PECIU NOU 5 Tradiţie: BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ Impact TIMIŞ Pagina 9 Economic PERIAM Şi Urbanistic (I) 8
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Editat de Consiliul Judeþean Timiº www.cjtimis.ro Periodic de informare administrativã AGENDĂ Tiraj: 5.000 exemplare Anul 1, nr. 1, iulie 2006 Se distribuie gratuit CUPRINS ORAŞELE DE PROIECTUL PREŞEDINTELUI CONSTANTIN OSTAFICIUC SUB ORAŞ pagina 7 FOENI 4 REFACEREA ŞI MODERNIZAREA MUZEULUI BANATULUI (I) pagina 7 PECIU NOU 5 Tradiţie: BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ impact TIMIŞ pagina 9 economic PERIAM şi urbanistic (I) 8 Problemele economice au fă- oraşele din România, alături de mă tate din cea a Chinei, producţia MIC cut ca în perioada industrializării Bu cureşti, cu cea mai mare creş - metro polei Lon dra este aproape ATLAS po pulaţia să se mute în marile o- tere din ultimii ani. Această creş- cât cea a în tregii Suedii, iar cea a ra şe ale lumii. În ultimii 40 de ani tere a populaţiei se datorea ză fap- Mexico-City este puţin mai mică ADMINISTRATIV fenomenul s-a accentuat şi mai tului că în oraşele amintite s-au de cât cea a în tregii Indii în anul mult. Exemplul Coreei este eloc- creat noi locuri de muncă, care au 2000. În ţă rile eu ropene se în cear- pagina vent. În anul 1960 avea 80% popu- făcut ca tot mai mulţi oameni să că echilibrarea acestor presiuni 11 laţie rurală, pentru ca în 2000 să vină în oraş pentru a căuta noi de creştere dintr-o regiune într-un aibă doar 20% din populaţie în slujbe. Dacă nu se iau măsuri de singur pol. Ora şele parcurg o no- me diul rural. În România este de planificare spaţială, treptat re gi- uă etapă în dezvoltarea lor, etapă VARIAª aş teptat ca procesul început în unea din jur se va deşertifica, de- în care, după fe nomenele de con- 9 pe rioada in terbelică să se accele- ze chilibrul dintre oraş şi sat va centrare urba nă şi structurare a reze rapid în viitorii zece ani, du pă creş te. O ra şul va de veni tot mai suburbii lor pe trecute până în anii integrarea noastră în Uniunea Eu- bo gat şi te ritoriul din jur tot mai 60, se ex tind fără limite, an tre- ro peană. să rac, ca şi în cazul oraşelor cita- nând zone adiacente în tinse. A- Dacă analizăm creşterea po- te mai sus. Oricum, metropola ces te zone a dia cente alcătuiesc pu laţiei marilor oraşe, datele sunt pro duce i mens din punct de ve de- entităţi socio-spaţiale care au fost Document şi mai elocvente. Astfel, în anul re econo mic. Ca să putem în ţe le- denumite, du pă mă rimea lor, zone 2000, în Manila în fiecare minut se ge forţa a cestui fe nomen de bo- metropo li tane sau regiuni metro- GREIN 2005 adăugau 60 locuitori, în Delhi 47, gă ţie a me tropolelor dăm câteva politane. A ceste zo ne cuprind me- în Lagos 21. Ele au devenit metro- exem ple: pro ducţia me tropolei tro pola, cea care ge nerează pro- pagina pole, centre de polarizare a ţă ri lor New York es te mai ma re decât cese de interdependenţă cu cele- DUDEªTII NOI 12 respective. Timişoara nu se ridi că cea a în tregii Brazilii, producţia lalte localităţi din re giune. 10 la acest ritm, dar este unul dintre me tro polei Los Angeles es te ju- continuare în pagina 3 CONSILIILE LOCALE, VICEPREŞEDINTELE MARIUS POPOVICI ÎNTRE SOLICITĂRI UN DECENIU ÎN SLUJBA ŞI POSIBILITĂŢI TIMIŞENILOR Liviu Borha, vicepreşedinte al C.J. Timiş S-au împlinit zece ani (iunie 2006) de când inginerul Ma- Printre problemele pe care le ridică, nu o dată, pri- rius Popovici a devenit vicepreşe dinte al Consiliului Ju- mă riile în faţa Consiliului Judeţean este şi cea re fe- deţean Timiş, făcând pe atunci echipă cu pre şedin te le ri toare la solicitările acestora, în sensul ob ţinerii de Viorel Coifan şi cu vicepreşedintele Alexandru Factor. su me suplimentare pri vind finanţarea unor do me- Format la Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Ca pita- nii (obiective) de interes local. De aceea, trebuie fă- la Banatului, realizat profesional la celebrul IPROTIM cu te câteva precizări legate de a ceste solicitări. Şi a nu me, faptul că instituţia Consiliului Judeţean nu (ca şef de proiect), după Revoluţie a muncit în Germania dispune de sume suplimentare faţă de ce le re par ti- (1991-1996) ca inginer şef. A fost o experienţă deosebită za te la începutul anului 2006, conform Legii nr. în cariera sa, care i-a adus respectul par tenerilor ger- 379/ 2005 privind bugetul de stat pe anul 2006, ur- mani şi l-a ajutat să-şi facă numeroşi prieteni la Rosen- mând ca rezolvarea unora dintre aceste obiective heim sau Böblingen, oameni importanţi pe care i-a ca- să fie luată în evidenţă în eventualitatea rectificării pa citat mai târziu să ajute judeţul Ti miş, mai ales după bu getului (în sensul suplimentării su melor pentru ce a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. e