Periamul-Intre-Legenda-Si-Realitate.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Simpozionul Național Multiculturalitate și creație Ediția a III-a Deva, 29 noiembrie 2016 Editura Casei Corpului Didactic Deva ISBN 978-606-708-183-1 Coordonatori: Prof. dr. Tripa Felicia Prof. Tripa Louise Gabriel Echipa de implementare a proiectului: Prof. Oprea Celia Daniela Prof. Margareta Damian Prof. Stanciu Melania Prof. Daradici Ladislau Prof. Nealcoș Alina Octavia Prof. Praporgescu Sergiu Aurel Prof. Nicorici Cristina Mihaela Prof. Tameș Watz Anne-Marie Prof. Lașiță Doina Prof. Borzei Mariana Rodica Prof. Oprițoiu Corina Daciana Prof. Grecu Petruța Aurora Prof. Crișan Cristina Claudia Prof. Cânda Iuliana Mihaela Cuprins I. Secțiunea elevi – gimnaziu ………......................................................................................9 Bogdan Alexandru, Legenda orașului Deva …..........................................................................9 Borzei Bogdan, Legenda Devei…………….…….................................................................11 Bucșe Theea Rozalia, Legenda toporașilor…………………………………………13 Cărmăzan Oana, Legenda Dealului Paiului………………………………………………15 Ciofu Andrei, Legenda orașului Deva ……………………………………………………...16 Costa Sara, Legenda cetății Deva …………………………………………………………18 Cozma Amalia, Legenda Periamului ……………………………………………………….21 Cozma Marius, Legenda Kaulei………………………………………………………………22 Dobra Darius, Legenda pădurarului cavaler ……………………………………………….24 Farcaș Dorian Andrei, Legenda bisericii din Gurasada ....................................................26 Fülöp Krisztina, Pădurea Bejan ………………………………………………………28 Mariana Gorea, Apă n-ai, inimă n-ai …. ……………………………………………...30 Macarie Miruna, Cetatea Devei ………………………………………………………….32 Mandiuc Andreea, Legenda cetății Șoimoș ………………………………………………...34 Mangu Antonia, Legenda meşterului Vȃlcan şi a flăcăului Straja …………………………36 Matei Raluca, Legenda cascadei Bigăr ………………………………………….39 Morar Maria Alexandra, Legenda Transilvaniei …………………………………………42 Pavel Nicola, „Vocea îngerească” ....................................................................................43 Pogan Jesica Raluca, Legenda tămâiții ..........................................................................45 Popa Mihaela, Legenda comunei Ilia ......................................................................................48 Roșca Andreea, Zafira, tânăra care s-a aruncat din turla bisericii Densuș ………………….50 Scornea Roxana, Dealul Fetii ……………………………………………………52 Toma Sever, Legenda fetei mușcate de viperă ……………………………………………55 Vasilescu Roberta, Legenda Cabanei Căprioara …………………………………………57 II. Secțiunea elevi – liceu .......................................................................................................58 Bou-Sader Adela, „Dansând cu ... dificultățile ...” ………………………………………...58 Bran Bianca-Denisa, Teama de a-mi spune părerea ……………………………………….61 Gură Andreea Anemona, Teama de a fi judecat ……………………………………65 Lazăr Mihai-Andrei, Trecutul, o miraculoasă modelare a clipei... …………………...68 Mihuț Ștefania, Lumea fără reguli ………………………………………………………….71 Maria Miruna Muntean, Cine sunt eu? ……………………………………………………..74 Nicoară Ioana Gerlinde, Cine sunt eu când mă uit în oglindă? …………………………….78 Pascu Patricia, În căutare, dar după ce?...................................................................................80 Toader Radu Constantin, Nerespectarea legii la volan …………………………………….83 II. Secțiunea cadre didactice................................................................................................. 85 Belea Daniela Adriana, Obiceiuri, credinţe şi ritualuri hațegane ………………………….85 Borzei Mariana Rodica, Cinstirea Nașterii Domnului, prin obiceiuri și tradiții ……………89 Bucșe Adriana, Arome istorice …………………………………………………..91 Bucșe Sandu, Obiceiuri din localitatea Igriș, Timiș ……………………………………..94 Chirilă Violeta, Tradiţii şi obiceiuri de iarnă la momârlani …………………………99 Ciapa Ionel Valentin, Periamul între legendă și realitate istorică ......................................103 Colban Cassian, Cercetări arheologice neinvazive vizând realizarea hărții potențialului arheologic al comunei Periam………………………………….108 Coroi Livia, Prelucrarea cânepii în gospodăria ţărănească - zonele Brad şi Zlatna ………...112 Costa Cosmina, Ținutul Pădurenilor ………………………………………………….116 Damian Margareta, Bucătăria populară în satul Trestia …………………………...119 David Anca, Produse culinare din Ardeal .............................................................................122 Dumitraş Alina Lucreţia, Virșlii, preparatele culinare tradiționale ale județului Hunedoara 126 Fruja Liliana, O incursiune în tradițiile de iarnă …………………………………………128 Georgescu Simona Maria, Obiceiuri momârlănești ……………………………132 Groza Mihaela, Obiceiuri de Paște în Țara Hațegului ………………………………135 Hompot