FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE SPEOLOGIE

Fondatã în 1994 cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei 2 Un gheþar ºi un primar ...... Cristian LASCU Mediului, sub patronajul Academiei Române prin Institutul de Speologie „Emil Racoviþã”, afiliatã la: Uniunea Internaþionalã de Speologie (UIS), 3 Maja Arapit 2009 ...... Valentin RADU Federaþia Europeanã de Speologie (FSE), Uniunea Balcanicã de Speologie (BSU). Fondatoare a Centrului Regional de Supraveghere Ecologicã Munþii Apuseni, Centrului pentru Arii Protejate ºi Dezvoltare Durabilã, 10 Santa Catalina...... Mihai SURU, Romeo URIEª Corpului Roman Salvaspeo, Coaliþiei ONG Natura 2000 în România, Asociaþiei Rangerilor din România, Asociaþiei Române de Canyoning, 15 Rio la Venta ...... Mihai BESESEK Asociaþiei Franþa-România Speologia, Asociaþiei Peºterilor Turistice. Membri fondatori: 22 Noi cercetãri în Peºtera Jgheabul lui Zalion ...... Adrian DONE . Comisia Românã de Speologie Sportivã (CRSS) . Societatea Ardeleanã de Speologie (SAS) 25 Peºtera Iza ...... TÃMAª, SAHY, MUREªAN, NEGREAN, TÃMAª, MINGHIRAª . Societatea Românã de Speologie ºi Carstologie (SRSC) . Societatea Speologicã Bãnãþeanã (SSB) 31 Activitatea salvaspeo - 2009 ...... Tudor RUS . Grupul de Explorãri Subacvatice ºi Speologice (GESS) Structura FRS: 32 Corse Canyon...... Felix PAPIU . Biroul federal: Preºedinte – Viorel Traian LASCU Preºedinte de onoare – Marcian BLEAHU 34 Samothraki ...... Felix PAPIU Vicepreºedinte – Costache ROMAN Secretar general – Cãlin VODà 36 O altfel de speologie ...... Sebastian SBÎRCEA, Valentin RADU Secretariat – Ioana Cristina CIUMAªU, Vasilica BINDEANU Director tehnic – Tudor MARIN 40 Peºteri de mulaj...... Károly MORÉH Trezorier – Evantia ROMAN . Departamente: 44 Peºtera Muierilor...... Victor GHEORGHIU, Dumitru MURARIU, Viorel NISTOR •Relaþii internaþionale – Costache ROMAN Publicaþii stãine – Ioana MELEG 48 ªtiri externe •Cadastru – Cristian GORAN •Audio-Vizual – Bogdan PETRESCU Website – Diana POPA 50 ªtiri interne Speo Arta – Claudiu SZABO •Marketing – Rãzvan MARCHIª 55 Speomedia •Speomond – Andrei POSMOªANU . Comisii specializate: 56 Table of Contents •Explorãri ºi Expediþii – Tiberiu TULUCAN •Educaþie-ªtiinþã – Marius VLAICU •Protecþie – Bogdan BÃDESCU • Comisia Publicaþii – Paul-Erik DAMM •Salvaspeo, Corpul Român Salvaspeo CORSA – Tudor RUS •ªcoala Românã de Speologie, Asociaþia Românã de Educaþie Speologicã ARES – Tudor MARIN, Diana POPA •Canioane, Asociaþia Românã de Canioning – Felix PAPIU •Cenzori – Elisabeta FRÃÞILÃ, Emil CHIRILà Comitetul director = Preºedintele FRS + Preºedinþii de comisii Revista SPEOMOND este editatã ºi tipãritã cu suportul financiar al S.C. Spelemat S.R.L. + Reprezentanþii regionali ai cluburilor Reprezentanþii regionali: Mihai GLIGAN, Valentin RADU, Ovidiu Responsabilitatea asupra conþinutului materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor. SANDU, Raluca CRÎSTA Adrese de contact: Sediul centralcentralSediul ISSN 1844 - 0819 Casa Academiei, Institutul de Speologie Emil Racoviþã Calea 13 Septembrie nr. 13, sect. 5, 050711 BUCUREªTI Tel: +40 21 3188106 int. 2729, fax: +40 21 3188132 E-mail: [email protected]; www.frspeo.ro Editura Belvedere Sediul regional Cluj CLUJ NAPOCA Tel/fax: +40 264 593254 E-mail: [email protected] Sediul regional Oradea P-þa 1 Decembrie 4-6, 410068 ORADEA Tel/fax: +40 259 472434; Tel: +40 359 410556 E-mail: [email protected] Sediul regional Reºiþa Revistã a Federaþia Române de Speologie Str. Sportului, bl. 5, Sc. 3, ap. 3, 320110 REªIÞA Coperta 1: Cueva de Santo Tomas, Cuba – foto Mihai SURU Tel/fax: +40 255 210914 E-mail: [email protected] Secretari de redacþie: Paul DAMM, Andrei POSMOªANU SpeomondSpeomondSpeomond Tehnoredactare: Andrei POSMOªANU Str. Lugojului 25, 410482 ORADEA Traducãtor: Victor URSU Tel/fax: +40 259 431069; Tel: +40 359 410557 E-mail: [email protected] Tiparul executat la Pentaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2010 Un gheþar ºi un primar

Cristian LASCU • redactor ºef National Geographic Romania

zi, o poveste ce începe cu un natural a condamnat modificarea peisa- cu cadâne argintii, acceseazã fonduri gheþar ºi un primar. jului în rezervaþia Grãdina Zmeilor din europene ºi apoi sunt lãsaþi în liberate A Cândva, în cuaternar, un Transilvania. Zmeii de aici sunt stânci prin munþi. gheþar din Munþii Rodnei, în maiestoasa semeþe de calcar, adevãraþi megaliþi ce Fondurile europene pot fi foarte lui alunecare spre vãile Maramureºului, a formau un peisaj geologic, sãlbatic. Dar necesare ºi binevenite. Dar e ca ºi cum cioplit, cum s-a priceput el, un frumos lac autoritãþile locale au pus la treabã gos- cineva te împrumutã cu bani sã-þi repari glaciar, numit tãul ªtiol. Dupã vreo podãreºte niºte fonduri europene. Au casa, cã plouã prin acoperiº, iar tu îi 20.000 de ani, un primar din Borºa zilelor tras printre zmei alei late, bune ºi pentru cheltuieºti ca sã-þi pui lei de ipsos la noastre, a considerat cã gheþarul a fãcut ATV-uri, rigole cuminþi de scurgere ºi poartã. treabã de mântuialã. ªi atunci a trimis un alte brizbrizuri. Adicã, tot ceva... Peisajul nu este numai pentru poeþi ºi buldozer care a rotunjit marginile dan- frumos. fotografi în vacanþã. El este o compo- telate ale lacului, a îndepãrtat blocuri de ªi se pot da ºi alte exemple cu inge- nentã ambientalã importantã, ce contri- stâncã, adicã a fãcut ceva… frumos. rinþe asemãnãtoare asupra naturii, tot buie la sãnãtatea ºi starea noastrã de mai numeroase în ultima vreme. bine. ªi este principala materie primã În ultimele zile [noiembrie 2009, Cauza? pentru turism, dacã tot vorbim atâta de n.r.], comunitatea on-line a celor preo- Persoane cu semnãturã grea, dar care el. Existã o filozofie dar ºi o ºtiinþã a cupaþi de soarta patrimoniului nostru au probabil pe pereþii de acasã carpete peisajului, existã principii ºi norme: Nu poþi sã aduci îmbunãtãþiri Vârfului Negoiu, pentru cã þi se pare… cam asimetric. Ce este de fãcut? ONG-urile de mediu, instituþiile de

Lucian Petru GOJA Petru Lucian profil, arhitecþii, Ministerul Mediului trebuie sã convingã cât mai curând parlamentul sã voteze o lege a protec- þiei peisajului care împreunã cu un ghid de aplicare sã devinã obligatorie pentru autoritãþile locale, edili, primari. Vom avea cu toþii de câºtigat, iar Zmeii ºi Sfincºii noºtri vor rãmâne fãrã dan- teluþe.

Grãdina Zmeilor, 2009 Lucian Petru GOJA Petru Lucian Andrei POSMOªANU Andrei

Grãdina Zmeilor, 2006

2 SPEOMOND • 14 • 2009 Expediþia speologicã internaþionalã

Valentin RADU • „Speowest” Arad

Impresii despre Albania Decebal sculptat pe malul românesc ºi de la condus, cât ºi pentru ceilalþi 3 Când am primit invitaþia din partea gurile cãscate ale unor peºteri înghiþind români, acum lipiþi cu frunþile de gea- Federaþiei Române de Speologie (FRS) apa fluviului captatã de baraj, în timp ce murile aburite pentru a strãbate cumva de a participa la expediþie, tot ceea ce Tudoricã povestea cu entuziasm reali- cu privirea întunericul nopþii în cãutarea ºtiam despre Albania ca þarã erau infor- zãrile unei alte expediþii din Serbia. unui semn de civilizaþie, singurul Gabor maþii vagi la nivel de poveºti sau zvon, Traversând Belgradul am urmat dormea dus. În sfârºit s-au ivit câteva peste tot vorbindu-se despre ea doar în câteva drumuri întortocheate pe traseul case, de colo-colo câte un bec la vreo contextul unor discuþii despre teritoriile Cacak - Uzice - Nova Varos - Bijelo fereastrã, gospodãriile s-au înmulþit din Europa cele mai înapoiate ºi sãrace Polie ºi am trecut în Muntenegru, mer- desãvârºind un sat cu câinii lui cu tot, cu sau predominate de conflicte armate, gând pânã la Potgorica, iar dupã cinã s- unu-doi beþivi ºi alþii rãtãciþi în noapte, servind inclusiv ca subiect în numeroase a plecat spre Cetinje pentru trecerea cu tinerii îndrãgostiþi la colþ de stradã bancuri. Pentru prima datã a trebuit sã graniþei în Albania pe la Bozaj. giugiulindu-se. Apoi un alt sat ºi un altul îmi îndrept atenþia spre Albania la modul Atât Serbia cât ºi Muntenegru din ºi iar… Ceva freamãt mai intens a fost serios din clipa când mi-am dat acceptul punct de vedere speologic au un poten- în oraºul Koplik, la fel ºi în oraºul de a participa la expediþie, deºi prin þial extraordinar, oriunde ai privi þi se Shkoder, unde pe la miezul nopþii s-a aceasta eram nevoit sã renunþ la un alt desfatã calcarul albicios, puþin atins de stabilit contactul cu un poliþist local eveniment speologic important pentru insistenþa omului, ca o fatã virginã recomandat de un coleg din România. mine ºi anume la încadrarea la ªcoala întinsã pe un aºternut imens în aºtep- Marea problemã în aceastã zonã mi s-a Naþionalã de Speologoie de la Cãput, tarea speologului explorator care sã-i pãrut a fi faptul cã localnicii nu prea ºtiu care se desfãºura în aceeaºi perioadã. pãtrundã înãuntru ºi sã-i descopere mis- limbi strãine de circulaþie internaþionalã, Primul contact cu Albania l-am avut terele. Încet-încet aceste porþi se des- cel mai frecvent poþi gãsi persoane care prin intermediul Internetului, de unde chid, tot mai mulþi speologi din Europa vorbesc puþinã rusã sau italianã, în rest am cules câteva informaþii de interes descind în aceste zone, li se permite doar albanezã. Dupã discuþii greoaie s- general, apoi am luat legãtura cu ceilalþi accesul mai uºor ºi se pot pune bazele a aflat cã în apropiere nu este niciun participanþi ºi au venit rând pe rând noi unor colaborãri de lungã duratã în camping, astfel poliþistul ne-a dus în detalii despre expediþie ºi locurile unde domeniul expediþionar ºi al schimbului localitatea Bhusat, unde ne-a oferit ca aveam sã ajungem. de experienþã. loc de campare parcarea din faþa primã- Expediþia reprezenta o altã etapã din Primul contact cu pãmântul albanez riei. Aºa cã prima noapte în Albania am acþiunile întreprinse de speologii bulgari l-am avut ca niºte adevãraþi speologi, petrecut-o sub cerul liber, între trei în Alpii Albanezi de Nord, iar acum au adicã pe… întuneric, fiind deja searã copaci, întins pe izopren în buruienile inclus-o sub egida Federaþiei Europene când strãbãteam un drum îngust, mãr- uriaºe, înconjurat de tractoare, combine de Speologie ºi au înaintat mai multe ginit de stufãriº înalt spre Bozaj, apoi s- ºi maºini de gunoi primite de primãria invitaþii speologilor din þãrile învecinate, a ivit un pâlc firav de luminã dat de localã ca donaþie, mereu asaltat de câþiva inclusiv FRS. clãdirile de la vamã ºi iar un drum lung câini cerºetori de o coajã de pâine. Astfel în data de 25 iulie 2009 cei ºerpuind pe un câmp fãrã nicio licãrire Relativ odihniþi am început ziua de patru speologi români: Viorel, Tibi, la orizont. ªoseaua cu uºoare denivelãri luni prin pãrãsirea locului respectiv ºi un Tudoricã ºi eu, luându-l ºi pe Gabor ºi ici-colo cu câte o groapã în asfalt ca scurt popas în oraºul Koplik a ne informa sosit din Ungaria, au pornit spre Albania un drum judeþean de pe la noi a fost de preþuri. Am bãtut pe la uºile unor cu microbuzul lui Viorel. S-a ales traseul primul semn cã suntem în Albania ºi din bãnci, închise nejustificat pentru noi, care prin Serbia ºi Muntenegru, deºi prin manifestarea fiecãruia, din discuþiile am uitat sã ne schimbãm ceasul cu o orã Kosovo era mai rapid, însã informaþiile create imediat de prima zdruncinãturã a în urmã, iar la îndrumarea unui poliþist care circulã prin lume despre spaþiul maºinii se putea observa emoþia, de rutier, am reuºit sã schimbãm câþiva euro respectiv nu sunt favorabile pentru o parcã era deja o realizare, se putea spune în moneda albanezã la un local din vizitã. Dupã ce o zi am strãbãtut þara cã „am fost în Albania”. A urmat apoi o apropiere. Ca o impresie generalã asupra noastrã spre sud, am înnoptat pe Valea liniºte totalã, drumul de la graniþã pãrea specificului albanez al locului este Cernei, iar duminicã am trecut Dunãrea sã nu se mai termine, atât pentru Viorel, contrastul lucrurilor: de la un fel de ºaretã pe la Porþile de Fier, admirând chipul lui care era epuizat de oboseala acumulatã improvizatã trasã de mãgar la toate

SPEOMOND • 14 • 2009 3 Maja Arapit 20092009 tipurile de automobile Mercedes, de la bustibil ºi am început urcuºul anevoios. creat o platformã prin aºezarea unor blocuri cu multe etaje ºi faþade de sticlã Pânã la ºaua de la +1700 m Gabor ne-a bolovani ºi nivelarea pãmântului, unde la case din chirpici; de la supermaket-ul fãcut o scurtã istorie a explorãrilor din a încãput cortul nostru de patru persoane cu reclamã luminatã strident la vechea zonã, unde au lucrat foarte mult ºi cu cu verandã, iar pânã a doua zi au mai prãvãlie plinã de igrasie cu panoul de tip rezultate notabile colegi speologi din apãrut ºi alte câteva corturi în jur. „Magazin Universal” de pe vremea Ungaria, de asemenea cehi ºi polonezi ºi De apreciat efortul extraordinar al comuniºtilor. ªi cea mai impresionantã a bineînþeles bulgarii. bulgarilor de a organiza tabãra, fiecare fost o mãcelãrie, mai bine zis o încãpere Aproximativ douã ore a durat dru- lucru avea locul lui, fiecare persoanã cu o tejghea, iar în… stradã un zid de mul de la Boga la Theth, o localitate rostul ei. „Bucãtãria” era dotatã cu aragaz beton cu faianþã pe care era atârnat un înconjuratã de munþi cu case rãsfirate ºi zeci de oale de toate categoriile, viþel ºi cineva îl tranºa. de-a lungul unei vãi. Dupã alþi 5 km „cãmara” situatã în altã parte cu bucate Sincer am ezitat sã imortalizez parcurºi pe vale, microbuzul s-a împot- rânduite pe ramurile unui copac ca pe tabloul însângerat, de teama unor reacþii molit într-o zonã cu grohotiº, când i-am niºte rafturi, „frigiderul” pentru mâncarea ale mãcelarului, de altfel în toate acele întâlnit la un izvor pe câþiva speologi perisabilã era sãliþa de la intrarea în prime ore în care savuram aer albanez bulgari, care ne-au dat unele amãnunte peºterã, la „masa de servire” s-a muncit am ezitat ºi evitat sã fac fotografii utile de organizare ºi ne-au ajutat sã enorm, aºezându-se mai mulþi bolovani lucrurilor sau oamenilor, pentru a nu redresãm maºina. potriviþi pentru creºterea confortului ºi crea neplãceri sau eventuale conflicte cu Practic din acel moment a început ºi iluzia unei mese, chiar cu sacrificiul unei localnicii atâta timp cât nu ºtiam felul lor pentru noi expediþia propriu-zisã ºi s-a fiinþe: Snejana fiind lovitã la un picior de de-a fi. Mai rãmânea ºi problema religi- încheiat primul episod cu „Impresii un astfel de bolovan ºi n-a mai putut oasã, însã în aceastã regiune majoritatea despre Albania”. participa la explorãri, cã abia ºchiopãta populaþiei este creºtinã, în drumul nostru prin tabãrã. La toate acestea s-a adãugat întâlnind ºi numeroase troiþe, chiar ºi pe Tabãra ºi speologii o grãmadã mare de echipament (gene- crestele munþilor, iar în oraºe aºa cum Expediþia a debutat vineri, 24 iulie 2009, rator, maºini de gãurit, corzi, amaraje, puteau sta bisericile construite lângã când speologii bulgari ºi greci au plecat echipamente individuale, laptop-uri etc.), moschei, tot aºa mi s-au pãrut a trãi în din Sofia, ajungând sâmbãtã dimineaþa cãrat în zeci de ture de jos de la maºini. armonie ºi adepþii unei religii cu a alteia. în Shkoder ºi apoi în Theth împreunã cu Cât priveºte apa pentru necesitãþile Toate acestea au rãmas doar subiecte de Ahmet, un profesor de botanicã albanez, taberei, era adusã din peºterã dintr-un mic dezbãtut în principal cu Tibi, pânã s-a membru al Qendra Shqiptare e Speleo- bazin de acumulare de la vreo 50 m de trezit Gabor ºi ºi-a intrat în rolul de ghid, Alpineve Shkoder. intrare. indicând direcþia spre destinaþia noastrã. Tabãra era amplasatã aproape de Dupã instalare ºi inspecþia taberei, au Pãrãsind oraºul Koplik am strãbãtut intrarea în peºterã la vreo 50 m pe un urmat o serie de discuþii cu organizatorii, câteva câmpuri presãrate de numeroase plan înclinat printre pini ºi jnepeniº, prin iniþiatorii fiind Tibi ºi Viorel care îi „ciuperci” de beton, niºte construcþii de urmare un loc nu foarte comod pentru a cunoºteau pe câþiva din ei, întâlnindu-i tip buncãr concepute pentru apãrare, monta corturi. Dupã ce am urcat cam ºi cu alte ocazii. Situaþia se prezenta în alcãtuite în majoritate dintr-o încãpere 350 m diferenþã de nivel de la izvor, felul urmãtor: o parte din speologi au rotundã cu diametru de 2-3 m, prevãzutã pentru a evita a mai dormi ºi a doua urcat sã instaleze o tabãrã avansatã la cu o fereastrã pentru tragere ºi acoperitã noapte ºi încã altele tot sub cerul liber al cota de peste 2000 m pentru continuarea cu o cupolã din beton, din care în Albaniei, în urmãtoarele douã ore am explorãrilor în unul din avenele desco- întreaga Albanie se estimeazã a fi vreo 6000 de bucãþi, acum cele mai multe pãrãsite, doar unele mai servesc ca depozit sau… suport pentru inscripþi- RUS Tudor onat marcajele turistice. Având priveliºtea acaparatã de creste muntoase golaºe, de parcã ai fi înmulþit cu 10 Munþii Piatra Craiului, goneam cu vitezã înspre ele pe un drum proaspãt asfaltat (sã fi fost ºi la ei recent alegeri locale?) pânã în prima localitate, care pe noi românii ne-a amuzat spre nedume- rirea lui Gabor. Eram în satul… Boga ºi urma o serpentinã pe un drum neasfaltat spre …Theth, nu spre Padiº cum suntem noi obiºnuiþi. Am pãrãsit imediat ima- ginea satului unde maºini de teren stârneau porcii tolãniþi în bãlþile din mijlocul drumului, am urmat câteva microbuze înþesate cu oameni ºi cãptu- ºite pe dinafarã cu zeci de bidoane probabil pentru apã sau lapte sau com-

4 SPEOMOND • 14 • 2009 MajaMaja ArapitArapit 2009

Beneficiind de un plus de experienþã ºi de faptul cã românii au adus ºi donat pentru expediþie o coardã de 200 m ºi mai multe amaraje specifice, lui Viorel Tiberiu TULUCAN Tiberiu i-a venit sarcina sã conducã explorarea meandrului. Aºa cã în jurul amiezii a intrat prima echipã formatã din Viorel, Gabor, Alexander Yanev, Tzvetan ºi Zlatinka pentru o turã de peste 12 ore în care au parcurs peºtera pânã la cota +190 m, au trecut prin meandrul activ, apoi Viorel a echipat succesiunea de puþuri, ceilalþi l-au urmat ºi totodatã s-au apucat de cartat. Imediat dupã prima echipã am intrat noi (eu ºi Tudoricã) împreunã cu Sasha, parcurgând peºtera pânã la bivuacul de la +230 m în aproape 4 ore din cauza echipamentului transportat ºi a unor rãtãciri într-o zonã labirinticã. S-a dovedit cã cele 5-6 strâmtori de care ziceau bulgarii, erau doar gãurile de ºoarece unde au fost nevoiþi sã intervinã perite acolo (unul cu denivelarea de la suprafaþã, unde la o altitudine de peste cu derocãri masive, de fapt jumãtate din peste -150 m); o parte au intrat în peºterã 2100 m s-au gãsit în jur de 50 de avene. cavitate este ca un maþ lung ºi flãmând, pentru montarea a douã corturi pentru În expediþia din 2008 la care au participat în care trebuie sã te târâi ca un vierme bivuacul de la +230 m, iar restul cu care 16 speologi bulgari s-a realizat cartarea când prin apã, când prin argilã moale, ne-am ºi întâlnit se ocupa de transportul porþiunilor explorate în Peºtera Maja când peste crustã asprã sau din contrã pe ultimelor bagaje de jos ºi organizarea Arapit, însumând o dezvoltare de 1224 m lespezi netede fãrã puncte de sprijin. Da, taberei de la suprafaþã. În aceeaºi idee ºi ºi o denivelare de +232 m. deja am pierdut bucãþi din genunchii noi am mai coborât o datã la maºinã Acestea fiind datele, pentru expe- combinezonului, urmau coatele, noroc pentru alte bagaje ºi astfel s-a consumat diþia din 2009 era stabilit continuarea cã nu mi-am luat ºi lampa de carbid sã ziua. escaladãrii ºi explorarea unui meandru mã agãþ, cizmele încã rezistau… Eu, aflat la cota de +190 m, la confluenþa De la 0 la +230 m ºi înapoi noi…? Cât mai rezistam, oare? unor mici active cu apã, iar pentru Dar sã ne bucurãm, cealaltã jumãtate Marþi 28 iulie 2009 a fost sã fie ziua înlesnirea lucrului în subteran s-a hotãrât a peºterii trebuie sã aibã spaþii mai largi noastrã cea mare, când intrãm efectiv în conceperea unui bivuac la cota +230 m, ºi din când în când ele se ºi iveau pitã ºi pita noastrã cea de toate zilele doar parcurgerea pânã acolo durând mãreþe, însã toate prezentau sãritori ºi care ne hrãneºte sufletele de speologi peste 3 ore de la intrarea în peºterã. imediat sãlile rãsunau în ecouri de este peºtera. Dimineaþa a debutat cu un Pentru acea zi era programat instalarea înjurãturi cu draci emanate de Tudoricã, mic-dejun delicios pregãtit de bulgari, oamenilor în bivuac ºi explorarea mean- mulate pe faþa nedumeritã a lui Sasha, de altfel tot ce s-a gãtit acolo a fost drului cu echiparea puþurilor din capãtul care pânã la urmã bãnuia înþelesul lor ºi foarte bun (sau poate eram noi prea acestuia. tot înghiþea în sec, de parcã el ne-ar fi munciþi ºi orice pãrea bun?), dupã care Dat fiind faptul cã eu obiºnuiesc sã azvârlit în iad, nu pãcatele noastre. a urmat o ºedinþã tehnicã pentru trans- mã trezesc ultimul, programul zilei Trecem de „ventilator”, o strâmtoare miterea unor detalii ºi stabilirea unui pentru mine l-a stabilit Tudoricã, mai pe care vântul îþi pãtrunde pe la gât sã îþi plan de atac. bine-zis a refuzat categoric rãmânerea în zgâlþâie combinezonul de parcã ar vrea sã Peºtera Maja Arapit se aflã la poalele bivuac (preconizat între 2 ºi 4 zile) ºi am te dezbrace ca o mânã nevãzutã de vârfului cu acelaºi nume ºi a fost explo- primit amândoi misiunea de a transporta nãlucã, urmeazã cicã o gâtuire cu un ratã în premierã în anii ’70 de speologii la cota de +230 m echipamentul de curent de aer… slãbuþ, însã zgomotul albanezi din Shkoder, printre ei fiind ºi campare ºi de derocare ºi la întoarcere sã pãrea ca de la elicopter, încât acoperea ºi Gezim Uruçi. În 1992 s-a fãcut cartarea întindem un cablu de telefon de vreo comentariile rãutãcioase a lui Tudoricã. a peste 500 m de galerii pânã la un sifon, 400 m ºi sã montam cele douã posturi Într-adevãr coºmarul speologic al lui într-o expediþie bulgaro-albanezã (G. telefonice fixe. Tudoricã din totdeauna reprezentat de Uruçi, A. Zhalov ºi V. Mustakov). În Tibi a cãpãtat o alergie de bube pe tot strâmtori, meandre înguste ºi sãritori 1994 K. Petkov s-a scufundat în sifon ºi corpul din cauze necunoscute (de la pozitive îl trãiam atunci pe viu ºi recu- l-a depãºit (70 m lungime ºi 3,5 m insecte, de la mâncare sau apã, de la nosc cã nici mie nu îmi cãdea prea bine. adâncime), dar singur nu a mai continuat plante?) ºi a decis sã nu participe la Curând am trecut pe lângã „galeria explorãrile în galeria post sifon. Au urmat explorare, muncind în jurul taberei la cehilor”, pe care au explorat-o aceºtia în alte expediþii în 2005, 2006, iar în douã alimentarea cu apã din peºterã ºi orga- trecut ºi nimeni nu s-a mai atins de ea. expediþii din 2007 s-a cercetat ºi zona de nizare. Exersând mersul racului, în multe situaþii

SPEOMOND • 14 • 2009 5 Maja Arapit 20092009 acei câþiva metri câºtigaþi spre destinaþie îi pierdeam prin alunecarea înapoi. ªi ca totul sã fie magnific trebuie sã spun cã nu toate sãritorile erau echipate la nivelul… RADU Valentin exigenþelor lui Tudoricã, speologii bulgari fiind un pic mai… lejeri, pe lângã multe altele pe care le abordau la liber. Atunci l-am înþeles pe Tudoricã de ce evitã el peºterile cu denivelare pozitivã, cã e mai simplu sã cobori pe 1000 de gujoane decât sã caþeri neasigurat. În sfârºit întâlnim prima echipã, înseamnã cã deja suntem la cota de +190 m, le urãm succes în explorare ºi… iar ne cãþãrãm. O salã mai mare presãratã cu bolovani prãbuºiþi, plouã necontenit din tavan, douã corturi gri aproape cã se confundã cu bolovanii prin aburii emanaþi de trupurile înfier- bântate de atâta travaliu. Destinaþia finalã! Sasha ne arãtã cam pe unde ar trebui sã fie urmãtorul „plus”, obturat atunci de o altã… strâmtoare. Ne tragem maºinã de gãurit, coardã ºi amaraje sã De amintit cã pe parcursul zilei, în în chip, sã nu zicem cã am cãrat aparatul refacem toate echipãrile pânã afarã. La timp ce noi ne aflam în peºterã, la de fotografiat ca fraierii pânã acolo, ne cota +190 m am fost nevoiþi sã revenim suprafaþã a avut loc un cutremur de urãm numai de bine, Sasha urmând sã-i la planul iniþial, ceilalþi nu mai erau. pãmânt urmat de douã replici, asta ca o aºtepte pe ceilalþi ºi sã rãmânã în bivuac, Astfel ne-am continuat drumul spre confirmare a faptului cã Albania este primim banana cu cablul de telefon ºi ne ieºire cu tot cu grãmada încâlcitã a teritoriul cu cea mai mare frecvenþã de punem pe înºirat pânã la prima sãritoare. firului din bananã, la care îi tot cãutam cutremure din Europa. Aici Tudoricã nu mai suportã situaþia ºi capãtul aplecaþi asupra ei ca pe o spinare 10 din 10 nu se poate! cu o coardã de vreo 6 m ºi o dyneema de de oaie la cãutat cãpuºe. Aceastã etapã a expediþiei la care s-au 5 m, vrea sã o utilizeze la dublu pentru Ne-am întâlnit cu speologii bulgari angajat speologii respectivi era conce- coborârea sãritorilor neechipate. Zis ºi veniþi pentru bivuac, a urmat o altã serie putã pe durata a douã sãptãmâni cu tot fãcut, eu îmi bãteam mai mult capul pe de rãtãciri prin acelaºi labirint coro- cu deplasarea ºi organizarea de la faþa unde sã întind cablul pe varianta cea mai boratã cu o altã serie de înjurãturi cu locului. În aceste condiþii organizatorii scurtã sã nu încurce speologul la parcur- acelaºi autor. Dupã revenirea pe calea au estimat 10-11 zile de muncã efectivã gere. La a treia sãritoare Tudoricã alege cea bunã, am continuat întinderea firului în peºterã, din care minim 4 nopþi pentru amarare o clepsidrã de mãrimea de telefon, având satisfacþia cã ºi în petrecute în bivuacul subteran de la cota unei gãleþi încastratã în perete. Stãtea cazul în care nu va funcþiona, mãcar +230 m. Din pãcate realitatea a dovedit liniºtit în ramonaj la marginea verticalei foloseºte speologilor ca fir ghid. Efortul altceva, chiar ºi nucleul dur al speolo- ºi când apucã mai sãnãtos în mânã n-a fost în zadar, cablul a ajuns pânã pe gilor prezenþi acolo nu a reuºit sã facã coarda sã-ºi monteze coborâtorul, clep- la vreo 300 m de intrare, iar dupã faþã provocãrilor. Deºi unii au încercat sidra se desprinde, îi cade direct în cap montarea telefonului am putut vorbi sã participe la activitatea în subteran în pe cascã, ricoºeazã julindu-l uºor la foarte clar cu celãlalt telefon legat de fiecare zi, randamentul muncii lor a fost ureche ºi coboarã înaintea ochilor lui. bulgari în bivuac. Cu o întârziere de mult mai scãzut, aºa cã se impunea ºi Hâc - poc - pleosc, cam aºa s-ar putea circa 20 min faþã de ora stabilitã cu câte o zi de pauzã. La fel ºi noi, din descrie în cuvinte imaginea fixatã brusc echipa de suprafaþã, am ieºit din peºterã dimineaþa zilei de miercuri 29 iulie 2009 de ochii mei, care au rãmas bulbucaþi ºi am revenit în tabãrã. îmi amintesc doar cã m-am trezit pe la pânã la deznodãmânt, unul fericit cu Pe la miezul nopþii, cu o întârziere amiazã, am mâncat ºi m-am culcat bolovanul trãgând coarda dupã el ca un mai mare, a apãrut ºi echipa lui Viorel, înapoi, cã 10 zile de mutat munþii din 10 zmeu o coadã bleagã ºi prãbuºit la aceasta întâmpinând dificultãþi la par- nu se poate. pãmânt, iar Tudor mut, pierdut, dar viu. curgere, Zlatinka blocându-ºi piciorul În peºterã a intrat o echipã bulgarã M-a bufnit imediat râsul pentru cã într-o strâmtoare. condusã de Alexander Kirilov, care a „incompetentul” avea ºi noroc pe deasu- Pânã târziu în noapte am socializat continuat coborârea puþurilor din capã- pra, ar fi putut sã fie el în balta aia sau cu ceilalþi speologi, Alexander Kirilov tul meandrului, pânã la un alt meandru chiar la baza verticalei, dacã nu mort din prezentându-ne o expediþie din Voronya strâmt, care necesita derocare. Veºtile de prima, mort prin agonie cã accidentat la care a participat. Tudoricã ºi-a curãþat la interior nu au fost foarte bune, pentru nimeni nu-l mai scotea întreg de acolo. julitura de lângã ureche, nefiind nece- cã cei din bivuac doreau sã utilizeze o Cu aceasta planul s-a schimbat, sarã pansarea ei, doar ºi-a dres durerea maºinã de gãurit pe benzinã, profitând ºi trebuia sã ajungem la echipa lui Viorel, cu o dozã de bere rece din rezerva de spaþiul mare de la cota de +230 m sã renunþãm la cablul telefonic ºi cu proprie aplicatã peste umflãtura apãrutã.

