Raport Privind Impactul Asupra Mediului

RIM SC ELECTRICA SA

Raport privind Impactul asupra Mediului

Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.

1. Informa ţii generale 1.1 Informa ţii despre titularul proiectului Electrica S.A. Dezvoltatorul proiectului: SC Eolian Expert SRL si Electrica S.A.

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu - SC MEDIU Consulting SRL Gala ţi, firm ă atestat ă de Ministerul Mediului şi Gospod ăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009. - Facultatea de Geografie (Universitatea din Bucuresti), cu sediul in Bucuresti, Bd. N. Balcescu nr. 1, sector 1 si - SC Eolian Expert SRL , Coordonatori: Lector univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe Ing. dr. Dan Pavunev Colaboratori: Drd. Florin Tatui MSc. Mirela Vasile MSc. Razvan Popescu

1.3 Denumirea proiectului Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.

Scopul studiului privind impactul asupra mediului Studierea impactului activit ăţ ilor care se vor desf ăş ura, va eviden ţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza c ărora se va men ţiona necesitatea de a fi luate m ăsuri care s ă contracareze eventualele efecte negative.

MEDIU Consulting 1

RIM SC ELECTRICA SA

Analiza activit ăţ ilor şi a contextului în care acestea se desf ăş oar ă permite identificarea şi estimarea efectelor pe care le determin ă, efecte pe baza c ărora se vor men ţiona m ăsurile care le contracareaz ă pe cele negative. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabile şte efectele, ce vor rezulta din impactul activit ăţ ii care urmeaz ă a fi desf ăş urat ă în cadrul investi ţiei, denumit ă " Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.", asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic. Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea urm ătoarelor propuneri: • modific ări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin desf ăş urarea activit ăţ ii; • nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a s ănătăţ ii popula ţiei şi al riscului declan şă rii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului; • modul de încadrare în reglement ările legale în vigoare privind protec ţia mediului; • măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protec ţia mediului. Obiectivul de investi ţii se încadreaz ă conform Hot ărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilit ă necesitatea efectu ării evalu ării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetic ă, litera i) instala ţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene). Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului se va întocmi conform recomand ărilor din Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evalu ării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Necesitatea realiz ării obiectivului – Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.

MEDIU Consulting 2

RIM SC ELECTRICA SA

- are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca r ăspuns la cre şterea consumului de energie ca urmare a dezvolt ării economice şi demografice mondiale, a necesit ăţ ii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuiz ării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, c ărbune). Lucr ările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal: evaluarea oportunit ăţ ii dezvolt ării unor tehnologii pentru ob ţinerea de energie din surse regenerabile; evaluarea poten ţialului local al surselor regenerabile; proces de ob ţinere energiei electrice utilizând poten ţialul eolian al zonei; diseminarea informa ţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.

Proiectul de investi ţie Parc eolian, propune lucr ări de organizare şantier pentru modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea funda ţilor, a platformelor macara precum si lucr ări de montaj/construc ţie, realizarea racordurilor electrice, necesare pentru amplasarea a 15 turbine eoliene cu puterea nominala de maxim 3 MW/turbina cu scopul ob ţinerii energiei electrice prin valorificarea poten ţialului eolian din zona jude ţului Gala ţi, comuna Frumu şiţa. Electrica S.A. urm ăre şte producerea de energie eolian ă în loca ţia din extravilanul comunei Frumu şiţa, jude ţul Gala ţi, în partea de vest a comunei. Proiectul se realizeaz ă în scopul producerii şi furniz ării de energie regenerabil ă şi atingerii ţintelor na ţionale privind produc ţia de energie electric ă din surse regenerabile, a stimul ării realiz ării investi ţiilor privind protec ţia mediului şi asigurarea securit ăţ ii energetice a României. Zona destinat ă implement ării proiectului s-a stabilit în urma studiilor poten ţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condi ţiile optime de vitez ă a vântului), fiind desemnat ă ca propice dezvolt ării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumu şiţa sunt montate respectând o anumit ă dispunere in teren. Aceast ă dispunere urm ăre şte ob ţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbin ă în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direc ţia principal ă a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea model ării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performan ţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat m ăsur ători in situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009. Corelate cu valorile

MEDIU Consulting 3

RIM SC ELECTRICA SA de vânt de la sta ţiile meteorologice Gala ţi şi Isaccea din aceea şi perioad ă, şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la sta ţia meteo Gala ţi (23 km Sud fa ţă de Parcul Frumu şiţa), datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribu ţia vitezei şi frecven ţei vântului pe direc ţii (roza vitezelor şi roza frecven ţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în func ţie de în ălţime (Tabel 1).

Tabel 1 - Viteza vântului extrapolat ă în Parcul eolian Frumu şiţa (26 noiembrie 2008–26 noiembrie 2010) pentru în ălţimile 20-60m şi estimat ă pentru în ălţimile de 80m şi 100m

În ălţime DEC IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV MEDIA (m) 100 8.32 8.30 7.49 7.24 6.52 6.48 6.63 7.28 6.52 7.04 7.47 7.16 7.20 80 7.95 7.99 7.26 7.03 6.34 6.32 6.36 6.98 6.25 6.75 7.16 6.84 6.94 60 7.52 7.33 6.82 7.04 5.95 6.05 6.14 6.14 5.92 6.15 6.46 5.86 6.45 50 7.33 7.16 6.67 6.92 5.87 5.89 5.97 5.97 5.80 6.13 6.36 5.71 6.31 40 7.01 6.83 6.39 6.63 5.61 5.64 5.69 5.62 5.54 5.85 6.13 5.56 6.04 30 6.75 6.58 6.19 6.42 5.42 5.37 5.40 5.43 5.33 5.64 5.79 5.25 5.80 20 6.43 6.21 5.87 6.04 5.08 4.95 4.98 5.03 4.94 5.21 5.44 4.97 5.43 Amplasamentul propus realiz ării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine eoliene se desf ăş oar ă pe o suprafa ţă total ă de 740676 mp, fiind înscris ă în cartea funciar ă a localit ăţ ii Frumu şiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent destina ţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010. Suprafa ţa de teren de 740676,00 mp aferent ă proiectului se afl ă în proprietatea SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, s ă dispun ă de aceast ă suprafa ţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).

MEDIU Consulting 4

RIM SC ELECTRICA SA

Tabel nr. 2. Coordonate geografice in sistem de proiec ţie Stereo 1970 ale perimetrelor implicate în amplasarea turbinelor eoliene;

Coordonate in proiec ţie Stereo 70 Nr. Parcela puncte de contur ale perimetrelor Punct X Y 1 734675.69 466118.14 T42, P138/1/1/1 2 735271.26 466116.88 (360027 mp) 3 735280.80 465467.33 4 734720.08 465344.70 1 734188.04 466617.70 T36, P113/1/43 2 734410.65 466606.46 (104499 mp) 3 734472.77 466132.42 4 734250.81 466138.68 1 735384.60 466146.12 T36, P113/2/1 2 735319.70 466568.39 (100282 mp) 3 735415.12 466567.88 4 735464.86 466152.64 1 734738.42 465018.99 T42/1, P138/1/26 2 735165.62 465028.09 (23276 mp) 3 735166.52 464973.49 4 734741.42 464964.49 1 736109.44 465620.14 T43, P167/1 2 736105.94 465719.84 (10013 mp) 3 736179.54 465754.24 4 736225.24 465630.84 1 736440.54 465170.94 T43, P167/1/12 (20694 mp) 2 736465.84 465073.44 3 736259.74 465054.24 4 736232.50 465150.51 1 736796.04 464586.24 T43, P167/1/46 (21374 mp) 2 736755.24 465214.14 3 736789.48 465219.64 4 736831.08 464590.11 1 736454.78 463895.52 T164, P1139 (14632mp), 2 736398.81 464504.69 P1139/4 (42804 mp) 3 736506.76 464513.35 4 736563.38 463896.28 1 736892.18 464129.37 T164, P1139/46/1 + 2 + 3 2 737410.48 464114.50 (38600 mp) 3 737424.03 464040.28 4 736899.03 464055.21 1 735825.87 464791.40 T43, P164/38 (4475 mp) 2 735825.87 464832.10 3 735927.09 464833.14 4 735928.13 464793.49

MEDIU Consulting 5

RIM SC ELECTRICA SA

Tabel nr. 3. Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prev ăzute in proiect;

Nr Proiec ţie stereo 1970 Turbina X Y T1 734380.1 466404.4 T2 735415.8 466246.3 T3 734734 466060.1 T4 735091.5 466050 T5 734759.6 465560.3 T6 735109.2 465586.1 T7 734827 464987.6 T8 735151 464995.7 T9 736158.5 465684.5 T10 736324.9 465112.2 T11 736460.2 464466.1 T12 736507.2 463947.9 T13 736774.9 465165.5 T14 736808.1 464642 T15 737048.2 464086.6

Proiectul Parc eolian compus din 15 turbine eoliene de producere a energiei electrice amenajat în extravilanul localit ăţ ii Frumu şiţa este format din: 15 turbine eoliene – putere maxim 3 MW/turbin ă; Din cadrul-suport al parcului, construc ţiile vor ocupa urm ătoarele suprafe ţe: - Funda ţii turbine – 5700 mp (380 mp pentru o turbin ă cu funda ţia aferent ă) - Platforme de montaj – 22500 mp (1500 mp – suprafa ţa ocupat ă de o platform ă) - Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare (5620 m x 5 m + 8270 m x 4 m ) – 61.180 mp - Componente electrice (punct comun de colectare, sta ţii) – 2000 mp - Parcelele destinate amplas ării fermei eoliene se încadreaz ă în prezent urm ătoarelor categorii de folosin ţă : arabil, p ăş une şi vi ţă de vie, urmând s ă fie scoase din circuitul agricol. Etapele , ce vor fi parcurse pentru construc ţia şi începerea activit ăţ ilor investi ţiei: Etapa I – Realizarea organiz ării de şantier Etapa II - Realizarea drumurilor de acces c ătre parcul eolian de la drumul de exploatare Etapa III – Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene Etapa IV – Construirea re ţelei de desc ărcare a energiei produse de parcul eolian la sta ţia de transformare

MEDIU Consulting 6

RIM SC ELECTRICA SA

Etapa V – Func ţionarea parcului eolian

Etapa I. - Realizarea organiz ării de şantier Deoarece lucr ările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului aferent şi a drumurilor de acces sunt p ărţi ale acelea şi investi ţii, va fi necesar ă o singur ă organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se vor desf ăş ura vor cuprinde: construc ţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care s ă-i permită satisfacerea obliga ţiilor de execu ţie şi calitate precum şi cele privind controlul execu ţiei; toate materialele, instala ţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execu ţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare. În cadrul organiz ării de şantier lucr ările identificate se refer ă la: stabilirea baracamentelor (trei containere modulare); modul de desf ăş urare a circula ţiei pe durata de execu ţie a lucr ărilor; racorduri temporare la utilitati; modul de depozitare al materialelor folosite; num ărul de utilaje de construc ţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucr ărilor. Lucr ările de construc ţii/montaj se vor derula dup ă marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucr ării, în conformitate cu etapele de execu ţie şi cu planurile de situa ţie executate de proiectant. În faza preliminar ă lucr ărilor de construc ţie funda ţii şi montaj a turbinelor eoliene, este necesar ă realizarea unei zone de depozitare, în zona central ă a parcului eolian (eventual zona platformelor macara T7 T8), astfel încât s ă faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi utilizat ă şi ca zon ă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Mai mult, zonele în care se lucreaz ă vor fi împrejmuite corespunz ător pentru a se evita accesul direct al persoanele str ăine pe şantier, împrejmuirea poate fi realizat ă cu stâlpi metalici verticali, înfip ţi în teren pentru a garanta o perfect ă stabilitate la ac ţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalic ă semnalizat ă cu benzi colorate şi reflectorizante.

Etapa II - Realizarea drumurilor de acces Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în perioada construc ţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi

MEDIU Consulting 7

RIM SC ELECTRICA SA apoi dup ă finalizarea parcului eolian pentru opera ţiuni de între ţinere, repara ţii şi acces a vehiculelor la turbine. De şi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redus ă în timpul func ţion ării, drumurile sunt proiectate s ă reziste la utiliz ări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament. Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de înc ărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în considera ţie condi ţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maxim ă tranzitat ă suportat ă de drumul de acces în perioada de construc ţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de baz ă a turnului, mas ă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la înc ărcare cu masa autorizat ă de 10 tone pe ax (osie) si pân ă la 15 tone pe ax (osie) masa maxim ă autorizat ă pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta înc ărc ări de mas ă mare, drumurile de acces sunt proiectate s ă îndeplineasc ă urm ătoarele cerin ţe/necesit ăţ i elaborate de constructorul turbinelor eoliene : lăţ imea minim ă de 5 metri a benzii de rulare în linie dreapt ă maxim 8º înclinarea longitudinal ă; înclinarea lateral ă a drumului de acces trebuie s ă fie de maxim 2º; masa maxim ă suportat ă pe axul drumului în condi ţii umede şi uscate de trebuie s ă fie de minimum 17 tone; presiunea maxim ă suportat ă de axul drumului trebuie s ă fie de minim 180 kN/m 2; raza de curbur ă a drumului de acces trebuie s ă îndeplineasc ă cerin ţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate; raza de curbur ă longitudinal ă (convex ă sau concav ă) a drumului de acces nu trebuie s ă fie mai mic ă de 200 metri; vizibilitatea orizontal ă a drumului de acces trebuie s ă fie de minim 6,6 m de la suprafa ţa acestuia; compozi ţia constructiv ă a drumului de acces trebuie s ă fie bine gradat ă pe tipuri de agregate utilizate p ăstrându-se astfel o drenare eficient ă a apelor pluviale c ătre rigole, zone adiacente;

MEDIU Consulting 8

RIM SC ELECTRICA SA

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor c ătre zonele libere. Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de alt ă parte la platformele de operare a macaralelor. În urma investiga ţiilor şi a informa ţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin plan: drumurile de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţ ime maxim ă de 5,00 m ; drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate, compactate şi pietruite având o lăţ ime maxim ă de 4,00 m; Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare şi pe de alt ă parte la platformelor de operare a macaralelor. Alc ătuirea profilelor transversale se va face în conformitate cu STAS 10.144/3 – Elemente geometrice ale str ăzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacita ţii de circula ţie a str ăzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacita ţilor de circula ţie a intersec ţiilor de str ăzi. Suprafa ţa total ă a drumurilor de acces (in teritoriul proprietate Eolian Expert) este de 28.100 mp (5620 m x 5 m latime). Drumurile de exploatare (domeniu public) vor avea caracteristici constructive similare cu drumurile de acces si o lungime totala de 8270 metri (8270 m x 4 m = 33.080). Drumurile de exploatare existente vor fi reamenajate pentru a suporta sarcini mari de transport. Total drumuri amenajabile 28.100 + 33.080 = 61.180 mp Etapa III. - Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în func ţie de structura litologic ă a terenului din amplasament. Funda ţia pentru turn va fi executat ă în func ţie de solicit ările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadreaz ă loca ţia; de asemenea funda ţia va fi dimensionat ă în func ţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se monteaz ă pe o funda ţie rectangular ă din beton armat cu bare de o ţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprins ă între 2,55 - 3 m pe o suprafa ţă de circa 380 mp (D=22 mp). Suprafa ţa total ă a funda ţiilor turbinelor eoliene este de 15 x 380 m = 5700 mp .

MEDIU Consulting 9

RIM SC ELECTRICA SA

Funda ţia este realizat ă din beton C30/37 şi C35/45 şi C16/20 iar pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. Dup ă finalizarea turn ării funda ţiei aceasta se compacteaz ă cu argila şi se acoper ă cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a funda ţiei (inel exterior). Inelul exterior al funda ţiei r ămas descoperit are o circumferin ţa de 467,5 cm şi o suprafa ţă de 23 mp. Figura nr. 1 Variant ă propus ă de plan funda ţie

Fig. nr. 2 - Ancorare turbina pe funda ţie

MEDIU Consulting 10

RIM SC ELECTRICA SA

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau ro ţi) sunt realizate din pat de balast fiind utilizate doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei eoliene. Toate platformele de operare trebuie s ă fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinei c ătre amplasament şi men ţinute pe perioada construc ţiei şi instal ării parcului eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât s ă îndeplineasc ă urm ătoarele cerin ţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene: înclinarea maxim ă lateral ă şi longitudinal ă a platformei trebuie s ă fie de maxim 2˚; platforma trebuie s ă reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune testat ă în fiecare col ţ al platformei; înclinarea lateral ă a pere ţilor platformei trebuie s ă fie de maxim 45˚ pentru a asigura scurgerea apelor pluviale; compozi ţia constructiv ă a platformei trebuie s ă fie bine gradat ă pe tipuri de agregate utilizate, p ăstrându-se astfel o drenare eficient ă a apelor pluviale c ătre rigole; rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât s ă asigure o captare eficient ă şi un drenaj c ătre zonele libere; diferen ţa în ălţimii dintre platform ă şi funda ţia turbinei nu trebuie s ă dep ăş easc ă 5 metri. Topografia zonei, suprafa ţa terenului, caracteristicile solului, direc ţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influen ţeaz ă proiectarea c ăilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi c ăile de acces sunt proiectate şi construite în special s ă reziste la solicit ări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj. Suprafe ţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce prive şte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa total ă poate ajunge pân ă la 100 t. Amplasamentul turbinelor permite ca suprafe ţele necesare platformelor de montaj să se suprapun ă pe zonele de acces la turbine, Bra ţul macaralei va efectua o „m ăturare” a unui unghi de 90˚. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transport ă şi pozi ţionate, f ără depozitare temporar ă, evitând astfel deform ările ce se pot produce la manevre şi depozit ări pe sol f ără supor ţii de protec ţie folosi ţi pe utilajele de transport.

MEDIU Consulting 11

RIM SC ELECTRICA SA

Suprafa ţa unei platforme de asamblare componente va fi 1500 mp. Totalul suprafe ţelor platformelor de montaj Sp = 15 x 1500 mp = 22500 mp.

Construc ţie – montaj turbine eoliene Fiecare central ă eolian ă este alc ătuit ă dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane, conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structur ă cu o lungime maxim ă de 120 m . Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblu se monteaz ă pe o funda ţie din beton armat. În ălţimea maxim ă a acestor turbine este de 185 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.

Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene : Montarea turnului pe funda ţie – în cazul instala ţiilor pe ax orizontal, sus ţinerea e format ă din fragmente tubulare din o ţel care ajung la o în ălţime maxim ă de 120 m şi care constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din o ţel cu diametrul la baz ă aproximativ 6 m. Amplasarea nacelei - component ă alc ătuit ă din generator, convertor, sisteme anexe, care transform ă energia eolian ă în energie electric ă. Carcasa exterioar ă este fabricat ă din fibr ă de sticl ă armat ă; nacela este montat ă pe turn, într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru capta rea energiei vântului în func ţie de direc ţia acestuia. Rota ţia nacelei se realizeaz ă cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prev ăzut ă cu un sistem de men ţinere a pozi ţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic. Montajul rotorului ce este alc ătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibr ă de sticl ă armat ă; sensul de rota ţie este cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 112 m; lungime pal ă 54,6, în ălţimea total ă a instala ţiei turn şi pal ă în pozi ţie vertical ă +185 m. Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ie şire de 690 V şi o putere variabila pân ă la 3 MW în func ţie de viteza vântului. De la generator coboar ă un conductor de cupru pân ă la transformatorul ridic ător de tensiune de la 690V la 20 KV. Transformatorul şi leg ătura cu turbina sunt echipamente furnizate de produc ător. Transformatorul este echipat cu celul ă de separa ţie cu protec ţie şi leg ătur ă la p ământ, posed ă o putere aparent ă nominal ă de 3400 kVA. Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguran ţă ce se monteaz ă pe arborele de tura ţie ridicat ă, între multiplicatorul de tura ţie şi generatorul electric. Viteza de

MEDIU Consulting 12

RIM SC ELECTRICA SA rota ţie a turbinei este men ţinut ă constant ă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în func ţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu func ţioneaz ă corect, sau pentru frânarea complet ă a turbinei în cazul în care se efectueaz ă opera ţii de între ţinere sau repara ţii. Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control: Girueta este montat ă pe nacel ă şi are rolul de a se orienta în permanen ţă dup ă direc ţia vântului. La schimbarea direc ţiei vântului, girueta comand ă automat intrarea în func ţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotit ă automat dup ă direc ţia vântului cu ajutorul giruetei, f ără a fi necesar ă prezen ţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru m ăsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacel ă şi comand ă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăş eşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului dep ăş eşte 25m/s. Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce analizeaz ă datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi genereaz ă semnale de control. Sistemul de m ăsurare al vitezei şi direc ţiei vântului este format din 2 anemometre. Sistemul de control al fiec ărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distan ţă . Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibil ă monitorizarea datelor la fel de u şoar ă ca prin intermediul unei telecomenzi active la distan ţă (precum închiderea şi deschiderea).

Etapa IV - Re ţele desc ărcare (transport) energie electric ă Realizarea conexiunii electrice În func ţie de punctul de conexiune la re ţeaua na ţional ă de transport a energiei electrice este necesar ă solicitarea unei autoriza ţii la nivel na ţional (ANRE), astfel solu ţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înalt ă tensiune, energia produs ă în parcul eolian fiind introdus ă în sistemul energetic na ţional. Energia produs ă de cele 15 de centrale eoliene, va fi distribuit ă în sistemul energetic na ţional, într-o sta ţie de transformare şi conexiuni apar ţinând Transelectrica SA (statia Frumusita, statie ce va fi modernizata printr-un proiect ce va face obiectul altui CU)

MEDIU Consulting 13

RIM SC ELECTRICA SA

Leg ătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul ridic ător de tensiune (substa ţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de cupru unipolar de sec ţiune adecvat ă puterii electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minim ă cuprins ă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în spa ţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât s ă reduc ă la minimum dimensiunile re ţelei. Legatura la statia de transformare Frumusita va fi executata, deasemenea prin LES pe traseul indicat in figura nr 3 Sunt prevazute maxim cinci puncte de conexiune în aria de competen ţă a constructorului parcului eolian pentru „inciorchinarea” a cate trei turbine, cu urmarea a doua alternative de racord (ambele prin LES) la statia Frumusita : -cu o statie ridicatoare de tensiune (5 x 10 mp) de la 20 la 110 kV, in aria parcului, si apoi prin LES 110 kV in statia Frumusita, sau -din PC prin LES 20 kV catre statia Frumusita. Sta ţia de transformare 20/110 kV subdivizat ă este aria dedicat ă transform ării energiei de tensiune medie în înalt ă tensiune. Sistemul de leg ătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru g ăzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de la turbinele eoliene, cu întrerup ători dota ţi cu protec ţie electronic ă de o înalt ă sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi leg ăturii cu solul şi un tablou constituit din aparaturi, (sec ţionatori, întrerup ători).

Figura nr 3 Racord parc eolian la statia de transformare Frumusita

MEDIU Consulting 14

RIM SC ELECTRICA SA

Tabelul nr. 4 Graficul desf ăş ur ării lucr ărilor de construc ţie-montaj Perioada (luni ) Activitate 1(il) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Mobilizare i stabiliment ş al amplasamentului Amenajarea zonelor temporare de transport şi depozitare Construc ţia funda ţiilor şi re ţelei electrice de transformare/transport Montajul/amplasarea

turbinelor eoliene Realizarea conexiunilor

şi punerea în func ţiune

MEDIU Consulting 15

RIM SC ELECTRICA SA

Etapa a V-a –Func ţionarea parcului eolian Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian SC ELECTRICA SA, a şa cum a fost prezentat mai înainte au principiu de func ţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prev ăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai pu ţin supuse unor solicit ări mecanice importante şi având costuri mai sc ăzute. Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta fiind cea mai utilizat ă, deoarece este simpl ă şi d ă cele mai bune rezultate pentru puteri mari: nu are suprafe ţe de direc ţionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bun ă. Turbinele eolienele montate în amonte mai prezint ă un avantaj, respectiv vântul sufl ă pe fa ţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dup ă direc ţia vântului. Acest tip de turbin ă eolian ă cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezint ă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electric ă la scar ă industrial ă. Turbina eolian ă utilizeaz ă energia cinetic ă a vântului pentru a antrena arborele rotorului, aceasta este transformat ă în energie mecanic ă, care la rândul ei este transformat ă în energie electric ă de c ătre generatorul cuplat mecanic la aceasta. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dac ă turbina şi generatorul au viteze de acela şi ordin de m ărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de vitez ă. Energia ob ţinut ă astfel, poate fi gestionat ă în mai multe moduri cum ar fi: stocat ă în acumulatori, fie este distribuit ă prin intermediul unei re ţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale generatorului şi ale eventualelor sisteme de conversie), astfel, se poate men ţiona un randament de ordinul a 89 - 95 %. Operarea şi între ţinerea parcului eolian este asigurat ă în perioada de garan ţie a echipamentelor de c ătre produc ător, acesta asigurând servicii de între ţinere şi repara ţii conform programului: Tabel nr. 5 Activit ăţ i de între ţinere propuse în cadrul parcului eolian

Perioada Activit ăţ i de între ţinere Verific ări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii Lunar amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspec ţia mecanismelor de Semestrial frânare, nivel de ulei , filtre ulei Anual Examin ări ale subansamblelor turbinei: pale , rotor, componente 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucr ări anticoroziune La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate

MEDIU Consulting 16

RIM SC ELECTRICA SA

1.5 Durata etapei de func ţionare Perioada de func ţionare a parcului eolian este estimat ă la 20 de ani, reprezentând de altfel durata medie de func ţionare a turbinelor eoliene furnizate de produc ător.

1.6 Informa ţii privind produc ţia Tabel nr. 6 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor Energie 165779 MWh Energie eolian ă 7-9 m/s - electric ă

Produc ţia energetic ă a Parcului eolian “Frumu şiţa” – indici sintetici: Produc ţia medie anual ă: 165779 MWh. Eficien ţa general ă a parcului: 93.5%. Produc ţia medie anual ă per turbin ă: 11052 MWh. Randamentul parcului (capacity factor): 42%. Ore echivalente (full load equivalent): 3684 ore/an. Total ore de operare: 8440 ore/an.

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice Tabel nr. 7 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele chimice

Denumirea Clasificarea şi etichet area substan ţelor materiei sau a preparatelor chimice*) prime, a Cantitatea Categorie- substan ei anual / existent ţ ă ă Periculoase/ Fraze de sau a în stoc Periculozitate**) Nepericuloase risc*) preparatului (P/N) chimic Poate provoca efecte Ulei hidraulic 675 litri P R53, S23, adverse pe termen S51 Ulei lung asupra mediului 5400 litri P transmisie acvatic

MEDIU Consulting 17

RIM SC ELECTRICA SA

1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone reziden ţiale, de Pe zone de recreere sau alte zone protejate rii ă protec ţie/ cu luarea în considerare a Num ărul Sursa de Poluare restric ie polu rii de fond M suri de eliminare/ reducere surselor de ţ ă ă poluare de fond aferente Cu a polu ării

poluare mediu) F r obiectivului, ă ă implementarea masuri de Tipulpolu conform m surilor de eliminare/ ă legisla ţiei in eliminare/ reducere a

(limita maxima (limita admisa vigoare reducere a Poluare maxima Poluare permisa Pe zona obiectivului Pe pentru pentru om si polu ării polu ării Perioada de construc ţie Trafic rutier Func ţie de (utilaje şi num ărul autovehicule utilajelor şi de transport) autovehiculelor CMA Verificarea periodic ă a st ării

emisii

ă care vor fi STAS - tehnice a utilajelor aflate în specifice utilizate în 12574-87 dotare activit ăţ ilor de cadrul transport, organiz rii de particule de ă şantier praf

Transportul şi Praf antrenat Poluare atmosferic Poluare desc ărcarea CMA de curen ţii Acoperirea materialelor in materialelor STAS - atmosferici in timpul transportului (pulberi, COV, 12574-87 zonele etc.) vecine

Depozitarea Respectarea condi ţiilor necontrolat ă a impuse în urma organiz ării materiilor Ord. de şantier, amenajarea prime şi MAPPM - depozitelor specifice fiec ărui materialelor, a 756/1997 tip de material, amenajarea de şeurilor unei platforme betonate

Poluarea solului Poluarea generate pentru opera ţiunile de

MEDIU Consulting 18

RIM SC ELECTRICA SA

poluare mediu) F r obiectivului, ă ă implementarea masuri de Tipulpolu conform m surilor de eliminare/ ă legisla ţiei in eliminare/ reducere a

(limita maxima (limita admisa vigoare reducere a Poluare maxima Poluare permisa Pe zona obiectivului Pe pentru pentru om si polu ării polu ării înc ărcare-desc ărcare

Utilizarea unor utilaje cu Func ţie de Scurgeri de revizia tehnic ă realizat ă în starea tehnic ă a MAPPM produse - mod regulat Schimburile de utilajelor şi 756/1997 petroliere ulei se vor realiza de c ătre ma şinilor persoane instruite/autorizate Func ţie de

num ărul ă Func ţionarea utilajelor utilizate STAS Monitorizarea nivelului de

utilajelor in cadrul 10009/88 zgomot fonic

Poluarea Poluarea organiz ării de şantier În cazul apari ţiei Evacuarea unor polu ări Men ţinerea într-o stare bun ă necontrolat ă a accidentale în NTPA de func ţionare a sistemului

apelor perioada 002/2002 de colectare a apelor uzate menajere organiz ării de menajere (toalete ecologice) şantier Men ţinerea/între ţinerea In func ţie de Poluarea apei apei Poluarea Acumul ri de rigolelor pentru dirijarea ă nivelul ape pluviale apelor pluviale c ătre precipita ţiilor exteriorul amplasamentului Perioada de func ţionare

MEDIU Consulting 19

RIM SC ELECTRICA SA

poluare mediu) F r obiectivului, ă ă implementarea masuri de Tipulpolu conform m surilor de eliminare/ ă legisla ţiei in eliminare/ reducere a

(limita maxima (limita admisa vigoare reducere a Poluare maxima Poluare permisa Pe zona obiectivului Pe pentru pentru om si polu ării polu ării Depozitarea Respectarea condi ţiilor necontrolat ă, impuse în func ţion ării a de şeurilor instala ţiei, amenajarea rezultate în MAPPM depozitelor specifice fiec ărui

urma 756/1997 tip de material, amenajarea între ţinerii unei platforme betonate turbinelor pentru opera ţiunile de Poluarea solului solului Poluarea eoliene înc ărcare- descărcare Func ţie de

num ărul Monitorizarea nivelului de

ă Func ţionarea turbinelor STAS zgomot produs de c ătre turbinelor utilizate in 10009/88 utilaje la limita fonic eoliene

Poluarea Poluarea cadrul parcului amplasamentului. eolian

MEDIU Consulting 20

RIM SC ELECTRICA SA

1.8.1 Zgomot şi vibra ţii Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie Procesele tehnologice de execu ţie a lucr ărilor proiectate implic ă folosirea unor grupuri de utilaje cu func ţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezint ă tot atâtea surse de zgomot. Pentru o prezentare corect ă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instala ţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare: Zgomot de surs ă; Zgomot de câmp apropiat; Zgomot de câmp îndep ărtat Fiec ăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul zgomotului la surs ă studiul fiec ărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Aceasta faz ă a studiului permite cunoa şterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambian ţa ei de lucru. M ăsurile de zgomot la surs ă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceea şi categorie, cât şi de a avea o informa ţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul c ă fiecare utilaj este amplasat într-o ambian ţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, intereseaz ă nivelul acustic ob ţinut la distan ţe medii şi mari fa ţă de surs ă. Pentru a avea sens valoarea de presiune acustic ă înscris ă trebuie sa fie înso ţit ă de distan ţa la care s-a efectuat m ăsurarea. Fa ţă de situa ţia în care sunt îndeplinite condi ţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustic ă poate fi amplificat în vecin ătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezen ţa de ecrane naturale sau artificiale între surs ă şi punctul de m ăsur ă. Deoarece m ăsur ătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumit ă distan ţă de utilaje, este evident c ă în majoritatea situa ţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezint ă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. Dac ă în cazul primelor dou ă niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndep ărtat, adic ă la câteva sute de metri de surs ă, depinde în mare m ăsur ă de factori externi suplimentari cum ar fi: fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direc ţia vântului, gradientul de temperatur ă si de vânt; absorb ţia mai mult sau mai pu ţin importanta a undelor acustice de c ătre sol, fenomen denumit „efect de sol”;

MEDIU Consulting 21

RIM SC ELECTRICA SA

absorb ţia în aer, dependent ă de presiune, temperatur ă, umiditatea relativ ă, componenta spectral ă a zgomotului; topografia terenului; vegeta ţia. La acest nivel de observare constat ările privind zgomotul se refer ă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezult ă o anumit ă dificultate în aprecierea polu ării sonore în zona unui front de lucru. Totu şi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustic ă ale principalelor utilaje folosite în construc ţii şi num ărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distan ţele la care acestea se înregistreaz ă. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw ≈ 115 dB(A); încărc ătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A); excavatoare Lw ≈ 117 dB(A); compactoare Lw ≈ 105 dB(A); finisoare Lw ≈ 115 dB(A); basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului Pentru perioada de func ţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mi şcarea palelor turbinelor eoliene. Este interesant de subliniat c ă nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam acela şi. Datorit ă faptului c ă marii constructori de turbine au optimizat construc ţia acestora gra ţie noilor concep ţii tehnologice (de exemplu pale cu extremit ăţ i mult mai silen ţioase) pentru cre şterea vitezei tangen ţiale în extremitatea palelor, respectiv a cre şterii randamentului instala ţiei de ob ţinere a electricit ăţ ii. Este extrem de dificil de m ăsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurate ţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problem ă nesemnificativ ă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbin ă.

