sign in sign up
<<
Home , Corneliu Zelea Codreanu, Vasile Marin

id12280453 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

ªTEFAN CEL MARE ÎN IMAGOLOGIA LEGIONARÃ

Radu-Florian Bruja

ãrul impresionant al studiilor, articolelor, monografiilor, al altor lucrãri de referinþã Num ânã în prezent pe tema ªtefan cel Mare în conºtiinþa românilor, pe deplin justificat publicate p ând în vedere mãrimea ºi importanþa marelui domnitor, ar putea determina o reacþie fireascã av þã de oportunitatea unei astfel de alegeri. Având, însã, în vedere cã Miºcarea Legionarã nu s fa -a încã de o analizã de referinþã în istoriografia româneascã þin la nivelul studiilor bucurat , cel pu ãini precum Armin Heinen ori Francesco Veiga, ºi cã liderul extremei elaborate de istorici str âneºti, , nutrea un adevãrar cult pentru ªtefan cel Mare, drepte rom ãm cã o astfel de abordare est ã. Fãrã a ne propune sã tratãm evoluþia consider e pe deplin justificat ªtefan de ºi fãrã a folosi în prezenta analizã întrega portretului lui -a lungul anilor interebelici ã ºi literaturã legionarã, care, deºi vastã, se dovedeºte a fi destul de inconsiste ã, am publicistic nt ã urmãrim, în principal, imaginea pe care Corneliu Z. Codreanu ºi apropiaþii considerat oportun s ãi, ºi ân. s -au creat-o despre marele domnitor rom ºcare ce promova regenerarea moral ã ºi crearea unui model de om1 – Mi -religioas ” – ã schimbe destinul României, dupã ce, pregãtit fiind, ar ajunge la ,,homo novus capabil s ârma þãrii, legionarismul a deplasat accentul luptei sale din zona politicului în cea a afirmãrii c ãþii româneºti. Pentru a ºi atinge scopurile C.Z. Codreanu rememoreazã fapte spiritualit - le înaintaºilor. Politica generaþiei sale trebuia sã fie o urmare logicã a politicii domnitorilor români

în fruntea cãrora se afla ªtefan cel Mare. Într ã trebuia creat ,,omul nou”. -o astfel de atmosfer ºi naþionalismul se întrepãtrundeau în logica þa ortodoxã contribuise decisiv la Religia sa. Credin þiunii române, separând într ãsurã de catolicism2 ã ªtefan cel formarea na -o -o oarecare m . Dac ãrãtor al ortodoxismului, mai ales în lupta sa împotriva Imperiului Mare fusese un tenace ap întruchipa per ºi pãgânitatea, Corneliu Z. Codreanu unea Otoman, care icolul extern þionalismul extremist cu ortodoxismul, de frica pericolului evreesc. ã cu na Ortodoxia era unit þionalismul legionar ºi de . ,,Aºa se explicã cum bãtãliile noastre mari noi le na -am ãgânilor – ºi tãtari – ât ºi contra creºtinilor – ºi poloni – ºi niciodatã dus contra p turci c unguri împotriva ruºilor ºi bulgarilor”3 ªi Vasile Marin credea cã venise momentul luptei împotriva . ºmanului evreu, „pãgânul” lumii contemporane. Prin identificarea evr du eului cu agentul ºevic, naþionaliºtii români ºi ã antisemitã4 ân se afla la o bol -au impus o conduit . Poporul rom ãscruce spiritualã de a cãrei vinã erau consideraþi vinovaþi evreii5 înþelegea r . Prin evreu se ãdãtor, deicid6 þia naþionalism þia arhetipului culturii europene comunist, tr . ,,Reac ului este reac ãrii sale”, credea ºi . ,,Acesta era un contra unor forme ce nu mai conveneau dezvolt ãdãcini în Evul Mediu”7 fenomen firesc cu r . ºcarea Legionarã ºi în care sunt repre þi, deopotrivã, Mi -a creat un panteon propriu, zenta învinºi ai neamului – – ãturi de marii Decebal, Horea, , al învingãtori. Între aceºtia din urmã, domnitorii medievali apar ,,valorizaþi mai cu seamã în mãsura în care exprimã sensul ancestral, oarecum atemp ãþii româneºti ºi solidaritãþii între oral, al purit âni”: este ceea ce explicã poziþia excepþionalã a lui ªtefan cel Mare în invocaþiile istorice rom 8 ând o structurã psihicã ºi o voinþã asemãnãtoare cu cea a lui Hitler ºi cu o gândire legionare . Av ã într ã direcþie, Corneliu Zelea Codreanu, plin de misticism, orientat -o singur purta zilnic þii ºi cu sfinþii (dintre care cel mai important era Arhanghelul Mihail). Îl invoca dialoguri cu mor ºi pe ªtefan cel Mare de la care aºtepta ajutor9 ã domnitorul îi va aduce biruinþa, el a . Convins c ªtefan Vodã” primei organizaþii naþionaliste þeºti din care fãcea parte, dat numele de ,, studen þia studenþeascã creºtinã din Fãlciu10 În septembrie 1929, Asociaþia a organizat un Asocia . „Codrul Cosminului”, nr. 10, 200 4, p. 93-97

