Repertoriu Arheologic Hunedoara
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XIV Sabin Adrian LUCA REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Cu contribuţii de: Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU şi Cosmin SUCIU Editor: Sabin Adrian LUCA Dedic acest volum Profesorului meu, Dumitru PROTASE ! Editura Altip Alba Iulia, 2005 1 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara Tehnoredactare: Sabin Adrian LUCA Coperta: Editura Altip Ilustraţie: Sabin Adrian LUCA, Cosmin SUCIU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României: Corespondenţa se va adresa autorului pe una dintre adresele de e-mail: [email protected] sau [email protected] Cărţile şi revista Centrului de cercetare pot fi consultate la adresa: http://arheologie.ulbsibiu.ro 2 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara „LUCIAN BLAGA” UNIVERSITY OF SIBIU INSTITUTE FOR THE STUDY AND VALORISATION OF THE TRANSYLVANIAN PATRIMONY IN EUROPEAN CONTEXT BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XIV Sabin Adrian LUCA THE ARCHAEOLOGICAL REPERTOIRE OF HUNEDOARA COUNTY Contributions with: Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU and Cosmin SUCIU Editor: Sabin Adrian LUCA Editura Altip Alba Iulia, 2005 3 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara 4 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara CUPRINS – CONTENTS Introducere – Foreword (Sabin Adrian LUCA) p. 7 Mediul geografic – The geographical context (Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU) p. 9 Municipiile, oraşele şi comunele din judeţul Hunedoara cu localităţile subordonate aferente – The localities from Hunedoara county (Sabin Adrian LUCA) p. 17 Repertoriul descoperirilor – The discoveries repertoire (Sabin Adrian LUCA) p. 21 A. p. 21 B. p. 25 C. p. 39 D. p. 61 F. p. 67 G. p. 71 H. p. 83 I. p. 91 J. p. 93 L. p. 95 M. p. 101 N. p. 105 O. p. 109 P. p. 117 R. p. 127 S. p. 135 Ş. p. 151 T. p. 153 Ţ. p. 159 U. p. 161 V. p. 163 Z. p. 171 Hărţi – Maps p. 173 Lista ilustraţiilor – List of illustrations p. 179 Tabel 1 – Table 1 p. 181 Abrevieri p. 187 Bibliografie – Literature (Sabin Adrian LUCA) p. 189 5 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara 6 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara INTRODUCERE Acum câţiva ani porneam activitatea de repertoriere a descoperirilor arheologice din Transilvania şi Banat. Prima lucrare, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu, a apărut în colaborare cu colegii dr. Zeno Karl PINTER şi Adrian GEORGESCU.1 Următoarele repertorii publicate au fost: Repertoriul arheologic al judeţului Caraş-Severin (în două variante)2 şi Repertoriul arheologic al Banatului3. Variantele scurte ale repertoriilor publicate vor fi lansate, cât mai curând posibil, şi la adresa de internet http://arheologie.ulbsibiu.ro, ca o primă parte a unui repertoriu naţional. Acest repertoriu ar fi fost mult mai sărac fără sprijinul colegilor Zeno Karl PINTER, Ioan Marian ŢIPLIC, Mihai CĂSTĂIAN şi – nu în ultimul rând – Cosmin SUCIU, Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU. Trebuie să mulţumesc pentru ajutorul acordat explicit sau implicit, în încheiere, tuturor colegilor de la muzeele hunedorene pentru sprijinul constant acordat în ultimii 15 ani pentru cercetarea realităţilor istorico- arheologice din acest judeţ. Am fost sprijinit de multe ori de directorul Muzeului „Castelul Corvinilor” din Hunedoara, prof. Nicolae CERIŞER, ca şi de directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, dr. Adriana RUSU- PESCARU. Trebuie să mulţumesc şi domnului Ioan Ovidiu MUNTEAN pentru sprijinul şi ajutorul constant din ultimii ani. Acest volum nu ar fi putut apărea fără sprijinul Departamentului pentru minorităţi a Guvernului României şi Inspectoratul pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Deva. Sibiu la 15 septembrie 2005 Prof.dr. Sabin Adrian LUCA 1 Luca et alii 2003. 2 Luca 2004a; 2004b. 3 Luca 2005; 2005b. 7 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara 8 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara CADRUL GEOGRAFIC4 Judeţul Hunedoara este situat în partea sud-vestică a Transilvaniei şi ocupă o parte a bazinelor hidrografie ale râurilor Mureş şi Jiu. Judeţul este intersectat de paralela de 460 latitudine nordică şi de meridianul de 230 longitudine estică (valori absolute publicate 46016' latitudine nordică, localitatea Bulzeşti, 23024' longitudine estică, localitatea Aurel Vlaicu, 45019' longitudine estică, Munţii Parâng)5. Punctele extreme ale judeţului Hunedoara, fără indicarea coordonatelor absolute sunt: zona de nord-vest a satului Ruseşti (com. Bulzeştii de Sus) la nord, hotarul vestic al satului Pojoga (com. Zam), la vest, izvoarele râului Lăpuşnic, la sud, şi ramificaţiile unor afluenţi de dreapta ai pârâului Jieţ, la est. Către nord şi nord-vest, judeţul se învecinează cu judeţul Bihor, la vest cu judeţul Timiş, în sud-vest cu judeţul Caraş-Severin, la sud şi sud-est cu judeţul Gorj, respectiv Vâlcea, iar la est şi sud-est cu judeţul Alba. Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Hunedoara se suprapune pe două mari unităţi tectono- structurale structurale6: autohtonul danubian şi pânza getică. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoică aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Munţilor Banatului şi zona sedimentar vulcanică a Carpaţilor Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în masivele Vâlcan, Parâng, Retezat, Ţarcu iar pânza getică în Munţii Godeanu, Şureanu şi Poiana Ruscă. Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline, peste care se suprapun formaţiuni sedimentar-mezozoice, în special calcare jurasice. Formaţiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) şi mezozoice (gresii, şisturi argiloase, calcare), constituie învelişul sedimentar al cristalinului. Şisturile cristaline ce constituie pânza getică, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în vestul Munţilor Şureanu şi în Poiana Ruscă. Zona sedimentaro-eruptivă a Carpaţilor Apuseni este alcătuită din formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, şisturi argiloase, conglomerate, gresii) şi magmatite (gabrouri, bazalturi), precum şi din formaţiuni neogene (bazalturi, andezite, piroclastite). Relieful judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului. Munţii. Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi şi fragmentat, dar extrem de variat sub aspect geomorfologic. Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali, cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi cel de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina7. Judeţul Hunedoara dispune şi de un relief carstic diversificat (endocarst şi exocarst)8, marea majoritate a acestor forme dezvoltându-s în roci calcaroase, excepţie făcând aşa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.). Masivul Godeanu (Gugu) este cuprins cu o suprafaţă restrânsă pe teritoriul judeţului. Acest sector al masivului Godeanu este dominat de structuri magmatice şi cristaline de vârstă jurasică9. Una dintre caracteristicile masivului este reprezentată de întinse suprafeţe de eroziune (nivelare), între care cea superioară (Borăscu), netedă ca un podiş, este individualizată în jurul altitudinii de 2000 m10. Acest aspect, completat de faptul că acest masiv este alcătuit din roci mai puţin gelive, a motivat apariţia unui ansamblu bogat de forme glaciare (văi, circuri etc.)11. Munţii Ţarcu, sunt alcătuiţi din structuri sedimentare şi magmatice şi ocupă o suprafaţă extrem de restrânsă pe teritoriul judeţului, prin versantul care coboară spre Poarta de Fier a Transilvaniei12. 4 Luca 2005a, p. 9-20. 5 *** 1980, p. 11. 6 *** 1982, p. 513. 7 *** 1982, p. 514. 8 Bleahu 1982. 9 Mutihac şi Ionesi 1974, Harta geologică a Carpaţilor Meridionali (p. 364-365). 10 *** 1980, p. 13. 11 Posea et alii. 1974, p. 196. 12 *** 1980, p. 13. 9 Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara Munţii Vâlcan, situaţi între munţii Godeanu până la defileul Jiului, sunt alcătuiţi în principal din roci cristaline şi magmatice. Acest masiv muntos este unul cu înălţimi medii şi prezintă o culme largă, excepţie făcând depresiunea Petroşani, unde există o serie de culmi scurte şi versanţi abrupţi. Munţii Retezat, se află în întregime pe teritoriul judeţului, şi sunt delimitaţi de văile Râului Mare şi Jiului, Munţii Şureanu şi depresiunea Haţegului. Structural, acest masiv muntos este alcătuit din şisturi cristaline, granituri, granodiorite, gnaise şi subordonat calcare. Acest masiv concentrează în zona centrală, între 2200 şi 1400-1300 m13, cele mai complexe forme glaciare (custuri, văi glaciare, praguri, lacuri, morene etc.), din Carpaţii Meridionali14. Munţii Parâng, situaţi în partea sud-estică, a judeţului Hunedoara, sunt constituiţi din roci metamorfice specifice pânzei getice şi unităţii danubiene (paragnaise, micaşisturi, gnaise, calcare cristaline, şisturi sericitoase) sau mai slab metamorfozate (calcare), la care se mai adaugă depozitele terţiare15. Partea superioară a masivului are aspectul unei suprafeţe