MEDIU Consulting 22

RIM SC ELECTRICA SA

Reflec ţiile sunetului sau absorb ţia de c ătre suprafa ţa solului sau cl ădirilor poate determina percep ţia sunetului diferit ă în loca ţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Pentru determinarea intensit ăţ ii sunetului se folose şte a şa-zisa scal ă dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica m ăsur ătorile sunetului. Sistemul dB(A) spune c ă presiunea sunetului la frecven ţele cel mai auzibile trebuie multiplicat ă cu numere mari în timp ce frecven ţele sunetelor mai pu ţin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dup ă care totul este adunat pentru ob ţinerea unui index. Scala dB este logaritmic ă, o scal ă relativ ă. Asta înseamn ă ca dublând presiunea sunetului, indexul cre şte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB con ţine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru m ăsurarea sunetului în acest fel este acela că urechea noastr ă percepe sunetul mai degrab ă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului îns ăş i. S-ar putea concluziona c ă, dac ă cre şte dB(A) cu 10, se dubleaz ă t ăria sunetului. Energia undelor sunetului va sc ădea cu sfertul distan ţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dac ă te deplasezi 200 m de la turbina eolian ă, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamn ă 100 m dep ărtare. În zona de ac ţiune a rotorului turbinei eoliene la o în ălţime de 50 m deasupra solului, turbina eolian ă emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului m ăsurat la baza turbinei fiind situat între 55-60 dB(A) acesta sc ăzând cu m ărirea distan ţei fa ţa de sursa de zgomot înregistrându-se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distan ţa.

Figura nr. 4 Varia ţia intensit ăţ ii sunetului func ţie de distan ţa fa ţă de surs ă

MEDIU Consulting 23

RIM SC ELECTRICA SA

Dublarea distan ţei va face nivelul dB s ă scad ă la 6. În practic ă, amortizarea sunetului şi reflec ţia poate avea un rol într-o anumit ă zon ă şi poate modifica rezultatele prezentate aici. Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat s-au realizat simul ări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. H ărţile de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensit ăţ ii vântului conform tabelului:

Tabel. 8 Varia ţia intensit ăţ ii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de viteza vântului Nivel intensitate sonor Caracteristici de m surare Vitez vânt ă ă ă (dB(A)) 4 m/s 94,4 dB(A) Cota +10 m teren 5 m/s 99,4 dB(A) În ălţime turn 80 m 6 m/s 102,5 dB(A) Densitate aer 1,225 kg/m 3 7 m/s 103,6 dB(A) >8 m/s 104 dB(A)

În zona de ac ţiune a rotorului turbinei eoliene la o în ălţime de 50 m deasupra solului, turbina eolian ă emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului m ăsurat la baza turbinei fiind situat între 55-60 dB(A) acesta sc ăzând cu m ărirea distan ţei fa ţa de sursa de zgomot înregistrându-se o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distan ţă . Se poate observa c ă începând de la distan ţe de mai mari de 500 m în orice direc ţie fa ţă de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va dep ăş i 30 – 34 dB(A). Datorit ă caracteristicilor geografice ale zonei, distan ţa fa ţă de zonele naturale protejate şi zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului nu produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu si confortului uman. În ceea ce prive şte vibra ţiile, acestea sunt, în general sunete de joas ă frecven ţă şi nu pot afecta în mod negativ s ănătatea omului sau mediul ambiant.

MEDIU Consulting 24

RIM SC ELECTRICA SA

Tabel nr. 9 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe fa ţă parcul eolian

Figura nr. 5 Localizarea Parcului Eolian

MEDIU Consulting 25

RIM SC ELECTRICA SA

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, m ăsurile tehnologice luate de fabrican ţii de turbine sunt speciale, astfel încât ace ştia garanteaz ă limitele superioare a zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabrican ţilor garanteaz ă o presiune acustic ă de 100 dB(A). Din studii, nivelul acustic echivalent la o distan ţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce echivaleaz ă cu nivelul unei conversa ţii umane obi şnuite. La o distan ţa de 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuin ţa. La distan ţa de peste 300 m zgomotul turbinei se confund ă cu zgomotul produs de vântul ce o antreneaz ă. Datorit ă caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimeaz ă c ă zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi m ăsurat dup ă instalarea acestora, luându-se şi m ăsurile necesare pentru reducerea impactului. Datorit ă distan ţei dintre amplasament şi cele mai apropiate a şezări umane, a direc ţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de a şteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin func ţionarea turbinelor s ă fie sesizat la o intensitate mai mic ă decât nivelul de zgomot din interiorul unei case. În ceea ce prive şte vibra ţiile, acestea sunt, în general sunete de joas ă frecven ţă care pot afecta în mod negativ s ănătatea omului sau mediul ambiant. Aparent, efectul cel mai important pe care vibra ţiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezisten ţă ale turnului şi funda ţiei turbinei, mai degrab ă decât asupra mediului. Turbinele ce se vor amplasa vor fi turbine de ultima genera ţie, certificate dup ă standardele interna ţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garan ţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferen ţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferen ţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferen ţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din dou ă motive: datorit ă efectului Doppler (datorat rotirii palelor); datorit ă lungimii de und ă a frecven ţelor proprii ale turbinei. Interferen ţa este mai puternic ă în cazul materialelor metalice şi mai slab ă în cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibr ă de sticl ă şi materiale compozite şi sunt par ţial transparente la undele electromagnetice.

MEDIU Consulting 26

RIM SC ELECTRICA SA

Principala surs ă de producere a radia ţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezint ă generatoarele de curent ce echipeaz ă turbinele eoliene. Aceste tipuri de radia ţii produse au o influen ţă nefast ă asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere în ălţimea la care este situat ă sursa de radia ţii electromagnetice (120 m în ălţime fa ţă de sol) şi la o distan ţa semnificativ ă fa ţa de zonele reziden ţiale impactul produs de radia ţiile electromagnetice generate în urma func ţion ării parcului eolian este nesemnificativ. Natura şi volumul de interferen ţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de: localizarea relativ ă a turbinei eoliene fa ţa de transmi ţă tor şi receptor; caracteristicile palelor turbinei; frecven ţa semnalului interferat; caracteristicile receptorului; modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior 1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Aceast ă sec ţiune con ţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare cu: alegerea amplasamentului; capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora; num ărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora; alternativa 0 – de neimplementare.

Alegerea loca ţiei amplasamentului Zona destinat ă implement ării proiectului s-a stabilit în urma studiilor poten ţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condi ţiile optime de vitez ă a vântului), fiind desemnat ă ca propice dezvolt ării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile.

MEDIU Consulting 27

RIM SC ELECTRICA SA

Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumu şiţa sunt montate respectând o anumită dispunere in teren. Aceast ă dispunere urm ăre şte ob ţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbin ă în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direc ţia principal ă a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea model ării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performan ţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat m ăsur ători in situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009. Corelate cu valorile de vânt de la sta ţiile meteorologice Gala ţi şi Isaccea din aceea şi perioad ă, şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la sta ţia meteo Gala ţi (23 km Sud fa ţă de Parcul Frumu şiţa), datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribu ţia vitezei şi frecven ţei vântului pe direc ţii (roza vitezelor şi roza frecven ţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în func ţie de în ălţime (Tabel 1).

Tabel 10 - Viteza vântului extrapolat ă în Parcul eolian Frumu şiţa (26 noiembrie 2008–26 noiembrie 2010) pentru în ălţimile 20-60m şi estimat ă pentru în ălţimile de 80m şi100m

MEDIU Consulting 28

RIM SC ELECTRICA SA

Figura nr. 6 Harta poten ţialului eolian al României

MEDIU Consulting 29

RIM SC ELECTRICA SA

Figura 7: Frecven ţa vântului pe direc ţii şi profilul vertical al vitezei vântului

Figura 8: Distribu ţia vitezei vântului în amplasamentul Parcului eolian Frumu şiţa (date masurate in-situ timp de 2 ani)

MEDIU Consulting 30

RIM SC ELECTRICA SA

De asemenea factori importan ţi în alegerea loca ţiei au constituit şi: existen ţa în zon ă a unui sistem de distribu ţie şi transport al energiei electrice; teren liber, f ără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; distan ţă considerabil ă fat ă de zonele locuite; accesul la infrastructura rutier ă. Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora Capacitatea maxim ă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadreaz ă în capacitatea sistemului de distribu ţie a energiei electrice. Amplasarea turbinelor eoliene pe loca ţie se face evitând impactul asupra: zonelor cu vegeta ţie important ă pentru habitatul existent şi zonele de hr ănire a p ăsărilor; culoarelor şi rutelor de migrare a p ăsărilor. Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact : pân ă la 165779 MWh energie pe an generat ă din surse regenerabile nu va fi produs ă în re ţeaua na ţional ă (suficient ă pentru consumul a 19.000 locuinţe) emisii de 90.000 tone rezultate ca urmare a utilizării instala ţiilor de producere a energiei din surse neregenerabile; lipsa locurilor de munc ă; pierderea unor surse de finan ţare la bugetului local. In cazul neimplement ării planului, amplasamentul studiat î şi va p ăstra actuala folosin ţă , fiind insuficient exploatat şi în neconcordan ţă cu actuala inten ţie în ceea ce prive şte dezvoltarea durabil ă a comunei Frumu şiţa şi cu cerin ţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zon ă, respectiv a poten ţialului eolian.

1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul propus realiz ării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine eoliene se desf ăş oar ă pe o suprafa ţă total ă de 740676 mp, fiind înscris ă în cartea funciar ă a localit ăţ ii Frumu şiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010.

MEDIU Consulting 31

RIM SC ELECTRICA SA

Suprafa ţa de teren de 740676,00 mp aferent ă proiectului se afl ă în proprietatea SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, s ă dispun ă de aceast ă suprafa ţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).

Figura nr. 9 Planul de încadrare obiectiv analizat

MEDIU Consulting 32

RIM SC ELECTRICA SA

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea /amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului Conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010, amplasamentul este încadrat ca teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan. Folosin ţa actual ă a terenului este conform regimului economic teren arabil, drumuri de exploatare existente . Suprafa ţa total ă a obiectivului evaluat este de 740676 mp. Din totalul suprafatei aproximativ 7 ha vor fi ocupate de construc ţii fiind scoase din circuitul agricol pe durata func ţion ării parcului eolian.

Figura nr. 10 Zonare teritorial ă - comuna Frumusita

1.13 Informa ţii despre modalit ăţ ile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă Accesul in zona se realizeaza pe doua alternative de circula ţie:

MEDIU Consulting 33

RIM SC ELECTRICA SA

DN 26, drum ce leag ă localit ăţ ile Gala ţi şi Murgeni; DN 24 D, drum ce leag ă localit ăţ ile Gala ţi – Cuca - Băleni; Drumul na ţional DN 26 este de categoria II-a. Suprafa ţa carosabilului are îmbr ăcăminte asfaltic ă cu l ăţ imea de 6.50 m şi benzi de acostament de p ământ în extravilan. În intravilan drumul respectiv este m ărginit de rigole. Starea tehnica este buna. Drumul na ţional DN 24 D este de categoria II-a. Suprafa ţa carosabilului are îmbr ăcăminte asfaltica cu l ăţ imea de 6.50 m şi are acela şi echipament ca mai sus. Starea tehnica este bun ă. S-au efectuat unele repara ţii par ţiale. Organizarea circula ţiei se bazeaz ă pe caracteristicile traficului actual şi de perspectiv ă, cu asigurarea unor c ăi de acces corespunz ătoare la toate centralele eoliene. Traseul drumurilor existente se p ăstreaz ă la fel. Energia produs ă de cele 15 centrale eoliene, va fi distribuit ă în sistemul energetic na ţional, în sta ţia de transformare Frumusita. În func ţie de punctul de conexiune la re ţeaua na ţional ă de transport a energiei electrice este necesar ă solicitarea unei autoriza ţii la nivel na ţional (ANRE), astfel solu ţia de racordare are în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înalt ă tensiune, energia produs ă în parcul eolian fiind introdus ă în sistemul energetic na ţional. Transmiterea energiei electrice produs ă de centralele eoliene se va face printr-un cablu subteran pozat de-a lungul drumurilor de acces, drumurilor de exploatare de la fiecare din cele doua zone ale parcului pân ă la punctul de conexiuni şi de aici de-a lungul drumului de exploatare pana la . sta ţia de transformare Frumusita care va fi marita/modernizata printr-un proiect ce va face obiectul altui Certificat de Urbanism Solu ţia de racordare trebuie s ă aib ă în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înalt ă tensiune astfel încât energia produs ă în parcul eolian s ă fie introdus ă în SEN. Amenajarea şi func ţionarea parcului eolian nu necesit ă racordarea la sistemul de alimentare cu ap ă. Necesarul de ap ă potabil ă destinat personalului ce activeaz ă pe durat ă amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (ap ă potabil ă îmbuteliat ă). Pe amplasamentul analizat singura surs ă de ape uzate o va constitui ap ă uzat ă fecaloid/menajere generate doar în perioada desf ăş ur ării activit ăţ ii de şantier.

MEDIU Consulting 34

RIM SC ELECTRICA SA

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desf ăş urat în activitatea de şantier pe perioada amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de produc ţie Principiul de funcţionare al turbinei eoliene Turbinele eoliene func ţioneaz ă dup ă un principiu simplu. Energia vântului rote şte palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce rote şte generatorul producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la în ălţime (84-120 m) pentru a capta cea mai mare parte din poten ţialul eolian.

Figura nr. 11 - Func ţionarea unei turbine eoliene

Câteva dintre p ărţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.11, dar în principiu, cele mai importante p ărţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: o butucul rotorului;

MEDIU Consulting 35

RIM SC ELECTRICA SA

o paletele; o nacela; o pilonul (turnul); o arborele principal (de tura ţie redus ă); o multiplicatorul de tura ţie cu ro ţi din ţate; o dispozitivul de frânare; o arborele de tura ţie ridicat ă; o generatorul electric; o sistemul de r ăcire al generatorului electric; o girueta; o anemometrul; o sistemul de control (PLC).

Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă Turbina eolian ă este cu vitez ă variabil ă cu diametrul rotorului de 90 – 120 m şi o putere nominal ă de max 3000 kW. Date generale Turn – în ălţime maxim ă 120 m şi greutate de 245 tone; Tip - rotor cu 3 pale, ax ă orizontal ă, orientare pe direc ţia vântului. Putere nominal ă – max 3000 kW la 12 m/s viteza vânt. Viteza vântului de start – 3 m/s. Autoprotec ţie – 25 m/s. Timp de exploatare estimat - 20 ani. Domeniu temperatur ă de exploatare - -20 ..... +40 0C; Altitudine maxima de exploatare 1500m.

Rotorul este constituit din 3 pale amplasate pe un arbore dotat cu sistem de ghidare independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confec ţionate din material compozit. Palele sunt echipate cu un sistem de protec ţie împotriva desc ărc ărilor electrice incluzând şi un paratr ăsnet ce protejeaz ă rotorul. Specifica ţiile rotorului Diametru – 90 – 120 m.

MEDIU Consulting 36

RIM SC ELECTRICA SA

Aria de desf ăş urare – 6358 – 11.304 m 2. Specifica ţii pale Material – compozit. Lungime – 45 60 m. Nacela ce are în componen ţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare, convertor sistem de r ăcire. Date tehnice nacela: În ălţime – 3,9 m. Lungime – 14 m. Specifica ţii cutie viteze Tip – 3 trepte de vitez ă. Putere nominal ă – maxim 3000 kW. Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 360 litri. Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominal ă de maxim 3000 kW echipat cu circuit de r ăcire pe baz ă de ap ă-glycol (antigel). Tensiune nominal ă – 690 V. Frecventa de func ţionare – 50 Hz. Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mi şcării de rota ţie a palelor şi rotorului de tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic. Tip – disc frân ă – cu ac ţionare hidraulic ă sau electric ă. Diametru disc – 1000 mm. Tip ulei hidraulic - VG32 – aprox. 45 l.

MEDIU Consulting 37

RIM SC ELECTRICA SA

Figura. nr 12 Sistem integrat de control a parcului eolian

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Nu este cazul.

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul

2.2. Activit ăţ i de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii, art. 6 alin(1). „Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, par ţial ă sau total ă, a construc ţiilor şi instala ţiilor aferente construc ţiilor, a instala ţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construc ţii de sus ţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploat ări de suprafa ţă şi subterane, precum şi a oric ăror amenaj ări se face numai pe baza autoriza ţiei de desfiin ţare ob ţinute în prealabil de la autorit ăţ ile prev ăzute la art. 4."

MEDIU Consulting 38

RIM SC ELECTRICA SA

Investi ţia analizat ă se dore şte a fi durabil ă - aproximativ 20 ani, fiind proiectat ă pentru o perioad ă de func ţionare cât mai lung ă, îns ă, în momentul în care investi ţia nu va mai satisface necesit ăţ ile beneficiarului şi se va dori schimbarea destina ţiei de baz ă a terenului se vor efectua lucr ări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în oper ă a acestora, pentru care se va respecta legisla ţia de protec ţia mediului în vigoare la momentul dezafect ării.

3. De şeuri 3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea de şeurilor Surse de generare a de şeurilor În timpul amenaj ării parcului eolian, nu vor rezulta de şeuri din demol ări de cl ădiri sau din alte dezafect ări (dezafect ări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.

Tipurile şi cantit ăţ ile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de construc ţie: • de şeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone; • de şeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone; • de şeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone; • pământ excavat (17 05 04 p ământ şi pietre) – 30000 mc.

Tipurile şi cantit ăţ ile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de func ţionare:

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de func ţionare a parcului eolian rezult ă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de dou ă ori/an şi va fi realizat ă de c ătre firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi între ţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimat ă la aproximativ 360 l/turbina si 5400 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 de şeurile rezultate fac parte din categoria 13 – de şeuri uleioase şi de şeuri de combustibili lichizi (cu excep ţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

MEDIU Consulting 39

RIM SC ELECTRICA SA

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de func ţionare a parcului eolian rezult ă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de dou ă ori/an şi va fi realizat ă de c ătre firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi între ţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimat ă la aproximativ 45 l/turbina si 675 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 de şeurile rezultate fac parte din categoria 13 – de şeuri uleioase şi de şeuri de combustibili lichizi (cu excep ţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate. 3. Deoarece societatea de ţine un num ăr important de echipamente electrice şi electronice , trebuie s ă respecte obliga ţiile legale din HG 448/2005 privind de şeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (de şeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obliga ţie prevenirea producerii de de şeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporar ă a acestora se va face în spa ţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunz ător. Conform HG nr. 856 din 2002, de şeurile rezultate fac parte din categoria 16 - de şeuri nespecificate în alt ă parte, grupa 16 02 - de şeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de de şeuri, societatea va trebui s ă ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Tabelul nr. 11 - Managementul de şeurilor V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc; Codul Managementul Codul Starea privind de şeurilor Cantitate de şeului Denumirea S, L, principala kg/an generat conform Colectare de eului*) ă semisol proprietate ş an HG nr. SS periculoas V E R 856/2002 ă **) construc ţie Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 - S 15 01 01 spa ţii Ambalaje 1,5 S 15 01 02 - special R5 - - S 15 01 03 amenajate

MEDIU Consulting 40

RIM SC ELECTRICA SA

Codul Managementul Codul Starea privind de şeurilor Cantitate de şeului Denumirea S, L, principala kg/an generat conform Colectare de eului*) ă semisol proprietate ş an HG nr. SS periculoas 856/2002 ă V E R **) S 15 01 06 1,0 spa ţii De şeuri S 17 04 05 t/perioada - special R4 - - metalice construc ţie S 17 04 07 amenajate Reintroducere 30000 mc/ Pământ în lucr ările de perioada S 17 05 04 - - - - excavat sistematizare construc ie ţ a terenului func ţionare Ulei uzat 13 02 Recipiente 5400 l L - - D10 - de motor 05* metalice Ulei uzat 13 01 Recipiente 675 l L - - D10 - hidraulic 10* metalice De şeuri spa ţii electrice şi - S 16 02 14 special R7 D9 - electronice amenajate

Prognozarea impactului De şeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spa ţii special amenajate, pe platforme betonate, în condi ţii corespunz ătoare, astfel încât s ă nu influen ţeze desf ăş urarea activit ăţ ilor pe amplasament. Stocarea temporar ă a de şeurilor se realizeaz ă în conformitate cu legisla ţia specific ă în vigoare, astfel: pe platforme betonate şi acoperite/descoperite; spa ţii special amenajate; în containere transportabile, butoaie metalice; în spa ţii închise şi acoperite.

Măsuri de diminuare a impactului Societatea va de ţine un plan de gestionare a de şeurilor, generate pe amplasament, în care se va specifica denumirea de şeului produs, codul de şeului, cantitatea produs ă, cantitatea valorificat ă, destina ţia de şeului, precum şi stocul existent la sfâr şitul anului. Poluarea, datorat ă gener ării de şeurilor, se consider ă c ă se va situa în domeniul nesemnificativ.

MEDIU Consulting 41

RIM SC ELECTRICA SA

În perioada de construc ţie cât şi în cea func ţionare societatea va lua toate m ăsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, f ără a duce la poluarea mediului înconjur ător, astfel încât nu se preconizeaz ă un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor de şeuri de c ătre firmele specializate. În cazul DEEE (de şeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi electronice, societatea are ca obliga ţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind de şeurile de echipamente electrice şi electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporar ă a acestora se va realiza într-un spa ţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunz ător. Colectarea de şeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o firm ă specializat ă/autorizat ă conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament.

4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Terenul destinat construc ţiei parcului eolian se afl ă în extravilanul comunei Frumusita conform CU nr 209 7599 din 08.11.2010. Suprafa ţa de teren de 740676,00 mp aferent ă proiectului se afl ă în proprietatea SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, s ă dispun ă de aceast ă suprafa ţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010). Pe perioada amenaj ării terenului şi construc ţiei parcului eolian sunt generate emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transport ă materiale şi din construc ţia propriu-zis ă a obiectivului. În perioada desf ăş ur ării lucr ărilor de amenajare şi construc ţie a obiectivului constructorul va lua m ăsurile de umectare a c ăilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol s ă fie limitat ă. Racordurile pentru sistemul de distribu ţie (energia electric ă), necesare pe timpul execu ţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive. Pe durata amenaj ării/construirii, constructorul va urm ări în permanen ţă respectarea normelor şi procedurilor de execu ţie specifice fiec ărui tip de lucrare în parte şi va asigura

MEDIU Consulting 42

RIM SC ELECTRICA SA respectarea normelor de tehnica securit ăţ ii muncii şi de protec ţie a mediului pentru tot personalul de execu ţie. Nu sunt generate ape uzate pe perioada construc ţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substan ţe de pe şantier care pot ajunge s ă fie sp ălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate m ăsurile de depozitare separat ă a materialelor şi a substan ţelor periculoase, care s ă asigure protec ţia şi managementul eficient al acestora. Activitatea desf ăş urat ă în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 5600 m de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activit ăţ i propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Conven ţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa 4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian Frumu şiţa se g ăse şte în perimetrul bazinului hidrografic Chineja-Brate ş. Râul Chineja este afluent pe partea dreapt ă al Prutului. Se formeaz ă la Bere şti, prin unirea a trei văi scurte: Ţepei, din Nord (are obâr şia la 245 m alt.), M ăturii dinspre Est (are obâr şia la 255 m alt.) şi Târgului (cu obâr şia la 275 m alt.) şi str ăbate apoi toat ă jum ătatea de Est a jude ţului, vărsându-se în Prut la Est de ora şul Gala ţi prin intermediul canalului Ghimia. Str ăbate teritoriile administrative ale localit ăţ ilor Bere şti, Mere şti-Meria, B ăneasa, Târgu-Bujor, Fâr ţă ne şti, Măst ăcani, Folte şti, Frumu şiţa, Tuluce şti şi Gala ţi. Traverseaz ă intravilanele localit ăţ ilor Bere şti, Balinte şti, B ăneasa, Moscu, Târgu-Bujor, Umbr ăre şti, Fâr ţă ne şti şi Chiraftei şi trece pe lâng ă satele Viile, M ăst ăcani, Folte şti, Stoicani, T ămăoani, Frumu şiţa, Ijdileni, Şivi ţa, T ătarca şi Tuluce şti. Are lungimea de 79 km, panta medie de 3‰ (8‰ în amonte de Moscu), iar coeficientul de sinuozitate de 1.11. Fundul v ăii are caracter nisipos în cursul superior şi mâlos în cel inferior. Suprafa ţa bazinului hidrografic (extins în Colinele Covurluiului şi Câmpia Înalt ă a Covurluiului) este de 780 kmp. Bazinul Chineja are o altitudine medie de 137 m (201 m amonte de B ăneasa), l ăţ imea maxim ă de 17 km şi un procent de împ ădurire de 9.8% (16% în amonte de B ăneasa). Trece prin marginea p ădurilor Baline şti, Marginea B ănesii, Coasta Moscu. În aval de Folte şti, din 1964 Chineja este canalizat ă. Afluen ţi: pe stânga – Slivna, Mieloaia, R ădiciu, Ro şcani

MEDIU Consulting 43

RIM SC ELECTRICA SA

pe dreapta – Băneasa, Bujor, Covurlui, Frumu şiţa, Ijdileni

Râul Suprafa ţa Lungimea Lăţ imea maxim ă bazinului hidrografic a bazinului hidrografic Slivna 64 kmp 19 km 3 km Mieloaia 20 kmp 12 km 2.5 km Rădiciu 36 kmp 14 km 3 km Ro şcani 92 kmp 27 km 5.9 km Băneasa 27 kmp 17 km 2 km Bujor 93 kmp 30 km 6 km Covurlui 115 kmp 32 km 5 km Frumu şiţa 22 kmp 11 km 3 km Ijdileni 92 kmp 20 km 7.5 km

Tabel 12: Caracteristicile morfometrice ale principalelor organisme hidrografice din Bazinul Chineja

Văile cu scurgere nepermanent ă Ijdileni şi Frumu şiţa sunt cele care m ărginesc, respectiv traverseaz ă loca ţia turbinelor eoliene (vezi Figura 3).

- pârâul Frumu şiţa izvor ăş te din dealul Donce şti (125 m alt.) la 3 km Nord de Fântânele şi se vars ă în Chineja la Frumu şiţa (5 m alt.). Traverseaz ă teritoriul administrativ al comunelor Folte şti şi Frumu şiţa şi str ăbate pe 0.5 km partea de Nord a satului omonim. Morfometria organismului hidrografic este exprimat ă de urm ătorii parametri: lungimea de 11 km, panta medie a cursului de 9‰, direc ţia de curgere NV-SE şi coeficientul de sinuozitate de 1.06. Afluen ţi: v ăile Cărpini ş şi Preotesei pe stânga, Şerpoaicei pe dreapta.

- pârâul Ijdileni are obâr şia în dealul C ăligar (2 km NE de Cuca), la 150 m altitudine, v ărsându- se în Chineja la Ijdileni (4 m alt.). Are 20 km lungime, o pant ă medie a cursului de 7‰, evoluând pe direc ţie NV-SE cu un coeficient de sinuozitate de 1.21. Bazinul s ău hidrografic are altitudinea medie de 117 m. Afluen ţi: v ăile Co şarelor, Mâ ţelor, Adânc ă pe stânga şi Rediu, Strâmbilor, Ijdileni, Lung ă pe partea dreapt ă. Versantul drept al v ăii are caracter de cuest ă. Dac ă fundul v ăilor cu scurgere permanent ă cuprinde depozite aluviale, pe fundul celor temporare sunt depozite loessoide groase de 3-6 m. Scurgerea medie lichid ă este cuprins ă între 1 şi 2 l/s/kmp numai în Nordul Colinelor Covurluiului, în restul jude ţului fiind sub 1 l/s/kmp. Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori de 1-5 t/ha/an în Colinele Covurluiului, 1- 1.25 t/ha/an în Colinele Tutovei, iar în restul judeţului nu dep ăş eşte 1 t/ha/an. Teritoriul jude ţului

MEDIU Consulting 44

RIM SC ELECTRICA SA se încadreaz ă nivelului mediu de vulnerabilitate la inunda ţii. Ca tipuri de regim hidrologic, jum ătatea de Nord a jude ţului se încadreaz ă tipului „pericarpatic estic” (ape mici de iarn ă, ape mari în martie şi începutul verii şi ape mici de var ă-toamn ă), iar cea de Sud tipului „prepontic- danubian” (scurgere maxim ă prim ăvara şi minim ă toamna, dar cu caracter toren ţial). În medie forma ţiunile de ghea ţă dureaz ă 60-80 de zile.

4.1.2 Alimentarea cu ap ă Amenajarea şi func ţionarea parcului eolian nu necesit ă racordarea la sistemul de alimentare cu ap ă. Necesarul de ap ă potabil ă destinat personalului ce activeaz ă pe durat ă amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (ap ă potabil ă îmbuteliat ă).

