<<

CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA Romii | istorie COPIILOR ROMI Council Conseil of Europe de l´Europe ÎN Arestarea de proporţii © CONSILIUL EUROPEI 3.3 a “gitanilor” în Spania Arestarea de proporţii a “gitanilor” în Spania Antonio Gómez Alfaro

O măsură de securitate preventivă I O conjunctură favorabilă I Strategia I Finanţarea operaţiunii de arestare I Destinaţia prizonierilor I Bilanţul arestărilor I Probleme asociate cu „gitanii„ eliberaţi I Motivele graţierii I O întârziere neprevăzută

Perioada despotismului luminat oferă autorităţilor posibilitatea mai amplă de a –şi aplica măsurile asupra tuturor persoanelor supuse jurisdicţiei lor. În Spania, această situaţie ajunge la unul dintre cele mai penibile episoade ale istoriei comunităţii „ţigăneşti” din ţară: arestarea generală executată sub domnia lui Ferdinand VI, pe 30 iulie 1749. Operaţiunea – minuţios pregătită şi sistematică - conduce la încarcerarea a zece sau douăsprezece mii de persoane „pentru simplul motiv că sunt ţigani”. Coordonarea diferitelor autorităţi publice implicate, cooperarea Bisericii (care rămâne pasivă în faţa unei asemenea injustiţii), excesele comise de toate persoanele care au făcut operaţiunea posibilă şi colaborarea concetăţenilor şi vecinilor victimelor conferă acestei „miercuri negre” - numele sub care acţiunea trece în posteritate - un caracter unic în lunga serie a persecuţiilor antiţigăneşti din Europa. oviedo a s t u r i a s cantabria g a l i c i a

León 3 N a v a r r e Santo Domingo de la Calazada 1 a r a g o n la 6 logroño NUMĂRUL FAMILIILOR „GITANE „ Burgos 4 rioja DOMICILIATE 7 Egea de los Caballeros Ilustr.1 Pe baza unei liste pregătite de Consiliul Castiliei, palencia 8 5 agreda 4 probabil în 1749 ( extras din Gomez Alfaro 1993, pag.22f) Toro Soria Zaragoza 7 Aranda de Duero 2 6 Cata- 4 calatayud loniA zamora 4 Kastilia thaj Leon

x număr de familii segovia 7 frontierele comunităţilor autonome avila 4 l a c a r r a c a

Madrid castellón de la plana 18 cuenca 5 villarreal 8 Plasencia 10 Toledo 8

cáceres 9 v a l en c e introducere san clemente 8 7 trujillo l a m a n čha requena 12 14 alcira Ekstramadura Guvernatorul desemnat de Consili- chinchilla 4 5 ciudad Real 8 15 san Felipe ul Cas­tiliei, cea mai înaltă autoritate villanueva da la Serena Infantes politică a monarhiei spaniole, Gaspar yecla 3 8 almansa Denia Almaden 12 Hellín 7 8 Villena Vazquez Tablada, episcop de Oviedo, zafra 8 Alicante prezintă regelui Ferdinand VI, pe data de andújar 10 21 Baeza córdoba orihuela 5 iulie 1747 o „consultaţie”- propunând 45 7 Ubeda 14 Jaén adoptarea unor „măsuri extraordinare„ a n d a lu S i a 4 49 Mancha Real 4 47 Lorca pentru a se pune capăt o dată pentru tot- carmona 18 35 3 alcalá la Real deauna „problemelor„ de ordin public, 130 12 baza presupus a fi cauzate de către „ţigani” Antequera 22 12 („gitanos”) ( Ilustr.2) 32 ronda 18 „Propunerea” enumeră măsurile juridice 157 care, din timpuri vechi, au încercat să Puerto de Santa Maria cadiz Malaga O măsură de securitate preventivă O conjunctură favorabilă

Ilustr. 2 Regele Ferdinand VI ( 1746- 1759) Ilustr. 3 ( extras din Sanchez- Albornoz, Claudio (1971) „ Espa- Ordinul de arestare pentru „gitani”, aşa cum a fost el comunicat de către Gaspar Vaz- na, un enigma historico” Buenos Aires:Editorial Suda- quez Tablada,la 28 iunie 1749 ( autorităţilor din Orihuela-prima pagină)- mericana, pag.560b) ( extras din Gomez Alfaro 1993,pag.17, detaliu)