94 Radu-Florian Bruja ãnãstirea Putna cu prilejul sãr ãtoririi a 425 de ani de la moartea domnitorului congres la M b ãpitan de a þine o cuvântare despre domnitorul moldovean11 Moldovei, ocazie pentru C . þionalã ºi spiritualitatea româneascã este exprimatã de doctrina legionarã ºi Istoria na ªtefan cel prin triada Zalmoxis- Mare-. Zalmoxis a fost ,,cel mai mare precursor ”; ªtefan cel Mare ,,cel mai mare apãrãtor al creºtinismului” ºi Mihai Eminescu al lui Cristos þei româneºti pe care ne ãrãzeºte în zilele noastre Cãpitanul”12 Într ,,binevestitorul biruin -o h . -o ântare þinutã la mormântul lui ªtefan, profesorul Ion Zelea Codreanu propunea ca ,,atunci cuv ând se vot împlini ºapte ani [de la rãzboiul de întregire], când tradiþia creºtinã permite c þilor”, într ã de mare sãrbãtoare sã se zideascã ã capele ca ,,douã exhumarea mor -o atmosfer dou þionale” în care sã fie depuºi eroii neamului. ,,Unul sã se zideascã la mormântul lui mausolee na ªtefan cel Mare”, de la Putna, altul ,,sã se zideascã la mormântul lui Mihai Viteazul de la ãnãstirea Dealului (...) Aceste douã locuri întrerupt pelerinaj naþional în M sfinte ar fi locuri de ne ”13 ãl Cãpitanului. Într þe, ºi cursul veacurilor credea tat -un discurs exaltat, din tinere ãrere cã domnitori ca Mihai Viteazul sau ªtefan cel Mare ar fi fost, la timpul lor, era de p 14 ârºitul vieþii, Petre Þuþea, rememorând spiritul dreptei româneºti a anilor 30 legionari . Spre sf ã poporul român a avut doar douã mari personalitãþi: ªtefan cel Mare ºi Mihai conchidea c Eminescu15. Corneliu Zelea Codreanu nu a avut un discurs politic concret, ci unul metaforizant. El ã poporul român s ãtut de la calea cea ã ºi cã el este trimis de Dumnezeu sã credea c -a ab dreapt ã pe români pe cãi mai sãnãtoase. Naþionalismul sãu nu era rasist ºi îndreptat conduc nu era împotriva moºtenirii creºtine, ci era unu ºi ortodoxist. ãmântul l profund religios, mistic ,,P âniei trebuie apãrat”, spunea el, ,,nãvãlitorii din Evul Mediu treceau; cei de azi – ã în Rom se refer – âmãn pe loc”. Miºcarea trebuia sã se sacrifice pentru îndepãrtarea acestor principal la evrei r ãvãl ºa cum ãmoºii. ,,Aici [în pãmântul patriei] odihnesc n itori contemporani a s-au sacrificat str ºatinii, aici, la Podul Înalt, la Rãzboieni, la Suceava, la Baia, la Hotin, la Soroca, la Tighina, Mu ã, la Chilia, dorm românii cãzuþi în lupte. Pe ce ã ne ia acest la Cetatea Alb drept voiesc jidanii s ãmânt?” ªi despre Suceava spunea: ,,vechea capitalã a fost transformatã pur ºi simplu într p -un ãnesc, care înconjoarã bietele ruine glorioase ale cetãþii lui ªtefan cel Mare”16 murdar cuib jid . ªtef ãmâne marea patã luminoasã în negura de pânã acum a Pentru noi, epoca lui an cel Mare r âneºti”17 ãrea astfel ca un simbol al apãrãtorilor culturii rom . Domnitorul moldovean ap ºi al etnicitãþii ºi nu reprezenta un prototip expansionist, dupã modelul þarilor ortodoxismului ºi18 ã elibereze poporul de lanþurile în care l închis ru . Iar C.Z. Codreanu era chemat s -au ºmanii, sã ºi sã în ,,homo novus”. ,,De la Isus Christos ºi pânã la du -l spiritualizeze -l transforme ãpitanul Miºcãrii, nimeni nu a nãzuit o astfel de prefacere”19 ãrã Cã ºi fãrã C . F pitanul Legiunii ãu, credea un apropiat al lui Codreanu, Ion Moþa ,,vom fi pierit ca naþiune. Robii exemplul s âni de mâine nu vor mai avea nimic comun cu plãieºii, rãzeºii ºi boierii lui ªtefan cel rom ”20 Mare . În scrierile sale, Codreanu a trasat l ãrâm programatic ã iniile directoare pe t -doctrinar dup ã se ghideze viaþa legionarã. Nu lipseau elementele fundamentale ale ideologiilor de care urma s – âniei Mari, al eroilor militari, al armatei, al bisericii, al culturii ºi valorilor dreapta cultul Rom þionale, al tradiþiilor. Alãturi de cultul muncii, de exemplul personal ºi de spiritul jetfei, na ãsãturi care l însoþit ºi pe ªtefan cel Mare, Legiunea Arhanghelul Mihail aduce în prim tr -au âneºti ideea unei societãþi mai morale, ma ã de spiritualitatea planul scenei politice rom i apropiat ã ºi mai rezistentã, prin refacerea culturii sale þionale21 veche, mai puternic na . ,,Pentru aceasta era ªtefan cel Mare, nu de sufletul de pigmeu al politicianului român”22 nevoie de spiritul lui . þa în Dumnezeu, Patru au fost liniile principale ale ideilogiei trasate de Codreanu: credin încrederea în misiune, dragostea apropelui ºi cântecul23 . Cu un astfel de program, lipsit de þinut, nu e de mirare cã ªtefan era invocat în toate discursurile legionare, con multe cuiburi i-au ã îi dedica pagini întregi. Una din echipele morþii purta numele purtat numele iar presa legionar ªtefan cel Mare24 ãrile noastre se îndreaptã spre Dumnezeu ºi spre contactul cu lui . ,,Preocup þii neamului”25 þiunea coincidea cu neamul, ând tendinþa diversificãrii mor . Pentru Codreanu na av ã concepte. Atribuia primului termen ,,viaþa” ºi celui de la doilea ,,reînvierea” ,,în celor dou ªtefan cel Mare în imagologia legionarã 95