4.1.3. Managementul apelor uzate Pe amplasamentul analizat singura surs ă de ape uzate o va constitui ap ă uzat ă fecaloid/menajere generate doar în perioada desf ăş ur ării activit ăţ ii de şantier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desf ăş urat în activitatea de şantier pe perioada amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

4.1.4 Prognozarea impactului Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie Principalele surse de poluare a apelor în faza de execu ţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execu ţie propriu-zise; utilajele terasiere şi cele de transport; activitatea uman ă. Lucr ările de amenajare a terenului şi de execu ţie a funda ţiilor turbinelor eoliene constituie principalele activit ăţ i cu impact direct asupra apelor de suprafa ţă şi subterane. Mi şcările de terasamente prev ăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantit ăţ i de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteoric ă. Ca urmare a precipita ţiilor, taluzele pot fi sp ălate de scurgerile de suprafa ţă care antreneaz ă frac ţiuni de material sau mase de p ământ. Deoarece lucr ările de excavare şi preg ătire a funda ţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul polu ării apelor de suprafa ţă şi subterane este minim.

MEDIU Consulting 45

RIM SC ELECTRICA SA

Executarea lucr ărilor de construc ţii (funda ţiile turbinelor, drumurile de acces) pot avea un impact asupra apelor subterane, îns ă riscul este minim, datorit ă adâncimii mari a stratului freatic în zon ă (15m).

Utilajele terasiere şi de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnic ă sunt elemente care pot provoca în timpul execu ţiei lucr ărilor de amenajare şi construc ţie, polu ări ale apelor. Principalii poluan ţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge s ă afecteze calitatea apei prin: sp ălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spa ţii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spa ţii neamenajate; remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucr ările de excava ţii; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă Activitatea salaria ţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluan ţi cu impact asupra apelor, deoarece: produce de şeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunz ătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care s ă afecteze apa subteran ă; evacu ările de ape fecaloid-menajere aferente organiz ărilor de şantier, pot şi ele s ă afecteze calitatea apelor, dac ă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi: depozitare necorespunz ătoare a de şeurilor propriu-zise rezultate din func ţionarea parcului eolian (cap. III.8); În perioada de func ţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al ac ţiunii turbinelor asupra factorului de mediu ap ă, având în vedere c ă nu exist ă re ţea de canalizare, nu exist ă ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravita ţional şi prin infiltra ţie.

MEDIU Consulting 46

RIM SC ELECTRICA SA

4.1.5 M ăsuri de diminuare a impactului Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie : finalizarea execu ţiei amenaj ării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucr ărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipita ţii; între ţinerea utilajelor (sp ălarea lor, efectuarea de repara ţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburan ţi etc.) numai în locuri special amenajate; pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de înc ărcare cu poluan ţi a apelor uzate evacuate în re ţele de canalizare or ăş ene şti şi în sta ţiile de epurare; condi ţiile de contractare vor trebui s ă cuprind ă m ăsuri specifice pentru managementul apelor din zon ă pentru a evita poluarea chimic ă a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a p ământului şi a altor substan ţe folosite se va face astfel încât s ă se evite antrenarea lor de c ătre apele de precipita ţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construc ţie.

Tabelul nr. 13 Măsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a √ √ apelor pluviale urmând linia pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a

solului. √ √ Reabilitarea i stabilizarea progresiv a zonelor ş ă afectate pentru a preveni eroziunea. √ √ Minimizarea utiliz ării materialelor de construc ţie în √ afara zonei destinate şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distan ţă fa ţă de zonele de drenaj a √ √ apelor pluviale.

Prin m ăsurile luate se consider ă c ă func ţionarea parcului eolian , nu are impact semnificativ asupra factorului de mediu ap ă.

MEDIU Consulting 47

RIM SC ELECTRICA SA

4.1.6 H ărţi şi desene la capitolul Ap ă

Figura nr. 13 Harta hidrologic ă a comunei Frumusita

4.2. Aerul 4.2.1 Date generale Dat fiind faptul c ă jude ţul Gala ţi reprezint ă o deschiz ătur ă spre nord-est şi spre sud-vest, el se g ăse şte sub influen ţa maselor de aer continental estice şi mai pu ţin sudice, lipsind aproape cu totul influen ţa aerului vestic care este oprit de paravanul mun ţilor Carpa ţi. Regimul climatic pe teritoriul jude ţului Gala ţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistreaz ă unele diferen ţe între unit ăţ ile componente, în func ţie de relief (îndeosebi altitudinea) şi de orientarea re ţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se deta şeaz ă partea

MEDIU Consulting 48

RIM SC ELECTRICA SA sudic ă, cea mai joas ă, alc ătuit ă din cele trei v ăi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dun ăre, Prut – în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul jude ţului. Sudul Podi şului Bârladului este situat într-o zon ă de tranzi ţie de la climatul continental al Europei Estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezint ă, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte fa ţă de restul ţă rii datorit ă pozi ţiei sale geografice, conforma ţiei reliefului şi altor factori de interferen ţă . Clima este continental excesiv ă, cu amplitudini mari de temperatur ă şi precipita ţii reduse (520 mm /an), veri c ălduroase, ierni reci, marcate de viscole.

Temperaturi Aceast ă zon ă este delimitat ă de izoterma anual ă de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul jude ţului la Sud de Umbr ăre şti, trecând c ătre Sud-Est pe la Nord de confluen ţa Siret-Bârlad, pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vân ători, Tuluce şti, Frumu şiţa şi Folte şti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localit ăţ ii Vl ăde şti. În jude ţ exist ă 3 sta ţii meteorologice (Gala ţi, Tecuci, Bere şti), care apar ţin Centrului Meteorologic Regional „Moldova” Ia şi, şi câteva posturi pluviometrice. Temperatura medie anual ă este, calculat ă pe o perioad ă de 70 de ani, este la Gala ţi de 10 0C şi la Tecuci de 9,8 0C. Temperatura medie a verii este de cuprins ă între 21 0C la Tecuci si 21,3 0C la Gala ţi. În timpul iernii, deasupra jude ţului Gala ţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc sc ăderi de temperatur ă care oscileaz ă între 0,2 0C -30C. Temperatura medie lunar ă este mai sc ăzut ă în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 0C. Radia ţia solar ă variaz ă între 118 şi 123 kcal/cm 2/an, iar durata medie de str ălucire a soarelui este de 2235.7 h/an, valoare ridicat ă, asem ănătoare sta ţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Delt ă (cu 2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistreaz ă 1579 h iar în semestrul rece 656.7 h. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377 Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10

Tabel 14: Valorile maxime şi minime ale radia ţiei solare globale pe suprafa ţa normal ă la sta ţia Gala ţi (W/m 2)

MEDIU Consulting 49

RIM SC ELECTRICA SA

Parametrii temperaturii solului urm ăresc îndeaproape, dar cu o anumită iner ţie, ciclul anual al radia ţiei solare, având în vedere c ă pe parcursul anului se înregistreaz ă un maxim, în general în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anual ă reprezint ă cel mai sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în eviden ţă , mai ales, rolul acestuia de surs ă de căldur ă. Fa ţă de temperatura medie anual ă a aerului, aceasta este superioar ă cu 2-3°C. La sta ţia Gala ţi se înregistreaz ă valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C (8.VII.19 68) respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a inter valului anual f ără înghe ţ la sol este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al poten ţialului termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând agricultura, fiind influen ţate de durata acestui interval. La Gala ţi aceast ă perioad ă cuprinde între 170-180 zile pe an. Temperatura medie multianual ă a aerului variaz ă între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud (Dr ăgu şeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C). Datorit ă interac ţiunii dintre procesele advective şi cele de circula ţie local ă generate de bilan ţul caloric al suprafe ţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variaz ă între -3°C la Tecuci şi - 2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianual ă se încadreaz ă între 21.2°C la Bere şti şi 22.5°C la Gala ţi. Temperatura maxim ă absolut ă înregistrat ă a dep ăş it 40°C pe 11.VIII.1951 (40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă absolut ă a fost de -32°C (la Dr ăgu şeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii termice absolute s-a înregistrat la Dr ăgu şeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe anotimpuri înregistreaz ă acelea şi valori u şor diferite între partea de Sud şi cea nordic ă. Cea mai rece lun ă a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-0.4°C la Gala ţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e prim ăverii au treceri aproape brusce: de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la Tecuci de la 3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistreaz ă şi temperaturile medii ale lunilor de toamn ă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în noiembrie la Gala ţi, respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.

Media Amplitudine I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual medie ă -2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5 Tabel 15: Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la sta ţia Gala ţi

MEDIU Consulting 50

RIM SC ELECTRICA SA

Pe lâng ă temperatura medie anual ă a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale reprezint ă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).

Sta ţia Anotimpuri Semestre meteorologic ă Iarna Prim ăvara Vara Toamna Med. sem. Med. sem. rece cald Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6 Gala ţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2 Tabel 16: Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la sta ţiile Tecuci şi Gala ţi (1961- 2000)

Temperatura medie anual ă în cadrul Parcului Frumu şiţa este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealul Ijdileni în intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, în ăsprite adeseori de criv ăţ , iar verile sunt calde şi secetoase.

Precipita ţii Precipita ţiile atmosferice însumeaz ă pe teritoriul jude ţului Gala ţi valori dintre cele mai reduse din ţar ă. Acest fapt este nu numai rezultatul influen ţelor estice, continentale, dar şi o consecin ţă a foeniz ării maselor de aer care circul ă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anual ă de precipita ţii atmosferice se apropie sau dep ăş eşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei (564 mm la B ăleni, 530.8 mm la Dr ăgu şeni, 504 mm la B ălăbăne şti, 495.4 mm la Nicore şti), scăzând în Câmpia Înalt ă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul jude ţului (Tabel 7). Precipita ţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jum ătate din totalul precipita ţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului. Precipita ţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind îns ă neuniform repartizate, cele mai mari cantit ăţ i c ăzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantit ăţ i c ăzând iarna în lunile ianuarie şi februarie.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6 Tabel 17: Cantit ăţ ile medii (mm) lunare şi anuale de precipita ţii la sta ţia Gala ţi (1961- 2000)

Fenomenele de usc ăciune şi secet ă sunt posibile în orice perioad ă din an; din totalul cazurilor de secet ă înregistrate, cele „extreme” de ţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Gala ţi, iar cele „grave”

MEDIU Consulting 51

RIM SC ELECTRICA SA de ţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Gala ţi. Cea mai ridicat ă valoare a cantit ăţ ii maxime de precipita ţii c ăzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987. Nebulozitatea Valorile de nebulozitate medie anual ă variaz ă între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicat ă, dar apropiat ă valorilor care se înregistreaz ă în general în Moldova (în compara ţie cu Câmpia de Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistreaz ă şi 6 zecimi). Num ărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Gala ţi (maximele fiind în lunile august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.

Presiunea atmosferic ă şi Umiditatea relativ ă a aerului

Influen ţa presiunii aerului asupra celorlal ţi parametri climatici este important ă prin rolul pe care aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a parcului presiunea atmosferic ă medie anual ă (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000 hPa, caracteristice suprafe ţelor de tranzi ţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media multianual ă la Gala ţi este de 1008.2 hPa. Starea higrometric ă a aerului este exprimat ă de varia ţia anual ă, lunar ă şi diurn ă a umezelii relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrat ă în zona de interes este de 76-78%. În timpul prim ăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84- 88%. Regimul eolian În cursul anului, la Gala ţi şi Tecuci cea mai mare frecven ţă o au vânturile din direc ţia Nord (23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bere şti din direc ţia NV (22%), cele mai reduse frecven ţe avându-le cele din direc ţiile Est (2.1% la Bere şti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Gala ţi). Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direc ţiile Nord (4.7 m/s la Bere şti şi 5.6 m/s la Gala ţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variaz ă între 10% la Gala ţi şi 29.4% la Bere şti. Iarna este specific criv ăţ ul , iar în unele veri suhoveiul. În medie, în zon ă se înregistreaz ă anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în care viteza vântului a dep ăş it 16 m/s. Pe suprafa ţa viitorului amplasament al Parcului eolian Frumu şiţa, valoarea extrapolat ă a vitezei vântului variaz ă între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).

MEDIU Consulting 52

RIM SC ELECTRICA SA

Fenomene atmosferice periculoase Frecven ţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifest ări vizibile şi/sau sonore ale electricit ăţ ii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindin ă sunt mai frecvente în lunile iunie-iulie. Bruma se formeaz ă în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi înghe ţ este ridicat ă.

Poluarea aerului Poluarea atmosferic ă se produce în zona Gala ţi constând în aportul în aer a substan ţelor precum CO, SO 2, NO, NO 2, F 2Ca, H 2S, NH 2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenu şi, vpori, iar la Tecuci cu diferite pulberi.

Clima, a şa cum rezult ă din cele prezentate, este temperat-continental ă. Climatul comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbin ţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 0C.

4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi I. Perioada de construc ţie/amenajare Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona fiind preponderent agricol ă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale ma şinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari. În perioada de execu ţie a lucr ărilor proiectate, activit ăţ ile din şantier au impact asupra calit ăţ ii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execu ţia lucr ărilor proiectate constituie, pe de o parte, o surs ă de emisii de praf, iar pe de alt ă parte, sursa de emisie a poluan ţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectu ării acestor lucr ări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execu ţiei lucr ărilor proiectate, sunt asociate lucr ărilor de excava ţii, de vehiculare şi punere în oper ă a materialelor de construc ţie, precum şi altor lucr ări specifice. Degaj ările de praf în atmosfer ă variaz ă adesea substan ţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activit ăţ ii, de specificul opera ţiilor şi de condi ţiile meteorologice. Natura temporar ă a

MEDIU Consulting 53

RIM SC ELECTRICA SA lucr ărilor de construc ţie, specificul diferitelor faze de execu ţie, modificarea continu ă a fronturilor de lucru diferen ţiaz ă net emisiile specifice acestor lucr ări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce prive şte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvolt ării parcului eolian implic ă o serie de opera ţii diferite, fiecare având propriile durate şi poten ţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execu ţiei lucr ărilor pot fi grupate dup ă cum urmeaz ă: Activitatea utilajelor de construc ţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construc ţie. Poluarea specific ă activit ăţ ii utilajelor se apreciaz ă dup ă consumul de carburan ţi, respectiv emisia de emisii de poluan ţi în atmosfer ă datora ţi arderii acestora (substan ţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburan ţilor etc.) şi aria pe care se desf ăş oar ă aceste activit ăţ i. Poluan ţii rezulta ţi sunt: Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din func ţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor; Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construc ţie obiectiv şi manipulare a instala ţiilor. Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de e şapament evacuate de acestea con ţin: oxizi de azot (NOx), compu şi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4), oxizi de carbon

(CO, CO 2), amoniac (NH 3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO 2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estima ţi pentru astfel de ma şini-unelte se încadreaz ă în urm ătoarele valori:

Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138 g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Tabelul 18: Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier

MEDIU Consulting 54

RIM SC ELECTRICA SA

Particulele rezultate se încadreaz ă, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 µm se reg ăsesc în atmosfer ă ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol Cantit ăţ ile de poluan ţi emi şi în atmosfer ă de utilaje depind, în principal, de urm ătorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a polu ării. Este evident faptul c ă emisiile de poluan ţi scad cu cât performan ţele motorului sunt mai avansate, tendin ţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciaz ă c ă poluarea specific ă activit ăţ ilor de alimentare cu carburan ţi, între ţinere şi repara ţii ale utilajelor este redus ă.

Activitatea organiz ării de şantier Poluarea atmosferei specific ă organiz ărilor de şantier este redus ă şi localizat ă. Sursele se încadreaz ă în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucr ărilor de construc ţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

II. Perioada de exploatare În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în surs ă de poluare a atmosferei. Nu exist ă niciun fel de emisii de poluan ţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de func ţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluan ţi în aer datorit ă realiz ării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modific ări ale calit ăţ ii aerului.

MEDIU Consulting 55

RIM SC ELECTRICA SA

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului În perioada execut ării lucr ărilor de construc ţie a parcului eolian impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de e şapament ca urmare a intensific ării traficului auto în zon ă, a lucr ărilor specifice construc ţiei şi a tranzitului de materii prime şi materiale. Având în vedere urm ătoarele aspecte: zona nu este sensibil ă din punct de vedere al polu ării deja existente a aerului; natura lucr ărilor nu presupune utilizarea unor substan ţe toxice şi periculoase. Se apreciaz ă c ă poluarea aerului în aceast ă perioad ă, are un caracter local manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derul ării lucr ărilor, deci impactul va fi redus. În perioada func ţion ării obiectivului şi a instala ţiilor aferente, nu se vor crea poten ţiale emisii semnificative de poluan ţi ai aerului.

4.2.4 M ăsuri de diminuare a impactului Măsuri de protec ţie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activit ăţ ilor care vor avea loc în perioada de execu ţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instala ţii de captare - epurare - evacuare în atmosfer ă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie s ă corespund ă condi ţiilor tehnice prev ăzute la inspec ţiile tehnice care se efectueaz ă periodic pe toat ă durata utiliz ării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţar ă; Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce prive şte nivelul de monoxid de carbon şi concentra ţiile de emisii în gazele de e şapament şi vor fi puse în func ţiune numai dup ă remedierea eventualelor defec ţiuni; Alimentarea cu carburan ţi a mijloacelor de transport se va face în sta ţii de alimentare carburan ţi; Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urm ări o umectare mai intens ă a suprafe ţelor aflate sub ac ţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

MEDIU Consulting 56

RIM SC ELECTRICA SA

Drumurile de şantier vor fi permanent între ţinute prin nivelare şi stropire cu ap ă pentru a se reduce praful, sau cu lian ţi chimici pe baz ă de ap ă.

Tabelul nr. 19 Măsuri de diminuare a aerului Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √ expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresiv ă a √ √ zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea √ √ pulberilor antrenate de vânt. Restric ţionarea traficului în zona de lucru şi √ √ impunerea limitelor de vitez ă Verificarea periodic ă a utilajelor şi √ √ √ echipamentelor de lucru

4.3 Solul şi subsolul 4.3.1 Date generale Solul este factorul de mediu, care integreaz ă toate consecin ţele polu ării, cu influen ţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importan ţă major ă, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alt ă parte, un mijloc de r ăspuns dinamic la procesul de acumulare. Modific ările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluan ţilor, se reflect ă asupra celorlalte verigi ale lan ţului trofic, vegeta ţie – ap ă – animale – oameni. În func ţie de natura şi intensitatea impactului şi de însu şirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modific ărilor este diferit ă.

Elemente de geomorfologie Localitatea Frumu şiţa este amplasat ă în Câmpia Înalt ă Covurlui, subunitate a Podi şului Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se desf ăsoar ă pân ă la lunca Prutului fiind o zon ă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin, de vârst ă precambrian ă, alc ătuit din şisturi verzi, se afl ă, în aceast ă zon ă, la adâncimi cuprinse între 500 şi 1000 m şi reprezint ă continuarea forma ţiunilor existente la suprafa ţă în Dobrogea Central ă (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoper ă fundamentul s-a format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complex ă. Dac ă în partea nordic ă a

MEDIU Consulting 57

RIM SC ELECTRICA SA

Podi şului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior - silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de dou ă lacune stratigrafice (devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudic ă şi vestic ă oscila ţiile au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai bogat ă în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse. Substratul geologic în arealul Frumu şiţa este alc ătuit din dou ă tipuri de depozite. Pe interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase, apar ţinând pleistocenului superior ce acoper ă prundi şurile villafranchiene şi argilele nisipoase depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona sudic ă a Podi şului Moldovei începând de la latitudinea localit ăţ ii Homocea, din sud-vestul Colinelor Tutovei şi pân ă la Dun ăre. În regiunea Poiana-Nicore şti-Cozme şti grosimea luturilor oscileaz ă între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordic ă a Podi şului Covurluiului grosimea lor oscileaz ă între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE s ă creasc ă pân ă la 30-70 m (60-70 m la N de Gala ţi). În acela şi sens cu cre şterea grosimii se constat ă o sc ădere continu ă a particulelor nisipoase şi o cre ştere a celor mai fine, luto argiloase. O caracteristic ă important ă a depozitelor loessoide din aceast ă parte a Moldovei este dat ă de prezen ţa unui mare num ăr de soluri fosile (2-3 în jurul municipiului Gala ţi şi 7-8 în zona Costi-Smârdan-Izvoarele. De asemenea, în masa luturilor loessoide se întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundi şuri, care indic ă originea lor deluvio-proluvial ă. În sectoare mai restrânse se întâlnesc îns ă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea nordic ă a Podi şului Covurluiului) şi de origine fluviatil ă, în sectorul sudic supus fenomenului de subsiden ţă . Pe v ăile din zon ă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietri şurilor formate în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degaj ării de c ătre râuri a depozitelor mai recente. Acestea sunt r ăspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei meridionale, începând de la E de ora şul Bârlad şi pân ă spre Tuluce şti-Izvoarele. Depuse în condi ţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, forma ţiunile acestea sunt alc ătuite din dou ă faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundi şuri cu intercala ţii de nisipuri, este prezent pe versan ţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicore şti, precum şi în regiunea M ălu şteni-Bere şti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podi şul Covurluiului, la sud de paralela localit ăţ ilor Cudalbi-Fâr ţă ne şti. Pe m ăsura retragerii spre sud a liniei de ţă rm, faciesul fluvio-lacustru,

MEDIU Consulting 58

RIM SC ELECTRICA SA generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la partea superioar ă de depozite mai recente, pleistocene. În ceea ce prive şte activitatea tectonic ă şi neotectonic ă, Podi şul Covurluiului face parte din zona de mi şcări radiare negative din pliocen pân ă în pleistocenul mediu, de ridicare în pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mi şcare negativ ă (de scufundare) prezint ă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an. Podi şul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din dou ă grup ări de focare seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Foc şani-Mărăş eşti-Tecuci cu hipocentre mai pu ţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mi şcărilor seismice depinde de pozi ţia şi distan ţa la care se afl ă diferite regiuni fa ţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi energia seismului, constitu ţia geologic ă a scoar ţei etc. Fa ţă de primul focar, localitatea Frumu şiţa se afl ă la o distan ţă aproximativ ă de 105 km iar fa ţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km. Arealul de interes este situat în zona seismic ă 8 (intensitate MSK) cu o perioad ă de revenire de minimum 50 de ani. Solurile Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condi ţiile bioclimatice, roca de baz ă, apele superficiale şi omul. Partea sudic ă a Podi şului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato- pontice apar ţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul localit ăţ ii Frumu şiţa sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate. Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evolu ţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice) sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versan ţilor slab înclina ţi, teraselor şi glacisurilor bine drenate. Se caracterizeaz ă printr-o ridicat ă fertilitate natural ă şi efectiv ă, datorit ă propriet ăţ ilor fizice: permeabilitate moderat ă, textur ă mijlocie (lut-nisipoas ă, lut-argiloas ă), structur ă glomerular ă realtiv stabil ă etc.; chimice: con ţinut apreciabil de humus predominant huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutri ţie, grad ridicat de satura ţie în baze (85-90%), reac ţie neutr ă şi subneutr ă (pH: 6,6-7,2); biologice: o bun ă mobilizare a substan ţelor nutritive, o ridicat ă capacitate de amonificare şi nutrificare.Intervalele valorice men ţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomin ă.

MEDIU Consulting 59

RIM SC ELECTRICA SA

Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate natural ă ridicat ă, indicat ă de calit ăţ ile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus huminic (3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de satura ţie în baze (90- 100%), cu rac ţie neutr ă sau slab alcalin ă (pH: 7-7,5%). Însu şirile fizice (afânare, structur ă glomerular ă, textur ă mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intens ă activitate biologic ă, humificare, nitrificare, amonificare). Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscat ă a stepei din sud estul Podi şului Covurluiului şi cu apari ţii izolate pe v ăi şi versan ţi şi v ăi, se apropie mult de însu şirile cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slab ă dezvoltare şi diferen ţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse (în jur de 3%), carbona ţi de la suprafa ţă , complet ă satura ţie în baze (100%), reac ţie alcalin ă (pH în jur de şi peste 8) ce demonstreaz ă un stadiu mai pu ţin evoluat. Poten ţialul fertilit ăţ ii lor naturale este şi mai slab valorificat, datorit ă frecventelor perioade de usc ăciune climato-edafic ă.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului Poten ţialele efecte de poluare pe perioada activit ăţ ilor desf ăş urate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de urm ătoarele activit ăţ i: decopertare – zon ă construc ţii funda ţie, drumuri şi c ăi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. Odat ă cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrat ă acestui circuit, pe masur ă ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologic ă a teritoriului, inclusiv a înveli şului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de men ţionat este faptul c ă aceste modific ări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea ini ţial ă dup ă expirarea duratei de executie. Pe perioada efectu ării lucr ărilor de investi ţie se produc modific ări structurale ale profilului de sol ca urmare a s ăpăturilor şi excava ţiilor prev ăzute a se executa, proiectantul prev ăzând o serie de m ăsuri compensatorii pentru protec ţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condi ţion ărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice;

MEDIU Consulting 60

RIM SC ELECTRICA SA

utilizarea unor tehnologii avansate de construire; refacerea vegeta ţiei prin reconstruc ţia ecologic ă în zona platformelor de funda ţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de p ământ vegetal şi refacerea vegeta ţiei specifice habitatelor din zon ă; Beneficiarul va amenaja c ăile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbun ătăţ irii părţilor carosabile, pân ă la o l ăţ ime maxim ă în linie dreapt ă de 5 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât s ă fie posibil accesul utilajelor implicate în construc ţie, dar şi între ţinerea facil ă pentru accesul personalului de verificare pe toat ă durata de func ţionare. Modific ările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turn ării funda ţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la re ţea vor fi diminuate prin lucr ările de refacere a amplasamentului prev ăzute în proiect. Un factor ce influen ţeaz ă mediul îl constituie eroziunea provocat ă de vânt care înso ţeşte în mod inerent lucr ările de construc ţie. Fenomenul apare datorit ă existen ţei, pentru un anumit interval de timp, a suprafe ţelor de teren neacoperite expuse ac ţiunii vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construc ţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mul ţi factori printre care: apropierea de sursele majore produc ătoare de praf, direc ţia vânturilor dominante. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durat ă asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifest ă asupra vegeta ţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partial ă sau total ă a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul activit ăţ ii de construc ţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitat ă în timp.

Etapa de exploatare/func ţionare Sursele poten ţiale de poluare, în timpul func ţion ării parcului eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi: de şeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunz ătoare o poluare semnificativ ă a solului;

MEDIU Consulting 61

RIM SC ELECTRICA SA

4.3.3 Prognozarea impactului Amenajarea/construc ţia şi func ţionarea parcului eolian, se va desf ăş ura în condi ţii de siguran ţă , nu constituie surse de poluare pentru sol prin m ăsurile luate înc ă din fazele de proiectare şi construc ţie. Realizarea investi ţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece: de şeurile rezultate vor fi eliminate conform legisla ţiei în vigoare; s-a limitat zona de contaminare poten ţial ă a solului în perioada de construc ţie/montaj; apele uzate/menajere sunt evacuate corespunz ător.

4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor f ăcute în subcapitolele anterioare a rezultat c ă emisiile de poluan ţi în atmosfer ă, ap ă, pe sol, generate de şantier în perioada de execu ţie au, în cea mai mare măsur ă, valori inferioare concentra ţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execu ţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organiz ări de şantier corespunz ătoare din punct de vedere al facilit ăţ ilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organiz ării de şantier trebuie s ă se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal ă o suprafa ţă mare, pe care pot exista diverse substan ţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b ălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degrad ării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegeta ţiei existente, din perimetrele adiacente, prin sta ţionarea utilajelor, efectu ării de repara ţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor de şeurilor rezultate din activitatea de construc ţii, valorificarea tuturor de şeurilor rezultate.

Tabelul nr. 20 Măsuri de diminuare pentru sol

Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi √ √ transport de sedimente. Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √

MEDIU Consulting 62

RIM SC ELECTRICA SA

Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare expunere a solului. Managementul traficului în zona obiectivului √ √ cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului Management corect al de şeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodic ă a utilajelor şi √ √ echipamentelor de lucru

1.3.4 Hărţi la capitolul Sol Figura nr. 14 Harta solurilor din comuna Frumusita

MEDIU Consulting 63

RIM SC ELECTRICA SA

4.5. Biodiversitatea Parcul eolian este situat la o distan ţă de 5,5 km fa ţă de sit-ului de Importan ţă Comunitar ă ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului cu importanţă special ă din punct de vedere al protec ţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vl ăde şti - Frumu şiţa, şi 8,0 km pân ă la situl de importan ţă comunitar ă ROSCI 0163 P ădurea Mogo ş Mâ ţele , 5,5 km pana la ROSCI 0151 Pădurea Garboavele .

ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vl ăde şti - Frumu şiţa Situl de importan ţă avifaunistic ă Lunca Prutului - Vl ăde şti - Frumu şiţa ROSPA0070, se întinde şi pe zona administrativ ă a comunei Frumu şiţa având o suprafa ţă total ă de 7 657.0 ha şi coordonatele geografice fiind latitudine N 45º 45' 55'' şi longitudine E 28º 8' 50'', aflându-se în proprietatea atât a statului cât şi privat ă. Ca vulnerabilitate se pot eviden ţia activit ăţ i antropice cu impact negativ asupra ecosistemului, p ăş unat, pescuit, vân ătoare. Acest sit g ăzduie şte efective importante ale unor specii de p ăsări protejate. Conform datelor avem urm ătoarele categorii: 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei P ăsări, 23 de specii migratoare, conform conven ţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 3 specii periclitate la nivel global. Bird Life International a adoptat în anul 2000 urm ătoarele categorii de periclitare pentru speciile de p ăsări europene: P – periclitat ă (Endangered); NP – nepericlitat ă (Least Concern); V – vulnerabil ă (Vulnerable); R – rar ă (rare); D – în declin (Declining); În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European Concearn): SPEC 1 - cuprinde specii europene a c ăror conservare este amenin ţat ă la nivel global. (European species of global conservation concern) SPEC 2 - cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, concentrated in Europe) SPEC 3 - cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, not concentrated in Europe) Non – SPEC cuprinde speciile care nu se reg ăsesc pe lista speciilor SPEC, adic ă specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale c ăror popula ţii europene se afl ă într-o situa ţie favorabil ă. Pentru aceste specii nu sunt necesare m ăsuri deosebite şi imediate pentru protec ţia lor. (Favourable conservation status in Europe, not concentrated in Europe).

MEDIU Consulting 64

RIM SC ELECTRICA SA

In tabelul nr. 21 sunt prezentate într-o forma concis ă toate detaliile necesare caracteriz ării sitului RO SPA Lunca Prutului – Vl ăde şti Frumu şiţa cu eviden ţierea statutului de conservare, cu indicarea num ărului popula ţiilor la nivel na ţional conform rapoartelor IUCN şi Bird Life International .

