clopot; avanposturile cavaleriei find impinse spre Poiana 4 Poyana. sat, comuna Poiana Mare, judetul Dolj. s Muglawitz, sat, comuna Maglavit, judetul Dolj. 6 Je pense que nous avons la querre. 7 Ostas voluntar, f.rii solcia, din armata otomana neregulata, care traia din jaf. 384 www.dacoromanica.ro care nu erau construita sub pamant. Cuprindea o odaie mare la parter, folosita, cred, ca un fel de magazie sau ceva asemanator;§io camera maresigoala deasupra, continand o // masa de biliard veche, iar la momentul intrarii noastre, fum de tutun. p. 302 Era plind de musafiri, majoritatea de felul nedorit pe care tocmai I -am mentionat. Ace§tia din urma, trebuie sa marturisesc°data ce au primit, in locul respectiv, ceea ce pareau a considera ca le apartine de drept, inclusiv confortul ce-I aducea dupd sineau fost, cel putin de data aceasta, mai decenti in comportament decat s-ar fi ageptat, stand tacuti, cu pantalonii umflati atarnand ca un sac, cu cizme, pistoalesibarba stufoasa,incoltul careleplacea cel mai mult, sufland imperturbabili nori de fum. In tot acest timp proprietarul cafenelei, unul dintre oamenii cu aspectul cel mai §iret dintre acele corcituri semieuropene cu parul lung, cu redingota, care parea a fi acolo pentru a mentine dispretul turcesc fats de francezi8 §i cre0ini, a mers sprea-siface loc printre ei, cu rautate, dar plin de tact, aka cum face un §obolan printr-o cqca cu erpi boa adormitisipapici. Am pus o masa Intr -un colt §i am cinat daca pegele rece, caviarulSiun pilaf din orez gatit in ulei de lumanare poate fi numit cina. Inca nu terminasem, cand doi ofiteri ai cunNtintei noastre, care au fost la avanposturi in timpul atacului ru0lor, au venitsine-au povestit despre intamplarile zilei. Se pare ca turcii erau la Maglavitsiin Unirea9 cu un regiment de cavaleriesidoua sau trei sute de ba§buzuci. Ru0i au aparut cu trei regimente de cavalerie, cloud bateriisiinfanteria, al carei numar de soldati, datorita inaltimilor nu putea fi socotit. Turcii s-au retras. Ru0i i-au urmat deschizand focul cu tunurile lor. Ba§buzucii au luat-o la goana Si, azvarlindu-se printre trupele regulate turce0i, i-au pus §i ei pe fuga. Marele final toti au luat-o la goana. Totu0, fara a exista fapte personale de eroism, care, chiarsiin acel dezastru pot arunca o licarire de glorie asupra armatelor turce0i. Cel putin, aka ni s-a dat de inteles de catre unul dintre eroii respectivi. Acest domn, conform spuselor sale, a facut cinste Imperiului Otoman. Gloria sa fie cu tinel° - era incantat sa spuna ca a stat alaturi de conducatorul saupap mea", strigand calaretilor ce parca zburau §i doar cesi-aintors fraul cand pericolul s-a intetit atat de mult in jurul sau incat nimic, decat darzenia bunului sau armasar (pe care, de altfel, vroia sa ni-I vanda) 1-a salvat. De trei on mi-a salvat viata"11 a spus el. Si acum?". Ei bine, a cazut de trei ori" Ei?". A cazut de trei ori. Daca nu ar fi reu0t sa se ridice de trei ori nu pricepi? asfifost pierdut". Era un vorbaret nemaipomenit, pus mereu pe glume; un german. Am fost destul de norocos ca domnul cu care eram nu numai ca era ofiter in armata turceasca, dar se descurca in toate, cu calmsicu talent, pentru a obtine tot ce dorea. Deci, cand §i-a pus in gand ca masa de biliard (care, de fapt, era singurul loc neocupat din camera) era locul cel mai bun pentru dormit, nu a pierdut nicio clips in a-i inlatura pe ni0e babuzuci nedisciplinati, care pareau a o ravni pentru ei, 0 a face pe ea doua paturi din mantii §i pleduri. Pe cand ne duceam la culcare, m-a 8 Franks. 9 Unia, sat, corn Unirea, judetul Dolj. I° Schabre a la main. 11 Tris fois it m 'a sauve la vie. 385 www.dacoromanica.ro prevenit sa fiu atent Ia ceas si alte bunuri mobile. M-am supus si credeam ea hotararile lui trebuie urmate Indeaproape. Dar nu a trebuit sä astept mult pans cand mi-a apucat cizmele, pe carele pusesem langa mine,sile-a Indesat sub perna. Pentru ce ai facut asta?" am spus. Cum? Si maine fara cizme?I2 Acesti basbuzuci...".Le-am strans cu grija alaturi de tot ce mai aveam si le-am pus sub perna si am adormit; pentru ca sa ma trezesc totusi si sa descopar ca fiecare era asezat cu pistolul, telescopul, cizmele si sabia alaturi, cu buzunarele pline de praf de pusca si gloante, cu puricii muscatori. $i era neplacut sa-mi petrec Intreg restul noptii inhaland atmosfera intunecata si cetoasa, luminata de o lumanare neonorcita, in timp ce fiecare din basbuzucii adormiti se ascundea sub un vraf de haine si pleduri, sforaia, gemea, iar cand se intampla sa se trezeasca, scuipa si maraia intr- un mod ingrozitor. Prietenul si tovarasul meu de pat nu era deranjat de niciunul dintre aceste P. 303aspecte. A dormit bine intreaga noapte // si in dimineata urmatoare, in jurul orei cinci si jumatate, inca mai dormea, cand unul dintre oamenii din grupul nostru a dat navala cu zvonuri legate de o noud confruntare. Am Incercat sa-1 destept pe polonezul cel Inalt, care, somnoros, nu facea nimic altceva decat sa intocmeasca socoteli referitoare la distanta dintre avanposturi si timpul necesar armatelor dusmane pentru a se Infrunta, avand mereu tendinta sa ajunga la singura concluzie ca ar putea sa mearga din nou sa se culce, ceea ce a si facut. $i abia Ia 8 dimineata am fost pe cai. Era o dimineata murdara. Era zapada pe pamant. Cadea o ploaie marunta si deasa amestecata cu zapada, care ne lovea fetele si aducea frigul in hainele noastre. $i era intr-atat de groaznic de frig incat, desi eram acoperit cu blanuri si in miscare, simteam ca degetele Imi amortesc. In toata aceasta burnita si in acest frig statea un rand de tragatori nefericiti, ce Incadrau intreaga linie a parapetului si Incercau in zadar sa-si incalzeasca mainile, impingandu-si in sus maneca celuilalt brat si ghemuindu-se cu privirea jalnica de resemnare a unor oameni care stiu ca le este frig si ca este foarte putin probabil sa se incalzeasca. Artileristii erau gata de actiune alaturi de tunuri. Dincolo de toate acestea nu se vedeau alte trupe, restul find tinuti ascunsi pand cand urmau sä fie chemati. Dar nu li s-a cerut niciodata ajutorul. Ziva s-a scurs incet si nu a aparut niciun rus. Deci, dupa ce i-am asteptat un timp in cafenea, ascultand povesti despre cum dusmanul a ars diverse sate in timpul noptii (ceea ce s-a dovedit a nu fi adevarat) si a strapuns cu baioneta femei si copii (despre care indraznesc sa spun ca era in aceeasi masura adevarat si fals), am luat o barca si ne-am Intors la Vidin [...]. // p. 304 Pentru a scapa de aceste suparari, eram nerabdatori sa ne stabilim domiciliul in Calafat si, dupa un timp, am reusit. Cafeneaua despre care am vorbit mai devreme a devenit scena unor asemenea dezordini din partea basbuzucilor, incat autoritatile militare erau hotarate sa o inchida si ne-au oferit camera goals noua. Am acceptat bucurosi si, inca retinand domiciliul nostru din Vidin, pentru a avea unde sa ne retragem in caz de nevoie, am trecut, cu catel si cu purcel, spre Calafat. 12 Eh? et demain sans bottes? 386 www.dacoromanica.ro La cateva zile dupa sosirea noastra am fost informati ca un grup urma sa mearga in recunoatere Ia Golenti13, un sat aflat Ia cloud* mile departare de Calafat, pe cursul Dunarii. In jurul orei 11 dimineata m-am urcat pe calsiam mers calare pans la extremitatea stanga a campului, unde o oarecare Intindere deschisa a terenului a facut loc cavaleriei pentru a se organiza. Era o zi frumoasa. Zapada se topise. Cu greu se putea vedea un nor pe cer, iar aerul era Intepatorsiproaspat§i lumina soarelui, stralucitoare, se Impotrivea vremii friguroase. Am urcat calare pe o colina micasim-am uitat Inapoi, spre peisajul frumossivast. Dunarea, calms precum un iaz, reflecta in undele sale prelungi minaretele marelui§ijosului oral at Vidinului, care se Intindea de-a lungul celuilalt tarm§imarca trecerea prin apele sale a fiecarui vas ce lasa in urma cloud Iinii laterale aka cum se intampla cand o rata inoata Intr -un bazinlinistit.Dincolo se ridicau dealurile Indepartate ale Bulgariei, abia vizibile, dar stralucind sub cerul albastru, datorita zapezii care inca mai era wzata pe culmile lor. Intorcandu-ma in cealalta directie, am vazut in fata mea o curbs de pamant acoperita cumiri§te,stralucitoare in lumina soarelui, marginita de linia neagra a parapetuluisisustinuta de dealurile joase ale Valahiei14. Un drum accidentat, cu vizibile urme de carutesicopite, trecea aproape de mine, intrand in tran§ee. Era ocupat de un lungairde o surd sau mai mult de ba§buzuci. La stanga acestora stateau trei escadroane de Fancied §i unul de dragoni Intr -o coloana stransa, in jur de 240 oameni. Dincolo de acqtia erau alte doua batalioane de infanterie§io companie de vanatori, pe care turcii i-au organizat dupa modelul vinatorilor din Vincennes15. Tunurile de artilerie erau duse de patru cai in partea din spate. Mar§ul a fost deschis de baOuzuci §i dragoni, restul urmandu-i la o oarecare distanta. In concordanta cu un plan prestabilit, am urmat cursul Dunarii ce urca spre o mica ridicatura de pamant care strabatea drumul Ia o distanta putin mai mare de o mils fata de tabard. Iar de acolo am Inceput sa grabim trupele neregulate §i pe dragoni catre Golenti, care putea fi la o mils departare, lasand restul trupelor ascunse dupa creasta pentru a le face ru§ilor o primire calduroasa daca ii vor urmari pe calare ii din fata. Eu §i cu alt englezi (majoritatea corespondenti de-ainoWi"16) am plecat cu cei aflati in fata. Pe cand treceam creasta am vazut in fata noastra o campie lunga §i vasta. Din nou, in spatele acesteia, strabatand Intreg frontul nostru §i poate §i inca o distanta de o mie de yarzi'7, era o culme atat de joasa incat cu greu merita a fi numita astfel, ridicandu-se in stanga Intr -un damb rotundsiapoi coborand aproape perpendicular in Dunare, care, la un oarecare rastimp fata de // P. 305 drumul Ingust, curgea dedesubt. Putin mai la dreapta, pe aceea§i culme, erau cinci sau base capite de fan, terenul coborand intre acestea51damb ca §i cum ar dori sa 13 Golencza, sat, municipiul Calafat, judetul Doti. Calafat mai are in componenta sa §i alte doud sate: BasarabisiCiupercenii Vechi. 14 Wallachia. 15 Chasseurs de Vincennes. In urma Imbunatatirilor aduse armamentului, in prima jumatate a secolului al XIX-lea are loc o schimbare in ce prive§te infanteria ward, iar vdnatorii din Vincennes reprezentau elita acestei categorii a armatei. 16 Periodicele britanice ascundeau identitatea autorilor folosind aceasta expresie. 17 1 yard = 0, 9144 m. 387 www.dacoromanica.ro faca loc unui drum, care, venind de acolo, pe masura ce Inaintam, ducea pana sub picioarele cailor no§tri. La stanga, pe dambul rotund, se aflau siluete ce cu greu puteau fi distinse §i care, deslu§ite prin binoclu s-au dovedit a fi patru cai, unii calariti, altii dui de darlogi, precum §i §apte barbati. Din mi§carile ultimilor nu era dificil de ghicit statutul §i scopul lor. Cei calari erau bineinteles ordonante aflate in a§teptare. Ceilalti, cu pa§i tactico§i (cu o ward urma de fudulie, Imi aratau, chiar §i de la distanta, ca sunt ofiteri) se deplasau cand in fata, cand in spate, privind in lini§te apropierea noastra. Pe masura ce avansam, intreaga noastra armata era a§ezata in pozitie de tragere, dragonii alcatuind partea dreapta aliniei,iar ba§buzucii preluand-o pe cea stanga, cu mult Inaintea trupelor regulate §i flancand intreaga avangarda cu tiraliori razleti, care se Intindeau pe de o parte pana Ia povarni§ul care se afla deasupra raului, iar pe de alta, departe, pana la indepartatele damburi ce se ridicau din pamant §i puteau oferi o imagine asupra tinutului. Pe masura ce ne apropiam, siluetele de pe dealul opus se indepartau, disparand in partea de jos, iar in locul for i§i faceau aparitia pe damb §i Ianga capitele de fan patru sau cinci calareti, ce calareau cu mi§cari brute inainte §i inapoi, in ordine de tragere. Purtau mantale mari, lungi, albicioase §i bonete care lasau impresia unei uniforme; sulitele lungi scanteind in soare §i cozile lungi ale cailor, ce ajungeau pana aproape de pamant, aratau ca sunt cazaci". Curand s-a deschis focul asupra for de catre trupele neregulate aflate in fata, in timp ce flancul stang al frontului, urmat de noi, amatorii, urma dambul de pe care grupul de ru§i se retrasese. Dupa cum credeam, din acest punct aveam o vedere clara asupra a tot ce ne Inconjura. Aproape de stanga noastra, dar cu mult sub noi, curgea Dunarea. Acoperiprile colibelor joase de la Golenti acopereau culmea micii incretituri de pamant care se ridica spre cer in fata noastra; §i biserica de la Cetate arata abia ca o pars alba in departare. Putinii tragatori cazaci Inca i§i aparau terenul §i un grup de aproape zece calareti a fost vazut deplasandu-se Incet din sat catre ei. M-am dat jos de pe cal, am privit bine prin ochean §i Inca bajbaiam cu catarama tocului pentru a-I pune Ia loc, cand o mi§care brusca §i exclamatia unui grup de amatori §i de ofiteri turci ce ma inconjurasera, mi-au aratat ca in mod evident s-a intamplat ceva. Nu m-am oprit din a vedea ce, dar fixandu-mi ocheanul cu toata graba, m-am agatat de calul meu Ia timp pentru a ma alatura prietenilor mei, ce se avantau in galop intins pe coama dealului, spre spatele frontului. Pe cand dadeam pinteni calului, m-am Intors in §a §i m-am uitat inapoi. Cand faceam acest lucru un tipat puternic mi-a ajuns la ureche. Ba§buzuch fusesera vazuti fugind in debandadd, toti tiraliorii for de pe fiecare flanc intrecandu-i in privinta vitezei, in timp ce prin trecatoarea dintre damb §i capitele de fan se scurgea un vartej negru de cazaci cloud sute, cred intr-o masa sau coloand neregulata, venind intr-un galop zgomotos. Ba§buzucii, care, alungati inainte de atacul rusesc, se grabeau cu o extraordinary sarguinta, insotinduli actiunea cu tipete puternicei vaicareli, s-au apropiat din instinct din dreapta §i din stanga de drumul pe care noi inaintasem §i de-a lungul caruia acum goneau gramada. Era o priveli§te in acela§i timp salbatica. IS Cossacks. 388 www.dacoromanica.ro §i ridicola. In centrul grupului presei se afla Flecareala de Dimineafa, calarind asemenea acelui organ formator al opiniei publice° care nu este deprins a conduce; urmandu-1 Indeaproape veneau §i periodicele ilustrate, patrunzand peste tot cu o majoritate cu adevarat incantatoare, dupa cum le descrisese §i domnul G. (unul dintre fugari), cand afirmase ca sunt de o rapiditate fara egal"20. Intreaga multime, calareti turci §i corespondenti englezi, lasau in spate linia dragonilor, care, a§a cum am mai spus, ii urma Ia o distanta considerabila, in ordine de bataie. Apoi, §i numai apoi, au consimtit sa se opreasca §i sa-§i dea seama dace mai au pe umeri capetele. Nu pot nega ca, in timpul desfa§urarii acestei actiuni rapide, am dat eu // insumi P. 306 pinteni calului cu aceea§i intensitate ca oricine altcineva. Curajoasele noastre trupe neregulate erau atat de multumite de ceea ce tocmai primisera, incat au refuzat categoric sa Inainteze din nou, de§i comandantul tor, un polonez indraznet, aruncandu-le sabia in mans, a facut incercari energice de a-i urni. Cred Ca ofiterul aflat la comanda dragonilor ar fi putut sa-§i organizeze pand acum oamenii §i sa le acorde un avantaj. In schimb, a preferat sa-i lase a§a cum stateau, retragandu-se Ia pas, inca in ordine de bataie, fard ca macar sa-§i is precautia de a le asigura retragerea prin randuri alternative. Totu§i, ru§ii, care fara indoiala nu erau prea hotaratisa-i urmareasca, au Incetinit trecand la pas, prelunginduli flancul drept §i stang al liniei de tragatori §i ne-au urmat, intr-un ordine asemanatoare cu a noastra. Ptiu!" veneau gloantele cazacilor, §uierand cu rautate. Apoi un bubuit puternic din partea pozitei ocupate de ru§i §i Inca unul fiecare urmat de un §uierat ingrozitor, ca scra§netul unui glonte de carabina amplificat de o suta de ori, ce putea fi reprezentat doar prin majuscule: PTIU" ne-au aratat ca du§manul pusese in actiune artileria calare. Cand urmarirea cazacilor s-a diminuat Intr -o oarecare masura §i distanta dintre not §i ei se putea spune ca a crescut, atentia mi-a fost atrasa de un grup de barbati, care descalecasera §i care se aflau langa mine, tinandu-§i animalele de capastru, precum §i de vederea unei sabii invartita cu vigoare in aer. M-am apropiat pentru a cerceta §i am asistat la un spectacol agreabil. Comandantul ba§buzucilor, un polonez indarjit cu mustata ro§ie, pe numele sau Yacoub Aga (sau dupd cum pronunta turcii Yacoub Ah), s-a suparat, dupa cum era §i de a§teptat, datorita comportamentului oamenilor sai, §i a pus capat lini§tii, considerand ca este o ocazie potrivita pentru o ceremonie pe care el insu§i a descris-o ca o intalnire a ba§buzucului cu cele cloud sute de lovituri de baston21. Cu alte cuvinte, era o sfidare a du§manului ce se apropia, administrand cu mana sa pedepse corporale unuia dintre calaretii care fusese cel mai lene§ in a inainta. Un ba§buzuc era Intins pe pamant, cu fata in jos, tinut de un soldat. Iar pantalonii sai largi au fost pe cat posibil dati deoparte pentru a face loc chiar latului sabiei acuzatului, care, manuita de comandant, ii era aplicat intr-un mod care urma sä face exercitiile de calarie neplacute de acum Incolo. Odata actiunea terminate, s-au urcat cu totii din nou pe 19 TheMorning Twaddle.Cel mai probabil este porecla data cotidianului The Morning Chronicle", fondat in secolul al XVIII-Iea $i care a trimis, Ia randul sau, corespondenti pe front in timpul razboiului Crimeii. 20Rapidite sansegal. 21 Toucher deux cents coups de baton. 389 www.dacoromanica.ro cai, dar abia se a$ezasera in $ei cand I -am vazut iard$i pe comandant in picioare facand semn Intr -un mod fermecator la Inca doi sa vine $i sä fie loviti. Victimele, a caror aversiune explicabila pentru biciuire a fost amplificata $i de groaza pe care ei o simteau Ia apropierea cazacilor, au scos exclamatii demne de mild incercand cel putin sa amane afacerea aceasta pretextand apropierea ghiaurului22. Dar Yacoub Aga cel plin urgie i-a a$ezat fare mild cu fata in jos $i in ciuda strigatelor de Arran" $i a agilitatii loviturilor $i rasucirilor lor, i-a batut dupd cum i-a poftit inima, iar ca o pedeapsa suplimentard Ie -a luat $i caii $i i-a obligat sa scape pe jos. Nu $tiu daca turcii in general $i-au pierdut credinta lor oarba in predestinare, sau daca cei care au suferit atunci credeau ca au fost sortiti in mod sigur sä fie sfa$iati de sulita cazacului $i nuli mai puteau infrana o agitatie normala Ia gandul acesta. Dar, cu siguranta, in timp ce o luau la saratoasa intr-un mod jalnic in marile $i grosolanele lor cizme $i in nadragii lor labartati, nu aratau a fisprijiniti de Divinitate, in masura in care cineva $i-ar fi Inchipuit. Acest chin a durat ceva vreme. In cele din urma, o avansare rapids din partea du$manului, i-a determinat pe dragonii ce conduceau caii paratilor sa-i redea 22 Giaour. 390 www.dacoromanica.ro Aceasta a fost singura data cand am vazut trupele neregulate turcestiP. 308 ciocnindu-se cu cazacii. Dupa cateva zile, am avut norocul sa vad pe acelasi teren repetandu-se scena, cu foarte putine modificari. Rolul dusmanului a fost luat de cinci cazaci. Comandantul turc a ordonat cavaleriei sale de linie sa faca popas foarte departe. Basbuzucilor, vreo suta sau pe aproape ca numar, li s-a cerut sa se apropie de dusman. Pentru a indeplini aceasta cerere, unul sau doi dintre cei mai curajosi se aruncau in galop din cand in cand inainte, strigand Allah!" si aratand de parca s-ar duce sa manance pe fiecare necredincios de pe fata pamantuluisi invartindu-se in cerc cu viteza focului (nu se apropiau niciodata de dusman la mai mult de patru sute de yarzi), pentru ca brusc sa se retraga sa-si recapete fortele. Cazacii ramaneau pe loc, raspunzand focului§i,asemeni turcilor, intetind viteza cailor la momentul tragerii. <$i astfel> formau o imagine destul de pitoreasca, cu lancile atarnand in spatele for§icu cozile lungi ale cailor fluturand in aer. Asta a durat pana cand un corp de aproape o suta de noi cazaci au trecut de tragatori foarte usor si au avansat. Desigur, noi ne-am retras. Totusi, cele doua coloane negre, despre care se presupunea ca reprezinta mai multe escadroane din cavaleria ruseasca, au ramas de bunavoie in departare. Cazacii ne-au urmarit pentru un timp §is-au retras tocmai cand noi ajungeam sub liniile de la Calafat. In care am intrat de indata, find condusi in fata de opt basbuzuci ce mergeau pe jos, obligati a-si face aceastaintraredegradanta drept pedeapsa pentru comportamentulfor neadecvat in fata dusmanului. [...] /I Oricat de rau ar fi fost 391 www.dacoromanica.ro [...] Manevrele infanteriei turce§ti au corespuns foarte bine scopurilor. Iar in ce prive§te curajul, nu pot vorbi din experienta proprie. Dar, dacd este sa dau crezare prietenilor mei din Calafat, in care-mi pusesem multd Incredere, turcul" (cu corectitudinea caracteristica liderilor) dove§te curaj in actiune. Cavaleria regulatd este recunoscutd a fi una proastd. Barbatii sunt la fel ca cei din infanterie; dar caii for abia daca sunt precum calutii mdcelarului, scunzi §i aspri, Intru totul diferiti de micii anatolieni caldriti de catre trupele neregulate; sabille for (doar dacd nu le-au schimbat pentru ceva mai bun) sunt demne de mild, find specimene p. 451 jalnice ale celei mai rele II impresii despre sabia dragonului european §i mai degrabd asemandtoare jucdriilor copilului deck armelor pentru barbati. Lipsa de pregatire a ofiterilor este de nedescris. Si, drept consecinta directd, Intreaga armata este, in ce prive§te intrarea in luptd, demoralizatd §i lipsitd de valoare. Iar in ce-i prive§te pe ba§buzuci am vorbit deja despre ei. Curajo§i, supu§i, cumpatati in modul for de a trai, foarte preci§i in ce prive§te momentul tacerii, al rugaciunii, cu respect fata de ofiterii lor; un corp sandtos §i viguros"23. Astfel, Montecuculi scriind acum cloud secole, II descria pe soldatul turc at timpurilor sale §i tot astfel, cred ca pot fi descri§i §i astazi soldatii turci din armata regulatd. Dar doar rangul §i trecutul unei persoane sunt demne de respect, caci despre majoritatea dintre ofiteri se poate spune orice, numai ca sunt inferiori soldatilor pe care-i comanda, nu. $i aici ar trebui sa mai fie adaugat ca, Ia gradele inferioare, ofiterii din serviciul turc detin o pozitie foarte diferita de cea a omologilor lor din armata europeand. Cei care sunt ridicati pars Ia rangul de cdpitan, inclusiv, nu se bucurd de niciun respect superior acelora datorat soldatilor din randul cdrora au fost ale§i. Cred ca i§i cunosc partea practica a indatoririi for a§a cum ar putea-o §ti §i un caporal european. In restul privintelor sunt excesiv de ignoranti pand intr-atat incat sunt, in general, incapabili sa scrie §i sa citeascd. Aparent, sunt neglijenti din cale-afard §i, cu hainele patate§iponosite, cu majoritatea nasturilor cazuti iar cu restul neincheiati §i cu cele mai murdare camd§i ardtandu-se de dedesubt, se prezinta ca o priveli§te in general, neingrijita §i in neordnduiald, care in tdrile civilizate denota un om ce a dormit o saptamand lard sa-§i dea jos hainele. Din punct de vedere social ei abia pot tine locul unor subofiteri englezi. Un cdpitan turc in prezenta colonelului sau is pozitie de drepti, salutd la fiecare cuvant §i poate, dupa toate astea, sa is o palmd peste ceafd. In tot acest timp este nemaiauzit a-I ruga pe marele om sa se a§eze sau a-i ardta orice semn at bunelor maniere, doar pentru ca este cdpitan. Dar, dacd ace§ti oameni nu sunt cu nimic deasupra soldatilor obi§nuiti, cu toate acestea ei sunt, in toate imprejurdrile, cu nimic mai prejos. Din acest punct de vedere, pot fi considerati oameni mai buni deck superiorii Ion militari. 23 In franceza in original. 24 Comandant in vechea armata turceasca ce avea in subordinea sa 1 000 de soldati. 392 www.dacoromanica.ro din punct de vedere militar, dar deli Intreg Imperiul otoman it considers a fi un gentleman, eu cred ca el nu poate fi Incadrat decat printre cele mai demoralizate$i inutile fiinte de pe pamant. Iar in ce-i priveste pe generalii turci, precum cei pe care i-am intalnit (vazuti ca oameni de arme), acestia sunt de-a dreptul idioti. Dar, unii dintre ei, desi nu sunt turci la origine, fac cinste armatei turcesti. Poloni, unguri, membri ai oricarei natii asuprite de pe fata pamantului se aduna in partea asta, martin (conform propriilor lor relatari) ai dedicarii pe care o manifests fata- de cauza tarii lor. $i, abandonandu-si propria credinta, pentru inceput sunt admisi, prin ce mijloc nu prea Inteleg, cu functii in armata turca. Multi dintre ei sunt fard valoare, atat ca oameni catsi ca soldati, dar totusi printre ei se mai gasesc cativa ofiteri buni si probabil$icativa oameni cinstiti a caror singura vind a fost aceea ca au luptat pentru tara lor si au ajuns sa fie convertiti la islamism datorita foametei indurate si nenorocirii. Unul dintre cei mai buni a fost Murad Bei, acum Murad Pasa. I-am ascuns numele adevarat pentru ca poate nu i-ar placea sa-1 readuc in fata pentru a fi admirat de catre toti. Era un polonez. Un batran uscativ, fara vlaga, cu o privire patrunzatoare si o barba stufoasasicu aerul unui vechi ofiter de husar. A luptat in Spania, Portugalia, Algeria si cred ca in fiecare tara in care au fost lupte si se putea arunca in mijlocul lor. Si acum, cu rangul unui colonel de cavalerie, a fost numit in mod officialal doilea la comanda pentru a supraveghea$idefine adevarata autoritate asupra unui baiat cu titlu de pass pe care turcii i1 aleseserd spre a-i incredinta un post de o oarecare importanta. El putea bea, // injura$i(unde ar fi p. 452 existat vreun european care nu ar fi putut) sa se is Ia harta cu oricine. In ciuda tuturor acestora, era un soldat si un gentleman$i,drept urmare, activitatea sa intampina rezistenta si era limitata de catre turcii cei imbecili. Pentru acestia din urma, in special pentru cei care apartineau cavaleriei, simtea cel mai adanc dispret. Murmurand dezaprobator, oftandsi injurand la fiecare rasuflare, obisnuia sa spuna ca ofiterii din cavaleria turca sunt demni de mils pentru toata lumea"25. Cu mania in sufletsicu boala in truppentru ca a suferit de febra pe tot parcursul vremii cat am stat cu el beiul a avut mult de furca. Obisnuiam sa-1 gasesc sezand in pat in zemlikul sau nenorocit, cu fata Ia perete si cu spatele la lume, catadicsindsa raspunda cateodata tuturor intrebarilor intre un geamat si un oftat$ighemuindu-se in asternuturi cu aerul unui om care se pregateste sa moardsinimic nu-i va sta Impotriva. Apoi se Intorcea cu fata si se uita lung in jur cu o privire intunecata, plind de confuzie, neliniste$idurere, precum un leu batran$ibolnay. Cazand pe perna cu un mormait, iii aduna gandurile si ii injura pe turcii idioti ce se aflau la comanda, band la inceput putin rachiu, apoi din ce in ce mai mult pentru ca, in cele din urma, blestemandu-si si ocarandu-si superiorii militari prin diverse expresii,sa se simta mai bine si sa devina resemnat si chiar vesel. Intr-adevar, cred ea batranul gentleman era gray bolnav$itratamentul medical de mai sus, din cate am vazut, era singurul pe care-I accepta. In aceasta ultima$iresemnata stare, obisnuia sa-i faca placere sa ne infatiseze senzatiile sale cu diferitele plecari" datorate rachiului. Primul este foarte prostspunea el, luand o fata Ingrozitoare de dezgust pentru a 25In franceza in original. 393 www.dacoromanica.ro exprima violenta la care se ajungea in sentimentele sale atunci cand punea 26 Calmuck. Reprezentant al unui grup din neamul mongol ce traieste in Rusia sau China. 27 Porecla data unui cotidian britanic. Probabil este vorba de The Evening Standard", care aparea la Londra din 1827. 28 In francezS in original. 394 www.dacoromanica.ro de adevarate erau aceste pove$tidaca a permis cuiva sa e$ueze intr-o adeziune servila pana la pragmatism nu pot spune. Dar, adevarate sau nu, pove$tile sale erau redate cu o cunoa$teregio imitare a obiceiurilor turce$ti care le faceau placute auzului. Cu riscul de a e$ua a doua oars, nu pot rezista sa nu spun una dintre ele. Un alter turcsiunul rus s-au cunoscut cu ocazia unui armistitiu. Pe cand conversau impreund, s-a ajuns sa se discute din punct de vedere comparativ despre disciplinagisupunerea dusa pana la perfectiune la care au ajuns trupele lor. Pentru a da un exemplu, rusuli$icheama ordonanta. Ivan, spune el, vei merge la cutare tutungiu. Vei cumpara o oca de tutun. Plate$te pentru ea $i adu-o direct la mine". Ivan saluta $i pleaca. Rusul Ii scoate ceasul. Acum Ivan merge la tutungiu. Acum plate$te pentru tutun. Acum vine acasa. Acum este pe scan. $i acum iata-1 aici. Ivan!". Ivan intra inauntru, saluta $i inmaneaza tutunul. Foarte bine"29, spune turculcelgrascu oplecaciune binevoitoare,inchizar seninochiipe jumatate. Intr-adevar foarte bine, dar ordonanta mea va face intocmai la fel. Mustafa!". Effendim!" spune Mustafa, navalind in camera $i atinganduli barbia $i fruntea Intr -un curios dublu salut al soldatului turc. Prime$te acelea$i indicatii, cuvant cu cuvant,sipleaca. Stapanul sau tragea dupa sine un ceas imens de buzunar, dupd cum le place turcilor, $i incepe, imitandu-1 pe rus sa puncteze fiecare presupusa actiune a lui Mustafa. Acum pleaca. Acum este acolo. Acum plate$te. Acum vine acasa. Acum este aici. Mustafa!". Effendim!", raspunde Mustafa, iard$inavalind inauntru. Uncle este tutunul?". Nu mi-am gasit Inca incaltarile!"30. Obi$nuia sa jure in mod solemn ca a vazut un ofiter turc judecat de o curte martiala $i pedepsit cu multe lovituri de nuia; ca tribunalul era pus in incurcatura de a nu $ti la care extremitate a corpului sa-i fie aplicata 29 Pek guzel. 30 Este redata $i traducerea turceasca a rdspunsului lui Mustafa: Papouchler boulmadin. 31 Molla. 32 Este datA $i traducerea turceasca a intrebdrii: Bouyouroun. 33 Courlandish bimbashi. Locuitor al Curlandiei, regiune istorica$iculturald aflatd in vestul Letoniei. De la finalul secolului al XVIII-lea $i panel in 1918 a apartinut Imperiului Rus. 395 www.dacoromanica.ro pline de fum, daca puricii ne-ar fi lasat in pace, §i i-am fi asistat in ceea ce parea principala for ocupatie in momentele de lini§te: bautul ceaiului. Vreti un ceai? era invitatia obi§nuita de fiecare data cand apaream. Si un ceai, Inca un ceai" precum §i multe alte ceaiuri bune peste acestea obipuiau sa fie baute intr-un mod care ar fi p. 454 // incantat societatea pentru promovarea abstinentei 34 Temperance Society. Societatea Americana pentru Abstinenta de Ia bautura (American Temperance Society) a fost infiintata in 1826 in orasul Boston, extinzandu-se si la nivelul tarilor din Europa siAsia. 35 In franceza, in original. 36 In franceza,in original. 37 Gentiles. 38 Coranul prevede pentru musulmani posibilitatea de a avea 4 sotii, cu obligatia de a le oferi tuturor acelasi tratament si aceleasi conditii de viata. 39 Schoumla, oral, Bulgaria. 396 www.dacoromanica.ro operatiune militara, ceea ce i-a dat drum liber atat delatiunii cat$iindraznelii ofiterului din cavaleria ward$iavea un aer de indiferenta sumbra ca §i cum tocmai ar fi parcurs integral Micul Rcizboi al lui Decker, incluzand prefata$inotele lui M. Ravichio de Peretsdore° asupra ru0or. Dar era prea uzat pentru a vorbi despre el. L-am invitat, bineinteles, sa cineze cu not$ia luat loc mu§cand din merindele sale$iscotand fraze in mod alternativ, cu aerul unei mari decizii militare ce urma a avea loc. Maine camp, camp, campvoi recurge Ia o lovitura prin surprindere"41. Dunnnezeu sa-mi mantuie sufletul!- spuneam eu, mai degraba ca un lad decat ca un cutezator, dar adunandu-mi totu§i curajul a$putea, ca un ucenic in ale artei razboiului, sa asist la o operatiune militara atat de instructive? $i pot sa intreb asupra naturii acestui atac?". El a facut o plecaciune cu aerul unei inalte politeti militare, gandindu-se catava vreme cu seriozitate asupra propunerii, incat am simtit ca muscalii nu vor avea nicio Hansa in fata lui. In satul cutare camp, camp, campexistscamp, camp, campcinci sute de porci!".Sicatiru$i be purtau de grija? Niciunut'2. Ofiterii cavaleriei turcqti inspire mils tuturor" dupd cum spunea Murad Bei. $i aceia pe care puterile straine obipuiau sa-i trimita pentru a-i ajuta, nu ameliorau intotdeauna situatia. Pe cand eram Ia Calafat, doi francezi, ofiteri sus-pqi in cavaleria franceza, au sosit, imprumutati la turci cu amabilitate de catre guvernul for ca instructori in arta echitatiei pentru cavaleria turceasca. Imi amintesc ca ma gandeam, inaintesa-ivad, ca trebuiau sa fie mari lingai inainte sa inceapaa-$i instrui bunicile turcoaice, care, daca nu pot face nimic altceva, cel putin pot calari. Dar nu mi-am putut niciodata imagina realitatea §ocanta11pe care o formau. Oamenii pur$isimplu nu puteau calari deloc. Intr-o zi 1-am scos pe unul dintre ei, P. 455 punandu-1 pe o §a de vanatoare englezeasca. Nu am ajuns prea departe, caci injurand destul de tare cat sa arunce in aer un depozit de praf de pqcd, ne-a anuntat, vorbind foarte clar$ihotarat ca, daca nu ne oprim, el o sa cads lat. Cineva a facut schimb de lei cu el, dandu-i de data aceasta o §a de husar$iam merslini$titiin galop mic. Dar o noua izbucnire ne-a atras atentia ca domnul instructor era pe cale sa cads$ide pe aceasta. <§a>. Pe scurt, eram indreptatiti sa ne indoim ca a fost facuta papa atunci vreo §a pe care sa se poata a§eze $i, chibzuind indelung asupra circumstantelor, am decis ca era cel mai prost cabaret din lume, cu exceptia lui Spero Flamboyales. Respectul meu pentrucoala de calarie franceza este foarte mic. Imi intemeiez opinia nu numai pe actiunile acestor oameni, care erau cazuri rare, ci pe urmatoarele observatii asupra tuturor ofiterilor francezi. In mod contrar obiceiurilor englezului$iale beduinului, care in general calatoresc la pas *i in caz de urgenta o iau la galop precum o rata ce se indreapta spre ape, francezul este intr-o goand continua intr-un galop furios, stand cu aerul unui om care realizeaza un priceput balans §i aratandu-se chiar mandru de propria dqteptaciune. Acest tratament sever 40 Karl von Decker (1784-1844) general si strateg militar prusac. Lucrarea mentionata in text, Der kleine Krieg a fost publicata pentru prima oars in 1822, iar traducerea sa in francezA s-a facut in 1827. 41 Coup-de-main. Manevra militard care se bazeaza pe rapiditate si surpriza pentru a reusi. 42 Sublinierea apartine autorului. 397 www.dacoromanica.ro se vede, dupa cum ne putem a§tepta, pe picioarele calului. Imi amintesc de o ordonanta franceza sau un soldat cu rol de servitor aducandu-mi un cal robust, de Barbaria, pe care dorea sa-1 vanda pentru stapanul sau. Picioarele animalului erau atat de largite de atele incat erau literalmente cilindrice; egale ca marline jur imprejur precum stalpii. Ordonanta se uita la aceste picioare mari cu o satisfactie deosebita. Si, aratandu-mi-le cu mandrie, si -a laudat animalul cu aceste cuvinte: Cat este de puternic!"43. In mijlocul acestor scene curioase pe care tabara turceasca ni le oferea, am fost incantati sa vedem un gentleman, englez prin caracter §i rang, comportandu-se el insu§i In acest mod §i remarcandu-se in aceasta gloata pagand ce il inconjura, evitandu-1 ingrozita ca ar fi putut prezenta Incredere in Cara sa natala. Am uitat cu ce ocazie, dar am avut parte de o cina foarte importanta. Au asistat cei mai distin§i desfranati din Vidin §i Calafat. Prietenul nostru cel respectat, englezul, era §i el acolo. Doctori fara diplome, ofiteri Para comanda" a bombanit el, aruncand priviri fur* de dezgust catre musafirii adunati. Si astfel a stat, adapostindu-se Intre doi dintre cei care formau grupul nostru, adunandu-§i pe langa corp pulpanele hainei pentru a nu le permite vreun contact pfingaritor. Si m-am gandit Ce dracu' a venit sa faca pe aceasta galera?"44. Iar in ce ne prive§te pe noi, toti ceilalti, nu eram preocupati de asemenea scrupule. Gasindu-ne, dupa cum spune proverbul francez, printre lupi, am Inceput §i noi sa urlam plini de elan. Toti prietenii no§tri dragi erau renegati §i refugiati; oameni care, fie ca era drept sau nu, ar fi fost spanzurati in tarile for de ba§tina. Deci, am inotat minunat in directia curentului dat de sentimentul general §i in tot acest contact al nostru cu ei §i-au recunoscut in mod tacit statutul §ifaptul ca in tarile for ar fi fost spanzurati datorita 43 In francezd in original. " In francezd in original. Termenul de galera este folosit tocmai pentrua sublinia caracterul celor care formau majoritatea grupului: condamnati, pdgani, sclavi stiut find faptul ca denumea pand in secolul al XVIII o nava cu panze si vdsle, mdnuita de acestia din urma. 398 www.dacoromanica.ro Intrebarea: oare Calafatul va fi asediat de zece, doudzeci, treizeci sau patruzeci de mii de rusi? In cele din urma, rusii au mai avut Inca un om in vecindtate fats de cat era cerut pentru a face o mare actiune de recunoastere si I-au pus pe grasul de Achmed Pap sa transpire si sa intre Intr -o stare de nervozitate in care era pregatit sa aprecieze numdrul forIa oricatti-ai putea imagina. Achmed nu era un intreprinzdtor. El a reusit fie sa obtind un succes prin bdtdlia de Ia Cetate, fie atunci a avut norocul de partea sa. Si, apropo, era un adevdrat spectacol sa -1 vezi cum ne relata povestea Intr -o francezd atat de stricatd, scotand Ia suprafatd cele mai mici detalii ale acelei angrendri sangeroase in fraze scurte si ezitante, terminand-o pe fiecare cu un chicotit satisfacut, datorat in aparenta imaginii multumitoare pe care si-a creat-o in fata sa, dar care cred ca mai degrabd avea drept cauza multumirea pe care o resimtea fatA de ingeniozitatea cu care reusise sa clued' Ia bun sfarsit o fraza elaboratd. Totusi, dup. cum am spus, el a obtinut un succes cel putin turcii spuneau acest lucru si nu eram not cei care se poata spune ca nu a facut-osi nu era deloc doritor sa treacd prin riscul de a fi infrant, ceea ce ar fifost o contragreutate. Deci, de fiecare data cand inamicul se facea simtit prin cateva batalioane de infanteriesiescadroane de cavalerie in afara transeelor, Achmed incepea a se ciondani cu un mare numar dintre oamenii din personal, purfatori de pipe si alti netrebnici, iar grupul incepea sa vajaiesi sabazaie precum un roi de albine pe intreg cuprinsul parapetului, pand cand retragerea dusmanului II 'Asa pe pasd transpirand din nou la idea unei armate grozave pe care acesta trebuie se o alba undeva, in rezervd,sicu libertatea de a se afunda din nou in case si a se linisti cu o narghilea, cu o vointa devenitd mai fermd de a ramane induntru zidurilor si de a nu tenta soarta prin pardsirea frontului de la Calafat. Totusi, pe8februarie1854,rusiiau facut o recunoastere infortd. Noudsprezece batalioane, cu tunurisicavalerie (cel putin asa ni s-a spus, cdci din cauzd ca la momentul respectiv eram la Vidin nu am putut sa vedem) s-au apropiat de Calafat, 1-au inspectat cu privirea dupd care s-au indepartat din nou. In aceeasi noapte se puteau distinge focuri in departare ca si cum satele erau incendiate. Wanuiala din tabard era ca rusii se retrdseserd cu totul, distrugand satele pentru a-i enerva pe turci, in cazul in care s-ar hoarisa-iurmareascd. La care, Achmed nu s-a mai tinut de prostii si a hotdrat ca trebuiesa-Idibuiascd pe dusman in chiar acea noapte si sa vadd singur dacd este sau nu inconjurat. Era o noapte senindsiminunatd, iar focuri indepartate Inca licdreau la orizont, cand in jurul orei 11 seara un grup mare a pardsit tranpele, find comandat de pap in persoand. Sase escadroane de cavalerie in coloane duble, urmate de patru tunuri s-au Indreptat spre Golenti, vreo cloud sute de basbuzuci ardtandu-le calea in pozitia de puscasi, ajutati find de un alt escadron de cavalerie de linie. Murad Bei, P. 457 polonezul, era printre // trupele neregulate si crezand despre el ca este ultimul care ar lua actiunea in deradere, eram hotarat se-1 urmez. Am descris deja drumul spre Golenti si dambulsisurele de fan unde am inceput o retragere degradantd data trecutd. Drumul nostru din aceastd noapte era la fel. Pe cand ne apropiam de acest damb puscasii au declansat un foc puternic. Am stat sa ascult vajaitul gloantelor inamice, dar nu am auzit nimic. Un fenomen care, dupd cum am descoperit ulterior, era datorat faptului ca focul avea loc numai in 399 www.dacoromanica.ro tabara noastrasiera Indreptat Impotriva a doi cazaci ce fusesera vazuti parasind dambul. Moment in care Murad Bei strigand Inainte!"45 s-a grabit, cu sabia in mans, avand intentia de a Inainta pe nea§teptate. Si am calarit pana sus pe culme §i in jurul capitelor de fan care II Inconjurau pentru a avea o vedere mai buns asupra §urelor arzand de Tanga Golenti. In acest moment ma a§teptam sa gasesc o armata de cazaci gata de actiune. Flecareala de Dimineata si-a scos si a fluturat §i ea un iatagan mare, prezentand astfel un spectacol grandios §i de mare pret. Totu§i, nici urma 45 Este redatd5iversiunea in limba turcd a termenului in text. 46 Este redata5iversiunea in limba turcd:Yuz-bachi. 400 www.dacoromanica.ro salute, inspectand in tacere cu privirea camera, cautand prada, cascand gura la orice, uitandu-se peste umarul fiecaruia, in cartea pe care o citeasi,si-asatisfacut curiozitatea, s-a strecurat afara. Totusi, dincolo de asta, am avut putine lucruri de care sa ne plangem: paza ii tinea afara pe intrusii ordinari$inu am avut parte de mai multe neplaceri, in afara celor de neinlaturat legate de sedere. Dar, in acea//P. 458 perioada, paza noastra era schimbata din post cu unul din oamenii din trupele auxiliare, care slujise o data in armata si fusese dislocat si care, din necesitate, fusese chemat din nou sub arme. Nu stiu de ce s-a procedat asa, dar pareau a fi mai putin disciplinati decat cei aflati pe front si erau extrem de turbulenti. Faceau focuri marl in anticamera folosind lemnul nostru si aproape ne asfixiau cu fumul lor. Trageau cu ochiul prin ferestrele care-i separau de locul in care not dormeam pentru a-si rade prin observatii de obiceiurile noastre.Sivorbeau, tipau, se certau si chiar se luptau toata noaptea. Ne-am plans pasei. Am primit multe promisiuni si am fost tratati cu respect, dar vazand ca., in mod clar (cred ca nu din rea-vointa, ci pur sisimplu din inertia care-I cuprinsese pe om) nu urma sa se produca nicio schimbare in bine, am abandonat pozitiasine-am retras la Vidin. [...] 401 www.dacoromanica.ro ELISE BONZE (ROSE POMPON) Rose Pompon pe numele adevarat Elise Bonze este o memorialists atipicasi,tocmai de aceea, mult mai interesanta decat ceilalti vizitatori straini ai tinuturilor romane*ti. Pe ea nu o intereseaza peisajul /aril pe care o strabate, aspectul ora*ului *i al locuitorilor, relatiile sociale *i problemele economice locale, iar oamenilor pe care ii intalne*te nu le acorda atentie decal in masura in care aceslia devin admiratorii sai devotati4iindatoritori.Note le, pline de umor, au caracter aboslut personal *i se refers Ia aventurile ei amoroase care au adus-o pe taramuri indepartate unde. insa, ajutata de generozitatea cavalerului a carui inima o inrobise, s-a adaptat foarte bine *i a trait zile fericite, in lux *i opulenta. Elise Bonze era una dintre acele doamne cochete *i galante pe care le produsese Parisul *i le Meuse celebre in toata Europa mijlocului de veac. De origine plebee, de,i nelipsita de oarecare avere. fusese crescuta la Saint Denis *i se maritase la 15 ani *i jumatate cu un bijutier, om aspru, necioplit *i vulgar. care nu imparta.sea idealurile ei pentru eleganta *i vials qoara. De*i adusese in casa o dots de 14 000 de franci, sotul ar ti preferat ss aiba o nevasta obi*nuita. buns gospodinagidedicatecaminului. De aceea. Ia un moment dat chiar i-a declarat ca mai bine s-ar ti insurat cu o bucatareasa decat cu o papqa frumoasa *i eleganta ca ea. Casnicia nu dureaza *i, peste un an *i cateva luni, Elise parase*te domiciliul conjugal *i se stabile*te Ia Paris unde se angajeaza ca profesoara de ti-anceza a copiilor unei ducese din Fobourgul St. Honore. Dar nu sta mult in acel serviciu pentru ca, la cea de-a treia leclie, afla ca ducesa fusese asasinata. Urmatorul loc de mune& este Intr -o cafenea din Pasajul Choiseul, frecventata de arti,ti italieni. Era casierita*i toga lumea o placea. A fost curtata de un bariton, de doi tenon *i de mai multi ba*i, fapt ce o facea sa spunk cu mult haz: A* fi putut monta o opera cu aceia care Imi faceau curte." Se imprietene*te cu o femeie de lume care venea adesea Ia acea cafeneagi.nudupemult timp, decid sa locuiasca impreuna. Intr-o sears merg sa danseze la localul ,.Mabille" unde sunt imediat remarcate. Prietena ei este aplaudata, ovationata chiar *i este poreclita La Reine Pomare. Tot cu acea ocazie iii prime*te numele *i Elise. ce fusese comparata cu un trandatira*: Mais c'est une enfant une petite rose une rose pompon! ROSE POMPON ROSE POMPON! mon sobriquet etait trouve." Porecla se potrivea perfect cu figura *i tenul Imbujorat al tinerei debutante. Celor doua prietenece-siaflasera celebritatea prin dans le vine ideea sa se produca pe oscene consacrata. La Theatre de Varietes" este montat pentru ele spectacolulLes Femmes de Gavarnicare are un enorm succes *i in care ele dansau cadril. Elise incepe sa aiba o situatie materials bunkiii inchiriaza un apartament pe strada Fontaine Moliere *i are drept prim protector" un conte. Admiratorii se inmultesc *i succed cu rapiditate. Iar Intre ei se numaraaiun roman. printul Palla, care nu Inceta sa se laude cu marile saleavertdin Moldova Cand Elise cere sa-i fie asigurata o rents substantiala el nu ezita sa-i promita 100 000 de franci pe care. insa, nu o achita niciodata. De aici Incep toate tribulatiile tinerei *i frumoasei curtezane care era decisa a nu se lasa in*elata *i pagubitil. De aceea nu ezita sa porneasca la drum, spre o tara necunoscuta, pentrua-5ireclama drepturile. Intamplarile prin care a trecut la Ia,i unde Il cunoa*te pe fiul domnitorului care face o mare pasiune pentru ea - apoi Ia Bucure.sti, in plin razboi unde suce*te capul tuturor militarilor rti*i, de la tinerii locotenenti Ia generali *i pana la comandantul suprem, feldmareplul Paschevici sunt consemnate, cu duio*ie dar *i multaverve,in paginile sale de memorii, redactate la Miran*, in deceniulnoun al secolului, card era o femeie respectabila ce traia Ia tara *i avea o avere substantiala. Aspectul ei era 402 www.dacoromanica.ro acela al unei mici burgheze, potolita si onesta (...) cu o fate regulate, ochi vii, tenul Inca foarte proaspat, paru I saten, (...) o mina buns si arata ca o femeie de treaba."Asa odescrie gazetarul francez Ryno, dupa ce o cunoaste la o serata selects data de o prietena din elite. Fara a sti Ia inceput cine este micuta necunoscuta, acesta remarca o diserepanta in vestimentatia vizitatoarei: ,.Cu rochia ei de ca.smir negru, Mina fara pretentii de un croitor lipsit derename.ea purta Ia urechi niste magnitice diamante. lar agrafa care-i prindca gulerul plisat era pur si simplu superba. Aceasta mi-a parut bizar." At landmai apoi ca burgheza cea de treaba a fast, candva, o celehritate a cabaretelor. el a indeamna sa-si scrie amintirile si, desi Rose Pompon a luat la inceput propunerea in ras, 4i-a revizuit primul imbold si a fumizat acestuia, in decurs de o tuna, un manuscris gros care s-a bucurat de mare succes cand a fost publicat, in foileton, in paginile periodicului Gil Blas". Apoi, in 1887, a fast tiparit in volum, la editura Paul 011endorff din Paris, sub titlul Les souvenirs de Rose Pompon. cu prefata semnata de Ryno. Constantin Gane a folosit extrase din aceasta carte, In traducere libera, in lucrarea sa Trecute vie(i de doamne ;i domnip (Ed. Junimea, Iasi. vol. III, p. 221 229). Paginile in care dansatoarea isi marturiseste aventurile bucurestene din1854, and este primita in audienta de feldmaresal, devenindu-i apoi companioana in ultimele zile ale ocupatiei rusesti in Principate, sunt expediate in doar cateva randuri de autorul amintit (p. 230). De aceasta perioada s-a ocupat, pe larg, Adrian-Silvan Ionescu intr-un episod al serialului de televiziune Bucurevi strict secret, difuzat pe postul Realitatea TV, in toamna anului 2008. [ROSE POMPON] Amintirile lui Rose Pompon' p. 57 intr-o sears, Ia iqirea de la italieni2, un prieten mi-a prezentat pe printul Palla; el s-a pretins indragostit la nebunie de mine din ziva and m-a vazut dansandp. 58 // prima data i mi-a cerut sa-1 primesc la mine. La prima sa declaratie serioasa i-am replicat cu fraza mea obi§nuita: FA-mi o rents. El nu paru sa se emotioneze i mi-a promis o suta de mii de franci. Pe atunci eram foarte tanardi aveam slabiciunea de a crede vorbele acestui parvenit meridional, cum se spune astazi. Au trecut cateva luni fare sail tina promisiunea deli in fiecare zi aveam grija sa-i improspatez memoria. Lucru promis, lucru datorat. Du-te Ione §i vezi dace vine! Intr-o buns zi m-a anuntat ca va pleca la Iqi, pentru ca spunea el, mi§ele§te, vrea sa face rost de fonduri In propria sa tara. L-am crezut. Trebuia O. lipseasca cloud luni; a trecut o jumAtate de an fare sa and vorbindu-se de el. Nu mi-a placut niciodata sa flu Tqelata §i imediat m-am gandit // ca suma pe care voiam sa punp. 59 mana merita calatoria §i trebuia sa pornesc la drum. Era destul de dificil sa obtii un papport. Cand am spus ca sunt maritata mi-au cerut autorizatia sotului meu pentru a ma lasa sa ies din Franta. Nu aveam intentia sa merg sa i-o cer §i nu am obtinut permisul de trecere decal atunci cand am I Traducere dupa Elise Bonze, Les souvenirs de Rose Pompon, 111e edition, Paul 011endorff, Paris, 1887, p. 57 si urm. 2 Autoarea se refers Ia un spectacol de opera italiana. www.dacoromanica.ro 403 prezentat angajamentul meu Ia diferite teatre, unde dansasem pentru marea glorie a picioarelor mete. Una dintre prietenele mete, numita Olimpia, care era iubita lui Philippe de M...,trebuia, de asemenea, sa paraseasca Parisul ichiar Franta [...] mama tanarului, doamna ducesa de M..., a cerut numai §tiu in numele cui, despartirea celor doi indragostiti [...] Olimpia parea disperata dar, in sufletul ei nu era decat pe p. 60 jumatate, easel a venit cu mine la la§i pentru a-si regasi // un prieten ce-i era foarte drag [...]. Deci, iata-ne plecate cu ardoarea a doua tinere nebune, in cautarea adoratilor nostri... Ne-am oprit la Viena unde am fost mutt sarbatorite [...]. Timp de o tuna a fost o adevarata bucurie care ar fi putut sa ne faca sa uitam telul plecarii noastre ... Din fericire, ideea de a merge sa-mi dobandesc cei o suta de mii de franci, mi-a revenit i iata-ne din nou pe drum. Nu am voit sa-1 anunt pe fugar de sosirea mea. Voiam sä-1 surprind [...] iar cel surprins foarte dezagreabil. Nu a lesinat vazandu-ma intrand la el [...]. Am crezut ca era o nesperata fericire care it adusese in aceasta stare trista. p. 61 Dar, imi spuse el pe un ton, plin de disperare, nu stii ca ma voi insura? // Ei bine, i-am raspuns, in acest caz am actionat de cloud on bine, caci eu cred ca e momentul sa-mi dai suta de mii de franci promisa. A inceput sa rada, cu amaraciunei tristul adevar mi-a aparut, fara inconjur, inaintea ochilor. Printul meu nu avea o letcaie[...] 0 suta de mii de franci, Dumnezeule Mare! unde sa-i &eased? Ar fi trebuit sa intoarca buzunarele pe dos intregii sale familii numeroase, fara a reusi sa faca nici macar un sfert din aceasta sums. Fusesem furata $i nu eram deloc multumita. Dar ce era sa fac decat sa-1 ridiculizez cand avea sa se ofere ocazia? M-am intors la hotel, unde eui Olimpia ne luasem un apartament, si i-am povestit patania mea. Totdeauna am avut nenorociri vesele. In ciuda seriosului meu necaz, nu am intarziat sa rad, gandindu-ma la aerul deconcertat, totalmente plouat, // al acestui biet baiat atat de zglobiu la Paris, vorbind despre mosiile sale, despre p. 62 comorile sale, despre sculele pretioase ale mamei sale. Contrastul este de-a dreptul caraghios, si am decis sa-mi bat joc in mod deschis decent [...]. Destul timp pierdut, bani cheltuiti, toalete stricate fara profit !§iam declarat ferm ca nu voi merge nici sa joc, nici sa dansez unde m-a invitat: de altfel aveam eu bani de pierdut ? In acest caz, imi spuse prietenul nostru, mi se pare ca puteti veni fall ezitare. La joc nu yeti avea decat sa ne c4tigati galbenii... 404 www.dacoromanica.ro Aceasta reflectie mi se paru cu bun-simt si, pana la urma, am acceptat invitatia. Olimpia si cu mine ne-am dus Ia acea petrecere. Exists o soarta pentru cutezatori. Am jucat si, la trei dimineata, ne-am intors la hotel cu un castig de cloud mii cinci sute de franci. Era un joc at sortii. A doua zi 1 -am chemat pe proprietar, i-am platit integral si, eliberata de aceasta datorie, am anuntat-o pe Olimpia ca o voi parasi chiar in acea zi. Imi ajunge aceasta existenta, am zis. Nu vreau nici sa-mi pierd culoarea, nici sa-mi inroFsc ochii veghind cu asemenea prostanaci. Deoarece Dunarea este inghetata si nu pot reveni Ia dragul meu Paris, care mi se pare mai fermecator ca niciodata, in asteptarea orei intoarcerii, voi trai izolata. Voi inchiria o camera modesta la nite evrei; voi manca cu ei §i totul ma va costa cinci franci pe luna. In acest fel, voi putea astepta, faitgriji noi, momentul plecarii. In ciuda tuturor celorpecare mi le-a spus prietena mea, chiar in acea zi mi-am executat planul §i m-am simtit foarte bine. Oamenii de treaba Ia care eram se aratau absolut consternati de intelepciunea §i de linistea mea //. Culcata la ora nova,p. 65 sculata dimineata, bujorii au rendscut pe obrajii mei. Eram mai Pompon ca niciodata. Din timp in timp ma duceam Ia Palla sa-i fac o scent; era pentru a ma distrapentru ca nu speram nici macar la o centima. Intr-o zi am primit o scrisoare, fart semnatura si cu un scris schimbat. [] Doamna, 0 persoana care doreste sa va cunoasca va °fell trasura pentru a merge sa vä plimbati la Copou, unde vi se va alatura curand. Incredintati-va in vizitiu, nu yeti regreta nimic. Sambata aceasta. Grabiti-va. ["] Pe cinstea mea ! puteam sa ma tem de vreo smecherie a lui Palla, dar ma plictisisem atat de tare incat nu am ezitat un minut, in ciuda aprehensiunii ce-o aveam (cunoscand personajul care, de mai multe ori, // ma amenintase cu aventuri rele), sap. 66 urc in caleasca, care mi-a fost trimisa la ora fixata. Fie ce-o fi, ma facusem foarte frumoasa. o rochie de catifea albastra, un mantou garnisit cu bland si o palarie, asemenea, din stofa rochiei. Eram foarte reusita. Trebuie sa fi totodeauna sub arme. Iata.-ma deci imbarcata. Am traversat orasul in trap Intins §i curand ne aflam la Fs. Unde ma ducea acest diavol de vizitiu cu chip bizar ? Nu §tiam nimic si, cum drumul devenea din ce in ce mai pustiu, m-am aplecat peste portiera si, in departare, 1 -am distins pe Palla cu un alt om, asteptandu-ma in fata portii unui han.p. 67 Inima imi batea putin mai tare ca de obicei recunoscandu-mi prietenul nesincer, dar sunt curajoasa si // stapanindu-mi nervii, ma pregatii pentru oarece lupta. Dandu-mi mana pentru a cobori din trasura, vazui pe chipul lui Palla ca intentia sa nu era de a ma strangula pe loc. Era zambitor si amabil si mi-a cerut iertare pentru acest incognito pe care a crezut de datoria sa sä-1 pastreze invitandu-ma la o ultima masa. Mi l-a prezentat de indata pe prietenul sau. Abia Imi aruncasem ochii asupra lui si am recunoscut pe printul Iona, fiul domnitorului4, pentru ca-i vazusem de o suta de ori portretul in vitrinele negustorilor din Ia§i. 3 Ion Gr. Ghica (1829-1891), militar, diplomati literat. A studiat Ia Freiburg, Parisi Geneva. Va detine pozitii importante: ministru de razboi (1862, 1866) *i de exteme (1862 1863), agent diplomatic la Constantinopol (1872-1877)i ministru plenipotentiar la St. Petersburg (1878). 405 www.dacoromanica.ro Palla pronunta un nume oarecare, prezentandu-mi pe prietenul sail. Am inceput sa rad. $tiufoarte bine cine sunteti, i-am spus. Este inutil de a incerca sa vä p. 68 ascundeti. As fi foarte stangace sa // ma fac ca nu vä recunosc cand figura dumneavoastra este atat de populara. Atunci, cu bunavointa, printul Ion a recunoscut ca aveam dreptatesica era, de fapt, fiul domnitorului. Mi-a sarutat mana cu o eleganta absolut pariziana si am devenit cei mai buni prieteni din lume. Intorcandu-ne impreuna Ia Iasi, Palla, care parea vesel, mi-a zis ca, daca eram foarte amabila, ar trebui sa le ofer o cina 0 sa va trimitem tot ceea ce trebuie pentru aceasta, a adaugat printul. Am acceptat $i, dupa masa, Palla s-a ridicat si s-a adresat printului in limba lui stalcita din care incepusem sa inteleg cateva cuvinte. Inteligenta mea m-a facut sa ghicesc restul [...] Credeti, i-am spus lui Palla, in vreme ce-si punea mantaua imblanita, ca. p. 69sunt atat de proasta pentru a comite de cloud // on aceeasi greseala? Asta nu! Purtarea dumneavoastra fata de mine mi-a facut din promisiuni necazurisitrebuie sa fiti cu adevarat un om at acestei tarii pentru a crede ca nu ar trebui decat sa ne lasati singuri, pe printsipe mine, pentru a-i deveni amanta I Haideti, domnule, iesiti la racoare daca aceasta va tenteaza, * * Privind numeroasele scrisori de Ia Ion, etalate pe masa, ingalbenite de timp, p. 70 degajand acel miros trist pe care il au hartiile vechi, ma intreb daca mie, burgheza inteleapta de azi, mi-au fost scrise aceste epistole atat de inflacarate de dragoste, pe care nu le pot lega fara un regret si un surds ... Este cea mai frumoasa poveste de dragoste a mea, cea mai sincera, cea mai aleasa, iar anii se vor putea aduna peste mine fara ca amintirilesa-sipiarda intensitatea. Iata prima scrisoare pe care am primit-o de la Ion and abia imi parasisem locuinta modesta de la evrei, pentru apartamentul splendid pe care mi-1 aranjase el: [] Duminica dimineata Incantatoare Rose, nu este bal mascat. Nataraul nostru de mitropolit se opune. A considerat ea avem destula mascarada in biserica sa. Asadar, la revedere, pe diseard. Comanda o cina daca vrei. Te imbratisezG" din toata inima". 4 Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), domnitor al Moldovei(1849 -1853, 1854- 1856). 406 www.dacoromanica.ro $i iar: Incantatoare Rose, te-ai gandit to putin Ia mine? Nu m-ai uitat? Toata noaptea nu am visat decat la tine; mi se parea ca erai langa mine, ca te tineam in brate, ca te sarutam... Insfaqit, ca eram cel mai fericit muritor. Asta seara voi veni sa te vad, dar ceva mai tarziu pentru ca trebuie sa merg sa asist Iaedinta unui aka -zis Jochey Club ... Ard 5 Eufrosine Leroy, prietena frantuzoaica a domnitorului Grigore Alexandru Ghica, pe care o adusese de la Paris si o instalase intr-o casd la Iasi. Dupd incheiera domniei si stabilirea Ia Paris, se vor cdsatori. 6 Anne Gabrielle de Cisternes, vicontesa de Poiloue de Saint-Mars (1805 1872), scriitoare ce semna sub pseudonimul Contesa Dash. Desi maritata cu vicontele Saint-Mars atunci cand it intalneste pe printul Grigore Sturdza accepts sa vina cu el, in Moldova, si sa se casatoreasca. La interventia tatdlui acestuia, domnitorul Mihail Sturdza, cdsatoria este anulatd. Date bio-bibliografice si insemndrile ei de calatorie privind spatiul romanesc se gasesc in vol. IV al acestei colectii, p. 436-449. 7 Printul Grigore Sturdza (1821-1901), al doilea tiu al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza. Pentru exercitiile sale de halterofilce inlocuise halterele cu un vitel fusese poreclit beizadea VilerPrin interventia tatalui primise gradul de polcovnic in armata rusd. Dar, in timpul razboiului Crimeii si-a oferit serviciile sultanului si a primit gradul de general in armata otomand, sub numele de Muchlis Pasa. Dupd incheierea ostilitatilor a facut parte din comisia de trasare a noii granite dintre imperiul rusesc si Basarabia. In 1859 va candida la domnie, apoi a fost membru in parlamentul Romaniei. 407 www.dacoromanica.ro p. 74 P. 82 [Urmeaza relatarea casatoriei dintre contesa Dashsi printul Grigore Sturdza siavatarurile acesteia] p. 83 Soarta contesei nu ma tenta deloc //. Cu toate acestea, deoarece II iubeam pe Ion, am terminat prin a ceda si cu indrazneala caracterului meu aventuros mi-am zis Ca voi rezista mai bine decat Diana8 Ia persecutiisica nu ma voi lasa trimisa pachet cu atata usurinta. Totdeauna am avut o extrema Incredere in mine iar aceasta, calitate sau defect, mi-a reusit aproape constant. Deci, un popa a fost mituitsia fost stability ziva casatoriei noastre. Mi-am facut o rochie de satin alb brodata integral cu aur, aveam diamante in par, bratari pans la cot, eram superba si triumfatoare. Si, Ia miezul noptii, Intr -o mica biserica aproape de bariera Copoului, a fost binecuvantata casatoria Elvirei L doamna Boze, cu printul Ion G Amandoi eram nebuni de fericire;sidin adancul inimii p. 84 noi ne-am jurat, sincer, o dragoste eterna, o etema fidelitate. // Am revenit acasa unde ne astepta o cina delicioasa in timpul careia noi am visat si am facut planuri, pe cat de absurde pe atat de incantatoare Dimineata, spre ora saptesijumatate noi Inca dormeam and, camerista mea intra Ia mine cu un aer speriat. Ce este ? am Intrebat -o, facandu-i semn sa vorbeasca Incet pentru a nu-I trezi pe print. Politia! Consulul!... totcalabalacul! (camerista mea, se vede, era frantuzoaica). Am fost descoperiti, zisei Iui Ion, pe care aceste vorbe i1 facura sä se ridice pe o ureche§i nu avem decat un singur lucru de facut pentru a ne salva: trebuie sa negam, cu nerusinare, casatoria noastra, chiar in fata celei mai complete evidente Dar popa va spune// p. 85 Popa, nu-mi pasa de popa!...0 sa-i spun ca are orbul gainilorsiel ma va crede. In acest timp mi-am pieptanat parulsi-mipusei un lung capot de batist alb garnisit cu dantele; cand ai de luptat cu barbatii,siand acqti barbati sunt inamicii tai, trebuie sa fii frumoasa. Cred ca eram cel putin foarte dragalasa intrand in salon unde am gasit, intr-adevar, pe consulul Frantei insotit de doi sau trei sau patru localnici. I-am salutat, i-am invitat sa se aseze si, asezandu-ma eu insami, m-am adresat consulului pentru a sti carui fapt datoram onoarea acestei vizite matinale. Doamna, mi-a zis, v-ati maritat, asta-noapte, cu printul Ion... Am scos un tipat de uimire. p. 86 Da, doamna, la bariera Copoului // si cum sunteti maritata si in Franta, acesta este un mic caz de bigamie. Dar cine v-a povestit aceste baliverne? strigai eu, razand cu hohote. Oh, vai! ma luati drept o imbecila? Credeti dumneavoastra ca, find maritata, asa ati spus dumneavoastra,asindrazni sa contractez o unire identica Intr -o tars care cu greu ma suporta §i, astfel, sa le dau inamicilor mei posibilitata de a ma prinde? Haida de! este o nebunie ! 8 Contesa Dash ii luase numele de Diana atunci cdnd a fost botezata in ritul grec ortodox, Inainte de cununia cu Grigore Sturdza. 408 www.dacoromanica.ro Informatiile noastre... Informatiile voastre sunt grqite, domnule, zisei eu cu semetie. Au existat martori la aceasta casatorie? Nu. Ati facut o casatorie secrets. Doar popa, plin de remu§cari... Popa! Popa! Iata un popa dragut! Cer sä fie cautat imediati sa facem confruntare. Ah! credeti ca ma voi lasa intimidate // de calomnii sau delatiuni! EiP. 87 bine, yeti vedea...Si eu, recunoscuta de inocenta, va declar, domnule consul, ca ma pun sub protectia dumneavoastra, pe care, in plus, mi-o datorati. Va aflati aici pentru a proteja pe compatriotii dumneavoastrai, daca mi-o refuzati, o voi spune intregii Europe. Mergeti sal cautati, mai intai, pe popa §i vom vedea dupe aceea. Popa nu era departe. A sosit, cu chipul rava§it. Consulul a inainta spre el §i m-a aratat. Recunoa§teti pe doamna drept persoana pe care ati unit-o cu Alteta Sa? L-am privit pe preot drept in fata Indrazniti sa spuneti ca m-ati vazut vreodatd, ii spusei cu un superb aplomb. // p. 88 Eu cred... eucred... agangavit el, speriat. Ce credeti? strigai; ce credeti ? Nu e vorba de a crede, e vorba de a jura. Puteti sa jurati aici, pe sufletul §i con§tiinta voastra, in fata acestor domni, ca eu sunt cea pe care ati cununat-o noaptea asta? Uite, priviti-ma! Intre frumoasa mireasa inve§mantata in satin alb brodat cu aur, acoperita de perle §i de diamante, a carei fata modesta, rozaliei dulce aproape disparea sub un voal de dantela de matase i expresia furiei care eram in acel moment, un om mult mai abil decat bietul popa ar fi ezitat. L-am tulburat atat de bine prin ochii mei, prin atitudinea mea, prin cuvintele mele, incat nu tia ce sa face, iar cand consulul §i-a repetat intrebarea: 0 recunoateti pe doamna drept // persoana pe care ati unit-o asta noapte cuP. 89 Alteta Sa? El m-a privit din noui, vazandu-ma scotandu-i limba, in batjocura, si -a ridicat ochii spre cer §i a fugit tipand: Diavolul! Diavolul! Ei bine ! spusei consulului dezamagit, ce credeti?... Ca sunteti o abila comedians...i ca jucati admirabil cu limba. Joe Incai mai bine cu picioarele, am raspuns ascunzandu-mi un nebun imbold spre ras; dar, reluandu-mi imediat seriozitatea: Ati volt sä aveti un pretext pentru a ma indeparta de print. Astazi ma acuzati de bigamie, maine yeti spune ca sunt o hoata. Am diamante. Prea mult, spuse unul din asistenta. Am salutat, gratios pe autorul // amabilei intreruperi §i am continuat. p. 90 Dar, va avertizez, domnule consul, ca dumneavoastra trebuie sa ma aparati §inu sa ma atacati. Vedeti ce s-a intamplat cu ridicola dumneavoastra acuzatie de bigamie. Sper ca sunt libera sa ma retrag? Ridicandu-se ace§ti domni, le-am facut o reverenta de menuet §i m-am dus repede sa povestesc lui Ion cum m-am debarasat de ace§ti inoportuni, care tulburasera atat de urat prima noastra dimineata de casnicie. 409 www.dacoromanica.ro Seara, unul dintre prietenii printului, maiorul G .., i-a scris ca tatal sau it chema imediat. El zise ca da curs invitatiei, dar masa intinsa pentru cind era atat de tentanta $i Ia fel gandul de a petrece o sears impreund, incat Ion uita ordinul primit //. p. 91 A doua zi, maiorul trimise printr-un comisionar urmatoarea scrisoare: Dragul meu print, Va scriu in mare gabs. Nu v-ati prezentat ieri seara la ordinele Altetei Sale ! Totusi mi-ati raspuns ca yeti veni. V-am asteptat pana la miezul noptii. Acum nu este decat cel mai vechi si cel mai sincer devotat 410 www.dacoromanica.ro mult valorezi, nu te schimba odata cu timpul, ca sa te regasesc totdeauna a§a cump. 94 te-am cunoscut, bunk sensibild, plind de sentimentul onoarei. Nu am cuvinte pentru a-ti spune tot ceea ce gandesc Si tot ce simte inima mea. 0 ! Rose, adorata mea ! de ce nu e§ti tu aici pentru a te strange in brate §i sa-ti spun prin viu grai vorbele de dragoste care imi and buzele ! 0, adorata mea !sunt nebun, nu §tiu ce spun, crede-ma, aproape mi-am pierdut judecata. Aceasta scrisoare nu are nici un sens. Adio, Rose, adio, tu care e§ti ce am mai scump pe lume. Te iubesc Ia nebunie, te imbrati§ez din toata inima. Adio, Inca °data, adio. I. G.,, Astfel s-a incheiat scurta noastra poveste de casatorie. Ion in Inchisoare, nu mai aveam de luptat decat pentru a pleca onorabil. Plangand, i-am sarutat scrisoarea §i Incepusem sa-i raspund, cand ni§te strigate fioroase au izbucnit// sub ferestrele mele: La moarte frantuzoaica ! La moartep. 95 frantuzoaica !". Vestea arestarii printului s-a raspandit §i, cum lumea ii iubea mult, furia ei s-a pravalit asupra mea. Hotararea mea a fost luata repede. Am scris consulului francez Ca find atacata in casa mea, §i neavand nici o siguranta, ma voi refugia la el, cum s-ar spune, pe pamant frantuzesc, a§teptand sa pot pleca... Adaugai ca. §ederea mea la consulat nu-i va produce nici un necaz. Aveam sä aduc cu mine camerista §i un excelent bucatar; cum nimic, in acea vreme, nu-mi schimba buna dispozitie, am adaugat ca imi va face placere sal invit la masa mea, care va fi, fard indoiala, mult mai buna decat a lui". Fara a a§tepta aprobarea 411 www.dacoromanica.ro descotorosesc la pret de nimic, $i, toalete in mainile mai multor croitori de rochii, carora le furnizasem stofele; nu mi-au lasat ragazul sa a$tept confectionarea lor. Au fost pierdute. Urmatoarea scrisoare de Ia Ion m-a hotarat imediat: // p. 100 Ingerul meu drag, au impins tirania pana a ma opri sa-ti scriu; sunt spionat cum nu se poate mai sever. Am primit scrisoarea ta ieri sears, cat am sarutat-o, cum am muiat-o cu lacrimile mele ! I-am scris lui G. ... sa alba grija de tine, sa-ti gaseasca o trasura buns $i un servitor de incredere care vorbe$te franceza...In ceea ce prive$te cei 200 de galbeni, ei sunt deja transmi$i consulului. Ingerul meu adorat, nu te opri nicaieri in calatoria ta, du-te direct la Paris. Daca iti face rau marea, nu lua drumul Constantinopolului. Nu face imprudente, ca sa ajungi acasa Ia tine in bund sanatate. La sosirea ta, scrie-mi, pentru ca vei gasi, deja, la tine, scrisorile mele. Adorata mea, iube$te-ma totdeauna a$a acum te iubesc eu. Pentru mine s-a slar$it, numai este nici patrie, nici noroc, nu mai vad, nu mai gandesc decat Ia tine. 0 sa te intalnesc curand $i te voi urma peste tot. Existentele noastre sunt legate cu lanturi trainice. Am fost creati unul pentru altul. Sunt nebun. Las pana, yin [paznicii]. Adio, adorata mea. Te imbrati$ez din toata inima§i,pentru toata viata, sunt adoratul tau. I. G. " // p. 101 Pe de alts parte, maiorul G....nu-mi lasa nici o indoiala asupra nevoii de a fugi, pentru siguranta mea, fara a ma opri pe undeva. S-au luat masuri severe in privinta mea", spunea el; totul era prevazut pentru cazul in care eu m-a$ fi abatut de la linia ce-mi fusese trasata. Mi se pregatise o trasura, ni$te cai§iun servitor. Maiorul m-a anuntat ca totul era platit pana la Galati $i ca eu nu trebuia sa ma ocup de plata chiriei trasurii, plata servitorului $i bac$i$ul surugiilor. El, de altfel, m-a sfatuit sa nu ma opresc la Galati pentru ca, in acest caz, se dadusera ordine severe pentru a ma expulza imediat. Scrisoarea sa imi ura un ironic drum bun $i termina cerandu-mi inelul cu diamant pe care mi-1 daruise Ion in ziva casatoriei // noastre. P. 102 Daca it dadeam Ia un pret rezonabil a$ fi platita imediat. Am parasit la$ii $i, in timpul calatoriei mele mi-a fost remiss, in secret, o scrisoare de la Ion, unde se gasea acest pasaj: Au venitsa -misfarme catu$ele ! Sunt liber ! Marti, de la ora zece !Ana Ia miezul noptii, am stat pe balconul de la Socola pentru a te vedea trecand, pentru a-ti trimite un ultim sarut, un ultim adio. Tu te-ai oprit sub pretextul de a aranja ceva Ia trasura. Te-am vazut ! Ti-am facut semn cu batista. Ti-am trimis un sarut promitand sa nu te uit niciodata. Erai imbracata intr-o rochie neagrA, cu o palarie de pai. Langa tine aveai un servitor imbracat in gri, cu o palarie fantezi. " Scrisese pe hartie de format mare $i scrisoarea continea douasprezece pagini, toate pline de dragostea cea mai exaltata $i de fierbintea dorinta de a abandona totul // pentru mine. Urcam doar sa luam un foarte scurt citat pentru a arata cat de mult P. 103 ma iubea. Generalii se Mese cu victoriile lor, poetii cu cantecele lor, de ce o femeie sa nu se bucure de o cucerire atat de totals ? 412 www.dacoromanica.ro Fericit vapor ! Tu ascunzi in pantecele tale floarea pe care o iubesc cel mai mult! Condu-o in tara sa natala, Ia fel de proaspata si de pura cum ti-am incredintat-o. Nu cred ca dragostea care a dictat aceasta fraza uluitoare ar fi demna de a ne bucura ea a inspirat-o. Mai departe, gasesc acest pasaj; este vorba de prietena mea Olimpia. Este gata a-1 parasi pe A... pentru a urma un batran care s-aoferit sa-i plateasca datoriile. /1 Aceasta chiar cu consimtamantul sotului ei...Ce murdarie!... Doamne, Doamne!...Mi-ar place mai bine sa fur si sa omor, pentru a-i da cele ce-ip. 104 trebuiesc unei femei iubite, deck sa consimt la o asemenea intelegere! Adio! Adio, Rosina mea! Drum bun, mititica mea! Te imbratisez, repetandu-ti mereu: te iubesc! te iubesc! La revedere! La revedere, la Paris. Nu ma uita. Gandeste-te putin Ia mine. Adio! Adio! Sunt pe toata viata sotul tau prea iubit, I. G. " Astfel, el nu considera casatoria noastra rupta si credea, din toata inima, ca va putea sa scape si sa vina sa traiasca cu mine uncle vei voi si lard a ma parasi vreodata". Era tanar, Ia fel si eu ! In ciuda tristetii efective pe care o aveam de a-I parasi pe Ion stiindu-1 tare nefericit, aveam in mine, innascuta, pasiunea pentru calatorii pe care imediat le-am efectuat II distrandu-ma prin diversitatea peisajelor, incidentele de pe drum iP. 105 importanta oamenilor cu care am intrat in contact. [Urmeaza un pasajin care povesteste cum a petrecut cateva zilela Constantinopol, unde 1-a intalnit pe scriitorul Theophile Gautier, care a facut mare haz pe socoteala relatarilor ei despre contractarea casatoriei cu beizadeaua si avatarurile derivate din aceasta.] Dar, trebuie sa spun ca nimic nu a reusit sa-i clinteasca nebunul sau amor. p. 107 Hotararea sa era ferma de a mi se alatura la Paris, fie in secret, fie cu aprobarea tacita a tatalui sau, care it adora si care stiam ca era disperat de trist pentru fiul sau. Cu certitudine, daca domnitorul a utilizat forta fats de mine, daca a facut sa fiu condusa, pe neasteptate, la frontiers, daca m-a despartit de Ion, eu nu as putea, cu toate acestea, din spirit de dreptate, sa-i port pica pentru severitate. A actionat ca un tats prudent si, in plus, ca un tats iubitor, pentru ca a luat masurile in asa fel incat sa-i arate o binevoitoare solicitudine iubitei fiului sau. Am primit de la el un cadou frumos si m-am aratat foarte recunoscatoare, caci nu eram atat deP. 108 proasta II sa-mi fac iluzii si sa cred intr-o casatorie recunoscuta. Am inteles foarte bine ca printul G.... n-adorit o dansatoare fantezista in familia sa si am recunoscut cu franchete, ca nu-i voi purta ranchiund ci, dimpotriva, gasind ca a actionat cum era drept sa o faca...M-am lasat antrenata de Ion sa contractez aceasta unire nebuna dar, cu sentimentul foarte viu ca amandoi jucam o comedioara unde deznodamantul avea sa fie, Ia fel ca pe scend dupa ce a cazut cortina, ca fiecare sa-si reia libertatea...si, in fond, credeti ca m-ar fi amuzat sa fiu cu adevarat printesa, obligata sa traiesc conform etichetei, sa flu atenta la cuvintele mele si sa-mi calculez miscarile? Nicidecum. Mai presus de once, imi iubesc independenta. Nu am sacrificat-o p. 109 413 www.dacoromanica.ro niciodata si // totdeauna mi-am urmat fanteziile, care m-au dus de ici, colo... Daca ar fi sa-mi reincep viata, as face la fel ... Parasind Moldova ca printesa in dizgratie, am intreprins, deci, cea mai frumoasa calatorie din lume [...] // p. 160 De la Milano m-am dus la Venetia, unde am fost mutt sarbatorita ... Din cand in cand mai primeam cate o scrisoare de Ia printul Ion. Dar, in plus, ele se rarisera ...Se simtea ca bietul baiat isi pierduse toate sperantelesi,cu siguranta, nu avea cu p. 161 ce sa-si // apere macar umbra uneia dintre ele. Marea lui ingrijorare venea, de asemenea, din lipsa banilor. Este bine sa-i dispretuiesti dar, trebuie totusi sa recunosti ca, fara ei, nu poti face nimic. Prietena mea Olimpia, care traia cu printul Cant..., imi dadea, de asemenea, stiri despre el, cateodata Stiam bine ca, in ciuda tuturor, daca m-ar fi revazut, aveam sa-mi recapat vechea putere asupra lui, dar cum sa fac ? Nu ma puteam gandi sa ma intorc la Iasi. Eram prea cunoscuta pentru a indrazni sa fac asta ... Cu toate acestea, cum ma intorsesem la Paris in 1855, razboiul cu Rusia find declarat, am profitat de tulburari si de confuzia din birouri pentru a cere un pasaport pentru Bucuresti, unde am spus ca voiam sa merg sä fondez un magazin de parfumerie. Mi 1 -au dat fara ezitaresi,din nou, dupa o foarte scurta sedere la Paris cat timp mi-am reinnoit // toaletele si am aruncat o privire p. 162 asupra casei mele din Chaville, am plecat Ia Bucuresti unde speram sa gasesc un mijloc de a-I revedea pe Ion. p. 163 9 Printul Ivan Feodorovici Paskevici (1782 1856), feldmaresal rus, print de Varsovia, conte de Erevan, guvernator al Poloniei, comandant suprem at armatelor imperiale. 414 www.dacoromanica.ro adaugat ca trebuia sa-i spun ca, daca aveam dinti frumosi, nu era pentru a rontai mere verzi ci, mai degraba, perle si diamante. Perfidul mi-a raspuns ca nu era atat de bogat incat sa faca din mine amanta lui dar ca, pentru un singur sarut, imi va da orice doresc. Ei bine ! i-am spus, pentru un an sau pentru o zi este acelasi pret. Atunci el a zis ca accepts mai bine // anul; dar, cum a doua zi nu a revenit si p. 166 nici zilele urmatoare, m-am dus Ia hotelul sau si, in ciuda precautiilor de a lasa sa se ajunga pans Ia el, i-am trimis o vorba prin care-i spuneam ca, daca nu ma primeste imediat, voi sparge totul acolo. Nu a§ fi facut nimic, dar amenintarea mea 1-a speriat. M-a primit imediat si m-a intampinat cu surasul pe buze, cautand toate pretextele posibile, pentru a-si scuza comportamentul. Dupa o lungs conversatie ne-am despartit buni prieteni. Am primit de la el cadouri scumpe si, printre alte lucruri, un ceas pe care inca ii am. Tot aia este, continui sa cred ca i-a cam fost fortata mana. La Bucuresti se dadeau un fel de baluri, unde nu se dansa, dar la care femeile se aratau mascate. Intr-o seara m-am dus, impreuna cu o // frantuzoaica, in trecere,P. 167 la fel ca mine, prin Bucuresti Datorita elegantei dominourilor noastre negre, Impodobite integral cu dantele de Chantilly, am fost imediat anturate. Prietena mea era putin nauca si, In timpul unei conversatii pe care am avut-o cu niste ofiteri, a Intrebat de ce spunem marea neagrci. Ea a fost astfel numita, i-am spus, pentru ca englezii si francezii au venit sa arunce ancora10. Acest deplasat joc de cuvinte a avut un succes nebun. A fost repetat de o suta de on in acea sears, iar a doua zi a facut Inconjurul orasului. Iata-ma ducand in spinare §i reputatia unei femei extrem de spirituale si, cum aveam obiceiul de a spune tot ce-mi trecea prin cap ceea ce, dintr-o parere preconceputa, era gasit absolut adorabil, nu mi-a fost prea greu sa-mi sustin noul rol. // Bufonul maresalului print Pa I° Joc de cuvinte intraductibil in romans bazat pe asemhnarea de pronuntie a cuvintelor ancre (ancora)giencre (cerneala). Interpretarea hazlie data frazei era ca englezii si francezii au venitsa aruncecernealii". 415 www.dacoromanica.ro era adorabil), toata plina cu pene roz de marabu §i un mantou de catifea neagra, garnisit cu dantela, care ajungea pana la tivul fustei, o adevarata capodopera a lui Dieulafait. A doua zi dimineata, eliberata de credulitatea §i de exaltarea vanitatii, ma apucasem sa Incui la loc aceste obiecte pretioase, cand mi-a fost remis un plic Mareyalul Pao va primi pe Domni,soara Elvire Bonze chiar aslazi la ora unu dupa-amiazii. II p. 170 Am ajuns la mass cu o figura atat de triumfatoare incat toata lumea a exclamat ca am avut audienta. Am zis, efectiv, avand aerul de a fi modesta, Ca audienta era imediatpica, indata ce voi inghiti cotletul, ma voi duce, razboinicapi eu, sa ma pun sub armele mele. A fost un mare hohot de ras ... Rose Ia marepl Rose...Rosette...mica Rose Pompon!...Eh, domnilor! nu am fost eu printesVi ...Cu toate acestea tinerii mei ofiteri se stricau de ras §i ma asigurara ca nu voi vedea nici macar profilul mustatii albe a mareplului...I-am lasat sa glumeasca in voie Si m-am intors sa ma imbrac. Trasura fiindu-mi comandata, eram radioasa cand m-am a§ezat pe pernele ei...De ce ? nu §tiam. Chiar §i numai pentru placerea de a obtine un lucru foarte dificil, chiar aproape imposibil laIIacea ora prietenii mei asistard la plecarea mea Si, ironizandu-mä mereu, mi-au zis Ca voi fi primita de p. 171 unul dintre servitorii mareplului Ar pierde un personaj atat de important zece minute sa vorbeasca cu o pasarica de teapa mea? Cu toate acestea, am plecat foarte sigura, simtindu-mä frumoasapifoarte bine dispusa. Am ajuns la palat la ora unu fix. Lume nebund in anticamera. M-am a§ezat, modesta, deoparte, ca o persoana bine crescuta. Mi-am a§teptat randul ... La ora trei a dupd-amiezii nu fusesem chemata,sinici altcineva. Deodata a avut loc un §oc electric. Toata lumea s-a ridicat. Mare§alul a traversat sala. Inca 11 vad, cu alura sa mare*" §i parul alb. S-a intamplat ca ochii sai sa se opreasca imediat pe mine; pi,informandu-se cine eram, s-a suparatIIfoc pe ofiterii sal care au facut sa atepte p. 172 o femeie §i o parizianca. A intrat in camera sa §i am fost imediat convocata in fata lui. Introdusa II Referire Ia faptul Ca fusese maritata cu beizadea Ion (Iancu) Ghica. 416 www.dacoromanica.ro Mi-am facut, din nou, reverenta si am disparut, beata de fericire...Eram atat de mandra!...Cand am coborat din trasura in fata hotelului, prietenii mei ma asteptau... Ei bine, Pompon? Imposibil sa-mi pastrez secretul...Mi-am marturisit victoria...diseara supeumaresalul deschizand up... Au izbucnit in ras... Pun pariu cu tine pe orice vrei: o bijuterie la alegere, ca ilustrul nostru sef va face sa fi primita de unul dintre tinerii sai aghioanti, a strigat Nicolae B. ... Tii pariul? // Domnilor, a adaugat Sap V....,daca Rose cineaza intr-adevar cuP 174 maresalul, not ii vom oferi prietenei noastre un ceas de onoare... pentrua-i aminti ora cu adevarat grandioasa a victoriei sale. Ne-am inteles? Toti au aprobat acest plan...I-am lasat pentru a merge sa ma odihnesc cateva momente si pentru a reface o toaleta In care bratele si umerii vor fi expusi, cu mandrie, in splendoarea unei rochii de catifea purpurie. // p. 175 417 www.dacoromanica.ro rotindu-ma, aruncandu-ma inainte sau cabrandu-ma ca o balerind spaniola. // Amintiti-va gravurile lui Gavarni'2 pentru a va imagina silueta mea. Marealul se ridica §i, antrenat de impetuozitatea cu care ajunsesem sa dansez, mi-a tinut companie da, aceasta nu a durat decat un minut, dar am avut onoarea de a-1 vedea executand un pas fantastic a carui bizarerie m-a tintuit in loc §i m-a facut, apoi, sä ma arunc pe o canapea, cuprinsa de un ras nebun a carui izbucnire mi-a fost foarte greu sa o calmez. Acea zi a fost 21 aprilie, aka cum o dovede§te un mic pachet pe care 1-am regasit in hartiile mele, cu aceasta inscriptie: Flori de liliac culese pe 21 aprilie in grildina Palatului $tirbey, ocupat de maresalul P....Marea zi a fericirii pe 27 a aceleiasi luni ..: el a plecat ..." p. 179 Nu vreau sa uit a spune ca darul ce mi 1-a facut acest ilustru personaj // era de o valoare princiara. Am cinat cu el in fiecare seara, de la 21 pans la 27si,de fiecare data mi-a dat, pentru fanteziile mele", frumoasa alma de o mie de ducati, adica 12 000 franci. In ceea ce privqte permisiunea mea de a intra in Rusia, el nu mi-a acordat-o pentru moment", rezervanduli dreptul de a mi-o trimite ulterior. L-am urmat cateva zile pe marepl in deplasarea lui §i peste tot am fost sarbatorita; la una dintre opririle noastre am primit, intr-o dimineata, acest bilet care a fost adresat multor femei: Uncle? Cand? Cat?" Era semnat de generalul Con ...Nu am inteles nimic §i i-am scris imediat: Uncle? la mine. Cand? in seara asta. Cat? ..." Aici am pus un semn de exclamatie Generalul a venit in fuga mare, mi-a sarutat mainilesimi-a cerut sa-i iert // P. 180 biletul. I-am, spus ca nu am inteles ultima intrebare §i, cum el mi-a explicat-o foarte pesleau,1 -am dat peuseafara, spunandu-i ca fac ceea ce-mi place, ca-mi urmez capriciile, dar nu accept sa ma targuiesc. El s-a retras plouat §i nu 1-am mai intalnit. Mania de a calatori m-a cuprins din nou. Am parasit tam traversand, fara nici un incident, muntii Carpati §i Transilvania. M-am reintors in Italiasi,de acolo, abandonandu-ma unui ciudat capriciu, m-am imbarcat pentru China. Da, chiar pentru China! ... 12 Gavami (1804-1866), pseudonimul lui Sulpice-Guillaume Chevalier, graficianticaricaturist francez colaborator la revista umoristica Le Charivari". 418 www.dacoromanica.ro FERDINAND QUESNOY Medic militar al cartierului general al armatei franceze, doctorul Ferdinand Quesnoy a fost unul dintre primii corespondenti voluntari de front ai revistei L'Illustration". in primele luni dupa intrarea FranteisiAngliei in razboiul cu Rusiace avea sa se numeasca razboiul Crimeiipresa nu iii trimisese Inca gazetarii pe langa armatele beligerante, asa incat once informatie primita de Ia locul faptelor era bine primita. Pe 4 iunie 1854, dr. Quesnoy expediaza redactiei prima sa corespondenta, de Ia Varna, unde ajunsese cu doua zile inainte, la bordul bastimentului Cacique", in suita generalului Francois Certain de Canrobert, comandantul primei divizii a trupele expeditionare franceze. Tot acolo fusesera concentrate si primele contingente britanice, jar soldatii celor doua tari aliate fraternizasera la scull timp dupa sosire, band vinul autohtonsitoastand pentru victorie in campania abia inceputa. Peste tot era o mare forfota. Medicul descria, foarte plastic, aceasta atmosfera: Este, astfel, de inteles miscarea, agitatia care stapaneste in oral si in port; se izbesc, se precipita ca intr-un balci. In fiecare moment, batalioanele debarcate traverseaza orasul pentru a se duce in tabard. Sunt vanatori pedestri, sunt zuavi, trupe de linie din mai multe regimente peste care luceste casca dragonilorsitank burnusul spahiilor. Muzica regimentelor engleze merge, curtenitor, Inaintea trupelor noastre, care vad in aceasta o confraternitate, o uniune intima. De asemenea, independent de efectul produs asupra maselor, fiecare om iii manifests propria impresie golind, impreuna cu un camarad din armata engleza, un pahar din vinul tarii pentru succesul armatelor noastre." Apoi el prezinta situatia sanitara a Iocului. Expeditorul se bucura de existenta unei cazarmi daca nu frumoasa cel putin spatioasa" care avea sa slujeasca de spital, in care, pentru moment, nu se afla nici un bolnay. Dar existenta in preajma orasului a unui lac it nelinistea pe medic, gandindu-se la frigurile palustre ce le-ar fi putut provoca trupelor stationate acolo pe durata Intregii vefi. Corespondenta era incheiata cu o stire de ultima ora: in chiar acel moment, generalul Canrobert se pregatea sa treaca in revista cei 6 000 de soldati din subordinea sa. intr-un post scriptum, medicul iii anunta intentia de a continua sa expedieze redactiei, de la teatrul razboiului, informatiisidesenepentru ca, asa cum se va vedea mai jos, autorul era si un talentat plastician amator. Materialul a aparut in L'Illustration" no. 591 din 24 iunie. In urmatoarea corespondenta de la Varna, datata 26 iunie, si publicatain L'Illustration"no. 595 din 22 iulie 1854, dr. Quesnoy face o prezentare amanuntita a aspectului trupelor franceze si engleze in comparatie cu cele otomane, foarte saracacios echipatesi hranite, dar bine instruite. Pasajul cel mai extins al articolului este dedicat basbuzucilor, trupe neregulate, de adunatura, greu de stapanit si de comandat, coloratiSispectaculosi ca aspect amintind de tipurile create de unul dintre importantii pictori italieni de scene cu briganzi din secolul al XVII-leadar cruzisipericulosi: Sunt veniti din toate colturile imperiului, din toate tinuturile musulmane. Gasesti turci din Asia, kurzi, cerchezi, egipteni, tripolitani, tunisieni si chiar arabi din Algeria $i kabyli. Fiecare dintre acestia, cu costumul propriu, formeaza grupurile cele mai variate $i cele mai pitoresti pe care le poti vedea. Sunt oameni care alearga la razboi pentru placerea jafului si distrugerii,Sitrebuie sa recunoastem ca au aspectul ocupatiei lor. Minunat drapati in zdrentele lor, ii poti lua drept niste banditi de Salvator Rosa. $i sunt frumosi vazuti in afara exercitiului functiunii; dar sunt convins ca, vazandu-i iesind din marginea padurii, multe inimi viteze ar bate de emotie. Nedisciplinati, desi -asculta de seful ales de ei, fara solda si, in consecinta, fara mijloc de existenta, acesti soldati au devenit talhari. Tot tinutul pe care 1-au strabatut intre punctele fortificate 419 www.dacoromanica.ro ale turcilor.;1avanpost irile rusesti a fost pustiit. Dar chiarsiacesti oameni sunt susceptibili de a fi disciplinati si nu ma indoiesc ca, cu niste sefi energici si o solda care i-ar pune Ia adapost de nevoi, se va constitui un corp regulat care ne-ar aduce servicii de cercetasi". Pentru sustine asertiunile, dr. Quesnoy Ii insoteste textul de o schita. Campamentul bacbuzucilor in fanturile Varnei pe 25 iunie 1854 pentru care alesese cateva tipuri reprezentative din hoarda acestor razboinici salbatici, imbracati in vesminte caracteristice zonelor din care proveneau: un algerian cu burnus amplu $i lance, doi turci cu turbane marl$isileahul plin de pistoalesiiatagane, unul dintre ei fumandu-ii tacticos ciubucul, §i untunisian cu cepchen bogat ornamentat cu fireturi gi lungile maneci prinse la spate pentru a nu -1 incomoda in miscari. Urmatoarea corespondenta, intitulataLa Dobrudja. De Varna a Custendje,expediata tot din Varna si datata 25 august, a fost inserata, datorita extinderii sale, in doua numere succesive ale revistei L'Illustration", 604 din 23 septembrie$i,respectiv, 605 din 30 septembrie 1854, ce sunt traduse mai jos. 'in cea din urma sunt publicate gi cateva desene ale autorului, foarte relevante pentru pasajele din text.Mangaliaofera o vedere luata de Ia malul marii, din preajmaunormori de vent.In departare se vad acele cateva case mai aratoase, din piatra,siminaretele celor doua moschei despre care relatase in corespondenta. Pe plaja se afla mai multi militari: in prim plan, spre stanga, se disting un ofitersiun soldat francez in tinuta de campanie, cu ranita in spinaresisprijinit in pusca; apoi, grupati In centrul compozitiei, doi often turcisiunul francez, care fumeaza dintr-un ciubuc lung, In vreme ce un comandant de spahii converseaza cu un ofiter de marina. In golf era ancorata o corabie, majestuos decupata pe cer. 0 alta ilustratie prezintaCampamentul zuavilor la Constanlaunde, In prim plan, spar corturile pe rang care isi fac delucru sause destind acesti redutabili infanteristi. Restul ora.sului, ravasit de razboi, este supus unei vederi indepartate, pentru a nu accentua $i mai mult dezolarea mediului. Minaretul singurei moschei din localitate se Inalta, zvelt, facand pandant catargelor unei corabii at carei corp este ascuns de faleza inalta. Orizontul larg al marii, pe care nu plutea decat un singur vas, departe, da un aer de perfectalinisteacestei imagini. In ultima schita,Put in Dobrogea,medicul I i revelssiinteresul pentru aspectele etnografice ale locurilor pe care le vizita: in preajma unui copac batrOn se vede una dintre acele fantani din care apa era scoasa cu greutate, prin actionareaunuiax la care imping trei turci in vreme ce alti doi, stand in picioare pe uria.sul ghizd de plata, observe ridicarea ciuberelor umplute cu lichidul binefficator. Desi promisese editorilor ca le va trimite informatii de-a lungul intregii campanii, colaborarea luiFerdinand Quesnoy la L'Illustration" se limiteaza doar la aceste patru materiale. Dar, receptivitatea redactiei la articolele trimise de el denote ca medicul nu era unul dintre acei corespondenti ocazionalisidintre acei artisti documentaristi ad-hoc, patrunsi mai mult de dorinta de a consemna un eveniment Para prea mare importanta si de a se vedea publicati de o revista prestigioasa sicu tiraj mare, fail insa a avea la indeminasiresursele de exprimare plastica expresiva si coerenta, ci era un excelent observator a tot ceea ce se intampla in jurul sau, secondat de un abil manuitor al penei $i al creionului de desen, ce-i permiteau sa-si imbrace in cuvinte $i In imagini elocvente impresiile de teren. Dupa incheierea ostilitatilor, Ferdinand Quesnoy da la lumina un volum in care si-a sintetizat experienta sa din timpul campaniei,Souvenirs historiques, militaires et medicawc de l'armee d'Orient (Paris, 1858). La intervalul unei decade si jumatate, medicul is parte la razboiul franco-prusian, in urma caruia scoate o noun carte,Campagne de 1870 Armee du Rhin(Paris, 1872). Despre contributia doctorului Ferdinand Quesnoy Ia documentarismul de front a scris Adrian- Silvan Ionescu,Crucesisemiluna. Razboiul ruso-turc din 1853-1854 in chipuri fi imagini,Editura Biblioteca Bucurestilor, Bucuresti, 2001, p. 36-41, 195-196, unde a publicat pasaje extinse din corespondenta acestuia. 420 www.dacoromanica.ro FERDINAND QUESNOY Corespondental Dobrogea2. De la Varna la Constanta3 Varna, 25 august 1854 (...) Doua zile de mars ne separau de Mangalia; cateva sate mizerabile ne-aup. 215 marcat popasurile5ietapele. Aspectul general at tinutului a devenit mai trist; culorile au disparut iar ierburile salbatice inalte ne invaluie §i ingreuneaza teribil marw I.// Dar avem o speranta care ne anima, aceea de a ajunge la Mangalia, distins, inp. 216 mod pompos, cu numele de oral §i unde, in naivitatea sa, soldatul spera sa gaseasca, daca nu neaparat abundenta, cel putin cateva mici placeri de-ale gurii, de care toata lumea are mare nevoie. Dar, o noua deceptie: acest ora§ atat de dorit este, Ia fel ca toate celelalte locuri pe care le-am intalnit, o ingramadire de bojdeuci ruinate ai caror locuitori au fugit din fata avangarzilor de cazaci. Cu toate acestea, Mangalia are veche obar§ie: Strabon4 ne-o prezinta sub numele de Callatis, locuita de o colonie de oameni din Heracleea Pontului, fondata de ni§te megarieni5. Romanii au avut aici, fara indoiala, daca nu un ora§, cel putin un post militar pe pintenul care se avanta in mare, pentru ca s-au gasit cateva crampeie de coloane §i pietre cioplite care trebuie sa fi apartinut unor edificii de constructie solids. De altfel, nu este unicul vestigiu de la acest neam cuceritor pe care it intalne§ti in Dobrogea. De Ia Balcik6 la Constanta, §i de acolo,si in special Ia sud de Valul lui Traian, pe varfurile inalte se gasesc asemenea marl blocuri de piatra care indica Traducere dupa La Dobrudja. De Varna a Custendje, in L'Illustration", nr. 604, 23 septembrie 1854 §i nr. 605, 30 septembrie 1854. 2 Dobrudja. 3 Custendje. 4 Strabon (c. 58 i.Chr.intre 21$i25 d.H.), geograf grec, autor al lucrarii Geografia. 5 Locuitori din Megara, important ora. din Grecia. 6 Balchick. 7 Razboiul ruso-otoman din 1828. 421 www.dacoromanica.ro apa necesara populatiei si un lac mare, a carui apa a devenit salcie de la infiltrarea marii grin nisip, poate servi pentru adaparea turmelor. In Imprejurimi tinutul este la fel de necultivat, Ia fel de gol ca peste tot aiurea, si te Intrebi de unde Isi procura localnicii graul, pe care il macina morile ce bat aerul cu aripile for diforme. La oarece distanta la nord de Mangalia se afla ruinele unui mic oral grecesc si, mai tarziu roman, celebru pentru exilul Iui Ovidiu8. Sunt ruinele Tomisului care facea parte din Moesia inferioara. Nu se gaseste nimic in acest oral in afara catorva ruine care par a fi apartinut unui templu grecesc si * p. 236 Constanta, ca toate orasele turcesti din Dobrogea, nu mai este astazi decat un morman de ruine. La sosirea noastra Inca mai fumegau cateva grinzi, de la ultimul incendiu pe care I-au aprins rusii. Nu a mai ramas nici un locuitor; totul era ravasit si neclar. Se gasesc la Constanta numeroase urme ale vechii Constantiana. Promontoriul pe care este construit orasul ofera o parte ingusfa care comunica cu pamantul; peste acest tip de istm si-au construit romanii orasul, care astfel oferea bune conditii de aparare. Sub daramaturile caselor turceSti,construite cu pietrelefatuite ale edificiilor romane, se gasesc fundatiile tuturor cladirilor 8 Publius Ovidius Naso (43 I.Chr.-17 d.H.), poet latin, autor al volumelor Ars amare, Fastele i Metamorfoze. In anul 8 a fost exilat din Roma de Imparatul Octavian Augusti a trait pans Ia moarte la Tomis pe malul Marii Negre, unde a scris poeme elegiace adunate in Tristei Ex Ponto. 422 www.dacoromanica.ro Campamentul noastru era wzat la Pa las9pe care, in limbajul for pitoresc, soldatii notri I] numesc tabara Daniel de pica, de la numele acestei doamne, in jocul de cartila o leghe de ora§ §i aproape de lacul care Incheie, spre mare, seria de depresiuni ml4tinoase din care iau nWere mai multe cursuri de apa ale tinutului accidentat cu care se invecineaza Babadagull°. Un mars de noapte rapid §i obositor ne-a dus la opt leghe de aici, la 9Pallas. I°Babadagh. " Kargeluk Lacul Gargalk din microregiunea lacurilor Tasaul-Gargalac din apropiere de Navodari. 12 Rase lm. 13 Charles Doussault (??), pictor francez $i calator prin tinuturile romanesti. Autorul face aici referire la relatarile plasticianului privind pericolul molimelor ce puteau afecta trupele franceze, in eventualitatea inceperii unei campanii in acest tinut, publicate, sub titlul Dobrudja, in revista "L'Illustration" no.591/24 Juin 1854. Date biobibliografice $i reportaje din campanie vezi in volumul de fata p. 144 $i urm. "Francois Certain de Canrobert (1809-1895), general de divizie francez, ulterior marepl; la moartea mareplului Achille Leroy de Saint-Arnaud, este avansat comandant suprem al trupelor expeditionare franceze (26 septembrie 1854); din cauza temporizdrii asaltului asupra Sevastopolului $i insuccesului in cucerirea Mamelonului Verde, demisioneaza din functie (19 mai 1855). In timpul razboiului franco-prusian se distinge in batalia de la Saint-Privat (1870). 423 www.dacoromanica.ro La Mangalia, marina a adunat, din nou, bolnavii no§tri §i, in zori, ne-am inapoiat Ia bivuacul nostru de Ia Balcik, aproape eliberati de crunta maladie care ne-a lovit atat de neateptat. [Urmeaza ordinul de zi dat de generalul Canrobert pe 7 august 1854, din Mangalia, in care erau laudate curajul §i rezistenta soldatilor in fata epidemiei]. Impresia pe care orice calator o resimte strabatand Dobrogea este de o profunda. tristete. De fapt, este imposibil sa vezi ceva mai mizerabil, mai dezolant, decat aceste campii fa'ra sfax§it unde, in cateva sate sarace, traie§te o populatie pipernicita §i galbejita. Cu toate acestea, solul nu este neroditor; dar lipsa completa a tututor elementelor de prosperitate, lipsa bratelor in pustietate le pune, intr-o oarecare masura, in contradictie cu natura. Pe o intindere de mai mult de cincizeci de leghe nu intalnim cleat ierburi putrezite, peste care se dezvolta tot ceea ce un teren bogat poate sa nasca mai nefolositori mai salbatic. Cateva campuri de grau sau de orz abia vin sä anunte, de departe, ca acolo unde pamantul este necultivat, un pic de munca ar putea sä-1 faca fertil §i bogat. Aceste lacuri, aceste smarcuri nesanatoase nu sunt decat consecinta starii de izbeli§te in care este lasat acest biet tinut; iar and luam in considerare ca minunatele elemente ale prosperitatii cu care natura a harazit aceste regiuni pot deveni locuri ale mizeriei §i bolii, poti sa to intrebi dad. un guvern, care impinge delasarea pana la a nu lua initiativa unor antreprize ce ar putea conduce Ia rezultate fericite, nu este foarte vinovat. [In continuare preia un fragment din articolul publicat de Doussault despre tumulii din zonal 424 www.dacoromanica.ro EDMUND SPENCER Cdpitanul Edmund Spencer este unul dintre cei mai inveterati calatori prin Orient $i, la fel, unul dintre prolificii autori de memoriale de voiaj, publicate in deceniile al patrulea si al saselea ale secolului al XIX-lea. Pasajele referitoare la tinuturile romanesti, din scrierile sale aparute in 1839 si, respectiv, 1851, au fost traduse si comentate in volumele III si V ale acestei serii. Nu mai revenim asupra sumarelor date biografice existence care, deja, au fost incluse in mentionatele volume. Deoarece strabatuse zone intinse din Imperiul Otoman, din cel rusesc si cunoscuse larile romane, Caucazul si navigase pe Marea Neagra, la izbucnirea rdzboiului Crimeii publics un nou volum, care dadea informatii utile pentru cei care aveau sd fie purtati in acele tinuturi de derularea conflictului. Intitulat Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia, volumul aparut in 1854 la Londra este bine ilustrat cu viniete si plane color, desenate de reputatul pictor Henry Warren (1794-1879), presedinte al Noii Societati a Pictorilor in Acuareld si membru in comisia regald pentru Expozitia Universald de la Paris, din 1855. Plansele fuseserd litografiate, in culori, la Institutul de Arte Grafice W. Dickes & Co. In aceasta lucrare, autorul face o analiza amAnuntitasipertinenta a potentialului economic al zonelor vizitate. Debarcd la Galati si face drumul spre Iasi, in precara caruta de posts construita integral din lemn, iar de acolo urea spre Bucovina si viziteazd Cernautii, pentru ca apoi sd coboare din nou Ia Galati unde se imbarca pe un vas cu aburi, cu care se indreapta spre Constantinopol. Recomanda tuturor vizitatorilor straini sa nu se limiteze doar la un voiaj pe Dundre, care nu oferd un peisaj spectaculos, ci ss facd si excursii in interiorul tariff, sa cunoasca frumoasele zone deluroase, pddurile si muntii. Desi agricultura se facea cu mijloace primitive, pamantul principatelor era foarte roditor si, dupd parerea sa, dacd tinuturile ar fi colonizate cu agricultori din Europa apuseand, progresul ar fi asigurat, iar productivitatea ar egala-o pe aceea a intinselor terenuri din mdnosul Mississippi. Ideea colonizdrii survine de mai multe on pe parcursul alatoriei. Spencer apreciazd foarte mult curatenia si ordinea din satele de colonisti germani din Bucovina si remarca influenta salutard a acestora asupra comunitatilor romanesti din acea zond. Cu bun spirit de observatie, prezinta fiecare dintre stdrile sociale si nationalitatile pe care le intalneste in timpul voiajului: boieri, evrei, turci, greci, armeni, germani, tigani. Efectele ocupatiei rusesti a principatelor, din intervalul 1828-1834 si 1848-1851pe care le constatase in anterioarele sale vizite erau dezastruoase, atat la nivel economic cat si Ia nivelul mental al populatiei. Bordeiele erau expresia opresiunii si adaptarii populatiei Ia conditiile precare de existenta in campia dunareana, in vreme ce casele din zona deluroasd si muntoasa, mult mai ferita de invazii, erau ridicate deasupra solului. Produsele agricole si materiile prime destinate comertului sunt, si ele, descrise in detaliu: porumb, orz, ovdz, canepa, land, seu, miere, ceard, tutun, piei de bou si bldni de oaie, sare, branzA, potasa caustics si lipitori. El avertizeazd insa conationalii, ca once tranzactie cu localnicii este precaut sd fie incheiatd in fata tribunalelor de comert. Caldtoria iarna, prin codrii inzapeziti, era 'Inca periculoasa, iar descrierea luptei cu lupii, plina de nerv, denota reale calitati de scriitor ale autorului. Despre observatiile cdpitanului Spencer privind agricultura in tinuturile romanesti, a scris Adrian-Silvan Ionescu in studiul Mediu! rural romanesc in memorialele unor calatori de limbo engleza din secolul a! XIX-lea (Revista Istorica" tom XIV, nr. 5-6/2003, p. 150, 153). Ace Iasi autor s-a ocupat de ilustratia si de pasajele privind calatoria in caruta de posts si lupta nocturnd cu lupii in cartea Arta si document (Bucuresti, 1990, p. 47,51-58). 425 www.dacoromanica.ro EDMUND SPENCER Turcia, Rusia, Marea Neagra si Circazia' Capitolul VII p. 93 Dand deja o relatie asupra pozitiei defensive a turcilor la Dunarea de Jos si exprimandu-ne regretul de a-i vedea victimele celei mai nedrepte si inexplicabile agresiuni consemnate in istoria natiunilor, vom atrage acum atentia cititorilor nostri asupra nenorocitilor locuitori ai Tarii Romanesti2 si Moldovei. Turcii au, cel putin, satisfactia de a-si intampina dusmanul cu armele in maini; dar acesti bieti oameni sunt obligati nu numai sa-i hraneasca, sa-i imbrace si sa-i cazeze pe soldatii care le-au invadat tara, ci sa si lupte alaturi de ei contra propriului for suveran, sau sa fie impuscati ca tradatori Traducerea s-a facut dupa Edmund Spencer, Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia, London, 1854, p. 93i urm. 2 Wallachia. 426 www.dacoromanica.ro [Urmeaza un lung pasaj in care autorul face un excurs in istoria acestor locuri, din antichitatecitandu-1 pe Herodot , trecand prin perioada medievala $i pans in epoca moderns]. Capitolul VIII p. 106 In aproape fiecare tara pe care o vizitasem la Dunarea de Jos, exceptand aceste nefericite principate, napastuite asa acum sunt cu asa o multitudine de protectori! am gasit multe schimbari in bine ce au avut loc de la ultimul nostru turneu din 1835-36. Galatia, Braila4 si unul sau cloud dintre porturile de la Dunare intr-adevar au mai progresat; Bucurestis si Iasi6 se poate spune ca sunt Intr -o stare de progres. Agricultura este inca dusa cu aceeasi indiferenta ca si cand fermierii se tern constant de vizita unor hoarde pradalnice; far cand intalnesti campuri cultivate ele nu le succed altora, ca in alte tari ci, in general, se Intind Inconjurate de paduri dese, de pamanturi sterpe sau mlastini de netrecut, ca si cand s-ar fi intentionat a se ascunde de ochiul unui strain. Porumbul este cultura preferafa si, cu foarte putinaP. 107 munca, produce o recolta extraordinara; poate depasi // fertilitatea depresiunilor in Moldova si Tara Romaneasca si Intinderea for este atat de mare, incat nu lipseste decat un numar suficient de muncitori si un guvern care sa dea oarece siguranta proprietatii, pentru ca aceste tari sa devina, ceea ce erau ele in timpul vechilor romani, unul din principalele granare ale Europei. Pamantul este peste tot de aceeasi culoare inchisa, pe care o vedem in unele dintre cele mai fertile regiuni ale Ungariei, amintindu-ne de terenurile din Mississippi, care, pentru un agricultor este foarte avantajos pentru ca nu necesita ingrasaminte si, prin calitatile specifice, nici prea multa munca in cultivarea lui. In calatoriile noastre prin tara am descoperit ca vehiculele publice nu suferisera nici o modificare; trebuia doar sa alegem Intre marea diligenta numitap. 108 caruta', un fel de // furgon acoperit cu piele si suficient de incapator pentru a face din el case pentru zi si noapte, sau caruciors, pe care capitanul de posts o pune la dispozitia calatorilor, o chestie greu de definit, semanand cu o cutie lunga $i ingusta, fall capac, cumpanita pe patru roti, in mod obisnuit din lemn masiv nefiind folosit in constructia ei un singur cui sau bucata de fier si complet Para arcuri. Atat pentru ea cat si pentru rivala sa gigantica, caruta, harnasamentul este de cea mai primitive infatisare: patru sau, cateodata, zece si doisprezece cai, in functie de starea drumului, sunt legati cu ajutorul unor funii la o singura oiste si 3Galatz. 4Brailow. 5Bucharest. 6Jassy. 7 keroutza. 8kerouchor. 427 www.dacoromanica.ro In excursia noastra ne-am multumit cu caruciorul, o pereche de cai si un surugiu zdrentaros, imbracat intr-un cojoc de piele de oaie, cu o impozanta caciula de miel, care ne-a amintit de prietenii nostri tatari;gi,pentru ca asernanarea sä fie completa, in mijlocul 9Necunoscand termenul specific, autorul le descrie drept huts half buried in the earth (colibe ingropate pe jumatate in pAmant). I° Un picior = 0,3048 m. 428 www.dacoromanica.ro ce-i drept, a celor principale care la fel ca acelea ale Rusiei, sunt adesea aternute P. 110 cu scanduri; dar, cum in mod obipuit, canalul trece pe sub elei nu este niciodata curatat decat de vreo aversa, nu trebuie sa cerem alts explicatie pentru cauza frigurilor care decimeaza, [timp de] cel putin base luni pe an, pe locuitorii orwlor moldo-valahe. In privinta hanurilor, ele nu sunt cu nimic superioare hanurilor turcqti de pe cealalta parte a Dunarii; nici aranjamentele pentru contort personal nu sunt mai bune. 0 scandura ridicata cateva picioare de Ia pamant, dotata cu o bucata rotunda de lemn sau un sac umplut cu fan drept perna servqte de pat; in vreme ce camara nu ofera un fel de mancare mai gustos decat mamAligal I, un terci facut din faina de porumb. Exists, ce-i drept, cateva scaunei o masa in cele de categorie mai buna; iar drumetul pins poate sä se inchine Fecioarei (Panaghia), a carei imagine este P. III agatata II deasupra unui altar intr-unul din capetele camerei; sau poate sa admire tipariturile de proasta calitate ale tuturor sfintilor renumiti din calendarul grecesc, care sunt prinse pe pereti. Unele dintre cele mai bogate manastiri pot fi gasite in Moldova *i Tara Romaneasca: este greu de explicat cum au scapat acestea cand tara a fost pustiitai jefuita, atat de des, de armatele Rusieii Turciei. Clerul bisericilor ortodoxe, aici cai in oricare alts tars pe care am vizitat-o, se remarca prin ignoranta pe care o demonstreaza in conversatie; nu este, intr- adevar exagerat sa afirmi ca educatia for este mult inferioara fata de aceea a clerului oricarei alte confesiuni a bisericii crqtine; nu cunoa§tem alts forma de rugaciune mai impovarata de a§a multe superstitii degradantei nici o alts credinta caresäperverteascaintelectual i sadegradezepentrutotdeauna omul, ii mamalinga. 429 www.dacoromanica.ro lucrator agricol §i pe varful muntilor, liber §i independent Ia fel ca aerul pe care II respira pentru ca hunul, gotul, tatarul §i turcul nu au putut sa-1 urmareasca pe razboinicul sau stramo§ in acest ultim camin al viteazului invins. Ace§tia sunt oamenii din a caror truda neincetata este stoarsa bogatia cu care se Intretine desfranatul boier §i lene§ul preot 430 www.dacoromanica.ro sunt lasatisa-§iurmeze viata nomadd; ceilalti apartin boierilor care-i folosesc drept servitori si muncitori pe camp. Evreii fatacitori formeaza, de asemenea, o parte considerabila a locuitorilor dar ei se intalnesc, in mod special, in orase, implicati in diverse forme de negot; sunt usor de identificat dupd costumul lor oriental o caciula inalta de bland $i un cojoc lung strans la mijloc cu un sal. Poarta cu ei toate caracteristicile din alte tari ale rasei lor; se spune ca sunt bogatisi,in conformitate cu traditiile, ei vin din Persia si s-au stabilit aici dupa nimicirea imperiului persan. Guvernul le impune o taxa de toleranta prin care isi cumpard privilegiul de a trai in tea.. Capitolul IX p. 115 Acum, ca atentia lumii politice este orientate in mod fericit spre aceste tari aproape necunoscute de la Dunarea de Jos ce apartin Turciei, credem ca suntem justificati sa spunem c.a., in sfarsit, exists unele sperante pentru un viitor mai luminos ce fasare deasupra lor, pentru o indulcire a acelui lung si neintrerupt sir de situatii funeste care i-au constituit soarta de la caderea Imperiului Roman. Este sigur, imposibil, ba mai mult, nu putem crede ca in oricare tratate ce vor fi incheiate Intre beligeranti, interesele lor vor fi uitate. Oricum, not credem ca ele [principatele]nuvorfidinnou abandonate sub juguldemoralizantal protectoratului rusesc. [...] Capitolul X p. 127 In comentariile noastre despre starea politica si socials a imperiului turcesc nu trebuie sA-i uitam pe cititorii nostri comercianti. Inainte de a parasi Moldova si Tara Romaneasca, vom dedica un capitol avantajelor comerciale pe care aceste tari interesante be deschid industriei britanicetari care, datorita varietatii produselor, a admirabilei lor pozitii si a marii fertilitati a solului, se pot ridica, mai curand sau mai tarziu, la o pozitie importanta intre statele mici ale Europei. Putem adauga, de asemenea, in favoarea lor ea ele opera mari posibilitati de acces locuitorilor aglomeratelor orase ale Europei CentralesiVestice, fie pe calea ferata, fie prin navigatia cu aburi. Prin urmare, este greseala noastra dace nu be Impartasim ceva din spiritul harniciei vestice pentru CA, orice ameliorare a conditiei sociale a statului, orice progres spre bogatiesiinteligenta tinde mareasca nevoile si sA-i amplifice comertul, oferindu-ne un aliat in plus in marea opera a civilizatiei. // p. 128 Am spus ca populatia Moldo-Valahiei este de aproape 4 000 000 ceea ce, and luam in consideratie marea fertilitate a tarii, este de circa o patrime din numarul locuitorilor pe care ii intalnim pe un teritoriu egal in Europa Vestice. Exporturile sunt formate in principal din porumb, land, seu, samanta de in, canepa, miere, ceard, tutun, piei de bou, blani de oaie, caprasiiepure, sare, came, potasa caustics, soda calcinata, lipitorisibranza. Braila in Tara Romaneasca$i Galati in Moldova, ambele situate pe Dunare, sunt bine adaptate pentru porturi, 431 www.dacoromanica.ro deoarece corabii de 250 tone deplasament pot intra cu cea mai mare u§urinta in ele; §i, find protejate de insule, spatiul dintre ora§e ofera un liman sigur in timpul iernii pentru vase, pentru ca ele nu intra in coliziune cu blocurile marl de gheata ce sunt aduse primavara, in josul fluviului. Totu§i, navigatia este, in general, intrerupta pentru doua sau trei luni, de inghet, dar arar o perioada mai lunga. Taxa vamala este de circa trei la suta; banii sunt la fel ca in Turciaparale §i pia§tri; cand ne aflam acolo, ducatul valora treizeci §i noua de pia§tri la Galati iar la Bucure§ti §i Braila treizeci §i unu §i jumatate. Pentru un negustor strain este obi§nuit ca pentru tranzactiile sale comerciale cu localnicii, sa faca contracte in fata tribunalelor de comert existente la Galati §i Braila, iar pentru cele 432 www.dacoromanica.ro Dacd ludm in considerare ca toate aceste produse indigene sunt schimbate pe marfuri straine, cat ar putea fi de profitabil comertul! Ca oricare dintre oamenii ce ignord distractiile rafinate sau intelectuale, boierii bogati§iclasa negustorilor se dedau la mari extravagante vestimentare; in consecinta, blanurile scumpe ale Rusiei, cele mai frumoase stofe §i museline, broderii de argint§iaur, cele mai tipatoare culori in satinuri, matasuri, catifele §i panzeturi imprimate, impreund cu bijuterii, perle, ceasuri§ialte fleacuri iii gasesc o vanzare rapidd. Cererea pentru stofe de land §i lenjerie find este, de asemenea, foarte mare; Ia care putem adauga articole de lacatu§erie, cafea, ceai, zahar§imulte alte articole. De cand Rusia §i-a arogat protectoratul acestor principate, a introdus treptat icanatorul $i, in multe cazuri, demoralizantul ei sistem administrativ. La fel ca in Rusia, in fiecare judet a fost numit un ispravnic12, un functionar superior, cu multi subalterni atapti serviciului, a cdrui obligatie este sa pazeascalini§tea, säaplice ordinele puterii executive, sa strangd impozitele§i saancheteze cazurile penale §i civile. Aceasta ar fi foarte bine data ace0 tirani mdrunti nu ar oprima poporul: imitandu-i pe functionarii din Rusia, ei recurg Ia aceleai forme de mita§icoruptie, pentru a mentine o pozitiesocialspe care modestul salariu dat de guvernnu-I justified. Curtile supreme de justitie sunt, la fel, puse pe aceai bazd ca acelea din Rusia §i, Ia fel ca in acelea, fiecare pas fdeut pentru a inainta procesul trebuie cumparat cu baqi§uri§imita // care adesea ruineazd pe ambii impricinati sau ii da P. 131 posibilitatea celui care oferd judecdtorului pertul cel mai mare sa obtind un verdict favorabil, indiferent dacd acesta este sau nu in concordantd cu dreptatea. Prin aceste mijloace Rusia demoralizeazd orice popor asupra cdruia capdtd ascendents§i este ajutatdsä-§irealizeze planurile abjecte, datorita totalei lipse de principii a prea multora dintre demnitarii ei civili Si militari, care adesea nu .sunt altceva deck aventurieri isteti pur §i simplu n4te mercenari, fard onoare sau patriotism. Cand am vizitat principatele, consulul rus Budberg"§iajutorul sau Halcinsky"unul neamt §i celdIalt polonez, credincio0 §i experimentatii agenti ai tarului, stdpaneau in totalitate aceste tari, printul Stirbey's al Tarn Romane§ti §i printul Ghika16 al Moldovei neretinand altceva deck titlul de domnitor. Cel dintai datoreazd revolutiei de la 1848 indltarea sa Ia rangul de domnitor, succedandu-i fratelui sau George". Familia $tirbeilor's nu este deloc populard in 12 Ispravnick. 13 Generallocotenent baron Aleksandr Ivanovici Budberg, comisar extraordinar si plenipotentiar al principatelor, numit in functie pe 13 noiembrie 1853, din care se retrage pe 3 septembrie 1854, pat-Lind la,ii odata cu trupele rusesti care traversaserd Prutul spre a se intoarce in Rusia. 14 Feodor Lavrentievici Halcinsky (1788?-1860), diplomat rus. In tinerete participase Ia Congresul Sfintei Aliante de Ia Aachen, in urma cdruia aliatii evacueaza Franta (1818). In timpul ocupatiei rusesti a principatelor a indeplinit functia de comisar secund, avandu-si sediul Ia Iasi. 15 Barbu Dimitrie $tirbei (1799-1869), domn al Tarii Romanesti (1849 1853, 1854- 1856). 16 Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), domn al Moldovei (1849 -1853, 1854 1856). 17 Gheorghe Bibescu (1804-1873), domn al Tarii Romanesti (1842-1848). 433 www.dacoromanica.ro Tara Romaneasca, nu atat datorita originii sale osbcure cat datorita totalului sau servilism fat5 de curtea de la St. Petersburg §i intrigilor josnice prin care a ajuns la putere. Tot revolutia de la 1848 a oferit §i celui din urma mijloacele de inaltare la demnitatea de domnitor cand i-a succedat lui Mihail Sturdza'9. Familia Ghica, care i§i traseaza genealogia tocmai de la printii Daciei, este foarte populark In timpul scurtei domnii a acestui reprezentat at familiei, Grigore Ghika a facut multe reforme importante, in special fondand §coli cu intetia de a revitaliza spiritul vechilor daco-romani, dar i-au fost puse bete in roate de preoti §i de partidul rusesc care a ajuns repede la concluzia ca, dac5 printul dac // era lasat sä-§i continue opera p. 132 de regenerare, aceasta va insemna sfar§itul influentei atat a preotilor cat §i a tarului. Intreaga Tara Romaneasca, in special marile campii intinzandu-se de la malurile Dundrii pand la poalele Carpatilor, este foarte fertila §i foarte potrivita pentru producerea oricarei specii de grane §ifructe ce se gasesc la aceasta latitudine; viile, pe care le intalnim ici §i colo impodobind culmile insorite ale dealurilor, ar produce un yin excelent daca taranii ar fi mai priceputi in arta de a-I produce. Fie din cauza nesigurantei dreptului de proprietate din aceste taridaca un ins este sufficient de norocos ca sa capetefie din indolenta oamenilor, ei nu se ostenesc sa cultive din orice recolta mai mult decat le este necesar pentru propria folosintaadica atata cat le trebuie pentru a realiza o sums suficient5 pentru plata arenzii §i a impozitelor, care nu sunt apasatoare. In conformitate cu recentele reglementari ale guvernului acestor principate, fiecare cap de familie preda proprietarului terenului o zecime din produse, in natura, pe langa faptul Ca este obligatsa-ifaca doudsprezece zile de munca pe an sausa-iplateasca o sums de treizeci §i §ase de pia§tri. Din acest motiv el este lasat sa cultive atat pamant cat este dispus. In anumite regiuni de pe malul Dundrii se afla terenuri la fel de mari ca un regat german, rezervate in totalitate pa§unatului, fara o singura locuinta, exceptand coliba pastorului. In vecinatatea muntilor pot fi intalnite cele mai frumoase paduri de stejar §i de fag din Europa, amestecate cu par salbatic, cu mar, cire§, artar, siminichie§itisa, unele dintre ele de cea mai impozanta marime, formand impreund o masa incalcita, ici trantita de furtund, colo smulsa din radacini de un P. 133 torent, oferind // calatorului o scend unica §i salbatick ca §i cand ar cutreiera in cine §tie ce regiuni necunoscute din Australia. Ce nenorocire pentru Europa de Vest ca aceste cloud puteri, Rusia §i Turcia, atat de potrivnice progresului §i instruirii, au obtinut dominatia asupra acestora, unele dintre cele mai frumoase tall din emisfera noastra! La ce folose§te fertilitatea, frumoasele for fluvii, marile §i porturile, atata vreme cat ei, 18Prin generalizare, autorul it include si pe Gheorghe Bibescu sub genericul $tirbei, deli acela ifpastrase numele initial al familiei. 19 Mihail Sturdza (1794-1884), domn al Moldovei (1834-1849). 434 www.dacoromanica.ro frumoase tali nu au avut insemnatate pentru energicii si intreprinzatorii locuitori ai vestului, iar populatia putina care a ramas, a devenit atat de pervertita in urma secolelor de robie si atat de lipsita de agerimea mintii incat, inainte de a putea spera sa obtinem vreun avantaj din relatiile comerciale cu ea, colonizarea 20Reglement ogan ique. 435 www.dacoromanica.ro amplasamentul acestui tinut al Moldovei Ia granita Rusiei, la cea austriaca a Transilvaniei§ia Bucovinei, el ofera toate mijloacele de scapare pentru un talhar. Caruta moldoveneasca deschisa pe care o alesesem drept mijloc de transport oferea, cel putin, posibilitatea de a vedea, in mod avantajos, tinutul din jur. Era frig dar, pentru un om ale carui vene erau Inca infierbantate de focul Asiei, aceasta era mai degraba placut deck invers. In plus, la Galati, cumparasem un maldar de piei de oaie bine tabacite, cu parul pe ele, care erau suficiente pentru a ne proteja de efectele unei ierni siberiene. Parasind Galatii§imonotonele canwii ale Dunarii, am intrat Intr -un tinut frumos ondulat, care a continuat sa se largeasca in vreme ce ne apropiam de la§i, capitala Moldovei: putine ora§e apar Intr -o lumina mutt mai favorabila vazute de Ia distanta decat candva faimosul Municipium Jassiorum. Imprejurimile cu intinsele lor gradini au efect foarte pitoresc in vreme ce ora§ul, ce este situat partial pe o coliba §i se intinde partial Intr -o vale incantatoare, cu vastele suburbii presarate pe inaltimile din jur, §i impreuna cu frumoasele forme ale cupolelor §i clopotnitelor, lass calatorului impresia ca este pe punctul de a intra intr-un ora§ bogat §i cu populatie deasa. Dar vai! orice ar fi putut fi la§ii in zilele vechilor romani, acum este diminuat la nivelul tuturor celorlalte targuri §i ora§e prapadite pe care le-am vazut in imperiul turcesc. Strazile sunt nepavate, exceptand una sau cloud dintre cele principale, iar acestea sunt doar podite. // Daca este tinut bine reparat, pavajul de lemn are p. 136 anumite avantaje: echipajele ruleaza pe ele cu mare viteza §i, cu siguranta, ajuta foarte mutt la alinarea durerilor unui invalid; dar aici, pe dedesubt, curge un canal cu apa murdara care nu este niciodata curatata, cu exceptia vreunei ploi torentiale §i,in consecinta, se dovede§te foarte daunator pentru sanatatea locuitorilor pentru ca aerul este otravit de o miasma care produce acele fierbinteli §i malarie care sunt raspandite intregul an in Iasi§iBucure§ti §i, in mai mare sau in mai mica masura, in toate ora§ele marl. Totqi, in Ia§i sunt unele semne de imbunatatire pentru ca ici §i colo vedem cate o vila eleganta ridicata de curand§ialtele Inca in constructie. De asemenea, putem admira frumosul palat at printului domnitor §i pe cel apartinand adevaratului suveran, consulul rus; dar pentru ca aceste constructii grandioase se invecineaza cu coliba unui lumanarar sau cu aceea a unui telal, aceasta imagine distonanta ii amintqte privitorului ca vede luptandu-se civilizatia cu barbaria, care este [de fapt] adevaratul aspect at acestor tali de la Dunarea de Jos, al ora§elor Si municipiilor for atat de indelung devastate de razboaiele dintre hoardele otomane §i hoardele muscale§ti. Totqi, se intentioneaza (!) a se pava ora§ul; iar strazile sunt, de fapt, (acute in suburbii §i sunt planuite a forma o retea peste tot in principat. Apoi, mica armata, comandata de rqi §i instruita in conformitate cu cel mai acreditat sistem al acelui mare partizan al disciplinei, tarul tuturor Rusiilor21, amintqte calatoruluica.ei 2'Nicolae 1(1796-1855), tarul Rusiei (1825-1855). 436 www.dacoromanica.ro armeni, slavisievrei, toti cramponati cu strictete de limba §i// costumul for specific, ca §i cand insd§i existenta for depindea de tdietura §i forma ve§mintelor.P. 137 De asemenea, fiecare dintre aceste nationalitdti ocupd un Cartier separat at oraplui. Evreii sunt atat de numero§i 'kick formeazd o treime din intreaga populatie, ardtand destul de bine, in special femeile at cdror aspect a fost mutt ameliorat de vemantul for pe jumatate oriental. Tiara din catifea batutd in perlesi pietre pretioase se spune ca este de aceeai forma ca aceea purtata de frumusetile curtii din zilele regelui Solomon, ceea ce dovede§te ca blondele fiice ale lui Israel erau, in acele zile, atat de cochete incat sa inventeze un acoperamant de cap foarte potrivit cu stilul special at frumusetii for care, cu certitudine, face un chip dragut sa aratesimai fermecator; §i, am fost asigurat de bancherul meu evreu, al cdrui oaspete am fost in timpul §ederii // mele Ia IaA ca unul dintre aceste acoperaminte de cap valoreaza cinciP. 138 sute de lire sterline §i se motene§te ca o bijuterie de familie. Ba, mai mutt, informatorul meu, a adaugat ca nu este imposibil ca una dintre aceste pretioase diademe sa fi fost facutd de bijutierul curtii celui mai intelept dintre monarhi, 437 www.dacoromanica.ro Ajungand la locul nostru de refugiu am descoperit ca era o mizerabild colibd de lemn, inconjurata de o palisadd dardpanatd, plind de calkori, de bagajele, caii for §i o turma de oi;i cum continuarea drumului nostru cdtre urmatoarea statie de p. 140 po§td II era totalmente exclus, am facut pregatiri sa petrecem noaptea acolo. Bietii no§tri cai avand neapdrata nevoie de adapost, prima noastra grija a fost sa repardm §opronul cu 22 Tchenowitz. 438 www.dacoromanica.ro Se scursese probabil o jumatate de ora sau mai mult cand, pentru prima data, am zarit inamicul, in numar mai mare deck consideram noi potrivit, furi§andu-se in jurul palalaiei orbitoare a imensului foc pe careItintretineam in mijlocul imprejmuirii, ca§icand ar fi cugetat daca ar fi prudent sa traverseze hotarul luminos. In sfar§it, si -a facut aparitia un jupan puternic, probabil comandantul, care, dupa ce a facut o recunoatere asupra pozitiei noastre §i fund fara indoiala puternic tentat de oile ce behaiauside caii ce nechezau infailibilul instinct at animalelor spunandu-le ca pericolul era aproape s-a avantat, curajos, inainte, urmat de intregul grup §i cu un salt au incercat // sa sara palisada. TotO, inimi brave §ip. 142 maciuci puternice i-au respins curand, culcand la pamant pe multi dintre atacatori: supunandu-ne sfatului capitanului nostru, batranul cioban, ne-am retinut focul caci ne recomandase sa nu folosim armele pana cand nu se ive§te prilejul de a le produce pierderi sigure, pentru ca nici unul sa nu scape iar in padure §i sa aducaintariri. Neplacandu-le loviturile maciucilor noastre, ferocii asediatori s-au retras §i, dupd ce au tinut un sfat, s-au decis sa atace ingraditura din mai multe directii §i, in unele parti unde aceasta era slabs, doi sau trei au reqit sa se catere pe gard, de unde insa au fost imediat expediati peste gard de armele noastre de foc §i de lungile cutite §i securi ale tovara0or no§tri de lupta // spre a fi devorati sub 23 Boyana, sat, corn., raionul Noua Sulita, regiunea Cernauti, Ucraina. 24 Pruth. 439 www.dacoromanica.ro p. 144 Ingustesicolibele de lemn din Turciasicu la fel de rasfiratele $i prost Intocmitele ora$e din Rusia de sud. Intr-adevar, nu am intalnit prea des un ora$ mai frumos decat Cernautii; aproape toate cladirile sunt ridicate recent, strazile sunt exact de largimea corecta si,intrucat majoritatea caselor au alaturi de ele o mica gradind sau vie, acest adaos trebuie sa confere orawlui un incantator caracter rural in timpul verii. Situarea sa este, de asemenea, favorizata, fiind frumos plasata pe o colina avantata deasupra Prutului, Inconjurat de terenuri agricolesiplatouri bine Impadurite. Pe langa toate aceste avantaje, curatenia germane este, peste tot, zeita stapanitoare; $i, vazand toate acesteasicomparandu-le cu tot ceea ce vazusem in Rusia $i Turcia, nu putem decat dori din tot sufletul ca rasele teutonice sa fi fost mai Inclinate spre cucerire pentru ca, oriunde au patruns, fie in calitate de cuceritoare, fie de coloni$ti, au adus cu ei progresul introducand harnicia, curatenia $i ordinea. Inainte de anul 177725, Bucovina forma o parte din principatul Moldovei dar de la acea data a fost inclusa in regatul Galitiei. Cu exceptia celor cateva sute de coloni$ti germani, locuitorii Dupe aceasta mica schita a Moldovei de Sus $i a zonei bucovinene a Carpatilor, ne vom intoarce la Galati $i, Intr -o calatorie cu vaporul, it vom transporta pe cititor, cu noi, la Constantinopol. Ajungand la Prut, care formeaza granita dintre Basarabia27 $i Moldova, am vazut micul ora$ Reni; aici incepe stapanirea ruseasca; putin mai jos este Kartal28, aproape in fata fortaretei turce$ti Isaccea29 un loc fatal in analele razboaielor turce$ti, pentru ca aici erau obi$nuiti sa traverseze Dunarea cand decideau sa treaca prin focsisabie pamantul paganilor. 25 Prin conventia turco-austriaca din 1775, Sublima Poarta cedeaza Bucovina Imperiului habsburgic, in pofida protestelor domnitorului Grigore Ghica III care peste doi ani (1777) este asasinat de un trimis al sultanului. Bucovina este integrate Galitiei in 1790. 26Kirli-baba, sat, com., jud. Suceava. 27Besserabia. 28Oras la Dunare, in judetul Ismail din Romania interbelick azi in Ucraina. 29Isaktscha. 440 www.dacoromanica.ro Trecand de marele lac Jalpug3° am aruncat o privire spre nefericitul 30 Julbug, lac natural cu apd dulce aflat in Ucraina, in apropierea hotarului cu Republica Moldova. 31 Aleksandr Vasilievici Suvorov (1729 1800), general rus; s-a distins in campaniile turcesti infrangand trupele otomane la Martinesti, rang Ramnicul Sarat, Focsani (1789) $i Ismail (1790). Pentru faptele sale a fost distins cu titlul de conte de Rimnitki (de la Ramnic). A luat parte la campania din Italia contra armatelor revolutionare franceze, traversand in mod spectaculos Alpii (1794). 32 La asaltul cetatii Ismail, pe 22 decembrie 1790, armata rusa de sub comanda generalului Suvorov a masacrat circa 30 000 de musulmani, fdrA a tine seama dacd sunt soldati sau civili. 441 www.dacoromanica.ro EUGENE POUJADE (1815-1885) Eugene Poujade s-a ndscut Ia 15 ianuarie 1815 in insula Maurice, ca flu al unui arhitect francez. Dupe terminarea studiilor la Paris, a intrat in serviciul Ministerului de Externe. A indeplinit functia de consul al Frantei Ia lanina (1838, intr-o zone cu popula(ie aromaneasca), Tars (1843), Beirut (1844-1845), Constantinopol§iMalta (1846), Anvers (1848), Bucure§ti (1849-1854), Tunis (1854), Florenta (1861), Torino (1865) gi Cairo (1868). S-a retras din activitatea diplomatica Ia inceputul anului 1875. Pentru serviciile aduse Frantei, in 1854 a primit gradul de outer al Legiunii de Onoare, iar in 1863 pe cel de comandor. Numele lui Eugene Poujade are o rezonanta aparte pentru romani. Consul general al Frantei in Principatele Romane, remarcabil cunoscator al problemelor orientale, a reprezentat tendinta de apropiere a puterii occidentale de tarile noastre. A petrecut aici mai bine de cinci ani, observand societatea romaneascdsimilitand pentru indreptarea racilelor ei. S-a casatorit, in 1850, cu o romance, Maria, fiica marelui ban Costache Ghica. A devenit un luptator pentru apararea drepturilor romanilor. Unionist convins, propunea Inca din 1849 realizarea unirii principatelor. Ape lam Ia portretul facut de nepotul sau pentru a-i dezvdlui principiile de via(a: Monarhist prin temperament, el era artizanul principiului de autoritate, aliat unui liberalism luminat. Intr-un cuvant, el apara ordinea impotriva tendintelor revolutionare, libertatile impotriva puterii absolute. Credinta sa religioasa, profunda, deli neimbracand aspectul unei credin(e zgomotoase, it predispunea Ia indulgenta; §i indelungata sa experien(a a oamenilor gi a lucrurilor ii inducea respectul tuturor credin(elor in materie politica §i religioasa." Cu siguranta, astazi ar putea fi u§or taxat ca nationalist" roman, trasatura apdrutdsi accentuate in timp, datorata fie filo-romanismului sau, fie casatoriei cu Maria Ghica. Nicolae lorga vorbea de cunoa,5terea adanca §i simpatetica a Iumii romane§ti." Lucrarea lui Eugene Poujade, Chretiens et Turcs. Scenes et souvenirs de la vie polaique, militaire et religieuse en Orient, a aparut in 1859 §i s-a dorit a fi inchinata cunowerii Europei sud- estice §i Levantului, unde Franta avea importante interese politice gi economice. 