DOCSLIB.ORG

HOTĂRÂREA H O T Ă R Ă Ş T E : Nr. 35 Din

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
HOTĂRÂREA H O T Ă R Ă Ş T E : Nr. 35 Din ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PESAC Judeţul Timiş, 307316 Pesac nr.360 Telefon/Fax: 0256-382888, e-mail:[email protected] Total consilieri Consiliul Local: 11 Prezenţi: 11 Pentru: 11 Împotrivă: x Abţineri: x HOTĂRÂREA privind aprobarea Statutului Comunei Pesac Consiliul Local al Comunei Pesac, Judeţul Timiş, ales în condițiile stabilite de Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare; reunit în şedinţa ordinară din data de 19.11.2012, având în vedere următoarele: - Raportul de specialitate nr. 4592/16.11.2012 prezentat de secretarul Comunei Pesac, doamna Dumitraș Angelica; - prevederile Ordonanţei Guvernului nr.53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ- teritoriale, aprobată prin Legea nr.96/2003; - Legea nr.396/2007 pentru înființarea comunei Pesac, județul Timiș, prin reorganizarea comunei Periam; - prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Local Pesac; - raportul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local Pesac; În temeiul art.36 alin.2 lit.a și art.36 alin.3 lit.a, art.45 alin.1 și art.115 alin.1 lit.b din Legea nr.215/2001 privind Administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, H O T Ă R Ă Ş T E : Art.1. Se aprobă Statutul Comunei Pesac, prevăzut în Anexa nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează domnul Toma Cornel, Primarul Comunei Pesac. Art.3. Prezenta hotărâre se comunică: - Instituţiei Prefectului-Judeţul Timiş – Direcţia pentru verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative şi contenciosul Administrativ; - Primarului Comunei Pesac; - Consiliului Local Pesac; - La dosarul ședinței; - Prin afişaj, atenţiei publice. PREŞEDINTELE DE ŞEDINŢĂ, L.S. Contrasemnează: SLATINĂ FLORIN SECRETARUL C O M U N E I P E SAC ____________________________________ DUMITRAŞ ANGELICA Nr. 35 din 19.11.2012 ______________________________________ ANEXA NR.1 La H.C.L. Pesac nr.35/19.11.2012 STATUTUL COMUNEI PESAC. În 1968 după reorganizarea teritorială, Pesacul a devenit parte din comuna Periam, iar din anul 2007 luna decembrie, după 40 de ani, comuna Pesac a fost reînființată prin desprinderea de comuna Periam, conform Legii nr.369/2007. CAPITOLUL I. REPERE GEOGRAFICE 1.1. Localizare Comuna Pesac, având coordonatele 46° 59' 43" N si 20° 49' 57" E, se afla amplasata la 4 km de Dn 6. Teritoriul comunei se învecinează la sud – est cu teritoriul comunei Periam, la sud cu teritoriul comunei Sandra, la vest cu teritoriul comunei Lovrin si la nord cu teritoriul comunei Sanpetru Mare. 1.2. Suprafața Conform protocolului de predare-primire a patrimoniului imobiliar extravilan şi intravilan referitor la delimitarea dintre cele două comune, înregistrat la Primăria Comunei Pesac sub nr.1524/11.05.2009 şi înregistrat la Primăria Comunei Pesac sub nr.2675/11.05.2009, suprafeţele cuprinse în intravilanul Comunei Pesac este de 207,91 ha, existând prevederi de extindere a acestora. 1.3. Relief Relieful este câmpie, având caracteristicile pedologice ale solului de tip cernoziom. 1.4. Clima Principalii factori determinanţi în zona comunei Pesac ai regimului climatic sunt: radiaţia solară, suprafaţa subiacentă şi circulaţia generală a atmosferei. Variaţia anuală a radiaţiei este caracterizată printr-o valoare maximă în timpul verii, în luna iulie când nebulozitatea este redusă, Valoarea minimă a radiaţiei globale se înregistrează în luna decembrie când nebulozitatea este maximă. Suma anuală a radiaţiei globale este de 115-120 kcal/cm². Comuna Pesac şi zona care o înconjoară, ca şi întregul teritoriu al României, se afla în zona de climă temperată, fiind situată la distanţă aproximativ egală de ecuator şi pol, aceasta determină caracterul dominant de climă temperată, cu anotimpuri bine diferenţiate. În ansamblu, clima zonei