Popula ie Popula ţie la nivelul Denumirea Directiva OUG Categoria Statut de ţ Cod Denumire specie la nivel sitului popular ă Păsări 57/2007 SPEC conservare na ţional cuib ărit iernat pasaj 120 - A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă 3500 - 4000 p - - 600 i A060 Aythya nyroca Ra ţă ro şie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabil ă 5500 - 6500 p 32 - 40 p - - 1300 -1600 A097 Falco vespertinus Vânturelul de sear ă - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabil ă 28 - 33 p - - p 4600 -6500 A231 Coracias garrulus Dumbr ăveanc ă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 vulnerabil ă 40 - 50 p - - p 11500 -14000 220 – A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa 1 Anexa 3 SPEC 1 nepericlitat ă - - p 260 i 12000 - A229 Alcedo atthis Pesc ăra ş albastru Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă 50 -70 p - - 15000 p A029 Ardea purpurea Stârc ro şu Anexa 1 - SPEC 3 nepericlitat ă 850-1000 p 10 -15 p - - A024 Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat ă 5500-6500 15-20 p - - A021 Botaurus stellaris Buhai de balt ă Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat ă 1500-2000 3-5 p - - Chirighi ţă cu obraji 8000 – 150-270 A196 Chlidonias hybridus Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat - - albi 12.000 p 3000- A031 Ciconia ciconia Barz ă alb ă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitat ă 4000 – 5000 - - 4500 i A081 Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 1700-2500 5-7 p - - Cioc ănitoare de 20000 – A238 Dendrocopos medius Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 20-30 p - - stejar/pestri ţă mijlocie 24000 Cioc ănitoare de 24000 – A429 Dendrocopos syriacus Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 50-70 p - - gr ădini 32000 40000 – A236 Dendrocopos martius Cioc ănitoare neagr ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 15-20 p - - 60000 100-200 A026 Egretta garzetta Egret ă mic ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 4000 – 5000 40-50 p - i A098 Falco columbarius Şoim de iarn ă Anexa I - NonSPEC nepericlitat ă 400 – 1500 - 10-15 i - A103 Falco peregrinus Şoim c ălător Anexa I - NonSPEC nepericlitat ă 8 – 15 - 5-7 i - A075 Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitat ă 28 – 33 - - 5-10 i A131 Himantopus himantopus Cătălig ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 400 – 600 - - 30-40 i A338 Lanius collurio Sfrâncioc ro şiatic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă 1380000 – 30-35 p - -

MEDIU Consulting 65

RIM SC ELECTRICA SA

Popula ie Popula ţie la nivelul Denumirea Directiva OUG Categoria Statut de ţ Cod Denumire specie la nivel sitului popular ă Păsări 57/2007 SPEC conservare na ţional cuib ărit iernat pasaj 2600000 A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 6500 – 8000 25-50 p - - A094 Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitat ă - - - 3-5 i 45000 – A234 Picus canus Ghionoaie sur ă Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă 30-50 p - - 60000 50 – A032 Plegadis falcinellus Ţig ănu ş Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă 2500 – 2800 - - 100 i A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 300 - 500 - - 50 - 60 i 120 – A193 Sterna hirundo Chir ă de balt ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 5500 – 7500 - - 150 p A038 Cygnus cygnus Leb ădă de iarn ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă 2000 - 4500 - > 4 i - 8500 – A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă 20 – 60 i - - 10000 Sfrâncioc cu frunte 364000 – A339 Lanius minor Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitat ă 10 – 30 i - - neagr ă 857000 10 – 30 A034 Platalea leucorodia Lop ătar Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitat ă 1100 – 1500 - - i A151 Philomachus pugnax Bătăuş Anexa I - SPEC 3 nepericlitat ă - - - P 45000 – A234 Picus canus Ghionoaie sur ă Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă > 4 p - - 60000 A166 Tringa glareola Fluierar de mla ştin ă Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă - - - R

MEDIU Consulting 66

RIM SC ELECTRICA SA

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioar ă, pe teritoriul jude ţului Gala ţi se încadreaz ă în marea unitate geomorfologic ă a Podi şului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul s ău Platforma Covurluiului care este subdivizat ă la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat 3 unit ăţ i geomorfologice: platouri, v ăi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezint ă în general plan, cu o pant ă continua de la nord la sud.

Tabelul nr. 22 - Alte specii importante din punct de vedere avifaunistic

Denumirea Directiva OUG Categoria Statut de Denumire specie popular ă Păsări 57/2007 SPEC conservare

Specii cuib ătoare Aythya nyroca Ra ţă ro şie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabil ă Falco vespertinus Vânturelul de sear ă - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabil ă Coracias garrulus Dumbr ăveanc ă Anexa 3 Anexa 3 SPEC 2 vulnerabil ă Ardea purpurea Stârc ro şu Anexa I - SPEC 3 nepericlitat ă Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă Ciconia nigra Barza neagr ă Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitat ă Cioc ănitoare de Dendrocopos syriacus Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă gr ădini Egretta alba Egreta alb ă Anexa I Anexa 3 - - Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată Sterna hirundo Chir ă de balt ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă Egretta garzetta Egret ă mic ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă Chirighi ţă cu obraji Chlidonias hybridus Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat albi Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă Cioc ănitoare Dendrocopos martius Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă neagr ă Aythya nyroca Ra ţă ro şie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabil ă Picus canus Ghionoaie sur ă Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă Specii importante în perioada de migra ţie Phalacrocorax Cormoran mic Anexa I Anexa 3 SPEC 1 nepericlitat ă pygmeus Ciconia ciconia Barz ă alb ă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitat ă Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitat ă Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitat ă Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitat ă Himantopus Cătălig ă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitat ă himantopus Limosa limosa Sitar de mal Anexa II/2 - SPEC 2 vulnerabil ă Anser albifrons Gârli ţa mare Anexa 1 Anexa 5E NonSPEC nepericlitat ă Anser anser Gâsc ă de var ă Anexa II/1, Anexa 5E SPEC 3 nepericlitat ă

MEDIU Consulting 67

RIM SC ELECTRICA SA

Denumirea Directiva OUG Categoria Statut de Denumire specie popular ă Păsări 57/2007 SPEC conservare III/2 Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/2 - SPEC 3 nepericlitat ă Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - NonSPEC nepericlitat ă Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/2 - NonSPEC nepericlitat ă Phalacrocorax carbo Cormoran mare Anexa I - NonSPEC nepericlitat ă Anas platyrhynchos Ra ţa mare Anexa III/1 Anexa 5C NonSPEC nepericlitat ă

Caracterizate sit Lunca Joas ă a Prutului Situl este codificat ROSCI 0105 Lunca Joas ă a Prutului Situl de Importan ţă Comunitar ă – Lunca Joas ă a Prutului se afl ă situat pe teritoriul jude ţului Gala ţi (100%). Coordonatele geografice de localizare a sitului se afl ă cuprinse între N 45°45'55'' latitudine nordic ă şi E 28°8'50'' longitudine estic ă, ocupând o suprafa ţă de 5 656 ha. Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importan ţă comunitar ă, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importan ţă comunitar ă, sunt:

Cod denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 3130 Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu vegeta ţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto 0.2 B C B B - Nanojuncetea 3270 Râuri cu maluri n ămoloase cu vegeta ţie de 1 B C B B Chenopodion rubric şi Bidention 6430 Comunit ăţ i de lizier ă cu ierburi înalte higrofile 0.1 B C B B de la nivelul câmpiilor, pân ă la cel montan şi alpin 91F 0 P ăduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 5 A C B B angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 6510 Paji şti de altitudine joas ă (Alopecurus 1 B C B B pratensis, Sanguisorba officinalis) 3150 L acuri eutrofe natural cu vegeta ţie tip 40 B B B B Magnopotamion sau Hydrocharition 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C 92A0 Z ăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B

MEDIU Consulting 68

RIM SC ELECTRICA SA

Specii de mamifere: 2021 Sicista subtilis ( Şoarece s ăritor de step ă); Specii de amfibieni şi reptile: 1188 – Bombina bombina (Buhai de balt ă cu burta ro şie); 1220 – Emys orbicularis (Broasca ţestoas ă de ap ă); 1993 – Triturus dobrogicus (Triton dobrogean). Specii de pe şti: 2511 Gobio kessleri (Porcu şorul); 1130 Aspius aspius (Avat); 1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarta); 1145 Misgurnus fossillis (Varlarul/ Ţipar); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlug ă); 1159 Zingel zingel (Pietrar); 1160 Zingel streber (Fusar mic); 2522 Pelecus cultratus (Sabi ţă ). Specii de nevertebrate: 1078 – Callimorpha quadripunctaria (Fluturele tigru de Jersey); Alte specii importante de flor ă şi faun ă − I Hyponephele lycaon − I Tomares nogelii − P Hippuris vulgaris − P Salvinia natans − P Trapa natans − P Orchis laxiflora ssp. elegans − P Stratiotes aloides − P Vallisnerua spiralis

MEDIU Consulting 69

RIM SC ELECTRICA SA

Tabelul nr. 23 - Coresponden ţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc (Doni ţă et al ., 2005). Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire Râuri cu maluri n ămoloase cu Comunit ăţ i ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa 3270 vegeta ţie de Chenopodion R5312 crusgalli şi Polygonum hydropiper rubric şi Bidention Comunit ăţ i de lizier ă cu ierburi înalte higrofile de la nivelul Comunit ăţ i sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu 6430 R3704 câmpiilor, pân ă la cel montan Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus) şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat Fraxinus excelsior sau 91F0 R4404 (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) i ulmi (Ulmus sp.) cu Fraxinus angustifolia, din ş Festuca gigantea lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Paji ti de altitudine joas Paji ti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca ş ă R3716 ş 6510 (Alopecurus pratensis, pratensis şi Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) R3802 Paji şti daco-getice de Arrhenatherum elatius Comunitãþi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela R2202 polyrhiza şi Wolffia arrhiza Comunit ăţ i danubiene cu Salvinia natans, Marsilea R2203 quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides Lacuri eutrofe natural cu Comunit ăţă þi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus 3150 vegeta ie tip Magnopotamion R2204 ţ natans sau Hydrocharition Comunit ăţ i danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, R2205 Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris Comunit ăţ i danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. R2206 gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina Comunit ăţ i danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, 3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Nuphar luteum şi Potamogeton natans P duri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu R4406 ă Rubus caesius Z voaie cu Salix alba i P duri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus 92A0 ă ş R4407 ă Populus alba caesius Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus R4408 exaltatus

MEDIU Consulting 70

RIM SC ELECTRICA SA

ROSCI 0151 - Pădurea Gârboavele Situl de Importan ţă Comunitar ă – Pădurea Gârboavele se afl ă situat pe teritoriul jude ţului Gala ţi. Coordonatele geografice de localizare a sitului se afl ă cuprinse între N 45º 34' 34'' latitudine nordic ă şi E 27º 59' 56'' longitudine estic ă, ocupând o suprafa ţă de 217 ha. Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importan ţă comunitar ă, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importan ţă comunitar ă, sunt:

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 40C0* - Tuf ări şuri ponto sarmatice 3 A C B B 91AA – Vegeta ţie forestier ă ponto – sarmatic ă cu stejar pufos 53 A C B B 91I0* – Vegeta ţie de silvostep ă eurosiberian ă cu Quercus spp. 14 A C B B

Denumire Denumirea Directiva OUG Sit. Cod Reziden ţa Conservare Izolare Global specie popular ă Habitate 57/2007 Pop

Specii de nevertebrate 1083 Lucanus cervus Rada şca Anexa 3 Anexa 3 P C A C B Cerambyx 1088 Croitor Anexa 4 Anexa 3 P C A C B cerdo Erannis 4033 - Anexa 4 Anexa 3 R B B A B ankeraria Specii de plante Echium Capul 4067 Anexa 2 Anexa 3 R C B C B russicum şarpelui Iris aphylla spp. 4097 Iris Anexa 2 Anexa 3 R C B C B hungarica

Tabelul nr. 24 - Alte specii importante de flor ă şi faun ă Directiva Cat Specia Denumirea popular Popula ie Motiv OUG 57/2007 ă ţ Habitate A Bufo bufo Broasca raioasa bruna C D - Anexa 4B A Rana dalmatina Broasca de padure C D Anexa 4 Anexa 4A Parnassius I - C A Anexa 4 Anexa 4A mnemosyne R Lacerta agilis Soparla cenusie C D Anexa 4 Anexa 4A

MEDIU Consulting 71

RIM SC ELECTRICA SA

Directiva Cat Specia Denumirea popular Popula ie Motiv OUG 57/2007 ă ţ Habitate R Natrix natrix Şarpele de cas ă C D Anexa 4 - Pelobates Broasca de p mânt, A ă C A Anexa 4 Anexa 3 fuscus Broasca gheboas ă A Rana esculenta Broasca verde de lac P D Anexa 5 Anexa 5A Tomares I - - B - Anexa 4B nogelii R Lacerta viridis Gu şter C B Anexa 4 Anexa 4A Directiva Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv OUG 57/2007 Păsări Caprimulgus B Caprimulg D C Anexa 1 Anexa 3 europaeus Dendrocopos Cioc nitoare (pestri ) B ă ţă D C Anexa 1 Anexa 3 syriacus de gradin ă Himantopus B Cătălig ă D C Anexa 1 Anexa 3 himantopus Sfrâncioc cu frunte B Lanius minor D C Anexa 1 Anexa 3 neagr ă Dendrocopos B Cioc ănitoare de stejar C C Anexa 1 Anexa 3 medius Emberiza B Presura de gradina D C Anexa 1 Anexa 3 hortulana B Lanius collurio Sfrancioc ro şiatic D C Anexa 1 Anexa 3 B Picus canus Ghionoaie sur ă D C Anexa I Anexa 3

Tabelul nr. 25 - Coresponden ţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare romanesc (Doni ţă et al ., 2005). Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire R3128 Tuf ări şuri balcanice de p ăliur (Paliurus spina-christi) (p.) Ponto-Sarmatic deciduous R3129 Tuf ări şuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.) 40C0* thickets R3132 Tuf ări şuri ponto-sarmatice de Caragana frutex R3133 Tuf ări şuri de c ătin ă alb ă (Hippophaë rhamnoides)

R4161 Păduri-rari şti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.) 91AA Eastern white oak woods R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina R4163 Păduri-rari şti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar Euro-Siberian steppic R4138 91I0* pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum woods with Quercus spp. R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun

MEDIU Consulting 72

RIM SC ELECTRICA SA

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica Păduri-rari şti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi R4146 cire ş (Prunus avium) cu Acer tataricum Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus R4148 robur) cu Convallaria majalis Păduri danubian-balcanice de stejar brum ăriu (Quercus R4156 pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârni ţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum Păduri-rari şti danubian – vest – pontice de stejar brum ăriu R4157 (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum Păduri şi rari şti danubiene de stejar brum ăriu (Quercus R4159 pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana

Situl este localizat în sud-estul Podi şului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de silvostep ă la nord de ora şul Gala ţi (în apropierea localit ăţ ii Tuluce şti) la o altitudine de 65-80m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocup ă o parte din p ădurea de agrement Gârboavele. Tipul dominant de vegeta ţie sunt p ădurile şi rari ştile de stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre pâr ăul Manolache în timp ce stejarul brum ăriu se cantoneaz ă în zonele de platou şi se grupeaz ă în pâlcuri mici şi f ăş ii înguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul 91AA edificat de stejarul pufos şi habitatul 91I0 edificat de cel brum ăriu este dificil de realizat având în vedere r ăspândirea mozaicat ă a acestor dou ă specii precum şi gradul de amestec variabil. Procentul de suprafa ţă din sit cuprins la categoria „P ăduri de monocultur ă (plopi sau arbori exotici)”, reprezint ă planta ţii de salcâm. Se remarc ă structura natural ă foarte bine conservat ă reprezentat ă prin: diversitatea de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în p ătura erbacee şi alternarea por ţiunilor de p ădure închis ă cu rari şti şi poieni. Trebuie men ţionat ă prezenta formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brum ăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe lâng ă stejarul pufos şi cel brum ăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vi şinul turcesc (Prunus mahaleb) iar in subarboret m ăce şul (Rosa canina), p ăducelul (Crataegus

MEDIU Consulting 73

RIM SC ELECTRICA SA monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorit ă subarboretului foarte dens regenerarea natural ă a stejarilor este redus ă (prezent ă doar în ochiuri şi lumini şuri). În p ătura erbacee trebuie men ţionat ă prezen ţa bujorului românesc (Paeonia peregrina).

Figura nr. 15 Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate

Ţinând cont de distan ţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian fa ţă de zonele protejate şi de faptul c ă nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de flor ă şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investi ţiei nu influen ţeaz ă semnificativ factorul de mediu biodiversitate.

MEDIU Consulting 74

RIM SC ELECTRICA SA

Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea planului şi în zona învecinat ă a planului, pe lâng ă informa ţiile pe care le ofer ă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor m ăsuri de management activ, face posibil ă şi identificarea timpurie a unor tendin ţe dinamice având un rol important în predic ţia modific ărilor structurale şi func ţionale, fapt ce permite luarea unor m ăsuri, în timp util, pentru conservarea acestora. Ac ţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au f ăcut la întâmplare, ci s-au realizat într-o manier ă standardizat ă. Planificarea ac ţiunilor de monitorizare a reprezentat o etap ă important ă a programului de monitorizare. Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o form ă standardizat ă, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite s ă fie comparabile între ele şi s ă aib ă aceea şi valoare informa ţional ă.

Obiectivele urm ărite au constat în: monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizeaz ă fitocenozele din cele mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modific ări ale factorilor de mediu globali (schimb ări climatice, modific ări ale factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investi ţie); cunoa şterea mai bun ă a biodiversit ăţ ii floristice a regiunii ecologice, asocia ţii vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente; schimb ările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu; eviden ţierea prezentei şi evolu ţiei florei endemice din ecosistemele prezente. eviden ţierea prezentei speciilor de plante şi animale;

MEDIU Consulting 75

RIM SC ELECTRICA SA

Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETA ŢIE Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa amintim urm ătoarele defini ţii conforme cu Directiva Habitate: Habitate naturale înseamn ă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale. Habitatul unei specii înseamn ă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în are se reg ăse şte o specie la orice stadiu al ciclului s ău biologic. Primele habitate prezint ă diferite grade de importan ţă conservativ ă, sunt interpretate în manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre altitudine, clim ă, geologie etc. Acest habitate trebuie amintite, acolo unde exist ă, cartografiate şi estimat impactul asupra acestora. Habitatele speciilor pot sa se suprapun ă pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi f ără importan ţă conservativ ă statuat ă. Chiar dac ă legisla ţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totu şi apreciem c ă datorit ă importan ţei unora dintre ele pentru speciile de animale pe care le con ţin este important ă cunoa şterea acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra speciilor cu importan ţă conservativ ă. Habitate naturale

Pe teritoriul parcului se afl ă mici suprafe ţe acoperite de habitate cvasinaturale cum ar fi paji şti – aproximativ 0,3% din suprafa ţa parcului eolian. Paji şti Probabil c ă în trecut paji ştile din zona de impact a proiectului Frumu şiţa (ELECTRICA SA) se încadrau în tipul R3414 Paji şti ponto-panonice de Festuca valesiaca . Conform lucr ării Habitatele din România acestea au o valoare conservativa redus ă.

MEDIU Consulting 76

RIM SC ELECTRICA SA

Noi consider ăm c ă valoarea de conservare este nul ă. Chiar dac ă exist ă unele dintre speciile caracteristice, structura şi compozi ţia floristic ă a acestor paji şti sunt puternic alterate. Cu toate c ă sunt alterate şi sunt, din punctul de vedere al habitatelor naturale, lipsite de valoare conservativ ă acestea constituie habitate ale unor specii de animale cu valoare conservativ ă ridicat ă a şa cum sunt popând ăii Spermophilus citellus . De asemenea exist ă unele specii de insecte întâlnite aici printre care cea mai frecvent ă este crizomelidul Chrysomela sanguinolenta. Un alt factor puternic de alterare este eroziunea puternic ă a acestor tipuri de păş uni, eroziune ap ărut ă probabil din cauza unui cumul de factori antropici care amplificat ă caracterul cvazinatural (invazia speciilor de plante alohtone). Un alt factor al alter ării acestor tipuri de habitate este constituit din p ătrunderea apelor pluviale si freatice bogate în fertilizatori artificiali şi substan ţe insecto-fungicide din culturile aflate în apropiere. Oricum paji ştile nu vor fi afectate în nici un fel de amplasarea turbinelor, acestea fiind dispuse exclusiv în terenurile agricole cultivate. De asemenea paji ştile nu vor fi afectate de s ăparea şan ţurilor pentru cablurile electrice îngropate acestea urmând exclusiv drumurile de acces din terenurile cultivate. Alte tipuri de habitate Au fost identificate trei tipuri de habitate în aria de studiu. Acestea sunt: 1. terenurile agricole cultivate intensiv; 2. asocia ţiile ruderale; 3. tuf ări şuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de acces.

Terenuri agricole cultivate intensiv Sunt reprezentate pe întreaga suprafa ţă a parcului eolian. Acest tip de habitate este considerat de multe ori şi în mod eronat ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de păsări şi mamifere s ălbatice (unele dintre acestea importante din punct de vedere al conserv ării). Parte dintre aceste specii, se întâlnesc pe tot parcursul anului, populeaz ă suprafe ţele cu culturi anuale intensive şi cu preponderen ţă în perioadele de migra ţie.

MEDIU Consulting 77

RIM SC ELECTRICA SA

Cele mai importante specii de p ăsări protejate care se reg ăsesc în acest tip de habitat, care cuib ăresc, ierneaz ă sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) , ciocârlanul mo ţat (Galerida cristata) , rândunica (Hirundo rustica), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbr ăveanca (Coracias garrulus), prepeli ţa (Coturnix coturnix) , potarnichea (Perdix perdix), vânturelul ro şu (Falco tinnunculus) , eretele vânat (Circus cyaneus) şi şorecarul comun (Buteo buteo) . Speciile de p ăsări cel mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus frugilegus), varbia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica (Hirundo rustica), lastunul de mal (Delicon urbica), albinarelul (Merops apiaster), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) s i cotofana (Pica pica) Una dintre cele mai importante specii de p ăsări protejate care se reg ăsesc în acest tip de habitat, care cuib ăresc, care se hr ănesc ierneaz ă sau fac pasaj, este ciocârlia de Bar ăgan (Melanocorypha calandra). Speciile mai pu ţin importante care se reg ăsesc în acest tip de habitat, în special toamna, iarna şi la începutul prim ăverii, sunt ciorile de sem ănătur ă (Corvus frugilegus) , graurii (Sturnus vulgaris), st ăncu ţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone cornix) . Acestea folosesc acest tip de habitat pentru c ăutarea hranei şi uneori, pentru unele specii cum sunt ciorile de sem ănătur ă, pentru odihn ă. Cel mai frecvent mamifer diurn care a putut fi observat pe marginea ariilor cultivate este popând ăul (Spermophilus citellus) . Alte roz ătoare, cum ar fi şoarecii de câmp (Apodemus agrarius) sunt şi ele prezente frecvent, reprezentând principala surs ă de hran ă pentru carnivore, cum ar fi vulpile (Vulpes vulpes) .De asemenea au fost observa ţi şi iepurii (Lepus europaeus) zona culturilor din periferia parcului precum si in interiorul acestuia. Am folosit acest exemplu amplu de specii de animale reg ăsite în zonele intens cultivate pentru a ar ăta c ă aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai pu ţin importante pentru conservarea animalelor s ălbatice şi c ă aceste zone pot sus ţine popula ţii de specii, unele importante din punctul de vedere al conserv ării.

MEDIU Consulting 78

RIM SC ELECTRICA SA

Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale Aceste comunit ăţ i sunt localizate pe marginile drumurilor, c ărărilor şi terenurilor cultivate. Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuib ărit şi hr ănire pentru unele specii de p ăsări, cum ar fi: sfrâncioci (Lanius collurio) , ciocârlanul mo ţat (Galerida cristata) şi alte specii, în special când în acest habitat exist ă tufi şuri şi copaci. De asemenea acesta este si cel mai folosit habitat de c ătre popând ăii din zonele cultivate intens. Câteva dintre speciile erbacee anuale g ăsite aici: • Agropiron repens • Artemisia absinthium • Artemisia vulgaris • Bassia hirsute • Canabis sp. • Capsella bursa-pastoris • Cardaria draba • Carduus acanthoides • Chondrilla juncea • Cichorium intybus • Cirsium arvense • Consolida regalis • Conium maculatum • Coronilla varia • Daucus carota • Dichanthium ischaemum • Dipsacus fullonum • Echinops sphaerocephalus • Echium vulgare • Eragrostis minor • Eryngium campestre • Geum urbanum

MEDIU Consulting 79

RIM SC ELECTRICA SA

• Hordeum sp. • Linaria vulgaris • Leonurus cardiaca • Malva neglecta • Matricaria recutita • Melilotus sp. • Onopordum acanthium • Plantago media • Papaver sp. • Taraxacum officinale Dintre cele 32 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor na ţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste ro şii produse de diferi ţi speciali şti români. De obicei speciile cu valoare ridicat ă de conservare sunt si specii sensibile care ar fi eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiat ă. Tuf ări şuri Arbu ştii sunt, în general, rari în aria de proiect. De obicei s-au g ăsit doar grupuri izolate mai mari sau mici de tufi şuri. Este un habitat important care furnizeaz ă hran ă (fructe), ad ăpost şi loc de cuib ărit pentru p ăsări şi ad ăpost şi loc de hr ănire pentru unele mamifere. Cea mai important ă specie din punct de vedere al conserv ării şi care populeaz ă acest tip de habitat este sfrânciocul ro şietic (Lanius collurio) . Alte specii cum ar fi presurile, presura sur ă (Emberiza calandra) şi presura de gr ădin ă (Emberiza hortulana) , folosesc ace şti arbu şti ca locuri de cântat sau pentru etalarea nup ţial ă a masculilor. Speciile de arbu şti observate în zon ă sunt: • Crataegus monogyna • Prunus spinosa • Rosa sp. MEDIU Consulting 80

RIM SC ELECTRICA SA

Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente Chiar dac ă aceste tipuri de habitat sunt considerate ca s ărace din punct de vedere al biodiversit ăţ ii şi neimportante pentru p ăsări şi alte animale s ălbatice, cercetarea în teritoriu a relevant importan ţa acestor zone cultivate, a marginilor de culturi şi drumuri şi a arbu ştilor r ăsfira ţi pentru specii cum ar fi: Speciile de p ăsări cele mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus frugilegus), graurul (Sturnus vulgaris), varbia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), stancuta (Corvus monedula), randunica (Hirundo rustica), lastunul de mal (Delicon urbica), albinarelul (Merops apiaster), caneparul (Carduelis canabina), florintele (Cloris cloris) Ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) si cotofana (Pica pica) Terenuri agricole cultivate intensiv Sunt situate la periferia parcului eolian. Acest tip de habitate este considerat de multe ori şi în mod eronat ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de p ăsări şi mamifere s ălbatice (importante din punct de vedere al conserv ării). Unele dintre specii, pe tot parcursul anului, populeaz ă ariile de cultur ă intensiv ă cu preponderenta in perioadele de migra ţie. Cele mai importante specii de p ăsări protejate care se reg ăsesc în acest tip de habitat, care cuib ăresc, ierneaz ă sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) , ciocârlanul mo ţat (Galerida cristata) , rândunica (Hirundo rustica), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbraveanca (Coracias garrulus), prepeli ţa (Coturnix coturnix) , potarnichea (Perdix perdix), vânturelul ro şu (Falco tinnunculus) , heretele vânat (Circus cyaneus) şi şorecarul comun (Buteo buteo) . Dintre aceste specii unele folosesc acest tip de habitat ca loc de cuibarire si hr ănire iar rapitoarele ca teren de vân ătoare, mai pu ţin ca locuri de odihn ă. Speciile mai pu ţin importante care se reg ăsesc în acest tip de habitat, în special toamna, iarna şi la începutul prim ăverii, sunt ciorile de sem ănătur ă (Corvus frugilegus) , graurii (Sturnis vulgaris) , st ăncu ţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone cornix) . Acestea folosesc acest tip de habitat pentru c ăutarea hranei şi uneori, pentru unele specii cum sunt ciorile de sem ănătur ă, pentru odihn ă.

MEDIU Consulting 81

RIM SC ELECTRICA SA

Cel mai frecvent mamifer diurn care a putut fi observat pe marginea ariilor cultivate este popând ăul (Spermophilus citelus) . Alte roz ătoare, cum ar fi şoarecii de câmp (Apodemus agrarius), (Microtus arvalis) sunt prezente frecvent, reprezentând principala surs ă de hran ă pentru pasarile rapitoare precum si pentru mamiferele carnivore, cum ar fi vulpile (Vulpes vulpes) . Iepurii (Lepus europaeus) au fost observa ţi şi ei în zona culturilor. Am folosit acest exemplu de specii de animale reg ăsite în zonele intens cultivate pentru a ar ăta c ă aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai pu ţin importante pentru conservarea animalelor s ălbatice şi c ă aceste zone pot sus ţine popula ţii de specii importante din punctul de vedere al conserv ării. Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale Aceste comunit ăţ i sunt localizate pe marginile drumurilor, c ărărilor, canalelor de iriga ţii şi terenurilor cultivate. Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuib ărit şi hr ănire pentru unele specii de p ăsări, cum ar fi: ciocârlanul mo ţat (Galerida cristata), sfranciocul rosietic (Lanius collurio) şi alte specii, în special când acest habitat are o suprafa ţă mai extins ă. De asemenea acesta este şi cel mai folosit habitat de c ătre popând ăii (Spermophilus citelus) din zonele cultivate intens. Dintre speciile identificate în acest tip de habitat, în afara de popând ău, nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor na ţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. Din punct de vedere vegetal speciile cu valoare ridicat ă de conservare sunt si specii sensibile care sunt eliminate de cele ruderale specii care se gasesc dominant in acest tip de habitate. In acelasi context speciile sensibile sunt de cele mai multe ori specii care caracterizeaza habitatelor naturale si care lipsesc total din zona studiat ă. Tuf ări şuri Arbu ştii sunt concentra ţi în zonele necultivate datorita pantelor prea mari sau a solului pietros nepropice plantarii vitei de vie. În general aceste suprafe ţe sunt mici comparativ cu suprafe ţele cultivate privind aria proiectului. Este un habitat important care furnizeaz ă hrană (fructe), ad ăpost şi loc de cuib ărit pentru p ăsări şi ad ăpost şi loc de hr ănire pentru unele mamifere. Cea mai important ă specie din punct de vedere al

MEDIU Consulting 82

RIM SC ELECTRICA SA conserv ării şi care populeaz ă acest tip de habitat este sfrânciocul ro şietic (Lanius collurio) . Alte specii cum ar fi presura sur ă (Emberiza calandra) , folosesc ace şti arbu şti ca locuri de cântat sau pentru etalarea nup ţial ă a masculilor. Speciile de arbu şti observate în zon ă sunt: • Crataegus monogyna • Prunus spinosa • Rosa sp.

