Download PDF File

Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu” Soroca

Soroca 2019

BM „M. Sadoveanu” Soroca în mass-media (2019 – 20..): Antologie de publicații/Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu” Soroca; red. Euge- nia Railean; alcăt. Viorica Gaja; Raisa Chiseliță. – Soroca: BM „M. Sa- doveanu”, 2019. – pag.

Cuprins 2021 ...... 9 (Chiseliță R.) 8 martie—Ziua Internațională a femeii! ...... 9 (Chiseliță R.) 3 martie – Ziua Mondială a scriitorilor ...... 9 (Chiseliță R.) Mărțișorul. Semnificațiile acestei sărbători! ...... 10 (Chiseliță R.) Dragobetele sărută fetele ...... 11 (Cornea E.) Un Vieru – mamă, am avut ...... 12 (Chiseliță R.) ,,Grigore Vieru – poetul care ne unește ” ...... 12 (Chiseliță R.) ,,Holocaustul – dreptul la memorie” ...... 13 (Coșeru E.) Ziua internațională de combatere a holocaustului la biblioteca municipală Soroca ...... 14 (Evdochimov E.) Ne-a sosit o carte bună...... 14 (Chiseliță R.) ,,Luceafărul poezie românești”- Mihai Eminescu...... 16 2020 ...... 17 (Purice M.) Două prietene pe viață — Daniela Spânu și... Cartea ... 17 (Chiseliță R.) ,,Destin plămădit în ritm de dans”...... 17 (Ungureanu L.) S-au făcut totalurile proiectului „Conexiuni multiculturale – societate unită” ...... 18 (Chiseliță R.) Liviu Rebreanu – creator epic al literaturii noastre .... 19 (Solovei S.) Biblioteca „M. Sadoveanu ” și-a mărit fondul de carte din cadrul unui proiect...... 20 (Railean E.) Trofee pe măsura implicării...... 21 (Tartus M.) „Vacanța veselă la bibliotecă” ...... 21 (Chiseliță R.) ,,Mihai Sadoveanu – poet desăvârșit al prozei” ...... 22 (Chiseliță R.) Pâinea este temelia vieții ...... 23 (Tartus M.) „Pâinea – cel mai de preț dar al naturii” ...... 24 (Tartus M.) Natura are suflet! ...... 25 (Chiseliță R.) 1 octombrie – ziua oamenilor în etate ...... 26 (Chiseliță R.) Lecturile toamnei ...... 26 (Chiseliță R.) Constanța Târțău – un destin frânt în două...... 28 (Purice M.) ”S-a împlinit visul cel mare!” ...... 29 Deținuții penitenciarului vor citi mai mult ...... 30 (Chiseliță R.) 10 motive pentru ce să citeşti mai mult ...... 30 3

(Chiseliță R.) Cărți jubiliare anul 2020 ...... 32 (Chiseliță R.) Un destin luminat de Luceafăr ...... 34 (Chiseliță R.) Vasile Iovu – primul naist profesionist din Moldova . 35 (Șterbate V.) Viorica Gaja a câștigat concursul pentru funcția de șefă a Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” din Soroca ...... 36 (Chiseliță R.) Liviu Damian - Poetul cu cântecul frunzei pe buze ... 36 (Chiseliță R.) 5 cărți clasice care ne-au încântat, scrise de femei ..... 37 (Chiseliță R.) Copilărie furată de droguri...... 39 (Borozan N. ) Lecturile verii ...... 40 (Borozan N.)Meseria-i lucru mare ...... 40 (Evdochimov E.) Un dar prețios bibliotecilor din municipiul și raionul Soroca ...... 41 (Chiseliță R.) Mihai Eminescu – ,,Geniul tutelar al culturii neamului”, Luceafărul poeziei românești ...... 42 (Chiseliță R.) Ziua mondială a mediului ...... 43 (Purici M.) De Ziua Poetei Steliana Grama (4 iunie 1974-11.10.2006) ...... 44 (Tartus M.) Poeta, prozatoarea Claudia Partole ...... 44 (Chiseliță R.) Însemnătatea cârtii și a lecturii ...... 46 (Gaja V.) Să ne ridicăm IQ-ul ...... 47 (Gaja V.) Cărți noi din donația soroceanului Tighinean Victor ...... 48 (Chiseliță R.) Ziua internaționala a copiilor ...... 50 (Gaja V.) Jocuri, întrebări, răspunsuri ...... 50 (Gaja V.) Colecția STEM în Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu” Soroca ...... 52 (Gaja V.) 9 mai și Ziua Europei ...... 54 (Gaja V.) Țiganiada...... 56 (Gaja V.) Soroceni de dincolo de Soroca: Victor Tighinean donează 200 titluri de carte pentru elevii soroceni ...... 62 (Chiseliță R.) Ziua internațională a femeii – 8 martie ...... 63 (Chiseliță R.) Ziua mondială a scriitorului ...... 65 (Chiseliță R.) 1 martie. Semnificațiile acestei sărbătoare! ...... 65 (Buruiană S.) Beneficiile cititului ...... 66

(Railean E.) „Conexiuni multiculturale – societate unită” ...... 67 (Tartus M.) „Sunt pur și simplu poezie” ...... 67 (Evdochimov E.) „Scriitori din coliba albastră” ...... 68 (Țîrdea-Spinei E.) „Prizonierul" cărții ...... 68 (Purici Maria) Ora să știm ...... 69 Biblioteca la tine acasă ...... 70 (Railean E.) Să ne facem amintirile ...... 70 (Tartus M.) Ziua Internațională a Cititului Împreună ...... 73 (Chiseliță R.) Cehov Anton – e Pușkin în proză” ...... 75 (Gaja V.) Internet Banking pentru toți ...... 76 (Chiseliță R.) „Dreptul la memorie”. ,,Ziua internațională pentru combaterea victimelor holocaustului” ...... 77 (Coșeru E.) Dumitru Matcovschi – drum poetic prin timp ...... 79 (Chiseliță R.) Cuvântul magic – ,,Mulțumesc” – însemnătatea cuvântului ...... 79 (Railean E.) Proiectul „Conexiuni multiculturale - societate unită" si-a dat startul ...... 80 (Railean E.) „Conexiuni multiculturale – societate unită” ...... 81 2019 ...... 82 (Railean E.) Proiectul „Conexiuni multiculturale – societate unită” și- a dat startul ...... 82 (Tartus M.) Ce se mănâncă de Crăciun în alte țâri ale lumii ...... 83 (Chiseliță R.) Două vieți într-un cântec ...... 85 (Țîrdea-Spinei E.) Spiridușii au dăruit brăduți ca din basm ...... 87 (Tartus M.) Se apropie sărbătorile de iarnă, dar voi știți legenda „Ciorapului de Crăciun”? ...... 88 (Mitrofan T.) Două biblioteci din Soroca sunt comasate și una lichidată ...... 90 (Spinei E.) Labirintul Cărților ...... 90 (Chiseliță R.) Sfântul Ierarh Nicolae ...... 91 (Chiseliță R.) Drepturile Copilului ...... 93 (Chiseliță R.) Sadoveanu sau dorul cel fără vârstă… ...... 94 (Mitrofan T.) Vasile Spinei s-a întâlnit cu cititorii din Soroca ...... 96

(Amic) Vine-ncet pe o potecă, povestea de la bibliotecă ...... 97 (Chiseliță R.) ,,…Ași fi de poezia mea născută” ...... 98 (Țîrdea-Spinei E.) Întâlnire cu Vasile Spinei la bibliotecă...... 99 (Chiseliță R.) ,,Cavaler al Adevărului ” – D. Matcovschi ...... 101 (Railean E.) Moment frumos la BM „M. Sadoveanu” Soroca ...... 103 (Țîrdea Spinei E.)Vine încet pe o potecă, povestea de la bibliotecă103 (Chiseliță R.) Silvestru Aurelian – Academicianul fără Portofoliu 104 (Evdochimov E.) Donație de carte la Biblioteca Municipală din Soroca ...... 105 (Chiseliță R.) Ziua Internațională a persoanelor vârstnice ...... 107 (Amic) Vara - anotimpul veseliei ...... 108 (Coșeru E.) Un nou trening pentru bibliotecari ...... 109 (Railean E.) Baba Hârca – voluntar la bibliotecă ...... 109 (Railean E.) LecturaCentral 2019 cu o lansare de carte ...... 109 Biblioteca „Mihail Sadoveanu” din Soroca a fost gazda unei lansări de carte românească ...... 110 (Chiseliță R.) La mulți, mulți ani Maestre! ...... 112 (Railean E.) LECTURACENTRAL 2019 ...... 112 (Chiseliță R.) Independența Moldovei. Despre Republica Moldova ...... 113 (Railean E.) Primarul, prieten fidel al bibliotecii (Vizită de studiu la Cosăuți)...... 115 (Railean E.) Prietenie dintre bibliotecă și primar...... 116 (Gaja V.) Scanarea și prelucrarea textelor ...... 117 (Gaja V.) Vacanța veselă la bibliotecă continuă ...... 117 (Gaja V.) Vacanța veselă la bibliotecă ...... 118 (Chiseliță R.) Ștefan cel Mare...... 119 (Chiseliță R.) Eminescu – mândria națiunii...... 120 (Gaja V.) O nouă rundă de instruiri ...... 121 (Railean E.) La o vorbă de frumos cu Vasile Romanciuc și Mihai Ciobanu...... 121 (Chiseliță R.) Gheorghe Malarciuc - prozator, dramaturg, scenarist, publicist ...... 123

(Gaja V.) Plăcințele, sarea în bucate și fantezii culinare ...... 124 (Tartus M.) Două vieți și o dragoste ...... 125 (Şterbate V.) Poezia si muzica şi-au dat întâlnire la Soroca ...... 125 (Neculce N.) Oameni care merita simpatie și admirație ...... 128 (Neculce N.) Eu, tu, noi suntem Soroca ...... 129 (Chiseliță R.) ,,Familia – izvor de iubire și respect”...... 130 (Railean E.) Ziua Primarului la bibliotecă ...... 132 (Tartus M.) „Schimbul de experiență – garant al succesului” ...... 132 Tamara BOBOC-COȘCIUG: „NE VEDEM LA BIBLIOTECĂ!” 133 (Railean Eugenia) Biblioteca - spațiu de regăsire a bibliotecarului 134 (Tartus. M, Cornea E.) Târgul lui Guguță la a IV-a ediție ...... 135 Ziua Bibliotecarului 2019 ...... 135 (Evdochimov E.) Donație de carte la Soroca ...... 136 (Evdochimov E.) „Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva” (Confucius) ...... 138 (Neculce N.) „Mi-e dor de tine ca de-o poezie" ...... 139 (Neculce N.) O sărbătoare ca o binecuvântare ...... 140 (Neculce N.) Slujitor la altarele credinței și culturii ...... 141 (Chiseliță R.) Lume, lume hai la glume...... 142 (Neculce N.) Contribuția marilor personalități românești la realizarea Marii Uniri de la 1918 ...... 144 27 martie — ZIUA UNIRII Basarabiei cu Patria-mamă! ...... 145 (Gaja V.) Inforgaficele în bibliotecă ...... 145 (Mitrofan T.) Întâlnire de suflet între cititorii soroceni și autoarea Veronica Pîrlea-Conovali ...... 146 (Railean E.) Soroceni de dincolo de Soroca – Veronica Pîrlea-Conovali ...... 149 (Neculce N.) Scrie din preaplinul inimii ...... 150 (Gaja V.) Fantezii culinare ...... 151 (Chiseliță R.) Tradițiile și semnificațiile de 8 martie din întreaga lume! ...... 151 (Șterbate V.) Savatie Bastovoi: "Dumnezeu dă celuia care caută" .152 (Coșeru E.) Bibliotecile publice din raionul Soroca în cifre ...... 155 7

(Evdochimov E.) „Nu poţi deschide o carte şi să nu înveţi ceva" (Confucius) ...... 156 „La izvoarele înțelepciunii", ediţia a XXIX-a, dedicată lui Camil Petrescu...... 157 (Railean E.) Aspecte de la întâlnirea cu Savatie Baștovoi ...... 158 Al II-lea concurs de religie „Lăsați copii să vină la mine” din cadrul Episcopiei de Bălţi ...... 159 (Evdochimov E.) Opere literare jubiliare – 2019 „Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva” ...... 160 (Chiseliță R.) Ziua Îndrăgostiților. Ziua Sf. Valentin. Dragobetele.162 (Chiseliță R.) Eu sunt poetul acestui neam ...... 162 (Coșeru E.) Atelierul de creație „Spiridușii Veseli” ...... 163 (Aolei D.) Bibliotecarii te ajută să știi mai multe ...... 164 (Neculce N) „Fantezia Sufletului" ...... 165 (Gaja V.) Cancerul de col uterin și prevenirea lui ...... 166 (Chiseliță R.) ZIUA CITITULUI ÎMPREUNĂ ...... 168 (Chiseliță R.) Mihai Eminescu – poetul iubirilor neîmplinite ...... 169

2021 (Chiseliță R.) 8 martie—Ziua Internațională a femeii! ,,Din dragoste de femei s-a năs- martie pentru a comemora atât rea- cut tot ce e mai frumos” lizările sociale, politicile și condiți- M. Gorki. ile economice ale femeilor, cât și Ziua de 8 discriminarea și violența care își fac Martie este încă simțită prezența în lume. Unii cunoscută în spun că 8 martie este Ziua femeii, întreaga lume alții spun că este Ziua Mamei, în tot ca sărbătoa- cazul este vorba despre o sărbătoare rea internați- dedicată reprezentantelor sexului onală a femeii. Luna martie este frumos. prima lună de primăvară, luna în Ziua Internațională a Femeii care natura renaște și razele soarelui este sărbătorită în momentul de față încep să ne încălzească sufletele. în mai multe țări ale lumii, iar în Ziua femeii a fost recunoscută ca unele dintre acestea este conside- sărbătoare Internațională în 1977, rată chiar zi liberă. Printre țările devenind o tradiție în majoritatea care celebrează femeia se numără țărilor din Europa și în SUA, fiecare Albania, Brazilia, Bulgaria, Colum- sărbătorind-o așa cum o simte. Ziua bia, Croația, Cuba, Cipru, Dane- de 8 Martie este pe plan internațio- marca, Finlanda, Georgia, Grecia, nal Ziua Femeilor Militante, a celor India, Italia, Macedonia, Malta, Re- datorită cărora femeile au drept de publica Moldova, Portugalia, Ro- vot, dreptul la proprietate, dreptul la mânia, Rusia sau Turcia. educație, la divorț, la asistență me- Să le dorim tuturor Femeilor: dicală, la contracepție. Ziua Femeii, prosperitate, împliniri, sănătate, bu- este sărbătorită anual pe data de 8 curii și voie bună! Chiseliță, Raisa. 8 martie – Ziua Interna- țională a femeiei!/Raisa Chiseliță . [Accesat 05.03.2021]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2021/03/05/8-martie-ziua-internationala-a-femeiei/

(Chiseliță R.) 3 martie – Ziua Mondială a scriitorilor 3 martie – fie să scrie, fie să gândească la ce va Ziua mondială a scrie.”(Eugene Ionesco). scriitorilor – o Un scriitor este o profesie care a sărbătoare deose- fost studiată și stăpânită toată viața bit de frumoasă în sa. Scriitorii sunt oameni care do- cultura internațio- resc și știu să vorbească cu lumea nală, pentru că literatura nu are gra- cu un stilou sau mașină de scris. nițe, iar rolul ei în dezvoltarea soci- Profesioniștii au o zi, pe care pri- etății umane este unul primordial. mesc felicitări. Ziua Mondială a „Un scriitor nu își ia niciodată Scriitorilor a apărut la sfârșitul se- vacanță. Viața înseamnă pentru el colului al XX-lea. La cel de-al 48- 9 lea congres al clubului scriitorului, Astăzi cluburile se află deja în sa decis stabilirea unei noi sărbă- 130 de țări. Scopul principal este de tori. De atunci, și anume din 3 mar- a apăra libertatea de exprimare. tie 1986, această dată a devenit un În această zi, sunt adesea orga- memorial pentru scriitorii din în- nizate concursuri și diverse expozi- treaga lume. ții. În bibliotecile publice și muze- Această sărbătoare a reunit o ele literare puteți discuta cu invitați mulțime de oameni angajați în în fața unor scriitori renumiți ai tim- scris. Ziua scriitorului se serbează pului nostru de scriitorii, eseiștii, romancierii, Din păcate, evenimentele pentru satirii, poeții, dramaturgii etc. Or- Ziua scriitorului nu sunt ținute în ganizația care a reunit toți scriitorii toate orașele. Viața fără literatură ar a apărut datorită lui Catherine fi nu numai plictisitoare și blândă, Dawson. A fost cea care, în 1921, a ci pur și simplu imposibilă, așa că decis să creeze un club de oameni nu uita de cei care ne umple viețile asemănători. După aceasta, ramu- cu semnificație. rile clubului au fost deschise în în- treaga lume. Chiseliță, Raisa. 3 martie – ziua mondi- ală a scriitorilor/Raisa Chiseliță. [Accesat 03.03.2021]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2021/03/03/3-martie-ziua-mondiala-a-scriitorilor/

(Chiseliță R.) Mărțișorul. Semnificațiile acestei sărbători! Mărțișorul este era legat la mănă sau purtat în piept. un simbol al renaș- În acest șnur sub formă de fundiță terii naturii, al spe- sau adăugat și alte simboluri ale no- ranței, al sosirii rocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, multașteptatei pri- potcoavă, coșar și inimă. Mărțișorul măveri. Mărțișorul este purtat timp de o lună, după care este menit să aducă noroc, sănătate, este prins de ramurile unui pom dragoste, și bucurie celor dragi, în fructifer. Se spune că va aduce bel- special pentru fete și femei. În Mol- șug în casele oamenilor, și dacă ai o dova împreună cu Mărțișorul mai dorință numaidecât o sa se împli- avem un simbol, este prima floare nească. 1 Martie este și ziua Babei care prevestește primăvara: Ghio- Dochia, străvechi început de an celul, care de asemenea semnali- agrar. Primele 9 zile sau 12 zile ale zează, puritate, speranță, și renaș- lunii martie sunt dedicate zilelor tere. Babei Dochia. Se spune ca firul Sărbătoarea Mărțișorului este Mărțișorului, funie de 365 sau 366 reprezentată prin firul alb împletit zile ar fi toarse de Baba Dochia în cu cel roșu, culorile simbolizând timp ce urca turma în munte. În Re- cald și rece, trecerea de la sezonul publica Moldova în fiecare an are de iarnă la cel de primăvară. Firul loc Festivalul muzical ,,Mărțișor”, 10 de pe data de 1 martie până pe 10 Primăvara sa va aducă un mărți- martie. Obiceiuri similare sunt în- șor norocos, zile frumoase, și calde tâlnite în România, Bulgaria, Alba- adieri de fericire ! nia, Macedonia. Chiseliță, Raisa. Mărțișorul. Semnifica- țiile acestei sărbători!/Raisa Chiseliță . [Ac- cesat 01.03.2021]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2021/03/01/martisorul- semnificatiile-acestei-sarbatoare/

