GUVERNUL ROMÂNIEI Biroul Relații Cu Publicul Și Mass-Media RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGICĂ ŞI a CALITĂŢII

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

GUVERNUL ROMÂNIEI Biroul Relații Cu Publicul Și Mass-Media RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGICĂ ŞI a CALITĂŢII GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Biroul relații cu publicul și mass-media 13 septembrie 2013 RAPORT PRIVIND SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGICĂ ŞI A CALITĂŢII MEDIULUI în intervalul 12.09.2013, ora 08.00 – 13.09.2013, ora 08.00 I. SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGICĂ 1. Situaţia şi prognoza hidrologică pe râurile interioare şi Dunăre din 13.09.2013, ora 06.00 RÂURI: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis în data de 12.09.2013, ora 23.15, o avertizare hidrologică, vizând scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu efecte de inundaţii locale şi posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE, pentru intervalul 12.09.2013, ora 23:30 – 13.09.2013, ora 12:00, după cum urmează: - se instituie COD GALBEN începând din data de 13.09.2013, ora 01:00, pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor din bazinele: Corazel, Geru, Suhu, Chineja şi Horincea (judeţul Galaţi); - se instituie COD PORTOCALIU începând din data de 12.09.2013, ora 23:30, pe cursurile superioare şi pe afluenţii din bazinele superioare ale râurilor: Corazel (Corazelul Sec, Taploani), Geru (Gologan, Geruşiţa), Suhu (Suhurlui, Perişani), Chineja (Covurlui, Bujorul, Slivna, Băneasa, Roşcani) şi Horincea (Oarba, Lişcov), situate în judeţele Galaţi şi Vaslui. - Se menţionează că aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţi de grad inferior ai acestor râuri şi pe cursurile de apă necadastrate. - Această avertizare hidrologică a fost transmisă de către Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice către: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Secretariatul General al Guvernului, Centrul de Situații al Guvernului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, S.C. Hidroelectrica S.A., Agenția Naţională de Îmbunătăţiri Funciare și către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă vizate: GALAŢI și VASLUI (două prefecturi). Debitele au fost în creştere, datorită efectului combinat al precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, exceptând bazinele mijlocii şi inferioare ale râurilor Jiu, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Buzău, bazinul inferior al râului Olt şi râurile din Dobrogea, unde au fost în general staţionare. Se menţine fenomenul de secare pe unele râuri mici din bazinul inferior al râului Olt (Pesceana, Cungrea Mare, Cungrea Mică, Teslui, Mamu, Beica). B-dul Libertății nr. 12, Sector 5, București Tel: 004 021 408 9605, Fax: 004 021 316 6138 www.mmediu.ro Debitele se situează la valori cuprinse între 30 – 70% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul şi peste mediile multianuale lunare) pe unii afluenţi ai Mureşului superior (Răstoliţa, Gurghiu) şi mai mici (sub 30%) pe Lonea, Fizeş, Lăpuşul superior, Crişul Repede superior, unii afluenţi ai râurilor: Crişul Negru (Valea Roşie, Holod, Teuz), Crişul Alb (Cigher), Mureş (Luţ, Comlod, Iara, Feernic, Domald, Secas, Sebeş), Olt (Caşin, Covasna, Homorod, Teliu, Tohanu Nou, Hârtibaciu, Bistriţa, Iminog), Argeş (Arefu, Râul Doamnei, Dâmbovnic, Glavacioc, Sabar, Cârcinov), pe râurile din bazinele hidrografice Trotuş şi Bârlad, pe afluenţii Prutului şi pe unele râuri din Dobrogea (Slava, Corbu). Se situează peste COTA DE ATENŢIE: râul Suhurlui la s. h. Pechea (180+49) – judeţul Galaţi. Debitele vor fi în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Suceava, Moldova, Bistriţa, Prut, bazinele superioare al Someşului şi Siretului şi numai datorită propagării pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Arieş, Mureş, Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Jiu, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Bârlad, Trotuş, Buzău şi pe cursurile inferioare ale Oltului şi Putnei. Pe celelalte râuri debitele vor fi în scădere. DUNĂRE: Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 12-13.09.2013 a fost în scădere, având valoarea de 2400 m³/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3800 m³/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Galaţi şi în creştere pe sectorul Isaccea – Tulcea. Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere (2300 m³/s), sub media multianuală a lunii septembrie (3800 m³/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Isaccea şi în creştere la Tulcea. Resursele de apă din principalele lacuri de acumulare însumează 3579,88 mil. mc faţă de 4379 mil. mc, volumul corespunzător nivelului normal de retenţie (NNR). Coeficientul mediu de umplere al lacurilor este de 81,73 % din care: - 80,93 % în lacurile din administrarea A.N. “Apele Române” - 82,12 % în lacurile din administrarea S.C. HIDROELECTRICA S.A. 2. Situaţia meteorologică în intervalul 12.09.2013, ora 08.00 – 13.09.2013, ora 06.00 Administraţia Naţională de Meteorologie (A.N.M.) a emis în data de 12.09.2013, ora 12.00, o atenţionare meteorologică cod galben, valabilă în intervalul 12.09.2013, ora 21.00- 13.09.2013, ora 09.00, vizând ploi însemnate cantitativ, conform căreia ,,pe parcursul nopţii de joi spre vineri (12/13 septembrie) vor fi ploi pe arii extinse în estul, sudul şi centrul ţării. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar în Moldova cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp şi pe arii restrânse 50...60 l/mp. Fenomene de instabilitate atmosferică se vor semnala după-amiaza zilei de 12 septembrie, cu caracter local în majoritatea regiunilor; izolat cantităţi de apă de 30...35 l/mp vor fi şi în zona Carpaţilor Meridionali, în Oltenia, Muntenia şi Transilvania”. Această atenţionare meteorologică a fost transmisă de către Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice către: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Secretariatul General al Guvernului, Centrul de Situații al Guvernului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, S.C. Hidroelectrica S.A., Agenția Naţională de Îmbunătăţiri Funciare și B-dul Libertății nr. 12, Sector 5, București Tel: 004 021 408 9605, Fax: 004 021 316 6138 www.mmediu.ro către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă vizate: BACĂU, BOTOŞANI, GALAŢI, IAŞI, NEAMŢ, SUCEAVA, VASLUI şi VRANCEA (8 prefecturi). În ţară, vremea a fost răcoroasă în nordul şi în vestul teritoriului, în timp ce în rest valorile termice au fost mai ridicate decât cele obişnuite ale perioadei, astfel că temperaturile maxime s-au încadrat între 15 grade la Ocna Şugatag şi 32 de grade la Bechet, Turnu Măgurele, Alexandria, Zimnicea şi Bucureşti-Filaret. Instabilitatea atmosferică s-a manifestat în majoritatea zonelor, prin înnorări, în principal dezvoltări convective, averse şi descărcări electrice. Local au fost şi intensificări de scurtă durată ale vântului, în special în regiunile sudice, luând aspect de vijelie pe raza localităţilor Videle şi Roşiori de Vede. În judeţele Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Suceava, dar şi la munte au fost consemnate căderi de grindină pe suprafeţe mici. Cantităţile de apă au depăşit pe arii restrânse 30 l/mp, în sud şi în est. La ora 06 se înregistrau valori termice între 10 grade la Dumbrăviţa de Codru şi Supuru de Jos şi 23 de grade la Mangalia. Observaţii: în intervalul de diagnoză au fost emise 20 de atenţionări cod galben privind fenomene meteorologice periculoase imediate, câte 6 de către SRPV Bacău şi CNPM Bucureşti pentru Muntenia, 4 de către SRPV Craiova, 3 de către SRPV Constanţa şi una de către SRPV Sibiu şi o avertizare cod portocaliu de către SRPV Bacău. La Bucureşti, vremea a fost mult mai caldă decât în mod obişnuit pentru a doua decadă a lunii septembrie, cu o maxima termică de 30 de grade la Afumaţi şi Băneasa şi 32 de grade la Filaret. Pe parcursul zilei aspectul frumos al vremii s-a menţinut, cerul fiind variabil. În orele serii însă, nebulozitatea s-a accentuat, au fost averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. La ora 06 se înregistrau 17 grade la toate staţiile meteorologice. 3. Prognoza meteorologică pentru intervalul 13.09.2013, ora 08.00 – 14.09.2013, ora 08.00 În ţară, regimul termic va fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru această perioadă din an. În cursul zilei cerul va fi variabil, cu înnorări temporare şi ploi locale în regiunile estice, precum şi la munte, unde izolat vor fi posibile cantităţi de apă în jurul a 15 l/mp. Începând de seara instabilitatea atmosferică se va accentua în regiunile sud-estice, unde ploile vor fi frecvente şi local însemnate cantitativ. Se vor semnala şi descărcări electrice şi vor fi posibile căderi de grindină. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări mai ales în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 şi 28 de grade, iar cele minime între 8 şi 17 grade. La Bucureşti, în cursul zilei vremea va fi predominat frumoasă, cu cer variabil şi valori termice apropiate de cele înregistrate în mod obişnuit la această dată. Vântul va sufla moderat. Începând de seara nebulozitatea se va accentua şi vor fi averse ce pot fi însemnate cantitativ, însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade, iar cea minima va fi de 14...15 grade. II. EFECTE ALE FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE Ca urmare a scăderii continue a nivelurilor şi debitelor pe fluviul Dunărea, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a aplicat treapta a doua de restricții, conform Planului de Restricții și folosire a apei în perioade deficitare, pentru folosințele care se alimentează cu apă din Dunăre, pe sectorul Chiciu (aval Călărași)-Cernavodă-Hârșova, respectiv: - în scop potabil: S.C.
Recommended publications
  • Raport De Evaluare Preliminară a Riscului La Inundaţii Al ABA Prut
    EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD Cuprins 1. Introducere ........................................................................................................................... 1 2. Cadrul legal și instituțional ................................................................................................. 3 3. Prezentare generală a spațiului hidrografic Prut-Bârlad ................................................ 6 3.1 Context fizico-geografic ............................................................................................................... 6 3.2 Context climatic ........................................................................................................................... 9 3.3 Resursele de apă ........................................................................................................................... 9 3.4 Zone protejate ............................................................................................................................. 10 3.5 Context socio-economic ............................................................................................................. 11 3.6 Patrimoniu cultural ..................................................................................................................... 12 3.7 Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor ...................................................................... 15 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. ................................
    [Show full text]
  • PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală De Apă Prut – Bârlad
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad Draft Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Prut Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Prut CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 3 Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Prut - Bârlad .......................................... 5 Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaƫiul hidrografic Prut - Bârlad .............................................. 13 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 13 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ................................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 49 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 51 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 52 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 55 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 60 Cap. 3:
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundaţii
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad Draft 1 CUPRINS Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Prut - Bârlad ............................3 Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaƫiul hidrografic Prut - Bârlad .................................. 10 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ................. 10 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii .................................................................................. 33 2.3. Istoricul inundaţiilor ........................................................................................ 38 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ........................................................ 39 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații............................................... 40 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ..................................................... 43 2.7. Indicatori statistici .......................................................................................... 47 Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii ................... 49 Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora .................................... 52 4.1. Măsuri aplicabile la nivel național .................................................................. 52 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Prut - Bârlad .......................................... 56 4.3. Măsuri aplicabile