BIODIVERSITATEA ASOCIATA ECOSISTEMELOR NATURALE Investigarea biodiversit ății faunei de artropode s-a f ăcut pe parcursul a doi ani, respectiv, 2009-2010. În leg ătur ă cu categoria din care fac parte artropodele au fost selectate și adaptate metodele specifice de prelevare a faunei: pentru d ăun ătorii din sol a fost aleas ă Metoda sondajelor în sol - caracterizat ă prin folosirea unei rame metrice având dimensiunea de 25 cm/25cm. Întregul volum de sol din suprafa ța delimitat ă, pe adâncimea de 25 cm, a fost m ărun țit ă, depus ă pe o folie de plastic rezistent, și examinat ă am ănun țit. Artropodele colectate au fost introduse în flacoane con ținând alcool diluat și transportate în laborator în vederea trierii și determin ării la nivel de specie/grup sistematic. Pentru speciile de la suprafa ța solului: A. Metoda vizuala . Aceasta a constat in prelevarea de e șantioane din cel pu țin patru zone diferite, alese aleator sau dup ă anumite criterii și pe aceste suprafe țe s-au colectat/num ărat to ți indivizii din speciile observate. B. Metoda filet ărilor . Este o metoda utilizat ă pentru stabilirea structurii popula ţiilor de insecte prezente la nivelul superior al plantelor, se folose ște fileul entomologic, un num ăr de 50 de “cosiri” reprezentând un e șantion reprezentativ pentru fiecare din cele 4 zone examinate în cultur ă. Materialul colectat a fost transferat în borcane cu capac, in interior având un

MEDIU Consulting 83

RIM SC ELECTRICA SA tampon de cloroform pentru anestezierea materialului biologic care a fost ulterior adus în laborator pentru triere și determinare. Pentru determinarea materialului biologic au fost utilizate determinatoare specifice grupului sistematic din care fac parte artropodele( Albu Paula, 1980; Bogoescu C., 1958; Constantineanu M., 1965; Kis B., 1985 etc.) REZULTATE: Structura faunistica a celor 3 ecosisteme agricole a totalizat un num ăr de 83 de specii de artropode, apartenente la 14 ordine sistematice. Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptera(27 specii), urmate de reprezentan ţii ord. Hemiptera(17 specii) si Orthoptera(8 specii). F ără excep ţie, speciile listate in tabelul… nu au fost pana in prezent evaluate pentru includerea eventuala în listele ro şii. In cele ce urmeaz ă vom face o scurta trecere în revista a ordinelor mai importante din cercet ările noastre. ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, colectat in culturile de cereale. Araneele - din Familiile Lycosidae si Salticide au fost colectate constant, pe tot parcursul cercetarilor, in numar mare. Lycosidele sunt vanatori agili, robusti, cu o vedere foarte buna si comportament solitar, numiti si paienjeni-lup. Raspandirea lor acopera o gama larga de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode. Familia Salticidae (cunoscu ți sub numele popular Păinajeni-săritori ), con ține mai mult de 500 de genuri și circa 5000 de specii descrise, f ăcând-o cea mai mare familie de aranee, cu aproximativ 13% din totalul speciilor. P ăianjenii s ăritori au o vedere bun ă și o folosesc la vân ătoare și navigare. Sunt capabili s ă sar ă din loc in loc, ata șați de un fir de m ătase si traiesc intr-o mare varietate de habitate. ORTHOPTERA - 8 specii au fost colectate pe parcursul studiului. Reprezentantii acestui ordin se hranesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii fiind omnivore, prin cresterea exagerata a populatiilor, in anumite conditii pot provoca pagube mari culturilor agricole. HEMIPTERA. Atat afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor colectate fac parte din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de

MEDIU Consulting 84

RIM SC ELECTRICA SA cereale. Face exceptie specia Nabis ferus L., pradator redutabil al afidelor si larvelor de lepidoptere. HYMENOPTERA- speciile colectate sunt importanti parazitoizi ai altor insecte, gazdele obisnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere. Ord. COLEOPTERA Din punct de vedere a diversit ăţ ii taxonomice, familiile de coleoptere colectate pe parcursul celor doi ani pot fi vizualizate in diagrama din fig….. Cea mai numeroas ă a fost familia Carabidae , incluzând 7 specii, ceea ce reprezint ă 25,9% din num ărul total de specii identificate în aceast ă zon ă, urmat ă de familiile Coccinellidae , Chrysomelidae si Curculionidae cu cate 4 specii (14,8%) si Scarabaeidae si Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%). Familia Carabidae . În fauna mondial ă sunt cunoscute cca. 40 mii specii de carabide, în cea european ă – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din zona parcului eolian au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi genurile: Harpalus (4 specii), Amara , Clivina si Carabus . Familia Coccinellidae- este o familie de coleoptere a carei reprezentanti sunt prin excelenta entomofagi redutabili, in studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii, prezente in ambii ani de cercetare. Familia Chrysomelidae si Familia Curculionidae. Atat din punct de vedere al numarului de specii exclusiv fitofage cat si al abundentelor relative in probele colectate, reprezentantii acestor familii au fost dominanti in ambii ani de cercetare. Familia Scarabaeidae . Este reprezentat ă în fauna mondial ă prin cca. 20 mii specii. Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentat ă prin 3 specii ale c ăror larve consum ă r ădăcini şi humusul din sol, iar adul ţii se hr ănesc cu frunzele plantelor.

MEDIU Consulting 85

RIM SC ELECTRICA SA

Tabelul nr. 26 Fauna de nevertebrate din zona Parcului eolian Frumu şiţa Anul Ecosiste Statutul Nr. Grupul sistematic Specia - de crt 09 10 mul vulnerabiliate Ord. TROMBIDIFORMES Trombidium holosericeum 1 Fam. Trombidiidae + + Cereale NE L. Ord. OPILIONES 2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + Cereale NE Ord. ARANEAE Porumb, 3 Pardosa italica Tong. + + NE cereale Fam. Lycosidae Porumb, 4 Alopecosa sulzeri P. + + NE Rapita 5 Lycosa tarentula + + Porumb Porumb, 6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + NE Cereale Ord. LITHOBIOMORPHA 7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach + + Porumb NE Ord. JULIDA 8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + Porumb NE Ord. COLLEMBOLA Porumb, 9 Fam. Entomobryidae Entomobryia arborea Tullb. + + Cereale, NE Rapita Ord. DIPLURA 10 Fam. Japygidae Japyx sp. - + Cereale NE Ord. DERMAPTERA 11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + + Porumb NE Ord. ORTHOPTERA 12 Locusta migratoria L. + + Cereale NE Dociostaurus maroccanus Porumb, 13 + + NE Fam. Acrididae Thunb. Cereale Porumb, 14 Caliptamus italicus L. + + NE Cereale Porumb, 15 Tettigonia viridissima L. + + NE Cereale Fam. Tettigoniidae Porumb, 16 Decticus verrucivorus L. + + NE Cereale Porumb, 17 Gryllus campestris L. + + NE Cereale 18 Fam. Gryllidae G. desertus L. + + Porumb NE Porumb, 19 Gryllotalpa gryllotallpa - + NE Cereale Ord. THYSANOPTERA 20 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. + + cereale NE Ord. HEMIPTERA Schizaphis graminum 21 + + cereale NE Rond. Fam. Aphididae Rhopalosiphum maidis 22 + + porumb NE Fitch. 23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + Cereale NE 24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta + + Porumb, NE

MEDIU Consulting 86

RIM SC ELECTRICA SA

Nr. Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste Statutul crt Scop. Cereale- de 25 Lygus pratensis L. - + Rapita NE Fam. Miridae 26 Adelphocoris seticornis F. - + Cereale NE 27 Dolycoris baccarum L. + + cereale NE 28 Pentatoma rufipes L. + + cereale NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + cereale NE 30 Palomena prasina L. + + cereale NE 31 Eurydema oleracea L. + + cereale NE Fam. Pentatomidae 32 E. ornata L. + + cereale NE 33 Aelia rostrata Boh. + + cereale NE 34 A. acuminata L. + + cereale NE Cereale, 35 Graphosoma lineatum L. + + NE Porumb 36 Eurygaster integriceps L. + + Cereale NE 37 Fam. Scutelleridae E. maura L. + + Cereale NE 38 E. austriaca Schr. + + Cereale NE Cereale, 39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + NE Porumb Ord. HYMENOPTERA 40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + Cereale NE 41 Formica rufa L. + + Rapita NE Fam. Formicidae 42 Lasius niger + + Porumb NE Rapita, 43 Fam. Chalcididae + + NE cereale 44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + cereale NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + rapita NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + cereale NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + Rapita NE Ord. COLEOPTERA 48 Carabus cancelatus Illig. + + Porumb NE 49 Clivina fossor L. + + Cereale NE Cereale, 50 Amara aenea DeGeer + + NE porumb Cereale, 51 Harpalus aeneus F. + + NE Fam. Carabidae porumb 52 H. azureus F. + + Cereale NE Cereale, 53 H. distinguendus Duft. + + NE porumb Cereale, 54 H. griseus Panz. + + NE porumb 55 Adalia bipunctata L. + + Cereale NE Coccinella septempunctata Cereale, 56 + + NE L. porumb Fam. Coccinellidae Cereale, 57 Thea 22-punctata L. + + NE porumb Cereale, 58 Propylea 14-punctata L. + + NE porumb 59 Phylotreta sp. + + Porumb NE Chrysomela sanguinolenta 60 + + cereale NE L. Fam. Chrysomelidae 61 Aphthona coerulea Geoff. + + cereale NE 62 Haltica oleracea L. + + cereale NE 63

MEDIU Consulting 87

RIM SC ELECTRICA SA

Nr. Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste Statutul crt Cereale,- de 64 Pentodon Idiota Herbst. + + NE porumb 65 Fam. Scarabaeidae Melolontha melolontha L. + + cereale NE Cereale, 66 Anoxia vilosa F. + + NE porumb Cereale, 67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + NE porumb 68 Cereale, Tanymecus dilaticollis Gyll + + NE 69 porumb Porumb, 70 Fam.Curculionidae Psalidium maxilosum + + NE Rapita 71 Ceuthorhynchus assimilis + Rapita NE 72 C. quadridens + Rapita NE 73 Agriotes lineatus L. + + Cereale NE Cereale, 74 A. obscurus L. + + NE Fam. Elateridae porumb Cereale, 75 A. ustulatus Schall. + + NE porumb 76 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. + + Cereale NE Ord. DIPTERA 77 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + Rapita NE Cereale, 78 Fam. Agromyzidae + + NE porumb Cereale, 79 Fam. Chloropidae + + NE porumb 80 Fam. Sciaridae + + Cereale NE Ord. LEPIDOPTERA 81 Agrotis ipsilon Hufn. + + Cereale NE 82 Fam. Noctuidae A. exclamationis L. + + cereale NE 83 A. segetum Den&Schiff. + + Cereale NE

Amfibieni

În perimetrul amplasamentului nu au fost observa ţi amfibieni îns ă nu putem exclude prezen ţa unor exemplare de Pseudepidalea (Bufo) viridis . Nu au fost observate b ălţi folosite de aceast ă specie pentru reproducere.

Reptile

Nu au fost observate reptile pe amplasament îns ă nu putem exclude prezen ţa unor mici popula ţii de Lacerta agilis şi Podarcis taurica.

Păsări Observa ţiile privind populatiile de p ăsări, biologia, ecologia, etologia, precum şi dinamica acestora au fost studiate în toate perioadele anului. Aceste studii sistematice

MEDIU Consulting 88

RIM SC ELECTRICA SA au fost efectuate pe întreg parcursul anului 2009 precum şi în prima parte a anului 2010, îns ă colectarea de date cu privire la avifauna Podi şului Moldovenesc au fost efectuate şi în anii anteriori. Rezultatele cercetarilor finalizate în aceast ă perioad ă se vor continua şi în anii viitori prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compozi ţiei avifaunei corelate cu efectul fazei de construc ţie şi precum şi a impactului eolienelor active în faza de operare. Efectivele de p ăsări cuib ăritoare şi a celor care ierneaz ă au fost estimate pe perimetrul parcului în întregimea sa. Motivele au fost : 1. Existen ţa pas ărilor de talie mare, care în timpul migra ţiei se deplaseaz ă fie grupate în stoluri fie migrând individual şi zboar ă de obicei la în ălţime de peste 150 m, pe deasupra zonelor de observa ţie. 2. Popula ţiile de p ăsări prezente se pot evalua global în mod corelat, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum si evaluarea eventualului impact provocat de dezvoltarea parcului asupra p ăsărilor care migreaz ă în zon ă în perioada de şantier şi în cea de exploatare.

MEDIU Consulting 89

RIM SC ELECTRICA SA

Figura nr. 16 Direc ţia de migra ţie a avifaunei în sectorul Pod. Bârladului – culoarul Prutului

MIGRA ŢIA DE PRIM ĂVAR Ă Migra ţia de prim ăvar ă, perioada (prevernal – vernala) a popula ţiilor de p ăsări a fost studiat ă în perioada dintre începutul lunii martie şi sfâr şitul lunii mai, în anii 2009 şi 2010.

MEDIU Consulting 90

RIM SC ELECTRICA SA

Punctele de observa ţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bun ă vizibilitate. Acelea şi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observa ţiile legate de migra ţia de toamn ă. În timpul migra ţiilor au fost realizate observa ţii timp de câte 20 zile pe lun ă. Cele mai multe p ăsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în partea de est a zonelor amintite în proiect. Direc ţia dominant ă a zborului p ăsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre sud spre nord. Metodologia de înregistrare Păsările observate au fost trecute în fi şe speciale în care sunt înregistrate: - Loca ţia; - Data; - Ora şi minutul observa ţiei; - Specia (codul EURING); - Temperatura; - Nebulozitatea; - Viteza şi direc ţia vântului; - Direc ţia de zbor a p ăsărilor; - Nr. exemplarelor observate; - În ălţimea aproximativ ă de zbor; - Observa ţii (exemplar unic, stol, etc). Nu au putut fi stabilite modele constante privind direc ţia de zbor, în deosebi pentru speciile de paseriforme. în aceasta perioad ă paseriformele trec în pasaj mult mai repede peste zona parcului în compara ţie perioada corespunz ătoare migra ţiei de toamn ă. Viteza şi direc ţia de zbor variaz ă mult în func ţie de direc ţia şi intensitatea vântului, nebulozitate, precum şi presiunea atmosferic ă din timpul migra ţiei. Interesul principal l-a reprezentat migra ţia r ăpitoarelor şi a berzelor care au zbor planat şi care ar putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene. În acest sens avem în vedere c ă cele mai susceptibile de a suferi coliziune directă cu rotoarele sunt speciile de p ăsări r ăpitoare şi alte specii de talie mare cum sunt

MEDIU Consulting 91

RIM SC ELECTRICA SA berzele şi stârcii. Acestea au fost monitorizate cu aten ţie deosebit ă şi s-a analizat intensitatea migra ţiei în zona de impact poten ţial în celor doua parcele. Speciile prezentate în tabelul urm ător, reprezint ă num ărul total/specii, a indivizilor de p ăsări r ăpitoare şi berze din perioada de prim ăvar ă. Doar exemplarele care manifestau un comportament tipic pentru migra ţiune au fost num ărate. Acestea sunt cele care au o direc ţie constant ă de zbor dinspre sud spre nord. Tabelul nr. 27 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Prim ăvar ă Dimensiunea Nr. Nr. total popula iei in Statut de protec ie conf. Specia ţ ţ Crt indivizi Romania (perechi OUG 57/2007 cuib ăritoare) Fam. Ciconiidae

1. Ardea cinerea 5 2000-4000

2. Ciconia ciconia 87 4000-5000 OUG 57/2007/anexa3

3. Ciconia nigra 3 40-100 OUG 57/2007/anexa3

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae 4. Circus cyaneus 3 OUG 57/2007/anexa3 Circus pygargus/macrourus 3 0-20 OUG 57/2007/anexa3 5. Accipiter nisus 11 1200-1400 6. Buteo buteo 30 28000-340000 7. Buteo rufinus 2 65-110 OUG 57/2007/anexa3 8. Buteo lagopus 12 500-2000 OUG 57/2007/anexa3 Milvus migrans 7 100-300 OUG 57/2007/anexa3 9. Pernis apivorus 25 2000-2600 OUG 57/2007/anexa3 10. Circus aeruginosus 2 1700-2500 OUG 57/2007/anexa3 11. Accipiter gentiles 5 5000-7000 12. Aquila pomarina 2 80-200 OUG 57/2007/anexa3 13. Aquila pennata 1 10-80 OUG 57/2007/anexa3 Fam. Falconidae 14. Falco tinnunculus 16 10000-14000 OUG 57/2007/anexa4B 15. Falco subbuteo 8 3200-4000 OUG 57/2007/anexa4B 16. Falco peregrinus 1 8-15 OUG 57/2007/anexa3

MEDIU Consulting 92

RIM SC ELECTRICA SA

În timpul migraţiei de prim ăvar ă s-a înregistrat în zon ă un num ăr total de 223 indivizi apar ţinând la 15 specii de p ăsări r ăpitoare şi 2 specii de barz ă. Cel mai mare num ăr de indivizi înregistra ţi de la o singur ă specie privind p ăsările răpitoare apar ţine speciei şorecarului comun (Buteo buteo) cu 30 de exemplare. Barza alba (Ciconia ciconia) reprezinta cel mai mare num ăr de indivizi observa ţi în timpul migra ţiei cu un num ăr de 87 de indivizi. Barza neagr ă (Ciconia nigra) a fost observat ă de numai trei ori la în ălţime de peste 150 m la periferia zonei estice a parcului. În perimetrul parcului cu mici excep ţii, pe perioada de migra ţie p ăsările zboar ă la o altitudine de peste 150 m. Direc ţia dominant ă de zbor a fost dinspre S spre N. Cea mai mare intensitate a migra ţiei a fost înregistrat ă în luna aprilie. Migra ţia p ăsărilor prim ăvara este mai dificil de analizat, p ăsările fiind foarte gr ăbite spre locurile de cuib ărit şi foarte mult influen ţate de condi ţiile nefavorabile meteorologice. De asemenea în aceast ă perioada au fost înregistrate şi speciile de p ăsări, altele în afara de cele cu zbor planat (r ăpitoare şi berze), care au trecut în pasaj, care au vizitat perimetrul pentru hr ănire, popas sau care au manifestat comportament de teritorialitate.

Tabelul nr. 28 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Prim ăvar ă Dimensiunea Numarul Nr. populatiei in Statut de protectie conf. Specia total Crt Romania (perechi OUG 57/2007 indivizi cuibaritoare) Fam. Phasianidae Perdix perdix 16 40000-60000 Coturnx coturnx 21 30000-50000 1. Phasianus colchicus 12 200000-300000 Subordinul LARI Fam. Laridae 3. Larus cachinnans/michaelis 89 3500-5000 Ordinul Columbiformes Fam. Columbidae 4. Streptopelia decaocto 28 400000-600000 Fam. Meropidae 6. Merops apiaster 38 15000-20000 OUG 57/2007/anexa4B MEDIU Consulting 93

RIM SC ELECTRICA SA

Dimensiunea Numarul Nr. populatiei in Statut de protectie conf. Specia total Crt Romania (perechi OUG 57/2007 indivizi cuibaritoare) Fam. Coraciidae 7. Coracias garrulus 12 2000-4000 OUG 57/2007/anexa3 Fam. Upupidae 8. Upupa epops 5 24000-30000 OUG 57/2007/anexa4B Ordinul Passeriformes Fam. Alaudidae 9. Melanocorypha calandra 15 85000-105000 OUG 57/2007/anexa3 10. Alauda arvensis 37 460000-850000 11. Galerida cristata 41 220000-300000 Fam. Hirudinidae 12. Hirundo rustica 52 800000-1000000 13. Riparia riparia 53 55000-80000 14. Delichon urbica 14 120000-220000 Fam. Motacillidae Anthus campestris 16. Motacilla alba 31 1500000-1900000 OUG 57/2007/anexa4B Motacilla flava 21 800000-1200000 Fam. Laniidae 17. Lanius minor 1 364000-857000 OUG 57/2007/anexa3 18. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3 Fam. Emberizidae 24. Miliaria calandra 15 940000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B 25. Emberiza melanocephala 2 29-45 Fam. Fringillidae 26. Fringilla coelebs 71 2450000-6300000 27. Carduelis carduelis 52 887000-964000 OUG 57/2007/anexa4B 29. Chloris chloris 61 850000-910000 OUG 57/2007/anexa4B 30. Carduelis cannabina 34 71000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B Fam. Ploceidae 31. Passer montanus 91 1354000-2873000 32. Passer domesticus 35 1200000-3400000 Fam. Sturnidae 33. Sturnus vulgaris 429 840000-1224000 Fam. Corvidae 34. Pica pica 6 624000-780000

MEDIU Consulting 94

RIM SC ELECTRICA SA

Dimensiunea Numarul Nr. populatiei in Statut de protectie conf. Specia total Crt Romania (perechi OUG 57/2007 indivizi cuibaritoare) 35. Corvus frugilegus 623 350000-420000 36. Corvus corone cornix 11 240000-320000 37. Corvus monedula 12 250000-400000 Din num ărul total de p ăsări de 1811 observate în perioada prevernal-vernala, apar ţin la 2 ordine, 1subordin şi 15 familii. Dintre cele 37 de specii, 11 specii au caracter de protec ţie conform OUG 57/2007. Acestea reprezint ă 11,04% din num ărul total de păsări care trec în pasaj sau care vor fi rezidente pe teritoriul parcului eolian şi fac parte dintre p ăsările cu o densitate redus ă. Restul de 59% dintre p ăsările observate, nu sunt specii cu caracter de protec ţie conform legisla ţiei în vigoare (OUG57/2007). MIGRA ŢIA DE TOAMN Ă A fost folosit ă aceeaşi metodologie ca cea din sezonul de prim ăvara şi în aceasta perioad ă, utilizând pentru observa ţie şi monitorizare acelea şi 4 puncte fixe localizate, dou ă în punctele din extremitatea sudic ă precum şi dou ă în zona nordic ă a parcului eolian. Pe teritoriul parcului nu exist ă în apropiere p ăduri, planta ţii de arbori, zone umede sau stuf ări şuri de mici sau mari dimensiuni care sa func ţioneze ca locuri de odihn ă pentru speciile migratoare. În timpul migra ţiilor au fost realizate observa ţii timp de câte 20 zile pe lun ă în august, septembrie şi 10 zile în octombrie, asemanator ca metodologie cu perioada de primavara. Cele mai multe p ăsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate în extremitatea estica a parcului. Direc ţia dominant ă a zborului p ăsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre nord spre sud. Altitudinea medie de zbor pe deasupra parcului a fost în cele mai multe zile şi pentru mai mult de 89% dintre p ăsări mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciat ă cu ajutorul structurilor de în ălţime cunoscut ă (stâlpi electrici, stâlpi anemometrici etc.). Zborul la în ălţime mare se poate explica prin existen ţa zonelor generatoare de curen ţi ascenden ţi calzi, genera ţi de zona colinara a Podi şului Moldovenesc de Sud (Dl.

MEDIU Consulting 95

RIM SC ELECTRICA SA

Ijdileni). P ăsările se ridic ă la mari în ălţimi folosind ace şti curen ţii ascenden ţi genera ţi de înc ălzirea în timpul zilei a zonelor cu geologie înalt ă, dup ă care planeaz ă spre sud. Altitudinea de zbor este corelata cu intensitatea şi direc ţia vântului, presiunea atmosferic ă, intensitatea precipita ţiilor etc. P ăsările care zboar ă în condi ţii dificile de zbor (condi ţii climatice extreme), sunt în general în num ăr foarte mic, acestea evitând să-şi continue deplasarea în aceste condi ţii. În migra ţia de toamn ă 2009 au fost observate trei vârfuri, unul pentru berze (Ciconia ciconia si Ciconia nigra) în mijlocul lunii august, unul pentru viespari (Pernis apivorus) în partea a doua a lunii august şi unul pentru şorecarii comuni (Buteo buteo) în luna octombrie. Doar p ăsările care au zburat la o altitudine şi direc ţie constanta au fost considerate ca migratoare. Am încercat astfel s ă le separ ăm de cele rezidente au care au sosit în zon ă pentru iernare. Migra ţia berzelor s-a concentrat în partea centrala si de est a parcului la limita acestuia, in zona de câmp deschis cu agricultura intensiva. Migra ţia speciilor de sorecar comun (Buteo buteo) şi viespar (Pernis apivorus) a avut un model clar din nord spre sud. Pentru celelalte specii de p ăsări migratoare cu zbor planat şi a celor r ăpitoare de mai mici dimensiuni in general dinamica a pastrat acelasi model de deplasare, dup ă datele culese din teren. Berzele şi p ăsările r ăpitoare observate în timpul migra ţiei în zona parcului eolian în timpul migra ţiei de toamn ă 2009 Tabelul nr. 29 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Toamn ă Dimensiunea Numarul Nr. populatiei in Statut de protectie conf. Specia total Crt Romania (perechi OUG 57/2007 indivizi cuibaritoare) Fam. Ciconiidae OUG 1. Ciconia ciconia 93 4000-6000 57/2007/anexa3 OUG 2. Ciconia nigra 2 40-100 57/2007/anexa3 Ordinul

Falconiformes Fam. Accipitridae

MEDIU Consulting 96

RIM SC ELECTRICA SA

OUG 3. Circus cyaneus 3 57/2007/anexa3 4. Accipiter nisus 7 1200-1800 OUG 5. Pernis apivorus 21 57/2007/anexa3 5. Buteo buteo 28 28000-2900 OUG 6. Buteo rufinus 7 65-75 57/2007/anexa3 7. Buteo lagopus 15 500-600 OUG 8. Aquila sp. 1 - 57/2007/anexa3 Fam. Falconidae OUG 9. Falco tinnunculus 11 3000-5000 57/2007/anexa4B 10. Falco subuteo 5 necunocut

• Păsările cu zbor planat, in aceasta zona zboar ă la în ălţimi mari, de cele mai multe ori mult mai mari de 200 m pentru c ă folosesc avantajul curen ţilor termali ascenden ţi de mare în ălţime. • Cel mai mare num ăr de p ăsări este reprezentat de berze albe, şorecari comuni şi viespari. • În unele zile cu condi ţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se mai aplic ă p ăsările zburând şi la altitudini inferioare dar în num ăr foarte mic.

De asemenea şi în aceast ă perioad ă au fost înregistrate şi speciile de p ăsări, altele în afara de cele cu zbor planat (r ăpitoare şi berze), care au trecut în pasaj, care au vizitat perimetrul pentru hr ănire şi popas. Tabelul nr. 30 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Toamn ă

Dimensiunea Nr. Nr. Statut de protec ie Specia popula iei in ţ Crt indivizi ţ conf. OUG 57/2007 Romania

Fam. Phasianidae 1. Phasianus colchicus 5 200000-300000 Subordinul LARI Fam. Laridae 2. Larus cachinnans/michaelis 49 3500-5000

MEDIU Consulting 97

RIM SC ELECTRICA SA

Dimensiunea Nr. Nr. Statut de protec ie Specia popula iei in ţ Crt indivizi ţ conf. OUG 57/2007 Romania

Ordinul Coraciiformes Fam. Meropidae 3. Merops apiaster 39 15000-20000 OUG 57/2007/anexa4B Fam. Coraciidae 4. Coracias garrulus 12 2000-4000 OUG 57/2007/anexa3 Fam. Upupidae 5. Upupa epops 5 24000-30000 OUG 57/2007/anexa4B Ordinul Passeriformes Fam. Alaudidae 6. Melanocorypha calandra 15 85000-105000 OUG 57/2007/anexa3 7. Alauda arvensis 38 460000-850000 8. Galerida cristata 28 220000-300000 Fam. Hirudinidae 9. Hirundo rustica 52 800000-1000000 10. Riparia riparia 53 55000-80000 11. Delichon urbica 14 120000-220000 Fam. Motacillidae 12. Anthus campestris 28 15000-30000 13. Motacilla alba 31 1500000-1900000 OUG 57/2007/anexa4B 14. Motacilla flava 21 800000-1200000 Fam. Laniidae 15. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3 Fam. Emberizidae 16. Miliaria calandra 15 940000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B 17. Emberiza melanocephala 4 29-45 Fam. Fringillidae 18. Fringilla coelebs 65 2450000-6300000 Fringilla montifringilla 31 19. Carduelis carduelis 41 887000-964000 OUG 57/2007/anexa4B 20. Chloris chloris 18 850000-910000 OUG 57/2007/anexa4B 21. Carduelis cannabina 17 71000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B Fam. Ploceidae 22. Passer montanus 93 1354000-2873000 23. Passer domesticus 12 1200000-3400000 Fam. Sturnidae

MEDIU Consulting 98

RIM SC ELECTRICA SA

Dimensiunea Nr. Nr. Statut de protec ie Specia popula iei in ţ Crt indivizi ţ conf. OUG 57/2007 Romania

24. Sturnus vulgaris 130 840000-1224000 Fam. Corvidae 25. Pica pica 28 624000-780000 26. Corvus frugilegus 562 350000-420000 27. Corvus corone cornix 18 240000-320000 28. Corvus monedula 12 250000-400000

Din num ărul total de p ăsări de 1441 observate în perioada serotinal-autumnal- prehivernala, apar ţin la 2 ordine, un subordin si 12 familii. Dintre cele 28 de specii, 10 specii au caracter de protec ţie conform OUG 57/2007. Acestea reprezint ă 9,9% din totalul p ăsărilor observate in aceasta perioada, având de asemenea şi densit ăţ i specifice mici. PĂSĂRILE CARE IERNEAZ Ă ÎN ZONA PROIECTULUI În timpul iernii au fost observate 29 specii de p ăsări. Au fost luate în considerare păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar si din zona de limita a parcului. Dintre acestea doar trei specii prezint ă o oarecare importan ţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea sunt şorecarul comun Buteo buteo , eretele vân ăt Circus cyaneus , vânturelul ro şu Falco tinnunculus pentru care literatura de specialitate bazat ă pe studii efectuate în perioada de operare arat ă un impact redus. În acela şi timp este important de men ţionat faptul ca speciile men ţionate frecventeaz ă în mod special periferia parcului, zone mai atractive pentru vân ătoare, aici fiind câmpuri agricole deschise, propice vân ătorii de micromamifere.