(Chiseliță R.) Dragobetele sărută fetele 24 FEBRUARIE ZIUA ÎNDRĂGOSTIȚILOR Dra- păduri, în special în vestul Munte- gobetele ‒ niei și în Oltenia. Mai era socotit un simboli- duh al pădurii, care la început de zează săr- primăvară, într-o anumită zi lua bătoarea chip de flăcău neasemuit de frumos. dragostei în tradiția românească. În ziua de Dragobete fetele și băiții Obiceiurile de Dragobete au fost se îmbrăcau în haine albe de sărbă- aproape uitate, păstrate au fost doar toare, se adunau în grupuri și por- în amintirile bătrânilor, fiind înlo- neau prin lunci și păduri, sa culeagă cuite de Sfântul Valentin. Pe 24 fe- cele din- tăi flori ale primăverii, bruarie în ziua când Biserica Orto- ghiocei și viorele, apoi făceau o doxă sărbătorește Aflarea Capului horă, se sărutau și se îmbrățișau. În Sfântului Ioan Botezătorul, se săr- dimineața zilei de Dragobete, fetele bătorește ziua lui Dragobete, zeu al și femeile tinere strângeau zăpada tinereții, veseliei, patron al dragos- proaspătă, numită ,,zăpada zânelor” tei și al bunei dispoziții. Este un o topeau și se spălau pe față pentru personaj preluat din tradițiile vechi- a deveni la fel de frumoase și atră- lor daci fiind considerat fiul Babei gătoare ca și zânele. Tot în această Dochia. zi păsările ne migratoare se adunau Dragobete este una din cele mai în stoluri, își alegeau perechea și în- frumoase tradiții ale poporului nos- cepeau să și construiască cuiburile. tru. Ziua acesta marchează începu- Tinerii sunt mereu ajutați de Drago- tul vremii frumoase, a primăverii, a bete sa găsească iubirea, el a fost și renașterii naturii. Dragobete era în- continuă sa fie simbolul suprem al chipuit ca un flăcău voinic, puter- dragostei autohtone. nic, frumos, care putea fi întâlnit în Chiseliță, Raisa. Dragobetele sărută fetele /Raisa Chiseliță.[Accesat 24.02.2021]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2021/02/24/dragobetele-saruta-fetele-24-februarie-ziua-indra- gostitilor/

(Cornea E.) Un Vieru – mamă, am avut Te caut prin vânt… Mă închin în fața ta, dragă Vieru, Cu o dorință în gând… Îți trăiesc versul, pe propria soartă. Aștern un cuvânt… Un Vieru – mamă, am avut. Îți aud vocea, cât de frumos, ne spune – Un Vieru – mamă, am avut, Iubiți-o pe mama și ocrotiți natura. Înger coborât în poezia basara- Îți citesc rima, cât de duios se aș- beană. terne Un Vieru – mamă, am avut, În veșmânt liric, numit literatura. Rege viu cu eternă captură. Te simt și-acum prin sângele care- Un Vieru – mamă, am avut, mi pulsează Descris acum de alți poeți. Te văd și-acum, îndrumându-mă pe Un Vieru – mamă, am avut, calea aleasă. Trecut un suflet în alte vieți! Am început a scrie, datorită auto- grafului tău Dragă Vieru Mă închin în fața ta, dragă Vieru, Intitulat așa: „Lenuței, inima lui Mândră sunt de poezia ta! Grigore Vieru” . Cornea, Elena. Un Vieru – mamă, am avut/ Elena Cornea [Accesat 12.02.2021]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2021/02/12/un-vieru- mama-am-avut/

(Chiseliță R.) ,,Grigore Vieru – poetul care ne unește ” ,,Oricât de ocupat ai fi, trebuie A scris multe poezii pentru co- să găsești timp ca să citești. Altfel pii, a scris celebra carte pentru vei capitula în fața ignoranței.” preșcolari numită Albinuța, a fost Confucius publicist, prozator, realizator de Grigore Vieru manuale școlare. Opera sa este tra- a fost un poet ro- dusă în mai multe limbi, versurile mân basarabean, sunt cunoscute peste hotare. membru cores- Sursa poeziei lui Grigore Vieru pondent al Aca- este viața în toată complexitatea ei. demiei Române. Fiind născut în așa zi însemnată, ca S-a născut la 14 ,,Ziua Dragostei”, a presărat dra- februarie 1935, gostea de patrie și de neam, dragos- satul Pererita, jud. Hotin. Fiul lui tea de mama și natura. În poeziile Pavel și al Eudochiei Vieru. Ab- sale a scris cât de mult ia plăcut solvă școala elementara in satul na- scrisul, și limba română, românii tal, liceul in orașul Lipcani, licențiat de pretutindeni, și a iubit viața ” al Facultății de Filologie si Istorie a până la lacrimi”. Institutului Pedagogic „Ion Grigore Vieru mărturisea că Creanga” din Chișinău. pentru el iubirea de neam era un dar 12

întipărit în ființa sa: „Dragostea Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a su- mea pentru cuvântul românesc, ferit un grav accident de circulație pentru cântecul nostru, pentru tot ce și a fost internat la Spitalul de Ur- este național, am moștenit‑o prin gență din Chișinău. Accidentul ru- instinct. Mie nu mi‑a spus nimeni la tier a avut loc în noaptea de 15 spre școală că sunt român, toți îmi spu- 16 ianuarie, ora 01:30 a încetat din neau că vorbesc altă limbă, Instinc- viață pe data de 18 ianuarie a acelu- tiv, glasul sângelui mi‑a spus că iași an. A fost înmormântat la cimi- limba mea este cea română”. tirul central din strada Armeana. Chiseliță, Raisa. ,,Grigore Vieru – poetul care ne unește ”/Raisa Chiseliță.[Accesat 24.02.2021]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2021/02/12/grigore-vieru-poetul-care-ne-uneste/

(Chiseliță R.) ,,Holocaustul – dreptul la memorie” Ziua Mondială a Holocaustului sparte” – a avut loc în 1938, când este marcată naziștii au atacat comunitățile evre- pe data de 27 iești din Germania și Austria. Na- ianuarie, ziștii au distrus atunci mai bine de ziua când 1.000 de sinagogi, atacând inclusiv comemorăm spitalele, școlile, casele și cimitirele victimele Holocaustului. evreiești. 30.000 de evrei au fost Ziua internațională de comemo- arestați în noaptea respectivă. În rare a victimelor Holocaustului cea mai mare tabără dedicată evrei- Holocaustul este considerat cel lor, situată în Polonia, în jur de 1% mai mare genocid al tuturor timpu- din populație murea în fiecare lună, rilor. Se spune că, într-un deceniu, de foame și de sete. În timpul Holo- au fost omorâți în jur de 11 mili- caustului, au fost uciși în jur de oane de oameni. Jumătate dintre ei 220.000-500.000 de romi. Prizoni- erau evrei. Programul de extermi- erii erau transportați spre taberele nare a evreilor a fost plănuit și exe- de muncă cu ajutorul vagoanelor cutat de regimul național-socialist pentru animale. Acestea nu aveau din Germania, condus de Adolf Hi- hrană, apă, toaletă sau ventilație. În tler. În timpul Holocaustului au mu- 1935, Hitler a introdus o lege care rit peste 1,1 milioane de copii. În nu le permitea nemților să se căsă- septembrie 1941, lângă Kiev au fost torească cu evreii. Aceeași lege a uciși mai bine de 33.000 de evrei. lăsat evreii fără cetățenia nemțească Aceștia au fost împușcați de trupele și fără o mare parte din drepturi. germane. „Noaptea geamurilor Chiseliță, Raisa. ,,Holocaustul – dreptul la memorie”/Raisa Chiseliță. Chiseliță. [Ac- cesat 27.01.2021]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2021/01/27/holocaustul-dreptul-la-memorie/ 13

(Coșeru E.) Ziua internațională de combatere a holocaustului la biblioteca municipală Soroca Holocaustul reprezintă una din majoritatea acestora provenind din cele mai tra- state europene. gice fenomene Pentru sporirea interesului tine- a secolului XX rilor pentru Holocaust, Biblioteca în istoria uni- Municipală Soroca în săptămâna versală. Ziua memoriei Holocaustului va orga- de 27 ianuarie este marcată Ziua In- niza un ciclu de activități care vor ternațională de Comemorare a Ho- avea ca scop de promovare a tole- locaustului. Anul acesta se împli- ranței ți combaterii rasismului. nesc 82 ani de la tragicul fenomen. 15.00, 27.01.2021 Expoziție de Holocaustul a avut loc în timpul carte, comunicări, revistă bibliogra- celui de-al Doilea Război Mondial fică Cartea timpului – Holocaus- (1939 -1945), fiind întreprins de că- tul”; tre Germania nazistă. Ținta acestui 15.30, 27.01.2021 Oră de comu- genocid au fost evreii, considerați a nicare cu vizionări video „Holoca- fi o rază inferioară de către regimul ustul – o tragedie a umanității”, nazist. 15.30, 28.01.2021 Discuția căr- În timpul Holocaustului se esti- ții lui Spiridon Vangheli „Copii în mează că ar fi murit aproximativ 6 cătușele Siberiei”, Biblioteca pen- milioane de evrei, de toate vârstele, tru copii „St. Grama” Coșeru, Eugenia. Ziua internațională de combatere a holocaustului la biblioteca mu- nicipală Soroca/ Eugenia Coșeru. [Accesat 25.01.2021]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2021/01/25/ziua- internationala-de-combatere-a-holocaustului-la-biblioteca-municipala-soroca/

(Evdochimov E.) Ne-a sosit o carte bună Implicarea în proiectul CONE- Publicul cititor din municipiu va XIUNI MULTICULTURALE – aprecia la justa valoare, cred eu, in- SOCIETATE UNITĂ, unde alături cluderea în colecțiile BM „Mihail de municipiul Soroca au fost raioa- Sadoveanu” a multor ediții, care din nele Comrat, Râșcani, Taraclia și păcate, din lipsa mijloacelor finan- Telenești (perioada de implemen- ciare nici odată nu ni le-am fi putut tare: octombrie 2019 – octombrie achiziționa. 2020) a contribuit la completarea În primul rând aș numi aici colecțiilor BM „Mihail Sadoveanu” CARTEA DE AUR A BASARA- cu 578 ex. de publicații cu valoarea BIEI ȘI A REPUBLICII MOL- de aproape 31000 lei. DOVA, costul căreia este de 1000 lei, dar care își merită prețul cu de-

14 săvârșire. Ea este un îndemn la că- ziile Domniei Sale s-au așezat cu- lătorii, popasuri, descoperiri , chiar minte pe cele mai dulci și mai ar- aventuri și prezintă o informație monioase note muzicale. amplă și o cultivare fină a minții și Legende sau basmele românilor sufletului. Cititorul va descoperi de Petre Ispirescu adună într-un „și- odată în plus cât de neobișnuite sunt reag – mulțime de perle scumpe din roadele răsărite sau crescute pe averea națională, un șireag care nu aceste meleaguri, roade pe care se mai este amenințat de a se pierde” cuvine nu numai să le admiri, dar și (Vasile Alecsandri) să le urmezi exemplul. Numai așa Către voi prin lumina întuneri- acest minunat meleag va fi în stare cului – autor Mihail Gh. Cibotaru, să dea noi și noi roade. Vreau să prozator basarabean aparținând ge- aduc sincere mulțumiri autorului nerației 60 a veacului trecut, ajuns (Denis Roșca) pentru munca-i difi- acum la ora bilanțurilor. Volumul cilă dar și inspirată, care a adus la de față „ constituie o frescă, pe cât apariția acestei cărți, iar celor ce o de vastă pe atât de amănunțită a sa- vor deschide le asigurăm o călătorie tului basarabean din perioada pos- fascinantă în lumea de aur a acestui tbelică, cel care a dat prima genera- pământ. ție încălțată al cărei purtător de cu- O altă ediție care m-a cucerit din vânt este autorul nostru” (Emilian prima se numește 8000 DE LU- Galaicu – Păun) CRURI UIMITOARE PE CARE Grădina Domnului – o culegere TREBUIE SĂ LE ȘTII- o ediție de eseuri, balade și amintiri publi- enciclopedică care își propune fur- cate între anii 1952 – 2017 de Ion nizarea cunoștințelor și informații- Druță. Este o carte, conținutul că- lor de care are nevoie un om la o reia poate fi definit doar printr-o etapă sau alta a vieții. Aici sunt tra- singură frază: cu adevărat mare, ne- tate 8000 de subiecte în tot atâtea mărginită este grădina ta, articole, descriind fapte, realizări și Doamne… fenomene într-o manieră captivantă Din lotul acesta de carte mai fac și distractivă. În paginile sale; dragi parte și un șir de publicații pentru cititori, veți descoperi spațiul cos- copii: mic, planeta pământ, lumea ani- Efim Gârleanu. Când stăpânul nu-i mală și vegetală, corpul uman dar și acasă; multe alte subiecte foarte intere- Petre Ispirescu. Tinerețe fără bătrâ- sante. nețe; Aș mai numi aici un șir de ediții Lucian Blaga. Din copilăria mea; care sunt foarte des solicitate de ci- Plaga Cazimir. A-nflorit o păpădie; titorii din municipiu.: Ioan Slavici. Doi feți cu stea în Opera poetică în 2 volume a lui frunte și a. Gheorghe Coșbuc, autor, creația că- Dragi cititori și locuitori ai mu- reia se deosebește prin caracterul nicipiului, vă așteptăm cu mult drag popular a scrierilor sale și este pe în incinta Bibliotecii „Mihail Sado- înțelesul tuturor iar multe din poe- veanu” pentru a vă delecta sufletul cu cele mai diverse și frumoase 15 perle ale literaturii universale. Pen- tru cei care nu știu – ne aflăm pe strada Alexandru cel Bun 25. Evdochimov, Emilia. Ne-a sosit o carte bună /Emilia Evdochimov. [Accesat 20.01.2021]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2021/01/20/ne-a- sosit-o-carte-buna/

(Chiseliță R.) ,,Luceafărul poezie românești”- Mihai Eminescu Mihai Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. ,,Luceafărul” este cea mai cele- bră poezie a lui Mihai Eminescu. În poeziile sale a cântat iubirea, dragostea de limba română, de țară, Mihai Eminescu a fost un poet, și natură. prozator și jurnalist român, socotit Opera poetică a lui Mihai Emi- cea mai importantă voce poetică din nescu face parte din ceea ce, în Eu- literatura română. Mihai Eminescu ropa, poartă numele de a doua ge- s-a născut la 15 ianuarie 1850 în nerație romantică, sau romantică Ipotești, în familia cu 11 copii ai lui târzie. Gheorghe și al Ralucăi Eminovici. Activitatea literară a lui Emi- Este poetul național al Româ- nescu se întinde pe ceva mai mult niei, și numit „Luceafărul poeziei decât zece ani și a fost tradusă și pu- românești”, dar și cel mai important blicată în nenumărate limbi, mai reprezentant al romantismului din mult de 60. literatura românească. A murit la 15 iunie 1889, și a Mihai Eminescu este primul fost înmormântat la București în ci- care a făcut din limba română un mitirul Bellu. adevărat obiect de artă. Chiseliță, Raisa. ,,Luceafărul poezie ro- mânești”- Mihai Eminescu /Raisa Chiseliță. [Accesat 20.01.2021]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2021/01/14/lucafarul- poezie-romanesti-mihai-eminescu/

2020 (Purice M.) Două prietene pe viață — Daniela Spânu și... Cartea Este elevă în clasa a IX-a la Li- Anul acesta, declarat și Anul ceul Teoretic „Petru Rareș” din So- Lecturii, bunăoară, Daniela a parti- roca. Pe parcursul anilor a crescut cipat în cadrul unui Program lansat odată cu Biblioteca pentru Copii recent de Biblioteca Națională, și „Steliana Grama”, unde a venit nu fără succes. Or, în concursul lan- prima dată la vârsta de doar șase sat în cadrul Programului, cu gene- anișori. De atunci și în prezent, Da- ricul „Cel mai bun eseu despre lec- niela și Cartea sunt nedespărțite. Se tură”, Daniela a ocupat locul I. implică în toate activitățile care Felicitări! Ne mândrim cu tine, sunt legate de carte și lectură. Daniela! Purice, Maria. Două prietene pe viață — Daniela Spânu și... Cartea/Maria Purice. – Observatorul de Nord. – 2020. – nr. 46(1059). – 11 decembrie.

(Chiseliță R.) ,,Destin plămădit în ritm de dans” – Vladimir Curbet și Ansam- ale românilor din Republica Mol- blul ,, JOC ” dova, asumându-și astfel nobila sar- S-a născut cină de reprezentant al artei și cul- în anul 1930, în turii naționale. Alături de acest an- satul Susleni, samblul timp de 55 de ani sa aflat, Orhei. Este ab- talentatul și neobositul coregraf solventul școlii Vladimir Curbet, Artist al Poporu- muzicale ,,Ștefan Neaga ”, din Chi- lui, Laureat al Premiului de Stat, șinău. A crescut într-o familie unde Cavaler al Ordinului Republicii, În tatăl Cosma Curbet, a fost trompe- 2013 i sa conferit cea mai înaltă dis- tist și conducător al unui taraf de lă- tincție a Organizației Mondiale de utari. De mic copil a trecut cu suc- Proprietate Intelectuală – Medalia ces școala cântecului și a dansului. de Aur pentru Creativitate. Datorită A fost conducător artistic al forma- Maestrului, colectivul ansamblului ției de dansatori de la Susleni, apoi „Joc”, s-a bucurat de autoritate na- a condus colectivul de dansuri po- țională și internațională. Cu ansam- pulare din satul Caragaș, Slobozia. blul „Joc” Vladimir Curbet a mon- În 1957 este numit pedagog – repe- tat circa 80 de dansuri populare : titor, iar în 1958 conducător artistic Iată doar câteva din bijuteriile mu- de dansuri populare ,, JOC”. zical-coregrafice care au adus an- Format în august 1945, Ansam- samblului faimă recunoscută în în- blul National Academic de Stat de treaga lume: „Hora mare”, „Bă- Dansuri Populare „Joc”, sa format tuta”, „Hora fetelor”, „Brâul”, în august 1945, colectiv emerit din „Sârba”, „Răzășeasca”, „Moldove- Republica Moldova, Laureat al neasca”, „Mărunțica”, „Crăițele”, concursurilor republicane, unio- „Călușarii”, „Suita Sărbătorească”, nale, și internaționale, s-a afirmat „Nunta moldovenească”, suita ca o adevărată instituție de colec- „Carpații”, „Legenda Mărțișoru- tare a frumoaselor și valoroaselor lui”. Sub conducerea lui Vladimir tradiții, datini, ritualuri și obiceiuri Curbet ansamblul „Joc” a obținut 17 un înalt nivel interpretativ, ceea ce al cărților antologice, adevărate en- i-a dat posibilitate să concerteze des ciclopedii vii: „La vatra horelor”, peste hotare. Vladimir Curbet s-a „Promotori ai artei populare”, „Tot afirmat ca folclorist și publicist, a cu cântecul mă mângâi”, „Așa-i jo- înregistrat nenumărate melodii și cul pe la noi” și „La gura unei peș- texte de cântece populare moldove- teri de comori”. nești, a publicat un șir de articole, Maestrul spunea că a realizat în studii și cărți referitoare la originea, viață tot ce și-a dorit, ba poate chiar istoria și maniera de interpretare a mai mult. A oferit 10.000 de spec- dansului moldovenesc popular, și tacole în peste 70 de țări, și de peste a păstrării tradițiilor și obiceiurilor tot s-a întors mândru de discipolii populare moldovenești. Este autor săi. Chiseliță, Raisa. ,,Destin plămădit în ritm de dans”/Raisa Chiseliță. [Accesat 10.12.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/12/10/destin- plamadit-in-ritm-de-dans/

(Ungureanu L.) S-au făcut totalurile proiectului „Conexiuni multiculturale – societate unită” Proiectul a cuprins 7 module, iar modulul 1 „Perspective europene pentru o Moldovă unită ” a fost realizat de biblioteca ,,Basara- bia” în cadrul căruia am desfășurat activități de promovare a informa- ției europene în beneficiul tinerilor din municipiul Soroca . Atelierele de lucru, instruirile, stimularea cre- ativă în care s-au implicat activ 26 noiembrie la biblioteca ,,M. elevi din mai multe clase a LT ,,C. Sadoveanu” s-au făcut totalurile Stere” au demonstrat, că impactul a proiectului ,,Conexiuni multicultu- fost cel dorit în tot ceea ce ne-am rale - societate unită”. S-au publicat preconizat să realizăm, fapt ce ne-a mai multe informații despre acest dovedit că Uniunea Europeană își proiect, iar eu vă reamintesc, că a are rolul si locul bine stabilit în rân- fost implementat de Biblioteca Pu- dul tinerilor. blică ,,V. Alecsandri” din Tele- Vreau să menționez susținerea nești”, finanțat de Uniunea Euro- și ajutorul acordat și să le mulțu- peană și Fundația Konrad Adenauer mesc pe această cale, cadrelor di- Stiftung, la care au participat 5 rai- dactice, bibliotecarelor, elevilor li- oane: Rîșcani, Taraclia, Comrat, ceului ,,C. Stere” cu care de mai Soroca și Telenești pentru armoni- mulți ani menținem relații de cola- zarea coexistenței interetnice: mol- borare. Felicit finaliștii proiectului, dovenească, ucraineană, găgăuză, grupul de elevi: Stavila Anastasia; bulgară, romă și rusă. Gherman Iana; Carauș Antonela;

