FEDERAÞIA ROMÂNà DE SPEOLOGIE Fondatã în 1994 cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei 2 Un gheþar ºi un primar .......................................................... Cristian LASCU Mediului, sub patronajul Academiei Române prin Institutul de Speologie „Emil Racoviþã”, afiliatã la: Uniunea Internaþionalã de Speologie (UIS), 3 Maja Arapit 2009 ................................................................. Valentin RADU Federaþia Europeanã de Speologie (FSE), Uniunea Balcanicã de Speologie (BSU). Fondatoare a Centrului Regional de Supraveghere Ecologicã Munþii Apuseni, Centrului pentru Arii Protejate ºi Dezvoltare Durabilã, 10 Santa Catalina................................................... Mihai SURU, Romeo URIEª Corpului Roman Salvaspeo, Coaliþiei ONG Natura 2000 în România, Asociaþiei Rangerilor din România, Asociaþiei Române de Canyoning, 15 Rio la Venta ........................................................................ Mihai BESESEK Asociaþiei Franþa-România Speologia, Asociaþiei Peºterilor Turistice. Membri fondatori: 22 Noi cercetãri în Peºtera Jgheabul lui Zalion ................................ Adrian DONE . Comisia Românã de Speologie Sportivã (CRSS) . Societatea Ardeleanã de Speologie (SAS) 25 Peºtera Iza ............ TÃMAª, SAHY, MUREªAN, NEGREAN, TÃMAª, MINGHIRAª . Societatea Românã de Speologie ºi Carstologie (SRSC) . Societatea Speologicã Bãnãþeanã (SSB) 31 Activitatea salvaspeo - 2009 ....................................................... Tudor RUS . Grupul de Explorãri Subacvatice ºi Speologice (GESS) Structura FRS: 32 Corse Canyon.............................................................................Felix PAPIU . Biroul federal: Preºedinte – Viorel Traian LASCU Preºedinte de onoare – Marcian BLEAHU 34 Samothraki ...............................................................................Felix PAPIU Vicepreºedinte – Costache ROMAN Secretar general – Cãlin VODà 36 O altfel de speologie ............................... Sebastian SBÎRCEA, Valentin RADU Secretariat – Ioana Cristina CIUMAªU, Vasilica BINDEANU Director tehnic – Tudor MARIN 40 Peºteri de mulaj.................................................................... Károly MORÉH Trezorier – Evantia ROMAN . Departamente: 44 Peºtera Muierilor.......... Victor GHEORGHIU, Dumitru MURARIU, Viorel NISTOR •Relaþii internaþionale – Costache ROMAN Publicaþii stãine – Ioana MELEG 48 ªtiri externe •Cadastru – Cristian GORAN •Audio-Vizual – Bogdan PETRESCU Website – Diana POPA 50 ªtiri interne Speo Arta – Claudiu SZABO •Marketing – Rãzvan MARCHIª 55 Speomedia •Speomond – Andrei POSMOªANU . Comisii specializate: 56 Table of Contents •Explorãri ºi Expediþii – Tiberiu TULUCAN •Educaþie-ªtiinþã – Marius VLAICU •Protecþie – Bogdan BÃDESCU • Comisia Publicaþii – Paul-Erik DAMM •Salvaspeo, Corpul Român Salvaspeo CORSA – Tudor RUS •ªcoala Românã de Speologie, Asociaþia Românã de Educaþie Speologicã ARES – Tudor MARIN, Diana POPA •Canioane, Asociaþia Românã de Canioning – Felix PAPIU •Cenzori – Elisabeta FRÃÞILÃ, Emil CHIRILà Comitetul director = Preºedintele FRS + Preºedinþii de comisii Revista SPEOMOND este editatã ºi tipãritã cu suportul financiar al