Editat de Consiliul Judeþean Timiº www.cjtimis.ro Periodic de informare administrativã

AGENDĂ

Tiraj: 5.000 exemplare Anul 1, nr. 1, iulie 2006 Se distribuie gratuit

CUPRINS ORAŞELE DE PROIECTUL PREŞEDINTELUI CONSTANTIN OSTAFICIUC SUB ORAŞ pagina 7 4 REFACEREA ŞI MODERNIZAREA MUZEULUI BANATULUI (I) pagina 7 5 Tradiţie: BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ impact TIMIŞ pagina 9 economic şi urbanistic (I) 8

Problemele economice au fă- oraşele din România, alături de mătate din cea a Chinei, producţia MIC cut ca în perioada industrializării Bu cureşti, cu cea mai mare creş - metropolei Lon dra este aproape ATLAS po pulaţia să se mute în marile o- tere din ultimii ani. Această creş- cât cea a în tregii Suedii, iar cea a raşe ale lumii. În ultimii 40 de ani tere a populaţiei se datorea ză fap- Mexico-City este puţin mai mică ADMINISTRATIV fenomenul s-a accentuat şi mai tului că în oraşele amintite s-au de cât cea a între gii Indii în anul mult. Exemplul Coreei este eloc- creat noi locuri de muncă, care au 2000. În ţă rile eu ropene se în cear- pagina vent. În anul 1960 avea 80% popu- făcut ca tot mai mulţi oameni să că echilibrarea acestor presiuni 11 laţie rurală, pentru ca în 2000 să vină în oraş pentru a căuta noi de creştere dintr-o regiune într-un aibă doar 20% din populaţie în slujbe. Dacă nu se iau măsuri de singur pol. Ora şele parcurg o no- mediul rural. În România este de planificare spaţială, treptat re gi- uă etapă în dezvoltarea lor, etapă VARIAª aşteptat ca procesul început în unea din jur se va deşertifica, de- în care, după fe nomenele de con- 9 pe rioada in terbelică să se accele- ze chilibrul dintre oraş şi sat va centrare urba nă şi structurare a reze rapid în viitorii zece ani, după creş te. Ora şul va de veni tot mai suburbii lor pe trecute până în anii integrarea noastră în Uniunea Eu- bo gat şi te ritoriul din jur tot mai 60, se ex tind fără limite, an tre- ro peană. sărac, ca şi în cazul oraşelor cita- nând zone adiacente în tinse. A- Dacă analizăm creşterea po- te mai sus. Oricum, metropola ces te zone adia cente alcătuiesc pu laţiei marilor oraşe, datele sunt pro duce i mens din punct de ve de- entităţi socio-spaţiale care au fost Document şi mai elocvente. Astfel, în anul re econo mic. Ca să putem în ţele- denumite, du pă mărimea lor, zone 2000, în Manila în fiecare minut se ge forţa acestui fenomen de bo- metropo li tane sau regiuni metro- GREIN 2005 adăugau 60 locuitori, în Delhi 47, gă ţie a me tropolelor dăm câteva politane. A ceste zo ne cuprind me- în Lagos 21. Ele au devenit metro- exem ple: pro ducţia me tropolei tro pola, cea care generează pro- pagina pole, centre de polarizare a ţă rilor New York es te mai ma re decât cese de interdependenţă cu cele- DUDEªTII NOI 12 respective. Timişoara nu se ridi că cea a în tregii Brazilii, producţia lalte localităţi din re giune. 10 la acest ritm, dar este unul dintre me tro polei Los Angeles es te ju- continuare în pagina 3 CONSILIILE LOCALE, VICEPREŞEDINTELE MARIUS POPOVICI ÎNTRE SOLICITĂRI UN DECENIU ÎN SLUJBA ŞI POSIBILITĂŢI TIMIŞENILOR Liviu Borha, vicepreşedinte al C.J. Timiş S-au împlinit zece ani (iunie 2006) de când inginerul Ma- Printre problemele pe care le ridică, nu o dată, pri- rius Popovici a devenit vicepreşe dinte al Consiliului Ju- măriile în faţa Consiliului Judeţean este şi cea re fe- deţean Timiş, făcând pe atunci echipă cu pre şedin tele ritoare la solicitările acestora, în sensul ob ţinerii de Viorel Coifan şi cu vicepreşedintele Alexandru Factor. su me suplimentare pri vind finanţarea unor do me- Format la Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Ca pita- nii (obiective) de interes local. De aceea, trebuie fă- la Banatului, realizat profesional la celebrul IPROTIM cu te câteva precizări legate de aceste solicitări. Şi a nu me, faptul că instituţia Consiliului Judeţean nu (ca şef de proiect), după Revoluţie a muncit în Germania dispune de sume suplimentare faţă de ce le re par ti- (1991-1996) ca inginer şef. A fost o experienţă deosebită za te la începutul anului 2006, conform Legii nr. în cariera sa, care i-a adus respectul par tenerilor ger- 379/ 2005 privind bugetul de stat pe anul 2006, ur- mani şi l-a ajutat să-şi facă numeroşi prieteni la Rosen- mând ca rezolvarea unora dintre aceste obiective heim sau Böblingen, oameni importanţi pe care i-a ca- să fie luată în evidenţă în eventualitatea rectificării pa citat mai târziu să ajute judeţul Ti miş, mai ales după bu getului (în sensul suplimentării su melor pentru ce a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. e chilibrare.) continuare în pagina 2 continuare în pagina 2 2 AGENDĂ

urmare din pagina 1 respective, astfel încât să se realizeze acti vi- tatea de transport şcolar în cele mai bune MESAJ con diţii, cu respectarea traseelor prestabi li- CONSILIILE LOCALE ÎNTRE te, a orarului de transport al elevilor la uni tă- ţile de învăţământ, întreţinerea tehnică a mij- ADRESAT loa celor auto - pentru ca transportul elevilor să se efectueze în maximă siguranţă - întrea- SOLICITĂRI ŞI POSIBILITĂŢI UNITĂŢILOR ga activitate de „transport şcolar” fiind mo- nitorizată atent de C. J. Timiş. De asemenea, De asemenea, trebuie ştiut faptul că C.J. strict pe aceste capitole de cheltuieli (do- ADMINISTRATIV - recomandăm Consiliilor locale să acor de a- Timiş nu repartizează sume de e chi libru menii), ci rămâne la latitudinea consiliilor tenţia cuvenită veniturilor rezultate din taxa pe obiective şi destinaţii (cămine cul tu ra- locale alocarea prin bugetele acestora a TERITORIALE percepută asupra mijloacelor de transport le, reparaţii de şcoli, reparaţii de drumuri sumelor necesare. Sumele comunicate cu masa totală de peste 12 tone, venituri ce comunale etc.), acest a tribut fiind exclu- con siliilor locale de C.J. Ti miş prin adresa DIN JUDEŢUL TIMIŞ se pot utiliza în exclusivitate pentru lu crări siv cel rezultat din Le gea nr. 215/2001 a 1798 din 22.12. 2005 au fost fundamentate de întreţinere şi modernizare, reabili tare şi ad ministraţiei pu blice locale, atribut al de Di recţia Generală de Asistenţă şi Pro- În conformitate cu prevederile Legii nr. con struire de drumuri locale şi ju deţene. Din con siliilor locale. Acestea din urmă sta- tecţia Copilului pe ba za datelor existente 215/ 2001 a administraţiei publice locale (cu aceste venituri, 60 la sută constituie venituri bilesc şi aprobă, în funcţie de opor tu ni- şi transmise de fiecare consiliu local, mo dificările şi completările ulterioare) nu tate, prioritate şi disponibilităţi fi nanciare, la bugetul local iar 40 la sută se constituie în luate în evidenţă de Direcţie şi transmise există nici un fel de raport de subordonare a care anume obiective vor fi rea lizate, fi- venituri la bugetul judeţean. C.J. Timiş. Conform necesarului şi a su- con siliilor locale faţă de Consiliul judeţean. nanţate, într-un an bugetar. E necesară urmărirea felului în care se mei luate în calcul de CJT, rezultă că pe a- Colaborarea şi sprijinul acordat primăriilor O situaţie specială există în finanţarea cu întocmeşte şi se ţine la zi registrul agricol, nul 2006 la acordarea Ajutorului social locale trebuie să se deruleze în condiţii co- sume defalcate din TVA nominali zate (di- conform Legii 416/2001 privind venitul mi- care conţine surse de date privind contri- recţionate) prin bugetul de stat pentru respunzătoare, pe diferite domenii, în baza bua bilii, apoi a modului de derulare a con- nim garantat procentul de acoperire din so licitărilor transmise. chel tuieli de personal din învăţământul sume defalcate din TVA la bugetul de stat tractelor de concesi o nare sau închiriere, a pre universitar de stat. Deşi, conform OUG În această direcţie, o bună colaborare în ju- este de 68% (rămânând de acoperit la o termenelor de valabilitate a acestora, actua- nr 32/2006, au fost suplimentate sumele de ţul Timiş se remarcă în activitatea de ac- posibilă rectificare de buget suma de 4. lizarea redevenţei sau a chi riei. Trebuie ur- cu 5.213 mii lei pentru acoperirea dife ren- tua lizare a domeniului public local atestat 434, 54 mii lei). La acordarea drepturilor mărită cu maximă atenţie derularea contrac- ţelor calculate pe perioada anilor 2001- prin H.G. nr. 977/2002 şi H.G. nr. 1016/2005- salariale privind sus ţinerea sistemului de telor de păşunat şi încasarea taxelor la zi, ca 2004, au rămas nefinanţate peste 8.665,47 lu crări care se derulează odată pe an, în baza protecţie al persoa nelor cu handicap, pro- şi situaţia restanţelor de plată şi a insolvabi- mii lei (necesarul fiind de 13. 878,47 mii lei hotărârilor Consiliilor locale. Este important, centul de acoperire din sume defalcate lităţilor. Trebuie analizată efici en ţa folosirii doar în acest caz), specificând însă faptul în acest context, să se cunoască foarte bine că de la începutul anului 2006 finanţarea din TV de la bugetul de stat este de 58,33 a pei potabile, concordanţa între venituri şi % (rămânând de a coperit din totalul nece- regimul juridic al bunurilor imobile inventa- cheltuieli iar dacă se constată pierderi este i n- acestui sector a fost descoperită cu peste ria te de comisiile speciale constituite la ni- 26. 696, 49 mii lei, astfel că la ora actuală sar o diferenţă de 9.074,30 mii de lei la o dicat a se lua legătura cu Consiliul judeţean po sibilă rectifica re de buget pe anul velul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. pentru întocmirea documentelor de modifi- există un ne cesar de sume pe anul 2006 Totodată, recomandăm realizarea lucrărilor de 35. 361, 96 mii lei. 2006). ca re a tarifului. În cazul în care se constată cadastrale pentru bunurile atestate prin H.G. Legat de Asistenţa socială, respectiv a- Având în vedere această situaţie, Con- contribuabili care nu plătesc la termen impo- ca aparţinând domeniului public local, în cordarea ajutorului social conform Legii siliul Judeţean Timiş a acţionat în con se- zi tele şi taxele locale, trebuie luate măsuri 416/2001 privind venitul minim garantat, cinţă, în sensul fundamentării necesaru- sen sul intabulării acestora în Cartea Funcia- ferme de executare silită a acestora. cât şi acordarea drepturilor salariale ale lui de sume suplimentare şi a înaintat ră. Asistenţilor personali ai persoanelor cu spre competentă rezolvare documentaţia Recomandăm primăriilor beneficiare de mijloace auto destinate transportului şcolar han dicap, începând cu anul 2006, sumele către instituţiilor abilitate: Ministerului Fi- LIVIU BORHA de falcate din TVA repartizate prin bugetul nan ţelor şi Direcţiei Generale a Finanţelor (alocate de C.J.T. în folosinţă gratuită) să de stat pe anul 2006 nu mai sunt alocate Pu blice din judeţul Timiş. gestioneze în bune condiţiuni mijloacele Vicepreşedinte al C.J. Timiş UN DECENIU în slujba timişenilor

Sunt cunoscute, şi au fost deja mopolit, aşa cum este Timişo a ra judeţul Timiş să aibă cel puţin doi in tens mediatizate, numeroasele (Te mesvar-Temesburg)- l-a trans- prieteni siguri în Ger mania: Can ce- a ju toare materiale care au venit format într-un bun am ba sa dor al la rul Angela Mer kel şi doam na Su - din Germania spre Timiş la in sis- plaiurilor bănăţene, în lu mea sane Karst ner, vicepre şedinta Bun- ten ţele - şi diligenţele- vice pre şe- largă. De acolo de unde - cu apor- dintelui Popovici: ma şini de pom- tul vicepreşedintelui Marius Po- des tagu lui. D-na Karstner es te pieri necesare comunelor din po vici - au venit în România mari cea care l-a sprijinit concret pe vi- Timiş, hidrofoare, maşini pentru firme străine care au investit cepreşedintele Ma rius Popovici în transportul şcolar in tercomunal, masiv în judeţul nostru, au creat reali zarea unui im portant pro iect pentru poliţie, pentru uzul admi- zeci de mii de locuri de muncă şi ro mâno-german şi anume rea- nistraţiei C.J.Timiş, ca lorifere, au făcut ca şomajul în judeţul lizarea sistemului hidrografic de cal culatoare, biciclete, obiecte de Timiş să fie extrem de scăzut, la Coş tei. Începând cu cel de-al mobilier, ajutoare pentru unităţi comparativ cu al te zone ale Ro- spi taliceşti. Domnia sa a capaci- mâniei. Au investit şi investesc a- doi lea mandat de vice pre şe dinte tat atragerea de fonduri cât şi de ici mari companii, precum Solec- al C.J. Timiş, activita tea lui Marius pro iecte comune cu germanii. tron, Rieker, Alcatel, Dura, Male, Po povici se va lega tot mai strâns Alături de ceilalţi colegi din con- Hella, Siemens, Con tinental, Hel- de societatea APCAN, o colabo- du cerea C.J. Timiş, Marius Po po- vetica ProFarm, Frigoglass, Co- rare eficientă româno-ger mană, vici a ştiut să se pună cu ab ne ga- ca-Cola etc., auto rităţile adminis- care vi zează rea lizarea unor pro- ţie în slujba cetăţenilor, a ti mi şe- trative judeţene creând atmosfera iecte vi tale în legătură cu cana li- ni lor. Faptul că este un bun cu- de seriozitate atât de necesară în nos cător al limbilor germană, en- relaţiile noastre cu oamenii de za rea şi alimen tarea cu apă în me- gleză, franceză, italiană - doar s-a afaceri din Oc cident. Vicepre şe- diul rural din ju deţul Timiş. născut şi a trăit într-un oraş cos - din tele Marius Popo vici a făcut ca C.T. 3 AGENDĂ Metropola Timişoara – impact economic şi urbanistic