ântuitorului”26 þeles ºi spre ªtefan cel Mare care era pomenit ori de câte ori se numele m . Binen ã a domnitorului, care ,,socotea Moldova drept poarta vorbea de eroii nemului. Opera ctitoriceasc ºtinãtãþii”27 ã de cãtre legionari. Apariþia taberelor de muncã destinate cre trebuia continuat ãrii unor obiective de binefacere, cum ar fi repararea sau ridicarea de biserici ,,mai multe execut ât ªtefan cel Mare Voievodul”28 ã fascinaþia liderului legionar pentru marele chiar dec justific ºi preocuparea legionarilor pentru ridicarea de aºezãminte religioase se explicã ºi domn. Grija ã pe care l þionalismul în lupta î ºevismului. prin rolul de avangard -a avut na mpotriva bol þi sã ,,ia armele ca sã apere pe Christos de furia hoardelor din rãsãrit”29 Legionarii erau chema . ªtefan cel Mare este folosit de legionari ºi pentru a justifica dinasticismul poporului ân. ,,Domnilor, spunea Ion Zelea Codreanu într ânesc, rom -un discurs din Parlament, poporul rom ârºia lui ºi sângele lui, a avut pe pãmântul acesta un Burebista, pe un Decebal, pe un care prin ob ªtefan cel Mare, pe un Mihai Viteazul, poporul acesta zic, nu poate fi decât un popor monarhist ºi ca gândir ºi ca sentiment”30 ªtefan cel Mare a fost fãcutã în repetate rânduri, în e . Apologia lui ântãrile liderilor legionari: în timpul marºului din Basarabia, în Ardeal, în Munþii mai toate cuv În drum spre Spania ,,nebiruitul ªtefan Vodã” era pomenit de Vasile Marin, de la care Apuseni. ºtepta sã le aducã biruinþa împotriva ateilor comuniºti31 în Basarabia, acelaºi a . Despre vizita ãrea cã respirãm di ªtefan cel Mare, cã Corneliu Z. Codreanu nota: ,,ni se p n aerul vremii lui ºte umbre de ostaºi rãsãrite din bietul pãmânt al Moldovei”32 þa regreta cã suntem ni . Ion Mo ªtefan cel Mare când spunea cã ,,onoarea ostãºeascã aºtepta clipa ardelenii nu au avut un ãmislirii, în care ã se ridice la înãlþimea Rovinelor, Cãlugãrenilor, Podului Înalt, Vãii Albe, z s ãrãºeºtilor, locuri sfinte de la care noi ardelenii am lipsit, opriþi de soartã”33 ªi presa Plevnei, M . ã îl invoca pe ªtefan. ” ã, nota cã: âul legionar ,,Porunca Vremii , ziar cu orientare antisemit ,,gr ânesc crescut pe ogorul îngrãºat de trupurile ostaºilor lui ªtefan (...) munca româneascã rom ã, e speculatã de evrei”34 ºi cotidian dedica o paginã domnitorului toat . La 2 iulie 1940, acela ãileanu fãcea în Însemnãri soc ” într moldav. Profesorul Traian Br ,, iologice , -un studiu intitulat ªtefan cel Mare ºi arta guvernãrii” o comparaþie între principiile de cârmuire a statului de cãtre ,, ân ºi cele din ” þeles cã erau vãzute ca demne de domnitorul rom ,,Principele lui Machivelli. Binen ªte ãrii nu se poate întemeia, cum credea Machiavelli, numai urmat cele ale lui fan. ,,Arta guvern âncã înþelegere a sufletului omenesc, în acord perfect de simþire între pe calcul, ci ea cere o ad ãtor ºi mulþime”35 conduc . ã formã de promovare a imaginii lui ªtefan cel Ma ântec ,,singura O ultim re a fost prin c ãuntrice”36 posibilitate de manifestare a formei l . A existat un vast repertoriu de imnuri legionare, ându însoþeau toate manifestãrile legionare. Un multe dintre acestea invoc -l pe domnitor. Ele ªte ã al