MEDIU Consulting 99

RIM SC ELECTRICA SA

Tabelul nr. 31 Speciile şi num ărul maxim de exemplare observate Nr.tot Dimensiu-nea Nr. al de populatiei in Statut de protectie Specia Crt indivi Romania (numar conf. OUG 57/2007 zi perechi) Ordinul Falconiformes Fam. Accipitridae 1. Accipiter nisus 6 1200-1800 2. Buteo buteo 9 28000-29000 3. Circus cyaneus 2 OUG 57/2007/anexa3 4. Buteo lagopus 6 500-600 5. Accipiter gentiles 2 5000-7000 Fam. Falconidae 6. Falco tinnunculus 4 3000-5000 OUG 57/2007/anexa4B Ordinul Galiformes Fam. Phasianidae 7. Perdix perdix 15 8. Phasianus colchicus 6 200000-400000 Subordinul Lari Fam. Laridae 9. Larus 21 3500-5000 cachinnans/michaelis Ordinul Passeriformes Fam. Alaudidae 10. Galerida cristata 14 220000-400000 Fam. Fringillidae 11. Fringilla montifringilla 58 12. Fringilla coelebs 68 2450000- 6300000 13. Carduelis carduelis 12 780000-810000 OUG 57/2007/anexa4B 14. Chloris chloris 17 850000-910000 OUG 57/2007/anexa4B

MEDIU Consulting 100

RIM SC ELECTRICA SA

15. Acantis cannabina 8 780000-800000 Fam. Ploceidae 16. Passer montanus 22 1354000- 1500000 17. Passer domesticus 14 1200000- 1600000 Fam. Corvidae 18. Pica pica 13 624000-780000 19. Corvus frugilegus 160 350000-420000 20. Corvus corone cornix 2 240000-320000 21. Corvus monedula 29 250000-400000

Din num ărul total de 505 p ăsări observate în perioada hivernal ă, apar ţin la 4 ordine, un subordin, 10 familii. Dintre cele 21 de specii, 4 specii au caracter de protec ţie conform OUG 57/2007. Aceste 4 specii reprezint ă 7% din totalul de p ăsări găsite în aceasta perioad ă şi care au de asemenea o densitate foarte redus ă, restul de 93% dintre p ăsările observate, sunt specii cu densitate relativ ă mai ridicat ă, acestea ne fiind specie cu caracter de protec ţie conform legisla ţiei în vigoare. • nu au fost observate stoluri de gâ şte şi oricum zona parcului nu ar putea folosit ă ca zon ă de odihn ă sau de hr ănire pentru acestea, datorit ă configura ţiei culturilor agricole şi în concluzie poten ţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian analizat este nul. • Num ărul p ăsărilor care se întâlnesc aici, cu excep ţia corvidelor (Corvus frugilegus) si a cintezelor (Fringilla coelebs) si (Fringilla montifringilla) , este foarte mic în special datorit ă faptului c ă terenurile agricole pe care s-a efectuat ar ătura de toamn ă sunt s ărace în hran ă. • Păsările au fost observate ca fiind dispersate aleatoriu f ără a se constata locuri preferate sau de acumulare. Inclusiv cele cu comportament de stol vizitând toat ă suprafa ţa parcului. • Păsările de prad ă nu formeaz ă aglomer ări şi viziteaz ă doar zonele de la periferia parcului. MEDIU Consulting 101

RIM SC ELECTRICA SA

Aspecte legate de cuib ărit Au fost observate 26 specii cuib ăritoare în apropiere (periferia) parcului eolian, în perioada mai-iulie. Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul proiectului cât şi din imediata apropiere dar care au leg ătur ă direct ă cu zona parcului, folosind perimetrul proiectului uneori ca loc de hr ănire. Şase dintre speciile ce cuib ăresc aici sunt listate în anexa OUG 57/2007. Metodologia utilizat ă pentru studierea popula ţiilor cuib ăritoare a fost cea a observa ţiilor din punct fix pe transect, descrise în capitolul privind metodele de lucru. Transectele folosite au fost transecte propor ţionale cu dimensiunile habitatelor existente: zonele cu agricultur ă intensiv ă (vii şi culturi anuale), tufi şurile, paji şti, canalele de iriga ţie etc. În habitatele respective punctele de observa ţie au fost fixate la distan ţă de 150 m unele de altele, de-a lungul unui transect linear (vezi metodele de lucru). Aceast ă metod ă este utilizat ă pentru monitorizarea p ăsărilor mici (în principal a paseriformelor). Transectul este parcurs diminea ţa devreme, între orele 6-9 (când păsările sunt foarte active, iar masculii au cantece de teriatorialitate). În fiecare punct cei doi observatori stau timp de 5 minute pentru a asculta şi a privi p ăsările şi pentru a nota fiecare specimen detectat. P ăsările sunt notate conform observa ţiilor în interiorul unui cerc imaginar in care sunt asculta ţi masculii şi sunt observate p ăsările. Aceasta metoda a fost aplicata pentru habitatele uniforme cu suprafe ţe mari (vii, culturi de câmp, canale de iriga ţii). Specii ce cuib ăresc în habitate tipice pentru tuf ări şuri, paji şti, etc, cu suprafe ţe reduse în perimetrul proiectului, putându-se face num ărări directe a masculilor cânt ători. Tabelul nr. 32 Speciile şi densit ăţ ile ob ţinute sunt prezentate în urm ătorul tabel Dimensiunea Nr.total populatiei in Statut de protectie conf. Nr. Specia de Romania (numar OUG 57/2007 crt indivizi perechi) Ordinul Galiformes Fam. Phasianidae 1. Coturnix coturnix 4 30000-50000 2. Perdix perdix 6 40000-60000 3. Phasianus colchicus 6 200000-400000

MEDIU Consulting 102

RIM SC ELECTRICA SA

Dimensiunea Nr.total populatiei in Statut de protectie conf. Nr. Specia de Romania (numar OUG 57/2007 crt indivizi perechi) Fam. Meropidae 4. Merops apiaster 24 10000-20000 OUG57/2007/anexa4B Fam. Coraciidae 5. Coracias garrulus 8 2000-4000 OUG 57/2007/anexa 3 Fam. Upupidae 6. Upupa epops 4 24000-30000 OUG57/2007/anexa4B Ordinul Passeriformes Fam. Alaudidae 7. Melanocorypha calandra 18 20000-40000 OUG 57/2007/anexa 3 8. Alauda arvensis 24 2000-4000 9. Galerida cristata 28 100000-300000 Fam. Hirudinidae 10. Hirundo rustica 52 200000-500000 11. Delichon urbica 34 120000-300000 Fam . Laniidae 12. Lanius collurio 6 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3 Fam . Turdidae 14. Oenanthe oenanthe 2 225000-300000 Fam. Emberizidae 15. Miliaria calandra 8 940000-120000 OUG 57/2007/anexa4B Fam. Fringillidae 16. Carduelis carduelis 17. Chloris chloris 6 850000-120000 OUG 57/2007/anexa4B 18. Carduelis cannabina 32 780000-810000 19. Fam. Ploceidae 20. Passer montanus 68 1354000-2500000 21. Passer domesticus 32 1200000-2000000 Fam. Corvidae 22. Pica pica 18 624000-850000 23. Corvus frugilegus 162 350000-450000 24. Corvus corone cornix 16 240000-300000 25. Corvus monedula 88 250000-350000 Cu „bold” speciile care cuib ăresc în perimetrul proiectului Scurte note cu privire la speciile listate OUG 57/2007, şi care cuib ăresc în apropierea parcului eolian:

MEDIU Consulting 103

RIM SC ELECTRICA SA

1. Dumbraveanca (Coracias garrulus), 3-4 perechi cuib ăresc în zonele afectate de eroziune şi în scorburile unor arbori izola ţi din afara proiectului. Nu a fost identificat ă ca specie cuib ăritoare în perimetrul proiectului dar a fost v ăzut ă hranindu-se la periferia parcului eolian in zona culturilor anuale. 2. Ciocarlia de Baragan (Melanocoripha calandra), 3-4 perechi în interiorul ariei de proiect. Au fost observa ţi masculi cânt ători în periferia parcelelor cultivate cu grausi de asemenea in zonele cu arbus şti din vestul parcului. 3. Sfranciocul rosietic (Lanius collurio), 2-3 perechi cuib ăresc în zone care au tufi şuri rare din habitatele cu arbu şti şi în tuf ări şurile. 4. Pup ăza (Upupa epops), 2-3 perechi, probabil cuib ăritoare în podurile fermelor viticole, Ciocarlia (Alauda arvensis) au fost întâlnite la periferia şi în interiorul culturilor de cereale, 5. Presura sur ă (Miliaria calandra), a fost intalnita in general in boschetii de pe marginea loturilor cultivate, si dupa numarul de masculi care se manifestau prin cantece de teritorialitate, presupunem ca in aceste zone exista 3-4 cuiburi. Din experienta anterioara, nici una dintre speciile cuib ăritoare, presupunem a nu fi afectat ă la nivel popula ţional de c ătre instala ţiile eoliene îns ă nu putem exclude eventuale accidente în faza de operare. MAMIFERE

Fauna de mamifere prezent ă în zon ă este caracteristic ă pentru mediul în care se practic ă o agricultur ă intensiv ă. Cel mai mare num ăr este reprezentat de roz ătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conserv ării. De asemenea popând ăii (Spermophilus citellus) sunt frecven ţi în zona proiectului la periferia parcului, în sectorul estic, unde exist ă zone de vegeta ţie spontan ă specific ă habitatelor pe care aceasta specie le frecventeaz ă. Apreciem c ă exist ă pân ă la 10-20 indivizi adul ţi în aria proiectului în aceast ă zon ă. Acest num ăr mic fa ţă de suprafa ţa mare a ariei proiectului se explica prin absen ţa zonelor extinse cu vegeta ţie ierboas ă sălbatic ă de care specia este strict dependent ă. Exemplare izolate sau mai rar colonii foarte mici formate din 2-3 complexe de galerii se afl ă în zona de periferie pe marginea drumurilor din terenurile cultivate intensiv.

MEDIU Consulting 104

RIM SC ELECTRICA SA

Aceast ă specie este protejat ă de Directiva European ă asupra habitatului şi de legisla ţia româneasc ă în domeniu. În zon ă au mai fost observate alte 2 mamifere neprotejate de legile din România şi Europa. Lepus europaeus – iepurele de câmp, între 4 – 5 exemplare adulte. Num ărul maxim a fost observat la sfâr şitul verii când un mare num ăr de exemplare tinere populeaz ă aria proiectului. Vulpes vulpes – probabil 2 familii sau femele cu pui. Liliecii Liliecii sunt trata ţi într-un capitol special atât datorit ă valorii conservative ridicate a acestora cât şi eviden ţei faptului c ă liliecii sunt puternic afecta ţi de instala ţiile eoliene în cazul când acestea se suprapun pe linii de migra ţie sezonier ă sau deplasare zilnic ă, în apropierea coloniilor şi a ad ăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de vân ătoare. Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor în perioada mai-octombrie 2009. Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost f ăcute observa ţii punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafe ţei propuse pentru parcul eolian. Ca aparatur ă au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet. Liliecii au fost identifica ţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi nota ţi în fi şe speciale. Zona reprezint ă o importan ţă sc ăzut ă din punctul de vedere al conserv ării liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Habitatele existente în zona studiat ă (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un num ăr redus de lilieci datorita tehnologiei de între ţinere a culturilor de vi ţă de vie, unde tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din acest motiv exist ă o cantitate foarte redus ă de hran ă . O parte a liliecilor din ad ăposturi antropice aflate în satele din vecin ătate pot folosi ca habitate de hr ănire zonele marginale ale parcului eolian. Zona studiat ă în general poate fi caracterizat ă cu o activitate redus ă a liliecilor, datorit ă lipsei ad ăposturilor (cu excep ţia localit ăţ ilor învecinate), iar

MEDIU Consulting 105

RIM SC ELECTRICA SA habitatele prezente în zon ă (terenuri agricole cultivate intensiv, paji şti degradate) au o importan ţă foarte redus ă ca habitate de hr ănire pentru lilieci. În luna august s-a constatat o activitate mai intens ă a liliecilor în cursul transectelor realizate, probabil datorit ă faptului c ă puii n ăscu ţi în acest an, încep s ă zboare şi s ă vâneze în aceast ă perioad ă. Aceste exemplare tinere datorit ă lipsei de experien ţă probabil frecventeaz ă mai intens şi habitatele de hr ănire de o calitate mai slab ă cu surse de hran ă reduse, ca de exemplu terenurile agricole. În septembrie activitatea liliecilor se men ţine la un nivel aproape de nivelul din august, dar din octombrie se poate constata o reducere a activit ăţ ii, paralel cu încetarea sezonului de vegeta ţie şi cu reducerea puternic ă a faunei de insecte şi a şa redus ă, în terenurile agricole din zona parcurilor de eoliene. Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor importante, elemente de conexiune între ad ăposturi şi habitate de hr ănire. În cursul analiz ării datelor din teren liliecii au fost identifica ţi la nivel de specie sau grupuri de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorit ă faptului c ă în cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi Nyctalus leisleri , Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus , Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus nathusii ) caracteristicile sunetelor (frecven ţa principal ă, frecven ţa maxim ă, frecven ţa minim ă, durata sunetelor etc.) se suprapun. Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl ( Pipistrellus kuhlii), liliacul pitic ( Pipistrellus pipistrellus ), liliacul de amurg ( Nyctalus noctula) , liliacul cu aripi late ( Eptesicus serotinus) . Cei mai mul ţi lilieci au fost observa ţi pe transectul 1 care urmeaz ă grani ţa estic ă a parcului eolian. Num ărul relativ ridicat din transectele 4 şi 5 se datoreaz ă probabil şirurilor de arbori de pe limita de nord a perimetrului proiectului, ce m ărginesc DJ şi respectiv apropierii de localitatea Frumu şiţa şi faptului c ă exist ă o varietate mai mare de microhabitate. Speciile cele mai comune, întâlnite în zona parcului eolian sunt liliacul de amurg şi liliacul mic. Apare necesitatea continu ării studiilor în perioada de construc ţie şi operare a turbinelor mai ales pentru identificarea impactului real.

MEDIU Consulting 106

RIM SC ELECTRICA SA

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implement ării planului. Habitatul identificat – culturi agricole şi comunit ăţ i ruderale nu reprezint ă un habitat de interes comunitar, are o stare de conservare redus ă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Speciile de flor ă şi faun ă identificate în zona de implementare a planului şi în vecin ătatea acestuia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice.

Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura men ţinerea speciei pe termen lung) Inexisten ţa speciilor de flor ă şi faun ă specifice habitatelor de interes comunitar permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre popula ţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale din vecin ătatea parcului eolian (ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului, ROSCI 0163 P ădurea Mogo ş Mâ ţele, ROSCI 0151 P ădurea Gârboavele, ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vl ăde şti - Frumu şiţa). Amplasamentul propus realiz ării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine eoliene se desf ăş oar ă pe o suprafa ţă total ă de 740676 mp, fiind înscris ă în cartea funciar ă a localit ăţ ii Frumu şiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent destina ţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010. Suprafa ţa de teren de 740676,00 mp aferent ă proiectului se afl ă în proprietatea SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, s ă dispun ă de aceast ă suprafa ţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).

MEDIU Consulting 107

RIM SC ELECTRICA SA

Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redus ă şi o capacitate de regenerare mare. Evaluând aceste date consider ăm ca habitatul nu prezint ă un interes ridicat pentru speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existen ţa speciilor de flora sau de faun ă. Rela ţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Zona de interes economic existent ă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se găse şte la distan ţe considerabil ă fat ă de zonele protejate învecinate, respectiv 5,5 km fa ţă de sit-ului de Importan ţă Comunitar ă ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului cu importan ţă special ă din punct de vedere al protec ţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vl ăde şti - Frumu şiţa, şi 8,0 km pân ă la situl de importan ţă comunitar ă ROSCI 0163 P ădurea Mogo ş Mâ ţele, 5,5 km pana la ROSCI 0151 P ădurea Gârboavele nu este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria natural ă protejat ă, nu distruge rela ţiile structurale sau func ţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistic ă şi habitatele specifice determinate de o mare varietate sta ţionar ă. Activitatea desfăş urata în realizarea şi operarea proiectului este la scar ă restrâns ă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Siturile Natura 2000, ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului, ROSPA 0070 – Lunca, Prutului - Vl ăde şti – Frumu şiţa, au plan de management în faz ă de proiect, iar pentru ROSCI 0163 P ădurea Mogo ş Mâ ţele, ROSCI 0151 P ădurea Gârboavele, nu exist ă pân ă în prezent planuri de management aprobate, ce stabilesc obiective de conservare şi m ăsurile ce se vor lua pentru integritatea ariei naturale protejate. În aceste condi ţii, m ăsurile pentru protec ţia ariei naturale de interes comunitar care este

MEDIU Consulting 108

RIM SC ELECTRICA SA avut ă în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea habitatelor şi speciilor de flor ă şi faun ă prioritare de interes comunitar a c ăror m ăsuri de conservare a dus la instituirea ariei natural protejate. În cadrul studiului de evaluare adecvat ă este evaluat impactul asupra fiec ărei specii şi fiec ărui habitat de interes comunitar din aria natural ă protejat ă de interes avifaunistic posibil afectat ă de implementarea proiectului propus, astfel încât s ă se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea re ţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere men ţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel na ţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a f ăcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafa ţa relativ ă, popula ţia, statutul de conservare etc). Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dat ă de totalitatea factorilor ce ac ţioneaz ă asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe termen lung r ăspândirea, structura şi func ţiile, precum şi supravie ţuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabil ă” atunci când sunt îndeplinite condi ţiile: arealul natural al habitatului şi suprafe ţele pe care le acoper ă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în cre ştere; habitatul are structura şi func ţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea men ţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabil ă (a şa cum aceasta este definit ă în continuare). Pentru men ţinerea, refacerea sau îmbun ătăţ irea st ării de conservare favorabil ă, se vor lua cele mai potrivite m ăsuri respectând îns ă realit ăţ ile economice, sociale şi culturale specifice zonei.

MEDIU Consulting 109

RIM SC ELECTRICA SA

În urma monitoriz ării arealului implicat în implementarea planului propus şi a habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constat ă o stare de conservare bun ă a speciilor şi lipsa factorilor ce ac ţioneaz ă asupra integrit ăţ ii ariei naturale protejate şi care pot influen ţa pe termen lung r ăspândirea şi abunden ţa popula ţiilor speciei respective la nivel comunitar. Starea se considera „favorabil ă” deoarece sunt îndeplinite condi ţiile: datele privind dinamica popula ţiilor speciei indic ă faptul c ă aceasta se men ţine şi are şanse s ă se men ţin ă pe termen lung, ca o component ă viabil ă a habitatului natural; arealul natural al speciei nu se reduce şi nu exist ă riscul s ă se reduc ă în viitorul apropiat; exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se men ţin ă pe termen lung. Putem concluziona astfel c ă implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compozi ţia arilor naturale protejate. De asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce fragment ări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minim ă.

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrit ăţ ii sitului Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de efecte: modificarea suprafe ţelor biotopurilor de pe amplasament; restrângerea suprafe ţelor habitatelor existente f ără afectarea suprafe ţei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; modific ări a popula ţiilor de plante, dar f ără afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificil ă;

MEDIU Consulting 110

RIM SC ELECTRICA SA

Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie Datorit ă inexisten ţei habitatelor naturale cu valoare ridicat ă de conservare şi a plantelor de importan ţă conservativ ă nu exist ă impact asupra acestora. Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Tote turbinele se instaleaz ă exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şan ţurile pentru cabluri vor fi acoperite dup ă instalarea acestora. Un impact deosebit de important a c ărei monitorizare trebuie s ă fie f ăcut ă este posibila apari ţie şi dezvoltare popula ţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de organizare de şantier. Impact în faza de operare Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, flor ă şi vegeta ţie. Concluzii Având în vedere distan ţele mari fa ţă de ariile naturale protejate şi specificul lucr ărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea siturilor Natura 2000. Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafa ţa afectata se modific ă pe termen lung, ceea ce reprezint ă un impact direct negativ, de lung ă durat ă, par ţial ireversibil, local, dar de foarte mic ă amploare. Consider ăm c ă habitatele prezente nu sunt de referin ţă şi au valoare conservativ ă redus ă, nead ăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegeta ţie specific ă perimetrului se regenereaz ă foarte bine în condi ţiile de sol şi climatice date. Având în vedere inexisten ţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului c ă nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus men ţionate, apreciem c ă impactul asupra lor va fi nesemnificativ. Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale Modificarea/reducerea spa ţiilor pentru ad ăposturi, de odihn ă, hran ă, cre ştere, sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferen ţiaz ă punctual la fiecare grup de faun ă.

MEDIU Consulting 111

RIM SC ELECTRICA SA

Odat ă cu cre şterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zon ă, o reac ţie normal ă a acestora a fost de retragere c ătre zonele mai pu ţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezen ţei omului şi a activit ăţ ilor industriale pe care acesta le desf ăş oar ă, astfel ca în habitatele din zona se eviden ţiaz ă prezen ţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redus ă. Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor popula ţii de flor ă şi faun ă supuse presiunii antropice şi impactului. In faza de implementare a planului, suprafa ţa afectata de 740676,00 mp vor fi supuse impactului speciile de flor ă şi de nevertebrate ce ocup ă în prezent suprafa ţa amplasamentului, mai pu ţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de p ăsări, vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat. Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinat ă proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista speciilor de interes comunitar. Având imaginea biodiversit ăţ ii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului destinat implement ării proiectului putem prognoza impactul asupra biodiversit ăţ ii locale în 2 etape: faza de construc ţie şi faza de operare. Impactul prognozat în asupra Nevertebratelor

În faza de construc ţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucr ări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezbur ătoare sau a celor cu mobilitate redus ă va fi punctual, nu va afecta decât o mic ă frac ţiune a popula ţiilor, care de altfel apar ţin unor specii comune cu valoare conservativ ă redus ă şi capacitate de înmul ţire mare a indivizilor. Cum popula ţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual f ără sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

MEDIU Consulting 112

RIM SC ELECTRICA SA

Impactul negativ indirect , care ar putea afecta popula ţii speciilor de nevertebrate aflate la o distan ţă mai mare, este efectul ilumin ării excesive în timpul nop ţii, în cazul în care lucr ările de construc ţie s-ar efectua pe timpul nop ţii. Impactul prognozat în asupra Vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urm ătorul impact: Amfibieni şi reptile Impact în faza de construc ţie Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru amfibieni impactul va fi foarte mic sau nul cu excep ţia probabil ă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în faza de construc ţie. Nu exist ă b ălţi de reproducere care s ă fie distruse de în aceast ă faz ă a proiectului. Pentru reptile exist ă posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi depozitarea incorect ă a materialului s ăpat. Datorit ă popula ţiei sc ăzute al acestor specii impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual. Popula ţia î şi va reveni la nivelul ini ţial în perioada de post-construc ţie. Impact în faza de operare În aceast ă faz ă impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile. Impactul negativ direct Speciile reptile a c ăror prezen ţă a fost semnalata vegeta ţia prezent ă în zona de studiu sunt strâns legate de habitatele de tuf ări ş limitrofe amplasamentului. Aceste specii se vor refugia odat ă cu începerea decopert ării în zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibra ţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observa ţiilor din teren nu au fost observate reptile pe amplasament îns ă nu putem exclude prezen ţa unor mici popula ţii de Lacerta agilis şi Podarcis taurica. Tot în timpul fazei de construc ţie poate ap ărea accidental mortalitatea direct ă a amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzat ă de capturarea involuntar ă în gropi, sub grohoti şuri sau apari ţia unor false locuri de reproducere (gropi, şan ţuri, canale temporare inundate determinând moartea ou ălor şi puietului).

MEDIU Consulting 113

RIM SC ELECTRICA SA

Datorit ă popula ţiei sc ăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional şi/sau na ţional rezumându-se la unul punctual. Popula ţia î şi va reveni la nivelul actual în perioada de post-construc ţie. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni c ătre zonele din jur cu habitate care ofer ă condi ţii mai bune de hr ănire şi reproducere, numite habitate „receptori”. Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odat ă cu începerea lucr ărilor de construc ţie existând posibilitatea dezvolt ării în condi ţii mai bune de hr ănire şi reproducere în habitatele limitrofe. Păsări Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicat ă, şi nesemnalându-se zone de cuib ărit în zona de impact, vor avea mai pu ţin de suferit de pe urma dezvolt ării proiectului. Perioada critic ă este perioada de reproducere şi cre ştere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuib ărit. Păsări cuib ăritoare Impact în faza de construc ţie În faza de construc ţie p ăsările cuib ăritoare pot suferi un impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activit ăţ ile asociate şantierului. Datorit ă faptului c ă funda ţiile turbinelor ocup ă doar o mic ă parte a teritoriului de cuib ărit a unei perechi estim ăm c ă impactul va fi unul mic şi reversibil. Speciile care cuib ăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever. Ipoteza noastr ă este aceea c ă un oarecare impact negativ este posibil s ă afecteze comportamentul nup ţial din perioada cuib ăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor, precum si prin perturbarile fonice produse de activit ăţ ile de pe şantier. Cu toate acestea cercet ări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au ar ătat c ă nu exist ă diferen ţe privind densitatea şi distribu ţia spa ţial ă a acestora înainte şi dup ă construc ţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special durata, frecven ţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modific ări dup ă construirea şi în faza de operare a fermei analizate (Bergen, 2001). Impact în faza de operare

MEDIU Consulting 114

RIM SC ELECTRICA SA

Având în vedere faptul c ă majoritate speciilor cuib ăritoare sunt p ăsări adaptate agro-ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ. Specii ca şorecarul comun şi vânturelul ro şu, consideram de asemenea ca vor fi pu ţin afectate datorita prezentei acestora cu deosebire in zonele periferice ale parcului unde pot g ăsi surse de hran ă. Păsări migratoare Impact în faza de construc ţie Nu exist ă nici un impact în aceast ă faz ă. Impact în faza de operare Teoretic speciile de p ăsări cu zbor planat care trec si pe deasupra spa ţiului de ac ţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului. Exist ă modele ale riscului de coliziune cu rotoarele îns ă acestea iau drept constant ă viteza de zbor a păsării şi faptul c ă aceasta nu ar încearc ă s ă evite turbina. Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei, datorit ă altitudinii mari de zbor. În timpul migra ţiei estim ăm un impact poten ţial minim produs la specii cum ar fi barza alb ă, şoricar comun şi viespar. Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese c ă în cazul berzelor de exemplu (atunci când nu ar încerca s ă evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o barz ă str ăbate volumul dislocat de rotor. Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band. Datorit ă faptului c ă mai pu ţin de 10% din berze au fost observate zburând în timpul migra ţiei la altitudini mai mici 100 şi 150 m şi datorit ă faptului c ă riscul de coliziune calculat în ipoteza în care pas ărea nu ia nici o măsur ă de evitare a turbinei , lucru care în natur ă se întâmpl ă extrem de rar, estim ăm c ă riscul real de coliziune va fi nesemnificativ, cu atât mai mult cu cat in cazul nostru particular aceasta specie evita constant acest tip de peisaj (viile) . Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special schimb ărilor bru şte de temperatur ă şi presiune, a direc ţiei şi intensit ăţ ii vântului în timpul migra ţiei, fapt care poate influen ţa altitudinea la care zboar ă p ăsările.

MEDIU Consulting 115

RIM SC ELECTRICA SA

Păsări care ierneaz ă în sit Impact în faza de construc ţie Nu estim ăm impact negativ semnificativ în aceast ă faz ă. În urma monitoriz ării altor şantiere s-a putut constata c ă unele specii ca vântureii ro şi, şorecarii comuni şi cei rari folosesc structuri nou ap ărute ca locuri de urm ărire a pr ăzilor. Impact în faza de operare În general speciile de p ăsări r ăpitoare evit ă zona parcului eolian în special datorit ă faptului c ă acesta este neatractiv ca zon ă pentru surse de hran ă. Deci coliziune la aceste specii este minim ă sau chiar nul ă. Cu atât mai mult în ceea ce prive şte eretele vân ăt, studii recente efectuate chiar asupra rela ţiei dintre parcuri eoliene şi aceast ă specie au ar ătat un impact nesemnificativ, chiar nul în ceea ce prive şte impactul de coliziune. Aceast ă situa ţie este explicat ă în special prin utilizarea de c ătre aceast ă specie a unui „strat” altitudinal aflat mult sub zona de activitate a palelor turbinelor. Accidentele r ămânând îns ă posibile. Impactul în faza de operare Impactul negativ direct prognozat în faza de construc ţie este datorat în special deranj ării speciilor din cauza zgomotului şi prafului. Se vor aplica m ăsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorit ă faptului c ă nu exist ă specii strict localizate exclusiv în habitatul specific zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în imediata apropiere, speciile de p ăsări prezente nu vor fi afectate la nivel local, regional şi/sau na ţional. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor agricole cu efect în migrarea speciilor de p ăsări c ătre zonele din jur cu habitate care ofer ă condi ţii mai bune de hr ănire şi cuib ărire, numite habitate „receptori”. Impactul pozitiv - Nu este cazul. Impactul în faza de operare Având în vedere faptul c ă majoritate speciilor cuib ăritoare sunt p ăsări adaptate agro- ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ.

MEDIU Consulting 116

RIM SC ELECTRICA SA

Cu toate acestea exist ă posibilitatea vizit ării zonei parcului, chiar dac ă nu au fost semnalate, a unor specii cu o mare valoare de conservare care cuib ăresc în siturile Natura 2000 din apropierea proiectului. Chiar daca probabilitatea este redus ă, datorit ă faptului c ă majoritatea speciilor pentru care situl a fost desemnat sunt specii dependente de mediul acvatic şi palustru, apreciem posibilitatea ca indivizi din speciile mari (ex. Ciconia ciconia ) s ă ajung ă în aria critica de impact a rotorului şi s ă apar ă accidente. În teorie toate speciile de p ăsări cu zbor planat care trec prin spa ţiul de ac ţiune a turbinelor sunt posibil de coliziune cu palele turbinelor eoliene. Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi prim ăvara datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor dar şi datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot ap ărea întâmpl ător în zona. Mamifere Altele decât liliecii Impact în faza de construc ţie În aceast ă faz ă estim ăm c ă impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere de habitate specifice (acolo unde este cazul), accidente de trafic, apari ţia de noxe etc. Consider ăm c ă impactul va fi resim ţit de c ătre popula ţiile de popând ău (Spermophilus citellus) care, sesizate în zonele de periferie, pe marginea drumurilor, vor p ărăsi loca ţiile de lucr ări la traseele de cabluri, relocându-se temporar în suprafe ţele vecine, neafectate. Estim ăm o sc ădere popula ţional ă u şoar ă dar care s ă nu dep ăş easc ă varia ţiile multianuale ale acestui roz ător. Ipoteza este sus ţinut ă de faptul c ă toate turbinele vor fi amplasate exclusiv în teren arabil, habitatul cel mai s ărac în popând ăi din zona proiectului. Impact în faza de operare Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare. Liliecii Impact în faza de construc ţie

MEDIU Consulting 117

RIM SC ELECTRICA SA

Tabelul nr. 33 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra faunei de lilieci din zona studiat ă Perioada Impact Perioada migra ţiei de Var ă toamn ă Impact redus, datorit ă Pierderea ad ăposturilor lipsei de ad ăposturi datorit ă construc ţiei de adecvate pentru lilieci în Impact redus drumuri, funda ţii etc. zona ocupat ă de fermele eoliene Impact redus, datorit ă Pierderea habitatelor de structurii habitatelor, care hr ănire datorit ă nu reprezint ă un interes Impact redus construc iei de drumuri, ţ ridicat din punctul de funda ii etc. ţ vedere al liliecilor Impact redus, datorit ă Impact redus, datorit ă Dispari ţia elementelor de lipsei unor structuri care ar num ărului mic de astfel de conexiune între diferite putea fi folosite de lilieci în structuri de conexiune (de structuri ale habitatului cursul migra ţiei (de ex. v ăi, ex.cursuri de ap ă, şiruri de folosit de lilieci creste de deal împ durite arbori) ă etc.)

Impact în faza de operare Impactul în faza de operare este înc ă pu ţin cunoscut dar dovedit mai ales prin studii din America. Datorit ă inexisten ţei coloniilor şi ad ăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorit ă num ărului foarte mic la care se adaug ă habitatele improprii dezvolt ării unor popula ţii viabile, apreciem c ă impactul va fi foarte redus. Nu excludem îns ă apari ţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de coliziune în special în lunile august şi septembrie când exemplare juvenile viziteaz ă aria. Impact negativ direct Mamiferele de talie medie şi mic ă, ex. iepuri, roz ătoare au o mobilitate mare şi vor p ărăsi zona de influen ţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care con ţin acela şi tip de habitat. O bun ă gospod ărire a habitatelor limitrofe va atenua impactul asupra popula ţiilor de mamifere existente.