6 SPEOMOND • 14 • 2009 MajaMaja ArapitArapit 2009 care permitea evacuarea gazelor ema- pini, apoi prin pãdurea de foioase, unde am stabilizat bolovanii, pe care i-am nate. Din pãcate axul de la mandrinã s- chiar am dat de o potecã pânã la tabãrã. considerat cã reprezintã un pericol a rupt ºi n-au mai putut lãrgi gaura de Seara a fost una… greceascã, pentru major, am mai ajustat echipãrile de ºoarece, astfel doi dintre cei din bivuac cã Lambros ºi prietena lui s-au ocupat de T.S.A., am plantat la mânã câteva spituri au ieºit la suprafaþã, iar ceilalþi doi au pregãtirea cinei cu specific grecesc de la ºi în 4 ore am ajuns la meandru, unde m- rãmas pentru continuarea cartãrii zonei care nu a lipsit tradiþionalul Uzzo. am udat pe o parte a combinezonului de puþuri de dupã meandru. pânã la primul puþ de peste 10 m. Viorel Dupã ce m-am trezit abia pe la ora Transilvania este a noastrã! utilizeazã câteva stalagmite pentru o 15 am pornit împreunã cu Tudoricã sã Pentru ziua de joi, 30 iulie 2009 echipei echipare cu coardã ºi asigurat de mine ne dezmorþim oasele pe cãrarea spre româneºti i s-a dat liber la peºterã, ca caþãrã cam 3-4 m deasupra puþului pânã Vârful Maja Arapit. De fapt nu era nicio unui vampir pentru a se hrãni în miezul la o fereastrã, dar încã de la intrarea pe cãrare, am abordat frontal panta încli- nopþii pe strãzile înguste ºi întortocheate galerie se iveºte o strâmtoare. Abando- natã a muntelui pe un jgheab de avalan- ale unei mahalale. nãm varianta de explorare ºi coborâm ºã, în zonã cu grohotiº sau feþe golaºe Ni se dãdea o felie de tort de la succesiunea de puþuri, refãcând unele croite parcã pentru cãþãrat, încât iar petrecere, mai rãmânea la atitudinea echipãri, pentru a evita cascadele indife- rãsuna locul de comentariile lui Tudoricã, noastrã cum ne aruncãm asupra ei. În rent de volumul lor, montãm noi spituri însã nu înjurãturi de draci, ci într-o principal se ºtia cã vom aborda sectorul ºi corzi ºi pe unele sãritori aparent uºor manierã mai blândã cu „Doamne ajutã!” de la cota de +190 m în jos pe meandru. de abordat, dar de neînvins la viituri. ºi cu „Doamne apãrã-mã!”. Recunosc cã Pe la ora 10 ne-am adunat la „masa de Puþin mai jos ne-am întâlnit cu nu prea am fost inspirat la alegerea servire” sã concepem o strategie de Konstantin ºi colegul sãu aflaþi la traseului, fapt ce a dus la amplificarea explorare. Tibi era ieºit din calcule, cartare, imediat aceºtia s-au întors în traumei suferite cu o zi înainte de bunul bubele lui îi acaparau tot timpul, deºi a bivuac acuzând frigul înmagazinat în meu coleg, dar ideea era sã ajungem la încercat sã le trateze cu tot felul de oase, iar noi doi am continuat coborârea. cele câteva peºteri de pe acelaºi versant unguente ºi… spirtoase, acestea nu s-au Puþurile deveneau din ce în ce mai largi cu Maja Arapit, mici ca ºi dezvoltare, ameliorat. Tudoricã a spus pas, de altfel ºi mai adânci pânã într-o zonã unde se însã cu portaluri impresionante, ce ºi-a promis încã de la cealaltã turã cã nu intersectau mai multe galerii, atât active puteau fi observate ºi de jos de la izvor. mai intrã în peºtera respectivã fãrã cât ºi fosile. Cea care continua în jos, De remarcat cã toþi pereþii verticali din maºinã de gãurit, coardã ºi 1000 de trecea printr-o altã gaurã de ºoarece ºi zonã prezintã ferestre vizibile la mari gujoane. Am fost nevoiþi sã gândim ducea la meandrul la care s-au oprit ºi înãlþimi, pentru a cãror cercetare este strategia doar pentru douã persoane, am bulgarii cu explorarea, acolo fiind ºi necesarã escaladarea vârfurilor ºi un renunþat la maºina de gãurit adusã de la maºina de gãurit la care am lãsat acumu- rapel considerabil, posibil ca nimeni sã Arad, luând doar acumulatori încãrcaþi latorii încãrcaþi ºi restul de coardã ºi nu fi încercat pânã acum, ele se aratã în pentru maºina de gãurit electricã a amaraje. Pentru aproximativ o orã am lumina soarelui ºi aºteaptã cu interes ca bulgarilor, am redus ºi din amaraje ºi mai cercetat câteva ferestre ºi galerii, cineva sã le abordeze. De ce nu noi într- corzi cât sã încapã într-o singurã bananã. cea mai importantã fiind o diaclazã o viitoare expediþie? Am urcat peste Tudoricã a dus-o pânã la prima strâm- înclinatã la 60°, complet noroioasã, care 500 m în altitudine ºi când a început sã toare severã, de acolo doar eu ºi Viorel ducea într-un sector fosil impresionant. apunã soarele am decis sã coborâm, am strãbãtut încet galeria ascendentã, Porþiunile cu argilã erau treptat înlocuite alegând o altã variantã de traseu printre urmãrind firul de telefon. Din loc în loc de cruste ºi scurgeri parietale, mai multe sãliþe erau legate între ele prin ferestre aflate la diferite înãlþimi prin care ne strecuram noi, atenþi sã nu deteriorãm multitudinea de speleoteme apãrute tot Valentin RADU Valentin mai des ºi mai concentrat. Aceastã zonã labirinticã ºi-a desemnat imediat o cale principalã clarã, cu o deschidere din ce în ce mai mare, o galerie cu diametrul de peste 5 m, însã ascendentã. De la un timp l-am înlocuit pe Viorel ºi la cãþã- rare, urcam în premierã sãritorile apãru- te ºi nu puteam a mã opri de curiozitate, în sfârºit era altceva, o cu totul altã peºterã, aºa cum o visam înainte de expediþie. Viorel a trebuit sã mã urmeze, nu puteam sã mã încumet înainte fãrã el, astfel îl încântam cu poveºti despre o peºterã fantasticã ºi îl îmbiam sã o vadã pe viu pentru a o crede. O sãritoare de peste 10 m ne-a determinat sã ne oprim din visare, nici mãcar Viorel nu mai îndrãznea la cãþãrare fãrã o coardã de

SPEOMOND • 14 • 2009 7 Maja Arapit 20092009 asigurare, mai ales cã ºi resursele afarã ºi sã se expunã pericolului de a fi Urmãtorul popas a fost în oraºul noastre fizice au ajuns la epuizare. muºcat de ºarpele veninos. Koplik, unde ne-am fãcut cumpãrãturile Am ieºit din peºterã pe la miezul Ca o consecinþã a activitãþii noastre de drum, apoi la Lacul Shkoder din nopþii cu o întârziere de aproape douã în peºterã, povestitã cu lux de amãnunte, apropiere, extrem de curat ºi cu apã ore, fapt ce a alarmat echipa de supra- la insistenþele lui Alexander Zanev a cãlduþã, testatã chiar de trupurile noas- faþã, gata sã intervinã în subteran la trebuit sã gãsim un nume sectorului fosil tre, o baie fiind binevenitã dupã o nevoie, altã posibilitate de salvaspeo în pe care am început sã-l explorãm, astfel sãptãmânã trãitã când în toropeala Albania nefiind eficientã în acel loc, s-a nãscut „Transilvania”, deºi Tanyo soarelui cãzut printre acele de pin pe decât propria echipã conceputã din ne-a sugerat „Dracula” sã fie mai defini- lespedea goalã de calcar, când în recele rândul colegilor participanþi. toriu. De atunci Tansilvania este a crud al pãmântului din peºterã tulburat Astfel s-a încheiat ziua explorãrilor noastrã! uneori de stropii vii de apã. româneºti, fãrã incidente, cu plãcerea de Lãsând în urma noastrã pe ºoseaua a gãsi ºi o parte fascinantã a acestei Urmãrind lanþul carstic al cu denivelãri un dârz localnic agitând peºteri mult hulitã de speologi, fãrã însã Munþilor Dinarici deasupra capului o nuia dintr-o cãruþã la o dovada palpabilã a noilor descoperiri, Pentru cã aportul nostru pentru o primã care trãgea cu sârg un biet mãgar ºi de cu satisfacþia cã am putut contribui ºi noi expediþie la Maja Arapit s-a epuizat, se care era legatã o viþicã, aºa ne-am în mod substanþial la parcurgerea lesni- închega deja o strategie de retragere spre despãrþit de Albania, o þarã precum o cioasã ºi în siguranþã mãcar a sectoarelor meleaguri româneºti. Am simþit pulsul cãruþã, pe care unii încearcã sã o urneas- echipate ºi reechipate cu corzi ºi nu locului ºi era destul, atât al carstului din cã, mânaþi de o voinþã ca un ºuierat de numai, pentru bunul mers al expediþiei zonã cât ºi al localnicilor. nuia ºi o necesitate de a face ceva ca o respective ºi a celor ce vor urma. Vineri 31 iulie 2009 nici bine nu m- plesniturã usturãtoare pe spinarea unei Tudoricã a mai ajutat la lãrgirea unor am trezit cã am ºi fost anunþat cã în fiinþe, o cãruþã care poartã în spate un strâmtori în prima parte a peºterii, iar jumãtate de orã strângem cortul ºi potenþial enorm, ca o junincã de rasã alþii speologi au recartat porþiunea plecãm. Câþiva colegi bulgari s-au oferit bunã, ce poate creºte ºi asigura prospe- respectivã. Tot în acea zi Tudoricã a mai sã ne ajute la coborârea bagajelor, iar ritatea meritatã. însoþit o echipã bulgarã pânã la cealaltã Alexander Kirilov avea sã meargã dupã Seara am petrecut-o în Muntenegru la tabãrã, însã fãrã a ajunge la ea, nici de maºina sa de teren sã ne ducã echipa- un camping pe malul Mãrii Adriatice, de data aceasta el n-a depãºit altitudinea de mentul pânã în sat. M-a bucurat ajutorul, unde am plecat sâmbãtã dimineaþa spre 2000 m ºi s-a întors singur înapoi la însã am regretul cã astfel am anulat o Croaþia, intenþia noastrã fiind de a-i face tabãrã teafãr ºi nevãtãmat, deºi a avut ultimã intrare a mea în peºterã, mãcar pe un bine lui Gabor sã-l ducem acasã la parte de câteva surprize ºi anume întâl- sectorul mai vechi pentru a realiza unele Budapesta. La Kotor am refuzat cozile nirea cu o viperã pe potecã, dar ºi cu fotografii. interminabile de la feribot ºi am încon- sperietura unor focuri de armã auzite în La localul din sat s-au derulat ulti- jurat Golful Kotor, apoi pe pãmânt croat preajmã, fãrã a ºtii de unde se trage ºi mele momente ale expediþiei noastre am luat prânzul în portul Dubrovnik. cine este þinta. împreunã cu ceilalþi, dupã care noi am Urmãrind lanþul Munþilor Dinarici Tibi, pe lângã suportul fizic, psihic ºi parcurs serpentina pânã la Boga pentru pentru a ne afla în elementul nostru, cu moral de care a dat dovadã din totdea- a savura la o cafea imaginea satului cu o imensã succesiune de vârfuri calcaroa- una, a avut de furcã cu noile provocãri porcii veseli din mocirlã ºi vaci pitite la se ºi polii tãiate acum de autostrada ce se ca de exemplu vizita unor scorpioni ºi a umbra unor copaci, cu mãgari risipiþi construieºte, am trecut puþin ºi prin unei vipere zãrite ºi fugãrite de la 4-5 m printre lapiezuri, cu oi îngrãdite de Bosnia-Herþegovina odatã cu ºoseaua de de cortul nostru, fapt ce l-a determinat sã ziduri de piatrã clãditã ºi gard de nuiele, la Neum, apoi ne-am lãsat convinºi de nu mai doarmã în veranda cortului ca ºi cu dese ºiraguri de stupi ºi câini vaga- poveºtile ameþitoare ale lui Tibi ºi ne-am pânã atunci ºi s-a înghesuit cu noi în bonzi ºi oameni cu freamãt de viaþã ºi… abãtut din drum pe traseul Metrovic - cort, fãrã a permite altuia sã doarmã cola rece pe masã. Dugopolie - Sibenik - Benkovac - Gospic - Otocac pânã la Parcul Naþional Plitvice. Noaptea ne-a gãsit dormind… în zonã, pentru a avea posibilitatea ca duminicã dimineaþa sã vizitãm lacurile parcului, extraordinar de bine întreþinute ºi puse în valoare, parcul fiind introdus ºi pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. A urmat o cursã nebunã pe traseul Plitvice - Karlovac - Zagreb - Budapesta, unde l-am lãsat pe Gabor ºi pânã seara am ajuns la Arad, unde echipa s-a des- trãmat la Tibi acasã dupã o serie de poveºti ºi cu alþi speologi, Viorel ºi Tudoricã mai lungind puþin timpul expediþiei pânã la Oradea.

8 SPEOMOND • 14 • 2009 MajaMaja ArapitArapit 2009

ªi cu aceasta expediþia noastrã s-a încheiat. Trebuie sã mulþumim pentru partici- parea noastrã la expediþie în primul rând RADU Valentin organizatorilor pentru invitaþie, în mod special coordonatorului Alexander Yanev ºi lui Alexey Zhalov, care ne-au pus la dispoziþie toate materialele necesare (date statistice, hãrþi, fotografii etc.) ºi detalii despre desfãºurarea acþiunii. De asemenea apreciem ajutorul logistic ºi financiar primit de la FRS, Traditional Casa Experience, Alpin Expe ºi Camp Technical Solution. În mod personal eu mai vreau sã le mulþumesc colegilor speologi de la A.S. Speowest Arad, care mi-au asigurat tot echipamentul de care am avut nevoie ºi pentru încurajare, susþinere ºi… sfaturi.

Scurt raport al expediþiei 1. Denumire: Expediþia speologicã internaþionalã „Maja Arapit 2009”, rãrilor din Peºtera Maja Arapit, Distric- provenienþã, la care se adaugã transfor- Albania. tul Shkoder, Nordul Albaniei” ºi susþinut mãrile de-a lungul anilor, inclusiv cele 2. Perioada: 25.07-09.08.2009 de Federaþia Europeanã de Speologie. de naturã tectonicã. Acest relief permite 3. Zona: Europa, Albania, Districtul - Expediþia a fost organizatã de Federaþia formarea unor cavitãþi subterane, care Shkoder, Localitatea Theth, Munþii Bulgarã de Speologie, principalul coor- pot avea dimensiuni impresionante, însã Dinarici, Alpii Albanezi de Nord, Peºtera donator fiind Alexandrer Konstantinov nu exceleazã în speleoteme ºi concre- Maja Arapit Yanev, la care s-au adãugat alþi speologi þiuni. bulgari ºi invitaþi din alte 5 þãri (Albania, 8. Rezultate 4. Participanþi: România, Grecia, Ungaria ºi Polonia). • Din România: Expediþia din 2009 s-a prelungit pânã în - Existã o taxã de expediþie care a fost C.S. Cristal Oradea: Viorel Traian 18 august, echipa fiind completatã de alþi plãtitã de organizatorii bulgari. Lascu, speologi bulgari, francezi ºi polonezi. - Moneda în Albania este lek-ul (1 euro C.S.A. Liliacul Arad: Tiberiu Niculiþã Pânã în 6 august sub conducerea lui ~ 125 leke). Tulucan, Alexander Yanev s-au mai explorat ºi - Fusul orar este decalat cu 1 orã în C.S. Speodava ªtei: Tudor Rus, cartat peste 1313 m de galerii noi, majo- urmã. A.S. Speowest Arad: Valentin Alexandru ritatea pornind de la cota +190 m ºi Radu 6. Obiective: continuând cu meandrul ºi seria de • Din Bulgaria: - Instalarea unui bivuac la cota +230 m puþuri. De asemenea s-a reuºit joncþiu- S.S.C. Academic Sofia: Alexander în interiorul peºterii ºi întinderea unui nea meandrului de la baza acestor puþuri Yanev, Konstantin Stoilov; cablu de telefon pentru a avea contact cu un meandru explorat ºi cartat în anii S.C. Prista Russe: Alexander Kirilov, mai uºor cu exteriorul. precedenþi. S-au recartat aproximativ Theodor Kisimov; - Continuarea explorãrilor ºi cartarea 500 m de galerii în partea veche de la S.C. Prilep 1962 Sofia: Zlatinka noilor galerii. intrare în peºterã, iar în zona sifonului s- Borisova, Tzvetan Blagoev; - Adunarea a cât mai multe date docu- a avansat cu o galerie pânã la -26 m faþã S.C. Salamander Stara Zagora: Snejana mentare despre zonã ºi peºterã (coor- de cota 0 a peºterii. Alexandrova, Tanyo Tanev; donate geografice, fotografii, informaþii Din 10 în 17 august 2009 cealaltã S.C.S.S. Sofia: Alexandrovanjan de biospeologie, hidrologie etc.). echipã formatã din 14 speologi ºi condu- Stojanov; 7. Amplasare: sã de Zheliazko Mechkov au continuat S.C. Strinava Dryanovo: Rossen Terziev. - Maja Arapit se aflã în Alpii Albanezi de escaladarea din punctul final de la cota • Din Albania: Gezim Uruçi, Ahmet Asja Nord, care fac parte din Munþii Dinarici, de +230 m ajungând pânã la + 279 m. • Din Ungaria: Gabor Losonci alcãtuiþi în cea mai mare parte din calcar, Astfel în prezent partea cunoscutã a (Budapest United Caving Club) având cel mai înalt punct în Vârful Peºterii Maja Arapit are o denivelare • Din Grecia: Lambros Makrostergios ºi Ezerca (2694 m). totalã de 305 m, devenind peºtera cea Athena - Peºtera Maja Arapit se aflã la baza pe- mai mare din Albania cu o asemenea • Din Polonia: Ditta Kicinska, Krzystof retelui cu Vârful Maja Arapit (2217 m) denivelare pozitivã.  Najdek ºi face parte dintr-un sistem ce se 5. Datele expediþiei: dezvoltã pe un bloc de peste 1500 m din - Expediþia din 2009 face parte din calcar de diferite tipuri aºezate în proiectul european „Extinderea Explo- straturi, fiecare dezvãluind perioada de

SPEOMOND • 14 • 2009 9 Santa Catalina 2009

Mihai SURU, Romeo URIEª • „Exploratorii” Reºiþa

n perioada 12-30.01.2009 a avut loc suc de fructe. Dupã 30 min de pauzã coborâm cca. 25 m pe niºte scãri ame- în Cuba, în provinciile Matanzas ºi plecãm spre destinaþia noastrã finalã – najate (mai mult improvizate) ajungem ÎPinar del Rio, întâlnirea de lucru Faro de Maya – un camping pentru într-un loc superb, dar cu o temperatura cubano-italianã-românã, «Santa Catalina cubanezi, situat pe malul Atlanticului. mult peste 30°C ºi umiditate 100%. Nu - 2009», realizatã cu sprijinul Fede- Ajungem pe la unu noaptea, suntem am vãzut în viaþa mea o concentrare de razione Speleologica Veneta (FSV), repartizaþi în douã cãsuþe. Interiorul este cristale ºi helictite aºa de mare. Mihai Societa Speleologica Italiana (SSI) ºi mai mult decât spartan. Apa în baie este luat pe nepregãtite aºa cã încearcã sã Sociedad Espeleologica de Cuba (SEC); funcþioneazã cu þârâita, geamurile sunt improvizeze câte ceva cu diversele din partea italianã clubul organizator a ermetic închise ºi suntem sfãtuiþi sã nu lumini care din întâmplare le avem cu fost Gruppo Speleologi Malo (GSM), iar le deschidem pentru cã vom fi asaltaþi de noi, dar e clar cã-i ofticat. Din pãcate nu din partea cubanezilor Comite Espe- „moschitos”. Asta va fi baza noastrã putem sta prea mult, diversele lanternuþe leologico de Matanzas (CEM); alte speologicã pentru o sãptãmânã. Ne orga- crapã una dupã alta din cauza umiditãþii, cluburi participante: Asociaþia Speo- nizãm un pic ºi ne declarãm satisfãcuþi. iar afarã ne aºteaptã Ercilio, preºedintele logicã Exploratorii (ASE). Acþiunea a SEC, însoþit de Esteban. Ieºim cu pãrere fãcut parte dintr-un ºir de expediþii deru- 13.01.2009 – Marþi de rãu, convinºi cã vom reintra în zilele late cu sprijin FSV în cadrul proiectului Zi de acomodare. Vizitãm „Cenotes urmãtoare. Dar asta nu s-a întâmplat. „Proyecto Bellamar”. Au participat: Saturno” – o dolinã prãbuºitã pânã la PÃCAT!!!! • GALLIANO BRESSAN, membru nivelul pânzei freatice. Fundul fiecarei GSM ºi ASE – organizarea logisticã a cenote adaposteºte câte un lac cu apã 14.01.2009 – Miercuri expeditiei, omul de contact între SSI, dulce, salmastrã sau chiar sãratã cum În sfârºit zi de peºterã. Vom merge la FSV ºi (SEC). aveam sã ne convingem câteva zile mai cartare în Caverna de Santa Catalina 30 • MIHAI SURU, membru ASE – res- târziu. Cei 6-7 km care ne despart de (cca. 13 km dezvoltare). Ora 7 deºtep- ponsabil de partea fotograficã. acest obiectiv turistic îi facem cu un tare ºi mic dejun pe bazat pe fructe. Ora 30 • LUISA DAL PRA, membru GSM – a microbuz vechi, care ne va deveni foarte 8 plecãm cu microbuzul nostru pânã la reuºit sã gãseascã sponsori pentru familiar în urmãtoarea sãptãmânã. Pe popasul turistic „Cenotes Saturno”. De rechizitele ºcolare, ce au fost donate în cãldura de afarã o baie ar fi binevenitã, aici ne preia un tractor cu remorcã ºi ne douã ºcoli cubaneze ºi pentru tricourile însã noi nu am venit pregãtiþi pentru aºa duce pânã aproape de intrarea în peºterã. noastre cu motto-ul expediþiei. ceva. Aºa cã ne îndreptãm spre terasa Dupã cca. 15 min de potecã printre • LIBERO FOSCHINI (Bibi) membru turisticã amenajatã lângã cenotã, unde lapiezuri tãiose, pe care localnicii le Comissione Grotte Eugenio Boegan luãm micul dejun ºi unii cu câte o bere numesc „dinþi de câine”, ajungem la Trieste (CGEB). „Bucanero” - piratul în traducere liberã. intrarea în peºterã. Aici facem douã • CLAUDIA ºi ROMEO URIEª mem- Berea foarte bunã… va fi berea noastrã echipe. bri ASE ºi GSM, s-au ocupat în special preferatã pe toatã durata ºederii în Cuba. Echipa 1 – FOTO. Mihai, Claudia, de acoperirea problemelor legate de Ne îndreptãm cãtre Matanzas, capitala Bibi, Yvonne ºi alþi 3 speologi cubanezi. riscul mare de histoplasmozã în peºterile regiunii cu acelaºi nume, ca sã schimbãm Primul contact cu Caverna Santa Catalina unde urma sã lucrãm. ceva bani. Dupã ce rezolvãm problema – nu eram prea sigur la ce sã mã aºtept. cu banii mergem la Complexul Turistic Am fãcut cu toþii un mic tur de recu- 12.01.2009 – Luni Cuevas de Bellamar. O minunatã peºterã noaºtere, ghidaþi de Esteban. Turul ãsta a Dupã diverse aventuri prin aeroporturi, de 5 km dezvoltare, descoperitã acci- fost mai mult pentru ca Esteban sã ne la ora 1930 ajungem la Havana. În dental în secolul trecut de un sclav care arate câteva formaþiuni ce sunt caracte- aeroport ne aºteaptã Esteban Grau lucra într-o carierã ºi exploratã parþial de (contactul nostru de la Comite Espele- proprietarul acestuia – Don Manuel ologico de Matanzas ºi vicepreºedinte al Santos Pargas. Mare parte din explorãri SEC), avem parte de o primire lipsitã de au avut loc, în câteva etape, sub con- SURU Mihai rezerve ºi câte o îmbrãþiºare viguroasã ducerea lui Antonio Nuñez Jiménez, dar pentru fiecare din noi. Încãrcãm baga- galerii noi se mai gãsesc ºi astãzi. jele în maºinã ºi la sfârºit le legãm cu o Asistãm la o prezentare 3D a peºterii, bucatã de coardã ca sã nu le pierdem pe proiect fãcut de Esteban împreunã cu SSI drum. Dupã circa o orã ºi jumãtate în urmã cu 2 ani. Yvonne ne însoþeºte în ajungem la Esteban acasã, în Matanzas, peºterã, pe o ramurã inferioarã, care nu unde suntem aºteptaþi cu un reconfortant e cuprinsã în circuitul turistic. Dupã ce

10 SPEOMOND • 14 • 2009 Santa Catalina 2009

Echipa 2 – CARTARE. Esteban, Amarii, Luisa, Galliano ºi Romeo. Am

Mihai SURU Mihai mers sã cartãm o ramurã a complexului descoperitã ºi exploratã de Esteban cu ceva timp în urmã. Peºtera este foarte concreþionatã, se gãseºte la o adâncime medie de 10 m de la suprafaþã, are vreo 40 de intrãri cunoscute, o temperaturã care ajunge la 32-34°C, cu un maxim de 40°C pe aºa zisa Galerie Termicã. Galerii largi, întrerupte de zone strâmte în care chiar trebuie sã te târãºti pe burtã, sau chiar sã te contorsionezi în anumite poziþii. Totuºi ca ºi parcurs, nimic la extrem. Problemele noastre sunt tempe- ratura ridicatã urmatã de transpiraþie din belºug, mãºtile pe bot, care în caz de efort – ºi nu e nevoie sã te miºti excesiv pentru asta – îþi dau oxigen cu porþia, ºi planºeul presãrat cu muchii tãioase unde nu ºtii ristice pentru Santa Catalina ºi pe care ar – totul devine foarte dificil. Dacã la cum sã te pui, pe burtã sau pe spate. Am fi bine sã nu le scãpãm. Când am ajuns la început împãrþeam flash-uri ºi reflectoare încercat toate poziþiile posibile, dar pânã locul de unde începea cartarea, ni s-a dat la toatã lumea – bucuros cã am mulþi la urmã genuncherele ºi cotierele ar fi fost de înþeles cã de aici – noi ãºtia sensibiloºii asistenþi – spre sfârºit am început sã singura soluþie. Galeria noastrã cuprinde – va trebui sã purtãm mãºtile. Pânã aici lucrez doar cu cei cu care mã pot înþelege sãli mari ºi concreþionate, vreo 2 puþuri am mers printr-o zonã largã, orizontalã ºi la pozele cu multe lumini, i-am lãsat pe pânã în 6-8 m, ºi câteva suiºuri ºi cobo- (în afara câtorva baraje stalagmitice), alþii la aparat sã acopere ºi sã descopere râºuri. La cartat folosim busola ºi clino- frumos concreþionatã, unde întunericul obiectivul ºi am preferat sã dau eu metrul Suunto iar distanþele le luãm cu galeriilor era întrerupt de multe ferestre luminile pe galerie. A treia problemã a lasermetrul. Dupã jumãtate de orã de (deschideri în tavan) prin care vegetaþia fost lipsa de efect a flash-urilor în tatonãri, reuºim sã gãsim o formulã din junglã îºi întindea rãdãcinile ca niºte contraluminã. În peºterile de la noi, dacã adecvatã: eu la crochiu, Amarii la scris tentacule pânã adânc în subteran. Aceas- interpui un personaj între aparat ºi flash, datele iar ceilalþi trei la instrumente. La tã primã zonã era destul de bine aerisitã. ai ºanse mari sã obþii o foarte frumoasã fiecare punct de staþie lãsãm o panglicã Mai departe însã, cu totul altã poveste. aurã albastrã. Asta e ceea ce mi-am dorit dintr-o þesãturã sinteticã cu punctul de Galeria porneºte uºor descendent, tem- la fiecare fotografie ºi am pierdut o staþie marcat pe ea. Reuºim sã topogra- peratura aerului creºte destul de mult ºi grãmadã de timp fãcând o sumedenie de fiem cca. 400 m, descoperind ºi douã începem sã transpirãm aproape imediat. variante, fãrã sã reuºesc niciodatã sã obþin mici diverticule de 50 m, cu strâmtori Respiratul prin mascã îmi sporeºte serios nimic. Rãspusul era simplu ºi perfect sub forþate de mine ºi Luisa. Am parte de senzaþia de disconfort, dupã câteva clipe nasul meu: în peºtera asta nu se poate! prima mea întâlnire cu o tarantulã destul de îngrijorare, slãbesc un pic masca, iau Mi-am dat seama abia în ultima turã de de mare, neagrã ºi pãroasã rãu. Ieºim, câteva guri sãnãtoase de aer ºi micºorez fotografie subteranã din Cuba. În Cueva dupã cca. 6 ore de peºterã. Tractor - sensibil ritmul – suntem la foto ºi gazdele de Santo Tomas, Romeo s-a oprit la un duºuri - cinã - ºi la dormit. Oboseala îºi vor trebui sã meargã ca noi. Echipa de moment dat, a suflat în aer ºi a zis: „Uite spune cuvântul, cumulatã ºi cu diferenþa cartare intrã pe o galerie lateralã. Noi aicea se fac aburi”. Atunci am priceput de fus orar. facem o micã ºedinþã ºi hotãrâm sã cât de BOU am fost! Acel albastru mergem în profunzime ºi sã fotografiem. frumos se face din cauza condensului, în 15.01.2009 – Joi Yvonne ne va ghida. Subiecte de foto- Santa Catalina, ce condens sã fie cã aerul Mergem sã continuãm cartarea pe gale- grafiat sunt destule, dar am trei probleme care ieºea din noi avea ceva peste 30°C ria începutã ieri, fãcând douã echipe de care mã vor chinui pânã la finalul expe- ºi cel din peºterã era la fel… Destul cu cartare. diþiei. Prima problemã e lipsa infor- asta! Am mers în profunzime pânã când maþiilor înaintea turei e vorba de genul Yvonne, ne-a spus cã mai departe e deja de informaþii pe care nu le poþi culege foarte cald, sunt colonii de lilieci ºi totul decât dacã tu ca fotograf ai mai mers este foarte alunecos. Am crezut-o! De SURU Mihai acolo ºi ºtii despre ce e vorba, ai în minte fapt voi putea sã mã conving de asta ce fotografii se pot face, ce materiale sunt împreunã cu Romeo ceva mai târziu. Ne- necesare ºi cât e de dificil sã le duci pânã am întors cãtre ieºire ºi pânã când a acolo. A doua problemã e dificultatea de apãrut echipa de cartare am mai fãcut a comunica cu cei care ar trebui sã te ajute niºte fotografii în zona asta. M-am uitat – indiferent cât de doritori sunt aceºtia sã la salopetele lor, m-am uitat la ale noastre te ajute (ºi au fost…), dacã nu le poþi ºi am priceput cã ei au umblat prin altfel explica cu uºurinþã sã facã ce ai tu nevoie de locuri…

SPEOMOND • 14 • 2009 11 Santa Catalina 2009

Echipa 1. Galliano, Luisa ºi Mihai unde putem sã dãm jos mãºtile. Avem o despart cca. 10 m, însã asta nu ne mergem sã topografiem o galerie con- micã discuþie: eu susþin cã ceilalþi sunt avantajeazã, sã ieºi în plinã pãdurice creþionatã. Cartãm în jur de 260 m, înãuntru ºi chiar dacã ar fi ieºit ne-ar fi tropicalã, fãrã macetã ºi busolã nu poþi facem ceva foto ºi niºte secvenþe de aºteptat aici, iar Galliano susþine cã sã miºti un metru. Aºa cã drumul de film. Parcurgem o porþiune destul de ceilalþi probabil au ieºit ºi locul de întoarcere îl facem pe unde am venit. Ne solicitantã pânã în locul unde ne vom întâlnire ar fi afarã la tractor. Ne hotãrâm facem calculele, cca. 400 m cartaþi, nu despãrþi de echipa 2. Sunt porþiuni destul sã ne îndreptãm cãtre ieºire – treaba asta este rãu deloc. Încep sã mã obiºnuiesc de dese de patru labe ºi tarâº, zone unde se dovedeºte mai uºor de hotãrât decât cu umiditatea, nu însã ºi cu mãºtile. pasãm bagajele din mânã în mânã ºi de fãcut. Dupã vreo 5 încercãri eºuate, ritmul nu e deloc lejer. Avem parte de o ne întoarcem înapoi fãrã sã fi gãsit ieºi- 16.01.2009 – Vineri pauzã de respirat sub singura fereastrã rea, cu toate cã paradoxal dacã am vrea Zi de relax. Esteban ne-a organizat o pe sub care trece traseul nostru. E foarte sã ieºim din peºterã n-ar fi nici o pro- excursie. Mergem sã vizitãm Parque aproape de suprafaþã ºi într-o zonã blemã – stãm în fund ºi ne uitãm printr- Nacional Ciénaga de Zapata (Parcul relativ îngustã, dintr-un ramonaj scurt, o fereastrã, foarte accesibilã, direct în Naþional Laguna Zapata). O zonã lagu- 2 fãrã complicaþii, de maxim 3 m, eºti junglã… Dupã vreo jumãtate de orã de narã de cca. 4500 km , patria pãsãrilor ºi afarã – dar nu e nimic de vãzut în afara aºteptat, apare ºi cealaltã echipã – bine- crocodililor. Pe drum vom vizita ºi câteva zidului vegetal de nepãtruns, care te înþeles dinspre interior. Le mãrturisim cu cenote. Prima este cenota „Enrique Pellu” înconjoarã. Ajungem la locul unde ne jumãtate de gurã cã am vrut sã ieºim, dar unde ne aºteaptã o baie pe cinste într-un vom despãrþi, ne hidratãm – cred cã e nu am reuºit… Esteban nu se aratã deloc lac cu o apã incredibil de limpede ºi zona cea mai fierbinte de pânã acum – surprins, cred cã ar fi fost surprins dacã profundã de cca. 35 m. Afarã e o cãldurã mã hotãrãsc sã las camera de filmat aici. am fi reuºit… Zona prin care trebuia sã îngrozitoare. Pentru noi aceastã baie, Mã enerveazã sã mã gândesc la multe ne îndreptãm cãtre ieºire (ieºirea spre printre stalagmite care se oglindesc în chestii deodatã aºa cã mi-am împãrþit care e tãiatã poteca…), e o succesiune de apã, a venit ca o binecuvântare. Urmeazã tura astfel: cartãm pânã în spate, ne sãli imense, fragmentate de uriaºe cenota „Los cocodrilos” – ascunsã în întoarcem fotografiind bucata care am formaþiuni, domuri stalagmitice ºi mijlocul unei pãdurici dese ºi spinoase. cartat-o, iar din locul unde am lãsat piloni, prin care te învârþi, ca Hänsel ºi Vegetaþia tropicalã o înconjoarã de pe camera de filmat, o sã filmez câteva Gretel prin pãdure în puterea nopþii… toate laturile, are un diametru de cca. secvenþe în drum spre ieºire. Cartarea Echipa 2: Esteban, Amarii, Claudia 40 m ºi o adâncime de 15 m (pânã la merge destul de repede, avem probleme ºi Romeo. Continuãm galeria începutã luciul apei). În mijloc troneazã o insulã doar la un baraj stalagmitic unde a ieri. Dupã o serie de strâmtori, dintre invadatã de vegetaþie, care îi dã un trebuit sã lãrgim un pic. Trebuie sã spun care una de cca. 22 cm lãþime. Norocul farmec deosebit. Apa are o culoare cã metoda marcãrii cu panglicã din nostru cã nu este lungã, dãm de sãli mari albastru deschis ºi este plinã de viaþã, de material sintetic a staþiilor e genial de ºi concreþionate. Cu greu reuºim sã ne la peºti, pãsãri, ºerpi ºi probabil vreun simplã ºi utilã. Numãrul staþiei este scris strecurãm printre formaþiuni. Pe drum crocodil rãtãcit. Dacã vrei sã cobori la ea cu pixul pe panglicã ºi oricine vine dupã Esteban reuºeºte sã facã câteva poze. ai nevoie de ajutorul unei corzi. Ultima tine poate continua, verifica sau corecta Cartarea merge foarte repede, echipa este o cenotã cu apã mixtã dulce-sãratã – vizele. Sunt ºi peºteri la care nu se fiind sudatã de ieri. Dupã câteva sute de „Cenote de los Pesces”. Pe la trei noaptea potriveºte, dar pentru majoritatea peº- metri galeria se îngusteazã ºi are un ajungem la Faro de Maya. Am luat-o ca terilor e perfectã. Lipsa genuncherelor curent de aer violent. Dupã vreo 20 m pe o zi de relax însã ne-am întors mai mã înnebuneºte, pe porþiunea finalã târ⺠prin prãbuºiri de bolovani suntem distruºi decât ne-am închipuit. Dar a trecem printr-o zonã în care helictitele în apropierea unei ieºiri la suprafaþã. Ne meritat… ies pur ºi simplu din planºeu ºi trebuie sã treci peste ele în patru labe. Finalul cartãrii, o sãliþã mocirloasã locuitã de

trei lilieci. De fotografiat sunt foarte SURU Mihai multe fotografii de detaliu care se pot face, dar nu am venit pregãtit pentru aºa ceva – nu am nici lumini cu care sã pot izola grupuri de helictite ºi nici expe- rienþa mea foto nu prea are treabã cu domeniul ãsta un pic mai special. Fac câteva fotografii aºa mai de atmosferã ºi plec în suflet cu sentimentul cã poate, ca fotograf, am ajuns aici un pic prea devreme. La locul unde ne-am despãrþit ne reconfigurãm bagajele ºi rolurile în echipã, pentru a filma câteva secvenþe reprezentative despre cum aratã galeriile din zona asta ºi cam cum se parcurg ele. Urmãrind panglicile punctelor de staþie ajungem fãrã emoþii în zona aerisitã