Moldovei”, a fost compus în 1933, cu ocazia unei vizite a astfel de imn, intitulat ,, fan Vod þii legionare la Mãnãstirea Putna, din care dãm câteva rânduri: unei delega ªtefan Vodã al Moldovei ,, þi Fost-a pe la noi, prin mun ªi ãsit în codrii noºtrii -a g ªoimi viteji, rãzboinici mu þi. l ºa, tu, Cãpitane Tot a ã pe ãi, Urc -ale Putnei v ªi þi vom da batalionane - ãcãi De legionari fl ã la luptã vultanii Cheam ªi -i trimite unde vrei ãci tâlharii ºi jidanii C ”37 Ne tot sug mereu, mereu . ântece erau de efect ºi creau coeziune în rândur Aceste c ile legionarilor. Codreanu a înþeles aceasta ºi când nota în lucrarea cu caracter autobibliografic ,, ” Pentru legionari despre un ântec ,,Pe o stâncã neagrã, cântecul lui ªtefan cel Mare”, ,,a cãrui melodie se pare cã s alt c -a ãstrat din timpul lui, din ge þie în generaþie. Se spune cã pe sunetul acestei melodii intra p nera ªtefan cel Mare triumfãtor în Cetatea de la Suceava, acum 500 de ani. Când îl cântam simþeam 96 Radu-Florian Bruja ãind acele vremuri de mãrire ºi âneascã, ne afundam în 500 de ani de istorie ºi tr de glorie rom ãiam câteva clipe acolo, în contact cu vechii soldaþi ºi arcaºi ai lui ªtefan ºi însuºi cu el”38 tr . ântecul ,,ªtefan Vodã” e pomenit ºi de Horia Sima ca fiind folosit de legionari, când au încercat C ã ocupe sediul postului de radio Bod, în timpul putsch ºit din 3 39 s -ului nereu -4 septembrie 1940 . în general, puþine idei. Ponderea semnificativã o are Corneliu Zelea Codreanu a emis, întoarcerea la ortodoxism, ca parte componentã a culturii naþionale. În cadrul acestei direcþii, ªtefan cel Mare a ocupat locul cen ºi pânã la sfârºitul vieþii sale, voievodul tral. De la 1920 ºcãrii Legionare. În dificilele clipe de la , la puþin moldovean a fost revendicat de liderul Mi înaintea asasinãrii sale, Corneliu Codreanu, cãzut într îi vedea timp -un misticism exacerbat, într ãtrân, bãtrân de o jumãtate de mie de ani, cu pletele lungi chipul voievodului ,,ca -un tablou b ºi cu coroana pe cap: e ªtefan,domnul Moldovei”40 . În concluzie, Codreanu s înconjurat de aureola unui al doilea ªtefan cel Mare. El se -a ºi speranþele sale înainte de a fi mare ºi prin faptele sale. prezenta ca fiind mare prin ideile ºi carisma sa, mai mult decât discursul au atras de partea organizaþiei politice Misticismul ãgit ºi dezorientat de tumultul ºi eveni legionare o mare parte a tineretului dezam mentele istoriei þele acestora se legau de iluziile unui destin eroic pe mãsura faptelor interbelice. Multe din speran ºi tradiþiilor strãbunilor, iar C.Z. Codreanu era chemat sã împlinescã iluziile acestora. Mai mult, ãri, legionarii îl sã ãtoreau ca pe un al doilea Mesia, ca pe o unealtã în mâinile la unele manifest rb 41 ªtefan devenea mijlocitorul destinului pe care liderul legionar ºi ãci lui Christos . Iar -l dorea. C ªtefan cel Mare, spunea acelaºi Codreanu ,,de o jumãtate de mie de ani strãluceºte în istori ºi e, ânii nu îl iutã pentru cã s þã a neamului”42 rom -a confundat perfect cu linia de via . De multe înºelat C.Z. Codreanu în aspiraþiile sale ºi multe din greºelile fãcute în viaþã nu le lucruri s-a -a a înþeles. þã cã de aceastã afirmaþie nu. Cu siguran