    [Show full text]
  • Apele Din Orizontul Local
    GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE LECȚIA NR. 2 APELE DIN ORIZONTUL LOCAL Salut! Eu sunt Domnul Geo și vreau să îți arăt cât de frumoasă poate fi învățarea on-line, prin Geografie, la clasa a V-a Haide să pornim împreună pe drumul cunoașterii Hidrosferei 1. EXPLOREAZĂ: Citește cu atenție textul de mai jos! „Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca lungime și ca debit după Volga, pătrunde în țara noastră pe la Baziaș și se varsă în Marea Neagră, formând la gura de vărsare o deltă, Delta Dunării. Este principalul colector direct sau indirect al apelor României, colectând 98% dintre acestea, excepție făcând râurile dobrogene. Râurile cu cele mai mari bazine hidrografice din România sunt: Siret, Mureș, Olt, Someș, Argeș, Prut. Râurile interioare se pot grupa teritorial după direcția de curgere și principalele bazine colectoare, astfel: grupa de nord, grupa de nord-vest, grupa de vest, grupa de sud-vest grupa de sud, grupa de est și grupa de sud-est.ˮ a) Identifică trei elemente ale unui bazin hidrografic precizate în text. b) Analizând harta hidrografică a României de mai sus, localizează grupele de râuri precizate în text și identifică câte un râu din fiecare grupă de râuri precizată în text. c) Precizează trei tipuri genetice de lacuri și identifică exemplul corespunzător pe harta de mai sus, ghidându-te după legenda hărții. Autori: Petrescu Ana-Maria, Gîtan Anca Ileana, Budurcă Măgduța GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE 2. APROFUNDEAZĂ: Citește cu atenție textul de mai jos! „În județul Galați sunt prezente râuri ce aparțin la două bazine hidrografice importante: Siret și Prut.
    [Show full text]
  • Raport Privind Impactul Asupra Mediului
    RIM SC ELECTRICA SA Raport privind Impactul asupra Mediului Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati. 1. Informa ţii generale 1.1 Informa ţii despre titularul proiectului Electrica S.A. Dezvoltatorul proiectului: SC Eolian Expert SRL si Electrica S.A. 1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu - SC MEDIU Consulting SRL Gala ţi, firm ă atestat ă de Ministerul Mediului şi Gospod ăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009. - Facultatea de Geografie (Universitatea din Bucuresti), cu sediul in Bucuresti, Bd. N. Balcescu nr. 1, sector 1 si - SC Eolian Expert SRL , Coordonatori: Lector univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe Ing. dr. Dan Pavunev Colaboratori: Drd. Florin Tatui MSc. Mirela Vasile MSc. Razvan Popescu 1.3 Denumirea proiectului Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati. Scopul studiului privind impactul asupra mediului Studierea impactului activit ăţ ilor care se vor desf ăş ura, va eviden ţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza c ărora se va men ţiona necesitatea de a fi luate m ăsuri care s ă contracareze eventualele efecte negative.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare a Municipiului Galați 2016 - 2025
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAȚI 2016 - 2025 1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAŢI 2016-2025 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAȚI 2016 - 2025 COLECTIVUL DE ACTUALIZARE Nr. Compartimentul Numele Funcția Crt. Coordonator 1 Teodora VOICILĂ Arhitect șef Instituția Arhitect șef Direcția Generală Dezvoltare, Infrastructură 2 Cristian CAPEȚIS Director general și Lucrări Publice Direcția Generală Relații Publice, Evenimente 3 Silviu BACALUM Director general Publice, Managementul documentelor 4 Serviciu Investiții Violeta PAVLENCO Șef serviciu 5 Direcția de Asistență Socială Mihaela ALUPOAEI Director executiv Direcția de evidență, gestiune și administrare 6 Ionel BURTEA Director executiv a patrimoniului 7 Direcția de Proiecte și Finanțări