atenueze duplicitatea „gitanilor „ (numele a-i închide într-un loc convenabil, ca suportă consecinţele unei clasificări gre­ cel mai frecvent atribuit celor numiţi acolo să-şi ispăşească pedeapsa. şite, în măsura în care sunt definiţi prin „kales” sau „ţigani” în peninsula iberică); Arestarea în masă este, deci, mobilitatea lor (absenţa domiciliului fix) ea conchide asupra faptului că aceste pre­zentată ca o măsură preliminară ine­ şi prin meseriile lor care, şi ele, se su- măsuri au eşuat în mod evident, ceea ce, vitabilă, în cadrul aplicării măsurilor de pun prost unei clasificări.L umea „gitană” în ochii episcopului - guvernator, justifică securitate preventivă unui grup ai cărui sfârşeşte prin a deveni o etichetă juridică separarea de aceşti neadaptaţi la corpul membri sunt consideraţi, în bloc, ca fiind desemnând o serie de persoane care nu social, având două opţiuni, la alegere. indivizi cel puţin periculoşi, din punct de formează un grup coerent. Responsabi- Prima constă în a-i exila pentru totdeau- vedere social, dacă nu - chiar criminali. litatea tulburărilor civile fiind în gene- na din regat, impunându-le un termen şi Mai mulţi autori din epocă refuză să ţină ral reproşată grupurilor care, datorită proclamând necesitatea absolută a acestei cont de comportamentul criminal, pasibil mobilităţii lor, se sustrag unui control expulzări : orice „ţigan”care ar încerca să de pedeapsa specifică, al unui individ sau efectiv al statului, suprimarea persoanelor­ revină în regat va fi pedepsit cu moartea al altuia şi propun un „alt concept gene- susmenţionate în general cu cuvântul (în aşa fel încât măsura previne anticipat ric, asimilându-i pe gitani unui popor de „gitani” va deveni obiectivul principal al orice intervenţie judiciară). Presupunând leneşi care nu se supun legilor ” - ” în aşa unei operaţiuni a poliţiei, la care, în cele că această măsură de expluzare „pare prea fel încât ei ar trebui, în mod preventiv, din urmă, va participa şi armata, în cali- dură„ se propune o opţiune mai blândă: separaţi pentru a se pune capăt crimelor tatea sa de apărător al ordinii publice. este vorba de a-i aresta pe „gitani” şi de şi trândăviei lor.” Mult timp, „gitanii”

siliului Castiliei, Vazquez Tablada, punerea în practică a măsurilor de O MĂSURĂ DE SECURITATE recomandă pregătirea, în cel mai mare securitate, variind în funcţie de vârsta PREVENTIVĂ secret, a unei operaţiuni a poliţiei, care şi sexul fiecărui individ.(Ilustr.3) ar face posibilă arestarea simultană a Femeile „gitane” trebu- Contând mai ales pe cooperarea ar- tuturor „gitanilor” din ţară, „într-o zi ie încarcerate în trei „depozite”- o matei – element esenţial în succesul de anume şi decisă dinainte.” Închisoarea structură hibridă însemnând totodată arestare în masă - guvernatorul Con- nu este decât o etapă preliminară în închisoare, cazarmă şi fabrică - situ-

2 3 CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA COPIILOR ROMI ÎN EUROPA Romii | istorie

Arestarea de proporţii 3.3 a “gitanilor” în Spania

ORDIN DE ARESTARE A „GITANILOR”

Ordinul a fost pregătit în secret şi distribuit doar sub formă de scrisori adresate cel mai a­desea celui numit corregidor (magistratul cel mai înalt în rang) al fiecărei regiuni unde trebuia arestaţi „ gitanii”. Fie- care familie, din fiecare oraş, a fost inventariată separat; cor- regidor-ul era responsabil de arestarea tuturor persoanelor inventariate. Originalul repro- dus aici este adresat oraşului Orihuela. Prima sa frază este:

„Regele (pe care Dumnezeu îl apără) a decis ca paisprezece familii de”gitani” domiciliate în acest oraş , în virtutea decre-

tului Consiliului vor fi trimise Ilustr. 4 (…) Gitani care tund măgăriţe în Spania, către 1800. Litografie de Gerard Rene Villain.Biblio- Ilustr.3 theque Nationale, Paris (extras din Gomez Alfaro 1993, pag15) (extras din fraser 1992, „ The Gypsies”, Oxford-Cambridge: Blackwell, pag167)