ésumé R

’extrê ï Le chef de l me droite Corneliu Zelea Codreanu avait pour le vo vode Etienne Le ’est entoure l’auré Grand un veritabile culte. Mystique incurable, le chef de la Garde de Fer s ole ’un second Etienne Le Grand. Il attendoit l’aide de l’esprit du ï d grand vo vode et liait ses é é ï illusions de la destin e roique de ses a eux.

NOTE:

”, creaþie fantastã a ideologiilor fasciste, a fost uºor cosmetizat de Corneliu Zelea 1. ,,Omul nou ãugarea componentei ortodoxiste. Singurul regim es Codreanu prin ad te cel din Italia dar prin ãsesc în sistemele politice ale multor state europene, generalizare, caracteristicile fascismului italian se reg în regimul autoritar al regelui Carol al II inclusiv -lea; ”. Miºcare so ã ºi organizaþie politicã. O 2. Armin Heinen, Legiunea ,,Arhanghelul Mihail cial þie la problema fascismului internaþional, ºti, Edit. Humanitas, 1999, p. contribu Bucure 127; þie ºti, Edit. Mahadajonda, 1997, p. 3. Vasile Marin, Crez de genera , Bucure 57-58; þionalistã ºi ,,pr ã”. Eseu despre formele 4. Leon Volovici, Ideologia na oblema evreiasc în România anilor 30 ºti, Edit. Humanitas, 1997, p. antisemitismului intelectual , Bucure 84; 5. Armin Heinen, op. cit. p. 126; ã evreii ar fi fost de orientare comunistã. Extrema stângã din România er 6. Nu este exact c a þin numeroasã, în timp ce procentul evreilor în populaþia statului era destul de semnificativ. Nu toþi pu ºti, din filiala cominternistã româneascã fãcând parte ºi alþi minoritari. evreii erau comuni þionalismului ºti, Edit. 7. Horia Sima, Menirea na , Bucure Vremea Imex, 1993, p. 27; ºi mit în conºtiinþa âneascã, ºti, Edit. Humanitas, 1997, p. 8. Lucian Boia, Istorie rom Bucure 258; 9. Ibidem, p. 125; ªtefan cel Mare în imagologia legionarã 97 Þarã”, Sibiu, 1936, p. 10. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, Edit. ,,Totul pentru 43; ºi ân (1919 þie de Duiliu Sfinþescu, vezi Din luptele tineretului rom -1939). Culegere de texte, edi ºti, Edit. þiei ,,Buna Vestire”, 1993, p. ã un text, Dragoº Zamfirescu, Bucure Funda 28; creaz Legiunea ºti, Edit. Enciclopedicã Arhanghelul Mihail de la mit la realitate, Bucure , 1993, p. 48; ºcãrii Legionare în ,, ºcãrii Legionare scrisã de un 11. Cronologie privind istoria Mi , Istoria Mi ºti, Edit. Roza Vânturilor, 1993, p. ºi Dragoº Zamfirescu, legionar, Bucure 19; vezi op. cit. p. 159; 12. Lucian Boia, op. cit. p. 258; ã ºi dreptate, ºi, 1920, p. 13. Ion Zelea Codreanu, Pentru ordine, munc Hu 32; ã româneascã, ºti, Edit. Fundaþiilor 14. , Anii treizeci. Extrema dreapt Bucure âne, 1995, p. Culturale Rom 201; 15. Lucian Boia, op. cit. p. 259; 16. C.Z. Codreanu, op. cit. p. 93-94; 17. Vasile Marin, op. cit. p. 