Monika, Obiceiuri de Crăciun din Deva – Zona Ciangăi ......................................137 Ioaneș Alina și Stânga Adriana, Obiceiuri, folclor și tradiții de la Zlaști …………………..140 Iozsa Diana Victorina, Piţărăii din Valea Jiului …………………………………………143 Ivan Ioana Maria, Aspecte literare și teologice în colindele Dubei de pe Valea Mureșului 145 Jurca Iuliana-Ioana, Tradiţia Mărţişorului .........................................................................149 Kuhn Sigrid-Ana, Obiceiuri de alimemtație ale șvabilor bănățeni ……………………...151 Lașiță Doina, Munții Orăștiei, centrul regatului dac ……………………………………154 Lăscoiu Claudia, Obiceiul “Căluşarii” …………………………………………….....158 Prof. Lăscuș Romeo, Prof. Floroiu Flavia, Credințe și practici legate de anul agricol………………..160 Luncan Petronela, Sărbătorile de iarnă la români ……………………………………163 Maier Anca, Înainte de sosirea lui Moșu …………………………………………….......165 Martin Dorina Marinela, Momârlanii – o legendă vie (PPT) ……………………………167 Mereș Erika, ,,Sănătate din farmacia Domnului” – Leacuri băbești din orășelul Bălan.........176 Muntean Maria, Satul Boz – păstrător fidel al tradițiilor și obiceiurilor strămoșești: ,,Băbăruța'' – obicei specific zonei Bozului ……………………………………......180 Nicorici Cristina, Tradiţii şi obiceiuri hunedorene de iarnă ………………………….182 Nițu Gloria, Rituri și superstiții anterioare nașterii, în satul tradițional pădurenesc ……186 Oprea Celia, Leacuri aflate pe uliță …………………………………………………...190 Oprean Simona, Steaua și Viflaimul în satul Boz ………………………......193 Oprițoiu Daciana, Păpăruța …………………………………………………………...195 Salem Lucia, Produse culinare specifice zonei Ilia …………………………………...197 Simedru Cristina Romița, Nunta tradițională din Lăpugiu de Sus ……………200 Stanciu Melania, Sărbătorile de iarnă între semnificație și tradiție ………………….203 Stănculescu Adelina-Florentina, Comuna Vălișoara în veacurile Evului Mediu ...........207 Stânga Olguţa, Produse culinare specifice zonei Ribița …………………………....209 Șușcu Anca, Obiceiuri și sărbători locale ……………………………………………212 Tripa Felicia, Sacru și profan în obiceiurile de iarnă ……………………………216 Tripa Louise Gabriel, Pițărăii ………………………………………………………218 Trîncă Aniṣoara Antigona, Produce tradiṭionale specifice zonei ……………………221 Ușvat Viorica, Din folclorul și istoria șvabilor bănățeni …………………………………224 Periamul între legendă și realitate istorică Prof. Ciapa Ionel Valentin Liceul Teoretic Periam, Timiș 1. Încadrare istorică și localizare Câmpia Banatului reprezintă o zonă cu vestigii istorice din cele mai vechi timpuri. Potrivit informaţiilor istorice cunoscute, teritoriul în care este cuprinsă actualmente şi localitatea Periam, este marcat de culturile neolitice Starcevo – Criş, Tisa, Vinća şi nu în ultimul rând Periam – Pecica. Vestigiile acestor culturi neolitice atestă prezenţa unor locuitori în acest spaţiu începând cu mileniul V î.Hr. Localitatea Periam este aşezată în vestul Banatului, în Lunca Mureşului, zonă cunoscută sub denumirea de Câmpia Arancăi, la o distanţă de 50 km de Timişoara şi 45 km de Arad, la intersecţia DJ 682 cu DJ 692, fiind încadrată în partea de nord de râul Mureş, în nord-vest de localitatea Sânpetru-Mare, la est : localitatea Satu Mare, sud-est : localitatea Variaş şi la sud-vest : localitatea Pesac. 2. Originea numelui Pe teritoriul actualei zone de agrement Periam-Port a existat prin secolul al XII lea o mănăstire cu călugări francezi, pe nume Rahonţa1. Aici călugării studiau mult civilizaţia greacă şi prin preocupările religios-culturale au influenţat nobilii de pe aceste meleaguri care au început să-şi boteze copiii după numele eroilor greci. Se pare că unul dintre ei a fost botezat după numele regelui troian Priamus, fiul lui Laomedon. Acesta a primit ca moştenire sau a construit localitatea consacrată ulterior cu numele de Periam (Priamus). Nu există date despre un an exact al întemeierii localităţii, însă localitatea Priamus este amintită pentru prima dată într-un act al dijmei papale din 1332, de la Episopia de Cenad. Atunci localitatea se afla sub stăpânirea lui : „ Emeric Bechey, fiul lui Ciata, care a primit posesiunea drept donaţie de la regele Carol Robert.”2 3. Istoricul comunei până la colonizarea şvabilor În această zonă au existat mai multe aşezări foarte vechi, specifice culturii Periam-Pecica, aşezări care au fost întemeiate pe malurile Mureşului. Râul reprezenta una dintre cele mai cunoscute rute comerciale a sării transilvănene, din cele mai vechi timpuri. Vorbind strict despre localitatea Priamus şi bazându-mă pe informaţiile cunoscute, pot spune că în perioada secolului XIV, localitatea era proprietate a regilor maghiari care atribuiau satul supuşilor săi , aşa cum a fost şi cazul lui Emeric Bechey. Este cunoscută sub mai multe denumiri 1. Erich Lammert, Istoria Comunei Periam, Editura proprie, tiposcript, Periam, 1962, p. 5. 2. Ibidem.