ate în locuri strategice : „ unul pentru „ unde vor fi îngrijiţi şi vor fi pregătiţi ce unde cel interesat îşi păstrează imu- Andaluzia, un altul pentru Extremadu- să moară ca buni creştini.” nitatea cât timp jurisdicţiile civile şi ra, La Mancha şi Murcia şi al treilea ecleziastice­ îi analizează cererea, un alt pentru Castilia şi regatele Coroanei decret pontifical este promulgat pentru de Aragon unde ei (gitanii) sunt mai O CONJUNCTURĂ a-l autoriza pe acelaşi nunţiu să-şi dele- puţin numeroşi.” FAVORABILĂ ge puterile episcopilor , în respectivele Băieţii mai mici de 12 ani tre- lor dioceze. buie să rămână cu mamele lor şi cei Guvernatorul Consiliului era convins A doua circumstanţă favorabilă cu vârsta între 12 şi 15 ani sunt plasaţi de şansele de succes al operaţiunii, ţi­ ţine de rezultatele pozitive ale unei în ucenicie, pentru a se iniţia într-o nând cont de coexistenţa a două cir­ operaţiuni de relocalizare, lansată în meserie „utilă” sau înrolaţi în marină, cumstanţe specifice, în cadrul a ceea ce 1717 printr-o lege care era o actualizare pentru a face dovada unei aptitudini si- este considerat a fi o „conjunctură fa­ uşor amendată a lucrării „Pragmatica“ gure. Adulţii, adică „gitanii” în vârstă vorabilă”. promulgată de Carol II în 1695. Princi- de 15 ani sau mai mult, sunt trimişi la Prima circumstanţă se referă pala sa noutate ţine de desemnarea a 41 arsenalele din Cadix, Cartagina şi El la posibilităţile oferite de un decret de oraşe, ca fiind singurele locuri unde ferrol, ca muncitori –ocnaşi, pentru a-i recent pontifical care – într-o oarecare „gitanii” îşi puteau alege domiciliul. Un înlocui acolo pe muncitorii prinşi în măsură - reprezintă punctul culminant amendament din 1746 adaugă alte 34 de programele de reconstrucţie navală, al unor negocieri laborioase diploma- nume acestei liste ( Ilustr.5,6) lansate în epocă. tice, duse cu Sfântul Scaun, pentru Consiliul păstrează controlul „Gitanii” de sex masculin, a-i priva pe „gitani” de dreptul de imu- centralizat al acestei operaţiuni de mu- de peste 50 de ani, trebuie trimişi în nitate ecleziastică locală. Prin urmare, tare, pentru a cunoaşte adresa a mai marile oraşe pentru a fi supuşi unei devine posibil să se neutralizeze ori- mult de 800 de familii „gitane” în 75 de supravegheri stricte şi dându-li-se ce eventuală rezistenţă, luând forma oraşe, unde indivizii din această catego- sarcini în conformitate cu condiţia utilizării locurilor sfinte ca sanctuare. rie sunt autorizaţi să trăiască. Vazquez lor fizică; cei care sufereau de un rău Nunţiul apostolic, care fusese mai întâi Tablada consideră că, pentru a se obţine incurabil, handicapaţii şi bătrânii tre- autorizat să ordone transferul unui so- „efectul adecvat şi dorit”- adică pentru buie să fie trimişi în spitale şi cămine licitant de azil în închisorile ecleziasti- a-i aresta pe „gitani” - ar fi suficient

2 3 Strategia Finanţarea operaţiunii de arestare Destinaţia prizonierilor

MĂSURI CARACTERISTICE DIN „PRAGMATICA” PROMULGATĂ DE CAROL II ÎN 1695

Multe legi au fost adoptate pentru a să se deplaseze într-o altă localitate se remedia „greşelile„ legislaţiei ante- fără autorizaţia scrisă a autorităţilor. rioare. Prima dintre aceste legi a fost Pedeapsa în general aplicată semnată de către Carol II, în 1695; ea persoanelor care nu respectau aceste ordonă tuturor „gitani-lor” să se înscrie dispoziţii era o perioadă de şase până la autorităţile locului lor de reşedinţă la opt ani la galere (pentru bărbaţii în- într-un interval de 30 de zile. După ex- tre 17 şi 60 de ani) sau de 100-200 de pirarea unui al doilea interval de 30 de lovituri de bici sau exilul (pentru femei). zile „gitanii” trebuie să părăsească Adolescenţii (cu vârsta între 14 şi 17 ţara. Singura ocupaţie permisă „gita- ani) sunt trimişi la muncă grea, pentru nilor” era agricultura. Le era interzis mai mulţi ani. Totuşi, persoanele care să aibă sau să utilizeze cai; să deţină se deplasau în grupuri de mai mult de arme de foc; şi să cumpere, să vândă trei persoane şi având o armă de foc sau să negocieze animale. „Gitanii” nu asupra lor, de exemplu, erau condam- au voie să trăiască împreună în acelaşi nate la moarte. cartier, să se îmbrace cu haine diferite de cele ale celorlalţi locuitori sau să- Ilustr.6 Ilustr. 5 şi vorbescă limba lor. Ei nu pot părăsi (extras rezumat din Leblon 1995. pag.37 „Pragmatica” lui Carol II,promulgată locul lor de reşedinţă decât pentru a şi următoarele ) la 12 iunie 1695 merge să lucreze la câmp şi nu au voie (extras din Leblon 1995, pag34)