MEDIU Consulting 118

RIM SC ELECTRICA SA

Liliecii de asemeni pot fi afecta ţi în special de distrugerea habitatelor de hr ănire şi reproducere dar în acest caz zona de referin ţă nu prezint ă habitate specifice popula ţiilor de lilieci. Datorit ă inexisten ţei coloniilor şi ad ăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorit ă num ărului foarte mic la care se adaug ă habitatele improprii dezvolt ării unor popula ţii viabile, apreciem c ă impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus. În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin apari ţia de gropi, canale, şan ţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativ ă a lucr ătorilor. Concluzii In zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact poten ţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul poten ţial creat pe perioada lucr ărilor de construc ţie, ce va fi îns ă resim ţit local, pe o scurt ă durat ă, nefiind în m ăsur ă a destabiliza popula ţiile ce fac obiectul protec ţiei, respectiv speciile de interes comunitar care au stat la baza desemn ării siturilor Natura 2000. Habitatele speciilor identificate urmeaz ă a fi afectate îns ă limitat din punct de vedere spa ţial (1,54 ha). Concluzii Generale privind impactul proiectului asura factorilor de mediu Condi ţii primare Habitate, flor ă, vegeta ţie • Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importan ţă conservativ ă medie, mare sau foarte mare în zona de impact. • În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic afectate de activitatile antropice. • Toate habitatele au, conform clasific ării române şti şi europene din manualele de interpretare publicate pân ă în prezent, importan ţă conservativ ă redus ă. Chiar dac ă aceste tipuri de habitat nu prezint ă o importan ţă direct ă din punct de vedere al conserv ării, unele specii importante de p ăsări şi mamifere folosesc aceste habitate pentru hr ănire, cuib ărit si ad ăpost. Reprezentând totu şi habitatele unor

MEDIU Consulting 119

RIM SC ELECTRICA SA

specii de animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care aceste habitate sunt importante. • Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ . Nevertebrate • Au fost observate 167 de specii de insecte şi p ăianjeni în zona de impact a proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate a zonei de impact a proiectului. • Nu exist ă în literatura recent ă, care trateaz ă arii din apropierea proiectului (Glavan 2008), date cu privire la existen ţa unor popula ţii importante de nevertebrate în apropiere. • Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importan ţă comunitar ă în zona de impact al proiectului. • Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special agriculturii (arare, incendieri de miri şti, folosire de insecticide etc) face ca zona studiat ă s ă fie neimportant ă pentru nevertebrate. • Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ. Amfibieni şi reptile • Au fost întâlnite trei specii de amfibieni şi o specie de reptile în perimetrul proiectului. Alte 2 specii au fost observate în imediata apropiere. • Nu exist ă zone de reproducere pentru amfibieni cu excep ţia unor b ălţi care se formeaz ă prim ăvara în mica mla ştin ă din nord vestul zonei studiate. • Nu se estimeaz ă nici un fel de impact asupra popula ţiilor de amfibieni în nici una dintre fazele proiectului . Păsări • Cincizeci de specii de p ăsări au fost observate în cursul unui an în, dou ăzeci şi patru cuib ărind în perimetrul proiectului şi imediata vecin ătate. • Chiar dac ă nu cuib ăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care cuib ăresc în vecin ătate viziteaz ă zona proiectului în c ăutare de hran ă. • Aproape toate speciile cuib ăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care, conform datelor din literatura de specialitate sunt pu ţin afectate de parcurile eoliene. MEDIU Consulting 120

RIM SC ELECTRICA SA

• Toate speciile cuib ăritoare, cu excep ţia ciocârliilor înregistreaz ă efective reduse în aria de impact a proiectului . • Suprafa ţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafe ţe ale Ariilor de Importan ţă Avifaunistic ă, SPA, sau rezerva ţie natural ă având drept obiectiv protec ţia p ăsărilor. • Suprafa ţa proiectului este neatractiv ă pentru p ăsările cu zbor planat din cauza absen ţei forma ţiunilor geologice generatoare de curen ţi ascenden ţi cum ar fi stânc ăriile si a saraciei surselor de hrana. • Aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând la mai mult de 200 m altitudine . Aprecierea altitudinii de zbor a fost f ăcut ă prin compara ţie cu suporturi de în ălţime cunoscut ă cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc. • Nu exist ă un model clar stabilit în timpul migra ţiei de prim ăvar ă, altitudinea şi num ărul p ăsărilor variind mult în func ţie de condi ţiile meteo. • Cel mai mare num ăr de p ăsări migratoare cu zbor planat, apar ţin speciilor barza alb ă, viespar şi şoricar comun estic. • Nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă ari a de studiu ca loc de iernare. • În timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre speciile observate în special datorit ă s ărăciei în resurse a ar ăturilor de toamn ă. • Estim ăm c ă impactul asupra acestora este mic şi nu exist ă ipoteza apari ţiei unui impact semnificativ asupra integrit ăţ ii sitului. • Impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor printr-o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie . • Cu toate c ă nu se estimeaz ă un impact semnificativ pentru p ăsările migratoare, datorit ă în ălţimii mari de zbor, a faptului c ă se vor folosi turbine moderne şi a num ărului relativ mic de p ăsări care tranziteaz ă suprafa ţa proiectelor în timpul migra ţiei, nu putem exclude apari ţia unor accidente în special în timpul migra ţiei de prim ăvar ă. • Impactul asupra p ăsărilor care ierneaz ă în zona proiectului va fi mic.

MEDIU Consulting 121

RIM SC ELECTRICA SA

• Au fost descrise m ăsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabil ă ni se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care s ă reflecte UV şi iluminarea, daca este cazul. Cu lumin ă ro şie intermitent ă. Mamifere Lilieci • Zona parcurilor eolian Eolian Invest, au fost studiate din punctul de vedere al prezentei liliecilor în perioada mai-septembrie 2009. • Zona reprezint ă o important ă sc ăzut ă din punctul de vedere al conserv ării liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite . • Habitatele existente în zona studiat ă (terenuri agricole, şi buruieni şuri) sunt folosite ocazional de un num ăr redus de lilieci ca terenuri de vân ătoare. • Probabil cl ădirile din satele apropiate ofer ă ad ăposturi pentru câteva specii de lilieci. • Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construc ţie dar pot ap ărea accidente în perioada de operare. Popând ău • Au fost identificate 5 colonii de popând ăi • Abunden ţa cea mai mare se afl ă in zona de sud-est a parcului eolian. • Aceast ă specie este protejat ă de Directiva European ă asupra habitatului şi de legisla ţia româneasc ă în domeniu. • Prin m ăsurile luate atât de constructor, cât şi de beneficiar, Implementarea proiectului nu va genera un impact negativ asupra acestei specii. Impactul prognozat asupra biodiversit ăţ ii locale în faza de închidere proiectului Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor exploat ării dar şi la ecologizarea zonei dup ă încheierea etapei de exploatare. El va trebui depozitat astfel încât apa pluvial ă sau vântul s ă nu îl mobilizeze în atmosfer ă sau în cursurile de ap ă din vecin ătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului eolian vegeta ţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertat ă, acoperind-o. Se vor instala într-o prim ă faz ă specii pioniere, heliofile, chiar unele

MEDIU Consulting 122

RIM SC ELECTRICA SA ruderale. în timp habitatele se vor reface, daca se vor avea în vedere m ăsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene. Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat. Un impact negativ asupra biodiversit ăţ ii în zona de impact îl consta refacerea vegeta ţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezisten ţă şi regenerare mare. Având în vedere ecologia speciilor de plante existente în vecin ătatea zonei de impact consider ăm c ă acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemenea capacitate de regenerare mare. 4.5.2 M ăsuri de diminuare a impactului Principalul risc asupra popula ţiei de p ăsări şi chiroptere din zon ă, precum şi cele ce tranziteaz ă zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de ac ţiune a turbinelor eoliene. Riscul de coliziune a p ăsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de ac ţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situat ă între 50 şi 150 m fa ţă de sol. Acest risc este influen ţat de vitez ă de mi şcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al p ăsărilor şi chiropterelor (în ălţime, tip, durat ă şi perioad ă dezbor) variind de la o specie la alta.

Figura nr. 17 Harta siturilor Natura 2000 în Romania pe grupe taxonomice

MEDIU Consulting 123

RIM SC ELECTRICA SA

Pentru minimizarea acestui poten ţial risc de mortalitate la p ăsări şi chiroptere proiectantul a luat o serie de m ăsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului eolian. zona de amplasare a parcului eolian este situat ă în afara ariilor protejate şi a rutelor de migrare a p ăsărilor; parcul eolian este de m ărime medie – 15 turbine; sistemul de transport al energiei electrice c ătre sta ţia de transformare a fost proiectat subteran; turbinele eoliene sunt prev ăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturn ă; zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lâng ă poten ţiale surse de hran ă pentru p ăsări şi chiroptere; în cazul în care se vor identifica chiroptere r ănite/moarte, beneficiarul are obliga ţia de a monta pe fiecare turbin ă eolian ă câte un dispozitiv de bruiere a semnalului electromagnetic. Analizând ace şti factori putem consider ă c ă sensibilitatea amplasamentului fa ţă de posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la p ăsări au eviden ţiat faptul c ă turbinele eoliene prezint ă un risc mult mai sc ăzut decât ceilal ţi factori de mortalitate la p ăsări. Figura nr. 18 Cauzele mortalit ăţ ii la p ăsări

MEDIU Consulting 124

RIM SC ELECTRICA SA

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei Măsurile de protec ţie a florei şi faunei pentru perioada de execu ţie a lucr ărilor se iau din faza de proiectare şi organizare a lucr ărilor; astfel: amplasamentul organiz ărilor de şantier, bazelor de produc ţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât s ă aduc ă prejudicii minime mediului natural; suprafa ţa de teren ocupat ă temporar în perioada de execu ţie trebuie limitat ă judicios la strictul necesar; traficul de şantier şi func ţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; se va evita depozitarea necontrolat ă a de şeurilor ce rezult ă în urma lucr ărilor respectându-se cu stricte ţe depozitarea în locurile stabilite de autorit ăţ ile pentru protec ţia mediului; refacerea ecologic ă şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. Sistemul de transport al energiei electrice c ătre sta ţia de transformare a fost proiectat subteran; Turbinele eoliene sunt prev ăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturn ă;

4.6. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea s ă se manifeste asupra locuitorilor din vecin ătate, activitatea de construc ţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distan ţa fa ţă de zonele locuite (distan ţa de 0,95 km fa ţă de satul Ijdileni, 1,6 km fa ţă de Frumu şiţa, 4 km fa ţă de Tămăoani, 3,7 km fa ţă de Fântânele şi 1,5 km fa ţă de Scânteie şti). Amplasamentul parcului eolian respect ă distan ţele de siguran ţă impuse de legisla ţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protec ţie şi de siguran ţă aferente capacit ăţ ilor energetice – revizia I, conform Anexei 3. Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investi ţiei este caracterizat printr-o serie de coline ce întrep ătrund câmpia înalt ă - forma ţiune care se extinde în cea mai mare parte a zonei.

MEDIU Consulting 125

RIM SC ELECTRICA SA

4.6.1 Impactul prognozat Principalul impact peisagistic şi vizual al implement ării proiectului parcului eolian îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosin ţa al terenurilor. Valoarea estetic ă a peisajului este redus ă deoarece nu exist ă elemente cu valoare deosebit ă în cadrul natural şi cel arhitectural, a şa încât nu va fi afectat ă. Dimpotriv ă, în cele mai multe locuri din România turi ştii sunt atra şi de asemenea ansambluri, deseori modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acela şi context, pe teritoriul viitorului parc nu exist ă p ăduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de func ţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un impact vizual nepl ăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de construc ţie etc.). De asemenea, c ăile de transport pot avea un aspect nepl ăcut pe durata amenaj ării lor. În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul perioadei de construc ţie. Specificul acestei perioade este cel al oric ărui şantier, caracterizat ă printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activit ăţ i de modificare a aspectului loca ţiei. Din punct de vedere al impactului vizual asupra popula ţiei acesta difer ă de la o persoan ă la alta prin diferen ţa de percep ţie.

Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluet ă elegant ă care se integreaz ă armonios în peisaj şi constituie atrac ţie turistic ă.

4.6.2 M ăsuri de diminuare a impactului Tabelul nr. 34 Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Design Amenajare Construc ţie Operare Ca op ţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei i peisaj. ş Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a √ luminii soarelui. Design i construc ie a substa iilor în corelare ş ţ ţ cu zona amplasamentului. √ √

MEDIU Consulting 126

RIM SC ELECTRICA SA

Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Între inerea zonelor cu vegeta ie i a ţ ţ ş drumurilor de acces de pe amplasament √

4.7. Mediul social şi economic Se apreciaz ă c ă investi ţia în înfiin ţarea unui parc eolian şi ob ţinerea de energie eolian ă va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construc ţie a parcului cât şi pe durata func ţion ării acestuia) evaluând urm ătoarele posibilit ăţ i: crearea de noi locuri de munc ă, preponderent din rândul popula ţiei locale, investi ţii complementare direc ţionate c ătre spa ţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, cre şterea general ă a poten ţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zon ă. În ceea ce prive şte impactul poten ţial asupra activit ăţ ilor economice, se iau în calcul urm ătoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporar ă a activit ăţ ilor tipice (lucr ări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului. Se adaug ă consecin ţele scoaterii din circuitul agricol al suprafe ţelor pe care vor fi montate instala ţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact este permanent, pe toat ă perioada de func ţionare a parcului. Suprafa ţa afectat ă este extrem de redus ă (5,8 ha). În general, terenul agricol poate fi cultivat pân ă la 0.5 m distan ţă de funda ţia turbinei.

Realizarea obiectivului nu implic ă efecte negative asupra s ănăta ţii oamenilor din zon ă, în codi ţiile respect ării cerin ţelor legislative în vigoare referitoare la organiz ările de şantier, la desf ăş urarea activit ăţ ii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare. Pe parcursul func ţion ării instala ţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce prive şte zgomotul centralele eoliene sunt silen ţioase şi devin din ce în mai silen ţioase. În privin ţa efectul vizual este posibil ă perceperea efectului de lic ărire al palelor dac ă sunt b ătute direct de soare, care

MEDIU Consulting 127

RIM SC ELECTRICA SA ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distan ţe mai mari. Îns ă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la r ăsăritul soarelui pân ă la prânz doar dac ă vântul bate dinspre direc ţia privitorului.

Tot în etapa de construc ţie vor ap ărea modific ări ale traficului normal, datorit ă transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturb ările din trafic vor fi cele specifice oric ărui vehicul cu gabarit dep ăş it şi vor fi în strâns ă leg ătur ă cu graficul lucr ărilor pe amplasament. Înfiin ţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modific ări asupra indicatorilor sociali, în special asupra popula ţiei din comuna Frumu şiţa. Tehnologia de construc ţii - montaj a Instala ţiilor de Turbine Eoliene implic ă opera ţiuni atât simple cât şi complexe ce solicit ă calificare înalt ă. Aceste opera ţiuni solicit ă resurse umane care sunt asigurate din zon ă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste opera ţiuni se solicit ă for ţă de munc ă în medie 10 oameni/zi. O alt ă implicare a planului este cea dat ă activitatea economic ă a unui agent care reprezint ă o surs ă de venituri pentru comun ă. Luând în considerare impactul realiz ării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune: - ace ştia devin semnificativi pentru zon ă numai dac ă sunt montate un num ăr mai mare de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urban ă); - în perioada de montaj exist ă o solicitare a for ţei de munc ă, care devine indicator social semnificativ atunci când num ărul turbinelor montate este suficient de mare; - dezvoltarea acestui sector al energiei neconven ţionale la nivel industrial determin ă modific ări semnificative pe indicatorii sociali analiza ţi. - ca un impact social important al ături de impactul economic analizat trebuie men ţionat că analizele la nivel European f ăcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual s ă se importe 50% din energia necesar ă, iar în cazul în care nu se vor g ăsi solu ţii alternative pân ă în anul 2030, importul de energie s ă ajung ă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa poten ţialului eolian nu trebuie respins ă. - tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunit ăţ i locale în Europa şi în lume

MEDIU Consulting 128

RIM SC ELECTRICA SA

în care producerea local ă a energiei electrice din poten ţial eolian a însemnat reducerea pre ţului energiei electrice pân ă la 50% fa ţă de vânzarea pe plan na ţional. Factori: caracteristici şi parametri implica ţi în construc ţia şi operarea proiectului propus vor include: Faza de construc ţie capital semnificativ investit în faza de construc ţie a parcului eolian; faza de construc ţie a şteptat ă a se derula pe o perioad ă de 16 luni; perioad ă de exploatare a proiectului de 20 ani; pe perioada construc ţiei vor opera în medie un num ăr de 80-90 angaja ţi. Faza de operare generare de energie regenerabil ă; suprafa ţa total ă ocupat ă de parcul eolian este de 740676 mp (din care doar 5,8 ha vor fi scoase din circuitul agricol) nu constituie un impact semnificativ asupra activit ăţ ilor agricole; parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafa ţa total ă a amplasamentului; va necesita personal permanent pentru operare şi între ţinere. Evaluare cost-beneficiu Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de: costuri de construc ţie; costuri de operare şi între ţinere. beneficiile proiectului de investi ţie constau în: produc ţie/vânzare de energie provenit ă din surse regenerabile;

reducerea polu ării cu pân ă la 120 000 tone CO 2 echivalent în gaze cu efect de ser ă; proiectul necesit ă un num ăr mic de personal de între ţinere, ce va fi recrutat local dac ă este posibil.

4.7.1 Impactul prognozat Impactul principal al dezvolt ării în zona analizat ă a unui proiect de anvergur ă (parc eolian – producere energie electric ă) va fi de natur ă social ă cu poten ţiale beneficii:

MEDIU Consulting 129

RIM SC ELECTRICA SA

crearea unui num ăr de 80-90 locuri de munc ă permanente în perioada de construc ţie/amenajare estimat ă la 16 luni; 3-4 locuri de munc ă permanente în faza de operare a parcului eolian; impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale. surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribu ţii însemnate în economia şi comunitatea local ă. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvolt ării proiectului furnizând astfel locuri de munc ă permanente şi temporare, servicii şi dezvoltare economic ă.

4.7.2 M ăsuri de diminuare a impactului Nu este cazul.

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural Nu sunt prezente situri arheologice, monumente istorice, obiective culturale sau religioase pe suprafa ţa în cauz ă a c ăror activitate s ă fie influen ţat ă negativ de func ţionarea parcului. Situl arheologic de la Ijdileni (cod GL-I-s-B-02986, a şezare sec. XIV-XVII Epoca medieval ă, a şezare sec. IX-XI Epoca medieval ă timpurie, a şezare sec. IV Epoca migra ţiilor, a şezare sec. XI-X î.Hr., Hallstatt cf. Listei Monumentelor Istorice din jude ţul Gala ţi emis ă de Ministerul Culturii şi Cultelor) se afl ă în partea estic ă a satului, la 200 m Sud de fosta incint ă a C.A.P., opus ca direc ţie zonei parcului eolian şi la o dep ărtare de aprox. 3 km. De asemenea, Gara de c ălători Frumu şiţa (GL-II-a-B- 03081, Ansamblul g ării de la Frumu şiţa, sat Frumu şiţa, com. Frumu şiţa, 1909, ce include sta ţia de c ălători-gar ă, magazie m ărfuri, magazie cereale) se afl ă în intravilanul satului Frumu şiţa, în partea estic ă a acestuia şi nu va fi afectat ă în nici un fel. În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul lucr ărilor de amenajare, luc ările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

MEDIU Consulting 130

RIM SC ELECTRICA SA

Ansamblul eolian nu va interac ţiona în nici un fel pe durata construc ţiei şi func ţion ării cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, a şadar, nici un fel de impact asupra acestora.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2), folosind Matricea de tip Leopold Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evalu ările de mediu. Acestea asigur ă informa ţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acord ă fiec ărui efect asupra factorilor de mediu afecta ţi. Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raport ările la studiile de specialitate, se pot ob ţine concluzii m ăsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalit ăţ i f ără a se putea analiza corect efectele implement ării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând s ă se propun ă lucr ări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia. Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru identificarea impactului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2), dup ă cum urmeaz ă: s-a definit o matrice simpl ă în care aspectele de mediu se înscriu pe o ax ă, iar efectele asupra mediului pe cealalt ă ax ă. s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importan ţei, aceasta constând în folosirea unei scale predefinite a importan ţei. S-a utilizat o scal ă predefinit ă cu cinci niveluri şi defini ţiile corespunz ătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în situa ţii de decizie.

MEDIU Consulting 131

RIM SC ELECTRICA SA

Niveluri de referin ţă Defini ţie - Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang 5. Foarte important - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luat ă în considerare - Este relevant pentru problem ă - Prioritate de ordinul doi 4. Important - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate s ă nu fie rezolvat ă în întregime - Poate fi relevant ă pentru problem ă - Prioritatea de ordinul trei 3. Importan medie ţă - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore - Relevan ţă nesemnificativ ă - Prioritate sc zut 2. Mai pu in important ă ă ţ - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore - Fără prioritate 1. Neimportant - Fără relevan ţă - Nu are efecte m ăsurabile

MEDIU Consulting 132

RIM SC ELECTRICA SA

Tabel nr. 35 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2), folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de EFECTE ASUPRA MEDIULUI mediu afectate Termen Termen Termen Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Permanente Temporare Pozitive Negative scurt mediu lung Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1 Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1 Patrimoniul arhitectonic si 1 1 arheologic Peisajul 3 1 Zgomot 1 2 Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16

MEDIU Consulting 133

RIM SC ELECTRICA SA

Din examinarea lor se desprind urm ătoarele: • Punctajul s-a aplicat pe baza m ăsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului. • Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa c ă raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.

MEDIU Consulting 134

RIM SC ELECTRICA SA

MEDIU Consulting 135

RIM SC ELECTRICA SA

Justificarea acord ării punctajelor la efectele pozitive şi negative Biodiversitatea S-a considerat un impact pozitiv f ără efecte m ăsurabile datorit ă urm ătoarelor aspecte: conform planurilor de încadrare în zon ă anexate reiese c ă amplasamentele analizate nu se afl ă în interiorul unei arii naturale protejate; aria strict de influen ţă a proiectului nu este atractiv ă pentru speciile de prad ă sau pentru berze, specii cu zbor planat, datorit ă lipsei structurilor generatoare de curen ţi ascenden ţi nu au fost identificate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă suprafa ţa de studiu ca loc de hr ănire num ărul speciilor observate este mic; num ărul indivizilor apar ţinând acelea şi specii este mic, excep ţie f ăcând corvidele şi graurii. nu au fost observate locuri preferate pentru p ăsări, acestea fiind dispersate uniform aproape toate speciile cuib ăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care, conform datelor din literatura de specialitate sunt pu ţin afectate de parcurile eoliene. toate speciile cuib ăritoare, cu excep ţia ciocârliilor înregistreaz ă efective reduse în aria de impact a proiectului. suprafa ţa proiectului este neatractiv ă pentru p ăsările cu zbor planat din cauza absen ţei forma ţiunilor geologice generatoare de curen ţi ascenden ţi cum ar fi stânc ăriile si a saraciei surselor de hrana. aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost f ăcut ă prin compara ţie cu suporturi de în ălţime cunoscut ă cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc. nu exist ă un model clar stabilit în timpul migra ţiei de prim ăvar ă, altitudinea şi num ărul p ăsărilor variind mult în func ţie de condi ţiile meteo. cel mai mare num ăr de p ăsări migratoare cu zbor planat, apar ţin speciilor barza alb ă, viespar şi şoricar comun estic. nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă ari a de studiu ca loc de iernare.

MEDIU Consulting 136

RIM SC ELECTRICA SA

in timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre speciile observate în special datorit ă s ărăciei în resurse a ar ăturilor de toamn ă. impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor printr-o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie. au fost descrise m ăsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabil ă ni se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care s ă reflecte UV şi iluminarea, daca este cazul cu lumin ă ro şie intermitent ă. În privin ţa elementelor de mediu estimate a fi afectate de decopertarea solului, se anticipeaz ă perturbarea activitatii faunei prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea în scopuri agricole a zonei presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri de insecticide, ierbicide etc), se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta biodiversitatea zonei. Singurul caz când amplasamentele ar putea dezvolta un poten ţial efect negativ asupra biodiversit ăţ ii este pe durata migra ţiei, atunci când p ăsările tranziteaz ă zona în cadrul unei c ăi secundare de migra ţie. Totu şi sunt de mentionat avantaje datorate particularit ăţ ilor zonei: distan ţe mari fa ţă de zonele protejate; amplasarea turbinelor eoliene din parcurile din zona preponderent, in siruri, pe directia N-S fara a constitui bariere E –V pe rute de deplasare; crearea de culoare de trecere intre sirurile de turbine si zonele rezidentiale; dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destina ţie agricol ă, lipsite de orice urm ă de pădure, sau zone de tuf ări ş, cu activit ăţ i antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi florei s ălbatice; în afara rutelor de migra ţie ce se deruleaz ă, majoritar, de-a lungul apelor, cu evitarea zonelor a şez ărilor omene şti; cât şi tendin ţa p ăsărilor migratoare de a zbura la altitudini considerabil mai mari decât în ălţimea turbinelor În ceea ce prive şte speciile de p ăsări care tranziteaz ă zona studiat ă c ătre diferite locuri de hr ănire sau cuib ărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic cu cât acestea tind s ă tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât în ălţimea turbinelor, cauz ă datorit ă c ăreia impactul este aproape inexistent. Dup ă cum se poate observa în harta de mai sus, localizarea parcurilor eoliene, nu se afl ă în apropierea unei zone dens populate cu specii de chiroptere. Inexisten ţa zonelor

MEDIU Consulting 137

RIM SC ELECTRICA SA

împ ădurite în vecin ătatea amplasamentului asigur ă un impact nesemnificativ al parcului eolian asupra acestor specii.

Mediu social şi economic S-au acordat 5 puncte pentru efectul pozitiv generat de implementarea parcurilor eoliene datorit ă urm ătoarelor beneficii : cre şterea surselor de finan ţare la nivel local; angaj ări de personal atât în perioada de construc ţie cât şi în perioada de func ţionare; stoparea diminu ării resurselor neregenerabile, un plus de 165 MW/h energie din surse regenerabile; Mic şorarea suprafe ţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor din aceast ă activitate va fi compensat ă de veniturile ob ţinute din taxele de concesionare, cre şterea pre ţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zon ă. S-a acordat un 1 punct pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de construc ţie.

Solul S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implement ării proiectelor ţinând cont de faptul c ă suprafa ţa destinat ă efectiv construirii parcurilor eoliene este sc ăzut ă comparativ cu suprafa ţa total ă propus ă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se prognozeaz ă o schimbare important ă a destina ţiei terenurilor din folosin ţă agricol ă în neagricol ă. Deci nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra solului şi subsolului din zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construc ţie, fapt pentru care s-a acordat un punctaj negativ (2 puncte). Opera ţiile de construc ţie, func ţionare şi mentenan ţă a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale, ad ăugându-se la traficul existent un num ăr relativ mic de tranzituri, pe o perioad ă determinat ă de timp, îns ă având ca dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de transport. De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultan ă (pe perioade restranse) a celor noua parcuri, camioanele şi utilajele de transport putând s ă afecteze infrastructura existent ă, pe termen scurt pot ap ărea probleme la transportul şi manipularea centralelor eoliene. Suprapunerea perioadelor de

MEDIU Consulting 138

RIM SC ELECTRICA SA constructie este putin probabila deoarece sunt proiecte in diferite faze de implementare si chiar si in cazul aceluiasi investitor constructia este programata pe fiecare proiect separat. Ţinând cont de m ăsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea căilor de transport necesare punerii în aplicare a investi ţiei se estimeaz ă un impact cumulativ diminuat.

Apa S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implement ării proiectelor ţinând cont c ă în toat ă perioada de func ţionare nu este necesar ă utilizarea apei în scopul producerii de energie şi nici nu vor fi generate ape uzate. S-au acordat 2 puncte pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de construc ţie. Prin m ăsurile pe care beneficiarul le va lua atât pe perioada de construc ţie cât şi de func ţionare a parcurilor eoliene asupra gestion ării apelor uzate menajere sau eventualelor polu ări accidentale cu substan ţe petroliere provenite de la vehiculele de transport, antrenate de c ătre apele meteorice, nu se poate preconiza un impact cumulativ suplimentar celui deja existent.

Aerul S-a acordat 2 puncte pentru efectul pozitiv al implement ării proiectelor ţinând cont de faptul c ă pe perioada de func ţionare nu exist ă nici un fel de emisii în aer S-au acordat dou ă puncte negative datorate efectului negativ al implement ării proiectelor, datorit ă emisiilor de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot contribui la cre şterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Totu şi ţinând seama de gradul tehnologic ridicat al utilajelor folosite fata de emisiile utilajelor agricole folosite la activit ăţ ile specifice, precum şi de parametrii calitativi ai aerului din zon ă, impactul va fi unul redus, local şi temporar. Impactul asupra calit ăţ ii aerului poate fi sesizat prin emisiile temporare de praf în perioada de construc ţie. Impactul depinde de mai mul ţi factori: durata şi perioada construc ţiei; eficien ţa m ăsurilor de reducere a impactului; distan ţa dintre proiecte.

MEDIU Consulting 139

RIM SC ELECTRICA SA

Ţinând seama ca lucr ările de excavare se vor suprapune cu perioada lucr ărilor agricole (când emisiile de praf de la utilajele agricole sunt foarte mari) şi c ă proiectele vor fi finalizate pe faze, impactul va fi local, temporar şi nesemnificativ.

Factorii climatici S-au acordat 5 puncte pozitive datorate efectului pozitiv generat de implementarea parcurilor eoliene luându-se în considerare beneficiile aduse de utilizarea energiei cinetice a vântului. S-a ţinut cont de respectarea principiilor dezvolt ării durabile şi de politicile de dezvoltare ale Uniunii Europene, care promoveaz ă reducerea utiliz ării combustibililor din surse neregenerabile şi nu în ultimul rând, ţinând cont de ţintele asumate de România cu privire la producerea de energie din surse regenerabile. S-a acordat 1 punct negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de construc ţie.

Patrimoniul cultural Nu este cazul, în zon ă nu s-au identificat obiective de patrimoniu cultural. Patrimoniul arhitectonic si arheologic Nu este cazul, în zon ă nu s-au identificat obiective de patrimoniu arhitectonic şi arheologic.

Peisajul S-au acordat 3 puncte pozitive datorate implement ării parcurilor eoliene ţinând cont de faptul c ă pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al stâlpilor de înalt ă tensiune care transport ă curentul electric din centralele de mare putere la centrele de distribu ţie, unde tensiunea este adus ă la un nivel corespunz ător utiliz ării în gospod ării. În România, num ărul stâlpilor de înalt ă tensiune este foarte mare, pe când num ărul turbinelor eoliene este mic astfel c ă impactul vizual nu constituie o problem ă. Impactul vizual cumulativ al parcurilor eoliene poate fi resim ţit numai în vecin ătăţ ile acestora. De asemenea, din practica celorlalte ţă ri europene, care au un avans considerabil în ceea ce prive şte producerea energiei electrice din surse regenerabile (în special, energie eolian ă) s-a constatat c ă amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m fa ţă de parcuri

MEDIU Consulting 140

RIM SC ELECTRICA SA naturale (Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul Natural Abruzzi), f ără ca peisajul s ă aib ă foarte mult de suferit. Având în vedere ca amplasarea parcurilor eoliene în jude ţul Gala ţi sunt în faz ă incipient ă se poate aprecia c ă acestea vor constitui o atrac ţie turistic ă semnificativ ă, iar vizitarea parcului cu urcarea în nacela unei turbine poate deveni un important punct de atrac ţie. Pentru impactul negativ generat de construirea celor cinci parcuri eoliene s-a acordat 1 punct negativ luând în considerare disconfortul generat de organizarea de şantier Mai mult datorit ă diferen ţelor de nivel şi a întinderii arealului evaluat nu se poate preconiza un efect cumulativ negativ din punct de vedere al aspectului vizual, deoarece parcurile eoliene nu sunt vizibile din satele învecinate în schimb sunt vizibile de-a lungul drumului DJ 261.

