În Spania Arestarea De Proporţii a “Gitanilor” În Spania Antonio Gómez Alfaro
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA ROMII | ISTORIE COPIILOR ROMI Council Conseil OF Europe DE L´Europe ÎN EUROPA ArestAreA de proporţii © CONSILIUL EUROPEI 3.3 A “gitAnilor” în spAniA Arestarea de proporţii a “gitanilor” în Spania Antonio Gómez Alfaro O măsură de securitate preventivă I O conjunctură favorabilă I Strategia I Finanţarea operaţiunii de arestare I Destinaţia prizonierilor I Bilanţul arestărilor I Probleme asociate cu „gitanii„ eliberaţi I Motivele graţierii I O întârziere neprevăzută Perioada despotismului luminat oferă autorităţilor posibilitatea mai amplă de a –şi aplica măsurile asupra tuturor persoanelor supuse jurisdicţiei lor. În Spania, această situaţie ajunge la unul dintre cele mai penibile episoade ale istoriei comunităţii „ţigăneşti” din ţară: arestarea generală executată sub domnia lui Ferdinand VI, pe 30 iulie 1749. Operaţiunea – minuţios pregătită şi sistematică - conduce la încarcerarea a zece sau douăsprezece mii de persoane „pentru simplul motiv că sunt ţigani”. Coordonarea diferitelor autorităţi publice implicate, cooperarea Bisericii (care rămâne pasivă în faţa unei asemenea injustiţii), excesele comise de toate persoanele care au făcut operaţiunea posibilă şi colaborarea concetăţenilor şi vecinilor victimelor conferă acestei „miercuri negre” - numele sub care acţiunea trece în posteritate - un caracter unic în lunga serie a persecuţiilor antiţigăneşti din Europa. Oviedo A S T U R I A S CANTABRIA G A L I C I A León 3 N A V A R R E Santo Domingo de la Calazada 1 A R A G O N LA 6 Logroño nUmĂRUl FAmIlIIlOR „GITAnE „ Burgos 4 RIOjA DOMICILIATE 7 Egea de los Caballeros Ilustr.1 Pe baza unei liste pregătite de Consiliul Castiliei, Palencia 8 5 Agreda 4 probabil în 1749 ( extras din Gomez Alfaro 1993, pag.22f) Toro Soria Zaragoza 7 Aranda de Duero 2 6 CATA- 4 Calatayud LONIA Zamora 4 KAstilia ThAj Leon X număr de familii Segovia 7 frontierele comunităţilor autonome Avila 4 L A C A R R A C A Madrid Castellón de la plana 18 Cuenca 5 Villarreal 8 Plasencia 10 Toledo 8 Cáceres 9 V A L en C E INTRODUCERE San Clemente 8 7 Trujillo l A m A n čhA Requena 12 14 Alcira EKSTramaDura Guvernatorul desemnat de Consili- Chinchilla 4 5 Ciudad Real 8 15 San Felipe ul Cas tiliei, cea mai înaltă autoritate Villanueva da la Serena Infantes politică a monarhiei spaniole, Gaspar Yecla 3 8 Almansa Denia ALMADEN 12 hellín 7 8 Villena Vazquez Tablada, episcop de Oviedo, Zafra 8 Alicante prezintă regelui Ferdinand VI, pe data de Andújar 10 21 Baeza Córdoba Orihuela 5 iulie 1747 o „consultaţie”- propunând 45 7 Ubeda 14 jaén Murcia adoptarea unor „măsuri extraordinare„ A N D A lu S I A 4 49 Mancha Real 4 47 Lorca pentru a se pune capăt o dată pentru tot- Carmona 18 35 Ecija 3 Alcalá la Real deauna „problemelor„ de ordin public, Seville 130 12 Baza presupus a fi cauzate de către „ţigani” Antequera 22 12 Guadix („gitanos”) ( Ilustr.2) 32 Granada Ronda 18 „Propunerea” enumeră măsurile juridice 157 care, din timpuri vechi, au încercat să Puerto de Santa Maria Cadiz Malaga O măsură de securitate preventivă O conjunctură favorabilă Ilustr. 2 Regele Ferdinand VI ( 1746- 1759) Ilustr. 