0 mare parte a paginilor sale sunt dedicate romanilor. Impresiile de calatorie in Bucovina, IaIasi,Bucurqti se imbina cu descrierea structurilor sociale, a raporturilor dintre boieri §i tarani, cu situatia calugarilor din manastirile inchinate sau starea de spirit a romanilor in aceasta epoca de transformari. Totul vazut prin prisma unui cunoscator al vietii politice, lasand un tablou fidel al revolutiei de la 1848, al razboiului Crimeii, al influen(ei Rusiei in principate. Am putea spune ca este un lobby" facut principatelor, in acord cu politica lui Napoleon III. Eugene Poujade nu este, totqi, unul dintre personajele favorite ale istoricilor. Uitarea sa pare inexplicabild azi. Putine sunt lucrarile al caror subject este diplomatul francez. Prima scriere ce i-a fost consacrata s-a datorat nepotului sau (Eugene Poujade, sa carriere diplomatique et litteraire par son neveu Eugene Poujade)§ia aparut Ia Paris in 1886. Nicolae lorga I-a mentionat in Istoria romanilor prin ceillitori (vol. III, ed. a II-a, Bucure§ti, 1929, p, 323-340). Paul Cernovodeanu it amintqte in articolul sau, Ceztatori straini din vremea revoluciei de la /848, razboiului Crimeeiyi epocii premergatoare Unirii, publicat in Biblioteca BucureOlor", an II, 1999, nr. 12, p. 7-8. In lucrarea Mihaelei Cojocaru (Interference franco- romane. Opinii franceze despre romani la 1849 1855, Bucure§ti, 1999) ii sunt dedicate cateva pagini. In sfarit, de un netagaduit folos in alcatuirea acestei biografli ne-a fost studiul lui Mihai Sorin Radulescu, Un diplomat francez din veacul al XIX- lea: Eugene Poujade, aparut in Revista istorica", t. XVI, 2005, nr.I2. p. 87-94, precum§idatele gasite in Dictionnaire universel des contemporains at lui G. Vapereau (Paris, 1870, p. 1474) §i in fondul Bratianu, dosar 113, aflat in colectiile speciale ale Bibliotecii Nationale. 442 www.dacoromanica.ro EUGENE POUJADE Crestini si turci. Scene si amintiri despre viata military si religioasa in Orient' Cartea intai Religiile $i rasele [...] In epoca insurectiei grece§ti, Europa nu-i cuno§tea decat pe eleni §i pep. 56 cativa romani, sarbi, bulgari ce contribuiau la succesul §i gloria Greciei. Putine persoane §tiu ca. Kolletis2 se nascuse la Metsovo3, in Pind, Intr -un targ mare locuit in intregime de romani (cutovlahi), care vorbesc romana. Dar toti ace§ti cre§tini se prezentau Europei sub denumirea de eleni sau, mai degraba, de greci. (Noi aveam §i avem Inca obiceiul de a numi grec tot cre§tinul din Orient.) De altminteri, in aceasta epoca, diferitele nationalitati cre§tine ale Orientului nu aveau Inca sentimentul fortei for §i nu i§i dadeau bine seama de aspiratiile lor. Ii putem //p. 57 excepta de la aceasta pe romani, care, din 1821, s-au ridicat pentru a-i alunga de pe pamantul for pe greci §i pe eteri§ti, care totu§i aveau aici radacini destul de adanci. Aceasta a fost o mi§care nationala tot atat de remarcabila, pe cat a fost de antiruseasca §i care a favorizat puterea turceasca, contra careia atunci se pronuntase, aproape in intregime, opinia europeana. [...] De lainsurectia greceasca4lucruriles-au schimbat mult§idiverselep. 58 nationalitati cre§tine s-au dezvoltat separat §i cu o viata proprie; este bine pentru aceste populatii care §i-au pastrat limba, originalitatea §i traditiile de inceput, dar este evident ca o asemenea stare de lucruri este infinit mai putin de temut pentru turci decat unitatea, care a fost posibila un moment intre diversele familii cre§tine care locuiesc pe teritoriul pe care ei I-au cucerit. [...] Vom vorbi Intr -un alt capitol despre romani, destul de mult, pentru ca acump. 60 sa flu scurt in ceea ce-i prive§te. Toata lumea §tie astazi ca romanii din Moldova §i Tara Romaneasca sunt o populatie amestecata, formats din coloni§ti latini, daci, slavi, asupra carora tatarii §i grecii au lasat urme Inca adanci. Cu toate ca. // un marep. 61 numar dintre cele mai ilustre familii din Principate, Basarabii, Ghica etc., sunt de origine strains §i vin din Serbia, Bulgaria, Albania, Asia Mica, insule, Lazistans, Traducere dupA Eugene Poujade, Chretiens et Turcs. Scenes et souvenirs de la vie politique, militaire et religieuse en Orient, Paris, Didier et Ce, Libraires-Editeurs, 1859. 2 Iannis Kolletis (1773-1847), aroman de origine, medic, om politic grec; erou al razboiului pentru independenta Greciei; prim-ministru (1834-1834; 1844-1847). 3 Mezzovo, oras in nord-vestul Greciei (In aromana Aminciu). 4 RAzboiul pentru independenta nationalA (1821-1829). 5Numele dat de otomani teritoriului din sud-estul Marii Negre, locuit de vorbitori de laz (lazuri); teritoriu in fostele provincii Trabzon, RizesiArtvin. 443 www.dacoromanica.ro populatia romaneasca formeaza astazi un tot omogen, avand cele mai stranse legaturi de limbs, religie, obiceiuri, trasaturi cu transilvanenii, basarabenii si bucovinenii, si alcatuind o nationalitate de aproximativ opt milioane de locuitori', intinzandu-se de Ia malurile Nistrului Ia cele ale Tisei. Tara Romaneasca si Moldova sunt principate autonome, avand legi, administratie interns, drepturi si privilegii proprii in raporturile for cu Sub lima Poarta, de care sunt legate de secole si a carei suzeranitate a fost !Ana acum principalul for scut pentru a-si apara nationalitatea. Desi Bucovina a fost luata Portii otomane de Austria' si Basarabia cedata de guvernul otoman Rusiei8, aceste populatii sunt de rit grec oriental si recunosc suprematia spirituals a patriarhului de la Constantinopol; dar ele nu au niciun raport politic cu elenii, cu toate ca mariajele sunt frecvente Intre greci si P. 62 femeile romance, a caror zestre a redat putina // stralucire multor familii ilustre, dar sarace, care din Constantinopol sau din alte parti ale Imperiului otoman s-au mutat pe pamantul Greciei devenit liber. Populatiile din Moldova si Tara Romaneasca, revendicandu-si originea latina, apropiindu-se de Occident prin gusturile, studiile, simpatiile lor, ramanand Ia ritul oriental grec, au fost pentru Poarta otomand, ca si pentru Austria, o bariera utila contra pericolelor unei dezvoltari gigantesti a slavismului. Romanii sunt, prin urmare, asezati in inima Europei orientale ca obstacol puternic, creat prin neam si limbs, intre slavii din nord Si slavii din sud. Poarta otomana are un mare interes sa mentina aceste provincii inorbita suzeranitatii sale, dar, de asemenea, trebuie sa se abtina sa le Incalce privilegiile§i drepturile interioare§isa mai dea, cum a facut-o de atatea on din ratiuni nedemne, sprijin boierilor sau principilor care erau dusmanii tarii for§iai Portii insasi. Romanii nu sunt animati de nici un sentiment ostil Turciei§ioamenii intelepti si moderati nu vor decat dezvoltarea morals si materials a tarii for sub egida Portii. [...] p. 68 Asezati alaturi de bulgari, grecisialbanezi, dar neamestecati cu ei, 6 In Principate .. 4 200 000 In Imperiul austriac 2 500 000 Rusia 700 000 In sudul Dundrii 800 000 Total 8 200 000" (n.a.). 7 Conventia incheiata Intre Imperiul otoman si Imperiul habsburgic la 26 aprilie/7 mai 1775 prevedea intrarea in componenta Austriei a Bucovinei. Curtea imperials de Ia Viena sustinea ca Bucovina ar fi apartinut Pocutiei, pe care Austria o ocupase in 1772. 8 Teritoriul dintre Prut si Nistru (Basarabia) a fost anexat de Rusia tarista in 1812, prin pacea de la Bucuresti (16/28 mai), ce punea capat razboiului ruso-turc din 1806-1812. 444 www.dacoromanica.ro coloni§tilor romani in Moesia. Ace§ticoloni§tiromani ramai cand sub dominatia romans, cand sub cea a barbarilor, se vor uni cu bulgarii §i vor forma un regat care va rezista pans la moartea regelui Samuil9. Ei vor cadea atunci sub dominatia greceasca. Spre inceputull° secolului al XI-lea, Petre §i Asanl 1, doi frati romani din muntele Haemus12, ridicandu-i pe romani contra grecilor, se vor uni cu bulgarii §i, dupa ce au batut de cateva on trupele Iui Isaac Ingerul13, Asan a fost proclamat rege at romanilor §i bulgarilor. Acest nou rege a batut de mai multe on armata greceasca de sub comanda ducelui Aspiate Sebastocrator, Vasile Fataties, in1 193, §i pe Isaac Ingerul insu§i. Dupa moartea Iui Asan, coroana a trecut lui lon14, fratele mai mic al lui Asan, care a repurtat mai multe victorii asupra grecilor §i latinilor §i I-a luat prizonier pe Baudoin15, conte de Flandra. Papa Innocentiu 11116 i-a trimis lui Ion un emisar pentru a-I incorona rege al Tesaliei, Macedoniei, bulgarilor §i romanilor. Innocentiu I1I II complimenta pe acest rege pentru ca era descendent at romanilor, ca§ipoporul sau. Unii dintre scriitorii moderni§icontemporani i-au confundat pe romani cu bulgarii §i le-au datacela§inume; dar nici un autor bizantin, ilir, ungur sau roman n-a comis aceasta eroare. Chalcondylas12, intre altii, afirma nu numai ca romanii vorbeau limba latina, de§i corupta, dar ca ei aveau acelea§i moravuri, acelea§i ve§minte §i acelea§i arme ca romanii. Astazi ei sunt stabiliti, aka cum am spus mai inainte, in Macedonia, intr-o parte a Bulgariei §i chiar in Tesalia §i in Epir. Principalii comercianti ai acestei natii sunt sub influenta ideilor grece§ti §i i§i fac un merit in a vorbi grece§te in public; la locuitorii de la sat influenta greceasca este mutt mai mica §i limba, obiceiurite, sentimentul nationalitatii s-au conservat mutt mai bine. Grecii din Constantinopol folosesc o parte a veniturilor manastirilor Tarii Romane§ti §i Moldovei pentru a intemeia §coli grece§ti in diferite puncte locuite de romani §i pentru a tine preoti greci care fac liturghia Intr -o limba pe care taranii romani nu o inteleg. Ace§ti romani macedoneni sunt aproape toti stabiliti in defileurile Tesaliei. Astfel Metsovo, care este cheia defileului dintre Epir §i Tesalia, are o populatie in intregime romaneasca. Cu ocazia ultimei insurectii grece§ti in timpul razboiului cu Rusia, infrangerea razvratitilor de catre Poarta a depins de atitudinea §i fidelitatea romanilor macedoneni. 9 Conducator at Taratului bulgar de apus (997-1014); a fost infrant in batalia de la Belaita (iunie 1014) de imparatul bizantin Vasile II Bulgaroctonul. I° Corect, sfaritul secolului at XII-lea. II Conducatorii rascoalei antibizantine (1185 1186), in urma careia s-a creat Imperiul vlaho- bulgar (al doilea Carat bulgar), condus de Asan (11911196). 12 Veche denumire a muntilor Balcani. 13 Isaac II Anghelos, imparat bizantin (1185 1195; 1203 1204). 14Ionita Caloian (1197 1207). 15 Balduin I, conte de FlandrasiHainaut, imparatul Imperiului latin de Rasarit (1204 1205). 16 Giovanni Lotario, conte de Segni, papa intre 1198-1216. 17 Laonicos Chalcocondylas (Chalcondylas) (c. 1430-1464 sau 1465), istoric bizantin, autor at lucrariiCresterea puterii turcesti, cadereaImpareitieibizantine ci alte istorii despre felurite fad fi popoare. 445 www.dacoromanica.ro Cartea a treia Turcii in Tara RomfineascA, in Bulgaria, in Bosnia si in Serbia p. 288 [...] Aceasta era situatia lui Omer-pap" cand, la jumatatea lunii iunie 1848, a izbucnit revolutia Ia Bucurqti. Principele Bibescu'9, incercand sa inabuw agitatia de care era acuzat, la fel ca fratele sau, a o fi suscitat partial, a parasit principatul fara a incerca sa lupte, iar Suleiman-pap", trimis de Divan sa restabileasca ordinea in Tara Romaneasca, s-a marginit sa regularizeze a§a-zisa revolutie, sä se instaleze i sä asiste, mai degraba ca spectator binevoitor, dar pasiv, decat ca un tutore inteligenti ferm, la tentativele sterile §i la tulburarile inevitabile unui guvern care nu avea conditii sa dureze. Poarta otomand, voind sa repare grewlile comise de Suleiman-pa§a, de altminteri somata sa actioneze de catre Rusia, care era inarmata in virtutea tratatelor, dar mai cu seams a ascendentului sau, a trebuit sa intervind in principate, a hotarat sa trimita aici un comisar imperiali un nou §ef militar. Comisarul imperial a fost Fuad- effendi21, astazi Fuad-pa§a §i ministru al afacerilor straine, atunci mare demnitar la Divan. Omer-pap a comandat corpul de ocupatie. El a trecut Dunarea la Giurgiu22 in septembrie 1848, nu departe de satul Oltenita23, §i foarte aproape de insula Ramadan', ale caror nume au fost (acute p. 289 celebre de armele turce0 in 1853i 1854. Se gasea II Intr -un mare teatru, dar nu jucase 'Inca primul rol. Investit cu o putere considerabila, reprezentandu-I pe sultan, trimis sa organizeze conducerea celor cloud principate, plin de calitati, Fuad-effendi oferea pentru prima 'pars ochilor mirati ai romanilor 18Mihail Lattas (Omer-pasa) (1806-1871), general turc de origine croata, participant Ia razboiul Crimeii, comandant al trupelor de ocupatie din principate (1854). 19Gheorghe Bibescu, domn al Tarii Romanesti (1842-1848). 20General, comisar turc in Principatele Romane. 21Pasa Mehmet (1815-1869), comisar turc in Principatele Romane. 22Giurgevo. 23Oltenilza. 24Insuld pe Dundre, tine azi de Giurgiu. 25Oral in Spania, renumit pentru monumentele de arhitecturd islamicd. 26Raul cel mai lung din Peninsula Iberia. 446 www.dacoromanica.ro de la calatoria sa in Tara Romaneasca ramane, fait indoialk grandoarea nemaiintalnita prin care el a fost cunoscut in tara de adoptie. Ca fiecare otoman, Omer-pasa prevazuse 1/ de mult timp posibilitateasichiar 13-290 necesitatea unui razboi intre TurciasiRusia si era incantat de imprejurarea care ii permitea studieze de aproape pe rusi inainte de a-i combate, de a-i pune pe soldatii turci in contact cu soldatii rusi si de a le insufla putin caw putin increderea fart de care o armata nu poate spera sa invinga. Armata rust, la drept vorbind, cea care ocupa principatele sub ordinele general-aghiotantului Liiders27, nu castiga puss in fata turcilor, cu exceptia cavalerieisipoate a materialului de artilerie. Hrana sanatoasasiabundenta distribuita otomanilor, comparata cu alimentele dezgustatoare care fac masa zilnica a soldatului rus, dadeau de gandit acestuia din urma, care iii stapaneste cu placere cateodata amorul propriu national in favoarea stomacului. Comparatia pe care Omer-pasa a facut-o in aceasta epoca intre trupele sale si soldatii rusi a inspirat atunci incredere si proiecte mari. Dupd luni de manevre siexercitiifacute cu entuziasm,in care turcii au aratat o mare promptitudinesio rard precizie, comandantului for i s-a oferit ocazia de a starni admiratia amicilor si inamicilor si a profitat de ea. La 1 septembrie 1849, el a invitat autoritatilesipe cei mai de vaid locuitori ai orasului Bucuresti sa asiste la ceremonia de concediere a soldatilor care iii terminasera timpul de serviciu. Armata otomand era sub arme In intinsa campie de Ia Baneasa28, aproape de soseaua aflata in prelungirea promenadei // publice numita Gradina Kisselef. Pe P. 291 aceasta campie se ridicau corturile verzi ale turcilor, cu semiluna deasuprasiusor colorate de ultimele raze ale soarelui. Atunci Omer-pasa a dat ordin si si-a pus in miscare batalioanelesicavaleria. El era pe un superb cal arab, caruia i-a oprit cu usurinta avantul. Alaturi de el era domnitorul $tirbei29, evident stanjenit de onoarea ce i se facea de a trece in revista trupele turcesti, 27Alexandr Nicolaevici Dieters (1790-1874), comandant at trupelor rusesti in principate (1848-1855). 28 Banneassa. 29 L'hospodar Stirbey; Barbu 5tirbei, domn al Tarii Romdnesti (1849-1856). 313 Aleksandr Osipovici Duhamel (1801-1880), diplomat si general rus, comisar pentru Principatele Romane. Date biobibliografice5irelatarea privitoare la perioada misiunii sale au fost publicate in seria noun din Calcitori straini despre Tarile Romdne in secolul a! XIX-lea, vol. V, p. 226-247. 31 In timpul rdzboiului Crimeii (1853 1856). 447 www.dacoromanica.ro P. 292 care a dat acestei planete forma semilunii, a fost primita de turci // ca fiind de bun augur. Trupele liberate nu se Intorceau imediat la caminele lor, trebuia sa ramand Inca sub drapel, dar acest timp trebuia socotit aparte. Genera lul a considerat 32 Nostalgia ii Impingea uneori pe soldatii turci la actiuni disperate. Cu putine zile in urma cativa dintre ei, in garnizoand la Craiova, in Oltenia, puseserd la cale un complot, sa dea foc orasului §isa profite de dezordine pentru a jefui si a fugi. Complotul a fost descoperit si Omer-pasa a dat ordin ca sefli lui sa fie omorati in bataie." (n.a.) 33 Anton Puchner (1779 1852), comandant al trupelor austriece din Transilvania in timpul revolutiei de la 1848 1849. 34 Hermanstadt;armata revolutionary maghiara ocupd Sibiu) in 27 februarie/11 martie 1849. 35 HadBern (1794-1850) general polonez, unul dintre conducatorii armatei revolutionare maghiare in timpul revolutiei din 1848-1849. 36 Grigori Iakovlevici Skariatin (?-1849), ofiter superiorrus. 37Tour-Rouge, trecatoare in Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al Oltului. 448 www.dacoromanica.ro care fusese pana atunci foarte zgarcit, dar care, pornind din acest moment, au fost decernate cu destularisipa,indeosebi in armata ruse si administratia romans. Fuad- effendi a primit Coroana de Fier clasa intai,la fel ca generalul Duhamel. Constantin Cantacuzino38, care era caimacamul principatului, a primit crucea Sf. Leopold, iar consulul general at Rusiei, domnul Kotzebue'', care, fidel geniului paternal, jucase comedia in teatrul" din Bucuresti in favoarea soldatilor lui Puchner$iinvinsilor lui Berri, a primit Coroana de Fier clasa a doua. Omer-pasa a fost singurul uitat si nu a avut bunul simt sau demnitatea sä tack el a facut plangeri amare si a gasit curand ocazia de a se razbuna. Cand insurectia maghiara a fost infranta, mai degraba prin discordie si spiritulinjust, exclusivist, at ungurilor decat prin armatele ruse, conducatorii acestei revolutii s-au retras pe teritoriul romanescsiotoman prin toateiesirile pazite de ofiterii corpului de armata at lui Omer-pasa si au fost primiti, din ordinul sau, cu onoruri, care i-au iritat pe rusisipe austrieci Si au facut previzibile // discutii atat de lungi, incat a trebuit ridicata ceva mai tarziu problema refugiatilor. p. 295 Omer-pasa nu a tinut cont de asta. 0 masa de refugiati obscuri si care nu erau revendicati nici de Austria nici de Rusia-unguri, germani, polonezi-navaleau spre Bucurestisi-sirenegau credinta public in palatul ocupat de Omer-pasa, devenit principala autoritate otomand in Principate dupe plecarea lui Fuad-effendi la Sankt Petersburg. Fiecare nou convertit primea trei ducati in momentul in careisipunea fesul si promisiunea unei sume egale in fiecare hind. Mai mutt, suma data fiecarui nou recrut varia in functie de importanta individului. Iata, cu aproximatie, dialogul care se desfasura intre musirul Rumeliei4" si noii soldati pe care ii recruta pentru Poarta: Vreti sa deveniti turc? Da, Excelenta. Bine, pentru asta nu sunteti obligati sa schimbati religia. Nu stiam acest lucru, multumesc Excelentei Voastre. Dar stiti ca. in Turcia este necesara o supunere pasiva si ca nu exists alts lege decat sabia. Maine yeti fi dirijat spre Rusciuc41." Noii turci nu erau obligati sa treaca prin probele care erau cerute candva si pe care Omer-pasa le cunostea din experienta; dar, buni sau rai, ei deveneau musulmani. A fost atunci un scandal foarte intristator si care a ofensat indeosebi pe consulul Austriei, deli nu a indraznit sa se planga, atat de populara era cauza revolutiei printre miile de subiecti austrieci care locuiau in Bucuresti si // atata simpatie inspirase chiar nobilimii romane, incat P. 296 naufragiul institutiilor unguresti dadea alarma pentru soarta institutiilor din tara proprie. ...Jam proximus ardet Ucalegon De altminteri, in aceasta epoca Austria era total discreditata in principate si nu avea nicio influents. Agentii sai se margineau de mutt timp sa urmeze in perfecta discipline calea trasata de cei ai Rusiei; agentul Frantei a fost deci cel care, dintr-un sentiment de decenta, a facut un demers cu totul personal la Omer-pasasi a obtinut de la generalul otoman atenuarea scandalului, cu toate ca acesta a continuat sa-si mentina dreptul de a actiona cum o Meuse. Mai mutt, Omer-pasa vorbea tare si in orice ocazie despre numeroasele convertiri din randul rangurilor 38 Constantin Cantacuzino (1800-1875), boier muntean, caimacam al Tarii Romanesti (1848-1849). 39 Carl von Kotzebue (1805 1896), consul general al Rusiei la Iasi si Bucuresti. 40 Comandant al fortelor otomane din Turcia europeank in acest caz Omer-pasa. 41 Routschouck; azi Ruse, oral in Bulgaria. 449 www.dacoromanica.ro cele mai inalte din emigratia ungarasiInregistra cu placere numele generalilorsi nobililor care devenisera musulmani. El insu§i renegat, nu era nemultumit, deli con§tiinta it tulbura putin, ca are atatia imitatori de numeside rang intre cei ce mareau numarul sectantilor profetului. A fost epoca in care Omer-pap prezenta in saloanele din Bucure§ti, ca f ind sotia sa, pe o tanara nemtoaica42 a carei istorie este in acela§i timp foarte simplasi p. 297 foarte singulara. Ea era din Bra§ov43, din Transilvania, // §i, ca un mare numar dintre compatriotii sai, a venit sa caute Ia Bucure§ti putina bunastare prin munch'. Bucure§tiul §ilain!sunt California Transilvaniei §i Bucovinei §i luxul acestor doua mari ora§e a imbogatit mai multi copii saraci de la frontierele Austriei. Omer-pap avea atunciin noiembrie 1849o fetita de cinci sau §ase ani, plina de viata §i inteligenta. Sotiile sale erau moarte sau repudiate de el §i coreligionarii nu incetau sa spund ca le schimba prea des, chiarsipentru un turc. El a dorit ca fetita sa sa invete sa ante la pian §i i-a fost indicata o tanara saxona, care a fost curand instalata in palatul sau. Era foarte timida §i ie§ea cu greu din copilarie. Avea tenul foarte alb, parul de un blond deschis, genul de frumusete rar in Orient. Avea talent camuziciana;i-aplacutluiOmer-pa§a §i institutoareamicutei Emine i-a devenit repede mama vitrega. A aparut de atunci in societate cu cele mai scumpe toalete §i lard voal; sotul sau a tratat-o ca pe o europeana §i cu cele mai mari menajamente. Omer-pa§a este foarte sensibilla farmecul muzicii§ial conversatiei; ii place spiritulsiare idei foarte pertinente asupra rolului femeilor in lumesiin interiorul ei; dar se spune ca la el practica nu este mereu in concordanta cu teoria. Cu ocazia ultimei calatorii in Tara Romaneasca, unde era acompaniata din nou de sotul ei, doamna Omer-pa§a, devenita in fapt khanoun, nu a ie§it deck P. 298 cu voal, // urmata de eunuci negri inspaimantatori; este numita, vorbind cu ea sau despre ea lui Omer-pa§a, in franceza sau in germana, madame la marechale. Omer- pap, care are un inalt spirit de familie, ii cople§ea pe parintii sotiei. Mama, afland de norocul fiicei sale, a venit de la Bra§ov la Bucure§ti lard a -si anunta sosirea; a urcat, imbracata ca tarancile saxonesiincaltata cu cizme mari, in apartamentul ginerelui sau. Erau gata sa se a§eze Ia masa. Omer-pap a primit-o ca pe mama sa, §i-a ajutat sotia sa o scape de cizme, a cerut un lighean pentru ca ea sali spele picioarelesia dovedit respectul unui flu musulman. Cu toate acestea, Omer-pap, care fusese numit mu§ir al armatei Rumeliei, adica comandant al fortelor otomane din Turcia europeand,sicare nu mai avea spiritul prevazator §i conciliator al lui Fuad-effendi, s-a lasatiar4idus de natura sa impetuoasa §i de antipatia contra ru§ilor §i simpatizantilor lor, de§i parea multumit cu marele cordon Sf. Ana, pe care IIprimise, Ia fel ca Fuad-effendi, dupa restabilirea ordinii legale in Tara Romaneasca. El a tinut un discurs imprudent, dar care oglindea increderea pe care o avea in sine §i dorinta de a §terge umilintele Turciei. Nu a mai vorbit de razboi ca de o necesitate dura, la care Turcia ar putea fi p. 299 constransa pentrumentinerea unui drept sacru // (era vorba mereu de chestiunea 42 In realitate, romanca dintr-o familie transilvaneanA, sora compozitorului Gheorghe Simonis, ea insasi cu deosebite aptitudini muzicale; in timpul razboiului Crimeii a compus Marfa! Oltenifeisi Marsul Silistrei. 43 Cronstadt. 450 www.dacoromanica.ro refugiatilor), sau de apararea onoarei sale, ci aproape ca despre un eveniment fericit cdruia ii sesiza oportunitatea 5i care trebuia sa elibereze Imperiul otoman de o influenta strains ce apasa de prea mult timp asupra lui. Acesta era subiectul favorit al lui Omer-pa5a, cdruia ii pldcea sa facd numaratoarea fortelor de care Poarta putea dispune. El conta pe 5aptezeci 5i doi de ofiteri superiori nou trecuti la islamism, 5ase mii de soldati refugiati, opt nave mari cu aburi, cincisprezece mici, patruzeci nave cu panze, o sutd cloud zeci de mii de oameni in trupele regulate in Europa, patruzeci de mii in Asia 5i tot atat in trupele neregulate. Apoi, vorbind de Rusia, a spus: Forte le ei nu sunt atat de formidabile cum se crede; nu poate sa pund mai mult de trei sute de mii de oameni sub arme pentru a mar5alui contra noastrA, iar noi putem sa punem cloud sute cincizeci de mii pedestra5i, socotind rezerva noastra. Avem, de altfel, avantajul terenului." El a adaugat: Planul meu, pentru cazul in care rdzboiul va izbucni, este facut, a fost comunicat Portii. Vom trece din nou Dundrea, pentru ca o provincie ocupata de adversar este o provincie luatd; dar ru5ii vor fi obligati rapid sä evacueze Bulgaria 5i noi vom putea atunci sa recuperam principatele. Soldatii turci sunt plini de ardoare§ie necesard disciplina cea mai severspentru a-iimpiedicasasearunceasupraru5ilor.Populatia Constantinopolului, care dd // impuls Rumeliei, ca Si Asiei Mici, s-a pronuntatP. 300 pentru razboi, este pregatita sa ajute guvernul cu bratele Si cu punga sa. Ofiterii instruiti, ridicati in Europa, ne lipsesc mult mai putin dee& se crede; de altminteri, corpul ofiterilor ru5i este foarte slab. Generalul Liiders, sub pretext ca nu 5tie destul de bine germana, pe care o vorbe5te ca mine, a refuzat totdeauna conversatia despre rdzboiul din Transilvania. Noi nu avem a ne teme de populatiile cre5tine din Rumelia. Numai sarbii s-au agitat, dar nu se vor ridica. Rdzboiul din Ungaria, de care ru5ii sunt atat de mandri, nu este atat de onorabil pentru ei. Trddarea lui Gorgey44 le-a adus victoria. Din aprilie era, prin intermediul contelui Zichy45, in relatii cu mare5alul Paskevici"." Trecand peste multe exagerari, vom conveni ca exists in acest fidel rezumat at sentimentelor lui Omer-pa5a idei juste§icateva profetii cu spirit de pdtrundere. Deseori, din nefericire, pasiunea§iprejudecatile it orbesc pe mu5irul Rumeliei. Astfel, el conteazd in planurile sale mai ales pe alianta activa cu Marea Britanie, nu cere§inu spell cleat la neutralitatea Frantei. El o credea dispusd la o aliantd rusd 5i nu recunoa5te meritele puterii sale militare. In epoca de care vorbesc, adica Ia ie5irea din afacerea refugiatilor, in primele luni ale anului 1850, e adevarat, Anglia juca un rol preponderent in Orient. Mai tarziu Omer-pap // a preluat de la noi o cuP. 301 totul altd idee, cand a vazut armata francezd reunita la Varna47 5i a asistat la " Arttir GOrgey (1818-1916), general si om politic ungur, comandant al armatei revolutionare maghiare in revolutia de Ia 1848-1849. 45 OdOn Zichy (1809-1848), contesiofiter maghiar, executat Ia 30 septembrie 1848 pentru tradare (legAturi cu austriecii). 46 Ivan Fiodorovici Paskevici (1782-1856), conte, feldmaresal rus, comandant al trupelor de reprimare a revolutiei din Transilvania (1849) $i al fortelor militare rusesti din principate (1853-1854). 47 AstAzi oras In Bulgaria; trupele aliate se concentraserA la Varna pentru a preveni ocuparea portului de rusi (25-29 mai 1854). Tot atunci, are locsiun consiliu de razboi Intre comandantii aliati, maresalii Saint-Arnaud, Raglan si Omer-pasa. 451 www.dacoromanica.ro trecerea in revista facuta de mare§alul Saint-Arnaud", mai ales cand a aflat de victoria de la Alma' pi de triumful sangeros de Ia Inkermane. Ce trebuie sa fi spus dupd luarea Sevastopolului51, atunci cand vedea Franta asemenea vulturului lui Shakespeare, Towering in her pride of place? Conduita lui Omer-pap corespundea discursurilor sale. El comitea acte arbitrare, la fel cum pa§ii turci iii permiteau uneori in provinciile cele mai izolate ale imperiului. Astfel, oamenii sai certandu-se in piete cu romanii, ii aducea pe acqtia din urma §i poruncea sa fie batuti in fata palatului sau, Para alts forma de proces pi fare cel mai mic aviz at autoritatii locale. La teatru dadea porunca sä se faca ordine prin soldatii sai, din capatul scarii pe care urca spre loja. §i aceasta p. 302 ordine se facea destul de brutal'. Ca guvernator militar al Bucure§tiului, 1/ credea ca poate aplica el insu§i pedepse §i face acte de suveranitate, fare a cruta autoritatea domnitorului, in timp ce ru§ii, mai abili, se foloseau de §eful tarii pentru a face tot ceea ce voiau, dar fard valve. 0 aka procedure a mu§irului marea deceptia principelui Tarii Romanqti. Sultanul, la propunerea Iui Fuad-effendi, acordase decoratii unor boieri; Omer -papa le-a inmanat el insu§i, in timp ce generalul Duhamel §i generalul Liiders se adresasera principelui pentru impartirea celor care fusesera conferite de tarul Rusiei. Este adevarat ca printreboieri, obiectul favorurilor sultanului, se aflau trei fii ai raposatului domn Grigore Ghica, care P. 303 declarasera ca. nu // ar fi primit niciodata decoratiile principelui Stirbei, care le sarutase mana in timpul domniei tatalui tor. In toate aceste ocazii, agentul Frantei era cel de la care principele Tarii Romane§ti cerea sprijin, fie pentru a se u§ura varsanduli plangerile Intr -o ureche binevoitoare, fie pentru a obtine, prin influenta impartialitatii sale recunoscute §i prin bunele relatii cu Omer -papa, ca impetuozitatea ultimului sa fie u§or temperate. 48 Jacques Achille Leroy de Saint-Arnaud (1798-1854), marepl francez. 49 Din 20 septembrie 1854; trupele rusesti de sub comanda printului Men§ikov se retrag infrante. 50 La 5 noiembrie 1854, trupele rusqti, sub comanda generalului Dannenberg,se retrag dupa interventia francezilor. 51 In 10 septembrie 1855. 52 indeosebidupa ce Omer-pap a reunit, prin plecarea lui Fuad-effendi Ia Sankt Petersburg, functiile de guvernator militar pi cea de comisar imperial, el s-a lasat dus de aceste accese de pasiune. Intr-o sears asista cu sotia, Inca imbracata europenqte, Ia un concert unde elita societatii bucurqtene 1§i daduse intalnire. La sfaritul concertului, aga oraplui, prefectul de politie, dadu ordin ca vehiculul Iui Omer-pap sa o is inainte, ca find cel al principalului personaj prezent Ia serata. Trebuie spus, prefectii de politic romani desfapara in circumstance ca cea de fata mai mult zel 4i autoritate decat demnitate. Publicul considerd bine asta §ieiIa fel, Fara indoiala, dar de aceasta data domnul Alexandru Plagino (acesta era numele agai) a fost mult mai rau pedepsit decat pedepsele pe care le-a dat el. Omer-pap nu se grabea sa coboare maiestuos scarile, dand bratul sotiei sale, in timp ce alte persoane a§teptau jos cu nerabdare. Printre ele se gasea consulul general al Rusiei, care isi marturisea nemultumirea fata de aga. Acesta, nevazandu-I pe Omer-pap venind, dadu ordin vizitiului mufir-ului sa faca loc celui al Iui Kotzebue; dar abia pleca acesta ca m4rul Rumeliei a aparut pi nusi-agasit trasura, astfel Ca a trebuit sa 4tepte mai bine de un sfert de ors, pentru ca, pasajul find stramt, vizitiul era obligat sa faca un ocol lung pentru a venisa -sireia randul. Omer-pap facu atunci un adevarat acces de furie, II facu pe aga, care era unul dintre ginerii domnitorului, magar, pi ridica chiar bastonul asupra lui. Ceea ce II exasperase pe Omer-pap, dar care nu justifica violenta Iui, era servilismul autoritatilor romanqti fata de rqi in toate ocaziile." (n.a.) 452 www.dacoromanica.ro Acest caracter, multa vreme tinut intr-o pozitie secundara, i§ilua in sfar§it revan§aOmer-pa§a nu-§i mai ascundea dorinta de a vedea declarat razboiul intre Turcia §i Rusia. Angajat de guvernul sau in toate cazurile serioase §i dificile, invingator al druzilor54, albanezilor §i kurzilor, considerat ca primul om de razboi al imperiului, avea despre el insu§i o parere foarte buns §i dorea cu ardoare o ocazie sä se masoare cu adversarii sai europeni. El vorbea despre generalii Haynauss, Liiders, Rudiger, Jela61656, despre mare§alul Paskevici chiar, ca despre egali cu care era nerabdator sa se intalneasca pe un camp de batalie. Aceasta incredere nu displacea; dar s-ar fi // vrut exprimata cu mai putin aplomb. Respectul P.304 nostru excesiv fata de conveniente ne face insuportabila prostia marturisita a superioritatii, mai modesta totu§i uneori decat o modestie afectata. Evenimentele din 1853 §i 1854 au dat in parte dreptate lui Omer-pa§a, §i, dupa parerea tuturor judecatorilor impartiali, el s-a aratat superior adversarilor sai. Printre generalii ru§i care se gaseau atunci in Bucure§ti erau unii care vor juca un rol in campania din Transilvania, sau care trebuia mai tarziu sa se masoare cu turcii sau aliatiilor pe malurile Dunarii on in Crimeea. Generalii Liiders, Dannenberg" §i Nepokoicitki erau cei care impuneau cea mai mare atentie, fie prin rang, fie prin calitatile §i caracterul lor. Generalul Liiders, comandantul corpului al cincilea care actiona in Transilvania, strans ca un tanar in uniforms, Ia fel de curtenitor intr-un salon fata de doamne ca §i de cutezator in fata du§manului, iii risca viata peste tot, cu un compliment in gura sau cu pistolul in mans, fara a fi impiedicat de varsta sau de rangul sau; manierele lui erau simple, limbajul lipsit de orice afectare §i orice emfaza. Tocmai repurtase un mare succes in Transilvania; lingu§itorii sai it numeau eliberatorul Transilvaniei §i ii dadusera supranumele de Zakarpatslcy, care nu a fost consacrat in vreun ucaz sau in istorie. El insu§i povestea campania desfa§urata cu o modestie care ii punea in valoare // meritul, pe P.305 care it credea datorat doar norocului, dar acest noroc fusese egalat de actiunea sa. Franchetea limbajului sau ii uimea pe multi dintre cei care credeau ca ru§ii i§i tin gandurile ascunse Si care nu §tiau ca adesea cea mai mare libertate anima §i inalta conversatia lor. De altfel, in epoca de care vorbim, ru§ii se credeau investiti cu o asemenea superioritate, ca nu se gandeau sa mai mentind alte limite decat cele cerute de politete sau de respectarea convenientelor. Vorbind despre Transilvania §i despre campania pe care o facuse aici, generalul Lilders spunea: O ura profunda domne§te intre austrieci §i unguri, iar ace§tia din urma sunt detestati deopotriva de toate rasele care traiesc pe teritoriul Ungariei, saxoni, sarbi, croati, romani. Ace§tia mai cu scams sunt in stare de paria §i formeaza in Transilvania populatia cea mai 53 ,.Om de imagine, musirul avea adesea un limbaj Ia fel de variat ca si impresiile sale. Ca si epoca in care el spera sa fie ministru de razboi, dezamagirea sa, afland de numirea unui concurent, i-a smuls discursurile cele mai amare contra Portii $i cele mai imprudente, din moment ce a den aluit, cu autoritatea unui om de meserie, laturile slabe ale Turciei ca putere militara." (n.a.) 54 Grup religios de pe teritoriul de azi al Siriei si Libanului. 55Jacob Julius von Haynau (1786-1853), general austriac. 56 Josip Jelgie de Bu2im (1801-1859), general $i om politic croat. 57 Piotr Andreevici Dannenberg, general rus, comandant al armatelor rusesti in bataliile de la Oltenita si Inkerman. 453 www.dacoromanica.ro nenorocita; ei sunt cei care, de la inceputul insurectiei, au sustinut armata austriaca si rusii au laudat mutt concursul for in aprovizionare. De la inceput unirea cu ungurii ar fi dat probabil un alt aspect revoltei. Fara proviziile pe care eu le-am gasit in principatesifart Iancu's, seful romanilor din Transilvania, n-as fi putut reusi. In plus, printre corespondentele pe care le-am interceptat, am gasit scrisori de p. 306 la Kossuth" pentru Iancu, in care spunea ca ungurii regretau ca nu au recunoscut drepturile // fratilor for romani si ca in caz de succes acestia puteau conta pe toate concesiile pe care le vor cere. Romanii, adauga generalul Luders, sunt foarte demni de interes si am adresat un memoriu in favoarea for imparatului, care mi-a raspuns ca el nu putea sa intervina in asemenea ocazii, dar ca a transmis memoriul Curtii de la Viena. Austria va fi obligata sa dea romanilor drepturi egale cu cele ale celorlalte nationalitati; dar ei sunt intr-o stare de injosire completa." Generalul Liiders nu era singurul care se exprima cu atata franchete: un alt general rus gasea ca usurinta cu care armata de interventie invinsese diminua infinit importanta victoriei. Generalul Dannenberg era un om de o inalta instructie, cu o conversatie plina de farmec, negociatorul cel mai agreabil si cel mai bland. Limbajul sau, cu formele cele mai rezervate, era in realitate de o indrazneala care placea in abordarea celor mai delicate chestiuni de filozofie sau de religie. El nu ocupa in acel moment ranpl datorat serviciilorsimeritului sausitrecea ca find in dizgratia tarului Nicolae6 ; dar nimic din limbajul si din atitudinea sa nu arata amaraciunea, iar nemultumirea sa nu se ghicea decat intr-o tristete dulce si in ironia fins,care era una dintreatractiileconversatieisale. Cat despre generalul Nepokoicitki, el venise cu gradul de capitan, in 1848, in Tara Romaneasca; p. 307 talentele sale ca ofiter de stat-major i-au asigurat o // avansare rapids si a fost inaintat general la moartea lui Skariatin, cazut aproape de Brasov. La acea data Fuad-effendi era plecat la Constantinopol, unde ocupa functia de consilier al marelui vizir, care echivala cu cea de ministru de interne; el parasea principatele dupa ce ii crescuse influenta, dar pierduse sarmul care atragea si inspira incredere si care disparuse cu sperantele pe care le nascusesionorurile de care era coplesit. El a fost inlocuit cu Ahmed Vefik- effendi61, unul dintre oamenii cei mai distinsi si unul dintre spiritele cele mai hotarate pe care le-am intalnit. Musirul Rumeliei parasea Tara Romaneasca la putin timp dupa Fuad-effendi, pentru a se intoarce la Constantinopol, unde era chemat si unde i s-a incredintat comandamentul armatei destinata sa opereze in Bulgaria si in Bosnia. Situatia acestor doua provincii reclama cea mai serioasa atentie din partea Portii otomane. III In primele zile ale lui aprilie 1850, noul comandant al armatei a primit ordin sa se intoarca la Constantinopol pentru a fi investitsi,in acelasi timp, pentru a-si 56Avram Iancu (1824-1872), lider at revolutiei romane din Transilvania (1848-1849). 59Lajos Kossuth (1802-1894), lider revolutionar maghiar, guvemator de facto at Ungariei in timpul revolutiei de la 1848-1849. so Nicolae I, tarul Rusiei(1825-1855). 61 Ahmed Vefik-effendi (1823-1891), diplomat si invatat otoman, trimis in principate. 454 www.dacoromanica.ro spune opinia asupra manierei de actiune in Bosnia. Omer-pasa, cum am spus, parasea postul de la Bucuresti spre sfarsitul aceleiasi luni, pe 3 mai a fost // primit P. 308 de sultan' in modul cel mai binevoitor si a obtinut pentru serviciile aduse in Tara Romaneasca o gratificatie de 1 000 de burse (125 000 de franci). [Este descrisa situatia din Bosnia, raporturile bosniaco-austriece, actiunile militare otomane in Bosnia si Serbia.] Printre populatiile atat de diverse care formau Imperiul otoman, trei ocupau P. 355 rangul cel mai considerabil prin numarul, inteligenta sau energia lor. Acestia // erau p. 356 romanii, grecii§islavii. Dintre crestini, romanii erau cei care manifestau cea mai mica ostilitate contra Portii63, pentru ca sunt de mai mutt timp eliberati de sub opresiunea sa; de asemenea, Poarta a comis, dupd parerea noastra, o mare greseala politica refuzand sa mearga inaintea dorintelor lorsisa le constituie un stat, care ar fi devenit un sprijin pentru ea. [Urmeaza consideratii referitoare la grecisislavi, apoi la atitudinea Frantei fats de crestinii din Orient.] Cartea a patra p. 359 Turcii, rusii si austriecii pe Dunare si in Principate In momentul evacuariiprincipatelorin 1851,ofiteriirusianuntasera populatiile danubiene ca nu vor intarzia sa revind. Situatia principatelor dupd plecarea lor a facut sa fie repede inteleasa forta acestei vorbe. Din luna august 1851, din partea Austriei ca si din partea Rusiei, reclamatii de neinlaturat au asaltat Poarta. Reprezentanta austriacala Constantinopol protesta vehement contra eliberarii arestatilor maghiari, hotarata de Divan. In acelasi timp, presa austriaca, aflata complet sub controlul guvernului imperial, ataca Turcia, in toate limbile imperiului, cu o intensitate deosebita. Putin mai tarziu, in luna octombrie a aceluiasi an, principele Tarii Romanesti (Stirbei)§iprincipele Moldovei // (Ghica)64 p. 360 primeau o comunicare din partea consulului general al Rusiei, prin care acest agent be cerea, in numele stapanului lor, tarul, sa plateasca o sums de cateva milioane de franci ca indemnizatie pentru intretinerea trupelor rusesti, pe picior de razboi, in Moldova si in Tara Romaneasca, din ziva intrarii lor in principate, in 1848, pans in luna aprilie 1850. El adauga Ca, incepand din acea epoca pans in momentul evacuarii totale, cheltuielile de ocupatie faceau obiectul unei socoteli separate. Originea acestei reclamatii era consimtamantul dat initial de guvernele principatelor pentru o masurd financiara care ar fi trebuit considerate tranzitorie. Generalul Duhamel declarase in 1848 principelui Mihail Sturdza, la Iasi, iar mai tarziu caimacamului Constantin Cantacuzino, la Bucuresti, Ca vointa tarului Nicolae era sa fie afectate intretinerii trupelor sale cloud zecimi in plus din impozit, 62 Abdul Medjid, sultan otoman (1839-1861). 63Recenta dirijare a guvemarii otomane in afacerile principatelor gi atitudinea comisarilor sal o facusera foarte nepopulara." (n.a.) 64 Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei (1849-1856). 455 www.dacoromanica.ro platite o data pentru totdeauna. Masura a fost supusa in Moldova adunarii generale, care a votat-o; in Tara Romaneasca, unde adunarea era dizolvata, ea a fost executata pursisimplu. Totul a fost facut faro' ca Poarta sa primeasca vreun aviz, fie de la guvernele din Iasi si Bucuresti, fie de la comisarul rus. Poarta avea dreptate sa. se arate ofensata Si comisarul sau in principate, Fuad-effendi, chiar s-a adresat curtii sale pentru a cere instructiuni; dar Divanul a hotarat sa uzeze de calm p. 361§ii-a recomandat lui // Fuad-effendi sa nu faca nicio opozitie, adaugand ca daca boierii erau de acord cu suportarea acestei poveri a tarii, Poarta nu avea nimic de zis. In 1849, o a doua cerere asemanatoare cu prima a fost prezentata de generalul Duhamel. Primita faro' obiectie de principele Tarii Romanesti, ea a gasit la principele Moldovei (Grigore Ghica, care ii succedase lui Mihail Sturdza') mai putind trecere. Prima comunicare a generalului Duhamel preciza, zicea principele, ca plata celor cloud zecimi era o data pentru totdeauna. La al doilea ordin al Rusiei, principele evita raspunderea: lua asupra sa bonurile si chitantele date de ofiterii rusi, cerand la Constantinopol autorizatia, care i-a fost acordata, de a socoti in cifra datoriei nationale suma necesara pentru achitarea obligatiilor astfel contractate. Se spera ca in acest mod se limitau exigentele curtii protectoare. Cu toate acestea, nu s-a intamplat nimicsispre sfarsitul lui 1850, in timpul trecerii sale prinIasi, consulul general at Rusiei a facut cunoscut principelui Moldovei ca-i va prezenta curand o notia socoteala pentru plata trupelor ruse gata de razboi. Aceasta a fost situatia care a precedat ultima comunicare cu Rusia, cea din octombrie 1850, prin care consulul general at acestui imperiu, in urma intalnirilor celor doi suverani ai Rusiei si Austriei de la Varsovia si de la Olmiltz", a declarat domnitorilor, cu o p. 362 anume solemnitate, ca a venit in sfarsit momentul // pentru guvernele celor cloud principate de all mndeplini obligatiile faro' de armata Majestatii Sale Imperiale. Comunicarea confidentiala a unui ucaz privind carantina de la Marea Neagra a coincis cu declaratia relativa la plata trupelor ruse: dorinta curtii protectoare a fost ca prescriptiile aplicate acestei carantine sa fie largite asupra carantinei romanesti. Conduita principelui Stirbei, care a facut din ucazul imperial obiectul unei comunicari oficiale adresata Divanului sau, a pricinuit de aceasta data o serioasa nemultumire la Poarta; dimpotriva, aceea a principelui Ghica, care, nementionand ucazul, s-a limitat la a-1 transcrie sia-i discuta prescriptiile, a satisfacut-o din plin. Doleantele ridicate de consulul general al Rusiei in privinta acestui subiect vor provoca un raspuns convingator si moderat at principelui Ghica, afirmand ca se marginise sa respecte aparentele puterii Portii otomane, in timp ce Rusia isi disputa cu Turcia aceleasi aparente ale puterii. In timp ce exigentele Rusiei cresteau, s-a putut remarca un progres in pregatirile sale militaresicuvintele ofiterilor rusi asupra viitoarei for intoarceri in principatepareau aproape justificate.Incepand cuanul1852seobserva concentrarea trupelor austriece in Banat, a trupelor ruse in Basarabia si in Rusia meridionala. 0 mare neliniste domnea la Iasi, ca si la Bucuresti. Toata // flota Marii P. 363 Negre era reunita in portul Nikolaev' si la varsarea Bugului: un corp expeditionar 65 Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849). 66 Azi ora§ in Cehia (Olomouc). 67 Nicolarf, astazi ora§ in Ucraina. 456 www.dacoromanica.ro era, de asemenea, campat aproape de ora§ In corturi. Se explica aceasta reunire de trupe prin viitoarea prezenta a tarului Nicolae in Rusia meridionala, prin rascoala din Bosnia §i nemultumirea care explica Austriei agitatia ce domnea in randul populatiilor slave ale Imperiului otoman. Domnitoriiiifaceau astfel iluzii asupra proiectelor Rusiei$imergeau !Jana la a conta pe generozitatea tarului Nicolae pentru terminarea dezbaterii privitoare la despagubirea ceruta de trupele sale. Aceasta eroare nu a durat mult. Principe le Stirbei si -a trimis bugetul la Sankt Petersburg, acest buget a fost pus sub ochii tarului, care a decis el insu§i ca Tara Romaneasca sa plateasca 30 de milioane de piawi (mai bine de 11 milioane de franci),iar Moldova 6 milioane §i jumatate (mai bine de 2 400 000 franci), reprezentand cheltuielile cu pregatirea de razboi. Calatoriile succesive ale imparatului Austriei"$iale tarului Rusiei in tarile vecine principatelor nu au intarziat precizarea naturii relatiilor care existau intre conducerile domnitorilor$i cele cloud imperii. Principele Stirbei, tiind Ca imparatul Franz-Iosif era la Sibiu, s-a dus sa-1 elogieze. Era purtatorul unei scrisori autografe a sultanului, prin care se solicita sa fie considerat, in fata tanarului imparat, ambasador extraordinar. Oricare au fost // motivele pentru care s-a cerut aceasta P- 364 favoare de catre un principe destul de putin preocupat de obicei de obligatiile sale fata de curtea suzerana, demersul principelui Stirbei nu a fost vazut cu placere de imparatul Austriei, care ar fi preferat, fara indoiala, sa primeasca mai degraba un domnitor decat un ambasador al sultanului, calitate care, cu aceasta ocazie, it scadea 68 Franz Joseph I de Habsburg, Imparat al Austriei (1848 1916). 69 Alexandru Karagheorghevia (1842-1858). 70 Wosnesensk, oral azi in Ucraina. 71 Cel putin aceasta era situatia inaintea tratatului de la Paris." (n.a.) 457 www.dacoromanica.ro varstnici si ginerele preferat. Cei doi domnitori au fost puternic contrariati de refuzul tarului, care inspira atunci boierilor din principate o teams respectuoask dar nelinistea for s-a schimbat intr-o tristete profundd cand au aflat detaliile primirii (acute delegatiei moldovenesti. Aceastd delegatie it precedase pe tar Ia Vosnesensk. Indatd ce tarul a sosit, domnul Nicolae Mavrocordat, ginerele principelui Ghica, s-a intalnit cu contele Or lovn si, anuntandu-1 ca era purtatorul unei scrisori a Altetei Sale cdtre tar, 1-a rugat sa solicite o audientd pentru el si pentru alti membri ai delegatiei. Conte le Or lov73, care poartd un nume ilustru in Rusia, se bucura de toatd increderea stdpanului si avea, asa cum se spune, un fel de sclipire a puterii sale. Oh, vai! spune el lui Mavrocordat, ce idee a avut principele vostru sa solicite sa indeplineascd o misiune din partea sultanului pe rang Majestatea Sa? Mii de P. 366 scuze, domnule // conte, principele nu a cerut nimic.Cum nimic! Nu cunoastem not oare toate intrigile tesute Ia Constantinopol de domnul Aristarchi' pentru a atinge acest obiectiv? Dar domnul Aristarchi nu este agentul principelui Ghica; el it reprezintd pe principele Tarii Romanesti. Principele Ghica s-a limitat sa ceard, din primdvard, autorizatia de a trimite o delegatie la Vosnesensk, pentru a-si prezenta acolo omagiile tarului. Doar mai tarziusiurmare a demersurilor principelui Stirbei, Poarta a avut ideea de a-i incredinta principelui nostru o misiune personald pe langd Majestatea Sa imperiald din partea sultanului. Principele a fost obligat sa o accepte.Ah! dacd este asa, raspunse contele Orlov, se schimbd problema. Nu am decat sa repet Majestatii Sale ceea ce tocmai mi-ati spus. Cat despre principele Stirbei, nu va avea decat ce a meritat." Dimineata urmatoare, generalul Nepokoicitki a venit sa anunte delegatia ca va fi primitd de tar la ora unsprezece, inainte de trecerea in revistd, chiar in tabard, avand in vedere, addugd el, ca voiajul impdratului la Vosnesensk nu avea decat un scop pur militar, vointa impdratului era ca totul sa se petreacd pe picior de rdzboi, ca intr-o tabard. Aceste explicatii nelinisteau deja, cand tarul pdrea sa-si fi revenit din prima umoare contra principelui Ghicasipromitea o primire binevoitoare delegatiei. Aceasta a putut aparea curand in prezenta tarului, care nu avea aldturi p. 367 decat pe contele Orlovsidoi sau // trei ofiteri superiori. Restul suitei rdmasese la cativa pasi in urmd. Tarul, cu acea bundvointa plind de gratie care uneori modera maretia severs a atitudinii sale, a adresat cateva intrebdri hatmanului Mavrocordat, unul dintre principalii membri ai delegatiei, despre militia moldoveneascd pe care o comanda. El i-a invitat apoi pe boierii deputatisa-Iurmezesis-a urcat pe cal pentru a trece in revistd armata. In seara zilei in care tarul i-a primit pe delegatii moldoveni, doi curieri soseau de la Constantinopol si Iasi in tabdra de la Vosnesensksitarul a gdsit, fardindoiala, in depesele pe carele aduceau explicatia completa a conduitei principelui Moldovei, easel in dimineata urmatoare generalul Nepokoicitki a venitsa-ianunte pe boierii moldoveni ca nu trebuia sa considere audienta din ajun decat ca pe un mijloc de care tarul binevoise sa se serveasca pentru a-i face sa asiste Ia trecerea in 72 Aleksei Fiodorovici Orlov (1786-1861), diplomat rus; a condus delegatia rusd Ia Congresul de Ia Paris (1856). 73Contele Orlov a devenit print dupd Congresul de la Paris." (n.a.) 74 Capuchehaie a Tarii Romdnesti. 458 www.dacoromanica.ro revista, dar ca ei vor fi primiti oficial in acea zi §i invitati chiar la masa de tar. Prezentarea a avut loc §i boierii au avut la masa locurile de onoare. Dupa cina, generalul Nepokoicitki a intrebat cine era §eful delegatiei §i i-a fost indicat decanul de varsta, boierul Gheorghe Ghica. Acesta a fost condus in fata tarului, care I -a luat deoparte §i i-a vorbit astfel: Spuneti principelui Ghica ca sunt foarte multumit de administratia sa onesta §i inteleapta, ca §i de raporturile sale personale cu cabinetul meu, dar ca insist sa-i recomand // sa supravegheze tineretul. Am avut ocazia sap. 368 vad cativa moldoveni la Berlin, la capela ruseasca, Si am fost foarte putin edificat asupra rostului lor. Nu §tiau nici macar sa i§i faca semnul crucii75. Principe le trebuia sa le refuze pappoartele §i sa ii retina in tars.SA' se straduiasca sa organizeze §coli bune, sa perfectioneze invatamantul, astfel incat tineretul sa poata primi aici o educatie solids. Spuneti-i, de asemenea, ca universitatile mele sunt la dispozitia sa §i mi-ar face mare placeresa-ivad pe tinerii moldoveni venind sa-§i faca studiile. Poate fi sigur ca nu vor aduce inapoi, ca din Germania §i Franta, idei imorale §i subversive. Spuneti-i, in sfar§it, ca vad cu durere Ca se folose§te de oamenii de la 1848, toti ace§ti sans-culottes care au tulburat lini§tea (aril lor." Tarul a pronuntat cuvantul sans-culottes cu multa vivacitate. Domnul Gheorghe Ghica // a vrut sa-§i scuze compatriotii §i, vecin putin indulgent, a facut-o blamand conduitap. 369 tineretului muntean §i incercand o paralela favorabila moldovenilor. Nu exists comparatie cu Tara Romaneasca! raspunse vivace tarul. Muntenii, ii detest, sunt comuni§ti; dar pe moldoveni iiiubesc, de aceea recomand principelui sa dea deoparte pe toti ace§ti tineri descreierati. Doresc sa-mi urmeze sfaturile, ceici altfel ma voi vedea fortat sa fac eu insumi ordine 41, daca trupele mele vor ocupa iar Moldova, consecintele vor fi dintre cele mai grave pentru Cara voastra." Ne putem imagina u§or emotia §i teama pe care aceste cuvinte, repetate de boierul Gheorghe Ghica, le-au raspandit in Moldova §iindeosebiin Tara Romaneasca. Ele s-au agitat dintr-o data cu privire Ia proiectele curtii Rusiei, §i, din luna decembrie 1852, s-a putut intelege de ce principele $tirbei se temea de o noud ocupatie a principatelor de ate Rusia. In aceasta epoca, in consecinta, Imperiul otoman se gasea in imprejurarile cele mai grave: Muntenegru s-a ridicat Ia rascoala §i influenta ruseasca nu a fost strains de aceasta mi§care, care venea sä creased slabiciunea Portii in ajunul misiunii printului Men§ikovm. Agentii ru§i declarau trufa§ ca muntenegrenii sunt sprijiniti de curtea de Ia Sankt Petersburg. Uitand jafurile comise pe teritoriul Cattaro" de ace§ti munteni, care, de mai multe 75 Din nefericire, este adevdrat ca exists foarte putina pietate adevdrata in Principate, ca in cea mai mare parte a tat-dor de religie greacd, §i ca religia se limiteazd aici Ia practici exterioaretila pomeni pentru saracitipentru wzdrninte religioase; exists aici credinta, dar creOnismul nu a patruns in obiceiuri. Aceasta tine de ignorantatide caracterul grosolan al clerului, de dragostea lui de ca§tig §i de putinul respect pe care II inspira; aceasta tine, de asemenea, de faptul ca predica este aproape necunoscutd in tarile de religie greacd. Este la fel de adevdrat ca acee4 indiferenta religioasa la tineret face ca tinerii sa nu fie deloc atgati Rusiei prin legatura ortodoxiei grecqtiaia sortii; singura cauza a puternicei influente a Rusiei asupra populatiei crqtine a Orientului nu exists deloc in principate, in ceea ce privqte tineretul roman. Este ceea ce ii displdcea tarului." (n. a.) 76Aleksandr Sergheevici Meqikov (1787-1869), cneaz, om politic §i general rus; trimis al Rusiei la Constantinopol in 1853. 77Azi Kotor, ora. in Muntenegru. 459 www.dacoromanica.ro p. 370 ori, nu scapasera rigorilor Austriei decat multumita // interventiei Rusiei, curtea de la Viena a fost de aceasta data de partea for contra Turciei $i a blarnat expeditia din Muntenegru, al carui comandament ii fusese incredintat lui Omer- pasa, care obtinuse deja asupra rebelilor cateva avantaje. Toata presa austriaca l-a atacat pe generalul otoman cu aceeasi inversunare cu care el Ii combatuse pe bosniaci. In acelasi timp, agentii rusisiaustrieci, la unison, facand onoare spiritului for de discipline, infatisau Turcia ca find angajata Intr -o complete disolutie. Niciodata nu s-a vazut domnind mai multa neliniste asupra prezentului, mai multa indoiala asupra viitorului; niciodata parerile asupra imposibilitatii regenerarii acestui imperiu sau a reusitei de a sustine, multa vreme incA, edificiul care se clatina nu au fost exprimate cu mai multA fortasi,din nefericire, cu mai putine contradictii. Situatia critics a Imperiului otoman era puss direct, Para menajamente, de sute de corespondentiailucrurile prezentate in lumina cea mai sumbra. Rusia agita Bulgaria prin influenta sa; briganzii coborau In numar mare din Serbia, se raspandeau in Balcani, se dispersau in bande in toata tara si comiteau jafuri, pentru care gaseau in Bulgaria aderenti sau protectori. Discutiile care se purtau la Constantinopol asupra problemei locurilor sfinte deveneau din ce in ce mai serioase $i numerosii agenti pe care Rusia Ii antrena in principate Iii p. 371 continuau urzelile cu efort dublu. // In mijlocul Imprejurarilor atat de critice, agravate de atacuri serioase ale celor mai puternice organe de presa engleze, Poarta otomana cauta sa facefatd tuturordificultatilor. Ea isicontinua imperturbabila expeditia contra Muntenegrului$i,lucru nou In cronicile istoriei sale militare, dirijarea campaniei se facea de la Constantinopol, ordinele emanau de la seraschierat78, cum au emanat de la consiliul aulic in razboaiele Austriei contra generalului Bonaparte. La Constantinopol se invoca pentru aceasta conduits necesitateadeareda 78 Comandant al armatei si ministru de razboi in Imperiul otoman. 79 Droubniak, azi oral in Muntenegru. 8° Rau in Muntenegru. 460 www.dacoromanica.ro corespondenta pe care consilierul curtii, Friedrich von Gentz81, un om de spirit rar si publicistul cel mai de seams al Germaniei, o intretinuse cu domnitorii Tarii Romanesti $i Moldovei, in special cu Grigore Ghica. In aceasta epoca, curtea de Ia Viena era departe de a suferi total influenta curtii de la Sankt Petersburg si unele dintre scrisorile lui Gentz, scrise putin inainte de declaratia de razboi din 1828, se exprimau asupra importantei tarului Nicolae cu o severitate batjocoritoare, care demonstra mai mult decat independenta. Portretul tarului era conturat de o mans impertinentasiglumele asupra inferioritatiilui ca militar faceau mai degraba onoare vervei nestapanite a spiritului decat prudentei diplomatului. In aceste scrisori, Gentz apara abil cauza turcilorsiilustra cu profunzimea unui om de stat pericolele ambitiei rusesti82. Dupa campania din 1829, tratatul de Ia Adrianopol, revolutia de la 1830 si mai ales // dupa evenimentele dezastruoase din 1848, P. 373 ascendentul Rusiei a crescut considerabilsi Austria si-a amintit de sfaturile remarcabile ale lui Gentz. La sfarsitul anului 1852 mai ales, a fost bucurie mare la Viena sa clatine o influenta care apasase si care lasase amintiri dureroase nu atat pentru natiune, cat pentru tandrul sau suveran. Agentiisipartizanii Austriei au facut auzite la Constantinopol si in principate discursuri in care insistau asupra pericolului pe care it includea acordul dintre Austria si Rusia, in cazul in care prima dintre aceste puteri nu cerea deck sa fie redata eiinsasi.Poarta otomana se gandea, fara indoiala la momentul oportun, sa suporte conditiile dure pe care Austria le punea pentru neutralitatea sa in conflictul care se pregatea intre Turciasi Rusia si care se anunta ca o furtund la orizont. Contele de Linange obtinuse prin mijloace imprumutate de la rusi tot ce iii dorise si plecase fara sa vrea sa-1 astepte pe printul Mensikov, care aproape ca putuse vedea, sosind in Bosfor, fumul vaporului cu aburi care it transporta pe diplomatul german in Marea Marmara. El convenise deopotriva cu Austria si Poarta otomand ca reprezentantii celor cloud imperii sa nu se afle impreuna pe malurile Bosforului. Austriecii pareau sa-si datoreze succesul unei not interventii a rusilorsicontele de Linange nu ar fi putut sa refuze, daca ar fi ramas Ia Pera, sa faca fats printului Mensikov // in cererilesi atacurile sale contra Divanului. p. 374 0 penita abild" a povestit toate peripetiile misiunii printului Mensikov si rolul considerabil jucat in aceasta drama diplomatica de lordul Stratford de Redcliffe" si de Resid-pasa85, carora le revine onoarea de a fi demonstrat clar necesitatea ca Europa sa reziste Rusiei cu armele. Consecintele acestei demonstratii nu erau indoielnice pentru Turcia. Razboiul devenea inevitabil5i,in primul rand, apasa asupra principatelor, repuse astfel, in prezenta lui Omer-pasa si a generalilor rusi, Intr -un teatru pe care il cunosteau deja. 81 Friedrich von Gentz (1764-1832), om politic, economist $i diplomat german, consilier al lui Metternich. A intretinut corespondenta cu domnitorii tarilor romane. 82 Se poate vedea in Journal des Travaux et des Lectures de Frederic de Gentz (volumul VI al operelor sale in germana) importanta data corespondentei sale cu 461 www.dacoromanica.ro II Se tie ca principatele au fost invadate cu mai multe luni inainte de declararea razboiului. De la mijlocul lunii decembrie 1852 domnitorii aveau motive sa se teams de o ocupatie, iar in Luna martie 1853 temerile crescande ale principelui Tarii Romane§ti i-au inspirat o scrisoare calm Rqid-Pap, atunci in afara problemei, dar totdeauna privit ca ministrul necesar, in care it sfatuia sa prefere prietenia curtii de la Sankt Petersburg celei a Occidentului. // p. 375 In jur de 20 mai 1853 s-a §tiut la Bucure4ti ca trupele ruse§ti, concentrate de-a lungul Prutului, 4i terminasera pregatirile pentru trecerea acestui rau. Cea mai neplacuta agitatie domnea la Bucurqti §ila Ia§i in zona puterii §i nelinitile principelui Stirbei au crescut simtitor la intrebarea adresata de un diplomat strain, care it chestiona ce drum socotea sa urmeze, cum spera sa impace obligatiile fata de protector cu cele fata de suzeran. El a considerat ca nu trebuie sa dea nici un raspuns, dar aceste simple cuvinte i-au schitat in fata ochilor dificultatile situatiei, cu o claritate pe care poatenu o avea Inca in suflet, i-au sfa4iat o panza pe care lui ii placea sa o indeseasca. In mijlocul incertitudinilor care it tulburau, domnitorul s-a hotarit sa trimita la Ia0 pentru a felicita dupa convalescenta pe principele Ghica, care fusese gray bolnavpe varul sau, colonelul Nicolae Bibescu, dandu-i ordin sa vada ce se petrece dincolo de Prut; dar consulul general al Rusiei, care cuno§tea putinul interes pe care principele Stirbei il purta omologului din Moldova, a carui stare incurabila o declarase de mai multe oni a cArui succesiune provizorie chiar o solicitasela Constantinopol,i-ainterzis aceasta atentie inoportuna, angajandu-se sa-i faca cunoscut el insu§i momentul in care primul batalion rusesc va trece Prutul. p. 376 Acest moment nu s-a lasat a§teptat. Aproape in acelai timp // s-a anuntat la Bucure§ti _plecareaprintului Menikov, apoiremitereaultimatuluicontelui Nesselrode", in sfarOt refuzul Portii. Devenea atunci evident pentru domnitorul Stirbei ca principatele urmau sa fie un zalog in mainile Rusiei. El s-a acomodat totu0 cu noua §i dificila sa pozitie. Primind de la printul Gorceakov" ordinul de a lua masurile necesare pentru aprovizionarea trupelor imperiale, care se pregateau sa ocupe Tara Romaneasca, el a raspuns^ prin expresii de devotament exagerate inutil, chiar dupa spusele prietenilor sai. In acela0 timp, 1-a expediat pe maiorul Nicolescu la paplele otomane care comandau districtele riverane pentru a le ruga sa impiedice bandele turce§ti sa treaca Dunarea. Vasalul sultanului trasa, deci, chiar pe teritoriul imperiului, limita la care trebuia sa se opreasca slujitorii suveranului sau! De cand s-a tiut la Bucure§ti refuzul Portii otomane de a accepta ultimatumul cabinetului rus, domnul Halcinski", consulul general al Rusiei in cele doua principate, care meritase intreaga incredere a curtii imperiale pentru abilitatea sa, a plecat la Chiinau, unde era printul Gorceakov, dar nu fara a-1 lasa pe domnitor fara 86 Karl Vasilievici, conte von Nesselrode (1780-1862), diplomat rus de origine germana, ministru de externe al Rusiei (1816-1856). 87 MihailDimitrievici Gorceakov (1795 1861),print,comandantultrupelorruse dun principate (1853-1854). 88 F.L. Halcinski, diplomat rus, consul general al Rusiei la Bucuresti. 462 www.dacoromanica.ro supravegherea propriului director al departamentului de interne89. In sfaqit, la 27 P. 377 iunie principele a primit de la cartierul // general de la Chiinau vestea ca trupele vor trece frontiera principatelorsia fost avertizat, in acelai timp, sa organizeze aprovizionarea, care era ceruta provizoriu doar pentru o divizie. Armata rusa a trecut Prutul pe 2 iulie sub ordinele generalului print Gorceakov: ea era formats din 91 000 de oameni §i 240 piese de Iupta; avea 60 500 de infanteri§ti, 17 640 cavaleriti §i 4 504 artileri§ti. Avea in plus 92 de piese de asediu §i1 738 artileri§ti pentru a le servi90. Parcul de munitii, echipajele de punte, intendenta, pentru subzistenta §i administrare a spitalelor primisera organizarea cea mai perfecta care le putea fi data atunci in Rusiasila mare departare de capitala imperiului, guvernul imperial folosindu-se de anii 1851 §i 1852 pentru a completa corpurile al patrulea §i at cincilea, care compuneau armata printului Gorceakov. Avea in aceasta armata regimente care fusesera folosite in mar§ul Finlandei din Luna februarie §i care erau epuizate de oboseala la sosirea in I*. Consulul general al Rusiei, revenit de la Chi§inau la // Bucurqti inainte de P. 378 sosirea printului Gorceakov, i-a comunicat principelui Stirbei o depe§a a contelui Nesselrode, pe care o adusese deja la cunotinta principelui Moldovei, §i a adaugat ca aici va gasi indicatiile cele mai precise asupra conduitei pe care trebuie sa o aiba privitor la Poarta otomana." Depe§a interzicea, printre altele, toate relatiile cu ministrul turc §i cu Constantinopolul §i ordona suspendarea platii tributului calm Poarta. Domnitorul Moldovei ii adusese imediat Ia cuno§tinta depe§a lui Rqid- Pa§a, cu cele mai marl menajamente, pentru ca, zicea el, marele vizir sa decida, in Inalta lui intelepciune §i in modul pe care II considers potrivit". In acela§i timp, el i-a facut cunoscut demersul sau principelui Gorceakov, care i-a raspuns printr-o tacere semnificativa. Domnitorul Tarii Romanqti a pus depep contelui Nesselrode in portofoliu§ia tacut. Avangarda rusa, comandata de generalul conte Anrep91, §i-a facut intrarea in Bucure§ti la 15 iulie 1853. Aceasta intrare a fost solemna §imitropolitul a binecuvantat trupele rusqti la defilare. Printul Gorceakov a fost primit cu acela§i ceremonial §i domnitorul, din ordin superior, i-a facut prima vizita92. La sfar§itul lunii iulie fortele rusqti, avanduli // cartierul general Ia Bucure§ti, ocupau intreaga P. 379 linie de la Galati la Giurgiu. Un corp de 10-12 mii de oameni, sub ordinele generalului Fischbach, era trimis spre Slatina, pe 01t93, §i la Craiova, capitala Ceea ce caracterizeazd perfect aceasta epoca $i actorii care joaca aici un rol este faptul ca acest director a Mut cunoscut la Chisindu ca iI supraveghease pe domnitor si caitsurprinsese intr-o sears in imbrdcdminte de oral la agentul britanic! Prea multul zel I-a inselat pe onestul director, care it luase pe secretarul principelui ca find principele insusi."(n.a.) 90 Aceste date asupra efectivului armatei ruse de ocupatie din principate diferd de cele pe care rusii cautau atunci sa le aducd in Europa, reprezentand aceasta armata ca mult mai putin puternica decal era in realitate."(n.a.) 91 Joseph Carl von Anrep (losif Romanovici Anrep) (1796-1860), general rus. 92 Domnitorul $tirbei a trebuit sa surmonteze o descurajare profundd pentru a fi atent Ia ceremonialul acestor receptii: in chiar momentul in care rusii iii faceau intrarea, s-a raspandit vestea ca Poarta ii soma pe domnitori sa se demita din functii, vdzand zelul for de a preda rechizitii armatei invadatoare."(n.a.) 93 0110. 463 www.dacoromanica.ro Olteniei94, pentru a observa mi§carile turcilor la Vidin. Populatiile in mijlocul carora s-au instalat aceste trupe erau stupefiate; ele iii aminteau de poverile ce le fusesera impuse de ocupatia din 1848-1851. Urmele primei treceri a ru§ilor se §tergeau greu, recoltele incepeau sä apart din nou in brazdele devastate §i deja carele grele de artilerie calcau noile spice, cavaleri§tii cazaci devastau campurile de porumb, fait mild de durerea taranilor romani, care puteau scrie precum strabunii lor; Barbarus has segetes! In aceasta epoca, Turcia era Ia discretia ru§ilor: nu aveau sa le opuna in Bulgaria, de la Macin95 pana la Vidin98, decat 18 sau 20 de mii de oameni din trupele regulate. Fortificatiile de la Rusciuc, Silistra, Sumla97 §i Varna erau intr-o p. 380 stare deplorabila, Divanul nera'cand reparatii din 182898. Deja // emisarii ru§i, care atatau populatia bulgara de ani, afirmau ca raialele nu a§teptau decat ca armata imperials sa treaca Dunarea pentru a se ridica contra opresiunii turce§ti. Nu exista in Turcia decat un singur general care sä fie in stare sa organizeze §i sa concentreze rapid o armata capabila sa lupte contra unei excelente armate ruse§ti, comandata de generalii cei mai experimentati99. Acesta era Omer-pa§a, caruia Austria ii oprise bratul in momentul in care spera sa dea lovitura decisiva in Muntenegru, caruia Poarta ii incredintase apararea imperiului sau contra agresiunii ru§ilor. Generalul otoman s-a apucat imediat de lucru §i a facut sa actioneze intr-o directie trupele turce§ti din toate punctele Turciei din Europa: din Constantinopol, din Adrianopol, din Monastir, din Bosnia §i din Heqegovina. A§teptand sosirea p. 381 acestor trupe in Bulgaria, s-a dus imediat la Sumla §i a ordonat construirea // de baterii pentru apararea Rusciucului Si Silistrei. Un vast camp fortificat a fost stabilit chiar la $umla. Omer-pa§a era ajutat din plin in aceste lucrari de ofiterii prusaci care erau in serviciul Portii de cativa ani §i indeosebi de colonelul Magnan, ofiter francez cu un caracter hotarat §i o rara inteligentaioo; dar cea mai buns aparare a Turciei nu era pe teritoriul propriu, ci in viciile administratiei armatei ruse§ti. Nu se scursesera trei luni de cand aceasta armata ocupase campiile Dunarii §i era deja incapabila sa intreprinda o mi§care agresiva contra celei a lui Omer-pa§a. In timp 94 La petite Valachie. vs Matchin,oral, jud. Tulcea. Widdin, oral in Bulgaria. "Choumla, ora.s in Bulgaria. 98 Numai la Vidin redutele erau pline cu tunuri. La $umla, nu erau decal 15 tunuri pentru 6 redute; la Rusciuc erau depozite, dar nu aveau decal 20 de tunuri. Arsenalul de Ia Varna nu avea cincizeci."(n.a.) 99Dupd chiar expresia gazetelor de la Sankt Petersburg, statul major al printului Gorceakov era dintre cele mai stralucitoare: cativa dintre generalii cei mai distinsi din Rusia se gaseau in principate. Printul Gorceakov, apartinand uneia dintre cele mai vechi familii din imperiu, era locotenentul preferat al printului Paskievici. El avea sub ordinele sale pe generalii 'Alders, Liprandi, cunoscuti prin indrazneala lor, atasamentul pe care il inspirau soldatilor $i capacitatea de a-i antrena; Buturlin, Pavlov, numit cel Viteaz, Dannenberg, de o cutezanta calms si dotat cu un mare simt politic; printii Uruzov si Vasilsikov, nume cdrora rdzboiul din Crimeea le-a adaugat o noun strdlucire." (n.a.) 100Colonelul Magnan a murit in Crimeea. El nu a trait destul pentru tara sa, dar a Idsat un nume in Orient." (n.a.) 464 www.dacoromanica.ro ce armata turceasca se intarea in Bulgaria, cea a printului Gorceakov scadea in Tara Romaneasca; delapidarile intendentei, acest cancer al Imperiului rus, caldurile excesive ale verii anului 1853, duhorile nesanatoase ale mla§tinilor Dunarii, ce nu puteau fi evitate, hrana proasta a soldatilor, dezordinea care domnea in mijlocul bogatiei, toate cauzele slabirii unei armate ruse atat de cunoscute §i adesea descrise, au adus armata printului Gorceakov, la capatul a trei luni, la aproape de 30 de mii de oameni, in neputinta de a intreprinde invazia Bulgariei. 0 alts cauza, de altfel, veneasa paralizeze mi§carile generalului rus. // Imparatul Nicolae credea ca desfa§urarea unui aparat formidabil ii obliga pe P. 382 turci sa cedeze §i chiar impiedica razboiul; el credea deci ca trebuie sa se limiteze la amenintare, cand ar fi putut sa dea o lovitura, daca nu decisiva, cel putin puternica. A fost o mare eroare §i, cand razboiul a devenit inevitabil, mijloacele sale de agresiune erau diminuate, din cauze pe care le vom arata, in timp ce mijloacele de aparare ale Turciei crescusera. La sfar§itul lui septembrie 1853, Omer-pa§a reunise in Bulgaria 60 de mii de oameni. Situatia sa era, e adevarat, foarte dificila. Nuera numai du§manul aflat in fata cel impotriva caruia trebuia sa lupte, ci §i generalii aflati sub ordinele sale. Inferioritatea ii facea invidio§i, iar invidia lua forma fanatismului. Locotenentii lui Omer-pa§a i§i exprimau pe fata antipatia pentru un §ef care era ghiaur. Serdarul era inlupta continua cumejlis(consiliulderazboi),de caretineaexclusiv aprovizionarea armatei §i care, ca §i intendenta rusa, comitea furturi strigatoare la cer. Ministrul de razboi avea pe langa Omer-pa§a un stat major, in fruntea caruia era plasat Ahmet-pa§a, dar acest stat major era doar cu numele. Devenit excesiv de banuitor din cauza tradarilor semanate in drumul sau, serdarul si -a stabilit, in casa de la Sumla, o cancelarie formats dintr-o duzina de scriitori carora le dicta instructiunile cele mai minutioase, pe care le adresa diferitelor corpuri // ale P. 383 armatei, regimentelor §i chiar batalioanelor. Aceste instructiuni aveau in vedere mi§carile,aprovizionarile, imbracamintea trupelor,stabilireaspitalelor§ia magaziilor. El facea sa se mite trupele, impunea diverselor regimente schimbari continue de rezidenta §i se folosea de aceste complicate manevre pentru a -si deruta generalii §i pe spionii ru§i care infestau Bulgaria. Degeaba domnul Mavros, inspector general al carantinelor din Moldova §i Tara Romaneasca, se straduia sä intocmeasca situatia fortelor otomane: in fiecare saptamand trebuia sa dea date in intregime contrarii celor care le precedasera. Adineauri armata lui Omer-pa§a se reducea la 30 de mii de oameni, peste putin timp chiar dublul acestui numar era depa§it. Domnul Mavros inlocuia datele exacte, pe care nu le putea obtine din cauza conjuncturii; el credea ca-§i arata inteligenta §i evita toate erorile acceptand ca adevarata evaluarea cea mai ingaduitoare. Printul Gorceakov a fost deci rau informat tot timpul cu privire la cifra trupelor otomane §i pana la marele consiliu de razboi, tinut la Varna, intre mare§alul Saint-Arnaud, lordul Raglan §i serdar, aceasta cifra a ramas necunoscuta, Omer-pa§a sporind neincrederea pana in punctul de a nu trimite ministerului de razboi de la Constantinopol tabloul detaliat al ordinului sau de lupta, care ii fusese cerut de mai multe on de seraschierul Mehmet Ali-pa§a''', singurul dintre demnitarii turci pentrucare el manifesta prietenie. 1°1 Damat MehmedAli-pa§a(1815 1871), om politic§idiplomat otoman. 465 www.dacoromanica.ro p. 384 Pentru a se asigura de executarea ordinelor sale multiple, //serdarul a angajat 16 aghiotanti, aproape toti ofiteri maghiari care luasera parte la insurectia ungara si care intrasera in serviciul Turciei. Acesti ofiteri dovedisera un mare zel si un mare devotament fata de persoana lui Omer-pasa§i,in plus, o activitate exceptionala. Singurul om cares-abucurattottimpulacestuirazboideIncrederea generalisimului otoman si care a fost insarcinat cu ansamblul lucrarilor cancelariei sale a fost polonezul Wolski, cunoscut ca find colonelul Rustem-effendi, chiar daca nu si-a schimbat religia. In acest timp Poarta a declarat razboi Rusiei intr-un mare consiliu, tinut pe 27 septembriel 853, dar publicarea manifestului nu a avut loc decat pe 4 octombrie. Dupa ordinele primite de Ia Constantinopol, Omer-pasa a adresat, la 8 octombrie, o scrisoare printului Gorceakov pentru a-1 soma sa evacueze principatele in termen de 15 zile. In acelasi timp a dirijat 12-15 mii de oameni spre Rusciuc si o forta egala spre Vidin. Generalul rus a dat un raspuns negativ, dar moderat, in timp ce locotenentii sai ii atribuiau limbajul lui Leonidasiu,§is-a pregatit la randul sau pentru ostilitati. I se parea important sä aiba cateva nave usoare la Braila; a dat ordin comandantului flotilei care se afla la Ismail sa forteze trecerea sub focul tunurilor de la Isaccea1°3 cu o parte a micii sale escadrile. Isaccea este un mic fort p. 385 care doming un brat al Dunarii, singurul care, in timpul // sezonului cald, are destula apa pentru a urca pe fluviu. Acest fort nu era atunci intarit decat cu cloud tunuri de calibru mic; doua vase cu aburi§io salupd canoniera rusesti vor forta pasajul cu o pierdere de circa cincizeci de oameni. Generalul Liiders, care ocupase satul Satanov din Basarabia, pe malul stang al fluviului si aproape fata in fata cu Isaccea, proteja cu artileria trecerea flotilei, fara a lovi fortul. In ciuda acestui prim angajament, in care rusii erau agresorii, ambasadorii Frantei§iAngliei obtineau de Ia Poarta otomana ca ostilitatile sa fie suspendate timp de o lung§i,ca urmare, ordine in acest sens au fost expediate comandantilor armatelor din Europa si Asia. Omer-pasa vedea totusi anotimpul intarziat; el ar fi vrut, in plus, sä puns stapanire pe un punct strategic pe Dunare pentru a impiedica intreaga comunicatie a Rusiei cu Serbia, unde afla simpatii mari, si pentru a-si asigura flancul stang. De fapt, nu tinea deloc cont de ordinele pe care le primea de la Constantinopol§ii-a comandat lui Ismail-pasa sa treaca Dunarea la Calafat, pe la Vidin. Pentru a sigura succesul acestei manevre indraznete, ca si lucrarile pe care iii propusese sa le fad la Calafat, Omer-pasa a indreptat 20-25 de mii de oameni spre Turtucaiam, cu scopul de a face o demonstratie contra centrului armatei rusesti. Cu toate acestea, cum a avut grija sa reuneasca la Rusciuc o forta egala, p. 386 printul // Gorceakov a fost indus in eroare si a crezut ca serdarul vrea sa incerce trecerea Dunarii la Giurgiu. Grosul armatei rusesti a fost deci esalonat pe ruta BucurestiGiurgiu. Asadar printul Gorceakov pare sa se fi lasat inselat de cloud ori: nu credea ca scopul principal al lui Omer-pasa era sa se stabileasca. in Oltenia, unde el nu trimisese decat o divizie de infanterie pentru a-1 intari pe generalul Fischbach, 102 Leonida (Leonidas), rege spartan (490-480 i.Hr.); simbol al eroismului §i spiritului de jertfd. 103 Isaktcha, ora§, jud. Tulcea. 104 Turtulcat, azi Tutrakan, ora.sin Bulgaria. 466 www.dacoromanica.ro §i a pornit spre Giurgiu, in timp ce serdarul mergea sa faca o coborare la Oltenita. Poate ca generalisimul rus nu avea forte suficiente pentru a-i Impiedica pe turci sa se stabileasca fie in sus 105Acesta este punctul prin care Roth trecea Dunarea in 1829, cu 40 de mii de oameni." (n.a.) 467 www.dacoromanica.ro morti sau raniti pe campul de lupta. Statul major rus, consternat, raporta la 40 de mii de oameni efectivul armatei turcesti la Oltenita; un moment s-au temut chiar sa nu-I vada pe // Omer-pasa la Bucuresti, unde nimic nu 1-ar fi putut impiedica sa-si atinga telul.Ministriiromani (domnitorul plecase) au venit sa-1 gaseasca pe consulul general al Franteisisa-1 roage sa le dea sprijinulsiprotectia sa pe Tanga serdar, in cazul in care ar fi intrat in Bucuresti: ei se recunosteau vinovati fata de sultan si se temeau de mania invingatorului. Cea mai mare confuzie domnea in ordinele printului Gorceakov. Dezastrul domolea entuziasmul soldatilor rusi$i tempera aroganta ofiterilor lorm. Ciudata incredere a trupelor tarului in norocul Tor, daca dupa cinci luni de sedere in Bucuresti nimic nu era pregatit in spitale pentru tratamentul oamenilor atinsi de glontul dusmanului. Scama, bandajele, obiectele cele mai trebuincioase lipseau in intregimesi nenorocitii raniti ramaneau abandonati cate patru sau cinci zile inainte de a primi primele Ingrijiri; nu au fost exceptii nici macar pentru ofiteri, dintre care unii s-au plans amar107. Populatia Bucurestiului, cu exceptia catorva man functionari si a anturajului domnitorului, a salutat cu bucurie triumful turcilor. Conduita lipsita de intelepciune a // agentilor rust,nesocotinta generalilor for si alianta Portii cu puterile occidentale i-au facut din nou populari pe turci. Pacea si recenta for interventie au facut sa dispara aceasta popularitate trecatoare. Ca urmare a retragerii de la Oltenita, printul Gorceakov a dat ordin generalului Osten-Sacken, care comanda corpul al treilea at armatei, sa piece iar in Basarabia si in Rusia meridionala si sa ii trimita intariri in principate. El insusi a plecat cu 40 de mii de oameni, pe care i-a adunat din diverse punctesicarora ploile torentiale le-au intarziat marsul, la Oltenita, casa-iatace din nou pe turci; dar s-a limitat sa be observe miscarile. La 12 noiembrie Omer-pasa, vazand ca Dunarea crestea,si-aintors trupele de pe pozitiile pe care be ocupasera si le-a trecut pe malul drept. S-a facut, urmare a ordinelor sale, o coborare pe insula Mocanu1°8, situata la o jumatate de leghe in aval de Giurgiu, care a devenit pe durata intregii ierni teatrul de hartuieli continue. III in timp ce Omer-pasa capta atentia printului Gorceakov prin sprijinul indraznet dat Oltenitei, Ismail-pasa trecea fara nici un obstacol pe la Vidin Ia P. 391 Calafat si se stabilea acolo. Campania, astfel // inceputa., se anunta aspra si era important pentru rusi sa tina haturile administratiei principatelor in mainile Tor. Deja erau pregatite cateva masuri, la Bucuresti si la Iasi, pentru instalarea unei not puteri. Trebuia sa se procedeze fara intarziere la aceasta instalare. Poruncind domnitorilor, Ia 15 iunie 1853, sa suspende plata tributului catre Poarta, Rusia nu 106 Ca urmare a bataliei de Ia Oltenita, ofiterii rqi au imbracat din nou, in zilele de lupta, mantaua de soldat." (n.a.) 107 Polonezii mai ales, care erau in numar mare in cavaleria rusk bombaneau pe fata. «Ne-au omorat, ziceau ei, pentru a readuce mormantul slant grecilor; dar imparatul trebuia mai inainte sa ne redea bisericile5imanastirile, din care a facut hambare $i magazii»." (n.a.) 1°8 Ostrov pe Dunare, in apropiere de Giurgiu. 468 www.dacoromanica.ro ignora, cu siguranta, consecintele conduitei pe care le-o impunea. Fara a dori indepartarea imediata a domnitorilor, Rusia nu putea sa ascunda ca era in interesul ei sä faca in principate ceea ce facuse in 1806, cand ii retrasese puterea principelui Ipsilanti, care ii era totqi devotat total, §i in 1828, cand domnitorul Grigore Ghica se retrasese in fata armatei de ocupatie. Cu toate acestea, Rusia voia sä evite initiativa unei asemenea masuri, odioasa din partea unui guvern protector: ea voia ca Poarta otomana sä fie obligata sä se pronunte prima, in numele autoritatii sale nerecunoscute. Fidel instructiunilor, printul Gorceakov a ridicat pentru principele Stirbei unul dintre colturile voalului care acoperea proiectele curtii protectoare. Domnitorul, somatsa-siprovoace destituirea printr-o rezistenta deschisa contra Portii, a vrut un ordin scris §i, pentru a-I obtine, a pus in mi§care toate subtilitatile diplomatiei. Agentii rqi au refuzatsa-siangajeze guvernul si 1-au obligat astfel pe domnitorsa-iameninte sa piece, nu pentru a satisface Rusia, ci pentru // a da o p. 392 dovada. Portii de obedientA. El a decis apoi sa aduca problema chiar in fata guvernului rus. A prezentat consulului general al Rusiei o scrisoare adresata contelui Nesselrodem, anuntand apropiata sa plecarel I°, scrisoare pe care contele a aruncat-o pe masa, declarand ca el nu va consimti niciodata sa serveasca ca intermediar pentru a face cunoscuta o decizie ostila. Rusiei. Domnitorul, hotarat sa sparga gheata, a trimis scrisoarea a doua zi printului Gorceakov, rugandu-1 sA o faca sa ajunga la adresa. Daca a sperat ca in acest fel va rupe inexorabila tacere oficiala care iirefuza ordinul scris pe care ilsolicitase, s-a in§elat. Printul Gorceakov 1-a presat atunci pe domnitor sä se hotarasca; a refuzat chiarsiinvitatia Ia dineu pe care Stirbei i-o adresase, spunand ca nu o putea accepta atata timp cat nu §tia daca avea de-a face cu un prieten sau cu un dqman al Rusiei. Scrisoarea catre contele Nesselrode a fost totqi expediata si domnitorul speriat a vrut atunci sa facasa-iparvind o a doua scrisoare pentru a retracta-o pe prima. Printul Gorceakov a refuzat sa trimita aceasta noua scrisoare pana and divanul ad-hoc convocat de principele Stirbei nu se va fi pronuntat asupra masurilor de luati I I. P. 393 Poarta a luat, in sfarit, o decizie. // Se §tie, ea a permis domnitoriiorTM2 sa ramana 109 Karl Vasilievici Nesselrode (1870-1862), om politic rus, ministru al Afacerilor Externe (1819-1854). ''° In aceeasi zi principele ii scria lui Resid-Pala pentru a-i anunta intentia sa de a ramane; cel putin, acest fapt a fost divulgat de o persoana din intimitatea sa." (n.a.) Se stie ca in aceasta ocazie divanul roman nu avea nici un drept in rolul pe care domnitorul i-1 incredintase si pe care si-1 atribuise fara grija pentru demnitatea sultanului, caruia aceasta adunare i-a permis chiar sa faca mustrasi. In opinia sa, Poarta nu avea deloc dreptul sa pronunte singura dizgratia domnitorului. Pe de altd parte, se arata principelui ca Rusia era puternica si ca nu era lipsit de pericol pentru el sa se opund planurilor sale. 0 dizgratie, lovindu-I, se rdsfrangea in viitor asupra familiei sale. Dimpotrivd, declarandu-se deschis Rusiei, nu avea de asteptat decat favoruri din aceasta parte; viitorul sau si cel al rudelor sale era asigurat, deoarece cabinetul de Ia Sankt Petersburg nu abandoneaza niciodata pe cei care i-au servit cu devotament politica. «Ce poate Turcia in principate? se mai spunea principelui Tarn Romanesti. Ce recompensa poate sa ofere pentru fidelitate? Nu este adevarat ca, din contra, infruntandu-i autoritatea, Mehemed-Ali, Milos Obrenovici, George cel Negru, care nu erau la inceputul carierei for decat niste rebeli faimosi, au obtinut, chiar din partea puterii a carei autoritate nu au recunoscut-o, onoruri, demnitati, puterea pe care niciodata nu ar fi mentinut-o daca ar 11 ramas fideli! Nu e deci nimic de sperat, nici de temut din partea Ponii."» (n.a.) 112,- Domnitorul Moldovei primise respectuos somatia Portii, spunand numai ca socotea ca trebuie sa supuna chestiunea unei not examindri a guvernului otoman. El a sfarsit prin a se retrage, dar dupd ce a ardtat mai multa sinceritate decat principele Tarn Romanesti." (n.a.) 469 www.dacoromanica.ro atat cat vor fi in masura sa faca sä fie respectate atributele esentiale ale autoritatii puterii suzerane. Scadenta tributului era pe 13 octombrie. Principe le $tirbei nu a platit $i a pretins sa ramana. Era necesar atunci sa intervind Rusia $i guvernarea tarului a trebuit sa ii dea de inteles ca era timpul sä se retraga. Printul Gorceakov, deschizand fara echivoc acest subject, aducea destule menajamente in comunicatele sale pentru a lasa domnitorului $tirbei aparentele libertatii de alegere. Acesta p. 394intelese sensul cuvintelor care ii erau adresate; // nu ceru decat doua concesii: prima, amanarea macar cu cateva zile a anuntarii retragerii sale, a doua, de a i se permite sa se retraga sub pretextul unei calatorii in Austria $i incredintarea provizorie a fraielor puterii consiliului administrativ. Domnitorul $tia ca opinia publics din Bucure$ti va fi de acord ca ru$ii sa scape Tara Romaneasca de un guvern impopular: el voia sa evite spectacolul penibil al satisfactiei produse de plecarea sa. Cele doua cereri i-au fost acceptatesio pensie de 1 000 de ducati pe lung a fost alocata fiecarui domnitor"3. Principele $tirbei s-a grabit atuncisa-iscrie lui Re$id-pa$a o scrisoare, in 13 octombrie, in care ii prezenta decizia sa de a parasi tara, cum ii impunea convingerea pe care o dobandise canu-siputea indeplini datoriile fats de Poarta. Aceasta scrisoare se termina cu rugamintea pe care P. 395 domnitorul o facea lui Re$id-pa$a de // a depune la picioarele majestatii sale sultanul omagiul respectuos al sincerului sau devotament $ial ata$amentului neabatut fats de augusta sa persoana. Retragerea domnitorului fiind astfel un fapt implinit, baronul Budberg114 a fost numit guvernator general al principatelor; el a luat sub ordinele sale in Tara Romaneasca pe consulul generalsiconsilierul de stat Halcinski $i in Moldova pe printul Urusovh5. In acest timp armata rusa, cu ajutorul unei parti a corpului al treilea,iii umpluse golurile $i era estimata la 90 000 de oameni, din care 24 000 cavaleri$ti; ea dispunea de 350 guri de foc. Armata turca fusese de asemenea marita $i Omer- pa$a se afla in fruntea unor forte care aproape ca le egalau pe cele ale du$manului. El a inceput deci sa-i hartuiasca pe ru$i de-a lungul Dundrii $i sa descinda pe nea$teptateIaCalara$i, "3 Primul termen al pensiei alocate de Rusia domnitorului $tirbei nu se implini decat in 1854, deoarece domnitorul incasase in avans ultimul trimestru al listei sale civile pentru 1853. Intervenind cateva dificultati Ia Bucure5ti asupra modului de plata a acestei pensii, in our sau in argint, principele declara ca renunta in favoarea tariff sale. Acest generos sacrificiu a ramas totu5i fara rezultat pentru Tara Romaneasca 5i domnitorul, reintors la Bucure5ti in octombrie 1854, ridica, dupa socotelile prezentate divanului ad-hoc in 1855, frumoasa sums de 1 062 281 pia5tri 5i 31 de parale pentru 1854, in vreme ce tara nu avea dreptul de a cheltui decat 785 333 pia5tri $i 13 parale, reprezentand primele opt luni ale pensiei domnitorului in 1854 $i ultimele patru ale listei salecivile." (n.a.) 114 Andrei von Budberg (1820-1881), diplomat $i general rus, pre5edinte al Divanelor Moldovei $i Tarii Romane5ti. 115 Orousof, general rus. 470 www.dacoromanica.ro ridicate fortificatii mari §i formidabile. Stabilirea turcilor la Calafat §i puternica pozitie detinuta starneau nelini§tea armatei ruse§ti §i stricau planurile printului Gorceakov, care proiectase o campanie in Bulgaria in 1854; §i planurile sale pentru Serbia, de la care a§tepta mult, erau impiedicate. Generalul rus s-a hotarat deci sa is Calafatul §i a dirijat contra acestui sat, devenit un punct puternic in mainile turcilor, trei divizii de infanterie, §ase baterii ware, douasprezece baterii de calibru mare, patru regimente de cavalerie §i opt regimente de cazaci, cu totul intre 40 §i 45 000 de oameni care trebuia sa Impresoare §i sa atace tabara fortificata §i foarte vasta al turcilor. Aceasta forts considerabild, ale carei alcatuire §i numar au fost cunoscute curand in tabara turcilor, i-a nelini§tit, pentru ca cei care erau la Calafat inca nu se masurasera cu ru§ii §i pentru ca efectul moral produs de lupta de Ia Oltenita se estompase deja. Avanposturile turce§ti erau in alarms constants. Pentru a stopa aceasta situatie suparatoare, Omer-pa§a I-a chemat pe Iskender-bey116 la comanda avanposturilor. Locotenentul care depa§ise cu atata indrazneala §i noroc defileurile Hertegovinei a deprins putin cate putin cavaleria turca §i pe ba§buzuci nu numai sa nu se mai teams de lancile cazacilor, dar chiar sa preia ofensiva atunci cand inamicul era superior numeric. // Iskender-bey, care vorbea perfect limba tura §ip. 397 care se identifica complet cu viata §i obiceiurile Orientului, a izbutit sa organizeze regimentele de ba§buzuci §i sä le supund disciplinei militare. Este, pand astazi, singura tentative de acest gen care a reu§it §i Iskender-Bey este singurul care a transformat aceste bande salbatice §i semiimbracate in soldati ordonati. In fruntea cavalerilor sal, Iskender-bey i-a hartuit pe ru§i in toate punctele liniei lor §i a cazut de cateva on el insu§i in mijlocul taberelor lor, la Ciuperceni117, Poiana118, Skripety; ba§buzucii sai au raspandit deseori teroarea printre cavalerii ru§i, care cu putin timp inainte dispretuiau aceste hoarde indisciplinate. In campia Calafatului, in dreapta drumului care duce din acest mic burg Ia RadovanI19, unde se afla cartierul general al armatei ruse§ti, este situat satul Cetatelm, pe colinele care se ridica Ia o distanta de cinci sau §ase leghe de Calafat §i Ia o leghe de Dunare. Aghiotantul general Anrep, unul dintre cei mai straluciti ofiteri ai armatei ruse§ti, s-a servit cu abilitate de aceasta pozitie pentru a Intinde turcilor o capcand care, fard bravura lor, le-ar fi fost fatale. 0 divizie rush de infanterie a luat pozitie la Cetate §i a stabilit o baterie pe o colind care doming campia in fata acestui sat. Ismail-pa§a, comandant al garnizoanei Calafat, nelini§tit sa-ivada pe ru§i stabilindu-se pe flancul sau stang, temandu-se sa -i vada coborand Dunarea pentru a lua Calafatul din spate §i a-I Inconjura, s-a // decis sa iasa dinp. 398 tabara sa intarita §i sa mearga contra pozitiei de la Cetate. La 6 ianuarie 1854 douasprezece batalioane deinfanterie,treiregimente de cavalerie§ipatru batalioane de artilerie, sub ordinele lui Ismail-pa§a, ale lui Ahmed §i ale lui Mustafa-pa§a, i-au atacat dis-de-dimineata pe ru§ii a§ezati pentru batalie in fata satului. Dupd o ors de lupta, infanteria ruse a cedat; Iskender-bey a facut o §arjd de 116Iskender-bey (conte Ilinski) (1814-1864), ofiter in armata otomand. 117Tchoupercheni, sat, com., jud. Teleorman. 118Poyana, sat, com. Ciuperceni, jud. Teleorman. 119Sat, corn., jud. Dolj. 1" Sat, com., jud. Dolj. 471 www.dacoromanica.ro cavalerie, a intrat in sat §i a trecut prin sable artileri§tii pans pe pozitiile lor. Artileria rasa, pierzanduli aproape toti call, a lasat zece tunuri in puterea turcilor. Infanteria s-a regrupat in spatele satului, protejata de tran§ee §i de bateria gezata pe colina, §i a inceput o noua lupta devastatoare. Ru§ii au fost Inca o data invin§i §i s-au retras precipitandu-se; dar Ismail-pa§a, Mustafa-pa§a §i Iskender-bey au fost raniti §i ezitarea s-a raspandit in randurile turcilor; cu toate acestea, s-au pregatit cu promptitudine sa-i urmeze pe ru§i, cand o coloana puternica de doua regimente de infanterie, sub ordinele colonelului rus Baumgartner, care fusese lansat de ordinele aghiotantului general Anrep, i-a atacat din spate pe turci §i le-a taiat drumul la Calafat. Turcii, vazand pericolul care-i ameninta, au abandonat Cetatea, s-au regrupat §i s-au aruncat cu o energie de neinfrant asupra inamicului, ale carui randuri le-au strapuns la baioneta. Ru§ii au fost dispersati §i turcii au reca§tigat P. 399Calafatul, luanduli mortii §i ranitii, pe cei ai ru§ilor §i mii de pu§ti // §i cartu§iere. Neavand cai, nu au putut sa ridice tunurile ruse§ti, pe care le-au stricat. Era prima data cand turcii se bateau cu anne albe contra ru§ilor §i cu o vigoare care dadea certitudinea unei distrugeri totale daca nu ar fi reu§it sa treaca de-a curmezi§ul randurile du§mane. Ru§ii au avut in aceasta zi aproape cinci mii de oameni sco§i din lupta qi de acum s-au marginit la demonstratii care nu au fost urinate de atacuri, chiar daca printul Gorceakov anuntase public la Bucure§ti ca avea ordin sa ia Calafatul cu once pret §isa-iarunce pe turci in Dunare. [Sunt inserateincontinuare dificultatileinfruntate de Omer-pap in organizarea armatei otomane §i mentinerea coeziunii ei, dezordinea produsa de voluntariisositi din strafundurile Asiei§idin de§erturile Arabiei, actiunile mini§trilor de razboi Mehmet Ali-pa§a §i Riza-pa§al p. 402 Hartuielile cu ru§ii pe Dunare §i campamentul in zapada in timpul unei ierni aspre, pe malurile fluviului, au dus la aparitia unui mare numar de boli printre turci. S-au inflintat spitale, au venit medici din toata Europa, dar medicamentele lipseau sau erau in cea mai mare parte falsificate'21. Comandantul general i§i vedea cu spaima armata pierind sub ochii sai. El s-a decis deci sa scrie direct sultanului pentru a-i expune, in realitatea inspaimantatoare, trista situatie a acestei armate §i sa it conjure sa ia masuri serioase pentru a o remedia sau sa binevoiasca sa ii p.403accepte demisia. Fara a se pune de acord cu mini§trii sai, fa'ra a tine // cont de sfatul nimanui, sultanul it nume§te pe Omer-pa§a serdar ekraem (general al tuturor armatelor otomane din Europa) §i ii trimite din caseta sa privata. 60 de milioane de pia§tri pentru a plati restanta trupelor. In apropierea primaverii anului 1854 ru§ii se pregatesc sa execute planul de campanie proiectat pentru invazia Bulgariei. Printul Paskievici fusese desemnat pentru a prelua in persoand conducerea supremd. Tot corpul al treilea de infanterie, rezervele celui de-al 3-lea, al 4-lea §i al 5-lea corp de armata, regimentele de 121Atunci and ministerul de rAzboi englez trimitea un medic-sef al armatelor in Bulgaria pentru a studia bolile acestei taxi, in vederea campaniei pe care englezii se pregateau sA o intreprindA, acest medic '11 intreba pe Omer-pasa: « Care este deci boala care NI devasteaza trupele? Este, raspunde serdarul, Della Suda. Ce este numele acesta? intreba englezul mirat. Este cel al farmacistului furnizor de medicamente pentru spitalele noastre.» Lasam serdarului responsabilitatea acestei judecAti; not nu facem dealt sA povestim." (n.a.) 472 www.dacoromanica.ro dragoni §i inlocuitorii pentru toate regimentele ajunseserd la teatrul de razboi. De la Ismail pans Ia Calafat, armata rusa numara 137 770 infanteri§ti, 35 000 Ia cavalerie, 520 guri de foc cu 10 570 artileri4ti. In total, cu parcurile de munitie, echipajele de poduri, angajatii de transporti de cancelarie, printul Gorceakov comanda de-a lungul Dundrii o armata de 191 948 oameni sub conducerea supremd a printului de Varpvia. Dupd ordine venite de la Sankt Petersburg122, // cea mai mare parte a trupelor P. 404 ruse§ti care se gaseau in Oltenia au fost aduse in partea de dincoace a Oltului. Nu a fost lAsat in fata Calafatului cleat un mic corp de circa 15 000 de oameni, comandati de generalul Liprandi123. Toate fortele ruse§ti, cu exceptia micului corp condus de generalul Liprandi, au fost concentrate in trei puncte: Calara.5i, Braila §i Ismail. Din aceste trei pozitii, turcii erau amenintati cu trecerea Dundrii. AceastA dificila operatie a inceput pe 22 martie in cloud din locurile indicate. Printul Gorceakov, care se gasea Ia Braila, dirija in persoand trecerea §i atacul contra Macinului; generalul Upkov a fost insarcinat cu trecerea de la Ismail la Tulcea. La ora 6 dimineata ruO au aruncat poduri asupra Brailei, vis-à-vis de Gitschel §i asupra Macinului, sub protectia a cloud nave cu aburi §i a alupelor for canoniere. Fortificatiile Macinului erau intr-o stare foarte proasta; garnizoana nu avea decat 3 000 de oameni. Astfel trecerea ru§ilor nu putea fi prea mult timp impiedicata. Cu toate acestea, pierderi importante le-au fost provocate ru§ilor de tiraliorii turcii de o baterie plasata inaintea Macinului, // incat nu au putut sail termine treburile in aceea§i zi. A doua zi, pe 23 martie, canonada a reinceput in P. 405 fortA impotriva ora§ului Macini dupA- amiaza o parte a armatei ruse§ti a debarcat pe teritoriul bulgar. In acela§i timp, generalul Ltiders a regit sa arunce un al doilea pod asupra Galatiului, la Zatoka, §i sä efectueze trecerea fluviului. $ubreda gamizoanA a Macinului a continuat in acel timp sA reziste ru§ilor, de 10 on mai numero§i, §i printul Gorceakov, care cucerise un meritat renume odata cu asedierea Sevastopoluluii evacuarea acestui ora§, dar care in campania din josul Dundrii aratase o mare indecizie, cauzata de ordinele divergente ale curtii sale §i de o politica mult mai putin razboinica, in fond, decat parea, a restabilit asaltul fortaretei pentru a doua zi, in ciuda presantelor insistente ale generalului Schilder, recent sosit in cartierul general, care nu dorea a Ii se dea turcilor timpul necesar retragerii. Ceea ce prevAzuse generalul Schilder s-a intamplat §i, in dimineata de 24 martie, o delegatie a bulgarilor a venit sa anunte generalului comandant cA garnizoana turcd pArAsise MAcinul in timpul noptii. Inaceasta expeditie impotriva Macinului au figurat5 000 stavrofori (cruciati), care fusesera ridicati §i incorporati in principate prin grija autoritatilor 122 Mild aceste ordine, s-a linut seama de sfaturile unui diplomat adjunct al consulului general Halcinski, vice-preFdinte al consiliului administrativ in Tara Romaneasca, domnul de Fonton, atunci consilier al ambasadei Ia Viena, bine cunoscut datorita unei misiuni Indeplinite in Serbia, in anul 1853, spre satisfactia curtii sale, 4i prin tendintele sale de a menaja Austria. Domnul de Fonton era retras la Ciorani, sat in Oltenia, de unde urmArea evenimentele militare §i politice §i de unde scria guvernului sau despre necesitatea de a reveni peste Olt cu grosul trupelor ce ocupau Oltenia, pentru a nu starni nemultumiri la curtea de la Viena, ce nu vedea cu ochi buni nimic din ceea ce ar fi putut agita Serbia." (n.a.) 123 Pavel Petrovici Liprandi (1796-1864), general rus. 473 www.dacoromanica.ro p. 406ruse §i romfine, cu subscriptia egumenilor mandstirilori a proprietarilor greci bogati. Acest corp,ridicatfatiqpentru a apAra religia creOnA impotriva musulmanilor §i a Carel // adevaratd destinatie era de a atata insurectii printre creginii din Turcia, purta un coif pe care stralucea crucea. In realitate, corpul era compus doar din aventurieri greci, bulgari, sarbi, tigani, mici negustori ruinati, domestici ruinati,bucatari fard loc,reuniti de speranta jafului sau atractia rAzbunarilor personale. Acegi cruciati parcurgeau strAzile Bucuregiului urcati in birje (mici calegi), stApanind oravl cu focuri de pistol §i raspandind teroarea in populatie. Politia a fost chiar obligata sä be interzica locuitorilor Bucure§tiului sä iasa seara, in timpul serviciului din postul Pagelui, pentru ca nu putea Impiedica dezordinile §i violenta. In ora§ele din district Si sate, stavroforii comiteau cele mai oribile abuzuri, jefuindi violand cand populatia nu reuwa sA fugA §i sA ia cu sine lucrurile pretioase. Ace§tia erau aparatorii credintei ortodoxe, pe care ru§ii nu se temeau sa-i ia in serviciul fori printre care se inrolasera ca ofiteri sau figurasera ca subscri§i unii dintre functionarii romani sau oamenii de incredere ai administratiei precedente. Cei 5 000 de stavrofori care trecuserd pe teritoriul bulgar cu printul Gorceakov au comis atatea excese intrandin MAcin, impotriva propriilor coreligionari, incat din ziva urmatoare generalul rus i-a retrimis pe malul drept. P.407Interventiei Austriei s-a datorat // dezarmarea, in provinciile dunarene, acestor bande, carora nu le era teams sa-§i plaseze violentele sub o razbunare glorioasd. Generalul Upkov a fost mai putin fericit la Tulcea deck printul Gorceakov la MAcin. El a gAsit pe aceastA parte o rezistentA puternicA. Omer-pap ridicase pe timpul iernii, prin Mustafa-pap, redute in afara Tulcei, in punctul unde Dunarea se desparte in mai multe brate, dintre care unul conduce direct la Ismail. Aceste redute erau aparate de 2 500 de oameni, dintre care I 200 de infanterie regulatA, §i de 8 piese de campanie. Ru0 au operat trecerea pe plute §i chiar dacA au fost in numar de 15 000, ei nu au reuit sa se instapfineasca asupra intariturilor turce, cu toate cA din cei 1 200 de soldati regulati nu au rAmas mai mult de 160 de luptAtori. In aceasta lupta turcii au avut 1500 de morti §i ruii aproape 4 000 de oameni sco§i din luptA, dintre care 76 ofiteri. Osman-Pap, care comanda in jur de 4 000 de oameni la Isaccea iin imprejurimi, s-a retras rard a intinde vreo momeala §i chiar fara a cauta sa ajute in jurul sau. Garnizoanele turce§ti din Babadag §i din Harpva au batut in retragere in cea mai mare dezordine §i nu s-au oprit decat la Carasu124, in urma intariturii lui Traian, unde Mustafa-pap a intampinat marl greutAti pentru a restabili ordinea in p. 408corpul sau de 12 000 de oameni. Intr-o zi armata rusa a ocupat // Dobrogea. 15 000 de oameni au trecut Dunarea din Ismail pe malul drept; 25 000 din Galati la Zatoka §i 12 000 din Braila la Macin, in total 50 000 de oameni, dintre care 42 000 de infanterigi cu 160 guri de foc. Comandamentul superior at acestor trupe este incredintat general-aghiotantuluiLiiders. OdatA cu invazia rusd au inceput devastarile in Dobrogea; otomanii, tatarii, cazacii necrasovitii zaporojeni125, care 124 Karason, rau in partea centrals a Dobrogei, cunoscut $i cu numele de Apa Neagra. 125Dupa prima dezmembrare a Poloniei, in 1772, o parte a cazacilor ce locuiau pe malurile Niprului si care se numeau cazacii zaporojeni (cuvantul porogh Inseamna o Were de apa, un curent putemic pe Nistru, iar zaporogh mai departe de curenti) nu au vrut sa se supuna Rusiei. Ei vor emigra 474 www.dacoromanica.ro locuiau pe aceasta parte, au fugit Inaintea ru0or; grecii$ibulgarii s-au retras dinaintea baOuzucilor, care nu ateptau decat invazia rusa pentru a se deda instinctului for de prada. Orwle // au fost jefuite$ipustiite, locuitorii au fost P. 409 masacrati fail a se tine cont de sex sau varsta. Nici chiar musulmanii nu i-au crutat pe coreligionarii for care fugeau in fata invaziei inamice. In rastimp de zece zile, Dobrogea intreaga$iBulgaria vestica, intelegand$iorapl Bazargic126, au fost complet devastate. Dobrogea este acel tinut mla§tinos care se intinde intre Dunare$iMarea Neagra. Ea este impanzita cu lacuri, dar nici un rau cat de cat considerabil nu uda acest camp vast, §i apele, negasind scurgere spre mare, devin statatoare, raspandind in aerul primaverii vapori pestilentiali. // General-aghiotantul Liiders, care prim ise P. 410 ordinul de a se inapoia in fata Silistrei dupa expulzarea turcilor din Dobrogea, a comis imprudenta de a se opri doua saptamani cu armata sa in aceasta regiune periculoasa pentru sanatate. Imprudenta I-a costat scump: aproape doua mii de oameni au fost obligati sa intre in spitale. In sfarit, el maraluiqte de-a lungul Dunarii$iurmeaza flotila ruseasca, care urca fluviul in acelai timp cu corpurile armatei, careia ii Meuse mari servicii. La randul sau, generalul turc a comis o mare grewala incepand razboiul, neglijand stabilirea unei garnizoane la Isaccea, punct de cea mai mare importanta la Dunarea de Jos, plasat Ia confluenta acestui fluviu cu Prutul$icare ar fi putut sa joace ace14 rol cu cel at fortaretei Modlinw, Ia confluenta Narewului128 cu Vistula. Printr-o artilerie puternica la Isaccea, turcii ar fi putut aproape anula cooperarea flotilei ruse0 de pe Dunare. Inainte de a lua pozitie in fata Silistrei, armata general-aghiotantului Liiders s-a oprit la doua leghe de locul respectiv. S-a inceput imediat aruncarea de poduri in Turcia, unde Ii se vor da pdmanturi aflate pe malurile Dunarii, permitandu-li-se sa se conduca dupd vechile for cutume. Zaporojenii alegeau asadar in fiecare an dintre ei un sef care primea numele de hatman, cu drept de viata si de moarte. Acesti cazaci, care erau in numar de douazeci de mii, erau obligati sa furnizeze un contingent militar in razboaiele Turciei. Ultimul lor hatman, Vladki, i-a tradat $i i-a vandut rusilor in 1828. Ei au fost dusi pe malul Marii Negre, de unde le vine numele de cernomortze, pe care it poana acum. Un mare numar dintre ei au abandonat din nou steagurile rusesti pe malurile Dunarii; se intelege, de la Inceputul noului rayboi, case mii dintre acesti emigrati, ocupati cu pescuitul si raspanditi in toata Dobrogea, de Ia Rusciuc la Tulcea. Prin tratatul de Ia Adrianopol, Turcia se angaja O. nu be permita niciodata administrarea separata, nici sa ii reuneascd intr-un corp de oaste. Se crede ea libera acum sa actioneze altfel? Necrasovitii sunt cazaci de pe Don care au emigrat in Turcia in 1736, din cauza persecutiilor contra credinciosilor de rit vechi (les vieux croyants) sub imparateasa Anna. In aceasta epoca, Ignace Nekrassa s-a asezat in fruntea nemultumitilor si a parasit tarmurile Donului. El s-a refugiat in Crimeea, unde a si murit. Dupd ocuparea acestei provincii, acesti cazaci au venit pe malurile Dunarii, de unde un mare numar au plecat in Asia, aproape de Brussa, unde formeaza Inca un grup de cinci mii de oameni, avand o administratie nationals sub un sef ales dintre ei (hatman). Aproape de Tulcea, numaram cateva sate, intre altele Sarichioi, Jurilovca, Satu Nou, locuite de credinciosi de rit vechi, printre care sunt si multi cazaci necrasoviti. Cei mai multi dintre acesti locuitori se numesc lipoveni, dupa numele luat de origenistes, sects foarte raspandita in Rusia $i care a cautat un refugiu in Dobrogea impotriva pedepselor aspre ale autoritatii rusesti. Zaporojenii vorbesc limba ruteana, cea pe care o gasim in Volania, Podolia si in Ucraina. Necrasovitii si lipovenii vorbesc limba rusa." (n.a.) 126Bajarzik, azi Dobrie, ora.s in Bulgaria. 127 Una dintre cele mai mari fortarete din Polonia in secolul al XIX-lea. 128 Naref, rau in Polonia, afluent at Vistulei. 475 www.dacoromanica.ro pentru trecerea Dunarii intre Calara§i §i Silistra. Malul Dunarii pe care este situat acest ora§ este plat §i o incinta de zid destul de §ubreda it apara; dar in spatele Silistrei, la o distanta de aproximativ o jumatate de leghe, este construita, pe muncelul cel mai inalt din micul lant de coline care doming zidurile sale, fortareata Medjidie, dotata cu patruzeci de piese de artilerie. De la inceputul razboiului, un // p. 411 ofiter prusac, care era de mult timp in serviciul Turciei, colonelul Grach, ridicase in jurul Silistrei o fortificatie de manevra din pamant (labia). In iarna anului 1853, Omer-pa§a, venit sa vada lucrarile executate la Silistra, i-a indicat colonelului Grach un punct mai avansat decat linia lucrarilor de pamant construite recent §i i-a ordonat sa it fortifice dat find ea, daca ru§ii ar izbuti sa puna stapanire, ei ar putea sa faca mult rau garnizoanei. Constructia acestei fortificatii a fost executata de egipteni, de aceea a luat numele de Arab-Tabia. A devenit, prin urmare, obiectul atacurilor violente ale ru§ilor. Arab-Tabia a fost construita in prelungirea unei coline in dreapta Silistrei; acest teren foarte stramt nepermitand ridicarea unei redute regulate, au fost (acute parapete in zigzag, care se inchid pe masura ce se ajunge la extremitatea colinei §i care au fost intarite cu §ase tunuri. Un deta§ament de o suta de egipteni pazea aceasta pozitie. Printul Gorceakov a trecut Dunarea cu armata sa pe un pod sprijinit pe cloud insule, ale carui extremitati au legat insulele cu cele doua maluri ale fluviului. Bateriile armate cu piese de asediu au fost ridicate pe malul stang §i pe una dintre insule: ele au fost indreptate contra ora§ului Silistra. In cele cloud tabere ruse§ti stabilite in fata Silistrei §i a Calara§iului, printul Gorceakov a reunit o suta douazeci de mii de oameni, dar aceasta masa impozanta i§i pierduse directia. Comandantul p. 412 general §i generalul Kotzebue129, §eful sau de stat-major, erau de parere sa faca // un asediu in lege, pe and generalul de geniu Schilder §i general-aghiotantul Liiders voiausaridice fortificatii,sa nimiceasca fulgerator ora§ulcu un bombardament violent, apoi sa dea asaltul cu toate fortelereunite. Opinia comandantului general a biruit §i un asediu in toata regula a inceput, daca putem numi a§a o operatiune in care locul asediat nu este incercuit. Drumul de la Silistra la Turtucaia a ramas deschis aproape tot timpul asediului §i nu a fost atacat cleat cu doua saptarnani inainte de retragerea ru§ilor. Devenise evident ca principalul obiectiv al ru§ilor era sa is Arab-Tabia. Inaintarea a continuat, dar garnizoana, de§i formats din doar opt mii de oameni, a manifestat un curaj care parea sa creased odata cu pericolele. Moussa-pa§a, comandantul Silistrei, model de probitate §i de energie foarte rar printre inaltii functionari otomani, a avut inteligenta sa asculte §i sa urmeze sfaturile colonelului Grach §isa-i puna in aplicare toate planurile. Capitanul de geniu englez Butler s-a dovedit, de asemenea, foarte util spre sfdr§itul asediului. Ru§ii ridicasera pe colinele din jurul Arab-Tabia douasprezece baterii, care fulgerau fara odihna lucrarile de pamant ale acestei redute. Printul Paskievici, sosit in tabara ruseasca chiar in toiul operatiunilor asediului, a ordonat asaltul asupra Arab-Tabiei. Colonelul Grach recomandase artileri§tilor turci sa supravegheze p. 413 atent munca ru§ilor in tran§ee §i sa incerce sa ghiceasca in ce directie // se intind aceste galerii. Intr-o zi artileri§tii I-au avertizat ca ru§ii lucreaza la extremitatea 129 August von Kotzebue, general rus. 476 www.dacoromanica.ro stangd $i chiar sub redutd. Grach a pus sä se ridice imediat un parapet la $aizeci de pa$i in spatele celui existent in marginea redutei $i sub care lucrau geni$tii ru$i. Cele cloud tunuri au fost ridicate§iplasate pe noul parapet. Doi functionari, sortiti unei morti sigure, au rams impasibili pe parapetul cel mai apropiat galeriei. La 11 mai a inceput primul asalt. Galeria a explodat, dar nu a rdpus deck pe cei doi functionari, iar coloana ruseasca s-a gasit In fata celui de-al doilea parapet, unde a fost primita de o mitralierd $i de o salvd de focuri atat de bine intretinute ca, dupd o lupta de o jumatate de ors, ea a fost fortata sa se retraga cu o pierdere de o mie cloud' sute de oameni. La 21 mai, un al doilea asalt a fost incercat in acelea$i conditii $i ru$ii au indurat not pierderi, chiar mai mari decat prima oars. Din nefericire, garnizoana Silistrei incepuse sa &Ica lipsa de subsidii $i bombardamentul $i bolile au redus-o la 5 000 de oameni. I se pregatiserd totu$i intariri $i chiar in timpul asediului Silistrei ajunsese la $umla primul nucleu at cazacilor otomani. Ei erau comandati de Sadic-Pa$ain. Povestea acestui condotier aventurier este curioasd. Mihail Czajkowski, nobil polonez, cavaler de Malta $i mare proprietar in Ucraina, a emigrat in 1831, urmare a insurectiei Poloniei. El a venit in Franta§is-a apucat de scris in limba polonezd II romane in care a povestit scene istorice $i care i-au adus P. 414 in patrie supranumele de Walter Scott al Ucrainei. Mai tarziu a fost trimis ca agent at emigratiei polone la Constantinopol, unde s-a distins prin perspicacitatea sa, aptitudinea pentru treburile politice $i a ajuns sa dobandeasca asupra functionarilor otomani o influent:a ce a fost utild chiar§iambasadorilor unei mari puteri, care s-au folosit nu o data de ea. Totu$i, a pardsit la sfar$itul lui 1850 protectia francezd, care I-a aparat adesea de persecutiile ruse$ti, $i, pentru a nu pardsi campul luptelor $i succeselor sale diplomatice, cavalerul de Malta s-a facut musulman sub numele de Sadic-bey. La inceputul razboiului, acest geniu inventiv propunea Portii sa organizeze o legiune de cazaci credincio$i de rit vechi din Dobrogea§i saatraga aici pe polonezii care ar vrea sa serveasca cauzei turcilor. Aceasta legiune a fost creata§i Sadic-pa$a numit $ef al cazacilor otomani. El va ajunge la $umla cu $ase sute de caldreti cazaci, bulgari§ipolonezi, a cdror uniforms ardta reunirea crucii cu semiluna. Serdarul i-a incredintat lui Sadic-pa$a conducerea avangardei armatei sale. In vreme ce pentru generalii ru$i asediul Silistrei era principala preocupare, armata anglo-francezd a inceput sa soseasca in Turcia. Omer-pap voia sa vadd trupele aliate debarcand in Bulgaria; dar ele au luat pozitie la Gallipoli. In scurt timp, comandantii armatelor aliate II $i-au dat intalnire Ia serdar la Varna, unde s-a P. 415 tinut un consiliu de razboi, spre sfAr$itul Iunii mai. Aici, pentru prima data, Omer- pa$a a dezvAluit pozitia sa critics $i a facut cunoscute adevdratele sale forte. El nu putea opune unui mars at ru$ilor contra $umlei deck patruzeci $i cinci de mii de oameni din trupele regulate. Totqi, s-a hotarat ca Omer-pap sa nu iasd din tabdra intarita de la Sum la decat dupd sosirea trupelor aliate la Varna§inumai atunci sa incerce sa elibereze Silistra, angajand lupta cu ru$ii. Membrii marelui consiliu de razboi, care tocmai se tinuse la Varna, printre ei figurand§iseraskierul Riza-pa$a, 130 Nume sub care este cunoscut polonezul Michail Czajkowski (1808-1886), trecut Ia islamism. Date biobibliogralice si insemnarile sale de cAlAtorie despre romani pot fi consultate 711 volumul de fat.A. 477 www.dacoromanica.ro s-au indreptat spre Sum la pentru a inspecta trupele otomane.Ei vor marturisi serdarului satisfactia promptitudinii cu care trupele sale executau manevrele. Riza- pap, ramas in tabard dupd plecarea generalilor straini, a primitde la Omer-pap ordinul sa pardseasca $umla in doudsprezece ore, dacd nu vrea sa fie condus cu forta la Constantinopol. Serdarul fusese informat ca seraskierul, in timpul vizitei la Sumla, angajase mai multe pwle sa se plangd la sultan contra comandantului amiatei, promitandu-le sa mijloceascd aducerea Ia comanda armatei a unui veritabil osmanlau. Mareplul Paskievici a hotarat sa intreprinda o loviturd decisiva contra Silistrei inainte de sosirea aliatilor la Varna. Bombardamentul facuse mai multe breF in zidurile orawlui; lucrdrile la Arab-Tabia nu mai erau deck bucati informe p. 416 de // parnant, intdriturile rusqti nemaifiind deck la doudzeci de metri: totul prevestea un triumf; dar moralul ru0or era deja zdruncinat de vestea sosirii fortelor aliate pe pamantul otoman. Ordinul a fost sa fie atacate simultan mai multe fortificatii, iar eforturile principale sa fie indreptate catre Arab-Tabia. La 25 mai, la orele opt seara, pe o vreme inchisd §i furtunoasa, a inceput o salvd de tunuri generals contra Silistrei. Fulgerele gurilor de foc se confundau cu fulgerele care despicau norii. Colonelul Grach a adus imediat o mie cinci sute de oameni la Arab- Tabia pentru a intari aceasta pozitiei Moussa-pap s-a retras la Ilahi-Tabia, care flanca Arab-Tabia. Spre orele zece seara, ru§ii au pornit la atac. Treizeci de mii de oameni s-au pus in miFare la sunetul tobelori rdsunetul mai multor sute de guri de foc: au mar§dluit in trei coloane, avandu-i in frunte pe generalii Schilder, Liiders i tandrul Orlov. Socul a fost teribil, rezistenta eroica. In ciuda focului sustinut care decima coloanele rusqti, ele au ajuns sa escaladeze meterezele Arab-Tabiei. Acolo s-a angajat o luptd sangeroasd la baionetaitrei sute de baOuzuci, veniti din Arabia, inarmati cu iatagane lungi, au ardtat o indrazneala feroce. Dupa o luptd de un sfert de ord., ru§ii au batut in retragere, lasand cam patru mii de morti in fata Arab-Tabiei §i ducand cu ei in tabard un numar egal de raniti. Generalul Selvan a p. 417 fost ucis, generalii // Orlov-Denizov §i Schilder raniti gray, ultimul murind curand din cauza rdnilor. La cdteva zile dupd acest memorabil fapt de arme, mare§alul Paskievici va pardsi tabdra de Ia Silistrai o whie de obuz ii va lipsi pe turci de bravul for comandant Moussa-pap. RuO, care in campania din 1828-1829 deschiseserd cateva ora§e cu cheia de aur, incercaserd in van sa -1 ca§tige pe Moussa-pa§a, a cdrui incoruptibilitate egala curajul, §i care muri sarac, pdstrand pand in ultima clipd resemnarea stoics, care pentru musulmani inlocuie§te, in momentele supreme ale vietii, imboldul §i dragostea de glorie. Printul Gorceakov, :Camas singur in fruntea ru0or, a luat hotardrea de a inconjura Silistra prin partea vesticdi a dat ordin ca 18 batalioane ce se aflau la Oltenita sa treacd Dundrea §i sa se reuneasca la Turtucaia. Primele trupe franceze, alcdtuind divizia generalului Canrobert, incepeau sa soseascai Omer-pap a hotarat sa dea ajutor garnizoanei de la Silistra. Cinci mii de oameni, escortand o cantitate considerabild de provizii, au reu§it sdli croiasca drumi sa patrunda in orawl asediat. Sadic-pa§a, cu trei brigazi de infanterie icdteva regimente de cavalerie, a hartuit avangarda rusd. Cazacii otomani au sfidat constant avanposturile rusqtii au rdspandit alarma printre ele. Serdarul insu§i a iqit pe 4 iunie din $umla §i s-a indreptat in mars spre Silistra; dar, credincios totdeauna sistemului sau 478 www.dacoromanica.ro de prudentd §i de // temporizare, care arata de altminteri in aceste conditii p. 418 superioritatea fortelor ruse§ti, s-a oprit dupd ce a parcurs cinci leghe§ia poruncit ridicarea de tabere intarite prevazute cu baterii, pentru a da timp trupelor ce erau Ia Calafat§ipe care le chemase, in cea mai mare parte, dupd ce ru§ii renuntasera Ia cucerirea acestei garnizoane. La randul sau, dupd primul e§ec at armatei rusqti In fata Silistrei, mareplul Paskievici a ordonat generalului Liprandi sa evacueze complet Oltenia §i sa vind in tabard la Caldrai. Generalul Liprandi, Inainte de a evacua Oltenia, a semdnat dezordinea, silind toate autoritatile romane§tisa-si par5seascd posturile §i sa -lurmeze la Bucure§ti; voia sa-i priveze pe turci, ce urmau sa* intre dupd el in aceasta provincie, de concursul autoritatilor constituite, care ardtaserd, in general, putind simpatie ru§ilor. Armata turcd a ocupat Craiova, aproape imediat dupd plecarea armatei ruse§ti. Liprandi a fost ultimul general rus care a trecut din nou Prutul. El era Inca in Moldova cand austriecii au intrat in principate, cu toate acestea a putut participa la lupta ucigatoare de la Balaklava131, la 25 octombrie 1854. Doud evenimente importante, care au influentat in mare masura cariera lui Omer-pap §i soarta principatelor, avuseserd loc in tuna iunie 1854. Austria, preocupata de sosirea armatelor aliate pe teritoriul bulgaresc §i temandu-se sä vada provinciile danubiene devenind teatru de razboi, // s-a grabit sa Incheie conventia p. 419 din 14 iunie 1854132, care a Inchis armatelor aliate un camp de lupta asupra cdruia ele ar fi putut sa obtind avantaje sigure§irapide. Aceasta conventie, al carei principal promotor a fost, avem cateva motive sa credem, lordul Stratford de Redcliffe, a avut, trebuie s-o spunem, consecinte funeste pentru ins4i campania din Crimeea. Pe de altd parte, printul de Varwvia, inainte de a fi pusd problema semndrii conventiei din 14 iunie, vdzuse dintr-o privire toata gravitatea situatiei in care se afla Imperiul rus, ca urmare a aliantei dintre Franta §i Anglia, pe care razboiul tocmai o intarise, casitemerile justificate pe care prezenta armatelor imperiale in fata Calafatului§iSilistrei le da Austriei, trezind sentimentul national printre slavii din Bulgaria§iSerbia. Printul Paskievici nu era doar un general experimentat, era un om politic de prim ordin §i moderatia era unul dintre semnele superioritatii sale. El blamase razboiul, in principiu,si dezaprobase, cu judecata sa superioard, planul de campanie urmat in principate5i de-a lungul Dundrii. Cu toate acestea, el a avut sldbiciunea sau eroismul de a ceda insistentelor impdratului Nicolae§ide a accepta comanda armatei §i conducerea unui razboi pe care it considera funest pentru tara sa. Acoperit de onoruri, bogatii§iani, elsi -ariscat gloria pentru a nu-i displacea stapanului sau. 1 -a facut totui un uttim serviciu. A Inteles ca interesul principal at // Rusiei era sa menajeze neutralitatea Austriei §i Germaniei; ca aceasta neutralitate era cea mai bund barierd pe care tarul a putut sa P.420 o punaintreel§iputerile adverse§icaaceastabarierdredaRusiei invulnerabilitatea in orice alt loc decat la marginile sale, cu alte cuvinte chiar acolo unde ea putea oferi maximum de rezistenta. Prin urmare, printul de Varwvia a adresat impdratului Nicolae un memoriu, care a fost cunoscut de cateva persoane considerate de el de Incredere, §i at cdrui continut era: 131 incheiata cu victoria aliatilor; azi localitatea apartine Ucrainei. 132 Conventia turco-austriaca de Ia Boiacikoy privitoare Ia ocuparea Tdrii Rornanqti*ia Moldovei de armatele turcd (comandata de Omer -papa) §i austriaca (I.B. Coronini). 479 www.dacoromanica.ro I. Imparatul Rusiei trebuie, inainte de toate, sa is masuri de nature sa atraga de partea sa bunavointa §i concursul amical at curtilor de Ia Viena §i Berlin, evitand cu grija sa ofenseze vreun interes german sau austriac.Trebuie deci, fall ezitare, sa inceteze razboiul ofensiv pe Dunare, sa evacueze principatele, sa dea ordin armatelor sale sä treaca Prutul inapoi §i sa nu pund nici o piedica navigatiei pe Dunare; 2. El trebuie sa inceteze intreg razboiul ofensiv in Europa §i sä se mentina intr-o defensive considerabila, dar sa se pregateasca sä is ofensiva in Asia cu vigoare, unde Rusia ar gasi milioane de coreligionari care primisera cu entuziasm steagurile sale in 1829 §i care ar putea sa formeze nucleul unui stat cretin considerabil; 3. El trebuie sa instige la insurectie printre populatiile crqtine ale Imperiului p. 421 otoman §i sa ridice Grecia prin subsidii platite regulat de // emisari care ar fi tinuti in Italia, la Neapole, Livorno, Florenta; 4. Pe scurt, Imparatul Nicolae trebuie sa se prefaca a abandona rolul de monarh conservator, pe care I-a jucat de atatia ani cu stralucire, §i sa se foloseasca, in lupta contra coalitiei, de ideile liberalei chiar de aspiratiile populare. Acesta este rezumatul memoriului, care, abia cunoscut de Imparatul Nicolae, a devenit adevaratul program alpoliticiiruse§ti; cel putin, evenimentele ne indreptatesc sa gandim acest lucru. Ridicarea asediului Silistrei a fost hotarata, dupe cum §i ridicarea asediului Calafatului fusese cu putin timp inainte, din ratiuni mai mutt politice decat strategice. In noaptea de 20 spre 21 iunie, armata ruse abandona asediul, in momentul in care garnizoana nu mai putea rezista, dupe marturia ofiterilor demni de incredere, §i trecea Dunarea inapoi Ia Calara§i. Din aceasta zi a inceput evacuarea principatelor. Se poate spune, fail exagerare, ca rqii au avut in fata Silistrei aproximativ treizeci de mii de oameni sco§i din lupta. Vederea lucrarilor imense §i a taberelor for intarite ne face sä credem ca, initial, inainte de a lua hotararea de a nu duce decat un razboi defensiv in Europa, Imparatul Nicolae ar fi vrut ca mare§alul Paskievici sa primeasca, in fata Silistrei, lupta pe care aliatii se pregateau tocmai sa i-o ofere; dar Austria, nelini§tita sa vada ca teatrul de razboi se apropie de frontierele sale, a dat cu abilitate un alt curs p. 422 evenimentelor, obtinand din partea Portii // semnarea unei conventii care o substituia Rusiei in ocuparea provinciilor dunarene. Ridicarea asediului Silistrei a pus capat unei serii de lupte sangeroase, intrerupte de scurte perioade de incetare a ostilitatilor, in timpul carora soldatii ru§ii soldatii turci schimbau amabilitati intr-o maniera cu totul cavalereasca. Turcilor be lipsea painea, ru§ii le-o aruncau peste tran§ee §i, in schimb, turcii faceau sä le ajunga tutun. Uneori erau atat de aproape unii de altii ca puteau sail vorbeasca; dar, departe de a se sfida ca eroii Iui Homer, 4i exprimau admiratia reciproca pentru vigoarea atacului §i eroismul apararii. Devenit mai indraznet dupe sosirea aliatilor §i plecarea precipitata a ru§ilor, serdarul a ocupat cu intreaga sa armata Silistra, Turtucaiai Rusciucul. S-a hotarat apoi sa treaca Dunareai sa ocupe principatele, sperand ca prin aceasta sa ajunga inaintea austriecilor §i sa face inutile executarea conventiei din 14 iunie. I-a poruncit Iui Hassan-pap, care era la Rusciuc cu doudzeci de mii de oameni, sä treaca Dunarea §i sa puns stapanire pe Giurgiu. Initial, Hassan-pap a vrut sa is pozitie pe marea insula Ramadan, aflata in fata Rusciucului ilegata de malul 480 www.dacoromanica.ro romanesc prin cloud poduri ducand Ia Giurgiu §i Ia Slobozia. In ciuda hotardrilor defectuoase luate de generalul turc, o lupta apriga a asigurat avantajul otomanilor, care vor Iua pozitiile ruse§ti, ocupate de // doudsprezece batalioane de infanterie, P. 423 opt escadroane de cavalerie, zece piese de razboi, §ase piese de calibru mare. Pierderile au fost foarte marl de ambele WO. S-au batut, ca sa spunem a§a, om la om o zi intreagd, in stuful uria§ care cre§te atat de des in Ramadan, ca §i in cea mai mare parte a insulelor DundriiI33. Urmare a acestei lupte, ru§ii au pardsit pozitiile de la Giurgiu §i Slobozia. Omer-pa§a, sosit in teatrul de luptd dup. retragerea ru§ilor, a poruncit imediat construirea unui pod din plate pentru trecerea trupelor sale intre Rusciuc §i insula Ramadan. Din acel moment, nimic nu a mai impiedicat drumul turcilor spre Bucure§ti. Printul Gorceakov nu se mai gandea invingd, doar sa le incetineasca mar§ul. El a concentrat foarte repede §aizeci de mii de oameni §i cloud sute de guri de foc pe inaltimile de Ia Daia134 Frate§tim. Turcii, prea putin numero§i pentru a primi lupta, au a§teptat cateva zile sosirea 'Intaririlor. Era tot ce voia generalul Gorceakov, care a dat ordin armatei sale, la 28 iulie, sa inceapd retragerea definitivd. In aceasta retragere ru§ii au distrus podurile de peste Arge§ §i Sabar. Ei au silit artileria romaneasca // urmareascd. Aceasta artilerie, p. 424 alcatuita din opt piese de calibru mic, era un dar al sultanului. La rdndul sdu, armata turcd, find cu Intregul efectiv, a putut sd inainteze in teritoriul evacuat de ru§i §i a concentrat rapid in apropierea Bucure§tiului un numar de o sutd doudzeci de mii de oameni. Inainte de intrarea in Bucure§ti, se parea ca Omer-pa§a ar vrea sa dea un exemplu; celputin, aceasta intentiei-o atribuim pentru a explica actul de inexorabild severitate in fata cdruia nu a dat inapoi. Talhariile §iabuzurile ba§buzucilor au inspirat o adevarata teroare populatiei romane§ti §i o solie a boierilor a venits5-1roage pe Omer-pa§a, 'Inca la Giurgiu, sa crute principatul de prezenta acestor primejdio§i aparatori. Rugamintea for a fost primita favorabil §i ba§buzucilor le-a fost interzisd intrarea pe teritoriul romfinesc; dar, in acela§i timp, serdarul nu voia sa-i lase stapdni in Bulgaria, aproape in totalitate golitd de trupe regulate. A poruncit deci, sub diverse pretexte, strangerea pe insula Ramadan a catorva mii dintre cei mai periculo§i ba§buzuci, i-a inconjurat cu infanteria regulata. §i a Indreptat tunurile asupra podurilor ce legau insula de tabard §i care fuseserd reparate. A ordonat atunci acestei hoarde neregulate se lase armele. Ei au refuzat sa se supund §i nu au fost adu§i la ordine decat prin salve de foc §i mitralii; cei mai tineri au fost inrolati in armata, iar cei mai varstnici, dezarmati, intor§i in // muntii p. 425 Kurdistanului, ai Asiei Mici §iin de§erturile Arabiei. Dupd aceasta executie sangeroasd, Omer-pa§a §i-a facut intrarea in Bucure§ti, unde a fost primit cu cel mai viu entuziasm, sub o ploaie de flori; romanii au fraternizat cu soldatii turci, primiti ca eliberatori. Un deta§ament de pontonieri englezi §ifrancezi, care 133 Trei ofiteri englezi care ii conduceau cu vitejie pe turci au fostucisiin aceasta lupta cApitanii Burke, genist, Mommel, infanterist,siArnold, din armata indiilor. Ei au fost inmormantati in insula Ramadan, pe malurile Dunarii, unde trei cruci de lemn arata, singure, mormantul acestor nobili flu ai Angliei."(n.a.) 134 Doya, sat, con., jud. Giurgiu. 135 Fratechti, sat, con., jud. Giurgiu. 