urmare din pagina 1

În Comunitatea Europeană (unele de lux, altele ma ha lale să- lor naturale sau urbane, re du ce- marile oraşe care ofereau locuri de 1.000.000 locuitori, 10 oraşe de există 80 de zone metropolitane; ra ce), extinderea şi a gravarea rea po luă rii fonice, proteja rea an- de mun că tot mai multe, educaţie 100.000 de locuitori, 100 oraşe de ex tinderea Uniunii la 28 de state pro blemelor de mediu (dis tru ge- sam blelor urbane deo sebi te şi a tot mai bună, creştere economică 10.000 de locuitori şi 1.000 oraşe membre înseamnă circa 480 de rea pădurilor). construcţiilor cu caracter de pa- tot mai mare şi, până mai de cu- de 1.000 locuitori. mi lioane de locuitori, din care Erorile acestei creşterii spa ţia- trimo niu, pre în tîmpi na rea riscu ri- rând, până la a pa riţia tehnicilor IT, 2. Oraşe de aceeaşi mărime 240-290 de milioane (50-60%) tră- le fără reguli stabilite în prealabil lor naturale previzibile, a celor şi in formaţie tot mai bună. În anii sunt distribuite omogen în spaţiu iesc în aproximativ 400 regiuni pot conduce la o dezvoltare ur ba- teh nologice, a poluării ge ne rale. ‘50 existau doar două mega lo po li- pe întinsul întregii zone sau regiu- sau zone metropolitane. nă necontrolată care poate pro- Pachetul de activităţi minimale suri, şi anume New York şi Lon- ni. Această repartizare poate fi În mileniul nostru, un oraş, ca duce: care transformă un oraş într-o dra, iar astăzi avem 22! realizată prin politici regionale de să poată supravieţui, are nevoie a. degradarea locurilor şi spa- me tropolă sunt polii de excelenţă, Această distribuţie ideală a a- planificare spaţială, care reprezin- de crearea unei baze economice ţiilor naturale periferice funcţiile superioare, dintre care a- şezărilor care poate oferi o ar mo - tă unul din scopurile regiunilor di versificate, de dezvoltarea capi- b. îndepărtarea grupurilor so- min tim: universităţile, centrele nie într-o regiune se realizează me tropolitane. Din această distri- talului uman şi de utilizarea în ci ale unele de altele me dicale, structurile de cercetare, prin două nivele: prin dis tribuţia bu ţie rezultă distanţele optime mod comercial a acestuia, de asi- c. apariţia unor nevoi noi ce în treprinderile cu înaltă tehnolo- spa ţială şi prin cea statistică. A- pen tru aşezări de aceeaşi mărime gu rarea reţelei de instituţii de în- pre supun o deplasare motorizată gie, marile infrastructuri culturale, ceasta presupune, în ma re, că în după cum urmează: văţă mânt care să pregătească şi crescută, o punere în pericol a bu- sportive, de agrement, expo zi ţio- in teriorul unei regiuni o raşele de a. distanţa optimă pentru ora- să dez volte forţa de muncă potri- getelor colectivităţilor locale, o na le, pieţele financiare, sediile de aceeaşi mărime sunt e chi li brat şele de un milion de locuitori este vit cererii pieţei, de asigurarea ca- ru pere fizică şi socială care se ac- mari firme europene şi internaţio- distribuite în teritoriu, pe de o par- de de 400 km (între Bucureşti şi lită ţii vieţii privind cultura şi me- centuează în sânul oraşelor şi a nale, un volum mare de schimburi te, şi că există multe oraşe mici Bu da pesta este de 800 km şi ar care sprijină puţine oraşe mari, pe diul urban, de asigurarea ac cesi- aglomeraţiilor urbane, o su pra- economice şi financiare, aparte- trebui să se afle un oraş de un mi- bi lită ţii prin legături fizice şi tele- con sumare a spaţiilor naturale şi nenţă la mari reţele europene şi de altă parte. Aceste două trăsă- lion de lo cuitori, care ar putea fi co municaţii, de îmbunătăţire a ca- ru rale, o degradare a peisajelor şi internaţionale prin accesibilitate turi au fost realizate concomitent Ti mişoa ra) paci tăţii instituţionale locale de a o irosire a resurselor naturale. eu ropeană (autostradă, aeroport, după colonizarea ur ba nă în jurul b. distanţa optimă pentru ora- dez vol ta potenţialul economic lo- Pentru a evita aceste posibile tren rapid) oraşului Timişoara de la începutul şele cu 100.000 de locuitori es te cal. erori şi a reuşi o dezvoltare dura- După ce s-au stabilit funcţiu- secolului al XVIII-lea iar a cest pro- de circa 120 km. (Arad, No visad, Dezvoltarea oraşului me tro po - bilă a unei Zone Metropolitane es- nile unei metropole, următorul ces trebuie continuat şi as tăzi. lă atrage resurse, afaceri şi forţă te nevoie să se respecte câteva pas este cel prin care se stabileş- Sunt două raţiuni antagonice Szeged, etc. ) de muncă; influenţa acestuia creş te principii de bază, din care amin- te distribuţia aşezărilor umane în care conduc fenomenul de distri- c. distanţa optimă pentru o ra- în teritoriul înconjurător, astfel în- tim: interiorul acesteia. Ne interesează buţie a aşezărilor: există una eco- şele de 10.000 de locuitori este de cât relaţiile generate de interesele a. un echilibru între o mo der ni- aceasta pentru a realiza o ar mo- nomică, care conduce la concen- circa 40 km. (Deta, Sânnicolaul reciproce conduc, de ce le mai zare la nivel urban, o expansiune nie între sate, orăşele, oraşe şi trarea populaţiei şi o alta ecologi- Ma re, Recaş etc.) mul te ori, la presiuni pri vind cere- controlată prin dez vol tarea spaţi- me tropolă, o adevărată reţea de că, care conduce la distribuţia po- d. distanţa optimă pentru ora- rea şi oferta de bunuri şi servicii, ului rural, pe de o parte, şi o con- aşe zări interconectate. pulaţiei în teritoriu. În anii ‘90 ai şe de 1.000 de locuitori este de 12 încărcări în trafic, distorsiuni în servare a spaţiilor a fec tate de Există două extreme de care secolului trecut în orice strategie km (satele colonizate din Ba nat în cererea şi oferta de te renuri în pe- activităţile agricole, pe de altă trebuie să ne ferim, şi anume, fie de dezvoltare a u nei zone apar a- secolul al XVIII-lea) rimetrul construibil, creş terea po- parte o mulţime de aşezări mici, care nu ces te două obiective: obiectivul Aceste date preliminarii susţin luării, degradarea ca lităţii vieţii în b. o diversitate a funcţiilor ur- pot rezista la presiunea concu- de creştere economică şi cel de ideea că Timişoara este o posibilă general, etc. ba ne şi o diversitate socială din renţei dintre marile metropole, fie men ţi ne re a echilibrului ecologic. metropolă, care are prefigurate În cele mai multe cazuri vechi- mediul urban şi cel rural ca întreaga populaţie să fie con- Pentru realizarea creşterii durabi- toa te funcţiunile principale ale a- le graniţe administrative ur ba ne c. o utilizare economică şi centrată într-o singură metro po lă, le s-a in trodus de curînd un al ces teia. Astfel, Timişoara trebuie nu mai pot fi respectate. A tracti vi- echi librată a spaţiilor naturale, ca în cazul oraşelor din Afri ca, şi trei lea o biec tiv şi anume cel de e- să fie centrul unei regiuni care are tatea oraşului metropolă conduce urbane, periurbane şi rurale, con- atunci se produce o deşertizare a chi libru social . ne voie de o populaţie mai mare la procese mai mult sau mai puţin trolarea necesităţii de deplasare restului teritoriului. Distribuţia ideală într-o regiu- de două milioane de locuitori şi controlate în zonele adia cente: şi a traficului automobilelor, con- Societatea industrială a pre fe- ne se realizează pe două paliere: ca re trebu ie sprijinită prin politici am plasarea de zone de afaceri servarea calităţii aerului, apei, so- rat pentru eficientizare doar vari- 1. Populaţia dintr-o regiune de planificare spaţială, de interco- (pro ducţie, depozitare, servicii), lului, subsolului, ecosiste melor, anta a doua. Populaţia a pără sit es te distribuită în oraşe de di feri- nec ta re adecvată cu toate aşe ză- dezvoltarea de zone de locuinţe spa ţiilor verzi, locurilor şi peisa je- satele şi oraşele mici încărcând te mărimi, ca de exemplu un oraş rile din zonă. 4 AGENDĂ Foeni Primarul Miomir Cizmaş: “COMUNITATEA DIN FOENI ESTE ÎNCĂ TRAUMATIZATĂ” care o au în proprietate. pentru mic trafic în apropiere? Activitatea culturală? Au fost două puncte de frontieră În perioada inundaţiilor din aprilie pentru mic trafic dar acum sunt 2005 organizaţia nonguverna- închise. Săptămâna asta am fost men tală EMAUS a făcut anchete la o întâlnire cu primarii din Foeni, sociale în comună la 60 de familii şi Valcani, localităţi unde pe care le-a ajutat, iar acum finan- existau puncte pentru mic trafic, ţează reparaţii interioare la Că mi- pentru a discuta despre posi bi li- Sunteţi un primar „post inunda- nul Cultural în valoare de aproxi- tatea redeschiderii acestor punc- ţii”. Cum trăiesc azi locuitorii din mativ 17.000 de euro. Tot în ca- te. Sperăm, de asemenea, să se comuna Foeni? drul Căminului Cultural este şi bi- deschidă un punct de frontieră cu Până la inundaţii o bună parte din blioteca. Sperăm ca în perioada vamă mare, ceea ce ar fi un foarte po pulaţie a trăit din agricultură. În 16 iulie-12 august 2006 să termi- mare avantaj pentru noi. comună au existat aproximativ 70 năm cu renovarea unei părţi im- de tractoare, satul Cruceni avea portante din interiorul Căminului Obiectivele turistice din comună în jur de 100, la 4000 de hectare. Cultural. vă ajută la completarea bugetu- Asta până în 20 aprilie 2005, dată lui? care a schimbat total viaţa co mu- S-a modificat în ultimii ani rapor- Avem, într-adevăr, Castelul Mo- nei Foeni. Digul unde s-a deversat “Strada caselor noi” tul numeric dintre locuitorii de na- cioni şi capela unde este înmor- apa nu a fost pe teritoriul co mu- ţionalitate sârbă şi cei de naţiona- mântată familia Mocioni, precum nei noastre, ci pe teritoriul locali- de case din 412 la Foeni, iar la nan ţării. Inundaţiile de la Foeni în- litate română în comuna Foeni ? şi Podul Turcesc (1749), ca şi Ca- tăţii Giulvăz, în amonte de Foeni, Cruceni doar 70 de case, Cruce- greunează accesarea fondurilor În proporţie de zece la sută sun- sa Simion Ghibaur. Până acum dar cu toate acestea noi ne-am niul fiind mai puţin afectat de i- de că tre populaţie, deoa rece pro- tem sârbi, 90% suntem români. toate eforturile noastre au fost implicat, obligaţia noastră fiind ca nundaţii. Acum avem o im por tan- ducţia câmpului reprezenta par- Înainte proporţia era de o treime pentru refacerea localităţii, dar în în cazuri de alertă, împreună cu A- tă oportunitate, o bună par te din tea noastră de finanţare. Contrac- sârbi şi două treimi români în perspectivă vom căuta şi o finan- pele Române, să păzim digul. Du- populaţie lucrează la două firme, tele pentru orzoiacă le facem la Foeni. În schimb, localitatea Cru- ţare pentru a putea fi sprijiniţi în pă această tragedie s-a trecut la una din Deta (Eybel) şi una din Ti- Giulvăz (cu firma Agro Baden), dar ceni a fost înainte aproape inte- demersul nostru de a face cunos- reconstrucţia sutelor de case dis- mişoara (Kromberg). Cele aproxi- am a vut şi alte firme care cumpă- gral populată cu maghiari iar a- cută biografia familiei Mocioni, truse. Până acum s-au refăcut 300 mativ două-trei sute de persoane rau can tităţi mai mari din pro- cum jumătate dintre ei sunt ma- castelul fiind donat de aceasta în care lucrează la aceste firme ri di- ducţia câmpului. ghiari şi jumătate români. mod expres oamenilor din Foeni. că nivelul de trai din comu nă. Ră- mâne problema celor care au lu- Bugetul? Mai există puncte de frontieră E.V. crat înainte de inundaţii în agri- Anul trecut am scutit de impozit cul tură. Pământul nu s-a putut lu- pe un termen de opt luni casele şi cra în primăvara aceasta decât în grădinile şi suntem în dificultate pro porţie de 30%. Mare bogăţie cu bugetul local. Partea de popu- nu o să fie... laţie care a plătit impozitul pe anul 2005 a plătit numai diferenţa pe Cum vă gândiţi, totuşi, să dezvol- anul ăsta. Comunitatea este încă taţi comuna? traumatizată după inundaţiile ca- Sunt cam cinci-şase persoane ca- tastrofale de anul trecut. Ma jo ri- re au început accesarea de fon- tatea oamenilor trebuie să-şi re- duri SA PARD cu ajutorul unor fir- facă anexele gospodăreşti. me speci alizate de consultanţă a- gri colă din Timişoara care reali- Cel mai important contribuabil din zează proiectele ce se do vedesc a comună? fi eligibile. Din luna martie şi până Avem o firmă italiană care a cum- la sfârşitul lunii iunie am avut părat teren, aproximativ 1000 de chiar oportunitatea de a beneficia hectare. Ei au construit şi un si- de finanţare în proporţie de 75%, loz, vărsând astfel la buget apro- Biserica ortodoxă română (1875) persoanei fizice sau juridice tre- ximativ 300-400 de milioane de lei Podul de cărămidă construit la anul 1749 după planurile arhitectului W.Lechner buindu-i doar 25% din totalul fi- vechi, numai de pe clădirea pe