3 ( extras din sanchez- Albornoz, Claudio (1971) „ Espa- Ordinul de arestare pentru „gitani”, aşa cum a fost el comunicat de către Gaspar Vaz- na, un enigma historico” Buenos Aires:Editorial suda- quez Tablada,la 28 iunie 1749 ( autorităţilor din Orihuela-prima pagină)- mericana, pag.560b) ( extras din Gomez Alfaro 1993,pag.17, detaliu) atenueze duplicitatea „gitanilor „ (numele a-i închide într-un loc convenabil, ca suportă consecinţele unei clasificări gre- cel mai frecvent atribuit celor numiţi acolo să-şi ispăşească pedeapsa. şite, în măsura în care sunt definiţi prin „kales” sau „ţigani” în peninsula iberică); Arestarea în masă este, deci, mobilitatea lor (absenţa domiciliului fix) ea conchide asupra faptului că aceste pre zentată ca o măsură preliminară ine- şi prin meseriile lor care, şi ele, se su- măsuri au eşuat în mod evident, ceea ce, vitabilă, în cadrul aplicării măsurilor de pun prost unei clasificări.l umea „gitană” în ochii episcopului - guvernator, justifică securitate preventivă unui grup ai cărui sfârşeşte prin a deveni o etichetă juridică separarea de aceşti neadaptaţi la corpul membri sunt consideraţi, în bloc, ca fiind desemnând o serie de persoane care nu social, având două opţiuni, la alegere. indivizi cel puţin periculoşi, din punct de formează un grup coerent. Responsabi- Prima constă în a-i exila pentru totdeau- vedere social, dacă nu - chiar criminali. litatea tulburărilor civile fiind în gene- na din regat, impunându-le un termen şi mai mulţi autori din epocă refuză să ţină ral reproşată grupurilor care, datorită proclamând necesitatea absolută a acestei cont de comportamentul criminal, pasibil mobilităţii lor, se sustrag unui control expulzări : orice „ţigan”care ar încerca să de pedeapsa specifică, al unui individ sau efectiv al statului, suprimarea persoanelor revină în regat va fi pedepsit cu moartea al altuia şi propun un „alt concept gene- susmenţionate în general cu cuvântul (în aşa fel încât măsura previne anticipat ric, asimilându-i pe gitani unui popor de „gitani” va deveni obiectivul principal al orice intervenţie judiciară). Presupunând leneşi care nu se supun legilor ” - ” în aşa unei operaţiuni a poliţiei, la care, în cele că această măsură de expluzare „pare prea fel încât ei ar trebui, în mod preventiv, din urmă, va participa şi armata, în cali- dură„ se propune o opţiune mai blândă: separaţi pentru a se pune capăt crimelor tatea sa de apărător al ordinii publice. este vorba de a-i aresta pe „gitani” şi de şi trândăviei lor.” mult timp, „gitanii” siliului Castiliei, Vazquez Tablada, punerea în practică a măsurilor de o MĂsUrĂ de SECURITATE recomandă pregătirea, în cel mai mare securitate, variind în funcţie de vârsta PREVENTIVĂ secret, a unei operaţiuni a poliţiei, care şi sexul fiecărui individ.