Sîli Milena; Revenco Victoria, pe care s-au învrednicit de diplome bi- domnul director Vasile Baș, pe nemeritate. doamna profesoară Aliona Florea, Ungureanu, Ludmila. S-au făcut totalurile proiectului „Conexiuni multiculturale – societa-te unită”/Ludmila Ungureanu. [Ac- cesat 27.11.2020]. Disponibil: https://www.facebook.com/ludmila.ungu- rean.9/posts/1430385713837159

(Chiseliță R.) Liviu Rebreanu – creator epic al literaturii noastre Personalitate proeminentă a vezi din Sopron, Ungaria. La sfârși- culturii naționale – Liviu Re- tului anului I, a obținut calificativul breanu. „eminent”. Ca și la Bistrița, a mani- Scriitor interbe- festat o înclinație deosebită pentru lic, romancier, nuve- studiul limbilor străine. A scris po- list, dramaturg, tra- vestiri și nuvele. Cea mai cunoscută ducător, și academi- nuvelă este ,,Ițic Ștrul Dezertor”. cian. Mai târziu apare nuvela sa psiholo- gică, cea mai cunoscută, ,,Ciulean- Liviu Rebreanu s-a născut la 27 dra”. Mai apoi scrie romane rea- noiembrie 1885 în satul Târlișua, liste, în care readuce problematica azi județul Bistrița-Năsăud, fiind țărănească în lumea literară, prin primul din cei 14 copii ai învățăto- romanul Ion. După această experi- rului Vasile Rebreanu și ai Ludovi- ență literară autorul a scris romanul căi. În anul 1889 familia Rebreanu ,,Răscoala”, supranumit de G. Căli- s-a mutat în comuna Maieru, pe va- nescu „roman al gloatei”. Un al ro- lea Someșului. man, ,,Pădurea spânzuraților”, a A început cursurile școlii pri- fost inspirat de un incident autobio- mare în anul 1892, iar din anul 1895 grafic. a făcut două clase la Gimnaziul gră- La 4 aprilie 1944 fiind grav bol- niceresc din Năsăud. În 1897 s-a nav, s-a retras la Valea Mare, unde transferat la Școala de băieți din la 1 septembrie 1944 a încetat din Bistrița, unde a urmat încă trei viață la vârsta de 59 de ani. Peste clase. În 1900 a început să învețe la câteva luni a fost deshumat și neîn- Școala Reală Superioară de Hon- humat la Cimitirul Bellu din Bucu- rești. Chiseliță, Raisa. Liviu Rebreanu – creator epic al literaturii noastre/Raisa Chiseliță. [Accesat 27.11.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/11/27/

(Solovei S.) Biblioteca „M. Sadoveanu ” și-a mărit fondul de carte din cadrul unui proiect... La biblioteca „M. Mai- Modulul V „Romii din Mol- Sadoveanu” din dova - cultură și tradiții”. mun. Soroca s-a în- Iunie - Modulul VI „Rușii din Mol- cheiat implementa- dova - cultură și tradiții”. rea proiectului Iulie - Modulul VII „Moldovenii ”Conexiuni multi- din Moldova - cultură și tradiții”. culturale- societate Beneficiarii proiectului au făcut cu- unită”. Inițiatoarea proiectului a noștință cu noțiunile de multietnie, fost directoarea Bibliotecii Publice multiculturalitate, naționalitate și Raionale „V. Alecsandri” din Tele- perspectivele europene pentru țara nești, Maria Furdui. La Soroca pro- noastră în domeniile respective; și- iectul a fost implementat de Railean au dezvoltat abilitățile de comuni- Eugenia, ex-directorul BM „M. Sa- care și utilizare a resurselor infor- doveanu”, Tamara Coșciug, specia- maționale la subiect. Proiectul a list Secția Cultură și Turism și Gaja contribuit la armonizarea relațiilor Viorica, actuala directoare a biblio- interetnice. La finele modulelor în tecii. Proiectul a avut drept obiectiv lunile iulie – octombrie, fiecare bi- încurajarea dialogului multicultural bliotecă participantă în proiect, a în spiritul valorilor democratice eu- organizat on-line , în patru zile, di- ropene între cinci raioane din Repu- ferite evenimente: vizite culturale, blica Moldova- Telenești, Comrat, festivaluri, conferințe și master- Taraclia, Soroca, Râșcani, classuri legate de naționalitatea pe pentru armonizarea coexistenței in- care o prezintă. teretnice: moldovenească, ucrai- La finele lunii octombrie a avut loc neană, găgăuză, bulgară, romă și conferința de totalizare a proiectu- rusă. Proiectul a fost lansat în oc- lui. În urma acestui proiect fiecare tombrie 2019 și a cuprins 7 module bibliotecă participantă a primit un a câte 4 sesiuni fiecare . Pentru fie- set de cărți în sumă de 30641 lei, un care modul s-au elaborat materiale televizor – 6000 lei, tripod și ca- informative, suporturi meră foto/video – 5640 lei și două de curs și s-au livrat pe parcursul rafturi moderne în sumă de 2778 unei luni, în toate bibliotecile impli- lei. Suntem mândri de echipa de im- cate în proiect. La fel săptămânal s- plementare a proiectului ”Conexi- a organizat câte o sesiune la urmă- uni multiculturale- societate unită”, toarele module: care și-au adus aportul la dotarea bi- Ianuarie - Modulul I „Perspective bliotecii „M. Sadoveanu”, suport europene pentru o Moldovă unită”. destul de benefic pentru cititori, Februarie - Modulul II „Găgăuzii fapt ce va duce și creșterea număru- din Moldova - cultură și tradiții”. lui vizitatorilor bibliotecii. Martie - Modulul III „Bulgarii din Serviciul de presă al primăriei mun. Moldova - cultură și tradiții”. Soroca. Aprilie - Modulul IV „Ucrainenii din Moldova - cultură și tradiții”. 20

Solovei, Svetlana. Biblioteca „M. Sado- veanu ” și-a mărit fondul de carte din cadrul unui proiect.../Svetlana Solovei. [Accesat 24.11.2020]. Disponibil: https://www.facebook.com/primSo- roca/posts/204941811007585

(Railean E.) Trofee pe măsura implicării. echipa în stare de căutare, de res- ponsabilizare, de interes inova- tiv/de aliniere la litera inovației, de ieșire din retrogradare profesională pe unele segmente. A fost greu. Dar am reușit. Am demonstrat încă odată că în comun se realizează ideile. În comun și cu Oameni compe- tenți. Suntem mândri că implicarea Așa arată semnele de gratitu- noastră a dat roade apreciabile în dine cu care a fost apreciată echipa formă de servicii/proiecte moderne, de lucru din Soroca în cadrul pro- unități tehnologice pentru instituția iectului „Conexiuni culturale - soci- „M. Sadoveanu” si o imagine pe etate unită” susținut financiar de merit. UE și Fundația Konrad Adenauer. Din numele echipei de lucru E. A fost o perioadă complicată care a Railean, coordonator de proiect. menținut pe parcursul a 11 luni Railean, Eugenia. Trofee pe măsura im- plicării/Eugenia Railean//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 42(305). – 19 noiembrie. – p. 16.

(Tartus M.) „Vacanța veselă la bibliotecă” Timp de doi ani in sala de lec- În aceasta toamnă, biblioteca a tură a Bibliotecii Municipale ,,M. venit în întâmpinarea copiilor cu Sadoveanu”, bibliotecarele Mihaela activități educative și recreative, Tartus și Raisa Chiselița organi- care sunt desfășurate în diverse zează cu drag ,,Vacanţa veselă la bi- forme atractive pentru ei. Scopul bliotecă”. nostru este acela de a oferi copiilor posibilitatea să-și petreacă timpul liber într-un mod creativ, instructiv- educativ și, totodată, să-și dezvolte abilități, să-și formeze deprinderi de comunicare. Participanții au avut parte de jocuri interesante, vizionarea filmelor preferate, experimente științifice

21 luate din cărțile donate de sorocea- corect. De asemenea a fost atractiv nul Victor Tighinean, stabilit cu tra- şi jocul „Întrebări și răspunsuri”. iul în România. Ei au fost foarte ac- Au pus cunoștințele la încercare și tivi, ingenioși, iar la pauza de ceai, au răspuns la multe întrebări intere- au discutat despre cele auzite, aș- sante despre știință, plante, planete teptând o noua întâlnire, noi jocuri și multe lucruri interesante… şi distracţii. Copiilor le-au plăcut Toți au rămas mulțumiți , dar jocurile „Ghicește Gustul”, în ca- puțin întristați că se termină vacanța drul cărui au fost puși la încercare și sunt în așteptarea următoarei va- de a ghici condimentele, „Desco- canțe. peră cuvintele” aici copiii au ordo- nat literele pentru a afla răspunsul Tartus, Mihaela. „Vacanța veselă la bi- bliotecă”/Mihaela Tartus//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 40(303). – 5 noiembrie. – p. 10.

(Chiseliță R.) ,,Mihai Sadoveanu – poet desăvârșit al prozei” Mihai Sadoveanu mantică, sentimentală. George Că- este unul dintre cei linescu spunea că :,, are realismul mai importanți proza- unui Balzac și melancolia unui ro- tori români din prima mantic”. Prin dragostea pentru na- jumătate al secolului tură și prin legătura strânsă cu tre- XX – lea. A fost un scriitor, poves- cutul istoric el este un scriitor tradi- titor, nuvelist, romancier, academi- ționalist . În perioada comunistă de- cian și om politic român. Sa născut vine unul dintre cei mai adulați scri- la 5 noiembrie 1880, la Pașcani, itori, iar opera sa un mod de vehi- România. Urmează cursurile Liceu- culare a ideologiei comuniste. lui Național din Iași și cursurile Fa- Ocupă funcții importante și în plan cultății de drept din București. Ac- cultural și în plan politic. A avut 11 tivitatea literară o începe din timpul copiii, doi dintre care au devenit liceului, colaborând cu ,, Convor- scriitori. biri literare”,, Pagini literare”,,, Se- În 1961 se stinge din viață și mănătorul”. Este numit ,, Ștefan cel este înmormântat la cimitirul Bellu Mare al literaturii române”, de Geo din București. Bogza și ,,Ceahlăul literaturii ro- „Ca și poezia lui Eminescu, mâne” de George Călinescu. Mihai proza lui Sadoveanu atinge fondul Sadoveanu a lăsat o operă care se cel mai adânc al specificității noas- întinde pe o jumătate de secol. Scrie tre.” G. Călinescu. și publică peste o sută de volume. “S-a spus adesea despre Sado- Este cunoscut prin romanele isto- veanu ca este un mare povestitor: rice : ,,Neamul Șoimăreștilor”,, ceea ce povestește el sunt o mie si Frații Jderi”, ,,Zodia cancerului”, una de nopți ale romanilor. Povesti- ,,Baltagul”, ,,Hanul Ancuței” și al- rea sadoveniana oprește timpul, tele. Este un realist cu viziune ro-

22 creând in jurul omului povestitor sau ascultător – un spațiu magic care-l protejează.” N. Manolescu. Chiseliță, Raisa. ,,Mihai Sadoveanu – poet desăvârșit al prozei”/Raisa Chiseliță. [Accesat 05.11.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/11/05/mihai-sadoveanu-poet-desavarsit-al-prozei/

(Chiseliță R.) Pâinea este temelia vieții Istoria pâinii făcutul pâinii sau echivalentelor: Pâinea are o porumb (tortilla, turtoi, mămăligă), vechime de apro- orez (paste, găluști, prăjituri) sau ximativ 30.000 de sorgum (pâine, pizza, prăjituri, ani. Ea a apărut în era paleolitică, paste). atunci când oamenii primitivi au în- Ce este pâinea ? vățat să sfărâme între două pietre Valeria Moroșan. semințe de cereale sălbatice, să facă Pâinea este strop de soare un fel de turtoi amestecând această Adunat în bob de grâu, făină cu apă și să îl coacă pe un pi- Zumzet molcom de tractoare etroi fierbinte, scos din foc. Şi al ploilor pârâu. Pe lângă calitățile hrănitoare ale Pâinea este munca tatei pâinii, acest fel de alimentație a per- Ce lucrează pe combină, mis stocarea de rezerve în depozi- Roata harnică a morii tele din grotele de adăpost. Semin- Care macină făină. țele adunate în sezonul cald permi- Pâinea mama o-mpleteşte, teau supraviețuirea în lunile de Modelând cu sucitorul, vreme rea. Aluatu-n tavă creşte, În neolitic, oamenii au „domes- Pregătit este cuptorul. ticit” animale și o serie de plante, Când pe masă o aduce între care ierburile de tip cereale: Tata-n mâna lui cea mare, grâul, orzul și ovăzul. Acest lucru s- Cu cuţitu-i face cruce a petrecut în zona geografică a Ori- Împărţind la fiecare. entului Mijlociu, de unde a apărut Şi rosteşte rugăciunea, civilizația Mesopotamiei și de unde Mulţumind lui Dumnezeu! a plecat reforma agrară. Înţeleg atunci că pâinea Mai târziu s-au adăugat alte ce- El ne-o dă! E darul său! reale, a căror făină a fost folosită la Chiseliță, Raisa. Pâinea este temeiul vi- eții/ Raisa Chiseliță. [Accesat 16.10.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/10/16/painea-cel- mai-de-pret-dar-al-naturii/

(Tartus M.) „Pâinea – cel mai de preț dar al naturii” Ziua internațională a Pâinii Pâinea albă. Este făcută din Cu ocazia Zi- grâu căruia i-a fost înlăturat germe- lei Internaționale nii și tărâțele, reducându-i astfel a Pâinii urăm tu- consistența în fibre, vitamine din turor agricultori- clasa B, vitamina E și minerale pre- lor, morarilor, cum fier, zinc, magneziu și fosfor. brutarilor și furni- Pâinea din făină inte- zorilor lor de ingrediente un căldu- grală. Este făcută prin măcinarea ros „La mulți ani! Ziua Internațio- fină a cerealelor integrale, ceea ce îi nala a Pâinii coincide, nu întâmplă- oferă culoare brună. Pâinea inte- tor, cu Ziua Mondială a Alimenta- grală conține mai multe fibre și mi- ției, pâinea fiind totodată cel mai nerale decât cea albă, dar ambele au popular, dar și cel mai diversificat un indice glicemic crescut. aliment de pe glob. Cele două săr- Pâinea din cereale inte- bători au fost proclamate la date di- grale. Are o consistență densă, con- ferite: Ziua Mondială a Alimenta- ține mult grâu și semințe ceea ce o ției printr-o decizie a FAO din face foarte hrănitoare și are un in- 1945, iar Ziua Mondială a Pâinii, în dice glicemic scăzut. Cerealele in- 2001, printr-o decizie a Uniunii In- tegrale aduc un aport de carbohi- ternaționale a Brutarilor. drați, proteină, grăsimi nesaturate, Una dintre cele mai vechi tradi- vitamine și minerale cât și trei tipuri ții strămoșești este întâmpinarea de fibre: solubile, insolubile și ami- unui oaspete cu pâine și sare, un don rezistent simbol al ospitalității, pâinea fiind Pâinea din multicereale. De- unul dintre cele mai răspândite și seori acest tip de pâine conține și o apreciate alimente. Pâinea ideală cantitate mare de făină albă, dar este cea făcută în casă, unde poți chiar și așa, pâinea din multicereale controla ingredientele și adaosul de este o alegere mult mai bună com- sare. parativ cu cea albă. Nutriționiștii au Nutriționiștii ne sfătuiesc să ale- demonstrat că această pâine are un gem pâinea din făină integrală. În indice mai scăzut decât produsele schimb pâinea albă, cu mult miez și clasice și oferă organismului ener- consistență elastică, nu este reco- gie cu eliberare treptată. mandată. De asemenea, nu este re- Pâinea de secară. Acest tip de comandat consumul excesiv, ar tre- pâine are o consistență mai densă ca bui să ne limităm la maximum 4 fe- alte produse, deoarece conține mai lii de pâine pe zi. Medicii nu încu- puțin gluten. Totodată, pâinea de rajează consumul altor produse de secară nu este lipsită total de gluten, panificație, cum ar fi covrigii și co- deci nu poate fi adoptată în regimu- vrigeii, turtele sau pateurile pline de rile „Gluten Free”. Combinația de margarină care se găsesc, de regulă, secară cu cereale integrale este cea la magazinele care vând pâine. mai bună alegere, fiind cel mai

24 complex amestec de cereale cu be- https://www.odoras.md/co- neficii incontestabile pentru orga- pii/alimentatie/16-octombrie–ziua- nism. mondiala-a-painii-cata-paine-este- bine-sa-mancam-zilnic/ Tartus, Mihaela. „Pâinea – cel mai de preț dar al naturii”/Mihaela Tartus. [Accesat 16.10.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/10/16/painea-cel-mai-de-pret-dar-al-naturii/

(Tartus M.) Natura are suflet! Frumusețea naturii este egalată Aruncatul gunoaielor la voia în- numai de frumusețea sufletului. tâmplării este un alt rău pe care oa- Victor Hugo menii il fac naturii. La primul val de Natura este locul unde se în- ploaie acestea iau drumul avalanșe- toarce lor si umplu albiile râurilor făcând omul să-și imposibila supraviețuirea micilor ia energia viețuitoare care trăiesc în adâncuri. de care are Acestea sunt doar câteva dintre nevoie, dar dacă aceasta nu are ce efectele nepăsării oamenilor. Chiar să-i ofere, omul se va ofili și împre- daca unii trec cu indiferentă peste una cu natura vor avea de suferit. aceste suferințe ale mediului încon- Daca noi nu protejam apa, aerul, jurător, noi, bibliotecarii , putem sa plantele nu vom mai putea să respi- le atragem atenția și, prin exem- ram aerul curat, nu vom mai putea plele oferite de noi, poate vom reuși să simțim parfumul florilor sau să să salvam planeta. Fiecare, la locul admiram coloritul viu pe care na- de joaca, muncă sau distracție, tre- tura ni-l oferă în fiecare zi. buie sa aibă grija să nu arunce gu- Cum sa protejam natura nu este noaie pe jos, să colecteze selectiv doar o simpla întrebare ci și un în- deșeurile și să nu distrugă spatiile demn de a face ceva. verzi. In primul rând ar trebui sa nu În anii ce vor urma, noi, trebuie mai fie tăiați copacii. Acest lucru se să învățăm generația tânără, sa iu- va realiza doar dacă toți oamenii bească natura. Poate nu știți, dar na- vor fi conștienți de importanta aeru- tura plânge atunci când este părăsita lui pe care îl respirăm. de oameni. Stop cu greșelile, faceți natura să zâmbească! Tartus, Mihaela. Natura are suflet!/Mi- haela Tartus. [Accesat 10.10.2020]. Dispo- nibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/10/30/natura-are- suflet/