481 www.dacoromanica.ro instalase podul de vase intre insula Ramadan si Rusciuc, a fost obiectul unor adevarate ovatii. N Campania era terminate, dar o problems destul de gravy i-a urmat. Genera lul victorios trebuia sa lase armata austriaca sä ocupe principatele in locul armatei turcesti. Serdarul primise deja la Giurgiu vizita coloneilor austrieci Lowenthal si Kalik, aghiotantii feldmaresalului baron von Hess, comandantul sef al corpurilor al treilea si al patrulea de armata. Acesti ofiteri, care se bucurau de o reputatie deosebitA in cadrul armatei imperiale si regale, venisera sa-i anunte lui Omer-pasa apropiata intrare a trupelor imparatului for pe teritoriul principatelor si sa it invite, intr-o manierd ce semana cu o somatie, sä nu mearga mai departe, sA-i interzica ocuparea unui teritoriu pe care Austria trebuia sa-1 is in posesie militar, in virtutea p. 426 conventiei din 14 iunie, si sa treaca Dunana inapoi cu // armata sa. Serdarul nu a tinut cont de aceste recomandari si si-a fa'cut intrarea in Bucuresti. Niciodati un comandant militar nu a realizat direct o actiune mai mare si mai utila t'arii sale si provinciilor ocupate decat aceea ce parea sa-i arate lui Omer-pasa un rar concurs de circumstante. Rusii se retrageau in fata lui si mai ales in fata austriecilor, pe care erau foarte fericiti sa-i vada intrand in principate in locul armatelor aliate; populatia 1-a primit ca pe un salvator. Dintre boieri, toti cei care erau patrioti si onesti 1-au salutat cu aclamatii sii-au propus sa coopereze la organizarea unei militii nationale, 482 www.dacoromanica.ro placul Austriei, care revendica ea insasi trezirea unei nationalitdti pe care ar fi vrut sa o includd intre marginile unui vast inceput; dar atunci pentru ce Omer-pasa era atat de grabit sa fluture drapelul turcesc in principate, dacd asta nu era decat pentru a-i ardta neputinta? Orice ar fi, serdarul, stapan un moment pe situatie, a putut curand sa vadd ca timpul lui trecuse, ca rolul principal nu-i mai apartineasi eaavea toate inconvenientele // si neplacerile unei pozitii secundare, dupa ce ezitase sap. 428 pund stapanire pe cea care i s-a oferit initial. Austriecii, in virtutea conventiei din 14 iunie, au ocupat principatelesifeldmaresalul baron von Hess a debutat cu o proclamatie in care ii ofensa pe turci, provoca proteste zadarnice si tarzii ale Portii otomane si rdspandea descurajarea printre romani. Pe cand populatiagiboierii patrioti se intristau de o ocupatie military care incepea sub asemenea auspicii, boierii reactionari, prieteni ai abuzurilorsicoruptiei, se bucurau instinctiv de intrareaaustriecilorsifiecarezifacea salecreased siguranta,insolenta, indrazneala, chiar in fata turcilor. Aceastd indrazneald a sporit atunci cand domnitorul $tirbei s-a intors la Bucuresti, in ciuda opozitiei vadite si a unei anchete asupra conduitei sale politice si administrative inceputd de comisarul otoman Dervis-pasa, sosit la Bucuresti putin timp dupd Omer-pasa, ca urmare a pldngerilor fdcute de boieri contra domnitorului, plangeri pe care serdarul le Meuse sa parvind divanului. Omer-pasa a incercat, dar prea tarziu, sa lupte contra curentului pe care ar fi putut atat de usor sa -1 stopeze de la inceput prin cea mai ward ingradire; el lipsise in momentul sosirii domnitoruluisirefuzase, in ciuda cererii generalului conte Coronini136, care luase comanda trupelor austriece dupd plecarea baronuluip. 429 von Hess, sa dea onorurile militare printului $tirbei, pentru ca domnitorul, spunea // Omer-pasa, se afla sub anchetd, acuzat de neindeplinirea obligatiilor fata de suzeranul sau. El a revenit totusi cateva zile mai tarziu, pentru a fi martor al evenimentelor care 1-au facut sa atingd cu degetul pericolul care 1-a infrant. Carmuirea romaneascd a fost reorganizatd, cu cateva exceptii, cu elementele care o formaserd in timpul protectoratului. Era de ajuns sa flu banuit de tendinte favorabile puterilor occidentale sau de devotament fata de Poartd, pentru a fi respinssitinut in afara treburilor publice. Dezamagirea a fost profundasiOmer-pasa a incercat in zadar sa ridice o voce fard vlagd: nu mai era ascultat. Nu a reusit nici macar sa pund capat cererilor generalilor austrieci, care pretindeau, pentru ofiteriisitrupele aflate in subordinea lor, un tratament disproportionat fata de resursele tarii pe care o ocupaserd. La aceste cereri se adaugaserd, de la intrarea trupelor imperiale si regale, abuzurile, violentele, omorurile care insangeraserd Bucurestiul, Craiova, Targovistea, Focsaniul, aproape toate orasele si satele ocupate de austrieci in Moldova si Tara Romaneascd. Omer-pasa s-a indignat, dar nu a indraznit sa facd nici o observatie; cu toate acestea, a vrut sa arate ca si el este in stare sa -si facd simtita puterea si a cerut unele explicatii carmuirii romane despre intoarcerea in Tara Romaneasca a unor persoane notoriu compromise cu rusii5ipe care chiar le urmarise dincolo de granite. In acelasi timp, unul dintre locotenentii sal // a ordonat sa fie opriti, intr-un crawl dinp. 430 136 Johann Baptist Alexander Coronini-Cronberg (1794 1880), om politic si general austriac. Date biobibliografice si corespondenta sa privind principatele pot fi consultate in prezentul volum. 483 www.dacoromanica.ro Moldova, indivizi banuiti de spionaj. Serdarul a fost aspru admonestat pentru ca a actionat in acest fel 5i contele Coronini i-a facut cunoscut, Intr -o depe5a scrisa cu sentimentul dominatiei, ca Austria a luat in fapt, ocupand principatele, rolul puterii protectoare 5i ca autoritatile otomane nu au nicidecum dreptul sä faca arestari sau sä ordone expulzari in provinciile danubiene cat timp trupele imperiale 5i regale le ocupd. Serdarul a tinut cont de ea. In ciuda raspunsurilor in care incerca sa salveze demnitatea suveranului§ipe a lui insu5i, el a acceptat rolul ce-i fusese atribuit. Totu5i, rabdarea nu a reu5it sä-lscuteasca de o aspra mustrare pe care a primit-o de la Viena, unde diplomatia, luand, printr-o stranie 5i inexplicabila ignoranta, violentele 5i crimele comise de austrieci asupra nefericitilor romani drept crime comise de barbarii otomani, s-a sesizat 5i a cerut corpului consular de la Bucure5ti explicatii in termeni duri pentru turci, care asistau cu arma in maini 5i destul de umiliti la ispravile croatilor 5i soldatilor din Banat. Un timp s-a crezut Ia Viena ca nefericitii soldati austrieci cadeau sub cutitele salbaticilor romani, pe cand ace5tia, batuti, striviti, macelariti, nu aveau in Europa nici o voce care sä se ridice in favoarea lor. Depe5ele armatei anglo-franceze1-augasit pe Omer-pa5a inmijlocul p.431 greutatilor acestei situatii intolerabile. // Aliatii au apelat la serdar sa faca o diversiune pe Prut pentru a-i tine ocupati pe ru5i pe granitele proprii in timpul expeditiei in Crimeea. Omer-pa5a parea ingrijorat de executarea acestui plan: in fond, sarcina ce i se propunea nu-i prea suradea. Era vorba de o operatiune dintre cele mai dificile. Omer-pa5a nu avea patruzeci de mii de oameni disponibili, restul trecuse dincolo de Dunare 5i o parte fusese dispusA la Varna, pentru a fi gata sa-i intalneasca pe generalii comandanti ai armatei aliate in fata Sevastopolului. Trupele sale erau prost Imbricate, prost incaltate; ploile torentiale de toamna desfundasera drumurile§iartileria se putea deplasa cu greutate. De altfel, Omer-pa5a se temea sa nu-5i compromita reputatia dobandita atacandu-i pe ru5i in conditii nefavorabile. El se simtea 5i se declara stingherit sa actioneze in mijlocul trupelor austriece 5i intentiile ofiterilor acestei armate it preocupau§iit nelini5teau. Aceste intentii erau aproape in intregime favorabile ru5ilor, vestea luptelor de Ia Alma 5i Inkerman fusese primita cu raceala§ifara vreun semn de simpatie pentru eroicele eforturi ale aliatilor. Armata austriaca, a spus Omer-pap, nu este beligerant, ea nu are nici macar o atitudine ostila fata de ru5i. Cantonamentele sale nu sunt cele ale unei armate pregatite sa reziste unui inamic. Trupele sunt repartizate in ora5e, targuri p. 432sisate, nu strategic, ci doar pentru // bunastarea soldatului. Doud regimente de cazaci ar cuceri fara cea mai mica dificultate Intreg statul-major austriac de la Iasi, ar face o razie prin sate 5i ar trece Prutul inapoi, inainte ca austriecii sa alba timp sä-5i vind in fire. Ofiterii ru5i vin de la Reni Ia Galati sa -5i petreaca noaptea cu amantele sau prietenii 5i cand au fost cerute explicatii generalului Augustini, care comanda la Galati, a raspuns ca aceasta nu tine de politica, e vorba doar de galanterie! Foarte bine, dar ru5ii cunosc toate mi5carile noastre!" In ciuda tuturor obiectiilor, serdarul s-a hotaratsa-iordone lui Sadic-pa5a sa piece cu o parte a avangarzii, comandata de Ahmed-pa5a, care se afla la Braila, 5i sa is pozitie pe Siret, la Maxineni137, sat traversat de acest rau, 5i de unde Omer- 137 Maximeni, sat, corn., jud. Braila. 484 www.dacoromanica.ro pa§a intentiona sa tinteasca de-a lungul Prutului. Sadic-pa§a, §i dupa el §i Ahmed- pa§a,se vor ciocniinactiunilefor de cele mai marl piedicidinpartea comandantului militar austriac, baronul Augustini,§icea mai bizara dintre corespondente a fost schimbata cu aceasta ocazie. Intr-una dintre scrisorile sale, generalul Augustini ii interzice formal lui Sadic-Pa§a sä trimita soldati turci la Galati. La randul sau, generalul Coronini semana obstacole §i dificultati in fata actiunilor lui Omer-pa§a, care se plangea cu amaraciune, dar care in fond era fericit, se poate presupune, Ca nu putea face diversiunea care i se ceruse. S-a recurs // la asistenta Vienei. Acolo s-a declarat despre cabinetul austriac ca* nu se opunea P. 433 nicicum mar§ului lui Omer-pa§a: mai mutt, i s-a trasat de la Viena aceea§i ruts pe care trebuia sa o urmeze §ii s-a recomandat sa-1 previna de mi§carile sale pe comandantul austriac. Omer-pa§a, cu toate aparentete celei mai vii nemultumiri, a aratat, dupa parerea ofiterilor europeni care it Inconjurau, ca drumul care i se fixase era realmente impracticabil. Ceea ce mi s-a cerut, adauga el, este contrar tuturor legilor razboiului. Oricat de onorabil ar fi caracterul contelui Coronini, el sustine ca patria sa nu este catu§i de putin in razboi cu Rusia, ca atata timp cat austriecii ocupa principatelerazboiul este imposibilincentrul Europei;elestein corespondents neintrerupta cu printul Gorceakov, a spus-o clar. Cum a§ putea sa-1 pun pe acest general la curent cu vederile §i planurile mele?" Serdarul a inteles ca austriecii nu voiau sa permits, cu nici un pret, o ciocnire intre turci §i ru§i pe Prut, pentru ca nu voiau, cu nici un pret, sa fie angajati in razboi. Domnul von Bruck, putin obi§nuit sa-§i ascunda gandurile, spunea in acela§i timp la Constantinopol ca, atat cat avea onoarea dea -sireprezenta aici tara, nici macar un turc nu ar putea mar§alui spre Prut. In acel moment §i in timpul celor mai vii dintre discutiile dintre serdar §i contele Coronini, tratatul din 2 decembrie a fost // semnat la Viena138 §i una dintre primele sale consecinte a fost plecarea P. 434 serdarului cu cea mai mare parte a fortelor sale. Omer-pa§a parasea malurile Dunarii pentru Crimeea §i Asia, unde reputatia sa military nu s-a mentinut §i unde nu a putut opri caderea Karsului in puterea ru§ilor comandati de Muraviev. Cartea a cincea p. 435 Principatele inainteSidupa razboi Principatele inainte de Conferinta Spre sfar§itul lunii iunie 1849 ajungeam la Viena, indreptandu-ma spre principate. Tulburarile produse de razboiul din Ungaria urmau in ora§ul imparatilor mi§carilor revolutionare. L-am vazut pe tanarul suveran plecand, in mijlocul dovezilor de entuziasm at multimii, sa treaca in revista trupele ruse§ti, deja sosite in teatrul de razboi, in vreme ce ungurii rama§i fideli §i ata§ati persoanei sale nu se 138 Tratatul de alianta anglo-franco-austriac impotriva Rusiei, prin care se prevedeau, printre altele, obligatia Austriei de a apAra principatele impotriva unei posibile invaiii rusesti si constituirca unei comisii, cu participarea Turciei, pentru reglementarea situatiei Moldovei si Tarii Romanesti. 485 www.dacoromanica.ro jenau sA spuna ca insurectia maghiard nu va fi infranta decat gratie interventiei moscovitesicA armata austriaca singura nu o va scoate Ia capat niciodata. Calatoria prin Ungaria a devenit imposibila. S-a Intrerupt navigatia cu aburi pe Dunaresi insurgentii au ocupat fortaretele scaldate de acest fluviu. M-am Indreptat deci // p. 436 spre Moldova trecand prin CracoviasiGalitia. [UrmeazA descrierea calAtoriei pand la intrarea in Bucovina.] p.438 DupA §apte zile de calatorie am intrat in Bucovina, care facea parte din Moldova inainte ca Poarta sä fie silitA sA o cedeze AustrieisisA violeze astfel tratatele sale cu Moldova, ceea ce a,sfacut, de altminteri, a douaoars,in 1812, pentru Basarabia in favoarea Rusiei. In aceste douA ocazii, cabinetele straine sau reprezentantii for au fost cei care au obligat Poarta sa facA aceste cedari ale unui teritoriu asupra cdruia nu era decat suzerana sau care i-au inspirat aceasta idee. Domnitorul Moldovei, Ghica,aprotestatchiarofficialImpotrivadivizarii principatului §i ceddrii Bucovinei; el a plata cu capul patriotismul sau curajos. In 1812, negociatorul Moruzi a fost, de asemenea, decapitat pentru cA a semnat cedarea Basarabiei. Unul a pierit pentru ca s-a dovedit mai energic decat suveranul sau, celdlalt pentru cA a fost prea obedient la ordinele Portii, care a vrut sa §i p. 439 acopere slabiciunea pretinsei//tradari a negociatorului sau139. Bucovina a prosperat mai mult decat Transilvania sub guvernare austriaca. Aceasta provincie este stedbatutA de drumuri excelente; agricultura se dezvolta aicisipopulatia a sporit mutt; dar spiritul de neam §i nationalitate a conservat aici intreaga sa forth'. Pe masurA ce avansam in tara romaneascA, recuno$eam tipurile pe care le vAzusem to Roma, pe Columna lui TraianI40. Un chip barbos, plete blonde fluturand pe umeri, o cama§A de panza ordinara legata in jurul corpului, izmene lungi, o mica bards atarnata la cingAtoare, o bland de oaie aruncatA pe umarul stangsiprinsA pe piept, sandale din piele prost prelucratd in picioare, gambe acoperite cu land groasa rulata §i ridicatA cu cureleastfel este dacul reprezentat pe columna traiand §i astfel it putem gasi Inca in Moldova §i Tara Romaneasca. Alaturi de descendentii barbarilor, cu plete blonde §i in vantsiinvemantati in aceea.5i manierd, it regasim pe descendentul invingatorilor, asemenea tipului pe care calatorul 1-a putut admira P. 440 // in campia romanssipe care pensula nemuritoare a lui Leopold Robert ne-a fa'cut- o familiars: par negru, buclat §i coborand in §uvite groase pe gat §i pe frunte, ten brun, uneori masliniu, fruntea largAsicapul acoperit cu caciulA141, ochi marlsi adanci, barbia ridicata cu o gratie amestecata cu mandrie. Ace§ti tarani conduceau carute trase de boi sau bivoli, care sunt departe de a avea ferocitatea celor din campia romans. Pe parnantul Daciei antice, animalete, ca §i oamenii, §i-au pierdut 139 Curtea Rusiei, a carei generozitate este proverbiala, a rasplatit din plin familia Moruzisi binefacerile acordate fiilor au starnit Indoieli Ia Poarta otomana asupra fidelitatii tatAlui; dar istoria impartiala va spune ca Moruzi nu a avut deck vina de a nu fi avut mai mult curaj §i insolenta decat propriul guvern. Scrisoarea marelui vizir autorizase chiar plenipotentiarii otomani sa cedeze Intreaga Moldova. 0 aft/1 mare putere nu a aratat aceegi generozitate ca Rusia, pentru un devotament mai real decat cel al lui Moruzidevotamentul printului Alexandru Sulu, decapitat din cauza fidelitatii sale fata de invingatorul de Ia Austerlitz §i a relatiilor sale cu generalul Sebastiani." (n.a.) 14° Monument aflat in Forul lui Traian, avand o InAltime de 29,78 m, ridicat in 113 pentru a aminti victoria Impotriva dacilor. 141 Bonetade Iona groasA." (n.a.) 486 www.dacoromanica.ro trasaturile salbatice care ii disting pe unii de altii pe malurile Tibrului. Nimic mai obi§nuit deck sa vezi o taranca manand bivolii, care tree liberi, fara belciug in nari, in timp ce ea tine un copil in brate. La Cernauti, capitala Bucovinei, am oprit Intr -un hotel ocupat de ofiterii celor cloud regimente de ulani ru§i, care maine vor pleca spre Transilvania. L-am auzit pe colonel spunand, cu un accent foarte frantuzesc, camarazilor sai: Sa mergem, domnilor, pe cai!" Am plecat §i eu §i am intrat in Moldova prin targu§orul Mihaileni'42,numit a§a dupa numele domnitorului Mihail Sturdza, care a mutat aici centrul administrativ al tinutului, cum era altadata §i care a fost apoi reamplasat la Dorohoi143. La Mihaileni am vazut pentru prima data dupa mai multe zile moneda de aur §i de argint a Austriei; // am primit, de asemenea, ca plata piese care tocmaip. 441 ie§isera din monetaria imperials. In principate se folosesc piese metalice ale Austriei, care formeaza, cu rublele de argint, monedele imperiale §i noile piese de aur §i argint ale Turciei, moneda curenta in Moldova §i Tara Romaneasca, unde bancnota nu a fost niciodata puss in circulatie fortata: nici ru§ii, nici turcii nu au Incercat; austriecii au incercat, dar fara succes. Calatoria de la Mihaileni Ia la§i nu ofera nimic interesant. Am ajuns in cateva ore la Boto§ani144, unde mi s-au facut onoruri cu caracter local: mi s-au pus §aisprezece cai la trasura la ultima statie de po§ta Inainte de sosirea in acest ora§; §i un medic italian, fost agent consular francez, mi-a servit un excelent dejun, in timpul caruia tiganii mi-au cantat la cobza, vioara §i nai cantece autohtone impregnate cu o melancolie adanca §i de un farmec unic. M-am lasat placerii de a le asculta §i nu am ajuns Ia Ia§i decat foarte tarziu in noapte. Acest ora§ nu era atunci ceea ce este astazi, dupa cativa ani de administratie care a facut mult sa-1 Infrumuseteze. Strazile erau pavate cu lemn §i palatul locuit de domnitor §i construit de principele Moruzi, fratele nefericitului negociator al tratatului de la Bucure§ti, nu era inca restaurat'45. // Monumentele interesante alep. 442 Ia§iului sunt biserica Trei Ierarhi'", excelenta opera de arhitectura romans, mandstirea Golia §i biserica Sf. Spiridon, in care se afla sculptura Ghicule§tilor din Moldova. Ora§ul Ia§i are cladiri mari Inconjurate de gradini, cea mai mare parte fara eleganta, chiar daca cu un aspect monumental. Acestea sunt locuintele boierilor bogati ai Moldovei. In acest principat averile sunt mult mai mari decat in Tara Romaneasca. Asta tine de mai multe cauze: prima este, card indoiala, excelentul obicei pe care il au boierii moldoveni de a locui pe mo§iile for §i de a le cultiva ei in§i§i, pe cand in Tara Romaneasca boierii locuiesc totdeauna Ia ora§ §i i§i arendeaza mo§iile. Trebuie sa spunem, de asemenea, ca., din nefericire, conditia 142 Michaelin, sat, corn., jud. Botosani. 143Dorohoi,oral, jud. Botosani. 144 Botochan. 145 Domnitorul Moruzi era fratele mezin al lui Dimitrie Moruzi, care era dragomanul Portii $i care, atotputernic la Constantinopol, Ikea" domni, dar nu voia sa fie el Insusi. S-a crezut prea mult $i mai ales s-a vorbit prea mult ca principatele dunarene erau tinta principals{ a ambitiei prin(ilor fanarioti; a fost adevarat pentru multi dintre ei, dar cei care exersau o influents mare in capitala imperiului preferau sa nu se indeparteze.talisau Bucuresti erau refugii, cateodata pentru dizgratieri interesante, cum unele ambasade au fost pentru unii ministri." (n.a.) 146 Trois Saints. 487 www.dacoromanica.ro taranului moldovean este cu mutt mai rea decat a vecinului sau muntean. El este obligat Ia un mai mare numar de zile de munca in folosul proprietaruluisiasta nu contribuie deloc putin la sporirea veniturilor boierilor. Agricultura este mult mai avansata in Moldova decat in Tara Romaneascasio proprietate situata in prima din aceste doua principate furnizeaza un venit de patru on mai mare decat cel // adus p. 443 de o proprietate aflata in Tara Romaneasca, egale altminteri. Aceste marl averi, aceasta viata de mare proprietar, dau cateva trasaturi de mandrieside feudal caracterului moldovean Si ii imprima o amprenta de independents, care nu se vede deloc in Tara Romfineasca. Boierul moldovean este stapan pe vastul sau domeniu, el este cel care face listele de recrutare, care plate§te direct impozitele taranilor sai la Vistierie (ministerul de finante) §i autoritatile trebuiesa-iobtind acordul pentru exersarea justitiei pe teritoriul lui. El nu are, ca boierul din Tara Romaneasca, pasiunea functiilor publice, carora le arata prea des, cand le prime§te, aceea§i lipsa de interesside justitie. El nu este vazut zelos ss faca curte" domnitorului, care pentru el nu este decat primus inter pares ridicat prin vointa compatriotilor sai. In fata ocupatiilor straine, conduita boierilor moldoveni a fost mai demna decat a boierilor munteni. Nicio amabilitate, nici un servilism. Agentii §i generalii rqi nu au fost, ca la Bucureti, obiectul adulatiilor; saloanele moldovene au fost aproape totdeauna inchise celor mai stralucite state-majoresi casatoriile, atat de frecvente in Tara Romaneasca, chiar in clasele inferioare, intre ofiterii ru§i Si femeile tarii, au fost mai mult decat rare. Exist& se poate spune, in acest principat o boierime care va fi pentru mult timp Inca, ca§iin Tara Romaneasca §i mai mult decat in Tara Romaneasca, singurul corp care da populatiei moldovene fizionomia unei societati constituite. Totqi, nu din cauza titlurilor boierimea formeaza un corp, ci datorita bunurilor sale. In cele doua principate, boierimea cu titlu cumparat (boyarie d'agregation)147, creata uneori prin favoarea blamabilasilacomia principilor, atribuita pentru servicii ce nu s-au ridicat deasupra servilitatii sau vanduta pe preturi de nimic, a discreditat mult rangurile148. Ionita Sturdza'49 a facut boieri de rang mic pentru 400 de pia§tri (aproximativ 200 de franci)siin Moldova exists aproape treizeci de logofeti (cel mai Inalt grad at ierarhiei moldovene), dintre care cei mai multi sunt Para averi. Ii intalnim in ora§ele tinuturilor imbracati aproape ca taranii, purtand barbs, semn distinctiv pentru marii boieri,siconducand care de rachita trase de un cal. Regulamentul organicim al principatelor cautase prin masuri cumpatate sa pund franc acestei degradari a boierimii. Imparatul Alexandru151 ordonase deja oprirea asimilarii rangurilor moldo-valahe cu cele ale Rusiei, asimilare pe care predecesorii sai o admisesera; dar toate aceste masuri nu au avut nici un rezultat Si, mai ales sub ultimii doi domnitori, Tara Romaneasca a vazut oameni ie§iti din randul servitorilor sau imbogatiti prin mijloacele cele mai reprobabile avansand in 147 Boierimea de agregare este compusd in mare parte din oameni care au exercitat functii in mod servil."(n.a.) 148 In principate,rangurile inseamnd diferitele grade de noblete, asa cum in armata gradele constituie ierarhia militard." (n.a.) 149 lonitft Sandu Sturdza (1762-1842), domn al Moldovei (1822-1828). 15° Pus in aplicare Ia I iulie 1831 in Tara Romaneascd si Ia 1 ianuarie 1832 in Moldova. 151 Alexandru I Pavlovici Romanov, tarul Rusiei (1801 1825). 488 www.dacoromanica.ro ierarhia boierilor, pans la a face parte din consiliul de ministri. Singurul // remediuP. 445 la aceasta situatie ni se pare a fi crearea in principate a unei reprezentante nationale bazata doar pe proprietate152. Imprejurimile Iasiului sunt pitoresti; se vad fermecatoare case de campie si manastiri, fiecare cu legenda sa. Orasul este uratit de cartierul evreiesc, unde mai bine de treizeci de mii de izraeliti se ascund in cocioabe hidoase, inconjurate cand de noroi infect, cand de praf gros. Ajungand de la Galati pe inaltimile de la Socola, Iasiul ofera o priveliste surprinzatoare, dar a carei armonie este distrusa de aceasta ingramadire de colibe mizerabile, pe care trebuie sa le traversezi pentru a ajunge in oral. In rest, Moldova este literalmente invadata de evrei, care au venit aici din Polonia ruseasca si Galitia. Administratia anterioara principelui Grigore Ghica este cea care a deschis evreilor frontierele Moldovei si ei au venit in grabs pentru a scapa de serviciul militar, de impozite dure si pentru a se bucura de o guvernare mai blanda. Domnitorul a gasit in asta un profit, avand in vedere ca evreii erau obligati sa plateasca o taxa exceptionala si arbitrara. In plus, din cand in cand se raspandea zvonul unei viitoare expullari a lor. Atunci ei se reuneau si aduceau la picioarele tronului moldovean rugamintile lor,care,sprijinite de argumente irezistibile, erau primite cu o condescendenta paternala. Aceste ofense publice erau mai mutt decat compensate prin // avantajele enorme pe care le oferea sejurul lor inP. 446 Moldova. Putin cate putin ei au ajuns stapani pe toate afacerile, au patruns in toate casele si fiecare boier are azi evreul sau, cum o casa mare are sau avea un intendent, un preceptor sau un abate. Cu asentimentul nechibzuit si reprobabil al proprietarilor, au umplut satele cu carciumi, in care vand o tuica de fructe care ii is taranului aproape tot ce castiga si ruineaza chiar sursa averii sale, vigoarea muschilor sai. In fine, evreul este croitor pentru femei si face uneori corsaje §i croieli pe care nu be tagaduiesc cele mai bune ateliere din Paris. Evreii populeaza acum targurile, satele ca in Galitia; unii au devenit chiar arendasi de pamant ca in Polonia, unde totul le este incredintat, pans la bisericile satelor, devenite in mainile lor magazii de unelte agricole sau de cereale. In general, ei sunt aspri cu taranii. Pans acum, ei nu pot achizitiona, in nici un caz, pamanturi; exceptiile care exists in favoarea crestinilor straini nu le sunt aplicate, nici macar naturalizarea nu le da acest drept. Am cunoscut moldoveni foarte invatati, foarte umanisti; daca stai sa-i asculti, ar fi o adevarata nenorocire sa-i autorizezi pe evrei sa achizitioneze proprietati funciare. Moldovenii au convingerea ea evreii, ajutati de aceasta autorizatie, ar fi, in mai putin de douazeci de ani, prin camata si iscusinta lor deosebita in afaceri, proprietari ai unei jumatati din principat. Cu siguranta // caP. 447 este gray §i ca un sentiment, atat de universal si de profund inradacinat, srarse§te sa fie doar o prejudecata, pentru a merita sa atraga atentia oamenilor politici. Trebuie adaugat ca izraelitii, in Polonia, in Bucovina si in Moldova, traiesc in afara societatii prin moravurile, imbracamintea §i atasamentul lor pentru vechile traditii talmudice.,,Unii se vor apropia de societatea cresting §i vor avea drepturi egale in fats legii. In Tara Romaneasca ei sunt in numar foarte mic, autoritatile creandu-le totdeauna dificultati; dar cei care s-au stabilit aici, mai ales bancherii, care au case 152 Conventia din 19 august a acceptat aceasta dorinta, emisa in 1856."(n.a.) 489 www.dacoromanica.ro impozante, au intrat in societatea europeana prin moravuri §i modul for de viata. In cele doua principate, 153Fokchani. 154Rimnik, rau, afluent al Siretului. 155Aleksandr Vasilievici Suvorov (1729-1800), print, general rus. 156Se stie a Sovorov, numit in 1800 print Italinski, apoi intrat in dizgratie, a murit in acelasi an. El a Idsat un flu natural, pe care I-a recunoscut, se spune, Ia cererea Ecaterinei a II -a, si o flick printesa Rimnikski. Fiul sau era un soi de sdlbatic, a cdrui violentdaiferocitate raspandeau teroarea acolo unde mergea. In Moldova si in Tara Romaneascd pravAliile, chiar in orase, se Inchideau Ia trecerea sa. Avea o armata de caini care umpleau cu totul o case. Soldatii sdi jefuiausiviolau pand si in biserici $i nu Ii oprea nici caracterul sacru al celor bisericesti. Sosit pe malurile Ramnicului, cand se intorcea in Rusia, s-a incdpatanat se treacd raul in ciuda inceperii dezghetului. In Tara Romaneascd, cursurile apelor devin uneori torente puternice in cateva minute. Fiul Iui Suvorov a pierit victims a pomirilor sale violente. Moartea sa a fost considerate ca o eliberare de cei din jurul sau. Printesa Rimnikski a rAmas mult timp necdsatoritd, in ciuda numelui sail important. Este adevdrat ca acesta a fost cam tot ce i-a lasat printul Italinski. Impdratul Alexandru a cautat, tArd succes, se o marite. Intr-o zi, cand Caen o trecere in revistd a armatei, a fost uimit de frumusetea funesta si..proportionata a unui colonel. A cerut numele Iui. I s-a spus caitcheama Bachmakov,sica este tatar. Imparatul Alexandru i-a ordonat se se prezinte4iI-a premiat. Bachmakov, Inzestrat si fdcut consilier de stat, a luat de sotie pe fiica crancenului invingator de la Ismail. Dupd papa Pius VI, impftratului Alexandru ii pldcea sa angajeze oameni frumosi."(n.a.) 157Bouzeo. I" Bucurestiul este ultima capitald a Tarii Romanesti. Domnitorii au rezidat Inainte Ia Campulung, Curtea de Arges, Targoviste; ei s-au apropiat mereu de Dundre." (n.a.) 490 www.dacoromanica.ro trase de opt, zece, doudzeci de cai sau iepe cu manjii for alergand liberi pe langa atelaj cai de rasa rusesti sau unguresti focosi si de bivoli mari cu ochii rosii eleganti si elegante invesmantati dupa ultima mods de la Paris si tarani imbracati ca dacii de acum doua mii de ani, albanezi murdari trecand pe strazi si vanzand braga (bautura fermentata) si pravalii unde sunt expuse dulciuri de la Boissier si de la Potel si Chabot, calugari fumandu-si // pipa in carciuma sau pe morminte, inP. 450 cimitirele aflate in centrul orasului, alaturi de tigani, muzicanti ambulanti (lautari), imbracati cu mantale lungi fluturandesipurtand Ia cingatoarea hainei vioara, cobza, naiul, gata sa-si vanda serviciile pentru un botez, o casatorie sau o inmormantare. Viata orientala, care a trecut,siviata europeand, care i-a luat locul, isi dau coate, se succed ca intr-o panorama. Se vedea, in 1849, influenta ruseasca aratandu-se la Bucuresti prin semne prea sigure. Numirea printului Barbu Stirbei preocupa intreg orasul. Se intretineau numeroasele intrigi care precedasera numirea si care it facusera pe comisarul otoman sa-si piarda pozitia morals castigate anterior. Asediat de insistentele mai multor candidati, Fuad-effendi a sfarsit prin a recomanda alegerii sultanului pe cel mai putin popular dintre toti, Stirbei, care datora totul Rusiei. Comisarul imperial rus a asistat ca spectator multumit la triumful candidatului curtii salesila distrugerea sperantelor pe care boierii patrioti le pusesera in comisarul otoman. Generalul Duhamel fusese consul general al Rusiei in Egipt si se Meuse remarcat prin blandetea caracterului sausiprin dorinta de a fl agreabil lui Mehmet Ali-pasa; apoi 1-am vazut ministru la Teheran, unde si-a pus cu generozitate influenta in serviciul misionarilor catolici francezi persecutati de // autoritatile persane; inP. 451 sfarsit, a fost trimis in mai multe randuri Ia Bucuresti in calitate de comisar imperial. Era un om rece, cu un caracter personal ireprosabil, cu un spirit profund religios, dar ale carui aparente grave si trasaturi imobile formau un personaj redutabil pentru cei care nu aveau ocazia sa-1 cunoasca in intimitate; de altminteri, el vorbea5iactiona bucuros in principate ca reprezentant al stapanului sau. Boierimea dinIasimi-a doveditinstinctelesale de independenta;la Bucuresti, exceptand cateva caractere rare si nobile care au castigat simpatiile oamenilor de inima, influenta ruseasca doming vizibil. Pentru a ma lamuri asupra fortelorsinevoilor tarii, nu ar trebui sa nu ma mai indrept doar spre orase, ci spre sate, unde spiritul national a fost, fare indoiala, mai bine conservat, si spre manastiri, care sunt centre atat de importante in principate? Calatorii nu prea observe decat orasele. Eu am decis sa patrund in manastiri, sa vizitez Carpatii, unde este concentrate de obicei populatia monastica. 0 excursie in acesti munti trebuie sa completeze ansamblul de notiuni care mi-ar permite sä am o judecata sigura asupra nevoilor5iintereselor principatelor. Excursia mea a fost rapida, dar bogata in amintiri bizare. Am mers intai la Giurgiu. Eram foarte aproape de Rusciuc si am vrut sa-1 vad pe Said-pasa, ultimul roumeli-valessi al Turcieisiunul dintre cei mai // bogati proprietari din imperiu.P. 452 Said-pasa este descendent al hanilor tatari. In ciuda marii sale averi, locuieste Ia Rusciuc intr-un conac sau case boiereasca care se ruineaza. Said-pasa este un batran greu de abordat, dar de o politete marcata de o simplitate nobila. El a dus viata cea mai monotone si cea mai mare distractie, dupa afaceri, a fost sa-si strabata 491 www.dacoromanica.ro proprietatile si sa-si vada turmele de boi, de of si de cal. Gustul pentru ce este asiatic si nomad nu a disparut la functionarul otoman. Coborand la Dunare, am fost frapat de distanta care exists Intre pichetele de soldati romani instalate sa pazeasca tarmul principatului; ar fifost greu ca supravegherea sa fie facuta cu mai putina eficacitate. Soldatii romani care pazesc malul sau insulele Dunarii sunt plasati in posturi de garda inaltate, asemenea columbarelor, pe patru picioare groase scaldate adesea de apele Dundrii sau inaltandu-se inmijloculstufului,care atingea chiar ferestrelepostului. La apropierea trecatorilor, stoluri de pasari acvatice ieseau din aceste stufuri: gasca, rata salbatica, pelicanul atrag cu zborul for plin de forta atentia vanatorului; dar soldatii pichetelor se ocupd prea putin cu vanatoarea; ei au destule de facut noaptea, cateodata chiar ziva, pentru a se apara de tantarii enormi de pe Dunare, a caror intepatura este foarte dureroasa. De Ia trecerea Siretului s-a vazut ca se intra Intr -o tars cu mai putine culturi; // drumul de Ia Galati la Iasi ofera in numeroase p. 453 locuri, cu tronsoane de drum excelent datorate principelui Mihail Sturdza, o cultura a plantelor, un aer de bogatie agricola care aminteste de cele mai frumoase parti ale Toscanei. Intre Tecuci159 si Barlad16° am vazut batalioane rusesti care pazeau Prutul pentru a trece Inapoi in Basarabia pe Ia Leova si Sculeni. Soldatii aveau uniforme; castile le erau acoperite cu o panza gri pentru a-i proteja impotriva razelor de soare deja arzatoare, chiar daca anotimpul era mai putin inaintat decat in Tara Romaneasca si in Moldova de Sus Inca era destula zapada. In mai putin de un an, i- am vazut pe soldatii rusi intrand in Moldova si parasind principatul. Atitudinea, expresia fetei for era aceeasi: erau calmi si nu pareau deloc sa se bucure de intoarcerea la vetrele lor. Am ajuns curand in tinutul mandstirilor, adica in Carpati, si am mers mai intai la mandstirea Neamt16,situata. In acesti munti, casimanastirea Secu162, care depinde de aceasta. Pentru a ajunge aici a trebuit sa trec de mai multe on prin vad cursul sinuos si stancos al raului Neamt, care curge pe la poalele colinei a carei culme pastreaza Inca ruinele castelului lui Stefan cel Mare163. 0 ospitalitate stralucita ma astepta Ia Neamt. Dupa ce am luat o excelenta gustare, in timpul careia am fost servit de calugari, m-am culcat intr-o camera in care erau portretele ultimilor stareti si p. 454 al // imparatului Nicolae. La trezire, am facut turul cladirii principale, de-a Iungul unei galerii de lemn, care mi-a permis sa admir, spre incantarea mea, brazil de un verde inchis si trecatorile adanci care doming Neamtul; apoi am asistat la serviciul divin, care se face in romans si in rusa si mi s-a dat sa sarut Evanghelia. NeamtsiSecu sunt cloud manastiri sau mai bine 159 Tekoutch, oras, jud. Galati. 160 Birlat, oras, jud. Vaslui. 161 Niamtzou. 162 Seco. 163 Domn al Moldovei (1457-1504). 492 www.dacoromanica.ro se afla sub protectia speciala a tarului Rusieisicalugariinisisunt aici in numar destul de mare pentru a forma o partida sau o factiune rusa in opozitie cu partida moldoveana. Pamanturile manastirilor NeamtsiSecu sunt foarte intinse. Prima dintre aceste manastiri a construit, de la vizita mea, in orapl Neamt164, foarte aproape de manastire, un foarte frumos spital care ar trebui sa adaposteascasaizeci de paturi. Orice trecator are dreptul de a fi gazduit trei zile in aceasta manastire §i, printre cladirile care acopera spatiul intins in care locuiesc calugarii, se remarca un han pentru saraci. Am fost uimit de cat de putin sunt obivwiti calugarii de aici cu limba greaca. Un singur calugar a putut sa-mi serveasca drept interpret in conversatia mea cu staretul, care nu vorbea decat romanqte, 164Niamtzou, oral, jud. Neamt. 165Beguinage. 493 www.dacoromanica.ro staretei, care purta un baston cu maciulie de our §i care a pus sa flu servit de tinere ucenice cu excelente dulceturi, ape de izvor Si o pips, am parasit repede Agapia §i am mers sa petrec noaptea intr-o alts manastire, numitaVaratic166. Primul dintre aceste a§eza.'minte are un venit de 120 000 de franci, al doilea 48 000. In aceste p. 457 congregatii juramintele sunt eterne // §i multe tinere fete sunt aduse aici de parinti, care le sacrifice in favoarea copiilor preferati. De cativa ani au avut loc reforme serioase in aceste a§ezaminte; carmuirea §i Inaltul cler moldovean au colaborat la aceastasiau avut succes. Celelalte manastiri, unde m-am oprit succesivla Intoarcerea in Tara Romaneasca, nu mi-au schimbat cu nimic impresia resimtita printre calugarii de la Neamt sau printre scufiile de la Agapia Si Varatic. Peste tot am regasit acelea§i moravuri ware §i interesante. Ma limitez sa amintesc Monoxilon, manastire de maici numita asa datorita unei imagini a Fecioarei gasita in scobitura unui arbore batran; Tismana, situate intr-o trecatoare pitoreasca pe un mic rau cu acest nume; Bistrita, a carei pozitie nu are nimic de invidiat nici in Elvetia, nici in Tirol; Arnota, fundata de un print albanez §i care a servit drept ref igiu locuitorilor in timpul invaziilor tatare; Polovragi, construita pe acela§i faga§ al Oltetului, acolo unde acest rau scapa dintr-o grota adanca, bogata in stalactite; Cozia'67, construita in fata Oltului, acolo unde acest rau neimblanzit scapd din Carpati pentru a scalda Tara Romaneasca; Horezu168, cea mai importanta dintre cele cinci manastiri ridicate de Brancoveni, una dintre cele mai bogate din intreaga Tara Romaneasca §i pe ai carei stareti are Inca dreptul de a-i numi batrana printesa Brancoveanu, retrasa la Varatic. Staretul de la Horezu tocmai a murit. Ajunsese celebru in tare. Era un grec din p. 458 insulele Ciclade. Se numea Hrisant. Portretul lui era pe toate piesele manastirii // §i reprezenta bine personajul atat de bar-fit In tinut. Era un veritabil abate al evului mediu, asa cum ni 1-a descris Petrarca'69. Administrator eficient al veniturilor temporale ale manastirii, a adus Greciei sume considerabile; aspru cu taranii, inspira teroare; desfranat §i tiranic, supunea mangaierilor sale pe tinerele fete din satele sale. Acest lucru se citea in ochii lui mici, verzi §i stic14, in buzele groase Si stranse, in barbia late §i in fruntea bombata. Cu turban, putea fi luat dreptAli-Pasa din Tepelenim. Intr-o alts manastire, pe care nu vreau s-o numesc, Intretinea pe fata un neamt, care asista la mesa, intr-o stare pe care am gasit-o putin interesante, in timp ce seniorul §i stapanul oficia. Aceasta nu prea parea sa scandalizeze asistenta. Intr-o manastire de maici in apropiere de Bucure§ti, numita Pasarea'71, am fost surprins sa and mai multe calugarite care cantau repetand aproape o ore numele unei femei. Intreband-o pe una dintre ele, am aflat ca ele faceau ceea ce se cheamd in Tara Romaneasca o priveghere172. Ele se rugau la Dumnezeu pentru moartea persoanei pe care o numeau, pentru ca aceasta era obiectul afectiunii 166Varatiko. 167Colza, manastire, jud. Valcea. 162Orez, manastire, jud. Valcea. 169Francesco Petrarca (1304-1374), poet $i umanist Italian. I" Localitate in Albania. 171Passer (l'oiseau). in Privighiero. 494 www.dacoromanica.ro ilegitime a unui Inaltpersonaj.Sotia abandonata cerea moartea frumoasei pacatoase si platea privegherea. Aceste cantari trebuiau sä se faca auzite patruzeci de zile in sir. Una dintre cele mai agreabile manastiri de maici din Tara Romaneasca este cea de la Ostrov, numita asa // pentru ca este construita pe o insula a Oltului;P. 459 ostrov, in romans ca si in rusa, inseamna insula. Aceasta este Inca o asezare de 495 www.dacoromanica.ro de rezerva de cincisprezece ani. In afard de aceste manastiri, exists cele a caror bunsadministrarele-aadusuntratamentdeosebitcuocaziaredactarii Regulamenlului organic.Veniturile for nu merg la casa centrala. Aceasta este situatia manastirii Caldarusani'73, fondata de Ghiculesti, si a unei multimi de mici schituri care tin direct de autoritatea conducatorului diocezei in care sunt situate. Moldova are o mitropolie si cloud episcopii apartinatoare. Mitropolitul sau arhiepiscopul de Iasi detine proprietati funciare, cu un venit anual de aproximativ 290 000 de franci. El primeste de aici cinci septimi pentru Intretinerea sa si nu dä nici o socoteala departamentului de bunuri ecleziastice. Venitul anual al celorcloud episcopii de Roman si de Husi'74 se tidied la aproximativ 130 000 de franci pentru fiecare, din care patru septimi sunt afectate intretinerii personale a titularului. Veniturile manastirilor si ale clerului autohton moldovenesc ajung la suma de 1 836 000 de franci, care sunt stransi de casa centrala. Cu cateva exceptii, in // p.462 Moldova si in Tara Romaneasca, principiul administrarii si repartitiei de stat a bunurilor clerului autohton este acceptat si chiar practicat. Alegerile mitropolitilor si ale episcopilor in cele cloud principate sunt facute de adundrile generale ale boierilor, sanctionate de domnitori si recunoscute canonic de patriarhul de Ia Constantinopol. Se inteleg cu usurinta intrigile si coruptia nascute de un asemenea sistem, atunci cand adundrile, in loc sa fie generale, sunt simple divanead-hoc, compuse dintr-un numar mic de functionari, ca acelea existente in 1856 si care au facut ultimele alegeri de mari demnitari ai bisericii moldo-valahe. In afara manastirilor si sihastriilor autohtone, exists in cele cloud principate manastiri grecesti, care tin de cele situate in Imperiul otoman. Mai mult de o cincime din solul Tarii Romfinesti si al Moldovei apartine manastirilor grecestisi mai mult de o suta de mii de familii romanesti cultiva aceste vaste si frumoase domenii, donate sau lasate mostenire prin generozitatea pioasa a domnitorilor sau marilor familii moldo-valahe. Aceste manastiri, in numar de circa saptezeci, tin de Sfantul Mormant, de Muntele Athos, de Muntele Sinai, de Patriarhia din Constantinopol, de cea din Alexandria, de cea din Antiohia, de comunitatea Drian in Epir, de manastirile de Ia Meteora din Tesalia si de diversele manastiri din Rumelia; se numesc Inchinate, adica dedicate, supuse. Ele au un // venit recunoscut p. 463 de peste cloud milioane de franci in Moldova si peste trei milioane in Tara Romaneasca;dar aceste venituri sunt susceptibile de foarte mari sporiri. Diplomele(chrysobules),care confirms donatiile facute manastirilor grecesti, exists si au fost analizate cu atentie. A rezultat de aici ca donatiile nu au fost facute indivizilor, credinciosilor, ci comunitatii. Comunitatile nu erau socotite proprietare, ci pur si simplu depozitare ale fondurilor, pe care trebuia sä be distribuie in profitul populatiei, cu obligatia de a da socoteala in fiecare an guvernului domnitorului de modul cum au fost folosite aceste venituri. Atunci cand fanariotii au fost adusi in cele cloud principate, autoritatea le-a apartinut; au vrut sä asigure suprematia neamului for asupra autohtonilor si sa pregateascd resurse de care sä poata dispune pentru a-si marl influenta: prin urmare au instrainat mandstirile cu venituri ale 173 Kalderouchan,manastire, corn. Graditea, jud.Ilfov. 174 Houche. 496 www.dacoromanica.ro comunitatilor religioase de la Muntele Athos, din Rumelia, de la Ierusalimside Ia Muntele Sinai; dar a izbucnit o nemultumire generala. Inca din 1633 Matei Basarab175, bazandu-se pe ilegalitatea actelor care nu aveau aprobarea adunArii tarii,adusese manastirile sub vechea lege. In 1654, porunca lui Matei Pamanturile manastirilor au fost luate in arenda.de personajele cele mai sus plasate. 175Domn at "{aril Romanesti (1632-1654). 176Constantin $erban, domn at Tarii Romanesti (1654-1658). 177$erban Cantacuzino, domn at Tarii Romanesti (1678 1688). 178Domn al Moldovei (1709-1710, (1711-1715) si at Tarii Romanesti (1715 1716, 1719- 1730). 179Grigore IV Ghica, domn at Tarii Romanesti (1822 1828). laoDomn at Tarii Romanesti (1834-1842). 181Pavel Dimitrievici Kiselev (1788 1872), general $i diplomat rus, presedinte plenipotentiar at divanurilor Moldovei si "[aril Romanesti (1829 1834). 497 www.dacoromanica.ro Un functionar de rang inalt, protejat de Rusia, a datorat acestei protectii arendarea bunurilor manastirii Zlatari'82, situate in Bucurqti, dar apartinand patriarhiei schismatice grece0 din Alexandria. Aceste pamanturi erau arendate de acest personaj, obiect at protectiei speciale a legatiei Rusiei la Constantinopol, in schimbul a 12 000 de franci pe an, pentru vase ani, iar veniturile reale au fost de p. 466 48 000 de franci anual. 0 rude a unui fost domnitor, care ocupa §i ea // un post deosebit in administratia ultimei guvernari, si -a merit, se zice, de aproape cloud on pamantul pe care it poseda langa Foc§ani pe seama manastirii Sf. loan, Orland de Muntele Athos, al carui vecin era, §i pe seama mo§nenilor §i raze§ilor'83 (tarani proprietari)ale caror pamanturi se invecinau cu proprietatilesalein Tara Romaneasca §i Moldova. Ace§ti nenorociti au fost pradati, in ciuda plangerilor lor, ipedepsiti de tribunalele din Bucure0i IaA unde uzurpatorul era puternic sprijinit; calugarii manastirii Sf. loan povesteau aceste fapte tuturor trecatorilor. In sfarit, in 1847, Rusia a decis ca manastirile grece§ti sa dea celor doua principate,la un loc, suma de 27 000 de ducati pe an, 324 000 de franci. Domnitorul Sturdza a intrat imediat in posesia jumatatii ce ii revenea §i succesorul i-a urmat exemplul. Domnitorul Bibescu a gasit contributia prea neinsemnatai nu a vrut sa is nimic. In 1848 guvernul provizoriu muntean a declarat bunurile manastire§ti grece0 nationalizate; dar aceasta hotarare nu a avut nicio urmare i cei doi domni numiti prin tratatul de la Balta-Liman184 au cerut celor cloud curti i comisarilor for dreptul de a lua un sfert din venituri pentru plata tributului principatelor, initial, §i apoii in favoarea principatelor. Astazi aceasta chestiune este Inca in nerezolvata, in ciuda discutiilor care au avut loc la Constantinopol intre p. 467 membrii Divanului §i delegatii // domnului Moldovei'85. Este posibil ca acesta sa fie multumit ca nu a fost data o solutie definitive fare acordul Rusiei, a carei participare poate da o forts mai mare unui asemenea concordat. Nici manastirile parnantene, nici manastirile inchinate nu contribuie serios, se vede asta, la veniturile statului in cele cloud principate. Trebuie creat un regim nou aici. Trebuie vegheat mai cu seama la modul cum veniturile sunt folosite in sensul intentiilor legislatorului. Ceea ce am vazut de Ia sosirea mea in principate in 1849 fie la Bucure0, fie la la§i, fie in mandstirim-a condus Ia aceasta concluzie, a reformele politice nu pot avea rezultate serioase in Moldova §i Tara Romaneasca, decat in masura in care reformele sociale ar fi pregatit societatea romaneasca pentru o organizare mai buns. Anul 1849 a marcat exact inceputul unei ere in care regimul proprietatii a ajuns, in sfar§it, sa atraga atentia guvernarilor moldoveana §i munteana. In ce situatie s-au gasit aceste guvernari and au inceput reformele? Ce au facut? Ce a Camas de facut? Se vede in ce masura starea principatelor, de apte ani, se leaga strans de problemele care se dezbat Inca astazi. 182 Slatar. 183 Des mochnenis et des rezeches. 184 Conventia ruso-turca din 19 aprilie/1 mai 1849, consfintind Inabusirea revolutiei de Ia 1848 din Moldova si Tara Romaneasca. 185 Grigore Ghica, mort in 1857." (n.a.) 498 www.dacoromanica.ro II p. 468 Doud evenimente semnificative deschid perioada in care domnitorii au parut sa intreprinda, in Intelegere cu o comisie specials, diverse reforme economice devenite presante. Revolutia din februarie, pe de o parte, conventia de la Balta- Liman, pe de alta, explicd trasatura reformelor Incercatesilimita in care s-au Inscris. Revolutia din februarie a trezit in Intreaga Europa orientald dorinta de reforms, care a tintit, in principal, regimul proprietatii; conventia de Ia Balta- Liman, semnata la Constantinopol in mai 1849 intre marele vizir§iministrul Rusiei, a restabilit autoritatea rusd in principate §i, chiar dacd a format o comisie sa revizuiasca Regulamentul organic sub influenta cererilor formulate dupd februarie, s-a putut lesne prevedea ca aceasta revizuire va fi subordonata intereselor Rusiei. Sas aruncam o privire asupra raporturilor Rusiei cu principatele dupd tratatul de la Adrianopol. Vom observa ca ideile de reforms au fost, de multd vreme, sustinute de ea [Rusia] ca mijloc de actiune asupra Turciei. Tratatul de la Adrianopol, care a dat romdnilor domni numiti pe viatd, le-a asigurat in acelai timp numeroase binefaceri materiale; dar aceste binefaceri au fost // insotite de p. 469 daruri ce aveau sa devind nefaste protejatilor Rusiei. Oricum, acest tratat, obtinut cu ajutorul unei puteri ale carei arme nu repurtaserd victorii foarte strdlucite, a neliniOt Anglia, atunci paznicul cel mai vigilent§i,cel putin, cel mai dornic de avantaje europene in Orient, §i contele Aberdeen a scris faimoasa depqa, a carei publicare, survenita la inceputul marelui conflict care, nu de mult, Inca tinea lumea in suspans, a fdcut sa explodeze simultan prudenta exagerata§irezerva nobila a ministrului atacat pe nedrept. Cu toate acestea, pericolul principal pentru Imperiul otoman §i pentru Europa nu venea doar de la tratatul de la Adrianopol; el era ascuns, s-o spunem deschis, in regimul parlamentar pe care Rusia II acordase Moldovei §i Tarn Romane0 prin Regulamentul organic§icare trebuia sa functioneze in prezenta §i sub tutela consulului general al Rusiei. Nu vom fi surprh* niciodata vorbind de rat, guverndrile libere: ele sunt onoarea neamului omenesc, idealul spre care va tinde totdeauna, sursa celor mai nobile virtuti §i inspiratia marilor talente; dar este permis a pune la indoiald ca aceasta a fost Intr -o intentie dezinteresatasiIntr -un elan de afectiune paternald pentru principatele pe care curtea de Ia Sankt Petersburg le-a dotat cu o adunare generaldsile-a expus tuturor tulburdrilor care sunt consecinta luptelor parlamentare, mai cu seams cand un vecin puternic are interes sa atate aceste tulburdri §i aceste lupte. Inchi§i intre trei // imperii conduse de guvernari absolute, trecand dintr-un regim in care, in p. 470 ciuda catorvainstitutiitraditionale mai degrabd decat practice, despotismul domnilor nu avea ca piedica decat propria moderatie, romanii erau expqi la numeroase primejdii. Totqi ar fi putut depai obstacolele atapte libertatiisiculege de aici doar roadele, dacd Rusia ar fi fost pentru ele un tutore ferm §i binevoitor; din nefericire, acest rol de protectoare veritabild nu I-a indeplinit dee& sub pre§edintia contelui Pavel Kiselev. Ea a dat reforme principatului pentru ca sultanul le &Muse in restul imperiului; ea a format intre Carpati, Dundre §i Prut state cvasiindependente §i libere pentru a sldbi Imperiul otomansia provoca tulburdri in rdndul populatiilor creOne din Bulgaria, Serbia, Bosnia. 499 www.dacoromanica.ro Fo$tii domnitori fusesera adesea agenti vredniciaicurtii de la Sankt Petersburg $i o ajutasera sa ridice populatiile cre$tine din Turcia europeana, ca, de exemplu, Constantin Ipsilanti186 din 1802 pand in 1806; dar au fost $i domnitori care nu au vrut sa fie instrumentul politicii Rusiei. Cu o adunare agitata adesea chiar de influentele consulului general al Rusiei, cu functionari at caror devotament fats de curtea protectoare era rasplatit generos, in timp ce partizanii Portii otomane p. 471 erau tinuti in dizgratie sau in umbra, exista, de acum inainte, o // parghie puternica pentru a actiona continuu $i a ataca Turcia europeana. De asemenea, putem banui Rusia $i asta autorizati de istoria raporturilor sale cu Polonia ca a dorit sa mentina la Ia$i $i Bucure$ti un focar de agitatie care sa-i permits intr-o zi, profitand de ocaziile pe care abilitarea sau intamplarea ile poate aduce, sä-$i inswasca definitiv provinciile pe care le-a desprins putin cate putin de puterea suzerand $i carora nu le-a asigurat autonomia decat pentru a le absorbi mai bine, cum a facut cu hanii din Crimeea. Intre timp, ideile de autonomie, de neam $i de independenta nationals pe care Rusia le atatase in principate, pentru a face din aceasta un instrument de cucerire papica pand la Dunare $i un motiv de tulburare in Turcia dincolo de fluviu, aceste idei, spunem, progresasera foarte mutt in apropierea crizei care a agitat Europa in 1848. In spiritul tinerimii, ele luasera chiar un caracter national $i antirusesc. Domnitorul Bibescu a fost surprins de asta $i a fost banuit de curtile protectoare // p. 472 §i suzerana ca ar fi vrut sa se serveasca de aceste sentimente nobile, dar himerice in epoca, $i care ar fi adus atata dezordine $i atatea rele in principate, pentru implinirea unui project mai himeric Incaadica crearea unui regat daco-roman pentru el $i urma$ii lui. Oricat ar fi de adevarate aceste banuieli, totul concura, la inceputul anului 1848, la producerea unei crize iminente in principate, mai ales in Tara Romaneasca. Seful statului etala un lux extraordinar, in vreme ce functionarii se dedau pe fats $i fara a fi pedepsiti la cele mai marl delapidari. Tinerimea s-a entuziasmat la ideea de nationalitate $i independenta; oamenii rationali $i one$ti cereau reformele devenite indispensabile. Cat despre tarani, ei erau striviti de munci $i obligatii in folosul favoritilor $i favoritelor curtii $i mini$trilor $i consulul general at puterii protectoare $i-a dat tot sprijinul unei stari de lucruri profund impopulare. Ceea ce a contribuit la grabirea exploziei a fost revolutia din februarie, care a avut un atat de mare rasunet in Europa $i a carei contralovitura a facut sa izbucneasca la Bucure$ti o insurectie populara victorioasa, care 1-a rastumat pe principele Bibescu $i i-a impra$tiat mini$trii. Persoanele care s-au a$ezat in fruntea mi$carii erau, in cea mai mare parte, animate de intentii bune $i unele dintre p. 473 reformele pe care au vrut sa le infaptuiasca au fost considerate, repetam, // de oamenii one$ti ca urgente $i indispensabile; dar membrii guvernului provizoriu din Tara Romaneasca trebuiau sä infranga pericolele pe care cei mai instruiti dintre ei le vazusera, lard Indoiala, la prima privire. Era evident ca Rusia, nelini$tita de turnura evenimentelor care se produsese in vestul Europei $i de insurectia care izbucnise in Ungaria, nu ar fi lasat ca o revolutie, care luase ca model revolutia din februarie $i care raspandise printre populatiile romane$ti $i chiar la frontierele sale ideile subversive, sa se desfa$oare nestanjenit fara a incerca sa o inabqe. 186 Domn al Tarii Romane0 in acea perioada. 500 www.dacoromanica.ro Credem ca am racut cunoscut adevaratul rol jucat de Rusia in principate pana la 1848 5i nu ne-a lipsit impartialitatea spunand cA ea profita, intretinand aici agitatia, neoranduiala 5i confuzia care erau repercusiuni inevitabile, servindu-se de influenta sa la Ia 5i 5i Ia Bucure5ti pentru a ridica populatiile cre5tine din Turcia europeand. Arma periculoasa folosita de Rusia s-a intors, cu toate acestea, chiar contra acelora care credeau ca o manuiesc in siguranta. Revolutia romans a depa5it 5i a tulburat proiectele curtii de la Sankt Petersburg, care a trecut imediat in Moldova o parte a trupelor sale pe care le avea in Basarabia; dar agitatiile, foarte legitime de altminteri, ale tinerilor boieri moldoveni tocmai fusesera inabu5ite prompt de domnitorul Mihail Sturdza. Ca urmare, generalul Duhamel, // comisarul P. 474 imperial rus, a ordonat soldatilor sa mar5aluiasca pana la Foc5ani, ora5 situat de o parte 5i de alta a frontierei dintre Moldova 5i Tara Romaneasca. Aici a primit de la Petersburg ordinul sa intoarca din drum armata rusk sa evacueze Moldova 5i sa treaca Prutul Inapoi. Generalul Duhamel era Inconjurat de cativa boieri care doreau reformele Ia fel de mult ca membrii guvernului revolutionar, dar care ii vedeau cu groaza pe ace5tia din urma in fruntea principatului; ei it implorasera deci pe comisarul rus sa intre in Tara Romaneasca, dar nu putusera sal convinga, 5i ordinul de a porni in mars spre Basarabia era dat, cand generalul Duhamel a primit de la Constantinopol o scrisoare de Ia domnul Titov, ministru al Rusiei in Turcia, care it invita imperios sa ordone trupelor ruse5ti sa intre in Tara Romaneasca, asigurandu-I de acordul Portii otomanesiWand In responsabilitatea sa, fata de guvernul imperial de la Petersburg, interventia indrazneata la care it indemnase. S-a atribuit atunci activilor reprezentanti ai cabinetului englez ordinul venit generalului Duhamel de a nu trece in Tara Romaneasca 5i domnul Titov a avut intreaga onoare de a fi convins divanul ca era in interesul sau, ca 5i in cel al Rusiei, ca aceasta ultima putere sa intervind cu armele in principate. Oricare ar fi fost cauzele care au adus aceasta interventie, ea nu a fost pentru Rusia decat o victorie urmata de alta victorie, semnarea conventiei de Ia Balta-Liman. // Se 5tie in ce conditii a fost semnata aceasta conventie. Exists, totu5i, cateva p. 475 detalii ale conventiei, pe care e bine sa le amintim, pentru a preciza mai bine spiritul actului care i-a urmat. Rusia ocupa militar principatele de cateva luni 5i generalul aghiotant Liiders intervenise deja cu armele in Transilvania, atunci and general locotenentul Grabbe trecea prin Bucure5ti, intorcandu-se la Constantinopol, purtator al unei scrisori semnate de tar pentru sultan. Acest general Grabbe, compromis in conspiratia din 1826, cazuse in dizgratie 5i numai datorita protectiei printesei Curlandiei, cu care era rucla, nu fusese trimis in Siberia. Mai tarziu, aceea5i influenta a facut sä ajunga colonel ata5at in suita generalului Geismark, un saxon care aducea in serviciul militar al Rusiei cateva dintre calitatile care ridicasera la rang de capitaniilu5tri mai multi printi din tara sa. Genera lul Geismark 1-a indragit pe colonelul Grabbe, 1-a facut 5eful sau de stat-major 5i i-a dat ocazia sa se distinga, sa repare prejudiciile fata de suveranul sausisä faca o cariera stralucitA. Sosirea generalului Grabbe la Constantinopol producea senzatie. El a luat de la inceput un ton mai mult decat hotarat. Parea sa impund mai degraba decat sa propund, parea indoielnic chiar ca ar vrea sa admits discutia. Totu5i, 501 www.dacoromanica.ro negocierea a luat un curs regulat, atacul a fost indreptat energic contra divanului, P. 476 cu atat mai mult cu cat Austria 5i Prusia stateau in rezerva. Generalul Grabbe // voia o conventie oficiala, un fel de tratat a carui urmare sä fie de a lega 5i mai strans Turcia $i Rusia, de a reduce efectul tratatului din 1841. Ambasadorul Angliei 5i ministrul Frantei au secondat rezistenta Portii 5i mini5trii otomani au crezut ca au repurtat un succes, pentru ca nu au cedat tuturor cererilor plenipotentiarului rus 5i pentru ca prezenta sa nu a produs caderea lor, cum se anuntase amenintator cu ocazia sosirii. La putine zile dupa semnarea sened-ului de la Balta-Liman, s-a inteles ca Poarta ar fi putut obtine mai mult, cu putina perseverenta 5i fermitate; dar s-a consolat repetand ca pentru Turcia a fost deja mult numai Ca a incercat o rezistenta. In realitate, conventia de la Balta-Liman, importanta in urmari 5i plina de pericole, a consacrat ocupatia rusa in principate, care dura din anul precedent, 5i i-a dat un caracter legal. Conventia recuno5tea curtii de la Sankt Petersburg dreptul de a aduce trupe in Moldova 5i Tara Romaneasca cand considera necesar 187Terres nobles et terres non nobles. 188 Francois Guizot (1787-1874), om politic si istoric francez. 189Des anciens. 190 ,.Mai sunt numiti si descAlecatori"(n.a.). 502 www.dacoromanica.ro termeni ii scute§te de orice document, de orice dovada scrisa. Aceasta noblete face cat o alta. Un publicist eminentm remarca pe drept ca nimic nu mai contribuie la egalitate, doar posesiunileteritoriale.Ace§ti batrani, aceti mopeni au pe pamanturile for tarani claca§i§i au mandria data de indelungata stapanire a pamantului. Aproape toate marile mo0 boiere§ti au fost alcatuite prin cumparari succesive facute de la mo§neni§i,adesea, prin uzurpari violente §i odioase, astfel cum nu s-au mai practicat Indeosebi din 1843192. Oricum ar fi, bazele proprietatii sunt atat de puternice in Tara Romaneasca §i in Moldova, incat toti sarbii care se ridica in tam for la o avere bund sunt vazuti trecand in principate pentru a cumpara // pamanturi, mai degraba decat sa le P. 479 achizitioneze in Serbia, in restul Imperiului otoman sau chiar in Austria. Este ceea ce au facut familiile Obrenovici, Simici, Ghermani. Prin urmare, in principate ei nu aveau de adus schimbari esentiale proprietatii pentru a o asimila celei care exists in societatile moderne din vest; dar este imposibil a refuza ameliorarea starii taranilor, mai ales dupe promisiunile ce au fost facutesiconcesiile ce au fost acordate, dincolo de Carpati, romanilor din Transilvania de guvernul austriac ca recompense pentru ajutorul dat contra insurectiei maghiare. Raporturile dintre proprietari§itarani, care trebuiau schimbate conform clauzei introduse in conventia de la Balta-Liman, fusesera awzate pe baze destul de liberale inca din 1746, epoca in care taranul roman fusese scos din servitute de domnitorul Constantin Mavrocordat. Regulamentul organic dezvoltase aceste baze, pe care comisia de reforme trebuia sa le revizuiasca. [Este redat apoi un pasaj din Regulamentul organic.] Acestea erau drepturilesiobligatiile taranului din Tara Romaneasca atunci P. 481 cand a izbucnit revolutia din iunie 1848. In Moldova, drepturile erau acelea§i, mai putin intinse poate, §i obligatiile mult mai impovaratoare. Comisia instituita in virtutea actului de la Balta-Liman §i-a prezentat raportul in februarie 1850 §i noua lege privind relatiile cultivatorilor §i proprietarilor a fost promulgata printr-un firman al Portii otomane in martie 1851. Mai cu seams in Tara Romaneasca, noua lege a adus imbunatatiri reale ale situatiei taranilor; le-au fost date facilitati // pentru trecerea pamanturilor de la unul la altul §i invoielile dintre proprietari §i P. 482 cultivatori au fost incadrate, in drept, de toate garantiile. Drepturile §i obligatiile proprietarilor §i ale cultivatorilor au fost normate§is-a mentinut, pentru primii, obligatia de a da celor din urma, pe socoteala lor, pamant proportional cu cantitatea de teren pe care ar putea-o lucra pentru proprietari, astfel incat un ministru al Frantei la Petersburg, care a adus in diplomatie gloria unei stralucite cariere militare, a calificat regulamentul muntean ca drept la piimant§iservitute inipusa proprietatii. Incarcat de amintirea luptei pe care o purtase glorios pe strazile Parisului contra socialismului, el nu a fost de acord cu acest regulament. Pe drept, conditia pe care legea din 1851 o dadea taranilor nu era rea, mai ales cand proprietarul era un adevarat boier: stapanii cei mai duri sunt boierii cu title 191 Domnul de Tocqueville, in L'ancien Regime et la Revolution." (n.a.) 192 Numarul raze0or in Moldova, ca gi at mopenilor in Tara RomaneascA, scade de la an la an; mica proprietate dispare in favoarea marii proprietAti. Este o urmare a sistemului care a invins in carmuirea dreptAtii de treizeci de ani." (n.a.) www.dacoromanica.ro 503 cumparat, cei pe care, in limba sa expresiva, romanul ii numeste ciocoi (caine care se gudura); dar cel mai de seams flagel pentru taran a fost administratia care, in judete, s-a dedat, din 1843, la toate abuzurilesitoate opresiunile, din moment ce nu este exagerat deloc a spune ca taranul era sclavul fiscului. Fara arbitrariulsilacomia administratiei,conditiataranuluidin Tara Romaneasca ar fi fost preferabila celei a tuturor vecinilor sai. Am convietuit mult p. 483 cu toate clasele populatiei romanesti, am vorbit // cu plugarii, cu pastorii pe dealuri si in paduri§itrebuie sa spun ca plangerile taranilor erau indreptate indeosebi impotriva administratiei§irar impotriva boierilor. Subadministratorii erau mici tirani contra carora marii boieri proprietari ii protejau adesea pe agricultori; dar acestia se vaitau mai ales de abuzurile care rezultau din cele case zile de corvoada pe care trebuiau sa le faca statului pentru drumuri. In loc de a-i folosi, conform Regulamentului organic, in propriile judetesidestul de aproape de satele for pentru a se putea intoarce usor, acesti nefericiti erau uneori obligati sa lipseasca mai multe zile pentru a face un drum pe mosia cutarui sau cutarui boier, o grading pentru plimbareti in imprejurimile Bucurestiului sau pentru a cara materiale pentru construirea unui hotel sau vilei vreunui ministru la putere sau at unei favorite in voga193. Cats oboseala, cate pierderi produceau acestor nenorociti placerile usoare ale marilor orase§i cat interes mi-au trezit aceste frumoase si triste figuri de plugari! Oricum ar fi, a venit momentul in care taranul roman sa fie pus la adapost de p. 484 vexatiunile autoritatilor // subalterne si de a face ca soarta sa sa depinda de legi si nu de bunavointa si de sentimentele generoase ale boierilor, adica de o intamplare fericita. lata care sunt, dupa parerea mea, principalele dispozitii de introdus in legislatia proprietarilor si agricultorilor. Un satean locuind pe pamantul semenului ar primi de la proprietarul acestui pamant suprafata necesara existentei sale si practicarii meseriei sale. Pentru pretul arendei partii de teren astfel afectate folosintei personale, sateanul ar datora proprietarului cultivarea unui teren egal ca suprafata cu cel ce it primise spre folosintd proprie. Pentru a-i scuti pe sateni si pe proprietar de toate motivele de neintelegere sau de prejudicii in ceea ce priveste arendarea pamantului, s-ar intelege ca a treia cota- parte din terenul atribuit sateanului sä fie facut faneata§ifanul cosit de satean sa fie pus in capite (acute cu grija. Cat despre celelalte cloud treimi ramase, ele vor fi insamantate in modul cel mai folositorsimai conform naturiiterenului. Proprietarul ar trebui sa furnizeze uneltele, animalele sisemintele necesare terenului exploatat pe socoteala sa, sa procedeze astfel ca sateanul sa nu alba decat de insamantat, recoltat§idepozitat rodul in magaziile construite pe proprietatea sa, cu toata ingrijirea ceruta de economia rurala. p. 485 Acei sateni, care nu pot obtine intreaga // suprafata de teren ceruta sau care din alte motive hotarasc sa paraseasca proprietatea pe care locuiesc, vor fi liberi sa se stabileasca in alte sate, dupa avizul autoritatii competente; reciproc, proprietarul, 193 Odata am vAzut, in miezul iemii, tarani traversand orasul in cdrutele trase de doi boi, indepartati de la treburile urgenteEipurtand crengi de brad tAiate din trecatorile Carpatilor, care serveau la crearea unor alei improvizate pe strazi in ziva Sfantului Nicolae sau a unui alt slant protector." (n.a.) 504 www.dacoromanica.ro potrivit acelora§i formalitati, dar pe cale judiciary, va avea dreptul sa indeparteze de pe domeniul sau pe satenii care nu sunt necesari exploatarii lui. In cazul in care satenii wzati pe pamantul semenilor ar vrea sa foloseasca animalele de munca apartinand acestora pentru a valorifica terenul care a facut pretul arendarii, ar trebui sa Ii se dea cloud pogoane cu titlul de papne gratuity, Para ca proprietarul sa se poata prevala de aceasta concesie pentru a cere un surplus de munca. El va da in plus fiecarui satean o optime de pogon, a carei recolta va fi inmagazinata intr-un hambar de rezerva pentru a asigura, in caz de foamete, subzistenta comunitatii, ceea ce este in intregime in traditiile economice ale principatelor. Conditiile mai sus enuntate ar putea fi socotite ca un proiect, o schita de contract firesc intre proprietarisisateni; dar aceasta opera, ca sa zicem a§a, fundamentals ar trebui sa fie precedata de rezolutii legislative care ar putea avea aproximativ caracterul urrnator: Toate dispozitiile care reglementeaza drepturilesiobligatiile proprietarilorsi agricultorilor unii fata de altii sa fie anulate. Nicio 11 obligatie, oricare ar fi ea, nu P. 486 va putea fi impozitata taranilor, de acum incolo, decat la fel daca ea va fi stability liber §i prin buns intelegere intre ei Si proprietar, conform principiilor care conduc contractele bilaterale. Contractele de arendare, pe care agricultorii locuind la sate, la marginea oraFlor le fac de comun acord cu proprietarii, vor fi incheiate pe termen de cel putin noua ani. Contractele ar putea fi incheiate in comun cu proprietarul sau individual, de fiecare agricultor. Daca un sat intreg sau mai multi dintre locuitorii sai cultiva sau iau in folosinta pamanturi fara a avea stabilite dinainte cu proprietarul conditiile de arendare, se va considera Ca ei au acceptat clauzele contractului standard0vor fi obligati sa le execute intocmai. Contractele facute prin intelegere nu vor putea dep4i, sub nici un pretext, clauzele unui contract standard. Agricultorul va avea tot timpul dreptul de a rezilia contractele ce vor fi mai putin avantajoase intereselor sale decat conditiile contractului standard; dar in cazul in care proprietarul va consimti contracte de arendare ale caror clauze vor fi mai putin avantajoase decat cele ale unui contract standard pentru el, aceste contracte vor fi mentinute194.// Alaturi de aceste reforme sociale, credem ca la fel de urgenta este o reforms p. 487 financiara. Vrem sa spunem abolirea capitatiei. In gandirea §i in intentia autorilor Regulamentului organic, capitatia reprezenta o imbunatatire considerabila pentru taran. Intr-adevar, inainte de punerea in aplicare a Regulamentului organic, impozitul personal era tiranul autentic al taranului. Acest impozit se percepea dupa sistemul liudelor. Liuda era o uniune, un grup de familii; cinci sau §ase familii formau o liudasitrebuia sa plateasca 700 de piawi; dar acest sistem deschidea cale libera abuzurilor. Taranii nutiau niciodata ce trebuie sa plateasca; depindea de administratori sau sub-administratori intinderea sau restrangerea acestei liude. In unele sate taranii erau impovarati §i ruinati de agentii fiscului, care ii aduceau in cea mai inspaimantatoare mizerie; de cealalta parte erau protejatiiboierilor 194Se vede a este vorba, pe de o parte, de a favoriza prin toate mijloacele, libertatea de tranzactie 4i,pe de alts parte, de a proteja pe fata pe bran in trecerea de Ia regimul privilegiilor Ia regimul de libertate deplina. Credem a este vorba de un liberalism inteles in interesul tuturor partilor." (n.a.) 505 www.dacoromanica.ro influenti. Una dintre cele mai frumoase mo§ii ale Tarii Romane§ti, numita Mogo§oaia195 §i situata nu departe de Bucure§ti, nu platea decat o jumatate de liuda (350 de pia§tri), in vreme ce ar fi trebuit sa achite o suma inzecita poate. Acest sistem, mai ales intre 1817 §i 1830, a secatuit veniturile publice, a provocat o mizerie nemaipomenita, a dus la disparitia natiei impozabile. Trebuia restabilita urgent increderea, pentru a face sa reapard munca. Capitatia avea meritul de a fi un impozit simplu, uniform, modic §i care ii arata lesne taranului ce trebuie sa p. 488 plateasca. Acest impozit a fost adoptat; numai ca, pentru ca in acest impozit // exista inconvenientul non-valorii care survenea ca urmare a absentei sau decesului, legislatorul crease o zecimiala aditionala. Sistemul a dat rezultatele cele mai bune §i aceasta zecimiala aditionala nu a fost depa§ita nici sub administratia rusk nici sub cea a lui Alexandru Ghica; incepand cu 1843 insa, ea au fost sursa abuzurilor care au amintit de zilele rele ale liudelor. Trasaturile principale ale capitatiei, uniformitatea, modicitatea, perceperea prin ale§ii satelor au disparut; in locul unei zecimieli aditionale, au aparut doua, trei, patru etc., astfel incat impozitul personal a crescut de la 30 de pia§tri la 100. De§i nu a fost deloc defectul capitatiei, ci al unei rele administratii, de acum incolo a devenit urgenta aducerea unui remediu serios situatiei actuale §i lath, care sunt schimbarile pe care le supunem viitorilor legislatori ai Principatelor. Privind capitatia, se va inlocui ca baza a impozitului suma la care se tidied cota-parte a pamanturilor arendate de sateni, divizandu-se arenzile in trei categorii. Prima va fi impozitata cu 90 de pia§tri, a doua cu 75, a treia cu 60 (piastrul valoreaza 40 centime). Proprietarul funciar va plati un impozit egal cu contributia totals a arenda§ilor agricultori stabiliti pe pamantul sau. Proprietarii astfel impozitati vor fi scutiti de toate celelalte contributii sau taxe pentru cladiri, ateliere sau alte stabilimente fondate pe aceste proprietati, la fel ca §i pentru podgorii sau alte plantatii. p. 489 Proprietarii care nu ocupa decat podgori // in afara cazului prevazut mai sus, vor plati 10 Ia suta din veniturile lor. Proprietatea imobiliara nonteritoriala, ca atare casele, pravaliile, carciumile, uzinele, atelierele §i oricare stabilimente, necuprinse in categoriile mai sus enuntate, vor fi taxate cu 5 la suta din veniturile presupuse sau calculate la 5 la suta din evaluarea in capital. Contractele de ipotecare, schimbarile prin mo§tenire, ca toate celelalte tranzactii ce au nevoie de sanctiunea judiciary pentru a fi valide, vor fi supuse unui impozit proportional pentru timbrul de inregistrare. Dreptul Ia patents va fi schimbat. Fiecare bancher, negustor, comerciant sau meseria§ va fi supus la un impozit proportional fall a putea fi scutit sub nici un motiv. Acest drept va fi pus in raport de cots -parte cu cre§terea celorlalte taxe. Acesta este, sau cel putin incearca sä fie, un sistem general de impozite. Boierii it vor primi, speram, curtenitor §i vor arata cat de injust a fost, adesea, repro§ul ce li s-a facut, ca nu vor sa consimta ca mo§iile for sä fie impozitate. Cu siguranta, vor fi unii, mai ales in Moldova, care sa tina, cu o veche pasiune 195 Mogochoa. 506 www.dacoromanica.ro aristocratica, Ia mentinerea privilegiilor lor; dar in prezent ei sunt dispusi sa participe la veniturile statului. Totusi, in Moldova si Tara Romaneasca impozitul este departe de a avea, ca in Franta, cel mai bun plasament al contribuabiluluisi, incepand din 1843, ultimele bunuri publice // au fost gestionate cu o atat de P. 490 regretabila lipsa de exactitate, incat nu este de mirare ca proprietarii au fost departe de a furniza sumele prevazute a nu fi folosite pentru serviciul public. In bugetul actual al Tarii Romanesti, venitul din capitatie este evaluat la aproximativ 3 milioane de franci. Daca procedeul propus ar fi fost adoptat s-ar fi ajuns Ia 7 milioane de franci. Impozitul pe proprietatea ocupata ar fi dat o sums egala; dreptul de patents ar fi adus cloud milioane; impozitul pe proprietatea imobiliara non teritoriala, 1 milion; arenzile generale, cavamile,salinele, dreptul de export, domeniile statului, 5 milioane de franci. Veniturile statului ar fi ajuns de la 7 milioane de franci, cifra actuala, la 21 milioane de franci, fara nici o inrautatire pentru agricultori, care, dimpotriva, ar fi fost eliberati de pradarile fiscului. Statul, multumita resurselor create, ar putea intreprinde lucrarile publice, care sunt de o absoluta necesitate in aceasta tars, pentru a asanasiincuraja agricultura. Nu intentionam sa dam aici cifre de exactitate matematica, dar ne gandim sa fim aproape de adevar. Aceleasi schimbarisiaceleasi cresteri proportionale ar putea fi introduse in Moldova, asteptand administratia finantelor sa ordone sa se faca in principate cadastrul, singurul care poate conduce la aplicarea riguroasa a sistemului proportional de impozitare. // De asemenea, ar fi de asigurat, intr-o proportie justa, participarea manastirilor P. 491 la impozitele catre stat. Ceea ce am spus deja despre manastiri, despre utilitatea acestei reformesidespre abuzurile pe care ea le-ar face sa dispara, ne scuteste sa revenim; dar nu vom parasi acest subiect fara a exprima dorinta de a vedea aceste venituri ale casei centrale, care sunt distincte in intregime de bugetul ordinar, si partea care va fi asigurata de manastirile grecesti folosite special sa formeze un buget at cultelor si al instructiunii publice si sa dezvolte institutii de caritate si de binefacere, deja numeroase in principate. III Am incercat sa dam o idee generals despre reformele sociale, economice si financiare care ni s-au parut urgente pentru principate. Am aratat ce s-a facutsice mai este Inca de facut; dar aceste reforme vor avea putine sanse sa fie aplicate cu succes, daca nu sunt Insotite de reforme politice in institutiile principatelor. Mai intai se poate afirma, fara teama de a fi dezmintit, ca nu exists carmuire si reforme utile posibile in principatele Dunarii fara reprezentare nationala $i fard caracter oficial. Autoritatea domnitorului nu va sti sa se faca respectatasjindragita, daca ea // nu este deloc sprijinita de un corp electiv, expresie a asentimentuluip. 492 general. Este o problema veche in principate si nu doar problema aplicarii aici a unei not teorii. Fara reprezentarea nationala, care serveste de frau ministrilor domnitorului5i care cid actelor for o sanctiune morals, aceste acte s-ar expune riscului de a fi 507 www.dacoromanica.ro considerate sau prezentate in tars ca arbitrare5iopresive. Trebuie deci corectate acele dispozitii ale Regulamentului organic a caror experienta a aratat clar insuficienta sau pericolul. Acestea sunt, dupe parerea noastra:1) privilegiile exclusive acordate boierimii prin legea electorala; 2) drepturile de initiative Si de amendament rezervate adunarii; 3) pe scurt, libertatea lasata adunarii de a prezenta plangeri contra domnitorului. Aceste dispozitii sunt profund defectuoase, pentru ca se bazeaza pe fictiuni. Boierimea nu mai are importanta pe care Regulamentul organic i-a acordat-o, discreditarea a atins-o de cloud ori. Pe de o parte, majoritatea familiilor vechi a disparut sau s-a ruinat, pe de alta, serviciile adesea oneroase, averile dobandite nedemn i-au ingroat randurile, dar au vlaguit-o. Ca toate corpurile care nu mai au motive de existenta5icare nu mai reprezinta societatea, boierimea are cateva interese contrare fatimentinerii ordinii §i unei administratii regulate. Este deci imprudent, chiar periculos, a-i conserva un privilegiu politic care nu este // pentru P. 493 ea, in general, decat o facilitate de a comite sau acoperi abuzuri. Initiativa §i dreptul de a amenda legile presupune un grad de instructie politica care nu exists deloc in principate. A acorda unui corp electiv atributii pe care nu ar5tisa le indeplineasca intr-un mod avantajos pentru tars, nu inseamna oare a organiza hartuieli intre domnitor §i corpul electiv, care nu vor servi decat pentru a face imposibila guvernarea? Cat despre libertatea doleantelor lasata adunarii, nu ezitam sa o privim ca pe un drept de razvratire, de partea caruia guvernarea cea mai abila5icea mai onesta nu va5tisa se mentina, eel putin dace nu se decide sa uite complet misiunea reala a puterii supreme, care este de a lua drept ghid justitia §i interesul tuturor, §i dace nu se reduce la a flata pasiunile5icupiditatea unei majoritati putin luminate. Regulamentul organic trebuie sa fie curatat de toate aceste fictiuni5i corpurile elective sa devina rezultatul increderii liber exprimate a tarii. Adunarea, astfel constituita, va trebui sa voteze sau sa respinga bugetul in totals libertate, ea va avea capacitatea de a consimti sau de a respinge legile propuse prin guvern; dar acolo vor trebui limitate atributiile sale, pentru ca acolo se opresc instructia sa politica §i nevoile reale ale poporului ale carui interese le reprezinta. p. 494 Aceste consideratii ne-au fost inspirate de un studiu // aprofundat al situatiei principatelor5ide interesul pe care nil-a inspirat populatia romaneasca.; ele exprima §i opinia oamenilor cei mai instruiti din principate. Noi nu suntem deloc neincrezatori intr-o libertate inteleapta, moderate, limitata la nevoile unei adevarate starimorale,sociale5ipolitice a romanilor. Noi o doriin, o consideram indispensabila prosperitatii §i viitorului lor; dar ne temem pentru ei de institutiile care nu le vor aduce decat aparenta libertatii5ivor ascunde sub aceasta aparenta coruptia, dezordinea5irelele care sunt aici adevarata consecinta. Dupe consideratiile precedente, aratam drept dispozitii accesibile urmatoarele: Fiecare proprietar funciar major, bucurandu-se de drepturi civile, posedand o mo§ie de 300 de stanjeni196 latime in Tara Romaneasca197, sau de 500 de falcii" 196 Toise, veche unitate de masura in Franta; marimea unui stanjen variaza intre 1,96 si 2,23 m. 197 ,.In Tara Romaneascamoside niterenurile se masoara in latime si nu in adancime, totdeauna considerabil mai mare." (n.a.) 198 Fa lca este stanjenul moldovenesc." (n.a.) 0 falc5 echivala cu circa un hectar $i jumatate. 508 www.dacoromanica.ro suprafata in Moldova, va avea posibilitatea sa voteze la alegerile deputatilor pentru adunarea legislativa. Fiecare judet (Tara Romaneasca are 17, Moldova 13) va alege doi deputati; fiecare oral va alege un deputat, exceptand capitalele§imarile orase, care vor alege trei sau doi. Colegiile electorale vor fi prezidate de functionari // desemnati de carmuire; p.495 dar birourile vor fi alese de alegatori. Fiecare proprietar funciar in varsta de 30 de ani, bucurandu-se de drepturile sale politice§icivile §iposedand o mosie de 500 de stanjeni latime in Tara Romaneasca si 1 000 de falci suprafata in Moldova, va putea fi deputat. Proprietarii funciari in indivizibilitate din fiecare judet (mosnenii in Tara Romaneasca, razesii in Moldova) vor putea desemna mandatari care se vor bucura de dreptul de a alege si de a fi alesi. Adunarea legislativa va fi convocata de domn. Ea se va intruni o data pe an sau chiar o data la doi ani§isesiunea va putea avea o durata de case luni, dar va putea fi convocata extraordinar. Bugetul de cheltuieli si incasari ii va fi supus cu toate documentele justificative. Ordonantele pentru executarea legilor, pentru siguranta publica§icelelalte masuri administrative vor intra in atributiile domnului §ivor fi executorii rard a fi supuse adundrii. In caz de respingere a bugetului, de suspendare sau de dizolvare a adundrii, guvernul nu va putea trece peste prevederile bugetului votat in ultima sesiune; in caz de dizolvare, domnul va convoca, in 509 www.dacoromanica.ro romanilor §i pe care este important ca Europa sa o vada conservandu-l. Nu de mutt, readucandu-1 la putere pe Alexandru Ghica, care intr-o domnie de opt ani a meritat stimasiata§amentul compatriotilor, Sub lima Poarta a reparat o §re§eala care a avut, pentru ea insa§i§ipentru principate, urmari grave §i cumplite19 . // p. 498 Pentru ca a vrut sa schimbe in instrument de dominatie §i de suprematie egoista §i amenintatoare pentru restul Europei o protectie primita la inceputurile sale cu bunavointasicare a produs initial rezultate pe care nu ar fi drept sa nu le recunoatem, Rusia a pierdutinprovinciile danubiene oinfluenta politica considerabila. Austria, care nu a intervenit decat rareori peste Carpati, dar a carei dominatie in Oltenia nu lasase decat amintiri neplacute, ar fi putut cuceri o pozitie foarte avantajoasa la Dunarea de Jos, daca ar fi §tiut sau ar fi putut profita de conjunctura care s-a oferit destoiniciei sale. Printr-un rar concurs de imprejurari, ea a fost chemata tacit, de toate puterile angajate in marea lupta de curand terminate, p. 499 sa ocupe principatele. Avea un rot frumos de jucat aici;//numai de ea depindea sa reprezinte civilizatia occidentals pe malurile Dunarii de Jos, sa face uitate de romani primele binefaceri ale ru§ilorsirecentele for nedreptati; se §tie daca ea a re0t. Tratatul de Ia Paris, care a facut sa radieze atat de departe forta morals a Frantei, a rezolvat, intr-o maniera favorabila in egala masura tuturor puterilor interesate, problema spinoasa a principatelor. Tratatul degaja Dunarea de toate obstacolele, deschide comertului Germaniei, provinciilor romanqti §i Rumeliei cea mai mare artera a Europei. Rusia, eliberata de un protectorat pe care agentii sai it folosisera defectuossicare compromisese rolul ei civilizator in Orient, se prezinta, de acum inainte, cu forte morale care o pot face sa recucereasca o influenta careia nu ii ramane decat sa previna abuzurile. In scarit, Austria poate repara raul facut prin ocuparea principatelor,rivalizand cu Rusia ingrijapentruinteresele provinciilor sale limitrofe. Cat prive§te Franta Si Anglia, ele au meritat numele de binefacatoare, chemandu-i pe romani sa face parte din familia europeana, unde ideilesisentimentele for le-au marcat de mult timp loculzoo 199 O singura data dupe 1834 a fost intalnit in principate un domnitor care a fost cu adevarat reprezentant al Portii otomane pe care puterile occidentale puteau sa-1 doreasca, si vasalul sultanului a fost sacrificat dupe o slabs rezistenta a divanului: acesta a fost Alexandru Ghica, fratele ilustrului domn Grigore Ghica, a cdrei domnie a lasat o atat de profunda amintire in Tara Romaneasca. Alexandru Ghica se ridicase in principate prin influenta Rusiei, atunci atotputernica in provinciile dunarene si in Orient; dar, °data numit domn, a vrut sa exercite deplin puterile ce-i fuseserd date. A rezistat inaintarii agentilor rusi si s-a aratat, inainte de toate, un principe national $i plin de patriotism. Alexandru Ghica nu a avut decat o pasiune nobila, dar funesta pentru soarta lui politica pasiunea pentru tara sa si drepturile demnitatii cu care era investit; s-a mentinut pe un drum care ii va aduce onoare etern, dar care 1-a condus la Were; a indraznit sa is in serios cvasi-suveranitatea care ii fusese incredintata, cand cei care i-o conferiserd nu voiau sa-i lase decat umbra ei si titlul. Nici prieteniile care-1 uneau pe Alexandru Ghica cu unele dintre personajele cele mai sus plasate in Rusia si cele mai respectabile, nici sfaturile comisarului rus Duhamel, inspirate de un interes sincer si de o perfecta cunoastere a oamenilor si lucrurilor, nu au putut sa-I determine sa -$i nesocoteasca drepturile si sa prefere o autoritate careia nu i se lasasera decat aparentele, dar care i-ar fi putut aduce compensatii generoase. Nu a vrut sa mai apiece urechea Ia sugestiile venite de Ia persoane foarte autorizate $i care il invitasera sa nu sacrifice grija averii sale particulare pentru interesele domnitorului si patriotului. Alexandru Ghica a cazut, dar luand cu sine regretele tuturor concetatenilor sai $i stima chiar si a celor care it rasturnasera." (n.a.) 200 Toate acestea au fost scrise Ia sfarsitul Iui 1856 si nu Para un just orgoliu, caci am vazut conferinta de la Paris consacrand mai multe dintre dispozitiile cuprinse in acest studiu sau apropiindu-se in conceptie de deciziile sale." (n.a.) 510 www.dacoromanica.ro JOSEPH CAILLAT Medic francez, fost intern al spitalelor pariziene $i distins cu Legiunea de Onoare, Caillat a lasat, in urma calatoriei sale in principate, una dintre cele mai interesante relatari, care a aparut in foileton in publicatia L'Union Medicate" in!unitemartiemai 1854. Caillat a stat in principate din 1845 !Ana in 1848, fiindu-i recunoscuta diploma de medic, dupe un examen clinic sustinut la spitalul Co !tea din Bucuresti. La Inceputul relatarii sale, medicul marturisea care au fost scopurile acestei calatorii intr-o regiune mai putin cunoscuta a Europei orientate: in primul rand refacerea sanatatii, apoi curiozitatea si dorinta de a-si imbogati cunostintele referitoare Ia diferitete maladii specifice acestor spatii. Voiajele sale, in special in Tara Romaneasca, i-au permis o cunoastere detailata a diverselor aspecte ale civilizatiei romanesti. Relatarea sa Incepe cu descrierea hotarelor, climei, a straturilor geologice, a florei si faunei principatelor. Asupra ultimului aspect se oprelte mai mutt, relatand desprebolilecornutelor marl si despre degradarea treptata a cailor din regiune, altadata atat de renumiti pentru frumusetea tor. Dupa ce subliniaza caracterul latin at limbii romane, face consideratii asupra religiei, caracterului $i moravurilor boierilor. Ultimii ii par atrasi de lux si opulenta, apatici si lipsiti de once impticare in progresul societatii. In privinta taranitor observa diferenta Intre atitudinea celor de Ia campie, impovarati de impozite si de trudnica mune& pe pamanturile boieresti, si cei de la munte, mandri, cu un aer sanatos, adevarati pastratori ai spiritualitatii romanesti. De remarcat ca datorita formatiei sale profesionale, Caillat nu face nici o remarca privitoare la statutul principatelor sau Ia alte aspecte ale vietii politice interne. Era atras de imbracamintea locuitorilor, prilej de a observa lenta desprindere de obiceiurile orientate $i conservatorismul taranilor romani, care pareau desprinsi din frizete Columnei lui Traian. Descria cu multa atentie locuintele boierilor, impartirea incaperilor, mobilele si asezarea tor, dar se arata la fel de interesat de casele taranilor, in special de bordeie. Alimentatiei Ii este dedicat un spatiu deosebit, datorita implicatiilor acesteia in aparitia sau prevenirea unor maladii. Devenea un adept convins at dulcetei servite cu apa proaspata, un aliment folositor in asigurarea unui traiect intestinal sanatos si in hidratarea botnavilor. Daca descrierea oraselor nu difera foarte mutt de cele relatate de alti calatori ai epocii, Caillat se deosebeste de acestia si prin subcapitotul dedicat sectei scopitilor, ai carei adepti erau destui de numerosi in principate. Relatarea medicului francezmeritsa fi cunoscuta in special pentru numeroasele referiri privitoare la serviciul sanitar: numarul si fetul medicilor de Ia orase, din judete, militari, de carantina, descrierea spitalelor existente in orasele din Tara Romaneasca; tabele privitoare la nasterile,bolilesi decesete din anii 1841-1844. Descrierea maladiilor este minutioasa, cele mai des intalnite erau frigurile, epilepsia, bolile venerice, cele dermatologice etc. Interesante sunt observatiile sale referitoare la pelagra, boala care a aparut in principate numai in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Tratarea botilor se Pacea empiric cu ajutorul vracilor $i a metodelor nestiintifice. In epilepsie se facea apel to calusari, iar turbarea era vindecata" cu ajutorul rugaciunilor preotilor. Caillat observa ca si medicii, scoliti in mare parte in universitatite germane, nu trataudecalefectele bolii, iar nu cauzele. Recomanda folosirea chininei in cazul frigurilor si asanarea mlastinilor, pentru a fi indepartat un potential focar de infectie. Un paragraf interesant este cel dedicat afectiunilor specifice detinutilor condamnati pe viata Ia ocna. Remarca chinul inuman la care erau supusi, condamnati a suporte o moarte lenta si dureroasa. In ultima parte a relatarii sale Caillat nareaza despre efectele terapeutice ale apelor minerale. Diversitatea izvoarelor minerale din Tara Romfineasca gi Moldova it indeamna sa enumere cateva statiuni, ce capatasera in epoca un oarecare renume: Calimanesti, Breaza, Serbanesti, Balta Alba. Despre calatoria medicului francez a scris: G. Bratescu, Cali:aortamedicaid"la Bucureili a doctorului J. Caillat (1845 1848), in Viata Medicala", vol. XVIII, nr. 7, anul 1971, p. 331-334. 511 www.dacoromanica.ro JOSEPH CAILLAT Calatorie medicala in provinciile dunarenel p. 151 La granita Europei orientale, nu departe de tarmurile Marii Negre exists doua provincii bogate, locuite altadata de catre daci, iar astazi de catre moldo-valahi, care se numesc intre ei romanisi care fac parte din aceasta mare familie marginita de Marea Neagra, Dunare, Tisa, Carpati, Nistrusi cunoscuti sub numele de poporul limbii de our[...] I. Genera Nati. Valahia este marginita in zilele noastre de treiimperii: Austria, TurciasiRusia, iar ultimul se intinde de-a lungul granitei Moldovei. Ea este separata de Banat, TransilvaniasiMoldova, Bulgaria §i Serbia de catre granite naturale, care sunt: la nord un lant muntos, Carpatii; la sudsila est un mare fluviu, Dunarea; in scarit la est un mare rau: Siret. Populatia sa numara aproximativ 2 000 000 locuitori, suprafata sa este de 3 830 leghe patrate2. Are 128 de leghe in partea sa cea mai larga, de la est Ia vest, intre Or§ova §i gurile de varsare ale Siretului §i 54 de leghe de la sud Ia nord, intre Turnu, localitatea din fata Nicopolei§iTurnu Ro§u, aflat la frontiera austriaca. Tara Romaneasca are doua diviziuni naturale, este mare sau mica, estica sau vestica, daca se are in vedere a§ezarea fata de Olt; este inalta sau joasa cand se are in vedere wzarea sa fata de munti §i se face referinta la partea paduroasa cu versantii pitore0 ai Carpatilor sau la campiile riverane ale Dunarii. Aceasta provincie este strabatuta de o multime de rauri, care izvordsc din Alpii carpaticisise varsa in Dunare. Se pot numara 140 de rauri sau torente, principalele find de la vest la est: Jiul3, Oltul4, Arge5u15, Dambovita6, Ialomita7, Prahova8, Buzau?, Siretul'°. In afara acestui mare numar de ape, care §erpuiesc pe intreg teritoriul, mai exists numeroase mla§tini in interiorul tariff sau la malurile Dundrii, care apar datorita inundatiilor. Acolo se afla sursa multor boli, care fac ederea in Tara Romaneasca atat de periculoasa. Aceasta tara cunoa4te frigul Moscovei §i caldura Greciei. Temperaturile extreme, pe care mi le-am notat pe parcursul anilor sunt: 24 grade§i+ 37 grade Celsius. Ovidius' ' in TristelesiPonticele sale a exagerat fara indoiala atunci cand scria despre rigorile ierniisifrigul groaznic din tara sarmatilor, vecinii dacilor. Traducerca duPft Joseph Caillat, Voyage meclicale dans les provinces danubienns, din periodicul..L'UnionMedicale", Paris. martie mai 1854. 2 0 leghe este egala cu 4 452 m, 3 Gioul. 4 Olto. 5 Argis. 6 Dimbowitza. 7 lalomitza. 8 Pracova. 9 Bouzeul. I° Sireth. II Publius Ovidius Naso. (43 1.Hr 17 18 d.Hr). poet latin. 512 www.dacoromanica.ro Scria ca zapada se pastreazagicativa ani la rand in regiunile marginite Intre Nistruusi Marea Neagra". Multi autori nu scriu decat despre existenta a cloud anotimpuri: iarna$ivara. Cat despre mine, in cei trei ani cat am stat in Tara Romaneasca, am vazut trei toamne frumoase, de la 1 septembrie pans la 15 noiembrie. Primavara este, adevarat, mai scurta. De la 1Ia 15 noiembrie zapada Incepe sä cads, viscolita de vantul de nord- est,crivatul,renumit in regiune, care vine din Rusia. La sfar§itul catorva saptamani, norii se risipesc, iar soarele straluce§te timp de trei sau patru luni. Zapada tasata pe pamant se tope§te de abia in luna martie. Cateodata aceasta topire este atat de rapids, ca in cateva zile intreaga Tara Romaneasca este o imensa mla§tina, murdara, iar noaptea una Inghetata. Rezulta, din observatiile acute la Sfantu Sava, ca exists in cursul anului in Bucure§ti, capitala provinciei: 208 zile frumoase, 18 zile vantoase 49 zile de cer acoperit 9 zile de zapada 38 zile noroase 8 zile de furtuna 30 zile ploioase 5 zile cetoase 365 zile Furtunile nu se prea intalnesc, iar fulgerele fac victime putine. II. Geologie. De la malurile Dunarii la crestele Carpatilor se intalnesc patru tipuri de teren paralele §i distincte: 1. Primul se afla langa Dunare, §i din punct de vedere geologic, este cel mai putin important dintre toate; este format din aluviunile aduse de rauri. Pe acest teren se aflalocalitatile:Turnu-SeverinH, Cerneti'5, Calafat'6, Turnu", Giurgiu'8, Oltenita19, Calarai20, Braila, Galati21, port foarte important, singura localitate locuita de moldoveni aflata la Dunare. 2. Vine apoi solul Clysmien, care se afla pe un mare depozit de nisipuri §i este acoperit de aluviuni recente. Aceasta formatiune este cea mai intinsa. Incepe de la cateva leghe de la malurile Dunarii §i se terming pana Ia primele coline ale Carpatilor. Ora Fie Caracal22§iSlobozia se afla la marginea inferioara a lui, iar la cea superioara se gasesc localitatile: Slatina23, Buzau §i Slam Ramnic24. Capitalele Munteniei, Bucure0§icea a Olteniei, Craiova se afla in centrul ei. Acestor cloud tipuri 12Ister. 13Pont Euxin. 14Tourno-Severin, oral jud. Mehedinti. 15Tchernetz, azi sat Simian, jud. Mehedinti. 16Oras, jud. Dolj. 17 Tourno, azi Turnu Magurele, oras jud. Teleorman. 19Giurgewo. 19Oltenitza. 20Calarasch. 21Galatz. 22Oral, jud. Olt. 23Oral, jud. Olt. 24Slam Rimnik, fest judet al Tarii Romanesti. 513 www.dacoromanica.ro p. 152 de teren ii datoreaza Tara Romaneasca proverbiala sa fecunditate,dar §i subsolului argilos ii datoreaza §i trista reputatie de a fi cea mai insalubra regiune a Europei. 3. Mai sus gasim terenuri super-cretacice. Ora§ele Targu Jiu25, Targovi§te, Ramnicul Valcea27, Ploie§ti28, Pite§ti29, cele mai sanatoase din regiune, sunt construite pe aceste soluri. 4. In fine, mult mai sus atingem pamanturile cele mai vechi, care se ad in chiar mijlocul Carpatilor. Aici, singurul ora§ important este Campulune. In aceste tinuturi incantatoare, pitore§ti, pline de vegetatie intalnim cele mai multe cazuri de scrofule, gu§a §i cretinism. Daca cercetam rocile, pornind de la Dunare pand la Carpati, intalnim: nisipuri, ce formeaza centrul inaltimilor mici, care se gasesc in preajma Bucure§tiului; mai sus la Campina31, puternice depozite de travertin, urmeaza apoi calcarul carbonifer. Acesta din urma constituie el singur inaltimile Carpatilor. Este remarcabil datorita imenselor §i ciudatelor pe§teri, care se gasesc in special in Tara Romaneasca: cea de la Baia de Arama.32 populata de un mare numar de §oparle §i cea de la manastirea Tismana, unde apa incarcata de o cantitate atat de mare de molecule calcaroase, atunci cand cade formeaza stalagmite, care cresc de jos in sus, card Incetare, gratie unui inveli§ de mu§chi, care o infa§oara §i cre§te odata cu ea. Aceasta formatiune, prin inaltimea sa, modul sau de formare, proportiile sale ciudate, fiindca este mai mult inalta decat larga, constituie un spectacol deosebit pentru un naturalist. Nu ma refer aici la pe§terile din Ungaria33, care sunt de asemenea sapate in calcar carbonifer: cea de la Szilieza, care se umple cu apa iarna §i cu gheata vara; grota cu aburi de la Mehadia34, un fel de baie cu vapori, ai carei pereti sunt incalziti de apele termale de la Herculane35; pe§tera Veterani36, celebra intre toate, care este amplasata pe malul drept al Dundrii in harta din lucrarea Voyage geologique en Hongrie, de Beudant37 etc. Vechile gresii ro§ii, mica§istul, in fine granitul, reprezinta cele mai vechi straturi geologice, care apartin celor mai inalte formatiuni ale Carpatilor. Muntii Tarii Romane§ti au cele mai marl bogatii; ele nu au fost niciodata exploatate §i zacamintele for nu sunt cunoscute decat de inginerii ru§i, care, in diferite epoci, au cercetat aceasta tara, ca una ce urma a le apartine in viitor. Dintre zacamintele ce se gasesc in aceste locuri amintim: chihlimbarul negru sau chihlimbarul romanesc, care se gase§te langa Buzau §i din care se fac pipe §i ceara fosila din Moldova, descoperita la Slatina in judetul Bacau. 25 Tirgo-Gioul,municipiu, jud. Gorj. 26Tirgowitz. 27Rimnik-Vultcha, oral jud. Valcea. 28 Ploiesti. 2Pitesti. 38 Kimpo-Loungo, oral jud. Arges. 31 Kimpina, oral jud. Prahova. 32 Gras in jud. Mehedinti. 53 In realitate este vorha despre pe,terile din Banat. 34 Mehadia. sat. corn., jud. Cams Severin. 5 A7i Blilc Herculane, oral in jud. Cara, Severin. 3Pesters in Banat, lanes Moldova Noua in jud. Caras-Severin. 3 Francois Sulpice Beudant (1787 1850), geolog si mincralog. 514 www.dacoromanica.ro In sfar§it, aurul se gase§te in nisipul raurilor, din Dambovita pans in Arge§, de unde este extras de catre tigani, numiti aurari. Tara Romaneasca are, in regiunea deluroasa, Ia Telega38 §i Ocna39, mine de sare gems, de o mare bogatie. Cele de la Telega se intind de la est la vest pe o distanta de 60 de leghe, depa§indu-le astfel pe cele din Ga litia40, considerate cele mai mari din Europa. Acestea reprezinta o patrime din veniturile anuale ale principatului [...] In Tara Romaneasca nu sunt vulcani, nici terenuri vulcanice [...] Am resimtit insa adesea cutremure. Sunt in general ware, dar Ia un interval de 10-15 ani este unul mai puternic. Cel din 1839 a daramat mai multe case §i a facut multe victime, din care amintim sotia §i copilul unui francez, care au fost striviti in propriul pat, de un perete. III. Animalele. Printre cele salbatice se intalnesc: ursul, mistretul, lupul, cerbul, capra salbatica, iepurele. Intr-o mare vanatoare organizata de domnitor in 1844 au fost vanati intr-o singura zi:3 000 de lupi§i 300 000 de iepuri. Principalele pasari sunt: vulturul, §oimul, flamingo41, batlanul, cocorul, barza, dropia, coco§ul salbatic, rata salbatica, potarnichea, prepelita, cioara §i mai ales corbul, pe care it intalnim la fiecare pas §i care figureaza de altfel pe sterna romaneasca, a§a cum o demonstreaza o multime de desene, picturi sau proverbe: boil mugesc0icorbii croncanesc, vorbe ce exprima nemultumirea §i plangerile romanilor. Vanatul este din abundenta. In aprilie 1844, doi englezi §i doi francezi au vanat patru zile §i au omorat 150 de animate mari §i 12 dropii. Animalele domestice sunt: bivolul, boul, calul, magarul, oaia, capra, porcul, cainele etc. Bourul este frumos in Moldova, capul sau find reprezentat pe sterna. In Tara Romaneasca este mic, slab fare energie; carnea sa, ca de altfel cea a tuturor animalelor din aceasta tara, nu are gust. Animalele dupe ce sunt omorate, sunt taiate in bucati cu ajutorul unui cutit ascutit. Carnea sarata face obiectul unui comert Infloritor. Boii sunt expu§i mai multor boll, dintre care cea mai raspandita este tifosul stepelor. Aceasta maladie a provocat moartea a peste 110 000 de vite mari, conform datelor din 1846 din Gazeta oficialci a Bucure§tilor (sau 170 000 de vite, conform datelor pe care le-am gasit in documentele, cemi-aufost puse la dispozitie). Cifra totals a vitelor din aceea perioada era de 620 000. In 1847, boala era spre final §i totu§i de Ia 1 ianuarie la 15 octombrie au mai murit 12 000 de boi. Calul romanesc este cu parul mai lung, mic, fare energie, dar rapid in curse, sobru §i obi§nuit cu munca. Pentru a -si reveni dupe un lung mars este de ajuns sa-1 tragi tare de urechi §i sa-i freci ochii cu palmele. Rasa celor din Moldova este una dintre cele mai frumoase din Europa. Astazi a degenerat, iar proverbul turcesc: un tan& persan .yi un cal moldovean sunt lucrurile cele mai perfecte din lume, §i-a pierdut semnificatia. // In cele doua principate, caii de lux vin din Ungaria. p. 153 asOral in jud. Prahova. 39 Azi Ocnele Mari, ora. jud. Valcea. 40 Gallicie. 41 Eroare. 515 www.dacoromanica.ro Se face multa branza din laptele oilor $i caprelor; la fel din cel al bivolitelor. Ca$cavalul este un soi de $vaiter preparat din lapte de iapa. Pasarile domestice sunt: gasca, rata, gaina, curcanul, puiul. Cocorul inlocuie$te paunul in cateva locuinte boieresti. Pe$tii din raurile muntelui suntdeliciosi.Torentele numeroase ale Carpatilor furnizeaza atat pastravi obisnuiti, cat $i o specie deosebit de gustoasa. Dunarea este bogata in peste cu o came foarte buns. Acestia sunt: bibanul, $tiuca, somonul, crapul, nisetrul, atat de cautat pentru caviar si pentru vezica sa inotatoare, cega sau micul nisetru, care are un caviar fin [...] Intalnim in catevalocuri,inspecial pe malurile baltilor, produse de numeroasele inundatii ale raurilor din campie, soparle, care sunt inofensive. Broscutele sunt foarte numeroase. Cateva luni din an, locuitorii Bucurestiului adorm $i se trezesc in oracaitul lor. Adesea, in timpul excursiilor mele am intalnit broa$te testoase. [...] Tara Romaneasca face un comert important cu lipitori. Se gasesc de asemenea multe cantaride, albine etc. Produsele viermilor de matase sunt bunesinu ies din provincie. Din timp in timp lacustele devasteaza tara. La 11 august 1847, la amiaza, pe un soare stralucitor un nor intunecat de lacuste a trecut peste capul meu, in plin camp la cativa kilometri de Bucure$ti. Trasura mea a ramas nemiscatasiaproximativ trei sferturi de ors am ramas in semiintuneric. Nu voi parasi acest subject fara a aminti despre o insects pe care adeseori am admirat-o noptile, in padurile Carpatilor. Este de grosimea viermilor no$tri lucitori $icu parti ale corpului fosforescente. Singura deosebire este ca zboara, iar in zborul sau proiecteaza o lumina intermitenta prin apropierea $i despartirea aripilor. Romanii o numesc licurici, adica stralucitorul. Intr-o noapte calda de Julie ma gaseam in pridvorul unei manastiri $i priveam o legiune nesfar$ita de acesti mici meteori fosforescenti. Am fost trezit din reverie de un calugar, care fuma un ciubuc la cativa pa$i de mine. Mi-a spus ca acestia sunt sufletele celor morti care yinsine implora sä ne rugam pentru ei. IV. Plante Ie. Regnul vegetal este reprezentat in regiunile muntoase de: pin, brad, mai jos, mesteacan, molid, stejar, frasin, castan, nuc, mar, par $i de livezi nesfarsite de pruni, din ale caror fructe se face tuica. La campie se intalne$te; ulmul, plopul, nucul, salcia, teiul $i in special salcamul, care se afla peste tot. In mijlocul padurilor intalnim increngaturi de zmeuri$, fragisio multime de flori. Se cultiva alac $i grau negru. In campie se cultiva grau pentru populatia ora$elor $i pentru export, porumb, mei, mazare, fasole $i alte legume pentru consumul populatiei; orzul pentru caisifabricarea tuicii. Ovazulsisecara sunt mai rare. Dupa seceri$ se calca graul cu ajutorul cailor, a$a cum se intampla In sudul Frantei. Podgoriile sunt numeroase pe pantele interioare ale Carpatilor; ele dau excelente produse atunci cand sunt ingrijite. lama se ingroapa peste tot, cu exceptia celor din Draga$ani, pentru a fi ferite de rigorile frigului. In aceasta localitate vita de vie este ridicata pe araci, ceea ce este o noutate pentru aceste locuri. Pentru a face vinul, strugurii sunt zdrobiti cu picioarele, se pune apoi in butoaie $i se lass la fermentat o lung, dupa aceea se are grija de el [...] Tutunul este prost $i este folosit de muncitori. Taranii it fumeala fara nici o alta preparare decat cea a taierii frunzelorsiagatarea for In $iruri in fata bordeiului [...] Boierii aduc 516 www.dacoromanica.ro tutunul de la Adrianopol, se folosesc de pipe turcqti, foarte rar de narghilea. Ei folosesc iasca turcilor. Aceasta este extrasa din substanta care se extrage din mwhii vechilor arbori, care se descompun spontan. Pentru a o parfuma o pun in cutii alaturi de flori de sulfind [...] V. Limba. Romanii vorbesc limba romans a dacilor, limba romaneasca. Au P. 160 scris in caractere latine pana in secolul al XI-lea, iar de atunci incolo cu litere chirilice. Este o latina corupta. Invaziile straine, cucerirea acestor provincii de catre turci, domnia principilor fanarioti, admiratia pentru limbasiliteratura noastra au facut sa apara in limba cuvintesiexpresii slave, turce, grece§tisifranceze. Cuvintele romane§ti, iau cateva la intamplare: cap, ochi, nas, ureche, dinte, barba, brat, unghii, degete,ffnffma,piept, sange, deriva direct, dupa cum se observa din cuvintele latine: caput, oculus, nasus, auricula, lingua, dens, barba, brachium, manus, digitus, unguis, anima, pectus, sanguis. Asemanarea cu limba italiana este mare. Se inteleg aproape Ears nici o greutate. Zile le saptamanii casio multime de alte expresii sunt aproape identice. Nu exists, in afara Frantei, nici un oral din Europa, fara a excepta Varwvia42 $iSankt Petersburgul, unde limba franceza sa fie folosita atat de frecvent ca in Bucure§ti §i in Iai43. Aproape toti boierii mari §i mici o cunosc. Nu am vorbit decat in franceza cu bolnavii sau cu colegii mei. Limba greaca doming in clasa negustorilor; poporul de la orate vorbe§te o limba vulgard. Adevarata limba nationala se and la tars, in special in partea muntoasa. In anumite orate din TransilvaniasiUngaria, educatia in §colisi slujbele religioase se fac in latina. Am avut mare noroc ca., in primele mele luni in Tara Romaneasca, am avut un slujitor din Transilvania, iar lectiile din colegiu mi-au fost de mare folos. In calatoriile noastre mi-a tradus toate inscriptiile din limbatarii. VI. Religia. Populatia face parte din cultul grec, care it recunoate ca ref pe patriarhul de la Constantinopol. Preotii din sate sunt ignoranti. Putini tffu sa citeasca §i au invatat pe de rost serviciul religios. Am vazut pe unii Intr -o stare de betie avansata, se amestecau duminica cu taranii in hore, aproape toti sunt pacat4. Poporul crede in tot felul de vrajitorii, spirite, strigoi etc. Are o multime de practici superstitioase. Pentru a se simti impacat, ajunge sa faca cateva semne ale crucii, sa se prosterneze in fata imaginilor, sa le sarute, sa aprinda lumanari in fata sfantului favorit. Zile le de postside sarbatoare, atat de numeroase in calendarul ortodox, sunt cu rigurozitate respectate. Cu bani se poate rascumpara pacatul, comuniuneasff sentinta de divort. Lata pentru acest ultim caz, un exemplu printre atatea altele. 0 doamna traia fericita cu sotul ei, ruO au intrat in tara, iar ea visa un viitor mai stralucit. A cerutsia obtinut divortul, din motive de sanatate. La numai cateva saptamani s-a recasatorit, tot din motive de sanatate, cu un ofiter din armata de ocupatie, pe care 1-a parasit, cand regimentul acestuia a parasit tara [...] VII. Nobilimea. Nobilimea sau boierii se impart in trei clase in principate. Prima clasa cuprinde: banii, vornicii, logofetii, vistiernicii, postelnicii §i agii. Cea de-a doua cluceriisipaharnicii, iar ultima serdariisi pitarii. Titlul cel mai malt este 42 Varsovie. 43 Jassy. 517 www.dacoromanica.ro cel de ban. Banul Gheorghe Filipescu44, boierul cel mai maiestuos, ospitalier §i popular din intreaga Tara Romaneasca a primit in plus de la sultan titlul de ba§- boier, adica primul nobil. Am auzit deseori, dar Para a avea o confirmare oficiala, ca doctorii in medicind ar avea rangul de cluceri, e§alonul cel mai mare din clasa a doua care ar corespunde comandantului in armata. Clucerul, la vechile curti domne§te, era cel care avea grija de codurile de legi. Paharnicul, care vine imediat dupa cel de clucer in ierarhia actuala, era cel care la dineuri se gasea in spatele printului si -i turna bautura. Boierii din prima clasa considers titlurile for asernanatoare cu cele de conte §i baron din Germania. Multe familii sunt de origine veche. Unii se numesc Paleologi §i sustin ca se trag din ultimul Imparat bizantin, Constantin45 [...] VIII. Caracter yi moravuri. Cand cercetam caracterul §i moravurile acestui popor este indispensabil sa despartim stapanul de taran, locuitorul de la munte de cel de la campie. Este nevoie sa facem distinctia intre Muntenia §i Oltenia. Boierul roman, grabit sa intre in randurile nobilimii europene, s-a adaptat repede la nevoile unei civilizatii avansate. Stie sa disimuleze admirabil §i foarte abil lacunele unei educatii incomplete. Singura sa preocupare serioasa este cea de a invata limbile europene, pentru care are aptitudini deosebite, se informeaza despre obiceiurile lumii civilizate, astfel incat atunci cand intri Intr -un salon romanesc, nu crezi ca to afli la o distanta de 600 de leghe de Paris. Boierii iubesc fastul §i opulenta, au un personal numeros, echipaje magnifice, i§i etaleaza luxul, dar ignora toate resursele §i tot confortul. Se ocupa rar de afaceri, a caror gestiune o lass intendentilor §i, de multe ori, in palaturile for extravagante le lipsesc lucruri vitale. Foarte ospitalieri, din ostentatie, curiozitate sau lipsa de activitate, ii primesc pe straini cu noblete §i demnitate. Se trezesc la orele §apte, iau cafeaua cu lapte se duc la afaceri sau in vizite, cineaza la orele unu, dorm apoi trei sau patru ore §i apoi se duc la plimbare sau in vizite. Cineaza la orele 9-10 §i apoi joaca carti o buns parte din noapte. Romanul se abandoneaza bucuros ca §i fratele sau italianul, lenei. Petrece ore intregi pe divan, fumeaza ciubuc sau numara matanii, un §ir de matanii pe care orientalii de toate religiile le tin in maini. Trateaza in acela§i fel afacerile §i subiectele serioase. Starea sa de nehotarare este continua, niciodata opinia de astazi p. 161nu este cea de ieri. Nu se poate conta pe promisiunile sale. // Energia de caracter, care face sa rimed marile pasiuni, marile nelegiuiri sau declan§eaza actiuni eroice, ii lipse§te cu desavar§ire. Nimeni nu are vorba mai seducatoare, puterea de a se zugravi in lumina virtutii, nimeni nu este de un liberalism mai desa.var§it, de un patriotism arzator, ceea ce nu-1 impiedica de a spune strainilor sa Ingenuncheze in fata viciilor triumfatoare, de a-i oprima pe tarani §i de a saruta cu ardoare mana care nu poate fi taiata, urmand intru toate preceptele domnilor fanarioti, stapanii lor. Toaletele, jocurile §i trasurile, mai mult decat caii §i istoria marilor averi, sunt de obicei subiectele de discutie predilecte ale boierilor, in a caror conversatie se strecoara de multe ori cuvinte triviale, netinand cont de prezenta doamnelor. 44 Gheorghe Filipescu (1785 1855), mare ban. candidat la domnie si caimacam at Trtrii Rontruie,ti. 4' Constantin at XI-lea Paleologul (1449-1453), imparat biLantin. 518 www.dacoromanica.ro Poporul §i locuitorul campiei este de obicei lini§tit, bland, indolent. Aceasta se datoreazd unei influente cunoscutd deja tuturor autorilor romani, influenta care se face simtita asupra tuturor animalelor din tarssichiar asupra strainilor, dupd un sejur prelungit. Md refer la influenta climei, care prin temperaturile extreme, prin lipsa de savoare a alimentelor §i prin imensa cantitate de vapori mirositori care se gasqte in aer, emanate de mlWinile rdurilor, se rdsfrange asupra economieit Acestei influente a climatului asupra caracteruluisifizicului, influents de care nu scapd nici strainii, ii poate fi atribuit acest proverb, reproducere a fabulei Lotusului african: Dombovila, ape dulce Cine bea nu se mai duce! [...] Dar nu este singura cauza. Se adauga starea de opresiune, de aservire in care se afla populatiile. Taranii zdrobiti de taxe si impozite traiesc intr-o stare de prostratie, in care nu exists nici macar ideea unei vieti mai bune. Obi§nuiti cu loviturile si cu un tratament inuman, ei se inclind cu respect in fata mainii care ii love§te, chiar dacd este cea a unui mic boier sau a unui functionar minor. Muzica acestor popoare, melancolicd, lentd, care contine numai tonuri minore exprima foarte bine starea for de suferintd si resemnare". Prin aceasta stare de injosire este explicatd de anumiti autori, printre altii de catre Sacy47, originea numelui lor. Ei cred ca grecii, care au vorbit primii despre ei, au desemnat sub numele de vlah, lenea, disprettil. Altii derive numele tarii din Vattis aqua, Vallaquie, raft a aduce in sprijinul for nici un argument din scriitorii latini, facand aluzie mai ales la marele numar de apesi mlastini. Locuitorii de la munte au mai multd energie, ei resimt mai putin influentele dezastruoase ale climei, ei nu stau pe pamanturile boierilor. Sunt proprietarii pamanturilor pe care le insamanteazd, a bordeielor in care stau. Se gase§te pe figura for o expresie de forts §i fericire, iar in satele for un aer sandtos §i de frumusete, necunoscut in tinuturile de jos. Taranii romani au o frumoasd. infatipre. Sunt viguro§i, au ochii negrii, fruntea inaltd, au fata rasa cu exceptia buzei superioare unde este mustata. Au trasaturi regulate. Parul negru sau castaniu coboard in bucle pe umeri. Un mic numar dintre ei sunt adui de spate, din cauza oboselii sau a varstei inaintate. Tarancile sunt in general frumoase, figura for este dulce §i agreabild, mai putin melancolicd deck cea a bdrbatilor. Pielea for este albs, talia supld, ceea ce se explicd prin obiceiul de a purta greutatile pe cap. Verile nu poarta incaltdminte si astfel be poate fi admirata delicatetea picioarelor. Sub raportul frumusetii fizice casia celei morale, taranii de la munte se deosebescde cei de la campie [...] IX. Imbreicamintea. Batranii boieri mai poarta vechiul costum, adica haine turce§ti fard turban, care este inlocuit cu calpacul din bland de astrahan §i care are forma unei pere wzate invers. Acest acoperamant prin volum sigreutate, favorizeazd congestiile, apoplexiile §i are o mare influents asupra oaselor. El este 46 Autorul probabil nu cunostea dansurile populare rontanesti, pline de %W1. 47 Silvestre de Sac) (1758 1838), linevist si orientalist franeez. 519 www.dacoromanica.ro cauza marii greutati a peretilor craniilor pe care am remarcat-o Ia capetele foarte bine conservate in catacombele manastirilor. Ceilalti boierisiaproape intregul tineret au adoptat moda europeana §i consacra toaletei zilnice mult timp §i multi bani. Costumul national purtat de clasa de mijloc este compus din ilic, jacheta fara !name', inchis pana Ia gat, anteriu, robs de matase cu maneci, incrucipta in fata, incinsa cu o centurasilasata sa cada pana Ia calcaie. Anteriul este despicat pe lateral pana la gambe. Pe deasupra se poarta caftanul, o tunica lunga cu maneci largi, cu falduri §i guler drept. Pe dedesubtul anteriului sunt pantalonii §i pe cap au o apca. Cravata nu face parte din acest costum. In timpul sezonului rece fiecare se acopera cu bland sau piele imblanita. Toti dorm in anteriu, iar in timpul iernii se acopera cu blanuri. Costumul taranilor este cel purtat de daci§ireprezentat pe Columna lui Traian de la Roma. Iarna poarta pe cap o caciula din piele de oaie, alba la munteni, neagra la moldoveni. Vara este inlocuita de o paldrie cu boruri largi. Poarta un pantalon Iarg, nadragi, legati cu o centura din piele sau land, care se opresc deasupra genunchiuluisiapoi sunt foarte stramti pand la calcaie. Pieptulsiumerii le acopera cu o tunica numita zeghe, din panza alba cu maneci. Iarna pe deasupra poarta gheba, palton din panza albs sau maro acoperit cu numeroase motive. Pe timp geros poarta pe deasupra ghebei, cojocul, haina cu maneci din piele de oaie, cu blana a§ezata in afara. In picioare au sandale, opinci din piele de capra sau vita, sarata §i uscata la soare, fixata in jurul picioarelor de ni§te fa§ii de piele, pe deasupra ciorapilor de land numiti cioareci. lama, cei mai avuti inlocuiesc opincile cu ghete. Femeile romance erau imbricate altadata in haine orientale. Acum se imbraca europene§te. Cele care nu poarta palarii poarta un fel de turban; adica au un fular de land sau matase pe care it inrawara pe cap, iar apoi i§i lass libere cateva §uvite. Fesul ro§u sau alb este purtat aproape numai de evrei, care it impodobesc cu o p. 165 diadems din piese mici de aur. II Iarna femeile bogate se infa§oard in bland. Cele de rang inferior poarta o scurteica, o tunica scurta §i imblanita. In interior, doamnele §i domni§oarele poarta iarna, fermen, un fel de cazaca de land sau de catifea, care le scoate in evidenta talia, ce acopera §oldurile §i marginita de bland, de cele mai multe on alba. Costumul tarancilor este foarte frumos. Se compune dintr-o cama§a lunga ornata cu multe broderii pe umerisi pe parti. Forma juponului, care este intotdeauna scurtsistrans pe talie variala pe regiuni. Uneori el este reprezentat de doua §orturi, unul in fatasiunul in spate, care nu se ating. Cateodata el inconjoard complet corpul, alteori numai trei patrimi hind deschis intr-o parte, aceasta este modelul cel mai gratios. In toate cazurile este mai mic decat camap, din care se vdd marginile inferioare cu broderii §i care este din land alba sau in culori stralucitoaresicu desene variate. Vara nu au alt costum in timpul zilei. Atunci cand nu este prea cald poarta o tunica alba [...] Iarna poarta scurteica §i cojocul. Capul for este acoperit de un batic fixat de cozi; fetele lass cozile sa be cada pe umeri. In zilele de sarbatoare poarta flori multe in par §i coliere racute din 520 www.dacoromanica.ro monede mici. Un batic le protejeaza capul iarna. Vara merg desculte, iar in anotimpul ploios sau iarna poarta opinci sau ghete. Tarancile cos hainele lor $i ale sotilor lor. Mai mult, ele torc matasea, brodeaza cama$ile, baticurilesifac covoare frumoase pentru interiorul caselor. Sunt muncitoaresipline de energie, mai mutt decat barbatii. Aceasta remarca se poate aplica femeilor din toate clasele societatii. X Alimente. Boierii mananca mult, dar sunt in generalinsensibilila delicatesele meselor noastre, in fata bucatelor rafinate [...] Nu fac diferenta intre ceea ce noi consideram o trufanda $i un fel obi$nuit de mancare. Daca aforismul lui Brillat-Savarin48, animalele se hranesc, omul mananca, este o realitate, atunci romanii se afla la inceputul civilizatiei. Noi ne orientam apetitul spre alcaline, natura regimului lor, foarte animalic ii face sa prefere acizii. De multe on iii incep mesele cu o ciorba de orez udat cu otet sau lamaie, act prevazator care supline$te nevoia de suc gastric, ce are sarcina sa dezintegreze o mare masa de came. Supa cu lamaie inlocuie$te pastila de Arcet. Ei cunosc aproape toate felurile noastre de came $i de legume. Sarmaua, preparat turcesc, care consta intr-un gogoloi de orezsicame de oaie invelita in foi de vita de vie, apare foarte des pe mesele lor, ca $i caviarul sarat sau proaspat $i iaurtul, lactat u$orsiputin acru, de care turcii sunt foarte incantati $i vor sa-I manance impreuna cu apele dulci ale Europei din vecinatatea Constantinopolului. Ei folosesc o leguma foarte intalnita in Orient, aproape necunoscuta de noi, adica bamele sau coarnele grece$ti, care in Tara Romaneasca se nume$te ca $i in Egipt, bama. Hreanul salbatic stropit cu otet $i castravetii taiati se gasesc des pe mesele lor sub forma de salate. Pans de curand fiecare boier i$i facea painea in casa. Cea de la brutarie era acra $i de o calitate inferioara. Obiceiul de a cumpara paine exists numai in Bucure$ti. Painea care se cumpara in acest ora$ este destul de buns, pentru ca folose$te granele dupa o metoda germana. Fructele sunt mancate dupa coacerea lor $i se consuma mai ales o cantitate mare de pepeni galbenisiverzi. Taranii sunt foarte sobri. Felul lor principal, care inlocuie$te painea, este mamaliga fiarta., folosind malai ce se presara in apa impreuna cu sarea [...] In afard de mamaliga, taranul are linte, fasole. In zi de sarbatoare adauga o bucata de pastrama, came de bou sau de bivol sarata $i uscata la soare. In casele boierilor se prepara mamaliga cu lapte $i zahar. Poporul simplu mananca de multe on porumb fiert. XI. Bauturile. Apa este bautura cea mai intalnita la orientali [...] Se poate scrie o carte voluminoasa despre credintele orientalilor legate de apa ca mijloc de mentinere a igienei, despre patologiasiputerile terapeutice ale apei. In Orient, turcii, armeniisigrecii au numeroase izvoare miraculoase, in Bulgaria aproape toate torentele au un sfant la originile lor, iar taranii romani, in ciuda lenei lor, muncesc mai multe zile pe an pentru a sapa puturisi a-siIntretine fantanile. Ei acorda apelor puteri tamaduitoare. Am vazut in Oltenia un izvor numit antiholeric. 48 Anthelme Brillat-Savarin (1755-1826). gastronom francez. www.dacoromanica.ro 521 El a tamaduit de holera pe toti taranii care au baut multa apa, in timp ce altii, care nu au baut au pierit, mi-a spus doctorul de W [...] Fiecare casa boiereasca din Bucuresti are propriul sacagiu49, care este insarcinat sa aduca zilnic apa proaspata (intr-un butoias tras de un cal), din Dambovita, din izvorul de la Filaret50, din cel de la Herastrau51, care se afia la cativa kilometri, apoi apa se filtreaza prin niste pietre speciale aduse din Rusciuc52, orasul din fata Giurgiului. Boierii romani beau apa nu numai la mese, ci $i in anumite momente din timpul zilei. Am cunoscut cativa care iii sculau servitorii noaptea pentru a le aduce pipasiapa. In toate aceste cazuri se bea lichidul impreuna cu dulceata, care joaca un rol important in aceste regiuni [...] A face dulceata" este un obicei care nu este lasat niciodata pe mana servitorilor. Chiar doamna tarii nu se dal inapoi de a face dulceturi si in anumite ocazii le trimite sotiilor de consul. Modul de a oferi dulceata celui care to viziteaza marturiseste despre pretuirea de care se bucura. Se face dulceata din florisifructe coapte. A lua dulceata inseamna sa inghiti o linguritasiapoi sa bei apa proaspata. Este o racoritoare pe care o prefer serbeturilor din Constantinopol sau bauturilor reci din Neapole. Toti strainii sunt de acord ca este mai buns decat limonada, oranjada, berea sau alte lichide care astampard setea. Romanul aflat in calatorie nu se dezlipeste de borcanul de dulceata, saculetul cu tutun sau pielea imblanita. Din punct de vedere medical, uzul dulcetei este foarte interesant. In toate diminetile, boierul sau negustorul ia una, doua sau trei lingurite, alaturi de pahare cu apa proaspata, pana cand au scaune. Daca nu are efectul imediat, atunci nu iese din casasiia medicamente. Acest obicei este atat de mutt inradacinat incatsilimba o marturiseste. Am ievit afara semnifica am avut un scaun, dar si am iesit din casa [...] Folosirea dulcetei este importanta si sub raport terapeutic. Se pregateste dulceata cu miere in loc de zahar pentru a fi un Iaxativ; cu petale de trandafiri pentru febra intermitenta; cu coarne pentru a fi astringenta; o indulcesc cu flori de violete; iar pentru a fi racoritoare cu zmeura etc. Aceste diverse sortimente, inghitite lingurita, de lingurita, cu apa proaspata de cei foarte bolnavi, sunt apreciate si pot spune ea nu am vazut la acestia respingerea provocata de celelalte infuzii pe care le cunoastem. Ingerarea acestora din urma nu numai instaleaza treptat dezgustul, dar de multe on obosesc stomacul, in timp ce apa proaspata nu poate face nimic rau [...] In convalescents se da, pentru a reface stomacul, dulceata de gutui, de cedru, iar pentru a starni apetitul cea preparata cu radacina de hrean salbatic. Dulceata romaneasca nu seamana cu halvaua, un fel dulce turcesc cu miere, care are o mare reputatie in intreg Orientul, unde este cunoscut sub numele de rahat. Acestea sunt solide, moisiumplu gura, in timp ce primele 49 Sakagiou. 5° Filareie. 51 Kerestreo. 5' Actual Ruse in Bul2aria. 53 Doultcheatsa. 522 www.dacoromanica.ro consistente ca inghetatele noastre, se inghit mai repede, ceea ce le permite bolnavilor de a le lua de mai multe ori, fara efort [...] Rolul pe care multe popoare it atribuie aerului este luat, in aceste tinuturi, de catre apa. Daca italienii au aer rclu, romanii au apa rea, care ii corespunde. Noi le recomandam bolnavilor sa schimbe aerul, ei le spun sä schimbe apa. Cura de apa are in Orient o vechime antics. Podgoriile din Tara Romaneasca pot da excelente vinuri. Cel de Dragasanim provine din cei mai buni butuci din Ungaria si se aseamand Tokay-ului55 sec; cel de Buzau se aseamand cu Malaga'. Din nefericire nu exists pivnite bune in tara. Mai mutt obiceiul de a consuma zilnic dintr-un butoi de 600-1 200 de litri, face ca acesta sä se acreasca repede, astfel vinurile sunt proaste. Vinurile rosii sunt mai rare deck cele albe si mai putin cerute, pentru ca au reputatia de a constipa, de a irita hemoroizii, boala atat de frecventa in Orient [...] Pelinul, vin row in care a fost macerat absint, este singurul lichior pe care boierii it beau uneori si acesta numai pentru febra intermitenta. Taranii nu beau deck apa la mese. In zilele de sarbatoare se veselesc cu vin si mai ales cu rachiu, tuica de prune, de struguri sau de cereale. Vinul si tuica costa in jur de 35-55 centime litrul. XII. Locuimele. In orase casele se gasesc in mijlocul unei Curti mari. Ele au un parter, care serveste drept birourisiun etaj la care se ajunge pe o scars ce se terming cu o terasa acoperita, unde se and un divan. Aici iii petrec o buns parte a timpului vara. Aceasta terasa numita pridvor57 inlocuieste balcoanele cu grilaje din Malta si 54 Dragaschan, ora, jud. Valcea. 55 Vin din regiunea Tokaj-lleayalja. Ungaria. 6Vin spaniol din regiunea en acela,i nume. 57 Pridvort. 58 Unfelde ferestre joase. sv Holmare de primire in arhitectura orientala. 6° Probabil perdele. 61 Masa patrata acoperita cu coN,oare sub care se a.5c/a un vas cu mangal pentru incalzire. 523 www.dacoromanica.ro Sobele sunt din caramizi. Se ard de mai multe on pe zi lemne; fumul inainte de a ie§i circula prin co§uri, facute din caramizi, care se and deasupra vetrei, in numar de doua, patru sau §ase, i§i lass toata caldura §i iese afard racit. Acest sistem incalze§te foarte bine [...] In cea mai mare parte a ora§elor orientale casele sunt din lemn, iar acoperi§ul cu tigla. In Tara Romaneasca este rovers. Zidurile sunt in caramizi, iar restul de lemn cu exceptia catorva palate, care sunt acoperite de tabla sau tier alb. Locuintele micilor boieri, ale grecilor, armenilor, evreilor sunt toate construite in acela§i fel, au un etaj datorita frecventei cutremurelor. Case le taranilor sunt de cloud feluri: la suprafata §i ingropate in pamant. Ultimele se numesc bordeie. La campie, cele de suprafata sunt facute dintr-o impletitura de lemne ale carei goluri sunt umplute cu pamant argilos. Acoperi§ul de paie §i sustinut de taru§e se intinde pand deasupra intrarii §i formeaza un fel de pridvor. Interiorul se compune din doua camere: bucataria, iar cea de-a doua are un divan din scanduri in loc de pat, peste care este a§ternut un covor. Aceasta este incalzita foarte bine iarna intr- un mod economic: fumul din bucatarie se tidied vara printr-un sistem vertical, dar cand vine frigul inainte de a ie§i, fumul circula intr-o sobs de argila construita in aceasta camera. Taranul de la campie, de pe malul Dundrii nu are lemne, ei ard bulgari de pamant pietrificat de unde animalele for au statiarna. Aceasta combinatie este compusa in special din baliga de vacs. La munte locuintele tradeaza bel§ugul §i sanatatea locuitorilor. Case le sunt construite din bu§teni taiati egali, iar golurile sunt umplute cu mortar. Zidurile sunt varuite, iar acoperi§urile sunt facute din bucatele lungi de lemn, ce au o culoare frumoasa de ardezie datorata ie§irii necontenite a fumului prin aceste fisuri, dupd trecerea lui prin fumoar, mica piesa unde se afla suspendate jamboane, limbi de bivoli, loc care se afla in fiecare gospodarie deasupra cuptorului de la bucatarie. Se gasesc de-a lungul Dunarii sate, chiar mici ora§e, cum este Islaz62, fata in fata cu Nicopole, in care locuitorii, adevarati trogloditi63, locuiesc sub pamant, unde gasesc adapost impotriva temperaturilor extreme. Un fel de vestibul inclinat §i acoperit se afla Ia intrarea acestor locuinte subterane. Aici se and o banca lunga ce folose§te de pridvor. Foarte rar, ferestre mici lumineaza interiorul, care de obicei prime§te lumina de la u§d [...] Lipsa lemnului de constructie este principala cauza a construirii acestor adaposturi subterane numite bordeie, unde am observat vara, a§a cum am scris in aka' lucrare, cateva cazuri de Hava vurucu, board descrisa de Brayer64, sub numele pe care ea it are Ia Constantinopol, caracterizata printr-o diaree severs, urmata dupd cateva zile de deces sau de o lunga convalescents. Boierii romani nu agreeaza sa locuiasca Ia campie. Ei nu i§i viziteaza aproape deloc pamanturile. Sunt diferiti de cei din Moldova, care locuiesc la tara [...] In locuintele romane§ti se adapostesc multe insecte parazite. Lipsa de igiena a unui numeros personal, neglijenta taranilor §i marile calduri favorizeaza dezvoltarea 62Islas corn.. jud. leleorman. 63 Trogloditi, cu sensul de oameni care traiesc in condi(ii primitive. Aici se refers la bordeie. 64 A. Bra> er (1775 18481, medic francez. care a studiat bolilc din Orient. 