Dicţionar de administraţie CV DE CONSILIER JUDEŢEAN publică locală Administraţia publică. Noţiunea de administraţie publică AGENDĂ are două sensuri: a. Ansamblul au- torităţilor sau organelor administra- echipamente şi tehnologii noi tive care aplică lege. b. Acti vi ta tea Valeria Minciu de aplicare a legii în regim de pu tere pentru modernizarea şi re teh no- publică, în vederea satisface rii Publicaţia “ Agendă C.J.T.” este lo gizarea producţiei din di ferite supliment al Monitorului Oficial intereselor generale ale socie tăţii. Sunt absolventă a Facultăţii de domenii. Am lucrări ştiinţifice pu - al Consiliului Judeţean Timiş Mecanică, secţia TCM, din ca- blicate şi participări la con fe- Administraţia publică este realiza- drul Universităţii Politehnice din tă de: a. Autorităţi ale administra- Colegiul de redacţie: rinţe naţionale şi interna ţi ona le. Ti mişoara, promoţia 1978. După ţiei publice de stat (care înfăptu- În cadrul Consiliului Judeţean iesc o administraţie de natură sta- o perioadă de patru ani, în care Ada Murariu, Răzvan Ti miş sunt membră a Comisiei tală) b. Autorităţi ale administraţiei am lucrat la fabrica “Arădeanca” publice autonome lo cale, alese de Hrenoschi, Jana Lavrits, pen tru Relaţii şi Cooperare Inter- Evelyne Vaum, Cornel Todor, din Arad, am revenit la Timişo- comunită ţile locale prin vot univer- Mirela Dubou regională. Comisia a pre zentat, sal, egal, direct, secret şi liber ex - ara, unde am fost angajată la In- primat, prin care se realizează au - stitutul Naţional de Cercetare- în mai multe comune ale ju- Layout design: tonomia locală în unităţile ad mi- Dez voltare în Sudură şi Încercări deţului, oportunităţile cola bo ră- nistrativ-teritoriale. Virgil Simonescu de Materiale (ISIM TIMI ŞOARA), rilor pe frontiera de vest, cola bo- un de îmi desfăşor acti vitatea şi rările din cadrul DKMT, pro- Autorităţile administraţiei publice: Redacţia: gramele de preaderare, încer- 1. Preşedintele României 2. Guver- în prezent, ca şi cercetător şti- nul 3. Ministerele 4. Autorităţile cen- Timişoara, inţi fic. În cadrul Institutului mă când să conştientizăm comuni- mentele asocia ţiei. Sunt o mili- trale autonome 5. Alte auto ri tăţi cen- strada Regina Maria nr. 3 ocup de cerce tare, pro iectare şi tă ţile locale în legătură cu ade- tantă activă, atât în plan politic, trale subordo na te Guver nu lui, mi- rarea la UE. De asemenea, sunt niste re lor sau autorită ţi lor auto no me dezvoltare constructivă, condu- cât şi în plan administrativ, în 6. Prefectul 7. Servi ciile publi ce des- Telefon: reprezentantă a Consiliului Ju- 0256-406.330, 0256-406.401 când din anul 1999 o echipă de ce ea ce priveşte egalitatea de centralizate şi deconcentrate ale mi- cercetători remarcabili în do- de ţean în comisia E- Egalitatea şanse în tre femei şi bărbaţi în nisterelor şi ale celorlalte organe 0720.009.368 meniul sudurii , având funcţia de de şanse între femei şi bărbaţi, po litica românească. Pe această centrale de specialitate. Autorităţile administraţiei publice Tipar: “ARTPRESS”- Timişoara Şef Secţie Dezvoltări Con struc- din cadrul Asociaţiei Re giunilor temă, împreună cu d-na Mariana locale: Telefon: 0256/293.975; tive. Am experienţă şi compe- Europei (ARE). La întâlnirile gru - Eftimie, consilier judeţean, am 1. Consiliile locale 2. Primarii 3. 0256/293.809 tenţe atât în promovarea şi ma- pu lui de lucru din cadrul ARE, ini ţiat întâlniri cu APFR, concre- Con siliile judeţene 4. Serviciile pu- am avut intervenţii privind situ- tizate în organizarea primului bli ce sub ordonate Consiliilor lo ca- C. J. Timiş sprijină editarea nagementul proiectelor din ca- le şi jude ţene publicaţiei euroregionale drul Pro gramelor Naţionale de aţia reprezentării fe meilor în ad- Fo rum de egalitate de şanse în- Autorităţile şi instituţiile adminis- “ LICURICI” şi a revistei Cerce tare-Dezvoltare, proiecte ministraţia judeţului, din punct tre femei şi bărbaţi, din judeţul tra ţiei publice centrale şi locale şi serviciile publice din subordinea Bibliotecii Judeţene Timiş, im plementate în industria româ- de vedere al egali tăţii de şan se, Timiş, evenimentul având un succes şi un impact deosebit. acestora re prezintă, în înţelesul le- “ LUMEA CĂRŢII” nească, cât şi implementarea de materialul fiind cu prins în docu- gii, persoane admi nistrative. 5 AGENDĂ Peciu Nou Primarul Luchin Ignia: “Anul trecut, când au fost inundaţiile şi apa a ajuns în perimetrul satului Sânmartinul Sârbesc, noi am făcut un dig de 4,5 kilometri în jurul lui şi astfel am salvat satul de la inundaţii. Am avut cazaţi de asemenea peste 1000 de oameni la Liceul Teoretic Peciu Nou şi în sat iar maşina “E foarte greu noastră de pompieri mergea de două ori pe zi prin apa de jumătate de metru sau un metru şi aduceam alimente pentru populaţia rămasă la Foeni-Cruceni timp de o lună să mulţumeşti pe toată lumea!” şi jumătate, până la redeschiderea drumului”

Aţi fost ales primar acum doi ani 2006 firma pe care am con tractat- în comu na Peciu Nou. Cât anume o ne va poziţiona conduc tele, iar din programul D-voastră electoral din 50 în 50 de metri vor fi hidranţi a fost înde plinit? pentru intervenţii în caz de in cen- Programul electoral cu care ne-am diu. prezentat în faţa alegătorilor a Vom achiziţiona un excavator pen- fost destul de vast, în condiţiile în tru a săpa cei zece ki lometri de care mulţi ani în această comună s-a făcut puţin sau aproape deloc. şanţuri şi pe care îl vom folosi la La doi ani de la alegerea mea ca săparea fundaţiilor loturilor date primar pot spune că am realizat o oamenilor. parte dintre proiectele esenţiale Avem în derulare şi proiectul unui ale programului. Unul dintre aces- complex cultural. te proiecte se referă la infrastruc- Ce şanse au tinerii din comuna tură. Am asfaltat circa şase kilo- Peciu Nou? metri de drum, am reparat încă Pentru 13 familii tinere din locali- doi kilometri de drum pietruit. De tate am dat deja loturi de case, la asemenea, am reparat şcolile. La fel şi pentru zece familii din Di- şcoala de la Sânmarti nul Sârbesc niaş. Pentru ei există locuri de am pus acoperiş nou şi tot la Sân- mun că, cum ar fi fabrica de mo bi- martinul Sârbesc am montat la Luchin Ignia, un primar care crede în conlucrare cu viceprimarul lă, avem un număr de unităţi eco- fie care al doilea stâlp corpuri de D-na Marioara Cobrac, director al şi consiliul local nomice în zona fostului Agromec, Liceului Teoretic din Peciu Nou iluminat. unde lucrează aproximativ 300 de Câţi locuitori are comuna Peciu Aţi avut şi reproşuri din partea le suplimentare provenite din vân- vezi de pomi fructiferi, iar oamenii ale gătorilor dumneavoastră ? oameni. Nou în momentul actual? zarea loturilor de case. Aceste su- nu au mai avut interes pentru po- Împreună cu satele aparţinătoare Reproşuri propriu-zis nu pot spu- Sunt ti neri care lucrează şi în ca- me intenţionăm să le folosim şi micultură deoarece substanţele Diniaş şi Sânmartinul Sârbesc, ne că am avut, dar bineînţeles că pentru infrastructură, drumuri, drul S.C. PETIN S.A. La fel, 40 de de protecţie şi întreţinere a pomi- comuna Peciu Nou are 5280 de lo- este foarte greu de mulţumit pe dar şi pentru staţia de apă, împre- oameni lu crează la siloz iar după lor costă mult, ei neavând sigu- cuitori. Populaţia este în uşoară toată lumea şi nici nu a trecut încă ună cu banii proveniţi de la rec- fina lizarea cons trucţiei cu profil ranţa plasamentului acestor pro- creştere datorită faptului că noi man datul, chiar dacă lumea dori- tificarea bugetară. e conomic de pe cele patru hecta- duse pe piaţă. Atunci, li vezile au am dat un număr important de lo- toare de schimbare şi deschidere Anul trecut am făcut o reparaţie re acordate în anul 1998 se vor este nerăbdătoare şi vrea ca noi fost defrişate iar localnicii cultivă turi la Legea 15, 13 loturi la Pe ciu ca pitală la staţia de apă unde func- crea al te locuri de muncă. Nou, 10 la Diniaş şi acum lucrăm să rezolvăm totul cât mai repe de. grâu, orz, porumb, floarea soare- ţiona o singură pompă. Am pus Ce s-a întâmplat cu livezile de la dezmembrarea şi intabularea a Care sunt cele mai importante lui, soia... pompe noi şi am făcut un pro iect pomi fructiferi din localitatea încă 15 loturi, tot în baza Legii 15, realizări la jumătate de mandat? Diniaş? în localitatea Sânmartinul Sâr- Un exemplu ar fi şcoala de la Sân- de reabilitare pentru re ţeaua de Comisia locală de fond funciar Evelyne besc. La Legea 646 în comuna Pe- martinul Sârbesc care a fost repa- conducte. Iar până în 4-5 iulie Vaum ciu Nou am dat 15 loturi, dosarele din anul 1991 a împărţit aceste li- fiind complete, urmând să pri mim normele de aplicare din par tea Prefecturii pentru selec tarea do- sarelor. Prezintă comuna Peciu Nou po- ten ţial pentru investitori? În 2004 am vândut unei firme ro- mâno-italiană trei hectare de te- ren la intrarea în comună pe care ei au construit un siloz. De ase- menea, în anul 1998, în urma unei licitaţii, au fost vândute patru hec- tare de teren unei firme pentru construcţii economice. Avem în continuare solicitări pentru că, prac tic, comuna s-a deschis tutu- ror celor care vor să investească, solicitări pe care le vom supune şedinţei de consiliu local care va fi la sfârşitul lunii iulie 2006. După aceea vom demara procedurile le- gale de selectare de oferte pentru a găsi o firmă de profil care să e- fec tueze dezmembrarea şi inta bu - Liceul Teoretic din Peciul Nou (faţada) interioară a liceului larea. Pot să mai spun că am vândut un rată, la fel şi grădiniţa. De a se me- drumuri am primit sprijin de la Consiliul Judeţean. număr important de loturi de ca se nea, în Diniaş a fost pus un aco- O întrebare pentru viceprimarul pe riş nou la grădiniţă. La Li ceul Anul trecut am primit 850 de milioane pentru dru- iar la ora aceasta se lucrează la muri comunale, anul acesta 630 de milioane, dar un PUZ la intrarea în comuna Pe- Te o retic Peciu Nou s-a făcut o in- Ion Fărcălău: ves tiţie importantă, constând în avem alocaţi şi în bugetul lo cal în jur de 1,5 mil- ciu Nou, pe partea dreaptă, care iarde lei vechi. Pentru Casa de Cultură pe anul să cuprindă 97 de loturi de case, uşi şi geamuri termopan şi grup Care ar fi pro ble- sanitar ultra-modern. mele comu ni tăţii 2006 vom primi bani la rectificarea bugetară din cu un lot de 1000 de metri pătraţi, toamnă, investiţia totală ridicându-se la 8,5 mil- şi un centru comercial lângă Ce vă doriţi la noua rectificare bu- ca re vă pre o cu- ge tară? pă în momen tul iarde de lei. În Peciu Nou există tradiţie, avem liceu drum, de patru hectare. Când va fi teoretic cu 425 de elevi, dar care nu are sală de Simplu. Mai mulţi bani, deoarece de faţă? ga ta acest PUZ, cu toate avizele, spectacole. Tocmai de aceea este necesară con- va fi supus aprobării hotărârii con- mai trebuie reparate şcolile. Avem în derulare struirea unei case de cultură. De asemenea, avem siliului lo cal. De asemenea, vom Care sunt cele mai viabile proiec- trei, patru pro- şi grădiniţa cu 85 de copii şi clasele I-IV cu aproxi- înainta consi liului local propuneri te pe termen scurt şi mediu? iecte. Este vorba mativ 100 de copii. Localitatea Peciu Nou a fost pentru câte loturi vor fi date, iar Am fost cuprinşi în H.G. 295 pen- de reabilitarea re- până în anul 1990 populată de etnici germani în consiliul lo cal va confirma sau va tru reabilitarea şcolilor care au proporţie de 60-65%. După 1990, prin plecarea lor fost afectate de calamităţi şi vom ţelei de apă din comuna Peciu Nou, Casa de Cul- face u şoare modificări pentru câ- tură din comună care se va face din temelii într-o în Germania, au rămas case libere şi au în ceput să te loturi vor fi vândute, câte vor fi rea bilita complet şcoala de la vină în comună oameni din toate colţurile ţării: Sân martinul Sârbesc. De aseme- locaţie nouă, drumurile din comună şi satele a par- concesionate şi câte vor fi date în ţinătoare Diniaş şi Sânmar tinul Sârbesc pe care Bihor, Moldova, Oltenia. Mulţi dintre ei şi-au înte- nea, ne mai trebuie bani şi pentru baza Legii 15. Colaborez bine cu vrem să le asfaltăm. Anul trecut am asfaltat 475 de meiat aici o familie iar dintre aceştia cam 75% s-au şcoala cu clasele I-IV din cadrul li- consiliul lo cal şi cu viceprimarul metri din localitatea Peciu Nou, în Diniaş 650 de integrat foarte bine în comună. De asemenea, în ceului din Peciu Nou pentru a Ioan Fărcălău şi cred că la capi- metri, iar anul acesta vom continua cu doi kilometri proporţie de 80% sunt buni platnici la bugetul local! tolul conlucrare primar-vicepri- schimba ţigla de pe acoperiş, ve- în Peciu Nou şi vom începe cu asfaltarea şi în mar-consiliul local suntem un che de 70 de ani, deci avem ne vo- Sânmartinul Sârbesc. Pentru asfaltarea acestor C.T. exemplu demn de urmat. ie de bani şi ne bazăm şi pe su me- 6 AGENDĂ

la 29 octombrie 1904, sub denumirea de „ Bi- ca Judeţeană Timiş are caracter enciclopedic bliotecă publică cu caracter ştiinţific a oraşului şi se adresează tuturor categoriilor socio – pro- Timişoara” . Ea şi-a început activitatea cu un fesionale. Serviciile bibliotecii: Achiziţii, evi- fond de publicaţii de 27.850 volume. Astăzi bi- denţă şi prelucrare a colecţiilor, Comunicarea blioteca oferă cititorilor săi aproximativ 750.000 colecţiilor, Rela ţii cu publicul, Secţia sală de de publicaţii – periodice şi alte documente gra- lectură, Secţia de împrumut cărţi pentru adulţi, Biblioteca fice şi audio–vizuale, în limba română şi în Secţia Documentar–Periodice, Secţia de îm- limbi străine. Anual achiziţionează 15.000 de u- prumut cărţi pentru copii, Secţia de artă, 9 fili- nităţi de bibliotecă, însumând 2.400 de titluri; ale, Patrimoniu, Informare bibliografică, Infor- Judeţeană înscrie peste 17.000 de cititori, difuzează a- matizare, Biblio teca virtuală, American Corner, proape 500.000 de volume şi înregistrează o Asistenţă metodică, Perfecţionare profesiona- frecvenţă de peste 200.000 de cititori. Prin lă, Legătorie, Economic–Administrativ. Servi- Timiş a fost fondată structura colecţiilor pe care le deţine, Biblio te- ciile sunt gratuite.