Zgomot S-a acordat un punct pozitiv pentru implementarea proiectelor având în vedere faptul c ă în perioada de func ţionare conform calculelor şi graficelor pentru fiecare proiect în parte nu se poate sesiza o amplificare a zgomotului produs de vecin ătatea celor cinci proiecte. S-au acordat 2 puncte negative pentru impactul generat de realizarea parcurilor eoliene în perioada de construc ţie s ănătatea şi siguran ţa reziden ţilor din zona analizat ă care poate fi afectat ă de c ătre impactul generat de c ătre zgomotul produs într-un interval redus de timp în perioada de construc ţie. Impactul va fi sesizat la nivelul persoanelor care lucreaz ă, sau care tranziteaz ă zona, deoarece zonele locuite sunt la distante apreciabile f ără posibilitatea de a fi influen ţate. Pentru evaluarea zgomotului produs de func ţionarea simultan ă a parcurilor eoliene s-a realizat o prognozare a intensit ăţ ii zgomotului în zona parcurilor eoliene şi extins în zonele învecinate. Dispersia intensit ăţ ii zgomotului produs s-a realizat prin calcul utilizând soft de dispersie a sunetului („wind turbine sound calculator” – Danish Wind Industry Association) pentru nivelul maxim produs de o turbin ă eolian ă – 106,5 dB. În perioada de func ţionare a parcurilor eoliene conform proiec ţiei de dispersie a zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din

MEDIU Consulting 141

RIM SC ELECTRICA SA vecin ătatea parcurilor eoliene, nivelul intensit ăţ ii zgomotului situându-se în intervalul de 30 – 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

5. Analiza alternativelor Aceast ă sec ţiune con ţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea proiectului în corelare cu: alegerea amplasamentului; conexiunea la sistemul/re ţeaua de transport a energiei electrice; capacitate turbine, num ăr propus şi loca ţie; alternativa de neimplementare a proiectului

Alegerea loca ţiei amplasamentului Unul din motivele dezvolt ării parcului eolian în zona aleas ă suprafa ţă total ă de 740676 mp, înscris ă în cartea funciar ă a localit ăţ ii Frumu şiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent destina ţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situata în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010 îl reprezint ă poten ţialul eolian al zonei. Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o anumit ă dispunere in teren. Aceast ă dispunere urm ăre şte ob ţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbin ă în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direc ţia principal ă a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea model ării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performan ţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat m ăsur ători in situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009 Datele ob ţinute au ar ătat c ă zona analizat ă este favorabil ă pentru investi ţia propus ă. De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind: apropierea de liniile de transport a energiei electrice; existen ţa terenurilor libere f ără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din zon ă; distan ţa fa ţă de zonele locuite; accesul la infrastructura rutier ă.

MEDIU Consulting 142

RIM SC ELECTRICA SA

Conexiunea la sistemului de distribu ţie a energiei electrice din zon ă se va realiza datorit ă avantajului economic de a putea transmite în re ţea energia produs ă de parcul eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribu ţie a energiei electrice fiind influen ţat ă de diferi ţi factori: diametrul conductorului electric; distan ţa dintre surse – generator la cea mai apropiat ă linie de distribu ţie; temperatura ambiental ă. Transmiterea energiei electrice produs ă de centralele eoliene se va realiza printr-un cablu subteran pân ă la punctele de conexiune ale fiecarei zone şi de aici de-a lungul drumului la sta ţia de transformare Frumusita (cu o viitoare lucrare de modernizare ce va face obiectul unui alt CU). Caracteristicile cablului şi tehnologia de pozare va respecta prescrip ţiile ENEL:

- DC 4385 RO - Cabluri de medie tensiune tripolare cu elice vizibila pentru montare subteran ă, izolate în polietilen ă reticular ă de grosime redus ă, cu ecran în tub de aluminiu sub înveli ş de PVC sau PE. Re ţeaua de desc ărcare a energiei electrice de la turbine la sta ţia de transformare se realizeaz ă îngropat, cablul electric pozi ţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o plac ă tip PVC, care are rolul de rezisten ţă mecanic ă, iar la partea superioar ă va fi protejat cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj. Traseul cablului traverseaz ă în întregime terenul beneficiarului. Realizarea conexiunilor re ţelei electrice la SEN se efectueaz ă în conformitate cu Normativele privind „Cerin ţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET” şi „Condi ţii tehnice de racordare la re ţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis. Alegerea capacit ăţ ii parcului eolian – maxim 45 MW şi num ărul de turbine – 15, a fost dimensionat ă pe baza studiilor efectuate în zon ă privind poten ţialul eolian şi capacitatea de distribu ţie a re ţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea economic ă a investi ţiei. Loca ţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optim ă a sursei de vânt necesitând si o distan ţă minim ă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat şi a interferentelor de vânt.

MEDIU Consulting 143

RIM SC ELECTRICA SA

Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecin ţe: pân ă la 165 GWh/an energie electric ă nu este produs ă din surse regenerabile; pierderea oportunit ăţ ii de a reduce emisia a cca. 90 000 tone/an gaze cu efect de ser ă; pierderea oportunit ăţ ii de dezvoltare economic ă a comunei şi locuri de munc ă. In cazul neimplement ării planului, amplasamentul studiat î şi va p ăstra actuala folosin ţă , fiind insuficient exploatat şi în neconcordan ţă cu actuala inten ţie în ceea ce prive şte dezvoltarea durabil ă a comunei Frumu şiţa şi cu cerin ţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zon ă, respectiv a poten ţialului eolian. Valorificarea poten ţialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordat ă cu maxim ă exigen ţă profesional ă, cu discern ământ critic, pentru ca efectele prezen ţei unui astfel de obiectiv s ă nu produc ă niciodat ă disfunc ţionalit ăţ i urbanistice, degrad ări ireparabile ale condi ţiilor de mediu, modific ări ale ecosistemelor prezente în zon ă.

6. Monitorizarea Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de m ăsur ători şi determin ări periodice ale poluan ţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu ap ă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu ap ă Monitorizarea pe şantier va avea în vedere urm ătoarele aspecte: verificarea respect ării normelor de func ţionare ale utilajelor pe perioada de construc ţie a parcului eolian; monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea corespunz ătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002 de evacuare a apelor uzate; în perioada de func ţionare a Parcului Eolian nu se genereaz ă ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer Pentru faza de construc ţie se recomand ă s ă se realizeze monitorizarea pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant se vor face m ăsur ători şi se va monitoriza şi în perioada de func ţionare.

MEDIU Consulting 144

RIM SC ELECTRICA SA

În perioada de construc ţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impu şi de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit ă, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjur ător. Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de func ţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol În perioada de construc ţie, depozitarea temporar ă a componentelor turbinelor şi a materialelor de construc ţie precum şi o mare parte a organiz ării de şantier va trebui s ă se realizeze cât mai eficient, astfel încât s ă se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului prin deplas ări repetate ale ma şinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente. Scurgerile de carburan ţi sau lubrefian ţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea produselor absorbante. Se va asigura o supraveghere permanent ă a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influen ţa popula ţia, fauna sau flora şi raportarea imediata a acestora pentru luarea m ăsurilor de corec ţie şi prevenire. Monitorizarea func ţion ării parcului eolian se face de la distan ţă prin utilizarea unor echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, func ţiile turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unit ăţ i de comand ă şi control. 6.4. Factor de mediu biodiversitate În perioada de func ţionare a parcului eolian se va acorda o importan ţă deosebit ă asupra poten ţialului risc de coliziune al p ăsărilor care tranziteaz ă zona. Astfel pentru identificarea eventualelor m ăsuri suplimentare de protec ţie se va monitoriza num ărul de carcase p ăsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. Dup ă prezentarea raportului de monitoring şi analizarea rezultatelor de c ătre autoritatea competent ă pentru protec ţia mediului se va lua decizia dac ă procesul de monitorizare va fi continuat. Planul de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii Monitorizarea biodiversit ăţ ii în faza de construc ţie

În aceast ă faz ă va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, p ăsărilor şi micromamiferelor. Monitorizarea se va realiza pân ă la terminarea lucr ărilor.

MEDIU Consulting 145

RIM SC ELECTRICA SA

Reptile Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoac ă asupra habitatelor de la marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele găsite captive în şan ţuri, gropi vor fi eliberate. Reptilele care vor fi g ăsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fi şe de teren special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observa ţiei, specia, gradul de alterare etc. Raportul va fi trimis autorit ăţ ii pentru protec ţia mediului. Păsările Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra popula ţţ ilor de p ăsări. Se va urm ări: cuiburi distruse, num ăr de ou ă distruse, indivizi mor ţi. Observa ţiile vor fi înregistrate în fi şe care vor con ţine: data observa ţiei, condi ţiile meteo, spacia, gradul de alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ou ălor. Raportul va fi trimis autorit ăţ ii pentru protec ţia mediului. Micomamifere – popând ăi Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popând ăilor. Popând ăii care vor fi g ăsi ţi mor ţi ca urmare a traficului vor fi înregistra ţi în fi şe de teren special concepute pentru acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorit ăţ ii pentru protec ţia mediului. Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţ ii în faza de operare

În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra p ăsărilor şi liliecilor prin metoda c ăut ării cadavrelor de p ăsări şi lilieci, cel pu ţin trei ani. Datele privind cadavrele g ăsite vor fi trecute în fi şe speciale în care vor fi notate specia, sexul, vârsta, data, condi ţiile meteo. Perioadele în care se vor efectua monitoriz ările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiec ărui set de date, a şa cum este relevat în tabel

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări cuib ăritoar e P s ri ă ă sedentare P s ri de ă ă pasaj

MEDIU Consulting 146

RIM SC ELECTRICA SA

Păsări care ierneaz ă Chiroptere

Amfibieni,

reptile Mamifere Nevertebra

te terestre

Pentru speciile de p ăsări, de şi se cunosc perioadele favorabile evalu ării fiec ărei categorii (cuib ăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine s ă nu se stabileasc ă date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau al ţi factori externi pot influen ţa dinamica p ăsărilor, iar aceste date stricte pot influen ţa negativ calitatea datelor ob ţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiec ărui stagiu de monitorizare s ă fie alocat un num ăr suficient de zile de colectare a datelor care s ă cuprind ă toate etapele unui stagiu, dup ă cum urmeaz ă: păsări cuib ăritoare: un num ăr de 4 deplas ări care s ă acopere atât perioada de cuib ărit cât şi cea de cre ştere a puilor; păsări de pasaj (migratoare): un num ăr de 6 deplas ări pentru fiecare perioad ă de migra ţie (de prim ăvar ă sau de toamn ă) care s ă cuprind ă începutul, vârful şi sfâr şitul perioadei de migra ţie; păsări oaspe ţi de iarn ă: un num ăr de 5 deplas ări care s ă cuprind ă venirea p ăsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor c ătre locurile de cuib ărit; păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplas ărilor pentru p ăsările cuib ăritoare şi cele care ierneaz ă.

PLAN MONITORIZARE FAUN Ă

GRUPARE OBIECTIVE INDICATORI TAXONOMIC Ă 1. Monitorizarea popula ţiilor de reptile 1. Identificarea tuturor prezente în cadrul amplasamentului; speciilor de reptile; Reptile 2. Minimizarea impactului pe durata 2. Derularea lucr ărilor activit ăţ ilor de amplasare a turbinelor doar în perioadele MEDIU Consulting 147

RIM SC ELECTRICA SA

prin organizarea durabil ă a planului de recomandate construc ţie şi stabilirea de m ăsuri clare în cadrul acestuia; 1. Completarea datelor 1. Continuarea monitoriz ării r ăspândirii actuale cu cele speciilor cuib ăritoare în cadrul ob ţinute din programul amplasamentului parcului eolian; de monitorizare 2. Monitorizarea etologiei speciilor de 2. Eviden ţierea păsări cuib ăritoare atât pe perioada comportamentului Păsări cuib ăritoare amplas ării turbinelor cât şi pe păsărilor pe perioada de func ţionare; respectivele perioade 3. Planificarea etapelor de construc ţie a comparativ cu parcului eolian astfel încât s ă nu comportamentul ini ţial interfere cu perioada efectiv ă a 3. Respectarea cuib ăritului acestor specii; perioadelor recomandate 1. Completarea datelor actuale cu cele 1. Monitorizarea dinamicii migra iei în ţ ob inute din perimetrul parcului eolian cât i zonele ţ ş programul de adiacente; monitorizare 2. Monitorizarea comportamentului 2. Eviden ierea Păsări de pasaj speciilor de pasaj pe durata ţ comportamentului amplas rii turbinelor precum i pe ă ş p s rilor pe durata func ion rii lor, în vederea ă ă ţ ă respectivele perioade asigur rii unor condi ii optime de ă ţ comparativ cu pasaj. comportamentul ini ţial 1. Completarea datelor 1. Monitorizarea deplas ărilor sezoniere actuale cu cele Păsări oaspe ţi de ale popula ţiilor de p ăsări în sectorul ob ţinute din iarn ă lor de iernare; programul de monitorizare 1. Completarea datelor 1. Monitorizarea speciilor de mamifere actuale cu cele rezidente precum i a celor care pot ş ob inute din programul tranzita amplasamentul parcului în ţ de monitorizare Mamifere căutarea hranei; 2. Completarea datelor 2. Monitorizarea dinamicii migra iei ţ actuale cu cele speciilor de chiroptere în cadrul ob ţinut e din programul amplasamentului; de monitorizare

MEDIU Consulting 148

RIM SC ELECTRICA SA

7. Situa ţii de risc Atât în faza de construc ţie, cât şi func ţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi antropice, se poate vorbi îns ă despre poluare accidental ă pe perioada ante şi post construc ţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranziteaz ă amplasamentul pe perioada construc ţiei parcului eolian. Instala ţiile pot avea ca şi cauze de producere a polu ărilor accidentale urm ătoarele: Cauze interne a. Defecte de proiectare sau execu ţie a instala ţiilor, a elementelor de control sau de automatizare. Ele se datoreaz ă: proiect ării gre şite din punct de vedere al rezisten ţei mecanice, la coroziune, la varia ţiile de temperatur ă, etc; proiect ării în lipsa unei document ări suficiente; nerespect ării normelor tehnice de securitate; dotarea insuficient ă cu aparatur ă de control, de siguran ţă , sau de alarmare; lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlat ă). b. Defecte de material se refer ă la fiabilitatea elementelor de construc ţie (aparatur ă de siguran ţă , control şi alarmare). Ele se datoreaz ă eficien ţei sc ăzute de control. Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibil ă şi trebuie s ă se asigure sisteme de înlocuire sau de dublare care s ă evite propagarea în lan ţ a efectului. c. Defecte de exploatare Ele se datoreaz ă: insuficien ţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instala ţii; insuficien ţei instruc ţiunilor şi instructajelor de exploatare; căderilor psihologice, fiziologice. Cauzele externe schimb ările situa ţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc; diverselor acte de sabotaj; calamit ăţ ilor naturale; dezastrelor majore.

MEDIU Consulting 149

RIM SC ELECTRICA SA

Pentru a spori caracterul de anticipare a oric ăror evenimente, accidente, pentru ca acestea s ă nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de c ătre firm ă: sursele poten ţiale de accident, date de identificare; cauzele care pot produce evenimentul; factorul de mediu vizat; poluan ţii poten ţiali; aria posibil ă de r ăspândire a poluantului şi de afectare în lan ţ a altor surse poten ţiale; măsurile concrete de: prevenirea şi preg ătirea pentru interven ţie; interven ţia operativ ă dup ă declan şarea fenomenelor periculoase; interven ţia ulterioar ă pentru recuperare şi reabilitare. mijloacele materiale necesare pentru interven ţie şi m ăsurile de asigurare operativ ă a lor; echipele de interven ţie, responsabilit ăţ i; măsurile şi metodele de organizare, în ştiin ţare şi alarmare a echipelor de interven ţie; asigurarea re ţelei de monitorizare şi control cu aparatur ă specific ă pentru controlul construc ţiilor, instala ţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu - cu obliga ţia, în cazul detect ării avariilor sau al dep ăş irilor valorilor admisibile ale contamin ării s ă în ştiin ţeze organismele stabilite prin schemele de în ştiin ţare şi s ă ia măsurile de punere sub control a instala ţiilor; programele de instruire a lucr ătorilor de la punctele critice şi a echipelor de interven ţie. Ca surse de accidente de natur ă electric ă, le reprezint ă toate utilajele ac ţionate de energia electric ă şi bineîn ţeles, sistemul de distribu ţie a energiei electrice. Riscurile unor electrocut ări exist ă, în special, în cazul personalului de între ţinere a instala ţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bun ă calificare, responsabili şi con ştien ţi privind riscurile care exist ă la instala ţiile electrice.

MEDIU Consulting 150

RIM SC ELECTRICA SA

Substan ţe periculoase Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substan ţe periculoase, substan ţele utilizate în procesul tehnologic (func ţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul urm ător prezint ă fraze de risc R relevante, şi anume:

Tabelul nr. 36 Identificarea substan ţelor periculoase Denumirea Clasificarea şi etichetarea substan ţelor materiei prime, sau a preparatelor chimice*) a substan ţei Cantitatea anual ă/ Categorie - sau a existent în stoc Periculoase/ Fraze de ă Periculozitate**) preparatului Nepericuloase risc*) chimic (P/N) Ulei hidraulic 180 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen R53, S23, S51 Ulei transmisie 1440 litri P lung asupra mediului acvatic. R22 R36 S26 Antigel P S36 S37 S39 S45 S53

Riscuri naturale Riscurile naturale la care este expus ă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt: căderile masive de z ăpad ă; inunda ţiile; cutremurele. Căderi masive de z ăpad ă Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul comunei Frumusita, într-o zon ă geografic ă cu c ăderi medii de z ăpad ă. Din acest motiv, se consider ă c ă prezint ă un risc foarte sc ăzut la c ăderi masive de z ăpad ă, care s ă afecteze buna func ţionare a turbinelor eoliene.

Inunda ţii Nu exist ă posibilitatea apari ţiei unor inunda ţii, principalele cursuri de ap ă situându- se la o distan ţă apreciabil ă fa ţa de amplasamentul obiectivului.

MEDIU Consulting 151

RIM SC ELECTRICA SA

Seisme Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismic ă- macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadreaz ă în macrozona de intensitate seismic ă 81 având valoarea de vârf a accelera ţiei terenului de proiectare ag=0,18 g, şi perioada de col ţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioad ă de col ţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificult ăţ ilor Pe parcursul elabor ării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investi ţia analizat ă nu s-au întâmpinat dificult ăţ i practice sau tehnice.

9. Rezumat f ără caracter tehnic Proiectul de investi ţie „Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.” se realizeaz ă în scopul producerii şi furniz ării de energie regenerabil ă şi atingerii ţintelor na ţionale privind produc ţia de energie electric ă din surse regenerabile, a stimul ării realiz ării investi ţiilor privind protec ţia mediului şi asigurarea securit ăţ ii energetice a României. Amplasamentul propus realiz ării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine eoliene se desf ăş oar ă pe o suprafa ţă total ă de 740676 mp, fiind înscris ă în cartea funciar ă a localit ăţ ii Frumu şiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent destina ţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010. Suprafa ţa de teren de 740676,00 mp aferent ă proiectului se afl ă în proprietatea SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, s ă dispun ă de aceast ă suprafa ţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010) având urm ătoarea împ ărţire: - Funda ţii turbine – 5700 mp (380 mp pentru o turbin ă cu funda ţia aferent ă)

MEDIU Consulting 152

RIM SC ELECTRICA SA

- Platforme de montaj – 22500 mp (1500 mp – suprafaţa ocupat ă de o platform ă) - Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare (5620 m x 5 m + 8270 m x 4 m ) – 61.180 mp - Componente electrice (punct comun de colectare, sta ţii) – 2000 mp

9.1. Descrierea activit ăţ ii Amplasamentul destinat investi ţiei va r ămâne cu destina ţie agricol ă pe durata derul ării şi func ţion ării proiectului, doar o mic ă suprafa ţa din acesta fiind utilizat ă în scopul propus. Realizarea lucr ărilor specifice proiectului Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel: Etapa I – Realizarea organiz ării de şantier Etapa II - Realizarea drumurilor de acces c ătre parcul eolian de la drumul de exploatare; Etapa III – Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene Etapa IV – Construirea re ţelei de desc ărcare a energiei produse de parcul eolian la sta ţia de transformare. Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de func ţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prev ăzut cu trei pale. Energia ob ţinut ă astfel, poate fi gestionat ă în mai multe moduri cum ar fi: stocat ă în acumulatori, fie este distribuit ă prin intermediul unei re ţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desf ăş ura în proiectul propus s-a realizat ţinându-se cont de: legisla ţia specific ă pentru: ap ă, aer, sol şi subsol, de şeuri, factorul uman; normele metodologice, stabilite de legisla ţia de protec ţia mediului, pentru evaluarea impactului; grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului; evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

MEDIU Consulting 153

RIM SC ELECTRICA SA

9.3 Impactul prognozat asupra mediului Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execu ţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execu ţie propriu-zise; utilajele terasiere şi cele de transport; activitatea uman ă. Surse de poluan ţi pentru aer În perioada de execu ţie a lucr ărilor proiectate, activit ăţ ile din şantier au impact asupra calit ăţ ii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în surs ă de poluare a atmosferei. Surse de poluare a solului şi subsolului Poten ţialele efecte de poluare pe perioada activit ăţ ilor desf ăş urate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de urm ătoarele activit ăţ i: decopertare – zon ă construc ţii funda ţie, drumuri şi c ăi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj Sursele poten ţiale de poluare, în timpul func ţion ării Parcului Eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi: de şeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunz ătoare o poluare semnificativ ă a solului; Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie Procesele tehnologice de execu ţie a lucr ărilor proiectate implic ă folosirea unor grupuri de utilaje cu func ţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezint ă tot atâtea surse de zgomot. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului Pentru perioada de func ţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mi şcarea palelor turbinelor eoliene. Datorit ă distan ţei dintre amplasament şi cele mai apropiate a şez ări umane, a direc ţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de a şteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin func ţionarea turbinelor s ă fie sesizat la o intensitate mai mic ă decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

MEDIU Consulting 154

RIM SC ELECTRICA SA

Aparent, efectul cel mai important pe care vibra ţiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezisten ţă ale turnului şi funda ţiei turbinei, mai degrab ă decât asupra mediului. Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultim ă genera ţie, certificate dup ă standardele interna ţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garan ţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant. Interferen ţele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferen ţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferen ţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Principala surs ă de producere a radia ţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezint ă generatoarele de curent ce echipeaz ă turbinele eoliene. Aceste tipuri de radia ţii produse au o influen ţă nefast ă asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere în ălţimea la care este situat ă sursa de radia ţii electromagnetice (120 m în ălţime fa ţă de sol) şi la o distan ţa semnificativ ă fa ţa de zonele reziden ţiale impactul produs de radia ţiile electromagnetice generate în urma func ţion ării parcului eolian este nesemnificativ. Biodiversitate Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea pas ărilor migratoare sau a p ăsărilor ce se deplaseaz ă în diferite zone (zone de cuib ărire, hr ănire sau zone de odihn ă). 9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul Unul din motivele dezvolt ării parcului eolian în zona aleas ă, îl reprezint ă poten ţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigur ă viabilitate financiar ă a proiectului. Datele ob ţinute au ar ătat c ă zona analizat ă este favorabil ă pentru investi ţia propus ă. De asemenea factori importan ţi în alegerea loca ţiei au constituit şi: existen ţa în zon ă a unui sistem de distribu ţie şi transport al energiei electrice; teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; distan ţă considerabil ă fat ă de zonele locuite; accesul la infrastructura rutier ă. 9.5 M ăsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

MEDIU Consulting 155

RIM SC ELECTRICA SA

finalizarea execu ţiei amenaj ării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucr ărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipita ţii; între ţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de repara ţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburan ţi etc.) numai în locurile special; pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de înc ărcare cu poluan ţi a apelor uzate evacuate în re ţele de canalizare or ăş ene şti şi în sta ţiile de epurare; condi ţiile de contractare vor trebui s ă cuprind ă m ăsuri specifice pentru managementul apelor din zon ă pentru a evita poluarea chimic ă a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substan ţe folosite se va face astfel încât s ă se evite antrenarea lor de c ătre apele de precipita ţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construc ţie. Măsuri de protec ţie a aerului sursele de impurificare a atmosferei asociate activit ăţ ilor care vor avea loc în perioada de execu ţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca urmare, nu se poate pune problema unor instala ţii de captare - epurare - evacuare în atmosfer ă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie s ă corespund ă condi ţiilor tehnice prev ăzute la inspec ţiile tehnice care se efectueaz ă periodic pe toat ă durata utiliz ării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţar ă; utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce prive şte nivelul de monoxid de carbon şi concentra ţiile de emisii în gazele de e şapament şi vor fi puse în func ţiune numai dup ă remedierea eventualelor defec ţiuni; alimentarea cu carburan ţi a mijloacelor de transport se va face în sta ţii de alimentare carburan ţi; procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urm ări o umectare mai intens ă a suprafe ţelor aflate sub ac ţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate; drumurile de şantier vor fi permanent între ţinute prin nivelare şi stropire cu ap ă pentru a se reduce praful, sau cu lian ţi chimici pe baz ă de ap ă. Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

MEDIU Consulting 156

RIM SC ELECTRICA SA

În urma aprecierilor f ăcute în subcapitolele anterioare a rezultat c ă emisiile de poluan ţi în atmosfer ă, ap ă, pe sol, generate de şantier în perioada de execu ţie au, în cea mai mare m ăsur ă, valori inferioare concentra ţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execu ţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organiz ări de şantier corespunz ătoare din punct de vedere al facilit ăţ ilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organiz ării de şantier trebuie s ă se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal ă o suprafa ţă mare, pe care pot exista diverse substan ţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b ălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degrad ării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegeta ţiei existente, din perimetrele adiacente, prin sta ţionarea utilajelor, efectu ării de repara ţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor de şeurilor rezultate din activitatea de construc ţii, valorificarea tuturor de şeurilor rezultate. Măsuri de protec ţie a florei şi faunei Măsurile de protec ţie a florei şi faunei pentru perioada de execu ţie a lucr ărilor se iau din faza de proiectare şi organizare a lucr ărilor; astfel: amplasamentul organiz ărilor de şantier, bazelor de produc ţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât s ă aduc ă prejudicii minime mediului natural; suprafa ţa de teren ocupat ă temporar în perioada de execu ţie trebuie limitat ă judicios la strictul necesar; traficul de şantier şi func ţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; se va evita depozitarea necontrolat ă a de şeurilor ce rezult ă în urma lucr ărilor respectându-se cu stricte ţe depozitarea în locurile stabilite de autorit ăţ ile pentru protec ţia mediului; refacerea ecologic ă şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. zona de amplasare a parcului eolian este situat ă în afara ariilor protejate şi a rutelor de migrare a p ăsărilor;

MEDIU Consulting 157

RIM SC ELECTRICA SA

parcul eolian este de m ărime medie – 15 turbine; sistemul de transport al energiei electrice c ătre sta ţia de transformare a fost proiectat subteran; turbinele eoliene sunt prev ăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturn ă; zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lâng ă poten ţiale surse de hran ă pentru p ăsări şi chiroptere.

MEDIU Consulting 158

RIM SC ELECTRICA SA

Bibliografie: 1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec. Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura Economic ă, 2006 2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucure şti, Editura Economic ă, 2002 3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon Wind Energy- February 2009 4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 - LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008 5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008 6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, - SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008 7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY, martie 2008 8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005 9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center (Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment 10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004 11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005 12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV - Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind Farm 13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008 14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa. Determinator Ilustrat, versiunea româneasc ă Dan Munteanu, Societatea Ormitologic ă din România; MEDIU Consulting 159

RIM SC ELECTRICA SA

15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrat ă a României, Editura Ceres, Bucure şti; 16. Curtean Bân ăduc., Aspecte tehnice ale implement ării re ţelei Natura 2000 în România , Vol III, 2006; 17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experien ţă – Programul pentru Studiul şi Protec ţia p ăsărilor , Alcedo 2000, nr.13/14; 18. Doni ţă N et. al., 1992 – “Vegeta ţia României”, Editura Tehnic ă Agricol ă, Bucure şti; 19. Doni ţă , N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã Agricolã, Bucure şti; 20. Doni ţă , N., Popescu, A., Pauc ă-Com ănescu, M., Mih ăilescu, S., Biri ş, I.A., 2005 – “Habitatele din România”. Edit. Tehnic ă Silvic ă, Bucure şti,. (ISBN 973-96001-4-X); 21. Doni ţă , N., Popescu, A., Pauc ă-Com ănescu, M., Mih ăilescu, S., Biri ş, I.A., 2006 – “Modific ări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnic ă Silvic ă, Bucure şti, (ISBN 973-96001-4-X); 22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucure şti; 23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucure şti; 24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower Publishing Company, England; 25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental Impact Assessment, UCL Press, London; 26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca; 27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity Conservation, Sustainable Use of its Components; 28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape, University of Manchester; 29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al p ăsărilor clocitoare din Romania, Publicatiile Societ ăţ ii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994; 30. Oltean M., et al., 1994, Lista ro şie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documenta ţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucure şti;

MEDIU Consulting 160

RIM SC ELECTRICA SA

31. Papp T, Fântân ă C, 2008 - Ariile de Importan ţă avifaunistic ă din România, publica ţie comun ă a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus” 32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment; 33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România; 34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucure şti; 35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretic ă” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca; 36. Stefan Nicolae, Botanic ă sistematic ă, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007; 37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International; http://www.eukarya.ro/ http://www.efloras.org/ http://www.hear.org/ http://plants.sagebud.com/ http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/ http://www.henriettesherbal.com/ http://www.treknature.com/ http://www.salvaeco.org http://ec.europa.eu/ http://www.sor.ro/ http://www.rspb.org.uk/ http://www.birdlife.org/ www.iucn.org

MEDIU Consulting 161

RIM SC ELECTRICA SA

CUPRINS 1. Informa ţii generale ...... 1 1.1 Informa ţii despre titularul proiectului ...... 1 1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu ...... 1 1.3 Denumirea proiectului ...... 1 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ...... 2 1.5 Durata etapei de func ţionare ...... 17 1.6 Informa ţii privind produc ţia ...... 17 1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice ...... 17 1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă ...... 18 1.8.1 Zgomot şi vibra ţii ...... 21 1.8.2. Interferen ţele electromagnetice ...... 26 1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă ...... 27 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ...... 27 1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ...... 31 1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea /amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului ...... 33 1.13 Informa ţii despre modalit ăţ ile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă ... 33 2. Procese tehnologice ...... 35 2.1. Procese tehnologice de produc ţie ...... 35 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere ...... 38 2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ...... 38 2.2. Activit ăţ i de dezafectare ...... 38 3. De şeuri ...... 39 3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea de şeurilor .. 39 4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi m ăsuri de reducere a acestora ...... 42

MEDIU Consulting 162

RIM SC ELECTRICA SA

4.1. Apa ...... 43 4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului ...... 43 4.1.2 Alimentarea cu ap ă ...... 45 4.1.3. Managementul apelor uzate ...... 45 4.1.4 Prognozarea impactului ...... 45 4.1.5 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 47 4.1.6 H ărţi şi desene la capitolul Ap ă ...... 48 4.2. Aerul ...... 48 4.2.1 Date generale ...... 48 4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi ...... 53 4.2.3 Prognozarea polu ării aerului ...... 56 4.2.4 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 56 4.3 Solul şi subsolul ...... 57 4.3.1 Date generale ...... 57 4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ...... 60 4.3.3 Prognozarea impactului ...... 62 4.3.4 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 62 1.3.4 Hărţi la capitolul Sol ...... 63 4.5. Biodiversitatea ...... 64 4.5.2 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 123 4.6.1 Impactul prognozat ...... 126 4.6.2 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 126 4.7. Mediul social şi economic ...... 127 4.7.1 Impactul prognozat ...... 129 4.7.2 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 130 4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ...... 130 4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene ...... 131 5. Analiza alternativelor ...... 142 6. Monitorizarea ...... 144 6.1. Factorul de mediu ap ă ...... 144 6.2. Factorul de mediu aer ...... 144 6.3. Factor de mediu sol şi subsol ...... 145

MEDIU Consulting 163

RIM SC ELECTRICA SA

7. Situa ţii de risc ...... 149 8. Descrierea dificult ăţ ilor ...... 152 9. Rezumat f ără caracter tehnic ...... 152 9.1. Descrierea activit ăţ ii ...... 153 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ...... 153 9.3 Impactul prognozat asupra mediului ...... 154 9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ...... 155 9.5 M ăsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ...... 155 Bibliografie: ...... 159

MEDIU Consulting 164