noastre are caracter de climă temperat continentală cu influenţe atlantice. Caracterizarea elementelor climatice ale comunei s-a realizat pe baza datelor înregistrate la staţia meteorologică Sânnicolau Mare (90 m altitudine), ale cărei coordonate generale sunt: 46º 04´ latitudine nordică şi 20º 37´ longitudine estică, foarte apropiate de coordonatele localităţilor componente ale comunei. Temperatura aerului înregistrează variaţii în timp şi spaţiu, datorită oscilaţiilor radiaţiei solare, care constituie sursa de încălzire a acestuia. Mai întâi se constată o variaţie diurnă a temperaturii aerului, datorită mersului diurn al radiaţiei solare. Această variaţie diurnă se manifestă printr-o creştere a temperaturii aerului după răsăritul soarelui până la ora 13, când se atinge maxima, după care temperatura începe să scadă treptat în cursul nopţii, când se înregistrează valorile minime. Aceste trăsături generale se păstrează în tot timpul anului, pe întregul cuprins al câmpiei. 1 În comuna Pesac temperatura aerului are o repartiţie uniformă de suprafaţă. Pe baza datelor obţinute la staţia meteorologică Sânnicolau Mare (altitudine 90 m) s-a calculat temperatura medie multianuală pentru intervalul 1993-2003, Această valoare este de 10,9º C (fig. 4). În comuna Pesac iernile durează trei-patru luni pe an, fiind în general blânde şi mai scurte decât în restul ţării, datorită influenţelor oceanice. Primăvara, odată cu intensitatea radiaţiei solare, a frecvenţei maselor de aer mai cald din vestul continentului, se înregistrează o creştere a temperaturilor. Verile sunt calde şi lungi datorită creşterii valorilor radiaţiilor solare, a predominării timpului senin, astfel că temperatura aerului înregistrează cele mai mari valori. Toamna, pe măsură ce intensitatea fluxului de energie solară se reduce şi numărul de zile cu cer acoperit creşte, temperatura aerului începe să scadă, valorile sunt apropiate de cele înregistrate primăvara. Temperatura medie calculată pentru anotimpul de primăvară este de 10,7º C, în timp ce toamna, valoarea este de 9.9º C. Cele mai importante procese de transformare a energiei radiante în energie calorică au loc la nivelul suprafeţei solului. În cursul anului temperatura solului variază de la o lună la alta. Cele mai mici valori se înregistrează iarna, în luna ianuarie (-0,3º C) iar cele mai mari în perioada de vară, în luna iulie (26,8º C). În ianuarie diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a solului este mică, cca. 0,5ºC. Începând din luna februarie, odată cu creşterea bilanţului radiativ şi a celui caloric, temperatura solului creşte continuu. Din această lună valorile sunt pozitive. Luna aprilie se caracterizează printr-o creştere accentuată a valorilor, cca. 7º C faţă de media lunii martie. Precipitaţiile atmosferice constituie unul dintre cele mai importante elemente ale climei. Ele variază mult de la un an la altul, datorită activităţii ciclonale şi invaziilor de aer umed dinspre vest, nord – vest şi sud – est. Repartiţia precipitaţiilor în timp este inegală. În general, în prima jumătate a anului precipitaţiile sunt mai abundente decât în cea de-a doua jumătate, dar există şi excepţii. Cele mai mici cantităţi medii lunare multianuale cad în februarie (15,8 mm). Grosimea stratului de zăpadă are valori cuprinse între 0 – 17 cm. Cele mai frecvente şi mai lungi perioade de secetă apar şi în Câmpia Banatului mai ales în nord – vestul acesteia, unde se află comuna Pesac, iar tipul de secetă este cel panonic. La staţia Sînnicolau Mare perioada de uscăciune este de peste 20 zile în luna martie, cu o frecvenţă de 30%, iar în luna august perioadele de 10 zile au frecvenţă maximă. Perioada de uscăciune de la Sînnicolau Mare este mai lungă decât la Timişoara sau Lugoj.. Frecvenţa vântului pe cele 8 direcţii, este predominanta pe direcţiile: sud 16,4 %, nord 11,4 %, şi sud-est 10,0 %. În cuprinsul câmpiei, viteza medie anuală a vântului nu