524 www.dacoromanica.ro acestora. Pentru ate sustrage atentiei for trebuie, daca calatore§ti, // sa dormi in trasura, P. 169 cat de des poti sau sa dormi sub un cearceaf taiat in forma de sac [...] Principalele ora§e ale Tarii Romanesti sunt: Bucure§ti, capitala principatului, Craiova, capitala Olteniei, Giurgiu, port la Dunare, cel mai aproape de Bucure§ti; Braila, portul fluvial cel mai important; Pite§ti, Ploie§ti, Buzau, Ramnic, Targu-Jiu, Targovi§te, unde spre marea mea surpriza am vazut mormantul unui vechi ministru al Frantei, mort la inceputul secolului trecut. Aproape toate sunt pavate, au o intindere mare, iar largimea pietelor §i cea a ulitelor permite aerului §i luminii sa patrunda. Bucure§ti se afla la 77 de metri deasupra marii, nu era acum patru secole decat un mic sat ce apartinea lui Bucur, dupa care a fost §i numit. Cei mai multi dintre romani spun ca la origine numele semnifica bucurie, iar ora§ul se nume§te al bucuriei. Dupd Campulung, Curtea de Arge§65 §i Targovi§te, vechi capitale, Bucure§tiul a devenit capitala dupa domnia lui Constantin Brancoveanu66, in 169867. Acest ora§ este traversat de la vest la est de Dambovita, care in 1844, a avut fantezia sa inunde orgul. Un inginer francez, domnul Marsillon68 a adus-o in matca sa §i a adus ma§ini cu aburi pentru a filtra apa §i a o raspandi in ora§ [...] Bucure§tiul are o populatie de 85 000 locuitori in majoritate romani, greci, armeni, evrei §i tigani. Suprafata sa o egaleaza pe cea a Parisului, dar este adevarat ca include §i campuri de grau §i porumb §i se afla pe intinderea sa §i case de ora§ §i case de tars. Se divide in cinci cartiere §i 86 de parohii, numite mahalale, ce poarta fiecare numele bisericii. Centrul este ocupat de cartierul negustoresc, Lipscani69, un fel de bazar unde se vand marfurile sosite de la targul din Leipzig. Din centru pornesc patru strazi principale spre cele patru puncte cardinale. In afara de acestea, nu se afla decat curti mari §i gradini de plopi, nuci, cire§i §i mai ales salcami, unde casele spatioase, colorate §i acoperite de o multime de ornamente din fier alb dau acestei capitale o fizionomie specials. Ulitele largi erau altadata pavate in stil rusesc. Bu§teni mari, mai mult sau mai putin egali erau amplasati unul langa altul, pieile §i murdaria se adunau dedesubt §i mirosurile pestilentiale se raspandeau pretutindeni. De multe on ace§ti bu§teni, find prost asamblati, trasurile mergand pe o latura o ridicau pe cealalta, ce cadea apoi in noroi strivind calatorii. Alteori erau a§ezati la distante mari unii de altii,iar calatorii se afundau in noroi pana la mijloc. Gratie administratiei domnitorului Grigore Ghica70, adica de treizeci de ani, aceasta stare de lucruri nesanatoasa §i periculoasa a disparut. Ulitele poarta in continuare numele de pod, dar sunt pavate in principalele cartiere. Ora§ul est.; luminat de o suta de becuri cu ulei§i de 700-800 felinare, unde ardeau mereu ltr.nanari. 700 de gardieni cu bastoane pazesc lini§tea ora§ului pe timpul noptii [...] 65Kourte-d'Argiche, municipiu jud. Arges. 66 Constantin Brancoveanu, domn at Tarii Romanesti (1688-1714). 67 Eroare. Prima atestare documentary a orasului este din 20 septembrie 1459. din timpul domnici lui V ladI epes. 68 Jean Marsillon, inginer hidrauluic. 69Leipsikanie, cartier comercial at Bucurestiului. 7° Grigore Ghica, domn al Tarii Romanesti (1822 1828). 525 www.dacoromanica.ro Doud foisoare de foc au aceeasi destinatie ca siturnurile Galata.'si Seraskier72 din Constantinopol. Oamenii pazesc zi si noapte, gata sa dea alarma Ia primul indiciu de incendiu, care uneori, in ciuda distantei dintre case, produce pagube insemnate, precum cel din 1847, in care, sub ochii mei, au ars aproape 2 000 de case. Dimineata, in fiecare cartier, un om se informeaza despre sanatatea locuitorilor strigand: Sunteti scinatf*? Putine capitale din Europa au atatea echipaje de trasura ca Bucurestiul, unde luxul acestora nu este intrecut deck de cel al toaletelor si de lipsa de igiena. Este un oras plin de praf si noroi situat pe un sol jos si mlastinos [...] Cunosc mai multi boieri care au nu mai putin de 20 de cai, proprietati la portile orasului, servitori numerosi, care nu au ce face, si care nu se gandesc sa foloseasca ca ingrasamant paiele si gunoiul din grajduri sau cel putin sa-1 ducA in afara gospodariilor. Obiceiul de a ingropa mortii in jurul bisericilor, in gropi nu foarte adanci, face ca in timpul verii sä fie raspandite miasme periculoase. In fine, descompunerea gunoaielor de orice fel, abandonate pe strazi si mirosurile degajate de mlastinile din interiorul sau, fac din Bucuresti unul dintre cele mai insalubre si nesanatoase orase din lume. Capitala Tarii Romanesti, in afara catorva biserici ortodoxe are, ca si Craiova si Targoviste, o biserica catolica, cateva protestante, evreiesti si armene, 30 de hanuri sau caravanseraiuri, un teatru italian, trei bai turcesti si cateva spitale, asupra carora vom reveni mai tarziu. Ruinele palatului lui Mihai Viteazul si Tumul Coltei, ridicat de soldatii lui Carol al XII-lea regele Suediei sunt cateva monumente care merits atentie. // p. 175 XIII.Scopitii. Inainte de a parasi capitala Tarii Romfinesti, acest labirint cu limite nedefinite, cu strazi fard nume, cu mahalale misterioase, care are in interior obiceiuri orientale siin exterior occidentale, sa al-A.0m cateva lucruri despre populatia sa. Autorul Senilor din Sankt Petersburg73, scriind despre biserica rusa spunea ca este asemanatoare unui cadavru aflat in putrefactie, ce dd nastere Ia milioane de fiinte imunde, nand aluzie la numeroasele secte schismatice ce impart Imperiul rus, dintre care cea mai curioasa este cea a scopitilor. Acestia sunt origenisti" moderni, care se mutileaza intrand in sects. In ciuda acestei conditii dure si rusinoase 71 Cartier al lstanbulului, in partea sa europeana 72 Turn din Istanbul din regiunca Marmara. 73 Joseph-Marie conte de Maistre (1753 1821), diplomat, scriitor sifilosof din Savoia, ambasador al Regatului Sardiniei in Rusia (1803-1817). 74 Adepti ai lui Origene. teolog cre,tin din secolele IIIII d.1 1r. Se castrau pentru a do% edi puterca crediruci. 526 www.dacoromanica.ro gaseasca cat mai multi adepti si nu sunt niciodata descurajati, chiar dac5 cei care au primit bani pentru a intra in sects pleaca cu ei. Mai multe cazuri de hemoragii mortale au fost provocate de castrarea facuta de scopiti, iar guvernul a interzis prozelitismul sectei. Astfel mi-a fost interzis sa particip Ia astfel de operatii, care se fac acum in cel mai mare mister. lath' totusi ce informatii am putut saobtin despre aceasta operatie: neofitul este introdus in camera, acolo i se pune pe scrot o cataplasma calda din baliga de vacs, apoi se invarte rapid de mai multe on in strigatele isterice ale unui preot: dei afarci pe cel care to urmare,yte, pand and cade extenuatsiametit de aceste manevre. Se ridica apoi cataplasma, scrotul atarna, este legat si se tale apoi cu foarfece deasupra legaturii. Numerosii scopiti pe care i-am vizitat nu aveau nici scrot, nici testicule. Apoi li se aplica un unguent despre care nu stiu nimic. Care este procedeul folosit pentru femei? Nu stiu [...] XIV. Medicina. Exists in Bucuresti o comisie medicaid, numita doftoriceasca, insarcinata sa cerceteze diplomele doctorilor noi-veniti si nimeni nu poate exercita medicina dacd nu are un certificat eliberat de aceasta. Pentru a-I obtine trebuie sa sustii o probd clinics. Membrii acestei comisii dup5 ce mi-au verificat serios diploma, m-au condus la patul a doi bolnavi de la spitalul Coltea, unul avea reumatism, al doilea o pneumonia pe partea dreapta, pe care mi-a fost usor s-o descopar, fard a adresa intrebari bolnavului, ceea ce a facut onoare Scolii de la Paris. In aceeasi zi am primit avizul favorabil, un lucru nemaivazut pentru ca acesti domni elibereaza abia peste case luni un astfel de certificat [...] In Tara Romfineasca se puteau numara,sla sfarsitul anului 1847, 45 doctori in medicind 11 profesori si 20 de chirurgi [...] In Bucuresti existau atunci numai doi medici homeopati; la Craiova am intalnit un doctor ce isi trata bolnaviisihomeopat sialopat. Medicina hidroterapeutica nu este in yoga decat de putind vreme. In aceste regiuni se obisnuieste a se practica medicina cu ajutorul bisturiului si al potiunilor, fard un tratament bine definitsio died. Puterea 11 regimului alimentar P. 176 este necunoscuta sau uitata. Se trateaza simptomele si nu boala; la aparitia unui nou simptom se mai cheama un confrate pentru a elibera o noua reteta, astfel ca pentru o maladie grava se iau pand Ia opt medicamente. Medicii sunt in majoritate greci sau austrieci, elevi ai universitatilor germane. Bilasiconstipatia sunt privite drept cele mai grave boli ale sanatatii boierilor. Ele sunt cosmarul bolnavilor. Apele laxative triumfa pe trata linia [...] Vizita este platita cu un icosarsi consultatia cu un ducat. Medicul nu merge decat cu trasura, este dezonorat daca merge pe jos. Are doi cai pentru vizitele de dimineatasidoi pentru cele de seara. Chirurgii nu au prestigiu in aceste tinuturi. Sunt priviti ca inferiori medicilor, astfel incat an- fost sfatuit sa.-mi ascund instrumentele chirurgicale in fundul bagajului$iO. nu le arat decat mai tarziu. Foarte rar se fac operatii, boierii au pentru ele o mare repulsie, iar bolnavii din spitale au dreptul sä le refuze, chiar si pe cele mai usoare. Am gasit la Craiova un zidar de origine albaneza, care opera cataracta prin apasare cu o tija metalica [...] reusea destul de multe interventii, pentru care era plait cu un ducat pentru fiecare. Cat despre fracturi, luxatii, 527 www.dacoromanica.ro entorse, erau treaba preotilor sau a felcerilor. Bdrbierii erau cei care se ocupau de luarea sangelui. Le faceau cu ajutorul briciului, o f4ie de land le servea drept garou, iar apoi rana era legatd cu o bucata de bumbac inmuiatd in uleisilegatd cu o batista. Aveau lipitori$iventuze fa'cute din coarne de bou [...] Comisia medicaid cerceta §i diplomele farmacitilor, care puteau sa vanda medicamentele dupa pretul §i greutdtile vieneze. In Bucuresti erau in jur de 20 de farmaci§tisinu am vdzut mai multi in restultarii. XV. Serviciul sanitar. In fiecare principat, in fruntea serviciului sanitar se afld un proto-medic. Medicii care sunt pldtiti de guvern stint: cei din orate, din judetesicei din carantine. Medicii orawlor. In fiecare cartier al Bucure§tiului exists un medic, care trebuie sa dea zilnic consultatii gratuite timp de cloud ore, sa vaccineze copiii sdracilorsi sacontroleze produsele din plata o data pe saptamand. La fiecare cincisprezece zile cei cinci medici, care compun comisia medicaid, se intalnesc sub preFdintia unuia dintre ei, pe rand §i fac un raport asupra bolilor existentesia remediilor igienice ce trebuiesc luate. Comisia inspecteaza de cloud on pe an farmaciilesio data pe kind, pe neanuntate, spitalele. Bucuresti are doi chirurgi, unul care opereazd$ialtul care se ocupd de nateri, un dentist §i un veterinar care inspecteaza abatoarele. Ora§ele Craiova$iBraila au, de asemenea, ate un medic pldtit de oral. Medicii din judete. Ei sunt in nutria'. de 17, in fiecare capitald de judet. Misiunea for este de a se ocupa de epidemii, de medicina legaldside a vaccina gratuit copii de tdrani [...] Elogiul medicului de judet nu este fondat, cel putin in ceea ce privqte Tara Romaneascd. Fiecare judet are cel putin 400 de sate §i o suprafatd medie de 225 de leghe pdtrate. Judetul Mehedinti are un diametru de 45 de leghe, iar Braila cel mai mic 30 de leghe latime. Este deci imposibil ca taranii sa primeascd, atunci cand sunt bolnavi, ingrijiri medicale. Cand este bolnav tdranul nu are decat apasirugdciunile preotilor, adicd apa de Coran a musulmanilor. Medicii de judet trebuie sa strdbatd in fiecare an toate satele sau cel putin o jumatate dintre ele, pentru a vaccina. Un barbiersiun jandarm it insotesc in aceasta activitate. WA' procedeul care este folosit in intreaga tars. Se fac pe brat, trei sau patru incizii de 8-10 milimetri lungime, se pune apoi in fiecare incizie vaccinul cu ajutorul unui instrument de os, care are varful in forma de lance §i este incdrcat cu virus. Se invartqte acesta de mai multe on in fiecare rand cu scopul de a obtine inflamatii oribile, erizipele intinse spre marea satisfactie a medicului, care 4i mdsoard reu0a dupa aceste inflamatii [...] Taranii au mare repulsie pentru aceste vaccindri. Cand sunt anuntati de sosirea medicului se ascund in paduri, in grajduri sau pldtesc jandarmului o mica monedd pentrua-iscdpa. De cele mai multe on vaccinarea nici nu are loc. Medicul nu apare in sat, ceea ce nu-I impiedicd sa trimita rapoarte protomedicului despre starea vaccindri, rapoarte certificate de primarul satului. Alteori vaccinul nu prinde sinu se face o revaccinare. Astfel vedem persoane care credeau ca sunt vaccinate antivariolic, dar care au facut boala. In satul Islaz, in 1846, 15 locuitori care erau p. 177 vaccinati // au murit de aceasta boald. Iatd tabloul official at vaccindrilor, care mi-a fost comunicat de protomedic: 528 www.dacoromanica.ro Persoane Persoane An Bucumti Districte vaccinate vaccinate 1 1840 1811 29 787 1841 1514 24 921 1842 1279 16 819 1843 1139 21 773 Este foarte uwr ca acest sistem sA fie imbunAtAtit. Pentru aceasta trebuie ca barbierul sA preceada medicul cu 6-7 zile §i sä vaccineze in sate. Apoi sä vine medicul, care sä examineze persoanele vaccinate, sd le revaccineze, acolo unde este cazul. Inutil se spunem ca ar fi necesar se se introduce un sistem de vaccinare mai civilizat decat cel folosit de austrieci. Medicii §i serviciul carantinelor. Articolul 180 din Regulamentul Organic, legea politica §i administrative din principat, a stabilit constituirea, de-a lungul malului stang at Dunarii, a unui cordon sanitar permanent care se compune din: 1. Doua mad carantine la Giurgiu §i Braila, care primesc convoaie considerabile de marfuri §i calatori. 2. Alte §ase stabilimente de ordin secundar la: Turnu Severin, Cernet, Calafat, Oltenita, ZimniceaiCAW*. Aici se primesc calatoriimarfuri mici. 3. In sfar§it, trei birouri de schimb la Izvoarele75, Bechet76 4i Gura Ialomitei77, destinate pentru schimbul cotidian al locuitorilor de pe ambele maluri. Prime le dota feluri de stabilimente au medici numiti de protomedic. Durata carantinelor pentru calAtori este de patru zile obipuit, de opt zile dace ciuma este dincolo de Balcani, de 16 dace este in apropiere. In ceea ce privqte marfiirile, nu face carantinA caviarul; stofele §i tesaturile stau 16 zile; 24 de zile, produsele din piele; 42 de zile baloturile de !Ana §i bumbac. Cea mai importanta carantina de pe Dunare mi s-a parut a fi cea din Galati, care aratA mai bine deca.1 cele din Tara Romfineascd. Are 32 de camere, dintre care 8 mobilate. Cea din Braila este intinsA, iata tot ceea ce se poate spune despre ea. Comitetul carantinelor este compus din inspector numit de domn, in acord cu consulul Rusiei, un vice-inspector §i un protomedic. Pentru a asigura serviciul carantinelor se aflA dispuse pe o lungime de 150 de ore, 217 pichete. Fiecare pichet are doi soldati §i §ase graniceri,ale§idintre locuitorii satelor riverane. Rusia a introdus aceasta masuri in scopuri mai mult politiceinu scapa nici un moment de a-i lauda foloasele. Astfel, in 1839, in urma unor cazuri izolate de ciuma din Bulgaria a raspandit zvonul unei epidemii, iar Tara RomAneasca a scapat de ea numai datoria cordonului sanitar [...] De cand principatele se bucura de dulceata protectoratului rus, taranii romanii, atunci cand pot, se refugiaza, trecand in regiunile sultanului[...]Stabilirea acestui cordon sanitar are scopul de a impiedica depopularea provinciei. Urmatorul fapt vine sa argumenteze aceasta afirmatie. La inceput granicerii erau ale§i dintre tAranii riverani; dar ace§tia in 75Isvorele, corn., jud. Mehedinti. 76 Bekel, comma din jud. Dolj. 77 Goura Yalomitcy, sat jud. Ialomita. 529 www.dacoromanica.ro curand au inceput sa fuga peste granite, folosind barca pichetului, luandu-i si pe soldati cu ei. De atunci paza granitei este incredintata numai barbatilor insurati mai putin expusi emigrarii, retinuti in tara de legaturile de familie [...] XVI. Spitale.Bucurestiare trei spitalecivile:Coltea78,Filantropia79, Brancoveanu". Au in totalitate 60-80 de paturi, ate un medic si un barbier. Exista un ospiciu numit al copiilor gasiti sau maternitatea. In apropierea orasului se gasesc alte doua spitale civile: Pantelimon8I si Marcuta82. Ultimul este destinat bolnavilor mintali. Nebunii sunt amestecati, barbati cu femei, copii cu batrani, intr-o stare de semi-nuditate si o mizerie inspaimantatoare. Biciul rezolva toate problemele acestor bolnavi. Am vazut la Campulung o tanara femeie nebuna, dintr-o familie bogata, care era legata de picior de un arbore si lasata afara zi si noapte in privirile Si batjocura trecatorilor. In fata acestui spectacol emotionant nimeni nu a fost induiosat. Lucrul era normal si nisi o vorba de indignare nu a fost rostita de boieri, care par civilizati pentru ca ne citesc romanele, asculta muzica italiana sau se imbraca dupd moda noastra. Marile familii iii Inchid nebunii in spitale§imi-a fost permis sa vad unii dintre ei. Stabilimentul de la Dudesti era altadata destinat ciumatilor. Aproape toate orasele au spitale civile, dar multe dintre ele stint inchise, iar fondurile deturnate. Cele care sunt deschise au un aspect mizer. In cele mai multe bandajele sau fesele stint obiecte de lux, fund inlocuite de fan, frunze [...] XVII. Medicii militari. In afara medicilor civili din orase, judete, carantine§i spitale la care trebuie adaugati alti cativa pentru serviciul in inchisori si saline, principatul are un medic inspector pentru sanatatea armatei§itrei medici de regiment atasati spitalelor militare din Bucuresti, Craiova si Braila. Spitalele din Turnu Severin, Giurgiu§iCalarasi, destinate tot armatei, sunt deservite de medicii din carantine. Nu este intotdeauna usor sa intri in asezdmintele spitalicesti romane [...] XVIII. Scoli ci literatura medicaid'. Exista odata la spitalul Coltea o mica scoala de anatomie si de mica chirurgie destinata barbierilor sau chirurgilor barbati. Un tanar roman, doctorul Kretzulescu83, ce Ikea parte dintr-o mare familie boiereasca, a trecut peste prejudecatile familiei si a studiat medicina. A fost cel dintai care a avut acest curaj. Primind titlul de medic la Paris, s-a Intors si a scris un Manual de anatomie descriptive, avand drept modele scrierile lui Lauth85 si ale profesorului Cruveilhier86. Aceasta scriere, singura care a aparut pans acum in aceasta tara despre stiintele medicale, a fost facuta pentru a sprijini invatamantul de 78Coltr.a. spital infiintat de spatarul Mihail Cantacuzino in 1704, vezi Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelorfeudale din Bucure.yii. Editura Academiei RPR. 1961, p. 135. 79Philantropie, spital infiintat din iniliativa dr. Constantin Caracas la inceputul secolului a! X1X-lea, Nicolae Stoicescu, op. cit., p.140. ° Brancovanu. spital infiintat in 1835 din initiativa Saftei Brancoveanu, Nicolae Stoicescu, op. cit ,p. 141. 81 Panteileinton, spital intiintat in 1750, reconstruit in 1817. Nicolae Stoicescu. op. cll.. p. 137. 82 Alarcoul:a, spital intlintat in 1820 langa manastirea cu acelasi nume. 83Nicolae Kretzulescu (1812-1900), medic. om politic roman. 84 Manual de anatomie descriptive de kretzulescu, Bucuresti. 1943. (n. a). 85 Ernst Lauth (1803 1837), medic german. 86 Jean Cruveilhier (1791-1874), medic francez. 530 www.dacoromanica.ro la Coltea. Din nefericire, tanarul nostru confrate nu a fost urmat, pentru ca guvernul a interzis disectiile. Ceea ce este permis la Constantinopol nu este permis in Bucurqti. Nu se fac disectii in Tara Romaneasca mi s-a raspuns atunci, cand prin intermediul consulatului am incercat sa fac cateva autopsii, pentru a completa istoricul acelor boli care curma, in decursul a trei sau patru ani, viata celor condamnati la ocna pe viata. Ospiciul matemitatii are o §coala pentru mow. Am asistat la examenul final al acestora, care s-a desfaprat solemn. Intre alte manevre recomandate de profesor, este una pe care o voi cita pentru a vedea ce cunotinte sunt invatate acolo! Manevra consta in a pune mana, in timpul ngterii, pe burta femeii, deasupra uterului §i de a impinge cu toata forta in intervalul dintre contractii, pentru a evita ridicarea fatului §i a placentei. Gratie acestei manevre fatul nu pierde teren§i na§terea se face mai qor! Retributia medicilor variaza intre cinci mii §i1 500 de franci, cea mai modesta. Este destul de ridicata, dar de cele mai multe on clientul nu cere nimic. La Bucurqti, unde se gasesc multi straini§iconsuli, boierii i§i platesc adesea medicul personal nu de nevoie ci doar de ostentatie. In gall de aceasta, in orwle romaneti ingrijirile medicale nu sunt platite [...] XIX. Tabloul nacterilor, bolilor ci deceselor. Gratie comisiei doftoricqti, avem pentru fiecare an cifra exacta a mortilor §i maladiilor din Bucure§ti. 184o 1841 1842 1843 Caz de boala 44 581 42 066 39 220 37 358 Decese 3 699 3 773 3 091 3 410 Vindecari 40 361 37 514 35 322 33 313 Ramasi in 551 779 737 635 tratament Nasteri declarate 2 376 2 719 2 685 2 606 Acest tablou cuprinde cifre mult sub numarul real, pentru ca evreii, grecii, tiganiisiarmeni nu declare copii nascuti. Se cunosc de asemenea, pentru judete cifrele exacte pentru decese §i boli, pentru ca fiecare sat este obligat duminica sa trimita in capitala judetului un raport, care cuprinde toate evenimentele ce s-au intamplat in saptamana respective: boli, mortalitate, epizootie, incendii etc. Astfel in principat, la o populatie de 2 000 000 locuitori, fare Bucure§ti, avem urmatoarele cifre: 1840 1841 1842 1843 Caz de boala 56214 55873 53451 75 491 Decese 29258 30791 29778 29448 Vindecari 24745 23159 21765 29019 Ramasi in tratament 2 211 1923 1908 2024 Nasteri declarate 28 694 39198 30 475 30 847 Taranii nu declard decat cazurile grave de boala §i nu beneficiaza de niciun ajutor medical; ceea ce explica cifra mare a mortalitatii. 531 www.dacoromanica.ro Tabloul naterilor este aici foarte exact. WA' un tablou foarte interesant asupra mi§carii populatiei Moldovei in 1840: Pentru cre§tini: Nasteri Casatorii Decese Ortodocsi 21 867b. 11 796 7 963 13 285b. 7 243 £ 10 071 £ 6 042 Catolici 1838 b. 963 310 1.329b. 697 f. 875 f. 632 Armeni 155 b. 78 66 121 b.70 f. 77 £ 51 Evrei 1.011 b. 571 360 632b.363 f. 440 f. 269 Acest tablou ne dA 24 871 de nateri, 8 899 de cdsatorii §i 15 367 de decese in timpul unui an la o populatie de 1 200 000 de locuitori. XX. Boll. Cercetarea bolilor copildriei nu mi-a lasat nimic important de semnalat. Mai frecventA decat in celelalte t;ari mi-au parut convulsiile, boala copiilor. Numeroasele plagi de-a lungul coloanei vertebrale sunt caracteristice acesteia. In timpul marilor caldurii in special in regiunile unde vantul este oprit de inaltimii nu improspateaza paturile atmosfericei lass sd persiste miasmele, apare o boala caracterizati de febra intermitentd, diaree severs §i varsaturi continue, care are un final tragic in special pentru copii de patru-cinci ani [...] Un ducat pus sub caciulita copilului, o bucata de pamant luat de la pantof §i pus pe fruntea lui, o panglica bleu in jurul gatului, culoarea onoarei la turci, sunt remedii folosite de mame pentru a ocroti pruncii de vraji, ochi rai. Cloranemia, palpitatiile nervoase, maladia inimii la elevi sunt boli rare [...] Endemo-epidemiile din tArile calde §i mla§tinoase, febrele biliare, dizenteriile sunt foarte frecvente. Cazurile de reumatism acut datorat locuintelor umede §i frigului noptii se trateaza cu sangerArii purgatii. Calmantele nu sunt niciodatA asociate acestor practici, pentru ca opiumul cel mai important dintre ele este interzis in aproape toate bolile. Nu se au in vedere decat simptomele inflamatorii nu §i cele nervoase. Astfel reumatismul, inveliplui creierului §i cel al inimii, metastazele sunt mai frecvente decat in alte parti. Pudra de Dower la care se adaugA 1/10 de digitalind pulbere, mi s-au pArut remedii excelente pentru persoanele care fuseserA tratate panA atunci cu sangerdri §i purgative. Impotriva durerilor reumatice ware se faceau frectii cu o flanelA impregnate de vapori de ambra arse sau se recomanda baia turceascA gat de putin utilizath, care este un remediu eficace pentru multe maladii. Reumatismul cronic, endopericardita reumatismald, ale carei cauze erau considerate a fi hemoroizii sunt Inca tratate dupd principiul medicinii stercorale. Se face apel la apele sArate purgative, la apa de Marienbad87, foarte cunoscuta pentru proprietatile sale antihemoroidale. 87 Numele german al Iocalitatii Marianske Lazne din regiunea Karlovy Vary, renumita pentru izvoarele sale curative. Orasul a devenit cunoscut si datorita faptului ca, de-a lungul timpului, personalitAti ca: Goethe, Chopin, Wagner sau capete incoronate ca: Friedrich de Savoia. regele Eduard al V11-lea at Marii Britani, tarul Nicolae al 11-lea sau ImpAratul Franz Josef, veneau anual la tratament si odihna. 532 www.dacoromanica.ro Hemoroizii, foarte frecventi in Orient, datorita vietii sedentare, joaca un mare rolin patogenia orientala,rol exagerat adesea. Astfel simpla pronuntare a cuvantului hemoroid, este un puternic argument cand un bolnav cere un remediu pentru orice boala [...] Bolile de piele, eruptiile furunculoase sunt frecvente, iar pecinginea este comuna mai ales in randul evreilor. Foarte intalnita este ingustarea uretrei. Tratamentul acesteia prin dilatare poate cauza febra uretrala, care obliga la incetarea manevrei. Piatra la rinichi este destul de med. Batranii mor toti de apoplexie sau din cauza afectiunilor cardiace datorate reumatismelor sau hidropiziei consecutive, a hipertrofiei ficatuluisia splinei, rezultatul febrelor intermitente pe durata lunga. Pubertatea se instaleaza normalla tinerelefete. Clorozasivarietatile numeroase de amenoree §i de dismenoree sunt bolirare gratie precocitatii raporturilor sexuale §i din cauza absentei oboselii sau a conditiilor insalubre in mijlocul carora traiesc o parte insemnata a lucratoarelor noastre din orate. Ocupatiile pe care trebuie sa le indeplineasca o tanara romanca nu sunt solicitante. Toata osteneala for este de a se face placute [...] Constipatia este destul de cunoscuta printre femei, carora binefacerile seringii clasice le sunt necunoscute. Isteria, leucoreea, ulceratiile colului uterin sunt frecvente, iar exemplele de cancer la san §i de uter sunt cunoscute. 0 maladie raspandita *i care a avut in anul 1846 caracter de epidemic este ovarita simpla sau blenoragica cu complicatii frecvente de nevralgie [...] Avorturile stint provocate fara scrupule. Naterile, care sunt grabite de P. 191 folosirea unor canele sau prin manevre descrise mai sus, sunt in general finalizate fericit. Nu reclama deck rareori interventia medicului. Sunt urmate adesea de prolaps uterin datorat manevrelor irationale. Copilul este infapt in primul an de viatasinu are libertate sa se mite. Pudra de cafea cicatrizeaza rana provocata de caderea buricului. Infanticidul, atat de rar in Orient in randul populatiei musulmane, se intalnqte in Tara Romaneasca, iar apele raurilor aflate in apropierea anumitor a§ezaminte acopera multe secrete oribile. Doicile in casele boierilor sunt in general tiganci. Mamele, care nu vorsa-si alapteze copiisisunt multe, se Mese cu el la san in primele patruzeci de zile. La sfar§itul acestei perioade ele iau arcanum duplicatumm, medicament considerat de medicii din tara ca un panaceu universal impotriva lactatiei. Taranii de pe campiile apropiate Dundrii runt expui bolilor endemice, din cauza mirosurilor emanate de mla§tini §i din cauzc. caldurii. Locuitorii vailor inguste de la munte prezinta trasaturile unor boli legate de hipertrofia glandei tiroide [...] In timpul anotimpului rece, degeraturile nasului, urechilor, obrajilor, ale extremitatilor in general, sunt frecvente. Frectiile cu zapada mai intai, apoi cu grasime de pasare pentru a preveni craparea pielii sunt remedii obi§nuite [...] 88 Sulfat de potasiu. 533 www.dacoromanica.ro Se tie ca turbarea este putin frecventa in Orient. Constantinopol este imun la acest flagel, in ciuda numarului mare de caini care locuiesc acolo. Totui aceste afirmatii nu sunt intru total exacte [...] In Tara Romaneasca cazurile de turbare sunt frecvente. In anul 1846, 17 persoane dintr-o comund au fost mu§cate de lupi turbati, protomedicul prevenit s-a dus acolo [...] Preotii sunt adeseori chemati de tarani pentru a-i trata contra turbarii [...] Pentru a preveni extinderea turbarii, tiganii sunt insarcinati cu prinderea cainilor in timpul verii. Se numesc hingheri §i merg pe strazile orgelor, doi ate doi, la o oarecare distanta unul de celAlalt. Cel care este in fats are un baston gros §i trage dupa el un animal vanat, pentru a atrage cainii, metoda se practica in Crimeea. In curand cainii se arata urland, cand se apropie destul, sunt incercuiti de al doilea tigan, inarmat cu un carlig mare [...] Dupd ce am cercetat bolile in functie de varsta, sexe, climat, sa ne indreptam atentia asupra celor provocate de regimul alimentar. Se repro§eaza porumbului, care constituie baza alimentatiei romanilor, ca provoaca diaree, dizenterie, deranjamente stomacale §i moliciunea mu§chilor. Toate aceste boli se observa in principate, dar §iin majoritatea regiunilor mla§tinoase. Este acuzat apoi porumbul de a provoca pelagra, sa vedem daca aceasta acuzatie este fondata [...] Boala copiilor este raspandita in principate, unde alimentul de bazA este porumbul [...] Cel care are aceasta board este numit posedat de iele, adica de zane. In toti anii, cu base saptamani inaintea Pa§telui trupe de calu§ari, care sunt un fel de amintire a preotilor din vechime, strabat orwlesi satele §i danseaza jocuri razboinice, barbatii inarmati cu sabii, iar femeile cu cutite. Acqtia incearca sa-i vindece pe cei atini de boala, racandu-i sa danseze alaturi de ei. In 1846, una dintre aceste bande a vrut sd vindece un epileptic. Atat 1-au pus A. danseze pentru a scoate zanele din el, inc.& nenorocitulsi-adat duhul dupa 24 de ore. lea ca epilepsia se manifests §i in tarile unde se mananca porumb. SA trecem la pelagra.. Ma aflam in Tara Romaneasca cand a aparut studiul domnului Theophile Roussel", ce considera porumbul ca o cauza a pelagrei. Aflandu-ma pe un teren favorabil, mi-am inceput imediat cercetarile. Pelagra board necunoscuta la noi, care s-a manifestat in 1818, destul de frecvent in Asturia §i Lombardia inca de acum un secol, s-a manifestat in aceste regiuni dupa folosirea porumbului in alimentatie [...] Insa cauza acestei boli nu este numai folosirea porumbului. Am vazut bolnavi in spitalele pariziene, care nu consumasera niciodata porumb. Graul din Turcia, care a fost introdus in timpul domniei luierban Cantacuzino", binefacere care i-a adus porecla de providenta larandor, a devenit de atunci alimentul de baza al tuturor claselor societatiisitotui pelagra era inca necunoscuta in tars. Am vizitat mai multe orate §i sate din Tara Romaneascasiam intrebat locuitoriisimedicii. Nu am observat nici un caz de aceasta board. De ce nu se manifests §i aici?[...] Cauza lipsei acestei boli se datoreaza in opinia mea unei coaceri foarte bune a granelor gratie caldurilor mari din timpul verii. Apoi conteazA foarte mutt cum sunt construite hambarele, uscAtoriile folosite in aceste regiuni. 89 Theophile Roussel (1816-1903), medic si om politic francez. 99 $erban Cantacuzino, domn al Tdrii Romanesti (1678-1688). 534 www.dacoromanica.ro Eram pe punctul de a ma intoarce in Franta, and am primit vizita printesei moldovene Cantacuzino Ghica, care a venit sa ma vada la Bucure§ti, pentru fiica sa, care primea ingrijirile mele. Mi-a spus ca pe mo§ia sa de la Mihaileni9' §i in alte parti ale Moldovei a izbucnit o boala noud, numita lepra epidemics §i care avea urmatoarele simptome:inro§irea§iumflarea mainilor§ipicioarelor,apoi descuamarea, diareea, hidropizia, delirul §i moartea. Pentru ca ma aflam chiar pe punctul de a pleca, nu am facut cele 25 de leghe !Ana la punctul epidemiei, dar l- am rugat pe consulul nostru din Ia§i sa-mi trimita informatii legate de aceasta. Izbucnirea evenimentelor din 1848 m-a impiedicat sa primesc aceste informatii [...] Bolile venerice. Bolile de acest tip sunt foarte frecvente in aceste regiuni §i P. 199 sunt numite boli lume§ti [...] Chiar din primele mele zile la Bucure§ti am fost chemat Intr -o casa, unde o tanara doamna mi-a spus de fata cu doua domni§oare, surorile ei §i mai multi boieri ca m-a chemat pentru a ma consulta in privinta unei scurgeri pe care o tiganca i-a dat-o fiului sau. Am crezut ca am inteles prost §i am cerut sa vad bolnavii. Copilul avea cinci ani, iar tiganca opt; §i unul §i celalalt avea o blenoragie clasica [...] Am citat acest exemplu pentru a arata frecventa bolilor §i relaxarea cu care se vorbe§te despre ele. and intrebam un bolnav despre antecedentele sale sifilitice, nu putea sa-§i aminteasca primele scurgeri §i plagi. Am intalnit pe strada tigani, baieti §i fete, de §ase-§apte ani, complet nuzi §i care aveau totu§i semnele bolilor. Am vazut in centrul Bucure§tiului, in piata Brancoveanu, in fata palatului domnitorului, un tigan de §apte-opt ani a§ezat deasupra unei gramezi de gunoi, unde i§i fuma pipa, era gol complet, atitudine care nu stanjenea pe nimeni intr-o tara, unde barbati §i femei goale se scaldau impreuna in Dambovita, sub ochii tuturor[...] 0 afectiune frecventa a femeilor este ovarita blenoragica. Spitalele sunt populate numai de catre sifilitici, printre care se afla §i numero§i preoti. Se recunosc dupa comportamentul for in fata medicilor, nu se descopera inaintea acestora. Cu exceptia orgului Targu Jiu, unde domnul prefect Radu Rosetti m-a informat ca va construi un dispensar pentru fetele publice, nu cunosc nici o alts masura de a diminua efectele dezastruoase ale sifilisului. Cele mai cunoscute remedii sunt apa neagra fagedenica, mercurul solubil a lui Hahnemann92, lemnele sudorifice. Femeile batrane trateaza adesea aceste boli §i cunosc un medic din Bucure§ti, care le trimite cazurile sale de boli venerice. Ele cunosc sublimatul §i it pun in componenta multor pomezi [...] Frigurileintermitente.Imensele campiialeprincipatelor formate din aluviuni, a§a cum am aratat, sunt supuse numeroaselor inundatii provocate de barajele morilor de apa sau de apele Dunarii, care se intinde de la Cerna la Prut pe o lungime de 150 de leghe. Aceste aluviuni inconjoard in anumite perioade toate a§ezarile, cum este Giurgiu. Cele doua ora§e, cele mai importante din principate, Galati §i Braila sunt, de asemenea, §i cele mai nesanatoase din cauza vecinatatii mla§tinilor, care sunt numeroase in intreaga tars, dar in special aici sunt foarte intinse §i formate de inundatiile Prutului, Siretului, Dundrii [...] 91 Michaileni. sat. corn.. in jud. Boto,ani. 92 Christian Friedrich Samuel Hahnemann (1755-1843), medic, scriitor §i traducator german, creatorul homeopatiei. 535 www.dacoromanica.ro Frigurile intermitente simple. Accesul de febra domne§te tot timpul in principate. Dintre toate bolile, aceasta este cea mai raspandita, lucru ce rezulta §i din cifra totals a afectiunilor cronice. Nu exists strain sa nu plateasca tribut acestei maladii, dupa o scurta §edere in principate[...] p. 200 Acestor friguri intermitente le datoram folosirea pelinului §i a blanurilor, cu care boierii se infa§oara atat vara cat §i iarna, in ora§, in dormitor, la vanatoare etc. In timpul verii §i a toamnei anului 1847 am calatorit in Tara Romaneasca, in Banat, in Moldova de la Cerna la Prut, pans in Basarabia §i peste tot am intalnit un numar mare de bolnavi de friguri. In Colentina, la o populatie compusa din 80 de familii, numai zece persoane nu erau atinse de board. La 60 de leghe distanta de acolo, in apropiere de ora§ul Caracal, unul dintre surugii mei s-au imbolnavit de friguri Si nu am gasit pe nimeni sa-1 inlocuiasca, toti erau bolnavi. Pentru a dovedi frecventa neobi§nuita a bolii, voi prezenta pe scurt observatiile fa'cute in timpul calatoriei mele: 1. Cuvantul febra in toate limbile antice exprima o caldura neobi§nuita". In limba romans are inteles de frig, ceea ce dovede§te senzatia data de boala aceasta frecventa printre romani. Ei folosesc termeni de a avea friguri in caldura, pentru a desemna ceea ce not numim simplu febra. 2. In romans, febra nu are singular, deoarece boala are mai multe accese, de aceea apare termenul de friguri [...] Frigurile pernicioase. Accesul de friguri, in afara de frecventa sa are §i un aspect pernicios. In ajutorul acestor asertiuni ma folosesc de observatiile mele. Aceste afectiuni grave in Bucure§ti §i in interiorul tarii sunt mortale in Galati §i Braila ora§e inconjurate de imense balti §i mla§tini. Aceste boli, redutabile printre marinari, care le numesc ciuma Dunarii sau friguri de Galati, au facut atat de multe victime printre marinarii britanici, incat autoritatile engleze au vrut sa construiasca un spital pentru supu§ii lor. Aceste friguri sunt comune §i Bulgariei, Serbiei, Banatului. Ele au fost cauza abandonarii ora§ului Milanovac93, ora§ fondat nu demult de catre printul Milo§94, pe malul sarb al Dunarii, care nu este decat un burg mizer. Este cauza care a dat principatelor renumele de teritoriu nesanatos alungand pe toti calatorii, in ciuda bogatiilor, a diversitatii de obiceiuri, al spectacolului maiestos al pelerinajului la manastirile risipite pe culmile Carpatilor, in ciuda interesului politic pe care it are acest teritoriu. Frigurile pernicioase au cateodata caracter de epidemie pe malurile Dunarii. Avanseaza in interior, iar numarul victimelor este atat de mare, incat boierii §i negustorii parasesc ora§ele §i se refugiaza in mandstiri, fugind din fata flagelului. Tifosul din Orient, o veritabila ciuma, a devastat destul de des aceste regiuni §i este acuzat pe nedrept, spun victimele acestor friguri pernicioase. Frigurile de la Dunare au manifesari in§elatoare. Durerile de cap §i dizenteria, le complica adesea. Bolnavii nu acuza decat simple deranjamente sau se cred victime ale insolatiei. Pe de alts parte, in timpul acestei boli am intalnit pe tarmurile Dundrii §i in principal in ora§ele §i satele compuse din bordeie, cazuri de " Milano-Watchts, azi Milanovac Donji, ora§ in Serbia. 94 Milo§ Obrenovic (1780-1860), print al Serbiei (1815-1839; 1858 1860). 536 www.dacoromanica.ro hava vurucu, care se intainesc mai des intre Galati iBraila,dupd ce a fost construitA acolo o mare manufacturO englezeascd de came conservata, pentru uzul marinei engleze95. Antagonismul. Este de remarcat antagonismul care exists intre locurile13 277 mla§tinoase §i ftizie sau tifos [...] Am observat ca febra tifoidA o aveau strAinii sau soldatii, locuitori ai muntelui, acolo unde frigurile intermitente sunt mai putin frecvente. Tifosul, dimpotriva a fAcut mari ravagii in inchisoarea de la Bucumti i in cartierul vecin, locuit de evrei. In trei ani, trei medici au murit pentru ca au ingrijit puFAriai din aceea inchisoare. Din fericire, inchisoarea a fost arse in incendiul din 1847 4i acest focar de infectie a fost distrus [...] Ftizia este destul de rare in aceastd provincie, mai ales in regiunile sudice. insa persoanele care au predispozitii §i manifests primele simptome, au toate §ansele ca boala sA progreseze rapid [...] Perioada de gestatie a frigurilor intermitente. De obicei frigurile se manifestA primavara la persoanele care au locuit un anumit timp in regiuni mla§tinoase [...] Inflamatiile: Unul dintre efectele frigurilor este §i inflamatia ficatului [...] Hipertrofia ficatului capAtA in principate proportii deosebite. Profilaxia. Poate cel mai la indemana mijloc de a preveni imbolndvirea de friguri este imbracdmintea calduroasd [...] Pentru ca am fost imbrAcat in blAnuri pe perioada calatoriei mele in aceste regiuni, am fost protejat de boald. 0 alimentatie sanatoasaifolosirea constants a ceaiului §i cafelei sunt de ajutor [...] XXI. Tratamente. Nu voicitaaicitoate metodele absurde,practicile superstitioase, talismanele, folosite in popor pentru a face sO dispara bolile. Spun numai ca tiganii fac descantece pentru ca frigurile sa treacA din corpul omului in cel at unui animal sau intr-un obiect, precum piatra, redOnd boala mamei care a adus-o pe lume", dupd una dintre expresiile favorite [...]Vend bucati de bumbac sau legaturi, care se pun la gat sau la 'nand ca bratdri. Acestea au din loc in loc noduri §i to pot proteja de boli etc. Obiceiul acestor legaturi, numite baghe in turca, este generalizat, nu numai atunci cand e§ti bolnav, dar §i &and ai o stare de sanatate perfecta. Astfel, mai ales in Inalta societate, se face la inceput de martie intre rude§icunoscuti un schimb de cordoane din argintimdtase ro§ie, de care atarna un ban de our sau argint. Se nume§te marti§or sau Micul Marte. Pentru calitatile sale tamOduitoare trebuie pus pe figura, crini §i trandafiri, II culorile care se pastreazA. Se poarta la piept cloudP. 228 luni, pentru a fi ingopat apoi sub un trandafir, la 1 mai. Este inutil sA spun ca cel mai bun remediu este chinina [...] Cand frigurile sunt in faza finald sau sunt prelungite, negustorii §i micii boieri se duc, pentru a schimba apa, la Pite§ti,Ploiqti,Targovi§te[...]Cativa se duc la izvoarele 95 Am gasit intr-un jurnal medical. chiar in timp ce aceste randuri urmau sa apard, un articol asupra spitalelor turcesti, care confirmceea ce am atirmat de multe on despre insalubritatea bordeielor...De la I I la 24 ianuarie, jumatate din ranitii turci de la Duriare, au fost bolnavi de tifos si erizipel. De ambele parti, si rusii si turcii sunt prost cantonati. Experienta condamnd locuintele subterane, care furnizeazd de cloud on mai multe boli decat corturile". Daca in mijlocul iernii aceste locuinte sunt atat de periculoase. atunci in timpul epidemiilor de friguri pernicioase putem prevedea dinainte soarta celor care le vor locui (n. a.). 537 www.dacoromanica.ro feruginoase din Calimanqti96. Marii boieri se duc mai departe, fiela apele minerale de la Borsec97, fie la izvoarele sarate de Ia Ems" sau Carlsbad99. Masuri de igiena. Pentru a asana principatelei a distruge cuiburile de infectie, trebuie oprite morile de apa care se gasesc pe toate raurile. Ele provoacd inundatiile §i schimbarea cursurilor naturale de apa. Regulamentul organic prevede distrugerea lor. Nu trebuie decat sa se respecte prevederile. In primele momente ale sejurului meu in principate am fost consultat asupra mdsurilor de igiena care trebuie sa se ia, pentru asanarea regiunii. Am raspuns ca este foarte simplu, avand in vedere existenta numeroaselor izvoare ce strabat tara [...] Deja, de la plecarea mea din Bucurqti a fost asanata balta Ci§migiu. Aceasta lucrare, ca toate celelalte care aveau drept scop infrumusetarea ora§ului: pavarea ulitelor, construirea fOntanilor, crearea gradinii de la Hosea, au adus rezultate bune §i pentru sanatatea publics. Cand vor fi vizibile, se va asana §i balta Craiovitei cu ajutorul Jiului. La fel iColentina, mla§tina situata in Nordul capitalei va fi desfi intata [...] Au fost construite in Galati, Braila, Giurgiu diguri, pentru a fi puse la adapost in fata inundatiiler. Aceste constructii (acute din ratiuni economice au influentat in bine §i sanatatea publics [...] Fiecare sat are in apropierea sa una sau mai multe balti largi, putin adanci Si pline de noroi, in care se balacese toata ziva o multime de animale domestice §i unde vitele i§i fac siesta zilnicd. Sub soarele verii, acestea seaca, iar noroaiele §i mizeriile de la fundul for se descompun §i emana miasme otravitoare. Un mijloc simplu este de a sapa in adancime aceste balti, pentru a le restrange suprafatai a seca mai repede, apoi plantarea arborilor, pentru a tempera prin rdcoarea for razele soarelui Si a Impiedica raspandirea mirosurilor [...] p. 231 Gusa. Daca in Campine TOM Romfine§ti gasim frigurile intermitente sau pe cele pemicioase, in regiunile muntoase gasim gu§ati §icretini[...] Gu§a se intalnqte frecvent in judetele Gorj, Arge§, Valcea, Muscel, iar unele sate chiar se numesc satul gu§atilor. Satul Mwte§til°°, aflat pe raul Valsanmi, in judetul Argq, poarta numele de satul gusatilorm, datorita numarului mare de gu§ati, pe care i-am putut §i eu vedea la sarbatoarea din 11 iulie, de Sfintii Petru §i Pavel [...] Rezulta din observatiile facute de mine, ca gupa poate fi intalnita intotdeauna acolo unde aerul nu este improspatat de vanturi §i razele soarelui patrund cu greutate [...] Calimane§ti poate fi un argument viabil in acest sens. Aceasta localitate se afla in Oltenia, pe malul drept al Oltului. Are cloud parti distincte separate de un drum de un sfert de ors de mers. Prima parte, cea mai mare p.232 este a§ezata Ia sud, pe o colind [...] II este luminata mereu de razele soarelui. Cealalta parte, nordica, este inconjurata de munti, se afla intr-o vale ingusta [...] 99 Cahmanechn,oral in jud. Valcea. 97 Borzeck.ora* in jud. Ilarellita. 98Ora in Germania. 99 Denumirea germana a renumitci localitki din Cehia. Carlovy Vary. 100Mouchetesti,sat, corn. jud. Arges. 101Vursant. 102 Gouchatcilor. 538 www.dacoromanica.ro Prima parte, locuitd de 300 de familii nu are nici un caz de gush, in timp ce a doua, locuita de 25 de familii, o treime din acestea, sunt bolnave. Acest lucru este $i mai interesant cand voi adauga ca intre cele cloud parti nu exists legaturi de familie [...] In general nu se cunoa$te un remediu pentru aceastd board. Totu$i exists la Oldnesti ape minerale frecventate de un numar mare de gusati [...] p. 239 Studiu asupra condamnatilor la ocna. Am spus-o la inceputul studiului ca Tara Romaneasca are multe mine de sare gems. Rocile sunt tdiate $i extrase de catre condamnati $i a$a-numiti ciocanasi sau tdietori liberi, care trdiesc in Ocna $i Telega, sate fortate sa dea administratorilor de saline, brate de muncd pentru transportul sarii, darsipentru tdierea ei, atunci cand numdrul condamnatilor este insuficient. Ace$tia din urma se impart in condamnatii temporari $i cei pe viata. Primii coboard in mine dimineata $i se intorc seara, ceilalti stau permanent in saline. Doritor sa cunosc conditiile in care stau acesti condamnati, cat $i muncitorii din Ocna $i Telega precumsiafectiunile for particulare, am fost in cursul anului 1847 in aceste cloudlocalitati,aflate prima la 25 de leghe de Bucure$ti, iar a doua la 60 de leghe distantd. Telega este situata intr-o vale ingustd, dar lungd [...] In vecindtate se and ape sulfuroase, un mare numar de izvoare $i petrol. Ocna se afid la poalele unei valcele [...] Sarea este tdiatd in bolovani sau cuburi cu o greutate de 180-250 de kilograme. Se extrag $i se impart la gura puturilor din salind, iar praful $i celelalte gunoaie se strang in coline mari de sare $i sunt dizolvate de actiunea apelor de ploaie [...] In timpul vizitei mete la Telega erau acolo 200 de ocnasi, 80 temporari $i 120 condamnati pe viata. Am gasit o gamizoand de 92 de soldati $i 200 de familii libere. La Ocna am numarat 179 de condamnati pentru o anumita perioadd, 183 de militari $i 250 de familii libere. Am examinat cu atentie pe condamnati, am pus intrebdri soldatilor $i am strans de la populatie cat mai multe informatii.In ciuda pericolelor$ia dificultdtilor fard numar, am reu$it sa cobor suspendat pe un bu$tean legat de un cablu, prin unul dintre puturile salinei. Acestea au o adancime care variazd de la 100 la 200 de metri. Acolo, am putut sa examinez mai bine pe condamnatii pe viata, foarte surprin$i de vizita mea $i spre uimirea mea destul de linistiti103[...] Fiecare categorie de condamnati are o mind speciald. Tdietorii liberi lucreazd impreund cu cei condamnati temporar. Se tale piatra in fiecare zi, cu exceptia duminicilor $i a zilelor de sarbatoare. Sambata se extrag bolovanii5ideFurile. Interiorul salinei este asemandtor cu cel al unei carafe pantecoase. Este intunecos $i nu patrunde nici o razd de soare. Fiecare minier are o lumanare. Temperatura pare a fi constants: 12,50 grade Celsius [...] Condamnatii au picioarele legate de catu$e, care au un lant lung de 75 cm. /1 p. 240 I-Irana for este compusd din 300 grame de came in fiecare zi de muncd $i 240 in celelalte zile, 1 200 grame de mamaliga. In plus li se da. zilnic $i jumatate de 1°3 Dreptul de a vizita minele nu it au &cat boierii, dar nu it revendica niciodata. Coborarea in mind, care se aseamand cu cea din intern i-a parut atat de periculoasd unui inginer german, care fusese chemat de guernul roman pentru a aplica un sistem mai bun de exploatare a sarii. incat acesta nu a avut curaj sa coboare. S-a intors in tara sa, renuntand la misiunca care ii fusese incredintata (n. a ). 539 www.dacoromanica.ro kilogram de otet pentru ciorba a 30 de oameni. Regimul soldatilor este aproape acelasi, cu exceptia otetului. Alimentul de baza al taietorilor liberi este mamaliga. Condamnatii pe timp limitat se culca cu picioarele legate pe niste priciuri in inchisoarea de la suprafata, cei condamnati pe viata dorm pe niste impletituri de paie in salina, de-a lungul peretilor [...] Taranii din Telega si Ocna sunt in general sanatosisi vigurosi. Nu au friguri ca ceilalti locuitori. Vecinatatea marilor depozite de sare, fie subterane, fie la suprafata, nu pare a avea nici o influents neplacuta asupra for si pare chiar sa-i protejeze impotriva unor afectiuni. Scrofuloza este rara, iar holera din 1832, i-a ocolit [...] Garnizoana din Telega de 92 de soldati avea 8 bolnavi, cea din Ocna 10 bolnavi din 283. Cei 80 de condamnati pe o anumita perioada din Telega aveau o stare blind de sanatate, cu exceptia a patru ce acuzau indispozitii usoare. La fel si cei 179 din Ocna, unde nu am intalnit decat un caz de gastro-enterocolita [...] Examenul condamnatilor la viata din Telega mi-a aratat un alt fel de adevar. Dintre cei 120 de condamnati, 75 dintre ei au fost scosi din salina si lasati sa doarma Tanga condamnatii temporari, din cauza starii de degradare a sanatatii lor. Aveau o tuse seaca si continua. Toti aveau senzatia unei greutati ce le apasa pe piept si a unei maini care ii sufoca in gat. 1-am ascultat si le-am gasit mult lichid Ia plamani. Fata le era umflata, iar ochii iesiti din orbite, pielea paroasa le era umeda. Multi aveau gingiile sangerande, plagi violete pe membre si semnele unui scorbut avansat. Toti se aflau intr-un grad avansat de hidropizie si erau in pragul agoniei. Dintre cei 45 care au Camas in salina, 32 aveau simptome usoare [...] Pentru ea femeile nu sunt trimise in ocne, nu am putut sa cercetez cum afecteaza bolile sexe diferite, dar am putut sa fac observatii asupra raselor. Astfel am observat ca tiganii au o rezistenta mai mare decat romanii [...] Oroarea suferintelor indurate de condamnati m-au impresionat atat de mult, incat intr-un memoriu pe care 1-am trimis guvernului la intoarcerea mea in Franta, am scris ca este de dorit ca aceasta pedeapsa sa fie stearsa din codul penal al tarii. Pedeapsa cu moartea, aplicata imediat ar fi mai umand decat aceea agonie de trei sau patru ani [...] Se pare ca rugamintea mea a fost ascultata [...] Genera lul Omer pasa, care se afla in principate, i-a spus consulului nostru, care ii prezentase cererea p. 251 mea, ca munca fortata din ocne pentru condamnatii pe viata a fost desfiintata [...] Ape le minerale. Cercetarile pe care le-am facut in scopuri stiintifice in aceste regiuni atat de ignorate de savanti cat si de calatori, care abia asteapta sa fie cunoscute, mi-au permis sa intalnesc un mare numar de ape minerale, risipite pe intreaga suprafata a principatelor [...] Judetul Sacuieni1°4 este cel mai bogat in astfel de izvoare, unde le intalnim Ia Gornet105,Brusturas106, Valenim,Alunis1°8,Bobocil°°,Nehoiul I°,Bascal I I, Posesti112,Suranin'siSibiC11.1114. I " Judet din I ara Romaneasca desfiintat gi impartit intre judetele Prahova5iBU7aU. 5 Com.. jud. Prahova. 10°Broustourasch "AziWleniide Munte, ora. jud. Prahova. 540 www.dacoromanica.ro Judetul Buzau are ape minerale la:Lopatarins, Mandstireall°, Brdesti17, Muntele Ivanetu 18.I Judetul Valcea ne ofera ape feruginoasela Calimasesti. Judetul Slam Ramnincu° are ape la Magura'20,iar Prahova la Telega si Breaza. Judetul Dambovitaareape la Serbaneasam si Rotunda'', iar Arges la Bradu'23si Olanesti'24.Inscarsit judetul Muscel are izvoare la Bughea'25. Am mai gasi in acest judet alte doua izvoare fara nume. Unul sarat, la trei sferturi de ora la nord de Campulung126,pe malurile Targuluiw. Al doilea, la cloud ore de mers din acelasi oral, dar spre vest. Este un izvor sulfuros si se afla pe malurile Bruiei [...] In afara acestor izvoare minerale, Tara Romaneasca are petrol, in bazinele de apa sarata de la Telega si marele lac de natron'28 numit Balta Alba, asupra caruia merits sa ne oprim putin. Moldova, mai saraca decat sora sa in izvoare minerale, are trei izvoare sarate la Slanic129 si unul la Veluta'30; ape sulfuroase la Strunga'3' si Fantanele'32, un izvor feruginos la Borea133 si acidulate la HanguI34siSaru Dorna'35 Cea mai mare parte a acestor izvoare nu sunt cunoscute decat de locuitorii din preajma for [...] Exists si ape minerale frecventate mai des, ca acelea care au Tanga ele construite bdi, cum sunt cele de la: Slanic in Moldova, Breaza, Calimanesti, Serbanesti in Tara Romaneasca [...] CalimaneVi. Satul se afla la poalele Carpatilor, r malul drept al Oltului, in locul in care acest rau, mutt timp retinut de munti, iese pentru a se arunca spre 3 llounthtou. com., jud PI allON a 1 Boboc ht. sat. corn. Jugureni. jud. Prahosa. I evoias h oral, jud.Buzau. III Bosca, azi in judetul Buzau sunt doua comune cu numele: Basca Chiojdului $i Bosca Rozilei. I Posechn, sat corn.. Rid. Prahm a. I Soureni, com..sat jud. Brahma. I4 Sthichunt. s tt coin.. jud. BuzAu. I Lopat rr, sat in componenta ora,u1 ii Intartaaele jud. Buz)u. IItfonostcru, com., jud. Buzau. I 7 Braieshn. corn. jud. Buzau. S I Mont Ivanchnnt. I9 Ramnicu Sarat, lost judel in Tara Romaneasca. I- 1agoura. corn., jud. Buzau. St rbantchti. sat corn. Valca I unga. jud. Damt o ita. I2 Rotounda, azi corn. jud. Arge,. 1'3 Brade,corn., jud. Arges. 1-4 Olaneshn. azi oras, jud. Valcea. Bottaea, a7i com. Bughea de Jos, jud. Argcs. Oras. jud. Ar 'es. A flUelli at 1reesului. 128 Combinatie naturals dint e carbont de sodiu si bicarbonatc sodiu I- Slanik crastil SlanicMoldoN r.jud.1310u. 130 Vaeloutza. I I,Stromma. com.. itid. Iasi. ontondli, corn in jud. SuceoNa. Borka, com.. jud.Nealllt. 4 I langou. corn., jud. Neaint. Tcharu Dorna, corn., jud. Sucema. 541 www.dacoromanica.ro campiile tarii. Aceasta regiune se afla la 190 km. de Bucure5ti, la patru ore de mers de la Ramnic, Romula romanilor, 5i 5ase ore de la Turnu Ro5u, al lui Traian, de la frontiera austriaa Este impartit in cloud, a5a cum am vazut mai sus, cand am scris despre gu5ati. Baile se compun din cloud cabane rustice, care, asemanatoare cu casele taranilor, au acoperipl din pale 5i sustinut de ni5te coloane din lemn, pentru a adaposti pe calatori de ploaie 5i de caldura. Fiecare dintre ele are 5ase camere cu cabinet de bale propriu. Izvoarele sunt in numar de trei [...] Cel mai apropiat izvora5te din fisurile peretilor unei cavitati sapata intr-un bloc de calcar, care se afla in mijlocul vaii. Este o apa limpede, onctuoasa, cu miros de oua clocite care are o temperature de 15 grade, and cea a aerului era de 22 grade. In fiecare dimineata, aici se intalnesc bolnavii, care vor sa o bea [...] Mai sus, la cateva minute distanta se gasesc cloud izvoare destinate exclusiv bailor. Unul se afla la dreapta vaii, exaltand un miros hepatic, altul se and in fats 5i in stanga vaii 5i are acela5i miros. Au aceea5i temperature, de 15 grade 5i izvordsc din roci calcaroase. Aceste cloud izvoare se unesc intr-un jgheab de lemn in aer liber, care urmarind sinuozitatile vaii ajunge la stabiliment. Acolo, jgheabul trece prin fiecare baie, unde apa este incalzita [...] p. 252 In afara de cele 12 bai ale stabilimentului se mai gasesc o duzina. Cele cloud izvoare nu sunt atat de abundente 5i probabil apele for ar fi secat, dace o prejudecata, care vine in ajutorul administratorului acestor ape, nu le-ar fi salvat. Anume, pe perioada tratamentului, apa din bai nu se schimba cateodata mai multe saptamani [...] Tratamentul dureaza de obicei trei sau patru saptamani, el consta in 20-25 de bai 5i din doua pahare de apa balite in fiecare dimineata. Numarul paharelor cre5te, ajungand la opt. In ultimele zile ale tratamentului apele sulfuroase sunt inlocuite cu cele feruginoase, care se gasesc in prima jumatate a localitatii, ape care atrag anual bolnavii 5i convalescentii maladiilor acute. Apele sulfuroase de la Calimane5ti sunt foarte apreciate de micii boieri 5i de negustori, care nu-5i pot permite o calatorie pans la Mehadia, unde camerele sunt foarte scumpe. Reumatismele, artritele, deranjamentele stomacale sunt combatute de izvoarele de aici. Am observat ca bron5itele 5i inceputul ftiziei poate fi tratat cu succes aici. Apele pot fi folositoare 5i in tratarea afectiunilor sifilitice. Sezonul dureaza trei luni 5i jumatate de la 1 iunie la 15 septembrie. Baia 5i camera, care nu are alts mobile decat un pat de lemn, nu costa decat 2 zwantzigi (1 franc 5i 70 cer: time) pe zi. Cei care sunt gazduiti in sat nu platesc nimic administratorului bailor, care prime5te totu5i o mica sums de la satenii care ii gazduiesc pe bolnavi. Preotul satului este cel care se ocupa de administrarea apelor in Calimane5ti. El implete5te functiile sale sacerdotale cu cele de administrator 5i bales, pentru ca neavand nici servitor, nici alt ajutor, el este cel care repara jgheabul, spala baile, le umple cu apa etc. Mai mult da consultatii medicale, supravegheaza tratamentele. Pretul administrarii sale sunt 15 kilograme de ceara pe an care le da manastirii Cozia, proprietara izvoarelor. Imprejurimile bailor sunt incantatoare. Romanii pot face plimbari agreabile 5i interesante, dace nu sunt adeptii comoditatii [...] Pe malul drept al Oltului se ridica 542 www.dacoromanica.ro manastirea Cozia, asezata pe locul vechii fortarete Cozianu, ridicata de romani si restaurata de soldatii lui Carol al XII -lea [...] In sfarsit in fata Calimanestiului, chiar in mijlocul Oltului se afla o insula incantatoare Ostrovul, care in anumite perioade s-a numit Sargidava'36, oral roman din Dacia [...] Aceasta insula este alungita in directia de curgere a raului, iar un sfert de ora este suficient pentru a o parcurge. Ea adaposteste o inchisoare pentru femei, condamnate la muncasilnicape viata. In timpul vizitei mele erau acolo 20 de detinute, care erau perfect sanatoase. Se ocupd cu tesutulpanzeturilor, a covoarelor de lana. Sunt in grija a doi dorobanti si a cincisprezece calugarite, a caror stareta face parte din familia Bratianu din Pitesti, care ne-a primit cu amabilitate. Trei casute pentru condamnate, una pentru calugarite si o mica biserica sunt singurele constructii din insuld, care se remarca prin plopii si stejarii sal, prin asezarea sa fericita [...] Ape le minerale au o actiune igienica si vindecatoare [...] p. 259 Breaza. Mile de aici, aproape de micul sat cu acelasi nume, aflat la 90 de km. de Bucuresti se afla in judetul Prahova. Au fost construite acum 20 de ani sub domnia lui Alexandru Ghica II" 7, pe una dintre mosiile sale. Se gasesc aici doua bazine principale in care pot face baie mai multe persoane deodata. Mai sunt si altele mai mici. Zilnic se pot imbaia pana Ia 100-120 de persoane. Altadata exista si un mic spital pentru locuitori, dar odata cu caderea domnitorului totul a fost abandonat. Apele de la Breaza sunt cautate pentru cei care sufera de reumatism, eruptii herpetice, inflamatii abdominale, guts si mai ales hemoroizi [...] Serbanesti. Mile de aici se afla in apropiere de Targoviste, vechea capitala, la 80 de km, de Bucuresti. Au 14 apartamente cu doua camere foarte curate, dar care nu au decat un pat din lemn. Aceste case au numai 20 de ani. Armata rusa a ocupat principatele, iar inginerii sai au inceput sa le cerceteze. Unul dintre ofiteri 1-a informat pe boierul Bellio138, ca pe un teren vecin cu mosia sa se gasesc izvoare de apa minerals. 0 parte a pamantului se numea pucioasa sau puturoasa, datorita mirosului urat. Boierul s-a grabit sä cumpere terenul si a reusit sa gaseasca izvoare de apa sulfuroasa'39 [...] Bazinele de apa sarata ale minelor de sare. Acestea se formeazA prin prabusirea peretilor minei si adunarea apelor de ploaie. Aici yin numerosi bolnavi [...] Sursele de petrol. Tara Romaneasca are in judetul Prahova si in apropierea orasului Campina, numeroase izvoare de petrol, numite pacura [...] lzvoarele de la Campina dau anual 100 kg. de bitum si cele de la Telega se afla Tanga minele de sare [...] Acest lichid este folosit la aprinderea farului in porturile militare de la Dunare, in caz de alarma; este folosit In Tara Romaneasca, Moldova, Ungaria Ia ungerea carelor si pansarea picioarelor bolnave ale cailor. Taranii ii folosesc in aceste scopuri, dar foarte putin in tratarea bolilor. Totusi am vazut in Campina doua persoane asezate pe marginea puturilor cu !Acura, cu picioarele in lichidul apos si bituminos. Curios sa aflu de ce faceau baie la picioare, i-am intrebat. Unul 136 SargidaNa a fost localizata in corn. Racovita. jud. Valcea. 137Alexandru Dimitrie Ghica. domnitor al Tftrii Romiinesti (1834-1842). 138 Famila Bellio (Bellu), boieri din Tara Romaneasca originari din zona Macedoniei. 139 Probabil este vorba de Pucioasa, azi oras jud. Dambovita. 543 www.dacoromanica.ro dintre ei avea o eczema cronica pe picioare, era a $asea oars in cincisprezece zile cand facea o astfel de baie. Celdlalt suferea de un psoriazis generalizat, dar mai pronuntat pe picioare. L-am intrebat de ce nu face o baie generala $i mi-a raspuns ca pacura nu este buns decat pentru picioare [...] p. 260 Balta Albal" sau mla$tina alba, este un lac mare, se afla in judetul Slam Ramnic Ia 180 km de Bucuresti, la 20 km de Ramnicu Sarat $i 30 de km de granita Moldovei. Este alungit, are o circumferinta de 15 km si o distanta de 250 de metri de la un mal la celalalt. Are o adancime de trei metri la mijloc . Este asezat pe proprietatea lui Constantin Balaceanu, care a construit un asezamant, unde o camera costa 5 zwanatigi (4 franci $i 25 de centime) pe zisio multime de casute pentru bolnavi, care in 1847 erau in numar de 12 15 000. In aceasta perioada mai erau cazati la GradisteaI41, localitate aflata la o ors $i jumatate distanta, de unde se putea ajunge cu trasura. Ape le de aici se beau, sunt bune pentru bai, iar namolul for este energizant. Apa are un gust sarat $i amar, raspande$te un miros sulfuric si se bea cu moderatie unul-doua pahare [...] De mai multi ani taranii din Slam Ramnic se duc la Balta Alba pentru a se trata de scrofule, reumatisme, inflamatii ale articulatiilor, inflamatii ale viscerelor, rezultate ale frigurilor intermitente. in 1844 $i 1845 aceste ape au devenit renumite [...] In consecinta apele $i namolul de la Balta Alba sunt foarte eficace in urmatoarele maladii: 1. In maladiile cronice de scrofule:inflamatii glandulare, inflamatii ale articulatiilor, diferite scurgeri etc. 2. Boli reumatice: reumatisme mu$chiularesiarticulare, paralizii reumatice, sciatice, nevralgii ale viscerelor, p. 263 3. Hipertrofii ale ficatului, ale splinei, hidropizii.//Aceste ape mi s-au parut a fi contraindicate in urmatoarele afectiuni: tuberculoza in stare avansata, afectiuni cerebrale, paralizii urmate de hemoragie cerebraid, hemoroizi inflamati, leucoree, inflamarea uterului [...] Se reprowaza apelor de la Balta Alba ca: 1. dau accese de friguri; 2. dau nastere la afectiuni reumatismale; 3. resusciteaza bolile venerice. In primul caz, frigurile sunt o board specified locuitorilor campiei, iar Balta Alba se afla la campie. La aceasta se adauga sejurul prelungit in apa. Cea mai mare parte a bolnavilor slabiti de boll nu au puterea de a rezista frigurilor, iar conditiile improprii in care stau bolnavii in acest asezamant pot fi o cauza a frigurilor. Proprietarul nu se a$tepta Ia o asemenea afluenta de bolnavi $i a construit in graba, de-a lungul apei mai multe cabane umede $i insalubre [...] Apele de la Balta Alba sunt energetice, vindecarile remarcabile care le-a determinat sunt argumente pentru p. 264aceasta.//Romfnii au, ca $i stramo$ii for romanii, mare incredere in apele minerale [...] Nu exists 'Lisa7nTa:-a Romaneasca un inspector al apelor§inici practicieni, care sunt atat de numero$i in Germania. Aix, 22 aprilie 1854 14 Staliune balneuclimaterica allata pe maltd Iacului cu acela:zi nume din jud.flu/au. 141 Gradichta, sat, corn.. IA. Ilumita 544 www.dacoromanica.ro ILUSTRATII www.dacoromanica.ro BarbuStirbei,domnitorul Tariff Romfinesti, L'Illustration" no.-608 /21 Octobre 1854. Grigore Alexandru Ghica, -domnitorul Moldovei, The Illustrated London News" No. 665/January 28, 1854. www.dacoromanica.ro Sultanul Abdul Medjid, L'Illustration" no.578/25 Mars 1854. Tarul Nicolae I, L'Illustration" no. 578/ 25 Mars 1854. www.dacoromanica.ro 4 7 la-1-1) N III imparatul Napoleon III, portret ecvestru de Horace Vernet pentru Salonul Pacii din Primaria Parisului, L'Illustration" no.704 AM it 1856. . 1;" _ :kg ' .X-'"-5,1 7-4., 4a ajt.) I 7/kra.3 Tarul Alexandru II, L'Illustration" no. 708 20 Septembre 1856. www.dacoromanica.ro le *# i :10, 1 . ...t.4-4 A10, AY 1-, .4,,,, ,,. A..,..* "1r I 12.` :.e. .0 5 ,1'';;`.'.- k-"70 .--' - 4 NR4 iv bp-..::s :-. o:;,...'s: _....::, -0,-Wg,tp: .... 4. "1-c, .-4 7` Regina Victoria, The Illustrated London News" No.667 February 4, 1854. . vk 41, 74,111r;. ik:ss' . "". .1" . imparatul Franz Joseph gi imparateasa Elisabeta, Illustrirte Zeitung" nr.705 3 Januar 1857. www.dacoromanica.ro 't- -4ccitOfK Mareplul Achille Leroy de-Saint-Arnaud,litografrede Auguste Raffet, Biblioteca Academiei Romane. Feldmaresalul print Ivan Feodorovici Paskevici, Generalul aghiotant print Mihail Dmitrievici Gorceakov, 4111ustrirte Zeitung"ntu.561/11 April 18541 comandant sullen).al tupelo'. ilustrAi della Durilire, Illustrirte Zeitung" nr. 558/11 Marz 1854. www.dacoromanica.ro Lordul Raglan, comandantul trupelor expeditionare britanice, Illustrirte Zeitung" nr. 559/18 Marc 1854. Amiralii britanici Lyons, Napier, Slade (Musaver Pala) $i Dundas,L'Illustration" no. 600/26 AoOt 1854. www.dacoromanica.ro n v1p4 "fitz#Rsii,.),. ;0"..,"' . Generalul Pierre Bosquet, L'Illustration" Generalul print Aleksandr Sergheevici Mensikov, no. 609/28 Octobre 1854. comandant suprem al armatei ruse din Crimeea si al flotei din Marea Neagra, Illustrirte Zeitung" nr. 558/5 November 1853. Generalul de divizie Francois Certain de Maresalul Aimable Pelissier, duce de Malakov, Canrobert (aici in grad de maresal), L'Illustration" no. 716 15 Novembre 1856. L'Illustration" no. 1917/22 Novembre 1879. www.dacoromanica.ro C - . crr -05 r - , ?,," 4 K1471 14.1 +., A. Ale Omer Pala, generalissimul armatei otomane, Amiralul Hamelin, comandantul escadrei -frandeze xilograVura- dupd o fotografie de James Robertson, din Dardanele, L'Ilhistration" no. 557/29 The Illustrated London News" Nd. 717/ December Octobre 1853. 16, 1854. Generalul aghiotant baron Aleksandr Generalul aghiotant print Mihail Dmitrievici Nikolaevici Liiders, Illustrirte Zeitune Gorceakov, comandant suprem at trupelor rusesti nr. 574/1 Juli 1854. de la Dun4re, xilogravura dupa o fotografie-de Carol Szathroari, The- Illustrated London News" _Mr 768/ November 3, 1{4.55, www.dacoromanica.ro ,F4-N7(WITS Malta de la Oltenita, litografie dupa tabloul lui Theodor Aman ce a fost oferit sultanului Abdul Medjid, Biblioteca Academiei Romane. Coarine PLAN IC a liA1A11.I.F.VOG11,112A, `,... 8c, ' _.--- ,S fault eats Lic mral ,,, -E,Ilblieselit 11.1 les tact lie Teli LiPaehl, Fretn'inirt rtiktal Cu -=-,, / -. mtn6tre litlaperm&CA..limple. ' '''''''''', Terics..,2itvil:,: "i ,...tH,....*".- .t. \ . 1 .. , ---1-;',...... 1 t \ ) ..,4 ''''.°1'"G ak, ----"--"." '....N ...... -``'. i \ ) ..,.;434-.41, 4%p u 6 \ i ..----"4' sk..,...-:.-- -c.t..., ',.... Krievets '4,---;::4,. C....1., R., Knoefach 'X'Zi. ."PA ro.t61. Ilwdm, ...7...:Y.:;. V -4,4. ''' S`bk74%.. Oltriiit. . --9,..mtili, ,... 4 ''''''''''''..',.... .04* .0.,a. dun. e ' e`^ ' q ?. ,.* 7litr, 4c 1 1, wwll .4, -,... -1.,:, (Til) ...... lestr4.:-njertmamelli N :.. 41*-",, s /4° /e/A I, 0;7.4.41 2 g._ monnet T!, Ii h ISLITr--- ....t. : ..../ .:;.: .--.,-ria.ro..,o-.-- .t ,... .--- lii ' ..;4"-"="10P, ,P ,__---- - .._ ..... Fra L 6 r.at:... .i.r.....,....;:t.''" ..'",aalt.-.1---;*'-'"".".-... ,."..f Harta bataliei de la Oltenita desenata de Tevfik Pap, L'Illustration" no. 563 10 Decembre 1853. www.dacoromanica.ro Lupta de la Cetate, litografie de Carl Lanzedelli, Biblioteca Academiei Romane. 4741rxgejF3.5.p.7:: , --riv-0 i,. RIp. Asediul Silistrei, litografie de Carl Lanzedelli, Biblioteca Academiei Romane. www.dacoromanica.ro tgy 44. Ciocnirea de la Giurgiu, litografie de Carl Lanzedelli, Biblioteca Academiei Romfine. .-e.5t/MW:G'k - . , "dKD','rs4r. Zdjlf:1 ' n" ' r VdYeS 4 'ik N4A.frir..Pi-7 . Retragerea ru§ilor din Giurgiu, litografiecolorantde Albert Adam, Biblioteca Academiei Romfine. www.dacoromanica.ro ti Basibuzuci arabi la Oltenita, cromolitografie dupe o fotografie de Carol Szathmari, Biblioteca Academiei Romane Basibuzuciarnauti la Silistra, cromolitografie pupa o fotografie de Carol Srathmari, Biblioteca Academiei Romane. www.dacoromanica.ro Trupele rusqti la Giurgiu, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 559/12 Novembre 1853. - . - . 4''',:, -, * _ - -, ,. - . 4I & :'; ei , ..,,,.. ,:-::., = '1,!A.-, 4,,,.' ..., ,v7.., Ti-` 4- ii, - If ., ri, ..-.11.k 'd °...":'11412;7;:-1"ii6 Convoi de raniti In fata spitalului Sfantu Gheorghe la Bucure*ti, xilogravura dupa un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 566/31 Decembre 1853. www.dacoromanica.ro A .0=, Jo. s,4*Z;VI, r7", .%64 .".74X;;-=:% T Drumul de la Ia§i la Bucurqti ce traverseazA Siretul, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 600/26 Aout 1854. ; - 40. fa 014 riA. 4 4t- 0 statie de pcota pe Siret, in Valahia, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 600 26AoUt1854. . - Constanta, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 591/24 Juin 1854. www.dacoromanica.ro .7.7.7. ." -7,4.----.- . . .erf},v, -..,4 ,.,... ,...1-.1.7.,,,,,...... es..!.iiI7471.1.:,,tyjyy W, - .. .--,.-. . ,... .- 4 -- I ''i, .7"'"'"'' .1. - . ,..I.S.,--ad.."71" ., '. .. . ,i-, . ],:r.f-''.' * .A71"- ...,-.1.7' 7t---mt;.'f'-k".A. _-4Pr ..,":1,_ ri f,... -- 7-z*.4-2,,....--_-,- "-- - -. ^ 'I-1-'7,74...r ,oill-:..,_v ..._._ - -: _I-,-: -..--'40''',, -;...z?*2,- 'T;t-,4--:. ----.4.,..-4.7,...4.r 7,-;,..- ",._ -illt_...... -41. :17;aq-,..,- '-- ..... _ 4..t! t- -K. , iv- lz.-- iiiao: -..,...-'''''''' _,-..-, ..-. ---."_s-A1.1.*.:-...-..-' -.2."----"k' ----._ ---- , Dunarea §i Valul lui Traian la Cemavoda, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 591/24 Juin 1854. .17;1 . L.L. - 2... Resedinta unui mare boier din Valahia, xilogravura dupa un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 592/ler Juillet 1854. Mahalaua Stelea din Bucuresti, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 592/ler Juillet 1854. www.dacoromanica.ro Tandra fats de mahala la Bucure§ti, xilogravura dupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 592 ler Juillet 1854. Gheorghe Filipescu, ba§-boier din Valahia,xilogravuradupd un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 566 31 Decembre 1853. www.dacoromanica.ro O scoala rornaneasca, xilogravura dupa un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 563 10 Decembre 1853 Pravalia unui barbier din Bucuresti, xilogravura dupa un desen de Charles Doussault, L'Illustration" no. 563 10 Decembre 1853. ^'Cke Tigancuse revenind de la lantana; Vanatorii colonelului Filipescu, xilogravura dupa un desen de Charles Doussault, L.' Ilustration" no. 592 ler Juillet 1854. www.dacoromanica.ro qLmtg, ; .4.--iasatA.7,.. - -_e (' Campamentul zuavilor la Constanta, xilogravura dupd un desen de dr. Ferdinand Quesnoy, L'Illustration" no. 605/30 Septembre 1854. ° - .3:itak Mangalia, xilogravura dupd un desen de dr. Ferdinand Quesnoy, L'Illustration" no. 605/30 Septembre 1854. www.dacoromanica.ro -777. - - 6 - -7 -7 iir"- - _ - r Put in Dobrogea, xilogravura dupa un desen de Ferdinand Quesnoy, L'Illustration" no. 605/30 Septembre 1854. www.dacoromanica.ro Sulina, xilogravura dupd un desen de Jean-Baptiste-Henri Durand-Brager, L'Illustration" no. 591 24 Juin 1854. . . ,..`7,714..en-=.-- - 1 t, rer. ="' -t-.17;?:" 00' 0 Balcic, xilogravura dupd un desen de Jean-Baptiste-Henri Durand-Brager, L'Illustration" no. 591 24 Juin 1854. Femei la cimea in Balcic, xilogravura dupd un desen de Jean-Baptiste-Henri Durand-Brager, L'Illustration" no. 591 24 Juin 1854. www.dacoromanica.ro lean-Baptiste-Henn Durand-BragersehtlandtnumpuleampamelLIllustration'no6769 www.dacoromanica.ro Fevrter 1856 . _ A "0 r- Os C. tg c Of) U - .74 " 0 0 z oo t L Illustration' no 676 9 Locotenentul Montagu O'Reilly prezentand sultanului harta Sevastopolului, The Illustrated London News" No. 708 October 21, 1854. ;. ...... ,.. v.. - . .1. 6 .4' _ '-' :i..' .7 ....- .'?"-"1-414,1'0.,- , ' . t . 4...... - *14' ": .. ; )t t 93, . ;1,1 :, _Lor*ey.4t be_ ..r.,,,,F' .7.7. mr: :P-.r Balcic pe coasta Bulgariei, dupd o schita de locotenentul Montague O'Reilly, The Illustrated London News" No. 698 August 19, 1854. www.dacoromanica.ro Vidin,ilustraliede Henry Warren pentru cartea Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia decptSpencer. r .,._:.,,,,mt..--m---- 114 ?Al ,.;sk 4 i : ' I% ' ---;,..-7,..fl - .. : 11, Soldati turci, ilustratie de Henry Warren pentru cartea Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia de cpt. Spencer. www.dacoromanica.ro - '; ' .1 .- :74eF.047." 141L (.C7". ." z ' =" Sosirea la un han valah, ilustratie de Henry Warren pentru cartea Turkey, Russia, the Black Sea and Cu-cassia de cpt. Spencer. - ..- - _ 7).,- . i 10. -s :,..--=.-z-1717 - ;Ir 1. t,...... 411. .1;'I!,,.. ..,',', 1;0; I I , 'I I , I II,. ,,I... ! , L'.. , , t L.', I,, .;.,vr, :-.'0.2i---*:,:P , . ; ,, If.. ' t. ,..::,!0 ,14 1 ii i.i.!'lfili:" '6: I , ,,.., . ' . ',4I". I i'. /. ,, i he -. illi ),,."' ;I,''ir,.0,, -,e' ; - "..3''' I , w.17% It. -..-.ISM Interiorul unui han valah, ilustratie de Henry Warren pentru cartea Turkey, Russia, the Black Sea and Circassta de cpt. Spencer. www.dacoromanica.ro -.-:-.ms-. ---- ______..------, , _....7.___-.....- -....----: ..4.- .--f...... , _ :4.: _,-.. , _,--- ..- .--... -. . g ._ - --:=,----=-*. -----.7:- 7--'-- 1,r117:' ; k-; sz '.,,1,....f4W1 r Lupta nocturna cu lupii, ilustratie de Henry Warren pentru cartea Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia de cpt. Spencer. Corp de garda cazacesc, ilustratie de Henry Warren pentru cartea Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia de cpt. Spencer. www.dacoromanica.ro Vederea Constantei, desen de Freeman dupd schita doctorului Camille Allard pentru cartea La Dobroutcha. Vederea portului antic, a falezelor si a drumului frantuzesc de la Constanta, desen de Magaud dupa schita doctorului Camille Allard pentru cartea La Dobroutcha. A . *ch r . "WC 7:4;'=":7".14. ,;. 1. tv1A-. Vederea santurilor Valului lui Ti a i an la intersectia for dupd incendiul campiei, desen de Valerio dupd schita doctorului Camille Allard pentru cartea La Dobroutcha. www.dacoromanica.ro Magellan i Sidonul" atacand Constanta de pe Marea Neagra, The Illustrated London News" No. 687/June 10, 1854. - - ggefla-sue .^-- .,,tv. it , .Z*--,-.,. - '.=;,, "7: ;==',* r' . It :. ,m7r , - _..A. -,,v-_, .,-...4if-.:::!. --,--r- - 4?-.. 4 1,,,,,,, ce,.. j 10- ol.\.'''' ----, ,,,, '7, = _,....-----,- ____ t*I173.^ 4%71 ..-, 3mte.__-- ..;1 4,..N_ _ ' II,,,N '.: -. S' K - ''''i. Ni '9 ° " ....._ , u 3. , - .. .,.... I- N J Z2VA';'...1,7 7t Ik Zt-f-r-'''- .3., ...... -:...... , 47 ,....,)1T. - , - '' ': "A 7',...17' ;' ., ..:,.... ,. .4,. 1 I,,:*C- .,4! ',:;44,0,e. P'.- .'. ftsi Gura Sulina a Dunarii, The Illustrated London News" No.684/May 27, 1854. www.dacoromanica.ro 1.N 11 , ,. Colonelul Friedrich Grach, comandantul artileriei Ahmet Pap, general de divizie, comandant la Calafat, turcesti de la Silistra, Illustrirte Zeitung" nr. portret de Constantin Guys, The Illustrated 580 12 August 1854. London News" No. 668 February 11, 1854. Generalul aghiotant de geniu Karl Andreevici Mazar Paa,guvematorul militar alBucure§tilor, Schilder, Illustrirte Zeitung" nr. 592/ 4 The Illustrated London News" October 29, 1853. November 1854. www.dacoromanica.ro Sadyk Paa,comandantul Regimentului1deCazaci aisultanului,litografie,colectie particulara. www.dacoromanica.ro Sadyk Pa§a, comandantul Regimentului 1 de Cazaci ai sultanului, litografie, colectie particulara. OYAIENk.,. e4,41(Ma; P; A.1;, Lordul Lucan, comandantul cavaleriei britanice Charles George Gordon (aici in grad de general din Crimeea, The Illustrated London News" siguvernator al Sudanului), L'Illustration" No.682/May 13, 1854. no. 2189/7 Fevrier 1885. Generalul locotenent conte Johann von Coronini- Generalul de artilerie baron Heinrich von Hess, Cronberg, comandant al trupelor cesaro-craiesti comandant suprem al trupelor cesaro-craiesti din Valahia, Illustrirte Zeitung" nr. 584/9 din Principatele Romane, Illustrirte Zeitung" Sptember 1854. nr. 568 20 Mai 1854. www.dacoromanica.ro Contesa Dash, Le Monde Il lustre" no. 806 21 Septembre 1872. Grigore Sturdza devenit general in armata loan Gr. Ghica, fotografie, Biblioteca Academiei otomanA sub numele lui Much lis Pasa, Romane. fotografie, Biblioteca Academiei Romane. www.dacoromanica.ro Intrarea trupelor cesaro craiesti in Bucuresti, litografie de Carl Lanzedelli, Bibliotec Academiei Romane. Intrarea pnncipelui B rbu $tirbi in Bucuresti xtlogravura dupa un desen de Carol Wahlstein, II us rtrte Ze ung" nr 594 18 November 1854. www.dacoromanica.ro /, 4.,,\\ IF e/ \I0 /7, J./ jii:: II ..:_. --k- ,%7' .1, ,T7:.--,... :,..'a '::=---- -aza:17-"-AlsA -...... -:',.. ,:::.-., S ,,, ....-e- ts V - ',-,.''it-r?'.1--,...1, i: =- --- 7-- ov ., #:----,-_- -- , ri___ -:_--Ti '....._ m-, . Qv! '': ''= -:.:.---z_ ___ _ - --- ...... ---,... -- ....--4---,F7- '-`7...-.... Loam! Kaglan, maresalul Saint-Arnaud, Omer Pasa, Riza Pala si Anton Bey la consiliul de razboi tinut la Varna, ..L'Illustration" no. 589/10 Juin 1854. www.dacoromanica.ro Ofiteri piemontezi prezentati lui Ahmet Pasa, in fata colibei sale la Calafat, xilogravura dupa un desen de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 673/March 18,1854. 0 . - - ...,...:-r:1.7,-2-7,...,,-,_ _ '2,- +. m `-- -.-- -4. l.----. + 44...:-.°rt. .7.' --,-----:..7.0:otc.. ' ...7L.- -...... IFIC-4: C- 0 4 '.N.1.4.' ...., '-diltla..".`...... i "- Fortificatiile de la Calafatgeneralii Ahmet Pa,sa, Mustafa Pasa §i HalibPa,sadiscutand planul luptei, xilogravura dupa un desen de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 679/ April 22, 1854. ."4,4011vt- 727--77- tscadron de carabinieri din armata regulata, xilogravura dupa un desen de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 673 March 18, 1854. www.dacoromanica.ro Pedepsirea basibuzucilor, xilogravura dupa un desen de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 673 March 18, 1854. Lancier din armata regulata, xilogravura dupd Yacoub Aga, comandantul trupelor neregulate de un desen de Constantin Guys, The Illustrated basibuzuci, xilogravura dupd un desen London News" No. 673/March 18, 1854. de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 673/March 18, 1854. www.dacoromanica.ro Intrevederea vizitatorilor britanici cu Omer Pap, la $umla, xilogravura dupa un desen de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 671/March 4, 1854. Sadak Pap primind la $umla cazacii din Dobrogea, xilogravura dupa un desen de Constantin Guys, The Illustrated London News" No. 681/May 6, 1854. www.dacoromanica.ro Constantin Guys pe campul de lupta de la Inkerman, The Illustrated London News" No. 726/February 3, 1855 www.dacoromanica.ro -,,,4, P," "tzi.,,y,- r :1": '-- '''.. 'i,i.,. . _ . '713 ..47-",--..... ...... ,,t,' -4,:,i .$4,11.Z.1/4.,:,,i ..-,,:fj...... r... -,.. - ... ,....-m ::7-r.....- ...... =1.-.7 '-...'...-4-...;-. -: - -In,' n '-f.....,. rd, , ...... _7----e- '...t.'!.....S.Ze . . - - :,.: 7,-- .- ... . tI:i) ,st '-'=r-:"..---.:::-.r.. ! ... ,...W.,,,oc,,... lt . .r . . P We, 0)4';'g 4 1 17, tr4 "e/ X .4''e" 72 ; !' ' '' - '-'--" ' "ti VVV ' A, r, .v.T-. ,,,,,,.. ;12 de, ...... (&.11Y L. 4 Z 4.. Ef, I r . .- _ i''.__---___" 4'''-e .;.4A- ''''' ..x.'-- .,_, --et y. ;- ,.. .E:; '''- '---...--' 'Ci41*-t-. r7-1A,:-- ___-- .a- .. Trupele egiptene marOluind prin fata lui Omer Pap Ia Sumla, xilogravura dupa un desen de Joseph Archer Crowe, The Illustrated London News" No. 682/May 13, 1854. Ba§ibuzuci venind de la Macin Ia $umla, xilogravura dupd un desen de Joseph Archer Crowe, The Illustrated London News" No. 682 May 13, 1854. www.dacoromanica.ro 1. -...Z.-:. . 4taier.''. .44 ...... -.., ....." I I j: r. : ;rt`-. .... '"i .'Pt4.,,, ', ,ri . ,s ..iv.mi _ , , 'PI . -4A4 '. nib 4-4 rels. . .7.Xort: -;,'''-c3 ,I-I,: .... e.,IL N '. ,t. L .... .,, FIV,... P . :...... 1.- ' .F.7.....: r. Episod din batalia de la Alma, xilogravura dupd o pictura de Horace Vernet. Sada cavaleriei ware la Balaclava, The Illustrated London News" No. 720 December 23, 1854. www.dacoromanica.ro Episod din Razboiul Crimeii xilogravura dupa un tablou de Janet-Lange, medaliat la Salonul din Paris din 1859, Le Monde II lustre" no. 817 7 Decembre 1872. www.dacoromanica.ro KJ r 7." 1=%,.. . . _ Generalul Juan Prim, xilogravura dupa un tablou de HenryRenault,medaliat cu our la Salonul din Paris din 1868, Le Monde Illustre" no 776 24 Fevrier 18 2 www.dacoromanica.ro 00 08" 0 rn N z z 0 ^.S4k3Sactir-L"...1alai :4"Ltii°!11;:2: Vederegeneralsa asediului Sevastopolului, The Illustrated London News" No. 713/November 18, 1854. www.dacoromanica.ro ;77-7 . -,a - . ,.. - - .; r; 4 ---4A4ie:r;:4:-;::kli-i-e,, . ° II -1% ff- Golful Balaclava, fotografie de James Robertson, Bibilioteca Academiei Romane. , , %do'. '+ , vi --Tet,4" ,- 1.19,6?, 7., 4N/less.. , 'lc 4f. - .. . ,,,, .... qe.t'4., . _ ., %iv -- ,,..... Intrarea In Portul Balaclava, fotografie de James Robertson, Bibilioteca Academiei Romfine. www.dacoromanica.ro e, . - , ?, tris .' , ! 1:3 t 1 I. I 614- - , ..-kos n ,_ 4"- Tumul Malakoff dupa cucerire, fotografie de James Robertson, Bibilioteca Academiei Romane. .et rar."11. 1;14- . ° --" c' , h v . n, ....s r. ...3r)Vr so; -0,- k 1.'11:;:W1 "tkiFE 7,,e,s, , . . .''' .' ' ..* "il r''' _ t,,. rf.,ki"- ;, . . c ..r.,.....4 .. ; ...* 1-,err ,.7. 01 ' `; ',". 5* 4 'ig'4 ...... ""A V-I6:61' 1 r ...... yik .,.... we .(....1' '''.*'''. :...... ,:. r:. , ...... rC `''' . . .. . ,'". -'" it''.. A L.,.f- L:',,s . lAr 0-..: ...,..--,, ,.fir,..e1..: . ..,....7:1, nt. -11V-- " Vedere generala a Sevastopolului, fotografie de James Robertson, Bibilioteca Academiei Romane. www.dacoromanica.ro William Howard Russell, reporterul de front al periodicului The Times", litografie dupd fotografia lui Roger Fenton. 0 sag ...3411:761, '4141310PI Joseph Archer Crowe, portret de Louis Kolitz, 1877. www.dacoromanica.ro MORITZ VON ANGELLI (1829-1904) Moritz von Angel li s-a nhscut la 2 decembrie 1829 la Viena. A absolvit Academia Military Tereziand in 1847, cand a intrat in corpul pionierilor. In 1849 a servit ca locotenent in armata din Ungaria. In timpul ocupatiei austriece a Principatelor Dunarene s-a aflat la Iasi. Ulterior a luat parte la campaniile esuate din 1859 $i 1866. In 1874 a trecut la Arhiva Ministerului de Razboi $i a inceput sa scrie lucrari de istorie military a Austriei. Cel mai Inalt grad militar pe care I-a atins a fost cel de colonel, cu care in 1895 s-a retras din armata. A Incetat din viata la 3 octombrie 1904, la Viena. Amintirile sale despre perioada de ocupatie austriacd in Moldova, in timpul razboiului Crimeii au fost scrise, dupa cum insusi a marturisit, la aproape 50 de ani de la desfasurarea evenimentelor. Perspectiva sa a fost cea a unui autor ajuns la senectute, acumuland insa experienta militarului si a omului de litere. Probabil din acest motiv nu a ezitat sA critice modul in care a fost organizata ocupatia si faptul CA Austria nu s-a implicat mai activ in operatiunile militare. Relatarea de calatorie a ofiterului austriac este importanta, pentru aspectele de viata cotidiana observate de autor. Moritz von Angel li a descris aspecte precum organizarea corpului pompierilor sau a aprovizionarii cu aph de baut a lasiului, de asemenea aspecte ce tineau de minoritatile etnice prezente in capitala Moldoveiprecum cea germana sau evreiasca. Organizarea armatei painantene nu a scapat interesului sat,. Tiganii gi ceanghii i-au atras atentia. De asemenea, deosebit de interesante sunt informatiile referitoare la circulatia monetary in perioada ocupatiei austriece. Scurte informatii despre Moritz von Angel li se gasesc in Osterreichisches Biographisches Lexikon 1815 1950, I (A Gla), Graz, Köln, BOhlau, 1957, s.v. MORITZ VON ANGELLI Fier imbatranit. Amintiri intime din anii de rfizboi si pace' 1854 Iasiul vazut de sus P. 9 Cine, venind dinspre Targu Frumos2, ajunge la inaltimile potrivite peste care trece §erpuind drumul spre Ia§i3,are in fata ochilor surpriqi o panorama incantatoare. Deodata se vede, la orizont, vechiul ora§ boieresc, rasarind ca prin vraja dintr-un teren altminteri aproape gol. Raspandita pe mai multe dealuri, se Intinde o amestecatura pitoreasca de case, ce, intrerupta adesea de prietene§ti parti I Traducerea s-a facut dupa Moritz von Angelli, Altes Eisen. Intimes aus Kriegs- and Friedensjahren, Stuttgart, J. G. Cotta'sche Buchhandlung Nachfolger, 1900, p. 3-45. 2 Tirgul Formos (Targu Frumos), oral, jud.la§i. 3 Jassy ( Jassy). 545 www.dacoromanica.ro Inverzite, capata, catre periferie, caracterul 4 Bachlui (in romaneve: Bahluielu). 5 Formos (Frumos). 6 Toponimele sunt date in text dupa scrierea in vigoare pe atunci; cele modeme 546 www.dacoromanica.ro Eram de acum incartiruiti in toate felurile in Iasi si aveam prilejul de a privi orasul pe dinduntru. Primul rod al acestui fapt, mai intai prin natura serviciului militar, asadar prin cercetari intreprinse fara voia noastra, a fost treptata, dar foarte grabita destramare a tuturor viselor§iiluziilor despre Orient si a acelor asemenea care s-au lipit de inimile noastre de soldati, usor impresionabile, Inca de la privirea din departare, dinspre Targu Frumos. Asezarea orasului de deal, Iasiul, poate usor indreptati epitetele: romantic, pitoresc§.a.m.d.;in ceea ce priveste confortul contribuie, vadit, putin. Pentru not s- a adaugatpineobisnuita ingramadire de palate, constructii mai marl§icocioabe saracacioase, prin care foarte greu // se putea dobandi o privire generalapichiar P. 12 cladirile frumoase, deloc putine, nu puteau fi intelese cu adevarat. Un sir continuu de cladiri mai mari se gasea, de fapt, doar pe Ulita Mare", unde se strangea grosul lumii negustoresti mai bune. Dar chiar si acest fapt nu putea fi luat in seams cu totul decat pentru partea de rasarit a acestei cai de comunicatie, care strabatea intreg orasul si care se incheia cu resedinta princiara". Fatada acestei cladiri fara pretentii, inalta de un etaj, era intoarsa spre oral§i cuprindea stabilimentele militare ce it Inconjurau intr-un larg semicerc: cazarmile militiei, scoala de cavalerie 14Ulica mare (grossen Gasse). 15 Vorstadt Pakurar. 16 In original in text. 17 Kopo. IsBojarie. 547 www.dacoromanica.ro Pe masura ce to departai de centrul oraplui se schimba, vazand cu ochii, §i caracterului acestuia. Foarte repede ramaneau in urma casele mai marl, cu acoperi§uri ro§ii de tigla, pentru a rasa locul unor locuinte tot mai primitive, mai Intotdeauna doar cu parter, care se multumeau cu §indrila sau scanduri drept acoperi§, pentru ca, in cele din urma, la periferii, sa domneasca doar colibele de lut. Simplitatea acestei ultime categorii de locuinta omeneasca poate fi masurata numai prin zadarnicia sa. Un acoperi§ de stuf, de o marime potrivita, pe un numar de stalpi subtiri, cu gaurile dintre ei umplute cu bulgari de lut, pamant indeaproape Inrudit cu noroiul de pe strada, este materialul pentru aceste locuinte. Originea constructiei acestora era ascunsa ochiului observatorului de un strat gros de var pe o curioasa temelie verde; daca se mai pun la socoteala §i cativa pomi, ce arareori lipseau de pe mica proprietate, pe vreme bund §i de la o potrivita departare, totul amintea de viata la tars. Pant la urma, de aproape, totul era altfel iar primavara, cand venea dezghetul sau ploile necontenite faceau ca Bahluiul sä se umfle, aceste colibe construite in sensul propriu al cuvantului din noroi se topeau cu zecile in materia for originala, astfel incat din ele nu mai ramaneau altceva decat stalpii slabiti cu acoperi§ul lor de pale. Fara sa i§i fact prea multe grijipentru ca nu aveau ceva de pierdut §i erau deja obi§nuiti locuitoriiiii paraseau atunci casele. 19 In original in text. 20Ha lbasiaten. 548 www.dacoromanica.ro mai bune conditii; cand, vara, mar§aluiam dimineata devreme catre locul nostru de manevre, &earn, de obicei, in aceste parti ale oraului, toti locuitorii acestor case, barbati §i femei, dormind in cea mai mare neoranduiala intin§i de-a valma pe strada, unde fugisera de mirosurile dracqti din apartamentele2I lor, luandu-§i ce puteau din a§ternuturi. In afara de cele trei clase de case deja amintite aici II mai exista §i o a patra, §i P. 15 anume salaprile tiganilor, care fie locuiau in puturile de lutsivaile adanci care strabateau din plin ora§ul in adaposturi jalnice (corturi), fie duceau o viata de trogloditi22 in versantii abrupti§iprabu§iti. Nepotrivirea aspra a fatadelor caselor din Ia§i arata §i felul in care aratau pe dinauntru, incepand de la incaperile rau mirositoare ale misera plebs23, in care nu arareori sub ochii Maicii Domnului cea neagra"24singura podoaba a peretilor oamenii §i animalele traiesc impreund in armonie, pand la saloanele§ibudoarele boierimii, care cuprind tot ce ar putea nascoci o fantezie pariziana excesiva. Dar chiar din in aceste locuri Inalte nu lipsesc contrastele ce caracterizeaza Orientul. Luxul odailor stapanilor stralucea orbitor pe langa particularitatile specifice tarii"25; nimanui nu ii lipsea acea armonie plind de buns dispozitie ce trece pe langa apuseni26 ca find de nedespartit de confortul adevarat. Neobservat §i chiar ne§tiut se amesteca §i aici, ca de altfel in societatea ie§eana, obiceiuri rusqti §i orientale; un strat gros de lustru parizian imprumuta oricum tuturor lucrurilor un neasemuit §i ispititor farmec, dar pune prea des un strain in fata unor situatii neobi§nuite, uneori chiar grave. Cu exceptia apartamentelor stapanilor din casele boierqti, apoi a acelor 21Gemach, termen folosit in sens peiorativ. 22Troglodytenleben. 23In original in text. 24 Schwarzen Muitergottes". 25 Landesueblichen EigentuemlichIceiten". 26Westeueopaer. 549 www.dacoromanica.ro In parte, in special pentru cei mai cultivati, cea mai mare calamitate a fost adusa de faptul ca in Ia§i era cu desavar§ire necunoscut termenul canalizare". Urmarile acestui fapt asupra unei anumite parti a confortului locuintei se pot sigur trada rara greutate §i de aceea pot §i ramane neexplicate in amanunt; doar urmarile care au aparut pentru noi din aceasta situatie au fost cu totul unice §i in nici un caz de moment; le-am simtit indeaproape de-a lungul a trei ani §i de aceea, in ciuda a orice, sa ne fie Ingaduit sa zabovim ceva mai mult §i mai descriptiv asupra acestei chestiuni. Inainte de orice trebuie recunoscut ca nevoia de a inlatura rational gunoiul, de fapt, nu exista, sau, mai bine spus, nu fusese descoperita de catre localnici. Uzanta de pana atunci corespundea intr-atat simtamantului oriental al comoditatii, incat acolo canalizarea ora§ului ar fi fost fara indoiala privity ca o ingradire cu totul lipsita de indreptatire a dreptului personal al fiecarui 27Strasser!. 28Centrum. 29Trottoirs. 30 Ora in Polonia. 31Ora in Ungaria. 32Projektanten. 33 Bakschich " (Trinkgeld). 550 www.dacoromanica.ro umblate ulite i-a fost incredintata pentru incercari. Omul si-a inteles afacerea. Cu enorme cheltuieli de mijloace din afard si-a pus lucrarea in scend si, intr-un termen cu mutt mai scurt, a dezvaluit iesenilor incantati un pavaj34 fard cusur, pe care echipajele boierilor mergeau ca pe un drum cu gheatd. Nemasurate laude si onoruri de tot felul 1-au coplesit pe aproape genialul creator at acestei minunatii [...]. Dar fiindcd asezase bucdtile de lemn mari si fard forma direct pe pamantul imbibat cu mai mult de un metru apd, dupd o sumard curatire a ulitei, iar lemnul era cat se poate de tandr, se poate usor imagina cum ardta, dupd destul de putind vreme, aceasta strada model. In timpul prezentei noastre forma un amestec de gropi si pietre, care putea fi trecut doar cu grija chiar si de catre cei care mergeau pe jos. Desigur ca ingeniosul francez nu asteptase acest moment, ci si-a ardtat de Ia distanta mirarea pripitd, facand comparatii intre starea groaznica a vechilor ulite cu cea a celei noi. Pe vreme uscata acoperita de un strat gros de praf si de murddrii greu de descris, acestea dezvaluiau pe vreme de ploaie sau de dezghet o imagine ce prin cuvintele mare de noroi" poate fi doar putin descrisd. [...] Grija restransd ardtata la Iasi cdilor publice de comunicatie aratd limpede ca, P. 22 pe cat posibil, fiecare face orice pentru a ocoli drumurile. Intr-adevar, Ia Iasi nu se vedea nimeni din societate" pe jos pe ulite; chiar doamnele, nici in zilele frumoase, caci ele preferd, ca si domnii din boierime"35, sa i§i pardseasca P. 23 echipajele doar in Copou.// Insd pe vreme proasta se foloseau cu totii, pand la cele mai de jos paturi ale societatii, pe cat posibil, de o cdrutd. [...] Pe vreme proasta erau vazuti pe jos, pe ulita, numai tiganii, evreii si ostasii imperiali. Pe cat de putin onoranta ar fi o asemenea adunarecorespundea in mice caz foarte exact faptelor. Devenita de multd vreme o nevoie generald, transportul public avea pe atunci o organizare care aproape ca surprindea, date find celelalte conditii, foarte primitive, si care chiar si azi ar fi de dorit in cateva mari orase. Existau pe atunci trei categorii de trasuri de inchiriat. Prima dintre acestea trdsurile propriu-ziseun vehicul maret cu doi cai (faeton), care ar putea ajunge ca podoabd oricarui oral, era cu totul in mainile lipovenilor36, o sects religioasd alungatd din Rusia (scoptii37), care trdieste intr-un mod cu adevarat barbar sistemul cu doi copii. Indata ce cel de-al doilea vldstar a vazut lumina zilei, amandoi parintii, °Heat de tineri ar fi, cad pradd fard mils castrarii, in duhul principiilor for religioase nebunesti. Ti se fringe inima sa vezi acesti barbati tineri, inalti, puternici cu barba si pdrul blond deschis, crescand Tiber; femeile frumoase, nu mai putin aratoaseiar langd acestia chipurile palide, brazdate de nenumarate zbarcituri, ale celor fericiti deja cu doi copii!Intotdeauna chibzuiti, foarte cinstiti, dar seriosi si zgarciti pand In panzele albe, formau fara indoiald prin portul" for aristocratia, printre trasurile de inchiriat din Iasi. Mandri ca vizitii curtii tronau in costumul for national rusesc (cdciuld inaltd din bland de oaie cenusie, haind albastrd, atarnand pand la pamant, impodobita cu bland cenusie, tinuta de o cingatoare ro§u deschis) P. 24 34 Strassenparkett. 35 Bojarie". 36 Lipowaner. 37 Skopzen. www.dacoromanica.ro 551 in faetoanele for cu doi cai,// care, fabricate cu totul la Viena, erau o pilda de frumusete §i eleganta. Cai bine hraniti, tinuti curati in hamuri provenind de asemenea de la Viena, intregeau infati§area acestui vehicul care multumea toate pretentiile, ai carui vizitiu intelegea sa arate cat de patruns era de importanta lui. Doar cu neplacere pornea in drumuri spre mahalalele38 indepartate, prea putin la mods, pe vreme proasta insa trebuia sa to a§tepti ca lipovenii, care tineau la trasura for nu mai putin decat la animale, sa se codeasca sa primeasca sa faca drumuri in partile de ora§ greu de atins. La celelalte trasuri de inchiriat formele apusene elegante se retrageau in fata celor ruse§ti;i podoabele §i harnapmentul cailor inhamati erau nationale. Dro Fa" era o trasura cu arcuri, deschisa, cu doi cai, de felul faetonului; bancheta in forma de scoica era destul de joasa, legata simplu cu piele naturals maro, tare. Un burduf din acela§i material oferea singura aparare a pasagerilor in fata vremii proaste. Vizitiul mana calul de pe o capra neobi§nuit de Malta, insa ingusta, abia Indeajuns pentru o singura persoana. Acest tip de trasura era cu totul bine construiti comod. Vopsite mai cu seams in verde Inchis, aratau bine pe dinafara §i erau pe drept cuvant trasurile paturii de mijloc, pe cat se poate vorbi in fai de a§a ceva. Clasa cea mai de jos a trasurilor de inchiriat arata neobipuit de primitiv, in ace14 timp tinzand spre originalul rusesc. Nu erau deloc arcuri, sprijinitoare pentru spate §i brate, in general nimic din ce ar fi putut indreptati confortul. Pe dinafara se asemana trasurii ungurqti sau w-numitei trasuri din Styria": o capra cu loitre scurta, ingusta, vopsita in parte in galben §i ro§u, odihnindu-se pe roti colorate in ace14 felasta era tot. Capra pentru doi pasagerii// vizitiucare de p. 25 foarte multe on se tragea din vita lui Levi era alcatuita din paturi grosolane, intunecate, a§a-numitele perne moldovenqtr, care erau stivuite pe scandurile inguste pans la o inaltime de 20 paid la 30 de centimetri. Pe cat de saracacioasa putea fi aceasta trasura, chiar aici se gasea o curatenie binefacatoare, chiar daca cu totul nea§teptata. Cu totul, curatenia fermecatoare a trasurilor de inchiriat din lai era ca un protest mut impotriva neingrijirii de necrezut a ulitelor. [...] 0 taxa fixata de autoritati pentru trasurile cu plata nu exista dupd §tiinta mea. [Preturile curselor cu trasura.] Cu toate acestea insa aceste preturi au fost mereu prea marl, pentru a ingadui ofiterilorimperiali folosirea indelungata a trasurilor de inchiriatin timpul serviciului, chiar §i atunci cand acestea ar fi fost multumitoare din alte pricini, asemanatoare. Dar deoarece situatia cailor de comunicatie prin lai excludea cu p. 26 totul folosirea pantalonilor, trebuia, nolens volens40, sa se recurga la expediente, sa se permits ofiterilor de toate gradele purtarea cizmelor inalte, aka-numitele Pappenheim", care// ajungeau pand la jumatatea coapsei, nu doar in timpul serviciului obipuit, ci eventual §i en parade41.Era o priveli§te aparte, in parte 38 Quartiere. 39 Steierer, provincie austriaca. 49 In original in text. 41 In original in text. 552 www.dacoromanica.ro deloc urata, sa vezi un intreg corp ofiteresc in mantale albe fara cusur en plein parade, adunati cu cizme inalte de pe vremea lui Wallenstein42. [...] Acest capitol nu poate fi incheiat fara a ne gandi la servirea persoanelor prin po$ta moldoveneasca, deosebita a acestei tad, caci aceasta poate fi pe drept socotita ca parte a sistemului de trasuri de Inchiriat. Transportul de persoane din principate era cu totul incredintat po$tei, caci, ca atare, altceva nu era posibil, un antreprenor particular nu ar fi fost in stare sa procure numarul enorm de cai care serveau pentru o singura calatorie, fie $i una scurta. Calatorului ii ramanea, dupa marimea mijloacelor sale, de ales intre trasura rapida§ifoarte primitiva caruta de po$ta, sau se folosea de propria trasura $i inchiria doar echipajul de la po$ta princiard. In toate cazurile, serviciul pentru persoane era intemeiat pe principiul celei mai mari viteze cu putinta, fara o grija deosebita pentru comoditate, ba chiar nici pentru siguranta personala a calatorului; de aceasta trebuia sa se ingrijeasca fiecare. Totqi, aceasta incercare demna de mentionat de a scurta durata calatoriei, data find placerea restransa a calatoriei prin Moldova, era contrara starii jalnice a drumurilor de tara care se legau de cel catre ora$ul capitals $i de re$edinta. Ni se spusese ca aceasta situatie se trage de la faptul call personalitatile care aveau de a face in chip necesar cu constructia de drumuri, de la domnitor incepand, se gandeau mai putin la alcatuirea unei retele unitare de drumuri $i mai mult la cai de comunicatie placute intre re$edintele for administrative $i diversele proprietati de Ia tara, ca la miezul unui sistem de drumuri infloritor. Relata refero!43 Dar este adevarat ca am trait adesea faptul de a vedea cum drumul desfundat se transforma intr-o foarte placuta $osea din punctul in care se intalnea, la dreapta, de pilda, cu un drum laturalnic bine intretinut, dar deindata revenea inapoi, Ia starea de la inceput, pentru ca mai tarziu un drum laturalnic 42 Albrecht Venceslav Eusebius von Wallenstein (1583 1634), generalisim al armatei habsburgice in timpul Razboiului de 30 de ani. 43 In original in text. Expresie In limba latinA, insemnand spun ceea ce mi s-a spus". 44 Galatz. www.dacoromanica.ro 553 a§a-numitului capitan de po§ta" se gasea foarte departe de singurul loc locuit. Cine nu se ingrijise suficient de provizii, ramanea mereu 45 Carruz, de la Caressa (n. a.). 46 Boluschani (Bolosane). 47 Pastillone". 554 www.dacoromanica.ro cum pe atunci doar foarte putine orase mari de a arata. In Austria, cel putin, doar pompierii din Milano" se puteau masura cu cei din Iasi. Iar aceasta institutie nu era limitata doar la orasul Iasi; se gasea peste tot, in intreg principatul, chiar §i in cele mai mici orase. La inceput de obarsie ruseasca, organizarea ii era pur ruseasca; intreagasa conduceresifunctionarestatea,inprimulrand,sub semnul atotputernicului bici. La cats invatatura avea marea masa, acest lucru era insa cu totul necesar, fiindca pompierii trebuiau sa indeplineasca acele servicii care faceau marile incendii aproape imposibile, in ciuda modului de constructie a orasului, ce inlesnea focul. Prin acestea, este deja spus Ca materialul uman, ca si cel neinsufletit, era stra§nic, mijloacele tehnice erau, la randul lor, la inaltimea acelor vremuri si cel mai folosite pentru scopul lor, de un corp scolit cu o putere draconica. Intreg orasul era impartit in mahalale49 dupd conditiile terenului, iar fiecareia dintre acestea ii era in permanent& oranduit cate un detasament de pompieri cu tot harnasamentul. Pe// cel mai inalt punct al fiecarui cartier" se gasea un turn ridicat P. 32 simplu, din bame, de o asemeneainaltime,incat din postul de pe platforma cea mai de sus se putea observa, ca prin ochii unei pasari, atat propriul domeniu, cat si turnurile invecinate. La piciorul turnului, sub acoperisuri temeinice, stateau carutele inhamate zi si noapte, cu totul pregatite, cu echipajele lor. Strajerul din turn striga doar locul focului, ea pompierii i§i §i ocupau locurile in carute sau se aruncau pe caii Ears §a §i porneau apoi in galop nebun catre telul lor, fard sa priveasca inapoi. Ofiterii urmau cortegiul calare. Este sigur ca pompierii din Iasi nu isi indeplineau insarcinarea cu manusi de bal si, de la localizarea incendiuluisarcina lor principalapana la daramarea unui numar de asa-zise case nu era mult; era insa de mirare ca, indiferent de putinele lantani, nu be lipsea niciodata apa. Am fost la mai multe incendii, niciodata nu s-a simtit lipsa de apa. Aceasta parere se explica foarte usor prin obiceiurile in aceasta chestiune, care in nici un caz nu aveau o origine parlamentard, de aceea se puteau intemeia pe o mai mare punere in aplicare. Din pricina cunoscutei lipse de apa a Iasiului se formase din vremuri stravechi o numeroasa breasle de sacagii, care alimenta orasul cu apa necesara din valea Bahluiului. Acestia erau flacai din cele mai sarace paturi, a caror intreaga avere consta cel mai adesea intr-un car saracacios, cu un butoi, pe care o martoaga flamanda iI tragea de la albia raului prin toate fundaturile orasului. Erau insa o necesitate pentru locuitorii orasului, iar meritele lor amarate isi gaseau peste tot recunoasterea. Acestor nefericiti be era randuita obligatia de a duce apa la fiecare incendiu. De indata ce semnalul de foc rasuna pe undeva, fiecare saca trebuia sa porneasca in directia incendiului de oriunde se afla. Lovituri de bici din partea slujbasilor agiei5I §i a pompierilor ce // cadeau peste cai si vizitii se ingrijeau de cea mai mare iuteala ce putea fi atinsa. Cine era intalnit intr-o alts directie decat cea a 48 Mai land. 49 Abschnitte. °°Gilde. SI Polizei. 555 www.dacoromanica.ro locului incendiului, dupa 52 In limba latind in original. 53In original in text. 54 Waffflenmeister. 556 www.dacoromanica.ro aruncate in furgon, astfel incat nu doar ulitele si casele, ci mai cu seams si trecatorii erau stropiti de sangele nefericitelor victime. Dar asta era totusi o chestiune de mica importanta! Daca populatia Iasiului era privita ca intreg, nu arata ca o masa omogena din punct de vedere al nationalitatii, ci // era un amestec de neamuri diferite, dupa cum P. 35 le-au strans, ca batute de vant, caracterul politic al tarii si furtunile care s-au abatut, aproape fara intrerupere, asupra acesteia. In tara, majoritatea locuitorilor era, in orice caz, romaneasca, sau, dupa cum se facea pe atunci distinctia, moldoveneasca, dar absoluta sa imaturitate politica facea ca 55Eingeborene. 56Padischah. 57Kartelle. 58Extravagante Gesetzgebung. 59Njamci (Deutsche). 557 www.dacoromanica.ro Ca Intr -o asemenea amestecatura de popoare se vorbeausicele mai diferite limbi, este cu totul de Inteles; cu mandrie Ii se poate admite germanilor ca pe atunci, cel putinlimba for era aceea cu care se putea razbate. Evreii, armenii, intr-un cuvant, lumea negustorilor, erau cu totul credincio§i limbii germane; §i printre boieri, cel putin printre barbati, aceasta era de obicei situatia; doar o parte a acestora, ceea ce s-ar putea numi patura de mijloc60, apoi §i paturile de jos ale poporului nu vorbeau aka limba deck romana. Ca despre o curiozitate trebuie vorbit despre satele ungure§ti, care aparusera pe §irurile de dealuri de Ia rasarit de Carpatii Transilvaniei. Descinzand, se pare, din secuii din Transilvania, vorbeau destul de curat limba maghiard, dar Intr -un ritm neobi§nuit de lent; mai mult, traiau Intr -o ne§tiinta atat de copilareasca despre tot ce se petrecea dincolo de munti, incat se credeau cu sinceritate drept singurii unguri din lumea locuita §i ne Intrebau foarte surprin§i de unde invatasem ungurqte.// p. 37 In vremurile in care incepuse ocupatia, robia6I era Inca in plina floare iar aceasta mergea pans la ea mai de jos patura a populatiei, tiganii, ace§tia adevarati paria62 in cercurile conducatoare63 din principate. Nu Imi este cunoscut cat de mutt se intindea aceasta institutie, ajunsa din cele mai Intunecate vremuri pans in secolul al XIX-lea, §i asupra celorlalte paturi ale populatiei; insa cu privire la tigani aceasta era pe atunci Inca in grozavia ei innascuta. De fapt nu era chiar sclavie In intelesul demn de ura al cuvantului, aka cum §tim dinColiba unchiuluiTom a domni§oarei Be 613 Mittelstanc, termen folosit §i pentru burghezie. 61 Leibeigenschaft. 62 Parias. 63 Bannkreise 64 Harriet Beecher-Stowe (1811-1896), scriitoare americanA, autoare a romanului Coliba unchiului Tom (1851-1852), importanta critics Ia adresa sclaviei. 65 Sklaven. " Kosmetika. 558 www.dacoromanica.ro boieroaicele atat.de rafinate, care // trimiteau Ia Paris dupd lenjerie §i ar fi mers mai degraba goale, Inainte de a fi folosit vreun object de imbracaminte ce nu ar fi putut sa i§i arate cat mai clar originea din metropola de pe Sena, puteau doar Indura fiinte atat de murdare in apropierea lor. Exceptii izolate de la acestea erau doar sclavele de soi imbunatatit"67 folosite pentru serviciile intime, personale, §i care erau imbricate pe atunci dupd moda frantuzeasca, de cele mai multe ori cu mult gust. Daca locuitorii Ia§iului ar fi tratati ca prototip68 at Intregii populatii, din punct de vedere at societatii, §i acolo s-ar fi gasit o alcatuire cu totul aparte. Nobilime, ca §i o class de mijloc in sensul nostru, nu exista de fapt; lipseau, tot astfel, §i toate titlurile nobiliare, in afard de cele de principe, principesa, print, printesa, pe care §i be adaugau toate familiile boiere§ti ai caror stramo§i ocupasera pe vremuri demnitatea de domnitor69, sau care i§i trageau acest titlu din descendenta for greceasca. Boierii reprezentau aristocratia moldoveneasca, marl proprietari bogati, care i§i ca§tigasera sau cumparasera aceasta demnitate. A§a-numitii mici boieri nu erau luati in consideratie, caci erau de cele mai multe ori sarmani care i§i cumparasera boieria pentru a se bucura de prerogativele foarte consistente ale acesteia, insa nu aveau nici mijloacele §i nici ambitia de a se ridica dupd rang. Ca marea boierime nu se ocupa cu nici un fel de intreprindere industrials, nu este nevoie sa se mai spuna. In aceasta privinta, erau Ears gre§ Grandseigneurs de moda veche. Traiau din veniturile intinselor for pamanturi, pe care le cultivau tarani obligati la dace) §i ale caror venituri erau cumparate deja de Ia prima brazda, adesea §i mai devreme, de arenda§in armeni §i evrei. Boierul insu§i se ingrijea, de obicei, putin de afacere. Mecca sa era Parisul, cercul meseriei sale cuprindea ceva mai mult decat jocul de noroc, femeile §i toate distractiile. Cea mai P. 39 mare desfa§urare de maretie §i eleganta dupa model frantuzesc, care // nu ascundea Intotdeauna cu totul o mai mare sau mai mica tents pe jumatate asiatica,ii preocupa cu totul pe barbati §i pe femei. Daca mijloacele pentru acestea erau la indemana, cum" nu mai juca nici un rol. Maretia NO era mereu §i peste tot chestiunea principals, miezul de sub inveli§ul sclipitor find mereu acela§i. Principele domnitor de atunci, Alexandru Ghica72 nu mergea altfel prin ora§ decat in greoaia trasura princiard; langa vizitiu, osta§ul in uniforms tivita cu aur, in spate, de asemenea plin de galoane, slujitorul §i ciubucciul cu o intreaga colectie de ciubuce foartepretioase, totulinconjurat de o escorts calare de calareti73 moldoveni. Prin Copou mergea ca la parada, in acela§i fel, boierimea, cu echipaje elegante §i trasuri luxoase, de la care iepele fusesera de fapt excluse ca not fair74. 67 Verbesserte?. Rasc,,". 68 Protwyp. 69 Hospodarenwuerde. 7°Robotpfliciaige Bauern. 71 Geschaefonaenner (=intreprinzatori, oameni de afaceri). 72A abdicat in 1856"(n.a.). Referire Ia Grigore Alexandru Ghica (1804-1857), domnitor al Moldovei intre 1849-1856. 73 Ulanen. 74In original in text. 559 www.dacoromanica.ro Dupd cum patura cea mai de sus a societatii aparea doar in felul ei aparte, lipsea aproape cu totul o patura de mijloc in intelesul european al cuvantului. Luat ca atare, asa ceva era reprezentat pur si simplu prin colonia germana", care avea cea mai mare parte a negoturilor bune. Doar armenii mai faceau concurenta, ici- acolo; altfel, acestia se ocupau, pe langa greci, cu marile companii comerciale, la care luau parte si evreii. Poporul ales" forma in general o mare parte a populatiei principatelor. Din cei aproape 60 000 de locuitori ai Iasiului, cel putin jumatate erau evrei care traiau in comunitati inchise, dupa toate aparentele puternic ortodoxe. Ca si in Galitia si in multe alte locuri erau si aici un rau necesar de care nu se putea duce lipsa, fail a se tine seama de influenta lor, din multe puncte de vedere demoralizatoare. Oricum, evreii stau in Moldova pe o treapta socials neindoielnic mai ridicata decat oriunde altundeva, caci nu se indeletnicesc numai cu comertul de tot felul, in toate ramurile p. 40 sale, pana la ghesefturi75 cu orice e posibil si camata, ci // s-au indreptat si spre mestesuguri. La Iasi am vazut pentru prima oars evrei lucrand in cele mai diferite meserii. Acolo unde atat de multe neamuri isi lass urmele, de-a lungul veacurilor, nu poate fi deloc vorba de un caracter limpede al poporului. Romanul se simte, cu predilectie chiar, un urmas at romanilor si nimic nu it misca, atunci cand i se spune ca inceputurile Romaniei76 de astazi ar fi de cautat in coloniile de raufacatori romani; si cu acestea era multumit. Totusi s-a gasit putin care sä arate cu oarecare indreptatire aceasta origine. Cei zece mii de la varr erau francezi frumos vopsiti sau chiar rusi, patura de mijloc o multime nelamurita din toate 75 Schacher. 76 Rumaeniens. 77 Baumast. 560 www.dacoromanica.ro se deosebeau unele de altele romancele, armencele, grecoaicele, evreicele §i prin amurgurile incantatoare, in care cuvantul nepermis" se topea discret. Dacd tipul populatiei, mai ales al ,jumatatii mai bune", Indreptatea un fel de a trai u§or, pand la un grad respectabil, acest fapt nu stanjenea deloc faptul ca cea mai proeminenta caracteristica a populatiei din toate paturile se manifesta Intr -o religiozitate adesea doar pe dinafard. Desigur nu este o exagerare sa vorbim de bigotismsistdpanirea preotilor, caci marele numar al bisericilorsimandstirilor §i> armata de popi de toate rangurile indreptatea acest lucru, nu mai putin decat ardoarea cu care cei de susside jos se supuneau din and in and ceremoniilor cu adevarat nepldcute pe care tirul greco-oriental le prescria credincio0or sai. Imi amintesc Inca bine cinstirea, in catedrala din Iasi, a unui sfant ale cdrui ramd§ite imbricate in ve§minte mandre erau wzate pe un catafalc Inalt de aproape un metru sub portic. In jurul acestora s-a Imbulzitsise Impins toata ziva neincetat un ghem de credincio§i din toate paturile societatii, de la marea boierime pand la vagabonzii zdrentdro§i §i cerFtorii scarbo§i. Dupd rugaciuni scurte, fiecare trebuia sd se tarasca pe sub catafalcsiapoi sa sdrute fruntea sfantului, din care se zarea prin imbracamintea brodatd cu aur o bucata din osul fruntii, cam de marimea unui taler. Si acestei formalitdti i s-au supus §i cele mai ales doamne din haute volee. Fara cea mai mica atentie pentru catifeauasimdtasea cu care se imbracau, alunecau rugandu-se pe sub catafalc §i rard ezitare sau sad Iii apasau buzele rozalii pe acea oribila bucata de os, in mijlocul cdruia sdrutdrile a mii de guri greu de descris se uniserd intr-o pats deschisd la culoare, inconjurata de o margine intunecatd. Cu nu mai putind temeinicie erau tinute posturile ce durau multe saptamani, in timpul cdrora asprimea draconica interzicea once brand animals iar ca grasime // P. 42 era permis doar uleiul. Aceste posturi §i restaurdrile" ce le urmau erau vremea recoltei de aur pentru doctori, farmaci§ti, femei batrane §iarlatani de toate soiurile. Dacdsiporunca legatd de post a imperecherii carnale" era la fel de tare tinuta, scapd, desigur, judecatii observatorului; dar macar atat este sigura§a se petrecea fard exceptie! Aparte era luxul inmormantarilor. Co§ciugul deschis era purtat foarte jos, astfel incat mortul sa poata fi vazut cu comoditate; in acelai chip urmau tavi cu prajituri §i torturi neobi§nuitepand la un metru in diametru; cu cat mai mare, cu atat mai nobil in care erau puse fructe mediteraneene78. Aici 78 Suedfruchte. 561 www.dacoromanica.ro Institutii cu siguranta foarte demne de a fi laudate: dupa tot ce am auzit despre ele, ma tem insa ca la cele dintai orarul se intindea ceva prea mult dincolo de hotarele teoriei sanatoase, insa la cele din urma prin prea mult liberalism" §i respect exagerat fata de libertatea personala a individului se trecea prea mult de scopurile reale. p. 43 Aceste amintiri despre locuitorii Ia§iului ar fi incomplete, mai cu seams avandu-se in vedere starea scriitorului acestor randuri, daca nu s-ar // preocupa §i de garnizoana capitalei moldovene§ti, anume de armata tarii. Trebuie sä recunosc, spre ru§inea mea, ca fie nu am Incercat sa ma informez deloc asupra puterii §i organizarii militiei princiare, fie am uitat deplin cuno§tintele dobandite, caci nu imi revine nimic. Asupra a ce sunt §i azi deplin sigur este ca, dna puterea armata moldoveneasca ar fi ramas la cerintele corecte ce erau menite pentru conducerea sa, printul 79 Liberalitaet. " Milizer. 562 www.dacoromanica.ro imbracamintei ruse§ti. Astfel, era spre marea noastrd veselie cand un deta§ament moldovean mdrOluia pe Ulita Mare pe vreme proastd: armele acoperite" sub brat, pulpanele mantalei lungi sumese §i tinute cu amandoud mainile, aka incat se puteau vedea pand la genunchi izmenele albe nu intotdeauna curate, dar in frunte cu ofiterul comandant cu pantaloni sume§icu umbrela deschisd in mans! la la0 nimeni nu gasea acest lucru deosebitca la tara! Intr-o tars care nu avea propria moneda, dar care, ca urmare a lipsei totale a industriei, iii indrepta multele nevoi spre straindtate, trebuia, in mod necesar, ca orice act comercial, pand la cele mai mici fleacuri, sa se serveasca doar de banii strdini. Se intelege de la sine ca pentru aceasta, banii de hartie de orice fel erau cu totulexclu§i§i doar monedele sunatoare erau luate In seams, mai ales in ceea ce prive§te comertul cu amanuntul; dar acestea se gaseau in tot atatea feluri, eke popoare se gaseau in raporturi comerciale cu Moldova, apdar in aproape toate 81 Goldlira. 82 Silberyermelik. 83 Dukaten (Galbi). 84 Aceste monezi turcesti par sä nu fi avut acelasi continut de argint" (n. a.). 85 Geldwechsel. 563 www.dacoromanica.ro conventionald. Deoarece totu§i la schimbarea unei monede mari se obtineau de cele p. 46 mai multe on doar cele imediat mai micii viceversa, nu era un exemplu greu de socotit de cate on se putea schimba un ducat pans sa se ajunga, in cele din urma, la nimic. In orice caz, afacerea se asemana proprietarului; toed ziva se auzea pe Ulita Mare zdranganitul zarafilor care, stand in fata pravaliilor lor, lasau sa alunece prin mainile for deloc apetisante fi§icuri intregi de iermelici sau taleri86. Aparte era circulatia acestor diverse soiuri de monezi in II viata de zi cu zi. Se socotea mai cu seams in zwanziger-i sau ducati, arareori in napoleonii aproape niciodata in ruble. Toate aceste monede nu erau exprimate in valoarea obipuita in Cara for ci in piWri turce§ti, deli aceasta din urma moneda nu ie§ea deloc in evident& Aceste socoteli nesfar§ite nu erau deloc ware §i cereau mult exercitiu, daca nu vroiai sa be faci dupa ureche, eqi, totu§i, pana la urma a§a se intampla. 86 Livresthaler. 564 www.dacoromanica.ro EUGENE JOUVE Despre Eugene Jouve nu setie nimic in afara faptului ca era gazetar, trimis special in Orient de redactia periodicului Courrier de Lyon" la izbucnirea razboiului Crimeii. Dupa cum precizeaza in prefata volumului in care5i-aadunat corespondenta, Jouve a petrecut opt luni la Gallipoli, Constantinopol, Adrianopole, Rusciuc, Bucurqti §i Sevastopol. In tot acest rastimp el a incercat sa fie cat se poate de riguros cu informatia pe care o furniza cititorilor de acasa: (...) nu m-am raportat la amintiri, totdeauna mai mult sau mai putin eficiente; zi de zi §i in fiecare moment al zilei am scris ceea ce am vazut cu ochii mei, ceea ce imi relatau martorii oculari demni de Incredere, ceea ce culegeam din spusele turcilor, ale raialelor §i ale francezilor stabiliti in tinut, despre obiceiurile5iideile turcilor" (p. V). Rezultatul acestei serioase documentari este o lucrare foarte interesanta, plina de amanunte care altor contemporani le-au scapat. Jouve schiteaza portrete pline de vitalitate razboinicilor de rand turbulentilor ba§buzuci sau neinstruitilor §i apaticilor nizami din trupele regulate, agresivilor revolutionari pa*opti*ti din Europa Centrals inrolati in trupele otomane sau irascibililor francezi din armatele aliate sultanului, mereu in cautare de scandal §i incaierare cu nepoftitii ocupanti austrieci ca4i comandantilor ilu§tri on oamenilor de stat de trecatoare importanta, de la Omer Pap, Iskender Bey §i Sadyk pap la contele Coronini 4i contele Zamoyski, de la principii domnitori $tirbei4i Ghica, reveniti din exilul vienez, la beizadeaua Grigore Sturdza, turcit sub numele de Muchlis Pap, gi la marele ban Constantin Cantacuzino, Emanoil Baleanu5iAlexandru Ghica Caciula Mare". Fin observator al scenei politicii internationale ca5ia celei locale, romane§ti, lui Jouve nu-i scapa nimic din tumultuoasa miFare reinoitoare a epocii. Ochiul sau avid de nou este atent atat la viata politica din principat cat §i la aceea socials gi economics. Este un realist §i refuza orice speculatii sau sperante nefondate, cazand astfel intr-un iremediabil scepticism fata de viitorul tarii: in ciuda tuturor celor zise, in ciuda tuturor sperantelor in care le place sa se legene, in ciuda sforaitoarelor elogii patriotice ridicate in onoarea revolutiilor romanqti, acest popor nu va putea sa se regenereze Ia fel ca elenii. Vor putea mai mult intentiile generoase ale marilor puteri§ieforturile§ifinetea diplomatilor? Cum va vrea Dumnezeu!" (p.219) Depa§induli defetismul politic §i trecand Ia aspectele vietii cotidiene, autorul face descrieri amuzante mijloacelor de transport romane§ti caruta de pots 5iposibilitatilor reduse de gazduire§iaprovizionare cu produse alimentare. Moravurile locale sunt un alt subiect dezbatut, cu nedisimulat umor, de gazetarul francez. Despre notele momorialistice al lui Jouve a scris N. lorga inIstoria romandor prin calatori, vol. III, ed. a II-a adaugita, Editura Casei $coalelor, Bucure§ti, 1929, p. 320-323giIbidem(ed. ingrijita de Adrian Angelescu), Editura Eminescu, Bucurqti, MCMLXXXI, p. 582 584. 565 www.dacoromanica.ro EUGENE JOUVE Razboiul din Orient' Calatorie in urma armatelor aliate in Turcia, in Tara Romfineasca si in Crimeea Scrisoarea a XXX -a p. 96 Omer pasaTaberele turcesti Relatli despre armata muscaleasca Rusciuc2, 2 august 1854 In fiecare zi sosesc not trupe §i in fiecare zi Dunarea este trecuta de corpuri Intregi de cavalerie §i de infanterie. Omer pa§a3 se pregate§te intens pentru a merge la Bucure§ti4. Cartierul general al Altetei Sale este 'Inca la Rusciuc, in foarte modesta casa a lui Zacki efendi, in spatele cartierului turcesc. Generalissimul armatelor otomane, urma§ul faimo§ilor Kara Mustafa5 §i Sinan pa§a6, locuie§te intr-un mic pavilion de caramida zugravit in galben, in mijlocul unei livezi inchisa cu un gard de scanduri mancat de carii. 0 curte inconjurata de constructii prost cladite precede gradina §i casa; ea este ocupata de statul-major turcesc, cu aspectul cel mai simplu din lume. In curte, cativa cai in§euati §i dona santinele la poarta abia indica locuinta unui ofiter superior. p. 97 Escorta lui Omer pa§a este la fel de modesta ca §i locuinta sa; II patru cavaleri§ti, cu carabina la sold, preced singuri cortegiul san format, cel mult, dintr-o duzina de ofiteri, de pa§ale, de administratori Si de ciubuccii. Aceasta mica sectie de soldati care-1 insote§te este de altfel la fel de pitoresc zdrentaroasa ca §i restul armatei. Alteta Sa nu mai este calaretul indraznet §i ferche§ care, la Inceputul razboiului, se facea remarcat prin eleganta tinutei sale militare, prin vivacitatea atitudinii §i dexteritatea cu care conducea cei mai frumo§i cai ai Turciei. Se spune ca grijile §i necazurile i-au albit barba §i i-au Inconvoiat trupul mai mull decat varsta §i greutatile razboiului. Ru§ii §i-au sfaramat §i §i-au ucis mai putin inamicul deck geloziile, intrigile §i perfidiile amicilor sai din Divan. Acest organism suprem al imperiului concentreaza Inca, in ciuda reformei, un mare numar de politicieni ai §colii mutilor din serai. Omer pa§a a imbatranit cu zece ani in optsprezece luni; Traducere dupa Eugene Jouve, Guerre d'Orient. Voyage a la suite des armies alliees en Turquie, en Valachie et en Crimee, vol. II, Paris, 1855, p. 96 $i urm. 2 Routschouck. 3 Omer Pap (1806-1871), mare$al otoman (mu0r) de origine croata (pe numele adevarat Mihail Latas), comandat suprem al armatelor otomane in razboiul Crimeii. 4 Bucharest. 5 Kara Mustafa (1634/1635-1683) mare vizir al lmperiului Otoman, comandantul trupelor otomane la asediul Vienei (17 iulie-12 septembrie 1683). 6 Sinan Pasa (1506-1596) general otoman de origine albaneza, guvemator al Egiptului, mare vizir, comandant al campaniei din Tara Romaneascd, infrant de Mihai Viteazu in luptele de la alugdreni $i Giurgiu (1595). 566 www.dacoromanica.ro acum este aproape un batran, dar un batran Inca verde §i energic ai carui ochi pastreaza toata vivacitatea §i inflacararea barbatiei; stralucirea for febrila da un aspect ciudat acestei figuri neregulate, brazdate §i oache§e care, sub un aer de francheta §i bravura cat se poate de militareasca, ascunde o subtilitate aproape italieneasca. Ele amintesc anumite portrete ale mare§alului Soule de la sfar§itul Imperiului 7 Nicolas-Jean de Dieu Sou lt, duce de Dalmatia (1769-1851), maresal al Frantei (din 1804) si colonel-general al gArzii imperiale, unul dintre cei mai buni strategi ai lui Napoleon I. 567 www.dacoromanica.ro Aceasta ne indeparteaza putin de politick 8 Poarta din spate sau de pe latura de vest a unei fortificatii sau tabere intarite. 9 Este vorba de cortul Sibley, inventat de maiorul american Henry Hopkins Sub ley (1816- 1886), devenit general de brigadd in Armata Confederatiei Sudiste, jar dupa incheierea rdzboiului civil american a intrat in serviciul khedivului Egiptului (1865-1874). I° Giurgewo. 568 www.dacoromanica.ro castraveti, struguri verzi si un vinisor trandafiriu acidulat precum otetul Quatre Voleurs"11, completeazd de obicei acest festin tataresc in fata cdruia s-ar da inapoi siun cazac. Soldatii sultanului sunt infinit mai bine tratatisi,dacd ar fi suficient de moderati Mat sd se rezume la ratiile suveranului lor, nu ar muri decat de ghiulelele de tun pe care le-arintalni,atat le este de durd viata; dar nenorocitii au o nefasta pasiune pentrucele mai indigeste produse ale regnului vegetal: devoreazd, cu frenezie, castravetisizilnic ingurgiteazd o enorma cantitate de prune, pere, mere, pepeni si struguri verzi. Cei mai solizi sapeuri ai nostri nu ar rezista mai mult de opt zile // la acest p. 102 regim distrugator, mai ales, in toiul veriisipe malurile Dundrii de Jos. Turcii si egiptenii par a nu se resimti II Otetul celor 4 hoti (le Vinaigre des 4 voleurs) este un produs ce are in compozitie frunze de pelin, rosmarin, mentk salvie, scortisoark lavanda, usturoi, camfor, cuisoare, calamus, nucsoark cantitati foarte mici de cimbru, angelica, ienupar, toate macerate timp de 10 zile in otet. Legenda spune ca autoritatile din Marsilia, depdsite de ravagiile unei epidemii de ciuma din secolul al XVIII-lea, au fost nevoite sd faca fata si talhariilor a 4 hoti, aparent imuni la epidemie. Prinsi intr-un final, tribunalul le-a promis iertare dacd dezvaluiau secretul. Ei au marturisit ca se frectionau pe corp, maini si mai ales pe fata cu un amestec macerat in otet de plante aromate, usturoi, vdmant (Ruta graveolens). Cu toate acestea cei 4 hoti au fost spanzurati si nu arsi, cum cereaobiceiul timpului. La mijlocul veacului al XVIII-lea la Marsilia, dar si in alte locuri, existaobiceiulca anumite oteturi parfumate" sd fie nelipsite din toaleta feminina. De asemenea, in epock otetul parfumat era folosit§i ca astringent. Ulterior reteta a fost publicata si recomandatd pentru eficacitatea ei, iar din 1748 a fost repertoriata in Codex farmaceutic. S-a vandut in farmacii ca antiseptic, pans in 1937. 569 www.dacoromanica.ro Acest ofiter a Insotit zilele acestea coloana de cavalerie care a facut o recuno4ere pe drumul spre Bucure§ti. A fost oprita la mijlocul drumului, la Calugareni12, de mlatina Argeplui13 unde ru§ii au ars podurile pentrua -siacoperi retragerea; primele doua sau trei escadroane ar fi putut traversa prin vad acest curs de apa maloasa, unde primii cai se afundau pans la piept; coada coloanei a fost fortata sa treaca Inot aceasta balta de namol lichid. S-au Intors pe ace14 drum. [Descrie o fapta de bravura a unui ofiter otoman de origine maghiara care, vazand pe celalalt mal un grup de cazaci, a arjat asupra lor.] Dupa ultimeletiri care s-au primit de la Bucurqti, adica de acum doua zile, ru§ii Inca nu au plecat; a mai ramas Inca o parte din fortele lor sosite recent de la p. 105 Fratqti14. Pe de alts parte, totul // anunta retragerea lor rapida. Incarca in graba bagajele armatei§itoate posturile detapte se alatura corpurilor 12Kalougareni. 13Arguisch. 14Frateschi; sat, corn., jud. Giurgiu. 15Fotschani. 16Bessarabie. 17Sereth. 15Dobrutscha. 19Thrall. Hirsowa, oras, jud. Constanta. 21Rassova, sat, corn., jud. Constanta. 570 www.dacoromanica.ro A§teptand momentul cand va incepe vantatoarea de rui in Valahia, podul de la Rusciuc este intins cu dublata energie ceea ce, dupd toate aparentele, va fi terminat mult mai repede decat s-a sperat. Acum se lucreaza pe ambele maluri simultan §i s-a triplat numarul muncitorilor. Podetele de peste bratele secundare din partea romaneasca sunt fcute prea de mutt timp pentru a fi folosite de tabere. Inca doudsprezece zile §i intreaga armata a lui Omer papa se va putea lansa in urmarirea inamicului; soldatii aSeapta cu nerabdare acest moment pentru ca sunt furio§i vazand ca muscalii le // scapa. Incurajati de numeroasele for mici succese separate, P. 107 ei and de nerabdare sa incheie Scrisoarea XXXI-a Tabara albanezaJefuirea orasului Giurgiu p. 108 Tabara Intarita pe malul stang at Dunarii Giurgiu, 6 august 1854 Am venit aici sä caut noutati; am gasit un lucru foarte vechii foarte trist: mizeriile razboiului, un ora§ complet pustiu §i jefuit.Plecand, ru§ii nu au lasat deck doudzeci qi cinci de locuitori din douasprezece mii!...Cazacii, turcii §i baOuzucii nu au lasat treizeci de case intacte!... Eram departe de a banui o asemenea tristete vAzand, de pe inaltimea falezei din Rusciuc, acest frumos ord§el ridicandu-se deasupra masei de verdeata ce-1 inconjoara, cu acoperiprile ro0 ale caselor albe §i clopotnitele de zinc stralucind in soare. Aceasta aparenta de civilizatie cresting vizavi de barbaria musulmand §i trebuie sa marturisim aceasta slabiciune reputatia pentru painea alba, singura cunoscuta la Rusciuc §i pe o raza de zece sau doudsprezece leghe, singura pe care am gasit-o de la plecarea mea din Adrianopole, ma atragea // spre Giurgiu. Datorita P. 109 amabilitatii d-lui consul at Prusiei insarcinat cu afacerile Frantei, am obtinut u§or un permis pentru a pleca §i o bared pentru a m.6 transporta §i martea trecuta am traversat Dunarea alaturi de o stralucitoare capetenie de ba§buzuci, Insotit de doi dintre banditii sai. 22Printul Mihail Dmitrievici Gorceakov (1795-1861), general aghiotant rus, comandant al armatelor rusesti de la Dunare apoi al celor din Crimeea dupa demiterea, pe 16 februarie 1855, a printului Alexandr Sergheevici Mensikov din functia de comandat suprem al acelei zone, in urma constantelor esecuri avute in confruntarea cu trupele aliate ce debarcasera $i asediau Sevastopolul. 571 www.dacoromanica.ro Cuno§tinta cu acest razboinic original, Ia fel de deschis, Ia fel de comunicativ ca un francez, s-a fa'cut foarte repede. Said-Ahmed-Beg, din Marach, aproape de Alep, in Siria, este cel mai nobil23 din toate capetele-nebune24 pe care le-am intalnit pans acum. Splendidul sau costum oriental de o irepro§abila curatenie, scotea foarte avantajos in evidenta talia sa inalta §i figura sa frumoasa, mai degraba romans decat araba sau turca. Mi-a oferit pipa sa §i conversatia s-a fixat de indata pe razboi, pe retragerea ru§ilor §i rezistenta de la Arab Tabia25 Ia care luase parte §i la alte fapte de arme pe care le exagera putin, ca un adevarat gascon sirian. Comand o mie cinci sute de ba§buzuci a sfar§it el prin a-mi spune toti din tara mea, toti prieteni ai mei...Adevarati talhari, a adaugat el, confidential. Ce vreti? Trebuie §i ei sa traiasca, bietii baieti! Fara platA §i ratii, se aranjeazd §i ei cum pot. Cel putin ei nu trebuie sa rascumpere decat inamici §i nu prieteni am remarcat eu Ah! Domnule, foamea §i setea nu fac distinctii, ele mananea §i beau tot ceea ce gasesc lard a tine socoteala de gust sau de culoare ... Oh! Banditii! a exclamat el cu entuziasm cum o sa-i jefuiasca pe ru§i dupa ce vor trece Durarea! p. 110 Veti vedea, veti vedea! II Aceste cuvinte, traduse textual de interpretul meu, m-au cutremurat: ele prevesteau orori identice pentru cele doua principate cu acelea care au indicat prezenta acestor bande nedisciplinate in Bulgaria. Sa speram ca Omer pa§a le va pune piedica retinand pe toti ba§buzucii pe malul drept 23 Pentru a defini nobletea acelui personaj, autorul folosqte termenul britanic degentleman. 