Situată în Bastionul Cetăţii George Lână, Ion Mo no ran, Klapka şi care a existat până în Secţia documentar şi periodice a Eugen Bunaru, Valeriu Dru meş, 1866. Din acest titlu biblioteca are Bi bliotecii Judeţene Timiş dispu- Maria Popescu, Vio rel Marineasa. exemplare din anii 1845 – 1849 şi ne de peste 170.000 de volume de G.I. Tohăneanu are lucrări de 1862. Publicaţia conţine informaţii carte veche româ nească şi stră- lingvistică, Ioan Viorel Bol du- politice externe, ştiri din oraşul ină din secolele XIX şi XX, iar peri- reanu are volume de literatură dar Timişoara, articole pe diverse te- odicele însumează apro ximativ şi studii de folclor, G. Lu chescu me. În numărul de duminică, 14 2.000 de titluri, din care 700 sunt este prezent cu volumul Lugojul oc tombrie 1848, pe prima pagină publicaţii din Banat şi Tran silva- cultural–artistic, o mo nografie un articol incitant: Despre comu- nia. cul turală a oraşului de pe Timiş, nism. În acelaşi an, Karl Marx şi În privinţa vârstei lor, sunt cu volume pri vind istoria bisericii Friedrich Engels publicau, din păstrate în depozit cărţi româ- ortodoxe din acest oraş. Din însărcinarea Ligii Comuniste, ce- neşti înce pând din anul 1830, iar domeniul istoriei s-au adunat pe lebrul Manifest al Partidului Co- cărţile străine de la 1800. La fie- rafturile bibliotecii studii ale unor mu nist. Articolul din săptămâna- care inventar efectuat în secţie, specialişti precum Ioan Haţegan, lul Timişoreana califică această cărţile mai vechi de aceste pe- Radu Păiu şan,Vasile Dudaş. rân duială în următorii termeni: rioade sunt retrase din evidenţele Ale xan dru Ruja şi Cornel “ Co munismul e numai o hoţie sub secţiei şi transferate la secţia pa- Ungureanu sunt pre zenţi cu studii forma unui por tofel frumos poleit trimoniu a bibliotecii. de critică literară. cu aur, un hap amar ascuns în O mare parte a cărţilor şi judeţ Timiş şi locaţiile sale. trebuie menţionate şi alte lucrări Demne de a fi remarcate sunt dul ceaţă, un salt mortal al oame- publi caţiilor sunt în limbile româ- Alte monografii ale ţinutului publicate în ultimii ani: Mo- o seamă de dicţionare lexicale bi- nilor care apreciază viaţa ca pe un nă, ma ghiară şi germană, şi mult nostru sunt: Din trecutul Ba- nografia Mehadiei de Ion Băcilă, lingve, dintre care unul sanscrit – dolce far niente…, un ospăţ bogat mai puţine în limbile engleză, natului de G. Cotoşman, Banatul Be regsău Mare, monografie de englez, lexicoane şi dicţionare en- în meniul căruia îi strecurat ar- franceză, rusă şi alte limbi. Cărţile de la origini până acum (1774), Prof. Dr. Ion Viorel Boldureanu, ciclopedice, cum ar fi o en- senic… şi care ne aruncă în ruină şi publicaţiile fondului do cu- reeditată de Editura Facla în 1982, Mo nografia Alibunarului de Gligor ciclope die în limba rusă cuprinsă şi ne răpeşte libertatea. Jos co- mentar şi periodice abordează di- Timişoara, cu o prefaţă şi traduc- Popi, Ionel Mălaimare, Adrian Ne- în aproximativ 20 de volume cu munismul!….Peste 141 de ani sis- verse domenii: literatură, lingvis- eri de Constantin Feneşan, Ghidul gru, Mir cea Samoilă, Roman Sfe- ilustraţii, Meyers Lexikon în ger- temul comunist urma să fie con- tică, istorie, arheologie, heraldică, Banatului de Dr. Emil Grădinariu ra, Ferenc Koso, Românul Al- mană, Levai lexikon în maghiară, damnat şi doborât în aceeaşi Ce- numismatică, drept, economie, şi Ion Stoica-Udrea, Monografia măjan, Monografia Ghirodei de o enciclo pedie franceză; Enciclo- tate, plătindu-se un preţ amar. geografie, geo logie, mecanică, Ba natului de Ioan Lotreanu, o Ioan Milin. În domeniul istoriei pedia Minerva (1929), Dicţionarul Temesvarer Zeitung este pub- matematică, chimie, fizică, medi- monografie a lui Grisellini. Mai cititorii au la îndemână opere de Enciclopedic Cartea Românească licaţia cel mai bine reprezentată, cină, agronomie, ar hi tectură, con- către zilele noastre, profesorii valoare ale unor scriitori de pres- (1928), Mic dicţionar enciclopedic colecţia fiind din anul 1852 până strucţii, religie, sociologie, psi- Rodica Munteanu şi Ion Munteanu ti giu: N. Iorga, A. D. Xenopol, N. în 1949, cu o scurtă întrerupere în hologie, filozofie, politică, filatelie au publicat lucrarea Timiş, mono- Den suşianu. Pentru istorici, soci- anii 1940 – 1945. Este un ziar bo- etc. grafie. ologi, specialişti în alte domenii, gat în informaţii, având ştiri locale O serie de monografii repre- În ceea ce priveşte oraşul Ti- alţi cititori interesaţi, o lucrare in- şi din lumea întreagă. Paginile zi- zintă o sursă importantă de infor- mişoara, există de asemenea mai teresantă este Enciclopedia Ro- a rului prezintă, de exemplu, amă- maţii privind trecutul Banatului şi multe surse de informaţii, demne mâniei în 4 volume, editată în tim- nunţit şi evenimentele premergă- al oraşului Timişoara, cât şi a al- de a fi amintite: Unser alt Temsvar pul regelui Carol al II –lea. toare şi cele de la Unirea din 24 tor localităţi şi ţinuturi din ţara (Vechea noastră Timişoară), Die Pentru lingvişti şi istorici, o Ianuarie 1859, cât şi cele care i-au noastră. Merită să fie menţionate letzte Belagerung Temesvars carte care stârneşte interesul urmat. Temesvári hirlop este re- monografiile comitatelor din (Ultimul asediu al Timişoarei), edi- pentru cunoaşterea vieţii com- prezentat prin colecţia sa de la Ungaria istorică, respectiv ale tată în 1929, Consideraţii asupra patri oţilor noştri din sudul Du nării apariţie, din anul 1903 până în Banatului şi Transilvaniei, gru- numelui şi cadrului fizico – este Die Arumunen a lui Gustav 1939, fiind ca şi cel german, un pate în lucrarea intitulată Magyar- geografic al oraşului Timişoara în Weigand. O lucrare de speciali- mijloc de informaţie, şi în acelaşi orszag varmegyei čs városai în- Studii de geografie a Banatului, tate realizată în condiţii grafice de timp, o oglindă a vieţii oraşului grijită de Samu Borouszkj şi edi- vol. I, Timişoara 1970, Mono gra- excepţie este Heral dische Atlas a nos tru. tată în perioada anilor 1896 – 1911 phie der königlichen Freistadt Te- lui H. G. Gtröhl, edi tată la Aurel Cosma junior, în Istoria în mai multe volume de calitate, mesvar (Monografia oraşului liber Stuttgard în 1899; cartea este un presei române din Banat, arată că având coperte frumos desenate, crăiesc Timişoara) de Johan N. studiu amplu des pre blazoane, prima publicaţie românească din conţinând reproduceri valoroase, Preyer (1853) şi reeditată în ediţie sigilii, coroane şi este interesantă Banat este Luminătoriul scos de reprezentând imagini din diferite biblingvă în 1995 de profesorul şi pentru istoria României pentru Pavel Rotariu, având orientare locaţii. Cartea este apreciată şi dr. Ioan Haţegan, Alt Temesvar: că sunt descrise şi reproduse şi politică, de apărare a cauzei na- so licitată de mulţi cititori, în spe- Geschtliche Entwiclung, His to- blazoane ale unor nobili din ţionale a românilor, apărut în cial de istorici şi muzeografi. Do- rische Bauwerke, Gebäude und Transilvania, cu prin zând şi un 1880. Biblioteca se poate mândri uă volume au ca subiect actualul Denkmäler (Vechea Timişoară: e- scurt istoric al coroanei regale că deţine mai multe exemplare vo luţia istorică, clădiri istorice, române. Tex tul lucrării este din acest titlu. O alte publicaţie, la construcţii şi monumente) de însoţit de reproduceri, multe co- care însă au colaborat Pavel Ro- Franz R. Binder, publicată în lor, deosebit de atră gătoare. Tot tariu şi Valeriu Branişte o scurtă 1934, Alt Temesvar im letzten din domeniul he raldicii face parte perioadă este Dreptatea şi acest halb jahrhundert 1870 – 1920 (Ve- şi lucrarea lui Lendvai Miklós ziar de orientare politică na ţională (1978), acestea trei din urmă în chea Timişoară în ultima jumătate Temes vármegye nemes családjai a românilor şi din care există o limba română. În prima jumătate a de veac 1870 - 1920) de Josef (Familiile nobiliare ale comitatului colecţie pe anii 1894 – 1897, a- Geml, publicată în 1927, Timi- Timiş) cuprinzând trei volume, secolului XX, Aurel Cosma junior a publicat Istoria presei din Banat proape cât a fost tipărit, apoi tre- şoara, monografie istorică, vol. I editate la Budapesta şi Timişoara buie amin tit Drapelul din , de Dr. Nicolae Ilieşu, din 1943, Ti- între anii 1896 – 1905. volumul I, urmând să apară în to- tal 5 volume; cartea nu a fost fi- condus de Valeriu Branişte, exis- mişoara o scurtă monografie cu În mod firesc, şi în depozitele tând o colecţie din anul 1901 până deosebită considerare asupra acestei secţii se află opere ale cla- nalizată rămânând doar volumul I pe care biblioteca îl deţine şi care în 1920, cu unele întreruperi, fiind comerţului şi industriei de Ion sicilor literaturii române univer- de aceeaşi orientare că şi Drep- Con ciatu şi Probleme economice sale. Pe lângă cărţi editate în tre- tratează despre începuturile zia- risticii române în ţinutul nostru. tatea şi Luminătoriul. De men- bănăţene de acelaşi autor, apă- cut, la fondul documentar şi peri- ţionat că rafturile secţiei găzdui- rute tot în prima jumătate a sec- odice se află şi volume ale unor Lu crarea este importantă pentru istorici, filologi, jurnalişti, stu- esc titluri din cele mai diverse do- olului XX, Timişoara, monografie autori contemporani din partea menii, atât din Banat cât şi din de Rodica Munteanu şi Ion Mun- noastră de ţară; astfel pot men- denţi care vor deveni gazetari. De la acest reper se poate face o toată ţara, şi doar consultarea ca- teanu, publicată în 2002. ţionaţi autorii de versuri şi proză taloagelor pentru cititori stâr neş- La fondul documentar şi peri- Ion Marin Almăjan, Aquilina Bi- incursiune pe tărâmul publicaţii- lor. Cea mai veche dintre ele, păs- te curiozitate şi do rinţa necesară odice mai sunt monografii ale răescu, Aurel Turcuş, Traian Dor- studiului. unor localitaţi din Banat, cum ar fi gosan, Cornel Ungureanu, Şerban trată aici este Temesvarer Sârbova, Mehadia, , Ră- Foarţă, Lucian Bureriu, Anghel Wochenblatt (Foaia săptămânală Dumbrăveanu, Paul Eu gen Ban- a Timişoarei) apărută în 1839 în căşdia, Belinţ, lucrări publicate în prof. HORIA MUSTEŢI, prima jumătate a secolului XX; ciu, Lucian Alexiu, Nina Ceranu, oraşul nostru, editată de Joseph bibliotecar 7 AGENDĂ

Refacerea şi modernizarea Muzeului Banatului (I)

Muzeul Banatului din Timişoa- tio nului, unde mută secţia de et- nuat treptat şi, în acest moment, ra a evoluat atât ca urmare a pes- no grafie şi în clădirea actualului sunt în pregătire ample lucrări de te un secol şi acumulări de pa tri- Centru Cultural Francez de pe bu- consolidare a terenului şi funda- moniu muzeal, cât şi prin dez vol- levardul C.D. Loga, care va găz- ţiei prevăzute pentru anul 2006, tarea sferei de cuprindere a co lec- dui, din păcate doar vremelnic, ur mate de consolidări ale structu- ţiilor deţinute. colecţiile secţiei de arte plastice. rii şi refaceri arhitecturale pentru Prin convocarea, în data de 7 De asemenea, în anul 1971, a fost anul 2007. sep tembrie 1872 a adunării gene- inaugurată rezervaţia de arhitec- rale de constituire a Societăţii de tură populară de la Pădurea Având în vedere că această Istorie şi Arheologie din Timi şoa- Verde. serie de lucrări va afecta activi- ra, se pune piatra de temelie a în- În ultimii ani, după preluarea tăţile care se desfăşoară curent în fiinţării unui muzeu, iniţial arhe- Muzeului Banatului de către Con- muzeu, este în intenţia noastră ca olo gico-istoric, cuprins în statu te- siliul Judeţean Timiş, ca urmare a în anul 2007, în funcţie de posibili- le acestei societăţi. La fel ca în dezvoltării preocupărilor fiecărei tăţile financiare, să fie elaborat un ma jo ritatea cazurilor din epocă, secţii pentru diversificarea ofertei studiu arhitectural pentru rea- naş terea colecţiilor muzeale se culturale, muzeul a suferit res- daptarea spaţiilor aflate în clădire da to rează iniţiativei unor co lecţio- tructurări importante. Prima din- la nevoile actuale de structurare a nari privaţi entuziaşti. Colecţiile tre acestea a fost separarea sec- activităţilor curente şi cu publicul primesc treptat un caracter ştiin- ţiei de arhitectură rurală, care a în muzeu. În acest sens, la par- ţific, prin cercetarea şi publicarea de venit Muzeul Satului Bănă ţean. a cestui pa trimoniu, în special prin Completarea acestui proces de terul clădirii ar fi de dorit separa- reviste ştiinţifice proprii. specializare muzeală, benefic într- rea accesului publicului prin in- Intenţiile autorităţilor locale de un oraş în plină dezvoltare, cum trarea principală, prin realizarea a construi un palat polifuncţional este Timişoara, ar implica, în vii- u nui spaţiu destinat comerţului cu pentru instituţii culturale, care să to rul apropiat şi preluarea sec ţiei XIV-lea, fiind afectat de un incen- pri ma parte a secolului al XX-lea. pu blicaţii ale muzeului, obiecte găzduiască şi muzeul, nu s-au fi- de etnografie. În acest fel, cele diu devastator în 1396 şi apoi de Deşi, prin plasarea sa centrală, în- pro moţionale şi suveniruri, printr- na lizat din motive (de cele mai do uă entităţi se vor completa în cu tremurul din 1443, după care a conjurat de un parc, castelul Hu- un parteneriat cu o librărie perma- mul te ori financiare) care variau mod fericit, în beneficiul patrimo- fost refăcut în mare parte. Istoria nia zilor este o locaţie de dorit nentă. În spaţiile care se vor eli- de la epocă la epocă. ni u lui muzeal şi al vizitatorilor. castelului continuă de-a lun gul e- pentru o instituţie de cultură, bera prin mutarea depozitelor de vului mediu şi perioadei mo derne, structura sa impune anumite con- Castelul Huniazilor primeşte Foarte recent, odată cu avansarea artă, vom putea reface expoziţiile destinaţia exclusivă de muzeu lucrărilor la Palatul Baroc, secţia suferind modificări odată cu e vo- strângeri pentru organizarea de permanente de artă antică medite- abia în anul 1947, cu această o ca- de artă a Muzeului Banatului s-a luţia tehnicilor de luptă şi a artile- spaţii expoziţionale. Parterul ex- zie demarând şi lucrările de con- transformat în muzeu de sine riei. După luptele grele din perioa- trem de masiv, arcat şi bine con- raneană, care au fost desfiinţate solidare ale clădirii, cu avizul Co- stătător. Soluţia poate duce la di- da revoluţiei, în anul 1849, re face- solidat, oferă spaţii relativ îngus- din lipsă de spaţiu. misiunii Monumentelor Isto ri ce. na mizarea instituţiei nou create, rea castelului capătă alte cono ta- te, cu o perspectivă distorsio na tă Starea avansată de degradare De această dată, acumulările de care are astfel un cadru mai pre- ţii, prin transformarea a ces tuia în faţă de obiectele expuse. Să lile a instalaţiilor de care castelul dis- pa trimoniu muzeal con di ţio nau cis de activitate şi îşi adminis trea- clădire reprezentativă. Valoarea sunt ritmate de pilaştri, iar zidu rile pune, impune realizarea de ur gen- crearea unui ansamblu format din ză eficient resursele. de fortificaţie rămânea doar ca de rezistenţă masive impun o ţă a unui studiu privind condiţiile patru secţii muzeale cu pro file di- Castelul Huniazilor, sediul Mu- memorie romantică a pe rioadelor anumită sobrietate şi izolare. tehnice în care se află sălile din ferite şi cu circuite de vizitare se- zeu lui Banatului, este monument anterioare. Încă de la stabilirea destinaţiei castel şi factorii de risc cu care i- pa rate. În această pe rioadă erau istoric de importanţă naţio nală, Clădirea este în acest moment exclusive de muzeu, din anul mo bilul se confruntă. Pe baza a- printre cele mai vechi imobile din 1947, clădirea ridică probleme de deja prezentate publ icului ex po- aflat pe Lista Monumentelor Isto- ces tui studiu se vor putea finanţa na te ale colecţiilor de arheologie rice, emisă prin Ordinul Minis tru- Banat aflate în folosinţă. Alegerea consolidare şi restaurare. Lu cră- ulterior lucrările de refacere şi şi istorie, o expoziţie de ştiinţele lui Culturii şi Cultelor nr. 2314/- acestei vechi fortificaţii ca muzeu rile de reparaţii se execută cu a vi- naturii, o alta de artă, precum şi 2004, la poziţia TM-II-m-A-06140. în oraşul Timişoara a fost motiva- zul Comisiunii Monumentelor Is- mo dernizare a acestor utilităţi. spa ţii destinate exponatelor etno- Primele elemente de fortificaţie tă, pe de o parte de valoarea sa is- to rice, cu intenţia de adaptare a grafice. ale castelului au fost ridicate în to rică, iar pe de alta de raţiuni so luţiilor tehnice la destinaţia de Dan Ciobotaru În anii 1968-1972, Muzeul Ba- pe rioada regelui Carol Robert de eco nomice, care nu permiteau muzeu a clădirii. Problemele de Director al Muzeului na tului se extinde în clădirea Bas- Anjou, la începutul secolului al cons truirea unui palat cultu ral în con solidare ale clădirii au conti- Banatului ORAŞELE DE SUB ORAŞ