12 SPEOMOND • 14 • 2009 Santa Catalina 2009

Unii se uitã la poze pe calculator, alþii schimbã datele de cartare ºi schiþele. Mihai SURU Mihai 19.01.2009 – Luni Zi de relax total. Se spalã materiale, þoale, se face baie ºi plajã. Dupã prânz mergem la aeroportul din Matanzas ca sã închiriem o maºinã pentru a doua parte a vizitei noastre în Cuba. În tabarã fetele profitã repede, se urcã în maºinã, ºi se duc la Varadero, faimos centru turistic al Cubei. Aici gãseºti super- market-uri, piscine, cazinouri ºi hoteluri de 5 stele. Eu cu Mihai am preferat sã 17.01.2009 – Sâmbãtã cu întârziere, ceilalþi ne aºteptau deja la stãm la soare ºi sã ne bucurãm de plaja Deºteptare anevoioasã. În timpul micu- tractor. Seara întindem o cinã pe cinste din imediata apropiere a cãsuþelor, lui dejun suntem amãgiþi de câteva cu macaroane ºi multã bere. pentru care nu ne-am gãsit timp întreaga rafale de ploaie torenþialã. Sperãm într- sãptãmânã. Hoteluri putem vedea ºi la o amânare a turei de astãzi. Însã Esteban 18.01.2009 – Duminicã noi acasã… Se cumpãrã de toate de la are idei clare: se merge ºi vom face din Proiectul Esteban continuã. Aºa cã din bere la ºerveþele. Încercãm sã facem nou douã echipe de cartare. nou peºterã – fãrã nici o milã faþã de noi ceva planuri pentru a doua zi ºi schim- Echipa 1, formatã din Galliano, cheflangii. Reuºeste însã sã ne procure bãm adrese de contact între noi ºi Luisa, Yvonne ºi Claudia merg sã car- pentru prima datã, ceva cafea ca sã ne cubanezi. teze o galerie lateralã de cca. 200 m. dezlipim pleoapele. Cafeaua, e o raritate anul ãsta, dupã trei uragane care au 20.01.2009 – Marþi Echipa 2, formatã din Esteban, Ne despãrþim de Esteban ºi de echipa pe Mihai ºi Romeo mergem pe o ramurã mãturat toate plantaþiile ºi fãrã posibili- tatea de a o importa, e de gãsit doar prin care a încropit-o pentru bunul mers al profundã ºi foarte caldã. Trecem prin taberei. Ne promite cã va aranja, cu câteva sãli mari pline de colonii de lilieci magazinele dedicate strãinilor. Angeli, fiica de 9 ani a lui Esteban, îºi savureazã speologii din zona Vinales, sã avem ºi depozite de guano. Aici riscul sã luãm parte de o zi douã de speologie ºi acolo. histoplasmozã este mare. Avem toate foarte natural ceºcuþa de cafea, stând cuminte între pãrinþii ei… E logic, ºi Urmãtoarele 5 zile sunt pur turistice, am condiþiile îndeplinite: umiditate, cãldurã, bãtut prea mult drum pânã aici ca sã nu guano, lilieci; în unele zone sporii sunt copii se trezesc greu dimineaþa. Din nou facem douã echipe. ne dorim sã vedem ºi altceva din Cuba vizibili în aer. Traseul are o serie de decât peºteri ºi speologi. suiºuri ºi coborâºuri, în partea finalã Echipa 1: Mihai, Claudia, Yvonne ºi dupã 2 - 3 sãritori interceptãm zona Galliano merg la fãcut poze. Iniþial 25.01.2009 – Duminicã inundatã a peºterii. Aici avem parte de o trebuia sã mergem la o altã peºterã nouã, Suntem de ieri, iarãºi pe calcar. Am ajuns surprizã: pe fundul unui mic lãcºor de vreo 2 km, gãsitã de Esteban ºi despre în Vinales. În dimineaþa asta am hotãrât care bãnuia cã face parte tot din Sistemul vedem o specie de peºte, pare fosfo- sã facem o turã cãlare printre mogote. rescentã, albã ºi cu înotãtoare albastre. Santa Catalina (Cueva Angeli – numele Încãlecam oarecum nesiguri ºi începe Am vãzut exemplare ºi de cca. 8 cm. fiicei sale), dar nu era foarte sigur cã o va aventura. Caii sunt blânzi ºi ºtiu mai bine Începem cartarea, intrãm pe o galerie gãsi ºi nici nu ºtia cât avea de dat la strâmtã ºi reuºim sã deranjãm o colonie macetã ca sã ajungã acolo… Pânã la de lilieci. Trebuie sã aºteptãm câteva urmã se pare cã ºi el a obosit… Mergem minute bune, pânã când toþi liliecii tot în Santa Catalina, echipa mea la foto SURU Mihai reuºesc sã iasã, atingându-ne pe toate ºi facem ºi un pic de film. Rãmânem în pãrþile. În final, galeria este toatã a zona care ne-a arãtat-o Esteban în prima noastrã pentru explorat ºi cartat. Ne turã – sunt subiecte de fotografiat grãma- scufundãm mâinile ºi genunchii într-un dã ºi nu e nevoie sã purtãm mãºti. A fost guano lipicios. Este foarte cald… Înce- o zi ceva mai lejerã. pem cartarea ºi explorarea a cca. 260 m Echipa 2: Esteban, Luisa ºi Romeo. de galerii, în condiþii deosebite. În final Mergem sã cartãm o zonã îmbârligatã lãsãm o galerie în plata domnului, care care comunicã în mai multe locuri cu însã continuã pe cel puþin 100 m. Spre suprafaþa. Lasermetrul se dovedeºte ieºire Mihai mai face câteva poze cu foarte util pentru mãsurãtori. Pe una din ceva formaþiuni ºi una cu un pãianjen galerii, târându-mã reuºesc sã întâlnesc imens, în care îmi cere sã-mi aºez faþa un mic ºarpe din familia boa. Esteban lângã el ca sã se poate desluºi dimen- mã liniºteºte, el a întâlnit unul de 4 m în siunile. Dupã vreo 3-4 poze repetate, în altã turã. Reuºim sã cartãm 400 m de noi care eram în poziþie de salt, la cel mai galerii. Ziua se încheie cu o baie în mare mic semn de nervozism al pãianjenului, în salopete ºi cu cãºtile speo pe cap. se declarã oarecum mulþumit. Ajungem Cheful se întinde pânã spre dimineaþã.

SPEOMOND • 14 • 2009 13 Santa Catalina 2009 decât noi unde trebuie sã ajungem, deci putem admira liniºtiþi peisajul. Aceste

mogote par niste clãi de fân apãrute din SURU Mihai senin. Au o înãlþime care poate ajunge ºi la 400 m ºi diametre de la câþiva zeci de metri pânã la câteva sute de metri. Pot fi izolate sau grupate. La poalele lor viaþa oamenilor pare rãmasã pe loc ca acum 100 de ani. Mici case fãcute din lemn, cu acoperiºul din frunze de palma real. Case scunde, ventilate ºi care þin rãcoare, chiar dacã afarã este o cãldura insuportabilã. Lumea lucreazã pãmântul de culoare roºie cu plugul de lemn ºi cu boii, pãsãrile brãzdeazã cerul, ºi e o liniºte, o pace absolutã. Dar sã revenim la caii noºtri, mergem printre plantaþii de tutun, ocolind ceva mogote. La un moment dat ghidul ne pune sã descãlecãm la piciorul unei mogote. Aici surprizã: o peºtera activã. de 10 ani vechime. Mã gândesc cã-mi va Coborâm ºi urcãm schimbând câteva De fapt mogota este traversatã de un mic prinde bine în România, aducându-mi nivele. Trecem pe deasupra unor puþuri activuleþ. Galerii la toate nivelele, sângele aminte de chinurile trase în turele de la care comunicã cu nivelele inferioare. de speolog începe sã-mi fiarbã în vene, Dunãre sau chiar coborând din platou la Ajungem la galeria aleasã de cubanezi aºa cã mã duc în explorare cu o micã peºtera Þolosu. Seara Galliano ne infor- pentru pozele noastre. Nu putem intra tikka. Reuºesc sã ajung la nivelele meazã cã a vorbit cu cei de la ªcoala mai mult de 2-3 persoane, ca sã conser- superioare cca. 15 m deasupra galeriei Naþionalã de Speologie din Cuba vãm galeria. Galerie incredibilã, plinã de active. Nu ºtiu dacã aceste peºteri sunt (Escuela Nacional de Espeleología - helictite dispuse în toate felurile ºi de topografiate, însã ghidul mã face sã ENE) cu sediul la El Moncada pentru o toate mãrimile. Noi intrãm pe rând, însã înþeleg cã sunt multe de acest tip. De aici turã foto, mâine în Cueva de Santo Mihai rãmâne la fotografiat pentru vreo ne îndreptãm spre sãlaºul lui Juan, un Tomas. Super! douã ore bune. La întoarcere ne oprim sã campesinos (þãran). Acesta ne explicã facem poze destul de des pe traseu. În 26.01.2009 – Luni final suntem invitaþi de directorul ºcolii procesul de culturã a tutunului ºi cel de La El Moncada mergem întâi sã facem fabricare al celebrelor trabucuri. Dupã ce de speologie la o micã gustare. Direc- o donaþie de rechizite ºcolii din localita- torul ºcolii este la curent cu expediþiile tragem câteva fumuri, suficient ca sã ne te. Ne întreþinem vreo o orã cu directorul ameþim, mergem sã bem „guarapo” – româneºti din ’69 ºi ’73. Într-un registru dupã care mergem la ENE. Aici ni se lãsãm ºi noi semnele trecerii noastre în sucul trestiei de zahãr. Se trece printr-o prezintã Complexul Santo Tomas, cca. maºinã de stors, o tulpinã de trestie de limba românã. Suntem invitaþi ºi altã- 46 km dezvoltare pe 7 nivele. Peºterã datã, cu promisiunea cã vom putea zahãr ºi iese cam o canã sãnãtoasã de caldã, cca. 20-22°C, ºi fãrã risc de lichid verde dulceag. Cu lichidul ãsta fac dormi la ei. histoplasmozã, deci fãrã mãºti. Intrãm în Partea speologicã a ºederii noastre în celebrul rom cubanez ºi femeile fericite peºterã printr-o micã intrare situatã în (zic ei…). Dupã vreo douã ore de „troci” Cuba s-a terminat. versant la baza unui perete. Coborâm o Ne mai pãstrãm o zi pentru plajã ºi 2 fiecare cumpãrã câte ceva. Eu nu mã las sãritoare printre bolovani ºi ne trezim pânã nu-l gubilesc pe Juan de maceta lui zile sã vizitãm Havana, unde avem de imediat în plinã salã concreþionatã. lãsat niºte materiale din partea italienilor pentru organizaþia de salvaspeo a cuba- nezilor ºi ultima parte din rechizitele adunate de Luisa. În 30.01.09 pornim

Luisa DAL PRA DAL Luisa spre casã.

Concluzii Am cartat cca. 2 km de galerii dintre care cca. 800 m în primã explorare ºi în condiþii total neobiºnuite pentru noi. Am fãcut cca. 4000 de poze si 3 ore de film. Fotografiile au fost folosite pentru realizarea unui calendar. Am cultivat contacte ºi relaþii cu speologii cubanezi. Am bãut vin, bere ºi mohito în mare cantitate. Am acumulat un pic de experi- enþã în ceea ce priveºte o expediþie speo într-o altã þarã. 

14 SPEOMOND • 14 • 2009 Expediþia speologicã „Rio la Venta” Chiapas - Mexic Mihai BESESEK • „Speowest” Arad

a începutul lui 2009, un prieten schimbat complect perspectiva cu care Mariannelli Giampaolo, Angelo Antonio, stabilit în Roma, m-a invitat într- am plecat din þarã. Mexicul e o þarã plinã Loasses Cecilia, Lambertini Chiara, L o expediþie în Mexic. Întâmpla- de contrast, poþi gãsii de la mari aglo- Paharnicu Daniel (Român), din Spania rea a fãcut ca noi sã ne cunoaºtem cu merãri urbane ca Mexico City, cu o Sanchez Carlos ºi din Mexic: Nafate nici un an înainte, în momentul în care populaþie de peste 22 milioane de locu- Mauricio, Hernandez Manuel, Huerta Daniel a început sã caute speologi din itori, la sate sãrãcãcioase, cu drumuri Isralel, Tiburzio Argelia, Davila Alicia, România cu care sã colaboreze. Astfel la pline de praf ºi case care semãnau mai Paco Mendez, la acest eveniment fiind numai câteva luni dupã ce ne-am întâlnit degrabã cu niºte grajduri în care puteam invitat ºi eu, Mihai Besesek, membru al în þarã am primit din partea lui pro- observa pe lângã hamace câte un berc Asociaþiei Speologice Speowest Arad, ºi punerea de a participa la o expediþie. agãþat de o grindã dar ºi câte un frigider, al Federaþiei Române de Speologie. ªtiam doar cã se pleacã în Mexic în zona o combinã muzicalã sau un televizor de Din nefericire, din þarã am plecat Rio la Venta cu echipa „La Venta” în firmã care erau în contrast puternic cu doar singur în data de 2 aprilie cu perioada 2-18 aprilie ºi cã ar mai fi sãrãcia din jur. avionul pe ruta Arad - Roma unde m-am câteva locuri libere. Speologic lume noua, aici având întâlnit cu Daniel iar în data de 4 aprilie Aºa a început nebunia cu obþinerea ocazia sã descopãr un carst tropical bine am pornit spre Mexic cu mare parte a detaliilor legate de plecare, buget, dezvoltat cu multe peºteri, mari ºi participanþilor la expediþie, de unde din organizare… Iniþial speram sã putem deosebit de calde. Mexicul este o þarã în cauza faptului cã nu a fost gãsit nici un pleca mai mulþi speologi din þarã, dar care îºi desfãºoarã activitatea prea puþini zbor intern pe ruta Mexico City - Tuxla, având în vedere cã ºi el era invitat la speologi, peºterile fiind explorate în a fost închiriat un autocar cu care am expediþie, nu a reuºit în final decât mare parte în cadrul unor expediþii parcurs încã 800 de km. obþinerea unui singur loc pe lista partici- externe sau mixte în colaborare cu Tabãra de bazã a fost instalatã la panþilor. speologi Mexicani. Cu un carst atât de Ferma El Arco, proprietatea privatã a lui Organizatorul expediþiei, „Grupul de vast se pot explora de la avene cu Tulio Bernabei ºi a Grupului La Venta, Explorãri Geografice La Venta” din anii denivelãri de peste -1000 m la peºteri de situatã in apropierea coloniei Adolfo ’90 a demarat în zona La Venta - Mexic zeci de km, puþuri cu verticale de sute de Lopez Mateos. Astfel începând cu 7 un proiect amplu de explorare speologi- metri, cenotele submerse ºi peºteri ca aprilie a început organizarea traversãrii, cã, geologicã, hidrogeologicã, naturalis- Naica. Toate stau la îndemâna tuturor, unde din cauza numãrului mare de tã ºi arheologicã, concretizat prin desco- inclusiv a noastrã, însã pentru o viitoare persoane am optat pentru formarea a trei perirea a peste 60 km de galerii în mai expediþie româneascã trebuie depuse echipe separate, complet autonome multe peºteri, dintre care cea mai mare eforturi financiare ºi mai ales organi- pentru traversarea Cueva del Rio la este Cueva del Rio la Venta, o peºterã tro- zarea tuturor detaliilor începând cu o Venta. picalã de peste 13 km. Despre cei din La echipã omogenã ºi performantã. Rolul echipei nr. 1 din care fãceam ºi Venta am mai auzit câte ceva de la Daniel eu parte a fost echiparea peºterii cu ºi mai apoi dintr-un articol cu cristalele amaraje fixe de inox Rumer ºi docu- gigant din peºtera Naica-Mexic, o peºterã Jurnalul expediþiei mentare foto de acþiune iar echipele nr. pe care au explorat-o tot ei. Obiectivele Expediþia organizatã în 2-19 aprilie 2009, 2 ºi 3, documentare fotograficã. expediþiei erau clare, pentru prima parte, în Mexic, regiunea Chiapas, în partea de traversarea ºi documentarea fotograficã a sud a þãrii, în apropierea localitãþii Adolfo Cueva del Rio la Venta, pentru tipãrirea Lopez Mateos, de Grupul de Explorãri unui album cu peºtera iar pentru cea de- Geografice La Venta din Italia, i-a avut ca a doua parte a expediþiei explorarea unor participanþi din Italia pe: Savino Giusepe, sisteme paralele cu aceasta. Todini Gianni, Bernabei Tulio, De Vivo Antonio, Lo Mastro Francesco, Sauro Mexic o þarã plinã de contraste Francesco, Liverani Massimo, Stefanelli ºi peºteri Loretta, Forconi Paolo, Serafini Filippo, Despre Mexic ºtiam puþine lucruri, iar Cortelesa Pietro, De Luca Riccardo, momentele petrecute acolo mi-au Belfiore Vincenzo, Angelo Gennaro,

SPEOMOND • 14 • 2009 15 Rio la Venta

Sistemul Cueva del Rio la Venta superioarã a peºterii. În subteran am de la spital, însã oricum aº lua-o nu pot Sistemul Rio la Venta, este o traversare intrat în jurul amiezii, urmând sã tra- spune cã e chiar plãcut sã te întorci acasã subteranã a unui colector cu o dezvol- versãm sistemul Rio la Venta pentru a din o expediþie cu o boalã tropicalã. tare actualã de peste 13 km care coboa- patra oarã de la descoperirea acestuia. ªi Fãcând parte din echipa nr. 1 care rã peste 400 m de la intrarea superioarã aici ca în mare partea a peºterilor avea drept sarcinã echiparea peºterii ºi pânã în canionul Rio la Venta unde are tropicale, ne confruntam cu riscul de a realizarea unor fotografii în mai multe resurgenþa. Traversarea sistemului ne îmbolnãvii de histoplasmozã. Aceastã puncte din peºterã, am intrat primii în constã în parcurgerea a peste 11 km de boalã, este cauzatã de o inhalarea spo- subteran. Intrarea 5×6 m a peºterii, ne galerii pe parcursul cãrora sunt întâlnite rilor unei ciuperci care se dezvoltã în conduce prin galeria Sueno Blanco, cu 15 puþuri ºi 3 sãritori pozitive de maxi- zone uscate, calde în care apar depozite un profil perfect dreptunghiular asemã- mum 40 m. de guano. Având în vedere cã aproape nãtor cu cel din Peºtera Limanu din Intrarea superioarã este localizatã la toate intrãrile de peºterã din zonã România, la un sistem de puþuri largi ºi altitudinea absolutã de 680 m în fundul favorizeazã dezvoltarea acestei ciuperci, sãritori de 10-15 m care au fost reechi- unei vãii seci dintr-un platou carstic cu riscul contaminãrii era destul de ridicat. pate ca ºi restul pasajelor verticale din o altitudine medie de 750 m la 2,7 km. Cu toate cã pe parcursul expediþiei am peºterã, cu amaraje fixe de inox care au N-E de colonia Adolfo Lopez Mateos. cãutat sã evitãm cât mai mult aceste mai retuºat echipãrile banzai realizate în Intrarea inferioarã a sistemului a fost zone sau le-am depãºit cât de repede am restul expediþiilor anterioare. Având în descoperitã în ianuarie 1990, în timpul putut, la douã sãptãmâni de la întoar- vedere cã peºtera poate fi traversatã de primei explorãri a canionului iar peºtera cerea în þarã am început sã am stãri la intrarea superioarã pânã la ieºirea din a fost exploratã din aval în amonte pânã febrile ºi probleme de respiraþie în canion, în mare parte corzile sunt recu- în 1994, când dupã mai multe tabere momentul în care depuneam efort sau perate dupã coborâre, cu excepþia unor subterane ºi escaladarea mai multor ajungem în medii cu umiditate mare. Pe mâini curente ºi sãritori pozitive care cascade, explorarea a fost opritã la cota fondul gripei porcine de care am aflat la sunt echipate cu corzi fixe sau chiar +300 m la Lago degli Ignavi. Astfel în numai câteva zile de la întoarcerea în cabluri de oþel. Cu toate acestea, având 1995, din cauza faptului cã explorãrile þarã ºi a simptomelor clare de histo- în vedere cã la viituri apa creºte foarte în amonte au devenit din ce în ce mai plasmozã, am fost supus la o gamã largã mult, este bine în cazul unei traversãri sã dificile, a fost cãutatã ºi identificatã de analize care au evidenþiat niºte se ia în calcul faptul cã toate corzile intrarea superioarã (Sumidero II), probleme pulmonare dar nu am primit lãsate în subteran pot fi grav deteriorate. joncþiunea cu Cueva del Rio la Venta nici un diagnostic clar. Însã dupã douã Dupã depãºirea primelor verticale se fiind realizatã cu greu în luna noiembrie sãptãmâni în care am vizitat zilnic ajunge în prima salã de mari dimensiuni a aceluiaºi an printr-o zonã cu prãbuºiri spitalul pentru doza zilnicã de antibiotic cu un profil de 20×20 m, de unde, prin a unei sãli. cu spectru larg, administrat intravenos, escaladarea unei mari scurgeri parietale o curã de vitamine ºi un repaus de peste se ajunge la un sistem de galerii argiloase Traversarea 1 lunã m-am refãcut complet. În cazul cu mai multe suiºuri ºi coborâºuri care ne În dimineaþa zilei de 08.04.2009, pe o meu probabil a fost vorba de o formã conduc în o sala plinã de prãbuºiri printre vreme mohorâtã, pornim spre peºterã uºoarã de histoplasmozã, peste care am care dupã coborârea unui mic puþ strâmt însoþiþi de Manuel Perez, proprietarul trecut destul de uºor numai prin întãrirea se ajunge la puþul joncþiunii adânc de terenului pe care este localizatã intrarea sistemului imunitar ºi medicaþia primitã 35 m. Aici, prin coborârea din tavanul unei mari sãli se ajunge în locul în care a fost realizatã joncþiunea dintre Sumidero II ºi Cueva del Rio la Venta în 1995. De aici se ajunge la Lago degli Ignavi care

Mihai BESESEK Mihai este ºi primul contact cu râul subteran, depãºirea marelui lac fiind realizatã printr-o galerie fosilã situatã la 10 m dea- supra lacului la care se ajunge prin inter- mediul unei tiroliene fixe. De la râul ce atinge la debite normale 0,5-1 m³/sec, se ajunge iar în Sala Murcielagos deosebit de largã, cu podeaua extrem de erodatã, plinã de marmite ºi septe de unde, dupã coborârea printre câteva blocuri mari prãbuºite se ajunge la Escalada del Diablo, o cascadã de 30 m care poate fi depãºitã printr-un traverseu aerian foarte dificil ºi lung, echipat cu corzi, pentru a evita coborârea în apropierea cascadei. Dupã coborârea acestei mari cas- cade, activul curge pe o „galerie de metrou”, Galeria Genc Ostman pe care Puþ intrare abundã urme de coroziune ºi eroziune,

16 SPEOMOND • 14 • 2009 Rio la Venta

mare salã întâlnitã pe parcursul tra- versãrii. Din aceastã salã, continuarea se face prin urcarea unui perete de 30 m care

Mihai BESESEK Mihai ne conduce în Forra dei Sogni, o superbã galerie canion complet spãlatã, cu o morfologie fantasticã, prin care, la marile viituri, apa care umple Sala Calos curge pânã în capãtul ei într-un puþ de 30 m care sifoneazã. Aproape de intrarea în puþ, în peretele stâng, dupã o altã escaladã de 15 m se ajunge în Coridoro dei Tapiri, o galerie fosilã frumos concreþionatã, cu podeaua acoperitã de nisip fin, punct în care am ºi instalat bivuacul nr. II. Pe parcursul zilei au fost reechipate toate porþiunile verticale care erau defectuoase sau chiar inexistente ºi au fost realizate fotografii pe tot parcursul subteran al zilei. Dupã sosirea în bivuac împreunã cu Francesco am plecat sã mai echipãm Sueno Blanco câteva verticale ce urmau sã fie coborâte într-a treia zi a parcursului subteran. plaje cu nisip fin ºi formaþiuni stalag- celei de-a doua zi am continuat traver- Astfel am echipat o primã sãritoare de mitice de mari dimensiuni dar ºi zone cu sarea printr-o galerie descendentã plinã 15 m care debuºeazã în Sala Sforza Italia, nisip miºcãtor întâlnite pe malurile de blocuri prãbuºite numitã Selva del o salã plinã de nisip, de unde, printr-un plajelor sau în patul râului subteran, care Pietra, de unde dupã 0,5 km se ajunge la pasaj în care tavanul coboarã sem- pun mari probleme la parcurs, în aceste o porþiune complet acvaticã în care înain- nificativ se ajunge la un balcon din care zone fiind nevoiþi fie sã fugim pentru a tarea se face prin traversarea unor lacuri se coboarã aproximativ 40 m pânã pe un evita scufundarea, fie sã mergem în dar ºi direct prin torentul de apã ce ne con de mâl, de unde coborând conul în genunchi pentru a crea o suprafaþã mai ajungea pânã la piept. Aici activul se partea stângã se ajunge la Lago Nero, un mare de contact care sã ne susþinã varsã în Cascada del Vento adâncã de mare lac de sifon din care se revarsã greutatea pe nisipul saturat cu apã. Pe 20 m, dupã care coborârea se continuã activul. Din acest punct ne-am întors în parcursul galeriei ne mai opream pentru printre blocuri ºi concreþiuni gigant de la bivuac, unde dupã servirea cinei ne-am câte o pozã pânã într-o zonã în care care se ajunge în sala fosilã Segnali di bãgat în sacii de dormit. Legat de ali- activul dispare la baza unor prãbuºiri, Fumo, cu un diametru de 20 m, în care a mentaþia noastrã în subteran, aceasta continuarea fãcându-se prin escaladarea fost instalat un bivuac în 1995. La scurt cuprindea în mare parte hranã uscatã acestora pânã în Sala Citta Perduta de timp se ajunge iar la râu, de unde, prin (batoane de cereale, biscuiþi dulci ºi 200×50 m. Aici am plãnuit instalarea escaladarea unui con de blocuri de 30 m sãraþi), dar ºi o gamã largã de alimente la primului bivuac pe o galerie lateralã se ajunge în Sala Porte del Calos, cea mai plic care cuprindea carne de ton ºi ceva situatã în peretele stâng al sãlii, însã care nu oferea condiþii deloc acceptabile pentru dormit, podeaua ei fiind acope- ritã cu un strat destul de gros de argilã. Dupã câteva cãutãri descoperim în BESESEK Mihai spatele unei coloane gigantice pe care am pozat-o cu puþin timp înainte, o platformã acoperitã cu nisip fin în mijlocul cãreia stã prãbuºit un bloc înalt de cca. 1 m, perfect drept, numai bun pe post de masã. Având în vedere faptul cã în peºterã temperatura se ridicã în jur de 18°C, pentru parcurgerea ei care include ºi porþiuni acvatice, nu este necesar costumul de neopren, un simplu sub- combinezon de polar ºi eventual o salopetã subþire fiind suficiente, iar pentru încãlþãminte, o pereche de bo- canci, cizmele fiind complet ineficiente la parcursul printr-un râu plin de nisip. Dupã un bivuac înghesuit, în care am dormit aproape 30 de persoane, în „zorii” Lago del Igniavi

SPEOMOND • 14 • 2009 17 Rio la Venta

din cauza faptului cã a bãut apã ne- În aceeaºi zi a fost organizatã în sat tratatã. Având în vedere faptul cã întoar- o prezentare a expediþiei unde au fost cerea era imposibilã, iar ieºirea dinspre prezentate localnicilor inclusiv foto-

Mihai BESESEK Mihai canion era relativ aproape, am continuat grafii din subteran ºi au fost oferite traversarea peºterii. Ultima porþiune a detalii legate de tipãrirea albumului care peºterii este formatã dintr-un sistem de pe viitor poate sã aducã un numãr tot sãli ºi galerii de mari dimensiuni înce- mai mare de turiºti în zonã pentru pând cu Salone del Teatro, din care dupã practicarea unui turism speologic de pe coborârea printre blocuri prãbuºite se urma cãrora au de câºtigat în mod direct, ajunge la o scurgere imaculatã de calcit ºi a fost pregãtitã cea de-a doua parte a de 25 m care ne conduce în Salone dela expediþiei, cea de identificare ºi explo- Cascata, o salã care se impune atât prin rare a unor sisteme paralele cu Cueva dimensiuni, dar ºi prin domuri sta- del Rio la Venta. lagmitice ºi scurgeri parietale masive. Din aceastã salã, dupã urcarea unei Explorãri speologice din zona sãritori pozitive de 5m, se continuã Clarin Escalada del Diablo ascensiunea încã 20 m peste gururi Dupã finalizarea traversãrii Cueva del fosile pânã la o galerie care ne conduce Rio la Venta, a venit vremea sã ne con- semipreparate peste care trebuia pusã la intrarea Rio la Venta de 10×8 m. Ime- centrãm pe explorãri, iar ideea desco- numai puþinã apã caldã obþinând de la diat în spatele intrãrii se aflã o sãritoare peririi unor cavitãþi tropicale, pot sã spun supe, paste, salate pânã la deserturi, de 8 m, de unde se continuã drumul cã îmi surâdea. Chiar dacã o parte dintre numite de noi sugestiv „mâncare pentru printre pereþii unui canion format prin participanþii la expediþie s-au mulþumit astronauþi”. prãbuºirea tavanului peºterii pânã la numai cu traversarea, o parte dintre ei În cea de-a treia zi, ajunºi la Lago confluenþa cu canionul Rio la Venta. urmând sã viziteze regiunea, alþii nevoiþi Nero, am continuat prin traversarea Aici am urcat pentru încã 15 minute în fiind sã se întoarcã în Italia din diferite înnot a unui lac de 10 m lungime, destul amonte o potecã pe malul râului pânã la motive, am rãmas totuºi suficienþi speo- de adânc de unde continuarea se face o plajã de nisip în Campo della Croce, logi pentru formarea echipelor de explo- printr-o galerie cu nisip ºi mâl ajungân- unde am ajuns dupã lãsarea serii ºi unde rare. Astfel s-a decis formarea a douã du-se la Via con Vente, o galerie în care eram aºteptaþi de echipa rãmasã la echipe separate, dintre care una urma sã se succed lacuri, gururi sau scurgeri suprafaþã dar ºi de mai mulþi localnici cu caute niºte intrãri de peºteri deasupra stalagmitice. În aceastã porþiune, curen- peºte proaspãt fript. Dupã o baie bine unor emergenþe din canion ºi una care sã tul de aer este extrem de puternic, mai meritatã în apa canionului a urmat un lucreze în platou în zona Clarin, unde în ales la o micã gâtuire a galeriei, unde la somn lung într-un bivuac extraordinar anul 1999 au fost descoperite peºterile un moment dat era sã-mi zmulgã din pe malul unui râu prins între pereþi de Clarin ºi Neblina, douã cavitãþi active mânã un sac etanº de aproximativ 30 l. peste 500 m. care promiteau sã continue spre canionul Continuarea se face printr-o galerie, în A doua zi, dupã spãlarea echipamen- Rio La Venta. care apar iar nisipuri miºcãtoare dar ºi tului, a urmat un lung drum de întoar- Echipa de explorare din platou a fost formaþiuni stalagmitice asemãnãtoare cere la tabãra de bazã, acesta începând formatã din Massimo L., Loretta S. meduzelor. Un alt obstacol important al prin urcarea unui versant abrupt prin Gianni T, Pietro C., Ricardo D.L.(Italia), peºterii sunt Rapidele lui Chac, o zonã vegetaþia luxuriantã, pânã în zona de Mihai B., Daniel P. (România), Argelia în care se coboarã cca. 20 m pe un plan platou, unde lãsasem maºinile. T. (Mexic) ºi Carlos S. (Spania) la care înclinat. Aceastã porþiune a fost echipatã cu un cablu de oþel fix, deoarece corzile lãsate în trecut în aceastã zonã au fost efectiv smulse de viituri. Din acest punct, pânã aproape de ieºirea din BESESEK Mihai canion, urmeazã un sector destul de încâlcit, plin de blocuri prãbuºite pe care l-am parcurs mult mai încet din cauza unui mic incident cu Vincenzo, membru al echipei noastre, care acuza din seara precedentã dureri de stomac, iar de la începutul zilei starea lui s-a agravat ºi mai mult pânã în momentul în care a vomitat sânge. Apa din peºterã nu este potabilã ºi nu poate fi bãutã decât fiartã sau dupã ce este amestecatã cu un antibacterian pe care fiecare îl avea la el. Problemele lui, fie au fost cauzate de un organism mai slãbit decât al nostru, fie Salone del Teatro