să se comunice instrucţiuni pertinente faţa lui Dumnezeu şi periculoasă pen- cruţa nici cel mai mic sanctuar în care autorităţilor celor 75 de oraşe avute tru om mi se par bune. Regele i-ar ei ar fi putut să-şi găsească refugiul.” în vedere. Analiza arhivelor Consiliului face un cadou important lui Dumnezeu, (Ilustr.9) a permis constituirea unei liste care Seniorul nostru, dacă ar reuşi să scape Documentarea disponibilă va servi de bază activităţii agenţilor de aceşti oameni.” indică faptul că arestările au fost făcute însărcinaţi cu planificarea operaţiunii. Nu mai rămânea decât de ela- fără probleme. Doar o dovadă atestă un Această listă dovedeşte existenţa a 881 borat o strategie pentru operaţiunea incident violent : trei „ gitani , fugind de familii, instalate în 54 din cele 75 de respectivă: o sarcină încredinţată cu din Sevilla, au fost ucişi în cursul unei oraşe, în proporţii legal prescrise într-o totul marchizului de La Ensenada: spi- confruntări survenite pe drumul care Dispoziţie din 1746: o familie (adică ritul conducător al tuturor proiectelor ducea la La Caruja.Înşişi „gitanii”, soţul şi soţia, ca şi copiii şi nepoţii, importante întreprinse în perioada poate­ necunoscând adevăratul scop al orfani sau necăsătoriţi) la o sută de lo- respectivă. Arestările erau prevăzute detenţiei lor, se prezintă voluntar în cuitori. Această cotă este considerată a pentru 30 iulie 1749 şi Ensenada se numeroase locuri, ca să se conformeze garanta supravegherea activităţilor şi interesează de foarte aproape de re- anunţurilor publice care îi obligau să se modului de viaţă al familiilor „gitane” zultatele iniţiale, care-i displăcuseră prezinte la corregimiento (termen sem- şi, mai ales, separarea de con-generii : într-o scrisoare datată 12 august, îi nificând totodată biror şi jurisdicţie a lor. (Ilustr.1) atribuie eşecul episcopului – guverna- celui numit corregidor – funcţionar re- tor „datorită uşurinţei cu care detaliile gal). operaţiunii au fost divulgate.” Vazquez Referitor la folosirea locurilor strategia Tablada fusese destituit două zile sfinte ca sanctuare, nu se semnalează mai înainte şi înlocuit cu e­pis­copul decât câteva cazuri izolate, repede S-a cerut părerea părintelui iezuit Fran- de Barcelona. Atunci, Ensenada preia soluţionate. cisco Ravago, confesor al lui Ferdinand responsabilitatea directă şi totală a Căsătoriile mixte, constituind VI, al cărui răspuns a făcut imediat să operaţiunii şi dă instrucţii foarte deta- o realitate în multe regiuni ale ţării, în tacă toate îndoielile şi scrupulele a liate, în scopul amplificării numărului această epocă a istoriei ei, autorităţile căror pradă ar fi putut fi ilustrul său so- de arestări pentru „toţi gitanii care s-au văzut constrânse să roage Consi- licitant: ”Mijloacele propuse de către trăiesc în aceste regate, fie că au sau nu liul să stabilească reguli precise referi- guvernatorul Consiliului pentru a ex- un domiciliu fix, de orice sex, situaţie toare la destinul partenerilor şi copiilor tirpa această rasă rea şi odioasă în familială şi vârstă şi pentru a nu se „ne-gitani”.Consiliul declară că statu-

4 5 CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA COPIILOR ROMI ÎN EUROPA Romii | istorie

Arestarea de proporţii 3.3 a “gitanilor” în Spania

INSTRUCŢIUNI DETALIATE

Instrucţiunile adresate acelor corre- gidores urmăreau să le furnizeze an- ticipat răspunsuri detaliate oricărei probleme care ar fi apărut pe parcursul arestărilor. După ce abordaseră măsurile preliminare, apoi arestarea propriu-zisă, instrucţiunile urmează astfel: ” Odată toa­ te familiile menţionate arestate, bărbaţii (inclusiv băieţii peste şapte ani) vor trebui separaţi de femei (cărora li se vor lăsa copiii sub şapte ani ). Odată această se- parare realizată şi pe baza documentelor respective care repertoriază numele , cei în cauză vor fi daţi în primire ofiţerului, din momentul în care acesta va termina pregătirile plecării în două grupe, către destinaţiile prevăzute; corregidor-ul va trebui, de asemenea, să prevadă trans- portul prizonierilor şi, în acest scop, să Ilustr.7 pregătească bagaje, căruţe şi ghizi.” Instrucţiuni trimise la corregidores ( autorităţile din Orihuela, prima pagină) Ilustr 7(extras din Gomez Alfaro 1993, pag.28) (extras din Gomez Alfaro 1993, pag.30,detaliu)