Cercetările arheologice de sal- mai vechi cu patru milenii, aparţi- obiecte ceramice, vase şi oale vare întreprinse de către un grup ne epocii bronzului. menajere, unelte şi arme. O surpri- de arheologi de la Muzeul Bana- Cele mai remarcabile desco- ză deosebită a fost desco pe rirea tului din Timişoara pe strada 9 periri se leagă de dezvoltarea o ra- într-o groapă de mici dimen siuni, Mai, pe tronsonul situat între Pia- şului medieval otoman de la mij- cu rol de ascunzătoare, situată ţa Li ber tăţii şi piaţa Sf. Gheorghe, lo cul secolului al XVI-lea când, a- sub podeaua de lemn a unei case, în centrul istoric al oraşului şi Ce- şa cum au precizat dovezile cer- a unui tezaur compus din peste tăţii Timişoarei, s-au încheiat re- cetărilor, casele s-au extins pes- 400 de monede de argint. cent cu rezultate deosebite. Sub te limitele mult prea restrictive ale Acestea se eşalonează în actua lul nivel de călcare al oraşu- fortificaţiilor. Aceste case au fost timp, de la mijlocul şi până la fi ne- lui, o cu pat de traiectul şinelor de construite din lemn pe tălpi de le secolului al XVI-lea şi, pe lângă tramvai, au fost descoperite alte bârne fasonate, cu o structură de datarea pe care o oferă începutu- patru ni veluri de locuire, din care grinzi fixată prin cuie de lemn şi rilor oraşului din acea zonă, de- trei corespund Timişoarei de a- fier, ca şi prin îmbinări sofisticate. monstrează orientarea exclusiv cum câteva secole, iar ultimul, În interiorul acestora au fost găsite cen tral-europeană a schimburilor co merciale a negustorilor care tră iau într-o cetate şi provincie do- minată de turci. Aceeaşi con clu - zie este sugerată şi de des co pe ri- rea a două arme de fier, rari tăţi mu zeistice: o halebardă de a salt şi o secure de luptă de un tip a parte, lucrate în ateliere occidentale şi folosite de oştenii Timi şoa rei. Din ultima etapă a secolului al XVII-lea, s-a descoperit un tron- son al unei străzi pavate cu trun- chiuri de copaci, care mărginea un cvartal de case construite din bâr ne de lemn, ai căror stâlpi de rezistenţă se sprijineau pe un fas- cicul de stâlpi subţiri dar care, din punct de vedere tehnic, preluau spe cific, care a schimbat radical vechi nivel aparţine epocii foarte bine solicitările mecanice aspectul urbanistic. Acest lucru bronzului, culturii Cruceni, care ale construcţiilor. s-a putut observa în modificarea pla sează începuturile Timi şoa rei După cucerirea Banatului de tramei stradale şi renunţarea la în a două jumătate a mileniului al către austrieci, Timişoara a intrat arhitectura în lemn şi construirea II-lea în. Chr. în tr-un proces de sistematizare edi ficiilor din cărămidă. Cel mai D.C. 8 AGENDĂ

Periam Interviu cu doamna primar Rodica Boancăş “ŢIN CA PERIAMUL SĂ FIE O COMUNĂ FRUNTAŞĂ!”

Cum aţi devenit pri mar al acestei mi l-am propus. Iar acest ţel con- o şcoală nouă. Înce pând de la 1 localităţi timişene cu peste 8.000 stă, în primul rând, în introduce- septembrie 2006 i-am spus doam- de locuitori? rea cana lizării şi a sistemului de nei directoare să se reorganizeze. Comuna Periam, împreună cu a limen tare cu apă. E foarte greu pentru dânsa, sincer satul aparţinător , are în jur În localitatea Periam avem 14 nu ştie cum va face. Am făcut apel de 8.200 de locuitori. Este o comu - blocuri de locuinţe care au fost la foarte multe comisii să vină să nă puternică din punct de ve dere racordate la canalizarea de la vadă care e starea şcolii, în orice al numărului de locuitori. Am a- Lux-Periam (fabrica de pălării) mo ment poa te să se dărâme pes- juns în această primărie prin votul care nu mai funcţionează de 14 te copii iar acest risc nu mi-l asum. cetăţenilor care, la 2 aprilie 2006, ani. La ora actuală, la nivel de Pe- Copiii în vaţă înghesuiţi în do uă la alegerile care au avut loc în lo- riam canalizarea constă în faptul schimburi, şcoala are 14 cla se. calitatea noastră, m-au ales cu un că toate deversările se fac la că- Ce anume dă puterea economică scor de 58-59 la sută din vo tu rile minul fabricii şi vara vă daţi sea- a comunei ? exprimate . ma ce este în localitatea noastră. E dată de agenţii economici Veniţi în politică din lumea aface- Canalizarea funcţionează la pa ra- din localitate. Avem o moară, Clădirea şcolii generale e revendicată de Episcopatul romano-catolic ri lor. metri de 20 la sută. Nu mă leg de exis tă fabrica de pălării “Periam mare. Cunosc foarte multe per- dezvoltăm pentru că şi de acolo Da, vin din lumea afacerilor fabrica de pălării, eu mă leg de ca- Lux” , urmează să avem Noul soa ne care sunt la vârsta de 52- ar fi o sursă de venit pentru buge- dar nu dau o dimensiune foarte nalizarea localităţii Periam. Pro- COM TIM, care până la sfârşitul a- 54 de ani. Acestea nu se pot pen- tul local. ma re acestui fapt. Am avut o afa- iectul acestei canalizări ar cos ta nu lui va deschide o fermă nouă. siona dar nici nu le mai angajează Periam Port e cunoscut pentru cere pe care am gândit-o în 1990 zeci de miliarde, ceea ce comuna Cunoaşteţi protestele ecolo- nimeni, pentru că au vârsta care o fes tivalul de rock de acolo. Se şi am şi realizat-o. După cum ştie nu are de unde scoate. Am făcut giştilor legate de deschiderea de au. Sunt persoane care nu au ve- spu ne că la festival tinerii sunt toată lumea de aici, prima staţie apel la Consiliul judeţean, la me- noi ferme de porci în Timiş... nituri de nici un fel. La noi în lo ca- cam liberi ... privată de benzină în judeţul Ti- diu, unde puteam găsi înţelegere. Avem tradiţie în acest gen de litatea Periam există în jur de 160 Liberi în ce sens? miş a fost cea a... Rodicăi Boan- Şi am găsit-o, pentru că suntem ferme. La noi a existat o fer mă a de dosare pentru a primi ajutor Liberi în sensul că au fost dis- căş, în 1991. Era a doua în ţară... incluşi într-un program de mediu COM TIMULUI şi există şi la ora so cial, în timp ce municipiul Ti mi- cuţii despre faptul că s-a băut al- Cum v-a venit ideea să intraţi în pe 2007 cu fonduri europene. actuală, dar este în renovare Nu şoara are doar 200. La categoria cool, că unii au fumat haşiş... Aţi promis, aşadar, că veţi rezolva cred că este o poluare atâta de acest domeniu, mai ales că lu mea persoane cu dizabilităţi a vem 60 Nu cred că suntem noi o ex- canalizarea în Periam. mare încât să ne îngrijoreze. Sun- benzinarilor e una foarte “bărbă- de dosare. Ne confruntăm cu o cep ţie, aşa bănui că se întâmplă Da. Este absolut obligatoriu! tem într-o zonă agricolă şi cred că teas că”? problemă socială destul de gravă. la toate festivalurile din lume. E Chiar dacă se realizează într-un acest nou COMTIM va fi un bun Nu am lucrat deloc în acest Absolut toate pornesc de la bani bine că se organizează acest fes- an, doi, sau mai mult. prilej pentru cei care lucrează în domeniu şi de aceea mi-a fost şi noi cu bugetul stăm foarte tival. Trebuie să avem grijă şi de A doua mare problemă locală ca- agri cultură. Cât despre cei de la total străin. În 1990, când am înţe- prost pentru că nu avem sur se şi e du caţia tinerilor dar şi de plăce- re ar fi? Noul Comtim, în ceea ce priveşte les eu că lucrurile nu mai stau ca nici nu le putem crea, deo cam- ri le lor. Este vorba de alimentarea cu mediul, trebuie să se conformeze înain te, eram angajată la fabrica dată. Nu suntem încă o comună Cum vă înţelegeţi cu biserica? apă. La noi există o reţea care es- nor melor şi legislaţiei în vigoare. de pă lării. În luna iunie 1990 mi- atractivă pentru investitorii străi- Ne înţelegem bine. În localitate te din anii 1970 şi are un grad de Eu cred că se vor conforma, iar am dat demisia la gândul că s-a ni. În ultimii ani nu s-a făcut mai sunt cinci culte. Acolo unde avem uzură ridicat. Avem mari proble- noi vom avea numai de câştigat. schimbat ceva în România iar eu nimic, mă deranjează acest as- puncte şi interese comune toţi me. Zilnic se sparg conduc tele. A- Am avut fabrica de pălării şi fer me trebuia să fac de asemenea, pect, dar menirea mea este să pu nem umărul. vem 200 de familii din blo curi care care au fost puter nice în urmă cu schimbări. Şi, mergând peste caut soluţii şi sper că le voi găsi. Vă sprijină în rezolvarea cazurilor se alimentează cu apă de la reţea. 15 - 20 de ani iar decăderea aces- câmp, am găsit un rezervor pen- Pentru a atrage investitori trebuie sociale? Sunt şi alţii, chiar da că majo- tora a generat mulţi şomeri. tru combustibil şi de acolo mi-a să ai creată infrastructură şi abia În momentul acesta nu avem ritatea celor din comună se mai Şomajul din Periam este acoperit venit ide ea de a face staţie de acum a venit o firmă să ne as tu pe vreo rezolvare socială din partea descurcă. Eu mă refer în special totuşi, de întreprinderile cu capi- ben zină. Demersurile care au ur- gropile! Sunt la nivel de judeţ pa- lor. A venit la Periam vicarul bi- la cele 200 de familii. Recent a tal stră in din Sânnicolaul Mare... mat au fost foarte greoaie pentru tru firme, toate au avut contract sericii romano-catolice, cea care fost la noi un reprezentant al Con- Este acoperit până la o anu- că nimeni nu ştia să mă îndrume cu Consiliul Judeţean şi au în a revendicat şcoala generală. A siliului judeţean şi am făcut apel mită proporţie, iar noi avem foarte vis-a-vis de auto rizaţii ş.a.m.d. În con tinuare, însă nu sunt intere- venit la invitaţia mea. Am discutat din nou să găsim o firmă cu care mulţi oameni la 50 de ani care nu- acel mo ment nu se cunoştea mai saţi să vină să facă nişte plombări cu dânşii ce au de gând să facă cu să realizăm reabilitarea re ţelei. şi mai găsesc un loc de muncă. nimic despre privatizarea staţiilor în interio rul localităţii. Suntem acea clădire, care din punctul În învăţământ cum stau lucrurile? La vârsta aceasta nu-i mai anga- PECO. Se puteau privatiza foarte singura lo calitate, cred, cu zece ki- meu de vedere trebuie dărâmată Avem o problemă dureroasă. jează nimeni, agricultura merge multe, mai puţin staţiile PECO. lometri de asfalt în interiorul co- şi construit altceva. Eu le-am su- Şcoala cu clasele V-VIII a fost re- cum merge, ba de vreo doi ani de Aţi pomenit de fabrica de pălării. munei dar care este degradat. gerat, fiind o tradiţie a bisericii ca- vendicată. Şi nu numai că a fost zile merge tare slab... Ocupă un loc aparte în viaţa dum- Satul aparţinător, Pesac, este as- to lice casele de bătrâni, grădi ni- revendicată dar nu putem rămâne Care e numărul de şomeri în co- neavoastră economică? fal tat? ţele şi aşa mai departe, să se gân- nici chiriaşi la această şcoală mună? Nu. Eu sunt şi la momentul Este asfaltată doar strada dească să facem acolo o casă de pentru că este o ruină. Nu mai Pot să estimez că este cam la acesta acţionar la fabrica de prin cipală pentru că este drum ju- bătrâni. Dar nu par a fi prea intere- putem să funcţionăm din acest 30% în localitatea Periam, nu am pălării. Prin 1995 am făcut cerere deţean. Nu ştiu cât îl putem numi saţi, au avut ceva eşecuri la Ti mi- punct de vedere şi este ne voie de o cifră exactă, este doar o esti- de cum pă rare a părţii FPS-ului la asfalt dar este, oricum, circulabil. şoa ra, cu Casa “ A.M.G” şi cu co- vremea aceea. Sistemul a fost mai Am avut recent referendum la Pe- piii din casele de copii. Eu aştept pu ternic, nu a avut pe atunci sac pentru transformarea satului un răspuns oficial la propunerile interes pentru privatizare. La în comu nă. Îl facem comună. Ce- pe care le-am făcut. Să vedem po- momentul actual fabrica de pălării tă ţenii din Pesac au dorit ca loca- ziţia dânşilor. este re ven di cată. Nu ştiu de ce litatea lor să devină comună, ca Care credeţi că ar fi prioritatea ab- nici până acuma nu s-a soluţionat pre zen ţă la vot şi organizare a solută a locuitorilor din Periam? revendicarea în discuţie. Nu fost făcut acest prim pas, urmea- Priorităţi sunt foarte multe, cunosc de talii le şi mi-am luat ză ca Parla mentul României să-şi cele de care v-am spus, dar şi ce- gândul de la a cea privatizare. dea girul. Es te bine ca fiecare să le de care nu v-am spus. Nu întot- Aţi promis în campanie sătenilor se gos po dă rească singur. Pesa c deauna poţi avea ca prioritate transformarea localităţii în oraş? are în jur de 2.300 de locuitori. ceea ce vrei, ci pe cele la care poţi Eu ţin la a fi comună fruntaşă. Şi dumneavoastră rămâneţi cam să fii ajutat. La momentul acesta Pentru viitor planurile mele sunt cu 6.000 de locuitori la Periam. ştiu că există intenţii bune dar cel foarte mari. Le-am promis că voi fi Aceasta scriptic, pentru că mai tare mă doare problema apei, primar cu dragoste de comună şi foarte mulţi oameni din Periam a cana lizării şi cea a şcolii gene ra- cu simţul proprietăţii. Periamul sunt plecaţi în Spania, la lucru... le. În viitor comunele timişene tre- este o comună a tuturor locuito- Periam Port este un fel de cartier buie să arate ca un orăşel, pentru rilor ei şi dacă ştii să-ţi gestionezi al Periamului? că a avea apă curentă şi ca na liza- toate bunurile din comună vom Nu, Periam Port era un sătuc. re într-o comună mi se pare în se- putea progresa, dar numai îm- La momentul acesta este pe har- co lul al XXI-lea absolut necesar. preună cu cetăţenii. Singură nu Parcul din centrul comunei Periam tă, e o zonă turistică unde avem voi reuşi să realizez ţelul pe care mult de lucru. Avem interesul să o Cornel Todor 9 AGENDĂ

Variaş

Victor MELENTE: “DOAMNELE SUNT MAI DISCIPLINATE DECÂT BĂRBAŢII”!