18 SPEOMOND • 14 • 2009 Rio la Venta

Ziua II De dimineaþã ne pregãtim sã plecãm spre Cueva Neblina. De la tabãrã am

Mihai BESESEK Mihai urcat pânã la o vale de doline, unde am observat lângã potecã o micã dolinã de prãbuºire plinã de vegetaþie, în care am descoperit o peºterã la care hotãrâm sã rãmân numai eu cu Daniel ºi ghidul, iar restul sã plece în Cueva Nebina. Dupã coborârea unei verticale de nici 3 m, am ajuns într-o salã plinã de prãbuºiri, în capãtul cãreia am mai coborât un puþ de 8 m care nu are nici o continuare. Dacã de la intrare am avut surpriza de a întâlni o tarantulã, dar ºi deja comunii pseu- doscorpioni, la retragere, în timp ce luam câteva vize pentru cartare, obser- vãm un vas ceramic îngropat aproape în totalitate de pãmânt. Dupã ce am început sã sãpãm uºor sedimentul depus, desco- perim lângã acesta, în sedimentele ce-l acopereau, ºi capacul acestuia. Dupã ce s-au mai adãugat ºi ghizii noºtri locali intermediul amarajelor naturale prezente am dezvelit mare parte a vasului, am care ne-au însoþit în cele 3 zile dedicate din abundenþã peste tot. Galeria mai început sã escavãm ºi materialul din explorãrilor. Atât zona, dar ºi peºterile continuã 400 m pânã la o confluenþã cu interiorul vasului pânã când am ajuns la erau cunoscute numai de Massimo care un activ care a fost explorat în amonte un strat de cenuºã. Probabil am avut de- a fost membru al echipei de explorare a pe 800 m pânã la o cascadã, ºi din ce am a face cu o urnã funerarã depusã în Cueva Clarin ºi Neblina în urmã cu 10 înþeles, galeria este destul de frumos peºterã de membrii unei civilizaþii apuse ani. concreþionatã. La confluenþã, planºeul de origine precolumbianã care locuiau Tabãra de corturi a fost montatã chiar format din roca nudã este erodat la în zonã. Aceºtia erau afiliaþi cultural de lângã intrarea în Cueva Clarin, pe malul maximum de apele tropicale care au dat etnia Zoque, contemporani ºi vecini ai unui mic pârâu care intra în peºterã. În naºtere unui relief extraordinar, plin de Mayaºilor, aceºti indivizi lãsând deo- urmã cu 10 ani, Cueva Clarin a fost clepsidre ºi septe de toate dimensiunile, sebit de multe urme în peºterile din exploratã pe 2,7 km pânã la un sifon dintre care multe cedau sub greutatea regiune. Pe parcursul expediþiei, aproa- situat la cota -130 m, iar Cueva Neblina corpului nostru, iar avansarea se realiza pe în fiecare intrare de peºterã, fiind a fost exploratã parþial, pânã la un lac care anevoios ºi din cauza faptului cã stânca observate vase ceramice sau resturi nu a fost trecut. Având în vedere faptul cã era deosebit de lunecoasã. De asemenea, ceramice dintre care unele cu o valoare explorãrile au fost realizate în luna iunie de menþionat este prezenþa depozitelor esteticã deosebitã (feþe de jaguar în în sezonul ploios, când activul din Cueva semnificative de resturi de crabi care relief) sau negativul unor amprente del Clarin depãºea 1 m3/s, speram ca probabil sunt aduºi de viituri de la palmare într-o peºterã din canion. acum sã gãsim sifonul deschis, iar lacul suprafaþã. În aval se urmeazã activul Ajunºi ºi noi la Cueva del Neblina, a din Cueva Neblina la un nivel mult mai pânã în dreptul unei galerii fosile la care cãrei intrare de mari dimensiuni ascunsã coborât, care sã permitã depãºirea lui fãrã se ajunge prin escaladarea unei mici în vegetaþia pãdurii tropicalã se deschide probleme. trepte, galerie care ne conduce într-o în fundul unei doline foarte adânci, am sala „Buco Negro” , lungã de cca. 100 m intrat împreunã cu ghidul nostru în Ziua I ºi largã de cca. 30 m. Intrarea în salã este peºterã unde i-am întâlnit pe restul Astfel, la scurt timp de la sosirea în realizatã prin coborârea unui plan cartând. La intrare, galeria este descen- tabãrã ne organizãm cu toþii pentru înclinat cu argilã, de la care se ajunge la dentã pânã în dreptul râului, de unde, spre recunoaºterea zonei. Eu împreunã cu o înlãnþuire de sorburi conice de mari marea mea surprindere, galeria continuã Daniel hotãrâm sã intrãm în Cueva del dimensiuni, de unde continuarea este numai în amonte ºi nu în aval cum m-am Clarin pentru verificarea sifonului posibilã numai pãºind pe crestele îngus- aºteptat. Galeria este largã, avansarea terminal iar restul au plecat în recunoaº- te de argilã ale acestora, iar posibilitatea realizându-se fie prin albia activului care tere prin zonã. Peºtera are douã intrãri cãderii într-unul ne dãdea la vremea dispare în mai multe puncte, fie peste apropiate, dintre care una este mai respectivã destul de mult de gândit. blocuri mari prãbuºite. Lacul la care s-au accesibilã pentru speologi, ea reprezen- Dupã depãºirea acestor ultime obsta- oprit exploratorii acum 10 ani, efectiv tând ºi ponorul vãii, dar ºi o intrare de cole, reîntâlnim activul care dupã 150 m dispãruse, în locul lui curgând un mic aven situatã la scurtã distanþã de prima. ne aduce, din pãcate, la sifonul care nici activ care nu punea nici o problemã Din acest punct galeria mai continuã de data aceasta nu era deschis, iar avansãrii. Din punctul în care am depãºit foarte puþin, pânã la un puþ de 30 m care depãºirea acestuia fãrã scafandru este echipa topo, galeria coteºte ºi urcã pânã poate fi coborât prin fixarea corzii prin imposibilã. în dreptul a douã puþuri paralele prin care

SPEOMOND • 14 • 2009 19 Rio la Venta

se ajunge iar la activ. De aici, galeria nostru, sã plecãm spre o altã peºterã din peºtera în care în afarã de niºte târâieli devine accesibilã fiind parcursã fãrã apropiere care sufla un uºor curent de aer, printre prãbuºiri ºi o micã galerie care probleme pe numai cca. 100 m pânã la un semnalatã de Carlos care fusese pânã la sifoneazã, nimic. În schimb, dupã ce ne- sifon. Însã printr-o micã galerie pe care ea cu o zi înainte. Ieºind din dolina cu am chinuit degeaba cãutând o continuare abia am zãrit-o înaintea sifonului, în Cueva Neblina, pe partea opusã a aces- la ieºire m-am mai trezit ºi cu un soi de peretele stâng, am ajuns la un sistem de teia am început sã coborâm înr-o altã ºobolan care mi-a tãiat calea pe un târâº. galerii ºi sãli paralele cu sifonul care dolinã asemãnãtoare, când Raucel ne Având în vedere cã ziua nu era terminatã, funcþioneazã ca preaplin, ele devenind face un semn cu maceta, arãtându-ne îl conving pe Raucel sã ne ducã în probabil active la viituri. Însã, ºi acestea locul în care tocmai s-a ascuns un ºarpe urmãtoarea dolinã, sã vedem dacã nu se terminã din pãcate cu acelaºi verdict: lung de aproape 2 m, extrem de veninos gãsim acolo ceva. În buza ei superioarã, sifon! Dupã explicaþiile date echipei topo care se afla tocmai pe poteca pe care am ajuns la începutul unei vãi seci, în despre noile explorãri, hotãrâm ca eu ºi urma sã trecem noi. Depãºim în vitezã care avansam greu din cauza vegetaþiei Daniel, împreunã cu Raucel, ghidul sectorul, ºi la scurt timp ajungem la dese. Raucel încerca sã ne convingã sã ne

20 SPEOMOND • 14 • 2009 Rio la Venta

întoarcem ºi avea motivele lui bine Ziua III lac. Odatã ajunºi la acesta, dupã numai întemeiate pentru cã zona în care am În ultima zi dedicatã explorãrilor din câþiva metri, ajungem iar la un sifon. intrat nu era terenul lui ºi se pare cã regiune, o echipã a plecat sã exploreze Probabil ºi aceastã peºterã este un alt mexicanii au simþul proprietãþii bine Cueva del Rana, identificatã zilele trecute afluent din acelaºi sistem cu Cueva Clarin dezvoltat. Mai de voie, mai de nevoie, a printre alte peºteri, dintre care cele mai ºi Neblina ºi au ca ºi colector Cueva des ajuns cu noi într-o depresiune deschisã, în multe de dimensiuni reduse, care în afarã Rumenos. Daniel a botezat peºtera Mirey, care se auzea curgând un râu. Apa ieºea de vestigii arheologice nu prezintã nici o dupã care am ieºit afarã ºi ne-am întors la dintr-un izvor carstic impenetrabil, care valoare speologicã. Restul am urcat pe o tabãrã. probabil vine prin subteran de la tabãra potecã prin vegetaþia luxuriantã, pânã am Având în vedere timpul extrem de nostrã colectând apele tuturor peºterilor ajuns pe partea cealaltã a dealului într-o scurt petrecut în zonã pentru explorãri, în care am intrat. Dezamãgit de faptul cã mare depresiune carsticã despãduritã putem considera relativ satisfãcãtoare nu am gãsit absolut nimic nou aici, iar unde fost duºi la peºtera cu apã promisã rezultatele obþinute. Însã ºi aºa, faptul cã explorarea în aval a pârâului care mai cu o searã înainte. Din pãcate, ne-am toate peºterile explorate fac parte dintr- mult ca sigur se pierde într-o peºtera care trezit în faþa unui mic puþ natural în care un sistem unitar cu o extensie de cca. poate sã ducã spre canion, era exclusã din bãltea un ochi de apã dar nici vorba de o 2 km în care probabil se mai pot explora cauza încãlcãrii terenului unui necunos- peºterã. Ca aceasta mai erau multe altele noi galerii numai în amonte pe colector, cut, hotãrâm sã mai cãutãm puþin posibile în apropiere, toate formând fundul depre- sau prin scufundãri în sifoanele la care intrãri fosile deasupra izbucului, dupã siunii prin care în sezonul ploios sigur ne-am oprit, pe viitor ar trebui cãutatã care sã ne întoarcem la tabãrã. La scurt curge un râu. Hotãrâm sã rãmânem în intrarea într-un sistem de mari dimen- timp aproape de valea seacã, am gãsit un cãutarea unei intrãri ºi la scurt timp gãsim siuni asemãnãtor cu Cueva del Rio la puþ larg de 4 m adâncime, din care la printr-un câmp de lapiezuri adânci, o Venta. Dacã existã aceastã posibilitate numai câþiva metri faþã de intrare, întâl- intrare de peºterã. Mai exact, douã intrãri de a ajunge în canion printr-un alt mare neam râul mult cãutat. Astfel, am început învecinate care duceau la o reþea de sistem rãmâne de vãzut pe viitor, însã cu sã parcurgem în amonte noi galerii, galerii, în care apa era prezentã sub forma siguranþã în zonã se mai pot derula zeci printr-un activ deosebit de curat, cu mai unor lacuri formate din apa rãmasã de la de expediþii speologice care se pot multe lacuri, în care numai bine reuºeam ultimele ploi. Pornim în recunoaºtere concretiza prin descoperiri importante sã ne spãlãm de mizeria din celelalte explorând noi galerii ºi sãli cu un caver- din punct de vedere speologic dar ºi peºteri, însã, câteva zone cu nisip miº- nament relativ modest pentru peºterile arheologic. cãtor în care ne-am afundat aproape 1m din regiune ºi chiar ºi un puþ de 8 m pe În 15 aprilie am demontat tabãra ne-au mai trezit rapid la realitate. Dupã care l-am coborât la liber. Galeriile pu- avansatã ºi ne-am retras spre tabãra de mai bine de 200 m de parcurs prin râu, ternic erodate sunt complet spãlate, dar în bazã de unde a doua zi am plecat cu ajungem la o zonã cu prãbuºiri pe care unele sãli am întâlnit depozite de mâl în avionul spre Mexico City ºi apoi spre speram sã o depãºim cât mai rapid pentru care ne înfundam pânã la genunchi. Un Roma unde dupã o scurtã vizitã a oraºu- a continua iar explorarea râului, însã nu prim obstacol pe parcursul explorãrii a lui ºi o searã petrecutã în apartamentul am reuºit decât sã urcãm pe o serie de fost un semisifon în care, cu toate cã lui Daniel, în 19 aprilie am luat singur scurgeri imaculate într-o salã de mari spaþiul aerat depãºea 30 cm, o mare ultimul avion spre Timiºoara, de unde dimensiuni, deosebit de frumos con- problemã o punea avansarea prin stratul am ajuns acasã în Arad cu trenul. creþionatã. Datoritã timpului scurt rãmas gros de mâl cu trunchiul înclinat la 90°. Mulþumiri pentru sprijinul acordat pânã la înserat, hotãrâm sã revenim a Dupã depãºirea acestor porþiuni am ajuns Centrului Cultural Judeþean Arad, Fede- doua zi pentru a cãuta o continuare la un alt puþ de 10 m pe care l-am coborât raþiei Române de Speologie, S.C. Par- printre prãbuºiri, iar cu ocazia aceasta sã la liber dupã care am ajuns la un altul de Alpin Grup S.R.L., S.C. Montline S.R.L., ºi cartãm peºtera. Rezultatul era satis- peste 20 m la care în mod clar era nece- S.C. Matop S.R.L. lui Viorel Lascu, Radu fãcãtor: peste 300 m exploraþi într-o sarã coardã pentru fi coborât. Revenim la Valentin, Lucian Tomoiagã, Cristian peºterã care încã poate continua. Bote- suprafaþã unde aveam lãsat tot echipa- Budiu, Anamaria Suciu, Romeo Lazãr ºi zãm peºtera Cueva des Rumenos (P. mentul, luãm o coardã ºi întrãm iar în Victor ªiclovan pentru sprijinul material Românilor), dupã care pornim spre subteran unde am început sã ºi cartãm ºi logistic acordat pentru participarea la tabãrã. Pe potecã, în locul în care am peºtera pânã la puþul la care ne-am oprit expediþie ºi lui Daniel Paharnicu pentru vãzut ºarpele la coborâre, din punctul ceva mai devreme. Am coborât într-o salã invitaþia în expediþie. meu de vedere totul pãrea a fi în regulã, foarte mare de unde am pornit pe o mai puþin din punctul de vedere al galerie de metrou lungã de cca. 200 m pe Bibliografie: ghidului nostru, care tot cãuta ceva, pânã care am întâlnit câteva domuri stalag- Itinerari speologici, C. Conca, G. Ferrari, când a ºi observat ºarpele colac aºteptând mitice masive ºi unde ne-am oprit la o M. Liverani, G. Savino, P. Suriano, prada pe potecã, camuflat perfect în sãritoare ascendentã expusã, pe care fãrã La Cueva del Clarin Chiapas - vegetaþia din jur. Seara, dupã lungi echipament de escaladã nu aveam cum sã Messico primi resultati explorativi discuþii cu ghizii, am fost nevoiþi sã o depãºim. Partea bunã era cã aceastã KUR magazine, Una traversata indi- renunþãm la ideea de a reveni la Cueva galerie era una lateralã ºi speram ca de la menticabile, Tullio Bernabei des Rumenos pentru urmãtoarea zi, din baza puþului sã putem continua în aval. Suplimento a KUR magazine n.11, cauza faptului cã aceasta se aflã pe o Reveniþi în salã de la baza puþului, am Allegato tecnico, La traversata, proprietate strãinã, însã am obþinut început sã escaladãm niºte blocuri prã- Sumidero II Cueva del Rio la Venta promisiunea lor de a ne conduce la o altã buºite în spatele cãrora se vedea un alt Francesco Sauro peºterã cu apã din apropiere.

SPEOMOND • 14 • 2009 21 Noi cercetãri în Peºtera Jgheabul lui Zalion Studiu paleontologic preliminar

Adrian DONE • „Club Speo Bucovina” Suceava

Istoric - introducere din zona din care a fost gãsitã în 1978 o Deoarece au trecut aproape 30 de ani mãsea de rinocer lânos (vezi buletinul de la ultima intrare în acea zonã a Peºtera Jgheabul lui Zalion, descoperitã CSER nr.7), la capãtul galeriei Done peºterii, amintirile au fost estompate, în 1958 de cãtre Leon Bârte, a fost 1978, de la cota -49 m. astfel târâºul a fost mai „strâmt” decât în exploratã în mai multe rânduri, de cãtre amintiri, iar depozitul de oase mai… diverse echipe, de-a lungul timpului. mare, în amintiri. Explorarea sa a avut perioade mai mari Scurtã descriere a deplasãrii sau mai mici de timp de „pauzã” deter- Deºi Jgheabul lui Zalion are un renume minate de multe ori de stadiul de dez- de peºterã foarte dificilã, zona din Materiale ºi metodã voltare a tehnologiilor de explorare. Cea aceasta în care am lucrat ºi condiþiile Au fost colectate resturi osoase de mai lungã asemenea perioadã a început meteo din august 2009 au fãcut ca diferite mãrimi, fãrã o analizã detaliatã prin anii 1988 ºi tocmai s-a încheiat: pe activitãþile sã fie derulate în cele mai la faþa locului. Toate acestea se aflau 29 august 2009 o echipã formatã din bune condiþii. împrãºtiate de cãtre apã pe podeaua Adrian Done, Gheorghe Romaºcan, Nu s-a intrat decât aproximativ galeriei, astfel urmele de conexiune Daniel Tomasciuc ºi Radu Georgescu a 150 m, astfel: sãritoarea de la intrare, anatomicã fiind ºterse. Craniile de intrat în aceastã peºterã. primul puþ (15 m), jumãtate din cel de- micromamifere au fost ambalate în cutii Întrucât toate cercetãrile organizate al doilea (numai 12 m), galeria târ⺠de compartimentate, protejate cu vatã. la aceastã peºterã, de-a lungul timpului, aproape 50 m ºi încã un puþ de 8 m. Determinarea speciilor de liliac s-au au vizat numai explorarea ºi cartarea sa, Debitul foarte mic de apã ºi materialele fãcut dupã [1], [2], [3], iar a celor de de data asta, scopul principal al depla- tehnice de calitate ne-au permis depla- carnivore dupã [4], [5]. Cele de rozã- sãrii a fost prelevarea unor oase de liliac sarea rapidã ºi în siguranþã. toare au rãmas nedeterminate.

22 SPEOMOND • 14 • 2009 Jgheabul lui Zalion

Rezultate ºi discuþii În tabelul de mai jos se aflã un rezumat al materialului osteologic. Pe lângã acestea s-au mai adunat oase ºi resturi osoase de micromamifere (lilieci ºi rozãtoare), în principiu nede- terminabile. Trebuie amintit faptul cã în cursul acestei deplasãri au fost observaþi direct lilieci din speciile Myotis blythi, Rinolophus hipposideros ºi Plecotus sp.

Concluzii Analizând harta peºterii, topologia ei ºi materialul osteologic colectat de-a lungul timpului, putem susþine faptul cã, în trecut, sala terminalã a galeriei Done 1978 era cu deschidere directã spre exterior. Trebuie menþionat faptul cã în 1979 s-a încercat gãsirea unei doline sau a unei forme de relief care sã ne ducã cu gândul ca aceea ar fi putut sã fie o intrare colmatatã, dar fãrã succes. Se poate afirma faptul cã studierea mai pe îndelete a galeriilor fosile din aceastã peºterã ne pot oferi noi surprize. Materialele prelevate sunt în mo- mentul de faþã în grija «Club Speo Bucovina»* ºi pot fi puse la dispoziþia specialiºtilor din þarã, pentru studiu.

Bibliografie: 1. N. Valenciuc – Fauna României, Mammalia, Chiroptera, Bucureºti 2002 2. V. Decu, D.Murariu, V.Gheorghiu - Chiroptere din România, Bucureºti, 2003 3. B. Dodelin – Identification des Chi- ropteres de France a partir de restes osseux, Federation francaise de Spe- leologie, 2002 4. K.Schmidt – Skull variability of Mustela nivalis Linnaeus, 1766 in Poland, Acta Theriologica 37, 141- 162, 1992 5. Elizabeth Reeder Schwartz - The wild mammals of Missouri, Univer- sity of Missouri, 2001 6. *** Buletinul CSER Bucureºti nr. 6, 7 ºi 8

* Fundaþia Speologicã «Club Speo Bucovina» Suceava, CP 75, Suceava 4, cod 720330, [email protected]

SPEOMOND • 14 • 2009 23 Andrei POSMOªANU Andrei

24 Peºtera SPEOMOND Iza, cascada • 14 •de 2009 15 m Peºtera

povestea unei recartãri

Tudor TÃMAª, Diana SAHY, Bogdan MUREªAN, Odile NEGREAN, Mihai TÃMAª, Traian MINGHIRAª • „Montana” Baia Mare

Introducere Istoric ºi explorare ºi ca orientare. O turã de scufundare a avut loc în toamna anului 1986, când s-a Parcul Naþional Munþii Rodnei, cea mai Deºi existenþa peºterii era cunoscutã din încercat plonjarea în sifonul terminal (G. întinsã arie protejatã din nordul Carpa- anii ’50, prima explorare a avut loc în Rajka, com. pers.), eºuatã din cauzã cã þilor Orientali, conþine mai multe zone 1976 (Viehmann et al., 1979), iar prima sifonul era blocat de un trunchi de carstice cu o importanþã deosebitã. Douã cartare a fost efectuatã în 1977-78 de copac. Mai târziu peºtera a fost închisã dintre acestea se aflã pe flancul nordic al cãtre Clubul Speologic „Emil Racoviþã” la ~300 m de intrare de un baraj de masivului, în judeþul Maramureº: zona (CSER-CN) ºi Institutul de Speologie trunchiuri în spatele cãruia s-a format un Piatra Rea ºi bazinul superior al Izei. „Emil Racoviþã” din Cluj-Napoca (Bule- sifon de 10-15 m; mai multe rapoarte de Dacã în zona Piatra Rea au fost explo- tin FRTA – CCSS, 1977). Printre dificul- turã ale CS Montana Baia Mare rate doar câteva peºteri ºi avene tecto- tãþile întâmpinate la acea vreme sunt de menþioneazã vizite doar pe Galeria de nice în general de mici dimensiuni, menþionat debitele mari ale activului, Acces. bazinul superior al Izei din nord-vestul care transporta în subteran sedimente ºi Dupã seceta din vara anului 2000, o Munþilor Rodnei cuprinde un sistem trunchiuri de copaci, precum ºi pro- echipã a CS Montana a reuºit sã înde- carstic important: Peºtera Iza - Izvorul blema echipãrii în micaºisturi. Problema pãrteze o parte din trunchiurile care Albastru al Izei, situat pe teritoriul „activului” a fost rezolvatã prin progra- blocau Galeria de Acces, ajungând în administrativ al comunei Sãcel. Peºtera marea turelor lungi în timpul iernii, când spaþiile largi din aval. Singurele semne Iza (4238 m; 181,6 m; monument al puteau sã aparã alte dificultãþi: cantitãþi ale echipãrii iniþiale din anii ’70 erau naturii, categoria II IUCN), cu intrãrile masive de zãpadã pe drumul de acces scara metalicã de la cascada de 15 m ºi situate la o altitudine de 1250 m, s-a sau blocarea completã a intrãrii cu câteva lanþuri ruginite. Începând din format prin captarea în subteran a apelor gheaþã (I. Viehmann, com. pers.). Pentru 2001, Proiectul Iza, cuprinzând activi- vãii Sterpu (în unele lucrãri v. Mãgura echipare s-au folosit lanþuri ºi cabluri de tãþi de re-echipare, explorare, decolma- sau Izvorul Bãtrânei), care izvorãºte de oþel, asigurate în amaraje naturale, tãri ºi escalade subterane a permis în sub Tarniþa Bãtrânei. Resurgenþa siste- pitoane în fisurile micaºisturilor sau final ca peºtera sã fie topografiatã la mului carstic este Izvorul Albastru al chiar piroane de dulgherie prinse în scara 1:200 ºi la un grad superior de Izei (monument al naturii, clasa B, ciment. detaliu. Cartarea cuprinde peste 700 de categoria II IUCN), al cãrui curs activ a În prima lucrare publicatã, Peºtera staþii ºi include cartarea geologicã, cu fost explorat în Peºtera Izvorul Izei pe o Iza avea 2,3 km ºi o denivelare de 170 m contactele litologice marcate de-a lungul lungime de aproximativ 700 m. În pânã la sifonul terminal (Viehmann et pereþilor peºterii. Peºtera Iza, aflatã în prezent, distanþa aerianã dintre terminu- al., 1979). Dupã explorãri în partea custodia CS Montana Baia Mare, atinge surile celor douã peºteri este de 1,6 km, superioarã a sectorului Afluentului, peº- în prezent 4238 m dezvoltare ºi o deni- pentru o diferenþã de nivel de 52 m. tera a ajuns la 2440 m (Speotelex, 1982). velare de 181,6 m (-174,6; +7), iar etajul Alte douã surse, Silvestru ºi Viehmann fosil recent descoperit ºi mai multe (1982) ºi Catalogul sistematic al peºte- Notã asupra denumirii galerii noi în sectorul Afluentului sunt în rilor din România (Goran, 1982) men- explorare. Lucrarea de faþã prezintã o peºterii þioneazã o lungime de 2500 m. În 1979, sintezã a rezultatelor obþinute pânã în 1980 ºi 1981 CSER - Cluj-Napoca a În primele lucrãri ºi mai târziu ºi pe prezent în cadrul Proiectului Iza. organizat mai multe tabere în zonã hãrþile turistice (e.g. Viehmann et al., pentru echiparea ºi explorarea peºterii 1979; Goran, 1982), Peºtera Iza (1029/1) (Mancaº ºi Viehmann, 1980; Nicoarã, Date geologice ºi era numitã Peºtera de la Izvorul Albastru 1982). Un raport CSER - Bucureºti al Izei. Acest lucru a stârnit oarecare geomorfologice (Giurgiu, 1982) laudã echipãrile pe confuzii, deoarece Izvorul Albastru al Pe cursul superior al Izei fundamentul lanþuri ºi cabluri ºi menþioneazã cã harta Izei (1029/37), resurgenþa sistemului, se cristalin este reprezentat de seria de publicatã e departe de a reflecta rea- aflã la 2,5 km distanþã. În lucrarea de faþã Rebra, dominatã de micaºisturi cu litatea. 30 de ani mai târziu, dupã am numit Peºtera Iza (1029/1) ºi granaþi de vârstã precambrianã supe- ponorul recartare, am constatat însã cã harta din , Peºtera Izvorul Izei. rioarã, alãturi de care apar intercalaþii de izbucul 1979 este corectã atât ca dezvoltare cât

SPEOMOND • 14 • 2009 25 Peºtera Iza cuarþite ºi calcare cristaline cu minera- grafic al Izei, extremitatea lor sudicã ºistoase bituminoase de vârstã Oligo- lizaþii de sulfuri (Patrulius et al., 1968; ajungând pânã la est de Preluca Mãgurii, cenã inferioarã. Gresiile apar doar sub Kräutner et al., 1982; Udubaºa et al., în zona de izvoare a vãii Sterpu. Calca- formã de petece care formeazã înãlþi- 1983). Primul nivel al cuverturii sedi- rele eocene au fost studiate în douã mile topografice de la Vf. Bãtrâna mentare este constituit dintr-o pãturã profile, unul pe Valea Izei ºi unul în zona (1710 m), Preluca Mãgurii (1405 m) ºi discontinuã de conglomerate cu claste intrãrii în Peºtera Iza (Sahy, 2007; Sahy Muncelul Râios (1703 m). dominant cuarþitice, de vârstã Luteþianã et al., 2008). Analiza celor douã profile Carstul din bazinul superior al Izei (Kräutner, 1930; Kräutner et al., 1982). a dezvãluit diferenþe semnificative între este un carst tipic de contact (Gams, Etajul superior al Eocenului este repre- zona de sud ºi zona de nord a rampei 2001; Palmer, 2001). Apa care mode- zentat prin calcare stratificate care carbonatice. Partea de nord e dominatã leazã calcarele provine aproape în afloreazã sub forma unei fâºii de 40 - de asociaþii de foraminifere mari, ben- totalitate de pe roci necarstificabile (în 50 m grosime, cu lungime de circa tonice ºi un aport siliciclastic crescut. În special gresii ºi argile negre oligocene) 10 km ºi lãþime de pânã la 3 km. Cal- partea de sud a zonei au fost identificate ºi se pierde în subteran în imediata carele se dispun peste conglomerate sau calcare bioconstruite cu corali ºi alge vecinãtate a contactelor acestora cu direct peste rocile cristaline ºi formeazã coraligene (Patrulius et al., 1955). calcarele. Aceastã apã, denumitã „alo- o structurã monoclinalã faliatã, cu cãderi În versantul stâng al Izei ºi spre sud genã” (Palmer, 2001) are o agresivitate de 10-20° spre vest. De la Sãcel spre pânã la creasta Munþilor Rodnei, depo- crescutã faþã de apa provenitã din sud, calcarele traverseazã bazinul hidro- zitele eocene sunt acoperite de argile precipitaþii. Aportul mare de sedimente transportate de apele de suprafaþã în perioadele cu precipitaþii intense sau la topirea zãpezilor duce foarte adesea la

Timur CHIª Timur colmatarea ponoarelor ºi peºterilor. La suprafaþã, dispunerea fenomenelor carstice depresionare urmãreºte cu mare exactitate linia contactului dintre calcare ºi formaþiunile oligocene acoperitoare (Mureºan, 2010). În subteran, galeriile Peºterii Iza pun în evidenþã întreaga succesiune litolo- gicã a perimetrului, evidenþiind contacte litologice ºi roci care nu afloreazã la suprafaþã. Cele trei intrãri ale peºterii sunt localizate în calcarele eocene superioare, însã galeriile sunt formate în 7 tipuri de roci: micaºisturi cu granaþi, calcare ºi dolomite cristaline ºi minera- lizaþiile asociate, cuarþite, conglomerate ºi calcare, precum ºi argile negre, situate imediat deasupra calcarelor.