Externe Costel HANȚĂ Director executiv 8 Asociația Tehnopol Galați Ionuț Mocanu Director 2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAŢI 2016-2025 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAȚI 2016 - 2025 CENTRU SISTEMIC MAJOR DE DEZVOLTARE URBANĂ, INTERCONECTAT LA NIVEL REGIONAL, NAȚIONAL, TRANSFRONTALIER, EUROPEAN, EDIFICAT PE COEZIUNE, COMPETITIVITATE ȘI DEZVOLTARE TERITORIALĂ POL DE CREȘTERE PLURIDISCIPLINARĂ ÎN SISTEMUL URBAN BRĂILA - GALAȚI ȘANSE EGALE PENTRU TOȚI ACTORII IMPLICAȚI ÎN VIAȚA ECONOMICO – SOCIALĂ ECONOMIE INCLUZIVĂ ȘI COMPETITIVĂ CA FUNDAMENT PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ, ÎNTR-UN MEDIU NATURAL ȘI ANTROPIC FAVORABIL ATRACTIV PENTRU CETĂȚENII SĂI ȘI PENTRU VIZITATORI, OFERIND O INFRASTRUCTURĂ TURISTICĂ ȘI DE AGREMENT DEZVOLTATĂ STRUCTURĂ URBANĂ COORDONATĂ
    [Show full text]
  • A Preliminary Report on the Composition and Distribution of the Herpetofauna in the Lower Prut River Basin (Romania)
    North-Western Journal of Zoology Vol. 4, Suppl.1, 2008, pp.S49-S69 [Online: Vol.4, 2008: S03] A preliminary report on the composition and distribution of the herpetofauna in the Lower Prut River Basin (Romania) Alexandru STRUGARIU1 and Iulian GHERGHEL2 1. “Alexandru Ioan Cuza” University, Faculty of Biology, Carol I Blvd. Nr. 20 A, 700506, Iaşi, Romania. E-mail: [email protected] 2. Piatra Neamţ Technical College, Stefan cel Mare Str. Nr. 67, 610101, Piatra Neamţ, Romania E-mail: [email protected] Abstract. Our study focused upon an area for which almost no data regarding the herpetofauna previously existed. The data collected during our preliminary investigations indicate the presence of 7 amphibian species (Lissotriton vulgaris, Triturus dobrogicus, Bufo viridis, Bombina bombina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Pelophylax ridibundus) and 7 reptile species (Emys orbicularis, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix, Natrix tessellata, Zamenis longissimus and Dolichophis caspius) in the research area. The hybrid Pelophlylax kl. esculentus was also identified in the lower Prut river basin. Most of the identified species (Lissotriton vulgaris, Triturus dobrogicus, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Emys orbicularis, Natrix tessellata and Zamenis longissimus) are now mentioned for the first time in the area. Pelophylax ridibundus, Bufo viridis, Lacerta agilis and Natrix natrix are the most widespread species in the area while Triturus dobrogicus, Natrix tessellata, Dolichophis caspius and Zamenis longissimus are the rarest species, from a distributional point of view. The most important herpetofaunal areas seem to be the forested sectors and swamps from the center of the region as well as the larger ponds, swamps and artificial canals from the Prut river meadow.
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior
    Anexa PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR 1 CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1 Scurtă descriere a planului……………………………………………………………...… 6 1.2 Scopul şi categoriile ariei protejate ………………………………………………………..7 1.2.1 Scopul şi încadrarea generală………………………………………………….…….......7 1.2.2 Categoria de arie protejată…………………………………………………………….. 8 1.3 Bazele legale …………………………………………………………………………………9 1.3.1 Baza legală a Planului de Management ……………………………………………… ...9 1.3.2 Baza legală de înfiinţare şi funcţionare ………………………………………………...10 1.4 Procesul de elaborare a planului de management………………………………..……....13 1.4.1 Elaborarea Planului de Management ……………………………………………..……13 1.4.2 Aprobarea şi revizuirea Planului de Management …………………………………......15 1.5 Proceduri de implementare a planului de management…………………………………16 CAPITOLUL 2. DESCRIEREA PARCULUI NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR 2.1. Descriere generală ……………………………………..………………………………….17 2.1.1 Localizare şi acces, drumuri existente pe raza Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior…………………………………………………………………………………………...18 2.1.2 Dreptul de proprietate /administrare şi de folosinţă a terenurilor ……………………..19 2.1.3 Resurse de management şi infrastructură…………………………………..………….23 2.1.4 Acoperirea cu hărţi, aerofotograme şi imagini satelitare…………………………..…..24 2.1.5 Limite şi zonarea internă a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior………....25 2.1.5.1Limite ……………………………..………………………………………………….25 2.1.5.2 Zonarea internă………………………………………………………………..…… .28 2.1.6
    [Show full text]