(Chiseliță R.) 1 octombrie – ziua oamenilor în etate ,, Înțelepții timpului ” realizările trecu- ,,O societate care nu își prețu- tului, de care de- iește persoanele în vârstă, își neagă pinde prezentul rădăcinile și își periclitează viito- și care stau la rul”. baza viitorului. Cu acest deosebit ( Nelson Mandela). prilej vă adresăm cele mai sincere și Pe 1 octombrie sărbătorim Ziua frumoase urări, de sănătate, bătrâ- oamenilor înțelepți și deștepți, a ce- nețe fără tristețe, zile senine, liniște lor care au un car de cunoștințe și sufletească, pace în casă. Vă expri- sunt gata să se împartă cu noi. măm stima și profunda admirație Această zi a fost stabilită prin rezo- fată de munca depusă și devota- luția Națiunilor Unite nr. mentul de care ați dat dovadă pe 45/106/14.12.1990, prilej cu care, parcursul anilor, pe tărâmul în care în fiecare an, în toată lumea au loc ați activat. Și astăzi, încărunțiți de manifestări dedicate persoanelor de vreme, dar senini la chip, aveți des- vârsta a treia. tulă răbdare să ne ascultați și să ne Bătrânii sunt tezaurul fiecărei îndrumați cum să trăim și să ne ori- națiuni, un izvor nesecat de experi- entăm în viața nu ușoară de as- ență și înțelepciune. Pe ei se sprijină tăzi. Sănătate multă, și mulți ani înainte dragii noștri sărbătoriți. Chiseliță, Raisa. 1 octombrie – ziua oamenilor în etate/Raisa Chiseliță. [Accesat 01.10.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/10/01/1-octombrie-ziua-oamenilor-in-etate/

(Chiseliță R.) Lecturile toamnei Revistă bibliografică a cărților Biblioteca Municipală,, M. Sa- recomandate pentru a fi lecturate doveanu”, va propune câteva cărți toamna de acest gen. Toamna e acea peri- „La răscruce de vânturi” de oadă, când ne gândim la Emily Brontë. dragoste, simțim mai Acțiunea se petrece la începutul mult nevoia de a face lu- secolului al XIX-lea, la o ferma din cruri frumoase, și pur și Yorkshire, al cărei stăpân – Dom- simplu… să iubim mai nul Earnshaw, sosit din călătorie – mult. Poveștile de dragoste ne emo- aduce in casa sa pe Heathcliff, un ționează, ne fac să zâmbim, să ne băiat găsit pe strada. Comporta- relaxăm. Le trăim alături de cei mentul sălbatic si caracterul închis dragi, de prieteni, de rude, de coal acestuia nu este pe placul celor- legi. Toate femeie își doresc să aibă lalți membrii ai familiei, dar în bibliotecă cele mai frumoase Heathcliff își răscumpăra gestul ta- cărți de dragoste cu povești fasci- tălui sau adoptiv muncind la trebu- nante de iubire, pline de senzuali- rile casei. Cu timpul se naște o sim- tate, acțiune și mister. patie reciproca intre el si Cathy- 26 fiica familiei Earnshaw, amândoi de atât, autorul Markus Zusak reu- preferând sălbăticia mlaștinilor din șește să transmită o poveste atât de zona si fiind mereu nedespărțiți. emoționantă pe tot parcursul ei, în- Relația lor are de suferit când Cathy cât cu greu îți iei gândul de la ea il cunoaște pe bogatul Edgar Lin- atunci când o termini de citit! ton, cu care se si căsătorește – in- DOAMNA BOVARY de Gus- cantata de supușenia acestuia in tave Flaubert. contrast cu neînduplecarea lui Imaginație creatoare Heathcliff. sau realitate, n-avem de Anna Karenina – unde sa știm – însă, un lu- de Lev Tol- cru e cert – povestea stoi. Doamnei Bovary, poves- Clasicii ruși nu sunt tea Emmei de fapt – este precum pentru gusturile oricui, oglinda mintii unei femei – o fe- dar mai ales, nu sunt meie ce se alinta, o femeie visătoare pentru oricând. Anna Karenina si puțin egoista, demna si totodată poate fi citită în serile de toamnă- imprevizibila, veșnic tânără. iarnă, când dramele capătă alte va- Romanul o are în centru pe lențe, iar nostalgiile de secol XIX Emma Bovary, o femeie complicată își găsesc cu ușurință locul. Roma- și visătoare, pe care mediocritatea nul se axează pe drama Annei, o fe- existenței sale o face nefericită. meie măritată din înalta societate, Deși are un soț blând și grijuliu, care se îndrăgostește pătimaș de un care încearcă mereu să îi facă pe alt bărbat, contele Vronski. plac, Emma visează la o viață sofis- „Mândrie și preju- ticată, la o poveste de iubire inedită, decată”, Jane Austen pe care nu le poate avea alături de Elizabeth Bennet el. este întruchiparea per- Pasărea spin de fecta a eroinei tipice Colle en McCullough. pentru Jane Austen: inteligenta, ge- Descriind în amă- neroasa, sensibila, incapabila de nunt aspirațiile și încer- gelozie sau de orice alt păcat major. cările a trei generații, O eroină cu care se identifică multe Pasărea Spin este saga femei ale secolului nostru, un per- epică a unei familii de crescători de sonaj admirat și azi, intrigi mes- oi din zona rurală a Australiei. În chine de familie, replici scurte și tă- centrul poveștii este dragostea din- ioase, specific englezești . tre Maggi Cleary, care nu-l va avea Hoțul de cărți de Markus niciodată pe bărbatul Zusak. pe care-l adoră, și a lui Nu doar titlul, ci și întregul tra- Ralph de Bricassart, seu parcurs de Liesel pentru a în- care reușește să ajungă văța să citească, fiecare carte furată dintr-un biet preot de din setea ei de a citi și mai mult, mă țară în cercurile înalte duce cu gândul la toamnă, moment ale Vaticanului… dar a cărui pasi- marcat de primele emoții pe băncile une pentru Maggie va dăinui în- școlii, primele cărți citite. Mai mult treaga sa viață.

Resat Nuri Gunte- portretizare a evoluției personajului kin – Pitulicea. principal. Romanul îmbină ar- „Jane Eyre” de monios tradiția turcă cu Charlotte Bronté tehnica narativă mo- După o copilărie di- dernă, de inspirație occidentală și ficila, marcata de sără- este construit în jurul poveștii de cie si lipsuri, tânără dragoste dintre doi tineri. Pitulicea Jane Eyre devine guvernanta la este porecla unei fetițe cu persona- Thornfield Hall, castelul unui gen- litate puternică, rămasă orfană de tleman bogat, Edward Rochester. mică și nevoită astfel să răzbată în Cu timpul, cei doi încep sa se apro- viață fără sprijinul părintesc dar în- pie, discuta, se înfrunta, învață sa se conjurată de alți membri ai familiei. respecte reciproc si, in cele din Ea se îndrăgostește de vărul ei mai urma, se îndrăgostesc unul de altul. mare, intelectual cu vederi occiden- Jane întrevede posibilitatea unei vi- tale, exponent al reformatorilor eți liniștite, însă un adevăr cumplit Turciei iar povestea lor este un bun iese la lumina, parca pentru a-i do- prilej pentru a zugrăvi o întreagă vedi ca nu poate fi fericita, ca nu epocă cu plusurile, culoarea, speci- poate sa aibă parte de dragoste si sa ficul ei dar și pentru o frumoasă scape de soarta ce i-a fost hărăzita. Chiseliță, Raisa. Lecturile toamnei/Ra- isa Chiseliță. [Accesat 25.09.2020]. Dispo- nibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/09/25/lecturile- toamnei/

(Chiseliță R.) Constanța Târțău – un destin frânt în două. Constanța Târțău un destin, pe Premiului ,,Valeriu cât de frumos, luminos și talentat, Cupcia”, veteran al pe atât de tragic, dureros și singura- Teatrului Național tic. Este o personalitate notorie în „M. Eminescu”, arta noastă teatrală al Republicii prima prezentatoare a Moldova. Televiziunii Națio- S-a născut în familie de muzi- nale, teatrul la microfon de la Radio canți, la 14 septembrie 1930 în ora- Moldova, și teatrului televizat ,,Di- șul Chișinău. Studiile le a făcut la alog”. A făcut parte din generația de Institutul de Stat de Artă Teatrală aur a actorilor din anii 1960–1980. ,,A. N. Ostrovschii ”, din Lenin- Dicțiunea ei melodioasă, curat ro- grad. Începe activitatea să teatrală mânească, dulce, răscolea , dădea la Teatrul Muzical-Dramatic ,,Ale- fiori. Timp de 30 de ani a jucat în xandru Pușchin”. Primul debut este zeci de pese de teatru și filme. S-a un rol secundar în filmul ,,Lăuta- stins din viață la 83 de ani și a fost rii”, de Emil Loteanu. înmormântată la Chișinău la cimiti- Constanța Târțău artistă emerită rul Central. După doi ani de la stin- din Republică Moldova, Laureata gerea ,,celei mai mari actrițe pe care a avut-o Basarabia” a apărut cartea 28

: ,, Ultimul dialog” concepută și scrisă de Antonina Sârbu. Chiseliță, Raisa. Constanța Târțău – un destin frânt în două/Raisa Chiseliță. [Accesat 14.09.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/09/14/con- stanta-tartau-un-destin-frant-in-doua/

(Purice M.) ”S-a împlinit visul cel mare!” Se spune că, dacă Actualul primar, Lilia Pili- ai un vis şi îţi dorești peţchi, prima dată a intrat în biblio- cu adevărat, atunci nu- teca noastră, şi să vă spun, a anali- maidecât se împli- zat tot colțișorul. A văzut doamna nește. Asta mi s-a în- primar că trebuie aici o schimbare. tâmplat şi mie... Şi ne-a ajutat. Au fost alocați bani Activez la Biblioteca pentru co- din bugetul Primăriei pentru a pii ”Steliana Grama” din munici- schimba mobilierul învechit, înlo- piul Soroca din anul 2009. Multe au cuindu-l cu unul modern, ceea ce fost în acest răstimp — şi mai bune, corespunde unei biblioteci pentru şi mai rele. Toate treceau, dar mi- copii. Mulțumim din suflet dnei pri- cuța noastră bibliotecă așa şi activa mar Lilia Pilipeţchi, dnei vicepri- cu mobilierul său vechi, reparat de mar Ana Ojog şi întregii echipe zeci de ori, însă ne străduiam să pentru tot ce au făcut. Noi, la rândul menținem în ea curățenia, ordinea, nostru, vom îndeplini orice ni s-ar să atragem prin diferite modalități cere, vom da dovadă de recunoș- utilizatorul la bibliotecă. tință şi vom demonstra că merita Cum se zice în popor - ca o ha- acest efort pentru biblioteca noas- ină veche, dacă o speli şi o calci, tot tră. e ceva mai bun decât rupt şi murdar. Acum suntem mândri că acti- Organizam activități, invitam con- văm în biblioteca noastră dragă. ducerea, poate or deschide ochii şi Rafturile noi şi înalte s-au îmbogățit vor vedea mobilierul care trebuia cu o donație de cărţi pentru copii şi schimbat. Dar visul meu cel mare adolescenți din partea României în nu mi-l fura nimeni. Visam la o bi- persoana lui Victor Tighinean, fos- bliotecă cu un mobilier corespunză- tul nostru sorocean care locuiește la tor unei biblioteci pentru copii. Tre- Cluj. Foarte interesante şi bineve- ceau anii, se duceau unii și veneau nite pentru toți. Începutul de an șco- la putere alți primari. Mult am mai lar pentru noi a început cu brio — bătut la ușă, dar degeaba. Noi ce- mobilier nou, cărţi noi. ream: dați-ne, că merităm, dar de- Sperăm că în continuare ni se geaba. Şi iată, s-a întâmplat Mira- vor efectua ceva lucrări cosmetice colul. în afara sediului bibliotecii şi atunci chiar vom spune: „Da, biblioteca noastră e cea mai frumoasă!!!”.

Purice, Maria. „S-a împlinit visul cel mare”/Maria Purice// Observatorul de Nord. – 2020. - nr. 33(1046). – 11 septembrie. – pag. 6. Purice, Maria. „S-a împlinit visul cel mare”/Maria Purice// Ziarul Nostru. – 2020. - nr. 32(295). – 10 septembrie. – pag. 11.

Deținuții penitenciarului vor citi mai mult Fondul de carte al bibliotecii Scopul Penitenciarului nr.6 Soroca este principal al do- mai divers acum. Recent, biblioteca nației este îm- instituției penitenciare a fost com- bogățirea fon- pletată cu circa 200 de cărţi. dului de carte, Donația vine din partea Biblio- atât a celor artistice, juridice cât şi tecii Municipale „Mihail Sado- religioase, astfel încât deținuții să veanu" din mun. Soroca, care a de- aibă unde petrece timpul liber, să-şi cis să ofere, deținuților din custodia îmbunătățească cunoştinţele, ca ul- penitenciarului, posibilitatea de a terior să se integreze mai uşor în so- avea acces la cât mai multe cărţi. cietate. Lotul de carte cuprinde litera- În prezent biblioteca penitenci- tură clasică universală, literatură ar- arului dispune de peste 5000 de ti- tistică şi cărţi de filosofie, care vor tluri de carte, literatura artistică fi- ajunge la deținuți prin biblioteca ind cea mai solicitată. penitenciarului. Deținuții penitenciarului vor citi mai mult//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 32(295). – 10 septembrie. – pag. 6

(Chiseliță R.) 10 motive pentru ce să citeşti mai mult 1. Scăpăm de plictis şi pro- Sunt mo- bleme mente când Avem perioade când nu știm ce pur şi simplu să facem şi nu știm cum să ne avem nevoie „pierdem" timpul într-un mod plă- de linişte şi cut şi util. Soluția este cartea, care relaxare totală. deschisă la timp te scapă de griji şi Ce poate fi mai plăcut decât o plictiseală. carte interesantă, care ne va echili- Atunci când nu ştiţi ce să faceţi, bra emoţional şi ne va oferi inspi- deschideţi o carte şi vă asigurăm, că raţie şi idei noi. peste câteva minute veți uita de 3. Ne informăm toa¬te problemele cotidiene. Sunt cărţi în care îţi sunt oferite 2. Ne relaxăm sfaturi şi motive generale pentru a face un lucru sau altul. Sunt cărţi care te pun într-o situaţie dificilă şi 30

îţi sunt propuse mai multe căi de re- carte. îţi poţi exprima opinia pro- zolvare a problemelor. Şi sunt cărţi prie şi nimeni nu te va judeca pentru care îţi povestesc o istorie, o aven- părerile tale. Poţi fi chiar susţinut şi tură, o viaţă şi inconştient te intro- atunci de ce să nu cunoşti persoane duce într-o realitate diferită, care te cărora le plac cărțile îndrăgite şi de impune să gândeşti de parcă tu ai fi tine, de ce să nu te înconjori cu per- personajul principal. Cel mai im- soane interesante şi citite, care te portant este să ne alegem cartea co- vor motiva şi te vor îmbogăţi cultu- rect. ral. 4. Ne îmbogăţim cunoştinţele 8. Ne exprimăm corect şi Cu cât citim mai multe cărţi, cu fluent atât cunoaştem mai multe lucruri, Pentru a discuta cu cineva des- putem comunica cu mai multe per- pre un personaj preferat, ai nevoie soane şi ne întărim încrederea în de un vocabular bogat şi o expri- forţele proprii, pentru că atunci mare coerentă. Dacă nu lectura îţi când ştii că poţi şi cunoşti multe, va oferi posibilitatea să-ţi formulezi devii mai puternic şi ai mai multă gândurile şi intențiile liber şi uşor, voinţă şi curaj. Curaj pentru o nouă atunci cine sau ce o va face? carte! 9. Ne îmbogăţim imagi- 5. Vindecăm depresia şi naţia stările de tristeţe Toate acele pagini lungi pline Cărţile cu adevărat vindecă! de descrieri şi detalii sunt menite Orice carte are povestea sa, are pentru a te ajuta să-ţi imaginezi cât emoțiile pe care ni le trezeşte şi mai amănunţit locul şi timpul acțiu- multe impresii care ne fac mai fe- nii. Toate deciziile luate de perso- riciţi. naje sunt decizii noi, la care înainte Cărţile ne ajută să devenim mai nu ne-am fi gândit şi nu ne-am pu- optimişti, să scăpăm de stres şi ne tea imagina ca fiind utile pentru a fi oferă emoţii puternice, de aceea, puse în practică. Toate acestea ne sunt nişte tratamente eficiente pen- dezvoltă enorm imaginaţia, care nu tru sufletul şi pentru mintea noastră. constituie decât creativitatea, de 6. Ne dezvoltăm gândirea care atât de acut ducem lipsa zilnic. logică şi analitică 10. Ne îmbunătăţim memo- Anume acele momente în care ria te gândeşti cum ai acţiona în cazul Cu toţii ştim că cărţile ne îmbu- personajului, sunt momente când îţi nătăţesc memoria. Cărţile sunt nişte proiectezi strategii, care dezvoltă stimulatori ai activităţii cerebrale şi principii şi reguli după care acțio- fiecare imagine apărută în mintea nezi în viaţa reală. Lectura ne oferă noastră ne ajută să ne amintim situ- noi perspective pentru o minte mai ația din carte. Cu siguranţă nu cu- ageră şi decizii mai corect luate. noşti cuvintele şi expresiile dintr-un 7. Ne lărgim grupul de pri- capitol, dar ţi-1 imaginezi în forma eteni unui film derulat în minte, cu toate Este foarte uşor să-ţi faci prie- momentele şi detaliile potrivite. teni, vorbind despre o lucrare sau o Când învăţăm ne este mai uşor şi 31 procesul de amintire e mult mai rapid. Chiseliță, Raisa. 10 motive pentru ce să citești mai mult/Risa Chiseliță//Realități Cul- turale. – 2020. – nr. 8. – p. 18.

(Chiseliță R.) Cărți jubiliare anul 2020 ,,Citește! Citind mereu vei în- Baltagul este considerat o mono- tocmi înțelesul și filozofia vieții”. grafie a satului tradițional româ- Mihai Eminescu nesc, ale firii omului de la sat, tra- Din carte noi aflăm foarte multe dițiile și obiceiurile românești: la lucruri interesante și de un mare fo- botez, nuntă, și înmormântare. los. Citind cât mai mult ne dezvol- ,,Ion”, roman de tăm mintal, moral și spiritual. Car- Liviu Rebreanu, tea ne dă cunoștințe din toate dome- 1920 – 100 de ani de niile științei. Cartea este numită – la publicare. izvor de înțelepciune. Romanul este Vă invit să citiți și să recitiți căr- structurat pe două țile jubiliare care se află în colecția mari părți „Glasul pă- Bibliotecii Municipale ,,M. Sado- mântului” și „Glasul iubirii”, care veanu”. sunt așa-numitele voci interioare ,,Baltagul”, roman care motivează acțiunile personaju- de Mihai Sadoveanu”, lui. Prima parte urmărește patima 1930 – 90 de ani de la lui Ion pentru pământ și dorința lui publicare. de a deveni fruntașul flăcăilor din Baltagul este un ro- sat, iar partea a doua prezintă con- man social scris de Mihail Sado- fruntarea flăcăului cu glasul iubirii veanu. Romanul prezintă călătoria care îl va duce la pierzanie. Cele 13 Vitoriei Lipan pe urmele soțului ei, capitole, distribuite simetric în cele oierul Nechifor Lipan, pentru a afla două pârți, urmăresc lupta disperată ce s-a întâmplat cu ei și pentru a-i a personajului de a ajunge de la pedepsi pe cei doi to- marginea societății rurale spre cen- varăși ce l-au ucis și trul ei. jefuit. Sursa princi- ,,Istoria Ieroglifică” de Dimi- pală de inspirație a ro- trie Cantemir, 1705; – 315 de ani mancierului a fost ba- de la publicare. lada populară „Mio- Istoria ieroglifică este o scriere rița” din care a preluat simbolul, alegorică a lui Dimitrie Cantemir, structura epică, conflictul între cei în care cărturarul moldovean înfăți- trei ciobani și perseverența femeii șează conflictul dintre el și fratele care pornește în căutarea ciobanului său Antioh Cantemir, pe de o parte, ucis. Autorul s-a inspirat și din alte și domnul Țării Românești Con- două balade populare culese de Va- stantin Brâncoveanu – susținut de sile Alecsandri: „Șalga” și „Dolca”. boieri, protectori de pe lângă Înalta Poartă – șidomnul Moldovei Mihai 32

Racoviță, pe de alta. Istoria ierogli- ,,Moromeții”, ro- fică poate fi înțeleasă doar cunos- man de Marin Preda când cheia („scara”). Cartea a fost 1955; – 65 de ani de scrisă la Constantinopol, în anii la publicare. 1703 – 1705. Manuscrisul scrierii a Moromeții este un fost cumpărat de la urmașii lui Can- roman social scris de Marin Preda temir de către consilierul aulic Ni- și apărut în două volume la Editura colae Bantîș-Kamenski și a intrat în de Stat pentru Literatură și Artă, în 1783 în posesia Arhivelor Ministe- 1955 și 1967. Un roman de tip rului de Externe din Moscova. Su- frescă socială, opera ilustrează viața biectul scrierii îl constituie aventu- rurală în perioada interbelică și pos- rile complicate ale vieții politice a tbelică. Pe parcursul a o mie de pa- vremii, în care toate personajele gini și aproximativ douăzeci de ani, sunt animale, dar reprezintă oame- autorul ilustrează dezagregarea nii contemporani cu autorul. lentă a nucleului so- Cheia de la sfârșit lămurește nu- cial rural, familia pa- mele adevărate ale actorilor ro- triarhală, și distruge- manului. rea spiritului țărănesc. ,,Letopisețul ,,Ultima noapte țării Moldo- de dragoste, ultima vei”… de Miron noapte de război” roman de Ca- Costin, 1675; – 345 mil Petrescu, 1930 – 90 de ani de de ani de la publi- la publicare. care. ,,Ultima noapte de dragoste, în- Intenția lui Miron Costin era tâia noapte de război”, este un ro- aceea de a scrie un Letopiseț întreg man scris de Camil Petrescu și pu- al Moldovei, „de la descălecatul ei blicat în 1930. Autorul surprinde cel dintâi, carele au fost de Traian drama intelectualului lucid, însetat împăratul“, însă „cumplitele vremi“ de absolutul sentimentului de iu- nu i-au îngăduit să-și împlinească bire, dominat de incertitudini, care proiectul. se salvează prin conștientizarea Letopisețul cuprinde povestirea unei drame mai puternice, aceea a istoriei Moldovei de la Aron Vodă omenirii ce trăiește tragismul unui (1595) la Dabija Vodă (1661). Este război absurd, văzut ca iminență a un document de epocă, dar și o morții. frescă narativă despre o istorie Apărută în anul 1840, în primul crudă, despre moravurile politice, număr al revistei ieșene Dacia Lite- despre tragedia Moldovei. Sursele rară, „Alexandru Lăpușneanu”, este de informare sunt orale — povesti- prima nuvelă romantică de inspira- rile boierilor bătrâni, care au parti- ție istorică din literatura română. cipat la evenimente ca „om de poveste“. Are un stil instruit, cultivat, cu idei universal valabile.