24 Dupa autorii timpului termenul de baOuzuc insemna cap nebun" sau cap intors"(tetea l'envers),cea din urma forma o folosqte medicul militar Ferdinand Quesnoy in prima sa corespondents trimisa revistei L'Illustration" de Ia Varna pe 26 iunie 1854, cf. L'Illustration" Nr. 595/22 iulie 1854, p. 52. Pentru date biobibliografice §i insemnarile acestuia despre romani vezi volumul de fats. 25 Arab Tabia era unul din forturile cele mai puternice din sistemul defensiv al Silistrei, care fusese luat cu asalt de trupele ruse pe 28 mai 1854. Cand victoria rusilor aparea ca iminenta, s-a dat ordin de oprire a ataculuii de retragere pe vechile pozitii. 572 www.dacoromanica.ro marii insule Ramadan, chiar pe ruinele vechiului fort Sfantul Gheorghe care a dat numele ora§ului. // Intrand in Giurgiu e§ti placut surprins sa regase§ti, la a§a mica distanta de P. 113 Turcia Inca barbara sub acest raport, toate caracteristicile §i toata comoditatea ora§elor civilizate: o promenade publics umbrita de salcami, biserici mari, nici o moschee, strazi largi taiate in unghi drept, luminate acceptabil, pavate §i strajuite de casute elegante, despartite unele de altele prin gradini. Ai putea sa to crezi transportat pe nea§teptate intr-unul din acele ora§e not din Statele Unite, unde nu se mananca nimic pentru placerea de moment ci pentru maretia viitoare. Pe Tanga el, Pera26 nu este decat un sat ticalos. Acest bogat cartier al Constantinopolului nu are un singur restaurant la fel de bine tinut ca acela din Giurgiu, primul care realmente mi-a reamintit, in Orient, luxul §i delicatesele vietii frantuze§ti. De asemenea, toti ofiterii europeni, pe care ghionionul i-a condamnat sa slujeasca la Rusciuc, vin, atata cat pot, sa traiasca in micul ora§ valah. $i totu§i, ce aspect trist §i pustiu are acum! Putina viata care is mai ramas s-a refugiat spre centru, 26 Cartier elegant al Constantinopolului unde se aflau concentrate ambasadele tarilor europene §i unde locuia majoritatea populatiei nemusulmane, aflata in trecere on stability definitiv in ()rapt de pe malul Bosforului. 573 www.dacoromanica.ro p. 115 Jefuitorii nu s-au multumit, din pacate, sa devasteze casele particulare. Mai multe biserici au fost de asemenea, vatamate. Pot vorbi de visu, dspre mitropolia greceasca pe care am vizitat-o 4i pe care am gasit-o intr-o stare lamentabila. Un batran paracliser bulgar era ocupat cu adunarea resturilor de icoane, de vitralii, de sculpturi, de lampi, etc., ingramadite in sanctuar. L-am Intrebat, prin semne, tine a comis acea devastare profanatoare, ru4ii sau turcii. Turcos, mi-a raspuns el printr-un singur cuvant, cu dintii incle4tatii cu un ton ce nu promitea nimic bun pentru cel dintai ba4buzuc care i-ar cadea in mani, Intre patru ochi. Pentru a salva alte biserici mai insemnate, a trebuit sa se pund santinele P. 116turce§ti la portile lor, spre marea indignare a drept-credincio§ilor 574 www.dacoromanica.ro Ieri a venit un curier la Giurgiu sa anunte ca o delegatie a principalilor boieri din Bucuresti va sosi, escortata de cloud sute de cavaleristi romani, pentru a trata predarea orasului catre Sub lima Poarta si pentru a-i cere generalului comandant sa trimita un corp de trupe regulate pentru a mentine ordinea in tara. Din,, pacate, chiar in acest moment, li s-a permis basbuzucilor trecerea in Valahia. Ii vad traversand, in barci, Dunarea, in sunetul tamburinelor si fluierelor for arabe, muzica sinistra pentru bietii romani care vor indura aceleasi orori ca si bulgarii si locuitorii Dobrogei. Certamente, nu acesta este mijlocul de a atrage de P. 124 partea sultanului // niste populatii care nu cer nimic mai mult decat sa i se arunce in brate, asa cum sunt de exasperate de violentele muscalilor. In interesul umanitatii, in acela al pacii si al turcilor insisi, ar fi de sperat ca fiecare dintre aceste funeste ambarcatiuni sa se rastoarne cu intreaga incarcatura de banditi, chiar daca noul meu prieten din Marach s-ar afla printre ei. A§ face acest sacrificiu. // Scrisoarea a XXXII-a p. 125 Intrarea lui Scander Beg" la BucurestiInaugurarea podului de la Rusciuc Rusciuc 12 august Comunicatiile cu Bucurestii sunt Inca interzise din ordinul lui Omer pasa. Numeroasele vedete turce esalonate de-a lungul Dunarii, ieri Inca opreau pe toti calatorii. Neputand sa avansez mai departe de Giurgiu, m-am intors la Rusciuc, pentru ca sederea intr-un oras pustiu este foarte trista. Cateva sute de romani au revenit, totusi, la casele for abandonate si, fiecare zi aduce alti cativa fugari, dar marea masa ramane ascunsa in sate sau in paduri, intr-atat este de mare teroarea pe care o inspira rusii si, trebuie spus, de asemenea, ingrozitoarele excese ale basbuzucilor in Bulgaria. Printul Sturdza28 a dat un exemplu bun intorcandu-se printre primii la frumoasa lui locuinta, care a fost aproape crutata de gloante si de talhari. // Nu totip. 126 cei care se intorc sunt fericiti. Cate unul dintre acesti Jean Lapin29, i§i gasesc locuinta, printre cimbrisor si trandafiri, ocupata de nevastuici prea putin delicate. Zile le acestea, un nobil boier soseste in mica sa brisca din impletitura de nuiele, trasa de vase cai invatati cu toate, inhamati cu funii si manati de tot atatia servitori in straie lungi romanesti. Salbaticul surugiu deschide poarta mare si opreste in 27 Skander sau Iskender Beg/Bey (1814-1861), conte polonez pe adevAratul nume Antoni Ilinski, intrat in serviciul Imperiului Otoman, fi ind numit colonel si primind comanda trupelor de basbuzuci; a fost inaintat la gradul de general si a primit titlul de pasA. Autorul foloseste apelativul de Skander Beg ce fAcea trimitere la eroul albanez din secolul al XV-lea, deli nu exista vreun motiv intemeiat in acest sens. 28 Grigore Sturdza (1821-1901), fiul prinnilui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei, militar de cariera; a luat parte la rAzboiul Crimeii in armata otomana cu grad de general. A primit numele de Muchlis Pas& 29 Referire la un personaj din fabula lui La Fontaine, L'Aigle et l'escarbot. 575 www.dacoromanica.ro curte. Se deshama, se descarca pachetele §i stapanul urea peronul, deschizanduli baierele inimii Ia toate dulcile emotii 30 Juan Prim y Prats (1814-1870), marchiz de Los Castillejos, conte de Reus, capitan general in Puerto Rico (1847); general spaniol, trimis ca observator in razboiul Crimeii (1854). A contribuit la detronarea reginei Isabella II (1868). 31 Constantin Cantacuzino (1800-1875) mare ban, om politic, secretar de stat in timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica; numit caimacam al Tarii Romanesti dupa revolutia de Ia 1848, $i pana la urcarea pe tron a lui Barbu $tirbei (26 sept. 1848-iunie 1849); presedintele Sfatului Administrativ din iunie 1854 pana la revenirea printului Stirbei de Ia Viena (25 sept. 1854). 32 Jozef Zachariasz Bern (1794-1850) general polonez. A studiat Ia $coala Military din Krakowia iar, la 15 ani, a intrat in armata poloneza ce lupta in trupele lui Napoleon I. A luat parte, ca sublocotenent apoi locot.enent de artilerie, Ia campania din Rusia (1812) si a participat Ia apararea Danzigului (Gdansk), card a fost decorat cu Legiunea de Cnoare (1813). Dupa caderea Imperiului francez se intoarce in Polonia. La izbucnirea revolutiei poloneze din 1830 se alatura insurgentilor si primeste gradul de maior. Se distinge in luptele de Ia Iganie si Ostroleka $i este avansat general de brigada. Dupa infrangerea revolutiei se refugiaza Ia Paris, unde scrie o carte despre evenimentele pe care le traise. Cand izbucneste revolutia din 1848 participa Ia apararea Vienei impotriva trupelor imperiale austriece, apoi se alatura revolutionarilor maghiari care ii incredinteaza comanda trupelor din Transilvania cu care repurteaza cateva victorii insemnate. Apoi trece in Banat si lupta contra trupelor austriece pana cand, interventia armatelor tariste it obliga sa se intoarca in Transilvania unde este invins in Batalia de la Sighisoara. Dupa infrangerea revolutiei se refugiaza in Imperiul Otoman unde se converteste Ia mahomedanism $i devine guvernator Ia Alep, in Siria, primind numele de lusuf Pa.a. 576 www.dacoromanica.ro Fericita capitals! Care totdeauna se bucura pentru toata lumea §i pentru toate motivele; pentru $tirbei33 §i pentru revolutie34, pentru Nicolae35 §i pentru Abdul- Medjid36, pentru cazaci §i pentru ba§buzuci. Aceasta inseamna a lua "Barbu $tirbei (1799-1869) domn al Tarii Romanqti (1849 -1853, 1854 1856). 34 Revolutia de Ia 1848. 38 Nicolae I (1796-1855), tarul Rusiei (1825-1855). 36 Abdul Medjid (1823-1861), sultan al Imperiul Otoman (1839-1861). 37 Autorul se bazeaza probabil pe informatii mediate apreciindu-i eronat varsta caci, Ia acea data, contele Antoni Ilinski avea 40 de ani. 38 Karakal. 38 Lupta de la Caracal, din 28 mai 1854, dintre un deta§ament de cavalerie rusk trimis in recunoatere de Ia Slatina,sio unitate otomana. 4° Andrei Nilcolaevici Karamzin (1814-1854), colonel de husari, proaspat numit Ia comanda acelei unitati Inlocuindu-1 pe titularul acelei pozitii $i, in ccnsecinta, neagreat de ofiterii inferiorisi trupd, cu care precipita o confruntare inegaldsidezastruoask in care el insu§i piere. 41 Nikolai Mihailovici Karamzin (1766-1826), istoric, prozator gi poet preromantic rus, cu influents deosebita asupra Iiteraturii romantice ruse§ti. Autor al Istoriei statului rus, lucrare in 12 volume. 577 www.dacoromanica.ro p. 130 [Autorul explica decizia nefericita a lui Omer pasa de a aduce basbuzucii in Tara Romaneasca si la Bucuresti prin pozitia sa, relativ delicate, de crestin trecut la mahomedanism ce risca sä isi piarda pozitia clack prin masuri aspre de disciplind $i interzicere a jafurilor, jignea susceptibilitatile musulmanilor fundamentalisti ce Inca il considerau pe jumatate ghiaur.] In acest moment rusii se concentreaza. Intre Focsani si BuZau42 // la aproape optsprezece sau doudzeci leghe de Bucuresti. Ofiterii trimisi in recunoastere estimeaZa fortele lasate in ultimul dintre aceste orase la trei regimente de cavalerie, dintre care unul de cazaci; dar dezertorii si taranii romani vorbesc despre un mare corp de armata reunit in fata celui dintai, pe frontiera care separd cele cloud principate unul de altul, si la Galati, pe Dunare. Este de ajuns sä arunci ochii pe harts pentru a intelege avantajul noii linii de operatiuni care, de cinci sau case on mai putin intinsa decat cea a Dundrii, acopera Inca jumatate din principatele invadate si nu poate fi luata cleat, cu dificultate, pe la spate [Informatii despre comandantii rusi care au anuntat ca parasesc tara doar temporar si ca peste cincizeci de zile vor intra din nou in Bucuresti si in Craiova. Soldatii rusi erau insa demoralizati si dezertau in numar mare, iar populatia locals, speriatd de amenintarile generalilor, ii captura si-i preda pe fugari. La Rusciuc fusesera adusi doisprezece asemenea dezertori, singurii ce putusera scdpa dintre cei o suta cincizeci de dezertori din Bucuresti. Armata otomand facea pregatiri de a trece in Tara Romaneasca; deja o divizie de sapte mii de oameni trecusera Dunarea P. 131 §i se Indrepta spre capitals.] Unele dificulfati diplomatice opresc intrarea Altetei Sale 42 Bouzeo. 578 www.dacoromanica.ro Scrisoarea a XXXIII -a p. 138 Trecerea armatei turce in ValahiaIzbucnirea holerei la Rusciuc si Varna Rusciuc, 19 august 1854 $tirile sosite alaltaieri de la Bucuresti ne-au informat ca. 43 Printul Ivan Feodorovici Paskenici (1782-1856) feldmaresal rus, print de Varsovia, conte de Erevan, comandant suprem al armatelor imperiale In timpul razboiul Crimeii. 579 www.dacoromanica.ro Trupele care plecau in acelasi timp din diferite tabere de pe malul drept s-au indreptat toate spre podul de vase, umpland orasul de zgomot si de miscare. La ora case si jumatate dimineata, cei patru sau cinci mii de arnauti albanezi, infanteristi si cavaleristi, au traversat fluviul cu muzica for salbatica sisutele de drapele impestritate. Inainte de a pleca au fost condusi in tabara abandonata de pe malul stang unde au fost trecuti in revista de comandantul suprem al basbuzucilor, Skander Beg, sosit de la Bucuresti alaltaieri. [Descrie arnautii albanezi crestini si consemneaza despre izbucnirea holerei la Rusciuc, adusa de un vant dinspre Varna, unde flagelul se mai potolise. Epidemia a lovit si expeditia trupelor franceze din Dobrogea, secerand multi zuavi caliti careplecasera din Constanta pentru a urmariinamicul. Mediciisi medicamentele erau insuficiente, iar spitalele, amenajate in foste cazarmi otomane insalubre, contribuiau mai mult la raspandirea decat la oprirea molimei. Englezii, al caror servici sanitar era, practic, inexistent sufereau mult mai mult din cauza holerei decat francezii. In continuare este analizata critic evolutia trupelor rusesti in campanie si ezitarile comandantilor, care nu pot avea initiative personale pentru ca sunt condusi de insusi tarul ce-si expediaza ordinele din cabinetul sau de la St. Petersburg. De aici constantele insuccese suferite in confruntarile cu otomanii, ce au dovedit slabiciunea reala a armatei imperiale.] p. 152 Scrisoarea a XXXIV -a Dizolvarea basbuzucilor44Rezistenta albanezilor Incendiul de la Varna Giurgiu, 22 august 1834 [Relateaza incidentul izbucnit pe 19 august, c5nd arnautii crestini au deschis focul asupra trupelor otomane regulate dupa ce primisera ordinul de a depune armele si a se inrola in armata de linie. In incaierare au cazut o suta treizeci de arnauti, morti sau gray raniti si doar treizeci de ostasi otomani. Rasculatii au fost dezarmati; 1 200 dintre ei au fost selectati pentru a fi inrolati, cu forta, restul find trimisi acasa. A doua zi, basbuzucii din Asia si Africa au depus armele fara rezistenta si au plecat spre caminul for indepartat, Para prada promisa si fail a li se mai oferi alternativa imbratisarii carierei militare. Sunt prezentate apoi circumstantele in care a izbucnit incendiul la Varna, care a dus la distrugerea depozitelor armatelor aliate. Circula zvonul ca focul fusese pus de agenti greci ai rusilorl 44 Pentru cd trupele neregulate erau greu de stapa'niti ineficiente in confruntarile de mare anvergurA, Omer Pa§a decide dizolvarea lor, dezarmareai trimiterea la vatra. 580 www.dacoromanica.ro Scrisoarea a VOCV-a p. 165 Intrarea lui Omer pasa in capitala Valahiei Reminiscente ale ocupatiei muscale Bucuresti, monumentele si bulevardele sale Bucuresti, 25 august 1854 Numai dupa intrarea lui Omer pap in Bucuresti au dat autoritatile turcesti pappoarte pentru acest oras. Asadar, spre marele meu regret, nu am putut fi martor la stralucita primire ce i-a fost facuta Altetei Sale, ca erou al campaniei Dunarii. Va vor relata alti corespondenti! Ma voi margini sa constat impresia reala pe care a produs-o asupra populatiei capitalei principatului. Din declaratia tuturor persoanelor cu care am fost in relatii, acest efect a fost imens. Niciodata Bucurestii nu au auzit asa ovatii. Cand au venit rusii, in 1849, pentru a inabusi revolutia romaneasca, au fost destul de bine primiti; nu demult, in 1853, entuziasmul interesat al grecilor si al catorva // boieri care au mers inP. 166 intampinarea tor, masca prost raceala poporului roman fata de protectorii sai, cu toate acestea, ei 45Mogochoi. 46 Gradinafind locul de agrement cel mai popular in Bucuresti la acea data, multi localnici nu-i mai adaugau numele Cismigiu in conversatia curenta, astfel ca memorialistul francez o preia ca atare, dar nu uita sa faca sublinierea de rigoare spre a-i desemna importanta. www.dacoromanica.ro 581 Poate este un efect al afinitatii de caracter, de civilizatie §i de limbs care, in ciuda distantei, apropie populatia romans de noi §i o face sa doreasca sosirea armatei noastre. Colonia franceza din acest ora§ a oferit deja un banchet soldatilor §i ofiterilor no§tri. Se pare ea boierii, nedorind sa ramana mai prejos, §i-au propus sa organizeze o mare petrecere in onoarea lor. [...] P.168 Armata rusa, cel putin cea care a ocupat Bucure§tii, era formats din oameni §i cai de elita, era bine inarmata, echipata §i instruita; artileria §i cavaleria pareau, cu deosebire, idealul de perfectiune. Dar totul nu este decat o forta bruta, organizata mecanic, lipsita de putere intelectuala §i morals, care singure asigura prestigiul natiunilor civilizate. Majoritatea ofiterilor, de la generali pans la simpli locotenenti dovedesc o ignoranta in meserie egala doar ingamfarii lor. Un mare numar adauga la aceasta o brutalitate ie§ita din comun. Multi altii, din contra, apartinand aristocratieidelacurte,demonstreaza o excelentaeducatie,intotalitate frantuzeasca,'un caracter placut, maniere irepro§abile, un spirit cultivat cu grija dar putind instruiremilitara despecialitate§i,inacela§itimp, ointolerabila laudaro§enie in ceea ce-i prive§te pe adversarii lor §i chiar natiunile neutre. Cei mai temperati in Iimbaj spuneau adesea ca regreta foarte mult de a fi obligati sa clued razboi cu francezii, pentru care ei nu aveau decat simpatie! Altii adaugau la aceasta ch. noi 47 Lupta de la Cetate din 25 decembrie 1853/6 ianuarie 1854 in care fortele otomane atacd localitatea ocupatd c:e rusi si-i alunga spre Calafat. 48 Mafia de Ia Oltenita din 23 octombrie/4noiembrie :853. 49 Bat Alia de la Silistra, Inceputd de rusi prin asediul cetatii ocupata de turci, pe 10 aprilie 1854 si dusk cu intermitente, pand pe 13 iunie, and garnizoana locald atacd trupele inamice in retragere si repurteaza o importantd victorie. 5° Carabinele ghintuite Mini, cu bdtaie lung si ma-e acuratete a timpului, aflate In dotarea trupelor de elita din armata franceza, care erau formate de vinatorii de Vincennes si din care, un stoc, fusese Iivrat $i armatei otomane. 582 www.dacoromanica.ro chiar in dizgratie, din cauza ca ii atrasese atentia autocratului sa nu se mai amestece in chestiuni tactice. Soldatul rus este ca un automat ce raspunde prompt la comenzi §i este admirabil condus cu lovituri de ciomag §i cu fiuieraturi, dar este greoi, lipsit de elan §i de initiative, lasandu-se cu uprinta ucis §i nqtiind sa ucida.] Din ostentatie, din considerente politice 51 Ocque. 52 Memorialistul foloseste termenul de chopine care era o masura frantuzeasca pentru lichide echivaland Cu 1/2 I. 53 Regiune agricola fertile din Franta plasata intre Chartres si Orleans. www.dacoromanica.ro 583 Aproape peste tot esti Intristat de o mizerie egala celei din Bulgaria; dar, cel putin, in mijlocul bietelor casute acoperite cu paie, observi, din departare cateva case frumoase care dovedesc un grad superior de civilizatie. Bucurestii m-au surprinssideceptionat. Am gasit mai multa bogatie, animatie si lux parizian la care nu ma asteptam;sitotusi, este greu sä poti numi un oras mare aceasta adunatura informs de magazine bogate, baraci mizere, hoteluri frumoase, monumente, gradini, ciulinisibalti, care ocupd o suprafata aproape la fel de intinsa ca Parisulside-abia cuprinde atatia locuitori cati are singura peninsula Lyonului. Principalele grupe de case sunt raspandite pe varful pantelor abrupte care p. 173 imprejmuiesc un mare bazin // pe care Dambovita54, un raulet precum Bievre55 sau Azergue56siI-a taiat la saizeci de picioare adancime, sub nivelul Inaltei campii valahe pe care se Intinde restul orasului. Cu doar patru ani in urma, mijlocul acestei vai care, in anumite locuri are mai mult de un un sfert de leghe in diametru, era Inca un smarc in care cetatenii mergeau, in plina capitals, sa vaneze becate si sa contracteze friguri palustre. Un om de talent" a transformat aceasta infects balta plind de broaste intr-o magnifica gradina englezeasca58 taiata de lacuri $i de canale. Acest Hyde Park at Bucurestilor, care pe tang Champs - Elysees -u159 sau, este locul de intalnire al nenumaratelor echipaje ale nobilimii romanesti. In nici un alt oras european cu o populatie egala nu se intalneste atata ostentatiesiagitatie.Multimeabisericilorsiresedintelorparticulareale aristocratiei,amplasareaforpeinaltimeamaluluibazinului central snDimbrowitza. ssAfluent al fluviului Sena, ce se varsa in apropierea Orli Austerlitz. Din 1912 parcursul sau parizian a fost acoperit. 56 Rau in d.:.partarrientul Rhone din Franta, afuent al fluviului Saone. 57 Referire la Carl Friedrich Wilhelm Meyer (1817-1852), arhitect peisagist austriac, sosit la Bucure,ti in 1843. El a elaborat proiecte pentru amenajarea gradinii Kiseleff (1844-1847), a parcului Otetelepnu de la Marrele (1845) §i a Grddinii Civnigiu (1850-1852)executia continuandsidupd moartea sa, pand in 1854, iar inaugurarea s-a facut abia in 1860. 58 Gradina Civrigfu. svReferire la promenada de la $osea. 584 www.dacoromanica.ro exemplare curioase, in vechiulstilrus-bizantin a caror ciudatenie pare sa evidentieze o vechime de $ase sau opt sute de ani. In ceea ce prive$te palatele printilor romani ele nu depa$esc luxul $i proportiile modeste ale castelelor bogatei burghezii franceze sau engleze. Ultimul domnitor60, printul Stirbei $i-a pus intregul orgoliu $i ingaduinta pentru crearea unei militii valahe, compuse dintr-o baterie de artilerie, un regiment de cavaleriesitrei regimente de infanterie. Acesta mica armata s-a achitat destul de rau de rolul delicat pe care i 1-au oferit circumstantele. Ea $i-a abandonat printul sau ea a fost abandonata de print61; s-a batut pentru ru$i in contra turcilor; acum cere sa mearga cu ace$tia contra celorlalti. Exists un bun motiv pentru acest elan razboinic intarziat. Nemultumiti sa-i rusifice complet impunandu-le uniformele tor, ca$tile cu tepu$a de amnia $i disciplina cu lovituri de ciomag $i cu palme, muscalii au terminat prin a be juca o abdominabila festa acestor razboinici neexperimentati. In retragerea for spre Buzau au luat cu ei, de vole, de nevoie, pe totiartileri$tii$i pe infanteri$tii din Regimentul al 3-lea. Ajun$i in acest ora$ i-au invitat sa bea cu ei in onoarea neintreruptelor for victorii $i, pentru a se lasa // mai cu u$urinta in voia placerilor bauturii, i-au sfatuit P. 175 sa -$i lase echipamentul militar agatat in gard. Romanii naivi, obositi de un lung mar sub un soare dogoritor, nu cereau nimic mai mutt decat sa se racoreasca in tihna; dar cand, dupd ce au baut, au dorit sa-sirecupereze armelesiechipamentul, s-au trezit inconjurati de comesenii for care i-au invitat sa se intoarca acasa fara acea povard inutila. Tunuri, pu$ti, cartu$iere, sabii, totul a fost astfel furat cu dibacie. Soldatii de militie au plecat ca ni$te nerozi, cu bratele atamande. [...] Pentru aceasta odiosa jignire, ei be pastreaza p. 176 Scrisoarea a XXXVI-a Proclamatia generalului baron de Hess Bucure$ti 29 august 1854 In virtutea unui tratat de alianta $i de interventie prieteneasca intre M.S. imparatul Franz Jc seph62 $i I.S. sultanul Abdul-Medjid, trupele austriece vor sosi la Bucure$ti la sfa:$itul acestei saptamani. Ip momentul trecerii frontierei romane$ti, 60Autorul foloseste termenul local de hospodar. 61 Referire la retragerea la Viena a domnitorului din scaunul Tarii Romanesti, pe 11/23 octombrie 1853. 62 Franz Josepi' I (1830-1916) Imp5rat al Austriei (1848-1916) si rege al Ungariei (1867 1916). www.dacoromanica.ro 585 generalul lor, baronul de Hess' a lansat o proclamatie atat de echivoca i deplasata64, incat Omer pap a considerat de datoria sa sa interzica publicarea eii a pus sä se confite toate exemplarele trimise aici. [Comentariu *i critics a proclamatiei lui Hess, caracterizata ca plina de autoritate §i amenintare; compara inflexibilitatea tonului ocupantilor austrieci, crqtini, cu moderatia plina de blandete a musulmanilor.] p. 178 Holera care, timp de cateva zile a rapus, doar la Bucurqti, o sutao suta cincizeci de soldati turci Incepe pe fiecare douazecii patru de ore sä se diminueze sub influenta unei temperaturi mult mai scazute. Se spera ca, de acum Intr -o saptamana, va disparea in totalitate. [La Varna a scazut intensitatea epidemiei, fapt ce s-ar datora incendiului ce mistuise orawli care purificase aerul; se zvonise Ca expeditia din Crimeea era pe punctul de a incepel p. 180 Scrisoarea a XXXVII -a Intrigi Impotriva rechemarii domnitorilorInterventia austriaciDeschiderea gurilor Dunarii Bucurqti 5 septembrie 1854 Razboiului i-a succedat galceava partilor cell disputa functia de domnitor, pe care Sublima Poarta trebuie sa o stabileasca in curand. [...]In acest mare sat jumatate european, jumatate asiatic, este in acest moment mai multa ambitiei mai multe intrigi decat in tot restul cre§tinatatii. [Consideratii despre problema tronului Tarii Romanqti; Austria II sprijinea pe Barbu Stirbei, dar Sublima Poarta era rezervata din cauza atitudinii duplicitare a acestuia in primele luni ale conflictului cand, de§i tara fusese ocupata, el nu a protestat in fata invadatorilor. Omer pap ii era ostil lui Stirbei §i a Incurajat trimiterea unor petitii ale supu§ilor nemultumiti, care respingeau Intoarcerea domnitorului]. p. 183 In acelai timp aici se crede ca. Omer pap a desemnat in mod clar pe viitorul domnitor al Principatelor dunarene, punandu-1 pe printul 63 Baron Heinrich von Hess (1788-1870) general de artilerie, comandant suprem al trupelor cezaro-craiesti in Principatele romane. Date biobibliografice si insemnarile sale despre romani in prezentul volum. 64 Proclamatia calre locuitorii Romdniei ,yi Moldovei, datata 18 august 1854 si semnata de baronul de Hess. 65 Grigore Alexandru Ghica (1807-1857) domnitor al Moldovei (1849 -1853, 1854- 1856). 586 www.dacoromanica.ro Dresda66. Anticamerele sale sunt populate de printi §i de boieri: daca generalul baron de Hess se va intalni aici cu generalissimul turc, aceasta nobilime valaha va fi, intr-adevar, fortata sä se dea peste cap pentru a flata in mod egal aceste cloud puteri. Dar nu trebuie sa ne temem de aceasta nenorocire, pentru ca Alteta Sa otomana va ceda, se zice, locul Excelentei Sale austriece. In virtutea tratatului de interventie67, trupele turcqti vor evacua Valahia; nu vor ramane decat circa 10 000 de oameni la Bucure§ti, sub ordinele generalului de divizie DerviPap, comisar imperial al Sublimei Porti pe langa armata mediatoare 66 incepand din16 mai 1812, Napoleon I a petrecut 15 zile la Dresda, inainte de a porni campania in Rusia. Aici se reunisera pentru a-I Tntampina si sarbatori toti regii si printii germani, inclusiv socrul sau, Imparatul Francisc I al Austriei. 67Conventia otomano-austriaca delaBoiacikEly,din 2iunie1854,pentru ocuparea Principatelor romane. 68 Conte Johann Baptist Alexander von Coronini-Cromberg (1794-1880) general locotenent austriac. In 1848 a aparat trecatorile din Tirolul de Sud de atacurile revolutionarilor italieni. Avea atunci gradul de general major. In 1850 devine guvernator civil $i militar al Banatului. In amintirea sa, o localitate din judetul Caras-Severin ii poarta numele. In 1854 este numit comandantul trupelor cesaro-craiesti din Tara Romaneasca. Intre 1859-1860 este ban al Croatiei iar intre 1861-1865, cand se pensioneaza, este guvernator militar al Ungariei. Pentru date biobibliografice si insemnarile sale despre romani vezi volumul de NI 69Zuavi. 70 Contele Wlad "slaw Zamoyski (1803-1868) general polonez in serviciul Imperiului Otoman, fondatorul Regimentului 2 de Cazaci ai Sultanului (noiembrie 1854) si apoi al Diviziei de Cazaci ai Sultanului (1855), plenipotentiar a1 printului Adam Czartoryski pe Lana Sublima Poarta. 587 www.dacoromanica.ro carui nationalitate poloneza este suficienta, atat pentru cabinetul de la Viena cat $i pentru cel de la St. Petersburg, pentru a condamna Intregul grup. Aceasta legiune este echivalentul serios at caraghioasei legiuni a arnautilor greci, in care autoritatile moscovite au Inrolat, sub flamura crucii, o gloata de vagabonzi $i de banditi fanarioti, adevarati ba$buzuci ortodoqi, care nu au indraznit niciodata sa infrunte, zece la unul, pe ba$buzicii musulmani. [Informatii despre voluntarii greci pe care ofiterii ru$i ii dispretuiau; autorul consemneaza simpatia ru$ilor pentru francezi, determinate de faptul ca multi aveau educatie franceza5icalatorisera adesea laParis.Sfar$itulscrisorii contine informatii despre ultimele mi$cari de trupe $i iminenta mutare a frontului in Crimeea, unde Omer pa$a avea sa piece foarte curand; explica motivele mutarii ostilitatilor in Crimeea]. p. 193 Scrisoarea a XXX VIII-a Intrarea trupelor austriece in Bucuresti BucureW, miercuri 6 septembrie 1854 Divizia austriaca a generalului Coronini, de circa 12 000 de oameni,5i-a facut astazi la pranz intrarea solemna in Bucure$ti. Trupele turceW $i militia valaha i-au cedat imediat cateva dintre principalele posturi ale orawlui. Din spirit national, bineinteles, colonia germane le-a facut o build primire compatriotilor; dar, in rest, fard a inspira vreo simpatie5icu atat mai putin entuziasm, acest spectacol militar nu a suscitat decat o vie curiozitate populatiei atat de impresionabile a acestui mare ora$. De dimineata, o multime de echipaje, de pietoni $i de calareti au umplut Podul Mogo$oaiei5ifrumoasa artera a $oselei, pe ale cArei ambe parti erau in$irate trupele. Turcii la dreapta, paralel cu $oseaua, p. 194 austriecii la stanga, perpendicular, astfel incat sa formezeIIunghi drept cu divizia otomana. Erau dispu$i pe treilinii, de-a curmezi$ul campiei de la Colentina: primele cloud erau compuse din infanterie ungureasca, italiana5icroata5idintr-un batalion de vanatori; a treia 588 www.dacoromanica.ro Toti oamenii acestei divizii austriece, generali, ofiteripisoldati, purtau crengiP. 195 de stejar la ceacau, nu ca semn de victorie, aka cum pretind zeflemi§tii ci, dimpotriva, ca emblems a pacii §i concilierii. De ce sa expunem la un anticipat ridicol nemeritat n4te soldati pe care, pozitia for falsa ii condamna sa se supuna, pe drept, altor 589 www.dacoromanica.ro p. 198 austriac de cavalerie, care debarca // de pe vaporui de Viena. Moravurile muscalesti i-au influentat pe romani. Omer pasa care prezidase defilarea, s-a intors dupa revista trupelor in oral, in capul coloanei, cu cele clour state majore reunite. Alteta Sa parea foarte destins: poate ca gandea la frapantul contrast dintre aceasta rece primire facuta aliatilor sai §ientuziastele ovatii care au evidentiat sosirea sa Ia Bucuresti. p. 199 Scrisoarea a XXXIX -a Restauratia printului Stirbei7' Bucuresti, 10 septembrie 1854 0 depesa a ambasadorului Frantei la Viena, ajunsa zilele acestea Ia Bucuresti, recomanda tuturor agentilor nostri consulari in principate de a asigura populatia de sinceritatea§iperfecta loialitate a cooperarii Austriei cu puterile occidentale, prin interventia armata in Valahia. Acest soi de circulard, care dovedeste sufficient de bine sentimentele de antipatie si de suspiciune ale poporului roman, la fel ca si loialitatea propriei noastre diplomatii, ma tern ca nu va fi de ajuns pentru a castiga increderea populara in favoarea aliatilor nostri. Un nou incident, petrecutalaltaieri,pare facut special pentru a face problematic acest rezultat si a atata toate temerile pe care le-a provocat proclamatia generalului Hess. V-am vorbit de mai multe on despre aversiunea pe care au aratat-o p.200Omer pasa§i// Divanul fata de readucerea printului Stirbei in demnitatea de domnitor pe care, fiindca veni vorba, nu a stiut nici sa o paraseasca nici sa o pastreze. Pans in prezent, Austria s-a limitat sa doreasca, sa sfatuiasca in mod amical aceasta restauratie, nepopulara atat pentru romani cat si pentru turci; dar nimeni nu s-a gandit ca o va impune vreodata aproape cu forta. Dupa cate se pare, s-au inselat. A doua zi dupa intrarea sa in Bucuresti, generalul Coronini a etalat, ostentativ, A. S. Omer pasa si comisarului imperial Dervis pasa un firman de la Sublima Poarta, sosit direct la Viena,§iprin care suveranul padisah repunea pe printul Stirbei in deplina exercitare a autoritatii sale de domnitor al Valahiei. Omer pasa insusi a primit un firman similar Inainte de a pleca la Rusciuc. // p. 201 [...]Zvonul acestei restauratii, impusa de Austria si refuzata de Omer pasa, s-a raspandit in oral si a contribuit mult la dublarea animozitatii tuturor partidelor contra printului domnitor, trecut si viitor, pe care acum nimeni aici nu-1 doreste, cu exceptia lui Coronini. Urmand i'r'ariabilul for obicei, boierii se coalizeaza contra candidatului austriecilor, care 'are a avea cele mai mari sanse de succes, asa cum totdeauna s-au opus tuturor domnitorilor lor, pentru simplu motiv ca erau domnitori, din gelozie, din dorinta de putere, sau din dragostea pentru noutate si pentru intrigi. 71 Styrbey. 590 www.dacoromanica.ro [Autorul explica opozitia otomana fata de repunerea in functie a printului Stirbei si prin dorinta oficialilor Sublimei Porti de a-si primi peschesul cuvenit si traditional, din partea viitorilor pretendenti Ia domnie.] Aceste calcule sunt singurul motiv de opozitie intalnit Ia aproape toti pasii fata de o alts propunere sustinuta de cele mai inaintate spirite din Valahia si, se spune, puternic sprijinita de guvernul francez. Este vorba de a reuni cele doua principate, sub sceptrul unui print ereditar, intr-un singur stat neutru si independent, // la fel ca Elvetia si Belgia, sub garantia puterilor europene: Ia nevoie si in P. 202 conformitate cu sansele razboiului, acest mic regat va fi rotunjit prin restituirea vechii si celei mai frumoase provincii a sa, Basarabia. In schimbul unui tribut nesemnificativ si a unei suzeranitati pur onorifice, Turcia va castiga un zid de aparare sigur impotriva agresiunii Rusiei, care nu va mai putea da atacuri pe malurile Dundrii decat lovind o natiune cresting, strains de problems, si insultand toate puterile 72 Aceasta explica intarzierea cu care a fost facuta publics, in Principatele romane, aceasta proclamatie care purta data de 18 auguat 1854. 591 www.dacoromanica.ro Teri, printul Constantin Cantacuzino a reunit toate autoritatile civilesi militare ale BucureOlor la un magnific bal. Cand spun toate", cuvantul nu este Bucure0 19 septembrie 1854 Miercurea trecuta a sosit raspunsul Divanului la observatiile lui Omer pap referitoare Ia repunerea printului $tirbei in atributiile sale de domnitor. Sublima Poarta nu s-a crezut datoare sa tins seama de dificultatile pozitiei 73 Sadik Papa (1804-1886), numele cu care erade :emnatrevolutionarul polonez Michal Czajkowski, trecut Ia islamism dupa ce se refugiase in Imperiul Otoman; initiator si comandant al Regimentului Nr. 1 de Cazaci ai Sultanului (compus aproape exclusiv din refugiati polonezi), fondat pe 20 octombrie 1853. A intrat in conflict cu un alt polonez, contele Wladyslaw Zamoyski, sosit abia in ianuarie 1854 la Constantinopol, cu mai mare prestigiu5isustinere din partea printului Adam Czartoryski,pentru a organiza o Legiune Poloneza. Doardupa infiintareaunui nou regiment de Cazaci ai Sultanului (nr. 2) si apoi a unei divizii comandante de Zamoyski, conflictul s-a incheiat. Comandant militar al Bucurestilor pana la sosirea trupelor austriece. Date biobibliografice $i traducerea insemnarilor sale despre romanipot ficonsultate in prezentul volum. 592 www.dacoromanica.ro Aceasta opozitie s-a tradus deja, in fapt, prin demisiile colective ale unui mare numar de inalti functionari romani, care s-au retras din administratie imediat ce au cunoscut hotararea oficialitatilor de la Sub lima Poarta in chestiunea restaurarii domnitorului decazut Scrisoarea XLI-a p. 213 Moravuri romanestiTrasura de pota romfineasca Varna, Imprejurimile si tabereleVictoria de la Alma78 De la Bucure0 la Varna, 25 septembrie3 octombrie 1 854 Alergand pe drumurile desfundate de o ploaie de trei zile, aproape continua, va scriu din hanurile unde ma opresc, cateva detalii care mi-au mai ramas de relatat despre Valahia 74 loan C. Cantacuzino (1825-1878) om politic. 75 Grigore C. Cantacuzino (1829?) om politic, magistrat. 76 Emanoil Baleanu (1793-1862) om politic, caimacam $i pretendent la tronul Tariff Romanesti (1842, 1858). Katchoula-mare. Alexandru Grigore Ghica (1801-1855), mare boier, poreclit Caciula mare pentru obstinatia cu care i i punea straiele orientale si gugiumanul de samur. Batalia de la Alma, rau si localitate in Crimeea, prima confruntare majors intre trupele rusesti si cele aliate, desfasurata pe 20 septembrie 1854. 593 www.dacoromanica.ro Am parasit Bucurestii in mijlocul emotiei produsa de cloud mici incidente, pe care este bine sa le notez pentru a schita mai bine pozitia false a militarilor austrieci in capitala Valahiei. Zile le acestea, la caderea noptii, mai multi ofiteri din Regimentul Sigismund, insultati, se zice, de un refugiat italian, au voit sa-1 aresteze in plind strada. Patriotul, asa-zis in serviciul Turciei, spadasin de profesie, betiv din obisnuintasi din toate punctele de vedere un element rau, nu astepta decat un prilej de cearta p. 214 pentru a se razbuna pe o haind alba"" pentru ofensele aduse patriei sale. // Intr-o clipita sabiile sunt trasesicativa ofiteri austrieci cad raniti mortal. Pentru a salva aparentele, sefii armatei au ordonat sa se spuna Ca victimele acestei capcane s-au strapuns ele insele cu spada, intr-o criza de friguri. Neputand obtine, de bunavoie sau prin forts, o reparatie in justitie pentru aceste omorurisinevoind sa provoace mii de dueluri cu exilatii inamici ai Austriei prin autorizatrea unei revanse, au luat o 79 Trupele austriece erau imbracate in tunici albe fapt pentru care autorul desemneazd un militar cezaro-craiesc prin termenul de haina alba" preludnd si adaptand porecla trupelor britanice de haine rosii" (red coats). 80 Apelativ folosit pentru desemnarea soldatilor austrieci, abreviere degeneratd de la Kaiserlich and Koniglich Armee (Armata imperials si regald sau cezaro- craiasca). 594 www.dacoromanica.ro de ridicola minciuna ce s-a putut inventa pentru a maguli mIndria germand. Inca de atunci mediatorii nu au progresat prea mult in simpatia poporului roman. Generalul Hess care 5i-a facut 5i el II intrarea triumfala, s-a convins deP. 216 persistenta raceala a romanilor fats de trupele sale. Pe deasupra, aceasta raceala nu este din adevarat patriotism: acest nobil sentiment nu este catu5i de putin cunoscut in Valahia decat de un mic numar de oameni de elita, pierduti In multimea de servum pecus. Este, cel mutt, o antipatie naturals pentru rasa teutonica. Intr-adevar, trist popor 5i trista tars: nu valoreaza atata cat i-am cantat not osanale; este Inca una dintre numeroasele deceptii ale literaturii inebunita dupa Orient. Valahia n-a fost exagerata, la fel ca Grecia§iTurcia. Chiar Bucure5tii, acest pretins Paris romdnesc seamana unei mistificari. La ie5irea din grosolana barbarie bulgareasca, dupd primul moment de agreabila surpriza cauzata de civilizatie sa de corcitura, cea mai vie dorinta pe care o poti Incerca este, certamente, aceea de a ie5i 595 www.dacoromanica.ro pand la frunte. Acest semn de credintd, foarte la mods, are dublul avantaj de a satisface, in egald masura, pio§enia §i cochetdria feminind, ardtand la fiecare prosternare, un picior bine cabrat sub o rochie scurtd. Siaceasta nu este destul; seara, la plimbarea de la §osea, nu exists macar una p. 219 dintre scandaloasele femei ware romance, care, aflatd in trasurd cu amantul ei din acea zi // §i trecand prin fata numeroaselor biserici de pe Poadul Mogo§oaiei, sa nu isi facA patru cruci enorme! Cine este, deci, tras pe sfoard la Bucure§ti, Dumnezeu, diavolul sau oamenii? [...] In ciuda tuturor celor zise, In ciuda tuturor sperantelor in care le place sd se legene, in ciuda sforaitoarelor elogii patriotice ridicate in onoarea revolutiilor romane§ti, acest popor nu va putea sa se regenereze la fel ca elenii. Vor putea mai mult intentiile generoase ale marilor puteri §i eforturile, §i finetea diplomatiei? Cum va vrea Dumnezeu! Rusciuc, 26 septembrie Plouase, drumurile erau mizerabile; simtindu-md putin cam indispus pentru a face un drum de 15 leghe cdlare, cu ploaiain spate, am dorit sd-mi permit placerea unei trdsuri ieftine de po§td romaneascd. Imi fusese laudata viteza, ieftinatatea §i chiar confortabilitatea acestui fel de vehicul, totalmente necunoscut in Franta; am poruncit una in curtea hotelului meu. 0 singurd privire mi-a fost suficientd, pentru a-mi pierde tot cheful de a invidia acesta capodoperd primitive a caroseriei romane§ti. // p. 220 Sd va imaginati §apte cai costelivi §i murdari, dar aproape salbatici, inhamati cu sfori §i curele la o cdrutd mica, inaltd de patru picioare, large de trei §i lungd de §ase, §i semanhd foarte mult cu acele vehicule de nuiele care se dau copiilor drept jucarie, construita din scanduri de lemn nefinisate, exact in felul coliviilor vanzdtorilor no§tri de pasdri. Aceasta ma§inarie mai mult decat ward ruleazA pe patru roti joase, ajustate pe osii de lemn. Acest co§ gdurit este umplut cu fan sau pale iar calatorul i§i da silinta sd-§i faca un loc unde sd-§i \tare persoana. °data. ce 596 www.dacoromanica.ro Sa nu se creada ca exagerez! Aceasta descriere a carutelor valahe de posts este absolut adevarata. Mai multi generali nisi, obligati sa se supuna ordinelor urgente ale autocratului, au intrat in Bucuresti schiloditi, literalmente inundati de noroi si pe jumatate asfixiati de praf. Un ofiter francez in serviciul Turciei Imi zicea ca nu a gasit decat un singur mijloc de a calatori comod in acest gen de vehicul: acela de a se vari in fan cu capul in jos si cu picioarele in aer; grin acest procedeu el isi proteja capul contra noroiului si a prafului iar in caz de rasturnare el se gasea, de la sine, pe propriile picioare si cu capul in sus. In ciuda grabei ce aveam de a ma apropia de teatrul evenimentelor, am preferat un mijloc de locomotie mai putin rapid decat acesta, care va poate da o vedere de ansamblu asupra anumitor laturi ale civilizatiei romanesti. 597 www.dacoromanica.ro JOHANN BAPTIST ALEXIUS VON CORONINI-CRONBERG (1794-1880) Conte le Johann Baptist von Coronini-Cronberg s-a nascut la 16 noiembrie 1794, Ia Goerz (astazi Gorizia, localitate Ia granita italo-slovens), pe domeniul familiei sale, unde a si murit la 26 iulie 1880. A intrat in armata austriacd in 1813, participand la campaniile anti-napoleoniene. Intre 1824-1831 s-a aflat in garnizoana de Ia Modena. In 1836 a devenit preceptor at viitorului imparat Franz Joseph. A luat parte la reprimarea revolutiei din 1848 din Italia. In 1849 a fost ridicat Ia gradul de feldmaresal. In 1851 a devenit presedinte at Comisiei pentru Reformarea $colilor Militare din Imperiul austriac. In 1854 a preluat comanda corpului de armata care a ocupat Tara Romaneasca. Numit guvernator al Banatului in 1859, a fost trimis, din 1861, in Ungaria, dupa un an petrecut Ia Viena. Un sat din Banat ii poarta numele, dupa ce, la ordinul sau, locuitorii satului Alibeg s-au stramutat pe malul Dunarii. Intre 1967-1995, toponimul Coronini" a fost inlocuit cu cel de Pescari". 0 parte insemnatd a actelor emise de autoritatile militare austriece a fost publicata de Ion I. Nistor, Corespondenia lui Coronini din Principate. Acte si Rapoarte din iunie 1854 martie 1857, Cernauti, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, 1938. Putin cunoscuta, din cauza difuzarii intrerupte de cel de-al Doi lea Razboi Mondial, editia intocmita de IonI. Nistor reprezinta o extraordinary mina de informatii asupra organizarii, evolutieisiimpactului ocupatiei militare austriece in principate. Din cele 890 de documente publicate (rapoarte militare, corespondents civila, diplomatica, military, ordine, etc.), in cea mai mare parte in limba germana, am selectat, tradus si adnotat un numar de Base rapoarte adresate superiorilor sai de la Viena. Acestea privesc indeosebi raporturile cu autoritatile $i populatia romaneascd, precum si imaginea de sine a autoritatilor militare austriece. Nu lipsite de interes sunt consideratiile lui Coronini asupra politicii ce ar fi trebuit dusa de Austria in principate. Dupd propria-i marturisire, lipsit de experienta politicii externe, Coroniniili facea totusi cunoscute opiniile privind integrarea Tarii RomanestisiMoldovei in Imperiul Habsburgic. Aceste consideratii sunt interesante$iprin judecatile destul de echilibrate Ia adresa societatii romanesti. Informatii despre viatasiactivitatea contelui Coronini se gasesc in Oesterreichisches Biographisches Lexikon 1815 1950, s.v. Asupra valoriilidifuzarii editiei de documente mai sus mentionate, a se vedea Winfried Baumgart (Hrsg.), Akten zur Geschichte des Krimkriegs. Oesterreichische Akten zur Geschichte des Krimkriegs, I, Muenchen, 1980, p. 9-10. 598 www.dacoromanica.ro JOHANN BAPTIST ALEXIUS VON CORONINI-CRONBERG2 Raport catre Karl Ludwig von Bruck3 Ia0, 18 noiembrie 1854 [...]Restaurarea principelui 2Traducere dupa Ion I. Nistor,Corespondenta lui Coronini din Principate. Acte fi Rapoarte din iunie 1854 martie 1857,Cernauti, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei,1938, p. 307310, 388-389,522-523,591-592,1040-1046. 3 Karl Ludwig baron von Bruck (1798-1860), om politic, diplomat si economist austriac. A fost internuntiu la Constantinopol intre 1853-1855, jucand un rol important in negocierile politice din timpulrAzboiuluiCrimeii,calitateincareprimearapoarteleluiCoronini.Fondatoral Oesterreichischen Lloyd, apoi ministru al comertului in cabinetul Schwartzenberg, unde s-a remarcat printr-o politicA economice destoinica. In 1855 a devenit ministru de finante. S-a sinucis din pricina unor acuzatii de frauda, neprobate. 4 Ghika. Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), domnitor at Moldovei intre 1849-1856. 5 Dervis Ibrahim Pala (1817-1896), Malt ofiter si functionar otoman, numit in 1854 comisar in Principate. 6 Conferenzen. 7 Czernowi'z. 8 Jassy. 9 Galatz. I° Eduardvon Bach (1815-1884), fratele lui Alexander von Bach, jurist $i functionar civil austriac, a fost numit de catre Franz Joseph comisar civil pe langa armatele austriece din Principate intre 1854-1856. Activase in guvernamantul Galitiei, comisar civil in Transilvania 1849-1850, din 1852 Ioctiitor in Austria Superioara. 599 www.dacoromanica.ro In general, am gasit conditiile Corespondents cu Heinrich von HessI9 Bucure0i, 7 decembrie 1854 De oimportanta delocneesentiala,intimpulocupariiPrincipatelor Dunarene2° de trupele noastre este, anume si poate mai mutt decat in alte " Barbu Dimitrie Stirbei (1799-1869), domnitor al Tarii Romanesti 1849-1853,1854-1856. 12Katargi. Lascar Catargiu (1823-1899), om politic moldovean, detinator al mai multor functii in administralia Moldovei, apoi prim-ministru al Romaniei si presedinte al Partidului Conservator. 13Mavrojeni. Petre Mavrogheni (1819-1887), boier moldovean, om politic, diplomat $i economist. 14Constantin Ghika. 15Rossetti Raducano. 16&demo. 17Luczesko. 18Balsch. Teodor Bals (1790-1857), caimacam al Moldovei 11 iulie 1856-17 februarie 1857. 19Heinrich von Hess (1788-1870), baron, feldmaresal austriac, numit in 1854 la comanda trupelor din Galitia, Ungaria si Transilvania. Vezi si relatarea de cAlAtorie din prezentul volum. 20Donau-Fuerstenthuemer. 600 www.dacoromanica.ro provincii straine*i reprezentarea in societatea inalta, chestiune in care ru*ii ne-au dat sfaturi foarte demne de urmat. De*i corpul ofiteresc al garnizoanelor austriece din Bucure*ti *i Ia*i a fost de fiecare data foarte convenabil reprezentat in inalta societate, conditia neaparata a limbii franceze ii tine totu*i pe multi departe de aceste cercuri, in care altfel s-ar mica foarte u*or *i trebuie sa marturisesc Ca o reprezentare mai puternica ar fi cu atat mai de dorit cu cat promit, prin aceasta, succese importante pentru interesele noastre, care in multe relatii *i faze ar putea fi foarte bine cultivate in saloane. Societatea inalta de aici, din tara, se lacome*te sa vada intrand *i ie*ind personalitati de seams din casele lor, fie Ca acestea se disting prin na*tere, avere sau alte calitati personale. Fac deja paralele intre ru*i *i noi, iar excelenta voastra va putea chiar ea socoti daca putem sustine o asemenea comparatie *i daca situatia va fi destul de importanta pentru excelenta voastra, pentru a lua in special in considerare, desigur deoarece am in vedere prin aceasta personalitati care, cu o solids educatie de lume *i care se bucura de atat de mult sprijin material, astfel incat accesul for nu ar putea sa fie oprit, din aceasta pricina reunesc Scrisoare catre Karl Ludwig von Bruck Iasi, 19 ianuarie 1855 [...] Expeditia, pe care E 21 Decembrie 1854. 22 Nationalen Partei. 23 Manoah Hillel (1797-1862), bancher din Bucuresti. Coronini se referea Ia imprumutul contractat de Grigore Ghica pentru acoperirea deficitului financiar din Moldova. 601 www.dacoromanica.ro a avea in mans mai inainte un soi de inscris care sa arate sprijinul moral at guvernului imperial fata de aceasta operatiune. M-am simtit pregatit de a intari aceasta dorinta printr-o scrisoare catre Hillel $i nu am considerat aceasta taraganare ca fiind contrara intereselor noastre, caci prin aceasta $i cei mai orbi oameni din partidul Raport catre Bruck Bucure0i, 16 februarie 1855 A$teptata deschidere a liniei telegrafice pana Ia Giurgiu, la care se lucreaza cu un zel demn de luat in seams, ar putea grabi in scurt timp considerabil aceasta legatura. In ceea ce prive$te alte legaturi ale telegrafului in amandoua principatele, intre cele cloud guverne s-a ajuns de curand la o intelegere, in temeiul careia Moldova 24lbraila. 25Galacz. 26Fokschan. 27Buseo. 28Rimnik, 29Galati. 30Triangulirungsangelegenheit. Triangulatia se refera la un set de operatii geodezice efectuate in vederea topografierii unei regiuni. 602 www.dacoromanica.ro de catre guvernul Coronini catre Cancelaria Military Centrals Iai, 10 iulie 1855 [Consideratii asupra demnitatii de principei a Conventiei de la Balta Liman, in virtutea careia fusesera numiti Barbu Stirbei in Tara Romaneasca §i Grigore Ghica in Moldova, ale caror mandate urmau sa expire in zece luni]. Fara a ma angaja in cercetarea §i dezvoltarea unor chestiuni de principiu, a caror rezolvare se intinde mult deasupra locului restarts at acestor randuri, cred totqi ca trebuie sa presupun ca hotaratoare, prin modificarea adusa constitutiei31 ce a sadit in situatia oricum atat de putin sigura a principatelor o noua pricing de nesigurantai discordie,i care ar fi col mai mare neajuns pentru starea atat de raramitatai nemangaiata a acestor provincii pline de intrigi,i cum sub nici un chip nu vreau sa devin prin aceasta un laudator al Reglement Organique32, care, fard tagada a adus ceva lumina binefacatoare, totqi, intre timp,i ceva lumini in§elatoare in haosul din principate. Sunt limpezi motivele pentru care amandoua curtile, de la St. Petersburg i Constantinopol, trebuie sa fi avut 31 Verfassung. 32 In original in text. 603 www.dacoromanica.ro 120 000 de ducati pentru unul, la 250 000 de ducati pentru amandoi domnitorii, din care 160 000 de ducati reveneau doar darurilor de onoare pentru diferitii mari demnitari ai imperiului. Este insa de netagaduit Ca sistemul alegerii domnului pe viata, dupa cum era mai Inainte, ca urmare a prevederilor bine intentionat 33 Lebens-Element. 34 Coterie. 35Regententurnus. 604 www.dacoromanica.ro capul statului, asa incat nu va fi cuprinsa de nevoia de a intreprinde ceva bun pentru aceste nefericite Principate Dunarene! Din cele de mai inainte reiese, fara doar si poate, ca actuala starea de lucruri, ale carei primejdii si neajunsuri cresc in fiecare zi, are neaparata nevoie de interventia providentei, data find apropiata ridicare a demnitatii de domn din mainile detinatorilor de acum, daca nu va fi prea mult pus in primejdie si aruncat in joc telul obtineriisiintaririilinistiiinterne si a sigurantei, a caror garantie a fost solemn luata asupra sa de Austria prin ocuparea principatelor. Singura si cea mai convenabila modalitate de a atinge acest scop Imi pare intarireasiprelungirea provizorie a puterii in mainile domnitorilor de acum. Fara a ne apropia prea mult de chestiunile de drept si de principiu, care pot fi normate definitivdoar printr-untratateuropeansicaretrebuieneaparat reglementate definitiv in interesul acestor nefericite tari la o viitoare incheiere a pacii, aceasta modalitate ar avea nepretuitul avantaj de a evita, pentru moment, orice zguduire de care orice alts combinatie ar fi in mod necesar insotita, de a pune stavila, cel putin pe moment, jocului de intrigi at boierilor munteni si de a le reteza varfurile iar prin mentinerea prezentului statu quo nu ar pune nici un obstacol esential in calea unei viitoare schimbari de principiu. Ca aceste intrigi continua neincetat o dovedeste, mai nou, intrunirea de taind ce a avut loc in Tara Romaneasca sub protectia consulului-general englez Colquhuon' asupra probabilei retrageri a domnitorului,sicare are ca scop ridicarea pe tron a actualului caimacam de Samos si fost matador al uneltirilor revolutionare din 1848, Ion Ghica', preferatul si protejatul lui Radcliffe si actuala capetenie a partidului nemultumitilor ce unelteste Ia Constantinopol. In ceea ce priveste personalitatile actualilor domnitori, este de netagaduit ca acestia nu se bucura cu totul de simpatiile tarii. In afara de faptul ca aceasta situatie se trage in cea mai mare parte de la conditiile dificile de mai inainte si ca s-ar repeta, in toate imprejurarile, la toate personalitatile locului, imi este de asemenea limpede, in ceea ce priveste Tara Romaneasca, ca, spre marea mea uimire, nu Imi este cunoscut nici un barbat care, in afara poate de fostul print Gheorghe Bibescu38, din pacate devenit indezirabil prin revolutia din 1848, sä fie atat de destoinic, prin cunostintelesiexperienta sa administrativa, de a tine fratele carmuirii, ca fratele acestuia, $tirbei. Acuza aruncata lui, de obicei, de lacomie de bani, este prea putin de probat cu fapta, pentru a putea fi argumentataslabiciunea sa politica si lipsa de caracter pot fi, probabil, contrabalansate printr-o influentsfinistita siintelegatoare si doar deplina incapacitate a dusmanilor sai cu drept de alegere, dintre care deloc 36 Robert Gilmour Colquhuon (1805-1870), consul general al Angliei la Bucuresti intre 1834-1859. Vezisirelatarea sa de calatorie cuprinsa in Catatori strain! despre Tarile Romcine in secolul a! X1X-lea, serie noun, vol. V (1847-1851), Bucuresti, Editura Academiei, 2009, p. 177 212. 37 Johann Ghyka. Ion Ghica (1816-1897), revolutionar pasoptist, om politic liberal, fost prim- ministru, economis*, scriitor memorialist, fost presedinte al Academiei Romane. Intre 1853 1859 a fost numit, de guvemul otoman, bey al insulei Samos. 38 Georg Bibesko. Gheorghe Bibescu (1804-1873), a studiat Ia Paris si a ocupat diverse functii in administratia Tarii Romanesti dupa intrarea in vigoare a Regulamentului Organic. Ales domn in 1842, abdica in 1848. 605 www.dacoromanica.ro lipsitul de destoinicie fost domn Alexandru Ghica a supravietuit, dejaceilalti§i- au aratat evidenta incapacitate, prin purtarea for din ultima vreme fac ca pastrarea sa in demnitatea Corespondents cu Karl von Griinne42 Bucure0i, 14 iunie 1856 Acum este clipa in care Imperiul austriac are, pentru prima oars in cursul istoriei, posibilitatea de a-si arunca importantul sau cuvant in balanta viitorului acestor tari. Consider organizarea principatelor, care acum da ocazia de a scrie pentru 1000 de pene preocupate de a face cele mai neghioabe comentarii, ca una dintre cele mai grele snrcini din resortul politicii mare', daca aceasta va trebui sa fie o 39 Constantin Sturdza, numit in 1854 in fruntea Sfatului Administrativ al Moldovei. "Alexander Ivforusi. Alexandru D. Moruzi (1815-1878), boier moldovean, economist. 41 Referire la Grigore Ghica. 42 Feldmareplul conte Karl von Grunne (1808-1884), un influent colaborator al imparatului Franz Joseph, conducator al Cancelariei Militare intre 1850-1859. 43 Gestaltend Politik. 606 www.dacoromanica.ro alta, de durata. Nici un alt popor nu ar opune o rezistenta interns mai slabs incorporarii intr-unul din statele sale vecine decat cel moldo-valah; daca stapanirea strains ar intelege sa is fraiele stapanirii cu inteligenta si putere si sa faca din dezvoltarea materials un sprijin, totusi istoria mai noud arata cum paturile de sus ale poporului s-au supus, fara vointa, ca fel de gandire si de actiune, stapanirii fanariotilor de limbs greaca, ne arata totusi aceeasi societate sub lustrul frantuzesc, sidegenerarea conditiilor rusesti sub influenta unui cer sudic. 0 varsta de om, folosita cu energie, ar ajunge aici pentru a deschide calea civilizatiei germane, doar cu deosebirea ca numai ea ar prinde radacini trainice in acest pamant schimbator, caci s-ar sprijini aici, ca peste tot, pe de o parte pe ridicarea si dezvoltarea starilor de jos, pana acum neglijate, anume taranimea, iar pe de alta parte pe o temeinica educare a spiritului. Pe cat de usor ma pot gandi la moldo-valahi ca la o parte ascultatoare si supusa a unui stat condus cu determinare, pe atat de greu imi pot inchipui o dezvoltare independentasi viguroasa a neamurilor moldoveansimuntean, fie doar a unuia sau a amandoura unite. Aceasta dificultate se intemeiaza pe caracterul romanilor. Neamul44 romanesc locuieste de la malurile Tisei pana la cele ale Nistrului, de la hotarul de miazanoapte at Bucovinei pana Ia Dunare, in parte in mase compacte, in parte amestecat cu alte popoare si peste tot vorbeste aceeasi limbs, are aceeasi obiceiuri, dansuri $i cantece nationale; deosebirea istoriei tor, a pozitiilor sociale si a climei le-ar putea aduce doar schimbari maruntemai harnici Ia munte, mai lenesi la campie,sired,neincrezatori acolo unde sunt apasati, deschisi, increzatori acolo unde soarta e una mai blanda - romanii se aseamand peste tot, ca fratii. Natura nu le-a pus in fire un sambure limpede de rautate sunt de inteles unii cu altii, increzdtorisisupusi cu cei mai mari, foarte cumpatati, cu totul aprinsi de spiritul public national, dar foarte infumurati; pe langa aceasta, spiritul for este, mai ales in partile de sud, foarte vioi. Stapaneste insa asupra fiintei acestui neam blajin un obicei rau, care, in anumite conditii, acopera toate partile sale bune: romanur nu se poate opune nici unei ispitesicel mai putin ispitelor care aduc cultura cu ele; aici ii lipseste atat energia spiritului cat Si sprijinul unei religii acceptabile, ortodoxia rigida nu se potriveste temperamentului sau avantat. De aceea este taranul un om chiar nepasator, darlinistit§i cinstit, in timp ce cei din clasele de sus zac in lanturile patimilor. Asa cum Ungaria s-a prabusit din pricina mandriei nationale a maghiarilor, Po Ionia din cea a setei de certuri si putere, a falsitatii si mandriei vanitatii nobilimii sale, asa pluteasipluteste 44 Race. 45 Der Romane. 607 www.dacoromanica.ro Istoria principatelor cla o sumedenie de dovezi pentru aprecierile de mai sus. Printr-un concurs de imprejurari, amandoua principatele se gasesc in aceasta clips pe calea gresita a imitarii Frantei atat guvernele cat si opozitiile sunt sub stapanirea ideilor franceze, ca ideal plutesc in parte intre idees napoleoniennes"46 nemistuite, in parte veleitatile parlamentare, cu libertatea presei, curtile cu juri, etc. Frantuzismul47, sau mai bine spus, parizianismul48, nu se regaseste pur §i simplu in limbs, moravuri, educatia tineretului, ci si sada in legislatie, intr-o contradictie batatoare la ochi cu starea poporului, in general, cu felul de a conduce tara, in particular, si in institutiile bisericesti, care sunt cu totul croite Si conduse dupa tiparul rusesc49. Oamenii progresului considers ca sarcina lor este de a spoi cu vopsea pe jumatate revolutionary brazdele adanci pe care myna Rusiei a lasat-o in amintirea romanilor, vor doar sa pastreze intrebuintarea apucaturilor rusesti, in toate directiile, ca pe un lucru cu greu castigat. Doar flinta germana, care pare totusi predestinata a innoi aceste minunate tari intr-un chip hotarator si trainic, a ramas strains moldo-valahilor, in parte deoarece Austria s-a tinut pans acum foarte departe de treburile lor, in parte deoarece ru§ii insisi au intretinut §i protejat frantuzismul, dar mai ales deoarece cinstea germana si educatia germana nu au fost deloc ademenitoare pentru caracterul usuratic al romanilor. Chiar si ocupatia military care acum se apropie de sfarsit a schimbat putine in aceasta privinta; cei de aici care sunt in stare sa judece binefacerile, pe care ea 46 In original in text. 47Franzasenthum. 48Parisenthum. 49 Necunoa.tere evidenta a institutiilor si tipicului ortodox. 608 www.dacoromanica.ro Unirea principatelor, introducerea unei forme de guvernamant parlamentare, libertatea presei, curtile cu jurati, stapanirea unui frantuzism neinteles toate acestea mi se par intr-o contradictie atat de batatoare la ochi cu nevoia strigatoare a poporului dupa o administratie lini§tita, cu totul de buns-credintd, §i cu starea sa culturala generals, a§a incat imi pare ca o organizatie intemeiata pe o asemenea absurditate ar lasa masa atat de u§or de ademenit neschimbata in miezul sau, §i ar crea doar in patura superioara un organism artificial, care la prima pars de vant dinspre rasarit sau apus ar fi atat de repede spulberata, daca nu ar putea sa prinda radacini. Nu a§ putea totu§i aproba acest experiment, chiar daca nu este unul imoral, din cauza faptului ca., in ultima vreme, dupa cum trebuie sa inteleg din purtarea consulului francez la Iasi, a fost pus in legatura cu un plan reprezentat chiar de Franta, de a a§eza in varful acestui stat improvizat pe umerii no§tri un print francez. Principatele unite sub un print francez sau chiar oricare altul din Europa, cu conditia sa nu fie un arhiduce austriacchiar nu ar lasa loc unei organizari puternice §i sanatoase; dar o asemenea combinatie ar pune in vederea Austriei, dupd vederile mete incompetente 5° Aluzie la originea etnica a poporului roman. 51 Die Organe. 609 www.dacoromanica.ro cocheta azi cu Rusia, maine cu Frantai de a aduce toata otrava din rasarit §i apus in sarmanele for tail, dupa cum s-a intamplat pans acum. De asemenea, nu mai cred in inflorirea §i intarirea continua a neamului romanesc cred tot mai mult in viitoarea sa intrare intr-un mare imperiu52, dar soarta sa providentiala nu pune o stavila mare prin domniile ereditare. Crqterea autoritatii turce0 in aceste tdri, care pare sa qureze intrarea for viitoare in Austria, imi ingadui sa o descriu, in cele din urma, ca un mijloc periculos pentru acest scop, in Constantinopol stapane§te arareori sultanul, foarte adesea insa o influenta dqmanoasa noud, care s-ar putea face mai insemnata la portile noastre; tot astfel, nemultumirea de durata din aceste tari vecine se intare§te prin gandul ca Austria dore§te sa otraveasca atmosfera politica in acest chip: imperiul ar tine ca necesara impotriva acestei ciume spirituale reinstaurarea cordonului sanitar, sa speram in curand nenecesar. 52 Voelkerstaat. 610 www.dacoromanica.ro CAMILLE ALLARD Nu dispunem, pana in prezent, de date biografice despre medicul francez Camille Allard, peregrin pe meleagurile romanqti in perioada razboiului Crimeii. Din calitatile enumerate pe foaia de titlu a principalei sale descrieri consacrate §ederii sale in Dobrogea, retinem doar mentiunea de a fi exercitat,in tam natala,functia de medic-inspectoralapelor termale delaSaint-Honore (departamentul Nievre), precum§icea de membru al serviciului medical al misiunii aliate, in Dobrogea, in anul 1855. Este stiut faptul ca in 1855, in plina desfurare a razboiului Crimeii, guvernul francez a trimis in Dobrogea o misiune tehnica avand ca obiectiv construirea unui drum de legaturA intre Constanta si Rasova, care sa permita transportul furajelor necesare cavaleriei aliate la Sevastopol, al unor materiale militare sial contingentelor umane ce traversaserd continentul in drum spre teatrul de rdzboi. Misiunea a fost condusa de inginerul de drumurisipoduri Leon Lallane. La ea au luat parte pe langd Camille Allard, M. Caillat, inginerul Jules Michel, geologii Blondeau si Gaudin gj, se pare, un topograf roman numit Aninwanu. impreund cu ceilalti membri si cu un contingent restrans (opt sau zece militari), Allard a debarcat la Constanta de pe nava britanica Army-and-Navy" la 6 iulie 1855. Periplul sau dobrogean s-a incheiat la 25 noiembrie, acelqi an in care membrii misiunii au pArasit localitatea Rasova, traversand Dunarea in Tara Romaneascasi de acolo luand drumul spre Franta. Relatareasederii§iactivitatii sale in Dobrogea in intervalul amintit, redactata probabil ulterior de autor§ipublicata la Paris patru ani mai tarziu, se constituie intr-una din cele mai complexe §i, in acela§i timp, objective descrieri a zonei amintite, a populatiei care o locuia, a conditiilor de viata ale acesteia, a climei, a faunei§iflorei teritoriului dintre Dunaresimare. In paginile lucrarii sale, insotita de cateva gravuri sugestive, Camille Allard ne ofera o imagine a reliefului dobrogean, a precaritatii cailor de comunicatieside locuit, a starii localitatilor din zona, fie ele ora§e de mai mica intindere sau sate. In egala masura, medicul francez ni se relevA ca un fin analist al tabloului demografic al zonei, in cadrul caruia acorda o particulara atentie elementului romanesc. Atitudinea sa se remarca prin bunAvointd si intelegere fata de situatia dificila a romanilor din teritoriul amintit $i nu numai. De altfel ei au compus o build parte din personalul auxiliar al misiunii, iar Camille Allard se declarA foarte multumit de prestatia acestora. Evocarea sa cuprinde in egald masuragiun tablou plastic si pitoresc al celorlalte nationalitati pe care le intalne§te (turci, tAtari, bulgari, cazaci, lipoveni etc.), a vietii for cotidiene. Om de elevatd tinuta §i de larga formatie intelectuala, Allard s-a documentat serios asupra zonei amintite inainte de a-Pscrie impresiile, consultand la Paris lucrAri aparute pana la acea data, precum cea publicata in 1859 de fostul consul francez in principate, Eugene Poujade, sau cea realizatd de Xavier Hommaire de Hell (1854). Bun cunoscator al istoriei §i literaturii antice, el face numeroase referiri la exilul tomitan al poetului latin Publius Ovidius Naso (din a cArui opera citeazd abundent in lucrare). Nu lipsita de inters estesidescrierea facutA de el a celor trei valuri de aparare (cunoscute sub numele de Valul lui Traian"), a cAror datare a produs la numeroase divergente intre specialisti, precum si a cadrului istoric in care el presupune ca au fost construite (sec. IV e.n.). Lucrararea se incheie intr-o nota de optimism ponderat, Allard considerand ca tinutul Dobrogei, §i mai ales portul Constanta beneficiau de frumoase perspective de dezvoltare. Cu ocazia sederii in Dobrogea, Allard a elaborat si o alta lucrare, cu un continut mai special, intitulata Mission medicale dans la Tatarie Dobroutcha, aparutO la Paris, Typographic Felix Malteste et Cue in 1857 (67 p.) in care introduce date privind variatiile climatice in Dobrogea, starea de sandtate a populatieisia lucratorilor misiunii, conditiile naturale §i habitatul uman. Un episod interesant continut in aceastA a doua lucrare este cel legat de colaborarea, pe teme medicale, cu doctorul Carol 611 www.dacoromanica.ro Davila (cunoscut precursor al invatamantuluisisistemului terapeutic medical din tara noastra)sicu conationalii sai din cadrul misiunii. Avand in vedere iminenta si proliferarea epidemiei de holera care a insotit operatiile militare si nu numai, Davila le-a transmis medicilor misiunii reteta cunoscutului sau medicament (picaturile lui Davila) cu rezultate eficiente in combaterea maladiei. Despre el au scris: Nestor Urechia, Calatoria doctorului Allard in 1855 in Dobrogea qi Cadrilater, in Preocupari literare ...", III, 1928, nr. 1112, p. 15 20; Constantin Cioroiu, Calatori la Pontul Euxin, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1984, p. 22, 50, 87 89, 148, 178 180, 222. CAMILLE ALLARD Amintiri din Orient. Dobrogea' II Constanta si malurile Marii Negre [...] La 6 iulie <1855> Army and Navy", micul vapor inchiriat de intendenta p. 9 franceza arunca ancora §i ne a§tepta fluturanduli panawl sau bicolor in briza serii. In ceea ce ne privqte, pentru a reveni in Dobrogea trebuia sa profitam de intoarcerea sa la Constanta. In acest stop trebuia sa ne insoteasca un detapment de opt oameni, care primise aceasta misiune de la Comandamentul suprem de la Varna. Plecaram dupa apusul soarelui; noaptea era magnifica$ipermise acelora dintre not care nu putusera incapea in cabina mica a vaporului sa petreaca ore lungi de contemplare in fata spectacolului sublim pe care it °feed intotdeauna raza solitara a lunii pe un cer fara nori §i cu o mare calms. Prin fata ochilor nNtri au trecut succesiv colinele umbroase de la TekieBalcic, dincolo de falezele lor albe. In umbra noptii n-am putut sa admiram splendidele reflexe ale pamantului de Sienna ars pe care it scalds valurile, in timpul zilei, Tanga capul Caliacra. Putin mai la sud de acest cap este situat micul ora§ Balcic2, anticul Dionysopolis, numit mai de mutt Cruni din cauza surselor sale de apa dulce. Sunt cunoscute toate serviciile pe care rada sa, inchisa vanturilor dinspre nord, le-a facut marinei // franceze. Balcicul este dominat de falezele sale uscatesiofera bune conditii de salubritate. Din paeate, intinderea mica a plajei va fi intotdeauna un obstacol in calea dezvoltarii sale comerciale, cu atat mai mutt cu cat lucrarile de amenajare destul de p. 10 considerabile n-au indepartat marea de faleza. Balcicul este plasat la intrarea in Dobrogea, regiune de steps care se intinde in nord-estul Bulgariei, intre Silistra3, Balcic, Dunare §i Marea Neagra. Este vechea Scitie romana4. De pe puntea vasului, Dobrogea ne-a aparut in toata goliciunea sa salbatica. Falezele aride de creta care alcatuiesc tarmurile fac loc, in anumite puncte, unor Pentru actuala versiune s-a folosit textul original: Camille Allard, Souvenirs d'Orient. La Dobroutcha, Paris, Charles Douniol, Libraire Editeur, 1859, p. 9-64. 2 Baltchik. Ora. in Bulgaria, port la Marea Neagra. 3 Silistrie. Oral in Bulgaria, port la Marea Neagra. 4 Scythie. Denumire data de romani, la inceputul Imperiului, unei parti din Moesia cuprinsa intre cursul inferior al Dunarii§iMarea Neagra (Dobrogea). 612 www.dacoromanica.ro dune de nisip in spatele carora se pot observa lacuri marl, pline de pasari de apa. Din cand in cand numero§i pelicani ne apareau Ia marginea unui golf pustiu, un delfin se juca cu siajul elicei noastre, iar un alt delfin lansa dincolo de valuri un jet sau de spuma.. Cu toate acestea once fiinta vie disparea curandginimic nu mai venea sa tulbure calmul §i singuratatea acestei naturi, careia un soare de plumb parea sa-i amplifice monotona, dar solemna-i poezie. Acum vreo doua mii de ani, Ovidius credea ca se afla probabil la marginile lumii: Bolnav, in fundul lumii, pe larmuri nestiute6. Falezele Dobrogei, pe care nu le pierdeam din vedere, aveau intr-adevar un caracter atat de straniu, incat eram pe punctul de a ne lasa prada acestei temeri cand observaram capul de la Constanta7. Pe o palms de pamant in forma de lira §i 5 Ovidius Publius Naso, renumit poet latin (43 I.e.n. -18 e.n.), autor al culegerilor Metamorfoze, TristelegiPonticele, exilat de imparatul roman Augustus Ia Tomis. 6 Publius Ovidius Naso, Tristele, cartea a III-a, elegia a III-a. Pentru traducerea versurilor lui Ovidiu am utilizat editia: Tristele. Ponticele. Traducerea si prefata de Mircea Naum, Bucuresti, Edit. Univers, 1972, p. 80. 7 Kiistendje. 613 www.dacoromanica.ro Cateva figuri de zuavi schitate in cArbune si cateva nume frantuzesti scrise pe resturile de ziduri, acestea erau singurele si efemerele urme ale trecerii 8 Participant, alaturi de Allard Ia misiunea franceza. 9 °titer superior in aceasi formatiune. I° Medicul misiunii din Dobrogea. 614 www.dacoromanica.ro nimic altceva decat sa flu fidelul §i dezinteresatul sau servitor, dar pentru asta ar trebui sa-mi dea din ce sa traiesc". Acest limbaj pe care it utiliza cu not un obscur slujba§ otoman, putea fi la fel de bine al functionarilor de toate gradele: aceasta ne da o idee despre serviciul administrativ in Turcia. Ne aflam a§adar in gratiile primului functionar public din Constanta, care binevoise sa ne faca cea mai gratioasa primire din lume. Acest muddirli avea o fiica fermecatoare, careia mi se pare ca ii vad ochii marl, negri §iplini de melancolie. Sarmanul copil, care era aproape o domni§oara, i§i savura ultimele ore de libertate: caci colierul de monezi de aur era incolacit de cloud on in jurul gatului. Fruntea sa era strinsa de o coroana de techini; ca atare cel care avea sa o is in casatorie nu avea sa se lase mult timp a§teptat. Am mai revazut-o adesea pe strazile din Constanta, fie singura, fie inconjurata de o voioasa trupa de copii. Totu§i parea ca nu mai participa la jocurile for §i ca se amesteca cu ei doar pentru a pasta mai mult timp privilegiul de a face sa straluceasca in soare paietele de aur ale costumului, decat feregeaua12 care nu avea sa intarzie sa o acopere. Mai exista la Constanta un alt turc distins, pe care domnul Blondeau it pretuia in mod deosebit. Salem, §eful atelajelor §i animalelor intendentei, era intr-adevar cel mai inteligent dintre compatriotii sai §i era satul de prejudecatile lor. El i-a spus domnului Blondeau Ca daca n-ar fi fost obligat sa respecte convenientele opiniei publice, 1-ar fi primit oricand la el. Salem avea ca sotie pe cea mai frumoasa cadand din tinut. El era foarte fericit, caci menajul era considerat drept model de catre cei din Constanta. Turcii au, de altfel, sub raport moral o reputatie aproape proverbiala, de§i uneori 11 Muddir, functionar administrative turc de rang inferior. 12 Feredge, voal mare care acoperA fata femeilor maritate in Orient §i in lumea islamica. 615 www.dacoromanica.ro unde in populatie predomind elementul arab. in schimb, in Europa functionari corupti sau preoti fanatici reu§esc rareori sa aprinda ura ereditara a Islamului contra numeroaselor populatii cre§tine care locuiesc in teritorul Bulgariei. Malurile Dunarii de Jos sunt acoperite de sate ruse§ti ai caror locuitori, aflati intr-un exil voluntar, prefers dominatia turca tiraniei moscovite. Pe parcursul razboiului13 aliatii s-au stabilit pretutindeni lard a intalni nici cea mai mica dificultate. Chiar noi in§ine, in Dobrogea §i in fundul Deliormanului, nu am fost supu§i nici celui mai mic pericol. Presiunea morals a interventiei armate nu putea fi luatd drept argument, caci impactul actiunilor noastre abia a ajuns la populatie care, in mod naiv, a atribuit armatelor turce toate succesele aliatilor. In chiar momentul caderii Sevastopulului, s-a intamplat foarte adesea sä-i auzim pe turci povestind ca acest ora§ fusese luat cu asalt de care ai lor. A existat, de asemenea, Si parerea unanima ca aliatii nu numai p. 15 ca fusesera inutili pur §i simplu, dar chiar stanjenitori. Aceasta ignoranta nu a apartinut numai // populatiei civile, dar a fost imparta§ita chiar de 13Referire la razboiul Crimeii. 14Ismail, ora§ in Ucraina. 13Reni, ora in Ucraina, port la Dunare. 16Toultcha. 17Stephen Bartlett Lakeman (1823-1897), olandez trecut la islamism, general otoman stabilit ulterior in Romania. Date bio-bibliograficesiinsemnarile sale despre romani vezi in volumul de fata. 19Rachid-Pascha, unul din comandantii fortelor turce0 din Crimeea. 19Rassova, sat, corn., jud. Constanta. 616 www.dacoromanica.ro Desigur, nu sunt singurii oameni distinsi dintre indigenii pe care i-am intalnit in Orient. Cu toate acestea cativa rani ofiteri nu sunt suficienti pentru a schimba spiritul armatei si acei oameni remarcabili, care fac onoare Turciei, precum si sultanul insusi, nu sunt decat niste enclave in mijlocul unei populatii ignorante si inerte. Ei au o oarecare influenta in inima imperiului, la Constantinopol, dar asemenea razelor luminoase care se indeparteaza de focar, actiunea, impreuna cu autoritatea for slabeste de la capitals pana la frontiere. De aceea coloana Tanzimat- ului20 nu este adesea, in fundul provinciilor decat monumentul comemorativ al unei reforme, pe care poporul o ignord si pe care autoritatile fara forta nu indraznesc sa o puna in aplicare. // Nu am ramas in cortul de Ia Constanta decat osaptamana, caci P. 16 la 13 iulie am plecat in calatoria noastra pe malurile Dunarii. Inaintea plecarii noastre, caporalul, care fusese atasat misiunii, primise ordinul de a reface o ruins care trebuia sa fie locuinta noastra. La reintoarcerea noastra, pe 17 iulie, am gasit un palat: casa noastra avea un acoperis de stuf, podele Ia primul etaj si o scars de lemn in exterior pentru a ajunge in camere. Dar, pentru usi si ferestre lipseau scandurile si asteptand ca acestea ne fie trimise de Ia Constantinopol, a trebuit sa ne multumim, pentru inchiderea tuturor deschizaturilor, cu cateva foi de hartie gasite in fundul cuferelor si de cateva ziare vechi cu care domnul Blondeau a binevoit sa contribuie Ia mizeria noastra. Deja din prima zi a instalarii noastre in noua resedinta de la Constanta, drapelul francez ne flutura deasupra capetelor si am avut satisfactia ca, Ia umbra sa, sa vedem nefericitul oral revenind incetul cu incetul la viata. Deja intendenta franceza ii dadea, in toate duminicile o animatie insolita, caci acestea erau zilele de plata pentru muncitorii insarcinati cu seceratul 20 Tanzimat. Reorganizare", perioadd in evolutia lmperiului otoman, caracterizatd printr-o serie de reforme structurale, incepand cu anul 1839. 21 Rakiou. 617 www.dacoromanica.ro Populatii intregi de cazaci, femei, bdtrani, copii, veniserd se lucreze pentru aproviziondrile militare; dar toate aceste familii, ai cdror membrii au putut fi folositi la lucrdri de cosit, de strangere a fanului§ide transportare a acestuia, dispdrurd de indatd ce recoltarea produselor din steps se incheie. Micile capite de fan plasate in campie nu cereau altceva decat o supraveghere active, din cauza imenselor incendii care au pus adesea in alertd intreaga populatie din Constanta. Intreaga activitate a lucratorilor de la intendenta se gasi concentrate asupra acestui din urma aspect, atata timp cat a durat intocmirea marilor stoguri, a lucrarilor de presare§ide legare a grdmezilor de fan destinate sa fie imbarcate. Aproviziondrile care s-au putut face au fost considerabilesipeste o sutd de mii de chintale de fan au fost recoltate intr-un spatiu pdtrat cu latura de numai zece kilometri. Lucrdrile de terasament n-au contribuit nici ele sa anime mai mult Constanta. Aici era intrebuintata in exclusivitate populatia romaneasca de care am mai vorbit; caci romanii, chiar dacd nu sunt puternici sunt muncitori, in timp ce turcii sunt lene§i, iar cazacii aproape permanent beti, cand rachiul este la dispozitia tor. Am incercat, in cele de mai sus, sa descriem multimea care se agita, in orele §i in zilele de repaus, in jurul locuintelor antreprenorului§ilucratorilor. Locuinta noastra, aflatd la mica distant& nu era complet ferita de neajunsurile acestei vecinatati. Ni s-a intamplat adesea ss o blestemdm, cand find hartuiti noaptea de microscopicii tovard§i de pat, incercam sa aprindem o luminare, pe care vantul o stingea imediat prin fisurile palatului noastru. Raporturile noastre cu muncitorii erau permanente. Petreceam adesea zile intregi in mijlocul tor, iar cartierul noastru, aflat la mica distanta de al tor, primea din partea for frecvente vizite. Nu erau intotdeauna de acord cu antreprenorul de lucrdri §i chiar reuniunile for nu erau intotdeauna fledaltercatii§icerturi. De aceea,ofiteriifrancezi erauluati P. 18 intotdeauna drept judecdtori ai11acestor contestatii. Nimic mai pitoresc decat aceste judecati cu adevdrat antice. Aproape intotdeauna partile alegeau dimineata ca moment, intrucat atunci este acea 22 Raias. 618 www.dacoromanica.ro Dar locul unde se vedea cea mai vie animatie era malul 23 Bukarest. 24 Emile Lemon, functionar al ambasadei franceze la Constantinopol. 25 Victor Place, consul al Frantei la Ia.(1853-1864). 619 www.dacoromanica.ro intalnit intr-o zi pe aceste doua doamne pe strazile Constantei: turcii, mirati,null dezlipeau ochii de acest spectacol pentru ei. Ocean Herald pleca a doua zi la Kerci26. Dqertul nostru capatase in proprii noWi ochi un farmec neprevazut. Imi P. 20 amintesc, de asemenea, cu incantare // veselele noastre reuniuni, cand, dupa masa de sears, in mijlocul unor discutii intime, ne placea sa impra§tiem fumul tigaretelor in briza serii. Ruinele erau luminate de razele soarelui care asfintea, dar noua ne placea sa lasam sa zboare reveriile nostre spre Franta, caci totul ne reamintea ca aceasta lumina vine din Occident. Se poate totui spune Ca 26 Kemal. Localitate in peninsula Crimeea, Ucraina. 27 Costaki. 28 Autorul are in vedere confruntarile militare prilejuite de revolutia maghiara din anii 1848-1849. 29 Carroussa. 620 www.dacoromanica.ro gandi fail sa zambesc la toate subterfugiile, la toate mijloacele mai man sau mai mici pe care le intrebuinta Tudor, pentru a evita umilinta de a nu avea decat doi cai de condus. Cate suspine nu am auzit noi de la el cand trebuia, de-a lungul stepelor sa conduce o caruta trasa de cai batranii incarcata de atatea bagaje. El avea ceva comun cu toti vizitii din Tara Romaneasca, care se cred dezonorati cand au mai putin de patru cai de condus. De altfel, multi dintre boieri nici n-ar indrazaii sa strabata strazile din Bucure§ti cu un atelaj de doi cai; se intalnesc frecvent destui 30 Anadolkehi, azi inglobat in mun. Constanta. 31 Kutchuk-Gucul, azi disparut. 32 Suth - Gucul, lac in nordul orasului Constanta, integrat in structura statiunii Mamaia. 33 Alexander von Humboldt (1769-1859), cunoscut naturalist, geograf si alator german. 621 www.dacoromanica.ro Noi am numit-o insula lui Ovidiu. Unul dintre not a cdutat in zadar mormantul poetului sub lianele dese ale insulei solitare. 0 imagine a Sfintei Fecioare34, fixata de un arbore, deasupra rogojinei unui sarman pescar bulgar, a fost singura urma pe care am vazut-o la rqedinta omului. De altfel, teribilul flagel din 185435, care avea sä loveasca armata noastra, s-a produs pe malurile lacului Siutghiol. Am calcat adesea, fard s-ostim,pe eroi ce au ram4ite la Pallas36, la Canara37 sau la Cergalie, unde nici o urma a trecerii francezilor nu a ramas pentru a reaminti de aceste dureroase suveniruri. III Ruine antice la ConstantaTomis si Constantia. Ovidiu in exil p. 23 Ruinele antice de care este acoperit solul Constantei ne-au starnit destul de des atentia pentru ca sa merite sa le acordam o privire mai atenta. Din primele zile ale sosirii noastre vamepl turc se oferise sa ne arate un tumulus unde se gasisera spunea elmulte medalii §i bijuterii antice. Am avut Hansa de a avea ca ghid in plimbarea noastra pe arheologul Blondeau, care studiase deja ruinele de la Constanta. Ie§ind din ora§, savantul nostru tovar4 ne arata mai intai marele §ant care se intinde pe toata latimea capului, de la un mat la altul §i care servea drept incinta. El a gasit un drum, acoperit de mormane de pamantsidespre care credea ca fusese protejat de o palisada. Ridicatura prezenta cateva deschideri care corespundeau cu ridicaturile §antului. Acestea trebuie sa fi fost portile ora§ului, de la care porneau drumurile care se indreptau spre stepe. Abia facusem cativa pa§i in afara incintei, ca amsi ajuns la un tumul mai ridicat, unde se vedeau urmele de sapaturi recente. Legenda P. 24 pe care turcul nostru // ne-a povestit-o asupra acestui tumul avea ea oare vreo baza? Nu putem sa ne pronuntam, deoarece domnul Blondeau a sapat§ialti tumuli fard a gasi a nimic. Ceea ce era remarcabil era insa ca ace§ti tumuli mai mici convergeau spre un tumul mult mai ridicat decat altiisicare putea fi observat de la mare distanta de la orice punct din steps. Aceasta inaltime ne calauzea bine in mijlocul acestor singurafatisiea serve§te drept un excelent punct de reper pentru navigatorii care cauta. Constanta. Poate sa fi servit odinioard ca observator pentru a scruta orizontul stepei sau mai curand a sprijinit o fortificatie. De la incinta oraplui pana la marele tumul Inca twr sa observam urmele acoperite ale drumurilor care 34 Panagia (grec). 35 Este vorba de epidemia de holera din 1853 in Moldova, raspindita in anii 1854-1855 si in Tara Romaneasca, de unde cel mai probabil s-a transmis si in Dobrogea. Mai pe larg asupra acestui episod, vezi Gh. Bratescu, Paul Cernovodeanu, Biciul holerei pe pamant romanesc. 0 calamitate a vremurilor moderne, Bucuresti, Edit. Academiei, 2002, p. 207-215. 36 Cartier al municipiului Constanta. 37 Kanara. Azi dispArut, situat probabil la nord de Palazu Mare. 33 Neidentificat. 622 www.dacoromanica.ro trebuiau sa permits celor doua puncte sa comunice intre ele. Dupe domnul Blondeau, tumulii plasati intotdeauna pe finite drepte ale drumurilor §i pe creste serveau in acela§i timp atat ca indicatori ai drumurilor cat §i ca morminte. Nu este exclus ca multi din ace§ti tumuli sa ascunda locuri de inmormantare; aceasta s-a putut constata in Crimeea, in toata Rusia meridionala, precum §i in partea orientate a Tarii Romane§ti, unde ei sunt foarte numero§i. In Rusia meridionala, tumulii sunt aproape peste tot situati pe liniile de impartire a apelor. Tumulii au fost deci atat morminte cat §i observatoare, Para insa ca aceasta dubla destinatie sa fie reunite in mod constant. La intoarcerea din plimbarea noastra, am mers catre vest de-a lungul incintei oraplui, OM la o raps cu un povarni§ foarte adanc,. La intrarea in aceasta rapa §i, de asemenea, la marginea marii, se gasesc resturile unei constructii gigantice pe care la inceput am luat-o drept o fortificatie, dar care trebuie sa fi fost ridicata pentru a servi drept paravan impotriva navalirii valurilor. 0 bucata de zid §i baza unui tun sunt tot ce a mai ramas in acest loc. Restul a cazut in mare, care le-a macinat sub forma unor enorme rama§ite. Malul, din acest punct pans la cap, este acoperit de aceste ruine. Se remarca aici resturile, probabil mutt mai moderne, ale unor chei, iar cand marea este calms §i apa limpede se pot vedea u§or la o mica distanta de mal resturi de constructii, mai ales dale, care par a fi inca la locul tor, dar care acum sunt acoperite de nisip. Pe mat se pot vedea, de asemenea, coloane de granit ro§u, precum §i blocuri magnifice de marmura alba, complet diferite de structura geologica II a tarii. Am P. 25 remarcat pe unul din aceste blocuri doua excavatii sculptate, care ar fi putut servi drept vase pentru apele lustrale in cazul unor sacrificii. Mi s-a parut ca am vazut o forma asemanatoare in templul lui Isis39 de la Pompei40. Unul dintre not a gasit, de asemenea, pe malul marii doua capiteluri ionice de o mare puritate a formei §i de dimensiuni colosale, infundate cu piedestalurile pila§trilor neterminate. In jurul capului este un zid continuu care ar fi putut servi odinioara §i ca zid de sustinere §i intarire. Peste tot, de altfel, faleza, formats aproape exclusiv din cochilii calcaroase, mama §i argila apartinand 39 Ysis. Zeitate din mitologia egipteanS, sotia lui Osiris personificarea vietii si a belsugului. 40 Pompei. Oral antic in Campania (Italia), distrus in anul 79 e.n. in urma eruptiei vulcanului Vezuviu. 623 www.dacoromanica.ro coloane, de sculpturi, care se intalnesc peste tot pe strazile triste. Toate casele turce§ti, acum aflate in stare de ruins au fost construite cu resturi razlete din ora§ul vechi. Aici o friza greaca serve§te drept fundament unui zid roman, dincolo caramizi romane care formeaza scara unei case turce§ti, iar piedestalul statuii unui imparat este posibil sa se gaseasca in piata publics, ascuns sub plante salbatice §i resturi de fan. Ceva mai incolo un mormant serve§te de adapatoare bivolilor §i cailor,iar o cale romans i§i etaleaza Inca dalele marl. Nicaieri in regiunea dunareand nu se gasesc vestigii de asemenea importanta. Este de asemenea permis sa presupui Inca de la inceput ca pe locul Constantei s-a aflat cel mai mare ora§ din P. 26 aceasta parte a vechiului imperiu roman /1,anticul Tomis, pe care medaliile imperiale it numesc metropola Pontului IV Stepele si satele tataresti Valul lui Traian42 p. 34 In timpul primei noastre excursii, cea din 12 iulie <1855>, capite marl de fan, de culoare aurie acopereau terenul u§or ondulat care separa malurile Marii Negre de cele ale Dunarii. Caldura era cople§itoare, iar in acest peisaj nimic nu venea pentru a odihni ochiul obosit de o lumina orbitoare. Tumulii, dintre care unii depa§eau in inaltime semnele geodezice instalate de ofiterii austrieci, strapungeau ici§i colo orizontul. Lini§tea nu era tulburata decat de cantecul plangator al ciocarliilor, de tipetele de chemare ale potarnichiilor §i de clinchetul ciocurilor berzelor, pe care le vedeai adesea aparand deasupra ierburilor mari, cu capul for gray §i venerat. Din cand in cand date o pasare se ridica, un vultur sau vreun erete ta§nea spre pamant ca o sageata, iar mi§carile precipitate ale spicelor §i ale Caraorme, azi corn. Vadu, jud. Constanta. 42 Pavia in prezent istoricii §i arheologii nu s-au pus de acord asupra datarii acestui sistem de aparare. Potrivit lui Radu Vulpe, el ar fi fost construit Ia inceputul secolului IV e.n. sub Imparatii Liciniu8iConstantin §i apoi reconsolidat sub Valens catre 368-379 (Cf. Histoire ancienne de Dobroudja, Bucure§ti, 1938, p. 300-318). Alte opinii Ia I. Barnea s.a., Din istoria Dobrogei, vol. II, Romanii la Dunii-ea de Jos, Bucure§ti, 1968, p. 387-388; Andrei Aricescu, Armata in Dobrogea romans, Bucure§ti, 1983, p. 140-143. 624 www.dacoromanica.ro capitelor indicau frica partii cele mai slabe a populatiei stepelor. Impresia pe care o facea sufletului vederea acestor campii pustii amintea calatorului spectacolul singuratatilor vaste ale oceanului, dar zgomotul manevrei, miFarea de pe punte sunt, pe mare, surse permanente de distractie. In schimb maiestuoasa monotonie a stepelor nu este insufletita // decat de strigatele animalelor salbaticeside gemetele indepartate ale vantului. p. 35 Stepele trebuie sa fi produs odinioard multe cereale, caci pretutindeni se vad urmele vechilor culturi ale cAror produse se strangeau pe loc in fiecare an. Dobrogea nu este astazi decat o imensa preerie, lata de aizeci de kilometri §i lunga de mai mult de o suta douazeci. In ce-i prive§te pe locuitori, ace§tia nu cosesc decat ceea ce au nevoie pentru consumul animalelor, iar restul fanului se usuca pe loc. Din aceasta cauza, in primele zile ale lui august incep sa izbucneasca incendii imense, care nu se opresc decat dupd epuizarea materialelor. La o lung dupd sosirea noastra in Dobrogea, intr-o sears in care noi ne aflam la Carachioi43, mic sat tatar de interior, intreg orizontul din partea spre rasarit se ilumina §i un fum gros §i negru s-a ridicat de pe malurile in flacari ale lacului Carasu. Nimic nu putea explica originea acestor incendii: o scanteie de la un ciubuc, un foc de bivuac sau chiar praful it aprind intr-o zi §i timp de luni de zile el se intinde pe mai mult de patruzeci de leghe patrate. Si astfel noi am vazut focul aprins la inceputul lunii august pe malurile Dundriisiajungand dupa o lung !Ana la falezele din Constanta, arzand totul in drumul sau. Intendenta franceza a pierdut din aceasta cauza intr-o zi trei sute de gramezi de fan pregatite in stepe. Dupd incendiu aspectul tinutului se schimba aproape complet: focul descopera atunci pietrele de mormant, ruinele de la nivelul solului, schelete de animale, care acopera pamantul in anumite locuri §i traseaza- mii de drumuri fantastice in functie de directia In care a impins flacarile intr-o parte sau alta. Cu toate acestea vegetatia nu intarzie sa renascasicovorul care acopera pamantul trece prin toate nuantele posibile, de la negrul cel mai inchis la verdele cel mai bland. In mijlocul stepelor, se vad adesea urme de pa§i §i de drumuri incruci§andu-se in toate sensurile. Fiecare, in cautarea sa, §i-a trasat calea; aceasta constituie o mare dificultate pentru calatorul care, prea increzator in amintirea primei sale excursii, crede Ca se poate ghida in directia pe care a mai urmat-o °data. Legaturile intre micile centre populate sunt aproape nule. De aceea, nu se poate vorbi de drumuri adevarate care sa traverseze tam Absenta //sau neregularitatea cailor dep. 36 comunicatii in interiorul Turciei amintesc armatei noastre de dificultatile fara numar de care c-a izbit la fiecare pas pe pamantul Algeriei. Sultanul Mahmud44, el insu§i, cands-f.indreptat spre malurile Dundrii, a trebuit sa traverseze diferite campii, de la Cmstantinopol la Silistra, iar urmele trecerii sale ar fi fost complet pierdute, daca'radi,ia§i cateva pietre comemorative, in parte scaramate, n-ar fi pastrat o anume amintire. Este u§or de imaginat ce consecinte deplorabile antreneaza pentru Turcia o asemenea stare de lucruri §i totala urgenta pentru ea este aceea de a o face sa inceteze. Vechiul drum de la Rasova sau de la Dunarea de Sus nu mai era, in mom-ntul sosirii noastre, decat simpla urma a unei harabale. 43 Karakcui. Veche denumire a ora.sului NAvodari. 44 Mahomed al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (1808-1839). 625 www.dacoromanica.ro Satul turc, Hasancea45, catre care se dirijeaza drumul francez care parasete Constanta, a fost primul loc populat pe care 1-am intalnit in stepe. Aflat la circa patrusprezece kilometri de mare, acest sat nu este compus decat din cateva cabane mizerabile din lemn acoperite cu stuf. Unele sunt chiar sapate in pamant. Am fost totu0 fericiti de a fi gasit acolo un pic de racoare, atunci cand caldura miezului zilei era aproape insuportabila. Am putut sä vedem ghizdurile puturilor ipamantul din jur complet acoperite de pasari din toate speciile, care mureau de sete. Aceste biete animale se lasau aproape zdrobite sub picioarele cailor §i boilor, pentrua -si disputa cele cateva picaturi de apa care le scapau celor ce beau. In compensatie, noptile din Dobrogea sunt extrem de racoroase §i umede, iar roua este atat de abundenta dimineata, incat ai fi tentat sa crezi ca a plouat in timpul noptii. Am fost primit la Hasancea de un batran turc, care ne oferi ospitalitate in bordeiul sau46 §i ne aduse lapte, oua §i un harbuz (pepene verde), in timp ce soldatii preparau micul dejun. Spre sears, am mers sa ne luarn masa in sparturile unui zid vechi care ascundea complet o veritabila padure de spini §i de anghelica de mare dimensiuni. Am fost atra§i catre acest loc, de zgomotul incredibil al mierlelor P. 37 ro§cate care II r alesesera. drept re§edinta. In mai putin de jumatate de ors, am capturat optzeci sau vreo suta din aceste mierle, din care excelentul nostru bucatar Tott a reu§it sa ne faca seara, in satul Murfatlar47, cel mai delicios pilaf din lume. Ni s-a intamplat adesea sa alcatuim meniul pranzurilor noastre in functie de locul in care ne aflam. Nu am calatorit niciodata fara pu§ca, iar cand faceam o halts in mijlocul excursiilor, era pentru a saluta trecerea stolurilor de potarnichi §i a cetelor de iepuri pe care be intalneam. Vanatul este extrem de abundent in stepe i prodigioasa cantitate de iepuri, potarnichi, dropii mare §i mici care se gase§te acolo constituie o prada ward pentru lupi, vulpi, vulturi §i pasarile carnivore de toate speciile, ceea ce nu deranjeaza niciodata vanatorul. Vanat mai mutt se gase§te mai ales in zona valului lui Traian, caci acesta vine acolo, sub maracini, pentru un pic de umbra §i de racoare. La §ase kilometri de Hasancea, am intalnit micul sat tatar Omurcea48, pe care traseul drumului it lass un pic la stanga, apoi ruinele vechiului Murfatlar (la douazeci §i unu de kilometri) §i, in fine, Carachioi (satul negru), pe care drumul francez Il traverseaza, lasand noul Murfatlar la trei kilometri spre stanga. Acesta din urma este ultimul punct al drumului spre Rasova, cel mai frecventat din provincie. Cand am sosit la Murfatlar pentru prima oars (12 iulie 1855), ziva era pe sfar§ite. In jurul unor bordeie sarmane, fiecare avand deasupra un cuib de barza, stateau boi §i cai in apropiere sau se apropiau de puturile in jurul carora populatia tatara se reune§te Inca de seara, intocmai ca in timpurile biblice, pentru a -si adapa animalele. Tatarii sunt esential pastori inomazi. Pare totu§i ca ei s-au fixat in cateva puncte din Dobrogea, caci sunt noua sate tatare§ti sub jurisdictia unui han, cu re§edinta la Alacap49. Toate aceste sate sunt formate din bordeie sau din case mici, 45Hassandchia,inglobat in corn. Valu lui Traian, jud. Constanta. 46Bordeitz. 47Mourfatlar,sat gi corn., jud. Constanta. 48Omourdcha,sat (Valea Seacd) inglobat la corn. Valu lui Traian, jud. Constanta. 49Alacapo,azi corn. Poarta Alba, jud. Constanta. 626 www.dacoromanica.ro de doi sau trei metri inaltime, construite din nuielesitencuite cu balegar de vacs. Acoperiprile sunt, de regula, din stuf sau pamant batatorit, mai rar din olane arse, care se gasesc doar la Tulcea50. Ruinele grecqti, romane sau genoveze sunt aproape singurele surse din care se procure pietrele de constructii pe care le-am remarcat. Pamantul acestor sate este acoperit de excrementele//animalelorp. 38 domestice, care sunt lasate sa se strange pana cand densitatea§igrosimea lor permit sa fie taiate in calupuri patrate, care apoi sunt uscate la soare. Aceste calupuri servesc apoi drept materiale de constructie §i materii combustibile. In aceste stepe, pentru ars nu se gasesc decat scaieti. Familiile tatare§ti pleaca adesea din satele §i cateodata pentru mult timp, pentru a merge sa caute mijloace de existents pe care nu be pot descoperi in stepele lor. Asta ne-ar putea face sa consideram aceste populatii ca nomade. Totu§i, aceleai familii, in mod obipuit, Ia capatul unui timp mai scurt sau mai lung, revin in satele lor. De obicei locuintele sunt Inconjurate de campuri de pepeni verzisigalbeni, de porumb §i de mei, din care autohtonii se hranese aproape exclusiv. Tatarii nu sunt totu§i agricultori; ei sunt chiarsimai putin decat bulgarii, pe care intendenta franceza abia a pututsa -iIntrebuinteze la lucrarile terestre §i la strangerea fanului. In schimb harabalele bulgaresitatarqti ne-au facut servicii foarte mari. Acestea sunt un fel de trasuri pentru drum drept, in constructia carora nu intra nici o bucatica de tier, caci totul este asamblat cu lemn. Aceste vehicule sunt trase de boisicateodata, chiar de bivoli. In momentul sosirii sale in Dobrogea, la 1 iunie 1855, domnul Blondeau n-a putut gasi in tot districtul Constanta decat vreo cincizeci de harabale cu atelaj, in schimb, Ia 1 ianuarie 1856, erau aproape o mie. Cifra normala, Inainte de invazie, trebuie sa fi fost de cel putin doua mii. Ca toate popoarele din familiile mongolilor, tatarii au instincte belicoasesigeniul distrugerii; ei nu au literature, nu au istorie, nici un fel de culture a artelor, sau cel putin ceea ce merits acest nume, iar turcii nu inceteaza niciodata sa-i acuze de brigandaj. Dar, in ceea ce ne prive§te, nu am avut vreun motiv sa ne plangem de ei, de§i aveam obiceiul de a traversa Dobrogea fare escorts. Ba§buzucii (capete nebune)51, par sa fie singurii care au monopolul brigandajului§ial crimei. Acetia alcatuiesc ni§te aka -zise trupe de voluntari, care, in timp de razboi, se Intretin pe seama inamicului §i care, in timp de pace, pentru a putea trai ii jefuiesc pe nefericitii locuitori din tinuturiie pe care be invadeaza. Tatarii par sa fie mai expansivi §i mai pasionali // deck turcii. Ei mi-aup. 39 exprimat recuno§tinta lor pentru micile servicii medicale pe care le-am acordat in termeni foarte expresivi. Dar par sä fie de o mare indiferenta religioasa, de§i profeseaza islamismul asemenea turcilor. In satele tatare§ti nu am vazut nici moschei, nici preoti. Sa fie drept cauza marea lor mizerie? Totdeauna tatarii au constituit obiectul unei curiozitati generale: mi se pare ca. vad Inca toate acele figuri mongole neroade, grupate in cerc in jurul nostru, in stepe. Tin minte ca nici una din mi§carile noastre nu putea scapa atentiei lor naive. 50 Toultcha. 5 Tetes folles. 627 www.dacoromanica.ro Tatarii din Carachioi au parut, la inceput, sa fie banuitori fata de noi; dar cand au inceput sä ne vada mai des §i, mai ales, dupa ce ne-au admirat armele, ne-au primit foarte cordial. Ei ne aduceau, fara nici o dificultate oua, lapte §i gaini. Populatia feminina a ramas tot timpul mult mai salbatica, caci de indata ce ne apropiam fugea de rupea parnantul. Prima oars cand am venit la Carachioi, ne-am indreptat mai intai spre puturi. La aparitia noastra toate femeile care se ocupau cu scosul apei au fugit pe data. Totu§i, una dintre ele, mai putin timida decat celelalte a avut timp sä ridice §i lantul §i ciutura. Muream de sete §i ne-am promis ca, pe viitor, sa nu mai calatorim niciodata fara a avea o truss de voiaj52 completa. Niciodata nu reu§e§ti in steps sa inlocuie§ti o ustensila uitata sau pierduta. Am avut intotdeauna o mare afectiune pentru tatarii din Carachioi. Ei ma recuno§teau peste tot unde ma intalneau §i aveau totdeauna pentru doctor53 salamalekuri §i strangeri de mans. Unul dintre ei a impins intr-o zi increderea pana a ma introduce in haremul sau, cerandu-mi o consultatie pentru o tandra femeie clorotica, despre care am presupus ca ii apartine. Bolnava nu mi-a aratat fata decat partial. In timp ce ii examinam un ochi, ea it ascundea pe celalalt §i, aratandu-mi limba, i§i acoperea nasul. Am fost surprins de curatenia §i ordinea care domneau in locuinta acelui tatar. Nu avea catu§i de putin un aer mizerabil §i am fost destul de mirat cand am descoperit acolo un pat in stil european §i un raft de carti. Ma pregateam sa le examinez pe acestea din urma, cand cateva detalii medicale pe care le-am solicitat celei mai II varstnice dintre femei ne-au condus la o discutie generala. Din aceasta cauza, explicand semnificatia cererii mele prin intermediul subtilitatilor retoricii turce a interpretului nostrum, domnul Katzaki, am pierdut din vedere biblioteca tatara. Un platou inalt, care traverseaza drumul, se intinde pe o lungime de peste §aisprezece kilometri, intre Carachioi §i valea de la Ivrinezu Mic55. Un put sapat in mijlocul platoului, la o mare adancime, ne-a aratat un strat de pamant adecvat vegetatiei, de o grosime de aproape treizeci de metri. Adancimea acestor puturi a necesitat, conformobiceiuluidinaceste tinuturi,stabilireauneiinstalatii permanente, constand intr-un soi de bobina verticals §i mobila, in jurul careia se infa§oara o franghie. Pentru a scoate apa, calatorul este obligat sa inhame calul sau la aceasta ma§ina in plin vant. Puturile mai putin adanci nu sunt inzestrate in 52 Talabalic. 53 Hakim-bachi. 54 Terdjiman-bachi. 55 Ivrenetz, sat, corn. Pestera, jud. Constanta. 628 www.dacoromanica.ro metri de acolo, alte puturi nu fumizeaza decat o apa salcie detestabila. in aceste stepe, precum si in spatiul unor sate ruinate se pot intalni adesea un numar destul de mare de puturi izolate, pe care lipsa ghizdurilor le poate face periculoase pentru marsurile nocturne. Adancimea acestor puturi este variabila si ea depinde, ca pretutindeni, de inaltimea locurilor si de nivelul izvoarelor de apa care le alimenteaza. Stepele pastreaza pe aceste platouri caracterul for de maretie monotona. Cateva priviri intamplatoare asupra lacului Carasu releva, din cand in cand, stoluri de pasari acvatice care arunca reflexele for albe pe apele negre ale lacului. Stepele p. 41 propriu-zise // se terming prin niste platouri, separate de Rasova prin cloud vai adanci, cea de la Ivrinez (sau Enichioi) si cea de la Caramanciu56, care traverseaza drumul. [Descrie linia de fortificatie cunoscuta sub numele de Valul lui Traian]. V Rasova. Romanii si tiganii De indata ce se coboara in vaile care se indreapta spre Dunare natura is unp. 48 aspect cu totul nou. Intre Constanta si Rasova este intreaga diferenta care separd Orientul de Occident. Umbrele, prelungindu-se in spatele marilor ridicaturi de teren care se invecineaza cu Dunarea, se impletesc armonios cu lumina intr-o atmosfera usor vaporoasa. Contrastele puternice si efectele neprevazute ale luminii orientale lass locul tentei melancolice si armonioase a naturii nordului. Valea Enichioi, cu marele lac care seal& falezele verzi, cea de la Caramanciuc, impreund cu miile de culori ale vegetatiei de toarrina, m-au facut intotdeauna sä visez la Occident, pe care ele il amintesc sau to fac sa-1 presimti. Cand am ajuns la extremitatea vaii de la Caramanciu, venind dinspre Constanta, am fost cuprinsi de o admiratie muta la vederea Dundrii, care, dint- °data si-a desfasurat in fata noastra lungile sale ondulatii. Unul din brate curge maiestuos pe o latime de aproape case sute de metri, intre insulele mlastinoase si impadurite ale Tariff Romanesti // si Inaltele faleze turcesti, carora rapele le dau formele cele mai bizare si cele mai pitoresti. Deasupra uneia dintre ele si pe o colina puternic inclinata, satul Rasova isi etaleaza casele sarmane si bordeiele dep. 49 sub pamant. In acest punct de pe malurile fluviului stationeaza in mod obisnuit vase man de constructie veche, iar in mica preerie pe care Dunarea o face cand scad apele pasc numeroase cirezi de boi, de bivoli si de cai. Pescarul roman, cu plase largi completeaza unul din aceste grandioase peisaje, carora J 56 Kara-Manche. 57 Joseph Vernet, pictor peisagist francez (1714-1789), precursor al curentului impresionist. 629 www.dacoromanica.ro ramas la Rasova, este plina de acea inteligenta care o caracterizeaza intr-un grad atat de ridicat. Trebuie ca are in ea o for-ts de rezistenta intrutotul remarcabild, deoarece a putut indura aceasta viata plina de temeri §i de mizerie care ii este harazita de atat de mult timp. Am fost primiti la Rasova de eful satului sau ciorbagiu158 (omul care trebuie sa imparta supa): imediat o familie a primit ordinul sa ne cedeze locuinta sa, dar noi am preferat sa locuim in corturi pe timpul acestor calduri puternice. Locuintele sunt atat de pline de insecte taratoare §i zburatoare din toate speciile, Inc& este imposibil de redat supliciile cumplite pe care au trebuit sa le indure aceia dintre noi care, pentru a evita frigul, s-au culcat in case. Nu eram totu§i complet la adapost de ace§ti inamici sub corturi §i, in plus, riscam sa fim azvarliti din acestea in timpul noptii de catre boi, bivolisi cai, care de la apusul soarelui pand in zori nu incetau sa se zbenguie §i sa colinde prin sat. Noaptea, lupii veneau sa vaneze purcelu§ii foarte aproape de noi, iar numero§ii caini din Rasova intrau atunci inagitatie. Anima le§i zburatoare de toate speciile se coalizau impotriva inamicului comun §i nimic nu va poate face o idee despre II sabatul p. 50 infernal care tocmai ne asurzea. Era imposibil de dormit, dar cel putin ne consolam cu gandul la pranzul copios care trebuia, a doua zi, sa ne faca sa uitam insomnia de peste noapte. Dar nu era alts cale decat cea furnizata de cei morti §i gasiti dimineata sucomband pe teatrul acestor grele lupte. Romanii, cumsecade la suflet, nu avusesera niciodata inima de a sacrifica un bou sau o vacs in stare de deplina sanatate. In rest, Rasova era punctul unde se gasea cel mai uwr de mancare. Puteai sa cumperi aici rachiu (alcool facut din grane) §i un vin slab §i adesea tulbure. In schimb Dunarea furniza din abundenta pe§te §i de aceea cega §i bibanul au facut sa fie uitate u§or testoasele §i mierlele pe care eram fericiti sa le gasim pe campuri. Raporturile noastre cu locuitorii satului au fost, in general, amiabile. Foarte adesea, la vederea fizionomiilor for amabile, a costumelor for asemanatoare cu cele ale unora din taranii no§tri §i a dansurilor for rationale, am crezut ca ne aflam in mijlocul satelor noastre din Franta. In primele zile populatia s-a aratat, la Inceput, putin rezervata fats de noi, dar acest gen de neincredere facu loc foarte curand celei mai prevenitoare Aceasta s-a produs mai ales dupa balul campenesc care s-a dat cu ocazia luarii Sevastopolului §i cand gazdele noastre s-au putut convinge ca nu eram pagani, cum ii lasasera sa creada popii for §i preotii schis:natici. La putin timp dupa sosirea noastra, 58 Tchersadji. Fruntas al unui sat romanesc din Dobrogea in timpul stdpanirii otomane. Dintre fruntasii ciorbagii se alegea primarul (cogeabasul) satului (cf. loan Murariu, 8 500 de termeni istorici si arhaisme. Dicfionar, Back', 2008, p. 83). 630 www.dacoromanica.ro in momentul casatoriei for §i in aceasta etapa nu intra in contact decat cu popa59, care adesea este mai ignorant §i mai baddran decat enoria§ii sdi. Grija pentru familia sa, precum §i lucrdrile grele la care este supus ca muncitor sau ca//P. 51 negustor nu permit preotului schismatic sa se ocupe de cult. Am vazut, de cateva ori, doi popi in mijlocul muncitorilor care lucrau la terasat 59 Pope. 60 la bo:P2ree. Dans tardnesc francez din zone Auvergne. 61 I. M. Caillat, medic francez, autor allucrdriiVoyage medical dans les provinces danubiennes, Paris, 1854, cunoscuta, dupd cum se vede de care Camille Allard. Vezi date bio- bibliografice si traducerea Insemndrilor sale despre romani in volumul de fatd. 62 Okirchmar. 63 Tziganes. www.dacoromanica.ro 631 Rasova fa'ra a spune cateva cuvinte 64 Lingourari. 65 Slolditori. 66Schotrari. 67 Alfred Poisonnier, istoric si etnolog francez, autor al lucrArii Les esclaves tzigannes, aparuta la Paris in 1855. Date biobibliografice si traducerea Insemnarilor de calatorie ale lui Alfred Poisonnier, in volumul de fatA. 632 www.dacoromanica.ro VI Malurile Dunfirii si lacul Carasu68. Rusiisicazacii In timpul sederii mele la Rasova am facut excursii destul de dese pe malurile P. 54 Dundrii si in trecatorile vecine. Am ajuns destul de mult peinaltimi,pentru a contempla spectacolul magnific pe care Dunarea, strangand campiile Tarii Romanesti intre numeroasele sale brate, it oferd ochilor 68 Kara -Su, lac, ^zi dispdrut, integrat in structura cenalului DundreMarea Neagra. 69 Flagrant-A ero-re de. apreciere a auterului: in afara de Austria, DunArea strabate atunci (ca $i acum) si teritoriile alter state europene, ceea ce face practic imposibilA apartenenta sa geograficA la un singer stat, si li crnferA un caracter international. 70 Lac $i corn. in jud. Constanta. 71 Merland. Lac mic in jud. Constants. 72 Simen, sat $i corn. in jud. Constanta. 73 Hirsowa, ora.s in jud. Constanta. 74 Matchin, oral in jud. Tulcea. www.dacoromanica.ro 633 opresc mai pe larg asupra Imprejurimilor lacului Carasu, cel mai mare si mai important lac din Dobrogea. In 75 In prezenta companie engleza construieste o cale ferata Intre Cernavoda gi Constanta: traseul ei urmeaza malurile lacului Carasu" (n.a.). 76 Tcenavoda, oral, jud. Constanta. Valaques. 78 Tchelebi-Keut, azi Mircea Voda, com., jud. Constants. 634 www.dacoromanica.ro timp, I-am observat, in fundul unei trecatori aride§iin spatele unei imense campii mla§tinoase, pe care p4teau numeroase turme de cai. Bivolii sunt numeroi pe malurile lacului Carasu unde se ascund in mijlocul stufului. Un puternic zgomot de frunze strivite facu sa ne dezvaluie, pentru o clips, prezenta acestor animate, care ieOra din mla§tini pentru a veni sa se aranjeze in linie de bataie in fata noastra. Ne-am pus caii in galop §i atunci turma ne-a lasat sa trecem, Para dificultate§ifara chiar a se speria. Celalalt mal al lacului, pe care noi 1-am observat la doi sau trei kilometri, era foarte Ingust§ilimitat de faleze mai apropiate de apa decat cele ale malului drept pe care it explorasem. Cand apele sunt scazute, lacul nu formeaza decat nitemla§tinivaste. Micile sale golfuri sunt Inchise de dealuri Inalte. Cand apele sunt mari, extremitatea marelui lac se unqte cu alte doua lacuri mai mici. Abia atunci aceste Intinderi de apa au o adancime considerabila, caci in momentul excursiei noastre aceasta era foarte mica. Peste canal este ridicat un pod, iar curentul 79 Babadag, oral, jud. Tulcea. 80 Poujade, Eugene, consul al Frantei in Tara Romaneasca (1849-1853). Vezi date biobibliografice giinsemnarea lui de calatorie in volumul de fata. 81 Kara-Sou. 87 Medjidie, oral, jud. Constanta. 83 In mod evident, Camille Allard are aici in vedere razboiul Crimeii (1853-1855). 84 Este vorba de sultanul Abdul Medjid I (2 iulie 1835-25 iulie 1861). www.dacoromanica.ro 635 Lacul Carasu atinge aproape satul tataresc Alacapu, la 18 km de Constanta. Urmare a acestei pozitii geografice, Alacapu se caracterizeaza prin specificul insalubru iprin caracterul endemic al febrelor de aici. Campia galbuie, aflata la extremitatea lacurilor amintqte de departe un imens covor galben, intr-atat de perfecta este nivelarea sa. Extremitatea lacurilor se gase§te la treizecii cinci de kilometri de Dunare §i este separatA de Marea Neagra printr-un platou 7 1/2 leghe" in lungime §i a carui inaltime este de circa 60 m deasupra niveluluimath. Am fost fericiti sA, gasim in fine, la Carachioi un dejun is care nu mai speram §i ne-am intors la Constanta la ora cinci §i jumatate, dupa ce am strabatut aproape 18 leghe intr-o zi. Nu am avut ocazia sa vizitez tinutul fertil din jurul 85 Lieurs. 0 leghe = 4 445 m. 86 Explicatie fantezista a lui Camille Allard. 87 Meriy. Neidentificat. 88 Alexei Mihailovici 636 www.dacoromanica.ro neinteles ca urmare a erorilor acumulate de catre diver* cop4ti, a tiparit acest text corectat §i 1-a introdus in biserici. 0 serie de clerici de rang inferior §i o mare parte a poporului nu au acceptat aceasta noud traducere. Ei considerau drept un sacrilegiu incercarea de a se atinge de opera sfintilor Chirili Metodiu. Ei nu au admis nici picturile moderne in bisericile lori utilizau copii ale vechilor imagini, pe care le considerau veritabilele portrete ale sfintilor. Ei fac semnul crucii cu doua degete. Respectd foarte strict postul pqtelui §i zilele de post, nu fumeaza, nu mananca 89 Cronstadt. 90 Hermanstadt. 91 Este vorba de Vladimir I Sveatoslavici (980-1015), cneaz de Novgorod (969) i mare cneaz de Kiev, care a Intarit autoritatea centralsi a introdus creOnismul ca religie de stat. 637 www.dacoromanica.ro adoptase religia iudaicd. Istoricii rusi oficiali resping aceasta opinie$i sustin ca subbotniki sunt descendentiivechii populatii a khazarilor. Imi mai ramane acum sa vorbesc despre scopti (eunuci). Aceasta sects este Area putin numeroasd in Rusia, deoarece este persecutata in chip riguros de guvem. In Tara Romdneasca este interzisd, sau oricum i se interzice sa aibd prozeliti. Sediul sau principal este la Iasi, unde ea are o biserica. In Dobrogea nu pot fi intalniti decat peregrini din aceasta sects, care yin aici cateodata pentru chestiuni comerciale. Scoptii sunt in general destul de bogati, iubesc confortul si se ajutd mutual. Ceremoniile for religioase sunt foarte putin cunoscute, deoarece sunt acoperite de un mare mister. Ei isi ascund mai ales ceremoniile funebre, in asa fel Inc& nu se stie nici unde cimitirele, nici ce fac cu mortii 92 Lippovany. 93 Tamare. Peninsula in Crimeea (actualmente in Ucraina). 638 www.dacoromanica.ro preferati. Acestia sunt niste batrani care, acompaniindu-se cu un instrument numit lira, redau intr-o proza versificatA amintirile istorice ale tarii lor. Atat ei cat si cantecele for sunt foarte persecutati de catre guvernul rus. Am locuit la Rasova pans la 25 noiembrie si am putut vedea, la umbra drapelului francez, cum orasul ruinat se invioreaza un pic. Din toate partile reveneau cei care emigrasera, peste tot se construiau case noi, iar in momentul plecarii noastre, Rasova deja se transformase. Mai multi negustori venisera sa se stabileasca aici, iar furnizorii armatei ridicasera magazii mari, in jurul carora erau stranse o multime de harabale destinate sa transporte la Constanta aprovizionarile armatei. Vase le cu aburi de pe Dunare stationau, in acel moment, in fata Rasovei si P. 63 totul 94Hamals. 95Mahonadji. 96 Afirmatie fantezista. Medgidia a luat nastere in 1840 ca o colonie a tAtarilor adusi din Crimeea de sultanul Abdul Medjid, de la care a luat numele. 639 www.dacoromanica.ro J.D. DE BOIS-ROBERT Viata francezului J.D. de Bois-Robert ne este putin cunoscuta. El a ajuns in spatiul romanesc, ca turist, in timpul razboiului Crimeii, in a doua jurnatate a anului 1854 sau la inceputul lui 1855, judecand dupa cele scrise si dupa anul aparitiei lucrarii sale, Nil et Danube. Souvenirs d'un touriste. Egypte, Turquie, Crimee, Provinces-Danubiennes (illustre de 12 gravures a deux teintes et d'un tres-grand nombre de vignettes sur bois par J.B. Arnout Ore et Carey), Paris, Librairie de A. Courcier, 1855. DupA informatiile pe care ni le oferk putem presupune cA era o persoana instruitk cu simtul observatiei$icel al umorului foarte dezvoltate. A cAlatorit mult gi inaintea acestui voiaj in teritoriile apartinand Imperiului otoman si nu a ezitat, de fiecare data, sa faca comparatii cu locurile vizitate anterior. A incercat sA afle specificul locului, obiceiurile, mentalitatea locuitorilor, nu a pregetat sA patrundA in mediul taranesc si in cel tiganesc, sa cunoasca oamenii si sa le afle parerile. Venind dinspre Constantinopol, periplul sau romanesc incepe in Dobrogea $i se continua apoi de-a lungul DunArii, spre patrie, cu o escalA la Bucuresti. Dobrogea este un tinut sArac, putin prielnic unui trai imbelsugat, totusi atat de pitorescsiincarcat de istorie, vechesinoua. Viata are aici aspecte patriarhale, amintind de familiile biblice. Afla cA de Ia Mangalia la Sulina imaginea este neschimbata: sate si orase sal-ace, murdare, dar care pAstreazA Inca urmele glorioase ale istoriei romane. Decide sA scurteze drumul si de Ia Constanta se indreapt& direct spre Cernavoda, unde intAlneste Dunarea, cAreia ii inchina un adevarat imn: Aici Dunarea era intr-adevar frumoasA, cu malurile sale nesfarsite acoperite cu pAdurisimunti, cu sinuozitati brute desenand in fiecare moment imagini noi. [. ..] ma gandesc in acest moment Ia Rinsicompar cele dou& fluvii: Rinul, cu decorurile sale de opera, ar face alaturi de acest gigant al Europei o figura trista." Este convins ca trebuie sA se petreack se vor petrece, evident, lucruri marl pe aceste maluri. Cadrul este prea vast pentru cele mici." Dincoace de DunAre este impresionat de ospitalitatea tarAneasca, de semetiasilimba acestor tarani (taranii vorbesc latina [...] sunt flu ai marii familii latine"), de atitudinea populatiei fata de Franta (Franta este aici iubita ca o sorA."). Orasul Bucuresti ii inspira sentimente contradictorii: este tipul cel mai complet al acestui amestec nemaiauzit de civilizatii diverse, care este caracteristica general& a principatelor". Desi nu este magulitoare, descrierea orasului denotA o anume intelegere $i pretuire. Umorul nu lipseste, daca ar fi s& ne referim numai la explicatia data institutiei vomiciei. Calatoria a continuat cu harabaua pans la Dunare si de aici spre Occident cu vaporul. Tonulsi cuvintele de despArtire folosite aici, la marginile Orientului, sunt terifiante: Bogat$inefericit Orient, pAmant jalnic si predestinat in acelasi timp!" Referiri Ia J.D. de Bois-Robert si Ia insemnArile sale de calatorie intalnim Ia Nicolae Iorga, /scoria Romdnilor prin calatori, editia a II-a, vol. III, Bucuresti, Editura Casa $coalelor, 1929, p. 280-282. 640 www.dacoromanica.ro J.D. DE BOIS-ROBERT Nilul si Dunarea. Amintirile unui turist. Egipt, Turcia, Crimeea, Provinciile dunArenel Capitolul at zecelea Pe masura ce trecem de Cavarna2, satele devin mai rare si nu mai au aspectul p. 303 atat de specific satelor turcesti. Mangalia3, de exemplu, nu mai este un oras turcesc. Zidurile sunt toate // de piatra, strazile sunt largi. Acesta trebuie sa fie, de p. 304 altminteri, un oras foarte vechi. Un sant it inconjoard; o reduta, cu fata spre Turcia, doming digul pe care se trece peste micul lac sarat4 situat in sud. Am vazut printre stancile de pe tarm, la cativa pasi de valuri, pietre cioplite uriasesiun trunchi de coloand canelata. 0 temelie adanca a zidului, perpendiculard pe tarm, indica cateva vechi cetati. Portul nu are valoare. Este construita o singura casa, cu scopul de a comunica cu marea. De la parterul ei se coboara pe plaid pe o scars din piatra nefixata si fare balustrade, pe care risti sa-ti rupi picioarele. Mangalia sau Callatis este situata la 10 leghe5 sud de Constanta6 si populatia sa, compusa exclusiv din musulmani, nu depaseste 1 000 de suflete. Aga de aici are sub jurisdictia sa cateva sate locuite numai de turci, care se ocupd doar cu comertul cu grau. [...] De la Mangalia nu am mai vazut decat cateva sate sarace, // Behkoi; Karana- p. 311 312 Sani, Samenlee §i, la stanga mea, un desert de 30 de leghe. Nu exists paduri pe acest mal; terenul este mlastinos si namolul elastic este o sursa permanents de mirosuri pestilentiale. Evident, aceste campuri imense au servit altadata Dunarii ca pat. Aceste grinduri fetide, mormant at atator rusi si al catorva sute de francezi in 18548, au ca nume general pe cel de Dobrogea Tatard sau mai degraba Dobrogea9. Aceasta este tara nefasta unde a fost surghiunit Ovidiu1°. Aceasta campie joasa $i mlastinoasa a Dobrogei, intrerupta doar de colinele de la Babadagl I, se confunda de departe cu campiile asemanatoare ale Basarabieinsistepele Odessein. Ea se Traducere dupd Ni! et Danube. Souvenirs d'un touriste. Egypte, Turquie, Crimee, Provinces- Danubiennes, par M. J.D. de Bois-Robert, illustre de 12 gravures a deux teintes et d'un tres-grand nombre de vignettes sur bois par J.B. Arnout Ore et Carey, Paris, Librairie de A. Courcier, 1855. 2 Kavarna; oral in sudul Dobrogei, astAzi in Bulgaria. 3 Astazi oras, jud. Constanta; numele anticCallatis. 4 Limanul maritim Mangalia. 5 Unitate de masurd pentru distante, 1 leghe terestra = 4 445 m. 6 Kustendje, Kustendje, Custendjeh. 7 Localitati neidentificate, probabil disparute. 8 In razboiul Crimeii (1853-1856). 9 Tartaria-Dobroutscha, Dobrudja. I° Publius Ovidius Naso (43 I.Hr.c. 17 d.Hr.), poet latin exilat la Tomis (9c. 17 d.Hr.), autor at epistolelor in versuri TristelegiPonticele. II Baba-Dagh; podis in nordul Dobrogei. 12 Provincie istoricA romaneasca, situatd intre Prut, Nistru, DunaresbMarea NeagrA. 13 Ora in sudul Ucrainei, port la Marea Neagra. 641 www.dacoromanica.ro terming prin delta Durarii, al carei aspect este cel al unei imense aluviuni, unde ochiul nu zarqte, pe o Intindere de 30 de leghe, decat nisip, stufari§, ierburi, cativa arbori §i cateva grupuri de colibe, teren vast taiat de brate de apa naturale, de smarcuri §i de baltoace. Aici mu§irul [mare§alul] Omer-Pa§a14 a atras o parte a armatei ruse§ti §i a lasat-o in fata celui mai redutabil inamic pe care a putut sa i-1 gaseasca. La cateva leghe de Constanta, pe drumul spre GalatiI5, terenul se onduleaza. §i formeaza numeroase muncele. Este un morman de oseminte. Acolo dorm amestecati soldatiilui Traian16 sub tutnuliilor,dacii invin§i de Roma Inca invincibila §i, de asemenea, alaturi de aceste ram4ite ale perioadei antice, soldatii ru§iloviti cu miile in 1828" §i in 1854 de frigurile Dobrogei. p. 313 In aceste campii imense, atat de departe cat privirea poate cuprinde, // nu se zarqte nici un porn, nici o vietate; iarba, iarba, peste tot iarba. Soarele cade vertical peste aceste ierburi uscate §i vantul, care nu gase§te piedici in cale, le apleaca in bataia sa ca valurile unei marl galbui. Din loc in loc, cateva fantani sapate pentru nevoile calatorului rup monotonia peisajului sau cateva poutza (gospodariel8 in limbile transilvana, maghiarasislava) reprezinta aici oaza vesela a de§erturilor Africii. In jurul fantanilor se opresc carele cu cai uscativi, dar foco§i, cu prelate de piele §i cu caruta§ul cu palarie mare de fetru maro, cu bici gigantesc, §i se a§eaza aici pentru halta de noapte. Omul strange pentru cai un pic de iarba, scoarta proaspata, le umple cu orz sau porumb macinat desaga, apoi, legand de §fichiul biciului palaria-i uria§a, o umple cu apa pentru a -si racori animalelesipe el insu§i. Viata a deFrtului, aproape nomads, deprinsa pe spatii intinse, cu ocupatii ingenioase §i cu libertatile neingradite ale singuratatii, to regasesc aici, in plina Europa, dupa ce to -am intalnit atat de des in Lumea Noua sau in singuratatea misterioasa a Africii! Din cand in cand, dar numai pe dreapta, spre mare, zaresc cateva acoperi§uri joase, o fantana cu ghizduri inverzite, o Ingraditura de markini §i de ierburi placut mirositoare: este o gospodarie bulgara. Aici se cants §i se danseaza. Intram. Pentru acqti oameni, totdeauna gata de petrecere, o orchestra este repede alcatuita. Exists mereu la indemana cateva guzla (ghitare) cu sunete stridente; castanietele par a se alatura chiar §i ele degetelor indemanatice ale fetelor tinere §i p. 314 cate // o tiganca batrand completeaza armonia, lovind, cu o violenta monotona §i cu o tristete furioasa, intr-o tamburind mica. Dansatoare brunete §i temperamentale pornesc la primele sunete. Viata aresiaici cateva aspecte patriarhale care Imi amintesc de familiile biblice: sub privirea lui Dumnezeu, deoarece legea nu are aici nimic de pretins, §eful gospodariei are o putere nelimitata asupra copiilorsiservitorilor sal. Este 14 Mihai Lattes (1806-1871), general otoman. 15 Galatz. 16 Marcus Ulpius Traianus, imparat roman (98-117 d.Hr.). A cucerit Dacia in urma a doua razboaie, intre 101 102 $i 105-106 d.Hr. 17 In rdzboiul ruso-turc (1828-1829). 18 Ferme. 642 www.dacoromanica.ro bogat in tot ceea ce e necesar pentru viata, este sarac in toate inutilitatile luxului nostru civilizat. Este bogat, daca bogatia consta in abundenta alimentelor. Stabilit pe un pamant fertil, care nu a abuzat niciodata de munca omului, el a muncit primavara si vara; a semanat cam la intamplare graul si porumbul, caci spatiul nu costa nimic aici. Recolta se face Ia intamplare, ca si insamantarile: se lass sa cads pe pamant a treia parte din seminte, alts treime se pierde pe drum, si ramane Inca destul pentru nevoile casei. In ce priveste efectivele de cai, ei au campiile si bogatiile lor, pe care omul nu se oboseste sa le pregateasca. lama vine si cerealele, adunate in silozuri in maniera araba, it vor hrani pe proprietarul indolent. Calul, bout se vor ingrasa in tarcurile largi si taranul gospodar, culcat voluptuos langa soba sa mare, va petrece zilele lungi in dulceata kief-ului oriental, inconjurat de rotocoalele sinilii ale excelentului tutun ce arde in pipa sa. Pentru ca bulgarul, adesea solitar pe vastele sale pasuni, are o prietend fidela, o societate de care nu se desparte niciodata, pipa sa. Pipa bulgareasca, sculptata dragastos de fumatorul // insusi, gatita ca o p. 315 amanta, este incrustata cu cuie si cu plase de cupru dispuse artistic. Tubul, din lemn de merisor, este ornat cu desene si arabescuri facute cu varful unui fier inrosit in foc. Pipa este obiectul unei gelozii unice, unei superstitii speciale; ea nu trebuie cedata unui strain, deoarece un object, atat de intim unit timp indelungat cu stapanul sau, va da noului sau posesor o putere magica asupra celui dinainte. Iata locuinte si mai salbatice: nu sunt case, sunt aproape bordeie. Acesta este un sat sau mai degraba o tabard de tigani sau boemieni. Aici, cateva case de pamant sau de piatra acoperite cu var, cateva case din lemn pictat. Locuintele sunt din chirpici sau din nuiele Impletite. Cu cat Inaintezi in steps, cu atat natura este mai dezolanta. Lemnul dispare sichirpiciu119 sau excrementele uscate de vacs sunt singurul combustibil cunoscut. Acesti tigani ai Carpatilor si ai Bulgariei imi amintesc de fratii for pe care i-am vazut pe toate drumurile mari ale Europei meridionale, in toate deserturile Africii. Acestia sunt si aici nomazi, cum i-am intalnit in Spania, la Albacyn de Cordoue sau pe plaja de la San-Lucar; in Franta, campati in jurul arenelor din Nimes; in Maroc, pe drumurile Tangerului; in sfarsit in Egipt, in apropierea Sfinxului si a Piramidelor. Rasa misterioasa, pe care Europa a vazut-o aparand cu uimire amestecata cu groaza si dezgust pe la inceputul secolului al XV- 1ea20, acesti tigani, tsikinners sau boemieni, par veniti din profunzimile Indiei sau din locurile inaccesibile ale Africii interioare. NomEzi din obisnuinta si din nevola de natura, ei // isi fac tabere in p. 316 Intreaga lume. Fs.retele ii asfixiaza, usa ii infricoseaza. Chiar si in climatul cel mai neindurator, ei isi fac tabara in aer liber. Piepturile brune, parul scurt si cret si de un negru albastrui, nasurile coroiate, ochii ageri sunt trasaturi pe care be recunosti peste tot, pretutindeni nealterate la o rasa identica cu ea insasi. 0 limbs uniforms, 19 Kerbith. 20 Astazi se accepta, in general, ca migratia tiganilor din India in Europa s-a Pacut intre secolele al IX-lea si at XIV -lea, in mai multe valuri. Aparitia for in Imperiul bizantin a fost datata Ia mijlocul secolului al XI -lea. Din Asia Mica tiganii au pi truns in Tracia, pe la inceputul secolului al XIV -lea. De aici s-au raspandit in toate directiile. 643 www.dacoromanica.ro stranie in energia ei, tradeaza, de altminteri, originea comuna a acestor cete raspandite pe vechiul continent. Capita la maritima a Dobrogei este Constanta. Constanta este vechiul Tomis21, loc celebru prin exilul lui Ovidiu. Aici a scris Tristele sale, elegii ale unui dandy roman surghiunit in provincie, departe de bulevardul Gand si de pasajul Operei din timpul sau. Cu siguranta, exists peisaje mai frumoase decat cel de aici, dar cand vad ce este Inca aceasta tara, in ciuda a cinci torente distructive rusesti, care trebuie sa fi schimbat deplorabil infatisarea p. 317 tinutului, intelegca//umorul poetului in dizgratie uratea refugiul in ochii sai. Auzind, ati crede ca cititi o descriere a Tobolskului22sica va plimbati in plina Siberie. Constanta nu merits numele de oral. Cu golfuletul sau, cu colibele mizerabile, cu populatia zdrentaroasa, murdard, galbejita, amintind de tipul tiganesc mai mult decat de cel grecesc, turcesc sau valah, acest sat n-ar fi in Franta decat cel mai sordid dintre catunele Bretaniei. El nu are importanta decat prin pozitia sa, la extremitatea liniei de aparare formats de anticul Val al lui Traian (Valium Trajani) sau zidul lui Traian. Aici Traian voia, printr-o taietura de aproape 12 leghe, trecand lacul Carasu23, sa scurteze Dunarea cu 100 de leghe. Romaniisipopoarele moderne au facut lucrari mai mari decat aceasta. Un asemenea canal24 ar fi fost una dintre solutiile cele mai usoare ale chestiunii gurilor Dundrii. Sulina25 nu ar mai tinde spre Nistru26 daca Dunarea ar curge de la Cernavoda22 la Constanta. Cum nu am nici o intentie de a traversa cele cateva leghe de mlastind infects care ma despart aici de gurile Dunarii si cum pot afla fluviul in stanga mea, pe un drum acceptabil, fard a face ocolul enorm desenat de cotul care Incepe Ia Galati, lasati-ma sa va spun in cateva cuvinte tot ceea ce este necesar de stiut despre gurile Dunariisidespre cele cloud maluri ale fluviului de la Sulina la Galati. Se stie, Dunarea se varsa in Marea Neagra prin sapte brate diferite, dintre care trei, Chilia28, Sulina si SfantuGheorghe29, sunt navigabile. Sulina, situata intre p. 318 // celelalte doua, este locul de trecere cel mai importantsi mai sigur, deli adancimea fluviului, in ce priveste Ingramadirile de nisip, nu este decat de douasprezece Ia cincisprezece picioare36 in apele mari si de saptesijumatate in apele scazute. Referitor la micul oral Sulina, situat pe aceste furci caudine ale Dundrii, el inseamna cam o suta douazeci de case asezate pe malul drept, in fatacarantinei. Garnizoana avea, Inainte de razboi, intre 360 si 400 de oameni. 