tul soţului este predominant: femeile timpul transferurilor, folosiţi în scopul se cazuri, să ascundă persoane sau căsătorite au acelaşi statut ca şi soţii adăpostirii căruţelor şi animalelor, bunuri căutate, în ciuda ameninţărilor lor, chiar dacă se ţine seama, eventual, ajutoarelor medicale acordate unor proferate de către corregidores. de un comportament care atestă o bună prizonieri, ca şi pentru cătuşe, lanţuri integrare socială (Ilustr.7) şi frânghii, pentru a-i împiedica pe cei arestaţi să fugă. Vecinii participă DESTINAŢIA PRIZONIERILOR la vânzarea la mezat, fără a avea cel FINANŢAREA OPERAŢIUNII mai mic scrupul atunci când era vorba Secretul în care a fost pregătite arestările DE ARESTARE să cumpere bunuri de la cei arestaţi, - o precauţie importantă din punctul la preţuri atrăgătoare. Aceste bunuri de vedere al succesului operaţional – Instrucţiunile lui Ensenada prevedeau nu aveau, cel mai adesea, decât o va- are efecte negative asupra eficacităţii că bunurile tuturor celor prinşi vor loare mică, dar unele făceau excepţie repartizării prizonierilor; structurile fi puse sub sechestru şi vândute la : bunuri imobiliare închiriate sau în penitenciarelor nefiind capabile să-i mezat, pentru a acoperi cheltuielile: proprietate, animale folosite în cadrul adăpostească pe cei în discuţie, a devenit o practică comună în Vechiul Re- muncilor agricole sau unelte de lucru, obligatorie recurgerea la improvizaţii, gim. Singurul element nou constatat folosite de fierarii, cunoscuţi ca fiind cu toate problemele conexe. Un sin- în timpul arestărilor ţine de modul în proprietari. gur exemplu : în ciuda ordinului de a-i care suma obţinută din vânzări a fost Unele vânzări la mezat sunt aduce pe toţi „gitanii” andaluzi la Mala- folosită de către corregidores. Aceste suspendate datorită unei acţiuni intro- ga şi a tentativei de a dispune aplicarea fonduri au fost folosite, într-adevăr, duse de către un creditor privilegiat , ordinului Consiliului de către consilierii la rambursarea cheltuielilor foarte va- pentru a-şi recupera banii sau bunul. acestui oraş, supra­popularea carcerală riate: salariile numiţilor alguaciles Este, mai ales, cazul unui ordin reli- importantă determină suspendarea trans- (auxiliari ai poliţiei ataşaţi pe lângă gios care avea terenuri pe care o familie ferurilor şi redirijarea deţinuţilor către un judecător sau pe lângă o curte) şi „gitană”urma să-şi construiască o casă, Sevilla. funcţionari de la registre, ca şi pentru în virtutea unui contract care preve- Căpitănia generală de la Valen- costul hârtiei utilizate de aceştia pen- dea o redevenţă. În afară de asta, dacă cia este însărcinată să execute arestările tru a se consemna detaliile operaţiunii. detenţiile şi punerile sub sechestru sunt nu numai în regatul Valenciei, dar şi în Mai mult, banii au fost acordaţi şi pa- facilitate prin munca informatorilor, zone importante din Castilia, ca şi din zei celor arestaţi, la închisoare şi, în unii „non-gitani” acceptă, în numeroa- Murcia, Cuenca, Alcarria, La Mancha

4 5 Bilanţul arestărilor Probleme asociate cu „gitanii” eliberaţi Motivele graţierii O întârziere neprevăzută

Marchizul de La Ensenada , în calitate de Prim Ministru, a condus eficient ţara între 1743-1746 şi a continuat să joace un rol de prim plan până la demiterea sa,în 1754. El ar fi vrut să instaureze un climat stabil şi liniştit în Spania, pentru a putea reforma instituţiile. În 1749, el veghează personal pentru ca arestările să ducă la rezultatul scontat , adică „pentru ca această categorie de oameni (gitanii) să dispară.”

ORDIN DE A SE DEFINITIVA ÎNCHIDEREA „GITANILOR”

Ordinul marchizului de La Ensenada de a se definitiva închiderea „gitanilor”, 12 august 1749

„Majestatea sa ordonă acum ca, prin toate mijloacele şi în toate locurile, să ne forţăm de a găsi şi închide persoanele încă în libertate, fără a se respecta cel mai mic sanctuar unde ele s-ar putea refugia (…) Şi, chiar dacă am comunicat deja aceste instrucţiuni magistraţilor în termeni analogi, le ordon din nou pentru a executa exact (…) ordinul cu cea mai mare vigilenţă, pentru ca scopul său final să poată fi atins; (…) cea mai mică omisiune - dacă se confirmă - li se va imputa şi ei vor face obiectul celor mai severe măsuri(…) Numiţii magistraţi îşi vor înde- plini obligaţiile, aşa cum au fost enunţate, punctual şi complet, aşa cum se cuvine Ilustr.8 pentru o sarcină de o asemenea importanţă (…)” Marchizul de La Ensenada (1743- 1746) Ilustr.9 (extras din Vaca deosma, Jose Antonio 1997,”Carlos ( după Gomez Alfaro 1993, pag.63 şi următoarele) III” Madrid:Ediciones RIALP-pag.225)