,,Alexandru Lă- fost popularizată și imortalizată de pușneanu”, nuvelă scriitorul Costache Negruzzi, istorică de Constan- acesta, atribuindu-i și celebrele tin Negruzzi, 1840 – fraze „Dacă voi nu mă vreți, eu vă 180 ani de la publi- vreu …” și „De mă voi scula, pre care. mulți am să popesc și Acțiunea se des- eu…”, motto-uri care constituie re- fășoară în timpul celei de-a doua plici memorabile ale domnitoru- domnii a lui Alexandru Lăpuș- lui, devenite, pe parcursul timpu- neanu în Moldova. Figura domnito- lui, expresii populare celebre. rului , eroul principal al nuvelei, a Chiseliță, Raisa. Cărți jubiliare anul 2020/Raisa Chiseliță. [Accesat 31.07.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/07/31/carti-jubiliare-anul-2020/

(Chiseliță R.) Un destin luminat de Luceafăr Ion Ungureanu – 85 ani de la de Artă și Cinematografie A. V. Lu- naștere nacearski. Se întoarce în Moldova Ion Ungureanu a fost actor, regi- unde își începe activitatea la teatrul zor, luptător pentru identitate națio- ,,Luceafărul” din Chișinăul, unde nală din Republica Moldova. A în- mai târziu este prim regizor al tea- deplinit funcția de Ministru al Cul- trului. Fiind învinuit de naționali- turii și Cultelor al Republicii Mol- zam este nevoit să părăsească Repu- dova. Deputat în primul Parlament blica Moldova, se întoarce la Mos- al republicii Moldova. I s-a decernat cova unde activează ca regizor și ac- titlul de Artist al Poporului, Laureat tor la Teatrul și film, mai apoi regi- al Primului Național, Cavaler al Or- zor la Teatrul Armatei din mitropo- dinului Republicii lia rusă, tot în această perioadă S-a născut în predă arta actoricească la Școala anul 1935, la 2 au- Superioară de teatru Șiukin. Ion Un- gust, în satul Opaci gureanu a debutat în cinematografie din plasa Căușeni (Județul Tighina, în anul 1958 în filmul ,,Când omul România), astăzi raionul Căușeni nu-i la locul lui”. A jucat în 25 de (Republica Moldova). filme, a dublat zeci de filme în După absolvirea Școlii medii limba română. În anul 1989 revine din Căușeni face studiile la Faculta- în RSS Moldovenească, după decla- tea de Filologie a Institutului Peda- rația de independență a Republicii gogic, ,,Ion Creangă” din Chișinău. Moldova, îndeplinește funcția de Își continuă studiile la Școala Tea- Ministru al Culturii și Cultelor, apoi trală ,,Boris Șiukin”, din Moscova, și cea de Vicepreședinte al Federa- Tot la Moscova face cursuri superi- ției Culturale al României din Bucu- oare de regie de pe lângă Institutul rești.

I sa-u oferit titluri de Maestru Chișinău. Inaugurarea unor noi tea- Emerit în Arte al Federației Ruse, tre, și biblioteci, redeschiderea a Artist al Poporului din zeci de lăcașuri sfinte. RSS Moleșească, Laureat al Premi- De – a lungul carierei sale artis- ului Național, Cavaler al Ordinului tice, a creat peste 30 spectacole de Republicii, Premiul ,,Intervidenie”, teatru și filme, a jucat în numeroase pentru filmul ,,Lika”, Bulgaria. La- piese de teatru. A publicat peste 400 ureat al Premiului de Stat al Repu- de articole, eseuri, recenzii, intervi- blicii Moldova, Titlul de Doctor uri, având ca temă arta și cultura, Honoris Causa. probleme sociale și politice. Este Numele maestrului se asociază autorul unor monografii impresio- cu epoca de aur a Teatrului Republi- nante. can ,,Luceafărul”, cu Podul de Flori, sursă: http://www.istoria.md/ar- reîntoarcerea și amplasarea la locul ticol/964/Ion_Ungureanu,_biogra- inițial al monumentului lui Ștefan fie. cel Mare, și a Lupoaicei Latine la Chiseliță, Raisa. Un destin luminat de Luceafăr/Raisa Chiseliță. [Accesat 31.07.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/07/31/un- destin-luminat-de-luceafar/

(Chiseliță R.) Vasile Iovu – primul naist profesionist din Moldova 70 ani de la naștere. Vasile Iovu – con- și Teatru de Arte Plastice, Catedra siderat unul din cei Instrumente Populare. mai buni naiști din În anul 1992 este organizator și lume. Maestru știe conducător artistic al ansamblului cum să vrăjească pu- ,,Vasile Iovu”. Peste 200 de piese blicul prin cântecul muzicale are înregistrate pen- fermecat al naiului. tru fondul Radio și Televiziune. A Vasile Iovu s-a născut în anul susținut numeroase concerte în țară 1950, în satul Bardar, raionul Ialo- și peste hotarele ei – Franța, Austra- veni, într-o familie de țărani, cu pa- lia, Insulele Filipine, Japonia, India, tru frați și două surori. Primele stu- China, Nepal, Marea Britanie, Ita- dii le face în satul natal. Continua lia, SUA, Germania, Austria. studiile la Școala Specială de Mu- A fost și este un participant ac- zică de pe lângă Conservatorul de tiv la concerte de cele mai diverse Stat ,,Gavriil Muzicescu”. După ab- genuri: jubiliare, comemorative, te- solvirea Școlii de Muzică urmează matice, serate de creație, concerte studiile la Institutul de Stat al Arte- de gală, evenimente culturale la nilor și angajat ca instrumentalist al vel guvernamental. orchestrei de Muzică Populară A editat cărțile: „Metodă de ,,Folclor”. Activează ca profesor nai”; Culegere de piese pentru nai și Universitar la Academia de Muzică orchestră; Programe didactice pen-

35 tru nai și aranjament muzical. A co-  Artist al Poporului laborat cu orchestrele: „Mugurel”;  medalia „Meritul Civic” „Lăutarii”; Orchestra Simfonică de  profesor Universitar Stat din Moscova; Orchestra Sim-  Premiul National fonică și Jazz din Sankt-Petersburg;  titlul Cavaler al Ordinului Re- Orchestra Simfonică a Radio-Tele- publicii viziunii Naționale, Moldova; Or-  Cetățean de Onoare al munici- chestra Simfonică a Filarmonicii piului Chișinău. „George Enescu” și cu maeștri – Vasile Iovu: Nu e suficient ca Gh. Zamfir, M. Bieșu, E. Doga, Gr. un artist să aibă un bagaj de cunoș- Vieru, ș. a. tințe și un interes dominant. El tre- Pentru activitatea sa muzicală i- buie să fie curios, să rezolve proble- au fost acordate următoarelor titluri mele care-i de bătăi de cap, și să nu onorifice și distincții de stat: meargă pe un drum bătătorit, care  Artist Emerit al Republicii Mol- poate deveni la un moment dat, dova plictisitor. Chiseliță, Raisa. Vasile Iovu – primul naist profesionist din Moldova /Raisa Chise- liță. [Accesat 24.07.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/07/24/vasile- iovu-primul-naist-profesionist-din-moldova/

(Șterbate V.) Viorica Gaja a câștigat concursul pentru funcția de șefă a Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” din Soroca Viorica Gaja este cunoscută ca de Primăria municipiului Soroca. o bibliotecară activă și mereu în că- Au participat doi candidați — bibli- utare. otecarele Viorica Gaja și Silvia Da- Joi, 16 iulie, s-a desfășurat șe- bija. Membrii juriului, majoritatea dința comisiei de concurs pentru angajați în Primăria Soroca, au ocuparea funcției vacante de direc- acordat punctajul maxim doamnei tor al Bibliotecii Municipale „M. Viorica Gaja. Sadoveanu” din Soroca, organizată Șterbate, Vadim. Viorica Gaja a câștigat concursul pentru funcția de șefă a Bibliotecii Munici- pale „Mihail Sadoveanu” din Soroca/Vadim Șter- bate//Observatorul de Nord. – 2020. – nr. 28 (1041). – 24 iulie. – p. 2.

(Chiseliță R.) Liviu Damian - Poetul cu cântecul frunzei pe buze

20 iulie 2020 – 34 ani de la trecerea în neființă S-a născut la 12 martie 1935, în Om de cultură, poet, eseist, jur- satul Strâmba, astăzi Corlăteni, ju- nalist, traducător. dețul Bălți.

A absolvit Facultatea de Litere A fost un bun prieten cu Nichita a Universității de Stat Stănescu, și îndrăgostit de creația din Moldova. scriitorilor, Bacovia și Labiș. A activat în cali- A încetat din viață pe 20 iulie tate de redactor ad- 1986, a fost înmormântat în satul de junct al revistei ,,Nis- baștină. tru”, redactor – șef al Premii și distincții: Comitetului de Stat pentru edituri,  Premiul de stat pentru litera- secretar al Comitetului de Condu- tură; cere al Uniunii Scriitorilor din Mol-  Maestru Emerit al Artei; dova.  Ordinul Insigna de Onoare; A debutat cu placheta de versuri  Premiul literar național ,,N. Os- ,,Darul fecioarei”, mai apoi cu o se- trovski”. rie întreagă de volume reprezenta- Liviu Damian a fost un tribun, tive de poezii: ,,Ursitoarele”, ,,Sunt un om de cultură al tuturor timpuri- verb”, ,,Un spic în inimă,” ,, Mân- lor. Un remarcabil poet român din drie și răbdare”, ,,Salcâmul din generația N. Stănescu, I. Alexan- prag”, și al. dru, A. Blandiana, egal ca spirit, ca A practicat și eseul, publicând valoare estetică și ca impact asupra cărțile: ,,Pâinea”, ,,Îngânduratele generației viitoare… Pe lângă har, porți”, ,,Dialoguri la marginea ora- geniul avea calitatea de a se împăr- șului”. tăși cu cei mai tineri, care urmau să A scris și pentru copii doua pla- ducă suflarea literară mai departe. chete: ,,Comoara”, ,,Inima și tune- (Ion Hadârcă) tul”. Chiseliță, Raisa. Liviu Damian /Raisa Chiseliță. [Accesat 20.07.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/07/20/liviu-damian/

(Chiseliță R.) 5 cărți clasice care ne-au încântat, scrise de femei Dragoste se teți găsi în colecția Bibliotecii Mu- cheamă atunci când vi- nicipale ,,M. Sadoveanu” Soroca, ața ta se contopește fi- str. Alexandru cel Bun, 25 resc cu cea a persoanei Colleen McCullough ,,Pasă- iubite, când sufletul rea Spin” tău se împletește strâns Este o poveste de iubire, despre cu al celuilalt. iubire, despre sacrificiu și destin. Michel Zevaca. Este o carte care te impresionează și Vă propun câteva cărți de dra- te emoționează, suferind împreună goste, unde într-adevăr există dracu personajele acestui roman. Este goste adevărată. Aceste cărți le pu- o istorie a familiei Cleary – întinsă pe o perioadă de 60 de ani.

Este povestea de dragoste inter- este: Domnul Dashwood moare lă- zisă, dintre Meggie Cleary și părin- sând fiicele și soția în grija fiului tele catolic Ralph de Briccassart. său din prima căsătorie. Acesta fi- Acțiunea se petrece în ținutul Noii ind sub influența soției sale nu le Zeelande – la moșia Drogheda, asigură o siguranță financiară. Su- unde este descrisă frumusețea locu- rorile mai mari sensibile și devotate rilor și a locuitorilor ei. una alteia, foarte mult se deosebesc Margaret Mi- de sora mai mică Elinor. Mai târziu chell. „Pe aripile surorile după multe întâmplări, pe- vântului” ripeții, retrăiri, emoții, singure își Este o carte care găsesc bărbății potriviți. m-a fermecat pur- Emily Bronte. tându-mă pe aripile ,,La răscruce de ei, ori de câte ori am vânturi” recitit-o. Eroii cărții foarte mult Acest roman este mau impresionat – Scarlett O Hara, o adevărată capodo- o fată frumoasă, strălucitoare, ad- peră a literaturii uni- mirată și iubită de mulți bărbați, se versale. îndrăgostește de Ashley Wilkes, Acțiunea acestuia are loc pe du- nobil, blând și frumos, care era că- rata a douăzeci de ani, cu dragoste sătorit și era credincios soției sale, și ură, ambiții și răzbunare. Un rol pe care o iubea mult. De Scarlett era mare joacă și natura – furtuna de- îndrăgostit puternicul cinicul – vine uragan, cad ploi foarte mari, Rhett Bulter. Scarlett a fost singura vântul suflă cu mare putere… femeie pe care a iubito, fără să-i de- Chorlote Bronte. clare vreodată dragostea. După ,,Jane Eyre” două căsătorii nereușite, Scarlett se Unul dintre cele căsătorește cu Rhett – din partea ei mai celebre romane era un interes, din partea lui dra- din literatura engleză goste nemărturisită. Mai târziu și cea universală. Au- apare dragostea mare, dar având în toarea acestui roman viață multe obstacole, urcușuri și a avut o copilărie și o viață foarte coborâșuri. grea, plină de lipsuri și suferințe, și Jane Austen. ,,Rațiune și sim- toate acestea vor fi regăsite în țire” această carte. În carte sunt descrise În această carte locurile cu sate izolate și sărăcăci- este abordată viața oase, oameni cu secrete ascunse burgheziei clasei care fac mult rău, ținutul mlăștinos mijlocii, despre mo- și umed, însă toate acestea eviden- ravurile și obiceiurile țiază dragostea de viață, curajul și oamenilor din acel demnitatea eroilor, în frunte cu Jan timp, în primul rând, Eyre, care duce cu sine o luptă crân- căsătoriile din interes. Intriga cârtii cenă între sentimente și datorie, în- tre iubire și demnitate.

Chiseliță, Raisa. 5 cărți clasice care ne-au încântat, scrise de femei /Raisa Chise- liță. [Accesat 10.07.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/07/10/5-carti-clasice-care-ne-au-incantat-scrise-de-femei/

(Chiseliță R.) Copilărie furată de droguri. În data de 26 iu- vie, mai interesantă. Adolescenții nie în fiecare an, sunt curioși să afle și să descopere toate țările membre în permanență. Pentru acesta este ale Organizației Națiunilor Unite, nevoie de implicat în activități spor- marchează Ziua Internațională Îm- tive, în cluburi, voluntariat etc. potriva Consumului și Traficului de Daca energia nu va fi consumată droguri care are scopul de a informa pozitiv, atunci consumul de droguri societatea, ce este drogul, și ce da- va fi pentru ei binevenit. Părinții fi- ună poate aduce întrebuințarea lor, ind ocupați la serviciu, nu le acordă și cum să luptăm împotriva acestei atenția cuvenită copiilor, atunci ei substanță. decurg la ajutorul drogului. Sunt Drogurile au devenit adevăruri multe familii în care drogurile sunt dureroase și reprezintă o primejdie întrebuințate de părinții, văzând cu necruțătoare. Perioada când copilul ce se ocupă părinții, copiilor nu le își conturează personalitatea și se rămâne altceva decât să întrebuin- dezvoltă fizic și mintal este – ado- țeze și ei, considerând ca așa tre- lescența. Adolescența este vârsta la buie, așa e normal. Părinții au me- care încep sa încerce lucruri noi. nirea sa fie exemplu pentru copiii, Din curiozitate gustă din această săi protejeze și să le explice la ce substanță interzisă, profitând de aduce această substanță. În cazul ceva nou. Uneori întrebuințează din când copilul a început să întrebuin- plictiseală, lipsa de a avea o ocupa- țeze drogul, cel mai bine este adre- ție, alții având anumite greutăți, ne- sarea către un specialist psiholog. plăceri, în școală, în familie sau în- Părinții trebuie să aibă multă răb- tre prieteni, și nu găsesc altă cale dare, înțelepciune, și multă dra- de a rezolva aceste obstacole, decât goste fața de copil, ca copilul să în- prin consumarea substanțelor inter- țeleagă că o să fie susținut, și ajutat. zise. După întrebuințarea acestei Asta e tot ce se cere de la cei apro- substanțe se simt mai fericiți, și le piați. pare că viața are o culoare mult mai Chiseliță, Raisa. Copilărie furată de droguri /Raisa Chiseliță. [Accesat 10.07.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/06/26/copilarie- furata-de-droguri/

(Borozan N. ) Lecturile verii Biblioteca a să scoată în evidenţă Cartea şi Lec- fost, este şi va fi un tura. Prin intermediul acestui servi- magic templu al ciu reușim să atingem scopurile cărților, aici găsim propuse de promovare a lecturii eroi din povești care chiar şi de la un click distanță orga- ne cheamă să-i cu- nizând activități online programate noaştem citindu-i săptămânal prin apeluri video reali- din cărţi. Deoarece ne aflăm in ano- zate pe aplicațiile mobile Messen- timpul vara in fiecare an biblioteca ger şi Viber, acestea includ: Ore de pentru copii „S. Grama" se implică lectură, discuții la cartea preferată, activ în toate activitățile organizate lecturi în glas, schimb de opinii şi pe parcursul acestui anotimp fru- recomandări de lectură. Biblioteca mos, şi de această dată am decis să pentru copii „S. Grama" întot- ne implicăm în programul „Lectu- deauna a încercat să ofere utilizato- rile Verii" - care presupune un șir de rilor săi posibilități care să le asi- evenimente dedicate cărții şi lectu- gure accesul la cărţi şi lectură. rii. Realizând acest serviciu sperăm Dat fiind faptul că s-a creat situ- să punem în inima fiecărui utiliza- ația cu pandemia virusului Covid- tor acea sămânță care să crească în 19, la inițiativa bibliotecarelor Pu- inimă şi să dea roade bogate, rice Măria şi Borzan Nadejda s-a această sămânță se numește - Lec- hotărât crearea unui SMB cu gene- tură, iar roadele ei sunt faptele omu- ricul „Biblioteca la un click dis- lui şi capacităţile de a le realiza pe tanță", serviciu care are drept scop viitor. Borozan, Nadejda. Lecturile verii/Na- dejda Borozan//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 25(288). – 9 iulie. – p. 16.