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă solidat al sta tu lui, cu o mică con- talitatea că statul rezolvă totul iar au o pensie de 7-8 milioane de lei Variaş, director Victor Melente, tribuţie din par tea beneficiarilor oamenii nu îşi mai fac griji pentru şi care contribuie tot cu suma de inginer zootehnist, din Timişoara, care este stabilită prin lege şi ziua de mâine pentru că statul 1.750.000 de lei. stabilit în anul 1986 în comuna care, procentual, reprezintă apro- este obli gat să le „ rezolve” toate Se mai ajută bătrânii între ei? Variaş din cauza meseriei. ximativ 7-8% din chel tuielile totale pro ble me le. Marea majoritate a Nu prea. Se instalează un fel pentru o per soa nă timp de o lună. celor institu ţio na lizaţi la Centru de indiferenţă şi o răutate şi de- Domnule director, ce fel de per- Dacă cineva care e internat, să sunt pensionari. Sunt cele două vin ne pă sători la nevoile şi neca- soane sunt asistate în acest cen- pre supunem, are o proprietate şi categorii de pensionari: de stat şi zu rile celui de aproape. Foar te pu - tru? vrea să o dă ruiască a cestui cen- de la CAP. Sunt şi persoane care ţini sunt cei care arată mărinimie Centrul de îngrijire şi asistenţă tru o poate face sau nu? nu au nici un fel de venit, dar au fac gesturi de solidaritate şi aju- Frământările directorului cuprinde servicii care se adre sea- În acest moment legislaţia nu vârsta şi certificatul de persoană tor. Eu vă relatez aspectele pe ca- Victor Melente... ză exclusiv persoanelor cu handi- pre vede nimic în acest sens. Dar cu handicap, lucru obligatoriu re le întâlnesc concret, zi de zi, în cap care sunt instituţionali zate. ori ce do naţie venită din partea u- pentru a ajunge într-o astfel de această unitate şi am totuşi o ex - sunt cla re şi precise. Alocaţia zil- Persoanele de aici au în general nei persoane fizice sau juridice instituţie. În acest moment, legea perienţă de şase ani în acest loc. nică de hra nă es te de 70.000 de lei afecţiuni specifice vârstei înain- poa te intra în patrimoniul institu- spune că dacă persoana are posi- Care e istoria Centrului ? sumă în care trebuie să ne înca- tate pentru că deşi sunt persoane ţiei iar aceasta ne a jută. Nu se bilităţi, îşi plăteşte acea contri bu- Este una destul de recentă. drăm şi pe care nu a vem voie să o în vârstă nu sunt toţi pensionari. poa te dona însă un apar tament ţie lunară de întreţinere stabilită Clă direa administrativă a fost depăşim. A cest domeniu ar trebui atins de sau o casă de către cei asistaţi. În prin fo rurile statului şi care în a- cons truită în anul 1980 de Con si- Dacă vă arăt lista zilnică de a- au torităţile locale care ar trebui să liul local pe când aici exista un in- limente veţi vedea că ne în cadrăm dezvolte nişte servicii care să vi- ternat şcolar. Atunci s-a construit undeva la 3.400 de calorii, ce ea ce nă în întâmpinarea acestor nevoi cantina şi pavilionul ad mi nistra- este cu mult peste necesarul unui ale populaţiei. tiv. În 1993 s-a înfiinţat a ceastă a dult iar pentru persoa ne le vârst- De unde vine finanţarea Centrului ins tituţie. Am încercat în ultimii nice, tre cute de 60 de ani şi fără în acest moment? ani să ridicăm confortul de aici. activitate fi zică intensă se reco- Prin componeta socială a Gu- Ca lo riferele au existat dar am tre- mandă în jur 1.800 - 2.200 de ca- vernului României, prin Consiliul cut pe sistemul de încălzire cu lorii pe zi. judeţean şi consiliul local, pentru gaze naturale pentru că am avut Îi răsfăţaţi... că Legea 215 a fi nanţelor publice privilegiu să se introducă gaz me- Îi răsfăţăm, se poate spune şi locale spune că ordonatorul prin- tan în comună, ceea ce a diminu- aşa! Ca un amănunt picant, eu mi- cipal de credite este consiliul lo- at foarte mult cheltuielile cu în căl- am făcut obiceiul de a respecta cal. Faptul că ne află pe raza con- zirea pe timpul iernii. Din acelaşi anumite rigori ale medicinei aşa siliului local Variaş atrage după motiv, am înlocuit geamurile de la că îi şi cântărim la intrarea în uni- sine finan ţarea prin bugetul con- cantină cu termo pane, pentru că tate. Constatăm că după 3-4 luni siliului local. nu se putea lua masa la 12 -14 pe trecute aici mai toţi pun în greu- Spuneţi-mi, Consiliul local Variaş gra de Celsius. În fiecare an ne-am tate în jur de trei-patru kilogra- chiar vă poate sprijini îndeajuns? propus să ridi căm condiţiile de me... Care este în acest moment procentul Nu prea... Sumele se de ru lează Energoterapie în grup la Centrul de de Îngrijire Asistenţă Variaş îngrijire şi convieţuire în această prin Consiliul local dar un sprijin unitate. Se face totul cu paşi femei-bărbaţi în instituţia dumnea- venit numai din partea Con siliului mărunţi, în funcţie de sumele care voastră? local nu poate fi de ajuns. schimb, se poate face o virare de cest moment se ridică la un cuan- ne sunt puse la dispoziţie de Aproximativ egal, dar tendinţa Există posibilitatea autofinanţării? bani în contul instituţiei. Cred că tum de 1.750.000 lei pe lună. Ci ne Consiliul Lo cal sau care le putem este de a mări numărul doamnelor O parte din sumele necesare ar fi singura posibilitate în acest are o pensie mai mi că plăteşte aloca aces tui complex din alte şi de a reduce numărul bărbaţilor. funcţionării acestei instituţii pro- mo ment. 80% din pensie şi 20% îi revin fonduri. Ins tituţia are în prezent Din motive obiective, aş spune, vin din contribuţia acestor benefi- Am comparat cele două sisteme pentru cheltuieli personale. un număr de 33 de an gajaţi, îm- doam ne le sunt mai disciplinate ciari şi fac parte din buget. de asistenţă, cel de la şi În situaţia unei persoane cu o preună cu mine. Avem un me dic decât băr baţii... La Centrul de asistenţă din Ciaco- cel din Variaş, pentru că obiectul pen sie de 300.000 de lei pe lună, ge neralist cu ju mătate de nor mă Găsesc bătrânii aici linişte sufle- va al „Caritas” bătrânii se încre- muncii este acelaşi... ceea ce îi rămâne persoanei inter- care se ocupă de eventualele ca- teas că? din ţează instituţiei, renunţă la tot Subiectul este comun dar pri- nate înseamnă 60.000 de lei. Cam zuri care pot a pă rea în Centru. Noi dorim să le asigu răm şi ac- ce au, donează pensia iar institu- vim lucrurile în mod diferit şi de ce ar putea să facă cu aceşti bani? Cele mai dificile cazuri le trimitem ti vităţi potrivite... Îi angre năm în ţia se îngrijeşte ca să nu le li p- aceea suntem şi în poziţii diferite. Cineva a hotărât ca după o însă cu ambu lan ţa la Timişoara di ferite activităţi, printre care se seas că nimic. Sistemul capitalist este însă mult viaţă de muncă în CAP atât să i se sau la Sânni co laul Mare. Capa ci- numără şi energotera pia. Unii au Este total diferit la noi pentru mai pragmatic. Din păcate, la noi cu vină, ca bani. Am exagerat un tatea Cen trului de Asistenţă este grijă, foarte puţini, e drept, de gră- că la Ciacova casa de bătrâni este protecţia socială s-a întins mai pic spunând 300.000 de lei, de de 50 de paturi dar a cum sunt dina de legume cu a ju torul că reia a unei asociaţii neguvernamen- mult decât i-ar fi de fapt limitele şi fapt este vorba de 480.000 de lei ocupa te doar 40. le îmbunătăţim me niul zilnic. Sunt, tale. Noi facem parte dintr-un pro- rezolvă alte aspecte ale vieţii, pe lună, dar tot derizoriu este. Ce Asistaţii primesc trei mese pe zi? de fapt, activităţi ca re urmăresc gram social al Guvernului prin tre care şi acela al omului ca- este greşit, cred eu, în a ceas tă Trei mese şi două suplimente, să le distragă a ten ţia de la sta tutul României şi aceste instituţii sunt re odată obişnuit să primească nu po litică a pensiilor este cea laltă u nul dimineaţa la ora 10, iar ce lă- lor de persoane cu handicap.. finanţate nu mai din bugetul con- mai munceşte. E vorba şi de men- extremă, cea a persoanelor care lalt seara la ora 20. Aici, sumele Evelyne Vaum

ral” , Pro tecţia socială a persoa ne- SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ lor cu disabilităţi”, “Indicele de buiau rezolvate cu prioritate şi în res tructurare a sistemului rezi- Pro tecţie Socială au vizitat Cen- na talitate, pro ble mă naţională”, mod eficient. Aş aminti, astfel, den ţial pentru persoanele cu disa- trele de Plasament din Lugoj (Nr. “În slujba sănătaţii”, desfăşurate printre Hotărârile adoptate de Co- bilităţi din judeţul Timiş etc. În ca- 11, Nr. 10, Nr. 4 şi Nr. 3) şi cele din în parteneriat sau cu sprijinul Di- misie în cursul anului 2005 urmă- drul şedin ţelor Comisiei de Să nă- Găvojdia (Nr. 6 şi Centrul de Re- recţiei de Să nă tate Publică Timiş, toarele: Hotărârea pentru modifi- tate şi Pro tecţie Socială desfăşu- cu perare şi Reabilitare Neu ro psi- Asociaţiei Asistenţilor Sociali din carea prevederilor art. 1 şi 2 din rate de la începutul anului 2006 şi hi că) Casa de bătrâni din Cia co- Ba nat, Con siliului Judeţean Ti- Ho tărârea nr. 81/2002 privind până în prezent au fost dezbătute va, Centrul de Asistenţă Va riaş, miş, Autorităţii Naţionale pentru cons tituirea Comisiei Antisărăcie refera te şi proiecte im portante, Cen trul de Plasament de tip Fami- Per soa nele cu Handicap, SENSE şi Promovarea Incluziunii Sociale cum ar fi: Raportului General pri- lial din Periam, Căminul pen tru In ternational, Federaţiei Caritas a a judeţului Timiş; Hotărârea pri- vind acti vitatea de protecţie a co- Per soane Vârstnice din Jimbolia, Dia cezei Timiş şi Uniunii Adam vind darea în folosinţă gratuită a pilului în a nul 2005 şi Proiectul de Că minul de Bătrâni din Comloşu Comisia de Sănătate şi Protecţie Mul ler Guttenbrunn. Pentru a cu- unor spaţii cu destinaţia- servicii Hotărâre privind a probarea buge- Mare dar şi anumite servicii ale So cială atinge un sector de activi- noaşte problematica socială, şi medi cale publice - din imobilul si- tului propriu şi a bugetelor insti- DGASPC din municipiul Timişoa- tate foarte important din cadrul nu numai, ridicată de cetăţenii din tuat în strada I. Văcărescu nr. 23; tuţiilor serviciilor pu blice şi u ni tă- ra care se implică major în solu- instituţiilor publice aflate în sub- ju deţ, am fost prezentă cât mai or dinea CJT. În cele şaptes pre ze- Ho tărârea privind stabilirea cos- ţilor autofinanţate de sub autori- ţio narea problematicii copilului. des posibil la şedinţele consiliilor ce şedinţe curente desfăşurate tului anual pentru un copil prote- tatea CJTimiş pe anul 2006. S-a Per sonal, am participat la mai de Comisie în cursul anului 2005 jat în anul 2005; Hotărârea privind luat de a seme nea în discuţie o- mul te conferinţe, seminarii, întru- lo cale din Recaş, Becicherecul şi în cele unsprezece desfăşurate înfiinţarea, organizarea şi func ţio- portunitatea do tării unui elicopter niri şi mese rotunde, cum au fost Mic, Pietroasa, Tomeşti, Belinţ, în prima jumătate a anului 2006 au narea Direcţiei Generale de Asis- de la Aviaţia Uti litară Timiş cu a- cele intitulate “Asistenţa Socială Sân nicolaul Mare, . fost prezentate informări, situaţii, tenţă Socială şi Protecţia Co- pa ratură medica lă în scopul inter- în Mediul Rural” , Îm preună cu pe r- rapoarte şi s-au luat Ho tărâri pri- pilului Timiş; Hotărârea privind a- venţiilor de ur genţă. soanele cu surdi citate” , “ Proiect prof. univ. dr. Rodica Cinca, vind diferitele aspecte care tre- pro barea Planului Judeţean de Membrii Comisiei de Sănătate şi - Să nă tatea Fami liei în mediul ru- consilier judeţean 10