şi Toledo. Bărbaţii sunt transportaţi la dare constituie, numai ele singure, un prizonieri, titularii unei ejecutoria, adică castelul de la Alicante şi femeile - la cel capitol întreg al acestei istorii. o sentinţă dată de un tribunal (respectiv din Denia, pentru ca nici un deţinut să nu Datorită complicităţii deţinuţilor, cu Consiliul Castiliei), fără posibilitatea scape, aşa cum a subliniat, cu mândrie, era imposibil de stabilit răspunderea de a se face apel sau de „dispoziţie”, adică căpitanul general, în raportul său ul- aces­tor fapte, pe bază de interogatorii. un ordin trimis reprezentanţilor sistemu- terior. La puţin timp după asta, 200 de lui judiciar de către Consiliu, în vederea adulţi şi 40 de copii de sex masculin sunt aplicării lui : ” În zonele unde sunt închişi transferaţi de la Alicante la arsenalul din BILANŢUL ARESTĂRILOR „gitanii” şi familiile lor care, înainte de Cartagina, unde autorităţile, în cele din decretul prin care se ordona arestarea urmă, îi vor caza în galerele promise şi „Cele mai importante lucruri trebuie lor generală, aveau scrisori certificate, ancorate în port. făcute de acum încolo sau, cu alte cu- documente care atestau măsurile luate Femeile sunt repartizate la ca- vinte, trebuie să le găsim o destinaţie de către Consiliu sau alte declaraţii for- stelele Oliva şi Gandia. Pentru a se red- pentru a ne cruţa de multe neplăceri şi male care stabileau că ei nu sunt „gitani”, uce cheltuielile, evitându-se plăţi duble, de a face să dispară această categorie cei în discuţie vor fi reţinuţi şi vânzarea s-a considerat oportun, la un moment dat, de oamenioricât de dificilă ar fi această bunurilor lor - suspendată, pe perioada în de a-i aduna din nou, împreună, în acelaşi sarcină” admite marchizul de la Ensen- care, prin intermediul rapoartelor secrete, loc : şi anume, într-o veche mănăstire ada, pe data de 7 septembrie 1749, când se verifică fundamentarea numitelor situată în afara zidurilor oraşului Va- dă ordin să se formeze un comitet com- declaraţii, pentru a se determina cine lencia şi folosită odinioară (la începutul pus din membrii Consiliului, pentru merită, într-adevăr, să fie scutit de a in- secolului) ca spital militar. a analiza câteva puncte pe care el le tra sub incidenţa decretului general sus- sosirea „gitanilor„ în arsenalul consideră ca fiind cele mai importante, menţionat.” de la La Carraca (Cadix) a ridicat o serie referitoare la „gitanii” arestaţi, în timpul Comitetul de analiză recomandă de alte probleme: penurie de adăposturi operaţiunilor recente ale poliţiei. aplicarea generală a acestei reguli şi, în sigure pentru deţinuţi şi trupele de pază, nu se ştia dacă Ensenada era cele din urmă, printr-o instrucţiune din lipsa formării profesionale necesare pen- deja convins de necesitatea de a corecta 28 octombrie 1749, acceptă existenţa tru muncă şi, în consecinţă, întârzieri faţă caracterul sistematic iniţial al arestărilor. „gitanilor” care“ motivaţi de oboseală de planul iniţial de găsire de mână de lu- Singurul lucru care se ştia cu certitudine sau remuşcări” au respectat decrete- cru liberă, care avea să fie afectată altor era faptul că a apreciat bine atunci când a le care le guvernează cum vor viaţa sarcini.Răzvrătirile şi încercările de eva- emis o ordonanţă referitoare la „gitanii” lor, când, de fapt, ei nu ar fi trebuit ”să

6 7 CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA COPIILOR ROMI ÎN EUROPA Romii | istorie

Arestarea de proporţii 3.3 a “gitanilor” în Spania

Carol III (1759-1788) reduce puterea excesivă a ordinelor mănăstireşti şi aboleşte legislaţia depăşită şi restrictivă, pentru a moderniza infrastructurile ţării. Va intra, astfel, în istorie, ca regele care i-a constrâns pe madrileni să nu mai arunce apele folosite pe fereastră şi, de asemenea, printre altele, a introdus creşele de Crăciun, după modelul napolitan. Foarte puţini oameni ştiu că dacă „gitanii” au sfârşit prin a fi eliberaţi din închisoare, aceasta s-a întâmplat datorită ordinului personal al monarhului.

„ VASALII VOŞTRI NEFERICIŢI…”

Apel al următoarelor persoane: Bernardo Martinez de Malla, Cristobal Bermu- dez, Miguel Correa, Salvador Bautist şi Pedro Gonzalez, romi deţinuţi la ar- senalul din Cartagina :