21 Tomes (Tomt). 22 Ora. in Federatia Rush, in sud-vestul Siberiei. 23 Karasou.Lac, azi disparut, integrat in structura Canalului DunareMarea NeagrA. 24 Despre un astfel de proiect, vezi Paul Cemovodeanu, Romeiniisiprimele proiecte de construire a canalvlui Dunare Marea Neagra (1838 1852), in Revista de istorie", t.29, 1976, nr. 2, p. 189-209. 25 Soulinc, brat al Dunarii. 26 Dniester. 27 Tsernavoda, oral, jud. Constanta. 28 Kilia. 29 Saint-Georges. 39 Veche unitate t masurh pentru lungime, 1 picior = 0,3048 m. 644 www.dacoromanica.ro Plaja Dunarii in acest loc este trista, cu depresiuni mla§tinoase, campuri umede cu stuf galbui, ceturi §i vanturi eterne. Ora§ul Sulina (in Basarabia)31, care a dat numele sau intregului canal, este centrul unei statii de carantina stability aici de ru§i. Ea este situata in fata oraplui bulgaresc Jeni-Fanal32. Defileul sau canalul Sulina continua pand aproape de Galati; el este Intortocheat §i Inconjurat de terenuri mla§tinoase acoperite de stuf des, locuite doar de santinelele de la vama. Ace§ti bieti oameni stau in colibe mizerabile de lemn, construite pe stalpi care le tidied la 12-15 picioare deasupra solului, pentru a combate umiditatea excesiva a terenului; ei nu au alts companie, in izolarea lor, decat stolurile numeroase de pelicani §i alte pasari acvatice care §i- au ales locul in aceste mla§tini, din care se raspandesc aburi pestilentiali. Intre Sulina §i Galati sunt 11 ore de drum la coborfire §i in jur de 18 ore la urcare. Sulina ar fi un port important fara rivalitatea secrets de interese ruse§ti §i europene. Dar innisiparea Dunarii aici face trecerea dificila, periculoasa §i// costisitoare. Multumita neglijentei abile a guvernului rus, aceasta trecere, a careiP. 319 adancime de 20 de picioare va fi u§or de asigurat in permanenta, are acum in medie intre 7 Si 10 picioare. De aici prea desele transbordari oneroase pe mahone33. Dar, inca o data, nu va grabiti sa acuzati de toate machiavelismul rusesc. Cu ceva timp in urma, inainte ca ru§ii sa fie izgoniti din Sulina, cele 300 de mahone ale portului apartineau colonelului comandant al locului, domnul Soluviov, nepotul generalului Feodorov34, guvernatorul Basarabiei. Se intelege de ce trecerea a fost prost intretinuta. Totu§i, intr-o zi, pentru aplicarea conventiei incheiate in 184035 intre Austria §i Rusia §i care insarcina pe cea din urma sa intretina trecerea, o ma§ina de dragaj a fost comandata in Anglia. Dar comanda a fost anulata foarte repede, trecerea find, se afirnia, subit imbunatatita. Repet, calator curios §i impartial, eu nu ma ocup de politica; dar nu ma pot opri sä gandesc ca, daca eram german, nu a§ fi vazut card o nemultumire profunda tunarii §i vame§ii ru§i stapani ai gurii acestui fluviu, careisi are izvorul in bazinul de marmura al gradinii Ftirstemberg. Malul dreptalDunarii afostdintotdeauna teatrulunor evenimente importante. Aproape toate ora§ele au fost cucerite §i recucerite de ru§i, de turci §i de maghiari36; de curand malurile fluviului au fost insangerate de luptele frecvente. Urcand pe Dunare, primul ora§ intalnit este Ismai137, care doming gurile Dunarii §i 31 Eroare, Sulina nu a intrat in componenta Basarabiei. 32 Localitate neidentificata. Pals, teritoriiie bulgAre§ti nu s-au intins niciodata pand in dreptul Deltei Dunarii. 33 Vase (ambarca(iuni) cu fundul plat, folosite la transportul marfurilor, incarcareasidescarcarea navelor, pescuit. 14 bed0r0t; Pavel Iv anovici Feodorov. guvernator civil (1834 1836), apoi guvernator militar (1836-1854) al Basarabiei. 35 Rcferire la Conventia de la Sankt Petersburg dintre RusiasiAustria, intitulata Acta! de navigatrune pe Dunare. prin care se instituia lihertatea de navigatie intre Dundre 4i mare pentru toate pavilioanele tarilor in stare dc pace cu Rusia. 36 Aladgyars; referire la perioada medievald. 37 Ismailof astazi ora in Ucraina, port pc bralul Chilia. 645 www.dacoromanica.ro p. 320 care a fost cucerit // de crudul Suvorov38 in 22 decembrie 1790. Mai sus, pe malul drept, Turcia are trei mici cetati la Isaccea39, Tulcea49 §i Macin41, veritabile forturi luate§ireluate in ultima campanie. Dupa Galati, care doming cursul fluviului, sunt situate Braila42, Har§ova43 §i Cernavoda. Cateva leghe parcurse de la Constanta pana la acest din urma ora§ m-au facut sa evit ocolul enorm pe care tocmai I-am descris. Am strabatut traseul cu po§ta, Intr -o enorma cutie rulanta cocotata pe cloud rotigigante§ti, condusa zgomotos §i rapid de un indemanatic §i elegant surugiu. Biciul surugiului bulgar estetchiko,unic §i redutabil instrument pe care 1-am intalnit in estul Europei de la Tisa44 pana la Neva, de la Pesta la Sankt Petersburg. Tchiko,cu un maner destul de scurt, se term ina cu o curea nemasurat de lunga, at carui §fichi este Impletit cu grija §i Impartit in numeroase §uvite, fiecare dintre ele avand o bila mica de plumb prinsa in capat. Aceasta arms, cu totul noua, manuita cu adresa, este la fel de teribila ca lasso-ul mexican. Un cavaler lansat in galop poate infapra cu o lovitura detchikoun dugnan sau calul acestuia §i ii poate dobori fara greutate. Am vazut, pe drumul spre Moscova, un mujic lovind in galop, cu o lovitura de bici aproape asemana'tor, o bats vrabie care canta pe acoperi§ul de pale al casei po§tei. Cernavoda nu este decat un catun de douazeci de case, unde traiesc cativa turci mizerabili, serviti de bulgari inca §i mai mizerabili. Ierburi mari uscate, cateva p. 321 boschete de salcie firava§ivinetie compun peisajul. Viata pare // a fi intepenit aici §i chiar pasaretul este reprezentat de berze grave, imobile Intr -un picior, in Inaltul unui acoperi§. Dar aspectele salbatice §i majestuoase ale Dunarii m-au facut sa uit repede saracia, uratenia locuitorilor umani. Ajung la Cernavoda: merg la Dunare. Mi se pare ca revad dupa mutt timp un vechi prieten uitat, ramas in amintirile din tinerete, mai firav, caruia adesea am convenit sa-i vorbesc, fara sa-1 fi reintalnit vreodata. Tata deci acest fluviu uriq, cel mai mare al Europei, care izvora§te din muntii Wtirtembergului48§icare se grabe§te spre Euxin46, care traverseaza simultan Bavaria, Austria, Ungaria, Turcia, merge de-a lungul principatelor §i se pierde in valurile Marii Negre, subtunuri leru§ilor. Priviti izvorul §i varsarea acestui fluviu majestuos §i yeti Intelege ca a fost sortit de natura sa serveasca drept legatura intre Orient §i Occident. El este, sau cel putin, va fi in curand marea artera a civilizatiei moderne, revenind astazi spre punctul sau de plecare. 38 Souvarofi Alexandr Vasilievici Suvorov (1729-1800). general rus care a cucerit cetatea Ismail de la turci, in timpul razboiultii ruso-austro-turc dintre 1787-1792. Isatcha, oral. jud. Tulcea. 40 Touheha. 41 Afatehin, oras, jud. Tulcea. 42 Ibraila. 43 Hirsova, oras, jud. Constanta. " Theiss. 45 Regiune istoricA in sud-vestul Germaniei. 46 Pontus Euxinus, denumirea anticA a Marii Megre. 646 www.dacoromanica.ro Vazusem Dunarea Ia Vienasiapele sale apatice nu avusesera voce pentru urechile mele. 0 revazusem la BudapestaaiUngaria parea a-i fi imprimat deja un caracter mai salbatic, o atitudine mai mandra. Dar aici Dunarea era intr-adevar frumoasa, cu malurile nesfarite acoperite cu paduri §i munti, cu sinuozitati brute desenand in fiecare moment imagini noi. Trebuia sa se petreaca, se vor petrece, evident, lucruri marl pe aceste maluri. Cadrul este prea vast pentru cele mici. // Ma P. 322 gandesc in acest moment Ia Rin si compar cele cloud fluvii: Rinul, cu decorurile sale de opera, ar face alaturi de acest gigant al Europei o figura trista. Aici, Dunarea este frontiera Bulgariei, pe care o separa de Tara Romaneasca. intre aceste cloud provincii cursul fluviului se imparte natural in trei regiuni: Dunarea de Sus, de la Orwva47 Ia Vidin"; Dunarea de Mijloc, de la Vidin Ia Rusciuc49siSilistra50; in sfarsit, Dunarea de Jos, de la acest din urma oral pana la mare. Inainte de a ajunge la Orwva, cursul Dunarii este inchis Intr -un canal stramt, ale carui maluri sunt foarte abrupte. Iuteala curentului este de o leghe §i jumatate pe ora; vapoarele nu pot urea decat remorcate; chiar vasele cu aburi trec cu dificultate. Cateodata o parte a cursului este obstructionata de cataracte veritabile: stanci enorme urea la suprafata apei, pretutindeni se zaresc turbioaneaistanci sub nivelul apei. Drumul // care face legatura, pe de o parte, intre Serbia$iBulgaria, pe P. 323 de alta, intre UngariasiTara Romaneasca, este taiat in stanch. pe cele doua maluri. Cel de pe tarmul bulgar a fost construit in scarf de imparatul Traian, cum atesta o inscriptie ce exista Inca in piatra51. La iesirea din acest defileu, fluviul se linitqte §i se largqte. In acest loc formeaza o insula, pe care se ridica fortareata Orwva. La cinci leghe mai jos, vis-a-vis de targul romanesc Cerneti52, se vad ruinele marelui pod al lui Traian53, ai carui piloni §i cinci arcade, care mai exista, atesta indrazneala aisoliditatea. Si mai departe se gasesc vartejurisicataracte care stanjenesc navigatia Ia urcare, fara a fi totdeauna interceptate. Acolo sunt VidinulsiNicopole54. Ceva mai jos este Svitov55, apoi Rusciuc, plasat ca un luptator in fata Giurgiului56; apoi Turtucaia57, wzata pe panta unei coline; in sfarit, Silistra, celebra prin recenta si admirabila sa aparare. [...] // Aici incepe Dunarea de Jos, careia i-am schitat deja cursul. Largimea fluviului- P. 324 rege cre§te, viteza scade §i el se intinde pe terenuri mlastinoase imense, impracticabile. La Cernavoda, unde am vazut Dunarea atat de schimbata ca proportii5i caracter, am stabilit cu un ghid pretul pentru o excursie de cateva zile in principatele Moldova *i Tara Romaneasca58. Nu voiam sä fi avut In fata mea 47 Orschova, ora.s, jud. Mehedinti. 48 Viddin, astAzi oral in Bulgaria. 49 Roustchouk; azi Ruse, oral in Bulgaria. 50Silistria, oras in Bulgaria. 51 Inscriptia este cunoscuta sub numele de Tabula Traiana. 52 Tchernetz, sat, corn. Simian, jud. Mehedinti. 53 Construit de arhitectul roman Apolodor din Damasc (c. 60-125). 54 Nikopoli, oras in Bulgaria. 55 Sistova, oral in Bulgaria. saGiurgevo. 57 Tourtoukcd, astAzi Tutrakan, oral in Bulgaria. 58 Les Principautes Moldo-Valaques. 647 www.dacoromanica.ro vechea Dacie fara a fi pus cel putin piciorul in ea. Am calculat timpul care imi ramanea inainte de plecarea vaporului 59 Pseudc: :mul luiJean-P?_ntiste Foquelin (1622-1673), dramaturg francez; una dintre caracteristicile ope-ei sz'e este folos:_rea vorbirii populare. 60 De cuisine. 61 Monumer aflat in Forul lui Traian, avand o inaltime de 29,78 m, ridicat in 113 pentru a aminti victoria Impotriva dacilor. 62Languedc,:-Roussillon este una dintre cele 26 de regiuni ale Frantei, avand centrul Ia Montpellier. 63 Tsara rownaniasca. 64 Legenda, aparuta dupa Conciliul de Ia Florenta (1439), preluataside Dimitrie Cantemir. 65 Caius Julius Caesar Octavianus Augustus, primul 'imparat roman (27 tHr.-14 d.Hr. ) " Titus Flavius Domitianus, imparat roman (81-96 d.Hr.) 648 www.dacoromanica.ro numizii si partii avusesera un timp aceasta onoare. Domitian ii atacase personal §i Domitian fusese invins. Imparatul roman a trebuit sa scads orgoliul Cetatii in fata acestei Infrangeri. El a consimtit sa plateasca tribut. Dar acest lucru era rar §i nu putea dura. Nu trebuia dat lumii, timp indelungat, un exemplu periculos. Traian, in anul102, a refuzat tributul.Firesc, dacii invadeaza §i jefuiesc teritoriul imperial. Traian a mers la eisiTraian i-a batut. Dar el nu i-a supus din prima incercare. A trebuit ca acest aspru imparat, care mersese descult cat timp fusese in fruntea armatelor sale, sä ierneze pe malurile Dunarii §i sa construiasca, prin Apolodor din Damasc, una dintre acele fortificatii colosale care sfideaza secolele si ale caror vestigii imense sunt vizibile Inca astazi, valul lui Traian, vallum Trajani. Septimius Sever° a desavar§it aceasta cucerire §i Dacia a fost o colonie romans. Principatele au devenit, in lumea moderns, locul natural de trecere al invaziilor, teatrul luptei dintre nordsisud. In fond, problema independentei §i a nationalitatii pusa separat, principatele nu au avut decat de c4tigat cate ceva la presiunea Rusiei. Situate intre cloud imperii absolute, Tara Romaneasca §i Moldova au c4tigat prin rivalitatea vecinilor un fel de guvern reprezentativ, scutiri de taxe electorale, municipale, ale §colilor primare. Totul nu este decat un germen, doar o doresc, dar este deja ceva. Conditia romanilor nu s-a ridicat prea mult deasupra aceleia a II raialelor turce§ti §i a §erbilor P. 327 din Rusia. Principiile administratiei moderne, organizarea justitiei dupa modelul francez sunt pentru principate binefaceri ale protectoratului rusesc. La fiecare invazie a Rusiei, procedeele dominatorului se indulcesc. Dna., in ultima campanie, generalul Gorceakov68 a trebuit, pentru a face O. traiasca o armata considerabila, sa striveasca §i sa sleiasca taranul, nu mai suntem in timpul in care un generalrus,prevenit ca boierii nu mai aveau boi pentrua-iasigura transporturile, raspundea: Ei bine, sä fie inhamati boierii! Privite in ansamblu, cele doua principate danubiene nu sunt decat o parte a acestui imens bazin care, la poalele Carpatilor, se intinde spre sud-est de-a lungul Prutului69, aceasta frontiers diplomatica, al Siretului70, al Oltului7I §i al altor cursuri de apa de mai mica importanta, pentru a forma, in sfar§it, aceasta campie uria0 care se terming pe malul stang al Dunarii. Cu cat inaintez in Cara §i ma indepartez de mla§tinile dezolante ale Dundrii, cu atat bogatia acestor tinuturi imi apare in desfasurarea ei neateptata. Exists atat de multe vite in principate §i ele cresc cu atat de putind cheltuiala pe excelentele paji§ti naturale ale tali, ca exportul camii afumate sau sarate constituie aici o ramura importanta de comert. Un cc:.(de fum) de uzind mi-a atras privirea is cateva sute de metri de un mic catun. M-am infcrnat, era sala de injunghiere engleza pentru taierea §i sararea porcilor. 67 Lucius Septi 'iius Severus, ImpArat roman (193-211). 68 Gortschakof; Mihail Dmitrie-i!ci Gorceakov (1795l861),cneaz, general rus comandant al trupelor ruse din Principate (1853-1854), apoi generalisim in razboiul Crimeii. 69 Pruth. 70Sereth. 71 Aluta. 649 www.dacoromanica.ro Cate resurse in aceste tinuturi, dacd activitatea occidentals a schimbat aici p. 328 nepasarea locuitorilor! Asteptand, totul este, in acest loc, // abandonat hazardului, lasat Ia voia intampldrii si fortelor individuale. Se simte in toate detaliile neputinta administratiei. Am vrut, de exemplu, sa mi se spund ce este un drum in Tara Romaneascd. Pentru ce drumul este aici si nu in altd parte? Alegerea este Fasatd la bunul plac al surugiului72. Si dacd se parcurge de mai multe on acelasi traseu, sunt noud 72 Souroudjou. 73 Bucharest. 74 Kant. 650 www.dacoromanica.ro Numai jupanu175, acesta este numele poporului de jos, conserva cu obstinatie vechiul costum romanesc. Pentru el, costumul negru, palaria ca un burlan de sobs, pantalonii stran§i nu pot acoperi decat un strain §i, dintre toti strainii, cel mai de dispretuit in ochii sai, un neamt. Ora§ de 90 000 de locuitori, ora§ de lux §i de placeri, Bucure§tiul i§i merits numele romanesc; Boukour inseamna bucurie (joie). Ca Neapole, alt ora§ de placeri, el este a§ezat alaturi de un vulcan. Cutremurele de pamant sunt dese aici; prin urmare, nu se construiesc, in general, decat case cu un singur etaj.In mahalale76 fiecare casa are stapanul sau. Climatul este agreabil aici vara, dar, vreme de cinci luni este aspru §i uneori groaznic. Cand sufla vantul rusesc, crivatul77, care bate din nord-est, termometrul arata 25 de grade sub zero. Cinci sau §ase picioare de zapada acopera drumurile §i sania inlocuie§te celelalte vehicule. Nu mai este Orientul, este Siberia! Monumentele Bucure§tiului amintesc de amestecul populatiei sale pestrite. Biserica Sf. Gheorghe78, principala biserica a oraplui, nu are stil. Picturile §i arabescurile interioare,1/singurele detalii originale pe care le poate oferi, aup. 331 disparut sub stratul groaznic de var, resursa suprema a arhitectilor germani. Inauntru, singua. balustrada pridvorului da idee despre eleganta originala a acestui edificiu bizantin Ftat de des pustiit §i care, in 1854, servea de spital §i de ambulant:a armatei ruse. Este interesant sa studiezi populatia initiala a Bucure§tiului, fondul chiar al vechiului neam roman. Se gasesc aici calitati intelectuale de prim ordin, o eleganta naturals, o abundenta de idei §i imagini care te fac sa te gande§ti la Italia; dar se simte sub toate acestea resemnarea unui popor multa vreme strivit, istovit, oprimat. Exists, de exemplu, putine tari, vorbesc de cele mai putin libere din Europa, unde poate inflori o institutie ca aceea a vorniciei79. Stiti ce este Vornicia? Este la Bucure§ti intruparea civilizatiei care se na§te, cu justitia sa prompts §i putin scrupuloasa. Aici se tine pravalia bunului-plac §i a loviturilor de baston. Exemplu. Vizitiul propriu v-a rasturnat putin intr-una dintre aceste gramezi enorme de noroi lichid, adunate cu o grija paterna pe strazile din Bucure§ti. II duceti la Vornicie. Aici prime§te douazeci de lovituri de baston §i va retrageti satisfacuti until de celalalt. Bucatarul va arde friptura §i nu-i iese sosul, it trimiteti cu o mica scriseare de recomandare la Vornicie. El revine mai abil decat Careme. 0 patrula de politie intalne§te un paznic de noapte adormit de-a lungul unei 75 Joupoun. 78 Mahalatas. 77 Krivatz. 78 Este vor5a de biserica Sf. Gheorghe-Nou, inchinata Sf. Mormant, a carei constructie a inceputin 1670, a fost reluata in 1693 sub Constantin Brancoveanu $i a fost tarnosita in 1707. Pans in 1863,la secularizaa averilor manastiresti, a fost centrul administrativ al averilor Sf. Mormant din tara. 79 Vornichie. 80 Marie-Antoine Careme (1784-1833), cunoscut in epoca drept rege al bucatarilor, bucatar al regilor". 81 Tchine-acolo. Este, evident, o transcriere a intrebarii paznicului: ,,cine e acolo?". 651 www.dacoromanica.ro borne: este trezit cu lovituri de baston, Ara prejudicierea ratiei legate care it a§teaptd la Vornicie. // p. 332 Ati inteles dinainte Ca aceasta civilizatie, a carei bats este alfa §i omega, este o infiltrare ruseasca. Acest oral este, in fond, vesel §i simpatic: locuitorii sunt spirituali §i buni. Climatul este vatamator, dar plin de inexplicabile atractii. Urmati-mä pe una dintre aceste strazi pitore§ti, marginite de case vopsite. Sub aceasta strea§ina in ruins, de-a lungul peretilor tencuiti cu var, a caror albeata calda se deta§eaza atat de bine in tablourile lui Decamps82 al nostru, un vanzator de pepeni de apa s-a a§ezat in mijlocul unei adevarate coline de pepeni. Acest fruct delicios §i tovarapl sau, castravetele, sunt complicii Dundrii in opera devastatoare de depopulare. 0 armata care, dupa un mars anevoios, sub cerul de foc, gase§te la indemana aceste fructe ucigatoare, este o armata decimata. Trebuie, neindoielnic, sa existe vreo calitate extraordinary in aceste ape, in aceste campuri, in ace§ti munti; trebuie ca solul tinuturilor udate de Dunarea de Jos sa fie atragator mai presus de once, ca sa vedeti o multime de straini stabilindu-se pentru totdeauna in principate. Este oare farmecul obiceiurilor ceea ce ii retine? este viata acestei aristocratic spirituale, elegant; voluptoase? Nu §tiu, dar putini dintre cei care au venit in Tara Romaneasca sau in Moldova rezista acestei seductii. Ei raman acolo, ei vor sa moara acolo. Un englez, caruia i-am cerut motivatia acestei preferinte, mi-a raspuns cu un proverb romanesc: Dembovitza appa doultze, tzine bea nou se mai doutze. II p. 333 Dambovita (este raul care curge la Bucure§ti) poarta ape dulci; oricine le bea nu mai poate pleca." De fapt, aristocratia romaneasca este ospitaliera prin excelenta §i sociabila in cel mai inalt grad. Francezul, mai ales, este primit cu un fel de admiratie entuziasta. Limba noastra este limba tuturor oamenilor de lume; yeti cauta multa vreme inainte de a gasi intr-o biblioteca alte carti decat carti frantuze§ti. Un salon din Bucure§ti da o imagine a situatiei intermediare a principatului intre cele doua civilizatii, a Orientului §i a Occidentului. Aici, costumul negru sty laugh' magnificul costum al vreunui boier roman demodat; palaria doamnei Herbault, rochia Alexandrinei se etaleaza alaturi de feregea; aventurierul neamt, grec sau polonez are alaturi pe armeanul bogat, pe care adesea it jupoaie. Acest amestec, care se regase§te in mai mare masura in strada, unde se contopesc evreii, tatarii, tiganii, ru§ii, europenii, constituie la Bucure§ti un fel de originalitate prezenta cotidian. Curand, multumita progreselor civilizatiei, gazul, costumul negru, asfaltul vor invada totul §i Bucure§tiul se va ridica la inaltimea Brives-la-Gaillarde-ului sau a Carpentras-ului83. Dar trebuie sa parasesc aceasta tars atragatoare; vaporul 82 Alexandre - Gabriel Decamps (1803-1860), pictor francez. 83 °rase in F -anta. 652 www.dacoromanica.ro Suntem la sfar$itul verii, tot drumul meu va traversa campuri $i sate, cu putine exceptii, // printr-un praf fin $i pdtrunzator, care orbe$te $i sufocd. Ei bine, p. 334 iarna, acest praf, alcdtuit din particule de pdmant uscat, se transformd intr-un mil negru, lipicios, urat mirositor. $i sa va mai mirati de insalubritatea acestei tall! Un car titanesc, o araba care trebuie ca seamand plastrum-ului timpurilor antice, carului condus de Nausica84, are inhamati opt cai; cred ca vom pleca, dar led $i alti cai care, sosind, sunt plasati in urma primilor; $i iatd, doisprezece, $aisprezece, optsprezece in sfar$it. Optsprezece cai, e magnific! A$a vom merge mai repede? Sarmanii cai, au coaste care strdpung infiorator o piele mutt prea incercata de $fichiuirile biciului; sunt mici $i sldbuti. Dar surugiul s-a avantat in $a. Ace$ti cai mici, pldpanzi, i$i scuturd urechile Ia sunetul unei teribiie lovituri de bici; se pun in mi,care, trag, zboard. In realitate, nu mi-e teams decat O. nu ajungd doar ei, dupd ce ar fi uitat vehiculul $i continutul lui in vreunul dintre $anturile uria$e ale drumului. Dar nu, m'cul meu vizitiu roman mi-a aruncat o privire lini$titoare: se vede a voinicul este sigur de el. In cdmap sa ordinard, cu maneci largi, stransd in talie cu un brau de piele cu ornamente aurite, cu cizmele cu apardtori bordate cu ro$u $i albastru, culorile nationale ale principatelor Moldova $i Tara Romaneascd, cu pdldria cu boruri largi, garnisite cu panglicd fluturand, el pare demonul vitezei. Aruncd in vent, pentru ali atata mai mult atelajul indracit, sunete subtiri $i melancolice, al cdror efect se armonizeazd admirabil cu aceste vaste campuri uniforme. // Ajungem Ia un popas. Vad o grindd lungd transversals, in echilibru pe o alta P. 335 orizontald $i avand la una dintre extremitati, agdtatd cu un cablu, o piatrd cioplitd. La celdlalt capdt este o jumdtate de butoi. Aceasta este o fantand $i in jurul fantanii se ridicd, dar se ridicd foarte putin, cateva colibe de pdmant $i paie, a caror treime, dacd nu mai mult, este ascunsd sub pdmant $i al cdror acoperi$ este acoperit cu stuf. Este un sat. Satul, din moment ce sat este, este in rumoare. Pare ca este o sarbdtoare aici. Fete tinere inainteazd cu un aer curios $i binevoitor spre vehiculul meu. Sunt imbricate cu cdmd$i cu maneci largi, peste care e pusd o tunics stramtd de land ro$ie. Pdrul bogat, negru ca pana corbului, este impletit $i impodobit doar cu un fel de voal de mdtase bej. Fetele sunt frumoase, Matte, cu figura inteligentd; dar au obiceiul deplorabil de a folosi farduri, pe care le intind intr-un strat incredibil pe fatd. Bdietii poartd un pantalon scurt bufant, din panza, o vests scurtd de postav, bordatd in culori strdlucitoare. Aud o muzica pdtrunzatoare $i melancolicd: este orchestra sdrbdtorii. Se danseazd sau se va dansa. Instrumentul favorit ..ste cobza, un fel de mandolind pe care muzica:- tul o f-dzuie$te, acesta este cuva- Ail, cu o pand subtiatd $i ale carei sunete monotone par a fi acompaniamentul obligatoriu al intregii pldceri. Revenit pe malurile Dundrii, am urcat pe puntea vasului austriac. Era bun- rdmasul de la Orient $i intrarea in Europa. Bogat $i nefericit Orient, pdmant jalnic $i predestinat in acela$i timp! 84 Personaj legendar, fiica regelui Alcinos; 1 -a salvat pe Ulise si I-a dus Ia palatul tatalui ei. 653 www.dacoromanica.ro STEFAN DIETRICH Medicul militar Stefan Dietrich s-a aflat la Bucure0 in perioada ocupatiei austriece a principatelor romane, survenita ca urmare a declanarii razboiului Crimeii. Comandant al unui spital de campanie, capitanul Stefan Dietrich a redactat, la cererea unui ofiter de rang superior, al carui nume nu este din pacate mentionat, un raport ce cuprindea parerea sa asupra situatiei Bucure*tiului, in particular, §i a Tarii Romane4ti, in general. Ca §i rapoartele redactate de agentul secret Flavius, de Alfons von Wimpffen sau Stokera (prezente, de asemenea, in paginile acestui volum), cel al lui Stefan Dietrich, mult mai putin interesant din punctul de vedere al evaluarilor politice, se pastreaza in Arhiva Ministerului Politiei de la Viena. La not raportul a fost publicat de acela§i Mihail Popescu sub titlul Descrierea orayului Bucure,,vti fOcutcl de capitanul austriac Stefan Dietrich in anul 1855, in Bucure§tii Vechi. Buletinul Societatii Istorico-Arheologice «Bucurqtii Vechi» anii IIV, 1930-1934 (aparut in 1935), p. 87-97.1935. Conform scurtei introduceri, redactata de care primul editor, Dietrich facea parte din randul acelor ofiteri carora li s-a cerut sa dea o forma scrisa experientelor traite in timpul ocupatiei, pentru a se putea pregati o eventuala anexare a Tarii Romanqti §i Moldovei la Imperiul Habsburgic. in afara datei redactarii (12 decembrie 1855), a functiei ocupate de Dietrich §i a contextului in care a redactat scurtele sale impresii, Mihail Popescu nu a furnizat *i alte date biografice. Sarac in aspecte politice, raportul lui Stefan Dietrich furnizeaza insa informatii interesante despre viata cotidiana a locuitorilori a trupelor de ocupatie din Bucure0. Nu lipsesc descrierilei parerile critice asupra modului in care arata orapl, dar nici aspecte precum petrecerile, moravurile, aprovizionarea cu alimentei apa, viata artisticai culturala. Vorbitor al limbii franceze, capitanul austriac a observat influenta directsi indirecta a Frantei asupra principatelor dunarene. Deosebit de interesant este paragraful dedicat relatiilor armatei austriece cu cea otomana, precum 4i cu militia Tarii Roman Vi. Capita lai intreg principatul ii apareau lui Dietrich ca find lipsite de stralucire, dar cu un deosebit potential de transformare, fapt posibil (evident, in opinia autorului) doar prin incorporarea in Imperiul Habsburgic. in absenta unei variante originale a raportului lui Stefan Dietrich, ne-am limitat la preluarea varianteilui Mihail Popescu, la traducerea expresiilor germane lasate existentei la adaptarea textului conformcerintelor ortografice actuate. Am intervenit, de asemenea, acolo unde fraza era neclara din cauza sintaxei. Cunoscut nemijlocit istoriografiei romane§ti datorita lui Mihail Popescu, raportul intocmit de Stefan Dietrich in 1855 a servit ca sursa pentru o serie de lucrari, precum: Dan Berindei, °rapt Bucureqii, repdinia vi capitals a Tarii Romanevi (1459-1862), Bucure§ti, 1963; Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche, Probleme edilitare bucureqtene, Bucure0, 1966; Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureqtilor, Bucure*ti, Editura Sport-Turism, 1979; Paul Cernovodeanu, Ca latori streiini din vremea revolufiei de la 1848, reizboiului Crimeei 41 epocii Unirii, in Biblioteca BucureVilor", an III, nr. 2, 2000, p. 4-5; Adrian Silvan lonescu, Moda romdneasco1790-1850. intre Stambul fi Paris, BucureVi, Editura Maiko, 2001; Adrian Majuru, Bucureftii mahalalelor sau periferia ca mod de existents, Bucure4ti, Compania, 2005. 654 www.dacoromanica.ro STEFAN DIETRICH Raportul capitanului Stefan Dietrich' 1855 Excelenta, Scrisoarea Excelentei Voastre de la 10 octombrie a. c. m-a Incurajat $i mi-a marit zelul, pentru dezlegarea unei probleme care aici prezinta greutati mai marl ca in alta parte. Bunavointa Excelentei voastre ma imbarbateaza. Cel mai puternic impuls este datoria§ionoarea tuturor sperantelor mete, spre care se indreapta sufletul meu, cu toate ca acum, la Inceputul iernii vietii mete, nu pot sä infloreasca pentru mine decat flori de gheata, can se topesc sub ultima suflare calda. Text preluat dupd Mihail Popescu, Descrierea orayului Bucurevi facuta de capitanul austriac Stefan Dietrich in anul 1855, in Bucurestii Vechi. Buletinul Societatii Istorico-Arheologice «Bucurestii Vechi»", anii 1IV, 1930-1934 (aparut In 1935), p. 87 97.1935. 2,,Focul din 1847" (n.n., M. Popescu). Dambovita. 4 Klein Paris. 655 www.dacoromanica.ro sunt tapetate cu covoare dintre cele mai scumpe, impodobite cu oglinzi aurite, cu statui de bronz si chiar cu tablouri rare. In clinchete de zurgalai trec neintrerupt la plimbare cele mai scumpe echipaje si calesti, tapetate cu catifea rosie, purtand lumea eleganta, imbracata dupa ultima mods pariziand. La baluri, doamnele stralucesc imbricate in catifelesimatasuri si impodobite cu diamante; totusi aceasta eleganta$i stralucire nu poate ascunde fizionomia tiganeascas a orasului Bucuresti, deoarece palatulsi coliba stau alaturi. Vara, caldura este aproape de nesuportat, pand la 42° in camera ziva, 25° noaptea, incat nu poti dormi. Pe strazi praful trece de glezna tar vartejurile stamite de turme 5 Stark zigeunerartig. 6 Asupra aspectelor privind iluminatul public5ipaza de noapte in perioada respective, a se vedea Constantin C. Giurescu, Istoria Bucurestilor, BucureVi, Editura Sport-Turism, 1979, p. 126; George Potra, Din Bucurestii de altadata, Bucure0, Editura StiintificasiEnciclopedica, 1981, p. 114. 656 www.dacoromanica.ro Evreii sunt ca pretutindeni§iaici stapanii schimbului. Un gulden de argint valoreaza 67 1/2 craitari. 0 bancnotA 7 Dimitrie Ghica (1816-1897), revolutionar pa.optist, om politic. Prefect al Politiei (1855 1857) si primar al Capitalei (1857-1861). 8 Termen nectar. 9 Situata in centrul vechi at Bucurestiului, in zona comerciala. Atestata din secolul at XVII-lea; cf. George Potra, op. cit., p. 97-105. 657 www.dacoromanica.ro Bucure$tiul, ca $i intreaga Tara Romaneasca, nu are nici o fabrics sau manufacture care sa lucreze produsele brute ale tarii; doar o singura fabrics de lumandri. Din pricina aceasta sunt aproape toate importateivandute cu un ca$tig destul de mare, care imbogate$te repede pe vanzatori, mai ales cand sunt ridicati dintre arnauti. Jocul de carti este foarte raspandit in toate clasele sociale, mizandu-se pe sume enorme, din care cauza multe familii de boieri s-au ruinat. In palatele icasele marilor imicilor boieri, domne$te un lux extraordinar in expunerea de aur, argint, oglinzi, tapete, covoare, cu o arta de impodobire orientalk totu$i dupd cel mai modern gust frantuzesc. Numai ceea ce vine din Franta $i in special de la Paris e admirat§iglorificat. Entuziasmul pentru tot ceea ce e frantuzesc este atat de mare, incat orice ar veni din alts tars, chiar dace e bun $i frumos, nu-i luat in seams, cautand sa inalu$e§ientuziasmul celor cu inclinatie spre bine $i frumos. 0 ocupatie frantuzeasca ar fi avut mult mai mare trecere aici. Francezilorlis-arfidat mai multa atentie cleat trupelor austriece,care impresioneaza mai mult prin tinuta lor. In societate se vorbe$te, de obicei, romane$te, totu$i in unele cercuri se vorbe$te in franceza $i in germane. Felul de-a te primi, in putinele case in care am fost, este foarte binevoitor $i politicos; cred ca acest lucru se datoreaza faptului ca eu cunosc limba francezA. Soirelele sunt societati de fumat, in care fiecare membru e preocupat ca sa scoata nori de fum din ciubuce enorm de lungi; pe divane primitoare, doamnele se intrec in a fuma. Pentru a te racori prime$ti dulceata cu ape§iceva mai tarziu o cafea turceascA. Cei ce nu vor sa vorbeasca sau nu $tiu sä spund nimic se joaca continuu cu matanii de chihlimbar. Dace societatea se binedispune $i tinerii au pofta de joc, se $i face rost repede de un taraf de trei tigani, me$teri in ale muzicii, unul cu violina, altul cu naiul $i al treilea cu cobza $i in salonul mare $i luxos se incinge dansul spre bucuria batranilor care-i privesc; mai intai un cadril idupd aceea dansurile nationale. In interiorul casei, marginit Ia persoana sa, boierul traie$te de obicei prost; in ceea ce prive$te curatenia, de asemenea, nu-i prea pretentios.Majoritatea servitorilor o formeaza tiganii, care prin felul for de-a fi nu-s tocmai pilde de curatenie. Cu o indemanare uimitoare ei pot fi: feciori, vizitii, bucatariigrajdari; acasa umbra mai mult in zdrente; la parade, dimpotriva, sunt imbracati in livrele bogate <$i> stau tanto$i pe capra trasurii. Tot pe ace$tia nu arareori ii vezi in curtile boiere$ti, cum spoiesc cu picioarele vasele de bucatarie. Tiganii sunt un izvor de bogatie pentru boieri, $i cu toate ca nu-s priviti ca sclavi $i nu pot fi vanduti, totu$i pot intre rude sa-i schimbeichiar sa-i vanda. Locuitorii de pe mo$iile boiere$ti sunt obligati la anumite zile de munca pentru boier, cine vrea sa fie scapat de aceasta, ca $i cei ce doresc sa se mute pe alts mo$ie, trebuie sa plateasca o dare anuala. Aceasta dare aduce boierilor un venit anual ce se 'idled uneori Ia cateva mii de ducati; lucrul acesta este de altfel§io cauza pentru care boierii se tern de stapanirea austriack caci $tiu ca atunci acest privilegiu va fi desfiintat; de altfel, din aceasta cauza, aproape jurnatate din tars este pustie $i zace in barbarie. 658 www.dacoromanica.ro Moldova si Tara Romaneasca sunt bucati de paradis pentru o mans harnica si o cultura inteleapta. Amandoud tarile daca ar fi unite ar deveni unul dintre cele mai frumoase si mai stralucite regate ale lumii si, pentru podoaba monarhiei austriece, s-ar potrivi de minune. Pamantul aici este peste masurd de productiv. Humusul e mai gros de un picior si asa de fertil luck samanta aruncata rodeste insutit. Celor harnici le rodeste de doua on pe an. Ulei, cereale, mieresitoate fructele italienesti se gasesc tot asa de multe pe cat de gustoase, incat ar deveni granarul Austriei. Populatia, sub o inteleapta si blanda guvernare, s-ar dubla repede $i bogatia nemasuratA care zace Inca nedescoperita in sanul pamantului, ar fi in fata lumii intregi ca un succes al industriei austriece. Raurile si paraiele cuprind in malul for metale pretioase, izvoare de cuart si izvoare de sare, care ar putea aduce comertului un venit pe atat de insemnat, pe cat de nesecabil. Zacaminte de chihlimbar asteapta numai a fi exploatate, spre a fi transformate in obiecte de arta pe cat de frumoase, pe atat de folositoare pentru averea statului. Asemenea unui om care nu-si cunoaste darurile cu care-i Inzestrat, sau asemenea unei vieti sortita la bine, insd rau inteleasa, tot astfel tara sortita a fi un paradis vegeteazd sub blestemul si Intunericul barbariei. Din pricina prea marii lipse a bratelor de lucru, once om in stare sa munceasca, gaseste castig in Bucuresti. Cel din urma servitor primeste pe langd intretinerea completa si un salariu lunar de 3 ducati, care se tidied uneori la 6 ducati. Toti meseriasii sunt de obicei straini si sunt platiti foarte bine. Castigul for este foarte mare si pot agonisi sume frumusele, dacd sunt intelepti. Bucurestiul este I° Eine gefaehrliche Klippe. II Constructia, inceputa in 1846, fusese terminate §i inaugurate in decembrie 1852. 659 www.dacoromanica.ro la 80 000 ducati, caci este foarte frumoasa§ipoate sta alaturi de cel mai frumos teatru din Viena. Ofiterii platesc la teatru jumatate din pretul obisnuit, adica cu 30 de craitari se obtine un loc numerotat la parter. In teatrul frantuzesc, care reprezinta mai mult un salon mare, se joaca piese mici in limba franceza. Printul domnitor a pus la dispozitia ofiterilor austrieci un palat foarte frumos pentru cazino. Acesta a fost de curand deschis in prezenta Statului Major si a celorlalti ofiteri. Cazinoul este des frecventat si ofiterii si functionarii militari iii petrec frumos orele libere de sears. Generalul plateste lunar 6 florini, ofiterii de Stat Major 1,20 fl Capitan Stefan Dietrich, Comandantul spitalului de campanie No. 2 din Bucuresti. Bucuresti, 12 decembrie 1855. 660 www.dacoromanica.ro EDOUARD GRENIER (1819-1901) Diplomatul si poetul francez Edouard Grenier s-a nascut la Baume-les-Dames (Doubs), in 1819. Datorita studiilor stralucite, inteligenteisicunoasterii temeinice a limbii germane, a fost angajat ca secretar (si traducator in secret) de poetul Henri Heine, stabilit in Franca. Acum si-a slefuit, credem, talentul literar, deli nu se poate spune despre aceasta perioada ca a fost usoara: poetul german avea putine cunostinte de limba franceza, dar avea din plin orgoliul de a fi considerat ca perfect adaptat celei de-a doua patrii a sa. Prin urmare, inmana secretarilor sai un text nemtesc si acestia erau obligati sa iI prelucreze $i sa scoata din el opera literara. Grenier nu a rezistat prea mult in slujba lui Heine. Drumul spre diplomatie i-a fost deschis de compania tinerilor liberali in agitata perioada revolutionara din preajma anului 1848 si de prietenia Iui Lamartine, al carui ucenic a fost. A indeplinit misiuni diplomatice la Berlin $i Berna, ca secretar de ambasada $i insarcinat cu afaceri. Cariera sa diplomatica parea a fi incheiata in 1850, in urma unui incident din viata private. Anul 1851 i-a pus, intr-adevar, capat: liberal convins, a parasit diplomatia dupa lovitura de stat din 2 decembrie. In acest moment, viata sa literara nu era semnificativa. Scrisese mult, dar publicase putin. Acum a cunoscut consacrarea literara. Antibonapartist infocat, atunci and i s-a oferit posibilitatea de a deveni secretar at regelui Jerome, in 1854, a refuzat propunerea fart sa stea pe ganduri, dar, in acelasi an, a acceptat sa dea curs demersurilor initiate de A. Ubicini, Ia cererea Iui Vasile Alecsandri, de a gasi un secretar francez pentru domnitorul Moldovei, Grigore Ghica. Numit in aceasta functie la inceputul anului 1855, a pastrat-o aproape doi ani, pans la sfarsitul domniei celui ce 1-a angajat. Am putea spune ca perioada petrecuta la Iasi a fost ultima calatorie a lui Grenier pe un alt meleag decat literatura. Intors in Franca, din 1856 s-a dedicat in intregime poeziei. Edouard Grenier a intrat in constiinta semenilor ca poet. In epoca i s-au publicat nu numai volumele de versuri, cisiun volum de corespondents. Corespondenta cu Vasile Alecsandri, unul dintre cei mai dragi prieteni ai francezului, este de o frumusete si o eleganta desavarsite. Volume le de versuri, casicel de corespondenta, au circulat $i la noi. In 1893, Ia 74 de ani, si-a publicat amintirile literare in La Revue Bleue", apoi intr-un volum, Mes souvenirs litteraires, unde pomeneste si oamenisilocuri din vremea sederii sale in Moldova. Un an mai tarziu, in 1894, a publicat volumul En Moldavie 1855-1856, la Besancon, in numai 10 exemplare (asa cum se mentioneaza pe contrapagina de titlu), pentru a fi citit doar de prieteni, dupa moartea sa. Este inutil, cred, sa insistam asupra importantei continutului acestui volum pentru istoria noastra. Este inutilsisa amintim ca lucrarea a fost si este putin cunoscuta. Nu stim cate din cele zece exemplare se mai pastreaza. Noi am utilizat pentru traducere exemplarul aflat la Paris, in Biblioteca Nationale a Frantei. Volumul En Moldavie a constituit, totusi, subiectul a doua studii de mare intindere, publicate in anii '30 ai secolului trecut: unul apartinand lui Barbu Slusanschi, Un poete frangais, patriote moldave: Edouard Grenier, En Moldavie 1855-1856, publicat in Mélanges de I'Ecole Roumaine en France", t. XI, 1933, p. 49-151; at doilea, semnat V.I. Ghika, in Spicuiri istorice, seria I-a, Iasi, 1935, p. 80-144. Ambele au o parte introductiva, in care se dau date despre autor si conditiile in care a fost scris volumul, si o rezumare cu citate a continutului sau. Alte informatii despre Grenier le-am descoperit in: Nicolae Iorga, Istoria Romanilor prin ccileitori, vol. III, Bucuresti, 1922; Edouard Grenier, Souvenirs litteraires, Paris, 1894; Bailie, Le poete Edouard Grenier, Besancon, 1906; Georges Gazier, Edouard Grenier et ses correspondants, Besancon, 1910; idem, Lettres inedites du poete Basile Alecsandri a Edouard Grenier, Paris, 1911. 661 www.dacoromanica.ro EDOUARD GRENIER In Moldova 1855-1856' p. 22 <16 ianuarie 1855> in ciuda rigorilor anotimpului Traducere dupd Edouard Grenier, En Moldavie 1855-1856, Besancon, Imprimerie et Lithographic Paul Jacquin, 1894. 2 Czernowitz. 3 Mikhaileni, sat, com., jud. Botosani. 4 Botochani. 5 Jassy. 662 www.dacoromanica.ro interimatul consulatului general din Bucure5ti. Ce deceptie amara! contasem mult pe el, in toate privintele. Trist, am mers sa dorm la hotel. Ziva urmatoare, prima mea grija a fostsa-1anunt pe Vasile Alecsandri6 de sosirea mea. A venit indata sa ma vada. Infati5area lui este incantatoare. Este un om de varsta mea, aproape de talia mea, // cu fruntea ple5uva ca mine, cu o cununa de par deja grizonat, foartep. 26 distins ca maniere 5i tinuta; ochi blanzi 5i adanci sub sprancene late, ca ale lui Moliere7, o gura surazatoare cu o mustata groasa taiata en brosse, care ii dadea un aer aparent de tanar colonel, dar care, la primul surds, a descoperit frumo5ii dinti albi. In ciuda liniei earn dure a mustatiisisprancenelor, voio5iasidelicatetea surasului luminau pe nea5teptate aceasta amabila 5i inteligenta fizionomie. Cred ca, de la prima privire, am fost amandoi cuprin5i de o afectiune reciproca. Pentru ce prietenia nu ar avea, 5i ea, surprizele ei8? se poate numi simpatie? Timpul nu a dezmintit aceasta prima impresie. Mai degraba, ea a crescut cu trecerea anilor; ea dureaza Incasiva dura atat cat noi, nu-i a5a, drags Vasile? El a mers sa is ordinele domnitorului9si// in ziva urmatoare (30 ianuarie)p. 27 m-a dus cu el la palat. Ceea ce se nume5te palat, la Iasi, nu este decat o cladire mare, aparent cu aspect de cazarma, situata la marginea orgului, in partea din spate a unei piece nepavate (suntem deja in Orient), mla5tina iarna, rezervor de praf vara. Palatul trebuie sa fi fost construit in timpul Restauratiei10. Nu ma Intrebati in ce stil: nu are. Este mare, atat de mare incat domnitorul nu ocupa decat o parte 5i a putut gazdui toate ministerele. E adevarat Ca acestea se reduc la cloud sau trei. [...] Am urcat deci scara mare cu amabilul meu ghid 5i am ajuns in sala mare de gteptare care precede // cabinetul principelui, in mijlocul mini5trilorsiaghiotantilor,p. 28 foarte mirati de sosirea acestui nou venit, acest strain, acest francez, a carei functie viitoare nu e cunoscuta. Caci se pastrase cea mai mare tacere asupra acestei mici lovituri de stat, care era o adevarata schimbare politics, cel putin cat o schimbare de ministru, din partea principelui domnitor. Secretarul particular pe care it Inlocuiam, printul Mihail Sutu, nu banuia nimic. El nu a aflat de destituirea sa 5i de sosirea mea decat a doua zi, cand domnitorul i-a cerut sa restituie, printr-unul dintreministri,portofoliul continand corespondenta sau cel putin ce ramasese din portofoliu, pentru ca principele avusese istetimea de a lua inapoi, una cate una, hartiile cele mai importante. [...] Prezentarea s-a bucurat de bunavointa 5i simplitatea dezirabile. Fusesemp. 30 prevenit de raceala 5i indiferenta principelui. El mi-a Intins manasim-a Intrebat amabil despre calatoria measisanatate, in acest anotimp aspru. Pentru a-mi scuza intarziereasiinfati5area, i-am povestit pe scurt, razand, greutaple indurate 5i 1-am rugat sa creada Ca, de obicei, nu am o figura atat de trista. Conversatia a trecut de la 6 Basile Alecsandri, (1821-1890), poet, dramaturg, om politic, academician roman. 7 Pseudonimul lui Jean-Baptiste Poquelin (1622-1673), dramaturg francez. 8 Ses coups de foudre. 9 Grigore V Ghica sau Grigore Alexandru Ghica (1807-1867), domnitor al Moldovei (1849-1853, 1854-1856). 10 Epoca restauratiei franceze (1814-1830) are si un stil caracteristic in arta. 663 www.dacoromanica.ro politica §i Sevastopol" la opera din ajun §i trupa italiand de la Iasi. in fine, principele m-a concediat spunandu-i lui Alecsandri: Conduceti-1 pe domnul Edouard Grenier la copiii mei; se va gasi in familie"I2. Aceste cuvinte au fost spuse foarte simplu, cu acela§i ton de indiferentasiblandete blazatd ca restul. Nu 1-am gasit mai putin binevoitor§iam ie§it incantat. Principe le Grigore Ghica era un om foarte frumos, in jur de cincizeci de ani, p. 31 malt, puternic, cu umeri largi, // herculean, §i totu§i suplu, main de prelat; capul u§or inclinat §i frumos Inca. Pdrul negru, care trebuie sa fi fost des §i ondulat, incepea sa se rareasca in cre§tetul capului; ochii blanzi §i migdalati, nasul puternic u§or ridicat, o mustata find care rasa descoperita o gurd frumoasd, dadeau nobilei sale figuri caracterul albanez al stramo§ilor. Scurt, avea tinuta in uniforma sa de principe, adica de generalisim, ornata cu epoleti mari de aur. Atitudinea sa u§or rece, indolentd §i plictisita, adauga gratiei naturale o demnitate fara afectare. Nu se supraestima. Domnesc peste un gunoi", i-a spus intr-o zi lui Tastu. Era nascut sd fie domn: generos, sceptic, deta§at de toate, sau cel putin de multe lucruri. [...] p. 34 E momentul sa spunem, pentru a-1 informa pe cititor, ca frecventa titlurilor princiare reu§e§te sä oboseasca §i sa surprinda; ma grdbesc sa deschid aici o parantezd pentru a explica de unde vine aceasta abundenta de printi in Moldova §i Tara Romaneascd. Nobilimea nu este constituita ca in tarile noastre occidentale; ea se compute din cel putin paisprezece ranguri. Fiecare dintre aceste ranguri, in principiu, ar trebui sd reprezinte o functie, judecand dupd etimologiasisemnificatia lor.Astfel,exists§dtrarul,cdtninarul, marele logofatetc.,adica fochistul, perceptorul, secretarul sau oratorul. Aceasta ierarhie se imparte in boieri mari §i mici; fiecare trebuia sa urce aceasta scars pe socoteala sa, fard a avea dreptul sa lase mo§tenire titlul copiilor sai. Inca ceva, aceasta nobilime era personaldsi viagerd. Domnul insu§i nu-§i putea pasta titlul deck atat cat pasta functia. Il avea p. 35 in continuare din curtoazie, cand pardsea // tronul. [...] La fel, din curtoazie, copiilor sai li se dadea titlul de beizadea, ceea ce inseamnd flu de bey §i care se traduce europene§te prin cuvantul print, fard a li se spune totu§i Altetd Serenisima, titlu rezervat doar tatalui. [...] p. 36 Am mers deci la micii printi. Mic este cuvantul potrivit. Pe cat era tatal de mare §i de frumos, pe atat mai putin erau cei trei baieti. Cel mai mare, Constantin, in jur de doudzeci §i §apte de ani, avea infati§area unui mic naparstoc. Mergea cu pa§i marunti cu picioarele-i mici. Mic era capul sau, la fel de mica mintea. In rest, nu era om rau. Avea de sotie pe o tandra din Basarabia, Catita Bal§, numita in intimitate Catichon, mica la fel ca el, oarecum dragutd, ceea ce frapeaza in aceasta lard a frumusetii, dar inteligentd §i amabild. Al doilea dintre flu era printul loan, foarte inteligent, dar incapdtanat ca un catar; 11 Sebastopol, azi ora.s in Ucraina; locul celor mai importante actiuni militare din cadrul razboiului Crimeii (1854-1855). 12 Grigore Ghica a avut trei sotii (Elena Sturd7m, Ana Catargi si Eufrosina Rollin) si opt copii (Constantin, loan, Ecaterina, Alexandru, Aglaia, Natalia, Grigore si Constantin). 664 www.dacoromanica.ro doi flu mai man erau aghiotantii tatalui lor. In sfar§it, ultimul, Alexandru, bun, deschis, dar marginit ca fratele cel mare, // sa fi avut douazeci §i doi de ani. Nu era P. 37 caskorit Inca; se va casatori, in timpul sejurului meu la Ia§i, cu incantatoarea fiica a doamnei Ruxandra Rosnoveanu, printesa Ade la. Toti fratii, inchi§i la par §i la piele, Ioan singurul 13 Rafael Sanzio (1483-1520), pictor italian, reprezentant at apogeului RenWerii. 14 Ecaterina (Catinca). 665 www.dacoromanica.ro sunt singura hrana a vietii; intr-un cuvant, aici trebuie sa te amuzi cu once pret si mai ales pe seama apropiatilor. Si cand acest apropiat e nou vent, un strain, ce intamplare fericital [...] P. 44 Am gasit, curand, peste tot, aceeasi primire. 0 datoram, Para indoiala, pozitiei pe care o ocupam , poate si modului meu de a fi, dar mai ales, sunt fericit sa o pot spune, adesea tarii mele. In nici o parte nu am vazut Franta atat de iubita. p. 45 Aveam aici comori de simpatie. Nu stiu ce au // devenit; daca s-au pierdut, not suntem vinovati. Nimic nu era mai usor decal sa le pastram pentru totdeauna. Stransi, aproape striviti intre acesti doi colosi, Rusia si Austria, amenintati fara incetare de dubla lor ambitie, in ciuda distantei si a regelui lor actual de origine prusiana15 (o inventie a lui Napoleon160, 15 CarolI de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914), domnitor (1866-1881)sirege al Romaniei (1881-1914). La data aparitiei amintirilor lui Grenier, Romania era regat. 16 NapoleonIII (Charles Louis Napoleon Bonaparte) (1808-1873), imparat al Frantei (1852-1870). 666 www.dacoromanica.ro Aceasta aristocratie se compune din vreo doudzeci de familii, Ghica, Bali,p. 50 Sturdza, Cantacuzino, Rosnoveanu, Moruzi etc. II Toata aceasta lume bund traie§te pe picior mare §i, firqte, se indatoreaza.p. 51 Domnul §i doamna au, fiecare, trasura for separate, cateodatasicopiii la fel. La masa au totdeauna cel putin *ase tacamuri in plus. Ele sunt puse pentru once situatie, pentru prietenii care pot veni sau pe care ii aduc. Lista de bucate este in consecinta §i poate face fats oricarei eventualitati. [...] In serile de lama era teatrul italian, unde se regaseausise vizitau din loja inp. 52 loja, ca in Italia. Vara, pe racoare, se mergea la Copou, o esplanade in afara ora§ului, pe inaltime, aproape de padure, care se termina cu o grading publics. Aici trasurile §i cavalerii se opreausise a§ezau pe randuri, ca la Cascine sau la Bois de Boulogne. Domnii descalecausiconversau cu doamnele. Cateodata chiar se mergea pe jos, lucru rar §i care nu era permis decat aici. In ora§ aceasta ar fi fostp necuviinta. Mersul pe jos era bun doar pentru oamenii de rand §i pentru evrei. In ciuda acestei I/ sentinte a modei, cum aveam obiceiul mersului pe jos §i cum acestp. 53 exercitiu imi era necesar, am avut curajul sa merg pe jos, singur la inceput, apoi am convertit incet-incet micile printese §i am sffir§it prin a aduce acest obicei in mods sau cel putin sa 11 fac acceptabil. Alta prejudecata: este dezonorant sä urci intr-o droFa cu un singur cal. Once boier sau once strain care se respects nu putea lua decat un vehicul cu doi cai. Pentru a termina seara, revenind de la Copou, se duc in vizita unii la altii, cineazasiuneori joaca pans dimineata cacti. Se intelege ca vä vorbesc de I*ul pe care 1-am cunoscut, cel din 1855. Mi s-a spus c5 s-a schimbat mult, este posomoratsipustiu acum, dupe ce s-a facut unirea principatelor §i capitala s-a mutat la Bucure§ti. Bietul IaW Nu 1-am mai revazut §i nu-1 voi mai revedea. Dar nu-1 voi uita niciodata. Am petrecut acolo ore atat de frutnoaseside agreabile! Si dace am suferit acolo cele mai // amare dureri,p. 54 nu el mi le-a provocat, ci m-a ajutat sa le suport. Domnitorul m-a pus la lucrufuginta.'rziere. A doua zi dupa prezentare, mi-a dat sa redactez o depqa urgenta. Consultand dosarul problemei, am vazut indata ca imi pot indeplini noua functiesicafranceza mea §i obigminta treburilor diplomatice nu vor trebui scrobite pentru a face fats redactarilor precedente. Principele a parut multumit de munca mea. A schimbat cateva cuvinte, cum fac toti §efii, fie ei §efi de stat sau de divizie. Nu trebuia sa salveze principiul autoritatiisi sa nu fie prea multumit imediat? Ma a.teptam la asta. Nu am petrecut degeaba atatia ani in ministere §i ambasade. [...] °data instalat, viata mea a luat un curs regulat. Iata-1 in detaliu. Dace imip. 60 Ingadui sa intru in amanunte, o fac pentru ca sunt intr-o tars strainssistrains siin IIp. 61 cateva privinte, pentru ca viata aici nu seaman deloc cu cea de la Paris sau din provincie. M5 trezeam la ora apte. Ma sculam din pat la opt. La zece mi se aducea, de la bucatarie, dejunul, pe tava de argint: doua cotlete sau pui rece (puii sunt aici mari cat pumnul), cafea in cel mai frumos ibric turcesc; am crezut asta, pans intr-o zi cand au avut cruzimea sa imi spund ca fusese cumparat de la Paris. [...] SA' ma intorc la dejunul meu. La pram, urcam sa primesc ordinele principelui.p. 62 A§teptam in marele salon care preceda cabinetul lui, cuministrii,aghiotantii §i colonelul de serviciu. Conversam. Toata aceasta lume era binevoitoare cu mine. 667 www.dacoromanica.ro and imi venea randul, it gaseam pe principe in picioare, fumanduli trabucul; ii inmanam lucrarea din ajun,el imi dadea sarcinile pentru ziva respectiva, indicandu-mi sensul depe§elor. Adesea, imi dicta el insu§i, plimbandu-se in lung §i in lat; atunci ma instalam la biroul lui pentru a lua notice sau a scrie dupd dictare. Avea o inteligenta cuprinzAtoare, spirit suplu §i fin, dar nu avea metoda; nu §tia niciodata sa inceapa cu inceputuli sa sfar§easca cu sfar§itul. Surprindea perfect fatetele unei probleme, atingand aproape toate punctele importante; conversatia sau P. 63dictarea sa imi dadeau atunci toate elementele de sprijin // pentru o lucrare bund. imi ramanea numai sa pun ordine in acest haos diplomatic §i adesea incepeam acolo unde el srar§ise. Astfel incarcat, coboram sä lucrez in apartamentul meu pand la ora pranzului, cel putin dace nu eram Intrerupt de mini§trii sau de consulii care veneau sa fumeze o tigareta sau sa discute cu secretarul principelui. Pranzul era de obicei la ora patru; dace, din intamplare, era devansat, domnul ma anunta printr- unul dintre servitori. Ma imbracam §i urcam in salonul in care erau reuniti comesenii. Beizadelele, aghiotantii, una sau cloud printese cu sotii lor, cateodata secretarul grec Bibika, un caraghios de care voi vorbi mai incolo. Se trecea in sala de mese cand se anunta ca domnitorul era acolo. Locul meu a fost totdeauna aproape de tinerele printese; bucataria era frantuzeasca; vinul la fel, un Chateau- II 64Laffite. Singurul detaliu putin oriental era un soi de paj, care stAtea in spatele // principelui cu un enorm evantai din pene de paun, lucrat la manAstirea VAraticI7, §i alunga mu§tele cu o gravitate imperturbabila. Masa era destul de rapids, principele manca repede §i in lini§te. Nimeni nu indraznea sa ridice vocea in fata principelui sau a tatalui §i el neavand sa le spuna nimic nou, se tacea. La inceput am racut §i eu ca toata lumea, am tacut. Dar cand am observat ca tacerea principelui venea din plictiseala, iar a mesenilor atat din timiditate cat §i din vidul capetelor for mici, cand am fost convins ca vor fi bucurqi toti, mani mici, sä nu se mai plictiseasca atat de regal, am rupt tacerea §i, fare a-1 intreba pe domn (niciodata nu trebuie intrebat un domn), am riscat cateva glume. Am fost intrebat despre Paris, Franca, imparat, personajele zilei, viata mea, calatoriile, Germania, Italia, Anglia etc. Fata p. 65principelui s-a descretit; a fost // binevoitor, a inceput sa ma tachineze.Ii raspundeam cu respect, dar liber. Masa s-a inveselit. Mesenii au devenit agreabili; copiii null mai reveneau 17Varatick. 668 www.dacoromanica.ro mandat urma sä expire curand;nici o reprezentare nationalsserioasa;o administratie fall control $i fArd traditii; un cler ignorant $i fard influenta; o magistrature mereu instabild, ale carei sentinte puteau fi oricand schimbate de domnitor; puterea concentrate in mainile unui singur om, stapan sa hotarasca asupra vietiiaionoarei slujitorilor sai, fard alt recurs la opinia publicsaigarantie decat blandetea moravurilor; proprietatea, aproape in Intregime, in mainile unei aristocratii inglodata in datorii, fare trecut Sff fora virtuti militare, deschisa tuturor fanteziiloraiideilor modeme, plutind ca in Olimp, deasupra sarmanului popor de tarani, ramas in urma cu cateva secoleaiinve$mantati ca dacii de pe columna lui Traian, unii Inca robi18: buni, simpli, putemici, care vor dovedi mai tarziu, la Plevna'9, // tot ce ascundeau in ei, eroismaiviitor. Intre aceste cloud extreme nu p. 81 exista o clasA de mijloc, o a treia stare inteligentaaimuncitoare, pentru a uni aceste elemente disparate $i a forma un tot national. In locul acestei burghezii laborioase, strain, evrei, facand Intregul comert, toate meseriile, de la corsetul femeilor pand la bijuteriiaiInalte operatiuni bancare; unii ii spoliau pe tarani prin camata, la nivelul de jos, altii ii ruinau pe boieri prin imprumuturi oneroase, la nivelul de sus. rata tabloul diverselor elemente disparate din care se compunea aceasta tara, atat de ciudata, atat de interesanta. Si dace domnitorul ar fi putut solutiona aceste rele! Dar atotputemicia sa era iluzorie, mainile ii erau legate. Nici suzeranul musulman, nici protectorul ortodox, nici vecinul catolic nu ii permiteau nici cea mai mica veleitate liberals. Trebuia sa mearga pe cei ocolite, sa menajeze in // afard, sä face fata in acelqi timp dificultatilor, P. 82 rivalitatilor, opozitiilor de tot felul din interior. 5i acestea nu lipseau. [...] Toti 18 Inexact. Emanciparea robilor (tigani) s-a infaptuit chiar in timpul domniei lui Grigore Ghica, in decembrie 1855. 18 In timpul razboiului de independents (1877-1878). 669 www.dacoromanica.ro sef al statului, sa dea un exemplu de nerespectare a legii. De obicei se ocolea incurcatura prin fuga tinerilor in Basarabia §i revenirea for dupa casatorie. Din nefericire, din cauza razboiului Crimeii, frontiera rusa era inchisa. Ramanea P. 107 frontiera austriaca, inca deschisa. // Bietul print Alexandru plecase aici, dupa ce obtinuse cu mare greutate consimtamantul ciudatei sale soacre; madame Ruxandra ii spusese: va dau opt zile; daca intr-o saptamana nu obtineti dispensele necesare, va previn ca imi retrag consimtamantul §i o iau pe fiica-mea la Paris, unde ma a§teapta afacerile. Alexandru a fugit in Galitia cu complicitatea fratilor sai, dar aici s-a lovit de formalitatile austriece. A trimis telegrame dupa telegrame fratilor sai, pentru a-i veni in ajutor. Chiar atunci tatal sau era intr-o scurta calatorie la frontiera cu Tara Romaneasca, pentru a se intalni cu principele Stirbei20, confratele de domnie. Nu trebuia sa lipseasca decat vreo patru sau cinci zile. Fratele mai mare, Constantin, nu a pierdut timpul. A mers sa-1 caute pe mitropolit, a obtinut consimtamantul lui pentru casatorie, i-a chemat pe logodnici la el,le-a dat binecuvantarea §i a trimis in grabs pe unul dintre cumnati in intampinarea p. 108 domnitorului, care se Intorcea, pentru a-1 preveni // de ceea ce se intamplase §i pentru a atenua prima izbucnire a maniei sale. Printul a revenit a doua zi. Eram toti in a§teptare in josul scarii celei mart §i in primul rand cei doi vinovati. Ca de obicei, copiii i-au sarutat mana. El a imbrati§at pe toata lumea §i foarte tandru pe noua sa fiica, 1-a tras de ureche pe Alexandru, 1-a amenintat cu degetul pe Constantin facatorul de casatorii. S-a pranzit cu voio§ie §i astfel totul s-a Incheiat. [...] Ma vad intr-o dupa-amiaza, cam tot atunci, pe la jumatatea lunii mai <1855>, in gradina printesei Natalia, a§ezat pe treptele chio§cului. [...] Ea era capricioasa, nebunatica, u§uratica, dar, rara indoiala, i§i iubea sotul. Fusesera casatoriti copii find, in urma cu patru ani. El avea atunci douazeci de ani, ea nu implinise p. 111 optsprezece. 0 lung mai tarziu, la 15 iunie, sarmanul Costica a fost omorat in duel de un ofiter austriac // care ii facea curte sotiei sale. A fost o lovitura teribild. S-a vazut cu u§urinta efectul fulgerator al acestei morti in familia domnitorului §i in societatea moldoveneasca. Tastu §i cu mine am fost uluiti. Austriecii care ocupau tam, cum am spus, nu erau iubiti. Aproape ca erau regretati ru§ii. Acest duel §i aceasta moarte, care a fost vazuta ca un asasinat, au rascolit toate spiritele, mai curand toate inimile. Inmormantarea a fost impresionanta. S-a putut sesiza o emotie populard. Dupd ritul ortodox, sarmanul Coshed a fost dus la biserica cu fata descoperita, in mijlocul coroanelor de flori care ii acopereau sicriul. In convoi §i de-a lungul strazilor nu am vazut decal ochi inecati in lacrimi. Tandrul Costica Bal§ nu avea decat prieteni §i poponil it privea pe cel ce -1 omorase ca pe un du§man §i un uciga§. Nu vorbesc de durerea domnitorului. Nu am indraznit sail vad in prima p. 112 zi. Dupd ceremonia funebra // mi-am facut curaj §i am mers sa-1 vad. L-am gasit §ezand, cople§it; i-am sarutat mana, ca unul dintre fiii sai, pentru prima data. Mi-a luat capul in main §i m-a imbrati§at; lacrimi mart ii curgeau pe mustata surd. Nu mi-am putut opri inima §i am plans impreuna. Nu am putut niciodata sa vad, cu 20 Barbu $tirbei (1799-1869), domn al Tarii Romanqti (1849-1856). 670 www.dacoromanica.ro sange rece, un om plangand. Durerea acestui tats m-a mahnit profund. Nimeni nu it putea intelege mai bine ca mine: era copila lui drags, preferata lui, care ii fransese astfel inima. 11 indragisem deja pe principe din tot sufletul, era atat de bun cu mine! Dar acel moment a crescut Si a adancit afectiunea mea. [...] Din prima zi, 21 Franz Joseph I de Habsburg, imparat al Austriei (1848-1916)sirege al Ungariei (1867-1916). 22 Ferdinand I de Habsburg, imparat al Austriei (1835-1848), rege al BoemieisiUngariei (1830-1848), constrans sa abdice in decembrie 1848. A domnit sub tutela cancelarului Mettemich. 23 Din 2 decembrie 1852. 24 Fost sat §i apoi targwr, azi carrier in sudul municipiului 671 www.dacoromanica.ro oral sa petrec seara cu Tastu si dormeam la palat, pentru a reveni dimineata la Socola. Aici ramaneam sa lucrez ziva intr-un colt foarte incomod, alaturi de cabinetul principelui, deranjat de cei ce veneausiplecau,mini$tri, aghiotanti, servitori sau solicitanti. Am sfarsit prin a ma ascunde in grading si a ma instala aici in micul chiosc. [...] p. 126 La inceputul lui august am avut ocazia sa fac o excursie care mi -a adus o mare placere. Am mers sa vizitez mandstirile din munti:Neamt2', Agapia, Varatic. Prima este o mandstire de calugari, celelalte de calugarite. Firesc, cele din urma m-au interesat mai mult. Ele sunt, amandoua, situate intr-o vale ingusta, la poalele p. 127muntilor. Am inceput cu Varaticul. Ma asteptam sa \tad//un singur edificiu mare, claustral, ca in manastirile noastre vechi. Acest cuvant desteapta totdeauna in not ideea de ingradire, de sechestrare. Se apropie oarecum, un fel de incinta principals cu biserica in rnijloc, locuita de calugaritele cele mai in varsta si cele mai devotate, care tin sä traiasca sau cel putin sa moard in umbra sanctuarului. Dar cum fiecare dintre calugarite are casa sa, separata de celelalte de o grading sau de arbori, cele mai tinere si mai mondene" iii imprastie icisicolo, la poalele dealurilor, casele curatele, care seaman mai degraba cu un cottage englezesc deck cu o chilie. Normele for nu sunt foarte severe, judeand dupd detalii: se spune ca au dreptul sa ofere ospitalitate vizitatorilor lor, dar nu mai mult de trei zile. Sunt obligat sa marturisesc ca nu am verificat eu insumi aceasta afirmatie. Am fost gazduit la staretie, nu am ramas decat o noapte. [...] p. 128 La Agapia, valea este foarte ingusta, mandstirea foarte izolata, regulile mai severe. Acesta este locul unde biata mica printesa Natalia a gasit refugiu. Trebuie sä spun ca speranta de a o vizita a cantarit mult in placerea produsd de perspectiva acestei excursii? N-am putut sa o revad tars o profunda emotie. Ea m-a primit intr-un p. 129fel de vorbitor, lipsit de gratii totusi salonul staretei, fard indoiala. Paha, invesmantata in negru, era II si mai frumoasa. Doug calugarite tinere stkeau alaturi in picioare, atente la cele mai mici gesturi ale ei, sorbindu-i cuvintelesiarkandu-si naiv admiratia pentru fiica domnitorului sau, cine stie?, pentru o atat de frumoasa si de tandra packoasa. 0 caprita de munte albs, care i se daduse spre a-i indulci captivitatea, iii tinea capul mic pe genunchii ei. La intrarea mea, 25 . 672 www.dacoromanica.ro ALFONS VON WIMPFFEN (1828-1866) Descendent al unei familii de militari, contele Alfons von Wimpffen s-a nascut la 23 august 1828, la Hietzing, in apropiere de Viena. Cariera sa sub arme a fost rapids, dar de scurta durata. A murit la 22 iulie 1866, in urma ranilor de sulita suferite in batalia de la Nachod, desrasurata la 27 iunie 1866, prima Infruntare purtata Intre armatele prusaceSiaustriece in razboiul din acel an. Nu a ajuns decat la gradul de colonel si comandant de regiment. Trimis la Inceputul carierei sale in Italia de nord, unde a servit in timpul campaniilor de reprimare a miscarilor revolutionare din 1848, Alfons von Wimpffen a fost unul dintre colaboratorii apropiatiaifeldmaresalului Johann Baptist (Ivan) von Coronini-Cronberg.S-a casatoritla 7 octombrie 1860 cu contesa Caroline Lamberg. Rapoartele lui contelui Alfons von Wimpffen (unul dintre cei mai iscusiti ofiteri austrieci care au actionat in principate in timpul ocupatiei din 1854-1856) au fost destinate exclusiv autoritatilor militare austriece. Textele sale reprezinta o evaluare excelenta a vietii politice interne a Tani Romanesti, din punctul de vedere al intereselor Austriei, in timpul ocupatiei militare a principatelor, precum5iin preajma convocarii Divanurilor ad-hoc. Avand, din 1852, gradul de capitan, Alfons von Wimpffen pare sa nu fi avut un rol activ in operatiunile militare, find mai degraba agent secret!, preocupat atat de miscarile trupelor inamice, cat si de starea de spirit din tarile romane. El nu a ezitat totusi sa isi arate deschis opiniileSisa faca anumite recomandari de ordin politic superiorilor sai. Alfons von Wimpffen este $i autorul unei ample lucrari dedicate perioadei in care tarile romane s-au aflat sub ocupatie austriaca: Erinnerungen aus der Walachei wiihrend der Besetzung durch die oesterreichischen Truppen in den Jahren 1854-1856, Viena, 1878, de fapt o colectie de articole publicate initial in Oesterrreichische Revue" Intre 1864-1867 si retiparite in contextul redeschiderii crizei orientate. $i aici, stilul nu a fost unul literar, ci militar, uneori abrupt. Informatiile din scrierile destinate tiparului (precum descrierile diverselor particle $i curente politice din Tara Romaneasca) impartasesc vederile din cele rezervate superiorilor sai militari $i politici. Perspectiva sa a fost cea a unei ocupatii austriece menita sa aduca ordinea5isa mentina legile din Tara Romaneasca. Oamenii politici despre care vorbeste Wimpffen, mereu din punctul de vedere austriac, sunt domnitorii Tarii Romanesti si Moldovei, boierii influenti din principate, consulii straini, comandantii otomani sau liderii emigratiei polone aflati in serviciul acestora. Amintirile lui Wimpffen sale au fost (si sunt Inca) socotite a fi o sursa esentiala pentru cercetarea razboiului Crimeii, dupa cum reiese si din comunicarea tinuta de Nicolae Iorga la Academia Romans in anul 1937. Dar, dat fiind publicul caruia ii erau adresate, precum5ispecificul misiunilor Indeplinite de Wimpffen pe teritoriul principatelor, acestea i i concentreaza atentia asupra operatiunilor militare desfasurate de trupele austriece, precumSiasupra raporturilor,adeseadificile, cu cele otomane. Relatiile cu elita sau cu masa populatiei romanesti ocupa un loc redus. In ciuda acestui fapt, informatiile presarate in text le confirms pe cele din rapoartele sale confidentiale $i sunt I La 4 august 1855, contele Johann von Coronini-Cronberg, comandantul trupelor de ocupatie din Tara Romaneasca, ii ordona lui Wimpffen sa piece de la Giurgiu la Sulina, apoi in DobrogeaSi Bulgaria, pentru a raporta asupra miscarilor de trupe si a constructiilor de drumuri din regiunile mentionate; vezi Ion I. Nistor, Corespondenta lui Coronini din Principate. Acte ci Rapoarte din iunie 1854martie 1857, Cernauti, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, 1938, p. 805-806. www.dacoromanica.ro 673 revelatorii pentru perceptia starii de spirit a populatiei de catre un ofiter insarcinat, se pare, cu o asemenea misiune. Perspectiva amintirilor lui Alfons von Wimpffen a fost mereu cea a ocupantului: menirea trupelor austriece a fost de a asigura ordinea §i stabilitatea tarilor romane in fata pericolului reprezentat de puterile suzeranasiprotectoare. Edificator din acest punct de vedere este descrierea revoltei ce a avut loc in martie 1855 la Craiova, nereprimata de catre trupele austriece, ceea ce ar fi dejucat planurile initiatorilor. Prime le doua texte de mai jos provin din Arhiva Ministerului Austriac de Razboi. Cel dintai a fost publicat doar in limba germand, in lucrarea de referinta alcatuita de Ion I. Nistor, Corespondenta lui Coronini din Principate. Acte ci Rapoarte din iunie 1854martie 1857, Cernauti, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, 1938. Cel de-al doilea a vazut lumina tiparului atat in editia de documente publicata de Ion I. Nistor catsiin traducerea romaneasca a lui Mihail Popescu, Docurnente inedite din preajma Unirii Principatelor din actele ausiriace pcistrate in Arhivele Ministerului de Rozboiu de la Viena, Bucuresti, 1928, impreuna cu Memoriul lui Stokera", dedicat situatiei similare din Moldova, redat, de asemenea, in acest volum al colectiei Cci latori strdini despre Terri le Romane in secolul al XIX-lea. Pentru o redare cat mai corecta, am comparat varianta germana publicata de Nistor (care nu a mentionattotusinumele autorului) cu traducerea romaneasca a lui Popescu, introducand corecturi acolo unde am considerat oportun. Totodata, am adaugat o serie de note explicative, pastrand pe cele introduse de Mihail Popescu. Date biografice despre Alfons von Wimpffen se gasesc la Constant von Wurzbach, Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich, LVI, Viena, 1888, s.v.; Nicolae Iorga, Conflictul militar austro-rus in 1854-56 dupci un martur austriac, in Academia Romand Memoriile sectiunii istorice", seria III,torn XIX, 1937, p. 249-272; Leonid Boicu, Austria 0 Principatele Romcine in vremea rdzboiului Crimeii (1853-1856), Bucuresti, Editura Academiei R.S.R, 1972. ALFONS VON WIMPFFEN 1854 Raport al lui Ca urmare a ultimului meu raport secret 2 Wilhelm Ramming von Riedkirchen (1815-1876), comandant militar austriac, participant la campaniile din 1848-1849$idin razboiul Crimeii, apoi la cele din 1859si1866. In 1854 detinea gradul de general-maiorsipozitia de ef de stat-major al armatei a III-a din Ungaria. Intre 1851-1854 a condus Biroul de Istorie Military (Kriegsgeschichtlichen Buero) de la Viena. 3 Publicat de Ion 1. Nistor, Corespondenta lui Coronini din Principate. ActeqiRapoarte din iunie 1854martie 1857, Cernauti, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, 1938, p. 36-41. 4 Kronstadt. 5 Johann Baptist von Coronini-Cronberg (1794-1880), feldmare§al austriac, comandantul trupelor de ocupatie din Tara Romaneasca (1854-1856). Vezi relatarea sa din prezentul volum. 6Hermannstadt. 674 www.dacoromanica.ro de aceea izbutesc abia acum sa trimit acele notice explicatorii, pe care am avut onoarea de a le mentiona in cele mai timpurii rapoarte secrete ale mele. In ceea ce prive§te, inainte de toate, felul in care interventia noastra a fost a§teptata de care populatie, in legatura cu aceasta se pare ca stapane§te in toate paturile o anumita nerabdare a§ spune aproape curiozitate. Din nefericire, este de netagaduit Ca cel mai potrivit moment pentru aceasta, care fare indoiala a picat tocmai in timpul scurs intre retragerea ru§ilor §i intrarea turcilor, a fost pierdut pentru totdeauna. De atunci, turcii s-au instalat destul de bine; purtarea lor pe de-a-ntregul lini§tita <§i> cateva promisiuni bine calculate facute boierilor de Omer Pap' au gonit teama initials de jafuri §i teama de o posibila razbunare din partea guvernului8 iar acel partid9 numeros, aflat sub un control care nu trebuie luat in seamaio, §1 care ardori sä clued mai departe vechea economie boiereasca, vede rard doar §i poate intrarea noastra nici cu sperantA, nici cu a§teptari. Acest partid este cel mai mare din tara; se teme cel mai mult de intrarea trupelor de ajutor ale puterilor occidentale, §i ca urmare a acestui fapt le tree prin fata ochilor, ca stafiile, intoarcerea reformatorilor §i scenele din 1848; §i foarte Famuritoare mi-a fost in aceasta privinta grija aproape tematoare cu care unele dintre cele mai insemnate §i influente boieroaice, carora le-am fost prezentat in seara de 13 7 Omer Pasa (Michael Latas) (1806-1871), general otoman de origine croata., comandant at armatei in razboiul Crimeii, apoi ministru de razboi. 8 Regierung. 9 Partey. 1° Diejenige zahlreiche Partey, die unter einer Controlle die gleich Null zu achten ist. 11 Soutzo, Slatiniano, Philippesco, Ghika. 12 Anton von Laurin (1789-1869), diplomat, consul general al Austriei la Bucuresti (1849-1855). 13 Robert Gilmour Colquhoun (1805-1870), consul general at Angliei la Bucuresti intre 1834-1859. Vezi5irelatarea sa de calatorie cuprinsa in Ccileitori strdini despre Tcirile Romcine in secolul a! XIX-lea, serie noua, vol. V (1847-1851), Bucuresti, Editura Academiei, 2009, p. 177-212. 14A ltwalachischen. 19 Jungwalachische. 675 www.dacoromanica.ro mare parte din cei mai cultivati, inteligenti §i chiar cei mai cinstiti barbati din tara; capetenia for dovedita, unul din nenumaratii Ghica, in prezent print de SamosI6, apartine, printre tinerii, boieri acelora care poate pe drept ar putea fi chemati sa conduca cu dreptate §i con§tiinciozitate fraiele guvemului. Din nefericire, acest partid se afia totu§i cu totul sub influenta englezeasca §i este cu totul condus de foarte inteligentul, insa vicleanul §i intrigantul consul-general Colquhoun. Ace la§i, cunoscand bine conditiile din tars dupd mai multi ani in functie, comploteala in lini§te, foarte violent, impotriva influentei noastre, cauta sa instige toate clasele populatieil2 pe cat posibil impotriva interventiei noastre §i sa aiba o atitudine neconvenabila fats de aceasta §i chiar in primele zile ale prezentei sale §ederi la Bucure§ti a determinat 16 Referire Ia Ion Ghica (1816-1897), revolutionar pawptist, om politic liberal, fost prim-ministru, economist, scriitor memorialist, fost preFdinte at Academiei Romane. Intre 1853-1859 a fost numit de guvernul otoman bey al insulei Samos. 17 Alle Classen der Bevolkerung. 19 Styr-Bey. Barbu Dimitrie Stirbei (1799-1869), domnitor al Tarii Romane§ti intre 1849-1853 §i 1854-1856. Casifratele sau, Gheorghe Bibescu, a studiat Ia Parissi a ocupat diverse functii in administratia Tarii Romanqti in perioada regulamentara. 19 Privat- Chatoulle. 20 loannides, Argiropoulos. Arghiropol detinea pozitia de capuchehaie a domnului Tarii Romane§ti Ia Constantinopol. 676 www.dacoromanica.ro neinvinse de fapt in vreo batalie, care au pierdut un numar aproape de necrezut de oameni doar prin mar§uri §i contramar§uri rara strategie, intre Silistra, Bucure§ti §i Giurgiu, prin conducerea cu adevarat gre§ita <§i> de neinteles, mai cu seams la ultimele mar§uri de retragere fortata de la Frate§ti2I spre Urziceni22, prin soare arzator, boli §i oboseala. Totu§i, nu au lasat pe nimeni pe drum in urma lor. Totul a fost carat §i a trebuit dus mai departe, iar boierul Florescu23, numit comisar al guvernului pe langa ru§i in timpul mar§ului for de retragere, a povestit detalii atat de naucitoare despre felul in care au fost transportati bolnavii §i ranitii, astfel incat trebuie sa le consider aproape umflate. Doar spiritul minunat, ascultarea §i disciplina, care zac in materialul 21Fratesti, jud. Giurgiu. 22Ursid'eny, jud. Ialomita. 23Floresco. Ion Em. Florescu (1819-1893), participant la razboiul Crimeii ca ofiter atasat pe langa armata rusa. S-a remarcat mai tarziu ca politician de orientare conservatoare, prim-ministru si presedinte al Senatului. A reorganizat armata romans inainte de razboiul de independents din 1877. 24 Halim Pasa, comandant al trupelor otomane care au ocupat Bucurestiul dupa retragerea armatei ruse. Referire la proclamatia din 27 iulie 1854. 25Hohe A. C. 26Kleinen Wallachey. 27Milos Obrenovici (1780-1860), principe al Serbiei (1815 -1839, 1858- 1860). 28Fokschan, jud, Vrancea. 29Mihail Dimitrievici Gorceakov (1795-1861), comandantul armatei rusesti de ocupatie din Tara Romaneasca si Moldova, ulterior comandant at armatei ruse in razboiul Crimeii. 30Grossban Cantacuzeno. Constantin Cantacuzino. 31 In franceza in original. Traducere: ah, da, tara ar fi frumoasa, macar satie daca e turceasca, sau ruseasca sau austriacasau ronwineascr. (Termenul valaque a fost subliniat in text.) 32Subliniat in text. 677 www.dacoromanica.ro bucurie steagurile cezaro-craie§ti la primele ve§ti despre o interventie austriaca, era partidul pretutindeni atat de numeros al a§a-numitilor loiali§ti33, al frico§ilor, al la§ilorcare ar fi inhatat in acea clips once mans de ajutor ca o ancord de salvare. De cand s-au aratat primele spaime de turci, acesta s-a sfAramitat in nenumarate fractiuni sau, de fapt, individualitati, din care oriunde s-ar putea strange o masa compacts doar dupd o mare spaimA de moment. Sarcina noastra este, de aceea, sa ne faurim mai intai un partid, ceea ce Intr -o tars cu un asemenea viitor, care ar putea deveni o Lombardie3 de zece on mai mare, nu ar fi un lucru cu adevarat de negandit. Deocamdata, turcii au luat Bucure§tiul in stapanire ca §i cum ar fi avut in minte o §edere mai lungs acolo. Aurae, in timpul prezentei mele se aflau in cazarma doar 600 de cavaleri§ti §i 2 000 de infanteri§ti in tabira de la Remu§35, doar la Dara§ti38, una dintre po§tele Bucure§tiului, se aflau 2 regimente, cate doua brigazi la Frate§ti §i Calugareni37 iar grosul de aproape 20 000 de oameni in tabara de la Slobozia38. Acest fapt este cu atat mai neplacut, cu cat deta§amentul care sta in Bucure§ti este format din Legiunea poloneza,alcarei§ef,Sadik Pa§a (Czaikowski)39, este, dupa cum deja am amintit, comandant militar al ora§ului, §i ai carei membri sigur nu s-ar da in laturi sa exercite o anume influenta pagubitoare asupra trupelor noastre din viitoarea gamizoana de la Bucure§ti, formate in parte din polonezi §i italieni, in cazul unei incartiruiri comune, in afard de multele agitatii §i posibile excese pe care le-ar putea prilejui o asemenea relatie. Cand, dupa plecarea noastra de la Cantacuzino, m-am aflat, la 15 august, ca Insotitor al Inaltimii-Sale, general-maior von Popovich la numitul Sadyk Pa§a, caruia domnul general-maior trebuia sa ii inmaneze ordinul lui Omer Pa§a pentru predarea colonelului Omer Bey, am fost foarte surprins sa aud ca toate ordinele erau date de comandantul ora§ului numero§ilor sai aghiotanti in limba polona §i ca rapoartele acestora erau date in aceea§i limbs. Nu mai putin Insemnat pentru mine a fost sa aud doi soldati turci dintr-un neam imbricati dupa moda orientala sa i§i spuna Magyar ali Klak"49, la care amandoi au fost in stare sa raspunda cu da. Soldatii turci arata, dupa cum am spus deja, murdari, zdrentaro§i §i la pamant. Am intalnit, nu departe de Bucure§ti, cam o jumatate de escadron de cavalerie, din care fiecare al cincilea, al §aselea om, mar§aluind in front, fuma foarte lini§tit din pipa lungs. In ceea ce it prive§te pe Omer Pa§a insu§i, vorbe§te fati§ doua limbi. Pe cat de bucuros i-a vorbit inaltimii sale, general-maior von Popovich §i dupa cum cred eu §i locotenent-colonelului Kalik, despre iminenta ocupare a tarii de catre noi, pe atat trebuie ca in alts parte, §i anume fats de boierii trimi§i la el, s-a aratat foarte indignat de acest fapt §i si -a aratat impotrivirea de a trebui sa lase trupelor cezaro- 33 Gutgesinnten. 34 Regiune in nordul Italiei, parte a Imperiului austriac. 35 Rusch, sat, corn. Fratesti, jud. Giurgiu. 36 Deresti, sat, corn., situata pe raul Arges, jud. Ilfov. Se invecineaza cu Dardsti-Vlasca, jud. Giurgiu. 37 Calugareni, jud. Giurgiu. 38 Slobozia, jud. Giurgiu. 39 Michal Czaikovski (Sadik Pala) (1804-1886). Vezi si relatarea sa de cillatorie din prezentul volum. 40In original in text. Transliterare posibil gresita. 678 www.dacoromanica.ro crdie§ti o lard atat de bogatd, binecuvdntata cu toate resursele, pe care a cucerit-o §i a curatat-o de ru§i, §i care ar fi putut oferi armatei sale, de acum vreme de un an expusa tuturor lipsurilor pe pdmantul neprietenos al Bulgariei, toate resursele §i numeroase cdi de aprovizionareo parere care poate din punctul lui de vedere nu este chiar de neluat in seams. In once caz, ar vrea sa intareasca linia Dambovitei. De la retragerea armatei ruse§ti, turcilor li s-a infant mult pozitia; se vdd cuceritorii tarii §i invingatorii ru§ilor §i fac ca acestea sa conteze in once chip cu putinta in fats romanilor. Printul Gorceakov trebuie ca si -a a§ezat cartierul general la Bdr lad4I de la 18 1856 Memoriul lui Alfons von Wimpffen42 Demnitatea de mare boier, rangul unui vornico vdrsta de 40 de ani dd dreptul dupd Regulamentul Organic, ramas Inca lege de bazd in Principatele Dunarene, la mult dorita, invidiata §i totui de neinvidiat, demnitate de domn, a carei durata a fost marginita de la 41 Berlat, jud. Vaslui. 42 Actele acestea se numesc ale lui Coroninii se afra in Kriegsarchiv" 679 www.dacoromanica.ro in sfar*t, sa ne fie ingaduit, oricat de Indepartat ar fi viitorul, sa aruncam o privire §i asupra acelor persoane, care de§i nu implinesc, pentru moment, conditiile cerute de Regulamentul Organic, totu§i, parte prin na§tere §i legaturi familiare, parte prin personalitatea §i calitatea lor, au deja pretentii, deci nu trebuie sa fie trecuti cu vederea la clarificarea unei chestiuni a§a de importante, nici acqtia, cu atat mai mult cu cat in istoria acestor tan pline de viitor, ei vor avea sa joace un rol ins emnat. Credem ca nu facem nici o gre§eala, daca i-am numi pe acqtia ca eventuali candidati la demnitatea de domn. I. Candidati legitimi a) Fo§tii domni pe viata. 1. Alexandru Ghica43, fost domn temporar, intre1834-1842. Ca frate vitreg at fostului domn pamantean, Grigore Ghica44, ca cel mai in varsta reprezentant at familiei celei mai vechi §i mai avute din tars, deli de origins albaneza, totui prin starea financiard, prin numeroasele antecedente §i tinuta a reu§it sa fie preferat fanariotilor venetici, ca national §i ca roman. Acesta Inca pe cand traia fratele sail, a avut insemnate functiuni in stat, iar sub Kiselev45, ca spatar, a organizat militia tarii. Prin modul cum atiut sa se poarte in executarea slujbelor incredintate, §i-a atras simpatia celor cloud curti Petersburg §i Constantinopol incat 11socotira ca cel mai chemat pentru demnitatea de domn. Activ, inteligent, animat de cele mai bune sentimente, de o dreptate irepro§abild, de un caracter cinstit, administratia din timpul domniei sale a fost exemplarssi activa in diferite directii, capatanduli in felul acesta simpatia tarii, nu insa pe a reprezentantilor puterilor protectoare (Rusia §i Turcia) la atacul carora el se opunea Intotdeauna cu o indarjire, mai degraba imprudenta §i a caror influents cauta s-o paralizeze prin Inclinarea sa catre Poarta. Din aceasta pricing insa, pierdu once sprijin la Petersburg, iar Poarta, in urma tratatului de la Unkiar Iskelessi" §i a ajutorului ce primise in1841de la ru4i, find prinsa in sfera acestora, Rusiei ii fu u§or, folosindu-se *i de intrigile boierilor (acute in preajma alegerilor la domnie precum §i de complotul de la Braila, sa obtina de la Poarta un firman de Inlocuire in1842,producand astfel un prim precedent in stabilitatea domnilor in Principate. Printul Ghica parasi domnia cu nume bun, el insui foarte onorabil, cu toate Ca n-avusese nici puterea §i nici vointa sa opreasca de la despuierea tarii, pe marii 43Alexandru Dimitrie Ghica (1796-1862), domnitor regulamentar (1834-1842) §i caimacam al Tarii Rornanqti (1856-1858). 44 Grigore al IV -lea sau Grigore Dimitrie Ghica (1765-1834), domnitor al Tarii Romane§ti 1822-1828. 45 Pavel D. Kiselev (1788-1872), general rus, prqedinte al divanurilor Torii Romanqti §i Moldovei (1830-1833) in perioada alcatuirii Regulamentelor Organice. 46 Tratatul de la Unkiar Iskelessi a fost semnat intre Rusia5iImperiul Otoman in iulie 1833, in contextul razboiului dintre otomani §i egipteni. 680 www.dacoromanica.ro si micii functionari. Dupa acesta, printul Alexandru, trai cativa ani in Viena, catre a carei interese, chiar in timpul domniei, parea ca inclina. Apoi pleca la Paris, Dresda si in orase man din Europa. In 1854, folosindu-se de imprejurarile tulburi, din acel timp, se inapoie la Bucuresti si de atunci se stabili aici, unde locuieste si in prezent. Energicul de odinioara, hotaratul si inteligentul Alexandru Ghica este insa deja consumat. Din cauza nedreptatii si a lungului exil, moraliceste zdrobit, in prezent purtatorul acestui nume, nu este decat o umbra a trecutului sau, o firma pentru orgoliul personal al familiei Ghica si al intrigilor josnice ale asa-numitului partid anglo-turc, care prin neobositi ca Colquhoun si intriganti ca C. Souian47 si altii de felul acesta, stapanesc ambitia batranului. Acesta cazut pe jumatate in copilarie si-a schimbat otium cum dignitate "48 cu tristul rol al unui om de paie, Ghica deci, in situatii cu totul schimbate nazuieste spre acelasi Scaun de domnie, unde acum 18 ani, in plina putere a varstei si cu toata elasticitatea unei energii necheltuite, a putut tine piept dusmanilor. Prin numele, antecedentele si cvasi-legitimitatea si prin influenta si legaturile insemnate ce le are la Constantinopol si nu mai putin prin partizanii ce-i are in taxi, prin bogatia insemnata si prin nimbul popularitatii de odinioara, Ghica are intaietate intre aspirantii la scaunul domniei, la care partidul anglo-turc it prefers, daca nu chiar din dragoste, apoi din dorinta de manuire, candidatului for propriu, varul cu acelasi nume, logofatul de la Samos, Ion Ghica. 2. and steaua lui Alexandru Ghica apuse, se ridica o alta si mai stralucitoare in card, in persoana unui om nou, cu puteri tinere, plin de sperante, de un talent desavarsit, cu o inteligenta rara si un spirit si caracter ales, care deli din o treapta de boieri mici, se ridica la cele mai inalte demnitati si slujbe de stat. In timpul administratiei inteligente si binefacatoare a lui Kiselev, in varsta numai de 25 ani, tanarul Gheorghe Bibescu49, dintr-o familie de boieri mici, din Craiova, in unire cu consulul general rus, Minciaki50, a luat parte activa atat la alcatuirea Regulamentului Organic, cat si la toate proiectele de legi, privitoare la justitia si administratia tarii. Insarcinat cu diferite misiuni insemnate, aprig aparator alchestiunilor nationale si literare, secretar de stat in timpul lui Alexandru Ghica si secretar general activ al adunarii nationale prin casatoria cu o principesa Brancoveanu, incuscrit cu cele mai insemnate familii din tars si in posesia unei averi frumoase, Bibescu apartinea, Inca din timpul domniei lui Ghica, clasei celei mai alese de boieri. In timpul intrigilor pentru alegerile la Domnie, nu era nici vorba de candidatura sa, pana cand el, in calitate de secretar general al Adunarii nationale, printr-o cuvantare inflacaratasispirituals, care pana astazi Inca a ramas o capodopera de stilistica romaneasca, aratand toata seriozitatea chestiunii in cuvinte 47 Neidentificat. 48 Expresie apartinand lui Marcus Tullius Cicero, desemnand o modalitate demna de a &Ai dui:4 retragerea din viata publicA. 49 Gheorghe Bibescu (1804-1873), a studiat la Paris si a ocupat diverse functii in administratia Tarii Romanesti dupA intrarea in vigoare a Regulamentului Organic. Ales domn in 1842, abdica in 1848. 89 Matvei Lvovici Minciaki, consul al Rusiei in principate. 681 www.dacoromanica.ro alese $i sfatuitoare a indemnat, spre binele patriei, pe alegatori sa lepede orice personalitate de partid si orice coterie si sa se gandeasca numai la binele natiunii. Pena atunci voturile intre candidati erau aproape egal impartite. Mare le ban Iordache Filipescu51, grecul, avea aproape 40, Constantin Cantacuzino52, cam tot atatea, Mare le logofat de la justitie Barbu Dimitrie Stirbei, cele mai multe, cam 60 de voturi, cand deodata spre uimirea tuturor si bucuria majoritatii poporului numele lui Gheorghe Bibescu, cu majoritate zdrobitoare, fu scos din urna de voturi. Dace guvernarea domnitorului Gheorghe Bibescu, n-a corespuns asteptarilor, pe care tam ar fi putut, judecand dupa antecedente, sa le aiba, cauza pe de o parte sta in stransa legatura cu imprejurarile externe ale miscarilor generale ce au inceput sä se iveasca in Europa intreaga la 1848, iar pe de alta, nu mai putin in slabiciunea caracterului sau, care din pricina stralucitei lui iscusinte, nu se putea observa dint- odata. Adeseori el se lasa sä fie influentat mai ales de sotia cea de-a doua, despoticavirautacioasa sotie ce se despartise de spatarul Ghica,sipe care Gheorghe Bibescu cand fu ales domn, dupd ce se despartise de prima sotie din pricind ca era suferinda53, o lua in casatorie. Sotia aceasta in tot timpul guvemarii lui precumsidupa aceea, Mame geniul sau rau, facandu-1 sa comita multe nedreptati si instrainandu-1 de multi prieteni. Cu toate acestea, guvernarea de vase ani a lui Gheorghe Bibescu, a fost pentru tart una din cele mai binecuvantates-au cladit in orase strazi, la tars sosele, s-a facut reforma administrative si judiciara, s-a dat importanta literaturiisis-au ridicat cele mai insemnate cladiri din Bucuresti. Slabiciunea generala a caracterului sau, cu toate aceste servicii incontestabile, nu poate fi tagaduita, cu atat mai mult, cu cat ea sta in stransa legatura cu toate actele sale de guvernamant. 0 administratie Insa, oricat ar fi fost ea de energica, n-ar fi fost in stare atunci sa stea impotriva presiunii duble, care s-a desfasurat in 51 Gheorghe (lordache)Filipescu(1765-1855), membruatcomisieide redactarea Regulamentului Organic din Tara Romaneasca, candidat la domnie in 1834, caimacam in 1842-1843. 52 Constantin Cantacuzino, caimacam al Tarii Romanesti in 1848-1849. 53 Gheorghe Bibescu a fost cisatorit cu Zoe Mavrocordat, cu care a avut sase fii, a doua sa sotie fiind Maria Vacarescu, cu care a avut cloud fiice. 54 Alexander Osipovici Duhamel (1801-1880), general $i diplomat rus. Vezi5irelatarea sa din Calatori stthini despre Odle romdne in secolul al XIX-lea, serie noua, volum V, Bucurqti, Editura Academiei Romane, 2009, p. 226-247. 55 A fost atacat de Mitica Kretulescu" (n.n., M. P.). Atentatul a avut loc la 9/21 iunie 1848. 682 www.dacoromanica.ro o triple presiune; pe aceea a II. Domni temporari 3. Barbu Dimitrie Bibescu, domn temporar, mai mare decat celalalt frate cu 6-7 ani, prin adoptiunea unchiului din partea mamei, 5tirbei, motenitor al acestui numei a unei avert insemnate in Oltenia, a condus in timpul lui Alex 683 www.dacoromanica.ro personale, §tie sa mai netezeasca nepopularitatea sotului, este actualul domn al Munteniei, un curios amestec de calitati minunate cu altele foarte rele. III. Candidati de fapt Printre acei barbati pe care intamplarea, lupta de partid, interesele familiale §i legaturile personale, i-ar indreptati sa fie un§i in biserica Sarindar56 pentru primirea sceptrului §i chiar grijile domniei, sta in frunte, prin multe antecedente castigate §i prin exercitarea de doua on a puterii supreme, fostul caimacam al tarii, Constantin Cantacuzino",careprindescendentsfeminina,setragedintr-ofamilie imparateasca efemera de neam fanariot, de prin Evul mediu, din Bizant, iar prin descendents barbateasca urma§ al vechii familii nationale boiere§ti, Margineanu, a fost in timpul lui Alex 56 Biserica Sarindar, ctitorita in secolul al XVII-lea, s-a aflat pe Ca lea Victoriei. A fost demolata in 1896. 57 Constantin Cantacuzino (?-1877), caimacam in Tara Romaneasca (13 septembrie 1848 iunie 1849). 58 Mai mutt onoarea decat povara" (in limba germana in original). 59 Generalul Alexander Budberg (1797-1876), presedinte al ocarmuirii principatelor in timpul ocupatiei ruse5ti din 1853-1854. In varianta publicata de Mihail Popescu apare, dintr-o gre5eala de tipar, Boubery. 60 Este vorba despre Conventia incheiata intre Austria $i Imperiul Otoman la 2/14 iunie 1854, la Boyak6y, reglementand dubla ocupatie a Tarii Romane5ti 5i Moldovei. 684 www.dacoromanica.ro in anul 1849, cu toate pretentiile, care prin repedea desfa§urare a lucrurilor, mai mult decat prin curagioasa aparare a intrigilor viclene a lui Fuad Efendi6I §i nu mai putin ale brutalului Omer Pa§a, caimacamul a §tiut sa aduca resturilor armatei austriece din Transilvania, care nu din cauza vitejiei du§manului, ci din pricina nepregatirii se raspandise in Muntenia, ajutoare insemnate, ce i-au fost rasplatite de Curtea imperials. In 1854, constrans intre retragerea fortata a acelora 61 Fuad Efendi (1815-1859), comisar otoman in principate in timpul revolutiei de la 1848. 62Strohmann(om de pale) in textul original. 63 Constantin Ghica (1804-1867). 64Eugene Poujade (1815-1885), consul al Frantei la Bucuresti 1849-1854. Se casatorise in 1850 cu Maria Ghica (?-1866). Vezi si relatarea sa de calatorie din prezentul volum. 65 Constantin Sutu (1804-1882), ministru de finante in Tara Romfineasca. 66 Denumire germand a localitatii Karlovy Vary, statiune balneard din Cehia de astazi. 67 Alexandru (Alecu) Ghica (1801-1855), boier muntean. 68 Lord Stratford Canning, viconte de Radcliffe (1786-1880), ambasador britanic la Constantinopol intre 1842-1858. www.dacoromanica.ro 685 trabantului69 sau Colquhoun, precum si speranta si steaua partidului anglo-turc si a celui daco-roman, in principate. El este unul dintre cei mai energici in intrigi de tot felul si prin sederea timp de mai multi ani in Constantinopol, precum si prin rolul ce 1-a jucat la 1848 si 1849, este destul de cunoscut, ca sa mai fie descris. Prin partizanii si legaturile ce le are la Constantinopol precum si prin sprijinul englezilor, de a caror incredere se bucura peste masura de mult, pentru favoarea carora de altfel a fost numai exilat la Samos, trece printre candidatii cei mai de temut, cu toata spartura ce a produs in lagarul nationalistilor, pentru care lucru, de altfel, instrainat pe toti prietenii dinainte ca Heliade, Te1171 si consortii, facandu-si-i dusmani de neimpacat, incat 1-au facut sä se certe si cu socrul sau Mavros72, amic al rusilor. Voturile care ar fi putut sa le aiba, in caz de candidare, de partea sa si le-a pierdut printre partizanii din tail. Tot din aceasta pricina si acum jura toti razbunare impotriva colegului de alts data si dusmanului de moare a lui Heliade. IV. Candidati legali Printre acestia trebuiesc trecuti diferiti mari demnitari, care au gradul unui ban sau al unui mare vornic, cum acestia au prea putine sanse la alegere, vor fi pomeniti numai in treacat. Demnitatea de ban a mai avut-o dupd marele ban Constantin Ghica si fostul spatar Herescu73, din toate punctele de vedere om rau, ca forma exterioara politicos, creatura ruseasca cu totul dat acestora si de catre Partidul national numit ciocoi" si muscal". In vara anului 1854, la intrarea turcilor in tars, disparu la inceput pentru ca sa apard apoi si sa mearga in lagarul turcesc cel dintai, ca sa sarute mana lui Ibrahim Pasa, ca si mai tarziu generalisimului Omer Pasa; un om fara nici o consideratie, si fara pretentie. De ultimii apartine si banul Ion Vulpe Filipescu74, actualmente ministru de justitie, boier de vremea veche, din pricina varstei prea inaintate, sta depute de once combinatie. Acesta a fost ridicat de nisi in ocupatia recenta, la rangul de mare ban, n-a fost insa recunoscut de domn, flindca s-a opus Turcia; acesta este superior des amintitului fost caimacam Const 69 Termen german, desemnand un ostas din garda de corp a unui principe sau nobil. 70 Ion Heliade-Radulescu (1802-1872), scriitor, filolog, jumalist, revolutionar pasoptist, membru al locotenentei domnesti in 1848. 71 Christian Tell (1808-1884), ofiter, revolutionar pasoptist, om politic. In 1848 a fcut parte din locotenenta domneascal. Primar al Bucurestiului (1870-1871). 72 Ion Ghica a fost cgsatorit cu Alexandrina Mavros, fiica lui Nicolae Mavros (1782-1868), general in armata rusa. 73 Constantin Nasturel Herescu (1798-1879), ofiter in armata rusa, apoi in cea a Tarii Romanesti. 74 Ion Vulpe Filipescu (1811-1863), a urmat studii de drept in Franca si a ocupat mai multe functii in aparatul de stat at Tani Romanesti. Caimacam in caimacarnia de trei" (octombrie 1858- 24 ianuarie 1859). 73 Emanoil (Manolache) Baleanu (??). Mare vornic, caimacam in 1848, apoi membru al caimacamiei de trei" (octombrie 1858-24 ianuarie 1859). 686 www.dacoromanica.ro cele mai vechi, foarte bogate, mult timp du§manul cel mai aprig al domnului, iar in prezent cu o prietenie ce se tine cu ata cea mai subtire. Studiile §i le-a facut in Germania §i nu-i plecat spre interesele Austriei, e insa marginit, infumurat §i foarte ranchiunos. De mult timp si -a pierdut experienta conducerii treburilor statului, §i in acest post ar fi jucaria prietenilor §i instrumentul egoistei §i intrigantei sale sotii. Un loc foarte insemnat printre mart vornici, are prin varsta§irang, experimentatul Si spiritualul, totu§i traitul Const V. Candidati eventuali Printre tinerii din tara care n-au intrat in treptele boiere§ti, din cauza varstei, dar care in viitor, prin situatia for personals §i mai cu seams prin legaturile for familiale, vor putea avea pretentii §i in acela§i timp oarecare posibilitati, trebuiesc trecuti mai intai cei ce se inrudesc cu familia Ghica, ca unii ce vor putea avea mai multe §anse §i drepturi din cauza numeroasei clientele ce pot avea in tars. Dintre ace§tia cel mai chemat apare beizadeaua Dimitrie Ghica83, barbat de aproape 40 de ani Si de abia in treapta a treia a ierarhiei boierqti, aga, egal in 76 Constantin Cornescu, om politic din Tara Romaneasca, ministru. 77 loan (Iancu) Manu (1803-1874), mare vornic, numit in caimacamia de trei" (octombrie 1858-24 ianuarie 1859) impreund cu Ion Vulpe Filipescu8iEmanoil Baleanu. 78 Ion Campineanu (1798-1863), om politic muntean, conducatorul Partidei Nationale, fondator al Societatii filarmonice, revolutionar si ministru pasoptist. 78 Ion Otetelisanu (1795-1876), boier muntean. 80Nicolae Baleanu, fratele lui Emanoil Baleanu. 8I Ion Bibescu (?-1879), fratele domnitorilor Gheorghe Bibescu si Barbu $tirbei, ministru al cultelor $i instructiei in timpul domniei celui de-al doilea. 82 Scar lat Ghica (1812-1875), fiul fostului domnitor Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828). 83 Dimitrie Ghica (1816-1897), fost ofiter si magistrat, prefect al politiei, primar al Bucurestiului, prim-ministru, ministru, presedinte al Senatului. 687 www.dacoromanica.ro demnitate cu prefectul de politie al Bucure$tiului. Studiile $i le-a facut in Germania $i a servit intai in armata bavareza $i apoi in cea ruseasca; cultivat prin multe calatorii in strainatate; are sentimente nobile, caracter loial $i minte agera. Este energic $i activ. Pacat insa ca -$i intuneca aceste distinse calitati printr-o mandrie raid seams, ce-1 urmare$te pretutindeni, chiar $i in viata familiala. Dintre toti membrii tineri ai familiei Ghica, locul cel mai insemnat it ca$tiga nepotul de frate $i mo$tenitorul prezumtiv al fostului domn, Alexandru Gheorghe Ghica84, cu talent diplomatic, cu putina educatie germand, n-a avut pans acum nici o insarcinare politica, fiind duFnan al domnului $i pacat, face parte din partidul anglo-turc, care 1-a instrainat de interesele austriece. La rand vine apoi iara$i familia Bibescu, care printr-un foarte ciudat joc al imprejurarii, pare ca -$i incepe iard$i jocul rivalitatii $i in aceasta generatie cu cel al verilor. Fiul actualului domn, beizadea Gheorghe Stirbei85, tanar foarte prezentabil, crescut in Franta, cu educatie militara, facuta in armata franceza, in prezent spatarul militiei muntene, care, pe incetul, cauta sa inlocuiasca tinuta $i disciplina ruseasca, cu cea frantuzeasca; poseda insa mai mult $tiinta teoretica decat practica, pe care desigur cu timpul $i-o va apropia, pand acum, neavand inca nici o ocazie; este de o natura mai mult retrasa $i inchisa $i impulsul spre dorinta de a ravni la domnie i-1 cid tatal sau. In toata tinuta lui insa nu respira decat spiritul francez, pe care cu siguranta ca-1 va introduce $i in tinuta politica, cand va avea ocazie. Domnul Bibescu are de asemenea un flu mai tanar, pe Nicolae Bibescu86, la fel in serviciul Frantei $i se afla in prezent cu armata colonials in Algeria. Fiul cel mare din contra, Grigore Bibescu87, prin adoptiune din partea bunicii, mo$tenitor $i purtatorul numelui mult bogatei familii Basarab Brancoveanu, care a dat cei mai multi domni tarii, actualmente maior de cavalerie in regimentul 4 de Ulani, trebuie trecut printre eventualii candidati la domnie, Inaintea tuturor celorlalti; de altfel singurul in care i$i are toata speranta guvernul imperial. Acesta de$i a fost crescut in Franta, totu$i din pricina lungului serviciu ce 1-a facut in armata austriaca, cu siguranta va fi trecut de partea intereselor acesteia $i va avea nadejde in Austria in caz de candidare. Este inzestrat cu experienta, cu tact $i cand va fi concurentul celorlalti, va ca$tiga u$or in tail prin nimbul numelui sau, prin averea $i clientela sa $i, mai ales, prin ajutorul Austriei, va ajunge prin aceasta cu siguranta ca Bibescu-Brancoveanu sä reu$easca. Tot in familia Bibescu, mai este apoi ginerele domnului Bibescu, colonelul Ion Florescu88, cu foarte bogate experiente, in prezent ocupat in directia cladirilor 84 Alexandru Gheorghe Ghica era fiul lui Grigore Ghica, fratele domnitorului Alexandru Ghica. 85 Gheorghe $tirbei, fiul lui Barbu $tirbei, general, ministru. 86 Nicolae Bibescu (1832-1890), fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, ofiter in armata franceza, scriitor, proprietar al palatului de la Mogosoaia. 87 Grigore Bibescu (1824-1911), fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, °flier inarmata franceza, participant la campaniile din Mexic $i Algeria, precum si la razboiul franco-prusac din 1870-1871; scriitor si memorialist. Mormantul sau se afla la Mogosoaia. 88 Ion Em. Florescu era ginerele domnitorului Gheorghe Bibescu, fiind casatoritcu fiica acestuia, Caterina. A doua sa sotie a fost Alina $tirbei. 688 www.dacoromanica.ro §i a comunicatiilor, energic, muncitor, foarte corect in viata familiars §i socotit drept cea mai buns capacitate din tars. Daca el nu dore§te domnia, cu siguranta va fi indemnat la aceasta de sotie, ca fiica de fost domn. Mentiune c4tiga, in sfar§it, printre elementele tinere §i fiul cel mai mare a fostului caimacam Ion Cantacuzino89, tanar cu experienta, in timpul administratiei tatalui sau, fost ministru la justitie, de care nu s-a despartit fara sa nu-§i atraga privirile concetatenilor asupra sa; §i el de asemenea foarte corect in viata familiars §i desigur cu multe sperante. VI. Capacitatile tarn in sfar§it, pentru o §i mai completa lamurire, trebuie sa mai mentionam cateva nume, care deli nu apartin categoriilor amintite, totu§i prin antecedentele for au dreptul de a fi pomenite, daca cei doritori de domnie, trebuie sa fie cercetati. 1. Unul dintre ace§tia este Eliade Radulescu, dintr-o familie de boieri mici, de la Targovi§te, dotat cu un foarte rar talent literar, unit cu o mare agilitate politica de jurnalist dibaci. Scriitor sarbatorit, cu foarte multa simpatie la popor, ajuns pana in conducerea tarii, iar in urma revolutiei, exilat. Foarte talentat, spiritual §i in acela§i timp vioi, Heliade este intemeietorul noii literaturi muntene §i rasfatatul natiunii, care poate sa-1 ridice ca partizan printre candidatii la domnie. In urma celor intamplate in 1854 in lagarul generalisimului turc incheiere Din toate acestea reiese ca pentru un moment numai cloud nume ies in evidenta, in aranjarea viitorului principatului Tarii Romane§ti: cei doi frati Bibescu; pentru care din acqtia doi se va apleca cumpana balantei se va vedea. Ne marginim insa, sa spunem pe scurt ca pentru moment printul Stirbei are mai multe *anse deoarece este beati possidentes"92. Mentinerea lui sfarma dintr-odata toate intrigile, nu rane§te nici o sensibilitate, apart tam §i poporul de 89 Ion Cantacuzino (1820?), fost ministru§ideputat. 9° Localitate in Crimeea (astazi in Ucraina), loc al unei batilii decisive in razboiul Crimeii, incheiata cu esecul contraofensivei rusesti Ia 17 februarie 1855. 91 Dupa infrangerea revolutiei muntene din 1848, Ion Heliade-Radulescu a trait in exil Ia Paris pana in 1859. 92 Fericit cel care posedr, expresie juridica in limba latina. www.dacoromanica.ro 689 revolutie §i rapqte Portii §i puterilor protectoare, ocazia insenmata a impartirii marului discordiei. Pentru aceasta trebuie renuntat la once alegere in aceste tari zdruncinate de urai de ambitia de partid, care ar multumi pe toti, de aceea un strain le-ar fi bine venit, in situatia actuala, fiindu-le de un mai mare folos un tiran, decat un Titus93 national, peste tot domnind invidia, intrigai pasiunea. Daca aceasta nu se poate intampla, ramane hotarat ca in interesul Austriei sa fie sustinut printul Stirbei, totu§i nu cu once sacrificiu. Mentine, i intervine pentru pastrarea lui Stirbei, Austria, are asigurata tutela asupra tarii, deci trebuie s-o apere impotriva oricarui arbitrar, trebuie insa exercitata asupra printului o influents staruitoare, pentru ca pe de o parte sa oferim supu§ilor sai, o garantie pentru pastrarea favoritului nostru, iar pe de alta, sa ca§tigam once avantaje am avea de revendicat. Aceasta este politica actuala. Printul Stirbei insa, nu-i tank, nici puternic §i nici sanatos. Puterile sale suflete§ti §i corporale, cheltuite spre a se putea mentine in imprejurarile trecute, 1-au zdruncinat §i in toamna trecuta a fost in pragul mortii. 0 politica clarvazatoare, trebuie sä se ocupe chiar de pe acum cu dispozitii pentru viitor §i sa nu se lase cople§ita de greutatile momentului. Cred ca am aratat ce combinatii trebuie sa ne preocupe in viitor. Anul 1856, Bucure§ti Alfons conte von Wimpffen Amintiri din Tara Romfineasca din timpul ocupatiei de catre trupele austriece in anii 1854-185694 III. Ocuparea principatelor Tara Romaneasca §i Moldova de catre trupele imperiale p. 93 Sub asemenea auspicii, nu putea fi surprinzator faptul ca, in chiar primele zile de dupd intrarea avangardei otomane, populatia pa§nica a fost speriata de demonstratii socialiste95 iar aparitia unor cluburi96 sub patronajul demagogilor influenti a insemnat inceputul unui fir de agitatii, ce aveau ca scop, inainte de once, demoralizarea §i indemnarea claselor de mijloc la revolutie97. 99 Aparitiaunor oameni precum NicolaeGolescu98,Rossetti, Mitica Kretulesculb°, dintrecare acesta din urma atrasese asupra lui dezaprobarea generals 93 Titus Flavius Vespasianus (39 81), imparat roman (79-81). 94 Traducere dupd Alfons Grafen Wimpffen,Erinnerungen aus der Walachei w &/trend der Besetzung durch die oesterreichischen Truppen in den Jahren 1854-1856,Viena, Druck und Verlag von Carl Gerold's Sohn, 1878, p. 1 1 6-262. 95 Socialistische Demonstration en. 96 Clubs. 97 Demoralisirung und Revolutionintng der Mittelclassen. 98 Nicolaus Golesko.Nicolae Golescu (1810-1877), general $i om politic, revolutionar pasoptist, locotent domnesc in 1866 $i prim-ministru in 1868. 99C. A. Rosetti (1816-1885), om politic pasoptist, liberal, jumalist, membru al Academiei Romane. 10° Mitika Krezulesko. 690 www.dacoromanica.ro printr-o incercare de asasinare a domnitorului Bibescu, a facut sa creased ingrijorarea, iar frica a atins nivelul cel mai inalt, deoarece exista temerea ca fostul presedinte al guvernului provizoriu, talentatul Heliade in persoanall, prost vazut sip.94 temut doar prin actele sale nesabuite din vremea revolutiei, s-ar gasi de partea comandantilor turci§iar avea o influents insemnata in sfatuirea acestora din urma. [Asigurarile comandantilor otomani date direct deputatiilor Sfatului Administrativ sau prin proclamatii]. La ingrijorarea fats de tendintele demagogice tot mai crescande sub protectia 101 Brodfntcht. 102 Gewalthaber. 103 Allkonservativen. www.dacoromanica.ro 691 austriaca nici cu speranta §i nici cu dor. Nu avea ce sa a§tepte de la aceastaaltfel i§i faces griji pentru inraurirea trupelor austriece anume asupra oamenilor de rand, influente potrivnice pentru interesele lor asupra starii oricum pe de-a Intregul proaste a taranilor din principat. Mai cu seams, membrii influenti ai acestui partid, care in mare parte aveau pozitii §i voci cu greutate in guvernul de atunci, se Impotriveau din motive personale Intoarcerii domnitorului1°4 1°4 Hospodar. 1°5 Jungwalachische. 106 Bonjouristen. 107 Greuel. 108 Centrum. 692 www.dacoromanica.ro ocrotire impotriva strigoiului anarhiei navalitoare, acel partid oriunde atat de numeros al aka numitilor binevoitori", al celor slabi, se sparsese de multa vreme, de la primele semne de fried, in acele nenumarate fractiuni, ba chiar indivizi, din care, oriunde, numai o mare primejdie putea aduna in scurt timp o masa compacts. [...] Prin Conventia din 14 iunie <1854>, guvernul imperial i§i luase obligatia de P. 125 a restabili starea legala in Principatele Dunarene. Prin aceasta se intelegea reinstalarea guvernului legal, care, pe atunci, in p. 126 virtutea// Conventiei incheiate la 13 iunie 1849 la Balta-Liman, consta 109 Referire la gradul otoman al lui Omer Pap. no WladyslawZamoyski (1803-1868), nobil polonez, ofiter, participant la revolutia din 1830-1831. III Wimpffen a folosit termenul Vetfassung (= constitutie). 693 www.dacoromanica.ro la a fi pretendenti la domnie, se gandea in taina la teluri ambitioase si spera sa le obtina prin favorurile demnitarilor otomani si ale organelor consulare strain. S-a format astfel o clica putemica, care, deocamdata units, chiar dace in era despartita in scopurile mai mici in cel mai de seams pierderea domnitorului 112 Sir Steven Lakeman, general britanic de cavalerie, care a servit in armata otomana sub numele de Mazar Paa. Ulterior s-a stabilit in Romania. Vezisirelatarea sa de calatorie din prezentul volum. 113Plojesti. 114 Intelligenten Clasen. 115 Giurgevo. 116 Muschir. 694 www.dacoromanica.ro Salutat la Giurgiu de o deputatie a Divanului administrativn7 si a celor mai inalte autoritati, sub conducerea episcopului de Buzau118, apoi de boieriisi reprezentantii breslelor negustoresti, adunati in nurnar mare, [...] La 2 octombrie <1854> a avut loc intrarea trupelor imperiale in Iasi120,p. 148 in numar de 6 batalioane infanterie, 4 divizii de cavalerie si 24 de tunuri. Generalul de artilerie 117 A dministrativrath. 119 Buseo. 119 Alfons Heinrich Du Mont, baron von Monten (1812 1876), locotenent-colonel in armata austriaca din 1854, adjutant al feldmaresalului Nugent intre 1849 1860. 12° Jassy. 121 Alfred von Paar (1806-1885), comandantul trupelor de ocupatie austriece din Moldova. 122 Rosetto-Rosnovano, actuala primarie a municipiului Iasi. 123 Constantin Sturdza, numit in 1854 in fruntea Sfatului Administrativ al Moldovei. 124 Eduard von Bach (1815 1884), fratele lui Alexander von Bach, jurist si functionar civil austriac, a fost numit de care Franz Joseph comisar civil pe langa armatele austriece din principate intre 1854-1856. Activase in guvernamantul Galitiei, comisar civil in Transilvania 1849-1850, din 1852 loctiitor in Austria Superioard. 695 www.dacoromanica.ro p. 174 Principatelor le era oferita posibilitatea de a strabate sub protectia ocupatiei, dupa o multime de furtuni, un timp de relativa lini§te §i inflorire, daca acel incorij ibil partid, ce cauta in dezordine §i rasturnare tot ce ii trebuie pentru a trai, ar fi putut ingadui pacea unei societati rava§ite.// p. 175 Ace§tia i§i alesesera ca scena a nelegiuitei for actiuni Oltenia. Slabiciunea administratorului Fili§anu125 favoriza incercarile demagogilor, care se indreptau indeosebi impotriva ocupatiei austriece, ca principala stavila impotriva raspandirii ei. Pornirile du§manoase ale administratiei ora§ene§ti dadusera deja na§tere mai multor neintelegeri cu comandantul trupelor imperiale din Oltenia, feldmare§al- locotenent von Macchio126, ce fusesera stinse fie prin moderatia generalul austriac aflat la fata locului, fie prin intelegerea directs dintre domnitor §i comandamentul corpului de armata de la Bucure§ti. Totu§i, in cele din urma s-a ajuns la o dispozitie incordata in relatiile reciproce cu autoritatile din Craiova, ce cand §i cand se rasfrangea §i asupra locuitorilor instigati de zvonurile nelini§titoare. La inceputul lunii martie, uciderea unui me§te§ugar, dovedita a fi fost infaptuita de un tovara§ de pahar al victimei, a fost folosita cu cap de trimi§ii propagandeilY, pentru a da forma acestei start de spirit infierbantate §i pentru a chema la demonstratii ce, inainte de once, trebuiau indreptate impotriva ocupatiei austriece a acestei parti de tara, dar, de fapt, impotriva ocuparii principatelor. La 3 martie <1855> a avut loc, in fata cladirii administratiei, o adunare128 de aproape 500 de oameni, constand din indivizii cu cea mai joasa reputatie din ora§ §i tinerii cei mai exaltati, care I-au silit pe administrator sa trimita o airesa principelui domnitor. Administratorul, care fusese de dinainte in§tiintat de acest pas §i actionand in taina, in acord cu tulburatorii lini§tii, s-a entuziasmat de multimea din strada intr-atat, incat nu doar ca a trimis o plangere domnitorului, ci chiar a intocmit o scrisoare catre comandantul austriac, in care toate hotarele bunului simt Si ale masurii erau cu mutt trecute. Feldmare§alul-locotenent von Macchio s-a multumit sa evite conflictele, sa is masurile de siguranta militare necesare impotriva tulburarilorlini§tii,prin consemnarea garnizoanei §i inmultirea patrulelor,§i a raportat la Bucure§ti incidentul, care, de fel deloc de luat in seams, /1 a ca§tigat in importanta doar prin p. 176 comportamentul guvemului. [...] Administratorul Fili§anu a fost depus din functia sa, sfatul ora§enesc129 curatat de elementele radicale, care avusesera cel mai insemnat rol in uneltirile 125Filicano. Dimitrie Fili$anu, boier oltean. 126Florian von Macchio (1$02-1895), comandantul trupelor austriece din Oltenia (august 1854aprilie 1856). 127Sendlingen der Propaganda. 128Zusammenrottung, termen mai degraba peiorativ. Pentru o viziune de ansamblu asupra evenimentelor descrise de Wimpffen, a se vedea Leonid Boicu, AustriaciPrincipatele Romane in vremea razboiului Crimeii (1853-1856), Bucure§ti, Editura Academiei R.S.R., 1972, p. 236-237. 129Magistrat. 696 www.dacoromanica.ro AGENTUL FLAVIUS" Din pacate, identitatea reala a agentului austriac Flavius" ramane Inca necunoseuta. Scrisorile sale de la 10 au fost publicate de Mihail Popescu sub titlul &area politicd a Moldovei intre anii 1854-1857, in Arhiva Romaneasca", torn IV, 1940, p. 229-258. Istoricul roman le-a identificat in dosarele de arhiva privind activitatea Ministerului Politiei de la Viena. Expediate pe numele unor case comerciale sau persoane particulare, scrisorile vorbeau pe larg despre situatia Moldovei in timpul ocupatiei austriece din 1854-1856. Deosebit de interesante sunt primele cloud scrisori, dedicate situatiei generale a Moldovei. De la scrisoarea a patra /Ana la cea de a §asea (ultima), interesul agentului secret" s-a concentrat asupra duelului intre maiorul conte Stolberg §i aga Constantin Bali, ginerele domnitorului Grigore Ghica. Corespondenta agentului" Flavius este relevanta pentru interesul manifestat de Austria asupra Tarilor Romane in perioada 1854-1856. Daca prima scrisoare cuprinde mai cu seams informatii generale despre curentele politice §i influenta ruseasca, cea de a doua releva modul in care agentul" iii desfawra activitatea secrets la Ia0. Spre deosebire de alte acte din arhivele de la Viena, publicate de acela0 Mihail Popescu, scrisorile semnate de Flavius" au fost tiparite doar in limba germana. AGENTUL FLAVIUS" I Ia0, 4 iunie 1855 Domnului E. F. et Compagnie, la Viena Deoarece va este deja cunoscuta din ziare starea de fapt sub legea martiala publicata aici, adaug doar ca publicarea a facut aici mai putind senzatie decat se dorea prin foile straine; aici in lard Auslaendische Waehler. 2 Polnischen Tuerken, referire la ofiteriisiosta§ii polonezi ce au luptat de partea Imperiului Otoman in razboiul Crimeii. 697 www.dacoromanica.ro Simpatiile pentru Austria incep sa prinda radacini aici in tara, incepe sa fie priceput spiritul trupelor noastre, omul de rand se poarta mai bine cu poporul decat ofiterul in asemenea imprejurari. De la capitan in sus toti domnii se bucura de intreaga atentie a publicului, vechile pricini sunt in parte uitatesila cel mai mic prilej sunt readuse in memoria publicului, mai degraba a celui strain decat a celui de aici <§i> doar prin ziarele partidului anti-austriac. Printre ofiterii inferiori exists Inca unele voci nechibzuite, i-am putea numi devoratori de boieri, care, prin vorbele lor grele, fara cuno§tinta de cauza §i lipsite de judecata, trezesc sangele rau in relatiile dintre popoare. Caruselul3 a facut aici o impresie foarte favorabila, prin el s-a magulit mandria nationalssis-au ridicat punti pentru apropiere. In general, se observa o schimbare a dispozitiei in favoarea Austriei §i a armatei. Taranul este bun ca§tigat pentru Austria, deoarece prin plata furniturilor prime§te bani, ceea ce trezqte o dispozitie neobimuit de favorabila Austriei, 3 Das Carrousel. 4 Referire la conferinta de pace ce a avut loc intre 15 martie-4 iunie 1855 Ia Viena. 5 Donaulaender. 6 Singurow. Mihail Singurov (Sungurov), arhitectgiinginer rus, stabilit din 1832 Ia Iasi, profesor la Academia Mihaileana, autor al mai multor monumente ridicate in capitala Moldovei. 7 Kostaki Sion. Pahamicul Constantin Sion (1795-1858), autorul Arhondologiei Moldovei. 8 Carl von Kotzebue, consul general at Rusiei in Principate, frecvent confundatcu fratele s'au, diplomatul si scriitorul Wilhelm von Kotzebue. Vezi $i relatarea de calatorie a acestuia din urma in Ceilritori strdinidespre Tarile Romdne in secohtl al XIX-lea, s.n., vol. V (1847-1851), Bucuresti, 2009, p. 213 225. 9 Costache Negri (1812-1876), revolutionar pasoptist, scriitor, agent diplomatic at Moldovei la Constantinopol (1855 1856), apoi al Principatelor Unite (1859-1866). 698 www.dacoromanica.ro politiei) si a fost numit ginerele domnitorului, Ba 41°. Ca nou II Iasi,7 iunie 1855 Domnului E. K. F. et Compagnie, la Viena Legea martiala publicata de partea austriaca a devenit aici un fapt discutat de consulate si de strain, mai degraba decat de moldoveni. A stamit dezbateri in Divan, s-a cerut ca principele sa promulge proclamatia, fapt ce a trebuit respins dupa hotararea Divanului dupa care nici principele nu putea decide asupra supusilor strain [...]. De aceea a trebuit ca proclamatia deja trimisa ispravnicilor sa nu fie publicata de acestia. In principiu, in Divan s-a dorit chiar opozitia la proclamatiesinerecunoasterea dreptului austriecilor de a vorbi despre dreptul moldovenesc. Totusi, partidul principelui a reusit sä arate apasat ca la intrarea for rusii au suspendat toate institutiile§ichiar au guvemat; s-a vorbit chiar de comportamentul francezilor la Constantinopolsis-a vorbit cu ingrijorare despre o posibila indispozitie a Austriei si astfel s-a ajuns sa nu se faca nimic din ce ar fi putut in favoarea, dar nici impotriva proclamatiei, care a fost lasata in seama consulatelor si starostiflor. Deoarece aici se tine seama de o lege doar trei zile, astfel nu ar mai fi vorbit nici un localnic despre aceasta, daca strainii nu ar fi atacat aceste pedepse, si anume aliatii13 nostri [...] care aveau ca pricing o singura incercare de ademenire§icateva dezertari care pans la urma au iesit cu totul la iveala. Din punct de vedere politic 10 Balsch. Teodor Ba4 (1790-1857), caimacam al Moldovei 11 iulie 1856-17 februarie 1857. 11 Grigore Ghic6 (1807-1857), domnitor al Moldovei intre 1849 1857. 12 Text neinteligibil. 13 Verbindeten. 699 www.dacoromanica.ro acest act a fost descris ca un act de dezonoare, caci, dupd litera legii, amenintarea nu trebuie sa fi fost autentica, pentru un protest al consulilor strain impotriva unei interventii. Consulul francez trebuie sa fi primit deja la 4 ale lunii Personalitdti influente Aici nu exists, cu exceptia detinatorilor inaltelor demnitati, pe care ii voi descrie mai tarziu, personalitati influente, aici, din acest punct de vedere, se poarta pecetea bogatiei sau functiei,cat mai multa eleganta, cu atat mai multa recunoastere. Caput si cunostintele sunt amanunte. Printul Cantacuzino", care are proprietati si in Basarabia, apoi printul Vogoride15 sunt personalitati de care se rade mai mutt sau mai putin, totusi acestia, ca si mai multi barbati bogati, nu exercita o influenta politica ce ar fi intemeiata pe calcule inteligente, pe studiul si starnirea patimilor in vederea folosirii acestora in scopuri politice. Parerile cele mai raspandite sunt mereu conduse de prezent, fiecare impresie aratata pe fats le influenteaza, nu se lucreaza nici la schimbarea conditiilor prezente, se asteapta transformarile din afarasiexists teama ca ar putea sfarsit neconvenabil. Daca discutia ajunge la alegerea principelui 14 Kantakuzeno. 15 Vogorides. Nicolae Vogoride (1820-1863), boier moldovean, caimacam 1857-1858. 16 Bibesko. Gheorghe Bibescu (1804-1873), domnitor al "[aril Romfine§ti 1843-1848, candidat la tron in 1859. 17 Referire la Grigore Sturdza, care a servit in armata otomand, in timpul razboiului Crimeii, sub numele de Muhlis Pasa. 18 Wallachei. 700 www.dacoromanica.ro In ceea ce privqte agitatiile Rusiei mai pot observa, pe langa ce am spus deja in 19Novosielice, localitate in Republica Moldova. 20Czernowitz. 21Skuleni, sat, corn. Victoria, jud.Iasi. 22Panczowa, oras in Serbia. 23Kostaki Sturdza. 24Nikolai Rosnowan, Nicolae Rosetti-Roznovanu, boier moldovean, ministru al finantelor. 25Aleko Kanta. 26Dregitsch. 27Kostaki Septilisch. 28Aleko Mavrodi. 29Borodzin. 30 .Stefan Dunka. 31Bukowina. 32Gortschakow. Mihail Dimitrievici Gorceakov (1795-1861), comandant al armatei ruse in razboiul Crimeii. 33Igumens. 34Golia, Treswietitele, Danko, Fromosa, Galatha, Barnovski. 35Skriban. Filaret Scriban (1811-1873), egumen al Mandstirii Socola, profesor la Academia MihaileanA, rector al Seminarului Teo logic de la Socola (1842-1860), membru al Divanului ad-hoc, profesor la Universitatea din Iasi (1860-1863), fratele lui Neofit Scriban. Titlul de episcop este inexact. www.dacoromanica.ro 701 In ceea ce priveste stradaniile sefului fugarilorsianume propaganda lui Czaikowski36, aici se afla foarte putin, dreptul martial pare sä fi impiedicat totul. [...] Acum sunt preocupat de starea de spirit din cercurile inaltesiguvernamentale, despre care nu pot vorbi decat din auzite, pentru ca este foarte scump; deoarece la acesti oameni nu se poate merge pe jos, chiarsidrumul cu trasura pand la o grading costa un ducat pentru o sears. Din auzite vä atrag atentia asupra unui anume Mihalachi37, care se afla in trecere pe la arendasa Braha3t,era in anul 1846 colportor de proclamatii catre Austria, si putea fi usor in legatura cu Petelenz, trebuie ca vine des la Cernauti. Trimisul nostru de la Cernauti a legat cloud legaturi bune, pe care eu totusi nu le pot folosi, deoarece sunt, pursisimplu, personale. Este un anume medic si un aga din Dzutikatesia39 care se misca in toate cercurile societatii si are legaturi in Divan, se vor afla tot timpul in relatii inutile. In ceea ce priveste recensamantul emigratiei polono-ungaresiitaliene, chestiunea va merge greu, caci tara este plina de strain, aici se afla sate unguresti care s-au stramutat pe vremea dobandirii Bucovinei. Diverse elemente iii pot gasi adapostul acolo, cum pot fi insa cautate. In tara sunt polonezi Si unguri aflati in slujbe precum copisti, supraveghetori, intendenti, rachieri, hangii40, etc., care se pierd aici precum nisipul in desert pentru cel trimis sä cerceteze; nu se poate sti care locuiesc cu voia autoritatilor, care sunt emigranti care in plus si-au schimbat numele. Doar consulatul poate indeplini cu greu si cu multa pierdere de vreme aceasta sarcina, caci are organisme subordonate in tard41. Chiarsiaici la oral s-a terminat doar cu multa oboseala lista numelor proprii42, fara sa se stie daca au sau nu pasapoartele, cat de multa ancheta s-a facut in privinta ate unei persoane, pentru a se iesi la liman. Vreau totusi sa incerc ceva ce este posibil si in acest scop 1-am ales in tinutul Botosaniului43 pe arendasul Laski, el a spus ca in ultima vreme strainii s-au inmultit in tara ca si cum ar fi rasarit din pamant, trimisul nostru de la Cernauti it cunoastesi va incerca sa intre in legatura cu el. Pentru Iasi caut sa ma apropii de un refugiat polonez, dar nu stiu cat de mult ma voi apropia. Este un croitor prost, de aceea trebuie sa comand la el ceva, pentru a ma putea apropia de el. Pentru Ungaria ar fi bun Lukacs, despre care am spus in iarna ca era la Vidin in serviciul aratat,sidorea sa vina la mine [...]. Cu un sprijin modest ar putea sa rataceasca prin toata tara si sa caute astfel adevarata pasare pe care trebuie sa o cunoasca. Ca pret pentru sarcina lui ar fi de promis intoarcerea in patrie pe langa o remuneratie. Rog sa mi se spund prin unchiul Lefort daca trebuie 36 Michail Czaikovski (1808-1886), revolutionar §i literat polonez care a servit in armata otomana sub numele de Sadyk Pa.5a. Vezi relatarea sa de calatorie din prezentul volum. 37Michalaki. 38 Brah4oaia este un sat din corn. Stefan cel Mare, jud. Vaslui, intemeiat in secolul al XVIII-lea de ruteni plecati din Bucovina. 39 In original in text. Termen neidentificat. 40Propinatoren. 41 Referire la starostiile austriece din Tarile Romfine, subordonate consulatelor de la Bucurqti $iIasi.Acestea grupausupu5iiaustrieci din celelalte localititi din principate. 42Eigennamen. 43Botoschaner Bezirk. 702 www.dacoromanica.ro sa it taut. Trebuie ca el sa imi scrie doar ca tata incuviinteaza intrarea lui Lukacs in serviciu §i voi cauta deja sa il aduc peste granita §i voi proceda atunci dupa porunca. Ma apropii aid de cateva persoane, cu care trebuie sa apar in interes de serviciu, cu inalta incuviintare, apoi sa pot intra in corespondenta din strainatate, caci aici este destul de primejdios sa legi legaturi suflete§ti ca strain, care nu este cu totul cunoscut; daca sunt peste granita, nu mai este nici un pericol in caz de neizbanda. Un a§a-numit birou pentru noutati, fail a Incerca o patrundere prea adanca, a§ putea Intocmi prin cei care livreaza proviantul, cad au organele for oriunde se afla armata, formand in acela§i timp o retea peste intreaga tars. Leg aceste legaturi de incuviintare §i le pot Incheia de la Viena. Diverse Nu a fost bine vazut consulul de aici, care, cu ocazia anuntului fericitei na§teri a unei printese, cu prilejul unei remarci a principelui, a vorbit despre incapacitatea, Incropeala §i coruptia autoritatilor. Baronul Testa" trebuie sa se indeparteze cateodata de patimi §i ardoare. Sunt aici mai multi medici, totodata supu§i austrieci, care se ocupa Indeosebi cu Ingrijirea osta§ilor la spitalul Sf. Spiridon; in ultima vreme au primit porunci dare, care i-au surprins in chip neplacut, caci prin ordinul de a lucra papa acum rail rasplata nu se recunoa§te bunavointa de pans acum. De numit ar fi doctorul Russ, medicullef Bendella, doctorul Glick, etc. Soria consulului austriac este o flied a generalului rus Minciaki", fratele ei a fost ata§at pe langa consulatul rusesc de aici, intretin o corespondenta bogata. Cand am intrebat despre ofiterul turc in uniforms ro§ie, am dat de urma altuia. Boierii au promis o cantitate de postav pentru armata turca, un ofiter turc a venit sä o ridice, a ramas Inca multe luni dupd trimitere aici §i a plecat abia dupd publicarea legii martiale (i se atribuie intentii nedrepte in scopurile legiunii poloneze). Mai departe am fost atentionat asupra unui anume Suhopan", care este in prezent episcop-auxiliar47 intr-o manastire de langa Roman (Tarnopol)" §i in acela§i timp egumen. Trebuie sä fi fost crescut la Viena, a fost bine vazut in Bucovina, ar fi trebuit sa devina episcop, a fost oprit ca urmare a intrigilor §i a fost Indepartat ca pretins ateu, a venit in Moldova, a devenit aici arhimandrit, a condus mai multe seminarii, a fost tinut la mare cinste datorita intelepciunii sale, a fost indepartat ca urmare a unor excese (cred ca din pricina unei palme data la mane unui invatacel), s-a retras in Imperiul rus, a obtinut datorita cuno§tintelor sale remarcabile o pozitie bung, la intrarea ru§ilor a devenit la interventia for episcop 44 Heinrich von Testa (1807-1876), baron, consul-general al Austriei la Iasi (1851-1855). 45 Minzikai. Matei Lvovivi Minciaki, fost consul-general al Rusiei in Principatele Romane. 46 Schoopan. Vladimir Suhopan (1800-1882), Dupd studii de teologie la Viena a predat la Seminarul din Cernauti, trecand apoi in Moldova. A predat la Socola, find apoi egumen la Golia si vicar al Mitropoliei Ungovlahiei Intre 1878-1879. 47 Weihbischof 48 Roman (Tarnopolos). Probabil o transliterare gresita a titlului clerical de Irinupoleos". www.dacoromanica.ro 703 aici in partibus infideliumi trebuie ca a fost foarte activ in interesul Rusiei; doar ca si -a schimbat mantaua dupa vant §i a fost, dupa cum se spune, foarte u§or sä fie ca§tigat pentru interesele Austriei, ceea ce se putea obtine prin simpla apropiere prieteneasca a autoritatilor, caci trebuie sa fie mai austriac deck altii. Legatura dintre consulul austriac Karl Dragolic §i Marieta Hager, fosta actrita §i mai mult, cu care traie§te de multa vreme in neoranduiala49, a dat prilejul unor bade, cu atat mai mult cu cat se gande§te la casatoria cu ea. Aici se vorbqte §i ca, la consulate, cazurile criminalice§ti sunt rezolvate prin compromisuri [...]. Totu§i este o istorie neclara prin care nu se arunca cea mai buns lumina asupra cancelarului consulatului; de aceea, trebuie sä o aman pand la o convorbire prin viu grai. Flavius 49 Concubinat. 704 www.dacoromanica.ro STOKERA Biografia comisarului imperial Stokera ne ramane, din nefericire, necunoscuta. S-a aflat cu certitudine in Moldova, in timpul ocupatiei militare austriece din 1854-1856. Textul de mai jos a fost publicat in original §i in traducere romaneasca de Care Mihail Popescu (Documente inedite din preajma Unirii Principatelor din actele austriace pcistrate in Arhivele Ministentlui de Rdzboiu de la Viena, Bucure§ti, 1928), impreuna cu Menioriul lid Alfons von Wimpffen. Comisar imperial, Stokera ne °feral o imagine de ansamblu a posibililor candidatilor la tronul Moldovei din anul 1856. Spre deosebire de memoriul lui Alfons von Wimpffen, cel redactat de Stokera, de§i autorul in cauza pare sa cunoasca bine a viata politica a Moldovei, nu a cuprinssirecomandari adresate diplomatilor austrieci privind calk de urmat pentru a asigurarea unei pozitii mai putemice a Imperiului habsburgic in Moldova. De retinut este faptul Ca Alexandru loan Cuza era wzat la sfar§itul unei liste nominale de candidati al caror drept izvora din Regulamentul Organic, toti insa socotiti fara un serviciu real adus tarii, fara partizani §i in acel* timp fara pretentii". Pentru aceasta editie, am preluat §i revizuit traducerea lui Mihail Popescu, pe care am completat-o cu un bogat aparat critic. STOKERA Memoriu asupra candidatilor la demnitatea de domni din Moldova2 I. Candidati cu sansa de alegere 1. Fostul domn Mihail Sturdza3. in prezent locuie§te la Paris. in 1834 a fost ales domn pe viata, dar in 1849, din pricina relei administratiuni, poate chiar din cauza relei purtari a fiului sau Grigore4, cat §i din cauza mi§carii sustinuta de consulul rus5, a fost detronat, iar tara ocupata de trupele ruse*ti. Hospodarenwuerde. 