prezintă variaţii foarte mari. Apele La nord de comuna Pesac, la aproximativ 10 km curge unul dintre cele mai mari râuri ale României – Mureşul. El formează graniţa naturală cu judeţul Arad. Aranca este un canal instalat pe lângă fostele albii ale Mureşului din care se pompa în canalul Galaţca care străbate comuna Pesac, comuna Lovrin şi până în zona Jimboliei. Flora şi fauna Flora, pe teritoriul comunei Pesac, regăseşte elemente europene, eurasiatice şi pontice. Elementul eurasiatic are ca şi reprezentanţi specii de arbori ca: plopul negru, plopul alb, arinul negru, precum şi diferite specii de salcie. Din familia graminee se întâlnesc numeroase specii ale genurilor Bromus, Poa şi Calamangrotis, iar din genul Festuca se întâlnesc speciile Festuca valesiaca, Festuca ovina, ce formează pajişti stepizate. Elementul pontic cuprinde îndeosebi specii xerofile şi termofile. Sunt mai numeroase speciile ierboase din familia Graminee (Stipa Joannis ssp.sabuloasa), Liliacee, Compositae. Principalele specii componente ale vegetaţiei ierboase sunt păiuşurile, firuţa cu bulbi, bărbos, pirul gros, laptele câinelui, coada şoricelului şi diferite plante ruderurale. Vegetaţia halofila are o desfăşurare discontinuă, fiind adaptată la regimul de săruri şi umiditate cu totul deosebită din aceste terenuri. Vegetaţia acvatică apare în canalul Galaţca care străbate comuna Pesac, în bălţile şi în canalele construite de om. Este reprezentată de plante cu adaptări speciale: plante care plutesc pe suprafaţa apei fără rădăcini: lintiţa, peştişoara, iarba broaştelor; plante fixate în mâlul de pe fundul apei: broscariţa plante 2 cu frunze şi flori plutitoare; plante amfibii sau emerse, a căror bază se află în apă: limbăriţa, stânjenelul
Load more

Recommended publications
  • The European Groupings of Territorial Cooperation Developed by Administrative Structures in Romania and Hungary
    1216-2574 / USD 20.00 ACTA JURIDICA HUNGARICA 55, No 2, pp. 150–162 (2014) © 2014 Akadémiai Kiadó, Budapest DOI: 10.1556/AJur.55.2014.2.5 The European Groupings of Territorial Cooperation Developed by Administrative Structures in Romania and Hungary CĂTĂLIN-SILVIU SĂRARU Abstract. This study aims to fi rstly develop a brief review of the creation and functioning of the European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC), highlighting the role of the EGTC in respect of its contribution to the harmonious development of the whole European Union through the strengthening of economic, social and territorial cohesion. The article highlights recent changes in EU legislation governing the EGTC and analyses the infl uence that there is in choosing the State where a Gro uping will be located, and the applicable law. Subsequently, the article outlines the contribution of those EGTCs – constituted by municipalities in Romania and Hungary – to regional sustainable development. Utilising a cross-border EGTC is a way of promoting of better neighbourliness, and stimulating balanced economic development and social stability by harnessing local resources and regional joint projects. At the end of the article I stress the need for cross-border cooperation between Romania and Hungary in developing services of general economic interest, as well as transport infrastructure and tourism. Keywords: European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC), territorial cooperation, cross-border governance, municipalities I. INTRODUCTION The European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC) is a legal, non-profi t entity, composed of states, regional authorities and local authorities, bodies governed by public law within the European Union with the objective of facilitating and promoting cross- border, transnational and/or interregional cooperation (Spinaci–Vara-Arribas 2009: 5) between its members for the purpose of strengthening the economic, social and territorial cohesion of the European Union.
