05 Ianuarie 2021.Pmd
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
CuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulWWW.CVLPRESS.RO / E-MAIL: [email protected] Libert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXXI, Nr. 9259Miercuri, 6 ianuarie 2021 8 pagini 1,5 lei actualitate / 2 Concurs de selecþie, în Dolj, Valeriu Nicolae: Arbitru pentru Corpul Naþional de Experþi în Management Educaþional într-un foiºor singular! educaþie / 5 CeiCeiCeiCeiCei maimaimaimaimai mulþimulþimulþimulþimulþi asistaþiasistaþiasistaþiasistaþiasistaþi social,social,social,social,social, înînînînîn DoljDoljDoljDoljDolj Judeul Dolj a avut 10.786 beneficia- nii noiembrie, erau suspendaþi de la lei. Suma medie plãtitã în luna noiem- ri de ajutor social, în noiembrie 2020, platã 12.078 beneficiari, cei mai mulþi brie 2020 de statul român pentru veni- din totalul de 173.636, cei mai mulþi fiind tot din Dolj, respectiv 1.130 de tul minim garantat a fost de 264,656 lei, din arã, judeul nostru fiind urmat de - beneficiari, în Botoºani – 969 ºi Tele- iar suma totalã plãtitã în luna analiza- Bacãu (9.501) ºi Buzãu (9.290), conform orman – 750. Totu’i, cea mai mare va- tã s-a ridicat la 45.953 lei. Conform datelor centralizate de Agenþia Naþio- loare a sumei medii plãtite a fost înre- datelor Eurostat, în 2019, judeul Dolj nalã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã gistratã în judeþele Sãlaj – 340,80 lei, avea o populaie de 625.656. (ANPIS). De menionat cã la finalul lu- Covasna – 313,99 lei ºi Braºov – 313,41 CRISTI PÃTRU 2 / cuvântul libertãþiiactualitate miercuri, 6 ianuarie 2021 VValeriualeriu Nicolae:Nicolae: ArbitruArbitru într-unîntr-un foiºorfoiºor singular!singular! MIRCEA CANÞÃR Cartea „Nu tot ei”, având ca autor pe astfel de detalii. Nicolae Valeriu Ciolan (50 Oltenia din Craiova a lãsat însemne du- Gabrielei Firea. Dupã 20 de ani în Parla- Valeriu Nicolae, despre care aflãm cã este ani) a absolvit TCM-ul din cadrul Uni- rabile, în urma sa, ºi faptul cã ajunge ment va face praf Craiova din poziþia de jurnalist, scriitor (!?) ºi activist pentru versitãþii din Craiova prin 1994 ºi a obþi- secretar de stat la MAI de unde „este primar”. De aia craiovenii au ales-o a drepturile omului, a apãrut la Humanitas nut ulterior un master la Academia de dat afarã dupã 9 luni”, este altã inexacti- treia oarã consecutiv! O menþiune, ºi (2020), cu puþin timp înaintea alegerilor Studii Diplomatice din La Valleta (Malta), tate. În realitate, alianþa politicã PSD- Mihai Fifor ºi Lia Olguþa Vasilescu au locale. Beneficiazã de o prefaþã eclatantã studenþia întârziatã din capitala Maltei PDL s-a rupt în luna august 2009 ºi n- fãcut Facultatea de Litere din Craiova, intitulatã „Un genocid spiritual”, semnatã coincizând, atrage atenþia Mihai Neamþu, are rost sã mai dezvoltãm momentul. Va o facultate prin care au trecut dascãli de Gabriel Liiceanu ºi adunã între coperþi cu o perioadã în care la Bruxelles era di- ajunge din nou ministru pe guvernarea luminaþi din bunã croialã universitarã: descoperirile autorului din CV-urile mai rector al asociaþiei „European Roma In- social-democraþilor, desemnat de Liviu Alexandru Piru, Eugen Negrici, Maria multor politicieni, am numãrat 106, nu formation Office”. A înfiinþat ONG-uri, Dragnea ºi de „televiziunile