2 Text preluat din Mihail Popescu, Documente inedite din preajma Unirii Principatelor din actele austriace pdstrate in Arhivele Ministentlui de Rcizboiu de la Viena, Bucurqti, 1928. 3 Mihail Sturdza (1794-1884), domnitor regulamentar al Moldovei (1834-1849). 4 Grigore Sturdza (1821 1901), fiului lui Mihail Sturdza. A facut studii in Franta$iGermania. A servit in armata otomand sub numele de Muhlis Pa§a §i a candidat la tronul Moldovei in 1859. Vezi girelatarea de calatorie a Annei Gabrielle de Cistemes (contesa Dash) din Ccilatori striiini despre Icirile Romane in secolul al X1X-lea, serie noua, vol. IV (1841 1846), Bucurqti, Editura Academiei Romane, 2007, p. 436-448. 5 Karl von Kotzebue (1805-1896), consul al Rusiei la la§i, apoi consul general in Principate, frecvent confundat cu fratele sau, scriitorulsi diplomatul Wilhelm von Kotzebue (1813 1887). Vezi insemnarile celui din urma in Ccilcitori strdtni despre Tdrile Romane in secolul a! X1X-lea, serie noua., volum V, Bucure§ti, Editura Academiei Romane, 2009, p. 213 225. www.dacoromanica.ro 705 6 Partei. 7 Stefan Vogoride era de fapt socrul lui Mihail Sturdza. 8 Stefan Catargiu, om politic moldovean, membru at caimacamiei Moldovei in octombrie 1858. Vezi mai jos caracterizarea facuta de Stokera. 9 Lascarache Cantacuzino-Pascanu (1805-1875), boier moldovean. 10 Die Gebrueder. 11 Gheorghe Asachi (1788-1869), om de cultura, scriitor, profesor la Academia Mihaileana. 12 Meletie [strati, episcop al Husilor intre 1851-1857. 13 Dimitrie Sturdza era fiul lui Mihail Sturdza si fratele lui Grigore Sturdza. 14 Walachei. 706 www.dacoromanica.ro 4. Grigore Ghicals, actual domn al Moldovei. Un om onest, delicat$i politicos, cu putine daruri de administratie, in ceea ce prive§te progresul; este bigot, egoist, capricios §i are slabiciunea capatuirii pe seama statului a numeroaselor sale rude. In tars n-are nici un partid, parte din pricina slabiciunii §i a coruptiei guvernului sau, parte din starea precara a finantelor. In 1849 cu ocazia alegerii, era partizan al turcilor, in 1853 al ru§ilor16, in 1854 al austriecilor, iar in 1855 al turco- francezilor. La Constantinopol se bizuie§te pe Reid Pap", pe al logofatului Aristraki, apoi pe al lui Fotiadis §i Constantinidis. Intretine corespondents intima$i asidua cu ministrul Frantei la Viena, Bourqueney18 §i are o mare slabiciune pentru corespondenta politics, pe care chiar in afara de cazuri de trebuinta, ii place s-o intretind cu diferiti diplomati §i in cazuri ce nu-1 privesc. In prezent intre el §i o parte dintre marii boieri, precum §i clerul inalt, exists 16 Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), numit domn al Moldovei intre1849-1854 in urma conventiei ruso-otomane de la Balta Liman. 16 Explicatia la N. 5" (n.a.,). La numarul 5 Stokera iiiexpunea parerile asupra lui Lascar Cantacuzino Pascanu. 17 Mustafa Reid Pala (1800-1858), mare vizir otoman, de orientare politica liberala, initiatorul miscarii de reforms cunoscuta sub numele de Tanzimat. 18 Francois-Adolphe baron de Bourqueney (1799-1869), ambasador at Frantei Ia Viena intre 1853-1859, cu o scurta intrerupere in mai 1856. Diplomat de cariera, misiunile sale au inclus pozitii diplomatice Ia Washington, Londra, Bema si Constantinopol (1841-1848). 19 Casatorit cu o descendents a familiei Sturdza, earnasa vaduva din casatoria cu un principe Ghica. 20 Lascar Cantacuzino-Pascanu a fost casatorit cu o alts fiica a lui $tefan Vogoride, Haricleea (1828-1860), apoi cu Lucia de Gand. 21 Musuris Pasa, diplomat otoman, ambasador Ia Londra (1856-1885), delegat al Portii la Conferintele marilor puteri de la Paris (1859) §i Londra (1871). 22 Teodor Bals (1790-1857), caimacam at Moldovei 11 iulie 1856-17 februarie 1857. 23 Fuad Efendi (1815-1859), comisar otoman in principate in timpul revolutiei de la 1848. www.dacoromanica.ro 707 *i a cumnatului sau Vogoride. Se mai bucura de favoarea consulului general rus, Kotzebue, de a comisarului general rus Duhamel25, precum *i de aceea a printului Gorceakov26. In slujbele ce le-a avut pans acum, exercitate destul de prost s-a lasat condus de sotia sa. In tara, are un partid foarte mic, care-i compus din rudele *i clientii stiff. Sta in stransa legatura de prietenie cu Episcopul de la Hui *i cu Inca alte cateva fete biserice*ti. La Constantinopol se afla trecut pe lista candidatilor pentru domnia Moldovei. 7. Vistiernicul Nicolae Rosetti-Roznovanu27, fire aristocratica, fad nici un talent administrativ, indolent, are multe bogatii in imobile, este pretutindeni condus de sotia sa foarte ambitioasa *i de secretarul sau particular. Pans acum n-a avut nici o slujba politics, caci nazuie*te numai spre domnie. Cu mitropolitul II. Dupa Regulamentul Organic Mai au dreptul sa candideze la domnie *i persoanele notate mai jos, toate insa, fard nici un serviciu real adus tariff, card partizani *i in acela*i timp fara pretentii pans in prezent: 24Michal Czaikovski (Sadik Pa$a) (1804-1886). Vezi $i relatarea sa de calatorie in prezentul volum. 25Alexander Osipovici Duhamel (1801-1880), general $i diplomat rus. Vezi $i relatarea sa din Ccilatori siraini despre tdrile romilne in secoltd a! XIX-lea, serie noua, volum V, Bucure$ti, Editura Academiei Romane, 2009, p. 226-247. 26Mihail Dimitrievici Gorceakov (1795-1861), in 1853-1854 comandant al armatei ruse$ti de ocupatie din Tara Romaneasca $i Moldova, ulterior comandant al armatei ruse in razboiul Crimeii. 27Nicolae Rosetti-Roznovanu, boier moldovean, ministru al finantelor. 28Sofronie Miclescu (1790-1863), mitropolit al Moldovei intre 1851-1860. 29 Costache Negri (1812-1876), scriitor, revolutionar pasoptist, diplomat. 30Ion Ghica (1816-1897), bey de Samos (1853-1859). 708 www.dacoromanica.ro 1. Logofatul Const 31 Alexandra loan Cuza (1820-1873), ales domn la Iasi (3 ianuarie 1859) si Bucuresti (24 ianuarie 1859), a abdicat la 11 februarie 1866. www.dacoromanica.ro 709 III. Persoane era drept de alegere dupl. Regulamentul organicitotu0 in caz de alegere cu uncle sanse de reusita 1. Printul Nicolae Sutu32, bogat, energic qi cu experienta in administratie, cuno4e tara in amanuntimi, onest, are tact diplomatic, progresist de mijloc, este indiferent tncheiere Deoarece, de la inceput, candidatilor la demnitatea de domn nu li s-a cerut nimic altceva decat favoarea ce §tiau sä §i-o dobandeasca la Petersburg §i Constantinopol, din aceasta cauza ace4tia pans acum nu se caznesc deck pentru implinirea acesteia, neavand, in majoritate, once iscusinta in conducerea tarii. Din aceasta cauza nu exists nici un singur candidat, care sa se bucure de simpatia generala §i de aceea cu ocazia alegerilor pentru domnie, partidele se du§manesc intre ele, ajungand papa la scandal §i ramanand fiecare cu partizanul lor, nici un candidat nefiind in stare sä ca§tige oameni din partidele adverse. Dace, in srar§it, se va intampla sa se face alegerea domnului, este de dorit sa fie marginita la candidati ce au drept dupa Regulamentul Organic, iar in caz de neintelegere, sa se mentina guvemul provizoriu, pand cand diferitele partide se vor hotari in comun pentru un candidat. Ia§i, 17 Ianuarie 1856 Stokera Imputernicit §i comisar cezaro-craiesc37 32 Nicolae Sutu (1799-1871), economist, om politic, memorialist. 33 Provincie in Grecia. 34 Nicolae Aristarki, capuchehaia Moldovei la Constantinopol. 35 Mihail Cantacuzino-Pascanu (1791-1857), boier moldovean. 36 Petre Mavrogheni (1819-1887), boier moldovean, om politic, diplomat si economist. 37 K 710 www.dacoromanica.ro EMANUEL SOLOMON FREIHERR VON FRIEDBERG (MIROHORSKY) (1829-1908) Militar de cariera, ajuns la gradul de feldmaresal, contemporan $i participant, prin natura insarcinarilor sale de militar, la importante evenimente ale secolului al XIX-lea, scriitor§ipictor, cehul Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg (Mirohorskj,) descinde dintr-o veche si nobila familie din Boemia. El s-a nascut la Praga la 18 ianuarie 1829, find singurul copil al lui Augustin Ignatiu Solomon von Friedberg §i al Theresei Fialkova, moarta la cateva zile dupa nastere. 0 mare influent:a in educatia acestuia a avut-o fratele mamei, Moritz Fialka, colonel in armata austriaca si, un timp, profesor de limba ceha la Academia Militara din Wiener Neustadt, care i-a insuflat dragostea pentru limba materna, pentru literatura $i cultura ceha. In 1837, in primul an de liceu la Academia Militara din Wiener Neustadt, Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg participa in paralel la un curs de pictura la Academia de Arta din Praga, find remarcat de unul dintre profesori pentru talentul si maturitatea sa. La recomandarea acestuia, urmeaza cursuri de pictura, simtindu-se tot mai atras de acest gen $i intentionand chiar sa abandoneze cariera militara, solutie neacceptata de tatal$iunchiului sau. In 1846 a absolvit Academia militara cu gradul de locotenent clasa a II-a, dar a limas Inca un an pentru desavarsi studiile militare, continuand, in paralel, perfectionarea in tainele penelului. In 1847, la 28 de ani tanarul baron ceh, paraseste Academia cu gradul de locotenent clasa I si este repatizat regimentului din Terezin. Tumultosul an revolutionar it &este cu regimentul sau, in decurs de cateva luni(aprilie-august), in mai multe puncte fierbintiale Imperiului Habsburgic ca: Regensburg, Miinchen, Innsbruck, Lombardia, Milano. In august revine pentru scurt timp la Terezin, pentru ca in septembrie sa participe la inabusirea revolutiei la Praga, in octombrie la Viena, iar in decembrie la Budapesta. Pentru activitatea din armata a fost decorat si avansat in grad, iar in iunie 1849 a fost repartizat la Statul Major General al Armatei Dunarii unde a participat, intre altele, la luptele de la Timisoara. Ulterior este transferat la Statul Major General de la Budapesta. In 1850 imparatul Franz Iosif it insarcineaza se picteze scene de lupta ale armatei austriece, in special din luptele impotriva revolutionarilor din Ungaria. Dupd finalizarea acestei sarcini, adevarata masura a talentului sau avea sa fie data de o specializare in care Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg (Mirohorskj,) a excelat,§ianume cartografia militara, find autorul multor harti privind Banatul, Voivodina, Tara Romaneasca, Ungaria si Venetia. In 1853, de exemplu, din ordinele generalului Coronini, a regcut harta frontierei militare a Banatului TimiwareisiVoivodinei, urmand traseul Dunarii, pentru ca in 1856 sa primeasca misiunea de a cartografia granita dintre Tara Romaneasca§i Moldova. Dupa deplasari succesive la Graz, Mantua, Verona, in 1864 este promovat la gradul de locotenent-colonel. In 1866 participa la raz' boiul austro-prusian, pe frontul din Italia, zona Verona, prilej pentru elaborarea lucrarii Amintiri dintr-un an de razboi 1866, o analiza foarte interesanta privind structurile de personal §i de comanda din trei annate, care cuprinde si reflectiile $i observatiile proprii asupra armatei austriece. Autorul se lanseaza incriticicurajoase la adresa politicii habsburgice, aratand deficientele strategice, erorile militare, tactice si operationale, care au dus la infrangere. In anii '70 a fost promovat in cloud randuri, ajungand in 1878 feldmaresal. A fost pensionat in noiembrie 1883, dupa 37 de ani de cariera military, in urma unui incident cu prilejul unui dineu oferit de Franz Iosif, cand prin interventia sa a dat dovada de un excesiv patriotism ceh, in opinia gazdei sale. Ofiter si expert militar excelent, fie in pozitii de comanda sau profesionale, in special cartografice, Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg a fost, potrivit celor care I-au cunoscut www.dacoromanica.ro 711 indeaproape, un om foarte sincer $i deschis, un aparator al dreptatii si adevarului, veneratsiiubit deopotriva de subordonatisisuperiori si, mai presus de toate, un patriot desavarsit, un om care i-a iubitpe cehi. In toata perioada, indiferent de locul unde s-a aflat, a continuat sa picteze. Cele peste 450 de tablouri in ulei, acuarele, schite, desene, care constitute opera acestui militar, redau cele mai diverse aspecte de viata de Ia batalii, soldati, ofiteri, portrete de generali, la peisaje, teme folclorice si religioase. Operele sale, tot mai apreciate de contemporani, au fost inserate in diferite publicatii si expuse, on de cite on se ivea prilejul, in diferite sali de expozitii. Astfel, in 1856, a expus la Viena, in asa-numitele Schonbrunnerhause" tablouri intitulate Scene din Romania $i Ungaria", pictate in anii revolutiei de Ia 1848 1849 $i in timpul misiunii sale din 1856 in Tara Romaneasca, Talentul lingvistic si literar al lui Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg, evident Inca din anii de studiu liceal, a primit in timp confirmarea. Cunoscator a mai multor limbi straine (10 dupa biografi), el a tradus importante creatii literare din limbile engleza, franceza, italiana. El este autorul unor piese de teatru si corespondent pentru un ziar praghez, articolele sale fiind completate de fiecare data cu propriile ilustratii. A murit la Praga la 10 decembrie 1908. Despre Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg (MirohorskY) auscris:Margareta Stefanescu, Insemnarile unui ceh asupra Valahiei in anul 1856, in Arhiva", XXXIV, nr. 3, 1929, p. 130-139; Arbore Virgiliu, Milcovia vcizutii de un ccilator strain in anul 1856 (Cu 17 stampe reproduse in text), Focsani, Tip. Cartea Putnei, 1934, X+35 [-37] p; Elena Eftimiu, Pe Duruire in Romania. Impresii de calcitorie, in Almanahul literar artistic", XIII, nr. 730, 1934, p. 6, nr. 731, p. 6 $i 732, p. 6. 0 foarte scurta semnalare despre militarul, topograful si pictorul ceh gasim $i la Nicolae Iorga, in Revista istorica", XX, 1934, p. 177-178. Misiunea din anul 1856 din Tara Romaneasca a fost consemnata de Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg (MirohorskY) in lucrarea Po Dunaji do Rumunska, pameti na vojensky pobyt v knifectvi valaskem g. 1856 (Pe Dunare pana in Romania. Amintiri din timpul sederii mele ca militar in principatul Valahiei in anul 1856), insotita de 42 de desene, aparuta la Praga. Nu cunoastem data primei editii, cea de-a doua este din 1916 $i apartine editurii Dr. Frant Backovsky. Varianta in limba romans datorata lui Virgil Arbore este de fapt o povestire a lucrarii originale din care prezentam un rezumat. In primavara anului 1856, inaintea sarbatorilor de Pasti, capitanul de Stat Major pe langa Comandamentului Corpului I de armata, Emanuel Solomon von Friedberg, primea ordin telegrafic sa se deplaseze in Tara Romaneasca Ia sectia cartografie nr. 6, cu sediul la Focsani, pentru efectuarea pe teren a masuratorilor $i cartografierea zonei de granita dintre Principatele romane. Plecarea din Praga a fost randuita pentru data de 21 martie. Dupd o oprire pentru cumparaturi la Viena, autorulsi-a continuat drumul spre Budapesta de unde, pe data de 26 martie 1856, s-a imbarcat pe vaporul companiei austriece de navigatie pe Dunare, cu destinatia Galati. Cu exceptia ofiterilor austrieci printre care si comandantul sau, capitanul Querlonde, calatorii erau putini: doua tinere sarboaice, o batrana boieroaica din Moldova, doamna Dunca, cu fiica ei, care veneau de la Paris si mergeau la Iasi. In drum admira frumusetea $i salbaticia Dunarii la Cazane, apoi pitorescul peisajului Ia Portile de Fier $i se plange de conditiile de calatorie intre Tumul-Severin si Galati din cauza unor turcilor murdari, cu care impartea salonul. MalurileDunariile gaseste murdare, indeosebi cel bulgaresc, unde observa numerosi caini vagabonzi care rataceau flamanzi $i latrau de-ti luau auzul. Dupa o sedere de cateva ore la Galati, in dimineata de 3 aprilie s-a deplasat in caruta postei la Focsani. Pe drum autorul constata ca., in partea drumului care apartinea de Moldova, gospodariile erau mai frumoase $i mai bogate decat cele din zona Tarii Romanesti. Un mare spatiu in economia lucrarii acorda descrierii orasului Focsani: locuinte, oameni, imbracaminte, obiceiurile tor. Despre case, chiarsicele din centru, spune ca erau joase $i murdare, cu exceptia catorva case boieresti cu infatisare frumoasasi asezate in mijlocul unor curti mari. Strazile, mai degraba ulite, erau inguste, cele mai multe nepavate. Acolo unde exista, pavajul era prost incat, indiferent de anotimp, drumetul inota in praf si noroi, pe care numai vantulsisoarele it usca. Cele cateva biserici in stil bizantin", erau vopsite pe dinafara cu var ceea ce, in opinia sa, strica mult din farmecul acestor monumentesiimpiedica ochiul de a observasiadmira multe din amanuntele caracteristice arhitecturii locale. Ceea ce 1-a frapat a fost existenta unui mare numar de ceasomicari in oras, care aveau cele mai not modele de ceasuri frantuzesti si englezesti, mult mai ieftine decal in Bohemia. 712 www.dacoromanica.ro Femeile din inalta class nu luau in seams ofiterii austriaci, cauza ar fi, dupa Emanuel Solomon von Friedberg, faptul ca ele apreciau pe cei care nu umblau prea mult pe jos, iar ofiterii austriaci alegeau de obicei acest fel de a se deplasa. El constata Ca doamnele, chiar si cele de rand, mergeau numai in trasura. Imbracamintea nu se deosebea mult de aceea din partile Europei centrale si apusene. Costume interesante puteau fi vazute insa la oamenii de la tars, la boierii si boieroaicele batrane, la tigani si la evrei. Tinerele boieroaice si orasencele erau imbricate foarte elegant si dupa moda, dar nu dadeau prea multi importanta ordinii in tinuta si etichetei. Pe strada si la plimbare, prin praf sau noroi, purtau haine grele de catifea sau de matase, decoltate tare si cu manecile scurte, in timp ce la petrecerile de sears pretentioase, unde dupa modul nostru de a vedea se impuneau astfel de haine», veneau imbricatein robe de chambrefoarte bogate si scumpe, iar in picioare cu papuci. Aveau palaria asa dupa cum o impunea modelul cel mai nou, dar mantaua era murdare si uzata. Hainele erau scumpe, dar ciorapii rupti; pantalonasii aveau marginile de jos fin brodate, in schimb ghetele erau stalciate. Intr-un cuvant o mare neoranduiala in imbracaminte, care trada atat inconsecventa cat si lipsa de gust a doamnelor si domnisoarelor de aici, care au imprumutat moda demimondenelor pariziene numai la suprafata. Cand trebuia sa poarte o palarie de tul, munteanca o purta, probabil, din cauza gramezii de par lung si negru ca si carbunele, numai pe varful capului. Cand frumoasa din apusul si centrul Europei purta crinoline, romanca trebuia sa poarte pe sine o cladire enorma de stofa, infoiata ca un clopot. Purtau destule bijuterii veritabile, pe degete, la umere, pe piept si la urechi, insa acestea erau de cele mai multe on neasortate. Echipajele acestor boieroaice erau asa de stangaci si fare gust alcatuite, incat ar fi indreptatit pe oncesportsmansa zambeasca on sa rids cu hohote. Unbdtad'voluminos era alaturi de unponey2, iar vizitiulera imbracat in cam* si itari. Alta data se vedea o brisca trasa de cai foarte marl, ca aceia de la trasura de parade a episcopului, condusa de un vizitiu in livrea, dar fard manusi. La anumite sarbatori apareau in trasuri foarte saracacioase si in zile obisnuite in echipagii elegante. Hotelurile din Focsani erau cele mai murdare si mai neingrijite din toata lumea civilizata; case hidoase, intrari murdare, treptele stricate si curtile pline de baltoace in care se scaldau purceii si bivolii la un loo" 3. Camerele hotelurilor erau saracacioase, mancarea putina si rare, iar pravaliile murdare. Ceea ce 1-a uimit pe ofiter a fost faptul ca barbierii varsau ligheanele cu ape si clabuc de sapun chiar in mijlocul strazii, unde, de altfel, toad lumea arunca zoaiele si gunoaiele. Lenea si lipsa de elan in munca ii caracteriza pe romani. Case le erau construite fare o temelie solids. Pe strazi era vacarm, fiecare vanzator isi lauda in gura mare marfa: sacagii strigau cat puteau de tare, la fel carpacii nomazi in curioase costume, tiganii fierari, spoitorii turci. Autorul se opreste cu descrierea asupra unui obicei, pe care-1 considers barbar, si anume acela de a tine mortii in sicrie descoperite in fata usilor locuintelor for si de a-i plimba pe strazi pana la cimitir, in loc de a-i duce pe drumul cel mai scurt. La Focsani, Emanuel Solomon von Friedberg a intalnit regimentul 7 ulani al arhiducelui Karl Ludvik, care venea de la Iasi. Garnizoana Focsani se compunea din 2 companii ale regimentului 37 infanterie al arhiducelui Iosef, o companie a regimentul 4 de husari a principelui Schlik si statul- major de sub conducerea maiorului Vinkler de Seefels. Masuratoarea a inceput la 8 aprilie 1856 sii s-a incredintat o regiune muntoasa la apus de Focsani. A doua zi, insotit de ofiterul Raimund Tscherpel, sosit tot de la Praga si de trei soldati, trimisi de Comandantul Cercului de completare al regimentului 31 din Sibiu, au pornit la Cotesti si Carligele, apoi mai departe spre Dalhauti si imprejurimile manastirii4, asezata minunat intre paduri si au urcat muntele Deleanu5, acoperit cu paduri, unde a trebuit sa fixeze piramida. In timpul operatiunii a avut de intampinat multe greutati cauzate de drumurile desfundate de ploi, de lipsa podurilor, a reperelor cum ar cladiri mai insemnate, biserici, servicii administrative, scoli. Din cele 47 de sate prin care a trecut, numai o treime aveau biserici. Acestor impedimente li s-a adaugat si faptul ca vechea I Aici in sensul de cal mare, de tractiune. 2 In sensul de animal mic, pricajit. 3Virgiliu Arbore,Milcovia vtiztaci de un cialcitor strain in anul 1856 (Cu 17 stampe reproduse in text),Focsani, Tip. Cartea Pumei, 1934, p. 8. 4 Manastire infiintata in secolul al XV-lea, corn. Carligele, judetul Vrancea. 5 Culme domoala in Muntii Bucegi. www.dacoromanica.ro 713 hank numitA losefinska §i alcatuita in vremea imparatului Iosif II, ce constituia punctul de plecare, era incompletA. Multe localitati nu corespundeau asezarii pe teren, man suprafete erau colorate cu verde, ca $i cum pe acolo ar fi fost numai lunci si pasuni, nu erau trecute campiile, viilesi',Muffle erau Insemnate aproximativ. Cat priveste apele drumurile acestea erau gresit sau prost indicate, muntii semanau cu schelete de pesti mai mici sau cu un pieptene cu dintii desi, iar Valle apareau ca niste pete mai Intunecate. In zilele de 14 Si 15 aprilie a lucrat nu departe de Ciorasti6, in urmatoarele cloud zilele a ajuns in satul Oreavu7$ipe varful Magura Urechestilor. Autorul s-a ocupat si de pictarea a doud biserici pe care le incepuse Inca de la Focsani. Printre ofiterii austrieci care erau insarcinati cu ridicarile topografice, se aflau Hajek la Focsani, Guran la Bulboace, Waldstatten la Braila, Stuchlik la Ramnicu-Sarat si Fischer in Targul Cucului. Pe tot parcurul masuratorii Emanuel Solomon von Friedberg a venit in contact cu locuitori, unii vorbeau frantuzeste, italieneste si nemteste, iar tinerii ca sicei putin instruiticare erau cei mai numerosi - vorbeau romaneste; batranii vorbeau neogreaca. Din cauza purtarii rusilor, romanii nu-i iubeau; ii numeau muskali. Pe parcursul deplasarii prin satele Vrancei a fost cazat in locuintele taranilor, prilej pentru ofiterul din armata austriaca de a consemna cat mai multe amanunte despre locuinte$ioameni. In Dalhauti, sat nu prea departe de Focsani, asezat intre vii paduri, este gazduit in casa unui boier, unde in afara de fiul acestuia se mai gasea un administrator si o servitoare batrana care vorbea numai romaneste. Singurele nume pe care le auzea erau: Costache sau Dumitrache. In general, lumea se adresa celor batrani cu cuvantul mople, la care acestia raspundeau cu cuvantul auz, care, conchidea autorul, venea desigur de la latinescul audio. Batrana servitoare se numea Ecaterina si era strigata ca- n ruseste, Iecaterina"! Cartografii purtau cizme inalte, deoarece cand ploua se faceau baltoace mari. Hrana acestora consta din limbs afumata sau fiarta, jambon, branza din partile locului, pui sau gaini fripte, etc ... Seara se manca o supd in care fiersese o gaind intreaga, o gains fripta cu oarecare garniture, de obicei cartofi, cud moi, tari sau jumari, se bea lapte sau ape rece. Interesante i s-au parut preturile alimentelor, fixate de dorobantul, alocat for de autoritatile romane si de cei trei soldati ai acestuia: o gains, 4 dobrachi = 7 novaci, un ou cca. un dobrac = 11/2 novac, o oca de lapte = 1,41 litru, 2 dobraci = 3 novaci 1/2. Costumul satenilor era simplu casi obiceiurile$i hrana for, care consta in mamaliga, facuta din faina de porumb sau faina de mei, din cud tari, ceapa verde sau usturoi, branza proaspata, cu un gust foarte placut. Carnea se manca numai la sarbatorile man si atunci mai mult carnea de mid. Barbatii purtau camAsisiizmene, braie colorate; in picioare ghete sau opinci. Pe cap aveau caciuli de bland de oaie alba, neagra sau tarcata, iar vara palarii care aduceau putin cu cele din Banat. Toate femeile aveau peste carna.5a un brau foarte curat, alb si bretele rosii sau galbene; in spate fote largi, negre, albastru inchis sau gri inchis. Costumul era impodobit cu diferite culori foarte artistic $i mestesugit alese, cusute cu propria for mina. Toate femeile iii faceau hainele, forsibarbatilor, in casa: teseau stofa, colorau lana, coseau siimpodobeau haine. Taranul roman are hrana $i locuinta proasta, de aceea e slab si uscat. Femeile cand lucreaza iii indoaie fotele, isi sufeca manecile camasilor ridica poalele fustelor, lucru nemaiintalnit de calator /Jana acuma. De obicei de erau cu picioarele goale, au obrajii frumosi, la fel ochiisiparul, insa din cauza muncii impovoratoare imbatrineau repede. Barbatiisinaafi aveau obiceiul de a-si barbieri capul intreg, sau numai unele parti ale capului, fapt care i se pare foarte curios, apartesicopilAresc. In prima zi a lunii mai a primit vestea mortii bunicii sale, baroneasa Andely Staell-Holstein, dar a trebuit sd continue masuratoarea in jurul manastirei Dalhauti. Despre calugarii de aici consemneaza ca erau oameni frumosi cu par si barbs lungs si cu ochi vii. Hainele for constau din foi fungi, sure $i plisate, de culoare gri-inchis sau negre. Pe cap aveau potcapuri, iar in picioare ghete foarte largisivechi. Romanii ortodocsi au multe sarbatori religioase pe care le respects bucurosi. De asemenea au $i numeroase zile de post, care se tin cu multi sfintenie. Nu se mama produse animale, ca: lapte, came, unt, oud, etc. Preotii sunt respectati atat de femei cat si de barbati. Calugariisipreotii muncesc singuri, la fel ca taranii, in gradini, pe campii, la vii $i, desi nu totdeauna fac aceste munci cu placere, totusi la adapostul mandstirii sunt scutiti de neplacerile serviciului militar $i biciul dorobantilor. 6 Sat, corn., jud. Vrancea. 7 Sat, corn. Gugesti, jud. Vrancea. 714 www.dacoromanica.ro In timpul cat a stat in satul Faraoanele a vazut pentru prima data cum se face mamaliga, pe care o &este un aliment sanatos si noteaza modul de preparare. La mijlocul lunii iunie it gasim in apropiere de Odobesti, iar la sfarsitul ei la Vulcaneasa8, localitate frumos asezata cu locuitori destul de saraci, dar foarte curati. Aici a fost impresionat de frumusetea gazdei sale, o femeie imbracata intr-un costum simplu, cu parul bogat si negru ca pana corbului cu fata frumoasa ca a unei madone. Era foarte hamica si nu statea toata ziva. Pregatea masa de trei on pe zi, tesea covoare pe care le Sem din lana pe care singura o vopsea, spala rufe sau lucra in grading. Din nefericire somnul i-a fost tulburat de purici, ale caror ciupituri i-au provocat dureroase mancarimi pe corp. Locuia nu departe de cimitir, unde a vazut o scena care 1-a contrariat. 0 vaduva s-a dus la mormantul proaspat al barbatului ei, a stat o vreme, a bocit, aproape chiar a urlat, iar la sfarsit a imprastiat ceva pe morrnant. Intreband lumea ce este, i s-a spus ca bucate pentru cel adormit Intru Domnul. Apoi vaduva s-a ridicat in picioare, a plecatsipe drum s-a intalnit cu o femeie cu care, fara nici o jend, a ra.s tare. La Andreiasu de Sus9 a locuit in casa celui mai batran taran din sat, impreuna cu cei 7 membrii ai familiei acestuia. Aici a vazut cum femeile coseau stand pe parnant cu picioarele sub ele, dupa obiceiul oriental, sau pe scaune foarte joase. Ofiterul din armata austriaca a fost impresionat de acesti oameni de la munte, de saracia in care traiau $i de traiul for patriarhal. Ei nu stiau ce erau acelea chibrituri, iar focul II faceau pastrand scanteia in carbunii din vatra, ascunsa sub cenusa. Cand scanteia se stingea, iar vecinii $i neamurile nu aveau foc, atunci produceau scanteia prin frecarea a doua lemne. Localnicii nu stiau despre existenta ceasornicelor. In timpul unei furtuni de vara, nevoit sa stea in casa mai multe ore alaturi de ceilalti membrii ai familiei, a privit felul de a manca al acestor bieti oameni. La ora cinei puneau masa de lemn in mijlocul casei, pe pamant, in jurul careia se asezau: bunicul, pe pamantul simplu, bunica $i nepotul sedeau pe vine, fiul cu picioarele sub el $i tanara sateanca de cele mai multe on manca in picioare. Mamaliga aurie o faceau cocoloa.se si apoi cu mainile deseori murdare o duceau la gura. Se manca putina branza, cateva oud si ceapa sau usturoi verde, pe care le asezau in jurul mamaligii. Duminica, batranul dormea pe un sac sau pe vreun pre $i nepotelul pe pamantul gol. Fiul era plecat dupd treburi, on se gasea la serviciul militar de granita, iar femeile stateau prin casa. In Andreiasu de sus a cunoscut prima data obiceiul, raspandit in toata partea muntoasa a acestei tali, de a locui in unele sate iarna (de la sfarsitul lunii octombrie pana in mai) si-n altele vara, aflate in paduri, la munte. Andreia.sul de sus era o resedinta de iarna. Aici si-a instalat tabara pentru mai mutt timp, efectuand zilnic deplasari pe dealurile $i prin vaile din apropiere. La 22 iulie a plecat de aici, despartindu-se de bunele gazde la care statuse. La inceputul lui august il aflam la Dumitrestim, unde are ocazia de a asista la targul anual, face cateva schite $i ne ofera informatii despre activitatea de aici, participanti$iobiceiuri. La targ se vindeau $i cumparau obiecte dintre cele mai diverse: coase, bricege, pahare, sticle,bristi,ceapa, usturoi, palarii, curele de piele, incaltamintesijucarii galbene. Ceea ce era insa foarte interesant, era lumea imbracata in straie de sarbatoare din cele mai indepartate colturi ca si din cele mai apropiate, printre care se puteau gasi frumoase modele de costume si de marame". Tot acolo a putut vedea hora, frumos si maiestuos cadentata, precum si joc-ul care se conducea dupa sunetul viorilor tiganesti foarte primitive, unde a dansat $i el cu doamna zapciului. Dupa targ, cand s-a inserat, toti au plecat de unde venisera. Multe maimutareli $i mult zgomot se facea, multe cantece se auzeau din partea tineretului, incat aproape asurzise de urechi. In fata ochilor se prezinta o lume pasnicd, ordonata si linistita care se Intorcea acasa. Nu s-a intamplat dupa cat a putut observa nici un accident, desi in Valahia, ca pretutindeni, sunt betivi. Nu a fost mai putin interesat de aceasta lume pestrita, care mergea pe jos, &Mare sau in carute, clatinandu-se, cantand, strigand de bucurie si ducand cu ea sticle cu bauturi alcoolice din care sorbea pe drum, dupa ce mai intai le ciocnea, inchinand. De asemenea plina de interes a fost expresia de prietenie sau de delicata dragoste a tinerilor fata de tinerele fete linistite $i demne, in toga infatisareasitinuta lor. Dupd cate i-a permis amurgul sa observe, aceasta multime care se mica spre caminele ei, i-a facut impresia unui cortegiu bachantic in tot ceea ce are el mai caracteristic"II. 8 Sat, corn. Mera, jud. Vrancea. 9 Sat, corn. Andreiasu de jos, jud. Vrancea. to Sat,corn. jud. Vrancea. II Virgiliu Arbore, op. cit., p. 26-28. www.dacoromanica.ro 715 La 21 august s-a mutat la Chiojdeni12, unde a stat pans la 9 septembrie. Aici proprietarul mosiei, Marghiloman13, era om de aproape 50 ani, iar sotia lui era ceva mai in varsta, insa bine conservata. I-au urat bun sosit in limba franceza si i-au dat drept locuinta, at doilea pavilion, deoarece primul era plin cu musafiri din Bucuresti: surorile doamnei si doi flu ai tor, unul de 16 ani, altul de 18 ani, care Invatau la colegiul national. Gazdele nu aveau deloc copii. Amandoua pavilioanele erau foarte apropiate. El era adevarat stapan in pavilionul sau. Avea la dispozitie mere, pere si prune din belsug. Gustarea de dimineata i se trimitea foarte matinal, iar pranzul $i cina o lua 1ntr-un frumos chiosc din grading. Se intretinea de minune cu gazdele, intrucat toata lumea vorbea corect si perfect frantuzeste"I4. Contactul lui Emanuel Solomon von Friedberg cu locuitorii satului a contribuit la completarea informatiilor privind problemele acestora, felul de a lucra pamantul, darile, drepturilepIndatoririle tor. Astfel, el a aflat ca. in schimbul unor avantajeloc de pasune $i de aratproprietarul mosiei pretinde din partea taranilor sai se lucreze 22 zile pe an cu toti membrii familiilor for cu toate vitele tor, atat la camp cat si la alte treburi hotarate de boier. De asemenea taranul trebuie sa-i lucreze 6 zile pentru stat, atunci cand subocarmuirea hotaraste. Preotii n-au drepturi speciale, ci primesc numai atata cat capata de la slujbele for religioase. Nu sunt taxe fixe, ci acestea sunt benevole. Taranii au dreptul de a se stramuta liber de pe un loc pe altul, sunt insa nemultumiti de autoritati"I5. Despre boieri scrie ca nimeni nu putea fi boier, data nu a trecut printr-o slujba de functionar la stat ca civil sau militar, in vreme ce inainte rangurile boieresti erau atribuite dupd plata unor sume de bani sau a unor daruri substantiate in natura. Astfel, fiul celui mai Malt boier devenea boier numai dupa ce patrundea intr-o functie publicspatunci primea demnitatea, in cateva zile, de la domn. Fiul domnului devenea print data un numar de boieri ii acordau, de buns voie, functii Ina lte. In satul Modreni16 are prilejul sa cunoascasilocuiasca in casa boierului Braileanu cu care discuta in romaneste, fiindca acestea nu cunosteau alts limbapconstata ca nu era un om prea cultivat, fapt ce l- a determinat ca in serile de toamna sa tins gazdelor sale adevarate cursuri de astronomie. La Dedulesti17 a intalnit multi tigani, care locuiau intr-o parte a satului, unde formau un fel de ghetto tiganesctiganie. Locuiau in case saracacioase sau in colibe. Unii slujisera la diferiti boieri $i 1-au salutat foarte corect cu bonjour ! Crezand ca stiu frantuzeste, el li s-a adresat in aceasta limba, insa i-au raspuns ca mai mutt nu stiu, dar ca i-ar putea raspunde in greceste on in turceste, limbi pe care insa autorul nostru nu le cunostea La 21 octombrie it gasim in satul Corotenils, unde a participat la o mica petrecere la care au fost si cloud calugarite frumoase si tinere, rude apropiate gazdelor, care venisera in vizita de la o manastire de maici din apropiere. Calugaritele radeau destul de liber si simteau placere sal se plimbe prin lume. Acest fapt i se paru calatorului nostru, care era liber cugetator, cam curios, cu atat mai mutt, cu cat 12 Sat, com., jud. Vrancea. 13 Familia Marghiloman, lancu si Grigore, a cumparat mosia din satul Chiojdeni in 1856 de la Niculescu Catu. Din acest moment noii proprietari au asigurat salariul invatatorului, rechizite gratuite elevilor $i chiar Imbracaminte. Ulterior tot familia Marghiloman a construit o scoala cu doua sali de class. 14 VirgilArbore, op. cit., p. 28. 15 Ibidem, p. 29. I6Sat, com. Salcia, jud. Buzau. 17 Sat, corn. Topliceni, jud. Buzau. 15 Sat, corn. Slobozia, jud. Vrancea. 19 Virgiliu Arbore, op. cit., p. 34. 20 Alexandru Sihleanu (1834-1857), poet roman romantic, Impreund cu Alexandra Odobescu $i Gheorghe Creteanu a redactat ziarul Junimea romans" (1851). 716 www.dacoromanica.ro Aflat in plind toamna intr-o cunoscuta zona viticold, descrie bogatia viilor, frumusetea culesului, felul cum se zdrobesc strugurii calcandu-se cu picioarele $i remarca calitatea vinului. Desi pind acuma nu bause niciodata vin, s-a aratat deosebit de incantat. Culegatorii erau foarte veseli si in fiecare sears dupd munca culesului si duminica dupd-amiaza, aveau muzica. Doi tigani le cintau: unul din vioar5, celalalt din tambal $i ei jucau sau roboteau. Nu si-a putut inchipui deloc cum acesti oameni care munceau toata ziva, aveau totusi o asa bund dispozitie"21. Tot acum a vizitat manastirea de calugarite din apropiere $i a constatat ca in afara catorva calugarite batrane, cele tinere se aflau in vizita sau la cules de vii pe Ia prietene. Timpul s-a inrautatit, frigul incepea sA devina tot mai greu de suportat, vremea mohorita anunta sfarsitul toamnei. Ca Won't se grabea sa termine masuratoarea, pentru CA dorea ca sarbatorile de Craciun $i Anul Nou sa le faca Ia Praga. La 28 octombrie 1856 isi incheia practic misiunea, iar ca elogiu a acestui tinut pe care 1-a cunoscut si indragit a consemnat: Voi pastra papa la moarte aceste amintiri si, daca ar fi sa se vanda, nu le-a.s da pe oricati bani mi s-ar oferi". 21 Virgiliu Arbore,op. cit. www.dacoromanica.ro 717 EMIL SAYN-WITTGENSTEIN-BERLEBURG (1824-1878) Fiu al printului August Ludwig Sayn-Wittgenstein-Berleburg (1788-1874) $i al Franziskai Maria Fortunata Allesina von Schweitzer (1802-1878), Emil a ales cariera militara, inrolandu-se in regimentul de cavalerie al principatului de Nassau. Dupd ridicarea la rangul de major (1845), Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg a fost scos la pensie datorita ideilor politice conservatoare pe care le sustinea. Plecat in Rusia, a intrat in armata rusa in 1849, iar dupd campania din Caucaz (1852) a devenit $i aghiotant at tarului. In iunie 1856 se casatoreste cu Pulcheria Cantacuzino (1840-1865), din ramura Pa$canu, fiica lui Nicolae Cantacuzino $i a Luciei Paladi. Astfel, a intrat intr-o familie in care casatoriile reprezentau o intarire a patrimoniului, dar mai ales a influentei politice. Daca urmarim doar aceasta ramura a puterniceifamilii Cantacuzino, observam cum aliantele matrimoniale sunt facute cu familii domnitoare (Brancoveanu, Callimachi, Ghica, Sturdza, Stirbei, Sutu) sau din randul boierilor de prim rang (Bats, Vacarescu, Vogoridi). Singurii intrusi ar pares Emanuel Arghiropol $i Emil Sayn- Wittgenstein-Berleburg. Totqi, aceasta este doar o parere, intrucat aceste familii aveau o putemica influents in zona, datorita inrudirilor$irelatiilor de prietenie. De aceea, unele din afirmatiile printului, care se regasesc in scrisorile trimise parintilor sai, de$i pot pares indraznete,iliaveau un anumit temei. Prin cgsatoria cu Pulcheria Cantacuzino, Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg a mo$tenit nu numai mosiileacesteia, darsirelatiile politice, intrand intr-un cerc favorabil, din punct de vedere politic, Rusiei. In Amintirile,sicorespondenta sa, aparute in 1888 in cloud volume, inregistreaza impresiile asupra Unirii in principate, a situatiei propriei mo$ii. Deoarece a revenit in principate de nenumarate ori, pentru ca trebuia sa poarte de grija mo$iilor sale, in special celei de la Fantanele, relatarile sale sunt mult mai numeroase$i itvom regasi $i in perioada domniei lui Al. loan Cuza, dar $i a celei a lui Carol I. Dupa. moartea Pulcheriei Cantacuzino-Pa$canu (1865), Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg s-a casatorit a doua oars cu baroneasa Claidorf, de origine poloneza. In timpul razboiului ruso-turc (1877-1878) a fost chemat in suita tarului, pentru a asista $i participa la campania de la sudul Dundrii. Nu dupa mult timp, sanatatea sa a inceput sa se deterioreze, ceea ce 1-a determinat sa se intoarca acasa. Moartea a survenit in 1878. Despre Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg a scris B. Poten in Allgemeine Deutsche Biographie, 43, Leipzig, 1898, p. 619. EMIL SAYN-WITTGENSTEIN-BERLEBURG Amintirigicorespondental p. 373 Iasi2, 3/15 iunie 1856. Iubitii mei parinti, Iata, suntem in Iasi de patru zilesisunt intr-atat de coplesit de treburi, de tratative si de caldurd 'luck star de plictiseala. Nu am vazut Inca mosiile3, Traducerea dupa textul Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg, Souvenirs et correspondance, vol. I, Paris C.Levy, 1888, p. 373-376. Jassy. 3 Fiind casatorit cu Pulcheria Cantacuzino (ramura Pa$canu) (1840-1865) din iunie 1856, printul Emil Sayn-Wittgenstein de Berleburg administra mo$iile ce-i revenisera ca zestre sotiei sale. 718 www.dacoromanica.ro intentionand a le vizita la plecarea mea.I4u1este un ora§ ingrozitor, ceva intre o mahala a unui oral de provincie rus §i un ora§ levantin. Iasi,6/18 iulie 1856. Iubitii mei parinti, Suntem inca la Ia§i, unde ne-am suparat precum paganii. Iata, sunt doar (Iona zile de and vremea pare a se indrepta §i ca sa va povestesc despre potopul care ne- a tinut blocati de-a lungul acestor ultime zece zile, ar fi imposibil. Toata partea de jos a orawlui a fost inundata, 4 Galatz. 5 Lucia Paladi (?-1860). 6 Neidentificat. 7 Szered. 8 Bystriza. 9 Fontanel li, sat, corn. Hemeius, jud. Bacau. In aceasti comund, dar in actualul sat Lilieci, a fost construit in perioada 1864-1866 conacul Cantacuzino-Waldenburg, ce a intrat, prin succesiune, in posesia Luciei Schonburn-Waldenberg, unicul copil al cuplului Pulcheria Cantacuzino-Emile Sayn- Wittgenstein de Berleburg. 10 Faire parqueter la foret. www.dacoromanica.ro 719 vom Imbarca pe 26 Emile Wittgenstein. Berlin, 6 august 1856. Iubitii mei parinti, Trebuie sa va impartasesc pe cat de repede posibil marea bucurie de care am avut parte pe neprevazute ieri sears. Ma pregateam de culcare cand un curier sosit de la Petersburg, cu corespondenta, a intrat si mi-a dat din partea imparatului 12 crucea Sf. Gheorghe", anexata unei scrisori scrise de mana sa, aici reprodusa: Dragul meu Wittgenstein, cu mare placere v-am acordat crucea Sf. Gheorghe (a patra class) in urma prezentarii care mi-a fost facuta in ce priveste ordinul§iva trimit decoratia, ca un semn al neincetatei mele bunavointe in ceea ce VA' priveste. Doresc sa o purtati§isa stiti cat ma bucur ca aveti ocazia sa o obtineti, caci imi face placere sa vad in voi un ofiter curajos§idenm§iun servitor bun si plin de zel. Va felicit Inca o data si va doresc din toata inima mea fericire§i prosperitate. Alexandru." Recunoasteti ca am putea da chip si suflet unui asemenea om. p. 376 Am fost ieri la Potsdam, unde am fost primit cum nu se putea mai bine, // de regeI4, regina"§iimparateasa16.Acestea cloud din urma m-au insarcinat sa le-o aduc astazi pe Pulcheria, care este putin bolnava. Regele m-a interogat indelung atat asupra principatelor, cat§iasupra tatei'7, despre care afirmaca-iseman mult ca infatisare dar si ca stare de spirit, ceea ce m-a magulit mult. Am fost surprins sa-1 and vorbind de tine, bunul meu tats, intr-un mod cu adevarat afectuos. M-a insarcinat, in doua randuri, sa-ti transmit, fara greseala, complimente pline de afectiune din partea sa. In ce priveste planurile noastre moldo-valahe, imparateasa mi-a vorbit, adaugand ca le cunoaste datorita printesei de LievenI8, careia i-am scris. Regele a adaugat ca acolo nu era un post de dorit; la care eu i-am raspuns ca eu nu eram de aceeasi parere, dimpotriva. Cred ca. printul Ghica, alaturi de care am II Stettin, ora§, Polonia. 12 Aleksandr II Nikolaevich (1818 1881), tar al Rusiei (1855 1881),mare duce al Finlandei§i rege al Poloniei. 13 Distinctie military acordata de catre statul rus incepand cu anul 1807. 14 Frederick William IV (1795-1861), rege al Prusiei (1840-1861). 15 Elisabeta Ludovika de Bavaria (1801-1873), regina a Prusiei (1840-1861). 16 Elisabeta de Bavaria (1838 1898), imparateasa a Austrieisiregina a Ungariei, Croatiei §i Boemiei (1854-1898) in calitate de sotie a imparatului Franz losif I (1848 1916). 17 August Ludwig Sayn-Wittgenstein-Berleburg (1788 1874), printsiofiter prusac. 18 Dorothea Benckendorff, printesa de Lieven (1785-1857),sotia printuluiKhristofor Andreyevich Lieven (1774-1839), generalniambasador rus la Londra (1812-1834). 720 www.dacoromanica.ro facut calatoria de la Galati la Viena, imi va oferi sprijin la Paris; cel putin a prins drag de mine si, in ce-1 priveste pe secretarul sau, in care mi-am pus increderea, vorbindu-i, mi-a spus ca nu observa nimic imposibil; ideea chiar 'Area sa-i placa. Daca, in ce va priveste, puteti (poate prin Rechenberg19) sa ma ajutati, mi-ati face un mare serviciu. Am petrecut cloud zile laFantanele, o mosie superba, aflata intr-una din cele mai frumoase tan din lume. Intr-adevar, am ales un loc feeric pentru a Incepe construirea unui conac. Vom parasi orasul Szczecin sambata, pe 9 19 Alexander von Rechenberg, guvernator in Finlanda. 20 Neidentificat. 21 Louis. www.dacoromanica.ro 721 JULIUS FRANZ SCHREIBER VON HESSINGHAUSEN (1833?) Scrise la varsta senectutii, amintirile lui Julius Franz von Hessinghausen, numit Schreiber, nu abunda in informatii exhaustive asupra istoriei romanesti de Ia mijlocul secolului al XIX-lea. Nascut in 1833 la Lengefeld (Westfalia), Julius Franz von Hessinghausen s-a inrolat in armata austriaca, servind initial ca ofiter de artilerie, apoi, prin mijlocirea familiei sale, in arma cavaleriei. In timpul razboiului Crimeii, regimentul sau a fost mutat la frontiera balcanied dintre imperiile austriac §i otoman. Calatoria sa Ia Bucure§ti a avut loc in jurul anului 1856, and a parasit armata austriaca. Regimentul sau a stationat o vreme §i la Brasov, pe care nu I-a descris insa. Impresiile despre Bucure§ti, oral pe care it gasea pe jumatate oriental, pe jumatate occidental, pot servi la reconstituirea vietii cotidiene de la jumatatea secolului al XIX-lea, cu precadere cea a elitei urbane: petreceri, jocuri de carti, plimbari acompaniate de lautari in Gradina Ci§migiu §i la §osea, vizite la ghicitoare. Un element aparte este descrierea Dambovitei §i a sacagiilor. Calatoria pe Dunare pana la Portile de Fier nu ocupa un loc important. Dupa revenirea la Viena, Julius Franz von Hessinghausen a devenit functionar al cailor ferate austriece. In toamna anului 1871 avea sa reintre in contact cu spatiul romanesc, ca functionar al societatii ce administra linia ferata LvovCemauti, dar fara a descrie Bucovina. Despre Julius Franz von Hessinghausen §i aspectele referitoare Ia romani ale autobiografiei sale a scris Nicolae Iorga: Inca un ccilator german la noi, in Revista 'storied", an XIX, nr. 7-9, iulie septembrie 1933, p. 245-246, articol in care era de parere ca textul acestuia abunda in note [...] pline de curioase cugetari metafizice, at caror interes e de obicei cam slab". In Revista 'storied", an XXVIII, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1942, p. 24-26, aparea, postum, o alts nota a lui Nicolae Iorga despre cartea lui Hessinghausen, intitulata Inca un ccilcitor german in Romdnia, observatiile find, in mare parte, aeelea§i ca in urma cu noua ani. 0 scurta nota despre editia dupa care s-a facut traducerea de mai jos se gase§te in Jahresberichte fiir neuere Literaturgeschichte, vol. 19-20, Berlin, 1910, p. 744-745. JULIUS FRANZ SCHREIBER VON HESSINGHAUSEN Calkoria mea prin viata. 0 autobiografie1 p. 187 Deoarece statulmajor alregimentuluiseafla pe atuncila Brasov (Transilvania)2, am asteptat acolo pana la hotararea asupra cererii mele pentru lasarea la vatra. Intamplarea a facut sa cunosc o boieroaica din Bucuresti, care locuia in acelasi han cu mine si care, impreund cu cele cloud fetite ale sale, I Traducere dupa Julius F. von Hessinghausen, gennant Schreiber, 'Wine Reise durchs Leben. Eine Selbstbiographie, editia a III-a adaugita, Dresda, E. Pierson's Verlag, 1909, p. 187-201. Conform explicatiilor date de autor, numele sau de familie era Schreiber, dar, inrudit find cu familia von Hessinghausen, a preluat §i acest nume nobiliar. 2 Kronstadt (Siebenbiirgen). 722 www.dacoromanica.ro petrecuse in apropiere de Bra§ov o parte a fierbintii veri bucurqtene, iar acum era gata sa se intoarca acasa. Cand i-am imparta§it intentia mea de a calatori spre Viena, ea a intrebat daca nu vreau sa fac drumul pana acolo prin Bucurqti, unde mi-ar fi putut asigura o gazduire prietenoasa in casa sa. Deoarece mie aceasta intamplare mi s-a pa'rut una norocoasa§im-a §i starnit sa vad Bucure§tiul (aceasta insearnna: ora§ul bucuriei)3 cu proprii mei ochi, o posibilitate care nu s-ar mai fi ivit niciodata, m-am hotarat repede §i am urmat propunerea ce mi se facuse, cu atat mai doritor, cu cat calea ferata ce pornea pep. 188 atunci de la Pesta nu // ajungea decat pana in ()rapt Seghedin4, destul de indepartat de Bra§ov, pe cand drumul de intoarcere de la Bucure§ti imi oferea placerea de a ma folosi de un vas cu aburi de la Giurgiu5. Curand dupd aceea mi-am inceput calatoria ate ora§ul bucuriei". Drumul mergea prin pasul Timie calm punctul de \mina romanesc de la Predeal, pana unde m-a servit po§ta austriaca. Pentru mai departe, trebuia sa ma incredintez unei trasurici ware, fara arcuri, care era trasa de patru cai de po§ta mici, dar iuti de picior, §i care, pe sears, zgaltait §i daramat din toate incheieturile, m-a adus pe drumuri proaste, netrase la linie7drumuri construite nu existau pe atunci in Tara Romaneascala Bucure§ti. Pe calul in§euat al trasurii statea ghemuit, pe jumatate aplecat spre stanga, 3 Bukarest (rumiinisch Bucuresti, d. h. Stadt der Freude). 4 Szegedin, oral in Ungaria. 5 Giurgewo. 6 Tomoserpafi. 7 Ungebahnte. 8 Kutzowlach, confuzie evidenta in textul original. Cutovlahi" este o denumire data de catre greci populatiei aromfine din Macedonia. 9 Bundschuhen (Opintschen). 10 Knemides. II Der Backscisch. 12 Roten Viertel". Denumire a unei unitati administrative a Bucurestiului, aparuta la inceputul secolului al XIX-lea, ce cuprindea zona comerciala centrals5io portiune din malul drept al Dambovitei; cf. C. C. Giurescu, Istoria Bucure,stilor, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1979, p. 286. www.dacoromanica.ro 723 germana ca §i franceza, §i indata am fost condus in odaia ce-mi fusese menita, pentru a trece, mai intai, la foarte necesara curatire a fiintei mele prafuite. Am prins puteri printr-o mica gustare §i am fost invitat sa iau parte la un joc de carti pe care stapana casei it aranjase repede. Daca o oarecare petrecere13 nu poata fi indeosebi gandita fard un joc de carti, totu§i aici nu prea putea fi vorba despre a§a ceva, caci cei cu care jucam se intretineau cu un joc de noroc cu totul necunoscut mie, de aceea §i neprielnic, iar pentru indulcire oaspetelui strain i-au fost oferite petale de trandafir fierte in zahar (dulceturi14) alaturi de un pahar cu apa. Sfar§itul cantecului a fost pentru mine: metti mono alla borsaI5, 13 Geselligkeit. 14 Dultschas. 16 In limba italiana in text. . 16 Gotthold Ephraim Lessing (1729-1781), scriitor, filosof, dramaturg$ipublicist iluminist german. 12 Referire la ocuparea Tarii Romane§tisiMoldovei de catre armata rusa la inceputul razboiului Crimeii (1853 1854). Din 1854 pans in 1856 cele cloud principate s-au aflat sub ocupatia armatelor austriecesiotomane. 18 Valencia, la ciudad de los flores (in limba spaniola in text). 19 Pirschars (Pinker). 20 Skopzen (Verschnitteten). Scopitii, membri ai unei secte ce propovaduia abstinenta extrema, se wzasera la Bucure0 in prima jumatate a secolului at XIX-lea §i se indeletniceau in principal cu birjaritul. 21 Idiom. 724 www.dacoromanica.ro La ceasurile tarzii de sears, drumurile orasului, luminate doar de razele lunii raman linistite si parasite, iar de la lasarea serii drumetul singuratic, poate pierdut in ganduri, care se intoarce acasa atunci poate fi speriat rau de gardianul de noapte, care apare deodata de dupa coltul intunecat al vreunei case cu al sau cine-i acolo22 strigat cu glas tare. Strada .principala, intinsa prin intreg orasul, de la est la vest, numita Podul Mogosoaiei2i, m-a adus in fata barierei orasului pe sosea", locul de promenade al lumii galante24bucurestene, care se aratasi isida intalniri acolo, mergand in sus si in jos in trasuri elegante sau cu domnii discutand aprins, pasind pe langa portiera cupeului. Altfel, nu am descoperit si alte lucruri demne de a fi vazute, poate in afard de tiganii care ca'ntau la nai, in destul de golasa grading Cismigiu25, asezata in mijlocul orasului, acompaniati de broastele care oracaiau neincetat in iazul noroios, ascunzandu-se in mlastina quamvus sint sub aqua, sub aqua maledicere tentant26 p.192 o muzica suparatoare pentru urechi (din nefericire, aici lipsea un Perseu care sa amuteasca broastele din Seriphos27), dupa cum viata si indeletnicirile de pe strazile prafuite se deosebeau putin de cele din alte orase pe jumatate orientale. In gradina Cismigiu mi-au atras atentia, din cauza tineretii si a farmecului lor, mai multe doamne, aparent maritate, care se plimbau pe acolo 22Tschinakollo! (Halt, wer da!). 23Podumogoschoe, astazi Calea Victoriei. 24Halb- and Ganzwelt. 23Cismetschiugarten. 26Unul din versurile lui Ovidiu ce imita oracaitul broastelor. in traducere www.dacoromanica.ro 725 Era o sears intunecata, neprietenoasa, cand, 31 Mahala (Vorstadt). 32 Die Sybille. 33 Dupd toate aparentele, tiganii au descoperit cartile in Europa; nu pentru joc, ci pentru ghicit. Arta ghicitului in carp, dar mai ales chiromantia (arta ghicitului in palms) se sprijina, evident, pe observatii1icombinatii transmise din neam in neam" (n. a.). 34 Silberzwanziger. Moneda austriaca echivalentA cu 20 de craitari. 35 Transilvanischen Alpen. 36 Dinibowitza. 37 Expresie din limba franceza cu sensul de apa de ploaie". 38 Bakterien. 39 Wassertrager (apajune). 726 www.dacoromanica.ro Pindar, de ar fi cunoscut-o, nu ar fi cantat-o niciodata in ale sale ode olimpice, dedicate regelui Hiero al Siracuzei, ca ariston men hydor (cel mai bun dintre elemente este apa)40, nu s-a facut simtita la mine §i ea, in cele din urma, am fost totu§i bucuros sa ma pot instala la Giurgiu pe vasul cu aburi ce trebuia sa ma clued Inapoi in Austria. Adancimea mica a Dunarii nu ingaduia vasului cu aburi sa strabata pe atunci Inca periculoasele stanci§ibancuri ale fluviului, un amestec de bariere din piatra in lungime de 2500 de metri, numit Porti le de Fier", pe o parte a caruia s-a construit un canal navigabil; de aceea, am coborat la Varciorova41, in apropiere de care (la Turnu Severin42) construise Traian un pod peste Dunare, din care pe atunci Inca stateau in picioare pilonii, iar de acolo a trebuit sa ma folosesc de o trasura pang la Orsova43, punctul de granita unguresc. Dupd cercetarea bagajului de catre slujb*i vamii de acolo, carora li se alaturase §i un iezuit, pentru a cerceta cateva cartii hartii pe care le luasem cu mine: au mirositi au scotocit prin toate, pantaloni, camasi, batiste, cautau mai cu seama tutun §i apoii carti interzise, m-am urcat din nou pe nava deja pregatita, care m-a dus in aproape 48 de ceasuri pans la Pesta44,ll P. 201 de unde am pomit fara zabava catre Viena, pe drumul de fier. 4° Vers al lui Pindar (522 1. Hr.-446 I. Hr.). 41 Verciorova, corn., jud. Caras-Severin. 42 Turn-Severin, astazi Drobeta Turnu- Severin, jud. Mehedinti. 43 Orsova. 44 Pest. www.dacoromanica.ro 727 THOMAS ABEL BRIMAGE SPRATT (1811-1888) Thomas Abel Brimage Spratt s-a nascut la data de 11 mai 1811, intr-o familie instarita $i care se bucura de un mare prestigiu in societatea engleza, datorita curajului dovedit de tatal sau, comandantul James Spratt, in batalia de la Trafalgar (1805). Urmand exemplul tatalui sau, Thomas Spratt se inscrie in marina regard engleza in 1827, avansand in mod constant 5i remarcandu-se in varii domenii de activitate (navigatie, cartografie, geologie, hidrologie). In 1841 a fost ridicat Ia rangul de locotenent, iar opt ani mai tarziu la cel de comandant de vas. In tot acest timp a efectuat o serie de calatorii, care 1-au adus in atentia publicului. Cea mai importanta dintre ele a fost cea inceputa in primavara anului 1842 alaturi de profesorulSinaturalistul Edward Forbes in zona Anatoliei. In timp ce locotenentul Thomas Spratt s-a preocupat de cartografierea si explorareageografica, Forbes s-a interesat de istoria naturala, iar tovarasul lor, E.T. Daniel, de vestigiile antice. Impreuna au descoperit 18 ora.se antice necunoscute exploratorilor, dintre care amintim Candyba, Cynac, Lagbe, Phellus si Rhodiapolos. Impresiilesiobservatiile au fost incluse in lucrarea Travels in Lycia, Milyas and the Cybiratis, aparuta in 1846. Mai tarziu, in 1852, a continuat explorarile, dar de data aceasta in Creta$i Malta, publicand pe baza observatiilor sale trei carti voluminoase. Prima dintre ele a fost On the geology of Malta and Gozo (1854), urmata in 1865 de Travels and researches in Crete, in doua volume. La momentul aparitiei acestei ultime lucrari, Thomas Spratt era deja membru de onoare al Institutelor de Arheologie din Berlin $i Roma. A treia dintre operele dedicate insulei din Marea Mediterana a fost Sailing directions for the island of Candia or Crete, aparuta in 1866 din ordinul amiralitatii engleze si servind intereselor navigatiei. Razboiul Crimeii 1-a surprins Ia comanda vasului Spitfire din marina engleza, participand in mod activ la asediul asupra Sevastopolului (1854-1855) Si la atacurile asupra oraselor Kertch (1855) 5iKinburn (1855). Inca din timpul razboiului, a fost promovat la rangul de capitan (ianuarie 1855), aceasta find o modalitate de recunoa.stere a meritelor sale precum $i o stimulare pentru viitor. Din 1856 si pana in 1863, II gasim la bordul vasului Medina ducand la bun sfarsit misiuni de explorare atat in Marea Neagra, cat $i in Marea Mediterand. In acest context trebuie plasata si descrierea sa asupra Insulei $erpilor, prezentata in fats membrilor Comisiei Europene a Duna'rii in 1856. Surprinzand aspecte de ordin geologic 5i istoric, dar mai ales clarificand importanta pe care insula o avea pentru bunul mers al navigatiei in zonal, prezentarea sa concisa a depasit caracterul descriptiv obisnuit. Ea fost tradusa $i in engleza pentru a fi inclusa intre lucrarile Societatii Regale de Geografie din Londra in 18571. Dupa retragerea sa in Anglia, Thomas Spratt nu a mai revenit la conducerea bordului vreunui vas, find numit general in rezerva in 1872 si mai apoi, in 1878, ca o incununare a intregii sale activitati, vice-amiral. A murit la 12 martie 1888, la resedinta sa din Tunbridge Wells. Informatii despre activitatea 5i viata sa pot fi gasite in G.H. Richards, Obituary: Vice-Admiral Thomas A.B. Spratt in Proceedings of the Royal Geographical Society, and Monthly Record of Geography" vol. 10, no. 4 (apr. 1888), p. 242-244; Margaret Deacon, Vice-Admiral T.A.B. Spratt and the development of oceanography in the Mediterranean. 1841-1873, National Maritime Museum, 1978; Geology: Webster's Quotations. Facts and Phrases, Icon Group International, 2008, p. 309. 1 T. Spratt, Remarks on the Serpent Island in Journal of the Royal Geographical Society of London", vol. 27 (1857), p. 220-224. 728 www.dacoromanica.ro THOMAS ABEL BRIMAGE SPRATT Observatii asupra insulei Fido-Nisi sau asupra Insulei Serpilor2 In ciuda ingustimii sale, Insula Serpilor este deosebita din mai multe puncte de vedere: in primul rand, prin pozitia sa este, daca putem spune astfel, ochiul Dunarii;i in al doilea rand, pentru ca este aproape singura insula care se gasqte in Marea Neaga. Ea pare a fi a§ezata acolo pentru a calauzi vapoarele §i pentru a le servi drept pavaza impotriva pericolelor care le ameninta,maluri joase Si adancimea redusa care se intind in fata gurilor Dunarii §i de-a lungul deltei, ce are un litoral, cu o intindere de 50 mile3, care nu se ridica, in niciun punct, la mai mult de doua picioare deasupra nivelului apelor. Din punct de vedere geologic, aceasta insula este la fel de deosebita; ea nu seamana sub niciun chip cu formatiunile coastelor vecine, din Dobrogea4 sau din Basarabias. Alcatuirea sa indica, in mod clar, ea ea nu a facut niciodata parte din aceste coaste §i ca nu a fost creata nici de aluviunile Dundrii. Natura rocilor sale demonstreaza, dimpotriva, ca ea are aceea§i alcatuire ca §i muntii care se intind la sud-vestul Marii Negre, in Bulgaria etc. Deci, ea pare a fi un pisc inaintat din grupa rocilor §istoase, din zona septentrionala a Dobrogei, aproape de Be§tepe6 §i de Tulcea7. Intr-adevir, roca insulei este de o natura silicioasa §i dispusa stratificat. Ea contine cristale man de cuart §i in unele locuri capata aspect de jasp ro§u. F4ii inguste, de §ist faramicios, separa aceste straturi groase de 200 picioare8 cel putin, cum am putut sa-mi dau seama prin inclinarea for de la 10 la 20 grade spre est. Totu§i, inaltimea insulei deasupra nivelului apelor nu este mai mare de 130 picioare. Observatiile pe care le fac asupra naturii geologice a insulei, dovedesc ca ele nu se aseamana deloc cu terenurile netedei joase ale Basarabiei, cum am auzit adesea spunandu-se. Intr-adevar, laturile interioare ale terenurilor nu se ridica la mai mult de 10 picioare deasupra marii §i sunt alcatuite dintr-o argila pamantie, ce acopera stepa, in general neteda. Iata cat de putin am putut sa-1 observ, de pe marele catarg al 2 Traducere dupd Remarques sur Vile de Fido-Nisi ou lie des serpents, par le Capitaine Spratt, C. B. Commandant la Medina de la Marine Royale Britannique in Commission Europeenne du Danube. Projets pour ('amelioration de la navigabilie du Bas-Danube (art. 16 du Traite de Paris, du 30 mars 1856)", Kilia, 1856, 4 p. [nepag.] 3 I mild marina = unitate de masura pentru lungimi, folositA in navigatie, egala cu 1852 m. 4 Dobrutcha. 5 Bessarabie. 6 Besh-Tepe, corn., jud. Tulcea. 7 Toultcha, ora§, jud. Tulcea. 8 Unitate de masura a Iungimii, egala cu aproximativ o treime dintr-un metru. www.dacoromanica.ro 729 Insula Serpilor ofera Inca un mare interes, datorita amintirilor. intr-adevar, vechii greci credeau ca Ahile s-a oprit aici pentru ultima oars4ii-au ridicat un templu de o oarecare frumusete chiar pe insula. Planul alaturat aici arata ca insula are o mie de sinuozitatisica este marginita de stanci de la 60 pana la 100 de picioare inaltime, scaldandu-se intr-o ape foarte adanca. Insula are, mai degraba, // forma unui triunghi, din care unul dintre unghiuri se prelungqte §i se transforms intr-un promontoriu turtit, atingand cel putin jumatate din inaltimea totals a insulei. Acest mic promontoriu are o plaja, acoperita de pietricele, accesibila pe uscat din cloud parti§iservind drept debarcader. Dinspre nord, s-a cioplit in faleza o carare, care pare a fi fost folosita drept drum de remorcare pentru navele cu un mic pescaj. Dinspre sud, unde este mai u.5or de debarcat, gasim urmele unui drum, alcatuit din man blocuri 730 www.dacoromanica.ro fifacut comert cu tarile riverane din josul Dunarii,1ial-astabilit 9Euxin. I° Arrien. Lucius Flavius Arrianus (cca 86-146), militar, istoric $i filozof roman de origine greaca, guvernator al Capadociei, autor al unor importante lucrari de tactics militard, at Expediaei ha Alexandru cel Mare in Asia, dar $i al unei Ccilatorii la Marea Neagrci (Periplus Ponti Euxini). Empereur Adrien. Hadrian (Publius Aelius Hadrianus) (76-138), imparat roman (117 138). 12Dintre autorii antici care i-au dat aceasta denumire insulei sau una apropiata (Leuky, Leuce) ii amintim pe: Nicandru (Metamorfoze, cartea a IV-a), Strabon (Geographia, II, 5, 22; VII, 3), Ptolemeu (Geographia,III.10), Dionysos Periegetul (Orbis Descriptio, 541-548), Pausanias (Laconica, XIX. 11), Ammianus Marcelinus (Res Gestae, XII. 8). www.dacoromanica.ro 731 am vazut demonstreaza ca a fost, intr-o perioada foarte indepartata, §i ca a servit drept antrepozit, dupa cum am spus mai sus. Numele recent de Fido-Nisi sau Insula Serpi lor a fost dat, faraindoiaI5, datorita numarului foarte mare de §erpi care o populeaza, dupd ce a fost abandonata de oameni. Chiar§iazi §erpii sunt numero§i; sunt §erpi autentici de mare, care se heanesc cu pe§ti §i traiesc pe falezele abrupte. Am zarit mai mult de douazeci, incolaciti pe o stanca inalta, in razele calde ale unui soare de octombrie. Mai multi au murit in puturi §i in rezervoare, ceea ce inseamna ca apa nu este potabila §i ca trupelor turcqti, ce ocupa insula, trebuie sa li se aduca apa de la Dunare13. Ace§ti §erpi sunt negri, cu exceptia pantecelui, care este de o culoare alburie. Au capul mic §i o lungime de 4 pans la 5 picioare. Nu sunt periculo§i, dar totu§i infati§area for este departe de a fi placufa.. Farul a§ezat in varful insulei a fost construit de rqi din caramizi facute in alts parte. Tumul este inalt de 50 de picioare §i lumina farului sau proiecteaza pans departe o lumina stralucitoare. Guvemarea turceasca a fost cea care 1-a introdus. A fost aprins pentru prima oars pe 15 octombrie 1856. Dupd aceasta descriere, sunt obligat sa vorbesc despre avantajele pe care le ofera Insula Serpilor, devenita celebra datorita evenimentelor recente care au avut loc. Daca admitem, dupa cum am §i facut, ca, de drept, un teritoriu aflat in litigiu trebuie sa faca parte din tam cu al carui teren seamana cel mai mult, atunci Insula Serpi lor ar apartine in mod evident mai degraba Bulgariei sau Dobrogei decat Basarabiei. // Ea se afla la o distanta de 24 de mile de coastele cele mai apropiate ale Deltei Dundrii §i este situata la acee§i departare de Sulina14 §i Chilia15. Drept urmare nu se poate zari dinspre niciuna dintre guri, de§i de la inaltimea fiecamia dintre farurile Sulinei §i din Fido-Nisi poate fi vazut §i celalalt. Deci este indoielnic faptul ca Insula Serpi lor a fost adesea de un mare ajutor pentru vasele care navigau catre fluviu, caci este foarte ridicataaite poti apropia foarte u§or, fara sa te expui niciunui rise. Nave le, impinse de un vant dinspre nord-est, care nu sunt in stare sa traverseze bara, pot foarte bine sä ancoreze la adapostul insulei in timpul verii sau sa ramana in imprejurimi §i intotdeauna la vedere, ca sa plece din nou spre gura 13 Probabil o confuzie. Dupd tratatul de la Adrianopol din 1829, Insula Serpilor, ca5igurile Dundrii, revine Rusiei, care construieste aici, in 1842, un far. 14Soulina, oras si port la Marea Neagra, jud. Tulcea. 15 Kilia. Chilia Veche, corn., jud. Tulcea. 732 www.dacoromanica.ro in ce prive§te T. A. B. Spratt, capitan La bordul 16 1 ancablura = unitate de masura pentru lungimi, egala cu a zecea parte dintr-o mild marina. 17 1 stanjen www.dacoromanica.ro 733 CHARLES GEORGE GORDON (1833-1885) Ofiter de carieraun bray ce a luptat pe trei continente si a adus Insemnate servicii coroanei britaniceCharles George Gordon nu este, propriu-zis un memorialist in genul majoritatii celor ce au fost inclusi Intre copertile acestui volum. Ca lator, mai degraba datorita specificului ocupatiei decat din pasiune, Gordon a strabatut distance enorme in Europa, Asia si Africa, intretinand o intensa corespondents cu familia fara, insa, a intentiona sa dea publicitatii acele epistole in care se Impletesc informatiile succinte, la object, privind sarcinile de servici$ilocurile vizitate cu relatarile, uneori amuzante, despre oameniigisituatiile cu care s-a confruntat. In consecinta, stilul sau nu este acela al unui calator intelectual, atent la formulari si la cizelarea frazei in vederea adundrii impresiilor sale, la Intoarcerea din voiaj, Intr -un volum destinat tot unor cititori intelectuali, ci acela direct si needulcorat al unui militar, preocupat de incheierea cat mai urgentasicu succes a misiunii primite spre a se intoarce in patrie si a se pune, din nou, la dispozitia superiorilor, pentru alte insarcinari. In traducerea ce urmeaza se va vedea cum Gordon sare, cu usurintasieleganta, de la prezentarea membrilor comisiei de trasare a granitei basarabene $i a caracterului acestora, la schitarea peisajului natural sau al celui urban in careitidesfasurau activitatea $i de la problemele legate strict de specialitatea sa cartografiereag1executarea hartilor frontierei (de care era satul pans peste cap dupa desenarea a circa 100 de planuri ce era, prea adesea, obligat sa le modifice in conformitate cu fluctuatiile politicii europene)la cele legate de cazare, de lipsa de ospitalitate a oficialitatilor tariste si de neplacerile cauzate de comerciantii verosi, pentru a transla apoi spre partidele de vanatoare la care participasegi gravurile on fotografiile cu subiecte din razboiul Crimeii pe care le colectionase. Se vede ca expeditorul nu Linea seama de regulile, bine stabilite in acea epoca, ale stilului epistolar, ci dadea frau liber suvoiului gandurilorsidorintei de informare cat mai amanuntita a destinatarului asupra vietii ce o ducea si a pataniilor prin care trecuse in timpul misiunii. Charles George Gordon s-a nascut la Woolwich, pe 28 ianuarie 1833. Era cel de-al patrulea flu al generalului locotenent Henry William Gordon. A fost $i el destinat carierei armelor $j, dupa ce a facut scoala la Taunton, a fost admis, in 1848, la Academia Military din Woolwich. Pe 23 iunie 1852 a primit gradul de sublocotenent (echivalentul acestui grad in armata britanica este second lieutenant) in arma geniului. In luna decembrie 1854 este trimis in Crimeea, unde incepusera luptele dintre trupele aliate franco-britanice si cele ruse, in ceea ce avea sa se numeasca razboiul Crimeii. Debarca in golful Baloclava pe 1 ianuarie 1855. Se evidentiaza prin curajsiprin aptitudinile sale militare. Este ranit pe 6 iunie, intr-un schimb de focuri Intre transee dar, Inca in convalescents, participa peste douasprezece zile, la asediul nereusit al Redanului, pe 18 iunie 1855. Pe 17 octombrie, is parte la expeditia amfibie aliata asupra Fortului Kinbum, de la confluenta Niprului cu Bugul. Dupa caderea Sevastopolului, evacuarea partii sudice a orasului de catre nisi $i ocuparea lui de aliatievenimente derulate Intre 8 si 10 septembrie 1855Gordon este implicat in demolarea docurilor importantului port al Marii Negre. Pentru bravura dovedita in campanie a fost distins cu medalia britanica a razboiului Crimeii, cu bareta Sevastopolului, medalia otomana a conflictului$iLegiunea de Onoare" acordata de guvernul imperial francez. Dupa incheierea ostilitatilor este desemnat, alaturi de locotenentul E. R. James (devenit ulterior general maior) si de colonelul E. Stanton (ajuns general si innobilat), ambii genisti cu experienta, in comisia de trasare a granitei dintre Moldova $i Imperiul rusesc. Primise functia de comisar adjunct al acelui organism international ce activa in Basarabia. A fost apoi trimis la Erzerum, impreuna cu acelasi camarad James, pentru a stabili granita asiatica dintre cele doua imperil rivale. Acolo a avut drept superior pe colonelul Lintom Simmons, care a devenit 734 www.dacoromanica.ro general 5i a fost inobilat. Revine in Anglia in octombrie 1857, dar 5ederea nu este prea lunga pentru ca, in primavara urmatoare, prime5te misiunea de a supraveghea plantarea bornelor de hotar in Armenia, in zona unde trasase granita cu cateva luni mai inainte. Pe 1 aprilie 1859, Gordon este inaintat la gradul de capitan 5i prime5te postul de aghiotant al corpului de la Chatham. In august 1860 lupta in cel de-al treilea razboi chinezesc in care actionau trupe aliate franco-britanice. El se afla sub comanda generalului-locotenent Sir James Hope Grant 5i este prezent, in octombrie, la capturarea Pekinului (astazi Beijing). Este decorat cu medalia britanica a acestui razboi, cu bareta pentru Pekin, dupa care este avansat maior $i i s-a dat comanda geni5tilor de la Tientsin unde stationeaza in urmatorii doi ani. Aceasta pozitie ii permite sa exploreze, pe o lunga intindere, Mare le Zid Chinezesc. In aprilie 1862 este detgat la $anghai, la solicitarea autoritatilor imperiale chineze5ti, pentru a apara ora5u1 impotriva rasculatilor Taiping. Participa la mai multe lupte, is cu asalt fortareata Sing-poo $i alunga rebelii din Kah-ding. Ulterior, este insarcinat sa cartografieze zona din jurul Sanghaiului. Dar rascoala Taiping nu fusese inabu5ita Incaainegustorii din $anghai formasera, pe speze proprii, o armata pe care o pusesera sub comanda unor ofiteri europeni sau americani, care nu se aratasera suficient de pregatiti pentru aceasta dificila sarcina 5i fusesera infranti de rebeli. Guvematorul general al provinciei Kiang, Li Hung Chang, apeleaza la comandantul suprem al trupelor expeditionare britanice pentru a-i recomanda un militar capabil a lua comanda Armatei Mereu Victorioase" (cum fusesera numite trupele ce prea ades suferisera e5ecuri pe campul de lupta). Gordon este sfatuit de superiorul sau sa acepte aceasta pozitie $i, pe 21 martie 1863, intra in serviciul Chinei, primind puteri discretionaresititlul de mandarin. In scull timp, din adunatura pestrita de circa patru mii de soldati chinezi comandati de ofiteri albi de toate nationalitatile el va face o armata bine instruita, cu care va duce 33 de lupte cu du5maniiai va repurta victorii Insemnate in urmatorii doi ani, ce au culminat cu totala anihilare a rebelilor. Totdeauna se afla in fruntea soldatilor sai, neinarmat, tin'and doar un baston in mans, despre care trupele formate din oameni simpli8isuperstitio5i incepusera sa creada ca este o bagheta fermecata care-1 protejeaza de gloantele vrajma5e. Imparatul 1-a rasplatit cu o enorma sums de bani pe care, modestul Gordon, a refuzat-o, in pofida insistentelor suveranului. Totu5i, a acceptat o medalie de aur, titlul de Ti-Tu ce reprezenta cel mai inalt grad in armata chinezaprecum 5i haina galbena5ipararia cu pana de paun ce se acorda mandarinilor de primul rang. Revine in patrie la Inceputul anului 1865 5i, in luna septembrie, este numit comandant al trupelor de geniu de la Gravesend (fusese avansat locotenent-colonel in februarie 1864, cand inca se afla in China). Urmeaza 6 ani de lini5te, cu activitati de rutina. In acest timp supravegheaza constructia unor fortificatii destinate a apara malurile Tamisei. Om cu inima buns, iubitor al copiilor, iii dedica timpul liber vizitarii 5colilor din cartierele sarace8iajutorarii elevilor nevoia5i, pe care adesea ii aducea la el acasa, spre instruire $i repaus. In tuna octombrie 1871 este numit membru in Comisia Europeans a Dunarii cu sediul la Galati. In timpul petrecut din nou in Romania, prime5te misiunea de a se deplasa in Crimeea, impreuna cu generalul Sir John Adye, pentru a constata starea in care se aflau cimitirele in care erau inmormantati soldatii britanici decedati in rdzboiul din 1854-1855. Cand Sir Samuel Baker demisioneaza din functia de guvernator al Africii Centrale, Gordon este numit in locul sau preia postul in primavara anului 1874. Urmeaza 3 ani de munca intensasi realizari notabile: intarirea garnizoanelor, constructia unui lant de posturi militare fortificate, la distanta de o zi unul de altul, alungarea negustorilor de sclavi $i ca5tigarea increderii populatiei locale, fapt ce a adus lini5te 5i siguranta intr-un tinut pana atunci periculos. A facut 5i explorari, fiind primul alb care a observat cursul Nilului Victoria pana la trecerea sa prin Lacul Albert. Nereu5ind sa starpeasca comertul cu sclavi, ce era incurajat8iintretinut de guvematorul Sudanului, iii da demisia in 1876. Dar, la solicitarile vice-regelui Egiptului de a-5i relua postul, in ianuarie 1877, revine la Cairo, unde este investit guvernator general pentru Sudan, Darfour, Provinciile Ecuatorialesilitoralul Marti Ro$ii, cu misiunea de a eradica traficul cu sclavi 5i a imbunatati mijloacele de comunicare in acest intins teritoriu african. Pe 5 mai acela5i an i5i preia atributiile la Khartum. Dar, foarte activ din fire, nu sta mutt in acel loc ci se deplaseaza la Darfour, unde lini5te5te spiritul de revolta ce stapfinea acolo5ipacified zona. Spre a demoraliza negustorii de sclavi ce-5i extinsesera controlul 'Ana la Dara, Gordon face un mark fortat, strabatand 85 de mile intr-o zi 5i jumatate, calare pe o camila, 5i-5i face aparitia neinsotit in gamizoana locals. A doua zi se deplaseaza, cu o mica escorts, in tabara negustorilor de sclavi ce dispuneau de o forts considerabila$ianunta ca are de gand sa-i dezarmeze. Actiunea sa surprinzatoaresienergica ii face pe negustori sa se retraga in fieful tor, fara a opune 735 www.dacoromanica.ro rezistenta. Viteza de deplasare, actiunile ferme fare a folosi armele, 11 impun pe Gordonnumit din acel moment Gordon pasain fata capeteniilor locale. Urmeaza doi ani de activitate febrile si marsuri fortate prin uriasul teritoriu ce-1 administra, pentru a inabusi razmerite, a pacifica diversele capetenii nesupuse si a pune capat comertului cu sclavi. La un moment dat este facut prizonier de regele loan al Abisiniei, dar reuseste sa scape cu micul sau grup si sa ajunga la Marea Rosie, dupa ce isi croise calea printr-o zona muntoasa accidentata, cu piscuri inzapezite si temperaturi scazute. Revenit la Cairo in decembrie 1879, Isi ofera demisia. Pentru serviciile sale deosebite, vice-regele II decorase cu ordinul Medjidie, clasele a doua si intai. Revine in Anglia Ia Inceputul anului urmator si, pentrua-5irecupera sanatatea zdruncinata de efort si de clima in care take, petrece cateva luni in Elvetia. Intors in metropola in aprilie 1880, tuna urmatoare pomeste, din nou, la drum insotindu-I, in calitate de secretar particular, pe marchizul de Ripon, ce fusese numit vice-rege al Indiilor. Dar constata ca structura sa de om activ si cu initiative nu se potriveste cu o asemenea functie si demisioneaza. La doua zile dupa aceasta, primeste o telegrams prin care este solicitat sa vine in China, in calitate de consultant pentru luarea unei decizii privind relatiile cu Rusia ce, in acel moment erau foarte tensionate. Urmeaza o alts calatorie lunga si grea prin Hong Kong, Shangai si Chefoo, la Tsientsin, unde se desfasura conferinta si unde el reuseste sa convinga autoritatile chineze sa pastreze pacea. 0 scurta perioada de repaus, petrecuta in Irlanda, este succedata de preluarea, in chip voluntar si fara plata, a functiei de comandant al genistilor in Insula Mauritius, in iulie 1881. La inceputul anului urmator, Gordon preia comanda tuturor trupelor stantionate acolo la plecarea fostului sef al gamizoanei. Este avansat la rangul de general-maior, pe 24 martie 1882. Dar nu ramane in aceasta pozitie de rutind decat foarte putin timp, pentru a este solicitat in Colonia Capului pentru a deveni guvernator in Basutoland unde era dus un razboi Indelungat cu populatiile ba.stinase. Dar, cand ajunge la Capetown, pe 3 mai 1882, constata ca fusese oarecum indus in eroare pentru ca acel post era ocupat de un functionar in care guvernul nu avea incredere si ar fi voit sa-1 inlocuiasca, dar nu indraznea pentru a nu suscita not conflicte cu localnicii care-1 iubeau5i-1sustineau pe acesta. Lui Gordon i se ofera doar comanda supreme a trupelor coloniale. $i aici spiritul sau pacifist joaca un rol esential in aplanarea diferendelor dintre capeteniile locale. Dar, comportamentul sau deschis si interventia in favoarea salvarii vietii unuia dintre sefii bastinasilor, pe care autoritatile planuisera a-I asasina chiar cand parlamentarile erau in curs,it face indezirabil guvemului. In octombrie generalul maior paraseste Colonia Capului si revine in Anglia, unde se gaseste in stare de disponibilitate. In consecinta,isiimplineste un vis mai vechi: acela de a vizita Tara Sfanta unde petrece aproape intregul an 1883. Leoplod, regele belgienilor, ii solicitase de mai multa vreme serviciile pentru a deveni guvernator in Congo. Deplasandu-se la Bruxelles pentru a primi investitura, descopera ca Ministerul de Razboi al Belgiei nu-i valideaza numirea. Exact atunci este chemat in Anglia pentru a fi trimis in Sudan, unde era nevoie de un militar cu experienta ca el, dupa ce trupele egiptene conduse de colonelului William Hicks fusesera masacrate, in noiembrie 1883, la sud de El Obeid, de rasculatii lui Mandi, un sef religios. Gordon este numit, din nou, guvernator general al Sudanului. Revenirea sa Ia Khartum, in februarie 1884, s-a transformat intr-o primire triumfala din partea populatiei, care-I stima 5i-Irespecta pentru anterioara sa activitate acolo. Misiunea sa era de a aduna toate trupele ras' pandite pe intregul teritoriu sudanez si de a le evacua spre nord, in Egiptul pasnic. Dar trebuia sa organizeze si o administratie stabile care sa poata prelua guvemarea dupa retragerea sa. Ca prima masura, Gordon pa.sa declare independenta Sudanului si solicits intariri din partea trupelor otomane si a celor indiene si musulmane din tinuturile invecinate. Dar nu primeste nici un ajutor si, dupa ce reusise sa expedieze, pe Nil, circa 2 500 de persone, spre zona sigura din nord, pe 12 martie orasul Khartum este incercuit de trupele mandiste care II asediaza timp de zece luni. In ultima telegrams pe care o poate expedia, pe 16 aprilie, Gordon critica sever dezinteresul guvenului de a-i trimite intaririle cerute. Dupe aceea, firele telegrafice sunt taiate de asediatori. Dar, cunostintele sale de genist, hotararea, curajul si mijloacele inspirate de a-5i incuraja atat mica gamizoana cat si populatia civila, au fost definitorii pentru a rezista atat de mutt timp unui inamic foarte numeros si fanatizat. La Londra, guvernul era criticat vehement pentru aceasta interventie in Africa si, cu toata situatia dramatics In care se afla acea mans de supusi britanici de sub comanda lui Gordon, decizia de a trimite un contingent in ajutorul sau a trenat. In sfarsit, acesta a fost trimis, parasind Anglia pe 1 septembrie, sub comanda generalului locotenent Lord Garnet Wolseley. Dar, in marsul prin desert, Inceput pe 30 decembrie, trupele au fost atacate si au dat doua batalii care au incetinit avansarea. Gordon avea la dispozitie cinci nave cu abur, complet echipate si cu provizii suficiente, dar nu a incercat sa se 736 www.dacoromanica.ro salveze. Dimpotriva, cand rezistenta devenise disperata $i pierderea orasului era iminenta, in loc sal se imbarcesa paraseasca locul, Gordon a trimis vasele spre nord, cu mai multe persoane ce trebuiau scoase din incercuire si cu jumalelesicorespondenta sa. La aflarea vestii ca o forts de interventie este pe punctul de a ajunge Ia Khartum, Mandiisiintensifica eforturile de a cuceri orasul$i,luni 26 ianuarie 1885, cid asaltul final asupra fortificatiilor aparate de o gamizoand imputinata, extenuateai flamanda. Generalul Gordon cade, eroic, in lupta, dupd ce rezistase 317 zile. Trupul ii este hacuit iar capul este oferit, ca trofeu, lui Mandi. Ajutorul soseste cloud zile mai arziu, Med a mai putea salva pe vreunul dintre apAratori. La aflarea vestii disparitiei aparatorului de la Khartum, sunt facute ceremonii de proportii care, sigur, i-ar fi displAcut foarte mult modestului Gordon: data de 13 martie este stability ca zi de doliu national, toate bisericileaicatedralele din Anglia tin slujbe funebre, iar Ia cele de la Westminster si St. Paul din Londra asista familia regale, membrii Camarei Lorzilororai Comunelor, precum si toti ofiterii superiori din trupele de uscat si din marina aflati in Capita la. Parlamentul acorda o substantiala compensatie baneasca familiei defunctului20 000 de lire sterline $icomanda un monument ce va fi dezvelit in Trafalgar Square, in 1888, datorat sculptorului Hamo Thornycroft. Un alt monument, din bronzce-I reprezinta pe general &Mare pecamila,asa cum se deplasa in mod frecvent in Sudan este ridicat, la initiativaaicu cheltuila camarazilor din Corpul de Geniu, la cazarma de la Chatham, unde Gordon studiase $i apoi detinuse, pentru scurt timp, o functie de comanda. Opera apartinea sculptorului Ons low Ford. Avandu-se in vedere dragostea, generozitateaalcaritatea pe care le aratase militarul fatal de copiii fard posibilitati, a fost fondata, in memoria sa, o institutie numita Casa baietilor lui Gordon" (Gordon Boys' Home) destinata micutilor lipsiti de camin si de mijloace materile pentru a deprinde o meserie si a se face utili societatii. Charles George Gordon scrisese destul de mult, tinuse jumalesiintretinuse o intense corespondenta cu familia si cu prietenii. In timpul vietii fusesera publicate trei volume, o culegere de ordine si rapoarte din timpul primei sale sederi in Africa,Publications of the Egyptian General Staff Provinces of the Equator. Summary of letters and reports from the Governor-General(Cairo, 1877), impresiile sale din calatoria in Tara Sfanta pe care o efectuase in anul de neactivitate,Reflections in Palestine (London, 1883) si scrisorile din timpul primelor sale misiuni in estul Europei,General Gordon's Letters from the Crimea, the Danube and Armenia, August 18, 1854, to November 17, 1858 (London, 1884). Dar, disparitia sa at& de violenta si aura de erou legendar care it inconjura, au facut ca, postum, sa fie date publicitatii mai multe volume, in care erau adunate pagini din scrierile sale personale. Marea majoritate apar in chiar anul disparitiei sale, fapt ce denote interesul pe care it suscita vista sa aventuroasa:General Gordon's Private Diary of his Exploits in China(London, 1885);Gordon. A woman's memoires of him, and his letters to her from the Holy Land(London, 1885);Letters to his Sister, M A. Gordon(London, 1885);Letters to the Rev. R. V. Barnes(London, 1885);The Journals of General Gordon at Kartoum(London, 1885);General Gordon's last Journal. A facsimile of the last of the six volumesof journalsdespatched by General Gordon, before the fall of Kartoum(London, 1885);Diary of the Taiping Rebellion(London, 1890). Pentru biografia lui Charles George Gordon am folosit informatii din Leslie Stephen, Sidney Lee (ed.),Dictionary of National Biography (vol.XXII, London, 1890, p. 169-176) si din I. F. W. Beckett,Victoria's Wars(Shire Publications, Ltd., Princes Risborough, 1998, p. 28, 56). Volumul de scrisori in care se gasesc referiri despre tinuturile romfinesti $i din care s-a facut traducerea de fatd,General Gordon's Letters from the Crimea, the Danube and Armenia, August 18, 1854, to November 17, 1858a aparut la editura Chapman and Hall, sub ingrijirea si cu prefata lui Demetrius C. Boulger, in vara lui 1884, cu 6 luni inaintea mortii bravului militar, and acesta se afla asediat in Khartum. Cartea nu se gaseste in bibliotecile din Romania si a fost obtinuta o fotocopie de la British Library din Londra. Aceste scrieri ale ofiterului britanic au fost facute cunoscute la not de Adrian-Silvan lonescu in articolulImpresiile locotenentului Charles George Gordon din Moldova, mai 1856-aprilie 1857(Revista Istorica" tom XVI, nr.1 -2, 2005, p. 105-116), republicat, sub acelasi titlu dar cu unele modificari si cu adaugarea ilustratiei, in Adrian-Silvan 1onescu (coordonator) Rcizboiul Crimeii. 150 de ani de la incheiere(Editura Istros, Braila, 2006, p. 281-298). 737 www.dacoromanica.ro CHARLES GEORGE GORDON Scrisori de la Dunire p. 104 Galati', 23 mai 1856. Am ajuns in dimineata aceasta dupa o calatorie de treizile de la Constantinopol §i vizitand, pe drum, Varna. Varna este oral turcesc singuratic, interesant doar prin faptul ca trupele noastre au plecat de aici spre Crimeea2. Vaporul, care era una dintre navele de pasagerisipo§tale ale Lloyd-ului austriac, s-a tinut aproape de mal tot timpul drumului. Tarmul este frumos dar pare aproape nelocuit. Gura Dundrii (Sulina) nu este mai laid de un sfert de mild, iar epavele a doudzeci de vase zac acolo. Bara de nisip nu are decat zece picioare de apd deasupra ei, de§i ru§ii s-au angajat sa o tins curatd. De la gura Dundrii la Tulcea3, fluviul este exact ca Tamisa la Barking Reach, nimic altceva decal stufdri§ §i o campie intinsd. Putin mai sus de Tulcea incepe Bratul Chi lia4, care curge spre Ismail. (...) Este lat de circa 600 de yarzis. Pichetele ruse§ti sunt de-a lungul unui p. 105 tarm, iar turcii sunt pe celalalt. Comisarul rus a protestat Ltd de comisarul moldovean // pentru ca spune ca acesta nu este mentionat in tratat6 ca find unul dintre comisarii pentru I Galatz. 2 Varna slujise drept Wza de aprovizionare $i de concentrare a trupelor aliate franco-britanice, adunate acolo intre 25-29 mai 1854. 3 Tulscha. 4Kilia. 5 Un yard = 0,9144 m. 600 = cca. 428,64 m. 6 Tratatul depace de la Paris, semnat pe 30 martie 1856, prin care s-a fncheiat razboiul Crimeii. 7 Locotenent E. R. James din Corpul Regal de Geniu. 8 Unitate de masura britanica echivalenta cu 453,6 grame. 9 Gordon se aprovizionase cu chinina ca antidot contra malariei si a starilor febrile, pe care le-ar fi putut produce zonele insalubre unde calatorea. 738 www.dacoromanica.ro Bolgrad, 9 iunie 1856. Am ajuns aici, parasind Galatii pe 7 iuniesiam dormit intr-un sat de pe drum. Am traversat Prutul la Reni. Este lat de circa 40 de yarzi [36,57 m]siare un curent puternic; dar, mai sus de Reni, nu se navigheaza aproape deloc. RuOi sunt neobipuit de politico0. Te-ar fi fAcut sa rAzi felul cum se strAngea lumea in jurul nostru, ca §i cand am fi animale salbatice. Aici am intalnit ativa ofiterirusidin Sevastopol; §i ei erau, la fel, foarte politico§i. Tinutul de aicisi pand la Reni este foarte intins cu midi viroage §i se afla la aproape 160 de picioarel° deasupra nivelului marii. Este semanat cu porumb, pe suprafete intinse, ce par nesfarOte pentru ca nu exists imprejmuiri sau pomi, ci doar §es. Doar cateva sate se afla pe fundul viroagelor unde se gase§te apa. In drumul pans aici am intalnit o invazie de lacuste. PamAntul era negru de ele §i, mai multe grupuri de optzeci /Ana la o suta de barbati §i baieti, desfa§urati in linie de-a lungul acestei man suprafete de teren, se straduiau cu bucati de carps legate de bete, sa goneasca lacustele spre 1/ drum, p. 107 unde cadeau intr-un pant sapat in acest scop, care le sfar§ea existenta. Cand cad in el acesta este umplut KartaleniI4, zece mile's departare, 29 iunie 1856 Am parasit Bolgradul pe 18 iunie §i, prin calatorii scurte de Cate douazeci mile pe zi, am ajuns in acest loc care este un mic sat langa Prut §i la aproape optsprezece mile de Catamori, cel mai vestic punct al granitei. De obicei pornim pe la patru dimineata §i ne incheiem calatoria la inceperea partii toride a zilei. In fiecare sat (care sunt destul de mizere) sunt repartizate case pentru fiecare membru al comisiei; dar eu dorm, in general, in cortul meu, pentru ca este mai Un picior = 0,3058 m. Poate Tabacu, sat, corn., raion Bolgrad, regiunea Odesa (Ucraina). 12Jalpukh, lac de apa dulce in sudul Basarabiei pe cursul inferior al Dunarii, azi Ucraina. 13 Katamori, ora§ pe malul Prutului in Ucraina. 14Ora la Dunare, in judetul Ismail, azi in Ucraina. 15 o mils terestra = 1609 m. 739 www.dacoromanica.ro curat. (...) M-am dus la Chivinau", capitala Basarabiei, sä iau provizii, etc. Este un loc ce nu are nimic interesant in el. Se afla acolo un regiment de cavalerie. Cineva poate calatori foarte ieftin aici. Pentru circa optzeci de mile, am platit p. 109 sub o lira sterling pentru trei cai de povta. Vehiculele sunt foarte proaste // nefiind altceva decat mici harabale. Aici sunt pelicani. Dropii, mari Si mici, iepuri vi potamichi. Tinutul este mai bun decat la Bolgrad; dealurile sunt mai inalte vi sunt mai multe paduri. Este acelavi gen de tinut de campie. Putem termina 16 Kichenau. 17 Colonel E. Stanton din Corpul Regal de Geniu. 18 Colonel F. Besson, comisarul francez pentru trasarea granitei rusqti. 19 Jassy. 20 Grigore Alexandru Ghica (1807 1857), domnitorul Moldovei (1849-1853; 1854-1856). 21 General locotenent conte Paar, comandantul trupelor cezaro-craiesti, stationate in Moldova. 22 Autorul formuleala astfel nearly all titled" (aproape toti au titluri). 740 www.dacoromanica.ro distins, era un colonel rus de cazaci, printul Wittgenstein23, care se remarcase foarte mult la Kars'. Este o persoana foarte draguta care a intalnit, la Paris, o doamna moldoveanca §i s-a Insurat cu ea. Akermann, gura Nistrului25, 17 lithe 1856. Am fost de acum pe intreaga frontiera, de la Catamori pe Prut la Boma So la', la Marea Neagra, o distanta de aproape 200 de mile. Este un stil neobi§nuit de viata, merga'nd circa doudzeci de mile pe zisifacand tabara pe la ora zece; tinutului ii lipsesc copacii pentru a fi frumos. Nu a fost prea cald §i pand acum nu ne-am putut plange de lipsa ploii avand nu numai vijelii cisiploaie mocaneasca zile intregi, fard intrerupere. Vanatoarea osa fie build in sezonul potrivit, pentru ca sunt o multime de dropii §i alte animate. In ceea ce prive*te insalubritatea locului, aceasta este o eroare deoarece nu am fost vreodata la o distanta mai mica de optzeci de mile de Dunaresinumai vegetatia putrezita a acelui fluviu cauzeaza frigurile la Galati, // Bucure§ti §i Giurgiu27. Tinutul prin care calatorim este foarte P. 112 uscat find, la circa 250 picioare deasupra marii, §i este, intr-adevar, departe de a fi un teren mla§tinos. Akermann este un ora§ (rusesc) de 30 000 de oameni §i, ca toate ora§ele rusqti, este in impas. Aici este un vechi fort turcesc. Tinutul inconjurator este foarte nisipos §i nu atat de jos cum ne lasau hartile sa credem. Celalalt mal al estuarului Nistrului este la fel. Acum noi fixam, in sfar§it, frontiera pe hdrtisicand aceasta este gata, vom merge sa marcam chiar pe teren stalpii noului hotar. Nu cred ca vom mai sta mai mult de cloud luni §i jumatate. Pand in acest loc totul a mers foarte binesi-miplace extrem de mult munca 23Un membru al acestei familii, printul Victor Wittgenstein, a servit ulterior cu generalul Gordon in China, impotriva rasculatilor Taiping (nota editorului Demetrius Boulger). 24Cetate din Caucaz detinuta de otomani §i asediata de trupele ruse§ti comandate de generalul Nikolai Nikolaievici Muraniev, in intervalul 29 septembrie26 noiembrie 1855. 25Dniester. 26Neidentificat. 27Giurgevo. 28Sir William Codrington (1804-1884), comandant suprem al trupelor britanice din Crimeea, numit pe 11 noiembrie 1855, spre a ocupa aceasta functie inalta, ramasa vacanta dupa moartea feldmare§alului lord Raglan (1788-1855) §i demisia succesorului acestuia, generalul Sir James Simpson. Era fiul amiralului Sir Edward Codrington.I§i incepe cariera military in1821, in Regimentul 88 lnfanterie. In 1854 prime§te comanda Intaiei Brigazi a Diviziei de Infanterie U§oara cu care participa la bataliile de la Alma (20 septembrie 1854) §i Inkerman (5 noiembrie 1854). Dupa razboi intra in politica §i devine membru al Parlamentului, ca reprezentant al oraplui Greenwich (1857-1859). Este numit guvernator al Gibraltarului (1859 1865). 741 www.dacoromanica.ro Dupd ultimele relatari din Bucuresti, printul $tirbei29, domnitorul Tarii P. 114 Romanesti30, a fost detronat3I //. El este un mare sustinator al austriecilor. Cei din urma vor sa pastreze principatele si in timpul iernii ceea ce vor si face daca not nu ne terminam treaba inaintea inceperii ei . Ei 29 Barbu Dimitrie $tirbei (1799-1869), domnitor at Tarii Romanesti (1849 -1853, 1854- 1856). 30 Wallachia. 3 Deoarece expirasera cei 7 ani de domnie, printul Barbu $tirbei lasase fraiele puterii in grija Sfatului Administrativ at Tarii Romanesti (cf. Opisul Domnesc nr. 995/27 iunie/7 iulie 1856) §i se retrasese la mosia sa de la Bistrita inainte de a parasi tara. 32 Grigore Sturdza(1821-1901), fiul domnitorului Mihail Sturdza, militar de cariera, a fost mai intai colonel in armata rusa apoi, la izbucnirea Razboiului Crimeii, a intrat in armata otomand ajungand general sub numele Muchlis Pap. 33 Acum colonel Sir John Stokes, R. E. 742 www.dacoromanica.ro dovleci, etc., de toate culorile, formele si marimile. A inceput culesul strugurilor nu prea multi in acest an. Cred ea nu conteaza, pentru ca vinul for nu este altceva deck otet prost. Culturile de porumb nu sunt prea rodnice. Am obtinut aici caviar destul de ieftin. Galatii nu au devenit ceea ce au sperat oamenii de stat sa se intample la deschiderea // Dunarii. Odesa a pus mana pe intregul negot, aducand articole dep.117 care rusii erau vaduviti in timpul razboiului. Nu am aflat ce fac in Sevastopol. Chi,vinciu 10 nov Chi,vinciu, 10 nov 743 www.dacoromanica.ro jecmanesc negustorii ru§i §i, pe langa aceasta, marfurile for sunt atat de proaste incat se nip in bucati cand le intrebuintezi. Detest negustorii din Rusia pe care i-am vazut aici §i nu am auzit nici un lucru bun despre ei. Ei fac o gluma din a-i jefui pe comisari. [Unneaza cateva intrebari legate de Corpul de Geniu din care autorul facea parte §i o solicitare pentru periodicul Jackson's Journal "]. p. 120 Chifinciu, 18 nov Chifimiu, 6 dec 34 Cca. 20,32 m. 35 Gordon masoara temperatura in grade Fahrenheit a§a ca cele 7° mentionate de el corespundeau unei temperaturi de aproximativ 15o C. 744 www.dacoromanica.ro Planurile inainteaza de§i mai sunt Inca multe de facut. Stain acum intr-o casa foarte confortabila §i este toata a noastra. Apartine unui colonel rus care este la Moscova. DI. Russe1136, corespondentul lui Times, si un tiz de-al nostru, un domn Lewis Gordon, au venit aici in drumul for din Crimeea spre Anglia. Dl. Russell a calatorit pe uscat de la Moscova, facand treisprezece zile pans la Sevastopol. Sevastopolul, spune el, este exact cum a fost lasat. Nu s-a facut Inca nimic §i va ramane neatins timp de doi ani. Geni§tii americani in serviciul rusesc spell sa fie capabili a scoate din nou la suprafata vasele scufundate (pptesprezece la numar)37. Dl. Russell avea cu el un interpret care servise la intendenta noastra in Crimeea. Dorea sä-1 luam noi dar, spre norocul nostru, nu am facut-o; pentru ca am primit o nota de la dl. Russell, datata in Cemauti, la frontiera austriaca, in care ne avertiza in privinta zisului interpret, care fugise §i luase cu el un cojoc din piele de oaie, cizme §i IIp. 123 lantul de la trasura lui Russell. Ru§ii 36 William Howard Russell (1820-1907), gazetar britanic de origine irlandeza, primul$icel mai mare corespondent de front. Si-a publicat reportajele in periodicul londonez The Times". Materialele sale pline de note critice, trimise din Crimeeaunde a stat aproape 2 ani pentru a observa evolutia fazboiuluiau contribuit in mare masura la imbunatatirea vietii soldatilor din transee, prin interventii ferme in reorganizarea serviciului de aprovizionare si a serviciului medical al armatei, pand atunci aproape inexistente. Russell si-a castigat o buns reputatie de gazetar onestsiadmirabil observator al starii reale a combatantului simplu, caruia i-a luat apararea si I-a descris fara a-i glorifica inutil faptele. A mai fost trimis sa faca reportaje in timpul rascoalei din India, in razboiul civil american si in fazboiul Zulu. 37 Pe 9 septembrie 1855, dupa caderea bastionului Malakov, cand rusii evacueaza partea sudica a Sevastopolului, scufundasera in golf opt vase cu panzesizece vase cu aburi ce nu mai putusera parasi rada si nu trebuiau sa cada in mana aliatilor. 745 www.dacoromanica.ro om tat*, a murit deunazi la Iasi, de ftizie. Era atasat comisiei si fusese bolnav de ceva timp. Ofiterii rusi sunt foarte deconeertati ca Bolgradul este cedat si spun ca nu pot intelege aceasta. Produsele alimentare sunt foarte ieftine aici, carnea find cam doi penny livra; pe de alts parte bacania este exorbitant de scumpa ... Rusii au douazeci si cinci de nave de razboi in Marea Caspica si-si amplified trupele in acea zona. P. S. 1 ian[uarie] 1857. La multi ani tuturor. Chifinciu, 9 ian 38 Cca. 18° C. 39 Fotograful britanic James Robertson (1813-1881) care era stabilit la Constantinopol, a executat o sulfa de fotografii cu ruinele Sevastopolului, dupd ce acesta fusese cucerit de aliati. 49 Este probabil, vorba de fotograful Leon-Eugene Mehedin (1828-1905) care imortalizase fortificatiile Sevastopolului Inainte de a fi demantelate. El era colaboratorul pictorului Jean-Charles Lang lois (1789-1870), venit sä se documenteze in vederea realizat- ii unei panorame cu Luarea Sevastopolului". 746 www.dacoromanica.ro cincizeci §i §ase. Acum cand am pus talpici la trasura noastra, a Inceput foarte repede, dezghetul, iar pe strazi glodul este inalt paInd la osie. Astazi este Anul Nou rusesc iar lumea i§i face vizite. In ceea ce prive§te muzica, eu cred ca nu merits sa o avem, pentru ca banuiesc ca ru§ii nu au mai mult de cloud melodii care pot fi, realmente, numite ruse§ti. Bunicul lui James, Sir R. Gardner, a murit; am aflat aceasta saptamana trecuta. Plecam de aici Intr -o saptamana. Curierul cu hartiile semnate la Congresul de la Paris, Inca nu a ajuns. Ata§ez un decalc al semnaturii comisarilor no§tri; sunt a§ezate in ordinea alfabetica a tarilor reprezentate dar semnatura comisarului care poseda locul este cea dintai. Populatia teritoriului cedat este [in numar] de 154.000. Sunt interesat de statul major al armatei §i a§ vrea sa §tiu daca not suntem potriviti pentru a intra. Ch4intiu, 29 ian 41 Autorul le numeste Prusiene. 42 Este vorba de campania purtata, in 1813, de Napoleon I Impotriva Rusiei $i Prusiei care culminase cu batalia natiunilor" de la Leipzig, unde trupele franceze suferd o rAsunatoare Infrangere. 43 Cca. 20° C. 747 www.dacoromanica.ro fi date Moldoveisi,in cloud saptamani, tot teritoriul va fi cedat. Noi ne intoarcem la p. 130 chi§inau§i,cand toate // planurile sunt gata in aproximativ vase saptamani, presupunmunca noastra va fi terminate. Nu am auzit dace Dunarea a inghetat sau nu, dar banuiesc ca este la fel ca lacul Jalpug, devi gheata nu este prea groasa. Chivindu, 19 feb 44 Serghei Grigorievici Stroganov (1794-1882), guvernator general at Micii Rusii apoi al Moscovei (1859-1860). A fost fondatorul Institutului de ArtesiMeserii din Moscova (1825). 45 Teodor (Toderita) Ba4 (1790-1857), mare boier, adversar al Unirii principatelor, numit caimacam al Moldovei pe 2/14 iulie 1856. 46 Henry Temple, viconte Palmerston (1784-1865), om politic britanic, ministru de exteme (1830-1841,1846-1851), prim-ministru (1855 -1858, 1859- 1865). 748 www.dacoromanica.ro Chissineiu, 10 aprilie 1857. Vei fi primit ultima mea scrisoare, in care iti spuneam ca mi s-a ordonat sä ma alatur colonelului Simmons pentru granita Asiei. Mrasim acest loc in cloud zile si -ti voi scrie de la Galati, unde luam vaporul austriac pentru Constantinopol. Ne-am terminat munca, totul a fost semnat iar numarul total al planurilor ce le-am facut este mai mare de 100. In ceea ce ma privqte, mi-au ajuns pentru intreaga viata. [...]. Fiecare se pregate§te aici sä piece. Comisarii rqi sunt foarte suparati de plecarea noastra atat de repede, pentru caiei vor fi fortati sa piece la St.p. 134 Petersburg pe un timp cand drumurile sunt in cea mai groaznica // stare. Stanton se duce direct acasa, cu planurile etc., §i va ajunge curand dupa 47 Acesta se refers la cunoscutul apel al Lordului Palmerston catre tall, in chestiunea Chinei. Trebuie adaugat ca Cara a raspuns entuziast si 1-a sustinut pe ministru impotriva Camerei Comunelor" (n. edit. 8 Sereth. 48 Este vorba despre comisarii marilor puteri europene ce trebuiau sa supravegheze buna desasurare a alegerilor pentru divanurile ad-hoc. 749 www.dacoromanica.ro G. W. M. Adevarata identitate a persoanei care se ascunde in spatele initialelor G.W.M. nu ne este cunoscuta, dar se pot face numeroase speculatii, pomind inclusiv de la numele unui cunoscut jumalist calator, George W.M. Reynolds. Totusi, nu ne vom aventura in a da un nume concret persoanei care a scris textul relatarii de mai jos, preferand, in schimb, a-i contura principalele trasaturi. Revista "Fraser's Magazine for Town and Country", la care a ales sa-si publice randurile, era recent constituita (1830) si primea materiale originale, menite a raspunde cerintelor cititorilor sai. 0 privire fugard asupra Principatelor este un asemenea text, in care cursivitatea vorbelor, modul de asezare al frazelor $i modul de abordare al subiectelor denote un om cultivat, cu o culture politica si un bun observator al evenimentelor din jurul sau. El a facut dus-intors drumul de la Giurgiu la Bucuresti, dupa care a pomit spre Belgrad. In punctele terminus ale calatoriei lui in principate a stat mai mult de doua-trei zile, intratid in contact cu societatea romaneasca5i intalnindu-se cu personaje importante ale momentului (consulul Robert Gilmour Colquoun, Johann Cronberg-Coronini). Judecatile personale despre starea principatelor, viitorul politic al acestora amestecul puterilor straine se impletescintr- un mod echilibrat si placut cu ineditul informatiilor sociale legate de intamplarile din societatea bucuresteana. Calatorul intrevede $i ataca modul de implementare al justitiei, coruptia si depravarea boierimii muntene, care se deda la rautati cotidiene din simpla placere a distractiei. Astfel, textul se transforms intr-o sursa demna de urmarit, intr-o discutie asupra vietii in principate la jumatatea veacului al XIX-lea. 0 privire fugara asupra Principatelor) p. 129 [...] Da, Tara Romaneasca este tot atat de impregnate de germanism precum Hanovra. Nu mult dupd ce am ajuns la Giurgiu2, intreaga atmosfera din jurul nostru s-a schimbat. Da! Suntem din nou intr-un taram in care se folosesc scaune §i mese, ce§ti §i farfurioare, bonete §i volane, iar privirile nu se retrag de indata ce au fost aruncate. Doamnele din Tara Romaneasca sunt foarte frumoase §i nu obiecteaza cu nimic cand se spune aceasta. Orawl are un pavajde fapt un caldaram netedsi felinare §inu exists o opulenta a luxului, ci doar un hotel care arata cre§tine§te, cu un proprietar german, chelneri unguri §i, bineinteles, refugiati, iar calatorul incantat, care pe cand era in Turcia se bucura de nu mai putin demna apelare de Johnny"denumirea generics data englezului in est dupa razboi3 , se ridica in toata splendoarea civilizatiei germane §i devine un domn cu adevarat §i cu totul respectabil sau un iubit cavaler. Cina este gata la masa hotelului. Gata cu mancatul I Traducerea s-a efectuat dupa textul original A peep into the Principalities, publicat in Fraser's Magazine for Town and Country", august 1856, p. 129-139. 2 Giurgevo. 3 Este vorba de raz' boiul Crimeii (1853-1856). 750 www.dacoromanica.ro cu degetele, sezand pe vine ca o maimuta, acum avem parte de o masa decenta, cu lath de masa si chelneradevarat, niciunul dintre acestea curat si mai multe feluri de mancare, in care predomina etemul snitel4 si care constau, sunt obligat sa recunosc, din cele mai grase rezultate ale bucatariei germane. Este de prisos sa-i anunt pe domnii din Angliacare, desigur, nu stau acasa lenevinddar, de la razboi incoace, sunt putine senzatii mai placute decat aceea de a merge la culcare. [...] Proprietarul are o frizura uluitoare, o privire indiferenta pe chip si un inel urias cu pecete pe deget. Comportamentul sau fata de oaspeti era P. 130 acela // al unui parinte ingrijorat si tolerant. "Bunii domni vor calatori azi tocmai /Ana la Bucuresti?" intreaba el, al o neliniste aparenta. Chiar acum pasapoartele for sunt la domnul consul. Nu ar fi mai placut sa ramaneti in aceasta noapte 4Schnissel. 5Poste-wagen. 6 Tinut in zona de est a Angliei, ce are drept resedinta orasul Norwich. 7 Unitate de masuri pentru lungimi folosita in trecut, care a variat in timp de la o tars la alta5i care azi masoard 1609, 3 m., fiind folosita in Anglia si State le Unite ale Americii. 751 www.dacoromanica.ro dar atata timp cat domnul8 sau conducatorul statului este ales la fiecare §apte ani9, atata timp cat mainile care tin fraiele tarii sunt complet lipsite de autoritate, datorita ma§inatiunilor constante ale acelora care tes intrigi pentru a se inscauna, aceasta stare de lucruri va continua. Este inutil sa starui asupra marii importante politice a principatelor. Subiectul este deja rasuflat. Dace ele ar fi cele mai sarace regiuni care au infometat o hoards intreaga de barbari migratori, propria for situatie ar fi o sursa constants de nelini§te pentru cei care mentin "balanta puterii" in Europa. Dar cu inzestrarile pe care le au, ele au devenit demne de interes pentru aceia care manuiesc destinele natiunilor. Cand Moldova §i Tara Romaneasca vor deveni un singur stat, independent §i in alte aspecte, cu exceptia numelui, §i cand acest stat va fi pus sub autoritatea unui conducator numit pe viatdo faze de tranzitie care, in cele din urma, va duce, cel mai probabil, la instaurarea monarhiei Europa se va a§tepta sa vada mult- ravnitele principate, osul disputat al tuturor, crescand intr-o natiune mare §i infloritoare. Intre timp, legea existents aproape ca este inutile. Marii boieri sau domnii de la lard fac exact ceea ce-§i doresc, iar nefericitii tarani sunt cei care P. 131 sufera. In Moldova, vechiul §i bunul plan ca justitia // "sa fie luata in main de cei care preiau puterea §i sa o pastreze cei care pot" pare a forma adevaratul cod al tinutului administrativ. Talhariile sunt comise zilnic fare a fi pedepsite, iar daca vreodata este dat un exemplu, cu un procent de doudzeci la unu ca cel pedepsit nu este vinovatul. De§i, dupe cum printul Ghical° observa, Intr -un mod curios, intr-o zi ca atunci cand un om era trimis la moarte "daca ar mai fi trait Inca douasprezece luni cu siguranta ca ar fi ajuns sa-§i merite pedeapsa". Pentru a oferi un exemplu al dreptatii moldave aducem in discutie un caz despre care am aflat §i care a avut loc la Ia§il I, re§edinta principatului. 8 Hospodar. 9 Se face trimitere la una din prevederile tratatului de la Balta Liman (1 mai 1849), referitoare la cele cloud principate, prin care domnul era ales pe o perioada de apte ani de caare Imperiul Otoman. Cei doi domni ale§i au fost Barbu Dimitrie $tirbei, pentru Tara RomaneascaltiGrigore Alexandru Ghica, pentru Moldova. '° Ghika. II Jassy. 12 Bariera in Londra, care despartea cartierul comercial de cel politic1icare era un simbol al justitiei populare. Dupd ce a devenit o ruins la sfar§itul secolului al XIX-lea, a fost recuperath §i restaurata in perioada contemporand. 752 www.dacoromanica.ro in propria casA, luat de langa sotia §i familia sa §i inchis intr-un spatiu izolat, intr- un sanatoriu. Degeaba a protestat, a amenintat §i a jurat ca se va rAzbuna. A ramas acolo pentru cinci saptamAni, la sfar§itul carora a fost eliberat intr-un mod la fel de lipsit de politete ca §i atunci cAnd a fost inchis, cu observatia ca a fost norocos ca a scapat a§a de ieftin. Nu a existat nicio cale de redresare. $i nici pana in ziva de azi nu a obtinut nicio compensatie pentru ofensa adusa sau vreo para din datoria care a stat la baza acestei grave jigniri. Intr-adevar, un asemenea act de nedreptate fats de un supus britanic nu ar fi putut fi comis in Tara RomAneasca. Avem un consul in Bucuresti, care se remarca prin fermitatea Si energia caracterului, ca §i prin politetea pe care aceasta pozitie deosebita o cere. Dar Iasi este departe de Bucuresti §i deli, daca dreptatea ar fi facuta celui care sufera, atunci s-ar datora straduintelor domnului la care facem referire, totu§i credem ca invinsul este cu totul nevoit sa se resemneze cu o tranzactie care i-a adus ruina lui §i familiei sale. De ce jugul austriac, cu tot cu impovaratoarele manevre ale politiei §i spionilor, ar fi de preferat unei asemenea situatii nu §tim, deli ne punem intrebari de ce chiar munteni §i moldovenii ar consimti la aceasta propunere. Fara indoiala ca ar fi un lucru minunat a adauga principatele la teritoriilor detinute de impiratul german, incluzAndu-le in imperiul sau restrictiv. Fara indoiald ca politia austriacd nu ar trebui sa piarda din vedere niciodata o atat de valoroasa achizitie §i perseverenta cu care vecinul imperial si -a urmarit scopul, in ce priveste Turcia, nu ar fi adecvata unui succesor al Cezarilor, referindu-ne la Dacia din Antichitate. Anul trecut acesta era un subiect obipuit de conversatie printre strain, care tratau cu toata seriozitatea dezmembrarea Europei, fara a tine seama de ceea ce este al meu sau al tAuI3, facAnd urmatoarea impartire: de ce Franta nu ar avea Turcia europeand? Iar Anglia, Siria §i Intreaga parte asiatica a Turciei? Austria 13 Meum and Tuum, in text. 14 Et voila l'affaire finie. 753 www.dacoromanica.ro comanda contelui CoroniniI5, generalul cu inima cea mai buns, generoasa §i plind de curtenie. Indiferent ce ar face, Austria era la fel de urata de popoarele latine ale vechii Dacii, precum a fost chinuita, inflkarata §i mult umilita Ungarie. Unui om a carui viata a fost petrecuta mai ales in §a §i care tocmai a sosit dintr-o calatorie facuta calare zile de-a randul, nu-i vom recomanda sub nicio forma aceasta modalitate de parcurgere a drumului caci cunoscatoriistiu cacel mai bun mijloc 15 Johann Baptist Coronini-Cronberg (1794-1880), comandant militar austriac de origine italiana, care in timpul revolutiei pasoptiste a detinut rangul de general-maior imperial. In 1850 a devenit guvemator civil $i militar at Banatului, iar in perioada 1854-1856 a condus trupele austriece de ocupatie din Tara Romaneasca. Vezi date bio-bibliografice si insemnari despre perioada petrecuta in principate, in volumul de fata. I°Baiazid I (1354-1403), sultan otoman. Textul face trimitere la perioada pe care acesta a petrecut-o in captivitate, dupa infrangerea suferita in fata hanului mongol, Timur Lenk, la Ankara (20 iulie 1402). Unele surse Il prezinta pe Baiazid in postura de trofeu, tinut de catre invingatori intr-o cusca. 17 Jehu, rege at Israelului (cca 841-814). 754 www.dacoromanica.ro in capitala Tarii Romaneti, manjit din cap pand-n picioare cu cel mai rodnic pAmant al tarii. Tot ceea ce detine este faramitat in bucatele mici, trabucurile sale Acute numai mucuri, el insu§i tremurand ca pelteaua §i dintii sai dislocati din gingii. Bucurqtiul §agalnic, iata o porecla puss, nusifara motiv, acestui oral pitoresc, care, intr-adevar, este un loc placut, un amestec de copaci, case, strazi ample §i cladiri cu arhitectura veche, frontonuri, colturi §i homuri, are un efect incantator asupra ochiului, in timp ce calatorul din Turcia ajunge sa simta ca este incA o data in mijlocul civilizatiei. Locuitorii imita obiceiurile §i se imbraca, dupa putinta, urmand modelul vecinilor no§tri din Paris, deli limba franceza este // rarp. 133 auzita in Bucuresti. Ca'nd nustiulimba germana (§i sunt multi cei care nu §tiu nicio alts limba deck pe a lor) se reintorc la limba lor, romana, care pastreaza mult din baza sa, latina,$i iireaminte§te unui englez de zilele sale de coalaside primele tristeti. Boierii nu sunt, sub nicio forma., o class socials bine educata. Probabil ca nu exista vreo tarapoate, cu exceptia Polonieiin care clasele sociale inalte sunt atat de lipsite de invatatura sau demoralizate ca in Tara Romaneasca. Situatia boierimii in fiecare dintre acestea este aproape aceea§i, cu exceptia faptului ca prima, de la dezmembrarea sa a gustat mai mult din adevarata libertate §i din avantajele unei guvernari deck oricand inainte. Vremurile fericite Inca se lass a§teptate pentru Tara Romaneasca. Din toate simpatiile care au fost pierdute, cele pe care John Bull'8 le considers a fi de neinlocuit sunt cele aratate nefericitilor de polonezi". [...] Totu§i, ne-am indepartat prea mult de principala strada a Bucure§tiului, in care acum ar trebui sa fim imbracati §i curatati, ultimul, un proces nu foarte u§or de dus la bun srar§it. Suntem mandri sa spunem ca o uniforms britanica este respectata peste tot. ,Si oricat de puternice ar fi fost prejudeckile Angliei fata de Austria in timpul razboiului, trebuie sa recunoatem, din proprie experienta, ca nu am putut depista nici cea mai mica urma de amabilitate din partea austriecilor fata de noi. Dimpotriva, on de cate on se acorda o favoare sau se manifesta IS Denumire metaforica data Angliei 'Inca din secolul al XVIII-lea in caricaturi si periodicele ilustrate. 755 www.dacoromanica.ro p. 134 lungulIIasediului, pe care le cunostea Indeaproape, la fel ca si admiratia neascunsa fata de poporul englez si speranta ca propriul sau neam si al nostru vor ajunge aliati in marea lupta pentru libertatea Europei, care se decidea in Crimeea. Caracterul si comportamentul ofiterului au fost de curand atat de dezbatute, in mod deschis, in afacerea colonelului Tarr, Inc& este corect ca versiunea fiecarei parti sa poata sa se face auzita. Desi exists riscul repetarii aceleiasi povesti, totusi am fi bucurosi a recapitula cateva din circumstantele care au dus la arestarea colonelului Tarr, circumstante care, datorita lungii noastre sederi in Austria si Ungaria din toamna anului 1855, au putut fi verificate. Fara sä adoptam pozitia extrema a vreuneia dintre parti, adica cea prin care Tiirr era ridicat la rangul de martir, in timp ce cealaltaIldadea drept renegat, vom admite ca, asemenea multora dintre conationalii sai, acest ungur era un barbat pe cinste si un soldat inflacarat. Nationalitatea a creat, poate mai mult deck once, un sentiment de simpatie in favoarea sa. ienglezii, care nu sunt Inclinati a examina comportamentul favoritilor forla toate evenimentele pans sa-i dea jos de pe piedestalurile fori- au dat lui Tarr o Incredere nemeritata pentru dezertarea sa din armata austriaca, transforrnand-o Intr -o actiune plina de abnegatie a unui om care nu va fi determinat sa slujeasca Impotriva vointei sale. Aveam aici un barbat minunatspuneau ei care prefera o moarte de un anumit tip, decat sä se alature randurilor agresorilor poporului sau; care renunta mai degraba la pozitie, reputatie si viata decat sa-si traga sabia impotriva Ungariei; si care, la prima ocazie oferita, revine la profesia sa, in serviciul Angliei, ca aparator allibertatiisi apoi angajat Intr -un conflict inversunat si disperat cu cel mai mare dusman al libertatii in general, si cu ungurii in particular. Aproape sub culorile engleze, la toate evenimentele angajat ca ofiter britanic, acest om este arestat ca din senin de acolitii austrieci, dusmanul nostru tainic sau, in cel mai bun caz, prietenul nostru lipsit de credinta; uniforma sa britanica ii este scoasa si se face parade cu ea intr-o tars, ba mai mult, in chiar teritoriul unui aliat, inainte sa fie Inchis pe viata sau sa aiba parte de o moarte violenta si rusinoasa. Aceste argumente le-am auzit spuse de o suta de on si foarte ad captandum, aceste cuvinte sunt Inca despuiate de continutul lor, cand sunt mereu folosite, dar totusi sunt atat de minunate in ele Insele, dar pot cadea la pamant, datorita lipsei unui singur ingredient, si anume, adevarul. Acum haideti sa revizuim adevaratele evenimentele ale cazului, si sa vedem daca not nu am acceptat mai degraba o declaratie venita dintr-o singura tabard, care corespundea cu parerile noastre preconcepute si cu tendinta de autoamagire. Colonelul Tiirr (asta daca intr-adevar era colonel), ungur prin nastere, a slujit, ca multi dintre conationalii sai, in armata austriaca. Acea armata pe care o credea potrivita pentru a o parasi pe cand era activ in serviciul militar si in prezenta unui dusman, nu in propria tars, nu fata in fata cu fratii si rudele, ci luptand pentru libertate Intr -una din campaniile italiene. Un asemenea act, prin regulamentul serviciului militar austriac, determine pedeapsa cu moartea asupra vinovatului. Numele sau, impreuna cu cel al regimentului, este postat pe usa fiecarei cazarmi si este considerat in afara legii, chiar daca nu va fi niciodata reprimit si executat. Cu acest blestem asupra sa, Tarr a intrat in serviciul Angliei, fare indoiala ca avand cele mai bune intentii si am spus deja ca, din putinul pe care-1 stim despre el ca persoana, credem ca este un om 756 www.dacoromanica.ro amabil §i curajos. Ca parte a activitatii sale, a fost trimis in Tara Romaneasca §i angajat intr-un departament legat de transportul pe uscat. In Bucure§ti a devenit la fel de cunoscut precum insu§i domnul, dar, din nefericire, Bucurqtiul era pe atunci ocupat de o armata austriaca i, nu mai putin lipsit de ghinion, a fost faptul ca chiar regimentul caruia ii apartinuse in trecut Tiirr facea parte din acea divizie, care se aflasub comanda conteluiCoronini.Austriecilor nu le-alipsitniciodata camaraderia care define§te un militar §i, atat ofiterii cat §i /1 soldatii de rand par säp. 135 fi fost foarte deranjati de insulta ce li s-a adus prin prezenta unui dezertor din propriul for regiment, al carui nume era postat la intrarea in cazarma, dar care mergea lini§tit §i avea o pozitie cu responsabilitate, find protejat de o uniforma strains, chiar sub ochii lor. Este u§or de inteles pentru once militar un asemenea sentiment. Nu va fi nimeni surprins sa afle despre mustrarile frecvente, ascunse sub cuvintele dure, dar pline de respect, adresate contelui Coronini asupra acestui subiect. Generalul a fost nevoit sa tins seama de ele. Domnul era nerabdator sa evite o problems care nu putea aduce cu sine nimic bun,i care ar putea sa determine aparitia unor efecte neplacute. I-a trimis lui Tiirr nu mai putin de trei mesaj e, rugandu-I staruitor sa paraseasca ora§ul §i sali duca indatoririle la bun-sfar§it in alts parte. Totu§i, ungurul a considerat ca este mai bine sa se pund capat acestei chestiuni §i nu a luat deloc in seama avertismentul generalului. Orgoliul militar nu mai putea suporta §i Tarr a fost arestat de un membru al garzii soldatilor austrieci. Hainele i-au fost smulse"spun partizanii sai§i i-a fost aruncat un palton grosolan". Noi putem spune ca haina albastra i-a fost luata din ordinul expres al contelui Coronini, astfel incat uniforma britanica sa nu fie batjocorita, iar prizonierul sa fie imbracat in cea a regimentului camia ii apartinea §i din care dezertase. Bineinteles, s-a apelat imediat la consulul englez. Dl. ColquhounI9, care, cu tactul §i energia pentru care este atat de cunoscut in Bucurqti, a protestat calm, dar ferm. ll arestez ca dezertor austriac", a spus contele Coronini. Pe responsabilitatea voastra, domnul general", a raspuns dl. Colquhoun. Dar ace§ti doi barbati, domni in adevaratul sens al cuvantului, nu au avut nici macar pentru o clips vreun diferent personal asupra subiectului. Conte le Coronini s-a indreptat personal §i imediat ate Viena pentru a raporta intreaga intamplare §i pentru a prelua ordinele imparatului2° asupra supu§ilor sai. Raportul spune ca a afirmat in mod deschis ca: ar trebui säli franga sabia daca stapanul sau imperial nu-i confirms actiunile". Cunoscandu-1 pe om, ar trebui sa spunem ca era putin probabil ca el ,sa faca o amenintare pe jumatate, intr-un mod atat de exaltat §i de nelalocul lui. Inainte, in fiecare cafenea, in fiecare salon din Austria rasuna numele contelui Coronini §i al colonelului Tiirr. Oamenii preluau subiectul §i it discutau, luand partea, fiind fie pentru, fie impotriva Marii Britanii. Oamenii vorbeau despre el mai mult tinand cont de sentimente decat de drepturi. Ce ati fi facut daca ati fi fost intr-o situatie asemanatoare?" era intrebarea constants care ni se punea de catre ofiterii austrieci. 19 Robert Gilmour Colquhoun (1805-1870), consul englez in principate (1834-1854), ale carui insemnari despre spatiul romanesc se regasesc in vol. V al prezentei serii, p. 178-212. 20 Franz Joseph 1 (1830-1916), Imp:drat al Austriei, rege al Boemiei §i Ungariei (1848-1916). 757 www.dacoromanica.ro Am fi dorit sa qteptam decizia oricaruia dintre cei trei ofiteri, dar nu ne-ar fi placut sa ni se ordone prin Times21 ". Acestea le-am auzit de nenumarate on la rand. Intre timp, Tiirr a fost inchis. Multi oameni credeau ca va fi executat. El insu$i credea acest lucru $i era pregatit. Cele cloud guverne au ajuns la o intelegere tacita asupra subiectului. Si daca nu ne in$elam, dupa cateva saptaman' i de incarcerare in fortareata din Komarom22, ungurul a fost eliberat. De atunci, 1-am vazut de mai multe on la Constantinopol, find un barbat chipe$ $i bine cladit. Nu avem intentia in a ne amesteca intr-o problems care tine de dreptul international. Acum se discuta Inca, daca ocuparea de care austrieci a principatelor le-a dat dreptul de a inchide dezertorii pe un teren neutru. Lucrul asupra caruia insistam este atitudinea plina de generozitate $i amabilitate in toate privintele a contelui Coronini, care a fost in mod nedrept calomniat $iinsultat pentru implicarea sa in intelegere. Daca ar fi facut mai putin decat a facut, ar fi quat in indeplinirea datoriei sale de soldat. A.$a cum a procedat a netezit drumul pentru a pastra totul intr-un cadru clar, departe de once disputa dezagreabila. Dupd cum se intampla de obicei, pasarea a intrat fard sa clipeasca in capcana vanatorului de pasari. Quem Deus volt perdere, prius dementat. p. 136 Pare ciudat sa vezi un pa$a turc intr-o loja la Opera. Exists in Bucure$ti un teatru mic, incantator, bine sprijinit de catre II locuitori $i, intrand in el pentru prima oars, trebuie sa marturisesc faptul ca am fost surprimi sa fim invitati intr-un mod amabil de catre pa$a pentru a ne alatura lui in loja. Aceasta era foarte bine inzestrata, cu o anticamera in care Excelenta sa se putea retrage $i fuma din narghilea cand se plictisea de reprezentatiefapt ce avea sa se intample cura'nd avand numeroase perne $i lucruri care sa-i asigure confortul pe tot parcursul piesei. A fost politicos, cum este de fiecare data un turc, de$i cam neclar in complimente $i opinii. Cel putin a$a ni s-a parut, deslu$ind aforismele Excelentei sale prin intermediul unui interpret. Totu$i, daca ne gandim la dificultatile in care lucreaza de obicei acest functionar, traducand dintr-o limbs in care nu este sub niciun chip maestru intr-una in care era doar foarte putin cunoscator, nu vom fi surprimi sa aflam ca mare parte din intelepciunea reciproca a grupurilors-ar fi pierdut in cadrul adundrii. Oamenii par sa traiasca in Bucure$ti doar pentru a se amuza $i din acest punct de vedere ne aminte$te foarte mult de Paris. Ziva incepe cu plimbari $i muzica in gradinile minunate ale orawlui, unde se pare ca in fiecare sears cants o formatie $i unde doamnele din Tara Romaneasca sunt incantate sali expuna noile toalete aduse din strainatate $i sa uimeasca prin farmecul for natural. Acesta din urma nu trebuie sa fie dispretuit $i recomandam sa se obtina dovezi pentru a preveni susceptibilitatea oricarui tanar domn, care iese dupa-amiaza sal is aer prin cele mai la mods zone din Bucure$ti. Artileri$tii care au fost adu$i 21 The Times", ziar britanic publicat 'Inca din 1785. 22 Comorn, ora.s, Ungaria. 758 www.dacoromanica.ro se va cere. Este adevarat, au avut la indemana varianta predarii. Dar pentru a face dreptate acestor doamne, ele isi tratau prizonierii cu clementa si amabilitate. Oamenii petreceau Intreaga zi fara rost, fiirtand si facand rautati, dupa care, 23 Johann Baptist Strauss I (tatal) (1804-1849), compozitor austriac. 24Marguerite. 759 www.dacoromanica.ro a fost in zadar, Adolphe nu a crezut niciun cuvant din ce i-am spus. Ea i-a dat un mugur §i una dintre manu§ile ei, iar el a innebunit dupd ele. Ce vreti? baiatul o iubeacum un barbat poate iubi doar o datacu toga inima §i cu tot sufletul. Nu ca tine §i ca mine, dragul meu, care suntem oameni de lume, ci ca un nebun. Desigur, daca nu 1-am putut salva, nu mai avea rost sa-mi pierd timpul cu aceasta problema. Aceste lucruri trebuie sa-§i urmeze cursul. Am fost cu el acasa la ea §i am privit-o cum se juca de-a §oarecele §i pisica. Bietul baiat! Am vazut cum in doua secunde terminase cu el §i ca devenise sclavul acelei femei. Cat de inteligent actionase: mai intai intampinandu-1 binevoitor, apoi vorbindu-i despre fratele sau retine, rivalul sau, §i inca unul foarte chipe§ Si astfel 760 www.dacoromanica.ro a§a precum asijurat ea va §i face cand m-am ridicat impotriva ei, 1-a subjugat pe baiat. Asta nu mai putea continua. Fratii s-ar fi luptat de o suta de ori, dar datorita onoarei au renuntat. Ungurul nu-§i incalca niciodata cuvantul. Faceau parte din vechea nobilime ungara: bogati, chipeO, politico§i §i devotati. Trebuie ca asemenea oameni sa se sacrifice pentru triumful efemer al unei femei? Trebuie ca cea mai nobilai sincera inima sa fie franta datorita unui mic dracu§or in muselind care hotara§te sa faca pe nebuna? Nu este treaba noastra. Inimile noastre nu se lass prada suferintei a§a u§or §i eu, cel putin, nu permit niciodata dragostei sa-mi strice pofta de mancare. Dar Adolphe §i fratele sau erau prea putin filozofii, poti sa crezi, in nebunia for aruncau cu banul pentru a decide daca sa se sinucida sau nu. Trebuie sa fi fost teribil de infioratoare, de§i arata foarte bine in seara aceasta cu lumina soarelui in spate. Cred ca e§ti de acord cu mine cand afirm ca miza a meritat riscul. Nu am §tiut nimic pans cand totul s-a terminat. Se pare ea invinsul urma sa se bucure de un an de gratie in care nu trebuia sa fie deranjat in consumarea dragostei sale de catre rival. Am observat ca. Adolphe s-a grabit sa se arunce in cea mai mare extravaganta, ceea ce la Paris se numea a-ti manca" averea foarte repede pentru a scapa foarte repede de rivalul sau, dar am crezut Ca aceasta se datora fie bunului simt fie unui capriciu al fratelui mai mare. Ma intreb daca i-a spus vreodata Margaretei? Cateodata cred ca ea a §tiut tot timpul. In primele luni cred ca Adolphe s-a felicitat pentru succesul sau. A fost fericit sa-§i vanda viata pentru un an in compania ei§i poate mai mult decat viatadar, pe masura ce trecea timpul, am vazut cum obrazul Ii devenea din ce in ce mai palid, iar fats pe zi ce trece mai transfigurata. Mai mult, chiari atunci ea nu putea sa reziste placerii de a-1 face nefericit. Prietene, iti spun, femeia aia nu are mai multa inima decat o piatra. Intr-o dimineata am aflat totul. Adolphe si -a cheltuiti ultimul florin25 §i si -a zburat creierii. Mi-a lasat o scrisoare §i am aflat totul. Vezi, si -a tinut cuvantul §i s-a purtat cu desavar§ire ca un gentleman. Manu§a ei a fost gasita pe cadavrul sau. Fritz nu s-a intors niciodata. Nu cred ca a deranjat-o prea tare. Asta s-a intamplat abia cu §ase luni in urma. Crezi Ca arata foarte ma'hnita acum? Pfui! Prietene, hai sa mai fumam o tigara §i apoi sa mergem la Opera". In once alts tars o asemenea tragedie ar fi creat cel putin senzatie, dar nu i in Tara Romaneasca. Victima era un ungur, eroina una dintre frumusetile din principate. Parea ca este privita ca un fapt obi§nuit, o urmare fireasca §i probabil ca englezul cel seriosi denuntatond cel aprig, atunci p4ind prin gradini, erau singurii oameni prezenti care tratau subiectul cu o oarecare ingrijorare. Noi, in Anglia, cu greu putem concepe ca oamenii sunt capabili de asemenea absurditati, mult mai potrivite cu sangele fierbintei orientalcare exists din plin in toate aceste natiuni, care au fost Inca o data dep4ite de care asiatici sidevenim martorii multor scene din viata reala, care par a apartine doar taramului romantismului. Ce pacat de soldat, azi aici, maine acolo. Haideti, baieti, haideti" §i Fete le pe care le lasam in urma" sunt refrenele cantecului sau. Inca o data, trebuie sa ne lasam la mila po§talionuluii sa ne indreparn paii spre Giurgiu §i astfel sä 25 Moneda de our sau de argint care a circulat $i in tarile rornane si care in Anglia era echivalentul a 2 silingi. 