    [Show full text]
  • BTC EGTC, Region's Bridge of Innovation
    BTC EGTC, 20 region’s bridge 18 of innovation Preface City mayors from three countries collaboration. This is particularly have created the idea of the important for us, since we want to Grouping in 2009. keep economical, commercial, social The Grouping was established in contacts in the region covered by order to achieve their main goal BTC EGTC group. - the reducing of development The Grouping’s primary goal is a diff erences in the area surrounding harmonical regional development, the Hungarian-Romanian-Serbian improvement of the economical, border. social and territorial cohesion, as The establishment of BTC EGTC well as enabling a successful cross- provides such opportunities, which border collaboration. help to remove the borders in the region, and build bridges between BTC EGTC the local authorities, in their organization 2 BTC EGTC Introduction On 17th June 2009, almost fi fty mayors from the triple-border region municipalities decided to establish a European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC) named „Banat - Triplex Confi nium” in a summit in Mórahalom. The headquarters of the Group is also in Mórahalom. The initial membership of BTC EGTC contained 37 Hungarian municipalities, 37 Romanian municipalities, as well as 8 Serbian towns as observing members. Another three Hungarian municipalities joined the Group in 2012 - Csengele, Kistelek and Zá- kányszék. Banat-Triplex Confi nium EGTC members are the following: BTC EGTC, region’s bridge of innovation 2018 Hungary • Ambrózfalva • Ferencszállás • Kunbaja • Öttömös • Apátfalva
    [Show full text]
  • Timisoara Ultracentral 0 918 Str
    R MPRICE Studiu de piață privind valorile minime ale imobilelor din județul Timiș - 2019 Timișoara - 300002 Str. Lucian Blaga, nr. 2, ap. 6 Tel. + 40 769 68 89 98 + 40 726 19 97 99 Fax: + 40 356 42 27 20 e-mail: [email protected] www.romprice.ro Studiu de piață privind valorile minime ale imobilelor din județul Timiș Acest studiu are ca scop estimarea valorilor de piață minime pentru fiecare tip de proprietate imobiliară, așa cum au fost enumerate mai jos și care să servească Camerei Notarilor Publici Timișoara în vederea calculării venitului impozabil rezultat din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, a tarifului ANCPI și a onorariul notarilor publici. În elaborarea acestuia au fost avute în vedere normele legale prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și normele de aplicare a Codului Fiscal, Cap. IX, art. 33, al. 4, lit. B: “ Studiul de piață reprezintă colectarea informațiilor de pe piața imobiliară în ceea privește oferta/cererea și valorile de piață corespunzătoare proprietăților imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară în anul precedent în funcție de tipul proprietății imobiliare, de categoria localității unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localității/rangul localității. Studiile de piață sunt comunicate de către Camerele Notarilor Publici, după fiecare actualizare, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora”. Conform art.
    [Show full text]
  • Review on Agriculture and Rural Development 2013. Vol. 2. (1) ISSN 2063-4803 386
    Review on Agriculture and Rural Development 2013. vol. 2. (1) ISSN 2063-4803 386 THE MAIN ELEMENTS OF RELIGIOUS CULTURAL HERITAGE IN PERIAM, TIMIS COUNTY IN ROMANIA PETROMAN CORNELIA, PETROMAN I., MARIN DIANA, VĂDUVA LOREDANA, FRAIU GIANINA, MERCE IULIANA, POPUŞ MIRELA Banat's University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Timisoara Faculty of Farm Management Calea Aradului, nr. 119, Timisoara [email protected] ABSTRACT This paper provides a detailed list and description on the main elements of religious cultural heritage of Periam Commune in Romania. In order to promote religious tourism and genealogical tourism, we need to identify man-made resources – particularly Baroque ones, considered unique in this part of the world.The Baroque – a universal, aesthetic concept and phenomenon with periodical, differentiated appearances – took shape in Central Europe in the 17th century. It has been included among the main categories of spirituality and forma mentis: together with Classicism and Romanticism, it is a Utopian type of contemplation of the existence of a fundamental way of living and feeling. The Commune of Periam, an old Romanian locality and port to the Mures River, in the vicinity of Sânnicolau Mare, was attested documentarily ever since 1330. Its main assets are both natural and man-made, but it is remarkable due to its Baroque monuments – the Church John of Nepomuk, the statue of the Holy Gift, and the statue of the Crucifixion. Keywords: Periam, sculpture, Baroque, John of Nepomuk, resources INTRODUCTION As far as the origin of the term “Baroque” is concerned, among the hypotheses developed so far, the most plausible for the term adopted in the history of fine arts is the one focusing on the idea of strange, odd, bizarre – all of which with a negative connotation at the beginning.