AGENDĂ

Dudeştii Noi Primarul Alin Nica: “Roadele muncii noastre se vor vedea pe termen mediu şi lung” Cum au decis cei din Dudeştii Noi fiind scoase la licitaţie la un preţ APCAN şi Consiliul Judeţean. O să ajungă la cetăţean. die cam cinci hectare pe revendi- să-şi facă comună? în cepând cu 5 euro pe metru pă- al tă variantă ar putea fi accesarea Cum vă înţelegeţi cu fosta condu- care. Acum şase ani s-a format un grup trat. Numărul firmelor a crescut directă a Fondului pentru Dez vol- cere a primăriei Becicherec în mo- Sunteţi unul dintre membrii su- de cetăţeni care au dorit reînfiinţa- de patru ori, fiind acum peste 50 tare Rurală. mentul de faţă? ple anţi ai României în Comi te tul rea vechii comune Besenova No- de firme, între care şi o fabrică de Şcoală din comună a fost reno- Acum ne înţelegem bine. Fostul Re giunilor Europene. uă, redenumită Dudeştii Noi după mobilă care a investit 2 milioane vată anul trecut. vi ceprimar Jula a venit prin trans- Am participat luna aceasta (luna 1968. Printre aceştia a fost şi tatăl de euro în renovarea unui fost IAS Anul trecut în iarnă am schimbat fer de la fosta comună şi acum iunie 2006, n.r.) la o sesiune ple- meu. În anul 2003 a avut loc refe- şi care a devenit un fel de mini ferestrele şi în fiecare an renovăm este angajatul primăriei Dudeştii nară la Bruxelles. Vrem să punem rendumul pentru a se stabili dacă parc de servicii. Bugetul primăriei şi moder nizăm câte o parte. Avem Noi. S-a retras din activitatea po li- la punct şi noi o microregiune în vom fi sau nu comună. Toţi du- a crescut de la 6 miliarde de lei în o şcoală nouă construită acum tică. Fostul primar Hristu Mita es - Timiş, şi anu me Timiş Nord. Avem deştenii vroiau să ne separăm de 2004 la 18 miliarde. Chiar dacă a- doi ani pentru ciclul primar, aşa te consilier local. Legat de fos ta deja un proiect ce ar cuprinde Becicherec pentru că avem o vem o creştere susţinută a veni- că trebuie renovată doar clădirea administraţie încerc să nu privesc identitate proprie, diferită de cea a turilor şi o colectare foarte bună, în care îşi desfăşoară activitatea în trecut, ci să mă uit în viitor, să şapte comune: Dudeştii Noi, Beci- lor. Identitatea a fost preluată de a nul trecut de 92 la sută, nevoile clasele V-VIII, unde trebuie însă lăsăm orice animozitate de o parte cherecul Mic, , , Or- la nemţii care au locuit la Bese no- noastre sunt mult mai mari decât in vestiţi bani serioşi. pentru că avem proble me se rioa- ţişoara, Variaş şi Şandra. Este va Nouă, chiar dacă acum este a- bu getul. Pentru o dezvoltare sus- Ce s-a realizat de la începutul se de rezolvat la nivelul comunei, vorba de un proiect de colectare colo un conglomerat de oameni ţinută în ul timii doi ani am dublat mandatului de primar şi ce vă pro- cum ar fi şi cea a delimitării de şi gestiune a deşeurilor mena jere veniţi din diferite regiuni ale ţării. im pozitele, măsură pe care am puneţi în continuare? co munele din jur, inclusiv de mu - (proiect în valoare de 550 000 de Oameni care nu sunt uniţi şi, de a- pre ferat să o luăm în primii ani de- Am reuşit să rezolvăm o parte din ni cipiul Timişoara, pe care sper euro). Vom face o staţie de sorta- ceea, eforturile noastre se în- cât înainte de campania electorală problema alimentării cu apă. Be- să le rezolvăm cât de cu rând. re, în fiecare comună făcându-se dreaptă către formarea unei iden- din 2008. Creşterile sunt moderate neficiem în acest moment în pro- Există un proiect de lege în Par- o colectare selectivă a deşe urilor, tităţi proprii. Aceste lucruri le fa- iar pentru a acoperi toate nevoile ar porţie de 80 la sută de alimenta- lament care va rezolva acest tip acest proiect având şi o compo- cem prin acţiuni socio-culturale, trebui să avem un buget aproxima- rea cu apă, am modernizat doi ki- de litigii. nentă de educare a populaţiei. sportive, ne întâlnim destul de tiv de 70 de miliar de de lei. Cred că lo metri de reţea şi am extins cu Nu avem probleme de delimitare Dintr-un motiv pur tehnic, proiec- des, chiar recent am avut un cam- în trei ani vom ajunge la acest bu- în că unul, am schimbat ţevile cu comuna din care m-am des- tul este condus de comuna din pionat de fotbal. Avem câteva ma- get, deşi în momentul de faţă sun- vechi care erau ruginite şi calita- prins, Becicherecul Mic, dar am mijloc, Satchinez. nifestări care au devenit tradiţie, tem cea mai slabă comună pe riur- tea apei avea de suferit. În acelaşi avut şi avem probleme de delimi- Ce aţi vrea să transmiteţi cetăţe- cum ar fi de exemplu, Zilele comu- ba nă din Timiş dar şi ultima care a timp, cu ajutorul APCAN, am forat tare cu celelalte comune din jur. nilor din Dudeştii Noi? nei, seminarii cu diferite teme, pre- apărut. un puţ anul trecut, urmând ca într- S-au făcut protocoale în urma pu- Cetăţenii trebuie să ştie că ad- cum “Identitatea comunei”. În ce va investi primăria banii pe o lună, maxim două, să trecem la ne rilor în posesie şi pri măriile ca- ministraţia locală face tot posi- Care era potenţialul economic al care îi obţine din vânzări sau din extinderea alimentării cu apă, a- re au pus în posesie acolo au bilul să le rezolve problemele şi, locului atunci când aţi devenit pri- concesionări de terenuri? co perind cele 20 la sută din pro- considerat că terenul a cela este al de asemenea, mai vreau să se mar? Avem de făcut drumul comunal centele rămase neacoperite. lor şi astfel, s-a modi ficat şi gra ni- ştie că nu am pierdut nici o opor- Potenţialul economic al comunei ce ne leagă de DN6. Avem în lucru Ce comună periurbană din judeţul ţa administrativă. Atât timp cât nu tunitate de a aduce bani în co- cu 2.500 de locuitori consta într-un un proiect de hotărâre de guvern Timiş ar putea fi un model pentru ştim cine es te proprietarul, nu pu- mună. Ţinând cont că atunci când gater, 13 societăţi comerciale, pentru alocarea acestei sume. O Dudeştii Noi? tem înca sa nici impozitele! am intrat în primărie nu aveam (majoritatea magazine), câteva a- altă prioritate este ca na lizarea. Eu spun că noi avem o identitate Mai aveţi de acordat titluri de pro- nici măcar un scaun pe care să so ciaţii agricole. Planul meu a Lu crăm la un proiect pentru cana- proprie, dar am încercat să iau ce prietate? stau, eu cred că s-a făcut tot ce a fost să dezvolt o zonă de mică in- lizare şi avem şi două idei pen tru e bun de la fiecare. De exemplu, La Legea 247 mai avem 16 re ven- fost posibil cu resursele disponi- dustrie şi de servicii. Având în ve- sursa de finanţare: Ordonanţa 7 a în Dumbrăviţa mi-a plăcut modul dicări. Aceasta este ultima lege de bile. Bineînţeles, roadele mun cii dere că suntem aproape de Timi- Guvernului privind drumurile şi în ca re a fost tratată problema în- retro cedare a proprie tăţilor con- noastre se vor vedea pe termen şoara, dorim dezvoltarea de car ti- po deţele, ce cuprinde şi o măsură văţământului. Avem şi noi un ziar form căreia se retrocedează inte- mediu şi lung... ere rezidenţiale. Avem două PUZ- pen tru canalizare, fie prin politici lo cal care este gratuit deoa rece gral tere nu rile. În total, mai sunt uri în lucru, parcelele pentru case sectoriale, iar aici discutăm de in teresul meu este ca informaţia 72 de hectare revendicate, în me- E. Vaum

sce nă şi jucată de talentaţii mei sat o perioadă de lup tă cu preju- neva dacă aş mulţumi Centrelor profesori pe scena Teatrului de decăţile atâtor factori de decizie zonale unde au avut loc întâlnirile vară din Slatina de Olt, în faculta- centrali pentru atingerea scopului de suflet şi de analiză, primarilor Cu te am avut dascăli la fel de minu- nobil al şcolii şi cultu rii româneşti acelor localităţi unde am dezbătut naţi ca re, pe lângă tainele rezis- într-o societate pe care ne-o dorim idei, am visat împreună la o agen- tenţei ma terialelor, ne-au trimis cât mai sănătoasă. dă bogată în 2006. În ordinea cro- săp tămâ nal la Filarmonică. Iată Dacă ar fi să mă refer doar la no logică a desfăşurării acestor în- cireşe tot atâtea explicaţii pen tru încli- campania de pregătire a Agendei tâlniri aş mulţumi primarilor din naţia mea spre domeniul culturii Culturale pe 2006 aproape că ar fi Lo vrin, Făget, Ciacova şi Buziaş, şi al învăţămîntului pe care l-am necesară o romanţare a celor dar şi conducerii C.C.A.J. Timiş la slujit 30 de ani, îm ple tind latura cinci întâlniri zonale cu primarii, din ca drul C.J.T. care veghează şi practică a inginerului din mine cu referenţii culturali şi bibliotecarii la tehnica finanţării şi a documen- vocaţia de a face ceva pentru se- şi nu ştiu dacă economia editoria- telor necesare decontărilor cerute menii tăi, la catedră, pe scenă sau lă a Agendei CJT ar avea spaţiul de zilele noastre. Comu ni tăţile din urechi în arena politică. Vremurile copi- necesar. O nuan ţare cred că tre- şi Jimbolia au şi ele lăriei nu ne-au per mis, mie şi fra- buie totuşi făcută. De la referenţii dreptul de a se bucura de spriji nul În ianuarie 2004, cu gândul la ne cesa ră întâlnirilor cu mulţi oa- ţilor mei, să “fu răm” meseria de culturali foarte energici, interesaţi primarilor în acţiuni variate, multe a le ge rile locale din iunie, am inti- meni, de la înalţimea scenei, mai pictor a tatei, u cenic al celor de la de activarea vieţii culturale în co- cuprinse în capitolul agendei tu lat editorialul publicaţiei parti- mare sau mai mică, pe care ur- mânăstirile din judeţul Vâlcea. munele judeţului, până la proas- noas tre special destinat Euro re- dului din care fac parte în acelaşi cam, producându-mi, acum, clipe Poate curajul lui şi al mamei de a peţii angajaţi în această calitate, giu nii DKMT. mod: “Cu cireşe la urechi” Sun- de reală duioşie la amintirea lor. merge în audienţă la prim secre- dar care nu ştiu încă ce au de fă- Ar fi multe de spus. Sunt lu- tem în iunie 2006, este vre mea ci- Liceul din oraşul lui Ion Minu- tarul de partid de a tunci al Oltului, cut, se pot enumera şi situaţiile în cruri interesante care pot fi amin- pentru o cons trucţie de bi serică care este imposibil să lămureşti reşelor la urechi, dar şi în co şurile lescu şi al lui Eugen Ionesco - Sla- tite dar toate greutăţile ivite în di- în comuna mea natală, de venită Con siliile Locale de necesitatea culegătorilor şi în gân du rile noas- tina - mi-a prilejuit întâlnirea cu feritele ipostaze ale activităţii oraş, ne-a fost transmis nouă, co- acestor activităţi. Lipsa de comu- tre, sub forma împliniri lor şi neîm- profesori de excepţie care mi-au noastre au avut darul de a ne face piilor. Biserica s-a construit, dar ni care dintre aceştia şi conduce- plinirilor din primii doi ani de călăuzit paşii în perioada tulbure mai organizaţi, mai eficienţi, după timpul nu a mai avut răbdare ca el rea Primăriilor ar fi o explica ţie, man dat. a marii colectivizări şi abia târziu, cum sunt activităţi despre care se să picteze mi cile vitralii prevăzute dacă am elimina lip sa de suflu, de Dacă ar fi să subliniez câteva la ma tu riza rea noastră politică, poate scrie un număr întreg de re- în construc ţia bisericii. Numele e lan a altora din co mu nităţile un- da te despre mine nu am să vă tri- după 1989, am aflat lucruri cărora mamei, al meu şi al celor două de problema bani lor nu există, a- vistă dacă mi s-ar cere şi dacă aş mit la pagina CJT, ci am să spun nu le puteam găsi rostul, atunci. fiice cu ca re m-a bi ne cu vân tat vând parte de primari foarte buni organiza bugetul de timp pe care- că m-am născut într-o localitate Anii petrecuţi în Facultatea de Dumnezeu se află pe icoana Sfân- gospodari. l am, având în vedere faptul că a- ca re, prin importanţa gării pe care Me canică a Institutului Politehnic tului Nicolae realizată de artiştii Prezentă la o serie de acţiuni numite responsabilităţi contrac- o avea, mi-a prilejuit prima întâlni- “Traian Vuia” (nici acum nu ştiu care au pictat biserica. Una simi- ale instituţiilor din subordinea tuale mă obligă la o organizare re cu înalte oficialităţi, preşedin- ce i-a determinat pe unii să-i lară, executată de tata, se află în CJT sau cele rezultate din par te- mai atentă a timpului meu.. tele de atunci al Ungariei, timp în schimbe numele) au rămas cei ai apartamentul meu. Mă ve ghea ză neriatele noastre, am putut spune Dorind tuturor cititorilor din care harnicii angajaţi ai depoului marilor deschideri, 1965-1970, ur- şi mă încurajează. prin cuvântul de deschidere cât judeţul Timiş o vacanţă liniştită, o CFR din Piatra-Olt ataşau locomo- mate de acel declin, încet dar si- O înşiruire a tuturor activită ţi- de hotărâtă este Comisia noastră vară nu prea fierbinte pe scena tiva necesară deplasării spre Cluj, gur, până în decembrie 1989, lor pe care Comi sia pentru cultu- să fie prezentă, utilă şi eficientă în po litică a judeţului şi a ţării, să trenul venind dinspre Bucureşti. când ne-am câştigat dreptul de ră, învăţământ, tine ret şi sport le- tot ce şi-a propus prin agenda de luăm coşurile goale pe care să le Nu ştiu dacă copilului de a- vor bi, gândi şi realiza liber tot a parcurs se gă seşte în raportul lucru care, în afara şedinţelor de um plem, fie şi din cireşii imagi- tunci i s-a născut gândul de a de- ceea ce ne dorim, dacă avem cu meu de activitate pe anul 2005 şi comisie şi plen, mai numără şi nari. Să ne atârnăm, cu drag şi veni persoană publică. Ştiu doar ce şi dacă instabilitatea legisla- în presa locală care a marcat par- cele peste 1600 de activităţi dor de viaţă, mari, reale şi coapte, că profesorii noştri ne-au antrenat tivă din toate domeniile ne-ar per- ticiparea mea ca membru al aces- aproba te, o altă dovadă că am cireşe la urechi... în tot felul de activităţi artistice, mite-o cu adevărat. tei importante Co misii dar care, făcut o campanie eficientă de pro- Ing. Ştefania Stegăroiu concursuri, care mai de care, ast- Dacă în liceu am văzut prima din motive care nu fac su biectul movare a specificului Comisiei prof. gradul I fel în cât am câştigat experienţa o pe retă, “ CRAI NOU,” pusă în prezentului articol, are de traver- noastre. Nu cred că se supără ci- consilier judeţean 11

AGENDĂ

MIC ATLAS ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI TIMIŞ

COMUNA DUDEŞTII NOI - ANUL 2006 COMUNA FOENI - ANUL 2006

Casa Simion Ghibaur (1913)