Descrierea peºterii Peºtera Iza este o peºterã - ponor activã, formatã de douã cursuri majore de apã care conflueazã în apropierea sifonului terminal. Cursul principal, captat în subteran de cele trei intrãri ale peºterii, parcurge spre sud Galeria de Acces, de circa 300 m lungime, dupã care for- meazã o cascadã de 15 m înãlþime la intrarea în Galeria de Înaintare. De aici, râul subteran parcurge 700 m spre vest printr-o galerie impunãtoare (pânã la 50 m lãþime ºi 15 m înãlþime) dezvoltatã de-a lungul unor falii, cu pereþii sãpaþi în micaºisturi, marmurã cu mineralizaþii de sulfuri, conglomerate ºi calcare, pânã în Sala Confluenþei, situatã la adâncimea de 160 m. De la confluenþã, o galerie de mici dimensiuni în calcare, Galeria

26 SPEOMOND • 14 • 2009 Peºtera Iza

sante din punct de vedere mineralogic: în primul rând o crustã de alterare a micaºisturilor ºi conglomeratelor, cu grosimi de pânã la 30-40 cm, care ocupã 2

Andrei POSMOªANU Andrei o suprafaþã de peste 2000 m , la care se adaugã stalactite, cruste ºi gururi de limonit ºi alofan. Speleotemelor com- puse din aragonit ºi gips, comune ºi în alte peºteri, le sunt asociate cruste de oxizi, hidroxizi ºi sulfaþi de fier, fosfaþi ºi o gamã largã de minerale argiloase rezultate din alterarea ºisturilor crista- line (Viehmann et al. 1981; Tãmaº ºi Kristaly, 2008). Un caz particular îl reprezintã vechile echipãri metalice. Într-o peºterã obiºnuitã, dezvoltatã în calcare, lanþurile ºi scãrile metalice pot reprezenta un factor important de polu- are, din cauza degradãrii în timp. În Peºtera Iza, prezenþa masivã a piritului Sifonului, conduce spre sifonul terminal concreþionatã a întregii peºteri. Iniþial în minereul asociat calcarelor ºi dolomi- al peºterii, la adâncimea de 174 m. denumitã Sala Giganticã, Sala de Sus telor cristaline (Kräutner et al., 1982; Afluentul principal, întâlnit în Sala reprezintã de fapt tronsonul aval al unei Tãmaº ºi Ghergari, 2003) conduce la Confluenþei, dreneazã o treime din galerii largi, cu terase mari de sedimente formarea marilor depozite de gips ºi de debitul de apã al activului ºi conþine trei suspendate la mai multe nivele, inclusiv minerale secundare de fier (goethit, sferturi din lungimea totalã a galeriilor în tavan. Galeriile accesibile din Sala de jarosit ºi hematit). Analizele mineralo- peºterii. Galeria Afluentului, care urcã Sus sunt în general strâmte ºi înguste ºi gice efectuate pe probe luate de pe lanþu- spre nord-est pe 450 m, se aseamãnã dreneazã 4 mici cursuri de apã inde- rile ruginite au pus în evidenþã aceleaºi bine cu galeriile cursului principal, atât pendente. Cu participãri însemnate la minerale ca ºi cele rezultate din degra- ca dimensiuni, cât ºi în ceea ce priveºte dezvoltarea peºterii sunt Galeria Proteus darea minereurilor. rocile în care este formatã: iniþial sãpatã (~300 m) ºi Galeria Montana (520 m). în marmure, ea trece spre amonte în Consideraþii morfologice micaºisturi, cu tavanul format în calcare Umplutura eocene. Pe parcursul ei sunt presãrate Morfologia peºterii este influenþatã în numeroase cascade, dintre care cea mai Sedimentele caracteristice peºterii sunt principal de litologia foarte variatã ºi de înaltã are 6 m. Imediat dupã ce îºi mai ales prãbuºirile, uneori de dimensi- fracturile rocilor (fisuri ºi mai ales falii). schimbã direcþia spre nord, Galeria uni impresionante, dar ºi pietriºurile ºi Galeriile care urmãresc contactul dintre Afluentului ajunge la o nouã confluenþã: nisipul aduse de la suprafaþã de cursurile calcare sau conglomerate ºi micaºisturi spre est se deschide Galeria Diaclazei de apã, care formeazã depozite semnifi- coboarã în adânc la unghiuri date de („Afluentul Afluentului”), de aproxi- cative. Exploatãrile forestiere au afectat înclinarea stratelor. Majoritatea gale- mativ 400 m, îngustã ºi înaltã, care probabil cel mai mult în trecut peºtera, riilor sunt dirijate de fracturi, Galeria de dreneazã mare parte din apa infiltratã atât direct, prin trunchiurile de copaci ºi Înaintare fiind dezvoltatã de-a lungul prin pierderi de la suprafaþã din apro- crengile tãiate care au fost transportate unor falii paralele. Sectoarele de galerii pierea intrãrilor peºterii; spre nord se de cursul activ în subteran, cât ºi indi- formate exclusiv în calcare sunt labi- îndreaptã Galeria Speleotemelor, aproa- rect, prin cantitãþile mai mari de sedi- rintice ºi de dimensiuni relativ mici, în pe rectilinie, parcursã de un curs mic de mente transportate din zonele defriºate timp ce galeriile largi sunt formate în apã, în care contactul dintre calcare ºi ºi de pe drumurile forestiere. zonele cu roci metamorfice. Modelul de rocile metamorfice coboarã treptat. Aici Speleotemele clasice (stalactite, formare al Peºterii Iza corespunde celui întâlnim concreþiuni abundente, în stalagmite, draperii etc.), compuse din al unei peºteri de inundare periodicã principal de calcit, dar ºi de gips. O calcit, sunt destul de rare, ele fiind (floodwater cave - Palmer, 1972). escaladã în partea amonte a galeriei a concentrate de-a lungul faliilor de pe Volumul foarte mare de apã ajuns în condus la descoperirea Etajului Fosil, Galeria de Înaintare ºi în pãrþile înde- subteran dupã averse sau dupã topirea explorat pânã în prezent pe 320 m. pãrtate ale peºterii (Galeria Speleoteme- zãpezilor curge torenþial în tronsoanele La capãtul amonte al Galeriei Spele- lor ºi Sala de Sus), unde apar ºi helictite. largi de galerie, erodând rocile necarsti- otemelor, un pasaj care se parcurge târ⺠Interesul major al peºterii constã nu atât ficabile ºi transportând cantitãþi mari de face legãtura cu Sala de Sus, care împre- în formele spectaculoase ale concreþi- sedimente, ºi este „barat” în zonele res- unã cu cele 7 galerii cu care comunicã, unilor de calcit, cât în varietatea de roci, trictive care fac legãtura între tronsoa- totalizeazã peste 1 km. Acest sector este care în contact cu apa subteranã au dat nele largi, unde produce mici labirinturi aproape în întregime dezvoltat în calcare naºtere la diverse depozite puþin atrac- în calcare. Acest model genetic contri- eocene ºi reprezintã partea cea mai tive ca înfãþiºare, dar extrem de intere- buie decisiv la înþelegerea caracterului

SPEOMOND • 14 • 2009 27 28 SPEOMOND • 14 • 2009 SPEOMOND • 14 • 2009 29 Peºtera Iza

Patrulius D. Bombiþã, G. Kräutner, H.G. Kräutner, F., (1968). Harta geologi-

Timur CHIª Timur cã scara 1:200.000, foaia 4, Viºeu. Comitetul de stat al geologiei, Insti- tutul Geologic Bucureºti. Sahy D. (2007): Faciesuri ºi microfacie- suri identificate în calcarele eocene de pe cursul superior al izei (M. Rodnei). Lucrare de diplomã, Facultatea de Biologie ºi Geologie, Univ. Babeº- Bolyai Cluj-Napoca, 42 p. Sahy D., Sãsãran E., Tãmaº T. (2008) Microfacies Analysis of Upper Eo- cene Shallow-water Carbonates from the Rodnei Mountains (N Ro- mania), Studia Universitatis Babes- Bolyai, Geologia: 53/2, 13-24. Silvestru E., Viehmann I., 1982. Etude de microtectonique comparée dans le karst des Monts de Rodna (Rouma- tipic de contact al carstului din bazinul Consiliul Naþional pentru Educaþie nie). Travaux de l’Institut de Spéolo- superior al Izei. Fizicã ºi Sport, 496 p. gie “Emil Racovitza”, Bucureºti, Kräutner Th., (1930): Studii geologice XXI, p. 63-67. Mulþumiri în Munþii Rodnei. Dãri de seamã ale Tãmaº T., Ghergari L. (2003). Hydro- ºedinþelor Institutului Geologic, nium-jarosite from Iza cave (Rodnei Mulþumirile noastre se adreseazã Admi- XIII, p. 90-113. Mts., Romania). Acta Mineralogica- nistraþiei Parcului Naþional Munþii Kräutner H.G., Kräutner F., Szasz L., Petrographica, Abstract series, 1, Rodnei (APNMR) pentru permisiunea de (1982). Harta geologicã 1:50.000, Szeged, p. 102. a cerceta zona de la Izvorul Izei, precum foaia 20a, Pietrosul Rodnei. Institutul Tãmaº T., Kristaly F. (2008). The mine- ºi membrilor cluburilor „Montana” Baia de Geologie ºi Geofizicã, Bucureºti. ralogy of a weathering deposit (Iza Mare, „Proteus” Hunedoara ºi „Cristal” Mancaº S., Viehmann, I. (1980). Raport Cave, Rodnei Mountains, Northern Oradea ºi studenþilor de la Facultatea de de activitate pe perioada octombrie Romania). 16th Int. Karstological Geologie a Universitatea Babeº-Bolyai 1978 - octombrie 1979. Cercul School “Classical Karst”, Postojna, pentru participarea în cadrul Proiectului Speologic Studenþesc Emil Racoviþã June 16-21, 2008 - Karst sediments. Iza. Discuþiile cu Iosif Viehmann, Cluj-Napoca. Buletin FRTA-CCSS, Udubaºa G., Nedelcu L., Andãr A., Dumitru Istvan, Philipp Häuselmann ºi 4, p. 225-227. Andãr P., (1983). Stratabound Lead- Geza Rajka au fost de mare ajutor la Mureºan B. (2010): Harta carstului din Zinc Pyrite Ore Deposits in Upper realizarea acestei lucrãri. Echiparea ºi bazinul superior al Izei. Lucrare de Precambrian Carbonate Rocks, recartarea peºterii au fost susþinute parþial diplomã, Facultatea de Biologie ºi Rodna Mountains, Romania. de proiectul „Amenajarea ºi recartarea Geologie, Univ. Babeº-Bolyai Cluj- Mineralium Deposita 18, 519-528. Peºterii Iza” finanþat de DJTS Maramureº Napoca, 38 p. Viehmann I., Demeter I., Lungu, V. (2001). Alpsind SRL Baia Mare ºi Profix Nicoarã D. (1982). Raport de activitate Sarkady P. (1981). Note preliminaire SRL Cluj-Napoca au asigurat suportul pe perioada octombrie ’80 - octom- sur l’argile blanche de la grotte d’Iza tehnic, iar APNMR a facilitat cazarea în brie ’81 al Cercului de Speologie (Monts de Rodna, Roumanie). Tra- zonã. Lucrarea de faþã este a 7-a contri- „Emil Racoviþã” Cluj Napoca. Bule- vaux de l’Institut de Spéologie “Emil buþie la Proiectul Iza, iniþiat de CS tin speologic informativ FRTA - Racovitza”, XX, p. 213-215. Montana Baia Mare. CCSS, nr. 6, p. 305-309. Viehmann I., Silvestru E., Fabian C. Palmer A. N., (1972). Dynamics of a (1979). La Grotte d’Iza, Monts de Bibliografie Sinking Stream System: Ones- Rodna, Roumanie. Travaux de l’Ins- quethaw Cave, New York. Bulletin titut de Spéologie “Emil Racovitza”, Gams I., (2001): Notion and forms of of the National Speleological Socie- XVIII, p. 201-207. contact karst. Acta Carsologica, 30/ ty, 34 (3), 89-110. *** 1977. Buletin FRTA - CCSS (Fede- 2, 33-46. Palmer A. N., (2001). Dynamics of cave raþia Românã de Turism - Alpinism. Giurgiu I., 1982. Raport de activitate pe development by allogenic water. Comisia Centralã de Speologie perioada octombrie ’80 - octombrie Acta Carsologica, 30/2, 13- 32. Sportivã), Nr. 1, p. 55. ’81 al Clubului de Speologie „Emil Patrulius D., Dimitrescu R., Bleahu M., *** 1982. Speotelex, ªtiri interne. Nr. 1, Racoviþã” Bucureºti. Buletin speolo- (1955). Cercetãri geologice în Valea p. 13. gic informativ FRTA - CCSS, nr. 6, Viºeului ºi în împrejurimile Sãcelu- p. 311-314. lui (Maramureº). Dãri de seamã ale Goran C., (1982). Catalogul sistematic ºedinþelor comitetului Geologic, al peºterilor din România. Editura XXXIX, p. 96-113.

30 SPEOMOND • 14 • 2009 Activitatea salvaspeo 2009 Tudor RUS • director tehnic CORSA

În decursul anului 2009, odatã cu schim- cuatã de la cota de -180 m pe o distanþã acestei demonstrative s-au arãtat autori- barea noii conduceri a CORSA, s-au de 1 km, exerciþiul durând 7 ore. tãþilor locale capabilitãþile tehnice ale înregistrat o serie de activitãþi salvaspeo Exerciþiul din Peºtera Ciur Ponor s-a Centrului Zonal Salvamont Salvaspeo cum ar fi: ªcoala Naþionalã Salvaspeo, desfãºurat în data de 10.10 fiind orga- ªtei. Tot cu aceastã ocazie s-a vrut a se douã exerciþii salvaspeo, cinci demon- nizat în ultima zi a ªcolii Salvaspeo de îmbunãtãþi omogenizarea echipei salva- strative salvaspeo, precum ºi o acþiune de la Roºia. Exerciþiul a constat în eva- speo Bihor, dar ºi a celei din Arad, pre- salvare realã. cuarea unui accidentat de la -130 m pe cum ºi pregãtirea tehnicã a acestora. o distanþã de 3 km. Cei 44 speologi au Acest exerciþiu a fost cea mai complexã ªcoala Naþionalã Salvaspeo fost coordonaþi de Tudor Marin, fiind un demonstrativã salvaspeo de la noi din Roºia exerciþiu la care s-a pus accent pe impor- þarã, fiind singura demonstrativã în care Desfaºuratã între 01-11.10.2009 la Roºia tanþa sistemelor de comunicaþii, subli- au fost implicate douã tãrgi salvaspeo a fost prima ºcoalã salvaspeo la care au niindu-se totodatã rolul consilierului concomitent. fost 3 nivele de pregãtire : technician, ºef tehnic în calitate de coordonator al ope- de echipã ºi pentru prima oarã consilier raþiunilor de salvare. Demonstrativa salvaspeo STEAMM tehnic. Cadrele la nivelul de consilier ªcoala de Tehnica Speologiei Alpine ºi tehnic au fost Christian Dodelin ºi Demonstrative salvaspeo Medicina Montanã, 19-21.10 ªuncuiuº Bernard Tourte(Franþa) precum ºi Cinci demonstrative salvaspeo s-au Prin acest stagiu 10 medici si asistenþi Laurent Chevalet la tehnician, au venit pe desfãºurat în 2009. au fost initiaþi in tehnica speologiei baza protocolului de colaborare dintre Demonstrativa salvaspeo MASH alpine. Totodatã le-au fost prezentate ºi cele douã federaþii de speologie. (Medical in Adventure School Holiday) principalele tehnici salvaspeo de evacu- La tehnicieni au participat 14 speo- desfãºuratã de cãtre SARTISS în data de are unei tãrgi. Cu ocazia ºcolii STEAMM logi, la ºef de echipã 6 speologi ºi la 07.08. Demonstrativa a fost organizatã de din 2010 în ultima zi de stagiu se va consilieri tehnici 8 speologi. Toþi partici- Serviciul Salvamont Salvaspeo Bihor în desfãºura un exerciþiu salvaspeo regional panþii au luat calificativul admis. Pe colaborare cu Unitatea Specialã de Aviaþie în care medicii vor colabora cu salvatorii parcursul ºcolii au fost 3 zile de pregãtire Bucureºti. Studenþilor mediciniºti le-au speologi pe durata evacuãrii tãrgii. fost prezentate tehnicile de bazã utilizate la falezã precum ºi exerciþii de salvare în Inaugurarea serviciului salvaspeo în salvãrile salvaspeo, coroborate cu eva- Peºtera cu Ferigi, Avenul Sohodol. Arad cuarea victimei de la intrarea din peºterã Responsabilii ºcolii au fost Tudor Demonstrativa salvaspeo s-a þinut în cu ajutorul elicopterului. Marin ºi Alin Popa. data de 10.10 în parcul din faþa hotelului Demonstrativa salvaspeo Zilele Continetal Forum. S-a inaugurat oficial Acþiuni reale de salvare sediul S.J. Salvaspeo Arad, ocazie cu În anul 2009 a fost un singur accident Muntelui Aceastã demonstrativã s-a desfãºurat în care s-a prezentat reprezentanþilor C.J. speologic care a avut loc în Peºtera Arad ºi echipa de voluntari implicaþi în Cetãþile Ponorului în data de 06.08. O 05.09 în localitatea Moneasa cu ocazia Zilelor Muntelui. Demonstrativa a fost acest serviciu. turistã de 50 ani ºi-a fracturat glezna pe S-a semnat protocolul de colaborare parcursul subteran al peºterii în zona conceputã pentru omogenizarea noii echipe a Serviciului Judeþean Salvaspeo între Asociaþia Speologicã Speowest dolinei trei. Datoritã faptului ca în zonã Arad ºi Asociaþia Salvatorilor Montani se aflau salvatori speologi ai Serviciului Arad cu sprijinul colegilor de la Servi- ciul Judeþean Salvamont Salvaspeo Bihor în vederea susþinerii activitãþii Salvamont Salvaspeo Bihor pentru celor douã servicii din judeþele Arad ºi tabãra MASH timpul de rãspuns a fost Bihor, cu care s-a elaborat un contract de parteneriat. Astfel participanþii la ,,Zilele Bihor, un protocol asemãnãtor urmând a scurt, trei ore durând toatã operaþiunea fi discutat ºi cu cei de la Inspectoratul de salvare. Muntelui” au avut ocazia de a vedea la lucru nou-înfiinþata echipã de salvatori pentru Situaþii de Urgenþã Arad. S-a Exerciþii de salvare ºi de a se informa despre activitatea stabilit o serie de mãsuri ferme din partea C.J. Arad cu privire la dotarea cu echipa- Douã exerciþii de salvare au avut loc în acesteia ºi capacitatea ei de intervenþie ment de salvare, pentru a nu mai fi nevoie decursul anului. în caz de necesitate. de recurgerea la împrumut de la alte Exerciþiul din Peºtera din Dealul Demonstrativa salvaspeo Zilele servicii, de asemenea ºi în privinþa Secãturii desfãºurat în data de 23.05 a ªteiului renovãrii celorlalte spaþii de la sediu ºi reunit un numãr de 58 de speologi veniþi Exerciþiul salvaspeo s-a desfãºurat cu punerea lor efectivã în utilitatea servi- din toatã þara. Exerciþiul a fost organizat ocazia serbãrii Zilelor Oraºului ªtei, ciului.  de cãtre Tudor Rus. Targa a fost eva- care s-au þinut între 26-27.09. Cu ocazia

SPEOMOND • 14 • 2009 31 Corse Canyon

Felix PAPIU • Asociaþia Românã de Canyoning

orsica… este o insulã, o insu- rilor ºi a bucãtãriei franþuzeºti cu care se este tot timpul important, chiar ºi în laritate! Este ceva aparte, desfatã în amurg. perioada estivalã, iar enormele bazinele Ccomparativ cu ce ºtiam, noi. De Diversitatea geologicã este extremã. de pe traseu îl transformã într-un canion fapt, ce ºtiam? Versantul oriental al lanþului muntos este foarte acvatic. Corsica e o insulã la care sã visezi. constituit în esenþã din granite, granulite, Celebrul Piscia di Ghjaddu (Gallo) Corsica e o insulã pe care nu vei ajunge rhyolite ºi roci vulcanice din era pri- este cunoscut pe plan internaþional prin niciodatã, insula frumosului, insula marã. Aceste roci, în aparenþã inata- intermediul emisiunii „Ushuaia” din arborelui bruyere din care se fac pipele cabile, sunt teatrul unei magnifice ero- 1996. Coborârea se face prin niºte chei care se respectã. Corsica e o insulã cu ziuni denumitã „Tafoni”. Regiunea Cap granitice foarte impresionante, care se oameni liberi, oameni cinstiþi ºi ciudaþi, Corse, Castagniccia ºi câmpia orientalã deschid la magnifica cascadã finalã cu o insula bandiþilor cu suflet mare. Corsica este diferitã în totalitate, fiind constituitã vedere spre mare. Pe traseul coborârii, e insula aceea frumoasã, cu turnurile din sedimente marine metamorfice, în debitul de apã este tot timpul consistent, genoveze, insula lui Napoleon. Corsica mare parte ºisturi. Versantul occidental, iar zgomotul din canion este impresi- e o rãmãºiþã a Sudului, este sudul neatins cu excepþia regiunii Scandula ºi a falezei onant. Miºcãrile de apã ar putea sã te de cavalerii cei reci din Nord. calcaroase de la Bonifacio, este dominat surprindã, în special la intrarea în ulti- Corsica a fost descrisã de Balzac ca în totalitate de granit. Existã mai mult de mul bazin dinaintea cascadei finale. fiind o insulã francezã scãldatã de 20 de vârfuri de peste 2000 m altitudine, Aceasta îi dã un caracter periculos ºi soarele italian, însã insula are un carac- iar înãlþimea maximã este 2707 m. trebui abordat cu prudenþã. ter aparte care îi conferã unicitate. Torenþii montani corsicani corespund Ruisseau de Purcaraccia este cel Peisajul superb, sãlbatic este destinaþia cu ceea ce se aºteaptã de la un canion: mai cunoscut canion din Corsica. Putem excelentã, la care se adaugã ciudata ruperi puternice de pantã, succesiuni de spune despre el cã e cel mai mare combinaþie dintre efortul fizic depus de cascade, pasaje cu miºcãri repezi de apã, „Aqualand” de pe insulã, care îþi poate cãlãtor în timpul zilei ºi savoarea vinu- dar ºi bazine cu ape limpezi ºi calme, oferii multe salturi ºi coborâri de tobo- tobogane lungi cu schimbãri de direcþii, gane. Nu are dificultãþi majore ºi nici ºi nu în ultimul rând, posibilitãþi de salt de la diferite înãlþimi. Din totalul de 70 de canioane din Corsica, am încercat sã parcurgem în primul rând pe cele cu apã, întrucât în sezonul estival majoritatea sunt seci, sau cu debite mici. Astfel, am parcurs canioanele: Le Chjuvonu (V3-A5-II), Piscia di Ghjaddu (Gallo) (V4-A5-II), Ruisseau de Purcaraccia (V4-A3-I), Ruisseau de Pulischeddu (V3-A2-II), Ruisseau de Bucatoghju (V3-A3-II). În paranteze sunt cotaþiile parcursului de canion dupã normele de clasament tehnic francez, reprezentând: V - dificultãþi cu caracter vertical, A - dificultãþi cu caracter acvatic, evaluate de la 1 la 7, iar cu cifre romane - angajament ºi anvergurã. Le Chjuvonu oferã o magnificã coborâre pe toatã durata lui. Un marº acvatic înverzit îþi face accesul spre un sector de chei granitice unde ostacolele se succed fãrã întrerupere. Debitul râului

32 SPEOMOND • 14 • 2009 Corse Canyon

miºcãri periculoase de apã la debite sunt o mare atracþie pentru regiune, ele rezonabile. Trebui avut grijã doar la fiind luminate noaptea de proiectoare. furtunile care se pot isca brusc. ªarmul Coborârea oferã o vedere cuceritoare lui poate fi estompat în sezonul estival asupra mãrii ºi a vastului câmp de de masivele grupuri de turiºti care se clementine situat jos în vale. Restul bãlãcesc în bazinele cu ape limpezi. canionului oferã o coborâre pe un râu Ruisseau de Pulischeddu, sau frate- vast unde rapelurile se succed rapid. le mai mic a lui Purcaraccia, nu prezintã Spre final se pot gãsi locuri unde saltu- dificultãþi deosebite, dar este un râu rile sunt posibile de la diferite înãlþimi. frumos, numai bun de iniþiere. Ca ºi la Componenþa echipei a fost: Noemi canionul precedent, trebuie evitat sezo- Szabo, Cãlin Cigmãian, Attila Antal - nul estival din cauza nenumãratelor Igor, Felix Papiu. hoarde de turiºti veniþi din toatã Europa. În concluzie, gãsim în Corsica un Ruisseau de Bucatoghju, un canion veritabil „Aqualand”, un adevãrat cunoscut pentru primele 2 cascade, care paradis pentru canyoniºti. Cãlin CIGMAIAN Cãlin

SPEOMOND • 14 • 2009 33 Samothraki Grecia Felix PAPIU • Asociaþia Românã de Canyoning

„Insula unde îºi fac zeii vacanþele”, „Insula Lunii Pline”, este locaºul mis- Tudor Revnic (Alien), Cristian Þibea conform vechilor mituri, Samothraki (sau terului, al legendei ºi al magiei greceºti. (Costache). Alte þãri participante: Samothrace, ambele variante sunt vala- Aici nu existã resorturi de 5 stele. Tocmai Franþa, Germania, Italia ºi Grecia. bile), stãpâneºte zona cu impozanta sa de aceea este „Mecca” aventurierilor care Insula dispune de 10 canioane echi- þinutã muntoasã, aflându-se în partea de vor sã înveþe cât mai multe despre naturã pate, de diferite nivele de dificultate. nord-est, la capãtul Marii Egee, la numai ºi istorie pe cont propriu. Aici totul se Echipa României a reuºit sã parcurgã 6 30 de mile nautice de Alexandroupolis. rezumã la cascade, vegetaþie luxuriantã, dintre acestea. Insula Samothraki ocupã o suprafaþã de plaje pustii ºi nisipuri fine. Ghidul o va Canioanele din Insula Samothraki au 178 km2, beneficiazã de 59 km de coastã numi „reggae island” ºi va povesti despre în general urmãtoarele caracteristici: ºi este dominatã de Muntele Saos (cel mai nopþi cu lunã plinã, focuri de tabarã ºi Marºuri de apropiere relativ lungi: 2- înalt vârf: Vf. Fegari 1611 m, de altfel cel cântece la chitarã. 4 ore, cu diferenþe de nivel considera- mai înalt din toate insulele greceºti). Populaþia actualã a insulei este de bile, 250-800 m. Sã nu uitãm cã se urcã Samothraki este unul dintre cel mai bine 2700 locuitori, dar Samothraki a fost de la nivelul mãrii. pãstrate secrete ale Greciei. Numitã ºi locuitã încã din neolitic ºi este cunoscutã Lipsa drumurilor amenajate, în pentru venerarea marilor zei ºi a cere- special în zona de sud a insulei, impune moniilor mistice, riturile Kaveiria. Mai prezenþa unei maºini cu tracþiune inte- ales în timpul perioadei elene, insula a gralã pentru a ajunge pe pistele fores- reprezentat un centru spiritual al întregii tiere cât mai aproape de canion. La lumi cunoscute la acea vreme. Fãcând o Canionul Gyali accesul fiind posibil Elena BUDURAN Elena vizitã la situl arheologic, poþi simþi doar cu vaporaºul sau cu barca cu motor. încãrcãtura sfântã a locului, poþi admira Temperatura în timpul zilei ajunge în Sanctuarul Marilor Zei, Arsineio-ul, mod constant la 40°C la umbrã ºi 60°- fântâna Victoriei – unde se afla statuia 65°C la soare. Pot apãrea probleme me- faimoasei Nike, Victoria cu aripi de la dicale: insolaþie, arsuri, deshidatare etc. Samothraki, care azi lumineazã (înfru- Temperatura apei 16°-20°C. museþeazã) Muzeul Louvre din Paris. Canioanele sunt dezvoltate în prin- Pitoreasca capitalã tradiþionalã, cipal în rocã bazalticã ºi pe alocuri în construitã ca un amfiteatru între munþi, cu granite ºi ºisturi. Ele prezintã cascade cu vedere la mare, captiveazã vizitatorul. forme neregulate, cu bazine largi ºi Din punct de vedere geologic Mun- adânci la bazã, ce permit coborârea prin tele Saos este format din ºisturi, granite salt, tobogan sau cu ajutorul corzilor. ºi roci vulcanice. Nenumãrate curgeri de apã, mai mici sau mai mari, formezã cascade ºi lacuri mici la Loutra ºi Fonia

(Killer). Nu numai cei mai pricepuþi MARIN Tudor alpiniºti, ci oricine este interesat poate atinge Luna (cel mai înalt vârf al in- sulei), Sfetami (o staþiune montanã), Katharia (cel mai mare platou al insulei), Karia ºi Trahilati (douã regiuni cu peisaje superbe). Am avut plãcerea sã vizitãm Samothraki cu ocazia participãrii la The 5th Hellenic Canyoning Meeting, în perioada 29 iunie - 06 iulie 2008, la invitaþia Asociaþiei de Canyoning E.S.E.F. din Grecia. Participanþii din partea Asociaþiei Române de Canyoning au fost: Attila Antal (Igor), Ioana Axinte, Elena Buduran, Oana Chioreanu, Dan Ciprian (Ceapãru), Tudor Marin, Felix Papiu,

34 SPEOMOND • 14 • 2009 Samothraki

În prima parte a canionului apa evitã sã aparã la suprafaþã, debitul fiind extrem de scãzut, parcurgerea putându- Ioana AXINTE Ioana

Elena BUDURAN Elena se face fãrã neoprene. Parcurgerea canionului a durat 4 h 30 min, pe o lungime de 2000 m. Obstacolele ce trebuiesc depãºite pe canion sunt 17 cascade ºi 3 tobogane. Cascada maximã: 45 m. Canionul Kousianda ºi Vatos Echipa: Ioana, Elena, Felix, Tudor Situat în sudul insulei, canionul necesitã un marº de apropiere de 3 h pe un traseu nu prea bine marcat, pânã la altitudinea de 780 m. Parcurgerea canionului necesitã 6 h pentru depãºirea celor 27 cascade. Noi am coborât canionul în 4 h ºi 50 min. Cascada maximã: 43 m. Finalul Canionului Kousianda debu- ºeazã în Canionului Vatos, ceea ce ne Cea mai înaltã cascadã 83 m, cel mai Canionul Fonias obligã la parcurgerea a 2/3 din traseul lui. mare salt 11 m, cei mai lung tobogan Echipa: Alien, Ceapãru, Costache, Marºul de retragere ne obligã la un 17 m (!). Elena, Felix, Igor, Ioana, Oana, Tudor traseu destul de dificil, pe coasta mãrii, Este situat tot în partea de nord a pânã la plaja „Pachia Ammos”, de unde Canionul Kremastos insulei, ºi s-a dovedit a fi cel mai acvatic recuperãm maºina. Traseul impune Echipa: Ioana, Elena, Felix, Tudor canion. Noi am parcurs doar partea a parcurgerea unor pasaje de escaladã Situat în partea de sud a insulei, doua a canionului cu intrarea la altitu- liberã de gradul III-IV. Poteca traversea- canionul se diferenþiazã prin faptul cã dinea de 330 m, porþiune pe care am zã în permanenþã pantele expuse ale are ieºirea direct în mare. Altitudinea de parcurs 11 cascade ºi un tobogan. versanþilor care se terminã în mare, intrare este la 255 m ºi necesitã un marº Timpul de parcurgere a fost 4 h 30 undeva la 170 m sub noi. de apropiere de 3 h de la cea mai apro- min, pe o denivelare de 190 m. În concluzie, Insula Samothraki piatã plajã (accesul pânã la aceasta cât ºi Cascada maximã: 40 m. oferã o mare varietate de canioane, cu o recuperarea din mare s-a fãcut cu un diversitate de obstacole interesante, o vapor închiriat). Canionul Tsidvogiani adevãratã aventurã pentru canyoniºti. Din punct de vedere tehnic, canionul Echipa: Alien, Ceaparu, Costache, Samothraki, un impozant munte are 9 cascade. Aici am întâlnit cascada cu Elena, Felix, Igor, Ioana, Oana, Tudor singular, aflat între cer ºi pãmânt – o cea mai mare lungime de pe insulã: 83 m. Localizat în partea de nord a insulei, încercare ce nu poate fi descrisã, ci Dupã pãrerea noastrã a fost cel mai acest canion are intrarea la altitudinea de numai trãitã. atractiv canion al insulei. 700 m ºi ieºirea la 150 m. Dupã revenirea în camping am fost invitaþi de organizatori la una dintre frumoasele „Taverne” de pe insulã, unde am degustat mâncare tradiþionalã gre- ceascã, în special pe bazã de carne de Elena BUDURAN Elena caprã. Canionul Gria Vathra Echipa: Alien, Ceapãru, Costache, Elena, Felix, Igor, Ioana, Tudor Localizat în partea de nord a insulei, s-a oferit sã fie unul dintre cele mai frumoase ºi tehnice canioane de pe insulã, nelipsindu-i numeroasele cas- cade, tobogane ºi salturi. Altitudinea de intrare în canion este 750 m, cu denivelarea de 660 m. Timp de parcurgere: 6 h 30 min, pe o lungime de 2700 m a canionului. Cascada maximã: 45 m.

SPEOMOND • 14 • 2009 35 O altfel de

Sebastian SBÎRCEA • „Speowest” Arad, „Le Nottole” Bergamo; Valentin RADU • „Speowest” Arad

Primii paºi aici ºi acolo cu mici dificultãþi ºi unele neînþelegeri, gie la altul ºi aici mã refer începând de În urmã cu 4 ani, licean fiind, împreunã dupã un parcurs bun al cursurilor de la echipament, buget, pânã la modul ºi cu niºte prieteni mi-am descoperit pasi- peste sãptãmânã, am reuºit sã trec la condiþiile în care îºi desfãºoarã activi- unea pentru speologie în peºterile din final ºi examenul pentru nivel T.S.A. II. tatea fiecare. În ciuda peisajului idilic de Valea Sighiºtelului, însã nici nu-mi „Caz tipic de tânãr începãtor cu aici, precum mã ºi aºteptam, membrii puteam imagina cã îmi va fi dat sã ajung potenþial, aspirant la statutul de mare clubului m-au acceptat cu dificultate sã activez ca membru într-un grup speo- speolog, care se aruncã cu capul înainte printre ei, deoarece încã aveam proble- logic ºi mai ales în unul de pe meleaguri indiferent de consecinþe ºi pentru care me în a mã face înþeles în limba italianã strãine. Totuºi, adevãrata activitate de lucru el trebuie strunit ºi educat. Dupã ºi nici naþionalitatea mea nu cred cã îi speolog am început-o alãturi de Asociaþia primul sãu aven cu o verticalã de vreo încuraja în aceastã direcþie, dar în cele Speologicã Speowest Arad ºi am reuºit sã 20 m (Avenul Izoiul Mijlociu – Moneasa, din urmã am reuºit sã colaborãm fãrã învãþ atât tehnicile T.S.A., cât ºi multe AR), ne-a certat cu mâhnire ºi dezamã- probleme. alte lucruri despre peºteri, datoritã unor gire cã pentru asemenea cavitãþi ºi-a pier- Depãºind aceste dificultãþi am avut membri din club, care mi-au fost de mare dut atâta timp la falezã, însã i-a pierit gla- ocazia de a-mi continua pregãtirea în ajutor. sul complet, împreunã cu tot curajul sãu speologie ºi în Italia, urmând cursuri de «Marele lui avantaj, când a aflat de vitejesc în Avenul Rãchiþeaua (-230 m), instructor (echivalentul iniþiatorului din noi de pe Internet ºi s-a înscris în club, când încã de la - 70 m se cerea afarã la România), pe care le-am trecut cu brio, a fost cã locuia în aceeaºi localitate cu lumina soarelui, mai ales cã avea proble- deºi diploma de T.S.A. 2 din România mine, astfel setea lui pentru noua provo- me ºi de comunicare, botezând majo- nu mi-a fost recunoscutã ºi astfel pentru care ºi elanul tineresc, îl mânau la mine ritatea pieselor de echipament dupã accederea la cursuri am fost nevoit sã acasã în fiecare zi dupã ºcoalã, intra propria minte sprintenã: împingãtor = susþin un examen practic ºi teoretic, furibund în curtea casei mele, dãdea un blocator de mânã, urcãtor = blocator de referitor la tehnici de echipare ºi de prim „Sãru-mâna” scurt la bunicã-mea, piept, descoborãtor = coborâtor, cârlige le ajutor. De asemenea am avut posibili- repezit ºi nerãbdãtor îºi arunca ochii prin mai zicea uneori la carabiniere de la lonje tatea de a participa ºi la cursuri de încãperi ºi întreba de starea mea ºi… iar ºi deja celebrul desfrecãtor la banala scufundare, obiectivul meu pentru viitor mã anunþa bunã-mea cã „mã cautã protecþie de coardã”, mai povesteºte fiind ºi abordarea unor sifoane din vâjâialã ãla al meu de la speologie”, acelaºi Vali. peºteri active. încât i-a rãmas ºi astãzi numele de Anii au trecut ºi întortocheatele Vâjâialã. Dacã gãsea o portiþã de timp cãrãri ale vieþii m-au purtat mai departe, disponibil, mã ademenea cu tot felul de pe niºte cãrãri de munte ºi mai întorto- bazaconii sã mergem la pãdure sã se dea cheate, ajungând în Italia, o þarã a cãrei limbã nu o cunoºteam, într-un oraº

pe coardã într-un copac. Astfel pasiunea BONETTI Daniele sa corelatã cu o serie de factori favora- despre care nu ºtiam nimic. Deoarece bili l-a determinat sã facã progrese mari eram deja membru în A.S. Speowest în domeniul tehnicii speo», îºi aminteº- Arad de peste 6 luni, primul meu gând te Vali de la Speowest. a fost sã gãsesc ºi aici un club de speo- În primele luni ca speolog am vizitat logie pentru a mã alãtura ºi a-mi putea în principal peºteri din Munþii Apuseni, urma pasiunea. Cãutãrile mele nu au fost de toate felurile ca importanþã ºi dificul- în zadar, deoarece curând am devenit tate, astfel în acel an am reuºit sã acu- membru într-un club din Bergamo: mulez mai multã experienþã, ceea ce mi- Gruppo Speleologico Bergamasco «Le a permis sã pot participa cu încredere Nottole», gãzduit într-un vechi castel sporitã la ªcoala Naþionalã de Speologie (Marigolda - sec. XIII). de la Cãput. Încurajat de unii colegi de Vã puteþi imagina ºi spun asta cu club, am îndrãznit sã încerc direct la regret, lãsând la o parte vechile ºi nivelul T.S.A. II, am trecut cu bine de recentele conflicte ivite între etnii, cã examenul de început pentru demons- diferenþa dintre Italia ºi România ca ºi trarea competenþelor de nivel T.S.A. I ºi þãri se resimte ºi de la un club de speolo-