S.C. Spelemat S.R.L. + Reprezentanþii regionali ai cluburilor Reprezentanþii regionali: Mihai GLIGAN, Valentin RADU, Ovidiu Responsabilitatea asupra conþinutului materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor. SANDU, Raluca CRÎSTA Adrese de contact: Sediul centralcentralSediul ISSN 1844 - 0819 Casa Academiei, Institutul de Speologie Emil Racoviþã Calea 13 Septembrie nr. 13, sect. 5, 050711 BUCUREªTI Tel: +40 21 3188106 int. 2729, fax: +40 21 3188132 E-mail: [email protected]; www.frspeo.ro Editura Belvedere Sediul regional Cluj CLUJ NAPOCA Tel/fax: +40 264 593254 E-mail: [email protected] Sediul regional Oradea P-þa 1 Decembrie 4-6, 410068 ORADEA Tel/fax: +40 259 472434; Tel: +40 359 410556 E-mail: [email protected] Sediul regional Reºiþa Revistã a Federaþia Române de Speologie Str. Sportului, bl. 5, Sc. 3, ap. 3, 320110 REªIÞA Coperta 1: Cueva de Santo Tomas, Cuba – foto Mihai SURU Tel/fax: +40 255 210914 E-mail: [email protected] Secretari de redacþie: Paul DAMM, Andrei POSMOªANU SpeomondSpeomondSpeomond Tehnoredactare: Andrei POSMOªANU Str. Lugojului 25, 410482 ORADEA Traducãtor: Victor URSU Tel/fax: +40 259 431069; Tel: +40 359 410557 E-mail: [email protected] Tiparul executat la Pentaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2010 Un gheþar ºi un primar Cristian LASCU • redactor ºef National Geographic Romania zi, o poveste ce începe cu un natural a condamnat modificarea peisa- cu cadâne argintii, acceseazã fonduri gheþar ºi un primar. jului în rezervaþia Grãdina Zmeilor din europene ºi apoi sunt lãsaþi în liberate A Cândva, în cuaternar, un Transilvania. Zmeii de aici sunt stânci prin munþi. gheþar din Munþii Rodnei, în maiestoasa semeþe de calcar, adevãraþi megaliþi ce Fondurile europene pot fi foarte lui alunecare spre vãile Maramureºului, a formau un peisaj geologic, sãlbatic. Dar necesare ºi binevenite. Dar e ca ºi cum cioplit, cum s-a priceput el, un frumos lac autoritãþile locale au pus la treabã gos- cineva te împrumutã cu bani sã-þi repari glaciar, numit tãul ªtiol. Dupã vreo podãreºte niºte fonduri europene. Au casa, cã plouã prin acoperiº, iar tu îi 20.000 de ani, un primar din Borºa zilelor tras printre zmei alei late, bune ºi pentru cheltuieºti ca sã-þi pui lei de ipsos la noastre, a considerat cã gheþarul a fãcut ATV-uri, rigole cuminþi de scurgere ºi poartã. treabã de mântuialã. ªi atunci a trimis un alte brizbrizuri. Adicã, tot ceva... Peisajul nu este numai pentru poeþi ºi buldozer care a rotunjit marginile dan- frumos. fotografi în vacanþã. El este o compo- telate ale lacului, a îndepãrtat blocuri de ªi se pot da ºi alte exemple cu inge- nentã ambientalã importantã, ce contri- stâncã, adicã a fãcut ceva… frumos. rinþe asemãnãtoare asupra naturii, tot buie la sãnãtatea ºi starea noastrã de mai numeroase în ultima vreme. bine. ªi este principala materie primã În ultimele zile [noiembrie 2009, Cauza? pentru turism, dacã tot vorbim atâta de n.r.], comunitatea on-line a celor preo- Persoane cu semnãturã grea, dar care el. Existã o filozofie dar ºi o ºtiinþã a cupaþi de soarta patrimoniului nostru au probabil pe pereþii de acasã carpete peisajului, existã principii ºi norme: Nu poþi sã aduci îmbunãtãþiri Vârfului