chilibrare.) continuare în pagina 2 continuare în pagina 2 2 AGENDĂ urmare din pagina 1 respective, astfel încât să se realizeze acti vi- ta tea de transport şcolar în cele mai bune MESAJ con diţii, cu respectarea traseelor prestabi li- CONSILIILE LOCALE ÎNTRE te, a orarului de transport al elevilor la uni tă- ţile de învăţământ, întreţinerea tehnică a mij- ADRESAT loa celor auto - pentru ca transportul elevilor să se efectueze în maximă siguranţă - întrea- SOLICITĂRI ŞI POSIBILITĂŢI UNITĂŢILOR ga activitate de „transport şcolar” fiind mo- nitorizată atent de C. J. Timiş. De asemenea, De asemenea, trebuie ştiut faptul că C.J. strict pe aceste capitole de cheltuieli (do- ADMINISTRATIV - re comandăm Consiliilor locale să acor de a- Timiş nu repartizează sume de e chi libru me nii), ci rămâne la latitudinea consiliilor tenţia cuvenită veniturilor rezultate din taxa pe obiective şi destinaţii (cămine cul tu ra- locale alocarea prin bugetele acestora a TERITORIALE percepută asupra mijloacelor de transport le, reparaţii de şcoli, reparaţii de drumuri sumelor necesare. Sumele comunicate cu masa totală de peste 12 tone, venituri ce comunale etc.), acest a tribut fiind exclu- con siliilor locale de C.J. Ti miş prin adresa DIN JUDEŢUL TIMIŞ se pot utiliza în exclusivitate pentru lu crări siv cel rezultat din Le gea nr. 215/2001 a 1798 din 22.12. 2005 au fost fundamentate de întreţinere şi modernizare, reabili tare şi ad ministraţiei pu blice locale, atribut al de Di recţia Generală de Asistenţă şi Pro- În conformitate cu prevederile Legii nr. con struire de drumuri locale şi ju deţene. Din con siliilor locale. Acestea din urmă sta- tecţia Copilului pe ba za datelor existente 215/ 2001 a administraţiei publice locale (cu aceste venituri, 60 la sută constituie venituri bilesc şi aprobă, în funcţie de opor tu ni- şi transmise de fiecare consiliu local, mo dificările şi completările ulterioare) nu tate, prioritate şi disponibilităţi fi nanciare, la bugetul local iar 40 la sută se constituie în luate în evidenţă de Direcţie şi transmise exis tă nici un fel de raport de subordonare a care anume obiective vor fi rea li zate, fi- venituri la bugetul judeţean. C.J. Timiş. Conform necesarului şi a su- con siliilor locale faţă de Consiliul judeţean. nanţate, într-un an bugetar. E necesară urmărirea felului în care se mei luate în calcul de CJT, rezultă că pe a- Colaborarea şi sprijinul acordat primăriilor O situaţie specială există în finanţarea cu întocmeşte şi se ţine la zi registrul agricol, nul 2006 la acordarea Ajutorului social locale trebuie să se deruleze în condiţii co- sume defalcate din TVA nominali zate (di- conform Legii 416/2001 privind venitul mi- care conţine surse de date privind contri- recţionate) prin bugetul de stat pentru res punzătoare, pe diferite domenii, în baza bua bilii, apoi a modului de derulare a con- nim garantat procentul de acoperire din so licitărilor transmise. chel tuieli de personal din învăţământul sume defalcate din TVA la bugetul de stat trac telor de concesi o nare sau închiriere, a pre universitar de stat. Deşi, conform OUG În această direcţie, o bună colaborare în ju- este de 68% (rămânând de acoperit la o termenelor de valabilitate a acestora, actua- nr 32/2006, au fost suplimentate sumele de ţul Timiş se remarcă în activitatea de ac- posibilă rectificare de buget suma de 4. li zarea redevenţei sau a chi riei. Trebuie ur- cu 5.213 mii lei pentru acoperirea dife ren- tua lizare a domeniului public local atestat 434, 54 mii lei). La acordarea drepturilor mă rită cu maximă atenţie derularea contrac- ţelor calculate pe perioada anilor 2001- prin H.G. nr. 977/2002 şi H.G. nr. 1016/2005- salariale privind sus ţi nerea sistemului de telor de păşunat şi încasarea taxelor la zi, ca 2004, au rămas nefinanţate peste 8.665,47 lu crări care se derulează odată pe an, în baza protecţie al persoa nelor cu handicap, pro- şi situaţia restanţelor de plată şi a insolvabi- mii lei (necesarul fiind de 13. 878,47 mii lei hotărârilor Consiliilor locale. Este important, centul de acoperire din sume defalcate li tăţilor. Trebuie analizată efici en ţa folosirii doar în acest caz), specificând însă faptul în acest context, să se cunoască foarte bine că de la începutul anului 2006 finanţarea din TV de la bugetul de stat este de 58,33 a pei potabile, concordanţa între venituri şi % (rămânând de a coperit din totalul nece- regimul juridic al bunurilor imobile inventa- cheltuieli iar dacă se constată pierderi este i n- acestui sector a fost descoperită cu peste ria te de comisiile speciale constituite la ni- 26. 696, 49 mii lei, astfel că la ora actuală sar o diferenţă de 9.074,30 mii de lei la o dicat a se lua legătura cu Consiliul judeţean po sibilă rectifica re de buget pe anul ve lul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.