36 SPEOMOND • 14 • 2009 O altfel de speologie

Revenind la clubul din Italia, poves- tea acestuia este lungã ºi merge mult în trecut, chiar de curând am participat la aniversarea a 40 de ani de activitate ai CORNA Andrea clubului, acesta fiind înfiinþat în anul 1969 ºi având printre altele ca obiect de activitate ºi speologia artificialã (mine ºi cetãþi), fiind unul dintre primele cluburi care încep sã studieze cavitãþile artifi- ciale din Italia. De-a lungul anilor clubul a avut numeroºi membri, dar în momen- tul actual are în jur de 50 de membri cotizanþi, iar dintre aceºtia cam 15 sunt prezenþi în peºteri în fiecare weekend, printre care ºi eu. Deºi clubul a luat naºtere în principal datoritã speologiei artificiale, cu timpul doar membrii fon- datori mai în vârstã ºi încã câteva per- soane, în total vreo 10, mai sunt intere- sate numai de acest aspect. De asemenea mai pot spune cã 10 dintre membri activi me mai mare de 1 m, toate concentrate bijuterii). Numeroase mine dintre aces- 2 ai clubului sunt cadre ale Federaþiei într-o zonã de circa 40 m . tea sunt deja închise ºi doar speologii au Italiene de Speologie ºi majoritatea fac În prima mea sâmbãtã ca nou mem- posibilitatea de a le vizita, însã se urmã- parte din departamentul salvaspeo din bru al clubului am fost la falezã cu reºte închiderea tuturor din motive de regiunea Lombardia, care cuprinde mai Giorgio Pannuzzo, figurã dominantã siguranþã. multe oraºe (Bergamo, Brescia, Como, printre membrii clubului, ulterior deve- Acest lucru îmi aminteºte de o turã Lecco, Milano, Varese etc.). nit ºi preºedintele acestuia, care mi-a ºi efectuatã în România în 2007 la Peºtera Datoritã colegilor mei care sunt împrumutat o parte din echipamentul Fagului, la care accesul se face printr-o implicaþi în salvaspeo (coordonator de sãu. Am constatat cã, datoritã faptului cã minã pãrãsitã ºi prãbuºitã. Atunci am exerciþii salvaspeo, preºedinte al ºcolii îºi pot procura un alt echipament perso- sãpat în galeria minierã pentru a intra, de salvaspeo, preºedinte de salvaspeo nal nou fãrã prea mare efort financiar, iar dupã ce câþiva colegi speologi erau canyoning etc.) ºi care îmi cunoºteau italienii respectivi îºi neglijeazã echipa- deja înãuntru ºi urmam sã trec eu prin pregãtirea, mi-au permis participarea la mentul, îl lasã murdar, plin de argilã. Am breºã, tunelul s-a surpat în faþa mea, un exerciþiu de la -450 m din Peºtera mai observat cã peºterile în mare parte ºocul provocat de sperieturã determi- Marelli, deºi persoanelor care nu fac sunt echipate cu corzi fixe, dar majori- nându-mã sã nu mai intru nici dupã parte din salvaspeo le este interzisã tatea freacã pe rocã ºi se folosesc mai refacerea gãurii. Urmând exemplul implicarea la vreun exerciþiu. Cu timpul mult cele de peste 10 mm, probabil cele italienilor ºi în România ar trebui închise am dat anumite examene pentru a urma mai multe echipãri fiind efectuate în fostele mine sau stabilizarea lor, iar de cursuri salvaspeo (cu durata de 1 an) trecut în timpul explorãrilor. cele care debuºeazã în peºteri sã se pentru a deveni tehnician, dar nefinali- ocupe chiar speologii, pentru evitarea zate pânã în prezent. Pe frontul de luptã unor accidente (exemple: Peºtera Farcu, Relatând despre activitatea speolo- Activitatea speologicã am început-o pe Peºtera Jofi ºi altele). gicã, am aflat cã majoritatea peºterilor Muntele Arera (2512 m), care aparþine Chiar într-una dintre minele din din regiunea Bergamo au fost desco- de lanþul de munþi din regiunea aceastã zonã a Italiei eu personal am perite de cãtre membrii clubului. Tot Bergamo, numiþi Prealpii Orobie ºi descoperit galeria inferioarã a Peºterii „5 aceºtia însoþesc turiºtii ºi alte persoane situaþi la circa 60 km de Bergamo, fiind Cascade”, cãreia i s-a dat numele de interesate din Italia în subsolul zidurilor formaþi în mare parte din rocã calca- „Iuda”, deoarece un speolog ºi-a „trãdat” vechi ale cetãþii din Bergamo, construitã roasã, care a favorizat formarea peºte- clubul din care fãcea parte, ducându-ne cu scop militar ºi aflatã azi în bunã stare, rilor. Datoritã industriei extractive, acest pe noi în tura respectivã de explorare. ceea ce a permis pãstrarea acestor galerii munte conþine mai mult de 100 de mine, Muntele Arera constituie locul prin- artificiale subterane, în care în trecut care sunt intersectate între ele ºi cu alte cipal de activitate al grupului începând cu erau unele puþuri cu apã, cât ºi a sãlilor mine dezvoltate în munþii apropiaþi. anul 1995, iar pânã astãzi s-a descoperit în care erau amplasate tunurile, unde în Majoritatea minelor au fost abandonate un complex subteran de peste 13.500 m. timp s-au format stalactite prin dizolva- în urmã cu 30 ani, din ele se extrãgea Printre numeroasele galerii de mine, cea rea liantului de îmbinare a cãrãmizilor zinc, plumb, argint ºi cãrbune, iar în mai mare are circa 200 km ºi din care se sau blocurilor de piatrã ale zidurilor de vecinãtatea Muntelui Arera existã im- poate ajunge în mai multe peºteri cum ar cãtre apele infiltrare în pãmânt în urma portante mine pentru extragerea de fi: Abisso della Dolce Vita (-485 m), La ploilor. În una din catacombe, numitã de fluorit sau fluorinã (un mineral compus Lacca della Seggiovia (-330 m), L’abisso cãtre italieni „Canoniera San Michelle”, din fluorid de calciu cristalizat de Frank Zappa (-230 m), La Lacca della am fost uluit la vederea sutelor de culoare preponderent verde sau violet Miniera (-200 m), L’abisso Demetrio stalactite de tip „macaroni” cu o lungi- folosit ºi ca piatrã preþioasã pentru Stratos (-160 m), cât ºi în multe alte

SPEOMOND • 14 • 2009 37 O altfel de speologie cavitãþi cu mai puþin de -100 m deni- pânã pe fundul peºterii Increduli nu are Alte provocãri velare. Cele mai interesante peºteri, care un grad de dificultate redus faþã de cel Un mare potenþial speologic prezintã ºi prezintã un potenþial mare de formare a iniþial, dar se economisesc 150 m la Peºtera Crevazza Fruttari (1428 m alti- unor sisteme subterane, sunt Crevazza diferenþa de nivel, ceea ce ar trebui sã fie tudine), care se gãseºte mai sus de Laca Fruttari (-262 m), Laca Di Mùradei util în cazul ridicãrii nivelului apei la Dei Mùradei la circa 3 minute de mers, (-280 m), Abisso Dei Due Increduli viituri. Datoritã acestei joncþiuni, noul ea intersectându-se în minã cu Abbiso (-634 m), iar în acestea am fãcut explo- sistem obþinut este cel mai adânc din Dei Due Increduli, dar nu sunt conectate rare ºi decolmatare aproape în fiecare regiunea Bergamo ºi primul care cuprin- în mod natural. Chiar aceastã peºterã weekend. de mai multe peºteri din Muntele Arera. este prima în care am intrat în Italia la În 2009 toate turele în peºteri le-am Intrarea în Peºtera Abbiso Dei Due -262 m pentru a face un film ºi a decol- dedicat pentru decolmatare în L’abisso Increduli se aflã la cota 1547 m ºi începe mata o strâmtoare. Peºtera a fost desco- Frank Zappa, Laca Di Mùradei þi Abisso cu o galerie de 10 m de minã aban- peritã de cãtre speologi în anul 1998, Dei Due Increduli. Acest fapt a fãcut ca donatã, se continuã cu un meandru pânã deºi anterior o gãsiserã minerii. Ea are majoritatea turelor sã devinã plictisi- la -120 m, care se parcurge cu mare douã puþuri enorme, unul de -105 m, toare ºi obositoare, deoarece se mergea dificultate, fiind foarte îngust. Dupã care se gãseºte la intrare, iar al doilea în fiecare weekend în aceleaºi peºteri ºi aceastã zonã peºtera devine activã, cu care este cel mai mare din provincia în aceleaºi galerii, pentru decolmatare, multã apã, însã parcurgerea se simpli- Bergamo, a fost descoperit mai târziu în explorare ºi cartare. Decolmatarea efec- ficã, coborârea necesitând coardã ºi 2008 dupã numeroase ture de decolma- tuatã era anevoioasã, solicitând mult echipamentul T.S.A. ºi eventual costum tare pe un meandru îngust, are -153 m ºi efort, deoarece dupã fiecare puþ se gã- de neopren sau combinezon imperme- dacã adãugãm ºi hornurile gãsite deasu- seºte un meandru cu strâmtoare, la care abil pânã la sifonul terminal, care se pra lui, el depãºeºte 200 m, ceea ce i-a se mai adaugã ºi temperatura în general gãseºte la -634 m. Durata totalã de adus ºi numele de „Podzilla”. scãzutã (5-8°C). parcurgere este de aproximativ 8-9 ore, Din experienþa mea consider cã dacã Având în vedere acurateþea datelor asta în caz cã totul decurge normal, eu decolmatãrile vor continua în fiecare topografice preluate, Giorgio Pannuzzo personal am fost martor acum un an, weekend ºi speologii îºi pãstreazã elanul a dedus cã una dintre galeriile Peºterii când o colegã epuizatã, dupã ce am stat iniþial s-ar putea ca Crevazza Fruttari Laca Di Mùradei de la -270 m s-ar pãrea în peºterã 25 de ore la o turã de decol- (-262 m), Laca Di Mùradei (-280 m) ºi cã se intersecteazã cu o ramurã a Peºterii matare, la cota -430 de m, la întoarcere Abisso Dei Due Increduli (-634 m) sã Abbiso Dei Due Increduli, aºa cã decol- pe meandru a avut un atac de panicã, devinã un singur sistem subteran, deoa- matãrile se efectuau de fiecare datã în tremura de frig, 10 m de coardã îi urca rece mai sunt 12 m denivelare ºi 65 m în aceleaºi zone. În sâmbãta de 23 mai în 10 minute, era speriatã cã ne-am plan ca Peºtera Crevazza Fruttari sã se 2009 în Laca Dei Mùradei a intrat o rãtãcit, nu mai putea sã-ºi ducã banana, intersecteze cu Laca Dei Muradei. Un echipã hotãrâtã sã verifice ipoteza lui a trebuit sã o las sub folia de supra- lucru esenþial ar fi ca speologii cu Giorgio, în echipã s-au aflat: Tiziano vieþuire pentru aproape 20 de minute ca experienþã ºi atestat de scafandru de Ambrosioni, Devis Magri, Giorgio sã merg sã verific direcþia bunã a gale- peºterã, sã facã scufundãri în sifonul Pannuzzo ºi Givanni Merisio. În urma riei ºi abia apoi am reuºit sã o calmez terminal din Abisso Dei Due Increduli lucrãrilor de lãrgire care au durat circa 1- parþial cât sã o conving sã înainteze pânã pentru gãsirea altor galerii subterane, 2 ore, aceºtia s-au gãsit în faþa strâmtorii la ieºire. dar datoritã parcurgerii grele a peºterii de la -270 m, exact în locul unde eu Pentru a se evita apa din Abbiso Dei nu s-a încumetat nimeni la o astfel de împreunã cu alþi colegi am lucrat cu 2 Due Increduli se poate intra prin Peºtera turã, ce necesitã un numãr mare de sãptãmâni în urmã. Dupã câteva ore de Laca Dei Mùradei, fiind ºi la o altitudine decolmatare ºi lãrgire, s-a reuºit sã se mai micã, de doar 1375 m. Aceastã coboare într-o micã salã, care aparþine peºterã începe cu un puþ de 15 m ºi larg galeriei Zombie din Abbiso Dei Due de vreo 3 m, care noaptea îþi lasã posibi- Increduli, exploratã de Giorgio Pannuzzo litatea unei priveliºti înstelate, apoi CORNA Andrea ºi Renzo Gaiti ºi abandonatã, deoarece peºtera continuã cu al doilea puþ de circa au considerat cã nu renteazã sã înceapã 40 m. Aceste douã puþuri au fost aban- cãþãrãrile de la cota -500 de m. Ghini- donate timp de 30 de ani de cãtre spe- onul meu a fost cã în acel weekend eram ologi, ani la rând explorãrile s-au efec- plecat din Italia ºi nu am reuºit sã iau tuat doar în ramurile laterale ale peºterii, parte la marea descoperire, dar acest fapt ceea ce nu a permis înaintarea în adâncul nu înseamnã cã sutele de ore de lucru a ei. În anul 1997 s-au reluat lucrãrile ºi tuturor speologilor, inclusiv ale mele, au dupã câteva luni de muncã s-a reuºit sã fost în zadar. se ajungã la cota -197 m. În 2009 dupã Noul sistem descoperit, Increduli- circa 3 ore de parcurs prin strâmtori ºi Muradei, are o dezvoltare de 3300 de m puþuri pline de argilã am reuºim sã cartaþi ºi o denivelare de -634 de m. avansãm pânã la - 277 m, unde se gã- Punctul în care se intersecteazã cele seºte ºi bifurcaþia spre cealaltã peºterã, douã peºteri este la -433 de m (cota iar apoi mai trebuie sã parcurgi încã 4 relativã Increduli) ºi -277 de m (cota ore pentru a ajunge la sifonul terminal relativã Mùradei). Noul traseu de acces din Abbiso Dei Due Increduli.

38 SPEOMOND • 14 • 2009 oameni, timp ºi probabil mai multe bivuacuri subterane. între clubul din Italia Pe lângã turele obiºnuite în peºteri, o ºi cele din þarã. tradiþie a clubului este ca în fiecare varã De asemenea, m- în luna august sã se meargã la o cabanã de aº bucura dacã s-ar la cota 1600 m pentru o sãptãmânã în putea realiza ºi alte care ne continuam activitatea zi de zi în colaborãri între clubul de aici ºi cel din preºedinte a clubului, din perioada când peºterã, cât ºi la exterior încercând sã Arad sau cu alte cluburi din þarã, colegii se ocupau mai mult de speologia artifi- gãsim alte cavitãþi. Tabãra este organizatã mei italieni fiind dornici în aceastã cialã, în prezent fiind cel mai bun ghid de cãtre clubul „Le Nottole”, pentru privinþã, fiindcã ambele pãrþi ar putea din club pentru însoþirea turiºtilor. De explorare ºi decolmatare în peºterile pe acumula experienþã vãzând ºi compa- asemenea, trebuie sã le mulþumesc ºi lui care le avem în zona de lucru. În mo- rând modurile diferite de abordare ale Enrico Carnati ºi Renzo Gaiti pentru mentul în care tabãra se organizeazã, echipelor din cele douã þãri. ajutorul, rãbdarea ºi încrederea acordatã Girogio Pannuzzo trimite invitaþii ºi altor În final vreau sã-i mulþumesc lui ºi tuturor celorlalþi membri ai clubului, cluburi pentru a ni se alãtura, el fiind ºi Giorgio Pannuzzo, care mi-a pus la care m-au acceptat ºi m-au invitat sã responsabilul cadastrului din regiunea dispoziþie harta noului sistem, pentru merg alãturi de ei weekend de weekend. Lombardia. Prin urmare ºi speologi de la informaþiile despre zona de activitate a A.S. Speowest Arad sau a altor cluburi clubului, pentru fotografii ºi ajutorul Bibliografie: din þarã pot sã facã posibilã participarea acordat în integrarea mea ca speolog în www.nottole.it în viitorul apropiat la aceastã tabãra, orice Italia. Pentru toate detaliile referitoare la Il Nottolario – Anno XXI – Nr. 13 – persoanã fiind binevenitã, în acest sens eu cetate (Città Alta) þin sã-i mulþumesc lui Aprile 2009 – Speciale Quarantenna- putând sã îmi iau rolul de intermediar Massimo Glanzer, el fiind ºi fostul le 1969-2009

SPEOMOND • 14 • 2009 39 din Defileul Mureºului dintre Topliþa ºi Deda

Károly MORÉH • Group Speo Exus

enomene pseudocarstice remar- Moréh) – „Anuarul ªtiinþific”, ed. 3. tipul epigenetic biogen – format prin cabile, peºterile de mulaj (lb. Societatea Ardeleanã de Speologie. descompunerea microbianã al mesei Fengl. tree mold caves) sunt mu- 1998 – GRUP SPEO EXUS (K. Moréh, lemnoase aflatã încã în stare organi- lajele unor trunchiuri de arbori, formate I. Gergely, E. Gombos) – grupare des- cã, în urma activitãþii unor bacterii ºi în diferite tipuri de roci: roci vulcanice prinsã din speoclubul „Ursus Spealeus” ciuperci, în condiþii aerobe ºi în ºi vulcanoclastice, depozite de lahar, tra- Tg. Mureº – a iniþiat o vastã acþiune de prezenþa apei, în roci vulcanice vertine etc., a cãror prezenþã a fost sistemetizare, explorare ºi cercetare a consolidate. semnalatã în doar câteva zone ale Terrei: fenomenelor pseudocarstice, acþiune în 4. tipul combinat între epigenetic de Japonia (Muntele Fuji), U.S.A. curs de derulare, care deja a depãºit alterare mecanicã ºi epigenetic bio- (Muntele St. Helens), Slovacia (Muntele spaþiul geografic al Defileului Mureºului. gen – format în cazul trunchiurilor Polana) etc. 2000 – descoperirea unor peºteri de de arbori semifosifilizate, când par- Sunt cavitãþi cu dezvoltãri modeste, mulaj dezvoltate în plan vertical, care tea fosifilizatã a trunchiului este de ordinul a câtorva metri, dar existã ºi s-au format în urma dezintegrãrii unor alteratã mecanic, iar cea în stare or- excepþii notabile, ca de exemplu: Funatsu trunchiuri de copaci care au fost sur- ganicã, descompusã pe cale biogenã. Tainai Cave (Japonia, Muntele Fuji) cu o prinºi de procesul de sedimentare în lungime de 70 m, format din mai multe poziþia „stând în picioare”. Context geologic mulaje de copaci, conectate între ele 2002 – descoperirea peºterilor de mulaj Intensa activitate vulcanicã din timpul (H.Tachihara 2002). ºi în versantul stâng al Defileului Neogenului, desfãºuratã între 9,5 - 6,6 Aceste cavitãþi deosebite prin geneza Mureºului, în Munþii Gurghiului, des- M.a. în Munþii Cãlimani ºi între 9,2 - 5,4 lor, au fost descoperite ºi în România, în coperire care infirmã teoria iniþialã a M.a. în Munþii Gurghiu (Pécskai et. Al. Defileul Mureºului între Topliþa ºi Deda existenþei lor exclusiv în versantul 1995), a rezultat apariþia unor edificii în munþii Caliman ºi Gurghiu în roci drept al râului, în Munþii Cãlimani. vulcanice impresionante, prin dimensiu- vulcanogen-sedimentare. Având în nile ºi numãrul lor. Distrugerea acestor vedere importanþa lor ºtiinþificã, vom Speonimie aparate vulcanice prin erodare, care a prezenta în aceastã lucrare, pe lângã Denumirea de PEªTERà DE MULAJ a altele ºi câteva cavitãþi cu lungimi sub fost adoptatã la iniþiativa domnului dr. standardul stabilit pentru o peºterã. Gabriel Diaconu (I.S.E.R. 1990) renun- þând astfel, la denumirea iniþialã de Scurt istoric: PEªTERà DE TRUNCHI DE ARBORI. 1988 – descoperirea unor cavitãþi, care În Cadastru ºi în literatura speologicã s-au dovedit de a fi de fapt mulaje ale aceste peºteri apar sub indicativul „T”, de unor trunchiuri de arbori prinse în roca la expresiile „Trunchi”, respectiv vulcanicã, de K. Moréh (Ursus Spealeus „Tubular”; exemplu: Peºtera T1, T2, …, - Tg.Mureº). Tn, din localitatea… valea… etc. 1989 – prezentarea pseudocarstului din Defileul Mureºului la Congresul Naþi- Clasificare onal de Speologie (Speosport), prin Din punct de vedere al genezei lor, lucrarea „Notã asupra unor cavitãþi din peºterile de mulaj sunt clasificate în Defileul Mureºului între Topliþa ºi câteva tipuri (P. Bella, L. Gaál 2006): Deda” autor K. Moréh; lucrare premiatã 1. tipul sinpirogenetic – format prin cu diploma „VULCANOCARST”. arderea trunchiurilor de arbori în 1991 – apariþia studiului „Cavitãþi din curgeri de lavã sau în roci vulcano- Defileul Mureºului între Topliþa ºi clastice fierbinþi. Deda” (K. Moréh) în „Galerii” nr. 13, 2. tipul epigenetic de alterare mecanicã ed. F.R.T.S.S., C.C.S. Bucureºti. – format prin alterarea materialului 1993 – apariþia lucrãrii „Notã prelimina- lemnos fosifilizat, silicifiat ºi incar- rã asupra unor cavitãþi din Defileul bonizat în roci vulcanice consoli- Mureºului între Topliþa ºi Deda” (K. date, calcificat în travertine.

40 SPEOMOND • 14 • 2009 Peºteri de mulaj

timpul erupþiilor vulcanice, ºi au funcþi- propice desfãºurãrii proceselor de onat ca pieþe de adunarea apelor, în descompunere biogenã, în cazul pliocen ºi în cuaternarul inferior (Mihai trunchiurilor aflate încã în stare Grigore 1989). organicã sau semifosifilizate. Secvenþa geologicã reprezentatã de formaþiunea vulcanogen - sedimentarã, Descriere generalã care atinge în medie o grosime de 100 m Morfoclimatic sunt peºteri formate în în cadrul defileului, are o componenþã etaje montane joase. litologicã complexã ºi variatã, un depo- Apar situate în versanþi, având zit de naturã piroclasticã: aglomerate, poziþii predominant paralele la vale. brecii, microbrecii, tufuri cimentate prin Sunt cavitãþi formate în straturile diagenezã, alternând cu depozite epi- orizontale lacustrine ale ale formaþiu- clastice reprezentate prin: conglomerate, nilor vulcanogen-sedimentare: atât în gresii ºi nisipuri andezitice provenite din depozite de piroclastite, cât ºi în cele de erodarea rocilor în perioadele de calm, epiclastite care marcheazã perioadele de având o stratificaþie normalã, ritmicã ori calm ale activitãþii vulcanice, respectiv încruciºatã (Traian Naum, Emil Butnaru nivelele temporare ale apelor bazinete- 1989). lor ºi lacurilor de baraj vulcanic. Din sedimentarea unor trunchiuri de Genezã copaci la contactul celor douã strate Peºterile de mulaj descoperite în Defi- amintite mai sus a rezultat apariþia unor leul Mureºului între Topliþa ºi Deda sunt peºteri pe contact litologic, de exemplu peºteri secundare, care din punct de Peºtera T4 din Androneasa (foto 1, fig. 1) vedere al genezei lor se încadreazã în în cazul cãreia partea inferioarã a mula- trei tipuri: epigenetic de alterare meca- jelor celor douã trunchiuri care formeazã nicã, de descompunere biogenã ºi com- peºtera, s-a distrus odatã cu alterarea binatã, între tipul de alterare mecanicã ºi stratului epiclastic (nisip andezitic) în cel biogen. Formarea acestor cavitãþi care copacul a fost culcat în timpul face parte dintr-un proces geologic sedimentãrii, în schimb partea superioarã, complex, care a debutat acum 5 M.a. în formatã în aglomerate vulcanice (un strat Pliocen ºi care a fost marcat de trei piroclastic) s-a pãstrat sub forma unor momente importante (K. Moréh 1991): ºanþuri de tavan. 1 Pliocenul inferior: apariþia lacurilor Altimetric, zona de rãspândire a de baraj vulcanic ºi al bazinetelor peºterilor de mulaj în defileu este lacustre în Defileul Mureºului. cuprinsã în medie între altitudinea 2 Pliocenul inferior-pleistocenul infe- absolutã de 550 m (alt. rel. 10 m) ºi de rior: (interval de timp de circa 3,5 640 m (alt. rel. 100 m). M.a.) formarea unui strat vulca- Direcþia predominantã de dezvoltare nogen-sedimentar prin colmatare, în a acestor cavitãþi este cea orizontalã ºi apele lacurilor de baraj vulcanic ºi al bazinetelor lacustre, strat în care apar sedimentate ºi trunchiuri de arbori incarbonizate ºi silicifiate, de dimensiuni apreciabile. 3 Pleistocenul mediu: începutul readâncirii ºi remodelãrii defileului avut loc atât în perioadele de calm între prin eroziune regresivã, în urma dre- erupþiile vulcanice, cât ºi dupã încetarea nãrii lacului din bazinul Topliþa - definitivã a activitãþii vulcanice, a dus la Gheorgheni spre vest, în cursul cãreia pierderea în medie a 25% din volumul numeroase trunchiuri de arbori aflate iniþial al acestora (D. Karátson, G. Timár în diferite stadii de fosifilizare ºi de 2004), proces lung, care s-a desfãºurat descompunere, respectiv mulaje progresiv, pânã la atingerea unui mo- semiformate decopertate de apele ment de echilibru. Cantitatea imensã de râului, apar la suprafaþã, expunându- detritus vulcanic rezultat astfel, s-a se impactului factorilor exogeni: constituit în formaþiuni vulcanogen- gelifracþiei, care a facilitat alterarea sedimentare, care în cazul Defileului mecanicã a trunchiurilor de arbori Mureºului între Topliþa ºi Deda s-a incarbonizate ºi silicifiate, deflaþiei acumulat în regim subacvatic, în apele care a contribuit la evacuarea mate- bazinetelor lacustre ºi a lacurilor de rialului descompus din cavitãþi ºi baraj vulcanic, care s-au format în mediului aerob care a creat condiþii

SPEOMOND • 14 • 2009 41 Peºteri de mulaj

cvasiorizontalã, cu denivelãri nesemnifi- 1 Peºtera T3 din Rãstoliþa (foto 4, fig. cative (± 20° ). Cele formate în direcþii 4), cu o intrare, formatã dintr-un verticale (puþine la numãr) apar sub singur mulaj (forma cea mai des forma unor hornuri care se deschid în întâlnitã). plafonul câtorva niºe ºi abriuri, de 2 Peºtera T1 din Stânceni Neagra (foto exemplu Peºtera nr. 1 cu horn din 5, fig. 5) cu douã intrãri, formatã Gãlãoaia (foto 2a, 2b, fig. 2); respectiv dintr-un singur mulaj în forma de sub forma unor mici avene: Avenul T din tunel. Bistra, (foto 3, fig. 3) care este mulajul 3 Peºtera T 4 din Sãlard (foto 6a, 6b, unui trunchi cu un diametru remarcabil fig. 6) cu o intrare, formatã din douã de 3 m descoperit pe un martor de mulaje paralele. eroziune, suspendat la 20 m înãlþime, 4 Peºtera T2 (fig.7) din Rãstoliþa cu o poziþie care l-a salvat de o colmatare intrare, formatã din douã mulaje în totalã, de altfel inevitabilã. formã de cruce. O categorie aparte este reprezentatã Morfometric se încadreazã în cate- 5 Peºtera T3 din Sãlard (foto 7, fig. 8) de peºterile cu genezã mixtã (Moréh, goria cavitãþilor foarte mici ºi mici: 5 - formatã din douã mulaje aºezate în 1991) care s-au format din combinaþia 25 m. unghi cu trei intrãri. peºterilor de mulaj cu cele de altrerare, Sunt peºteri liniare, care pãstreazã 6 Peºtera T1 din Androneasa (foto 8, de exemplu Peºtera Cãsoaia lui Ladaº, atât forma, cât ºi dimensiunea trunchiu- fig. 9) cu trei intrãri, alcãtuitã din (foto 9a, 9b, fig. 10) care în cursul lui de copac în urma descompunerii ºase mulaje, care prin aºezarea lor formãrii sale prin alterarea unui strat de cãruia s-au format, cu intrãri circulare sau formeazã un mic sistem ortogonal, gresie andeziticã a interceptat patru eliptice cu diametre între 0, 40 - 1,2 m. lung de aproximativ 26 m, din care mulaje de arbori, care astfel sub forma În funcþie de numãrul intrãrilor, de 18 m sunt accesibili omului. unor galerii tubulare au devenit pãrþi numãrul mulajelor care participã la constitutive ale cavitãþii. formarea unei cavitãþi ºi de modul lor de Mulajul rãdãciniºurilor arborilor aºezare în cadrul acestora, peºterile de apar sub forma unor mici sãli cvasi- mulaj descoperite pânã în prezent, sferice, (max. 2 m lungime; fig. 11), ai prezintã configuraþii variate: cãror pereþi sunt „ciuruiþi” de mulajul rãdãcinilor.

42 SPEOMOND • 14 • 2009 Peºteri de mulaj

Bibliografie M. Grigore, 1989 – Defileuri, chei ºi vãi de tip canion în România – Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã Bucureºti: 127-129 T. Naum, E. Butnaru, 1989 – Munþii Cãlimani – Editura Sport Turism, Bucureºti: 14-17 K. Moréh, 1991 – Cavitãþi din Defileul Mureºului între Topliþa ºi Deda - Galerii nr.13 - F.R.T.S.S., C.C.S., Bucureºti: 78-84. Z. Pécskai et al., 1995 - Space and time distribution of Neogen / Quaternary volcanism int he Carpato - Panno- În perimetrul defileului au fost des- nian Region, Acta Vulcanol 7(2): 15- coperite numeroase mulaje cu dimen- 18. siuni reduse (sub 0,35 m în diametru, H. Tachihara et al. 2002 – The shope foto 11) a cãror prezenþã întregeºte classication and formation model by fenomenul peºterilor de mulaj. observation of lava tree –mold. The Umplutura lor este formatã din Rewiew of Osaka University of Eco- sedimente detritice autohtone (nisip ºi nomics and Law: 46- 84. pietriº andezitic), de depozite organice D. Karátson, G. Timár, 2004 – Compa- (humus ºi frunzar în zona intrãrilor), rative volumetric calculation of two respectiv de material lemnos aflat în segments of the Carpathian Neogen diferite stadii de fosifilizare. / Quaternary chain, using SRTM ele- Speleotemele peºterilor de mulaj vation data: implication to erozion sunt reprezentate exclusiv de agregate and magma autput rates. Zeitschrift cristaline (clusterite), formate prin für Gepmorphologie, Suppl.-Bd, depunere în regim subaerian. parcursul anului 2010 (Moréh, Damm in 140: 19-35. Sunt cavitãþi fosile, cu infiltraþii press). Pavel Bella, Ludovit Gaál, 2007 – Tree temporare, cu excepþia Peºterii T cu Apã Din raþiuni strict legate de protecþia mold caves within the framework of din Sãlard (foto 10), care prin captarea peºterilor de mulaj, mediatizarea aces- cave genetic classification. Nature unui mic izvor subteran prezintã o tora din partea speologilor a fost una Conservation 63: 7- 11. acumulare de apã permanentã. „reþinutã”, totuºi includerea lor într-un Topoclimatic aceste cavitãþi se înca- program de conservare ºi protecþie ar fi dreazã în categoria celor cu ventilaþie beneficã. bidirecþionalã permanentã. Eºantioanele colectate din aceste cavitãþi au fost supuse unor analize (analiza chimicã ºi spectralã, analizã termodiferenþialã, analiza termogravi- metricã etc.) care au fost efectuate de Eszter Moréh în laboratorul de carac- terizãri fizico-chimice al ICECHIM Bucureºti (1989) ºi de B.P. Onac la Universitatea Babeº-Bolyai Cluj, ale cãror rezultate urmeazã sã fie pulicate pe

SPEOMOND • 14 • 2009 43 Turismul în Peºtera Muierilor asigurat de un proiect pentru protecþia chiropterelor

Victor GHEORGHIU • ISER, SRSC; Dumitru MURARIU • MINGA, FRC; Viorel NISTOR • GESS, FRC

eºtera Muierilor de la Baia de esticã. O altã intrare (sudicã) este vizibilã în prezent obturatã, era deschisã în Fier, situatã în Munþii Cãpãþânii, pe acelaºi versant, dar la intrarea cheilor. versantul abrupt al cheilor. Pavând coordonatele geografice: Intrarea esticã a fost ziditã odatã cu La 30 m de intrarea nordicã, în pere- 45°10’ N, 23°45’ E este clasificatã prin transformarea peºterii în obiectiv turistic. tele vestic, se deschide un prim diverticul Legea 5/2000 ca rezervaþie speologicã Peºtera dispune de mai multe faci- care ne conduce în sectorul nordic al de categoria III IUCN (Monumente ale litãþi: acces turistic direct din DN 67 nivelului inferior (Galeria Electricie- Naturii), iar prin Ordinul nr. 604/2005 al Râmnicu Vâlcea - Tg. Jiu, aflat la cca nilor), iar apoi pânã la galeria de legãturã Ministerului Mediului ca peºterã de 4 km de peºterã, pe un drum judeþean cu Sala Altarului (4-6 m lãþime ºi cca. clasa A, cu excepþia sectorului turistic asfaltat; existenþa unei parcãri pentru 2 m înãlþime). De la intrare pânã la cuprins în clasa B. Peºtera se aflã în numeroase turisme ºi autocare; trei unitãþi galeria de legãturã cu Sala Altarului, evidenþa ºi sub protecþia Comisiei de cazare, din care douã hoteluri ºi un aflatã pe partea stângã, sunt cca. 130 m. Monumentelor naturii (C.M.N.) din camping; douã restaurante. Sala Altarului este puternic concreþio- Academia Românã, datoritã importanþei În paralel cu procesul de formare a natã, are chiar de la intrare un monumen- sale speogenetice, arheologice, paleon- cheilor râului Galbenu, apele de infiltraþie tal horn înalt de peste 17 m. Aici este tologice, mineralogice ºi biologice. Un au sãpat ºi aceastã peºterã, în calcare zona de maximã concentrare a liliecilor factor important care a contribuit la tithonice. Peºtera Muierilor este dispusã în perioada de hibernare, dar ei pot fi creºterea importanþei sale ºtiinþifice îl pe patru niveluri. Orientarea generalã a întâlniþi izolaþi ºi pe tot parcursul Galeriei constituie descoperirea pentru prima întregului sistem de galerii este NNV- Electrificate. Din Sala Altarului, urmând datã în peºterile din România (Sala SSV, axat pe direcþia unor linii de fracturã aceeaºi direcþie spre est, se trece printr-o Roºie din Peºtera Muierilor), a unor din versantul drept al vãii (Diaconu, galerie cu numeroºi bolovani spre o nouã asociaþii de speleoteme din dahllit. Lascu, Ponta 1980). Vom prezenta exclu- salã în care observãm pe tavan chiro- Peºtera este inclusã ºi în lista patri- siv descrierea nivelului întâi deoarece pterit, iar pe sol un depozit de guano; sunt moniului UNESCO, a siturilor cu fosile este singurul care prezintã interes în resta- urme de la o fostã mare colonie de de Homo sapiens sapiens. urarea adãposturilor pentru coloniile de naºtere ºi hibernare a lui Myotis myotis, Peºtera este amplasatã în versantul maternitate ale liliecilor. M. blythii, M. capaccinii, M. dasycneme drept al cheilor pârâului Galbenu, la Nivelul superior este evidenþiat ºi Miniopterus schreibersii. În prezent, extremitatea vesticã a culmii Garba printr-o galerie principalã de 573 m, care acest adãpost de maternitate este aban- (751m), partea sud-esticã a Munþilor traverseazã culmea calcaroasã a Garbei donat din cauza zidului artificial ce obtu- Parâng ºi la 2 km N de com. Baia de Fier, (blocul de calcare), ºi care împreunã cu reazã fosta intrare naturalã (Intrarea jud. Gorj. La o altitudine relativã de 40 m reþeaua de diverticole cresc lungimea Esticã). Raportându-ne la amprenta lãsatã de la talvegul Vãii Galbenului sunt sectorului superior la 1228 m. Galeria de prezenþa acestei colonii în sit apreciem vizibile douã intrãri: una nordicã ºi alta principalã era accesibilã prin trei intrãri dimensiunea ei numericã la cca. 3000- din care una a fost ziditã. Acestea sunt: 4000 de indivizi. Intrarea Nordicã (actuala intrare a turiº- Revenind în galeria principalã, tilor); Intrarea Sudicã – fostul punct de traseul continuã spre sud, unde dupã resurgenþã a apelor din cursul subteran 270 m se ajunge la Sala Turcului – una (astãzi ieºirea turiºtilor); Intrarea Esticã, dintre cele mai concreþionate sãli. În continuare, parcurgând un culoar strâmt, cu un ºanþ sãpat în pardosealã, pentru accesul vizitatorilor, se ajunge în Sala Minunilor; numele sãlii fiind datorat frumuseþii micro-gururilor, stalactitelor ºi lumânãrilor stalagmitice, care o împo- dobesc. Dupã trecerea printr-o strâm- toare, culoarul continuã spre Sala cu Guano care adãpostea cândva o uriaºã colonie de maternitate ºi hibernare A B pentru speciile Rhinolophus ferume- Figura 1. A - Culmea Garba (751 m) în care se dezvoltã Peºtera Muierilor quinum, R. hipposideros, Myotis myotis, B - Intrarea Nordicã (amonte) M. blythii ºi Miniopterus schreibersii.