(Borozan N.)Meseria-i lucru mare Fiecare om are un vis când e co- legată de carte „Bi- pil şi crește mare de a deveni cineva blioteconomie şi în viaţă, cât despre mine nici nu vi- Asistenţă Informați- sam să devin bibliotecar, s-a primit onală", deoarece spontan. Eram într-o excursie în eram pasionată de orașul Soroca, în 2008, an în care lectură. Deci acesta am finalizat studiile gimnaziale. Nu a fost şi imboldul eram decisă ce meserie să-mi aleg, care m-a adus aici întâmplător sau nu, mergând pe unde sunt - la bibliotecă. stradă, am văzut Colegiul de Arte Dragostea față de lectură m-a care pe atunci doar așa se numea. ajutat pas cu pas să însușesc cu drag Mi-am zis: „Ia să-mi încerc norocul această profesie de - BIBLIOTE- la acest colegiu..." CAR. Din toate profesiile care erau mi s-a părut mai aproape de suflet cea 40

Am absolvit cu succes colegiul doamnă deosebită, înzestrată cu în anul 2012, an în care am fost an- hărnicie şi devotament, căci în tot gajată şi în câmpul muncii. ce face depune suflet, muncă şi Locul meu de muncă despre efort. Doamna Măria pentru mine a care pot spune că îmi este şi ca o a fost şi este un exemplu demn de ur- doua casă a devenit Biblioteca pen- mat care m-a ajutat şi ghidat în toate tru copii „Steliana Grama", unde activitățile organizate împreună. activez în calitate de bibliotecar Aici mă regăsesc, printre miile deja de 8 ani. Pe parcursul timpului de cărţi, copii frumoși, oameni inte- de încadrare la locul de muncă am ligenți care îmi sunt o călăuză pen- avut marele noroc să o cunosc pe tru a deveni un om de succes. colega de lucru Măria Purice, o Borozan, Nadejda. Meseria-i lucru mare/Nadejda Borozan//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 23(286). – 15 iunie. – p. 17.

(Evdochimov E.) Un dar prețios bibliotecilor din municipiul și raionul Soroca Recent, servi- FLET (în 2 vol.) — în câteva cu- ciul Fonduri a Bi- vinte se vrea descris faptul că „din bliotecii Munici- momentul nașterii fiecare om ține pale „Mihail Sa- în palmă o mică fărâmă din sufletul doveanu” a terminat prelucrarea şi divin, pe care are datoria să-l distribuirea cărților din valoroasa preschimbe în ceva util. Unii îl pre- donație de la Biblioteca Națională a fac în aur, alții — în cenușă… Și Republicii Moldova, pentru care țin doar foarte puțini dintre noi reușesc personal să mulțumesc din suflet. să modereze din el un destin fru- Cred eu că în colecțiile noastre sunt mos, un rost al vieții, pentru care binevenite operele clasicilor români merită să trăiești”. (Aurelian Silves- Dimitrie Cantemir, Mihai Emi- tru) Cartea conține istorii scurte, fi- nescu, Alexandru Robot, Dimitrie ecare din ele oglindind exemple din Bolintineanu etc. viață cu morala, care vă va ajuta să Un loc aparte în lotul acesta îl vă împliniți ca Oameni. ocupă opera talentatului scriitor O carte de Constantin Bostan — contemporan Aurelian Silvestru, SPIRIDON VANGHELI — destăi- care este prezent aici prin STRĂ- nuiri din țara lui Guguță, copilul INA DE LA HOLLIWOOD, o care a cucerit lumea — vine în aju- carte dedicată adolescenților care torul cadrelor didactice şi a tuturor luptă din toate puterile pentru un celor ce doresc să cunoască detalii loc sub soare, lucru care în veacul despre cum s-a născut eroul cărții nostru nu-i deloc ușor. Cartea este Guguță, în câte țări de pe glob a fost lucrată cu suflet şi dispune de un îndrăgit, câte mențiuni şi titluri de limbaj viu ce se citește dintr-o sin- onoare a obținut… gură suflare. FĂRÂME DE SU-

După mine, volumul elaborat de Tot acest lot include şi ediția în Sergiu Musteață şi Elena Varta des- trei volume a lui Iurie Colesnic BA- pre disidentul- jurnalist la Europa SARABIA NECUNOSCUTĂ, vo- Liberă, Nicolae Lupan, apărut în lumul lui Ioan Mînăscurtă DESPRE cadrul proiectului de cercetare PE FIARE ȘI OAMENI, volumul de URMELE EUROPEI LIBERE, poezii ale lui Emil Loteanu MI-S prezintă interes pentru publicul larg OCHII ARȘI etc. prin contribuția lui pentru cunoaște- Dragi locuitori ai municipiului rea istoriei şi culturii Basarabiei şi si raionului Soroca, vă invităm să Bucovinei. vizitați bibliotecile din teren pentru a vă informa sau a lectura noile edi- ții primite. Evdochimov, Emilia. Un dar prețios bibliotecilor din municipiul și raionul So- roca/Emilia Evdochimov//Observatorul de Nord. – 2020. –nr. 22(1035). – 19 iunie. – p. 11.

(Chiseliță R.) Mihai Eminescu – ,,Geniul tutelar al culturii neamului”, Luceafărul poeziei românești Pe data de 15 ianuarie 1850,la tății, urmată de reveniri Ipotești se naște al șaptelea copil al în viață publică și de familiei Eminovici, pe nume Mihai, activitate literară, al- viitorul poet național al românilor. ternanțe ce se vor în- 1858 – 1860: urmează școala tâmpla până la prema- primară. tura sa moarte. 1860 – 1861: urmează cursurile 1889: în timpul nopții de 15 iu- Ober Gymnasyum din Cernăuți nie, moare în sanatoriul doctorului 1867: este angajat ca sufleur în Șuțu. După două zile mai târziu a trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. fost înmormântat la cimitirul Bellu 1869: se înscrie la Universita- din București. tea de Filosofie din Viena. Cele mai cunoscute poezii care 1872-1874: este student la Ber- i-au adus faima și titlul de cel mai lin. mare poet român sunt: Luceafă- 1873: primește o slujbă la Con- rul, Scrisoarea a III-a, Epigonii, sulatul român din Berlin. Lacul, Singurătate, O mamă, 1874: este numit ca director Adio, Înger si demon, Melancolie, la Biblioteca Centrală din Iași. Dorința, Floare-albastră, Memento 1877: se stabilește la București, Mori, Strigoii, Odă (în metru an- unde este redactor la ziarul « Tim- tic), Mai am un singur dor, La pul », unde desfășoară o intensă ac- steaua. tivitate publicistică. https://diman- 1883: este internat în spital, în cea.wordpress.com/2010/01/14/mi- legătură cu înrăutățirea stării sănă- hai-eminescu-o-biografie-pe-scurt/ Chiseliță, Raisa. Mihai Eminescu – ,,Geniul tutelar al culturii neamului”, Lucea- fărul poeziei românești /Raisa Chiseliță. [Ac-

cesat 15.06.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/06/15/mihai-eminescu-geniul-tutelar-al-culturii-neamului-lu- ceafarul-poeziei-romanesti/

(Chiseliță R.) Ziua mondială a mediului Ziua mondiala omenirii cât de grave pot deveni lu- a mediului a fost crurile daca nu avem grijă de natura instituită la 5 iunie care ne înconjoară. de Asambleia Ge- Date interesante despre biodi- nerală a Națiunii Unite pentru cele- versitate: brarea Conferinței ,, Ecologia Anual, plantele marine produc Umană”. de la Stockholm, și repre- mai mult de jumătate din oxigenul zintă elementul cel mai important al atmosferei noastre. Programului Ecologic al Națiunilor Un copac matur curăță aerul, Unite. Această zi este dedicată me- absorbind 22 de kilograme de dio- diului și se sărbătorește la nivel xid de carbon și eliberând oxigenul mondial. Mediul este un determi- în schimb. nant major al sănătății. Este o zi de- Biodiversitatea implică 8 mili- osebită pentru acțiuni orientate spre oane de specii de plante și animale, protejarea mediului, și prin implica- ecosistemele care le adăpostesc și rea întreprinderilor, celebrităților și diversitatea genetică dintre ele. cetățenilor de ași concentra efortu- În ultimii 150 de ani, mărimea rile asupra unei probleme ale medi- recifului de corali vii a fost redus la ului. Anul acesta tema zilei Mondi- jumătate. ale a Mediului are la bază sărbătoa- În următorii 10 ani, este posibil rea Biodiversității. Este un apel ca una din fiecare patru specii cu- pentru apărarea accelerării pierderii noscute să dispară de pe planetă. și degradării speciilor din lumea na- Ar fi nevoie de 1,6 Pământuri turii. Biodiversitatea – este funda- pentru a satisface cerințele pe care mentul care susține toata viața pe le au oamenii de la natură anual. uscat și marină. Biodiversitate acți- Sursa: ONU https://ansp.md/in- onează fiecare aspect al sănătății dex.php/ziua-mondiala-a-mediu- noastre, oferindu-ne aer curat, apă, lui-5-iunie-2020/ hrană. În această zi se reamintește Ziua Mondială a Mediului – 5 iunie 2020 Chiseliță, Raisa. Ziua mondială a mediului /Raisa Chiseliță. [Accesat 05.06.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/06/05/ziua-mondiala-a-mediului/

(Purici M.) De Ziua Poetei Steliana Grama (4 iunie 1974- 11.10.2006) O Magistrală rază a veșniciei Rășcova, din acel Steliana Grama, poetă care e ase- irepetabil rai al ei. muită cu o floare rară în literatură, Poate de acolo îi și-a tras sevele din câmpia Sorocii. vine harul de la Acum Poeta veghează printre stele, Dumnezeu, de a desena, de a scrie alături de alte suflete luminoase ale poezie, texte pentru cântece. Dacă poporului nostru. A fost și va ră- ar fi printre noi Steliana Grama ar mâne Poeta Dragostei, Durerii, Cu- cânta iubirea, florile, dorul de oa- rajului și Feminității. “Iubire, iu- meni și de stele. Chipul ei luminos bire, iubire/dulce ești și ești și pururi tânăr, a rămas pecetluit în amară/într-un caz tu ești pieire/iar fiecare poezie, în fiecare cuvânt în altul-piatră rară”- scria Steliana rostit de ea, cei ce o iubesc, o au Grama. mereu în inimă și-n gând, în poezi- Steliana Grama vine din Țara ile ei. Copilăriei de la Țepilova, și de la Purici, Maria. De ziua poetei Steliana Grama (4 iunie 1974 – 11.10.2006)/Maria Purici//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 20(283). – 4 iunie. – p. 16.

(Tartus M.) Poeta, prozatoarea Claudia Partole Poeta, prozatoa- „Festina lente” a Școlii de Limbi rea Claudia Partole s- Moderne și Management, îndepli- a născut în s. Cotova, nind și funcția de învățător de etică Drochia, în familia şi estetică la aceeași scoală (1994- lui Afanasie şi Eliza- 1997). veta-Lidia Partole, la 14 iunie 1955. Din 1994 este moderatoarea Școala medie o face în satul de Cenaclului literar (azi Salonul lite- baștină (1962- 1972). După absol- rar-artistic) „La Creangă” de pe vire este înmatriculată la Universi- lângă Biblioteca Națională pentru tatea de Stat din Moldova, Faculta- Copii „Ion Creangă” şi realizator al tea de Filologie, Secția Ziaristică almanahului „La Creangă”, editat (1972-1977). de aceeași instituție. A mai activat După terminarea studiilor uni- la ziarul „Moldova Suverană” versitare este angajată la redacția (1997), la revista „Universul cre- programelor cinematografice a Co- dinței” (2000-2001), redactor-șef la mitetului de Stat al Tele-radiodifu- revista „Univers muzical” (2002), ziunii din Moldova în calitate de re- colaborator al buletinului informa- dactor. Activează redactor la Edi- tiv BioSynopsis (2004). tura „Cartea moldovenească” Dragostea pentru scris o are (1979-1981); colaborator la ziarul încă din copilărie. Prima poezie a „Învățământul public” (actual- scris-o când învăța în clasa a patra. mente „Făclia”) (1981-1985); cola- Debutul editorial s-a produs în anul borator literar la revista „Alunelul” 1982 cu volumul de basme şi po- (1985-1994); redactor-șef la revista

44 vestiri pentru copii Mahalaua ve- Când eram înger / Claudia selă, urmat de alte cărți pentru co- Partole; des.: Nona Mândrescu, Vi- pii. Lucrările scriitoarei au fost oleta Zabulica-Diordiev; cop.: Iurie apreciate la justa lor valoare. Au- Canaşin. – Ch.: Pontos, 2013. – 152 toarea a obținut mai multe premii la p. diferite ediţii ale Salonului interna- Copilul din colivie / Claudia țional de Carte pentru Copii şi Ti- Partole; il.: Violeta Zabulica-Di- neret de la Chișinău: Premiul „Cea ordiev; cop.: Roman Staşcov. – mai bună carte cognitivă” (2002, Ch.: Lumina, 2012. – 128 p. pentru cartea Grăbește-te încet); De la facerea lumii citire / Cla- Premiul „Cartea anului” (2005, udia Partole; cop., il.: Violeta Di- pentru Salba cu mărgele care ordiev, Radu Diordiev. – Ch.: Uni- plâng); Premiul Ministerului Cultu- versul, 2006. – 80 p. rii şi Turismului (2006, pentru car- Domnişoara Cineluţa Ioana- tea Domniţa-Păstoriţă); Premiul Ionela-Ionuţa: [versuri, povestiri] / Comisiei Naționale UNESCO Claudia Partole; prez. graf.: Ana Ia- (2007, pentru cartea De la facerea cubPotârniche. – Ch.: Silvius Li- lumii citire); Premiul Ministerului bris, 2015. – 47 p. Educației al RM (2010 pentru car- Domniţa-Păstoriţă: (legendă tea Copilul din colivie); Premiul pentru copii mari şi mici) / Claudia pentru poezie „Grigore Vieru” Partole; il.: Alexei Colâbneac. – (2014, pentru întreaga creație poe- Ch.: Prut Internaţional, 2006. – 32 tică pentru copii). Piesele Claudiei p. Partole s-au învrednicit de premii şi Floarea iubirii = Cvetok lûbvi mențiuni în cadrul Concursului Re- / Claudia Partole; trad. în lb. rusă: publican de Dramaturgie (1994, Chiril Paraschiv; il.: Violeta Zabu- 2001, 2002, 2003), iar romanul Vi- lica-Diordiev; cop.: Radu Diordiev. ața unei nopți sau Tötentanz a fost – Ch.: Lumina, 2012. – 16 p. apreciat cu Premiul „Vasile Vasila- Grăbeşte-te încet…: (Şapte che” pentru proză acordat la ediția ani de-acasă) / Claudia Partole; a XVIII-a, 2009, a Salonului inter- pict.: Nona Mândrescu. – Ch.: Pon- național de Carte de la Chișinău şi tos, 2002. – 61 p.: il. color. cu Premiul Uniunii Scriitorilor pen- Salba cu mărgele care plâng: tru proză (2010). I-a fost decernat poveste romanţată / Claudia Par- Premiul „Cartea pentru copii” în ca- tole; pict.: Vasile Movileanu. – Ch.: drul Salonului internațional de Prag-3, 2004. – 64 p. Carte (ediția a XXII-a, 2013, Chiși- Referinţe nău, pentru cartea Copilul din coli- Muzicalitatea surprinzătoare a vie). În anul 2008 scriitoarea a pri- versului, din primele şi până în ulti- mit Diploma de Onoare IBBY pen- mele pagini, este unul din compo- tru cartea Domniţa-Păstoriţă, iar în nenții de bază ai poeziei Claudiei 2010 i s-a conferit Medalia „Mihai Partole. Eminescu” pentru activitate lite- (…) Autoarea trece cuvintele rară. prin vrăji știute numai de dânsa, Bibliografie selectivă pentru a le înnobila cu infinite bo- Opera găţii spirituale. Din ele, din aceste Bună dimineaţa, Dimineaţă! / cuvinte, poeta clădeşte mesaje înso- Claudia Partole. – Ch.: Prut Inter- rite, situații psihologice neordinare. naţional, 2015. Gheorghe Gheorghiu

Zidite spre suflet ca un invizibil materializeze în texte ce îi dezvă- pod, scrierele Claudiei Partole în- luie cele mai tainice ascunzişuri ale colţesc şi dau rod, propunându-ne o sufletului sau ale minţii. succesiune de catrene nobil inspi- Lucia Ţurcanu rate şi subtil caligrafiate. Dânsa Versurile Claudiei Partole ne în- scrie în mod natural, aşa cum gân- deamnă spre descătușare, regene- deşte, aşa cum respiră sau strânge la rare a binelui, tandreței, spre senti- piept o fiinţă dragă… mente profunde şi acțiuni bine chib- Dumitru Păsat zuite. Claudia Partole este o scriitoare Autoarea e foarte sinceră cu ci- a confesiunii. Fie că se adresează titorul: îi destăinuie durerile, bucu- cititorului în versuri, fie că îi atrage riile cunoașterii prin profunde atenţia cu istorii pline de dramatism subtilități. Din atare poezii noua ge- din viaţa de zi cu zi a oamenilor, au- nerație va învață a iubi, a suferi, a toarea îşi identifică propriul eu cu ierta, a cugeta asupra sensului vie- eul liric sau cu eul narator şi îşi lasă ții. gândurile, impresiile, emoţiile să se Larisa Gulea Tartus, Mihaela Poeta, prozatoarea Claudia Partole /Mihaela Tartus. [Accesat 03.06.2020]. Disponibil: https://bibsado- veanusoroca.wordpress.com/2020/06/03/poeta-prozatoarea-claudia-partole/

(Chiseliță R.) Însemnătatea cârtii și a lecturii ,,Citește! Citind mereu, creierul umane. Personajele întâlnite în cărți tău va deveni un laborator de idei și și faptele lor îl transpun pe cititor imagini, din care vei întocmi înțele- într-o lume reală sau imaginară în sul și filosofia vieții”. care și el cititorul, participă cu gân- Mihai Eminescu. dul, în lumea cărților oferind răs- A citi o carte în puns la orice întrebare. ziua de azi a devenit Lectura este un stil de viață care o activitate destul de te modernizează, este o cheie ce rar întâlnită în rândul deschide multe uși. Lecturând vom adolescenților. O bună parte din putea răspunde la unele întrebări, adolescenți renunță la cărți în fa- care apar zi de zi, și să luăm decizii voarea Internetului, filmelor, jocu- corecte în rezolvarea acestor pro- rilor pe calculator. Cartea poate fi bleme. Lectura este un instrument considerată un depozit complet al ce dezvoltă posibilitatea de comu- inteligenței omenești, conținând în nicare între oameni, și îi ajută astfel filele sale cunoștințe sensibile, este să–și formeze capacități de gândire o comoară fără preț, care adună cele și limbaj. mai frumoase gânduri ale autorilor Aș vrea ca părinții să îndemne pe care cititorii le pot folosi în voie. copii spre dragostea de lectură, as- Cartea dezvăluie tainele naturii, is- tfel vom avea o lume mai bună, un toria neamului, calități si defecte viitor mai deosebit și niște oameni adevărați pe care sa ne putem baza. Chiseliță, Raisa. Însemnătatea cârtii și a lecturii/Raisa Chiseliță. [Accesat

02.06.2020]. Disponibil: https://bibsado- veanusoroca.wordpress.com/2020/06/02/insemnatatea-cartii-si-a-lecturii/