    [Show full text]
  • Studii Cu Privire La Învelişul De Soluri Din Câmpia Torontal
    STUDII CU PRIVIRE LA ÎNVELIŞUL DE SOLURI DIN CÂMPIA TORONTAL STUDIES ON SOIL COVERS IN THE TORONTAL PLAIN (WESTERN ROMANIA) NIŢĂ L*.; RUSU I.**; CASIANA MIHUŢ ***; ANIŞOARA DUMA-COPCEA**** *Agricultural and Veterinary University of the Banat, Timişoara,Romania Abstract: The territory we studied, the Torontal Rezumat: Teritoriul studiat, Câmpia Torontalului, Plane, has a single relief unit, plain, which in its prezintă o singură unitate de relief, cea de câmpie, turn is made up of a low plain with Aeolian care la rândul ei este formată din câmpie joasă cu deposits, a low plain with alluvial-proluvial depozite eoliene, câmpia joasă cu depozite aluvio- deposits, a low plain with fluvial-lacustrian proluviale, câmpia joasă cu depozite fluvio- deposits, and the Mureş Flooded Plain. The lacustre şi Lunca Mureşului.Influenţa şi acţiunea influence and action in time of soil and climate în timp a factorilor pedogenetici (relief, rocă, factors (relief, rock, climate, hydrology) as well as climă, hidrologie), ca şi intervenţia omului prin human intervention through major hydro- importantele lucrări hidroameliorative, începute cu ameliorative works started well two hundreds of mai bine de două sute de ani în urmă au determinat years ago resulted in a soil cover of extreme existenţa unei înveliş de soluri cu o accentuată complexity and diversity. complexitate şi diversitate. Key words: Torontal Plain, soil cover, study Cuvinte cheie: Câmpia Torontalului, studiu învelişului de sol INTODUCTION This paper aims at presenting a global image of the soil cover of the Torontal Plain, its productive potential, fertility limiting factors, and the main problems arisen by the valorisation of soil resources of the studied territory.
    [Show full text]
  • The Link Between Agriculture and Local Communities from Banat – a Review
    Matiuti M. et. al./Scientific Papers: Animal Science and Biotechnologies, 2012, 45 (2) The link between agriculture and local communities from Banat – a Review Marcel Matiuti1, Carmen-Luminita Matiuti2 1 Banat’s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Calea Aradului 119, 300645 - Timişoara, Romania 2 Technical College ”Azur” Calea Martirilor 64, Timisoara, Romania Abstract Banat was the first Western Romanian region where towns and villages had straight streets, the church, the school and the town hall in the centre and a clear delineation of the perimeter of the town or village, with its surrounding agricultural fields. Part of the data in this paper comes from the Transylvanian Rare Breeds Association’s database. Banat has been a model of regional development and of interethnic communities ever since 1716. The rural households in Banat have two or three yards and this model can be found in Central Europe as well. Owners in Banat preferred to take care of their animals themselves to watch over them carefully. On the borderline with Hungary, in Arad County, there is a totally different type of agriculture, namely one based on the existence of these types of shelters. At the shelter people raised cows, sheep, horses, chicken, geese, pigeons and beehives. All the field work was done according to a calendar which took into consideration religious holidays as well as certain days which were known to be significant. Old shelter is a model for organic farm. The only chance European agriculture has got is quality, and that goes also for Romanian agriculture, especially the one in Western of Romania.
    [Show full text]
  • Systemic Approach in the Study of Rural Complexity and Disparities
    Systemic Approach in the Study of Rural Complexity and Disparities Cătălina ANCUȚA, PhD , Assoc. Prof. Department of Geography Faculty of Chemistry, Biology, Geography West University of Timișoara, Romania "Systems Approaches for sustainable agriculture – Part I" Brussels, 5-6 December 2016 Territorial System Geographers have had long ago the intuition of the need to study ensembles constituted of elements whose combination ensures a certain aspect of the whole. After dedicated their study to humanized region (and the genres de vie ) in the first part of the twentieth century, then to the polarized region , in the second half of the century, human geography recovers the system , as the most suitable grid to interpret the so complex reality called territory . • Definition The territorial system is a set of components which interact, determine and influence each other. The complexity of the territorial system (cf. Ianoș, 2000) SOCIAL COMPONENTS BUILT ECONOMIC COMPONENTS NATURAL COMPONENTS COMPONENTS PSICHOLOGICAL COMPONENTS "Systems Approaches for sustainable agriculture – Part I" 5-6 December 2016 in Brussels Sets of components inside the territorial system Natural system : relief, climate (temperatures, precipitations, early frost, late frost, winds regime etc. ), hidrography (density, types, quality of water), vegetation, fauna, soils (agricultural potential), natural risks . Social system : number of inhabitants, natural dynamic, territorial mobility, density, spatial concentration, demographic structures (labour resources) Built system : housing (architecture, built density, confort of living), types of settlements and neighbourhood, territorial equipment, transport infrastructures, functional areas,. Economic system : economic activities, no of companies, companies density, SMS density, no of jobs, output, level of efficency, economic environment, economic tradition. Psichological system : values, normes, rules, mentality, identity (resorts of behaviour), lows, preferences, expectations, attitudes, behaviour...