„ Doamne, noii castilieni închişi în arsenalul din Cartagina , se înclină în faţa Majestăţii Voastre Regale (…) Ei roagă cu umilinţă pe Majestatea Voastră să binevoiască să asculte cu milă umilele lor cereri şi să le acorde libertatea, pen- tru ca să –şi poată recupera bunurile abandonate şi să-şi revadă bietele soţii, copiii şi familia, şi acestea dispersate şi suferind de a fi despărţiţi unul de altul, datorită unor legături strânse şi iubirii - proprie legăturii de sânge şi căsătoriei. Vasalii voştri nefericiţi speră respectuos că vor beneficia de mila generoasă şi regală a Majestăţii Voastre (…)” Ilustr.10 Carol III( 1759 – 1788) Ilustr.11 ( după Gomez Alfaro 1993, pag.101) (după Sanchez Albornoz 1971, copertă)

intre niciodată sub incidenţa aces­tei „auzite”, ceea ce îi privează pe nefericiţi decizii regale, în măsura în care sunt PROBLEME ASOCIATE de orice speranţă ( Ilustr.11) nevinovaţi şi sunt absolviţi de ori- CU „GITANII” ELIBERAŢI ce acuzaţie sau pedeapsă.” Se ordonă deschiderea dosarelor secrete (docu- Regretând că instrucţiunea regală nu pre- MOTIVELE GRAŢIERII mente care apoi au fost redactate fără vedea nici un mecanism de control pen- participarea celor în discuţie) şi s-au tru domeniile lăsate doar în jurisdicţia „Gitanii” închişi la arsenalul de la Car- stabilit oficial două categorii de „gi- autorităţilor intermediare, un raport al raca (Cadix) sunt trimişi la arsenalul El tani” : „gitanii buni”, căsătoriţi oficial, contelui de Campomanes, datat 1764, Ferrol (Galiţia), pe mare, în 1752. Ei care deţin sentinţe sau ordonanţe ce-i subliniază că, în urma eliberării celor mai ajung acolo decimaţi, datorită unei epide- declară „non gitani”, care se comportă multe persoane închise în 1749, „ regatul mii care s-a declanşat la bord, în timpul ca buni cetăţeni, respectând legile şi are aproape tot atât de mulţi „gitani” ca şi acestei călătorii neprevăzute. De-a lungul „gitanii răi”, acuzaţi, pe rând, că sunt mai înainte”. anilor, situaţia supravieţuitorilor devine „delincvenţi”, „vinovaţi”, „nesupuşi”, O ordonanţă, care prevedea re- un factor decisiv în favoarea amnistierii, vinovaţi, „periculoşi” şi „devianţi”. stituirea bunurilor luate de la „gitanii ” care va pune capăt operaţiunii poliţiei Aceştia din urmă, chiar dacă au scrisori care reveneau acasă, declanşează mai din 1749,considerată aptă să elimine co- certificate, declaraţii sau măsuri luate multe incidente decât pot acei corregi- munitatea „gitană” spaniolă. La 12 au- de către Consiliu, sunt condamnaţi la dores să rezolve, de la caz la caz. Soluţia gust 1762, autorităţile din El Ferrol tri- munci grele şi supuşi unor sarcini de cea mai obişnuită consta în a se aduna su- mit ministerului Marinei o scrisoare prin interes public ; în caz de tentativă de mele obţinute prin vânzări la mezat şi toa- care sugerează să elibereze un număr evadare, ei sunt trimişi la galere, fără te cheltuielile realizate şi de a se împărţi, anume de „gitani” şi vagabonzi „bătrâni, cea mai mică posibilitate de a face apel. eventual suma rămasă între „gitanii” estropiaţi şi bolnavi”, care „nu pot ajuta Totuşi, aceste instrucţiuni, formulate în eliberaţi, care acceptau, în general, acest deloc, în nici un domeniu de activitate, limbaj juridic sumar, sunt aplicate cu o aranjament, fără cea mai mică problemă. sunt permanent la spital şi impun cheltu- oarecare moderaţie, de către autorităţile „Gitanii” care nu putuseră depăşi ieli legate de tratamentul lor, fără a aduce care apreciază că încercările de evadare bariera reprezentată de dosarele secrete cel mai mic profit.” ar putea fi considerate ca „scuzabile„ au făcut recurs după recurs la consiliul Iniţial, ministerul pare favorabil pentru nişte oameni privaţi de orice arsenalelor, unde rămăseseră închişi. Din propunerii şi cere cifre pentru a putea perspectivă. 1757, aceste forme de apel nu mai sunt estima ; aceeaşi cerere este adresată şi