PSD” cum Iliescu Emil ºi Cati Dumitraºcu, Irina puþini dintre aceºtia ne-mai regãsindu-se a ieºit din ele, a fãcut notabile acte carita- ne încredinþeazã Valeriu Nicolae. Care Mavrodin, Ion Pãtraºcu, Dorin Teodo- în actualul Parlament. Majoritatea, dacã bile, în fine în 2016 îl gãsim secretar de conchide luminos: „Nativ fãrã nicio ca- rescu, Gabriela Pintea, Marin Beºteliu, nu toate aceste CV-uri, puse sub lupã, stat la ministerul Muncii, Familiei, Pro- lificare în domeniu, Mihai Fifor a reuºit Cornelia Cârstea, Sina Dãnciulescu, sau fuseserã publicate anterior în cotidianul tecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstince. sã învingã definitiv speranþa cã bunul mai nou Nicu Panea ºi generaþia sa. Dupã „Libertatea”. Articolele sunt docte, cã doar Nu ne-am propus –evident- sã cenzurãm simþ, decenþa, meritocraþia ºi coloana atâta diletantism, þi se face dor de câte- erau fãcute pentru un ziar. Colectate într- textele, unele irizate de un „miºto elegant” vertebralã ar avea ceva de a face cu PSD- va adevãruri nefardate ºi de persoane o carte, ne aºteptam sã aibã ceva în plus, despre politicienii „neisprãviþi” intraþi în ul”. Am înþeles, pe ce cai ne aflãm. Nu- care sã punã lucrurile în ordine. Sã ºtiut fiind cã una e exigenþa la un ziar ºi cãtarea puºtii sale. Dar atenþia ne-a fost mai cã Mihai Fifor este fiul unor profe- amendeze ºmecheriile ambalate în for- alta a... istoriei. De ogorul literaturii nu reþinutã de câteva, cum sã le spunem, sori din Drobeta Turnu-Severin, a ter- mule care promit fãrã sã garanteze. ªi mai vorbim. Dacã face bine cã expune anomalii evident în travesti legate de Cra- minat Facultatea de Litere (1994 –ulti- prima concluzie o trage... doamna Ra- CV-urile –unele discutabile- asfixiate de iova. De pildã despre Mihai Fifor, autorul ma promoþie de 5 ani) în top 5 sau 10, luca Prunã, persoanã alminteri onorabi- studii fictive sau deplin imaginare, nu e afirmã cã este „un impostor, un filolog ºi a ajuns senator de Dolj, iar apoi din lã, dar cu studiile începute la Universi- mai puþin adevãrat cã autorul, însetat de antropolog specializat în conservarea cul- decembrie anul trecut, deputat de Arad. tatea Ecologicã din Bucureºti (1990- absolut, se izbeºte pe alocuri de relativ, turii, muzee, securitate, evidenþa popula- Lui Valeriu Nicolae, care a candidat in- 1994) ºi licenþa la Universitatea „A. I. apelând la interpretãri proprii, utile sen- þiei ºi dat din gurã la televizor, care n-a dependent, i-au lipsit niºte voturi ca sã Cuza” din Iaºi ºi aºa mai departe. Fiind- tinþelor sale civice. Totul pentru a demon- lucrat o secundã în mediul... privat”. Cum dobândeascã statutul de ales. Despre cã e acoperitã „de noroc”. Sunt ºi câte- stra cã Parlamentul ºi parlamentarii re- a fãcut-o Valeriu Nicolae (!). „Mihai Fi- Claudiu Manda „Olguþul” –interesant di- va persoane onorabile care pun conclu- prezintã o adunãturã de impostori care for minte cã face un masterat în antro- minutiv- aflãm cã a fãcut „cea mai zii, nu le mai amintim. ªi totuºi ce am dominã politica româneascã. Se ignorã pologie în Finlanda pe baza cãruia îºi proastã facultate de ªtiinþe Economice avea de fãcut petru a vota oameni de sau nu se pricepe cã Parlamentul este face doctoratul ºi, din 2003, filologul cu din þarã, cea de la Craiova (!?) ºi a avut