761 www.dacoromanica.ro navigam pe mareata Dunare, lasand, nu fara regret, in incantatorul Bucurqti multe cuno§tinte minunate §i unul sau doi prieteni. La Giurgiu am fost mai mult deck impresionati de politetea turcilor, cand au fortat trecerea pe rau la acel punct§ii-au gonit val-vartej pe ru§i prin Tara Romaneasca, in timpul campaniei de la Dunare din 1854. S-a pus adesea 'intrebarea: Cum de a putut Omer pa§a26 sa poarte o asemenea lupta pe un astfel de fluviu precum Dunarea in retragerea sa?" 4i P. 139 Omer pa§a nu era // prezent la actiune. Increderea in el, asemeni majoritatii victoriilor obtinute de turci in ultimii ani, se datora unui grup de ofiteri englezi care patrunsesera in multime, iar unul dintre ei, nu cel mai putin remarcabil, care a condus atacul in acea zi, a fost colonelul Balfour Ogilvy, unul dintre marii eroi, ce, vai, 1§i doarme ultimul somn in Crimeea27. Niciodata un succes nu a fost mai vrednic de lauds pentru armatele turce§ti: trupele au trecut raul in cateva mici vagoane, care ar fi trebuit sa fie scufundate de vreo duzind de on de &ate tunurile ruse§ti aflate pe pozitie, in partea opusa. Au atins uscatul sub un foc puternic, au luat cu asalt redutele ruse§ti §i le-au cucerit cu baioneta, urmarindu-i pe m§i pans aproape de Bucurqti, la o distanta de mai mult de patruzeci de mile. Noi am avut intotdeauna impresia ca, pe uscat, turcul poate sa se masoare cu rusul §i ca trupele turce§ti conduse de ofiterii englezi sunt capabile de once. Calatoria in susul Dunarii a fost, intr-o oarecare masura, neinteresanta: tarmul Moldovei este neted §i plin de paduri, iar peisajul este aproape acela§i ca §i in interiorul tarii, precum la Ia§i. 0 trasatura demna de luat in seams a acestei Ian este numarul foarte mare de tigani, care se gasesc in toate colturile Moldovei. In ciuda obiceiurilor acestor oameni deosebiti din alte parti, majoritatea celor de aici sunt robi ai proprietarilor de pamantsiemanciparea tiganilor28, dupa cum li se mai spune, este una dintre problemele politice care se afla acum in discutie pentru a fi introdusa in principate. Din alte puncte de vedere, Moldova*iTara Romaneasca seamana foarte mult. In ce prive§te solul, peisajul, populatia, sunt surori gemene §i ar fi o politica inteligenta a le uni cat de curand intr-o singura tars. cat de mare este contrastul cand ajungi la Belgrad. [...] 26 Omer-pasa (Mihai Lattes) (1806-1871), general otoman, comandant al trupelor de ocupatie in timpul revolutiei de la 1848 din Tara Romfineasca. 27 David W. Balfour-Ogilvy (1811-1855), nobil englez si locotenent colonel in razboiul Crimeii. A murit de holera in tabara de la Sevastopol (12 iulie 1855). 28 Zynginies 762 www.dacoromanica.ro REPERTORIU CRONOLOGIC Francesco Nardi Prelat venetian, profesor la Universitatea din Padova, Francesco Nardi este unul dintre cei mai cunoscuti teologi catolici, autor a 62 de lucrari despre istoria catolicismului, destinul papalitatii, raportul dintre statsibiserica. In toamna lui 1852, Nardi a pornit intr-o calatorie spre Constantinopol pe ruta TriesteVienaPesta, apoi cu vaporul pe Dunare. Descrie tarmul romanesc al fluviului, insistand asupra localitatii Orsova, relateala o incursiune pe uscat in imprejurimile localitatii Cladova, prilej pentru a observa chipurile taranilor romani, saracia acestora si de a constata asemanarea limbii romfine cu italiana latina. Interesante sunt consideratiile sale privitoare la calatoria prin Dobrogea. Personalitate iscoditoare, Nardi a facut drumul de la Braila la Galati pe uscat si a descris peisajul din lunca Siretului, a remarcat dezvoltarea portului moldovean, activitatea lui comerciala si a fost surprins sa intalneasca pe parcursul calatoriei sale venetieni, fie ei hotelieri, marinari sau chiar vamesi. In incheiere descrie navigatia pe Dunare prin bratul Sulina. Laurence Oliphant Laurence Oliphant a participat la diferite misiuni diplomatice in calitate de secretar al lordului Elgin. 0 vreme, a fost corespondent al cotidianului The Times" si raportor semioficial al Foreign Office-ului, timp in care a calatorit in multe tad din Europa, Asia si America. A vizitat Moldova in doua randuri, 1852 si 1863. Rezultatul primei calatorii a fost publicarea volumului The Russian Shores of the Black Sea in the Autumn of 1852,aparut la Londra in 1853. Impresiile celui de-al doilea voiaj au fost incredintate revistei Blackwood Magazine" sub titlulLetters from the Principalities.Prima carte a capatat o valoare deosebita in conditiile in care autoritatile londoneze si publicul englez erau foarte interesati de cunoasterea realitatilor din Rusiaaiimprejurimi in conditiile inaspririi relatiilor dintre Londra si Sankt Petersburg. Relatarea nu cuprinde prea multe descrieri ale spatiului romanesc, ci este mai degraba o prezentare a conditiilor de navigatie pe Dunare, de la Sulina la Portile de Fier, insotita de interesante consideratii privind situatia Basarabiei si soarta principatelor in cazul, anexarii spatiului romanesc extracarpatic de catre Rusia. Warington Wilkinson Smyth Mineralog englez, presedinte al Societatii Geologice din Londraaial Societatii Regale de Geologie din Cornwall, autor a numeroase lucrari de specialitate, a calatorit in Europa, Asia Mica, SiriasiEgipt. Un interes deosebit a manifestat fata Imperiul Otoman, unde a vizitat cele mai indepartate colturi, prezentand in relatarea sa de calatorie(A year with the Turks or sketches of travel in the european and asiatic dominions of the Sultan)doar acele spatii prea putin descrise de vreun alt autor. In drumul sau pe meleagurile romanesti, in 1852, i-au retinut atentia, in special, aspectele de ordin geografic si geologic si mai putin cele de ordin social si politic. Julius Heinrich Petermann Doctor in orientalistica, profesor de filologie orientala§imembru al Academiei de Stiinte a Prusiei, Julius Heinrich Petermann a calatorit in Orientul Apropiat intre 1852-1855 find interesat de manifestarile religioase din zona. In drum spre Constantinopol, a urmat ruta Berlin, Viena, Budapesta, de unde a navigat pe Dunare si Marea Neagra pana in capitala otomana. Practic, cu exceptia unei scurte sederi la Baile Herculane si la Mehadia, a catorva ore petrecute la Giurgiu unei opriri la Galati, orientalistul german nu a intrat in contact indelungat cu lumea romaneasca. La Galati, Petermann 1-a intalnit pe consulul prusian Konig, care i-amijlocit vizitalacroitorul Rhode, cunoscut pentru colectia de numismatics 763 www.dacoromanica.ro achizitionata, la sfatul sau, de Muzeul Regal din Berlin. Deosebit de interesanti este lista pasagerilor care s-au imbarcat la Galati pentru Constantinopol. Jacques Boucher de Crevecceur de Perthes Celebru geolog §i arheolog francez care in 1853, la Intoarcerea de la Constantinopol, a calatorit pe Dunare de la Sulina la Viena. Spatiul romanesc a fost perceput mai mult de la bordul vasului, dar formatia sa §tiintifica §i cuno§tiintele de dicer de vama au dat consistenta observatiilor sale, deosebit de interesante in preajma declan§Arii razboiului Crimeii. Boucher de Perthes a fost impresionat de Delta Dunarii, careia i-a dedicat numeroase pagini. El a facut o radiografie parcursului fluviului §i evidentiat diversitatea speciilor de pasari, s-a aratat uimit de amplasarea posturilor de observatie ruse§ti de la granita, a descris uniformele soldatilor, a facut referiri la disciplina militara, a remarcat constructiile militare ridicate de ru§i cu ocazia razboiului din 1828-1829, cat §i ruinele monumentelor antice ce aminteau de trecutul roman al regiunii. 0 parte din drum 1-a avut ca tovara$ de calatorie pe Milos Obrenovie, principele Serbiei. George William Frederick Howard conte de Carlisle Membru al unei importante familii aristocratice engleze §i al Camerei Lorzilor, al §aptelea conte de Carlisle a fost nu numai un om politic, ci §i un literat, pamfletar §i calator unanim apreciat. A calatorit in State le Unite §i Canada, dar §i in Europa, incredintand tiparului impresiile culese cu aceste prilejuri. Astfel, Diary in Greek and Turkish Waters ne °feed informatii referitoare la Principatele romane. Plecat la 3 iunie 1853 din Londra, lordul Carlisle ajunge la Viena, de unde is vaporul spre Constantinopol, poposind in porturile romane§ti: Turnu Severin, Giurgiu, Braila, Galati, prilej de a consemna aspecte de viata socials, culturala §i, bineinteles, comerciala. Patrick O'Brien Politician liberal, membru al Camerei Comunelor, Patrick O'Brien a fost interesat de spatiul romanesc odata cu intrarea trupelortariste in Principatele romane, in vara anului 1853. In septembrie 1853 a sosit in Bucure§ti, unde avea sä rama'nd aproximativ trei luni, pans in decembrie, cand a plecat prin Brasov, Sibiu §i Arad, la Viena. In cele 181 de pagini ale volumului Journal of a residence in the Danubian Principalities in the autum and winter of 1853, politicianul irlandez descrie conditiile navigatiei la gurile Dunarii, controlate in acel moment de autoritatile tariste, prezinta situatia carantinei din Tara Romaneasca, pericolele calatoriei pe drumurile interne. Un spatiu mai amplu este alocat cailor de comunicatie de-a lungul istmului dobrogean, de la Cemavoda §i Rasova catre Constanta §i posibilitatilor de amenajare a unui canal. Face referiri la confruntarile dintre armatele rusa §i otomana, in apropiere de Giurgiu §i Oltenita. Siegfried Kapper De§i a studiat medicina, Siegfried Kapper s-a dedicat indeaproape studiului ramurii sudice a slavilor. A calatorit In Banatul romanesc in 1851-1853 §i 1854. De§i ar fi dorit sa treaci in Tam Romaneasca, a fost impiedicat de masurile luate de comandantii militari otomani §i ru§i in anul 1854. Prima calatoria in Banat i-a prilejuit vizita la minele de our de la Oravita §i o cunoa§tere a relatiilor sociale din zona. Cea din 1854 a fost de scurta durat2i, Kapper neputand trece de Or§ova. Joseph Archer Crowe Figura proeminenta a societatii engleze din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, diplomat §i jumalist de mare finete, Joseph Archer Crowe a fost prezent la aproape toate bataliile importante ale razboiului Crimeii, indiferent de frontul pe care s-au purtat. Corespondent de razboi pentru Illustrated London News" Inca din 1853, a calatorit pe Dunare, a asistat la batalia de la Calafat, pentru ca apoi sa se Indrepte spre Bucure§ti, unde avea sa cunoasca indeaproape elita politica romaneasca. Cu acest prilej a sesizat animozitatile existente intre autoritatile turce§ti §i cele austriece, dezaproband actiunile acestora din urma. Ca §i tatal sau s-a alaturat cauzei romanilor, fiind autorul unor articole favorabile acestora. Theophile-Sebastien Lavallee Istoric, geograf §i statistician militar, cu vaste cuno§tinte §i in domeniul matematicii §i literaturii franceze, Theophile-Sebastien Lavallee a fost trimis in 1853, probabil, sa inspecteze teatrul de razboi §i sa intocmeasca un raport asupra celor gasite la Dunarea de Jos. Autorul face o radiografie exacta a cursului Dunarii, malurilor fluviului, completata de informatii 764 www.dacoromanica.ro privind relieful, reteaua hidrografica, istoria $i populatia Tarii Romanesti, fortaretele, starea lor, posibiliatile de trecere a fluviului, situatia trupelor turcestisiruse.sti din teritoriu. Andrew Archibald Paton Unul dintre cei mai buni cunoscatori ai spatiului sud-est european, Andrew Archibald Paton a facut mai multe calatoriiin zona datorate nu atat intereselor dictate de profesia sa (corespondent $i apoi consul), cat mai ales nevoii de a intelege epoca pe care o traia. In insemnarile sale descrie batalia de la Calafat. Charles Doussault Artist documentarist, plastician de mare valoare, francezul Charles Doussault a ajuns in tinuturileromanestila inceputul deceniului cinci, urmand sa petreaca aici mai multi ani. Declasarea razboiului Crimeii 1-a determinat sa publice in revista L'Illustration" din 1853, 1854 si 1856 amintirilesidesenele din aceasta perioada. Informatiile furnizate de pictor sunt foarte variate, de la cele sociale la cele religioase, climaterice, demografice, geografice, urbanistice $i culturale, exprimate clar si cu o nota de nostalgia pentru acesta perioada fericitA din viata sa. Charles Doussault a suprins in desenele sale ultimele sclipiri ale elegantei din vechiul regim, darsiascensiunea modelor occidentale care aveau sa schimbe radical aspectul tarn. P 765 www.dacoromanica.ro romanesc. In martie 1854, impreuna cu alti ofiteri si soldati din annata din Caucaz, Tolstoi a fost detasat in cadrele armatei de la Dunare, iar la 17 martie 1854 a ajuns Ia Bucuresti. A ramas aici pana Ia 20 iulie/2 august acelasi an. A lasat impresii despre viata in capitala munteana, despre confruntarea dintre rusi$iturci de la Silistra 5i a criticat starea jalnica a cailor de comunicatie 5i a mijloacelor rudimentare de transport din cele cloud principate. Alexandre Charles Fay Ofiter in armata franceza $i apoi general, participant la expeditia din Dobrogea (1854) despre care ne-a lasat cateva informatii. Michael Czajkowski (Sadyk pa.;a) Ucrainian, participant la miscarile revolutionare poloneze, unul dintre apropiatii contelui Adam Czartoryski, figura emblematica a emigratiei poloneze si rezentantul ei in Imperiul otoman, Michael Czajkowski (Sadyk pa.sa) a fost comandantul regimentului de cazaci otomani in timpul razboiului Crimeii. Memoriile sale cuprind date $i informatii despre luptele de la Dunare, din Campia munteana si din Dobrogea din vara anului 1853 pana in ianuarie 1855. El ne dezvaluie8iambitia lui Omer pa.sa de a deveni domn in principate, idee sprijinita de Ion Heliade Radulescu si contureaza portretele lui Anton Ilinski (Iskender pasa), Omer pap, Barbu $tirbey, generalul Coronini. Stephen Bartlett Lakeman (Mazar pap) Olandez crescut in spirit francez, diplomat 5i militar, Stephen Bartlett Lakeman a fost trimis de Omer pa.sa la Bucuresti, in septembrie 1854, in calitate de guvernator, functie indeplinita pana in 1855. Succintele sale referiri la aceasta perioada privesc conflictul cu generalul austriac Johann Cronberg-Coronini, generat de masurile fermesi interventiile sale pentru rezolvarea situatiei intr-un mod cat mai favorabil pentru otomani. Alfred Poissonnier Profesor de limbs si literatura franceza timp de cativa ani la Bucuresti, Alfred Poissonnier este un atent observator al societatii romanesti, fiind impresionat de institutia robiei, a carei functionare, chiar 5i la mijlocul secolului al XIX-lea, tinea nu numai de legea scrisa, ci $i de cutuma. Interesulsau s-a materializat inlucrarea Les esclaves iziganes dans lesPrincipaute.s. Danubiennes care cuprinde informatii culese direct despre viata $i obiceiurile tiganilor. 0. Squarr Ziarist belgian care in anii 1853 5i 1854 a vizitat teatrul de operatiuni at razboiului Crimeii cu dorinta de a oferi cititorilor din Occident date 5i informatii despre Principatele dunarene si Bulgaria, dar$idespre cauzele conflictului, fortele combatante, desrasurarea luptelor 5i implicatiile for asupra locuitorilor. El ne ofera o imagine obiectiva a capitalei Tani Romanesti si a societatii bucurestene din timpul conflictului $i critics moravurile decazute ale boierimii 5i lipsa ei de atitudine in fata unor vicisitudini ale sortii. Heinrich von Hess Militar de caries cu gradul de general de artilerie, Heinrich von Hess a fost insarcinat intre 1851-1853 cu misiuni militare la Varsovia, Sankt Petersburg $i Berlin, iar in 1854 a negociat $i a incheiat tratatul dintre Austria 5i Prusia, privind participarea la raz' boiul Crimeii. El a fost martor ocular 5i actor al evenimentelor derulate in Moldova 5i in Tara Romaneasca, in timpul conflictului. Scrisorile sale catre contele Buol-Schauenstein cuprind informatii culese la cald" de von Hess despre situatia politica 5i economics a celor cloud Principate. A nonim englez Textul apartine unui corespondent de razboi 5i a fost publicat in Blackwood's Edinburgh Magazine". Autorul face referire la batalia de la Calafat $i surprinde nu atat prezenta romanilor cat mai ales a turcilor, ofiteri cu rang inalt sau simpli soldati. Viata intr-o tabara military este descrisa in cele mai mici amanunte, de Ia masa luata pe fuga, la pedepsele date de comandanti $i incursiunile neasteptate asupra inamicului pana la relatiile interumane. Elise Bonze (Rose Pompon) Memorialists atipica de origine modesty, frantuzoaica Elise Bonze, pe numele de scena Rose Pompon, face o calatorie in principate in 1854 pentru a reclama renta promisa de un boier roman, aflat la Paris. Intamplarile prin care a trecut la Iasi unde it cunoa.ste pe fiul domnitorului care face o mare pasiune pentru ea apoi la Bucuresti, in plin razboi unde suce.ste capul tuturor militarilor ru5i, de la tinerii locotenenti la generali 5i pana Ia comandantul 766 www.dacoromanica.ro suprem, feldmaresalul Paschevici- sunt consemnate, cu duiosie dar $i multa verva, in paginile sale de memorii, redactate Ia batranete. Ferdinand Quesnoy Medic militar at cartierului general al armatei franceze, Ferdinand Quesnoy a fost unul dintre primii corespondenti voluntari de front ai revistei L'Illustration" pentru care a scris si despre Dobrogea anului 1854. Autorul dedica mai multe pagini Mangaliei si Constantei. Edmund Spencer Capitanul Edmund Spencer este unul dintre cei mai inveterati calatori prin Orient 5i unul dintre prolificii autori de memoriale de voiaj apArute in deceniile patru -5ase a secolului at XIX-lea. La izbucnirea razboiului Crimeii publics volumul Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia, in care autorul, care strabatuse anterior aceste locuri, face o analiza amanuntitasipertinenta a potentialului economic al zonelor vizitate. Parcurge drumul de la Galati Ia Iasi, merge apoi in Bucovina, viziteaza. Cernautii, revine la Galati de unde se imbarca pe vas cu destinatia Constantinopol. Eugene Poujade Consul general at Frantei in Principatele romane $i remarcabil cunoscator al problemelor orientate, Eugene Poujade a fost un mare prieten al romanilor 5i un luptator pentru drepturile tor. In lucrarea Chretiens et Turcs. Scenes et souvenirs de la vie politique, militaire et religieuse en Orient dedica un mare spatiu romanilor. Impresiile de calatorie in Bucovina, la Iasi,Bucuresti altemeaza descrierea structurilor sociale, a raporturilor dintre boieri 5i tarani, cu situatia calugarilor din manastirile inchinate sau starea de spirit a romanilor in aceasta epoca de adanci transformari. Cunoscator al vietii politice, el ofera un tablou fidel al revolutiei de la 1848, at razboiului Crimeii 5i al influentei Rusiei in principate. Joseph Caillat Medic francez, rezident in principate in perioada 1845-1848, Joseph Caillat este autorul unei lucrari publicata ulterior la Paris in foileton, intr-un periodic de specialitate. Lucrarea este deosebit de interesanta prin referirile privitoare la serviciul sanitar: numaml Si specializarile medicilor de la orase, din judete, a celor militari, de carantina, descrierea spitalelor existente in orasele din Tam Romaneasca; tabele privitoare la nasterile, bolile 5i decesele din anii 1841-1844 Intregesc informatia. Autorul face o descriere minutioasa a maladiilor $i remarca diversitatea izvoarelor de ape minerale din Tara Romaneasca Si Moldova. Un paragraf interesant este cel dedicat afectiunilor specifice detinutilor condamnati la ocna pe viata. Moritz von Angel li Militar de cariera, Moritz von Angel li s-a aflat laIasica locotenent, in timpul ocupatiei austriece a Principatelor dunarene. Amintirile despre aceasta perioada au fost scrise la aproape 50 de ani de la evenimente. Relatarea sa cuprinde aspecte privind organizarea corpului pompierilor sau a aprovizionarii cu apa de baut a lasiului, dar $i informatii privind minoritatile etnice prezente in capitala Moldovei. Tiganii 5i ceangaii i-au atras atentia. Deosebit de interesante sunt 5i informatiile referitoare la circulatia monetary in perioada ocupatiei austriece. Eugene Jouve Gazetar din Lyon care in timpul razboiului Crimeii a petrecut opt lunila Gallipoli, Constantinopol, Adrianopole, Rusciuc, Bucuresti $i Sevastopol de unde a trimis reportaje. Documentarea Ia fata locului a stat la baza lucrarii Guerre d'Orient. Voyage a la suite des armees alliees en Turquie, en Valachie et en Crimee in care autorul schiteaza portrete pline de vitalitate razboinicilor de rand, comandantilor ilustri, oamenilor de stat ca: Omer pap, Iskender Bey 5i Sadyk pasa, Coronini, Zamoyski, principii domnitori $tirbei 5i Ghica, marele ban Constantin Cantacuzino, Emanoil Baleanu si Alexandru Ghica Caciula Mare". Autorul face descrieri amuzante ale mijloacele de transport romane.sti, ale posibilitatilor de gazduire 5i aprovizionare cu produse alimentare. Moravurile locale sunt un alt subiect dezbatut, cu nedisimulat umor, de gazetarul francez. Johann Baptist Alexius von Coronini-Cronberg Conte le Johann Baptist von Coronini-Cronberg a participat la campaniile anti-napoleoniene, la reprimarea revolutiei din 1848 din Italia, iar in 1854 a preluat comanda corpului de annata austriac care a ocupat Tara Rom'aneasca. Corespondenta sa din perioada iunie 1854-martie 1857 a fost publicata de Ion I. Nistor $i cuprinde acte din care reiese raporturile cu autoritatile 767 www.dacoromanica.ro romane5ipopulatia romaneasca. Nu lipsite de interes sunt consideratiile lui Coronini asupra politicii ce ar fi trebuit dusa de Austria in principate. Camille Allard Medic francez, peregrin pe meleagurile romanesti in timpul razboiului Crimeii, membru al misiunii tehnice franceze din Dobrogea, unde a stat in perioada iunie-noiembrie 1855. Relatarea sederiisiactivitatii sale in Dobrogea, insotita de cateva gravuri sugestive, cuprinde consideratii despre relieful dobrogean, precaritatea cailor de comunicatie, starea localitatilor, nationalitatile intalnite, viata for cotidiana. J.D. de Bois-Robert Turistul francez J.D. de Bois-Robert a ajuns in spatiul romanesc, venind de la Constantinopol, in a doua jumatate a anului 1854 sau la Inceputul lui 1855 potrivit celor scrise. A calatorit spre patrie prin Dobrogea, apoi pe Dunare, a facut un scurt popas la Bucuresti. El ne ofera informatii despre Mangalia, Sulina, Constanta, Cemavoda, este impresionat de ospitalitatea romanilor $i constata asemanarea izbitoare a limbii romane cu Latina. Stefan Dietrich Medicul militar Stefan Dietrich s-a aflat la Bucuresti in perioada ocupatiei austriece a Principatelor romane. In calitate de comandant al unui spital de campanie, el a redactat, la cererea unui ofiter de rang superior, un raport ce cuprinde parerea sa asupra situatiei Bucurestilor, in particular, si a Tarii Romanesti, in general. Raportul furnizeaza informatii interesante despre viata cotidiand a locuitorilor si a trupelor de ocupatie, despre petrecerile, moravurile, aprovizionarea cu alimente $i apa, viata artistica si culturala a capitalei. Deosebit de interesant este paragraful dedicat relatiilor armatei austriece cu cea otomana, precum§icu militia Tarii Romanesti. Edouard Grenier Diplomat $i poet francez, Edouard Grenier a fost secretar al domnului Moldovei, Grigore Ghica, timp de aproape doi ani, incepand cu 1855. In 1894, a publicat volumul En Moldavie 1855-1856, in numai 10 exemplare, in care face portretele domnului, ale fiilor§ifiicelor acestuia, al lui Vasile Alecsandri $i face referiri la capitala Moldovei $i edificiile ei. Alfons Graf von Wimpffen Descendent al unei familii de militari, contele Alfons von Wimpffen a fost unul dintre colaboratorii apropiati ai feldmaresalului Johann Baptist von Coronini-Cronberg. Rapoartele sale din 1854-1856 au fost destinate exclusiv autoritatilor militare austriece $i reprezinta o evaluate excelenta a vietii politice interne a Tarii Romanesti, din punctul de vedere al intereselor Austriei. El este $i autorul unei ample lucrari dedicata perioadei in care tarile romane s-au aflat sub ocupatie austriaca, ce cuprinde parerile sale despre domnii Tarii Romanesti§iMoldovei, boierii influenti din principate, consulii straini, comandantii otomani sau liderii emigratiei polone aflati in serviciul acestora. Agentul Flavius" Austriac cu identitate necunoscuta, el semneaza cu numele Flavius" mai multe scrisori expediate catre unele case comerciale sau persoane particulare in timpul ocupatiei austriece. Corespondenta sa este relevanta pentru interesul manifestat de Austria asupra tarilor romane in perioada 1854-1856. Stokera Comisar imperial, Stokera despre care se cunosc foarte putine date, s-a aflat in Moldova in timpul ocupatiei militare austriece din 1854-1856. El ne ofera o imagine de ansamblu a posibililor candidatilor la tronul Moldovei in anul 1856. Emanuel Solomon Freiherr von Friedberg (Mirohorsky) Militar de cariera,scriitor5ipictor, cehul Emanuel Solomon Frieherr von Friedberg (Mirohorsky) a fost4iun excelent cartograf militar, find autorul multor harti privind Banat, Voivodina, Tam Romaneasca, Ungaria $i Venetia. In 1856 a primit misiunea de a cartografia granita dintre Tara Romaneasca $i Moldova, consemnata in lucrarea Po Dunaji do Rumunska, pameti na vojensky pobyt v knifectvi valaiskem g. 1856 (Pe Dundre pand in Romania. Amintiri din timpul cederii mele ca militar in principatul Valahiei in anul 1856), insotita de 42 de desene. Autorul ne descrie traseul granitei, ne ofera informatii despre localitati, oamenii viata for de zi cu zi, obiceiuri, traditii, orase. 768 www.dacoromanica.ro Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg Print german, Inrolat in armata rusa, aghiotant al tarului, Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg a intrat in una din cele mai puternice si influente familii din principate prin casatoria cu Pulcheria Cantacuzino. Volumul Souvenirs et correspondance cuprinde date despre situatia proprieimosii,mediul politic romanesc $i impresii despre unire. Julius Franz von Hessinghausen Prusianul Julius Franz von Hessinghausen a calatorit in doua randuri in Principatele romane: prima data in 1856 cand a stationat o vreme Ia Brasov $i Bucuresti si a doua oars in toamna anului 1871 ca functionar al societatii cailor ferate austriece ce administra linia ferata Lvov Cernauti. Insemnarile despre spatiul rom'anesc dateaza din prima calatorie. Impresiile despre Bucuresti, oral pe care 11 gasea pe jumatate oriental, pe jumatate occidental, pot servi Ia reconstituirea vietii cotidiene din prima jumatate a secolului al XIX-lea, cu precadere cea a elitei urbane: petreceri, jocuri de carti, plimbari acompaniate de lautari in Gradina Cismigiu si la sosea, vizite la ghicitoare. Un element aparte este descrierea Dambovitei si a sacagiilor. Thomas Abel Brimage Spratt Locotenent si apoi comandant de vas, membru de onoare al Institutelor de Arheologie din Berlin si Roma, Thomas Abel Brimage Spratt a fost si un pasionat calator preocupat de cartografierea si explorarea geografica a tinuturilor strabatute. Razboiul Crimeii 1-a gasit la comanda vasului Spitfire" din marina engleza,participand activ la asediul Sevastopolului si la atacurile asupra ora.selor Kerci si Kinbum. Intre 1856-1863 a fost comandantul vasului Medina" si a dus la bun sfarsit misiuni de explorare in Marea Neagra si Marea Mediterana. In acest context trebuie plasata si descrierea facuta insulei Serpilor, prezentata in fata membrilor Comisiei Europene a Dunarii in 1856, care cuprinde informatii de ordin geologic si istoric si clarifica importanta insulei pentrubunul mersal navigatiei in zona. Charles George Gordon Ofiter de cariera, Charles George Gordon este mai degraba calator datorita speciflcului ocupatiei decat din pasiune. El a parcurs distance enorme in Europa, Asia si Africa si a scris destul de mult, de la jumale de calatorie, Ia o bogata si intensa corespondents cu familia si cu prietenii. Scrisorile in care se gasesc referiri despre tinuturile romanesti de la Dunarea de Jos si Basarabia privesc a doua jumatate a anului 1856. G.W.M. Jumalist englez cu identitate necunoscuta care a calatorit pe Dunare pans la Giurgiu, a ajuns la Bucuresti si apoi s-a indreptat spre Belgrad. Insemnarile cuprind parerile lui despre starea principatelor, viitorul for politic, amestecul puterilor straine. Calatorul critics modul de implementare a justitiei, coruptia si depravarea boierimii muntene, care se deda Ia ra'utati cotidiene din simpla placere a distractiei. 769 www.dacoromanica.ro INDICE* Abdul Medjid, sultan otoman (1839-1861) 327, 455, 577, 585, 591 Aberdeen, conte englez 499 Ada-Kaleh, insula pe Dunare, azi disparuta 19, 37, 43, 44, 53, 74, 75, 117, 647; cetate turceasca pe - 39, 75, 647 Adrianopol, azi Edirne, oral in Turcia 63, 277, 464, 517, 571; tratatul de la - (1829) 25, 32, 33, 78, 81, 89, 125, 250, 461, 499, Africa 398, 574, 588, 615; deserturile - 642, 643 Agapia, mAnAstire in jud. Neamt 493, 494, 672; organizare 493; venituri 494 Aglaia, fiica lui Grigore Alexandru Ghica 665 Ahile, erou in mitologia greaca 729, 731 Ahmed Muhtar Pasa (?-1919), general si mare vizir otoman 120, 121, 140, 141, 143, 332, 335, 399, 400, 465, 471, 484, 485 Ahmed Vefik-effendi (1823-1891), diplomat si invatat otoman, trimis in principate 454 Akkerman (Cetatea Alba), azi Belgorod-Dnestrovski, oral in Ucraina 160, 741, 742; frontiers 741; populatie 741; relief 741; tratatul de la - 368 Alacap v. Nazarcea Albacyn, vechi oral in Granada, Spania 643 Albania, albanezi 443, 453 Albrecht, vapor pe Dunare 203 Alecsandri, Vasile (1821-1890), poet, dramaturg, om politic roman 663, 664, 665 Alep, oral in Siria 572 Alexandria, orasul 55, 262; patriarhia de la - 496, 498 Alexandrina, modista celebrd In epoca 652 Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432) 346 Alexandra I, tar al Rusiei (1801-1825) 30, 488 Alexandru H, tar al Rusiei (1855-1881), mare duce al Finlandei si rege al Poloniei 720 Alexandra, fiul lui Grigore Alexandru Ghica 665, 669, 670 Algeria, algerieni 393, 625, 688 Alhambra, oral in Spania 446 All pasa (1815-1871), mare vizir 328, 332 Ali pasa, comandant militar otoman 334, 335 Ali -Pala din Tepelen (localitate in Albania) 494 Allard, Camille, medic francez, calator in tarile roman (1855); biografie 611-612; text 612-639 Alma, batalia de la - 452,484, 746 Aluniciu, sat, corn., jud. Prahova 540 America/Lumea Noua 642; Statele Unite ale Americii 39, 44, 240, 246, 435, 573, 619 Indicele a fost alcatuit de Venera Achim, conform notelor traducatorilor textelor. 771 www.dacoromanica.ro Amu-Daria, ran Asia 206 Amutrium, localitate antics, astazi Racari, oral jud. Dambovita 20 Anadolchoi, sat tatar in Dobrogea 621 Anastase (muscalagiul), tigan lautar 351 Anderlich, capitan de vas 24 Andropov 305 Angel li, Moritz von (1829-1904), colonel si istoric militar austriac, calator in pile romane; biografie 545, text 545-564 Anglars, d', ofiter francez 467 Anglia/Marea Britanie, englezi 25, 33, 89, 92, 97, 128, 376, 190, 266, 269, 271, 273, 280, 281,282,286,294,295,326,333,446, 451, 466, 467, 479, 481, 499, 502, 510, 570, 572,588,591, 606, 645, 650, 652,668, 751, 752, 755, 761; comert 81, 82, 92; fabrici ale - 92; interese politice in Tara Romaneasca 675, 693; rol in Orient 451; presa 460; diplomati 461, 467; trupe in Crimeea 341 Anonim englez, calator in tarile romane (1854); biografie 382; text 382-401 Anonim polonez, medic si ofiter in armata rusk calator in tarile romane (1853-1854); biografie 193; text 193-199 Anrep, Joseph Carl von (Iosif Romanovici Anrep) (1796-1860), general rus 189, 463, 471, 472 Antiohia, patriarhia din - 496 Antonio, negustor venetian 23 Anvers, oral in Belgia 271, 292, 363, 493 Apollonius din Rhodos (295-230 i. Hr.), poet antic grec 48 Apolodor din Damasc (c. 60-125 d.Hr.), arhitect roman 76, 649; podul lui - 76 Appert, Francois Nicolas (1749-1841), industria§ §i inventator francez 278 Arabia 322, 478; deserturile - 481 Arab-Tabia, fortareata turceasca pentru apararea Silistrei 476, 478, 572 Arad, orasul 103 Arcadia, regiune in Grecia 112 Arges, rail 99, 101, 126, 128, 205, 255, 260, 261, 360, 467, 481, 512, 515, 570 Arghiropol, capuchehaia Tarii Romane§ti la Constantinopol 676; agent moldovean la Constantinopol 706, 710 Argoul-Grad, ora§ in Bulgaria 132 Arian, Lucius Flavius (c. 86-146), militar, istoric si filosof roman 731, 733 Aristarchi, capuchehaie a Tarii Romanesti 458, 707, 710 Aristas, student 201, 208, 209, 210 Armenia, armeni 140, 362, 429, 557, 558, 560, 561, 652, 748; trupe turcesti la granita cu 128 Arnota, manastire in jud. Valcea 494 Arnstein & Eskeles, banca austriaca 50 Aromani (cutovlahi) 443, 444, 445 Asachi, Gheorghe (1788-1869), carturar moldovean 706 Asachi, Mihalachi 706 Asan 445 Asia 206, 254, 283, 451, 466, 480, 485, 574, 615; Asia Mica 143, 240, 443, 451, 481 Aspiate Sebastocrator, general grec 445 Asturia, regiune in Spania 534 Atena, orasul 56 Athalia, regina evreilor (sec. IX i.Hr.) 66 Athos, Muntele 56, 172, 259, 496, 497, 498 Atilla, conducatorul hunilor (434-453) 430 772 www.dacoromanica.ro Atlantic, oceanul 139 Aubrun, inchisoare 257 Augustini, general austriac 333, 484, 485 Augustus (Caius Iulius Caesar Octavianus), primul imparat roman (27 1.Hr.-14 d.Hr.) 648 Aurelian (Lucius Domitius Aurelianus) imparat roman (270-275) 444 Australia, comparatie 434 Austria/Imperiul habsburgic, austrieci 19, 32, 33, 37, 53, 58, 71, 74, 89, 142, 160, 169, 199, 215, 242, 250,257, 262, 263,266, 271,274, 282, 283,285, 290, 294, 296,328,354, 375,378, 381,436,439, 444,448,449,450, 453, 454, 455,456,457,460,461,464, 470, 474, 479, 480, 482,483,484,485,486, 487,502,503,510,512, 521,550,553, 555, 567,569,645, 646, 650, 666, 668, 670, 671, 702, 727, 738,742, 746,756; absenta unui partid propriu in principate 678, 693; diplomati/consuli/agenti 460; agentie de navigatie 296; armata/trupe austriece 454, 456, 482, 483, 484, 486; atitudinea romanilor fata de - 666, 698; cai ferate 550; comert cu principatele 432, 656; compozitoriv. Johann Baptist Strauss; conventie cu Rusia 645; feldmaresali - v. Johann Baptist Coronini-Cronberg; guvemul austriac 448, 455, 503; influents in principate 374, 375, 376, 380; interesele politice in Principate 604, 606, 608, 609, 610, 685, 687, 688, 690, 695; imparati ai v. Franz Joesph I; imparateasa a - v. Elisabeta de Bavaria; interventia military in razboiul Crimeii 570; moneda austriaca in Moldova 487, 563; ocuparea Bucurestiului de trupele - 128, 129, 339; ocupatia military a principatelor 116, 546, 551, 552, 586, 587, 590, 592, 593, 594, 599, 601, 602, 605, 658, 659, 694, 699, 753, 754; posibila anexare a principatelor 659; presa austriaca 455, 460; revolutia din - (1848) 557 Avari, populatie migratoare 110 Avril, Philippe (1654-1698), calugar iezuit, calator in Orientul Indepartat si Europa 47 Azergue, rau in Franca 584 Babacai (Papagoy), stana. pe Dunare 50 Babadag, oral, jud. Tulcea 21, 331, 332, 335, 635; garnizoand turceascd 474; podisul - 641 Baca!, orasul 167, 266 Bach, Eduard von (1815-1884), comisar civil austriac in Principate (1854-1856) 599, 695 Bach, Friedrich (1817-?), medic si poet 105, 106, 111, 112 Baden, ducat in sud-vestul Germaniei 59 Bagdad, oras in Irak 140 Bahlui, raul 546, 548, 555 Baia de Arama, oral, jud. Mehedinti 514 Baiazid I (Fulgerul), sultan otoman (1389-1402) 754 Balaldava, lupta de la - 479 Balcani, Munti 56, 135, 139, 152, 201, 445, 529; regiunea - 132, 135, 444, 460 Balcic (Dionysopolis), oras in Bulgaria 421, 424, 612 Balduin I, conte de Flandra si Hainaut, imparatul Imperiului latin de Rasarit (1204-1205) 445 Balfour-Ogilvy, David W. (1811-1855), ofiter englez 124, 127, 762 Ballard, John Archibald (1829-1880), ofiter englez in armata otomand 127, 128 Bals, Alecu, logorat moldovean 709 Bals, Catita (Catichon), nora lui Grigore Alexandru Ghica 664 Bals, Constantin, ginerele lui Grigore Alexandru Ghica 665, 670 Bals, familie boiereasca in Moldova 667, 670 Bals, Panaiot, boier moldovean 334 Bals, Teodor (Toderita) (1790-1857), om politic moldovean 600, 699, 707, 709, 748 www.dacoromanica.ro 773 Balta Alba, sat, corn., jud. Buzau 544 Balta-Liman, conventia de la - (1849) 498, 499, 501, 502, 503, 679, 683, 684, 693 Banat 40, 107, 110, 137, 138, 456, 484, 512; evrei in - 111; granita militara 104; hoti 111, 112; trupe austriece 456 Barlad, ora§ul 167, 168, 189, 307, 308, 492, 679; biserici 168; comert, pravalii 168; evrei in -168 Barmen, ora§, astazi parte a orgului Wuppertal, Germania 56 Baron, Hersch 698, 701 Baron, Leib 698, 701 Baron, Nuchem 698, 701 Bartlett Lakeman, Stephen (Mazar Pa§a) (1823-1897), ofiter §i diplomat englez, calator in tarile roman; biografie 337-338; text 338-343; 328, 330, 616, 694 Bartolomei 306, 307 Basarab-Brancoveanu, familie boiereasca din Tara Romaneasca 443, 688 Basarabia 30, 56, 58, 59, 65, 81, 128, 152, 205, 280, 302, 328, 340, 354, 367, 368, 369, 377, 440, 444, 456, 466, 468, 486, 492, 501, 570, 591, 641, 645, 664, 670, 698, 699, 700, 729, 732; agricultura 742, 743; clima 742, 744, 747; colonii germane 747; guvematori ai - 744; populatie 426, 742; resurse naturale 30; trupe ruse 456, 744 Basca, com., jud. Buzau 540 Ba§ota, Nastasache, logofat moldovean 709 Batin (Cervena), sat in Bulgaria 132 Baumgartner, ofiter superior rus 472 Bavaria 646 Bayonne, ora§ in Franta 292 Bazargic, azi Dobrio, ora§ in Bulgaria 475; trupe franceze la - 309, 310, 311 Bazia§, sat, com. Socol, jud. Cara§-Severin 50, 104; calea ferata Bazia§-Oravita 105; manastirea - 104 BAile Herculane, ora§, jud. Cara§-Severin 40, 514 Balaceanu, Constantin, boier din Tara Romaneasca 544 Baleanu, Emanoil (1793-1862), boier muntean 593, 686 Baleanu, Nicolae 687 Balti, ora§ in Republica Moldova 301 Baneasa, campia de la - 447; padure 255, 367 Bechet, sat, com., jud. Dolj 529 Beecher-Stowe, Harriet (1811-1896), romanciera americana 558 Bega, raul 37; canalul - 138 Behkol, localitate neidentificata in Dobrogea 641 Beirut, ora§ in Liban 276 Beldiman, Iordachi, vomic moldovean 709 Belgia 215, 591 Belgrad, ora§ul 56, 137, 292, 762 Bellu (Bellio), Barbu (1825-1900), om politic roman 129; casa lui - 129 Bern, Jozef (1794-1850) general polonez, unul dintre conducatorii armatei revolutionare maghiare (1848-1849) 448, 449, 576 Benckendorff, Dorothea, printesa de Lieven (1785-1857), sotia printului Khristofor Andreyevich Lieven, general §i ambasador rus la Londra 720 Bendella, medic austriac la Ia§i 703 Bender v. Tighina Beotia, provincie antics greceasca 583 774 www.dacoromanica.ro Beranger, Pierre Jean de (1780-1857), poet francez 304 Berdicev, oral in Ucraina 331 Berlin, orasul 49, 71, 459, 706, 720; capela ruseasca de la - 459; curtea de la - 480; moldoveni la - 459; Muzeul Regal din - 55 Besson, F., colonel francez 740, 743, 744, 745 Bestepe, corn., jud. Tulcea 729; coline 25 Beudant, Francois Sulpice (1787-1850), geolog francez 514 Bibescu Gheorghe, domn al Tara Romanesti (1842-1848) 94, 152, 180, 246, 260, 433, 446, 498, 500, 604, 605, 681, 682, 683, 684, 689, 700; casatoria cu o printesd Brancoveanu 681; tentativa de asasinat a lui Mitica Kretzulescu 691; Bibescu, Grigore (1824-1911) 688 Bibescu, Ion (?-1879), fratele domnitorilor Gheorghe Bibescu§iBarbu Stirbei 687 Bibescu, Nicolae (1832-1890), boier muntean, colonel 462, 688 Bibika, secretarul grec al lui Grigore Alexandru Ghica 668 Bievre, fost afluent al Senei 584 Bistrita, mAnastire in jud. Valcea 494 Bistrita, ra'ul 205, 719; inundatii9idistrugerea podurilor 719 Blondeau, membru al misiunii franceze in Dobrogea 614, 617, 622, 623, 627, 632 Boboci, sat, corn. Jugureni, jud. Prahova 540 Boemia 51, 143, 281 Bogdan, Lascarachi, logofat moldovean 709 Boierime 456, 482, 483, 487, 488, 489, 491, 495, 501, 503, 504, 508; proprietari de robi tigani 558, 658; rerdinte 547, 658; timp liber, plimbari 551, 559, 657, 658; vestimentatie 559 Bois de Boulogne, loc de promenada pentru parizieni 236, 667 Bois-Robert, J.D. de, calator francez in tarile roman (1854-1855); biografie 670; text 671-653 Bolgrad, oral in Ucraina 739, 740, 742, 743, 744, 745, 746, 747 Bonaparte v. Napoleon I Bonze Elise (Rose Pompon), dansatoare de origine francezA, calatoare in tarile roman (1853-1854); biografie 402-403; text 403-418; prietend a - v. Olimpia; relatia amoroasa si casnicia-cu Ion Gr. Ghica 405-413; relatia amoroasa cu feldmaresalul Ivan Paskevici 414-418 Borca, sat, corn., jud. Neamt 541 Borcea, brat al Dundrii 133 Bordeaux, regiune viticola in Frantz 280 Boreas, vapor 34 Boma Sola 741 Borozin, avocat moldovean 701 Borsec, oral, jud. Harghita 538 Bosfor, navy 66, 67 Bosfor, stramtoarea 461 Bosnia, bosnieci 25, 324, 446, 454, 455, 457, 460, 464, 499, Bosquet, Pierre Francois Joseph (1810-1861), maresal francez 310 Botosani, orasul 487, 554, 662; tinut in Moldova 702 Boucher, Jacques de Crevecoeur de Perthes (1788-1868), geologIiarheolog francez, calator in tarile roman, biografie 57; text 58-72 Boulean, tigan lautar 351 Bourqueney, Francois-Adolphe baron de (1799-1869), ambasador al Frantei la Viena 707 Bradu, sat, com., jud. Arges 541 775 www.dacoromanica.ro Braha, arenda§a in Moldova 702 Brancoveanu, familie boiereasca munteana 494 Brancovenesc, spital din Bucure§ti 212, 530 Braova, localitate neidentificata in Bulgaria 135 Brasov, ora§u1 103, 196, 198, 256, 273, 289, 450, 454, 637, 674, 676, 683, 722, 723; locuitori 103 Bratislava, ora§ in Slovacia 26 Brayer, A. (1775-1848), medic francez 524 Brae§ti, sat, corn., jud. Buzau 541 Braila, orasul 20, 22, 23, 33, 46, 55, 65, 68, 134, 135, 159, 250, 254, 256, 263, 265, 269, 270,271,273,274, 287,288, 289, 290, 294, 295, 298, 330, 331, 332, 354, 427, 473, 474,484,513,525, 528,530, 535, 536, 538, 570, 646, 680; carantina 529; comert 81, 83, 84, 84, 116, 280, 431; construirea liniei telegrafice 602; fortareata 134; hanuri 289; nave rusesti la - 466; port at Tani Romane§ti 76, 134; rate de schimb 432; trupe turce§ti la - 341; urbanizare 83, 84, 85; port 76; vama/carantina 82, 83; Bratianu, Dimitrie (1818-1892), diplomat §i om politic roman 129 Bratianu, familie boiereasca in Tara Romaneasca 543, 669 Breaza, ora§, jud. Prahova 541, 543 Breslau (Wroclaw), ora§ in Polonia 292 Bretania, regiune in Franta 644 Briarees, urias mitologic 62 Brillat-Savarin, Anthelme (1755-1826), gastronom francez 521 Brives-la-Gaillarde, ora§ in Franta 652 Brocullo, capitan 182, 183 Bruch, biolog 61 Bruck, Karl Ludwig von (1798-1860), om politic, diplomat §i economist austriac 24, 485, 599, 601, 602 Brussa, ora§ in Turcia 276, 277 Bruxelles, orasul 362, 363 Brza- Palanka, localitate in Serbia 117 Bucovina 280, 435, 436, 437, 444, 486, 487, 489, 607, 637, 662, 671, 701, 702, 703; frontiera austriaca cu Moldova 439; influenta austriaca 440; populatie, componenta etnica romaneasca 426, 440; viata economics 440 Bucure§ti, ora§ 20, 56, 71, 89, 90, 93, 96, 102, 116, 126, 129; 132, 146, 164, 170, 180, 189, 193,206,207,210, 212,220, 221,234, 240, 243; 251, 252,256, 263,272,277, 285, 288, 289, 301,302, 303,304, 320,322, 323, 329, 351, 352,359,368,427, 436,446, 447,449,450,453, 455,456, 462,463, 466, 467, 468, 470,472, 474,479, 481,482, 483, 484,487, 488, 490,491, 494,495, 498, 500, 501, 504,506,514,517, 522,525, 526,542,566, 569,574,577-578,583-585, 589, 590, 594,595, 597,621,648, 650- 652,655,663,667, 674,675, 676,677, 678, 679, 693, 694,722,723,724,725, 741, 742,751; administratie, organizarea administrativa-judecatoresca 235,433,525, 526, 575,582, 657, 723; aprovizionarea cu apa (sacagii), fantani, lacuri 522,538,726; boieri 213, 491, 652, 655-656, 575, 582, 722, 723; calamitati (incendii, epidemii) 234, 363, 586, 651, 655; caini vagabonzi 213, 235, 726; ceremonia revenirii lui Barbu Stirbei 599; clima 651, 656; colonie franceza, francezi 243, 582; colonie gennana 587; comert, negustori 414, 433, 619, 656, 657; consuli, consulate, agenti straini 467, 468, 591, 592; Dambovita in - 655; educatie, invatamant, institutii de cultura 194-199, 364-366, 652; generali rusi 453; gradini, parcuri hanuri, hoteluri, restaurante (Ci§migiu, Waremberg), cafenele 93, 196, 154, 194-199, 212, 255, 364-366, 776 www.dacoromanica.ro 447, 450, 488, 581, 584, 650, 725; industrie, manufacturi 658; influents rush' §i austriacA 491, 677, 678, 692; intrarea trupelor turce§ti in - 127; intrarea trupelor ruse in - 127; locuitori §i strain: aspect fizic, vestimentatie, etnii: austrieci, bulgari, englezi, evrei, greci, francezi, nemti, roman, ru§i, tigani 97, 156, 194-199, 240-241, 725, 726; manastiri, mitropolie, biserici 261, 262-263, 498, 650, 651, 655, 660; modernizare 242, 755; mods 212, 236, 129-240, 364-366, 595; moravuri 182, 239- 240, 364-366, 414-418; organizarea corpului pompierilor 656; ocupatie military austriacA 128-129, 339, 588, 589, 591, 601, 660, 695, 696, 753-754; ocupatia military otomand 128, 576, 581, 591, 660, 677, 678, 692; ocupatia minted rush', tabere 92, 95-96, 98, 582-583; politie 325; populatie 490, 491; 650, 651, 652; press, cenzurd 236; religie, cler, credintA, ceremonii, sArbatori religioase, biserici 236-238;, 194-199; relatiile dintre armatele austriacA, otomand, munteana 591; revolutia (1848) 446,577, 581; situatie sanitary, medicina, medici, spitale 260, 527,530,531,532, 533,535, 536, 537, 586; societate, limbi strain 43, 44, 45, 239, 568,650,652,755; strazi (Podul Mogo§oaiei, Podul Calicilor, TArgu de Afard), ulite, mahalale, piete 93, 154-155, 194-199, 235, 242, 253, 255, 256, 363-264, 535, 581, 588, 589,594,595, 651,652, 657, 725; spitale 212; teatru, reprezentatii, sali, preturi 93-94,101,235- 236,659, 660; transport 212, 417; timp liber, baluri, distractii, plimbari 94,101, 153, 155-156, 180, 181, 212, 239, 364, 415, 447, 592, 656, 658, 675, 724, 725; transport public (birje) 724; tribunale 498; urbanism, lucrari edilitare, cladiri, monumente 212, 360-362, 490, 651, 652; viatA cotidiand, alimentatie, ospete 490, 491, 592, 724. Budapesta 26, 50, 60, 273, 285, 290, 646, 647, 723, 727; Dunarea la - 647 Budberg, Andrei von (1820-1881), diplomat §i general rus, pre§edinte al Divanelor Moldovei §i Tarii RomAne§ti 433, 470, 684 Bude§ti, ora§, jud. Mara* 100 Buffon, Georges Louis Leclerc, conte de - (1707-1788), iluminist, botanist francez 60 Bug, fluviul 456 Bughea de Jos, com., jud. Arge§ 541 Bulgaria 25, 54, 58, 59, 68, 117, 123, 132, 135, 142, 275, 276, 278, 279, 354, 367, 443, 445,446,451, 454, 460, 464, 465, 471, 472,475,479, 481, 499, 512, 529, 536,572, 575, 584,616, 627, 642, 643, 646, 647,679,729, 732; alimentatie 568,569; populatie migratoare 428; trupe franceze in - 311 Buol-Schauenstein, Karl von (1797-1865) diplomat austriac, insarcinat cu medierea conflictului dintre Imperiul otoman §i Rusia 373 Burada, boier moldovean 706 Burgas, ora§ in Bulgaria 80 Burghelea, boier moldovean 706 Burgundia, regiune din Frantz 621 Busselot, ofiter francez 125 Butler, capitan de geniu englez 476 Buzau 167, 169, 172, 173, 176, 190, 192, 288, 307, 320, 324, 328, 490, 513, 514, 523, 525, 578, 579, 585, 683, ; biserici 174; comert 177; constructia liniilor telegrafice 602; episcopia §i domeraile ei 173, 490, 695; invatItnant 173; obiceiuri 175; populatie 177, 179; rAul 173, 177, 512; religie roman 174; spital 490; strazi 173; timp liber 174, 179; trupe ruse 176; trupe turce§ti 341; vestigii baie turceasca 178, 179 Cahul, ora§ in Republica Moldova 24; lac in Ucraina 24 Caillat, Joseph, medic francez, card:tor strain in tarile roman (1854); biografie 511; text 512-544; 631, 638 777 www.dacoromanica.ro Calabria, regiune in Italia 268 Calafat, ora§, jud. Do lj 20, 44, 54, 92, 117, 132, 136, 139, 265, 269, 270, 289, 382, 392, 398, 399, 400, 466, 468, 470, 471, 472, 473, 479, 480, 513, 529; fortificatiile de la - 120, 121, 122, 123, 140, 142, 143, 383, 384; lupta de la-158 Caleea Lactee 209 Caliacra, cap la Marea Neap% 612 Caliari, Paolo zis Veronese (1528-1588), pictor 224 California, comparatie 267, 450 Callatis v. Mangalia Camenita, ora§ in Ucraina 331 Campina, ora§, jud. Prahova 514, 543 Campina, regiune in Belgia 493 Campineanu, loan (1798-1863), colonel §i om politic 323, 687; familia 326 Campulung, ora§, jud. Arge§ 514, 525, 530, 541 Canara, sat azi disparut 622 Canning, Stratford Charles, lord de Redcliffe (1786-1880), diplomat englez 98, 461, 479, Canrobert, Francois Certain (1809-1895), general §i om politic francez 311, 424, 478 Canta, Alecu, boier moldovean 701 Canta, Iencu§or, vomic moldovean, 709 Canta, Nicolae logofat moldovean 709 Cantacuzino, Alecu, vornic moldovean 709 Cantacuzino, Constantin (1800-1875), boier muntean, caimacam al Tarii Romane§ti (1848- 1849) 323, 329, 449, 455, 576, 589, 592, 593, 677, 678, 682, 684, 685, 686 Cantacuzino, familie boiereasca in Moldova 667, 669 Cantacuzino, Iancu, logofat moldovean 709 Cantacuzino, Ion (1820-?) 689 Cantacuzino, Pulcheria (1840-1865), boieroaica din Moldova 719, 721 Cantacuzino, Serban, domn al Tani Romane§ti (1678-1688) 497, 534 Cantacuzino-Pa§canu, Lascar (Lascarache) (1805-1875), boier moldovean 706, 707 Cantacuzino-Pa§canu, Mihail (1791-1857), boier moldovean 710 Cantu, istoric 350 Capul lui Cod, aflat pe Coasta de Est a SUA 204 Caput Bovis 20 Caracal, ora§, jud. Olt 513, 577, 682 Carachioi v. Navodari Caramurat v. Mihail Kogalniceanu Caraorman (fortareata Istru), azi corn. Vadu, jud. Constanta 624 Carasu (Apa Neagra), rau in Dobrogea 86, 87, 474; lac, azi disparut 86, 87, 628, 633, 634, 635, 636, 644 Carbuccia, Jean-Luc (1808-1854), general francez 310 Careme, Marie-Antoine (1784-1833), bucatar celebru in sec. XIX 651 Carliababa, sat, corn., jud. Suceava 440 Carol al XII-lea, rege al Suediei (1697-1718) 212, 543 Carol I de Hohenzollem-Sigmaringen ( I 839-1914), domnitor (1866-1881) §i rege al Romaniei (1881-1914) 666 Carol VI (1685-1740), imparat romano-german (1711-1740) 138 Carp, Grigore, vomic moldovean, 709 Carpati, Muntii 22, 68, 96, 102, 146, 160, 162, 201, 205, 210, 275, 291, 296, 351, 353, 368, 418, 434, 440, 448, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 499, 503, 510, 512, 513, 514, 516, 778 www.dacoromanica.ro 536, 558, 643, 649, 726; culmi ale139; manastiri 491, 493; minereuri in - 97; ocne de sare 490; Carpentras, oral in Franta 652 Carsium v. Har§ova Casa de Austia v. Austria Cascine, loc de promenada pentru parizieni 667 Castravan, munti in Liban 276 Castro, evreu spaniol din Constantinopol 56 Catamori, localitate in Ucraina 739, 741 Catargi, Costin, logofat moldovean 709 Catargi, familie boiereasca in Moldova 669 Catargi, Ruxandra, boieroaica moldoveanca 669, 670 Catargiu, Alecu, vornic moldovean, 709 Catargiu, Lascar (1823-1899), om politic 600 Catargiu, Stefan, boier moldovean, membru al caimacamiei de trei 706, 708 Cattaro, azi Kotor, oral in Muntenegru 459 Caucaz 139, 302, 304; regiune 276 Cavarna, oral in Bulgaria 641 Cazaci 29, 633 Mar*, orasul 129, 223, 330, 470, 473, 476, 479, 480, 529, 530; trupe turcesti la - 130 Caldarusani, marastire in jud. Ilfov 496, CAlimanesti, oral, jud. Valcea 538, 541, 542, 543 CAlugareni, sat, com., jud. Giurgiu 147, 208, 570, 678; trupe tusesti la - 126; trupe turcesti la126, 127, 128; vale 322 Ceahlau, Muntele 205 Ceatal, insura in Delta Dundrii 20, 134, 135 ceatmalar, sat, jud. Constanta 311 Celebikioi v. Mircea Voda. Cema, raul 19, 52, 53, 535 Cemavoda, ora§, jud. Constanta 33, 46, 87, 88, 89, 152, 296, 634, 644, 646, 647, 648; armata turceased 86; canal 376, 377, 378; populatie 86 Cernauti 56, 375, 438, 439, 487, 662, 671, 698, 701, 702, 745; construirea liniei telegrafice pana la Iasi 599; descrierea orasului 440 Cerneti, azi Simian, inglobat in ora§ul Drobeta Tumu Severin, jud. Mehedinti 255, 290, 513, 529, 647 Cetate, sat, corn., jud. Dolj 189, 204, 205, 471, 472; batalia de la-121, 204, 383, 388, 399, 582 Chalcocondylas, Laonicos (Chalcondylas) (c. 1430-1464 sau 1465), istoric bizantin 445 Champ de Mars, parc in Paris 69 Champagne, regiune in Franta 281, 583, 628 Champs-Elysee, bulevard in Paris 236, 584, 650 Chateau-Laffite, vin frantuzesc 668 Chausse d'Antin, bulevard parizian 363 Chemnitz, oral in Germania 56 Chilia Noua, oral in Ucraina 24, 62 Chilia Veche, sat, corn., jud. Tulcea 134, 160, 732, 747 Chilia, brat al Dun-aril 25, 31, 32, 81, 88, 133, 134, 135, 644, 738 China, chinezi 359, 418 Chisinau, ora§ in Republica Moldova 301, 303, 462, 463, 740, 743, 744, 745, 746, 747, 748; vanatoare 743 www.dacoromanica.ro 779 Choctaw, populatie amerindiana din SUA 207 Chopin, Frederi lc, compozitor §i pianist polonez (1810-1849) 638 Chrisoverghi, Manolachi, vornic moldovean 709 Christian Tell (1808-1884), ofiter, revolutionar papptist, om politic 686 Ciclade, insule grecesti 68, 494, Cignnis, vapor pe Dunare 59 Ciolanu, manastire in jud. Buzau 189, 190, 191 Cismigiu,gradina publics 196, 725; balta 538 Ciuperceni, sat, corn., jud. Teleorman 471 Ciurunk Kepri 335 Cladova, azi Schela Cladova, inglobata in ora§ul Drobeta Tumu Severin, jud. Cara Severin 19 Clarendon, George William Frederick Viliers, lord (1800-1870), om politic britanic 378, 748 Clarke, Edward Daniel (1769-1822), mineralog englezsicalator in Tarile Romane 48 Cochinchina, regiune in sudul Vietnamului 276 Cocytus, rau al Infemului 210 Codrington, William Sir (1804-1884), comandant al trupelor britanice din Crimeea 741 Colentina Hosea in Bucuresti 253, 260; campie 588 Cologna v. Köln Colquhoun, Robert Gilmour (1805-1870), consul englez in principate (1834-1959) 93, 94, 95, 343, 605, 675, 676, 681, 686, 693, 757 Coltea, spital din Bucuresti 212, 527, 530, 531 Comamic, ora§, jud. Prahova 255 Comaneti, oral, jud. Bacau 266 Comisia Europeans a Dunarii 733, 744 Cornpania Dunarii, companie austriaca de navigatie 291, 298 Constandinidis, agent al lui Grigore Alexandru Ghica la Constantinopol 707 Constantin al DC-lea Paleologul (1449-1453) 518 Constantin Brancoveanu, domnitor in Tara Rom'aneasca (1689-1714) 525 Constantin Racovita, domn al Tarii Romane§ti (1753-1756) 351 Constantin Serban, domn al Tarii Romane§ti (1654-1658) 497 Constantin, fiul lui Grigore Alexandru Ghica 664, 670 Constantinopol 21, 22, 26, 55, 56, 58, 64, 66, 76, 80, 82, 88, 89, 98, 132, 133, 143, 151, 189,234, 242,262,271, 272,273, 275, 284, 297,329, 333,340,341, 342,343, 362, 412,413, 444,445,451, 454,455, 456, 457, 458, 460, 461, 462, 463, 464,465,466, 477, 478, 485, 496,497, 498, 499,501, 517, 531,534,573,601, 602, 603,606, 610, 617, 666,669, 680,681, 686,693,699,700,706,707, 708,710, 738,745, 746, 748, 753,758; cartiere 526, 531, 534; comert cu cereale al - cu Tara Romaneasca 139; diplomati/consuli/agenti la - 477; emigratia revolutionary romaneasca 605; patriarhul de la - 220, 444, 496 Constanta, ora§ul 21, 33, 46, 86, 88, 133, 152, 311, 376, 377, 378, 421, 612, 617, 619, 620, 621, 627, 629, 636, 639, 641, 642, 644, 646; a5ezare, aspect plaja 613; descriere a- 422, 423; istoric (Tomis) 622, 623, 624; misiunea franceza, francezi 614, 617, 618- 619, 639; populatia 615, 617, 618, 639, 644; port 87 Conyers Robert Rowland, ofiter englez 124 Copceni, astazi Adunatii-Copaceni, sat, corn., jud. Giurgiu 210 Copou, cartier in Ia§i 546, 547, 550, 559; gradina publics in Ia§i 667 Coran 384, 385 Corbary, Helene, solista franceza de opera 235 Corfu, insula greceasca 45 780 www.dacoromanica.ro Cornea, boier moldovean 706 Cornescu, Constantin 687 Cornides, grec din Bucuresti 723, 724 Coroana de Fier, decoratie austriaca 449 Coronini-Cronberg, Johann Baptist Alexius von (1794-1880), feldmaresal-conte austriac, comandant al corpului de armata austriac in timpul ocupatiei Tarii Romanesti (1854- 1856), guvernator al Banatului (1859-1861), calator in tarile roman; biografie 598, text 599-610; 128, 322, 327, 333, 339, 373, 483, 484, 485, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 674, 694, 754, 755, 757; intalnirea cu Omer Pasa 340 Corso, bulevard parizian 69 Costache, muncitor roman 620 Costachi, Iordachi, logofat moldovean 709 Cotroceni, manastire in Bucuresti 325 Cozia, manastire, jud. Valcea 494, 543 Cracovia, oral in Polonia 486, 550 Craiova, orasul 20, 251, 257, 268, 272, 274, 275, 287, 289, 463, 479, 483, 513, 525, 526, 527, 528, 530, 681, 682, 687, 696; armata rusa de la - 120; strazi 255, 256; trupe rusesti la - 140, 142 Crimeea, peninsula in sudul Ucrainei 61, 276, 320, 378, 453, 467, 485, 534, 577, 622, 635, 641, 738, 745, 747, 748; campania din - 479; expeditia din - 309; hanii din - 500; razboiul - 128, 129, 670, 762; trupele franceze si engleze din-341 Crowe, Eyre Evans (1799-1868), jurnalist si istoric englez 128 Crowe, Joseph Archer (1828-1896), diplomat, corespondent de razboi si jurnalist englez, calator in tarile roman; biografie 118-119; text 119-130; servitor al lui - (Ismail) 130; tats al lui - v. Eyre Evans Crowe Cruces de Plata, sat, corn. Calugareni, jud. Giurgiu 126 Crupenschi, Grigore, logofht moldovean 709 Crupenshi, Scarlat, vornic moldovean 709 Cruveilhier, Jean (1791-1874), medic francez 530 Cuca, sat, corn., jud. Galati 324, 334 Cuciukghiol, lac disparut 621, 623 Cunningham, Charles, viceconsul englez in principate 76 Curesti, localitate neidentificata 307 Curlandia, printesa de - 501 Curtea de Arges, oral, jud. Arge§ 525 Cuza, Alexandru loan (1820-1873), parcalab de Covurlui 709 Czajkowski, Michal (Sadyk-pasa) (1808-1886), general otoman de origin poloneza, calator in tarile roman, biografie 312-313; text 313-336; 126,127,477,478,484, 485, 592, 678, 694, 702, 707, 708 Dacia, daci 54, 68, 76, 105, 110, 115, 202, 434, 443, 444, 486, 642,648,649,650, 753; cucerirea romans 649; Dacoromania 111 Daia, sat, coin., jud. Giurgiu 481 Damasc, ora' in Siria 568 Damat Mehmed Ali-pasa (1815-1871), om politic si diplomat otoman 465, Dambovita, raul 96, 128, 156, 211, 238, 255, 360, 515, 525, 535, 584, 652, 679, 689, 726 Dannenberg, Piotr Andreevici, general rus 99, 308, 320, 453, 454, 467, Darius I (549-486 i.Hr.), rege al Persiei 48 781 www.dacoromanica.ro Dash, Anne Gabrielle de Cisternes, de Courtiras, vicontesa de PoIloue de Saint-Mars (contesa ) (1805-1872), scriitoare franceza si calatoare in principate (1845); casatoriacu Grigore Sturdza 407-408 David, personaj biblic 192 Darasti, sat, corn., jud. Ilfov 678 Darasti-Vlasca, corn., jud. Giurgiu; trupe turcesti la - 127, 128 Decamps, Alexandre-Gabriel (1803-1860), pictor francez 652 Decker, Karl von - (1784-1844), general si strateg militar prusac 397 Del Re, ofiter venetian 22 Demidov, Anatoli Nicolaevici (1812-1870) diplomat rus 61, 351 Dervi§ Ibrahim Pasa (1817-1896), comisar otoman in principate 483, 587, 590, 599, 600, 686, 693, 745, 746 Diana, vas cu aburi austriac 50; zeita in mitologia romans 408 Dickens, Charles John Huffam (1812-1870), romancier englez 45 Dietrich, Stefan, ofiter, medic militar austriac, calator in tarile romane (1855); biografie 654-655; text 655-660 Dieu, colonel francez 125, 126, 326 Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710-1711) 351 Dina, iubita lui Brocullo 183 Dobreni, sat, corn., jud. Giurgiu 100; trupe rusesti la - 99 Dobrogea 27, 133, 134, 151, 320, 421, 474, 475, 477, 570, 575, 581, 589, 641, 642, 644, 729, 732; ape 621; bulgari 627, 634; clima 626; descriere 424, 612, 613, 616, 620, 624, 633; expeditia din - 309, 310, 311; fauna 635; lacurile -633, 634, 635; locuitori: 629-631, 636; ocupatia ruseasca 474; roman 63; rusi 636; secte religioase 636, 637, 638; tatari 625, 627, 628; trupe franceze in - 309, 310, 311; trupe rusesti in - 421, 310, 422; turci 636; tigani 631-631; Valul lui Traian 624 Dodson, calator englez 621 Domitian (Titus Flavius), imparat roman (81-96 d.Hr.) 648, 649 Don, fluviul 61, 328, 329, 331, 335, 637; cazaci pe - 638 Done, Grigore, vornic moldovean 709 Donizetti, Gaetano (1797-1848), compozitor italian 23 Dorohoi, oral, jud. Botosani 487 Doussault Charles (1814-1880), pictor, litograf si desenator francez, calator in tarile romane; biografie 144-146; text 146-160; despre-150 Dragolic, Karl, consul austriac 704 Drava, rau, afluent al Dunarii 60, 74 Dragasani, oral, jud. Valcea 279, 280, 523 Draghici, familie boiereasca din Moldova 701 Drencova, sat, corn. Berzasca, jud. Caras-Severin 18, 51, 290 Dresda, oral in Germania 49, 587, 681 Drobeta Turnu-Severin, orasul 20, 76, 727 Dryanlar, localitate neidentificata 87 Du Mont, Alfons Heinrich, baron von Monten (1812-1876), locotenent-colonel in armata austriaca 325, 695 Dubravka, oral in Muntenegru 460 Dudesti, spital din Bucuresti 530 Duhamel, Aleksandr Osipovici (1801-1880), diplomat si general rus, comisar pentru Principatele Romane 447, 449, 452, 455, 456, 491, 501, 682, 708 Duznitrache 782 www.dacoromanica.ro Dumitraky -bey 335 Dunavat, brat al Dunarii 135 Dunare, fluviu 18, 23, 25, 26, 53-56, 58, 60-61, 65, 66, 68, 85, 87, 98, 101, 120, 122, 123, 128,130,132-136,142,146, 151,152, 166, 189, 201,205-207,211,234,242,250, 254,256,267, 273,286,301, 304,310, 328, 335, 354,360, 368,377,383, 387,426, 427,431,434-440,446, 451,453,455, 462, 464-480,482, 484,485, 486, 492,499, 500,507,509, 510,512,513,536,566-572, 578, 581,583, 591,604, 607, 612,616, 617, 621,625, 629,631,633, 635,637, 638, 639, 641,644-650,652,653, 683,689, 729, 731,732, 738,741-744, 748,762; --de Jos 39, 40, 48, 475, 510; bratele si gurile - 132-136, 151, 375-377, 616, 642, 644, 645; carantina la - 76-77; comert pe - 81, 82, 116, 117; descrierea - 646-647; cataractele ale - v. Portile de Fier; flora si fauna 492; flota militara a Moldovei 562; garnizoane pe - 133, 135, 136; granita militara austriaca pe -50; insulele - 156-158, 492; insula pe-v. Ada-Kaleh; lacuri ale - 633; navigatia pe -/companii de navigatie 29, 32, 33, 34, 37, 43, 44-47, 50, 55, 76, 77, 78, 80, 86, 88, 89, 105, 135, 204, 377, 727, 732, 733; pichete pe - 77, 492; proiecte de canal de la - la mare 644. Dunca, Stefan, avocat moldovean 701 Dvina, rau Rusia 206 Ecaterina a II-a, imparateasa Rusiei (1762-1796) 171 Ecaterina, fiica lui Grigore Alexandru Ghica 665 Egetas, localitate antics, azi Brza Palanka in Serbia 20 Egipt 240, 359, 491, 521, 641, 643; Piramidele 643; Sfinxul 643 El Dorado 550 Elba, fluviul 50 Elisabeta de Bavaria (1838-1898), imparateasd a Austriei si regina a Ungariei, Croatiei§i Boemiei (1854-1898), sotie a imparatului Franz Iosif I (1848-1916) 720 Elisabeta, fort austriac pe malul s'arbesc al Dunarii 53 Elvetia 97, 250, 281, 494, 591 Emine, fiica lui Omer-pasa 450 Ems, oral in Germania 538; rau 60 Enichioi, lac azi disparut 633 Epir 445, 496 Ereldi, fabrics imperiala otomana 56 Erevan, oral in Armenia 362 Espinasse, Charles Marie Esprit (1815-1859), general francez 311 Eupatoria, batalie in razboiul Crimeii 689 Europa, europeni 33, 37, 39, 97, 135, 136, 141, 143,149, 159, 160, 179, 202, 211, 237, 240, 253,254,344,355, 356,367, 377, 409,426, 427, 432, 434, 437, 441, 443,451, 461, 464, 466,472, 480,484, 485, 499,500,509, 510, 512, 554, 567, 569, 582,591,608, 615,616, 642,643,646, 647, 650, 651,653, 681, 751; Europa orientala 444 Evrei 39, 56, 111, 139, 156, 168, 406, 429, 431, 437, 489, 549, 551, 552, 557,558,560, 561, 563, 650, 652, 667, 669, 741; zarafi 656 Ewjejel Gtechrbaty 331 Fantanele, sat, com. Hemeius, jud. Bacau; mosia - a familiei Cantacuzino-Berlebourg, modernizarea - 719 Fantanele, sat, com., jud. Suceava 541 Fataties, Vasile, general grec 445 783 www.dacoromanica.ro Fay, Charles Alexandre (1827-1903), general francez, calator in Wile roman; biografie 309; text 309-311 Falticeni, oral, jud. Suceava 276 Feodorov, Pavel Ivanovici, guvernator civil (1834-1836), apoi guvemator militar (1836-1854) al Basarabiei 645 Ferdinand I de Habsburg, imparat al Austriei (1835-1848), rege al BoemieisiUngariei (1830-1848) 671 Fialkowski, polonez, proprietar de cafenea 198 Filantropia, spital in Bucuresti 530 Filaret, familia in Bucuresti 522 Filipescu Gheorghe (Iordache) (1765-1855), ministrul Trebilor din Launtru (1847, 1849- 1854) 147, 151 Filipescu, familie boiereasca din Tara Romaneasca 675 Filipescu, Gheorghe (1785-1855), mare ban 518, 682 Filisanu, Dimitrie, boier din Tara Romaneasca 696 Finlanda 463 Fischbach, general rus 463, 466, Flandra 445, 493 Flavius, agent secret austriac in Moldova (1855); biografie 697; text 697-704 Flamanda, azi inglobat in Ciuperceni, sat, corn., jud. Teleorman 135 Florenta, orasul 480 Florescu, Ion Em., (1819-1893), comisar guvernamental pe langa trupele rusesti 677, 679, 688 Florian, Rene (1810-1881), autor francez de vodeviluri 238 Focsani, orasul 22, 160, 165, 167, 168, 307, 308, 320, 324, 332, 368, 375, 483, 490, 498, 501, 570, 578, 579, 677; administratie 169; asezare 168; asezaminte religioase 168, 169, 498; constructia liniilor telegrafice 602; frontiers 168; incendiu (1864) 169; ocupatii 169; trupe ruse 169; trupe turcesti la - 341 Fonton, de Verraillon Mihail L., comisar rus 745 Fotiade, agent la Constantinopol 707, 710 Fouche, ofiter francez Franta 23, 71, 125, 150, 155, 190, 240, 241, 249, 257, 264, 268, 269, 270, 271, 273, 277, 278, 280, 281,282, 286,290,294,350, 366,376,385, 396,403, 404, 449,451, 452, 459,466, 477, 479,481,502,503, 507, 510,517,590, 596,639,641, 643,644, 648, 652, 662,665, 666, 668, 671, 688, 706, 707,738,744, 747,753; administratia franceza 671; armata/trupe franceze 451, 478, 570, 571, 581; atitudinea romanilor fats de - 666; consul al - in Moldova 408, 409, 411; detasament de pontonieri la Bucuresti 594; diplomati/consuli/agenti 449, 452; influenta in principate 607, 608, 609, 610, 649, 693; limba franceza 652, 666; marfuri franceze 658; moneda franceza in Moldova 563; sprijin pentru unirea principatelor 591; scoala de calarie - 397, 398; trupe - in Crimeea 341; trupe - in Dobrogea 309, 310, 311; trupe-la Varna 311 Franz Joseph I de Habsburg, imparat al Austriei (1848-1916) si rege al Ungariei (1867- 1916) 325, 457, 585, 587, 591, 671, 757 Fratesti, sat, corn., jud. Giurgiu 208, 320, 481, 570, 583, 677, 678 Frederick William IV, rege al Prusiei (1840-1861) 720 Friedberg, Emanuel Solomen Freiherr von (Mirohorsky) (1829-1908), cartografsi feldmaresal austriac de origine ceha, calator in Wile roman; text 711-717 Frumoasa, manastire in Iasi 546 Fuad-effendi (Mehmet-pasa) (1815-1869), comisar turc in Principatele Romane 446, 447, 448, 449, 450, 452, 454, 456, 491, 685, 707 784 www.dacoromanica.ro Fuchs, Anton, inginer austriac in Moldova 701 G.W.M, calator anonim englez in tarile roman (1857); biografie 750; text 750-762 Gabrovo, defileul de la - 132 Galata, biserica. in Iqi; turnul - 151 Galata, cartier in Constantinopol 526 Galati 22, 23, 24, 29, 33, 45, 51, 64, 65, 68, 89, 134, 135, 151, 160, 184, 256, 265, 269, 271, 273, 275,276, 278, 279,291, 294, 296,323,368,412,427,436, 440,463,473, 474,484,485,489, 492,513, 535, 553, 578,639, 642,644,645,646,719, 721,738, 739, 740, 743,744,748; a.5ezare, strazi, navigatie 85; boli 741; carantina din - 55, 56, 76, 77, 529, 536; comert 31, 81, 82, 84, 116; comertul prin 431; consulate 55, 56; cultura in- 77; descriere a - 46, 47, 55 77; extinderea liniei telegrafice de la Ia§i 599, 602; fabrici 33, 34, germani, italieni la - 77; granizoana austriaca 738; hotel 55, 85; locuitori 738; port at Moldovei 76, 85, 134; 562; porto-franco 55; rate de schimb 55, 432; stapanire austro-otomana. 374; 375 Galitia 68, 328, 440, 486, 489, 638, 697, 698; evrei 489 Gallipoli, ora§ in Turcia 477; holera in - 310 Gand, bulevard in Paris 644 Gange, fluviu 155 Garcinsky, capitan 335, 336 Gargalac, lac, jud. Constanta 311 Gaudin, medicul misiunii militare franceze in Dobrogea 614, 623 Gautier, Theophile (1811-1872), jurnalist, poet, scriitor §i critic francez 413 Gavami (Sulpice-Guillaume Chevalier) (1804-1866), grafician §i caricaturist francez 417 Geismark, Friedrich Caspar von (1783-1848), general, aghiotant al tarului Nicolae I 501 Genova, ora., in Italia 271 Gentz, Friedrich von (1764-1832), om politic, economist §i diplomat german 461 George R., boier roman George Sand (Aurore Lucile Dupin), baroana Dudevant (1804-1876), scriitoare franceza 308 Gepizi, populatie migratoare 110 Germania, germani/nemti 25, 280, 281, 290, 354, 376, 429, 459, 461, 470, 479, 510, 544, 557, 558, 645, 651, 652, 668, 687, 688, 706, 707, 747; arhitecti germani 651; coloniti in Banat §i Transilvania 110; - la Galati 77; po§ta din - 343 Gherai Mengli, han tatar 138 Ghermani, familie de sarbi din Tara Romaneasca 503 Ghica, Alexandru (1804-1857), boier roman 559, 562 Ghica, Alexandru (Alecu) (1801-1855) boier roman 593, 685 Ghica, Alexandru Dimitrie, domnitor (1834-1842) §i caimacam al Tarii Romane§ti (1856- 1858) 245, 256, 297, 323, 329, 452, 497, 506, 510, 543, 680, 681, 683, 684, 687, 693 Ghica, Alexandru Gheorghe 688 Ghica, Cantacuzino, printesa 535 Ghica, Constantin (1804-1867), fiul lui Grigore Ghica, 329, 600, 685, 686 Ghica, Dimitrie (1816-1897), prefect at Politiei (1855-1857)sipritnar al Bucure§tiului (1857-1861) 657, 687 Ghica, familie de boieri din Moldova§iTara Romaneasca 39, 434, 435, 443, 496, 667, 669, 675, 687, 752; servitor al printului - 44 Ghica, Gheorghe, boier moldovean 459 Ghica, Grigore Alexandru, domn al Moldovei (1849-1853; 1854-1856) 329, 375, 405, 410, 433, 434, 455, 456, 457, 458, 459, 461, 462, 498, 586, 592; 599, 604, 663, 664, 667, 668, 669, 670, 671, 693, 698, 699, 700, 708, 710, 740, 742 785 www.dacoromanica.ro Ghica, Grigore Dimitrie, domn al Tarii Romanesti (1822-1828) 94, 469, 497, 525, 680 Ghica, Ion (1816-1897), revolutionar pasoptist, om politic liberal, bey de Samos (1853- 1859) 605, 675, 681, 685, 708 Ghica, Ion Grigore (1829-1891), militar, diplomat si literat roman; relatia amoroasd$i asnicia luicu Elise Bonze (Rose Pompon) 405-413 Ghica, Scarlat (1812-1875) boier roman 325, 687 Ghica, Theodoritd, vornic moldovean 709 Ghica, Vasilica, logofat moldovean 709 Gitschel, localitate neidentificata pe Dunare 473 Giurgiu, orasul 20, 21, 44, 68, 70, 85, 89, 90, 97, 98, 99, 100, 123, 124, 132, 135, 136, 146, 206,207,250,251, 255, 256, 266, 270, 272,273,274, 287, 289, 290, 295,321, 322, 354, 446,463, 466, 467,468,470,480,481,482,491, 513, 525,530,535, 538, 568, 575,579,589, 597, 647, 676,694, 695, 723,741,750,754,762; asezaresidescriere 45, 54, 55, 234, 242; carantina 529; castel genovez 207; fortul Sf. Gheorghe 573; garnizoana de la-76; hanuri 147; jaf in razboiul Crimeii 571, 573, 574; lupta de la - 158, 159; navigatie cu aburi 727; populatie 234; tabard ruseasca 92; telegraf 602; vanatoare la - 125, 126; Glauchau, oral in Germania 56 Glick, medic austriac la Iasi 703 Godkin, Edwin Lawrence (1831-1902), corespondent de razboi, jurnalist si editor american de origine irlandezd 122, 126 Goethe, Johann Volfgang (1749-1832), filozof si scriitor german 304, 305 Goldner Stephan, antreprenor fabrics 33, 85, 92 Golenti, sat inglobat in orasul Calafat, jud. Dolj 121; atacul de la - 122; turcii la - 387-390, 399, 400; trupe rusesti la - 387-390, 399, 400 Golescu, Nicolae (1810-1877), general si om politic 690 Golia, mandstirea din Iasi 487 Goliat, personaj biblic 192 Golubao, oral in Serbia 50; ruinele fortaretei - 50 Golubad, pesterd pe malul sarbesc al Dunarii 18, 202 Goncearov, cazac 331 Gorceakov, Alexandr Mihailovici (1783-1883), print, cancelar al Rusiei 198 Gorceakov, Mihail Dmitrievici (1795-1861), cneaz, general rus 94, 95, 101, 116, 160, 189, 260, 271, 304, 306, 462,463, 465, 466, 467,468,469, 470, 471, 472, 473, 476, 478, 481,485,571, 574, 583,649, 677, 678, 701,708 Gordon, Charles George (1833-1885), ofiter englez, caldtor in raffle romane; biografie 734-737; text 737-749 Gordon, Lewis 745 Gorgey, Art& (1818-1916),generalsi om politicungur, comandant alarmatei revolutionare maghiare (1848-1849) 451, Gorj, judet 538 Gornet, sat, corn., jud. Prahova 540 Goti, populatie migratoare 428 Grabbe, general in serviciul Rusiei 501, 502 Grach, colonel prusac in serviciul Turciei 476, 477, 478, Grandt, negustor englez 619 Grave, regiune viticold in Franca 279 Gradinesti, sat, corn., jud. Bacau; trupe turcesti la - 341 Gradistea, sat, corn., jud. Ialomita 544 786 www.dacoromanica.ro Grecia, greci 56, 58, 272, 280, 283, 443, 444, 445, 455, 480, 494, 512, 429, 557, 560, 561, 595, 652; casatorii cu romance 444; eteri§ti 443 Grenier, Edouard (1819-1901), diplomat §i poet francez, stabilit in Moldova in anii 1855- 1856, calator in tarile romane; biografie 661; text 662-672 Grosser, negustor din Berlin 56 Gruia, corn., jud. Mehedinti 111 Granne, Karl von (1808-1884), conducator al Cancelariei Militare Austriece (1850-1859) 606 Guizot, Francois (1787-1874), om politic §i istoric francez 502 Gura Ialomitei, sat, com., jud. Ialomita 529 Giirzalilar, localitate in Bulgaria 310 Guyard, localitate in Franca 621 Guys, Ernest-Adolphe-Hyacinthe-Constantin (1803-1892), corespondent de razboi, pictor §i ilustrator francez 122 Hadrian (Publius Aelius Traianus Hadrianus) (76-138), imparat roman (117-138) 20, 731 Haemus v. Balcani, Muntii Hager, Marieta, actrita 704 Hagi Ghirghi Hristo, haiduc sarb 328, 335, 336 Halcinski, Feodor Lavrentevici (1788-1860), diplomat rus, consul la Bucure§ti 462, 470; consul la Ia§i 433 Halil, bancher 329 Halim-pa§a, comandant al trupelor otomane 126, 127, 128, 321, 325, 330, 677 Hamburg, ora§ in Germania 292 Hanemann, Christian Friedrich Samuel (1755-1843) 535 Hangu, sat, com., jud. Neamt 541 Hanovra, ora§ in Germania 750 Ha'r§ova, ora§, jud. Constanta 21, 55, 68, 69, 133, 135, 331, 570, 633, 646; garnizoana 133, 474; cucerire ruseasca 133; armata turceasca 86; Harting, general rus 707 Hasancea, sat, inglobat in com. Valu lui Traian, jud. Constanta 626 Hassan pa§a, comandant otoman 332, 335, 480 Hateg; valea-40 Haustaube, general austirac Haynau, Jacob Julius von (1786-1853), general austriac 453, Heliade-Radulescu, Ion (1802-1872), scriitor, om politic roman 327 686, 689, 691, 692 Henoque-Melville, E. N., calator francez in tarile romane (1854-1855); biografie 233; text 234-243 Herastrau, grading publica in Bucure§ti 306 Herbault, modista celebra in epoca 652 Hercule, erou din mitologia greaca 52 Hermine, vas cu aburi al Companiei Austriece de Navigatie pe Dunare 53 Herson, ora§ in Ucraina 301 Hercegovina 460, 464, 471 Hess, Heinrich von (1788-1863), baron §i feldmare§al austriac, negociator al tratatului dintre Austria §i Prusia (1854), privind participarea la razboiul Crimeii, comandant al trupelor austriece de ocupatie din Principate (1854), calator in tarile romane; biografie 370-373; text 373-381; 482, 483, 586, 595, 600, 602; proclamatia cane roman 587, 590, 591 787 www.dacoromanica.ro Hessinghausen, Julius Franz Schreiber von, ofiter austriac, functionar al cailor ferate, calator in tarile roman (1856); biografie 722; text 722-727 Hiero, personaj antic 727 Hillel, Manoah (1797-1862), bancher 601, 602 Hinde, colonel englez 124 Hindustan, peninsula in sudul Asiei 352 Hippodrome, hipodrom parizian 69 Homer, poet antic 480 Horezu, manastire in jud. Valcea 494 Hotin, oral in Ucraina; cetatea - 368 Howard, George William Frederick (1802-1864), conte de Carlisle, diplomat si scriitor englez, calator in tarile roma'ne; biografie 73-74; text 74-78 Hrisant, staret la Horezu 494 Hugo, Victor (1802-1885), scriitor si dramaturg francez 240 Humboldt, Alexander von (1769-1859), naturalist si geograf german 621 Hum, populatie migratoare 110, 428 Husi, oral, jud. Vaslui 33; episcopia de - 496, 706, 708 Hyde Park 584 Iaggelon, dinastie poloneza 328 Ialomita, judet 273; raul 255, 261, 270, 345, 368, 512 lalpug/Jalpuk, lac in Ucraina 24, 441, 739, 747 Iancu, Avram (1824-1872), lider al revolutiei roman din Transilvania (1848-1849) 454 Iarca, Scarlat, capitan 172, 173, 175, 177 Iasi 44, 132, 162, 163, 165, 167, 189, 193, 194, 215, 278, 308, 320, 368, 373, 403, 412, 450,450,455,456,458, 462, 463, 468, 484, 487, 489, 490, 491, 492, 496, 498, 500, 501,517, 526,545,546, 554, 560, 599, 619, 662, 665, 666, 667, 669, 671, 701, 702, 718, 719,740, 745,748; atitudine fats de rusi 164; biserici 487, 666; boierime 491, 559,740; cale ferata 375; cazarmi ale militiei pamantene, gamizoana locals, uniforme, parazi 547, 561, 563; circulatia monetara, zaraflac 564; consulate (francez) 609; constructii 487, 666; evrei 489, 560; gamizoana austriaca in timpul ocupatiei militare 601, 695; gradini publice 163, 164, 667; germani, folosirea limbii germane, prezenta in economie 557, 559; inundatii in - 719; incartiruirea trupelor austriece in - 547; limba franceza 666, 740;linia telegrafica 599, 602; mahalale, strazi, ulite 163, 427, 436, 487, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552; manastiri (Golia, Trei Ierarhi, Dancu, Frumoasa, Galata, Bamova); minoritati 283, 437, 546, 549, 557, 559, 560; moravuri in - 164, 403, 404; organizarea corpului de pompieri 554, 556; resedinta domneasca 547, 663, 666; resedinte boieresti 547, 549; rusi 740; salubritate urbana 546, 547, 550, 55; seminarul de la Socola 701; spitale (Sf. Spiridon) 703; timp liber 403; 405, 407, 559, 664, 667; transporturi 550, 551 tribunale 498; turci 745, 746; viata cotidiana 164, 165, 667 Ierusalim 56, 78; manastiri 497 Ilahi-Tabia, fortareata construita pentru apararea Silistrei 478 Ilfov, judet 273 Ilinisna, Pelaghia, matusa lui Tolstoi 303 Ilinsky, Anton (Iskender-bey) (1814-1864), polonez inrolat in armata otomana 121, 122, 127, 128, 324, 471, 472, 575, 576, 577, 592 Illustrated London News, periodic britanic (1842-1971) 129; corespondeti ai - v. Joseph Archer Crowe, Constantin Guys 788 www.dacoromanica.ro Imperiul habsburgic v. Austria Imperiul otoman v. Turcia Imperiul roman v. Roma India, indieni 76, 322, 643 Inkermann, batalia de la - 452, 484 Innocentiu III (Giovanni Lotario, conte de Segni), papa (1198-1216) 445 Insula Serpilor (Fido-Nisi, Leuke) 29; descriere 729-733 loan, fiul lui Grigore Alexandru Ghica 664, 665 Ioannides, reprezentant al partidului pro-rus din Tara Romaneasca 676 Iona, personaj biblic, 109 Ionics, tigan lautar 351 Ionita Caloian (1197-1207) 445 Iordan, rau in Orientul Apropriat 203 Ipsilanti, Constantin, domn al Tani Romanesti (1802 -1806, 1806-1807) 469, 500 Irlanda, irlandezi; populatia din - 75; convert 92 Isaac II Anghelos, imparat bizantin (1185-1195; 1203-1204) 445 Isaacson, locotenent austriac 439 Isaccea, oral, jud. Tulcea 24, 46, 59, 64, 134, 135, 331, 440, 646; cetatea/fortul 466, 474, 646; garnizoana 134, 475 Isis, zeitate egipteand 623 Islaz, sat, com., jud. Teleorman 5, 21, 135, 265, 270, 524, 528 Ismail Pap (Gyorgy Kmety) (1810-1865), general otoman de origine maghiara 121, 130, 140, 143, 330, 331, 332, 335, 460, 466, 468, 471, 472, Ismail, oral in Ucraina 24, 30, 31, 62, 78, 134, 135, 160, 354, 441, 473, 474, 616, 645, 738, 747; cetatea - 134; nave rusesti 466 Istanbul v. Constantinopol Italia, italieni 27, 58, 77, 143, 179, 216, 480, 651, 667, 668, 708; comparatie cu Tara Romaneasca 656; - la Galati 77 Iustinian I cel Mare, imparat al Imperiului bizantin (527-565) 349 Iusuf-pasa, comandant otoman 330, 332, 335 Ivrinezul Mic, sat, com. Pestera, jud. Constanta 628 Izlaz, sat, corn., jud. Teleorman 470, 682 Izmir, oral in Turcia 39 Izvoarele, sat, com., jud. Giurgiu 529 Izvor, sat, corn., jud. Dolj 270 Jadovski, P., ofiter rus, comandant militar al orasului Buzau (iulie 1853-septembrie 1854), calator in tarile roman; biografie 161; text 162-192 James, E.R., locotenent 738, 740, 743 Jelaeid, Josip de Bu'iim (1801-1859), general si om politic croat 453 Jeni-Fanal, localitate neidentificata 645 Jiu, raul 51, 135, Jouve, Eugene, jumalist francez, calator in tank roman (1854); biografie 565; text 566-597 Jupalnicul Vechi, sat disparut, locuit de colonisti din Boemia 51 Jurenak, capitan al vasului Diana 50 Kalik, ofiter superior austriac 482, 678 Kapper, Siegfried (1821-1879), slavist, calator in tarile roman; biografie 104, text 104-117 Kara Mustafa (1634 sau 1635-1683), mare vizir otoman 566 789 www.dacoromanica.ro KaragheorgheviC, Alexandru, principe al Serbiei (1842-1858) al Serbiei 457 Karamzin, Andrei Nikolaevici (1814-1854), ofiter rus 577 Karamzin, Nikolai Mihailovici (1766-1826), istoric rus 577 Karana-Sani, localitate neidentificata in Dobrogea 641 Karazin, Kazimir Iv. (1795-1875), ofiter superior rus 169 Karlsbad (Karlovy Vary), oral in Cehia 538, 685 Karlsruhe, oras in Germania 54 Karr, Jean Alphonse (1808-1872), scriitor francez 304, 306 Karr, Jean Alphonse, scriitor francez (1808-1872) 306 Kars, cetate in Caucaz 485, 741 Kartal, oral in Ucraina 64 Kartaleni, localitate neidentificata 739 Katzaki, interpret turc 628 Kerci, oral in Ucraina 620 Kiev, orasul 301, 638 Kirkov, ofiter rus 326 Kiselev, gradina si loc de promenade in Bucuresti 447 Kiselev, Pavel Dimitrievici (1788-1872), general si diplomat rus, presedinte plenipotentiar al divanurilor Moldovei si Tarii Romanesti (1829-1834) 25, 497, 499, 680, 681 Kock, Charles Paul de (1793-1871), scriitor francez 110 Kogalniceanu, familie boiereasca in Moldova 669 Kolletis, Iannis (1773-1847), aroman de origine, medic, om politic grec 443 Köln, oral in Germania 292 Komarom, oral, Ungaria; fortareata de la758; trupe rusesti in-143 Konig, consul prusian la Galati 55 Koslidja, localitate in Bulgaria; trupe franceze la - 309 Kossuth, Lajos (1802-1894), lider revolutionar maghiar, guvernator al Ungariei (1848-1849) 454 Kotzebue, August von, general rus 476 Kotzebue, Carl von (1805-1896), consul general al Rusiei la Ia§i si Bucuresti 94, 449, 698, 701, 705, 707 Kretzulescu, Dimitrie (1823-1874), general si om politic roman 127, 321, 323, 329, 333, 690 Kretzulescu, Nicolae (1812-1900), medic, academician si om politic roman 128, 530 ICrijanovslci 307 Kurdistan, Muntii 481 Kursk, localitate in Rusia 301 Kiitahym, oral, Turcia 45 Kuziel, localitate neidentificata 86 Languedoc-Roussillon, regiune in Franta 648 Lattas, Mihail v. Omer-pasa Laurin, Anton von (1789-1869), consul general al Austriei la Bucuresti (1849-1855) 675 Lauth, Ernst (1803-1837), medic german 530 Lavallee, Theophile-Sebastien (1804-1866), istoric, geograf si statistician militar francez; calator in tarile roman; biografie 131; text 132-136 Lazistan, teritoriului din sud-estul Marii Negre 443 Lapusneanu, Alexandru, domnitor al Moldovei (1552-1561; 1564-1568) 210 Le Havre, oral Franta 292 Lefebvre, Thibault, economist si avocat francez, calator in tarile roman (1853); biografie 244-245; text 245-299 790 www.dacoromanica.ro Leiningen-Westerburg, Karl August (Kir° ly) (1819-1849), conte si general maghiar 124 Leipzig, oral in Germania 274, 281, 284, 286, 364, 747 Lemon, Emile, functionar la ambasada franceza. din Constantinopol 619 Leonida (Leonidas), rege spartan (490-480 I.Hr.) 466, 620 Leopold Robert, pictor 486 Leova, oral in Republica Moldova 305, 492 Lermontov, Mihai Iurievici (1814-1841), poet rus 304, 305 Leroy, Eufrosina (1817-1889), sotie a domnului Grigore Alexandra Ghica 407 Lessing, Gotthold Ephraim (1729-1781), iluminist german 724 Letea, insula in Delta Dunarii 81, 88, 135 Linange, conte, agent austriac la Constantinopol 460, 461 Linne, Karl von (1707-1778), botanist, fizician, zoolog suedez 60 Lintom, Simmon, colonel englez 748 Linz, oral in Austria 290 Lipan, boier moldovean 706 Liprandi, Pavel Petrovici (1796-1864), general rus 473, 479 Lituania 326 Livorno, oral in Italia 271, 286, 480 Lloyd, companie de navigatie pe Dunare 23, 24, 29, 648, 652, 738, 746 Logis, maresal francez 329 Lom, oral in Bulgaria 132 Lombardia, regiune in Italia 276, 285, 678 Londra, orasul 40, 50, 59, 84, 147, 211, 222, 269, 273, 283, 284, 286, 362, 377, 378, 740, 752; parcuri 367 Longobarzi, populatie migratoare 110 Lopatari, sat, corn., jud. Buzau 541 Lord Stratford Canning, viconte de Radcliffe (1786-1880), ambasador britanicla Constantinopol (1842-1858) 605, 685, 693 Lowenthal, ofiter superior austriac 482 Lucescu, colonel, hatman al militiei pamantene a Moldovei 600 Liiders, Alexandr Nicolaevici (1790-1874), comandant al trupelor rusesti in principate (1848-1855) 151, 447, 448, 451, 452, 453, 454, 466, 473, 474, 475, 476, 478, 501 Ludovic al XIV-lea, rege al Frantei (1643-1715) 299 Lukacs, agent austriac la Vidin 702, 703 Lvov, oral in Ucraina; evrei din - 139 Lyon, oral in Franca 239, 321 Macchio, Florian von (1802-1895), comandantul trupelor austriece din Oltenia 696 Macedonia 445 Maghiari, populatie migratoare 110, 428 Maglavit, sat, corn., jud. Dolj 385; trupe rusesti la - 384 Mahmud al II-lea, sultan otoman (1808-1839) 625 Mahmud Musa, comandant otoman 326 Maia Catargi, sat land Bucuresti, azi disparut 304 Maine, stat pe coasta de est a SUA 215 Malaga, regiune viticola din Spania 523 Malisev 306 Mallen, intreprinzator francez 257, 268 Malta 82, 523 791 www.dacoromanica.ro Manasia, sat, corn., jud. Ialomita 330 Mangalia, orq, Constanta 48, 641; descriere 421, 422; istoric 421, 424; populatie 641; trupe franceze la - 309, 310 Mango, diminutiv pentru Alexei Arcadievici Stolipin, tatal viitorului prim-ministru al Rusiei, A. A. Stolipin 307, 308 Manolescu Gheorghe, notabilitate in Buzau 179, 180 Manu, Joan (Iancu) (1803-1874), mare vornic 687 Manuc bey, hanul lui - 212 Marach, localitate in Siria 572, 575 Marais, cartier parizian 70 Marassi, functionar 24 Marea Azov 25, 267, 275, 294 Marea Britanie v. Anglia Marea Caspica 746 Marea Greciei 68 Marea Manecii 60 Marea Marmara 461 Marea Mediterana 24, 265 Marea Neagra 24, 25, 26, 29, 32, 33, 39, 46, 58, 78, 87, 88, 132, 139, 201, 210, 235, 267, 273, 274, 275, 290, 294, 354, 368, 376, 377, 378, 432, 441, 475, 512, 513, 612, 624, 636, 644, 646, 729, 731, 740, 741; carantina 456, ; flota rusa la - 456 Marko Kralevici, fiul cneazului Lazar 324 Maroc 643 Marsigli, Luigi Ferdinando (1658-1730), militar, naturalist 203 Marsilia, ora§ in Franta 256, 268, 269, 272, 278, 281, 284, 286, 290, 294, 614 Marsillon, Jean, inginer francez 525 Martinqti, sat, corn. Tataranu, jud. Vrancea 2 Ma§a 303 Matei Basarab, domn al Tarii Romanqti (1632-1654) 497 Mathes, maistru miner la Oravita 107, 108, 109 Matthieu, negustor din Galati 56 Mavrocordat, Alecu, logofat moldovean 709 Mavrocordat, Constantin, domn al Tarii Romaneti (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763)siMoldovei (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749, 1769); reformele din 1746 503 Mavrocordat, Dumitrachi, vornic moldovean, 709 Mavrocordat, Nicolae (Nikaki), hatman, ginerele lui Grigore Alexandru Ghica 458, 665, 709 Mavrocordat, Nicolae, domn al Moldovei (1709-1710, 1711-1715)$ial Tarii Romane§ti (1715-1716, 1719-1730) 497 Mavrodi, Alecu, boier moldovean 701 Mavrogheni, Petre (1819-1887), om politic, diplomat, economist 600, 710 Mavros, Nicolae (1782-1868), inspector general al carantinelor din principate 326, 465, 686 Maxwell, ofiter §i jurnalist englez 122, 126 Mazzepa, Ivan Stepanovici, hatman al Ucrainei (1687-1708) 77, 224 Macin, ora§, jud. Tulcea 68, 133, 330, 331, 335, 464, 473, 474, 633, 646; cetate 646; cucerire ruseasca 133, 134; garnizoana - 133, 473 Magura, sat, corn. jud. Buzau 541 Magurele, ora§, jud. Ilfov 127 792 www.dacoromanica.ro Manastirea, sat inglobat in ora§ul Patarlagele, jud. Buzau 541 Marcuta, spital din Bucure§ti 530 Margineanu, familie boiereasca din Tara Romaneasca 684 Margineni, manastire in jud. Dambovita 172, 179 Martine§ti, sat, corn, jud. Vrancea; trupe turce§ti la - 341 Maxineni, sat, corn., jud. Braila 332, 334, 484; trupe turce§ti la - 341 Mecca, ora§ in Arabia Saudita 78, 559 Medgidia, ora§ 635, 639 Medjidie, fortareata langa Silistra 476 Meer, cartier in Anvers 363 Mehadia, sat, corn., jud. Cara§-Severin 40, 50, 106, 111, 514; baile de la - 51, 52, 53; hoteluri la - 52, 53; peisaj 53 Mehedinti, judet 528 Meluned-bey, colonel 332 Mehmet Iskender-pa§a v. Antoni Aleksander Ilinski Mehmet Sadyk-Pa§a v. Michal Czajkowski Mehmet-pa§a v. Fuad-effendi Men§ikov, Aleksandr Sergheevici (1787-1869), cneaz, om politic §i general rus 459, 461, 462, Mesta, asociatie de ciobani din Spania 250 Metsovo, ora§ in nord-vestul Greciei (in aromana Aminciu) 443, 445, Metternich, Klement-Wenceslav-Lothar, principe de - (n. 1773-1859), cancelar al Austriei (1809-1848), principalul negocitor la Congresul de pace de la Viena (1815),296, 381 Miclescu, Sofronie (1790-1863), mitropolit al Moldovei 708 Mihai Vitaezu 208 Mihai Viteazul, domn al Tarii Romane§ti (1593-1601) 192; palatul lui - 526 Mihail Kogalniceanu, sat, corn., jud. Constanta 86 Mihalachi 702 Mihaileni, sat, corn., jud. Boto§ani 487, 535, 662 Mihnea Turcitul, domn al Tani Romane§ti (1577-1581, 1585-1591) 346 Milano, ora§ in Italia, organizarea corpului de pompieri 555 Millo, Matei (1814-1896), actor §i dramaturg 236 Millo, Nicolai, vornic moldovean 709 Minciaki, Matvei Lvovici, consul rus in principate 681, 703 Mircea cel Batran, domn al Tarii Romane§ti (1386-1418) 346 Mircea Vocla, sat, corn., jud. Constanta 634 Mississippi, stat american 427 Mitea, mo§ie 303, 304 Moara Domneasca, sat, corn. Ganeasa, jud. Ilfov 306, 326 Mocanu, insula pe Dunare 98, 207, 468, 470, Modlin, fortareata in Polonia in sec. al XIX-lea 475 Moesia, provincie roman& 445 Mogo§oaia, corn., jud. Ilfov 506; bariera 255 Mohacs, ora§ in Ungaria 291 Mohileni, localitate in Republica Moldova 331 Moldova 793 www.dacoromanica.ro 367, 368,369,373,374,378,414,426,426,433, 436, 443,444, 445,446,448,449, 455, 456,457,459,461, 462,463,465, 470, 479, 483, 484, 485,486, 487, 489,492, 495, 496,497, 499,501,502, 503,504, 506, 507, 509, 510, 512, 514,579,591,592, 600,605,606,637, 641, 646,647,648, 649, 652,653,662, 664, 671, 679,693,699, 703, 706,707, 708; 751-752; 746, 748; agricultura 488, 490, 550, 560,600, viticulture 427, 432, 437; wzare geografica, relief, retea hidrografica, bogatii 368, 541, 738; buget, finante, impozite, imprumuturi, moneda, taxe, tribut 375, 432, 487, 506, 507, 509, 563-564, 601-602, 603; capitala a - v. Iasi; carantine 82, 465; caini vagabonzi in -556; codul civil al - 347, 348, 349; clase sociale: boieri, tarani 77, 215, 487-488, 502, 669, 698, 699; consecinte ale conventiei Balta-Liman in -502; consuli §i consulate in - 702, 703, consul englez in - v. Robert Gilmour Colquhoun, consul al Frantei in - v. Adolphe Billecocq; domn al - v. Grigore Alexandru Ghica; emigratie revolutionary 557; frontiere ale - 160, - cu Tara Romaneasca 42, 44, 169; influenta strains franceza §i engleza 700, - austriaca 374-375, 380; institutii 169, 699, pompieri 555; justitia in - 752-753; minoritati etnice in - 557, 702, evrei in- 489, 490, 498, 549, 551, 552, 557, 558, 560, 561, 563, francezi 551, 558, 560, grecii 601, 699, unguri 558, 702, tigani 632; ocupatia military austriaca in - 695; ocupatia military rusa in - 457; ora.5e in -, descriere generals, locuinte 428-429; organizare administrative a - 509; origine latina, limbs 368, 444, 648; porturi ale - v. Galati; politica intema, particle politice 55, 600-602, 608, 699, 700, 701, 706, 707, 708; populatie 166, 215, 216, 426, 429, 431, 459, 557, 659, 668-669, 747; protectorat rusesc al - 166; reforme 499, 502, 504, 505, 506, 507, 508; religie, confesiune, cler, organizare bisericeasca,sectereligioase,ceremonii,laca§uri decult,preoti, mitropolit al - 166, 167, 190, 406, 427, 429, 445, 495, 496, 498, 507, 549, 551, 553- 554, 561, 668, 671, 672, 706; revolutia de la 1848 in - 604, 700; sistem electoral 508; situatia politica extema 668; transport, drumuri, comunicatii 169, 170, 375, 599, 602, 662; trupe turce§ti in - v. Buzau, Focpni, Gradine§ti, Martine§ti, Maxineni; viata cotidiana, obiceiuri, moravuri, hrana, sarbatori, saloane §i petreceri, superstitii, muzica, vestimentatie, mobilier 196, 430, 486, 520, 522, 548, 738. Moldovita, sat, jud. Cara.§-Severin 105 Moliere (Jean-Baptiste Poquelin) (1622-1673), dramaturg francez 648, 663 Monastir, localitate in Grecia 464 Moracca, rau in Muntenegru 460 Moreea (Peloponez), regiune din Grecia 276 Moruzi, Alexandru (1815-1878), boier moldovean, economist 606 Moruzi, Dimitrie (Dumitrache), mare dragoman al Portii (1808-1812) 486 Moruzi, familie boiereasca in Moldova 667, 669 Moruzi, fratele lui Dimitrie 487 Moscova, orwil 303, 512, 637, 646 Mouhlis Pap (Grigore M. Sturdza) (1821-1901), ofiter otoman de origine romans 126, 407, 408 Moussa-pap, comandant militar turc al Silistrei 476, 478 Muntenegru 142, 459, 460, 464; influenta ruseasca 459 Muntenia, parte a Tani Romanevi 197, 199, 467 Murad-pap, general turc 393, 394, 397, 399, 400 Murat, Joachim, general francez §i rege al Napolelui (1808-1815) 324 Muraviev, general rus 485 Mure§, raul 60, 103 Murfatlar, sat, com., jud. Constanta 626 794 www.dacoromanica.ro Muscel, fost judet al Tarii Romane§ti 538 Musialovici, capitan cazaci 329 Mustafa Re§id-pa§a (1800-1858), diplomat §i om politic turc 461 Mustafa-pa§a, general turc 471, 472, 474, Musuris Pa§a, diplomat otoman, ambasador la Londra (1856-1885) 707, 710 Mu§ete§ti, sat, com., jud. Arge§ 538 Napier, Charles (1872-1853), amiral englez 198 Napoleon al III-lea (Charles Louis Napoleon Bonaparte), imparat al Frantei (1852-1870) 198, 666 Napoleon I, imparat al Frantei (1804181411815) 211, 368, 460, 587 Nardi, Francesco (1808-1877), prelat venetian, calator in tarile romane; biografie 17; text 18-26 Narew, rau in Polonia 475 Natalia, fiica lui Grigore Alexandru Ghica 665, 670, 671, 672 Nausica, personaj legendar 653 Nazarcea, sat, com. Poarta Alba, jud. Constanta 626, 636 Namoloasa, sat, corn., jud. Galati 332 Nasturel Herescu, Constantin (1798-1879), ofiter in annata rusk apoi in cea a Tani Romane§ti 686 Navodari (Carachioi), 625, 626, 636; than la - 628 Neamt, manastire in jud. Neamt 492, 493, 494, 672; venituri ale manastirii 492, 493; calugari ru§i 493; tipografie 493; judetul - 367; raul - 492 Neapole, ora§ in Italia 94, 97, 179, 279, 324, 480, 651 Neef, negustor din Sollingen 56 Negoie§ti, sat, com. Soldanu, jud. Calara§i 99, 100 Negotin, ora§ in Serbia 117 Negri, Costache (1812-1876), revolutionar pa§optist, scriitor, diplomat roman 334, 698, 708 Nehoiu, ora§, jud. Buzau 540 Nekrasov, Nicolai Alexeevici (1821-1878), poet rus 304, 308 Nepokoicitici, general rus 453, 454, 458, 459, Nera, rau in Banat 19 Nero (Claudius Germanicus), imparat roman (54-68) 210 Nesselrode, Karl Vasilievici, conte von (1780-1862), diplomat, ministru de exteme al Rusiei (1816-1856) 462, 463, 469 Neva, fluviu 238, 646 New York, ora§ in SUA 218, 222 Ney Michel (1769-1815), mare§al francez 310 Nichan, ordin militar otoman 143 Nicolae I, tar al Rusiei (1825-1855) 24, 64, 94, 189, 359, 436, 454, 455, 457, 458, 461, 465, 479, 480, 492, 577 Nicolescu, maior roman 462 Nicolint, sat, com. Ciuchici, jud. Cara§-Severin 105 Nicon, patriarh rus 636 Nicopole, ora§ in Bulgaria 21, 54, 132, 135, 206, 512, 524, 647, 694 Niger, rau in Africa 206 Nikolaev, ora§ in Ucraina 25, 456 Nil, fluviul 25, 206, 641, 726 Nipru, fluviul 320, 328 795 www.dacoromanica.ro Nistru, fluviul 135, 206, 367, 368, 444, 512, 513, 607, 644 Nimes, ora§ in Franta 643 Noe, arca lui - 66 Norfolk, tinut in Anglia 751 Noua SulitA, localitate in Republica Moldova 701 Noua Zeelanda 43 Noverejski 306 Noyes, James Oscar (1829-1872), medic, jurnalist §i diplomat englez, calator in tarile roman; biografie 201; text 201-232 Obrenovici, Efraim, fratelelui Milo§ Obrenovici 330 Obrenovici, familie de sarbi din Tara Ronfineasca 503 Obrenovici, Milo§ (1780-1860), principe al Serbiei (1815-1839 §i 1858-1860) 158, 208, 536, 677 O'Brien, Patrick (1823-1895), politician §i jumalist englez, calator in tarile roman; biografie 79; text 80-103 Occident 254, 345, 444, 646, 652 Oceakov, militar rus 331, 332, 335 Ochterlone, scotian, general in armata ruseasca 467 Ocna, astazi Ocnele Mari, ora§, jud. Valcea 539, 540 Odessa, ora§ in Ucraina 29, 32, 64, 152, 234, 270, 296, 432, 641, 732; evrei in - 741, 747 Odobe§ti, ora§, jud. Vrancea 165, 169 Olanda 215 Olane§ti, ora§, jud. Valcea 541 Olhin 405 Olimp, Muntele 669 Olimpia, prietend a calatoarei Elise Bonze (Rose Pompon) 404, 405, 413, 414 Oliphant Laurence (1829-1888), diplomat englez, calator in tarile roman; biografie 27- 28; text 29-37 Olmiitz (Olomouc), ora§ in Cehia 456 Olt, rani 21, 60, 132, 135, 205, 255, 257, 261, 286, 463, 473, 494, 495, 512, 538, 649 Oltenia 132, 205, 267, 268, 279, 320, 464, 466, 467, 473, 479, 510, 677, 683, 696 Oltenita, ora§, jud. CAW* 21, 99, 100, 101, 102, 132, 136, 189, 302, 330, 446, 467, 468, 471, 478, 513, 529, 582; lupta de la - 158, 159, 160; soldati turci la - 99 Oltet, raul 345, 494 Omer Bey, colonel in armata otomana 678 Omer-pa§a (Mihail Lattas) (1806-1871), general turc de origine croata 116, 128, 198, 206, 208,223,242,320,321322, 323,324, 325, 326,327, 330,332,333,338,339,341, 342, 446,447,448, 449,450,451,452,453, 454, 455,460, 461,464,465,466,467, 468,470, 471, 472,474, 476,477,478,479, 481,482,483, 484,485,566,570,571, 572,575, 578, 579,581, 586,587,589,590,591,592,593, 642, 675,676, 678, 685, 686, 693,700, 762; calitatile de comandant §i strateg 567; comportament arbitrar 452; fiica lui 450; guvernator militar al Bucurestiului 452; intalnirea cu Johann Baptist Coronini-Cronberg 340; soacra lui 450; sotia lui - 326, 450 Omurcea (Valea Sena), sat inglobat in com. Valu lui Traian, jud. Constanta 626 Oravita, ora§, jud. Cara§-Severin, 112; descrierea oraplui 106, 110; exploatarea aurului 109; Galeriile Ereditare Josef 109; industria de extragere §i prelucrare a miniereurilor la 106, 107; ingrijire medicala 107; Mina Elisabeta, parte a aerarului 108; mineri germani 110; teatru, asociatie coralA 110, 1 1 1 796 www.dacoromanica.ro Orfeu, personaj mitologic 222 Orient/Levant 24, 146, 147, 201, 276, 432, 443, 451, 471, 499, 510, 646, 651, 652, 653, 663, 666 Or lov, Aleksei Fiodorovici (1786-1861), conte, diplomat rus 458 Orlov-Denizov, anar ofiter rus 478 Or§ova Noua v. Ada-Kaleh Or§ova Veche (Ossova, Ossehowa), oral, jud. Mehedinta 18, 50, 52, 53, 71, 72, 116, 137, 202, 255, 290, 512, 727; agent consular rus la - 117; cale ferata la - 138; carantina de la - 138; hotel 51; mine de carbune la - 138; Osman-bey, ofiter turc 467, 474 Ossian, bard scotian (sec. III) 223 Osten-Sacken, general rus 468 Ostoja, maior 323 Ostrov, manastire in jud. Valcea 495; insula pe Olt 543 Otetelipnu, Gheorghe, boier muntean 325 Oteteli§anu, Ion (1795-1876), boier muntean 687 Ovidiu (Publius Ovidius Naso) (43 I.Hr.-17/18 d.Hr.), poet latin 47, 48, 77, 78, 422, 621, 622, 641, 644 Paar, Alfred von (1806-1885), comandantul trupelor de ocupatie austriece din Moldova 695, 740 Pad, rau in Italia 24, 25 Paladi, Lucia (?-1860), sotia lui Nicolae Cantacuzino 719 Pallas, azi cartier al Constantei 622, 623 Palmerston, Henry Temple, viconte (1784-1865), om politic britanic 748 Pancevo, oral in Serbia 701 Pantelimon, spital din Bucure0 530 Pans, orgul 71, 147, 153, 211, 239, 253, 276, 281, 284, 285, 286, 362, 363, 377, 404, 405, 412,413, 414, 489, 503, 559, 592, 621, 658,666, 667, 668, 670, 681, 683, 689,705, 706,707, 721, 740, 746; bulevarde 69,363, 644, 650; cartiere 367,669; congresul/tratatul de la - 258, 286, 510, 746; Opera 644, 650; parcuri/locuri de promenade 367 Pasa'rea, manastire in jud. Ilfov 494; priveghi la - 494 Paskevici, Ivan Fiodorovici (1782-1856), conte, feldmarepl rus, print de Varpvia 451, 453, 472, 473, 476, 478, 479, 480, 579; memoriu adresat tarului Nicolae 479, 480; relatia amoroasa a lui - cu Elise Bonze (Rose Pompon) 414-418 Pasquier 345 Passarowitz (Pojarevac), oral in Serbia 440 Passau (Passavia), ora§ in Germania 26 Pwanu, Dumitru, logofat moldovean 709 Pa§escu, Iancu, vomic moldovean, 709 Paton Andrew Archibald (1811-1874), diplomat englez, calator in Wile roman; biografie 137; text 137-143 Pavlov, general de divizie rus 467 Pacurari, mahala in Ia§i 546, 547 Peel, Robert (1788-1850), om politic englez 140, 269 Pera, cartier al Istanbulului 461, 573 Perislava, azi Nufaru, sat, jud. Tulcea 68 Perseu, erou mitologic 725 797 www.dacoromanica.ro Persia 140, 276, 431, 432; regi ai - 48 Pesta v. Budapesta Pesth, vas cu aburi al Companiei Austriece de Navigatie pe Dunare 54 Pe§tera Hotilor, jud. Cara§-Severin 53 Petelenz 702 Petermann, Julius Heinrich (1801-1876), orientalist german, calator in tarile roman, biografie 49, text 49-56 Petrarca, Francesco (1304-1374), poet §i umanist italian 494 Petre §i Asan, conducatorii rascoalei antibizantine (1185-1186) 445 Peuke, insula a Dunarii 48 Peyssonnel, Charles de (1727-1790), scriitor francez 274 Philadelphia, ora§ in State le Unite 257 Piatra 798 www.dacoromanica.ro Praga, oras in Cehia 275 Prahova, judet 275; 512 Predeal, jud. Brasov, punct de vama 723 Prim y Prats, Juan (1814-1870), marchiz de Castillejos, general spaniol 126, 467, 576 Principatele/provinciile danubiene/dunarene v. Moldova si Tara Romaneasca Procopius din Cezareea (497-555), istoric bizantin 19 Prusia, prusaci 58, 199, 281, 381, 502, 571, 666, 706 Prut, raul 24, 56, 59, 60, 64, 65, 78, 135, 152, 160, 162, 190, 193, 205, 210, 269, 272, 332, 333, 334, 353, 368, 375, 439, 440, 462, 479, 480, 484, 485, 492, 499, 501, 509, 535, 649, 739, 740, 741, 746, 747 Puchner, Anton (1779-1852), comandant al trupelor austriece din Transilvania (1848- 1849) 448, 449 Quesnoy, Ferdinand, medic militar si corespondent de razboi francez, calator in tarile roman (1854); biografie 419-420; text 421-424 Raab, rau in Austria 60 Radovan, sat, com., jud. Dolj 471 Rafael Sanzio (1483-1520), pictor italian, reprezentant al Renasterii 665 Raglan, lord 465 Rahova, oral in Bulgaria 132, 331 Ralet, Dumitru, vomic moldovean 600, 709 Rama, mine in Serbia 50 Ramadan, insula pe Dunare 321, 322, 324, 446, 480, 481, 482, 573 Ramazan, sarbatoare musulmana 54 Ramincu 799 www.dacoromanica.ro Repedea, colina in Iasi 666 Resid Mustafa pasa (1800-1858), mare vizir 328, 329, 332, 462, 463, 470, 707 Resid-effendi, pasa de la Vidin 201, 204 Rhode, croitor german din Galati, numismat 55 Richmond, parc londonez 367 Rin, fluviul 74, 97, 203, 206, 647 Riza-pasa, seraskier 340, 477, 478, Roberts, secretar al lui Henry Pelhalm-Clinton, duce de Newcastle 343 Roma/Imperiul roman 40, 76, 97, 166, 203, 211, 428, 430, 431, 486, 642, 648, 649; armata romans 648 Roman, capitan francez 125, 126 Roman, oral in jud. Neamt 367; episcopie 496, 703 Romania, roman 105, 115, 558, 579, 609, 656, 664; alimentatie 520, 522; atitudinea fats de anexarea strains 607; caracter, moravuri 518, 519; chestiunea unirii din perspectiva austriaca 609; confesiunea ortodoxa 607; cunoasterea limbilor strain (germana, franceza)601, 724;influenta franceza 608; limba romans 108,558, 656; imbracaminte 519, 520; indeletniciri 209; limba romans, influente turcesti 607, 723; locuinte 209, 222, 225; muzica, dansuri 209, 218; obiceiuri 210, 271; obiceiuriei ceremonii de nunta 112, 113, 114, 115; originea daco-romans 609; originea etnicaei a limbii 426, 430; originea latina 560, 656; port traditional 51, 52, 114, 115; 607, 723; statii de posts 723; superstitii 216, 218 Romanov, Alexei Mihailovici, tar 636 Romulus, fondatorul Romei 216 Ron, rau in Franca 203 Rose, W., calator impreuna cu Julius Heinrich Petermann 50 Rosetti Radu (1820-1868), om politic roman 324, 325, 326, 340, 535 Rosetti, Constantin A. (1816-1885), om politic pasoptist, liberal, jurnalist, membru al Academiei Romane 690 Rosetti-Raducanu, ministru al justitiei in Moldova 600 Rosetti-Roznovanu, Nicolae, boier moldovean, ministru de finante 701, 708 Rosnoveanu, Adela, nora lui Grigore Alexandru Ghica 665 Rosnoveanu, familie boiereasca in Moldova 667, 669 Rosnoveanu, Ruxandra, boieroaica moldoveanca 665 Rossetti, familie boiereasca in Moldova 669 Rotunda, sat, com. Corbeni, jud., Arges 541 Roussel, Theophile (1816-1903), medic si om politic francez 534 Rubicon, rau in Italia 64 Rudiger, general rus 453, Rumelia143, 58, 211, 276, 278, 449, 450, 451, 454, 510; manastirile din-496, 497 Rusciuc, azi Ruse, oras in Bulgaria 21, 68, 89, 98, 132, 202, 206, 207, 297, 354, 360, 449, 464, 466, 480, 481, 482, 491, 522, 566, 575, 579, 590, 595, 633, 641, 647, 694; cucerirea de nisi 132; influenta orientala in - 123-124; ofiteri occidentali 573; populatie a - 44; tabara militara otomana 567, 568, 571 Ruse v. Rusciuc Ruset, Lascarachi, vornic moldovean, 709 Ruset, Nicu, vomic moldovean 709 Ruset, Petrache, logofat moldovean 709 Ruset, Raducanu, logofat moldovean 709 Ruset, Scarlat, logofat moldovean 709 800 www.dacoromanica.ro Rusia, Imperiul rus 22, 24, 25,29,61, 62, 68, 75,76, 77, 78, 80, 81, 89, 94, 96, 97,117, 120,132, 133,134, 135,143,149,162, 169,172, 189, 190, 192, 205,236, 251,253, 258, 264,266, 272, 273, 283,290,296, 320,353, 356, 358, 360, 368,374,375,376, 377,378, 380, 381, 395,426,429, 432, 434,435, 439, 441, 444, 445,446, 447, 448, 449,451, 452,453,455,456,457, 458, 460,461, 463, 465, 466, 468,469,470,479, 480, 482, 484, 485, 486, 489, 491,493, 497,498, 499, 500, 501, 502,509,510 ; 512, 513,551,557, 560,566,567, 581,583, 589,591, 603, 622, 633, 638,641, 644, 645, 649,650,652, 666, 668, 670,680,703, 704,706, 707, 710, 738, 739,740,743,744, 745,746, 748,753; administratia464, 468; armata rasa 152, 310,360,447,448, 451, 455,456,461, 462, 463, 467,468, 470, 471, 473, 479, 492, 642, 651; calugari rusi 493; conflicte cu Turcia 166; conventie cu Austria 645; diplomati/consuli/agenti 446, 449, 455, 456, 460,463, 469; evacuarea principatelor 480; flota pe Dunare apartinand - 135; generali/ofiteri 446, 453, 454, 455, 456, 468, guvemul rus 645; influenta ruseasca asupra principatelor 595, 608, 610; jafuri/abuzuri ale trupelor rusesti 474; legiunea greaca 588; lupte/ciocniri cu Turcia 447, 453, 466, 467, 468, 471, 472, 473, 474, 476, 477, 478, 481; manevre de recunoastere ale trupelor - 122, 123; monede rusestiin Moldova 563; ocuparea Dobrogei 474; ; ocuparea principatelor 447, 462, 464, 698, 699, 700, 701; politica externa 480; protectoratul asupra principatelor 577; razboaie cu turcii 132; razboi ruso-turc (1828) 152, 421, 422; razboiul ruso-turc (1853-1856) 414, 416, 418; stapana la guile Dunarii 133, 134, 135, 136, 645; trupele rusesti in principate 659 Russ, medic austriac la Iasi 703 Russell, William Howard (1820-1907), gazetar britanic 745, 747 Rustem-effendi (Wolslci), ofiter polonez in armata turceasca 466, Sabar, afluent al Argesului 481 Sacy, Silvestre de (1758-1838), lingvist si orientalist francez 519 Sadyk-Pala v. Michail Czajkowski Said-pasa, ultimul roumeli-valessi al Turciei 98, 491, 572, 635 Saint-Arnaud, Jacques Achille Leroy de (1798-1854), maresal francez 452, 465, Saint-Cloud, suburbie si parc al Parisului 367 Saint-Germain, cartier parizian 239, 669 Saint-Gobain, localitate langa Paris 239 Sakelarides, consul grec in Moldova 601 Salem, turc, seful atelajelor si intendentei din Constanta 615 Salonic, oral Grecia 276, 277 Samenlek, localitate neidentificata 641 Sami Pasa, guvemator otoman al Vidinului 120, 139, 141 Samos, insula in Marea Egee 605, 675, 681, 685, 686, 708; printul de - (tefan Vogoride) 669 Samuil, conducAtor al Taratului bulgar de apus (997-1014) 445 Sankt Petersburg 61, 158, 296, 434, 449, 457, 459, 461, 473, 497, 499, 500, 501, 502, 503, 517, 562, 588, 603, 646, 664, 680, 710, 720; tratat de la - 252 San-Lucar, plaid in Spania 643 Sardinia, regat 23, 294 Sasa, rau afluent al Dunarii 201 Satanov, sat in Basarabia neidentificat 466 Sauterne, regiune viticola in Franta 279 Sava, afluent al Dunarii 61, 74 Saverny, trupe turcesti la - 341 801 www.dacoromanica.ro Savoia, Eugeniu de (1663-1736), principe §i feldmare§al al Sf. Imperiu romano-german 138 Sayn-Wittgenstein-Berleburg, August Ludwig (1788-1874), print §i ofiter in armata Rusiei 720 Sayn-Wittgenstein-Berleburg, Emil (1824-1878), ofiter §i diplomat rus, calator in Wile romane; biografie 718; text 718-721; sotie a - v. Pulcheria Cantacuzino; mo§ie a - v. Fantanele; soacra a - v. Lucia Paladi Sacuierri, judet astazi desfiintat 275, 540 Scheideman 303 Schela Cladovei, sat, azi parte a orgului Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinti 39, 54, 117; descriere a - 42, 43 Schewitz, profesor elvetian 71 Schild, nava 24 Schilder, general de geniu rus 473, 476, 478, Schiller, Friedrich von (1759-1805), poet german 306 Scotia, scotieni 88, 127 Scriban, Filaret (1811-1873), egumen al Manastirii Socola 701 Sculeni, sat, corn. Victoria, jud. Ia§i 162, 193, 492, 701; vama/carantina de la - 193 Scylla §i Charibda, mon§tri mitologici 116 Secte religioase (scopti) 551, 724 Secu, manastire in jud. Neamt 492, 493; venituri 492, 493 Selvan, general rus 478 Semendria (Smederevo), ora§ in Serbia 50, 104 Semlin, astazi Zemun, earner al Belgradului 137, 201, 291 Sena, fluviul 236, 559 Septimius Sever, imparat roman (193-211) 71 Serbia, sarbi 25, 37, 52, 54, 70, 105, 110, 117, 132, 142, 254, 257, 267, 272, 275, 276, 279, 290, 330, 354, 443, 446, 451, 460, 466, 471, 479, 499, 503, 512, 536, 647, 677 Serioja 303, 304 Seriphos 725 Seriputovslci, Adam Osipovici (?-1860), general-locotenent, comandantul artileriei ruse al armatei de la Dunare 302; fiul sau, camarad cu Tolstoi 304 Sevastopol, ora§ in Ucraina 25, 242, 301, 354, 378, 484, 570, 664, 668, 739, 744, 746; batalia de la -342; caderea - 452, 473 Sever (Lucius Septimius), imparat roman (193-211) 203, 649 Sévres, ora§ in Franta 239 Sf. Ana, decoratie ruseasca 450 Sf. Gheorghe, brat al Dunarii 25, 81, 88, 135, 202, 295, 377, 644; insula in Delta Dunarii 135 Sf. Gheorghe, manastire in Foc§ani 169; biserica in Bucure§ti 150-151, 261, 651 Sf. Joan, manastire din Focsani 498; sarbatoare cre§tina 54 Sf. Leopold, decoratie austriaca 449 Sf. Pantelimon, spital in Bucure§ti 260 Sf. Petru §i Pavel, sarbatoare 538 Sf. Sava, colegiu in Bucure§ti 513 Sf. Spiridon, biserica din Iasi 487 Sf. Spiridon, episcop din Erevan 362 Sf. Spiridon, spital in Bucure§ti 260 Sfantul Monnant 496 Shakespeare (1564-1616), dramaturg englez 452 Shja pa§a 332 802 www.dacoromanica.ro Siberia 71, 501, 582, 644, 651 Sibiciu, sat in componenta ora§ului Patarlagele, jud. Buzau 540 Sibiu 103, 448, 457, 637, 674 Sicilia, insula italiana 58 Sienna, ora§ in Italia 612 Silistra, ora§ in Bulgaria 46, 55, 68, 89, 132, 303, 304, 464, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 582, 612, 616, 633, 647, 667; lupta de la158, 159-160 Simici, familie de sarbi din Tara Romaneasca 503 Simmons John, locotenentcolonel britanic 322, 326, 328 Simmons, John Lintorn Arabin (1821-1903), mare§al, diplomat §i om politic englez 126, 127, 342 Sina, baron 664 Sinai, Muntele 496, 497 Sinan Pa§a (1506-1596) 566 Sine§ti, sat, com., jud. Ilfov 306 Singurov, Mihail, arhitect §i inginer rus 698, 701 Sion, Constantin (1795-1858) 698, 701 Siracuza 727 Siret, raul 22, 55, 60, 68, 84, 96, 134, 160, 205, 256, 333, 341, 342, 367, 368, 375, 484, 492, 512, 535, 570, 579, 649; inundatii §i distrugerea podurilor 719 Siria 572, 573 Sita, o fata 184 Siutghiol, lac 87, 621-622 Sir -Dana, rau Asia 206 Skanderberg (1403-1468) conducator politic albanez 324 Skariatin, Grigori Iakovlevici (?-1849), ofiter superior rus 448, 454, Skripety, localitate neidentificata in Oltenia 471 Slam Ramninc, fost judet al Tani Roma'ne§ti 513 Slatina, ora§ul 20, 255, 261, 463, 513 Slanic Moldova, ora§, jud. Bacau 541 Slanic, ora§, jud. Prahova, salina 275 Slatineanu, familie boiereasca din Tara Romaneasca 675, 687 Slatineanu, tanara printesa 325 Slobozia, sat, corn., jud. Giurgiu 206, 320, 321, 368, 481, 678; tabara turceasca de la - 124, 125 Smima, astazi Izmir in Turcia 262 Smurda, insula pe Dunare 207 Smyth, Warington Wilkinson (1817-1890), geolog englez, calator in tarile roman; biografie 38; text 38-48 Societatea danubiana 18, 21, 24 Societatea imperials de navigatie 290 Socola, azi cartier al ora§ului Ia§i 489, 671, 672; biserica 410; casa domneasca 671, 672; via domneasca 671 Soliman Magnificul, sultan otoman (1520-1566) 192 Sollingen, ora§ in Germania 56 Soluviov, colonel, nepot al generalului Feodorov 645 Soubiran Ghica, Aurelie Magueritte de (1820-1904) 243 Souian, C. 681 Soult, Nicolas-Jean de Dieu (1769-1851), mare§al francez 567 Spania, spanioli 250, 283, 393, 643 803 www.dacoromanica.ro Spencer, Edmund, medic militar englez, calator in tarile romane (1853); biografie 425; text 426-441 Spratt, Thomas Abel Brimage (1811-1888), ofiter§iexplorator englez, calator in tarile romane; biografie 728; text 729-733 Squarr O., jurnalist belgian, calator in tarile romane (1853-1854); biografie 353; text 353-369 Srga, agent austriac in Serbia 701 Stanton, E., colonel francez 740, 748 Sterbet, munte 202 Stokera, comisar imperial in Moldova, calator in tarile romane (1856); biografie 705, text 705-710 Stokes, John, colonel 742, 744 Strabon (63/64 I.Hr.-cca 24 d. Chr), geograf, istoric§ifilosof grec 48, 421 Strauss, Johann (1825-1899), compozitor austriac 150 Strauss, Johann Baptist (1804-1849), compozitor austriac 762 Stroganov, Serghei Grigorievici (1794-1882), om politic rus 748 Strunga, sat, corn., jud. Iasi 541 Sturdza, Alecu, vomic moldovean, 709 Sturdza, ConsKantin>, logofat moldovean 606, 659, 701, 709 Sturdza, Dimitrie, fiul lui Mihail Sturdza 706 Sturdza, familie boiereasca in Moldova 667, 669 Sturdza, Gheorghies, logofat moldovean 709 Sturdza, Grigore (Muhlis Pasa) (1821-1901), print, fiul lui Mihail Sturdza 332, 575, 586, 587, 700, 705, 706, 709, 742, 743 Sturdza, Ionita Sandu (1762-1842), domn al Moldovei (1822-1828) 488 Sturdza, Mihail (1794-1884), domn regulamentar al Moldovei (1834-1849) 276, 332, 434, 455, 456, 487, 492, 498, 501, 604, 705, 707, 708 Sturdza, Vasilica, vomic moldovean 709 Styria, regiune in Austria 552 Subin 304 Sublima Poarta v. Turcia Suceava, judetul 367 Suhopan, Vladimir (1800-1882), episcop de Roman 703 Suleiman-pasa, general, comisar turc in Principatele Romane 446 Sulina oral, jud. Tulcea 24, 25, 26, 32, 48, 54, 56, 58, 62, 78, 80-82; 89, 134, 135, 292, 294, 295, 296, 297, 331, 738; brat 29, 46, 88, 89, 377, 644, 645, 732; atacul de la - 160; carantina 644, 645; garnizoana 644 Surani, sat, corn. jud. Prahova Sutu, Constantin (1804-1882), om politic 685 Sutu, familie boiereasca din Tara Romaneasca 675 Sutu, Mihail, secretar particular al lui Grigore Alexandru Ghica 663 Sutu, Nicolae (1799-1871), economist, om politic 710 Suvorov, Aleksandr Vasilievici (1729-1800), general rus 134, 170, 171, 441, 490, 646 Sveatoslavici, Vladimir I (980-1015), cneaz de Novgorod (969) si mare cneaz de Kiev 637 Svistov, oral in Bulgaria 132, 647 Szczecin, oras in Polonia 720, 721 Szechenyi Istvan (1791-1860), conte maghiar, om politic si scriitor 18, 290; drumul - 40 Szeged, oral in Ungaria 138, 723 Szolnok, oral in Ungaria 103, 550 804 www.dacoromanica.ro Sabelski, general 332 Salom, negustor evreu din Buzau 178 Saru Dornei, corn., jud. Suceava 541 Septilici, Costache, boier moldovean 701 Serbaneasa, sat, corn. Valea Lunga, jud. Dambovita 541 Sistov, oral in Bulgaria 206; pacea de la - 250 Stefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504) 168, 492 Stirbei, Barbu (1799-1869), domn al Tani Romanesti (1849-1856) 264, 329, 330, 334, 340, 433, 447,452, 455,456, 457, 459, 462, 463, 469, 470, 483, 491, 577, 585, 590, 592, 599,600, 602,604,605, 606, 670, 676, 682, 683, 684, 689, 690, 692, 693, 742 Stirbei, Gheorghe, fiul lui Barbu Stirbei, general, ministru 688 Stirbei; palatul - 414 Strul, spion 334 Sumen v. Sumla Sumla, oral in Bulgaria 125, 133, 335, 396, 464, 465, 470, 476, 477, 478, 616, 635 Tabor (Tabacu), sat, corn., raion Bolgrad, Ucraina 739, 746 Tacitus, Publius Cornelius (55-120), ist6oric roman 166 Tahia pap, comandant otoman 335 Tajo, rau in Pen. Iberica 446 Talmud 56 Taman, insula 638 Tamisa, fluviul 58, 59, 738 Tanger, oral in Maroc 643 Targoviste, orasul 483, 514, 525, 526, 689 Targu Frumos, oral, jud. Iasi 545, 547 Targu Neamt, oral, jud. Neamt 493; spital 493; han 493 Targu-Jiu, orasul 514, 525 Targul, afluent al Argesului 541 Tastu, consul al Frantei la Iasi 662, 664, 670, 672 Taurida, regiune a Scitiei in antichitate 61 Tatari, populatie migratoare 428; - in Dobrogea 625, 626, 627, 635 Tatar*, mahala in Iasi 546 Tecuci, oral, jud. Galati 167, 168, 308, 492; vestigii istorice 168 Teheran, oral in Persia 491 Telcie, colind in Bulgaria 612 Teleajen, salina 275 Telega, corn., jud. Prahova 515, 539, 540, 541 Tesalia 445, 496 Testa, Heinrich von (1807-1876), baron, consul al Austriei la Iasi 671, 703 Tewfik-Bei 120, 121 The Evening Standard, periodic britanic 394 The Morning Chronicle, periodic britanic 389, 400 The Times, periodic britanic 758 Thespis din Icaria, actor 23 Thessalia, provincie in Grecia 710 Thetis, !lima in mitologia greaca. 731 Tibru, fluviul 487, 726 Tighina, oral in Republica Moldova 368 805 www.dacoromanica.ro Timis, trecatoare 723 Timisoara, orasul 137; calea ferata din-138; urbanism 138; banatul de - 444 Timoc, afluent al Dundrii 117, 132, 135; regiune 117 Tirol, regiune in Austria 110, 494 Tisa, raul 60, 74, 444, 512, 607, 646 Tiskievici 307 Tismana, manastire in jud. Gorj 494, 514 Titov, ministru al Rusiei in Turcia 501 Tobolsk, ora§ in Federatia Rusa 644 Tolcay, vin de - 321, 331, 523 Tolstoi, Lev Nicolaevici (1828-1910), celebru romancier rus, calator in pile ronine; biografie 300-301; text 301-308 Tomis v. Constanta Tott, soldat 620, 626 Tourraine, regiune in Franca 279 Tracia 276 Traian (Marcus Ulpius Traianus), imparat roman (98-117 d.Hr.) 18, 19, 64, 202, 203, 444, 642, 644, 647, 649, 727; apeductul 52; columns lui - 486, 520, 648, 669; cucerirea Daciei 649; drumul lui - 40, 74, 202; podul lui - 19, 43, 51, 71, 76, 202, 204, 647, 727; Tabula - 74; Valul lui Traian 21, 133, 152, 421, 474, 644, 649 Transilvania 40, 132, 196, 205, 254, 351, 354, 369, 375, 418, 426, 436, 444, 448, 450, 451, 453, 454, 486, 487, 501, 503, Trastevere, cartier al Romei 20 Trebizonda, oral -port la Marea Neagra 24 Trei Ierarhi, biserica din Iasi 487 Trieste, ora§ in Italia 24, 50, 82, 116, 267, 271, 272, 284, 286 Trochu, Louis Jules (1815-1896), general si om politic francez 125 Tudor, vizitiul misiunii militare franceze 620, 621 Tula, ora§ in Rusia 303 Tulcea, orasul 24, 25, 31, 47, 59, 63, 134, 331, 335, 377, 473, 474, 633, 635, 636, 646, 729, 738; constructii 627; fortareata/garnizoana 134, 646; ocupatie franceza 616; rusi 637; tAtari 627; turci 616; vestigii istorice 627 Turcia (Imperiul Otoman, inalta Poarta, Sublima Poarta) 19, 32, 39, 56, 58, 68, 77, 82, 96, 97, 128, 132, 135,136, 138, 142; 158, 159, 162, 166, 189,192,193,249, 250, 252, 258, 264,267,272, 275, 280, 283, 290, 294, 295,309,328,332,354,355,356, 359, 360,374, 376, 378,380, 383, 384, 385, 386,387, 398,399, 443, 444,445,446,447, 448, 450,451,453,454,455, 456, 457,459,460,461,462, 463, 464, 451,464,465, 465, 466,468,469, 470,474,475, 476,477,480, 482, 486, 491,496,499,500, 501, 502,503, 509,510,572, 601,603,606, 613,615,616,617, 619,625, 632, 635,638, 641,646, 668,669, 679, 683, 686,690,694,706, 745, 746,753; armata otomana in razboiul Crimeii 140; atitudinea romanilor fata de - 444, 455, 468; comisari imperiali 446; conflicte cu Rusia 166; convertiri la religia musulmana 449, 450; diplomati 461; divanul 446, 448, 455, 456, 457, 460, 464, 498; emigratia polond 587, 589; emigratia maghiard 587, 589; jafuri/abuzuri ale trupelor 475, 481; lupte/ciocniri cu Rusia 447, 453, 466, 467, 468,471,472,473,474, 476, 477, 478, 481; ocupatia military in principate 1854-1856116,675,678,691, 694; ocuparea Bucurestiului 581, 594; ofiteri strain in armata - 141,142,143,393; populatii 455; raiale turce§ti 649; razboaie cu rusii 132; ; razboiul ruso-turc (1828-1829) 421; razboi ruso-turc (1853-1856) 414, 762; reforme 499;statutul politico-juridic al Tarii Romanesti fatA 806 www.dacoromanica.ro de - 41, 751,752; suzeranitatea asupra principatelor 426, 429, 431, 434, 435, 439,444, 566, 567, 569, 573, 575, 586, 590, 591, 593, 595, 596; tribut 469, 470; trupe - la granita cu Armenia 128; turcii din - 391, 392, 395 Turnu Tara Romaneasca (Valahia, Muntenia) 22, 23, 25, 30, 32, 37, 39, 54, 68, 80, 82, 84, 90, 111, 117, 128, 134, 136, 138, 139, 162, 166, 169, 192, 204, 207, 234, 242, 254, 260, 272, 273, 298, 302, 344, 345, 346, 347, 349, 351-354, 359, 367-368, 373, 374, 378, 387, 443-449, 450-457, 459, 461, 462, 465, 470, 479, 483, 485, 487, 489, 490, 492, 494, 495-499, 500, 501, 502, 503, 504, 506, 507, 509, 510, 557, 591, 659, 600, 605, 606, 620-621, 622, 633, 641, 646, 647, 648, 649, 650, 652, 653, 664, 668, 669, 670, 679, 685, 693, 698, 699, 700, 706, 750; administratie, organizare administrative 177, 188, 504, 509, 528; agricultura §i cre§terea animalelor in - 41-42, 91, 488-489, 649, 751, podgorii 516; alimente, alimentatie 357, 520, 522; armata 252, 481; gezare geografica, bogatii, fauna, flora, relief, clime 91, 95-96, 515, 539, 540, 543, 266, 659; calamitati (incendii, epidemii) 213-214; capitals a - v. Bucure§ti; clase sociale, raporturi boieri-tarani, raporturi boieri-arenda§i, ranguri §i titluri in - 41, 91-92, 148, 152-153, 240-241, 355, 487-488, 502-503, 500, 502, 503, 504, 517; comert, cod comercial 50, 91, 96, 139, 264, 265, 274, 280, 281; consuli §i consulate, consul englez in - v. Robert Gilmour Colquhoun, consul francez in - v. Adolphe Billecocq; culture §i societate 42; dezvoltare economics, industrie, manufacturi 276, 658; finance, moneda 54, 262-263, 264, 284, 487; domn al - v. Gheorghe Bibescu; fortificatii militare in - v. Calafat; frontiere, pa§apoarte 146, 160, 250; frontiera - cu Moldova 42, 44, 603, 660; frontiera - cu Imperiul Habsburgic 74; impozite, tribut §i alte obligatii, venituri 248, 251, 245-246, 488, 506-50, 509, 603; istoria - 40-41; influenta austriaca in - 374, 380; institutii 253, 482, 651, 652; invatamant, scoli 261; legislatie in - 349; justitia in - 753; limba romans 216, 368, 444, 517, 648, franceza 239; locuinte 91, 523-524; modernizare, reform, linii telegrafice 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 599, 602; negot, negustori 282; ocupatia austriaca in in - 229, 753- 754; ocupatia ruse 152, 358, 457; revolutia din 1821 in - 443, 1848 in - 42, 500- 501, 604, 675, 682, 686, 692, 693; localitati in - 355, 356; politica interns, partide politice 675, 676, 677-678, 679, 686, 688, 691, 692; populatie 96, 166, 216, 282, 283, 284, 512, 653; populatie alogena 489-490, 742; porturi ale - v. Giurgiu, Braila; presa, cenzura 236; protectorat rusesc141; Regulament organic 529; religie, confesiune, cler, ceremonii, laca§uri de cult, preoti 147-148, 166-167, 171-172, 218- 220, 236-238, 259, 445, 495, 496, 498, 507, 517, 595-596; recensamant 257; sistem electoral 508; statutul politico-juridic al - 41, 373-374, 751-752, secte religioase 637, 638; statiuni balneare 540, 541, 542, 543; transport, drumuri, navigatie, hanuri, locuri de popas in - 91, 102-103, 146-147, 169, 170, 216, 129-130, 221, 222, 223, 224, 241-242, 261, 286, 287-289, 290, 291, 295, 650, 653, 723, 751, 754-755; trupe austriece in - v. Bucure§ti; trupe ruse§ti in - v. Bucure§ti, Calafat, Calugareni, Craiova, Golenti, Maglavit, Poiana Mare; trupe turce§ti in - v. Braila, Bucure§ti, Calafat, Calara§i, Calugareni, Dard§ti-V1a§ca, Golenti; tigani 240, 355-356, 532; urbanism in - 120, 171; muzica 653; viata cotidiana, obiceiuri, moravuri, sarbatori, 807 www.dacoromanica.ro saloane §i petreceri, superstitii, muzica, vestimentatie, mobilier, unelte gospodare§ti 175-177, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 196, 236, 239-240, 357, 486, 518, 651; situatia sanitara, servicii medicale 536-537, 528-529; vami, carantine 82, 249, 253, 259, 465; Tigani 214, 344-352, 551, 643, 652; abuzuri impotriva - 348; categorii/tagme 349; casatoria 347, 348, 349; dansul §i muzica 345; demografie 430; emanciparea - 347, 762; fugari 348; hrana 345, 350; impozite 431; imbracaminte 345, 546; legislatia privitoare la - 347, 348, 349; limba 430, 656; mod de viata 345,350,549,643; nomadism/ migratie 344, 430; ocupatii 42, 113, 345 349, 350, 351,352, 556,557, 657, 725, 726; organizare 349, 350; pretul robilor - 348; religie 346, 352; robia 215, 344, 346, 347, 558, 559; - in Bucure§ti 156 Ucraina 477, 638 Ulise 102 Ungaria, unguri 25, 50, 52, 137, 170, 267, 274, 283, 290, 291, 328, 354, 426, 427, 449, 451, 453, 454, 455, 485, 486, 514, 515, 517, 562, 607, 620, 645, 646, 647, 702, 751, 754, 756; calea ferata din - 138; insurectia maghiara 448, 449, 451, 486, 503, 562; ofiteri maghiari in armata turca 466 Unirea, sat, com. Unirea, jud. Dolj 385 Unkiar Iskelessi, tratatul ruso-otoman 680 Ural, Muntii 110 Urusov, print, general rus 470 Urziceni, ora§, jud. Ialomita 255, 261, 288, 677 U§akov, general rus 474, Valahia Mica v. Oltenia Valahia v. Tara Romaneasca Valcea, judet 538; salina 275 Valencia, oral in Spania 724 Valerian 303, 304 Valsan, rau 538 Valul lui Traian 87, 88, 624 Varciorova, com., jud. Carg-Severin 727 Varna ora§ in Bulgaria 63, 65, 80, 129, 133, 242, 296, 336, 376, 417, 421, 451, 464, 465, 477, 478, 484, 570, 594, 612, 614, 619, 620, 738; armata franceza la - 311, 451; consiliul de la - 465; holera in310 Varnav, colonel moldovean 662 Varnav, Iorgu, vornic moldovean, 709 Var§et, Muntii 106 Var§ovia, ora§ul 456, 517, 562 Varte§coi, sat, jud. Vrancea 22 Vasilache D. 184 Vaslui, ora§ul 167, 308 Valenii de Munte, ora§, jud. Prahova 540 Varatic, manastire in jud. Neamt 493, 494, 668, 672; venituri 494 Venetia, ora§ul 22, 179, 180, 271, 272, 719 Verdi, Giuseppe (1813-1901), compozitor italian 94 Verona, ora§ in Italia 276 Verviers, ora§ in Belgia 273 Vespasian (Titus Flavius Vespasianus), imparat roman (79-81) 690 808 www.dacoromanica.ro Veterani, Friedrich (1650-1695), mare§al in armata austriaca 18, 201; grota lui - 201, 514 Veteranu (Idris- kuius) 88 Vidin, ora§ in Bulgaria 20, 44, 54, 117, 119, 132, 135, 136, 139, 201, 205, 290, 292, 294, 382, 383, 384, 386, 387, 388, 391, 394, 398, 464, 466, 468, 647, 694, 702 Viena, ora§ul 21, 26, 34, 39, 50, 56, 60, 65, 66, 67, 71, 88, 102, 103,140, 141, 189,234, 263, 267, 273, 274, 284, 285, 290, 291, 292, 296, 326, 333, 354,404, 485,552,556, 588, 590, 592, 595, 602, 647, 660, 666, 681, 683, 694, 700, 703,706, 707,708,720, 721, 723, 727, 757; conferinta de la - 328, 377; curtea de la 448,454, 460, 461,480, 484, 485; Dunarea la - 647; populatia 196; Vimper, localitate neidentificata; trupe turce§ti la - 341 Vincennes, ora§ in Franta 582; scoala tnilitara 467; vanatorii din - 387 Vintila Voda, manastire in jud. Buzau 190 Vistula, fluviul 475 Vlasca, fost judet al Tarii Romane§ti 273 Vogoride, Conachi boier moldovean 334 Vogoride, Nicolae (1820-1863), caimacam al Moldovei (1857-1858) 669, 700, 708, 710 Vogoride, Stefan 706, 707 Vol'ania, regiune in Ucraina 324, 638 Volga, fluviul 29, 34, 206; cazacii de pe - 206 Vosnesensk, ora§ in Ucraina 457, 458 Vulpe Filipescu Ion, fiul lui Ion Vulpe Filipescu 687 Vulpe Filipescu, Ion (1811-1863) 686 Wallenstein, Albrecht Wenceslas Eusebius von (1583-1634), general german 553 Waremberg, gradina publics in Bucuresti 196 Wellington, Arthur Wellesley, duce de - 84, 95 Westmale, manastire in Belgia 493 Wetzstein, consul general prusian la Damasc 50 Whist, violonist 198 Wierblicki, capitan 321 Wierzbicky, Peter (1794-1847), medic §i botanist 110 Wimpffen, Alfons Graf von (1828-1866), ofiter austriac, calator in pile romane; biografie 673-674; text 674-696 Wittenberg, ora§ in Germania 50 Wittgenstein, Victor, print, colonel de cazaci 741 Wolski v. Rustem-effendi Worovici, Janus 329 Wiirtemberg, regiune in sud-vestul Germaniei 646 Yacoub Aga, ofiter otoman de origine poloneza, comandant al regimentului de ba§buzuci 121, 122, 389, 394, 399, 400 Yalta, ora§ in Ucraina 31 Yusuf, general otoman 310, 311 Zacki- effendi 566 Zamoyski, Wladislaw (1803-1868) nobil polonez 322, 328, 330, 587, 693 Zanes, azi Kladovo in Serbia 20 Zatoka, localitate neidentificata pe Dunare 473 Zibroul- Palanka, ora§ in Bulgaria 132 Zichy, °don (1809-1848), conte §i ofiter maghiar, executat pentru tradare 451 Zimnicea, ora§, jud. Teleorman 470, 529 Zlatari, manastire in Bucuresti 498 809 www.dacoromanica.ro LISTA TRADUCATORILOR $1 COLABORATORILOR OCAZIONALI CU INDICAREA EXPRESA A CONTRIBUTIEI CONCRETE A FIECARUIA (t=text, b=biografie) Daniela Bu,g1 Prefata Repertoriu cronologic Revizuirea generala a volumului b. si adaptare traducere text publicat Anonim polonez b. t. 0. Squarr, traducere din limba franceza b. si adaptare traducere text publicat Emanuel Solomon Frieherr von Freidberg (MirohorskY) Venera Achim b. t. Theophile-Sebastien Lava Hee, traducere din limba franceza b. t. Alfred Poissonnier, traducere din limba franceza b. t. Eugene Poujade, traducere din limba franceza b. t. J.D. de Bois-Robert, traducere din limba franceza b. t. Edouard Grenier, traducere din limba franceza Constantin Ardeleanu b. t. Laurence Oliphant, traducere din limba engleza b. t. Patrick O'Brien, traducere din limba englezA Ileana Ceizan b. t. Heinrich von Hess, traducere din limba germand Adrian Silvan Ionescu b. t. Charles Doussault, traducere din limba franceza b. t. James Oscar Noyes, traducere din limba englezA b. t. Elise Bonze (Rose Pompon), traducere din limba franceza b. t. Ferdinand Quesnoy, traducere din limba franceza b. t. Edmund Spencer, traducere din limba englezA b. t. Eugene Jouve, traducere din limba franceza b. t. Charles George Gordon, traducere din limba engleza Bogdan Popa b. t. Julius Heinrich Petermann, traducere din limba germand b. t. Siegfried Kapper, traducere din limba germand b. t. Moritz von Angel li, traducere din limba germana b. t. Johann Baptist Alexius von Coronini-Cronberg, traducere din limba germana b. t. Stefan Dietrich, revizuit traducere text publicat b. t. Alfons von Wimpffen, traducere din limba germana si adaptare traducere text publicat b. t. Agentul Flavius", traducere din limba germanA $i revizuit traducere Stokera b. t. Stokera $i revizuire text publicat 811 www.dacoromanica.ro b. t. Julius Franz von Hessinghausen, traducere din limba germand Nicoleta Roman b. t. Warington Wilkinson Smyth, traducere din limba engleza b. t. George William Frederick Howard conte de Carlisle, traducere din limba engleza b. t. Joseph Archer Crowe, traducere din limba englezd b. t. Andrew Archibald Paton, traducere din limba engleza b. t. Charles Alexandre Fay, traducere din limba franceza b. t. Stephen Bartlett Lakeman (Mazar pap), traducere din limba engleza b. t. Anonim englez, traducere din limba engleza b. t. Emil Sayn-Wittgenstein-Berleburg, traducere din limba franceza b. t. Thomas Abel Brimage Spratt, traducere din limba franceza b. t. G.W.M., traducere din limba englezd Marian Stroia b. t. P 812 www.dacoromanica.ro CUPRINS PREFATA... S FRANCESCO NARDI bibliografie 17 text 18 LAURENCE OLIPHANT bibliografie 27 text 29 WARINGTON WILKINSON SMYTH bibliografie 38 text 38 JULIUS HEINRICH PETERMANN bibliografie 49 text 49 JACQUES BOUCHER DE CREVECCEUR bibliografie 57 DE PERTHES text 58 GEORGE WILLIAM FREDERICK HOWARD, bibliografie 73 CONTE DE CARLISLE text 74 SIR PATRICK O'BRIEN bibliografie 79 text 80 SIEGFRIED KAPPER bibliografie 104 text 104 JOSEPH ARCHER CROWE bibliografie 118 text 119 THEOPHILE-SEBASTIEN LAVALLEE bibliografie 131 text 132 ANDREW ARCHIBALD PATON bibliografie 137 text 137 CHARLES DOUSSAULT bibliografie 144 text 146 P 813 www.dacoromanica.ro ALFRED POISSONNIER bibliografie 344 text 344 0. SQUARR bibliografie 353 text 353 HEINRICH VON HESS bibliografie 370 text 373 ANONIM ENGLEZ bibliografie 382 text 382 ELISE BONZE (ROSE POMPON) bibliografie 402 text 403 FERDINAND QUESNOY bibliografie 419 text 421 EDMUND SPENCER bibliografie 425 text 426 EUGENE POUJADE bibliografie 442 text 443 JOSEPH CAILLAT bibliografie 511 text 512 MORITZ VON ANGELLI bibliografie 545 text 545 EUGENE JOUVE bibliografie 565 text 566 JOHANN BAPTIST ALEXIUS VON bibliografie 598 CORONINI CRONBERG text 599 CAMILLE ALLARD bibliografie 611 text 612 J.D. DE BOIS- ROBERT bibliografie 640 text 641 STEPHAN DIETRICH bibliografie 654 text 655 EDOUARD GRENIER bibliografie 661 text 662 ALFONS VON WIMPFFEN bibliografie 673 text 674 AGENT FLAVIUS" bibliografie 697 text 697 STOKERA bibliografie 705 text 705 EMANUEL SOLOMON FREIHERR VON bibliografie 711 FRIEDBERG (MIROHORSKY) text 711 EMIL SAYN-WITTGENSTEIN BERLEBURG bibliografie 718 text 718 JULIUS FRANZ SCHREIBER VON bibliografie 722 HESS INGHAUS EN text 722 THOMAS ABEL BRIMAGE SPRATT bibliografie 728 text 729 CHARLES GEORGE GORDON bibliografie 734 text 738 G. W. M. bibliografie 750 text 750 REPERTORIU CRONOLOGIC 763 INDICE. 771 LISTA TRADUCATORILOR SI COLABORATORILOR. 811 814 www.dacoromanica.ro EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITATII NATIONALE PENTRU CERCETARE STIINTIFICA www.dacoromanica.ro ISBN 973-27-1129-9 1 1 11 1 14 Lei 9789732720042 www.dacoromanica.ro