6 7 CONSILIUL EUROPEI PROIECT EDUCAŢIA COPIILOR ROMI ÎN EUROPA Romii | istorie

Arestarea de proporţii 3.3 a “gitanilor” în Spania

arsenalelor din Cartagina şi La Carraca. departe decât măsura prevăzută în me- care comunitatea „gitană” suportă di- Autorităţile de la Madrid arată apoi că morandum. Aceşti procurori au apre- rect cele mai rele consecinţe ale arestării beneficiarii potenţiali ai unei amnistieri ciat că eliberarea celor arestaţi tre- generale. Consiliul decide să-i includă formează un grup mic, de 165 de persoa- buie să se înscrie într-o serie completă ex lege pe bărbaţii aceştia în categoria ne, a căror muncă grea a încetat de a mai a măsurilor care reglementează viaţa „gitanilor răi”, lipsindu-i, astfel, de po- fi profitabilă pentru stat, în majoritatea tuturor „gitanilor„ şi, pentru aceasta, sibilitatea unei anchete secrete, care va cazurilor. trebuie să întreprindă un studiu exhaus­ fi acordată tuturor persoanelor deţinute Pe data de 16 iunie 1763, mi- tiv pe această temă. Această întârziere în 1749. În 1762, totuşi, cei în discuţie nistrul Marinei trimite guvernatoru- suscită, inevitabil, plângeri imediate ajung să obţină dreptul ca situaţia lor să lui Consiliului un scurt memorandum, din partea persoanelor care fuseseră fie declarată comparabilă într-un anume declarând că regele Carol III, urcat pe convinse că problemele lor aveau să fel cu cea a „gitanilor„ încă închişi în tron în 1759 şi fratele vitreg al lui Fer- ia sfârşit în curând. Regele Carol III arsenale şi, astfel, să beneficieze şi ei de dinand VI, a decis să –i graţieze pe toţi însuşi a pus capăt procedurii, ordonând amnistiere. „gitanii” care se aflau într-un arsenal, ca „gitanii” să fie eliberaţi fără nicio După puţin timp, regele datorită arestărilor din 1749. Lista amânare. Deci cei în discuţie îşi vor autorizează continuarea procedurii an- cu „gitanii” avuţi în vedere - aşa cum căpăta libertatea la mijlocul lui iulie gajate de către procurorii Consiliului, fusese întocmită de diverse arsenale - 1765, la şaisprezece ani după începutul procedură care prevăzuse dispoziţii este prinsă ca anexă la document, care arestărilor. detaliate menite să rezolve „proble- precizează, totodată, că desemnarea lo- Încarcerarea a durat mai mult ma” socială pusă de „gitani”. Aceste curilor unde aceste persoane vor trăi se timp pentru un grup de bărbaţi arestaţi dispoziţii sunt incluse într-un proiect va face de către Consiliu. în 1745 de către brigadierul Diego de de lege şi un anumit articol din aceasta Carderas, în calitatea sa de guverna- menţionează măsurile aplicate în acelaşi tor de Puerto de Santa Maria. Cei mai scop sub domnia lui Ferdinand VI, O ÎNTÂRZIERE NEPREVĂZUTĂ robuşti dintre ei au fost condamnaţi la predecesorul imediat al lui Carol III. muncă grea, în minele de la Almade, Acesta cere consilierilor săi să eli- Totuşi, amnistierea nu a intrat efectiv iar alţii au fost trimişi în coloniile pe- mine această observaţie, considerând în vigoare decât doi ani mai târziu, de- nitenciare din pentru o perioadă că ceea ce fusese făcut atunci ” nu oarece Consiliul a acceptat o sugestie a de patru ani. Din nefericire, executarea adauga nimic la gloria scumpului său procurorilor săi care mergea mult mai acestor pedepse ia sfârşit în epoca în frate.” concluzie deportării, a arestării, a trimiterii milor din Spania. Astfel că, nu nu- la muncă grea, a relelor tratamente mai indivizii şi familiile, ci şi co- Pentru comunitatea „gitană”, ares­ aplicate şi a uciderii a mii din- munitatea romă din întreaga Spanie tările în masă antrenează- inutil de tre membrii săi. Specialiştii dau nu şi-au revenit niciodată complet precizat acest lucru - efecte de- ca dovadă dispariţia, după câteva după loviturile primite de actorii vastatoare. Structurile sale inter- decenii, a „kalo-ului „ : un amestec acestui sumbru episod al Secolului ne sunt bulversate, ca urmare a de romani şi castiliană, propriu ro- Luminilor.

Bibliografie

Gómez Alfaro, Antonio (1992) El expediente general de gitanos. Madrid: Editorial de la Universidad Complutense | Gómez Alfaro, Antonio (1993) The Great Gypsy Round-up. : the general imprisonment of Gypsies in 1749. Madrid: Editorial Presencia Gitana | Leblon, Bernard (1985) Les gitans d‘Espagne. Le prix de la différence. Paris: Presses universitaires de France | Leblon, Bernard (1995) Gypsies and Flamenco. The emergence of the art of flamenco in . Hatfield: University of Hertfordshire Press | Sánchez Ortega, Helena (1977) Los gitanos españoles. El periodo borbónico. Madrid: Castellote

© CONSILIUL EUROPEI. Toate drepturile rezervate. Nici un extras din această lu­ PROIECT EDUCAŢIA COPIILOR ROMI crare nu poate fi tradus, reprodus, înregistrat sau transmis, sub nici o formă şi prin nici ÎN EUROPA un mijloc electronic (CD-Rom, Internet etc.) mecanic, fotocopie, înregistrare sau orice http://www.coe.int/education/roma alt mod, fără autorizaţia prealabilă scrisă a Compartimentului Editurilor, Direcţia de Council Conseil comunicare (F-67075, Strasbourg cedex sau [email protected]). http://www.coe.int of Europe de l´Europe http://romani.uni-graz.at/romani