    [Show full text]
  • PECIU NOU 5 Tradiţie: BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ Impact TIMIŞ Pagina 9 Economic PERIAM Şi Urbanistic (I) 8
    Editat de Consiliul Judeþean Timiº www.cjtimis.ro Periodic de informare administrativã AGENDĂ Tiraj: 5.000 exemplare Anul 1, nr. 1, iulie 2006 Se distribuie gratuit CUPRINS ORAŞELE DE PROIECTUL PREŞEDINTELUI CONSTANTIN OSTAFICIUC SUB ORAŞ pagina 7 FOENI 4 REFACEREA ŞI MODERNIZAREA MUZEULUI BANATULUI (I) pagina 7 PECIU NOU 5 Tradiţie: BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ impact TIMIŞ pagina 9 economic PERIAM şi urbanistic (I) 8 Problemele economice au fă- oraşele din România, alături de mă tate din cea a Chinei, producţia MIC cut ca în perioada industrializării Bu cureşti, cu cea mai mare creş - metro polei Lon dra este aproape ATLAS po pulaţia să se mute în marile o- tere din ultimii ani. Această creş- cât cea a în tregii Suedii, iar cea a ra şe ale lumii. În ultimii 40 de ani tere a populaţiei se datorea ză fap- Mexico-City este puţin mai mică ADMINISTRATIV fenomenul s-a accentuat şi mai tului că în oraşele amintite s-au de cât cea a în tregii Indii în anul mult. Exemplul Coreei este eloc- creat noi locuri de muncă, care au 2000. În ţă rile eu ropene se în cear- pagina vent. În anul 1960 avea 80% popu- făcut ca tot mai mulţi oameni să că echilibrarea acestor presiuni 11 laţie rurală, pentru ca în 2000 să vină în oraş pentru a căuta noi de creştere dintr-o regiune într-un aibă doar 20% din populaţie în slujbe. Dacă nu se iau măsuri de singur pol. Ora şele parcurg o no- me diul rural. În România este de planificare spaţială, treptat re gi- uă etapă în dezvoltarea lor, etapă VARIAª aş teptat ca procesul început în unea din jur se va deşertifica, de- în care, după fe nomenele de con- 9 pe rioada in terbelică să se accele- ze chilibrul dintre oraş şi sat va centrare urba nă şi structurare a reze rapid în viitorii zece ani, du pă creş te.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Comuna Localitate Cabinet Medical 1 BALINT BALINT 4L 2
    Casa Jud. de Pensii Timiș Arondarea pe localităti din jud. Timiș a cabinetelor de expertiză medicală Nr. Cabinet Comuna Localitate crt. medical 1 BALINT BALINT 4L 2 BALINT BODO 4L 3 BALINT FADIMAC 4L 4 BALINT TARGOVISTE 4L 5 BANLOC BANLOC 3 6 BANLOC OFSENITA 3 7 BANLOC PARTOS 3 8 BANLOC SOCA 3 9 BARA BARA 4L 10 BARA DOBRESTI 4L 11 BARA LAPUSNIC 4L 12 BARA RADMANESTI 4L 13 BARA SPATA 4L 14 BARNA BARNA 4L 15 BARNA BOTESTI 4L 16 BARNA BOTINESTI 4L 17 BARNA DRINOVA 4L 18 BARNA JURESTI 4L 19 BARNA POGANESTI 4L 20 BARNA SARAZANI 4L 21 BEBA VECHE BEBA VECHE 1A 22 BEBA VECHE CHERESTUR 1A 23 BEBA VECHE PORDEANU 1A 24 BECICHERECU MIC BECICHERECU MIC 4T 25 BELINT BELINT 4L 26 