(Gaja V.) Să ne ridicăm IQ-ul Dacă doriți să faceți o schim- Salvatore V. Didato. bare personală vă propun o selecție Cât de îndrăzneți sun- de cărți pentru dezvoltare. Sper să tem, cum ne putem vă fie de folos. controla, cât de atenți Cultura generala suntem cu cei din jur și pentru copii isteți. multe altele ne va ajuta Teste. Această carte cu- să aflăm acest volum. prinde peste 600 de între- Teste de personali- bări (și răspunsuri) me- tate: carieră, succes, nite să-l pună la grea încercare chiar gândire de Salvatore și pe cel mai isteț copil. Sunt zece V. Didato. Volumul dat tipuri diferite de teste, fiecare din ne va ajuta să aflăm care ele poate fi abordat separat. Exem- ne este stilul de lucru, cum ne pu- plu: ce faci când porți căști pe tem controla destinul, trăim în tre- urechi și bați ritmul? – răspuns CU- cut sau prezent și ce ne spun visele. ASLIȚ UZIMCĂ. Cum vă place? Tim Dedopulos. Teste de personali- Teste de logică. În tate: dragoste, fami- această carte vom găsi lie, emoții de Salva- 180 provocări mentale tore V. Didato. Avem pentru testarea forței ra- tendința să ne compa- țiunii. Chiar și cei mai inteligenți răm cu alții, suntem oameni pot avea dificultăți în rezol- mereu dornici să înțelegem cine varea acestor probleme. Creierul suntem cu adevărat, să aflăm de ce uman oferă sens și structură lumii simțim și de ce acționăm în felul în prin analiză, recunoaștere de mo- care o facem, și ce anume am putea dele și deducție logică. Cu cât sunt deveni dacă ni se oferă oportunita- mai precise modelele noastre men- tea. Cu ajutorul acestei cărți putem tale, categoriile noastre, cu atât mai afla dacă suntem o persoană ge- bine cunoaștem lumea. Prin urmare loasă, sau cine suntem cu adevărat, ce ar fi mai firesc decât să ne petre- cât de romantici suntem, dacă sun- cem timpul rezolvând aceste teste? tem un părinte adevărat și multe, Nu-i nevoie să intuim rezolvarea, multe alte. Explicațiile oferite la fi- dar va trebui să facem eforturi pen- nalul fiecărui test ne vor ajuta să în- tru a afla răspunsurile. Tot ce tre- țelegem de ce avem o anumită tră- buie să facem este să le punem cap sătură de personalitate și ce putem la cap. Răspunsurile pentru verifi- face pentru a o schimba. care se pot găsi la sfârșitul cărții. Teste de personalitate: inteli- gență, sociabilitate, caracter de

Tim Dedopulos. chiar a bolii Alzheimer. Așa că nu Teste pentru ratați ocazia să vă antrenați creierul. minte. 189 de exerciții Richard Cater. și teste din această carte Teste de inteligență. ne pun o gamă largă de 200 de teste din această probleme concepute pentru a ne carte le oferă micilor ce- pune la încercare abilitățile logice, lule cenușii ocazia unei deducția, vederea în spațiu, calculul serioase testări în stil tradițional. matematic etc. Dorința noastră să Testându-ne capacitatea de a face rezolvăm sarcini mentale este in- deducții logice, vederea în spațiu, stinctivă, iar abilitatea creierului gândirea conceptuală și concentra- nostru de a privi lumea, de a o pro- rea – creierul va fi folosit până la li- voca și de a o transforma până în mitele sale. Veți trece printr-o ex- momentul în care capătă sens este periență plină de satisfacții care vă unul dintre bunurile noastre cele vor ajuta să aflați mai mult, iar la mai de preț. S-a dovedit deja că sfârșitul cății veți ști mai multe des- exercițiile mentale sunt de ajutor pre inteligența și limitele creierului. împotriva degradării creierului și Gaja, Viorica. Să ne ridicăm IQ-ul/Vio- rica Gaja. [Accesat 01.06.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/06/01/teste-teste- si-iar-teste/

(Gaja V.) Cărți noi din donația soroceanului Tighinean Victor Louise L. Hay. Cu- Gary Chapman. lori și numere. Culorile Cele cinci limbaje ale și numerele au foarte iubirii pentru adoles- multe semnificații pen- cenți: Cum poți să-ți ex- tru noi. Fiecare om are primi iubirea față de cei propriile sale numere și culori, care tineri. Cât de bine sun- emit anumite vibrații. Unele dintre tem pregătiți să fim părinți de ado- acestea, cum ar fi data nașterii, sunt lescenți și să creăm o relație bună permanente. Mai sunt și numere cu acești tineri „neînțeleși” ne vine temporare care se schimbă odată cu în ajutor această carte, care ne în- data în calendar. Dacă ne vom în- vață să-i descoperim și să le vorbim conjura conștient cu culorile perso- limbajul de iubire, dar care poate fi nale, ne vom simți în unison cu for- utilă și însăși pentru adolescenți. țele cosmice care ne guvernează. Cele cinci limbaje cuprind: cuvin- Culorile și numerele ne influen- tele de încurajare, contactul fizic, țează viața și atitudinea. Această timpul acordat, serviciile și darurile carte ne va învăța cum să calculăm cât și multe alte probleme. Exem- culoarea zilei, lunii și anului perso- plu: Îmbrățișarea unui copil mic nal. este o metodă de a-i umple rezervo- rul de iubire. Dar cum rămâne cu

48 adolescenții? O îmbrățișare în pre- inele sau să pătăm fața de masă. Vo- zența celor de vârsta lui îl poate lumul de față cuprinde și regulile de jena, în schimb masându-i mușchii comportament pe care trebuie să le umerilor când se întorc acasă după respectăm atunci când folosim tele- ore, sau antrenament îi putem tran- foanele mobile și alte mijloace mo- smite o iubire emoțională profundă derne de comunicare. etc. Travis Brad- Noul cod al bune- berry, Jean Greaves. lor maniere. Silike Inteligenta emoti- Schneider-Flaig – onala 2.0 – Strategii Ghid actualizat pentru esențiale pentru suc- un comportament adec- cesul personal și profesional. Este o vat. Bunele maniere nu se demo- metodă verificată pentru a ne crește dează niciodată. Cei care respectă inteligența emoțională. În viața de regulile elementare de comporta- zi cu zi, oamenii petrec mai mult ment se bucură de mai multă sim- timp cu calculatorul, cu telefonul și patie și apreciere din partea celor în conferințe de afaceri decât comu- din jur. Copiilor educați le este mai nicând direct, față în față și inteli- ușor, pe viitor, să aibă succes în ca- gența emoțională este mai impor- rieră și în societate. Dacă doriți să tantă ca oricând. Conform cercetă- faceți de fiecare dată o impresie rilor, EQ-ul este de două ori mai im- bună, „Noul cod al bunelor mani- portant decât IQ-ul pentru a obține ere” vă oferă cele mai utile sfaturi. ce vrei în viață. Cartea conține un Veți învăța cum să vă comportați program pas cu pas care ne va ajuta între cunoscuți și prieteni, la servi- să ne identificăm abilitățile de inte- ciu și oriunde în lume; la masă, la ligență emoțională, responsabile petreceri, pe terenul de sport și în pentru 58% din performanța în mijloacele de transport în comun. toate tipurile de muncă, să le sporim Multe reguli au și o explicație prac- și să ne bucurăm de succes atât în tică, nu depind numai de etichetă? viața personală, cât și în cea profe- De exemplu, așezăm corect șervețe- sională. Cartea include un cod pen- lul și tacâmurile nu numai pentru a tru accesarea gratuită a testului on- transmite personalului că am termi- line de inteligență emoțională cu nat de mâncat sau că ne-am ridicat ajutorul căruia vom afla ce EQ de la masă pentru scurt timp, ci pen- avem și ce putem face pentru a-l tru a evita astfel să ne murdărim ha- îmbunătăți imediat. Gaja, Viorica. Cărți noi din donația soroceanului Tighinean Victor/Viorica Gaja. [Accesat 01.06.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/06/01/carti-noi- din-donatia-soroceanului-tighinean-victor/

(Chiseliță R.) Ziua internaționala a copiilor Ziua copilu- Mondială pentru Protejarea și Bu- lui (numită și năstarea Copiilor în august 1925, la Ziua internațio- care 54 de reprezentanți din diferite nală a copilului) țări, au adoptat Declarația pentru este în multe țări o sărbătoare pen- Protecția Copilului. După această tru copii care se sărbătorește la date conferință, multe guverne au intro- diferite. În foarte multe țări, este dus „Ziua copilului”. În Turcia Ziua sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în copilului a fost sărbătorită pentru care s-a adoptat Declarația Națiuni- prima dată în data de 23 aprilie lor Unite pentru Drepturile Copilu- 1920. lui. În fosta URSS și în țările care i- În anul 1954 Fondul Internațio- au fost state satelit, data este 1 iu- nal pentru Urgențe ale Copiilor al nie, prima zi de vară în Emisfera Națiunilor Unite (UNICEF) a emis Nordică. O parte din restul țărilor o recomandare care prevedea faptul adoptă alte date. ca fiecare Stat să dispună de o zi la Ziua Copilului a început în a așa-numita „Ziua copilului” (en- doua duminică a lunii iunie, în gleză Universal Children’s Day). 1857, datorită reverendului Dr. Data zilei copilului variază Charles Leonard, pastor al Bisericii foarte mult între țări. Aproximativ Universaliste a Răscumpărătorului 30 de state au preluat 1 iunie de la din Chelsea, Massachusetts: Leo- China și SUA. nard a organizat un serviciu special În Republica Moldova aceasta dedicat și pentru copii. Leonard a zi se sărbătorește pe 1 iunie. Cu numit această zi Ziua trandafirului, această ocazie, în întreaga țară, au deși a fost mai târziu numită Dumi- loc mai multe evenimente cultural – nică de flori și apoi Ziua Copilului. artistice. Ziua copilului a fost menționată https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Co- prima dată la Geneva la Conferința pilului#Ziua_copiilor_ Chiseliță, Raisa. Ziua internațională a copiilor/ Raisa Chiseliță. [Accesat 01.06.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/06/01/ziua-internationala-a-copiilor/

(Gaja V.) Jocuri, întrebări, răspunsuri După cum v-am Sincer să vă spun studiindu-le spus anterior, iată că mi-a stârnit un dor nespus de a mă am revenit să vă pre- juca cu ele. zint în continuare căr- Spune-mi cum de Mullenheim țile din donația soro- Sophie ceanului Tighinean Cartea de căpătâi a micilor curi- Victor. oși, care răspunde la peste 200 de întrebări pe care și le pun copiii și 50 la care părinții nu au întotdeauna să colorați și să scrieți. Este unica răspunsuri. Ea conține patru teme carte menită de a fi distrusă făcând separate prin pagini de colorat: na- toate experimentele din ea, astfel tura, corpul omenesc, viața cotidi- învățând adevăruri științifice ană, știința și tehnica. Aici veți găsi demne de reținut pentru copiii curi- răspunsuri la așa întrebări ca: Cum oși cărora le place știința. Iată denu- se formează petrolul, Cum arată vi- mirea a câtorva jocuri: Creează un zuina, De unde apare vântul, Cum geniu Nr. 1, Țestoasele Turbo, cresc unghiile sau Cum se fabrică Masa lui Newton etc. bomboanele și multe, multe alte. La Marea carte a jo- sfârșitul cărții sunt autocolante pen- curilor de inteli- tru fiecare temă. genta – labirinturi, Jocuri logice cuvinte încrucișate, pentru copii isteți – jocuri de inteligență, este cartea de provo- Sudoku, trucuri mate- care a minții ce con- matice, desene de ține 100 de jocuri lo- completat și colorat și multe alte ac- gice: Sudoku, Labi- tivități distractive veți găsi în rinturi, Jocuri de cu- această carte. La sfârșitul cărții veți vinte, Rebus, Probleme matema- găsi soluțiile corecte ale jocurilor. tice, Jocuri cu numere și de memo- Dr. Pascale Mi- rare – menite să testeze creierul. chelon Antrenament Deși fiecare joc poate fi rezolvat pentru memorie – aparte, e bine de început de la pri- primul ghid vizual de mul joc și mergând pagină cu pa- îmbunătățire a puterii gină să ne croim drumul spre finalul de memorare și de cărții, căci jocurile pe parcurs devin aducere aminte, un tot mai dificile. În partea de sus a curs complet de dezvoltare a me- fiecărei pagini se află un spațiu gol, moriei în toate zonele de interes. în care vom scrie cât timp ne-a luat Cartea conține exerciții simple, dar rezolvarea exercițiului. E bine să ci- ingenioase, include o gamă de teh- tim atent instrucțiunile de pe pagină nici dovedite pentru a ne ajuta să înainte de a ne apuca de rezolvare. memorăm liste, zile de naștere, La finalul cărții sunt pagini goale, nume și chipuri prin strategii ușor pe care le putem folosi pentru a ne de învățat, oferă teste la începutul și așterne răspunsurile. la finalul capitolelor și soluții de ve- Mike Barfield. Distruge rificare la finalul cărții. Cartea in- această carte în nu- clude 7 capitole: Ești ceea ce-ți mele științei! În amintești, Dispărut cât ai clipi (me- această carte veți găsi moria pe termen scurt), Întipărit în o mulțime de proiecte minte (memoria pe termen lung), O cu piese pre-tăiate de- impresie puternică asupra minții tașabile și o grămadă (memorie și imaginație), Un birou de jocuri la care trecu amintiri (organizare și memo- buie să decupați, să lipiți, să pliați, 51 rie), Memorarea numerelor și a chi- Corp și minte în formă optimă (să- purilor, Memorarea numerelor, nătate și memorie) Gaja, Viorica. Jocuri, întrebări, răspun- suri/Viorica Gaja. [Accesat 22.05.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/05/22/jocuri-in- trebari-raspunsuri/

(Gaja V.) Colecția STEM în Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu” Soroca Unele din cele mai valoroase Știința este stu- cărți din donația soroceanului Ti- diul lumii din jurul ghinean Victor este colec- nostru. Este efortul de ția STEM. a înțelege cum funcți- STEM înseamnă – Ști- onează Pământul și ință, Tehnologie, Inginerie (en- Universul și joacă un gleză Engineering), Matematică – rol esențial în viața noastră de azi – domenii strâns legate între ele. Este de la inventarea celor mai noi me- o educație non-formală ce depă- dicamente și a celor mai recente șește educația din școli și ajunge pe modele de telefon un tărâm al creativității și imagina- până la căutarea vie- ției, mergând până la prima formă ții pe alte planete și de învățare din viața copiilor: joaca. protecția mărilor și Spre deosebire de lecțiile cla- oceanelor împotriva sice din sistemul tradițional de în- poluării. Știința nu e vățământ, unde profesorul predă și doar o colecție de in- copilul ascultă, STEM este o me- venții și adevăruri, ci în primul rând todă activă, aplicată, constructi- un mod de a gândi. Nu mulți dintre vistă, de a „învăța prin a face”. Este noi își dau seama că suntem aseme- vorba despre faptul că băieții și fe- nea unor oameni de știință în viața tele vor lucra asemănător unui om noastră zilnică obișnuită. Cine nu a de știință sau a unui inginer: obser- încercat măcar odată să o i-a pe alt vând, adresând întrebări, formulând drum până acasă de la școală ca să idei, ipoteze, experimentând și pu- vadă dacă va ajunge mai repede – e nând în practică ceea ce descoperă, tot un experiment. Această carte ne formulând și transmițând concluzi- va dezvălui cum: să separăm nisipul ile. de sare, să ridicăm un cub de gheață Cărțile conțin răspunsuri și cu- fără a-l atinge, să meșterim o bu- prind câte 30 experimente uimi- solă, să creăm un curcubeu și multe toare. altele. Seria – Descoperă … Tehnologia cuprinde totalitatea diverselor produse utile pentru om și metodele prin care se fac acestea. Unii consideră că cea mai impor- tantă unealtă inventată vreo dată 52 este creionul. De-a lungul vremii au în lume. Măsurarea fost create tehnologii folosite azi de timpului, cheltuirea toată lumea și care pot fi împărțite banilor, numărarea în mai multe categorii. Cu- punctelor sau muzica – noscându-le istoria vom înțelege toate se bazează pe ma- mai bine „magia” fiecăruia, cum a tematică. Matematica apărut (idei științifice) și cum func- înseamnă și modele, figuri, raționa- ționează (combinând ingineria, teh- mente logice și chiar este conside- nologia și matematica). Oricine are rată un limbaj care stă la baza tutu- nevoie de tehnologie pentru a-și sa- ror celorlalte limbaje. Este limbajul tisface nevoile primare de hrană și care organizează adevărurile funda- adăpost. Avem case care ne prote- mentale ale așa domenii de cunoaș- jează pe noi și bunurile noastre. Vi- tere ca știința, ingineria sau tehno- ața noastră s-a schimbat în timp da- logia. Unii oameni se întreabă ce torită tehnologiilor din toate dome- rost are să învețe matematica, că n- niile. Aici vom descoperi cum func- au să aibă nevoie de ea în viața de ționează un furnal, cum se obține zi cu zi, și vom afla că o folosim hârtia, cum merg bicicletele, cum se foarte des, fără să ne dăm seama. schimbă greutatea în spațiu, cum să Vom descoperi cum: să găsim cen- detectăm undele magnetice și multe trul unui cerc, să construim o pira- altele. midă, să deprindem limbajul calcu- Ingineria studiază latorului, să desenăm o iluzie optică metodele de a concepe și multe altele. și proiecta produse și Seria – Activități pentru copii mecanisme perfor- isteți mante. Când spunem Știința nu în- „inginerie” ne vine în seamnă numai lichide minte tot felul de scheme, utilaje, care bolborosesc în șantiere. Vom găsi de toate în eprubetă și teste de la- această carte, dar cu siguranță și oa- borator. Ea e încerca- meni ingineri, care cu ajutorul ști- rea omului de a înțe- inței măsoară forțe și cercetează lege lumea din jur, de a învăța de la materiale pentru a crea produse și ea și de a folosi cunoștințele obți- mecanisme mereu mai bune. Des- nute astfel pentru viitor. Cunoștin- pre diversitatea domeniilor ingine- țele acestea provin din experimente rești și cum: să facem testul ener- care urmează reguli stricte pentru giei, să construim un pod, să lansăm ca rezultatele lor să poată fi credi- un avion, să meșterim un arc și cum bile. Fără dovezi convingătoare, ni- plutește un submarin și multe, cio idee nu devine adevăr științific. multe altele vom afla din această Această carte cuprinde activități de carte. cunoaștere a tipurilor și schimbării Matematica – limbajul univer- de stare a materialelor, ener- sului – modul de a număra și de a giei, sunetului, mirosului etc. înregistra schimbările care se petrec

Tehnologia este ști- creează lucruri proiectând, constru- ința pusă în practică. ind și folosind diverse aparate și Citind explicațiile sim- dispozitive – de la simpla periuță de ple și rezolvând activi- dinți (care rezolvă problema curăță- tățile captivante de pe rii dinților) la uriașele turbine eoli- fiecare pagină, copiii ene (care rezolvă problema găsirii vor afla mai multe despre ceea ce-i unor surse „curate” de energie). interesează. Prin abordarea clară și Matematica în- atrăgătoare a unor subiecte serioase seamnă mai mult decât așa ca: presiunea apei, rotația mași- să aduni, să scazi, să în- nii de spălat, fermoarul etc. – car- mulțești și să împarți. tea dezvoltă pasiunea pentru știin- Ea nu e făcută doar din țele exacte și creativitatea copiilor. numere și face parte din Ingineria înseamnă viața noastră de zi cu zi – atunci găsirea unei probleme și când cheltuim bani și numărăm mă- a unei soluții care să o runțișul; când gătim după rețetă; și rezolve. Inginerii tre- atunci când încercăm să găsim în buie să fie atenți la tot ce jurul nostru tipare care se repetă; se întâmplă în jurul lor ca să ob- sau când vrem să împărțim corect serve problemele care au nevoie de cu prietenii să zicem niște mere. rezolvare, apoi să fie foarte creativi, Această carte ne va învăța codurile ca să identifice posibile soluții. Ei secrete, tabele și modele, rotunjirea etc. Gaja, Viorica Colecția STEM în Biblio- teca Municipală „M. Sadoveanu” Soroca/Vi- orica Gaja. [Accesat 19.05.2020]. Disponi- bil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/05/19/colectia- stem-in-biblioteca-municipala-m-sadoveanu-soroca/