Sediul consiliului local: - Amenajarea terenului de fotbal din localităţile Foeni Sediul consiliului local: derulare: Foeni nr.381, telefon 413401 şi Cruceni; Primar: Miomir Cizmaş Dudeştii Noi nr.139, telefon 378294 - Primăria informatizată – program Phare cofinanţat - Finalizarea reţelelor de distribuţie gaze naturale. Viceprimar: Ghilezan Viorel Sume pentru bugetul local repartizate prin Primar: Alin Nica de la Fondul de modernizare pentru dezvoltarea Secretar: Claudia Şeitan C.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005): Viceprimar Petre Zegheanu administraţiei la nivel local. Repere istorice: - Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilor Secretar: Nicolae Gehl Sume pentru bugetul local repartizate prin - 1289 - localitatea este atestată documentar sub Repere istorice: descentralizate - total = 312,96 mii lei, din care: C.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005): numele Föen; - cheltuieli de personal învăţământ = 205,03 mii lei - 1717 - atestată documentar; - Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilor - sec.XVIII - este în proprietatea familiei Mocioni; - comuna a fost reînfiinţată în baza Legii nr.84/2004. - Suma defalcată din TVA pentru echilibrarea descentralizate - total = 613,35 mii lei, din care: - 1772 - întemeierea localităţii Cruceni din colonişti bugetelor locale = 117,68 mii lei Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total = 2313 - cheltuieli de personal învăţământ = 423,55 mii lei germani; persoane, din care: - Cota defalcată din impozitul pe venit (22% la dis- - Suma defalcată din TVA pentru drumurile judeţene - 1875 - zidirea bisericii ortodoxe române; poziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelor locale= - masculin = 1151 persoane şi comunale = 110,00 mii lei - 1892 - înfiinţarea corului bărbătesc. - feminin = 1162 persoane 213,42 mii lei - Suma defalcată din TVA pentru echilibrarea Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total = 1733 12. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 = 788 persoane, din care: bugetelor locale = 95,97 mii lei nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 160 Număr posturi în primărie - total = 18, din care: - masculin = 821 persoane - Cota defalcată din impozitul pe venit (22% la dis- Activitatea de transport şcolar: - funcţionari publici = 8 - feminin = 912 persoane poziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelor locale= - personal contractual = 10 Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 = 670 - Are în administrare microbuzul TM 46 CJT din 2000; Număr consilieri = 11 174,05 mii lei Număr sate componente, localităţi aparţinătoare: - Trasee de deplasare: Foeni-Cruceni şi Foeni- Obiective şi investiţii propuse a se realiza: 12. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii Cruceni. Grăniceri; - Repararea drumurilor asfaltate DC 45 de pe raza nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 135 Număr posturi în primărie - total = 17, din care: - Numărul elevilor navetişti = 39 comunei Dudeştii Noi ; Instituţii şcolare: - funcţionari publici = 8 Instituţii şcolare: - Şcoală generală cu clasele I-VIII = 1: Foeni; - Efectuarea de reparaţii la clădirile şcolii, grădiniţei şi - Şcoală generală cu clasele I-VIII = 1: Dudeştii Noi; - personal contractual = 9 - Şcoală primară cu clasele I-IV = 1: Cruceni; a primăriei; - Grădiniţă cu program normal = 1: Dudeştii Noi; Număr consilieri = 11 - Grădiniţe cu program normal = 2: Foeni şi Cruceni. - Realizarea de reparaţii pentru îmbunătăţirea sis- - Grădiniţă cu program prelungit = 1: Dudeştii Noi. Obiective şi investiţii propuse a se realiza: Instituţii sanitare: temului de iluminat stradal de pe raza comunei; Instituţii sanitare: - Amenajarea a patru apartamente sociale în imobilul - Dispensare medicale = 2: Foeni şi Cruceni; - Acţiuni de pietruire a străzilor din interiorul comunei; - Cabinete medicale = 2: Dudeştii Noi; cu nr.56 Foeni; - Dispensar veterinar =1: Cruceni. - Lucrări pentru reabilitarea şi extinderea reţelei de - Farmacie umană = 1: Dudeştii Noi. - Terminarea reparaţiilor la Şcoala generală cu clase- Instituţii culturale: apă de pe raza comunei. Instituţii culturale: le I-VIII Foeni şi Şcoala primară cu clasele I-IV Cruceni; - Cămine culturale = 2: Foeni şi Cruceni. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă în - Cămin cultural = 1: Dudeştii Noi.

COMUNA PECIU NOU - ANUL 2006 COMUNA PERIAM - ANUL 2006

Sediul consiliului local: Periam; Periam nr.987, telefon 375001 - Introducere gaz la Şcoala cu clasele I-IV Periam; Primar: Rodica Boancăş - Achiziţionare autoturism pentru primărie; Viceprimar: Pintea Iosif - Achiziţionare mobilier pentru şcoli. Secretar: Angelica Dumitraş Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă în Repere istorice: derulare: - 1330 - localitatea sub denumirea de PRIAMUS - Modernizare străzi în comuna Periam - necontrac- Sediul consiliului local: C.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005): aparţinea de ; tat = SAPARD. Peciu Nou nr.189, telefon 414500 - Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilor - sec.XVI - reşedinţa unui sandgiac; Sume pentru bugetul local repartizate prin Primar: Luchin Ignia descentralizate - total = 1404,46 mii lei, din care: - 1723, 1756, 1764-1765 - colonizări de familii din C.J.Timiş (Hotărârea nr.116/2.12.2005): Viceprimar: Ioan Fărcălău - cheltuieli de personal învăţământ = 1193,74 mii lei Germania; - Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate - total = 1676,28 mii lei, din care: Secretar: Lidia Miatov - Suma defalcată din TVA pentru drumurile judeţene - 1768 - întemeierea localităţii Pesac cu români din Repere istorice: Sânpetru Sârbesc; - cheltuieli de personal învăţământ = 1260,80 mii lei şi comunale = 63,00 mii lei - Suma defalcată din TVA pentru drumurile judeţene - 1724-1728 - localitatea a fost colonizată cu familii - Suma defalcată din TVA pentru echilibrarea - 1806 - zidirea bisericii ortodoxe române din Pesac. din Germania; Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total = 6458 şi comunale = 49,00 mii lei bugetelor locale = 225,01 mii lei - Suma defalcată din TVA pentru echilibrarea - 1774 - zidirea bisericii romano-catolice; persoane, din care: - Cota defalcată din impozitul pe venit (22% la dis- bugetelor locale = 231,54 mii lei - sec.XVII - familii de sârbi se stabilesc în Sânmartinu poziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelor locale= - masculin = 3174 persoane - feminin = 3284 persoane - Cota defalcată din impozitul pe venit (22% la dis- Sârbesc şi Diniaş (Selişte); 408,09 mii lei poziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelor locale= Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 = 2302 - 1835 - zidirea bisericii ortodoxe sârbe de la Diniaş; Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii 419,93 mii lei Număr sate componente, localităţi aparţinătoare: - 1890 - este reşedinţă de comună cu 2254 locuitori; nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 150 Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr. Pesac. - Diniaş (1717), Sânmartinu Sârbesc (1416); Activitatea de transport şcolar: 416/2001 (ajutoare sociale) = 427 Număr posturi în primărie - total = 16, din care: - 1895 - pe teritoriul localităţii se găsesc obiecte din - Are în administrare autovehiculul TM 05 SXK din Activitatea de transport şcolar: epoca de piatră. - funcţionari publici = 11 anul 2005; - Are în administrare microbuzul TM 70 CJT din anul Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total = 4799 - personal contractual = 5 - Traseul de deplasare: Peciu Nou-Diniaş- 2001; persoane, din care: Număr consilieri = 15 - Trasee de deplasare: Periam-Pesac şi Lovrin- - masculin = 2351 persoane Sânmartinu Sârbesc; Pieţe - târguri: - Numărul elevilor navetişti = 30 Pesac; - feminin = 2448 persoane - Piaţă agroalimentară Periam - “La Piatră” = zilnic; - Numărul elevilor navetişti = 52 Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 = 1726 Instituţii şcolare: - Piaţă agroalimentară Periam - “La PECO”-săptămâ- - Liceu cu clasele I-XII = 1: Peciu Nou; Instituţii şcolare: Număr sate componente, localităţi aparţinătoare: nal = sâmbătă. - Liceu : Periam; - Şcoli generale cu clasele I-VIII = 2: Diniaş şi Diniaş şi Sânmartinu Sârbesc. Obiective şi investiţii propuse a se realiza: - Şcoli generale cu clasele I-VIII: Periam şi Pesac; Număr posturi în primărie - total = 15, din care: Sânmartinu Sârbesc; - Finalizare piaţă Periam; - Şcoală primară cu clasele I-IV : Periam; - funcţionari publici = 10 - Grădiniţe cu program normal = 3: Peciu Nou, Diniaş - Reparaţii capitale la sediul primăriei din Periam; - Grădiniţe cu program normal : Periam şi Pesac. - personal contractual = 5 şi Sânmartinu Sârbesc. - Reparaţii capitale Liceu Periam; Instituţii sanitare: Număr consilieri = 13 Instituţii sanitare: - Reparaţii capitale şcoală şi grădiniţă Pesac; - Dispensare medicale : Periam şi Pesac; Obiective şi investiţii propuse a se realiza: - Dispensare medicale = 4: Peciu Nou (2), Diniaş şi - Reabilitare drumuri comunale; - Farmacie umană : Periam. - Reabilitarea reţelei de apă a comunei Peciu Nou; Sânmartinu Sârbesc; - Înlocuire, extindere coloană apă şi extindere Instituţii culturale: - Construcţia unui complex cultural în localitatea - Farmacie umană = 1: Peciu Nou. canalizare; - Cămine culturale: Periam şi Pesac; Peciu Nou; Instituţii culturale: - Construcţie şcoală Periam; - Bibliotecă : Periam. - Reabilitarea drumurilor comunale. - Casa de cultură = 2: Diniaş şi Sânmartinu Sârbesc; - Reparaţii capitale cămin cultural şi bibliotecă Sume pentru bugetul local repartizate prin - Bibliotecă = 1: Peciu Nou. Pagină realizată de Răzvan Hrenoschi şi Ada Marincu 12

AGENDĂ

DOCUMENT Grein - 2005 Activităţile legate de progra- Karina Reitch şi Rareş Hontzu au chiderea oficială a programului, tori au rămas la Grein până în 19 Formaţii culturale austriece mul ,,BANAT- AUSTRIA SU PE- susţinut mai multe reprezentaţii aceste probleme au fost prezen- iunie, pentru alte activităţi cul tu- din Oberosterreich au venit la Ti- RIOARĂ’’ - program european eu- ale piesei ,,Cân tăreaţa cheală” , de tate d-lui Johan Tanelbock, co or- rale, dată până la care a fost des- mi şoara în perioada 22.06.05 – roregional de colaborare culturală Eugen Ionescu (în regia lect. univ. donatorul primarilor din regiune chisă şi expoziţia Muzeului Bana- 25.06.2005 pentru susţinerea unor tradiţională - au început în data Suto Udvari Andras). Concertele şi primar al localităţii Dechburg, tului “Legături în Timp Timişora - programe similare în Banat. În a- de 01.06.2005 la Grein, Austria. susţinute de o orchestră filarmo- iar la 5 iunie 2005 sena torului Ni- Austria”. La 18 iunie, artiştilor pre - nul 2006 formaţiile Teatrului de Partea română a avut întâlniri ni că formată din elevi ai liceului co laus Prinz şi primarul localităţii zenţi la Grein li s-a alăturat An - pă puşi din Austria au susţinut cu conducerea landului austriac de Muzică ,,Ioan Vidu’’ din Ti mi- St. Nicols. samblul folcloric din oraşul Bu- gra tuit spectacole la Teatrul pen- Oberosterreich şi a oferit lo cu ito- şoa ra şi studenţi ai Facultăţii de Delegaţia română a fost pre- ziaş, care a susţinut un frumos tru Tineret şi Copii ,,Merlin’’ din rilor din Grein posibilitatea de a Mu zică au impresionat auditoriul zen tă în Austria cu sprijinul fi nan - spectacol folcloric. Ti mişoara, ca şi în alte localităţi vedea câteva expoziţii interesan- austriac. Fiecare eveniment cultu- ciar al Ministerului Culturii al lan- Evenimentul de la Grein a fost din ju deţ, iar în toamna anului te, cum ar fi “Legături în timp Ti- ral a fost precedat de alocuţiunea dului Oberosterreich, al U niu nii intens mediatizat de presă, printre mi şoara-Austria ”, organizată de vicepreşedintelui C. J. Timiş Li- Europene şi al Fundaţiei Eu regio publicaţiile şi agenţiile de ştiri ca- 2006 formaţiile de dansuri de la Mu zeul Banatului, dar şi cea a ar- viu Borha care pe parcursul con- din Austria, care au organizat si re au consemnat activitatea fruc- Casa de Cultură din Buziaş se vor tiştilor de la Facultatea de Arte tactelor avute cu oficialităţile lo- finanţat întreaga deplasare. De şi tuoasă a delegaţiei române în Au s- de plasa din nou la Grein, o fru- Plas tice din Timi şoara. Studenţii cale aus triece a abordat şi pro- vizita s-a terminat duminică, 5 iu- tria numărându-se “Agenda”, “A- moa să aşe za re austriacă prietenă Cla selor germane de Actorie din blemele economice şi ad mi nistra- nie, un reprezentant al Muzeului de vărul” , “ Timişoara” , “ Ro ma ni- nouă, timişe nilor. cadrul Facultăţii de Muzică a Uni- ti ve specifice judeţului Ti miş. Ast- Ba natului şi al Universităţii de an Global News” , “ Renaş terea bă- versităţii de Vest, alături de actorii fel, în data de 02.06.2005, la des- Vest, filarmonica şi studenţii ac- nă ţeană.” Răzvan Hrenoschi

Teatrul de Stat din Grein

PODUL DE LA CHEVEREŞ REABILITARE (POD PE DJ.592 KM.22+321 la CHEVEREŞU MARE peste pârâul ŞURGANI)

Lucrarea de reabilitare a podului Prin soluţia proiectată s-a asigu- ziaş – Lugoj, intens circulat, a re- a constat în refacerea structurii rat lăţimea totală a podului de zultat din faptul că podul existent me talice degradate a podului 10,7 m, din care gabaritul pe pod avea un tablier metalic vechi de exis tent, cu un tablier în lungime = 7,8 m. parte carosabilă şi două cca. 40 ani, cu o parte carosabilă de 20 m, din grinzi prefabricate tro tuare. de 5 m, şi două trotuare a câte 0,5 din beton armat precomprimat. Documentaţia de execuţie a fost m, structura de rezistenţă a podu- Tot odată s-au realizat şi următoa- ela borată de proiectantul S.C. lui având o capacitate portantă rele lucrări : PATH`S ROUT S.R.L. Timişoara, extrem de redusă şi un grad de u- - îmbrăcăminte asfaltică pe ca- iar execuţia lucrărilor a fost reali- zu ră avansată, circulaţia pe pod lea podului şi rampe; za tă de către S.C. POD CONS- e fectuându-se cu restricţii de to- - pa rapet metalic pe rampe şi TRUCT S.R.L. Timişoara în pe - naj, existând în permanenţă riscul pod; rioada noiembrie 2004 – oc tom- cedării podului. - consolidări rampe; brie 2005. Valoarea lucrărilor de reabilitare a - pod provizoriu paralel cu podul Necesitatea lucrărilor de reabili ta- podului însumează 901,8 mii lei e xistent pentru asigurarea circu- re a podului amplasat pe drumul RON. la ţiei; judeţean DJ.592B Timişoara – Bu- Florin Ignatoni