BELINT BABSA 4L 27 BELINT CHIZATAU 4L 28 BELINT GRUNI 4L 29 BETHAUSEN BETHAUSEN 4L 30 BETHAUSEN CLADOVA 4L 31 BETHAUSEN CLICIOVA 4L 32 BETHAUSEN CUTINA 4L 33 BETHAUSEN LEUCUSESTI 4L 34 BETHAUSEN NEVRINCEA 4L 35 BILED BILED 1A 36 BIRDA BIRDA 3 37 BIRDA BERECUTA 3 38 BIRDA MANASTIRE 3 39 BIRDA SANGEORGE 3 40 BOGDA BOGDA 2 41 BOGDA ALTRINGEN 2 42 BOGDA BUZAD 2 43 BOGDA CHARLOTTENBURG 2 1 / 7 Nr. Cabinet Comuna Localitate crt. medical 44 BOGDA COMEAT 2 45 BOGDA SINTAR 2 46 BOLDUR BOLDUR 4L 47 BOLDUR JABAR 4L 48 BOLDUR OHABA FORGACI 4L 49 BOLDUR SINERSIG 4L 50 BRESTOVAT BRESTOVAT 4L 51 BRESTOVAT COSARII 4L 52 BRESTOVAT LUCARET 4L 53 BRESTOVAT TES 4L 54 BUCOVAT BUCOVAT 2 55 BUCOVAT BAZOSU NOU 2 56 BUZIAS BUZIAS 3 57 BUZIAS SILAGIU 3 58 BUZIAS BACOVA 3 59 CARPINIS CARPINIS 3 60 CARPINIS IECEA MICA 3 61 CENAD CENAD 1B 62 CENEI CENEI 3 63 CENEI BOBDA 3 64 CHECEA CHECEA 3 65 CHEVERESU
    [Show full text]
  • “Asociația De Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş (Adid Timiş)”
    HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A ASOCIAŢILOR “ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ DEŞEURI TIMIŞ (ADID TIMIŞ)” Nr. 1/05.08.2014 Încheiat la Timişoara azi, 05.08.2014 pentru consemnarea hotărârii membrilor asociatiei 1. Judetul Timis, prin Consiliul Judetean Timis, cu sediul in Timisoara, bv. Revolutiei din 1989 nr. 17/A, et. 3, cam. 303, jud. Timis, reprezentata de Dobra Călin Ionel, in calitate de Vicepresedinte al Consiliului Judeţean Timiş, legal împuternicit in acest scop prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 92/02.08.2012; 2. Municipiul Timisoara, prin Consiliul Local al municipiului Timisoara, cu sediul in Timisoara, bv.C.D.Loga nr. 1, judetul Timis, reprezentat de Robu Nicolae, in calitate de primar, legal împuternicit in acest scop prin Hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 58/24.07.2012; 3. Municipiul Lugoj, prin Consiliul Local al municipiului Lugoj, cu sediul in Lugoj, P-ta Victoriei nr. 4, judetul Timis, reprezentat de Boldea Francisc Constantin, in calitate de primar, legal împuternicit in acest scop prin Hotărârea Consiliului Local Lugoj nr. 19/26.07.2012; 4. Oraşul Buziaş, prin Consiliul Local Buzias, cu sediul in Buzias, str. Principala nr. 16, judetul Timis, reprezentat de Ilas Alger Viorel, in calitate de primar, legal împuternicit in acest scop prin Hotărârea Consiliului Local Lugoj nr. 10/31.07.2012; 5. Oraşul Ciacova, prin Consiliul Local Ciacova, cu sediul in Ciacova, P-ta Cetatii nr. 8, judetul Timis, reprezentat de Filip Petru, in calitate de primar, legal împuternicit in acest scop prin Hotărârea Consiliului Local Ciacova nr. 11/27.07.2012; 6. Oraşul Deta, prin Consiliul Local Deta, cu sediul in Deta, str.