44 SPEOMOND • 14 • 2009 Turism în Peºtera Muierilor

Figura 2. Harta etajului turistic din Peºtera Muierilor

Sala cu Guano se aflã la 70 m de coloniilor de maternitate ºi hibernare ale transformãrii spaþiului subteran într- deschiderea sudicã (ieºirea din aval). La liliecilor, aflate deasupra traseului o peºterã turisticã, acestea au fost fã- data construirii potecii turistice, pentru turistic; acest risc a fost semnalat de cute sub nivelul standardelor accep- a asigura trecerea vizitatorilor prin prof. Margareta Dumitrescu, încã din tabile pentru o peºterã turisticã ºi nu aceastã salã, a fost excavatã o mare 1955 ºi 1961. În condiþiile date ºi a exis- au în vedere protecþia faunei subte- cantitate de guano adunatã sub marile tenþei Legii nr. 90/2000 privind protecþia rane ºi a echilibrului ecologic; colonii de chiroptere existente pe tavan liliecilor ºi a adãposturilor lor, practi- • traseul turistic trece pe sub colonia (cca 14.000 de indivizi – Dumitrescu, carea turismului în peºterã ar fi trebuit de maternitate ºi hibernare a lilieci- 1962-1963). Nu departe, la cca. 40 m. interzisã, cu toate inconvenientele create lor din Sala cu Guano, situaþie care faþã de ieºire, se observã în peretele comunitãþii locale (pierderea de locuri a dus la eliminarea acestei colonii vestic accesul neprotejat spre etajele de muncã, a veniturilor obþinute din din habitatul subteran; inferioare la care se ajunge prin deschi- exploatarea peºterii ºi a infrastructurii • pentru o ipoteticã protecþie a peºterii derea unei galerii puternic descendente, dezvoltatã în jurul acesteia). s-a zidit Intrarea Esticã fapt care va care conduce spre Galeria Urºilor; De aceea, Agenþia de Protecþia Me- induce extincþia coloniei de materni- aceastã galerie face parte din sectorul diului Gorj a organizat în iunie 2007 un tate din apropierea acestei intrãri; sudic al nivelului inferior, aflat în curs atelier cu specialiºti chiropterologi în • în perioada 1952-1970 s-a fãcut de explorare. De-a lungul ultimelor cãutarea unei soluþii, care sã asigure elecrificarea peºterii, fãrã respectarea decenii, în zonã s-au fãcut importante totuºi continuarea turismului în peºterã, unor norme de amplasare a lãmpilor, descoperiri paleontologice ºi antropo- în conditiile respectãrii Legii nr. 90/2000 lumina folositã a dus la formarea pe logice. Etajele inferioare ale peºterii sunt privind protecþia liliecilor. Dintre solu- pereþi a unor forme de vegetaþie incluse în Rezervaþia ªtiinþificã, iar þiile prezentate, majoritatea având în cunoscute ca „lepra de lampã”; accesul cãtre ele are nevoie de porþi de vedere închiderea peºterii din punct de • lumina proiectoarelor, deseori direc- protecþie. Proiecþia la suprafatã a peºterii vedere turistic, a fost reþinutã, în cele din þionatã spre grupurile de lilieci, îi se circumscrie blocului de calcar Garba urmã, propunerea autorilor acestui deranjeazã în perioada de materni- care are statut de Rezervaþie Naturalã articol. tate sau hibernare în Sala Altarului (cca. 19 ha). Rezultatul pozitiv al echipei s-a sau Sala cu Guano; În prezent peºtera are un rol de datorat analizãrii atente a tuturor facto- • vizitarea se face pe tot parcursul importanþã capitalã pentru comunitatea rilor care au creat presiunea antropicã anului în grupuri de pânã la 100 de localã, deoarece prin practicarea turis- asupra sitului (Murariu, Gheorghiu, persoane (numãr deseori depãºit ºi mului în peºterã în etajul sãu superior Nistor, 2008), ducând la dispariþia cu impact corespunzãtor, mai mare) (Galeria principalã - Galeria Electrifi- coloniilor de maternitate ºi diminuarea ºi aceasta în condiþiile lipsei oricãror catã, Sala Altarului, Sala Minunilor) drasticã a liliecilor hibernanþi în peºterã: sisteme de protecþie pentru fauna este asiguratã o apreciabilã sursã de • deschiderea actualei Intrãri Nordice subteranã; venituri ºi locuri de muncã. Reamintim a apãrut în urma unei explozii provo- • lista cu factorii antropici ai presiunii ºi statutul etajelor inferioare ale peºterii, cate pentru exploatarea calcarului; negative asupra peºterii mediului ca importantã rezervaþie ºtiintificã. • în timpul explorãrii peºterii au fost înconjurãror poate continua… Datoritã accesului facil ºi amenajã- fãcute dezobturãri pe galeria princi- Setul de mãsuri propus se constituie rilor turistice (instalaþie electricã ºi palã, creându-se astfel un culoar de ca o premierã (Gheorghiu ºi col., 2007), traseu betonat) înca din 1963, peºtera a joncþiune cu zona cunoscutã ca pentru o astfel de situaþie (turism într-un devenit unul din cele mai vizitate obiec- Peºtera Muierilor, ceea ce a trans- adãpost al liliecilor) permite pãstrarea tive speologice din România. format întrega peºterã într-una de tip statutului turistic al peºterii (cu avantajele Pe de altã parte este regretabil cã tunel, cu modificarea întregului implicite pentru comunitatea localã), ºi tocmai turismul în peºterã a determinat climat ºi echilibru ecologic; asigurã refacerea condiþiilor ecologice de importante perturbãri care au dus la • în a doua jumãtate a secolului trecut mediu existente iniþial în peºterã pentru a periclitarea ºi în cele din urmã dispariþia s-au fãcut amenajãrile necesare se putea trece la restaurarea ºi dezvoltarea

SPEOMOND • 14 • 2009 45 Turism în Peºtera Muierilor adãposturilor de maternitate/hibernare • construcþia unui panou batant în are o scarã cu trepte ºi o balustradã din secolul trecut (Sala Intrãrii Estice ºi zona strâmtorii spre Sala Turcului betonatã cu un grad ridicat de uzurã. Sala cu Guano) dar ºi asigurarea pãstrãrii care sã obtureze culoarul în perioada Acest traseu incomplet duce la condiþiilor adãpostului de hibernare a de maternitate, acesta va contribui la dispersia grupurilor de turiºti în liliecilor, existente în prezent în Sala micºorarea vitezei de circulaþie a Rezervaþia Naturalã (exterioarã) de Altarului. Astfel se au în vedere: aerului în sit, va fi deschis în perioa- protecþie a habitatului subteran, • construcþia pe lungimea Sãlii cu da de hibernare permiþând circulaþia situaþie cu efecte negative asupra Guano a unui culoar artificial cu un lilieclor pânã în Sala Altarului, fiind protecþiei rezervaþiei ºi asupra habi- covor elastic care sã izoleze colonia batant panoul nu va împiedica circu- tatului de hrãnire a liliecilor. Este de maternitate de traseul turistic aflat laþia turisticã. absolut necesar ca traseul turistic sub colonie; circulaþia turiºtilor va fi • înlocuirea parþialã a zidului de blo- exterior sã fie realizat pe tot parcur- direcþionatã prin acest tunel, fãrã a care de la Intrarea Esticã cu bare sul lui dintre Intrarea Sudicã (aval) ºi mai influenþa negativ existenþa lili- metalice orizontale având distanþa parcarea de la Intrarea Nordicã ecilor. Construind tunelul respectiv dintre ele de 15 cm pe orizontalã ºi (amonte) fiind prevãzut cu balustra- se va evita: 70 cm pe vericalã, se va asigura astfel de ºi instalaþie de iluminat; - ajungerea luminii la lilieci; fomarea unei colonii de maternitate a • utilizarea pentru construcþii a materi- - diminuarea zgomotelor de la turiºti; liliecilor de cca. 3-4000 indivizi; alelor compatibile cu mediul subte-

- creºterea cantitãþii de CO2 ºi a altor • instalarea unui panou metalic mobil ran ºi care nu determinã poluarea gaze de la respiraþia umanã, care cu dimensiunile deschiderii intrãrii habitatului; contribuie la trezirea liliecilor din estice care sã etanºeze ºi sã protejeze • monitorizarea permanentã a habita- hibernare; climatic peºtera în perioada de iarnã, tului subteran ºi a chiropterelor; - diminuarea vibraþiilor produse de asigurând ºi protejarea liliecilor din • construcþia unui Centru de Vizitare paºii grupurilor de turiºti; Sala Altarului în perioada de hiber- care va contribui substanþial la • înlocuirea vechiului sistem de ilumi- nare; reducerea impactului asupra chirop- nare cu sistemul bazat pe LED-uri • instalarea a douã porþi (de protecþie) terelor, a prezenþei observatorilor în (luminã rece) care împiedicã for- metalice cu gratii la cele douã intrãri timpul procesului de monitorizare. marea „florei de lampã”; spre Rezervaþiile ªtiinþifice din zona În Centrul de Vizitare se vor centra- • poarta de la intrarea nordicã va fi nordicã ºi sudicã aflate în etajele liza informaþiile transmise de sen- înlocuitã cu una compactã care sã inferioare; zorii (data-loggere, camere web de reducã viteza de circulaþie a aerului • reabilitarea traseului turistic care va supraveghere în infraroºu etc.) specificã unei peºteri de tip tunel; fi prevãzut cu balustrade laterale din instalaþi în sãlile cu colonii de lilieci; • poarta de la intrarea sudicã, acum inox ºi va fi dimensionat optim imaginile coloniilor de chiroptere construitã în reþea cu ochiuri de 15/ pentru un parcurs facil al turiºtilor vor putea fi vizionate ºi de turiºti pe 15 cm, va fi înlocuitã cu o poartã astfel încât sã creascã viteza de ecrane de dimensiuni mari instalate avînd distanþa dintre barele orizon- deplasare a turiºtilor fãrã a mai exista într-o salã de la parterul Centrului de tale de 15 cm, iar pe verticalã dis- riscurile unor accidentãri la parcur- Vizitare, în sala de aºteptare pentru tanþa dintre bare va fi de 70 cm, gerea traseului; se va micºora timpul vizitarea peºterii sau chiar pe net. construcþie care va permite accesul petrecut de turiºti în peºterã cu efecte Centrul de Vizitare va asigura la facil în adãpost al liliecilor în zbor benefice pentru prezenþa coloniilor parter spaþiu pentru informarea direct cu aripile desfãºurate; de lilieci; turiºtilor asupra importanþei peºterii, • reabilitarea ºi construcþia integralã a va avea salã pentru conferinþe ºi traseului exterior (în prezent acesta proiecþii de filme documentare; la este incomplet) care doar în prima etaj va exista o locaþie pentru ghizi ºi lui porþiune de la ieºirea din peºterã administraþia peºterii, spaþiul amintit pentru centrul de monitorizare ºi analize de laborator; o altã locaþie va fi destinatã echipelor de explorare în peºterã ºi a celor de salvamontiºti - salvaspeo.

A B Figura 3. A - Panou cu program de vizitare pe parcursul anului în grupuri de pânã la 100 de persoane; B - Sala Altarului (zona de hibernare a a unei importante colonii de lilieci) intervenþia noastrã fãcutã în 2003/2005 pentru reorientarea reflectoarelor ºi interdicþia de vizitare a acestei sãli în perioada de hibernare a dus la creº terea populaþiei de chiroptere de la 7-800 la 2500-2800 Figura 4. SchiþaCuloarului Artificial destinat indivizi în 2007/2008. parcursului turistic prin Sala cu Guano.

46 SPEOMOND • 14 • 2009 Turism în Peºtera Muierilor

B . Echipa proiectului în Sala Inrãrii Figura 5. Intrarea Sudicã (aval) – tip de Figura 6 poartã (protecþie) improprie prezenþei Estice (A) sub fosta locaþie a coloniei de liliecilor în sit maternitate a chiropterelor eliminatã din sit de construcþiazidului de obturare (B) a Intrãrii Estice Urmare cercetãrilor ºi rezultatelor noastre anterioare privind restaurarea A unor habitate pentru lilieci exemplificând Gheorghiu V., Murariu D., Decu V., Done cu Peºtera Sfântul Grigore Decapolitu Bibliografie A., Nistor V., 2007 – Cunoaºterea ºi (Gheorghiu ºi Murariu, 2007), sau cu protecþia liliecilor din România, Ed. rezultatele spectaculoase obþinute în Diaconu G., Lascu C., Ponta C., 1980 – Universitarã, 126 pp., Bucureºti. restaurarea coloniei de hibernare a Peºtera Muierilor, Editura Sport-tu- Gheorghiu V., Murariu D., Borda D., liliecilor din Peºtera Ciclovina Uscatã rism, 115 pp, Bucureºti. Farcas A., Chachula O., 2009 – Ec- (Gheorghiu ºi col. 2009) unde creºterea Dumitrescu M., 1955 – Liliecii animale ological reabilitation and restoration populatiei de lilieci a fost de peste 80 de care trebuie ocrotite, Ocrotirea Natu- of the hibernating colonies of chi- ori, cât ºi experienþa noastrã în cunoaº- rii, tom 3, 121-126 pp. roptera from the Ciclovina Uscatã terea chiropterelor ºi a ataºamentului lor Dumitrescu M., 1961 – Din viaþa lilieci- Cave, In: Petculescu A., Murariu D., pentru adãposturile corespunzatoare lor, Natura, seria Biologie, tom 6, The first ecological reconstruction of metabolismului din perioadele de mater- 30-36 pp., Bucureºti. the undergrund environment from nitate ºi hibernare pentru care doar 5% Dumitrescu M., Tanasachi J., Orghidan T., Romania – Ciclovina Uscatã Cave, din numarul peºterilor cunoscute inde- 1962-1963 – Rãspândirea chiroptere- Ed. Universitarã, 167 pp., Bucureºti. plinesc conditiile favorabile, considerãm lor în R.P. Românã, Lucrãrile Institu- Murariu D., Gheorghiu V., Nistor V., cã putem sã anticipãm prezenþa viitoare tului de Speologie „Emil Racoviþã” 2008 – A possible restauration of an în acest sit ºi a altor specii (Myotis tom 1-2, 509-576 p, Bucureºti. important hibernating and nursery bechsteinii, M. capaccinii, M. dasy- Gheorghiu V., Murariu D., 2007 – Rea- bat colony in a turist’s cave from cneme, M. daubentonii ºi M. nattererii) bilitarea unui adãpost de naºtere ºi Romania, Studii ºi comunicãri ºtiin- care vor popula adãpostul pentru mater- hibernare a liliecilor în peºtera Sfân- þele naturii, Muzeul Olteniei, tom nitate ºi/sau hibernare. tul Grigore Decapolitul (Munþii XXIV, 174-179, Craiova. Apreciem cã în aceastã peºterã colo- Cãpãþânei-România), Miscellanea niile de lilieci vor putea fi regenerate Chiropterologica, Rev. Fed. Rom. de Victor Gheorghiu: [email protected] într-un interval de 5-8 ani, pânã la un Chiro., 2, 4-14 pp, Bucureºti. Dumitru Murariu: [email protected] Viorel Nistor: [email protected] potenþial de cca. 3-4000 de indivizi în perioada de hibernare ºi cca. 10-12.000 de indivzi în perioada de maternitate, cu condiþia respectãrii proiectului propus. În condiþiile nou create prin realizarea obiectivelor proiectului, se va asigura posibilitatea îndeplinirii celor douã principale scopuri complementare care au în vedere restaurarea ºi conservarea adãposturilor de maternitate ºi hibernare a chiropterelor conform Legii 90/2000 dar ºi posibilitatea practicãrii turismului în peºterã pentru beneficiul comunitãþii locale. Prin scopul sãu de a asigura condiþii de compatibilitate în cadrul accesului turistic printr-un adãpost de maternitate ºi hibernare a liliecilor, dar ºi prin soluþiile sale tehnice acest proiect are un evident caracter de unicat în zona de protecþie ºi conservare a chiropterelor dar ºi de amenajare a unei peºteri turistice. Figura 7. Vederi ale Centrului de Vizitare de la Peºtera Muierilor de la Baia de Fier

SPEOMOND • 14 • 2009 47 Stiri externe

versarea completã a muntelui eveniment. În acest sens, Laos prin galerii de peºterã. Tudor Marin a mai declarat: SUA / Europa Expediþia „Laos 2010”, orga- • Scufundarea la cota -47 m „Am rãmas foarte plãcut im- Ciuperca Geomyces nizatã de Asociaþia „Geokarst cu aer comprimat, în resur- presionat de zonele explorate destructans ºi sindromului Aventure” sub egida Federa- genþa Pue Pu, ceea ce repre- ºi mai ales de oamenii fasci- „nasului alb” la lilieci þiilor de Speologie din Româ- Cercetãri multidisciplinare zintã un record. nanþi ai acestor locuri. Din nia ºi Franþa, în perioada 15 dorinþa de a continua acti- efectuate de cãtre mai multe • Realizarea celei mai lungi ianuarie - 14 februarie 2010, vitatea ºi de a îmbogãþi rezul- colective internaþionale de escalade în peºtera Xe Bang a avut ca scop explorarea ºi tatele expediþiei Laos 2010, specialiºti au relevat pericolul Fai, ce a depãºit 70 m deni- joncþionarea în premierã a sper cã va exista ºi o viitoare reprezentat de „sindromul velare pe un perete complet marilor sisteme carstice sub- expediþie Laos 2011, la care sã nasului alb” (WNS – White surplombat. terane din Masivul Kham- participe din nou o echipã Nose Syndrome), cauzat de mouane, dar ºi continuarea • Prelevarea de probe din româneascã”. ciuperca Geomyces destruc- explorãrii râului subteran Xe forma endocarsticã numitã asupra liliecilor aflaþi în Aceastã expediþie nu ar fi fost tans Bang Fai, unul din cele mai „cercul vrãjitorului”, pentru perioada de hibernare. Ciuper- posibilã fãrã sprijinul parte- impresionante sisteme carsti- analizã fizico-chimicã ulte- ca este înruditã cu nerilor ºi sponsorilor: Rom- Geomyces ce cunoscute. rioarã. , care cauzeazã di- car, Point P, Dimotrans, ERT pannorum ferite boli ale pielii la oameni. Câteva dintre rezultatele pre- • Observarea faunei caver- Industries, GESS, Thollet Vi- liminare ale expediþiei: nicole prezentã în apã ºi în gnerons, CDS 01, Bubble Di- Pânã în prezent, aceastã boalã, • Explorarea ºi topografierea aer, prin fotografiere, filmare ving, Aquatabs, Nouvelle respectiv ciuperca, a fost iden- a peste 22 km de galerii de sau observare directã. Frontieres, Beal, Hitachi, tificatã doar în America de peºterã, din care un total de „Pe lângã obiectivele speci- Ogre Team, Les Serres du Nord, unde din 2006 pânã în 4,5 km galerii complet inun- fice unei astfel de expediþii, Baderand, Vivier Beganton, prezent, a cauzat decesul a date, explorate prin scufun- ne-am implicat ºi în acþiuni Adventure Camps, Top Plast, peste 1.000.000 de exemplare, dare în premierã. umanitare, acordând ajutor Tarvel, D-Link, Lasting Sys- conducând la exterminarea • Explorarea unui numãr de (rechizite pentru ºcoalã ºi hai- tem, Au Vieux Campeur, SEF, mai multor populaþii. Recent peste 40 de peºteri. ne) unuia dintre satele izolate Trend Furniture, Spelemat, însã, un colectiv franco-irlan- dez a detectat prezenþa sindro- • Traversarea în premierã a 3 din junglã (Ban Nonping) ºi Geosond, Fujitsu. mului ºi pe Continentul Euro- sifoane ºi joncþionarea prin medicamente unei misiuni pean (Franþa, zona Périgueux) scufundare a peºterilor Tham umanitare din Thakek” a de- Parteneri Media: la . Khamouk ºi Tham Deua în clarat Tudor Marin. • www.alpinet.org Myotis myotis zona satului Ban Thathot, Aceastã expediþie a fost pre- • National Geographic Boala este asociatã în exclu- dupã scufundãri ce însumate gãtitã prin alte 3 expediþii de Romania sivitate cu liliecii care hiber- au depãºit 450 m. explorare ºi prospecþiune în • www.descopera.ro neazã în mediu cavernicol ºi • www.hotnews.ro se manifestã prin apariþia unei • Traversarea completã a unui Laos desfãºurate în anii 2006, ciuperci asemãnãtoare unei munte prin scufundare în 2008 ºi 2009. www.ro.expe-laos.com pulberi: pe bot, urechi sau premierã, în râul subteran din www.expe-laos.com aripi. Exemplarele afectate de Nam Kouang în zona satului Alte detalii despre organi- WNS nu au deloc, sau foarte Ban That. Scufundarea repre- zarea expediþiei puþine rezerve de grãsime. zintã un record prin cei peste Accesul în zonã s-a realizat 400 m de galerii inundate ce pe parcursul a 3 zile prin Pentru moment nu se cunoaº- au fost explorate. intermediul a 2 avioane, 12 te exact dacã ciuperca este ore de mers cu autobuzul, 1 principala responsabilã privind • Depãºirea în premierã a si- barca cu care s-a traversat moartea liliecilor, ori doar o fonului final din peºtera Nam Mekong-ul, 9 ore de drum cu infecþie secundarã, dar pe par- Non (din zona Nam Hinboun) camionul ºi maºini 4×4. cursul necropsiilor efectuate ºi joncþionarea cu peºtera care nu au fost depistate alte cauze. se aflã în amonte Tham Song Bugetul total al expediþiei a Dang realizând astfel cel mai fost de 60.000 Euro, pentru Cercetãtorii au ajuns la 3 posi- mare sistem subteran din 11 de participanþi. bile scenarii: Laos, ce depãºeãte la ora Datoritã rezultatelor deosebite 1. Ciuperca a ajuns doar re- actualã 32 km. obþinute în aceastã expediþie, cent în Europa, întreaga po- pulaþie fiind periclitatã de • Explorarea în premierã a precum ºi a bunelor relaþii contaminare, datoritã mi- sifonului amonte din Peºtera dezvoltate pe plan local, sun- graþiilor de peste 436 km Marie Cassant, realizând tra- tem îndreptãþiþi sã sperãm la o nouã participare la un astfel de constatate la Myotis myotis.

48 SPEOMOND • 14 • 2009 National Cave And Karst Research Institute National Cave 2. Ciuperca este prezentã de avenului reprezintã cea mai multã vreme în Europa, iar micã dintre greutãþile care se liliecii ar putea fi imuni. pot ivi pe parcurs. Scopul acþi- 3. Geomyces destructans unii, în care au fost implicaþi afecteazã doar exempla- speologi din: Anglia, Irlanda, rele slãbite, sau suferind de Lituania, Ungaria, Spania ºi alte boli. Ucraina, a fost realizarea unei Conferinþa (organizatã pentru în parteneriat cu Departamen- Având în vedere riscul micro- scufundãri autonome în sifo- prima datã în 1984) are ca scop tul de Educaþie al UIS ºi diferiþi biologic major al fenomenului, nul terminal ºi instalarea unor schimbul de experienþã între sponsori ºi instituþii. aparate de mãsurã la -2080 ºi încã doar foarte puþin cunoscut, geologi ºi geografi – cei ce au Ideea a apãrut ca urmare a des- -2150. FSUE o considerã ca o prio- ca obiect de studiu carstul – ºi coperirii faptului cã în diverse ritate majorã, fiind binecu- Un numãr de 14 speologi, ingineri, constructori ºi alþi colþuri ale lumii femeile orga- noscut efectul devastator al printre care ºi J. Zih, au ajuns specialiºti – cei ce se folosesc nizeazã tabere pentru a practica agenþilor patogeni transportaþi pânã la -2080, trecând de mai de aceste informaþii la constru- speologia împreunã. Datoritã de pe un continent pe altul. În multe ori în apnee sifonul de la irea ºi întreþinerea infrastruc- acestui fapt am ajuns la conclu- acest sens au fost formulate -1400, marea majoritate a parti- turilor, la protecþia mediului, zia cã o reuniune a femeilor- urmãtoarele recomandãri: cipanþilor având rolul de „ºer- alimentãri cu apã etc. speolog ne poate aduce benefi- - Respectaþi normele de ac- paºi” pentru cei 3 scafandrii cii, atât la plan uman cât ºi din ces în peºterã referitoare la lituanieni. Instalarea debit- punctul de vedere al practicii perioada de hibernare ºi metrelor are ca scop inclusiv Franþa speologice. Evenimentul va gestaþie. confirmarea ipotezei, conform Federaþia Speologicã Euro- avea loc în timpul Paºtelui, în - Limitaþi accesul în peºterile cãreia la viituri, în sectorul final peanã (FSE) ºi Departamentul Rezervaþia Naturalã a Cheilor care au colonii de lilieci în se acumuleazã o coloanã de tehnic al Uniunii Intenaþionale Ardèche-ului, zonã cunoscutã perioada imediat premer- apã de peste 130 m înãlþime, de Speologie (UIS) au plãcerea pentru nemeroasele peºteri ºi gãtoare celei de hibernare. periclitând viaþa exploratorilor. de a vã invita sã participaþi la site-uri arheologice, situatã - Curãþaþi cu atenþie piesele Vom reveni cu amãnunte în reuniunea „Spélé-O-Féminin”, între Lyon ºi Marseille. În pro- de echipament înainte de urmãtorul numãr. ce va avea loc între 3 ºi 5 Apri- gram vor fi vizite ºi explorãri accesul în subteran, în lie în Ardèche, Franþa. Este speologice, conferinþe, mese special atunci când ele au pentru prima oarã când un rotunde, proiecþii de filme, fost utilizate în altã regiune SUA eveniment speologic interna- expoziþii foto, seara de galã. carsticã. În perioada 10-14 ianuarie þional va aduna laolaltã femei- - Dacã identificaþi lilieci 2011 va avea loc în St. Louis, speolog din întreaga lume. infectaþi, raportaþi imediat Missouri, „12th Multidisci- Bãrbaþii sunt de asemenea Italia la adresa [email protected] ºi plinary Conference on Sink- bineveniþi. Spélé-O-Féminin În urma a 3 expediþii interna- [email protected], pentru a holes and the Engineering and este un proiect EuroSpeleo al þionale cu coordonare ungarã, putea realiza harta peºte- Environmental Impacts of FSE, organizat de Comitetul desfãºurate în perioada 2009- rilor ºi a zonelor infectate. Karst”. Speologic FFS Rhône-Alpes, 2010, la Abisso Fonda-Sisma- Laricetto din cadrul sistemului Georgia/Abkhazia carstic Gilberto (Monte Canin), cu un potenþial de denivelare În luna august 2009, József József ZIH de -1300 m, la care a participat Zih, membru al Clubului de ºi József Zih, din partea „Z”, Speologie „Z” Oradea, a luat au fost descoperite ºi topogra- parte la o expediþie interna- fiate 4200 m de noi galerii. þionalã de explorare în Avenul Explorãrile vizeazã depãºirea Krubera (Voronya), cea mai terminusului situat la -710. adâncã cavitate de pe Terra, atingând terminusul „uscat” al avenului. Situat în partea de Informaþii primite de la: vest a Caucazului, pe platoul TTTudorudorudor MARINMARINMARIN Arabika, într-o zonã cu nenu- JózsefJózsefJózsef ZIHZIHZIH mãrate conflicte armate în PPPaul-Erikaul-Erikaul-Erik DAMMDAMMDAMM ultimele decenii, explorarea Platoul Arabika

SPEOMOND • 14 • 2009 49 Stiri interne

succint douã cavitãþi, a cãror cartarea efectuate în vara Munþii Bihor descoperire în premierã a aceluiaºi an dezvãluie o cavi- ULTIMA ORà În luna februarie 2010 o Bazinul Vãii Crãiasa (3427) constituit o surprizã: tate cu o dezvoltare de 48,5 m echipã a Clubului Z condusã În versantul stâng al Vãii , un ºi o denivelare negativã de Avenul Moldovenilor de J. ZIH a efectuat un bi- Brusturi, la cca. 510 m altitu- aven cu o intrare de dimen- -15,5 m. vuac de 6 zile în Avenul V5. dine, speologii de la cluburile siuni semnificative (8/3 m), Intrarea în este Ponorul Lelii Cu aceastã ocazie au fost Cristal Oradea ºi Montana coboarã pânã la -30 m ºi însu- o verticalã de 6 m, cu un pu- continuate explorãrile în Baia Mare au efectuat mai meazã 76 m dezvoltare. ternic curent de aer, dupã care multe ture de decolmatare zona Râul Renghii, unde a Sistemul Deversor. Situat în galeria continuã cu un plan într-o peºterã identificatã cu fost instalatã o tabãrã îna- versantul stâng al vãii dever- înclinat. Spre final, peºtera se ani în urma de Traian Curta intatã (nr. 3). Au fost cartaþi sor a Poienii Ponor, sistemul ramificã, formând un sistem (minerul al cãrui nume e legat 1200 m de noi galerii, prin- e constituit din joncþionarea labirintic. Activul temporar al de istoria descoperirii ºi ex- tre care ºi o salã de peste dintre Avenul Mare din de- peºterii se pierde în aluviuni plorãrii Peºterii Urºilor). În 100 m lungime. Terminusul versor ºi Peºtera Mare din de- într-o galerie îngustã fãrã urma lucrãrilor a rezultat pe activ, situat undeva sub versor. Ambele cavitãþi au curent de aer. (pânã în prezent) o peºterã centrul de vizitare „Padiº” al intrãri de dimensiuni impor- În aval faþã de acest ponor se fosilã de cca. 50 m dezvol- Parcului Natural Apuseni, tante, 7/3 m secþiunea puþului aflã avenul Lelii care de ase- tare, cu 2 intrãri, ale cãrei este un lac, a cãrui traver- de intrare în aven ºi 4 m lã- menea prezintã un puternic galerii de dimensiuni relativ sare va necesita utilizarea þime / 5,5 înãlþime, portalul curent de aer ºi este colmatat modeste se dezvoltã pe un unor costume de neopren. peºterii. Dezvoltarea galeri- cu buºteni. Aici s-a atins cota nivel aproape orizontal. Di- Dezvoltarea cartatã a siste- ilor acestui sistem atinge de -5 m, dar se vede o conti- recþia generalã a peºterii este mului V5-V24 (Frigiderul 325 m ºi o denivelare de nuare promiþãtoare. sud-vest ºi prezintã un slab lui Gigi) atinge 19.250 m. -53 m. curent de aer. Vãrãºoaia-Padiº-Boga Bazinul Bãlileasa ºi Bazinul O echipã interclub Z - Cristal escavãri masive s-a reuºit o Bazinul Poiana Ponor Vãii Cetãþilor (3441) - Politehnica Cluj coordonatã avansare de peste 10 m, insu- (3442) În timpul unor prospecþiuni de J. Zih, O. Pop ºi G. Frãþilã, ficientã însã pentru a penetra Cristal Oradea, împreunã cu de suprafaþã desfãºurate în a continat explorãrile în zona dopul de aluviuni. Parcul Natural Apuseni au primãvara anului 2008, Anca sistemului Vãrãºoaia-Padiº- demarat lucrãrile de sistema- Ardelean (Parcul Natural Boga. tizare a acestui bazin. Deºi Apuseni) ºi Adrian Kondacs Pãdurea Craiului lucrãrile sunt încã în curs ºi În Peºtera din ªesul Padiº (Cristal Oradea) identificã la rezultatele finale vor fi pre- (R2) a fost repetatã colorarea Bazinul vãiilor Meziad ºi 850 m N faþã de portalul zentate într-o lucrare mai cu fluoresceinã efectuatã în Beiuºele (3700) Cetãþilor Ponorului pe o vale amplã, dorim sã prezentãm luna august, parþial compro- Anca Ardelean (PNA) ºi Dan seacã, un ponor. Explorarea ºi misã de cãtre debitele mici ale Pitic (Cristal Oradea) explo- apelor. Peºtera reprezintã un reazã ºi carteazã un mic aven labirint haotic, puternic afectat (L: 97 m ºi deniv. -28,5 m) de prãbuºiri, parcurs de un situat în cariera Cresuia, (în curs activ având debitul de partea superioarã a Vãii cca. 10 l/sec care provine din Binsele). Cavitatea s-a deschis 2 afluenþi. Explorarea afluen- recent în urma înaintãrii fron- tului sudic a condus la desco- tului de exploatare a carierei perirea a peste 300 m de noi de calcar. O galerie scurtã de galerii, printre care ºi a 2 sãli acces, mai îngustã ºi descen- de 20/10 m. Întreg afluentul dentã, conduce deasupra unui evolueazã sub depozitele pa- puþ de 11 m. Galeria coboarã leocarstice din ªesul Padiº. A în continuare, pâna aproape de fost depãºit de asemenea ºi zona finalã, unde oferã mai sifonul aval atins de D. Pitic în multe variante de înaintare. august, realizându-se o înain- Printr-un puþ de 7 m se poate tare de cca. 70 m. ajunge la un curs activ, cu Au fost continuate lucrãrile debit relativ scãzut, al cãrui de decolmatare la „prea-pli- izvor se poate observa la baza nul” superior al Izbucului carierei. Alte 2 galerii care Boga, începute în 1992. Dupã pornesc din zona puþului de