bine, cu CV-uri ok, cu studii pe bune, însãºi inimia mecanismului democratic ºi doctorat în atropologie predã, absolut lo- douã slujbe, una de buticar în Craiova ºi eventual prin Malta, nu aflãm. Viaþa, nu- nicãieri în lumea democratã nu adunã eli- gic, managementul riscului ºi manage- alta la Bucureºti (cabinet parlamentar)”. i aºa, e mai complicatã decât CV-ul, apud tele ºi conºtiinþa naþionalã din þara res- mentul organizaþional la Facultatea de Li- Tare de tot. În fine, despre Olguþa Vasi- Costi Rogozanu, contributor la „Liber- pectivã. Pe de altã parte, de la Giovanni tere din Craiova”. Inexact însã: Mihai Fi- lescu aflãm ceea ce ºtiam: cã a lucrat la tatea”. Care citând un politilog german, Sartori („Teoria democraþiei reinterpre- for –în CV-ul sãu- menþioneazã clar cã un ziar local (n.r. „Cuvântul Libertãþii”) Wolfgang Streek, mai spune „ce mã în- tatã”) ºtim cã democraþia nu înseamnã fiind conferenþiar universitar doctor –ca- a fost parlamentar PRM, a fãcut Cole- cãlzeºte dacã apare elita bine educatã ºi cã poporul are întotdeauna dreptate, ci dru didactic asociat- a predat manage- giul Naþional de Apãrare, are un docto- îmi propune chestii inacceptabile”. Ne cã poporul are dreptul de a greºi, cu cun- mentul riscului, managementul organi- rat în sociologie „care pute a plagiat”. pare rãu dar cartea „Nu tot ei – Româ- diþia sã o facã într-un mod liber ºi corect zaþional, conflictul organizaþional, comu- Sãracu’ Valeriu Nicolae! Pãi nu o sfâ- nia în ghearele imposturii”, nu ne dã un procedural. Tot românul patriot se grã- nicarea organizaþionalã, minoritãþile ºi ºiau „prietenii” politici dacã descopereau rãspuns, în pofida „bunei intenþii” a au- beºte sã dea vina pe Parlament ºi parla- problemele lor, culturi minoritare. Din în teza ei despre Vilfredo Pareto câteva torului, ºi din pãcate... e perisabilã. Adi- mentari. Boalã mai veche. Dar sã lãsãm 2005 ca manager general al Muzeului scame? „Olguþa este replica brunetã a cã fãrã loc, într-o bibliotecã serioasã. S-a semnat primul contract de achiziþie echipamente din fonduri europene Compania de Apã Oltenia S.A. a semnat, ieri, primul contract de achiziþie echipamente în cadrul ”Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Dolj, în perioada 2014-2020”. Contractul “Procurare ºi fur- cesare desfãºurãrii activitãþilor nizare echipamente”, în cadrul curente ale Operatorului Re- ”Proiectului regional de dez- gional S.C. Compania de Apa voltare a infrastructurii de apã Oltenia S.A., montaj (dupã ºi apã uzatã în judeþul Dolj, caz), punerea în funcþiune, in- în perioada 2014-2020”, a fost struirea personalului, asisten- adjudecat de S.C. GRÃDINA- þã tehnicã, întreþinere ºi repa- RIU TRUCKS SOLUTIONS raþii în perioada de garanþie”, S.R.L., la o valoare de se precizeazã într-un comuni- 3.770.952,00 Lei (fãrã TVA). cat de presã al Companiei de Societatea câºtigãtoare va li- Apã Oltenia, remis redacþiei. vra Companiei de Apã Oltenia Durata de furnizare, montaj un excavator pe ºenile 120 CP, ºi punere în funcþiune a echipa- trei excavatoare pe ºenile 25 mentelor este de 8 luni, la care CP, cinci excavatoare pe pneuri se adaugã perioada de garanþie, infrastructurii de apã ºi apã uza- centralizate de apã ºi apã uzatã recþi fiind 355.405 locuitori. 45 CP ºi o macara de 18 tone. de 24 de luni.