139; þional ºi naþionalism în viaþa politicã româneascã interbelicã (1919 18. Cristian Sandache, Na - ºi, Tipografia Moldova, 2001, p. 1940), Ia 194; 19. Lucian Boia, op. cit. p. 259; þa, Þarã”, Bucureºti, 1936, 20. Ion Mo Cranii de lemn. Articole 1922-1936, Edit. ,,Totul pentru p. 47; ânia, 1821 ºecul 21. , Istoria loviturilor de stat din Rom -1999, vol. II, E þiei române ºti, Edit. RAO, 2001, p. democra , Bucure 366-367; þie între politicieni români ai perioadei interbelice 22. C.Z. Codreanu, op. cit. p. 357; O compara ºi domnitorul modovean fãcea ºi Mihail Sturdza. Punându în antitezã pe Carol al II ªtefan cel -l -lea cu ãcatele domnitorului român, ,,nici ªtefan cel Mare, nici Vlad Þepeº, nici Ion Vodã, nici Mare, el ierta p ãpuºneanu nu erau uºe de bisericã, erau însã tot atât de crunþi cu duºmanii þãrii lor ca ºi cu boierii L ãzvrãtiþi. Iertãm cruzimea lui Vlad ºi mâniile lui ªtefan la ospeþe, cãci fãrã ei ar fi fost de pe atunci, þãrile r ºterse de pe faþa pãmântului”, Mihail Sturdza, ânia ºi sfârºitul Europei. Amintiri din þara noastre Rom ã pierdut , Edit. Dacia, Rio de Janeiro, , 1966, p. 163 23. Din luptele..., p. 53-54; º Zamfirescu, 24. Drago op. cit. p. 193; 25. C.Z. Codreanu, op. cit. p. 342; ânia în perioada revoluþiilor naþionale din Europa (1919 26. Michele Rallo, Rom -1945). ºcarea Legionarã, ºti, Edit. Sempre, 1999, p. Mi Bucure 54; ªtefan Palagiþa, învierea României, 27. Garda de Fier spre re Buenos Aires, 1951, p. 58; ºcarea Legi ã. Mit ºi realitate, ºti, Edit. Noua 28. Constantin Petculescu, Mi onar Bucure ã, 1997, p. Alternativ 61; 29. Horia Sima, op. cit. p. 56; 30. Ion Zelea Codreanu, op. cit. p. 12; 31. Vasile Marin, op. cit. p. 20; 32. Din luptele..., p. 211; þa, 33. Ion Mo op. cit. p.76; ”, din 15 martie 1940, p. 34. ,,Porunca Vremii 1; Însemnãri Sociologice” 35. ,, , nr. 2, mai 1935, p. 23; 36. Din luptele..., p. 54; ºa, ºti, Edit. Lucman, 37. Ion Dumitrescu Bor Cal troian intra muros. Memorii legionare, Bucure ºi liderul L.A.N.C. ºi al Partidului Naþional ºtin, þionalist p. 69; Cre A.C. Cuza compusese un imn ultrana ªtefan cel Mare ºi publicat în volumul ,, în poezii”, „Gazeta Bucovinenilor”, din dedicat lui Suceava vezi ântec legionar al lui ªtefan, pe care l în închisoare ºte ºi 1 decembrie 1935, p. 4. Despre un c -a aflat vorbe în ã. Memorii. Penitanciare, ºti, Edit. Petre Pandrea Garda de Fier. Jurnal de filosofie politic Bucure Vremea, 2001, p. 565; 38. C.Z. Codreanu, op. cit. p. 302-303; ârºitul unei domnii sângeroase. Pagini din istoria Gãrzii de ºoara, 39. Horia Sima, Sf Fier, Timi Edit. Gordian, 1995, p. 226; 40. Din luptele..., p. 147; 41. Armin Heinen, op. cit. p. 183; 42. Din luptele.... p. 126.