50 SPEOMOND • 14 • 2009 7 m sunt colmatate cu sedi- în curtea unui localnic din mente. Damiº s-a constatat cã intra- Dupã o perioadã îndelungatã rea avenului este închisã per- în care lucrãrile la Peºtera manent cu un strat vegetal. Zsuzsa SZITTNER Raii au fost sistate datoritã Ulterior, cu acordul propri- restricþiei impuse de sifonul etarului s-a încercat o turã de de la intrare, în toamna anului decolmatare a intrãrii ºi dupã 2009 speologii de la Cristal patru încercãri (2×2×1,2 m) Oradea au reuºit sã depã- s-a redeschis avenul. Au ur- ºeascã, dupã încã douã ture mat mai multe ture: de echi- de derocare, vechiul termi- pare TSA a avenului pânã la nus. S-au mai gãsit astfel terminusul cunoscut, balizare aprox. 150 m pe galeria prin- ºi ulterior marcare cu fir ghid cipalã ºi se pare cã explorarea a zonei de prãbuºiri ºi dero- s-a încheiat. Din pãcate sezo- care în diferite porþiuni, in- nul ploios a impiedicat fina- clusiv terminusul. S-a depãºit sifonului emergent din aceas- În paralel au continuat lucrã- lizarea cartãrii, care s-a amâ- acest pasaj, explorându-se o ta peºterã. rile de topografie în Peºtera succesiune de puþuri ºi sãri- cu Ferigi (1,5 km lungime, nat pentru anul urmator. Valea Lazuri tori, legate între ele prin pa- -114 m denivelare) ºi Au fost contiuate explorãrile Peºtera Bazinul Vãii Sohodol saje destul de strâmte. Termi- (1 km lungime). Pen- în sistemul Runcºor - Bulbuci Caprei (3701) nusul actual ajunge la aprox. tru anul 2011 se preconizeazã de cãtre o echipã „Z” Oradea În galeria de preaplin a izbu- -150 m ºi este sub forma unei editarea unei monografii com- coordonatã de Zsolt Polacsek cului Cãbeºti, Marius Florea diaclaze la baza cãreia curge plexe a sistemului. ºi Zsuzsa Szittner. În Peºtera (Cristal Oradea) a identificat un mic activ, fiind necesare Craiului o escaladã artifici- Zona Birtin - ªuncuiuº o galerie nouã, îngustã, dar noi lucrãri de derocare. În pa- alã de cca. 20 m a condus la D. Pitic, D. Lazãr, T. Bruncsák penetrabilã care prezintã un ralel s-au început ºi lucrãrile descoperirea a 2 sãli suspen- (Cristal Oradea), P. Damm curent semnificativ de aer. de recartare. Într-o turã ulterioarã s-a con- date, bogat concreþionate dar („Z” Oradea) în parteneriat cu Cristal colaboreazã aici cu statat cã în zona de intrare a care revin în parcursul cu- o echipã a Montana Baia Montana Baia Mare ºi preaplinului a avut loc o prã- noscut dupã 100 m. Peºtera Mare condusã de M. Tãmaº au Speodava ªtei. buºire recentã, dar curentul Craiului are în prezent 5,5 km reluat explorarea sifoanelor rãmâne sesizabil. Explorarea Defileul Criºului Repede lungime ºi 114 m denivelare. din zona Birtin - ªuncuiuº a fost suspendatã momentan În luna decembrie 2009 I. din cauza instabilitãþii blocu- Orãºeanu (Asociaþia Hidro- rilor prãbuºite. geologilor din România) ºi P. Damm („Z” Oradea) au ins- Bazinul Vãii Groºilor - talat un „diver” în activul Secãtura Brãtcanilor (3712) , care Ieºind în evidenþa prin cei Peºterii Ungurul Mare timp de 3 sãptãmâni a înre- -100 m, Avenul Paºcalãu a gistrat variaþiile de debit ºi intrat în atenþia Clubului temperaturã ale cursului sub- Cristal la începutul anului teran. Ca urmare a mãsurã- 2009. În urma unei ture de torilor a fost confirmatã func- identificare a avenului, des- þionarea intermitentã, între pre care se ºtie cã se gãseºte anumite valori ale debitului, a

SPEOMOND • 14 • 2009 51 prin utilizarea unor moto- printr-o decolmatare scurtã, Podiºul Someºan (SJ) lerii trece probabil pe sub pompe. În urma a douã acþi- M. Tãmaº ºi O. Amati au Izbucul Zugãu - Rãstoci drumul national Dej - Baia uni, a fost depãºit sifonul din joncþionat o galerie de cca. În 25.07.’09 I. Rist a efectuat Mare. P. cu apã de la Birtin, lung 100 m cu Peºtera nr. 2 de la o scufundare în Izbucul Zugãu Fântâna lui Pavel este o peº- de cca. 20 m. În urma eva- Ponorul Izei (în prezent Intra- (Rãstoci - SJ) ºi a descoperit o terã a cãrei intrare se aflã în cuãrii apei au rãmas 3 sifoane rea 3). Galeriile cartate în nouã ramurã a sifonului, cu un fântâna unei case din locali- deschise, determinate de acu- sectorul Afluentului (Galeria clopot de aer situat într-un tatea Luminiºu (com. Ileanda, mulãrile de aluviuni, care Montana - sectorul Hatvan, horn. Apa tulbure a împiedicat jud. Sãlaj). Puþul fântânii, de însã au putut fi depãþite cu Afluentul Afluentului - secto- continuarea explorãrii. Scu- 5,2 m, intercepteazã la adân- uºurinþã. Din nefericire sifo- rul 7 Strãzi ºi Galeria Proteus) fundarea a durat 10 min ºi s-au cimea de 4 m o galerie de 4- nul debuºeazã în segmentul totalizeazã peste 450 m. În parcurs 37 m. 5 m lãþime ºi 1,4-1,7 m înãl- cunoscut al P. Mari de la prezent dezvoltarea peºterii Zona Bizuºa - Valea þime, parcursã de un mic curs Birtin. Continuarea necesitã este de 4238 m, pentru o de- Secãturii activ. Pârâul subteran provine derocãri importante. nivelare de 181,6 m. În zonã au fost descoperite 3 în principal dintr-un ponor A fost realizat ºi un experi- În Peºtera Izvorul Izei, G. avene de mici dimensiuni, aflat în apropiere, dar pentru ment de pompare a Izbucului Rajka ºi N. Nemes Nagy au dintre care se remarcã Av. din alimentarea cu apã a fântânii Ciunta (ªuncuiuº). În decurs explorat ºi cartat sifoanele 3 ªesuþ (-5,2 m) – prima cavita- este folosit un mic afluent de de o orã de pompare s-a obþi- (10 m lungime) ºi 4 (40 m te semnalatã în marnocalca- stânga captat din subteran. nut o scãdere a nivelului ape- lungime) ºi galeriile aerate rele formaþiunii de Bizuºa ºi Galeria unicã a peºterii, dez- lor de aproape 1 m. Ulterior dintre ele, pe o lungime totalã Avenul Grozii (12,2/-9 m), a voltatã la contactul marne- C. Dale (Cristal Oradea) a de circa 200 m. Explorarea s- cãrui intrare este acoperitã de calcare oligocene, scade trep- reuºit sã parcurgã sifonul (din a oprit în sifonul 5, la o adân- o placã de calcar de cca 2 tat în dimensiuni spre aval, cauza secetei), pânã la col- cime de 9 m. În aceeaºi peº- tone care urmeazã sã fie înde- ultimul tronson de 50 m pânã matajul semnalat de scafan- terã, mai multe echipe de la pãrtatã cu mijloace mecani- la sifonul terminal fiind par- drii de la CSA Cluj în anii Montana au început decol- zate (TAF). În marnocalca- curs târâº. La data primei ’80, considerând ca impro- matarea unei galerii fosile cu rele formaþiunii de Bizuºa au explorãri (iulie 2008), galeria babil succesul unei eventuale curent de aer, situatã la 5 m fost descoperite mai multe era parcursã de curent de aer actiuni de decolmatare. deasupra cursului activ. Gale- ponoare active, precum ºi o ºi au fost observate ºi urme de ria decolmatatã are în prezent cavitate ce funcþioneazã ca o animale (ºobolani ºi vulpi) cca. 30 m lungime iar dezvol- estavelã, prima de acest fel care intrau pe la un izbuc Munþii Rodnei tarea totalã a peºterii a depãºit din Podiºul Someºan. situat la cca 10 m de terminu- 700 m. sul actual. Prãbuºirea tavanu- Bazinul Superior al Izei Au fost recartate Peºtera de la Montana Baia Mare a conti- lui dupã inundaþiile din 25 Zona Piatra Albã Bizuºa ºi Peºtera din Poiana nuat lucrãrile de explorare- iulie 2008 a fãcut imposibilã În zona Piatra Albã au fost Secãturii, explorate anterior sistematizare a bazinului su- parcurgerea galeriei pânã la descoperite 3 peºteri noi dez- de Cepromin Cluj-Napoca ºi perior al Izei, descoperind 3 izbuc. Peºtera a fost cartatã de voltate în ºisturi cristaline: respectiv CSER Bucureºti. În noi peºteri de mici dimen- T. Tãmaº, O. Negrean ºi B. Peºtera cu Ferestre din Piatra Peºtera din Poiana Secãturii, siuni. Mureºan (Montana) pe o lun- Albã, (18,5/- 6,5 m), Peºtera D. Pitic (Cristal Oradea) ºi T. gime de 201 m ºi o denivelare În Peºtera Iza, mai multe ac- Isoscel din Piatra Albã (6,3/ Tãmaº (Montana Baia Mare) (cu tot cu fântânã) de -19,5 m. þiuni ale clubului Montana în -2 m), Peºtera Aven nr. 2 din au descoperit, dupã douã colaborare cu Cristal Oradea Piatra Albã (13/-7,5 m), car- decolmatãri, continuãri pe Zona Cuciulat s-au soldat cu descoperirea a tate în iunie 2009 de cãtre M. ambele galerii ale peºterii, M. Todoran ºi B. Mureºan peste 500 m de galerii. În Todoran, R. Todoran ºi O. care atinge în prezent cca. (Montana) au gãsit continua- zona intrãrii în peºterã, Todoran. 60 m dezvoltare. Una din ga- rea pe nivelul fosil superior al Peºterii Lii, a doua ca lungi- me din Pod. Someºan, unde au explorat o galerie de cca 200 m. Mai multe ture în aceeaºi peºterã au avut ca scop golirea sifoanelor 2 ºi 3 (explorate anterior de sca- fandri) de pe nivelul fosil inferior al peºterii, folosind pompe submersibile, furtune amorsate ºi gãleþi. Dupã tre- cerea sifoanelor, O. Negrean (Montana) a depãºit terminu- sul 1994 de pe Galeria Aflu- entului vestic, explorând cca. 50 m pânã la o prãbuºire care

52 SPEOMOND • 14 • 2009 blocheazã complet galeria. Peºtera Lii atinge în prezent Gabor Halasi 1953-1984 1510 m dezvoltare. De 25 de ani în amintirea noastrã! Valea Ascunsã - Valea Duminicã, 11 noiembrie 1984, Gabor Halasi Purcãreþului rãmânea în veºnica explorare a sifonului de la Au fost cartate trei cavitãþi Izbucul Izbândiº. Era a douãzecea explorare noi: Avenul cu Puºcãturi din fãcutã de Gabor în acel sifon. V. Ascunsã, Biserica Dracului Departe de a fi un înþelept adaptat vremurilor, ºi Avenul Fraþii Jderi. Cea Gabor a dorit sã-ºi trãiascã viaþa intens, sã mai importantã este Avenul schimbe lumea ºi starea de lâncezealã. Cei ca el Fraþii Jderi, deschis dupã mai sunt purtãtorii progresului omenirii. multe ture de decolmatare de Apreciindu-i performanþele explorative: 145 de D. Cãlean, M. Tãmaº, T. sifoane, mii de metri descoperiþi ºi cartografiaþi, Tãmaº, T. Minghiraº, M. el e în amintirea noastrã ca un deschizãtor de Todoran (Montana), D. Pitic drumuri ºi dãtãtor de luminã pentru generaþiile (Cristal) ºi M. Botez. Avenul, speologice nãscute ºi nenãscute. Gabor a lãsat în cartat de T. Minghiraº ºi M. urmã un moºtenitor moral: Clubul de Speologie Todoran (Montana), are o „Cristal” ºi spiritul cã speologia înseamnã prie- dezvoltare de 50,3 m ºi o tenie ºi trãire intensã. denivelare de -25 m.

Bazinul Vãii Bârsãului - Avenul din Cariera de Sub 4002 Piatrã este un aven tectonic Dupã mai multe ture de decol- Revolta marelui urs ºi situat în fruntea unei faleze pe matare în terminusul Peºterii o falie. A fost descoperit de M. marea mea dezamãgire de la Vãrai, O Negrean, A. Todoran ºi a fost derocat ºi Traian „Bebe” Bosdoc • „Speozarand” Brad, Membru de Onoare al Dan ºi B. Mureºan (Montana) cartat de cãtre primul, împre- au descoperit un sistem de Federaþiei Române de Speologie una cu T. Minghiraº ºi R. puþuri ºi hornuri care dreneazã Mureºan Raul. Este dezvoltat Atunci când colegii de la cu un dop de beton revine un curs activ independent de în calcare ºi are 8,1 m lun- Speozarand ºi speologii de la speologilor de la cluburile cel de la intrarea peºterii. gime, iar denivelare -7,3 m. Prusik îmi arãtau un canin de Speozarand ºi Proteus. Se Dezvoltarea estimatã a Peºterii Ursus spelaeus, gãsit în aluvi- aºterne din nou liniºtea în de la Vãrai este de 450 m. Bazinul 4060 unile Topliþei, i-am spus lui sanctuarul Bãtrânului Urs, în Membrii clubului Montana A fost descoperitã Peºtera Marius:„trebuie sã gãsiþi po- aºteptarea unei legitime recu- au descoperit lângã satul Bursucilor din Dâmbul lui norul!” Marius conduce cu- noaºteri. Dãnilã, Dl. Corbului. Peºtera, Prislop, Peºtera Izvorul din rând echipa la locul bãnuit ºi Într-o zi, doi foºti speologi de dezvoltatã în calcare eocene, a Coasta Vlãdicii, care funcþio- lupta cu stânca ºi strâmtorile îi la Speozarand frustraþi de fost decolmatatã, exploratã ºi neazã ca afluent de dreapta a duce pe colegi în sanctuarul soartã prin realizãri îndoiel- cartatã de T. Minghiraº, M. vãii Prislop. Dupã decolma- Bãtrânului Urs. Oase ºi am- nice ºi un enigmatic speolog Todoran ºi I. Bereº în data de tarea intrãrii, peºtera a fost prente pe argilã le aratã des- de pe Valea Arieºului, descind 23.08. 2009. Dezvoltarea peº- exploratã ºi cartatã pe o lun- coperitorilor viaþa care a exis- la anonima intrare a ponoru- terii este de 22,5 m, denive- gime de 51,2 m ºi o denivela- tat aici cu mii de ani în urmã. lui, înarmaþi cu scule perfor- larea -1,2 m ºi este un bun re de +1,5 m. Foarte aproape Marius, îndrumãtorul noii mante de spargere a betonului. adãpost pentru bursuci. de nivelul de bazã local, peº- generaþii de speologi de la Începea astfel revolta ºi neli- tera a fost formatã în regim Speozarand, ia toate mãsurile niºtea Bãtrânului Urs, a cãror epifreatic. Galeria unicã for- ca somnul Bãtrânului Urs sã urme sunt deranjate din mile- matã în regim înecat prezintã nu fie deranjat. S-au limitat nara lor odihnã prin meschine secþiuni de 1/1,4 m, lãrgindu- vizitele, au fost invitaþi speci- interese a unor indivizi care se doar în zonele cu prãbuºiri. Informaþii primite de la: aliºti ai Institutului de Speo- doresc sã-ºi facã un „nume”. Sifonul terminal nu este plon- AAAdriandriandrian KONDACSKONDACSKONDACS logie, s-au început cartãrile cu Cu cei trei care au atentat la jabil din cauza dimensiunilor CristinaCristinaCristina IANCIANCIANC competenta echipã a clubului liniºtea Bãtrânului Urs strãbã- mici. TTTudorudorudor TÃMAªTÃMAªTÃMAª Proteus, în respectul absolut team odinioarã drumurile Avenul din Fundul Labului de faþã de odihna strãmoºului BogdanBogdanBogdan MUREªEANMUREªEANMUREªEAN întunecate ale peºterilor, bu- la Prislop aflat pe proprietatea dispãrut. Pânã la începerea curându-ne de frumuseþile lui D. Ciurte (Montana Baia TTTraianraianraian MINGHIRAªMINGHIRAªMINGHIRAª unei campanii de cercetãri ºi lor. Nu ºtiu dacã decepþiile le Mare) a fost decolmatat, ex- JózsefJózsefJózsef ZIHZIHZIH finalizarea documentaþiei strângem odatã cu povara plorat ºi cartat în 02.05.2009 ºi OvidiuOvidiuOvidiu POPPOPPOP pentru statutul de rezervaþie, anilor, dar marea mea deza- 13.12.2009. Avenul are o de- PPPaulaulaul DAMMDAMMDAMM colegii de la Speozarand pri- mãgire este cã astãzi trebuie nivelare de -11,5 ºi o dezvol- mesc aprobarea ca peºtera sã ZsoltZsoltZsolt POLPOLPOLACSEKACSEKACSEK sã spun: ei au fost prietenii tare în jur de 20 m. fie închisã. Efortul închiderii mei!

SPEOMOND • 14 • 2009 53 Peºtetile din România cu dezvoltare peste 10 km Nr. Cavitatea Masivul Dezvoltare Denivelare Sursa Anul m m 1 Peºtera Vântului Pãdurea Craiului 42.165 +170 International Caver 5 1993 34.673 (recartat) www.csacluj.ro 2009 2 Sistemul Humpleu Bihor 40.000 -314 Speomond 13 2008-2009 www.humpleu.ro 3 Peºtera Hodobana Bihor 22.142 181 (-121; +60) Speomond 9-10 2005 4 Complexul Topolniþa Podiºul Mehedinþi 20.500 127 (-109; +18) Catalogul Sistematic 1982 5 Sistemul Ciur Ponor - Topliþa de Pãdurea Craiului 20.150 228 (-203; +25) Speomond 13 2008 Roºia 6 Sistemul Vãrãºoaia (V5+V24) Bihor 19.250 -653 Speomond 13 2007 7 Peºtera Tãuºoare Rodnei 18.107 461 (-356; +105) Speomond 12 2007 8 Peºtera din Valea Rea Bihor 16.357 -372 Speomond 2009 9 Sistemul Zãpodie Bihor 12.048 178 (-162; +16) Catalog sistematic 1982 10 Peºtera ªura Mare ªureanu 11.123 425 Ecocarst 4 2003 11 Peºtera Polovragi Cãpãþânii 10.350 87 (-62; +25) Buletin Focul Viu 2009 12 Peºtera Cornilor Pãdurea Craiului 10.140 112 Buletin C.C.S.S. 1987

Peºtetile din România cu denivelare peste 300 m Nr. Cavitatea Masivul Denivelare (m) Dezvoltare (m) Sursa Anul 1 Sistemul Vãrãºoaia (V5+V24) Bihor -653 19.250 Spelunca 2007 2 Avenul de sub Colþii Grindului Piatra Craiului -561,5 853 Travaux, Ecocarst 1 2002 3 Peºtera Tãuºoare Rodnei 461 (-356;+105) 18.107 Speomond 12 2007 4 Peºtera ªura Mare ªureanu +425 11.123 Ecocarst 4 2003 5 Peºtera din Valea Rea Bihor -379 16.357 Speomond 2009 6 Peºtera din Dealul Secãturii Bihor -366 2.005 Speomond 2008 7 Avenul Stanu Foncii Pãdurea Craiului -339 4.106 Carstul din Pãdurea 1988 Craiului 8 Sistemul Humpleu Bihor -314 42.000 Speomond 13 2008-2009 www.humpleu.ro Întocmit: Paul-Erik DAMM (F.R.S., Comisia Publicaþii Colaboratori: V. Lascu, F. Papiu, J. Zih, O. Pop, M. Besesek, V. Ursu Consultant: B.P. Onac

Raport asupra taberei de Oradea, „Czaran Gyula” galerii), care însã nu au con- renþã de nivel de cca. 40 m cercetare speologicã din Tinca, „Zarand” Brad, „Focul dus la joncþiunea cu Avenul (Ioan Czibulak „Foka”, perioada 01-10 august 2009 Viu” Bucureºti, Serviciul Pu- V5, al cãrui terminus se situ- Ovidiu Pop). Acþiunea a fost desfãºuratã în zona blic Salvamont-Salvaspeo eazã la mai puþin de 200 m întreruptã din lipsã de timp ºi Vãrãºoaia, Munþii Bihor Bihor, Asociaþia Hidrogeolo- distanþã aerianã. materiale. Clubul de speologie„Z” a gilor din România, Federaþia A fost efectuatã o colorare cu 4. Sistemul Paragina-Izvorul organizat în perioada 01-10 Maghiarã de Speologie. fluoresceinã a cursului activ Ursului august 2009 o tabãrã de cerce- Tabãra a avut ca scop cerce- din Peºtera din ªesul Padiº A fost efectuatã o operaþiune tãri speologice ºi hidrogeolo- tarea multidisciplinarã a siste- (R2), rezultatele fiind în pre- de pompare a apelor din sifo- gice în zona Vãrãºoaia - Padiº, melor hidrocarstice Vãrãºoaia zent în curs de evaluare. nul de intrare al Izvorului pe teritoriul administrativ al - Boga ºi Paragina-Izvorul 2. Avenul V5 Ursului cu ajutorul unei moto- Parcului Natural „Munþii Ursului dupã cum urmeazã: A fost efectuatã o singurã turã, pompe având debitul de 10 l/s. Apuseni”. La tabãrã au parti- 1. Peºtera din ªesul Padiº cu scop fotografic (A. Szuhai, În urma a cca. 15 ore de pom- cipat 42 persoane. (R2) A. Posmoºanu, M. Teuºdea) pare s-a reuºit o scãdere a Tabãra a fost amplasatã în Principalul efort explorativ al pânã la cota -70 (Sala cu Ara- nivelului apei care sã permitã Poiana Vãrãºoaia - Nord (la taberei a fost axat asupra Peº- gonite). accesul pe o lungime de cca. 100 m. Înrãutãþirea condiþiilor Groapã) având ca participanþi, terii din ªesul Padiº (R2), 3. Peºtera ªura Boghii meteo a întrerupt activitãþile, în afara organizatorilor, mem- obiectiv în care au fost reali- În Peºtera ªura Boghii a fost care vor fi reluate anul viitor. bri ai cluburilor de speologie: zate importante progrese (des- efectuatã o escaladã în hornul „Politehnica” Cluj, „Cristal” coperirea a peste 1 km de noi din zona terminalã, pe o dife- Paul-Erik DAMM

54 SPEOMOND • 14 • 2009 Speomedia

Dupã o prezentare consistentã noaºterea ºi înþelegerea pro- valoare creaþiei ºi încearcã sã Traian CONSTANTINESCU, a alcãtuirii geologice ºi a parti- blemelor geomorfologice ale vã aducã mai aproape de Masivul Piatra Caiului – cularitãþilor structural tecto- Pietrei Craiului fiind, în egalã mesajul nostru, sã vã îndemne studiu geomorfologic, nice, partea a doua trateazã mãsurã, un important punct de la o cãlãtorie pe tãrâmul Editura Universitarã, geneza ºi evoluþia masivului plecare pentru cercetãrile geo- Apusenilor, sã vã poarte pe într-un context regional mai grafice viitoare. Am pãºit prin colinele unduitoare unde uitaþi Bucureºti, 2009 larg, evoluþia reþelei hidrogra- aceleaºi locuri parcurse de de necazuri ºi conflicte, sã Lucrarea reprezintã teza de fice ºi modelarea actualã a autor, încercând sã duc mai descoperiþi singuri adevãrul doctorat susþinutã în urmã cu reliefului (potenþialul morfo- departe munca acestuia, iniþial lucrurilor. Proiectul nostru 15 ani de cãtre regretatul cer- dinamic, principalele procese îndrumatã de cãtre el, ulterior este, dincolo de tehnica ima- cetãtor Traian Constantinescu. geomorfologice actuale), pre- de una singurã. ginii, un poem închinat unui Lucrarea este structuratã în cum ºi fenomenele ºi proce- pãmânt al oamenilor, unde trã- patru pãrþi, în care sunt pre- Pentru toþi cei interesaþi de sele de risc geomorfologic. munte, de geografie în ansam- irile autentice provoacã senti- zentate caracteristicile geogra- mentul împlinirii interioare. fice, în mod special cele geo- În partea a treia sunt carac- blu sau numai de geomor- morfologice, ale masivului pe terizate principalele tipuri de fologie sau carstologie, lucra- Viorel Traian LASCU care autorul l-a studiat timp de relief: stuctural – (Hogbackul rea este o piatrã de temelie. Piatra Mare ºi Cuesta Pietri- În final se cuvine sã menþi- peste 40 de ani. Abordarea Lucian BUªU, subiectului este clasicã, cele cica, precum ºi formele struc- onãm contribuþia altruistã a 148 de pagini de text fiind turale secundare), periglaciar domnilor dr. Cristian Goran ºi Prin adâncurile Carpaþilor însoþite de 39 figuri, diagrame, (relieful rezidual, grohoti- Marius Vlaicu, colegi ai auto- – Pe tãrâmul strãluciri- planuri de peºterã ºi hãrþi, 10 ºurile, „golurile” periglaciare, rului, la pregãtirea pentru tipar lor de cristal etajele crionival superior ºi tabele cu date cantitative ºi 35 a acestui volum. A trecut ceva timp de la lan- nivocriogen inferior), carstic de fotografii. sarea cãrþii lui Lucian Buºu, (exocarstul cu vãile carstice Anca Munteanu, Focul Viu Bucureºti Dupã o prefaþã elogioasã sem- „Prin adâncurile Carpaþilor tip ,,Piatra Craiului”, lapiezu- natã de prof. univ. dr. Silviu rile, dolinele, dar ºi endocars- – Abisuri întunecate ºi râuri Centrul pentru Arii . Neguþ sunt prezentate reperele tul). La acest ultim tip de relief fãrã stele” istorice ale cunoaºterii masi- este prezentat inventarul com- Protejate ºi Dezvoltare Se aflã în curs de apariþie volu- vului. plet al peºterilor din masiv Durabilã Bihor (CAPDD), mul doi, „Prin adâncurile În prima parte a lucrãrii sunt fiind prezentate detaliat cele Prin Munþii Apuseni Carpaþilor– Pe tãrâmul strã- expuse individualitatea geo- mai importante goluri carstice. Albumul fotografic „Prin lucirilor de cristal”. Veþi putea morfologicã de „creastã înaltã Tangenþial sunt expuse ºi pro- Munþii Apuseni” nu este nu- citi despre „cetãþi” ce n-au avut ºi unitarã”, poziþia geograficã, blemele legate de circulaþia mai un demers artistic, ci ºi un nicicând arcaºi ºi catapulte, contactul cu unitãþile vecine ºi apelor subterane, fiind delimi- proiect pentru viitor. Este o despre comoara de la Chiºcãu, limitele masivului. Urmeazã tate unele bazine hidrocar- rugãciune nãscutã din nãdej- veþi pãtrunde în înfricoºãtoare analiza cantitativ-calitativã a stice. Nu trebuie trecutã cu dea celor ce cred în om ºi în adâncuri hadesiene dintr-o reliefului, elementele morfo- vederea încercarea autorului naturã, pentru pãstrarea unui frumoasã „Lume Pierdutã” ºi grafice ºi morfometrice, prin- de a demonstra existenþa unor patrimoniu unic în lume, acela veþi merge pe urmele lui Homo cipalele particularitãþi geo- forme de relief puse pe seama al Munþilor Apuseni. sapiens fossilis. Ca în fiecare morfologice – diferenþele între carte, Lucian Buºu ne prinde în glaciaþiunii pleistocene, pre- Albumul este realizarea unor pãrþile de nord ºi sud, precum farmecul poveºtilor de tabãrã, cum cele din vãile de pe ver- artiºti fotografi, care îºi preþu- ºi între cei doi versanþi (ma- fãrã a intra în foarte multe santul nord-vestic. iesc arta aºa cum preþuiesc na- croversanþi), particularitãþile detalii tehnice, oferind o lec- Partea a patra prezintã regio- tura ºi oamenii. Acest lucru dã turã relaxantã. morfostructurale ºi carstul de narea geomorfologicã (unitã- creastã înaltã. þile taxonomice) – Hogbackul Piatra Mare (cu cei doi ver- sanþi, cel vestic ºi cel estic), Cu- esta Pietricica (frontul ºi rever- sul cuestei), diferenþiate în subunitãþile calcaroase ºi con- glomerato-calcaroasã, supra- faþa Plaiul Mare (suprafeþele centrale - Plaiul Mare, Plaiul Mic - Plãic ºi vãile periferice). Rezultatul unei îndelungate activitãþi de documentare ºi cercetare pe teren, lucrarea este o realã contribuþie la cu-

SPEOMOND • 14 • 2009 55 Table of Contents

and conglomerates, Upper 2 The Glacier and the 10 Santa Catalina Precambrian micaschists, 40 Tree mold caves mayor “Santa Catalina – 2009” a marbles and dolomitic mar- Tree mold caves, remarkable Article by C. Lascu, presents meeting between cuban, bles, and sulphide ore depos- pseudokarstic scenery, are an apparently paradoxical si- italian and romanian cavers its located in the metamor- molds of trees formed in dif- tuation: how the “experts” in took place in the provinces of phic rocks. Iza Cave was first frent rock types: volcanic and environmental engineering Pinar del Rion and Mantonzar explored in 1976 and its re- volcanoclastic rocks, lahars can destroy a natural monu- (Cuba) in January 2009. ported passage length was sediments, travertine etc; ment using EU-funded pro- During the meeting the cavers 2300 m, for a maximum whose presence was reported jects. The construction of a explored and mapped the depth of 170 m. After a thor- in only a few areas on Earth: paved road crossing the “Dra- Cave of Santa Catalina (13 km ough re-survey started in Japan (Mount Fuji), USA gons Garden” - Rodnei development – one of Cuba’s 2000, which also led to sever- (Mount St. Helens), Slovakia mountain in order to create richest cave in speleothemes) al new passage discoveries, (Mount Polana). “something beautifull”, is a and visited some other caves the cave reaches 4238 m in These are caverns with poor criminal action against the and cenotes from that area. length. Its complex geologic development (the order of Romanian glaciokarst. setting has a strong influence several meters) but there are on passage morphology and some notable exceptions such 15 Rio La Venta provides conditions for the 3 Maja Arapit 2009 as: Mystery Cave Funatsu Speleological Expedition – formation of particular sec- (Japan, Mount Fuji) with a The expedition was granted Chiapas – Mexico ondary deposits which do not length of 70 m, consisting of by European Federation of The article presents the flow occur in normal limestone several molds of trees con- Speleology as Euro Speleo and results of an internation- cave conditions. This paper nected to each other ( H. Project: “Extension of the Ex- al expedition organized by reviews the results obtained Tachihara 2002). ploration of the Maja Arapit the Italians, in the south of so far from the exploration Cave, Shkodra district, North These cavities, differing by Mexico expedition. The ob- and survey, and gives insights genesis have been discovered Albania”. It was composed jectives were: through trip on the Iza cave morphology by cavers from Albania, Bul- in Romania: Mureº Gorge be- and photographic documen- and its interior deposits. tween Topliþa and Deda garia, Greece, Hungary, Ro- tation of Cueva del Rio La mania, Poland and France (Calimani and Gurghiu Venta cave for a new photo 32 Corse Canyon & Mountains) in vulcanogen- and conducted by Bulgarian ablum and for the second part Federation of Speleology. 34 Samothraki sedimentary rocks. Given the of the expedition exploring scientific importance, we In the period 24 July-09 Au- The two articles describe unu- the parallel systems. present in this article (in addi- gust 2009 leader and coordi- sual local traditions and little- tion to others) some cavities nator of the expedition was known routes for canyoning Zalion with lengths below the stand- Alexander Yanev. From 26 22 enthusiasts from Romania, ard set for a cave. July to 6 August, the interna- After about 20 years since the Samothraki and Corsica is- tional team, who included the last information published on lands from the Mediterranean Romanian cavers, explored the cave's Jgheabul Zalion, a basin. Two such natural para- 44 Tourism in and surveyed 1313 m of new team of Speleological Foun- dises for canyoning enthusi- dation „Club Speo Bucovina” Muierilor Cave passages and over 500 m of asts are described. The article describes the reha- old passage was remapped. Suceava, trying to bring new information about this cave bilitation efforts in Muierii In the period 10-17 August by the preliminary paleonto- 36 A different kind of Cave(Capatanii Mountains), 2009 the exploration of Maya logical study. Speleology IUCN category III. The cave Arapit Cave were extended The story of young caver is partially equipped for mass from another Bulgarian expe- tourism, but the old lightning 25 Iza Cave from Arad, who started out as dition and leader was Zheli- simple tourist from Sighistel system and the intensive tour- The Iza Cave is a lithologic azko Mechkov. In the present Valley (Bihor Mts.) soon to ism led to major damages for contact cave located in the the final point that has become a member of the ex- the chiropterans ecosystem. north-western part of Rodnei reached is +279 m up from ploration team led by Gruppo Following a short presenta- Mountains (Eastern Carpathi- the entrance and the lowest Speleologico Bergamesco tion of bat spreading evolu- ans, N Romania). Its passag- point is -26 m. (Italy) in Abbiso Dei Due In- tion in historical context, es cross seven types of rocks, After these two expeditions creduli. The article also des- compared to existing facili- both sedimentary and meta- the depth of the cave becomes cribes briefly several caves of ties, solutions regarding the morphic: Oligocene black 305 m. Bergamo region. restoration of cave habitat are shales, Eocene limestones being offered.

56 SPEOMOND • 14 • 2009