(Ilustr.3) ar face posibilă arestarea simultană a Femeile „gitane” trebu- Contând mai ales pe cooperarea ar- tuturor „gitanilor” din ţară, „într-o zi ie încarcerate în trei „depozite”- o matei – element esenţial în succesul de anume şi decisă dinainte.” Închisoarea structură hibridă însemnând totodată arestare în masă - guvernatorul Con- nu este decât o etapă preliminară în închisoare, cazarmă şi fabrică - situ- 2 3 CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA COPIIlOR ROmI În EUROPA ROMII | ISTORIE ArestAreA de proporţii 3.3 A “gitAnilor” în spAniA ORDIN DE ARESTARE A „GITAnIlOR” Ordinul a fost pregătit în secret şi distribuit doar sub formă de scrisori adresate cel mai a desea celui numit corregidor (magistratul cel mai înalt în rang) al fiecărei regiuni unde trebuia arestaţi „ gitanii”. Fie- care familie, din fiecare oraş, a fost inventariată separat; cor- regidor-ul era responsabil de arestarea tuturor persoanelor inventariate. Originalul repro- dus aici este adresat oraşului Orihuela. Prima sa frază este: „Regele (pe care Dumnezeu îl apără) a decis ca paisprezece familii de”gitani” domiciliate în acest oraş , în virtutea decre- tului Consiliului vor fi trimise Ilustr. 4 (…) Gitani care tund măgăriţe în Spania, către 1800. Litografie de Gerard Rene Villain.Biblio- Ilustr.3 theque Nationale, Paris (extras din Gomez Alfaro 1993, pag15) (extras din fraser 1992, „ The Gypsies”, Oxford-Cambridge: Blackwell, pag167) ate în locuri strategice : „ unul pentru „ unde vor fi îngrijiţi şi vor fi pregătiţi ce unde cel interesat îşi păstrează imu- Andaluzia, un altul pentru Extremadu- să moară ca buni creştini.” nitatea cât timp jurisdicţiile civile şi ra, la mancha şi murcia şi al treilea e cleziastice îi analizează cererea, un alt pentru Castilia şi regatele Coroanei decret pontifical este promulgat pentru de Aragon unde ei (gitanii) sunt mai o CONJUnCtUrĂ a-l autoriza pe acelaşi nunţiu să-şi dele- puţin numeroşi.” FAVORABILĂ ge puterile episcopilor , în respectivele Băieţii mai mici de 12 ani tre- lor dioceze. buie să rămână cu mamele lor şi cei Guvernatorul Consiliului era convins A doua circumstanţă favorabilă cu vârsta între 12 şi 15 ani sunt plasaţi de şansele de succes al operaţiunii, ţi- ţine de rezultatele pozitive ale unei în ucenicie, pentru a se iniţia într-o nând cont de coexistenţa a două cir- operaţiuni de relocalizare, lansată în meserie „utilă” sau înrolaţi în marină, cumstanţe specifice, în cadrul a ceea ce 1717 printr-o lege care era o actualizare pentru a face dovada unei aptitudini si- este considerat a fi o „conjunctură fa- uşor amendată a lucrării „Pragmatica“ gure. Adulţii, adică „gitanii” în vârstă vorabilă”. promulgată de Carol II în 1695. Princi- de 15 ani sau mai mult, sunt trimişi la Prima circumstanţă se referă pala sa noutate ţine de desemnarea a 41 arsenalele din Cadix, Cartagina şi El la posibilităţile oferite de un decret de oraşe, ca fiind singurele locuri unde ferrol, ca muncitori –ocnaşi, pentru a-i recent pontifical care – într-o oarecare „gitanii” îşi puteau alege domiciliul. Un înlocui acolo pe muncitorii prinşi în măsură - reprezintă punctul culminant amendament din 1746 adaugă alte 34 de programele de reconstrucţie navală, al unor negocieri laborioase diploma- nume acestei liste ( Ilustr.5,6) lansate în epocă. tice, duse cu sfântul scaun, pentru Consiliul păstrează controlul „Gitanii” de sex masculin, a-i priva pe „gitani” de dreptul de imu- centralizat al acestei operaţiuni de mu- de peste 50 de ani, trebuie trimişi în nitate ecleziastică locală. Prin urmare, tare, pentru a cunoaşte adresa a mai marile oraşe pentru a fi supuşi unei devine posibil să se neutralizeze ori- mult de 800 de familii