Negoiu, pentru cã þi se pare… cam asimetric. Ce este de fãcut? ONG-urile de mediu, instituþiile de Lucian Petru GOJA Petru Lucian profil, arhitecþii, Ministerul Mediului trebuie sã convingã cât mai curând parlamentul sã voteze o lege a protec- þiei peisajului care împreunã cu un ghid de aplicare sã devinã obligatorie pentru autoritãþile locale, edili, primari. Vom avea cu toþii de câºtigat, iar Zmeii ºi Sfincºii noºtri vor rãmâne fãrã dan- teluþe. Grãdina Zmeilor, 2009 Lucian Petru GOJA Petru Lucian Andrei POSMOªANU Andrei Grãdina Zmeilor, 2006 2 SPEOMOND • 14 • 2009 Expediþia speologicã internaþionalã Valentin RADU • „Speowest” Arad Impresii despre Albania Decebal sculptat pe malul românesc ºi de la condus, cât ºi pentru ceilalþi 3 Când am primit invitaþia din partea gurile cãscate ale unor peºteri înghiþind români, acum lipiþi cu frunþile de gea- Federaþiei Române de Speologie (FRS) apa fluviului captatã de baraj, în timp ce murile aburite pentru a strãbate cumva de a participa la expediþie, tot ceea ce Tudoricã povestea cu entuziasm reali- cu privirea întunericul nopþii în cãutarea ºtiam despre Albania ca þarã erau infor- zãrile unei alte expediþii din Serbia. unui semn de civilizaþie, singurul Gabor maþii vagi la nivel de poveºti sau zvon, Traversând Belgradul am urmat dormea dus. În sfârºit s-au ivit câteva peste tot vorbindu-se despre ea doar în câteva drumuri întortocheate pe traseul case, de colo-colo câte un bec la vreo contextul unor discuþii despre teritoriile Cacak - Uzice - Nova Varos - Bijelo fereastrã, gospodãriile s-au înmulþit din Europa cele mai înapoiate ºi sãrace Polie ºi am trecut în Muntenegru, mer- desãvârºind un sat cu câinii lui cu tot, cu sau predominate de conflicte armate, gând pânã la Potgorica, iar dupã cinã s- unu-doi beþivi ºi alþii rãtãciþi în noapte, servind inclusiv ca subiect în numeroase a plecat spre Cetinje pentru trecerea cu tinerii îndrãgostiþi la colþ de stradã bancuri. Pentru prima datã a trebuit sã graniþei în Albania pe la Bozaj. giugiulindu-se. Apoi un alt sat ºi un altul îmi îndrept atenþia spre Albania la modul Atât Serbia cât ºi Muntenegru din ºi iar… Ceva freamãt mai intens a fost serios din clipa când mi-am dat acceptul punct de vedere speologic au un poten- în oraºul Koplik, la fel ºi în oraºul de a participa la expediþie, deºi prin þial extraordinar, oriunde ai privi þi se Shkoder, unde pe la miezul nopþii s-a aceasta eram nevoit sã renunþ la un alt desfatã calcarul albicios, puþin atins de stabilit contactul cu un poliþist local eveniment speologic important pentru insistenþa omului, ca o fatã virginã recomandat de un coleg din România. mine ºi anume la încadrarea la ªcoala întinsã pe un aºternut imens în aºtep- Marea problemã în aceastã zonã mi s-a Naþionalã de Speologoie de la Cãput, tarea speologului explorator care sã-i pãrut a fi faptul cã localnicii nu prea ºtiu care se desfãºura în aceeaºi perioadã. pãtrundã înãuntru ºi sã-i descopere mis- limbi strãine de circulaþie internaþionalã, Primul contact cu Albania l-am avut terele. Încet-încet aceste porþi se des- cel mai frecvent poþi gãsi persoane care prin intermediul Internetului, de unde chid, tot mai mulþi speologi din Europa vorbesc