    [Show full text]
  • Județul Timiş – 05.12.2016
    39DILúDUHMXGHĠ Proces-verbal din data 05.12.2016SULYLQGGHVHPQDUHDSUHúHGLQĠLORUELURXULORUHOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUH constituite pentru alegerile parlamentare din anul 2016úLDORFĠLLWRULORUDFHVWRUD &LUFXPVFULSĠLD(OHFWRUDOă-XGHĠHDQă1U377,0,ù ,QL܊LDOD Nr. crt. UAT 1U6HF܊LH ,QVWLWX܊LD )XQF܊LD Nume Prenume $GUHVă WDWăOXL *UăGLQLĠDFXSURJUDP 1 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 18 prelungit nr. 36 (fosta /RF܊LLWRU SÂRBESCU ADA-SIMONA ܇ 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ *UăGLQLĠăQU %LURXO/RFXLQĠH'LUHFĠLD &OăGLUL7HUHQXULúL'RWăUL 2 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 50 3UH܈HGLQWH PROCOPOVICI LIBELULA G 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 'LYHUVH3ULPăULD 0XQLFLSLXOXL7LPLúRDUD ùFRDOD*LPQD]LDOăQU 3 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 60 $YUDP,DQFX ùFRDOD 3UH܈HGLQWH IOVANOVICI MIODRAG MARCO D 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 3ULPDUăQU 4 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 131 Colegiul Tehnic "Azur" 3UH܈HGLQWH ZARCULA AURELIA-VIORICA I 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ S.C." Drumuri Municipale 5 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 144 /RF܊LLWRU %25'2܇ AURELIAN N 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 7LPLúRDUD6$ 6 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 147 ùFRDOD*LPQD]LDOăQU /RF܊LLWRU SCARLAT DANIEL-MARIUS T 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Centrul Scolar pentru 7 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 156 Educatie Incluziva /RF܊LLWRU URSU MIRELA-ZORI D 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ "Constantin Pufan" ùFRDOD*LPQD]LDOăQU 8 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 160 3UH܈HGLQWH STAN SORINA I 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Take Ionescu " *UăGLQLĠDFX3URJUDP 9 MUNICIPIUL LUGOJ 217 /RF܊LLWRU OLTEANU TIBERIU-DORIN G 7,0,ù081,&,3,8//8*2- Prelungit nr.7 10 25$ù-,0%2/,$ 275 Liceul Tehnologic Jimbolia 3UH܈HGLQWH JIVAN VANESSA T 7,0,ù25$ù-,0%2/,$ 11 25$ù-,0%2/,$ 280 &DVDGHFXOWXUă /RF܊LLWRU MURSA FLORICA S 7,0,ù25$ù-,0%2/,$ 12 25$ù5(&$ù 285 /LFHXO7HRUHWLF5HFD܈ 3UH܈HGLQWH GLIGOR FLORICA A 7,0,ù25$ù5(&$ù 13 Comuna DENTA 376 Scoala Gimnaziala Denta 3UH܈HGLQWH POPOV VIDA M 7,0,ù&RPXQD'(17$ 1/3 39DILúDUHMXGHĠ ,QL܊LDOD Nr.
    [Show full text]
  • Județul TIMIȘ
    Timis ASISTENTA SOCIALA Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis Piata Regina Maria nr.3 cod.300004 Timisoara tel: 0256- 490281, 0256-494030, 0256-499063 fax: 0256-407066 email: [email protected] web: http://www.dgaspctm.ro Servicii pentru victime DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI TIMIS Telefon: 0256/490281, 0256/499063, 0256/494030 Servicii pentru victimele violentei în familie: Asistenta sociala Consiliere psihologica Consiliere juridica Informarea si orientarea victimelor violentei în familie FEDERATIA CARITAS A DIECEZEI TIMISOARA – ADAPOST PENTRU FEMEI VICTIME ALE VIOLENTEI DOMESTICE „MARIA A APOSTOLILOR” Telefon: 0256/490281, 0256/499063, 0256/494030 Servicii pentru victimele violentei în familie: Consiliere juridica a victimelor violentei în familie Acompaniere în instanta Consiliere psiho-sociala specifica (evaluare pericol, plan de securizare) Consiliere pentru cresterea autonomiei si auto-determinare Asistenta/consiliere pentru gasirea unui loc de munca Intermediere relatii cu alte institutii Servicii pentru copii: supraveghere si asistenta educationala Informare si orientare victimelor violentei în familie ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA FEMEII DIN ROMÂNIA – CENTRU PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA VIOLENTEI ÎN FAMILIE Telefon: 0256/293183 Servicii pentru victimele violentei în familie: Consiliere juridica a victimelor violentei în familie Consiliere psiho-sociala specifica (evaluare pericol, plan de securizare) Consiliere pentru cresterea autonomiei si auto-determinare Asistenta/consiliere
    [Show full text]