(Gaja V.) 9 mai și Ziua Europei 19 lucruri pe care nu le știai despre ei. Europa i-a dăruit lui Zeus doi acest continent fii, Minos, care va ajunge regele 1. Numele continentului provine Cretei, și Eac, judecător al lumii din mitologia greacă. Zeus s-ar umbrelor. fi îndrăgostit de Europa, o prin- 2. Continentul reunește 51 de țesă feniciană. O răpește pe in- state dintre care doar 27 fac sula Creta, o seduce (fără a-i parte din Uniunea Euro- spune că are soție), iar ea îi de- peană, dar de-a lungul timpu- vine amantă. Aflând adevărul, lui, peste 70 de țări care făceau Europa se aruncă de pe o stâncă parte din Europa au dispărut da- în mare, însă Afrodita o sal- torită războaielor sau a modifi- vează. Pământul pe care a fost adusă de Zeus va primi numele 54

cării granițelor. Ultima țară ală- 8. Muntele Elbrus din Rusia este turată este Croația, care a aderat cel mai înalt vârf de munte în anul 2013. din Europa aflat la o înălțime 3. Irlanda este țara cu cele mai de 5.642 de metri. multe trofee Eurovision. În 9. Republica Cehă are cele mai cele 63 de ediții, reprezentanții multe castele dintre toate sta- Irlandei au obținut de 7 ori ma- tele europene, mai exact 932. rele premiu. Suedia a câștigat 10. Europa este al treilea cel mai de 6 ori, în timp ce Luxemburg, populat continent după Asia Franța, Olanda și Regatul Unit și Africa (populația este de 731 au câștigat de 5 ori. de milioane de locuitori). Cu 4. În Danemarca, 7000 de nume toate acestea, rata fertilității este sunt legale, însă dacă îți do- una din cele mai scăzute din rești ca bebelușul tău să lume. poarte un nume deosebit, tre- 11. Istanbul este singurul oraș buie mai întâi ca acesta să fie din lume situat pe doua conti- aprobat de către guvern. Ja- nente, Europa și Asia. kobp, Ashleiy, Anus, Monkey 12. În fiecare an, pe 9 mai se ser- și Pluto sunt toate interzise. Ce bează Ziua Europei, rămasă în este în neregulă cu Pluto?! istorie și sub numele de “Ziua 5. În Danemarca, Suedia și Norve- Schuman”. În data de 9 mai gia, 10 sate au nume alcătuite 1950, ministrul francez de ex- dintr-o singură literă. Orașul terne, Robert Schuman, propu- cu numele Å, care înseamnă nea un plan de colaborare eco- „pârâu mic sau râu’ în toate lim- nomică intre Franța și Germa- bile scandinave, este regăsit de nia, totul pentru a elimina riva- 9 ori în aceste state, iar Ö, care litățile dintre cele doua state. înseamnă „insulă’, se găsește în 13. Rusia este cel mai mare stat Suedia. din Europa, atât ca suprafață, 6. Predispus mușcăturilor de cât și ca populație. țânțari? Stați fără grijă, în Is- 14. Primele 10 locuri din clasa- landa ei nu există! Din pricina mentul țărilor caritabile sunt lipsei lacurilor și a temperaturi- ocupate de state din Europa, lor neadecvate împerecherii din acest motiv europenii sunt țânțarilor, această țară este li- cunoscuți la nivel mondial pen- beră de răzbunarea acestor in- tru generozitatea lor. secte. 15. Europa produce putin peste 7. Germania înregistrează cel 18% din cantitatea de petrol mai mare număr de fast food- la nivel mondial. uri McDonald’s, mai exact 16. În Europa se află cea mai 1.480. Următoarele două țări mică țară din lume. Vatica- sunt Franța și Regatul Unit, am- nul are o suprafață de numai bele cu peste 1000 de astfel de 0,44 km pătrați. localuri. 17. În prezent, numai 3% din partea vestica a continentului 55

mai beneficiază de păduri, în Sursă: condițiile în care în trecut peste https://www.avantaje.ro/articol/9- 80% din Europa era acoperită mai-ziua-europei-11-lucruri-pe- de copaci. care-nu-le-stiai-despre-acest-conti- 18. Cel mai vizitat obiectiv turis- nent tic din Europa este… Disney- 10 lucruri pe care nu le stiai des- land, Paris. pre Europa Gaja, Viorica 9 mai și Ziua Europei/Vi- orica Gaja. [Accesat 08.05.2020]. Disponi- bil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/05/08/9-mai-ziua- europei/

(Gaja V.) Țiganiada. Invitație la lectură. Lecturi plăcute! 22-29 aprilie (*Țiganiada – termen împrumutat Fiind o prezență con- de la Ion Budai-Deleanu) stantă de secole în so- Mircea Eliade „La ți- cialul meleagului, ro- gănci” – o nuvelă fan- mii au fost abundent tastică scrisă în iunie integrați și în scrierile celor mai va- 1959 la Paris și publicată loroși oameni de condei români. în anul 1963 în volumul Așa scriitori ca V. Alecsandri, B.P. Nuvele, tipărit de Cercul de Studii Hasdeu, M. Eliade, V. Voiculescu, «Destin» din Madrid. A fost publi- D. Cantemir ș. a. au conceput un șir cată pentru prima dată în România de personaje și diverse modalități în ediția din septembrie 1967 a rede înfățișare a destinului acestei et- vistei Secolul 20, fiind inclusă apoi nii, atitudinea oamenilor simpli / în volumul La țigănci și alte poves- clasei moșierești vis-a-vis de felul tiri, tipărit în anul 1969 de Editura de a fi a romilor, a raportului dintre pentru literatură din București. Nu- români și țigani, a bogăției spiritu- vela prezintă experiența fantastică ale a acestora. trăită de profesorul Gavrilescu ca Am selectat un șir din cele mai de urmare a unei vizite „la țigănci”, re- calitate titluri cu intenția de a vă prezentată de o ieșire a personajului provoca la lectură. Lista poartă un din timpul real și de o călătorie sim- caracter deschis și presupune impli- bolică către moarte. Ea divizează care cu titluri și a celor 5 instituții lumea în două sublumi paralele: bibliotecare implicate în proiectul „lumea de dincoace”, caracterizată „Conexiuni multiculturale – socie- prin căldura sufocantă, mirosul de tate unită”. asfalt topit și străzi pustii, și „lumea Salutăm și implicarea cu recoman- de dincolo”, caracterizată prin ră- dări a CITITORULUI coare, vegetația abundentă și atrac- Responsabilii de implementarea ții hedoniste. Bordeiul țigăncilor proiectului la Soroca E. Railean. și pare astfel un spațiu atemporal, izo- Gaja V. lat de banalitatea cotidiană. 56

(vezi online https://docs.goo- țigani să nu mai respecte rânduielile gle.com/viewer?a=v&pid=si- străvechi, iar șatra se destramă în cele din urmă. Șatra este considerat drept una dintre cele mai reușite scrieri ale lui Zaharia Stancu. Leonid Arcade (pseudonimul lui tes&srcid=ZGVmYXVsdGRvbWF Leonid Mămăligă) „Poveste cu ți- pbnxsaXRlcnR1cmFyb21hbmFza gani” – un popas în călătoria lungă XVuaXZlcn- pe drumul a ceea ce înseamnă înţe- NhbGF8Z3g6MTUzYjY5MTI5Y legerea relaţiilor interetnice şi inter- mY1NDA3Yg; https://www.wattp rasiale şi, deşi mai mult ascunde is- ad.com/483342352-la- toria obiectivă a relaţiilor dintre ro- %C5%A3ig%C4%83nci-de-mir- mâni şi romi, cartea dezvăluie to- cea-eliade-nuvela-la- tuşi tandreţea abordării acestor re- %C5%A3ig%C4%83nci) laţii, atât de controversate şi în zi- Vasile Voiculescu „Sakuntala” – lele noastre, apelând la fastul tropic, povestea clasică de iu- la moştenirea folclorică şi la inter- bire dintre bărbat culti- pretarea psihologică a faptelor, evi- vat și o femeie exotică. tând indiferenţa ori lipsa de sinceri- (vezi online https://vdo- tate din partea personajului nerom. cuments.site/vasile-voi- Autorul învăluie firul traumatizant culescu-sakuntala.html) al istoriei dramatice a celui de-al Ion Agârbiceanu „Fie- doilea război mondial, mizând pe rarul Petrea”, „La detaşare, pe analiza sinelui şi pe au- moartea dănciucului”, tocunoaşterea prin umor. Nu mai „La secere”, „Farao- este demult o taină faptul că depor- nii” – este o nuvelă a cărei primă tarea ţiganilor în Transnistria a dus ediţie a fost publicată, cu subtitlul la mutarea a peste 25.000 de oa- Dintr-un carnet, în „Cuget clar” meni, adică aproximativ 12% dintre (Noul „Sămănător”), nr. 7 din 26 romii din România interbelică, pe august 1938, nr. 8 din 2 septembrie teritoriile dintre Bug şi Nistru şi că 1938. Descrie destinul unei țigănci doar un număr foarte mic dintre ei cu multe întorsături dramatice. au reuşit să supravieţuiască şi să se Zaharia Stancu „Șa- întoarcă în locurile de unde fuseseră tra” – roman-parabolă, luaţi… prezintă pribegia forțată (vezi online https://www.anticari- pe timp de război a unei atbazar.ro/titluri/Poveste_cu_ti- șatre de țigani către un gani/L.M._Arcade/) ținut sălbatic aflat dincolo de un Ion Budai-Deleanu – fluviu, în scopul nimicirii. Membrii Ţiganiada – o biogra- șatrei suferă de foame și de frig pe fie fantezistă de ţigan parcursul drumului istovitor și al supus austriac, care a iernii cumplite petrecută în stepă, participat la campania iar numărul lor se reduce dramatic. din Egipt a lui Napolen Apropierea morții îi determină pe 57

și a rămas acolo.. Țiganiada sau Ta- Hristu, Ion. Din cântările romi- băra țiganilor (ediție definitivă de lor / culese şi prelucrate de Ion Jacques Byck, 1800-1812) este sin- Hristu şi Val-Adrian Hristu; pref.: gura epopee în limba română. Au- Gheorghe Sarău. Cluj: Centrul de torul, sub masca poetului Leonachi Resurse pentru Diversitate Etnocul- Dianeu, începe prin a evoca, cu ad- turală, 2002. (Cotă BNaR: II mirație și respect, măreția apusă a 481.238). Troiei și Romei — o măreție tran- Le maj śukar paramićă thaj phe- smisă până în zilele noastre grație nimata le rromenqe = Cele mai epopeilor nemuritoare ale literaturii frumoase poveşti şi povestiri ale clasice greco-romane: Iliada, Odi- rromilor/ Jupiter Borcoi (coord.), seea, Eneida. Asemenea opere nu Petronia Scripcariu, Mirabela Ras- au fost scrise în Dacia, deși istorii carachi, Nelu Ştefan. Botoşani: înălțătoare au existat și pe aceste Arena Cărţii, 2012. Ed. bilingvă. meleaguri: unor Ștefan, „principul (Cotă BNaR: IV 87.401). Moldavii”, sau Mihai, „domnul Un- Mihai Cioabă, Luminiţa. O cůem gro–Vlahii” nu le lipsea decât un o hasardo: [paramicůea] = Ţara „Omer”. pierdută: [legende] = The lost coun- Călimoceanu, Costin. Craiul Ki- try: [story] = Das verlorene Land: rişki şi crăiasa Kira: după un [Geschicten] / trad. în engleză: Lili- vechi basm ţigănesc: [carte cu CD ana Zöldi; trad. în germană: Bea- audio]. il.: Costin Călimoceanu / trice Ungar. Sibiu: Etape, 2002. Ed. autor scenariu: Sanda Socoliuc. Bu- multilingvă. (Cotă BNaR: II cureşti: Erc Press, 2008. (Citeşte şi 482.966). ascultă). (Cotă BNaR: IV 78.366). Nicolăescu-Plopşor, C.S. Pa- Copoiu, Petre. Rromane pa- ramìsă haj gilă rromané = Poveşti ramìca = Poveşti ţigăneşti / se- şi cântece rrome / ed. îngrij., notă lecţia, red. în lb. ţigănească şi nota asupra ed., vocabular (rrom-român asupra ed.: prof. Gheorghe Sarău; şi român-rrom) realizate de prof. postf.: prof. univ. dr. Octav Păun; Gheorghe Sarău cu studenţii Adina [cop. şi il.: Valeria Moldovan]. Ed. Potochin şi Edy Săvescu; pref.: bilingvă. Bucureşti: Kriterion, prof. univ. dr. Octav Păun; postf. 1996: Alutus. 147 p. (Cotă BNaR: (ed. din 1934): Adrian Maniu. Bu- II 442.253). cureşti: Kriterion, 1997. (Biblioteca Dulfu, Petre. Legenda ţiganilor / Rromă = Rromaní Bibliotèka; 1) cu il. originale de Hlavsa. Bucu- (Cotă BNaR: I 100.317). reşti: Universala Alcalay, [19?]. Poveşti şi povestiri rrome = Para- (Cotă BNaR: I 1.070). mićă thaj phenimata le rromenqe/ Gribuszi-Ruja, Alexandru. Ana Jupiter Borcoi, Gheorghe Sarău, din pârâu: basm rrom = E Níika Nicolae Pandelică, Ionel Cordovan. de pe lěn: romani paramís. Ed. bi- Botoşani: Arena Cărţii, 2012. Ed. lingvă. Bucureşti: Kriterion, 2001: bilingvă. (Cotă BNaR: III 313.763) Semne 94. (Biblioteca Rromă = Ion Barbu – Cîntec de ruşine Rromaní Bibliotèka; 8) (Cotă El stia sa-njure bine BNaR: I 99.946). Si cintece de rusine. 58

Anton Pann Le-nvatai la bauturi, Sta un biet tigan turcit La gateli, la vapsituri, La un cap de pod, pe vine La saltare din dulvuri De toti dracii chinuit. Si la alte secaturi… Si la rau, drumeti, jivine Huu… miul biul giù Cu glas spart hodorogit Miul biur è doldù Cintec zice, de rusine. — Hananama mù! Hee… miul biul gee La Zornur pe Ikdar Enghe Miul biur è doldù Git batran de prezevenghe — Hananama mù! Singera pe lemn de-a latu La Zornur, pe Ikdar Enghe, Muri azi o pezevenghe: Cum l-a retezat gealatu… Una groasa cu ochi mici, Pe nod tare, razbuzat Crescatoare de pisici. Zace gaiul retezat… Scunda, groasa, cu mustati, Sa nu-l vezi pe inserat Invechita-n rautati. Ca te bate vintu-n spate Pezevenghe cu scurteica Si duh rau si necurat… Cam grecoaica, cam ovreica. Ca vis mort, ursuz te fura Pezevenghe cu trei negi Apa stansa, rau cu zgura, Doftorita la mosnegi. Si-n pustia care cura — Ce mosnegi betegi si blegi Numai gitul… ca o gura Ca veneau cit prund si iarba Uriase, capcauna. Si cit praf si fir in barba — Gura buna Leacuri de-ale ei sa soarba. S-o dezumfi, de nebuna… Veneau din tara turceasca Gura strimba care suna Sa mi-i impiciorogeasca. Pe-nserat, cand ii casuna, Cu tulumbele la luna. Ce mai card de iezme goale. Suna-adinc, ca de departe Ea le da sa bea din oale Din tulumbe-vine sparte; Si mi-i vindeca de boale. Suna gros a nas de iepe Hee… miul biul gee Limba-i ia cui le pricepe. Miul biur è doldù Suna lung a cornuri ude — Hananama mù! Da prin osul cui aude La Zornur pe Ikdar Enghe Osul de la lingurea Te caznira pezevenghe! Unde-ncearca boala rea. Cobza strinsa, cot la cot Si alt vis, mai stins, te fura Si calus de par la bot… Pata stearsa, pata sura — Prea erai si tu de tot Ca o fata fara singe Ca nu te mai stamparai Trista, inima de-ti stringe. Si umblai si la serai Si la toate te bagai… — Noaptea stinsa-i fata ei Cu trei alte mai batrine Si pe ea, luceferei, Duceai vorbe la cadane Cafenii sint negii trei, Vorbe dulci si leac spurcat Trei sori morti din alta lume, Cum stii tu, de lepadat. Cu par, raze de carbune, 59

Hat in fund la soare-apune. Tie insati pregateste viitor de liber- Si-nainte, nu mai stiu… tate! Pezevenghe, chip hazliu George Coşbuc: Ţiganii Am sa-ti vin tot musteriu. Dorm cîmpiile-n lumină. Pezevenghe, psihi-m ù, Peste pacea lor senină Lasa-ma sa dorm de-acu. Cade soarele-n apus. Huu… miul biul giù Un convoi s-arată-n zare… Miul biur è doldù Creşte-ncet pe drumul mare — Hananama mù! Şi cum vine tot mai tare Vasile Alecsandri – Desrobirea Pulberea se-nalţă-n sus. ţiganilor Categoriile In literatura despre ti- Vin ţiganii!… Fără veste gani Pe la porţi răsar neveste, Te slavesc, o! zi ferice, sfinta zi de Satul se deşteapt-acum — libertate, Cînd prin văl de praf subţire Tu a carei mindra raza sufletul ro- Începură să se-nşire man strabate, Cară mici cu coviltire Te slavesc, o! zi mareata pentru pa- Scîrţîind încet pe drum. tria-mi iubita, Trec flăcăi cu urşi în lanţuri. Tu ce-arati ochilor nostri Omenirea desrobita. Cîinii, deşteptaţi din şanţuri, Latră fără să-i asmuţi Veacuri multe de durere au trecut cu Şi orbiş s-aruncă-n cete, — vijelie, Dar flăcăii largi în spete, Sub asprime plecind capul unui Cu ochi mari, cu negre plete, neam de osindire, Calcă mîndri şi tăcuţi… Dar romanul cu-a sa mina rupe lan- tul de robie, Vine-apoi pestriţa gloată Si tiganul, liber astazi, se desteapta- Cu gospodăria toată. n fericire! Caii slobozi, fără frîu, Azi e soarele mai falnic! lumea azi e Duc merindele-n spinare mai voioasa! Şi se ţin pe lîngă care, Azi in piept inima-mi creste! azi e Iar vătavul stă călare viata mai frumoasa, Cu harapnicul la brîu. Caci la glasul libertatii vad Moldova desteptata Sar copiii goi şi strigă, Si la glasul omenirii o simtesc indu- Cer la poartă mămăligă, iosata. Babe frînte din mijloc, Iar ţigăncile cu gura Fala-n lume si marire pentru tine-n Înteţesc harababura veci sa fie, Cînd îţi umplu bătătura O, Moldovo, tara mindra! tu ce dai Să-ţi ghicească din ghioc. sfinta dreptate! Bratul tau ce sfarma astazi un jug as- Vin mişcînd din şold alene pru de robie, Cu privirile viclene 60

Şi cu sînii arşi de vînt, În noapte, sub poale de codru-nver- De la sudul tainic, unde zit, Soarele-ndelung pătrunde E freamăt de glasuri, un tainic şoptit; Bronzul formelor rotunde Ard galbene flăcări şi-n zare de foc Stingherite de veşmînt… Vezi chipuri sinistre grămadă-ntr-un loc. S-a oprit lîng-o poiată Un ţigan răzleţ de ceată, — Ţiganii, drumeţi cei vecinici ei sânt! Ochii-i fug după găini… Cu ochii de fulger, cu pletele-n vânt; Strîns îşi ţine-acum vioara La Nilul cel galben departe născuţi, Şi, cum trece ulicioara, Ei arşi sunt de soare, de vânturi bă- Fac în urma lui ca cioara tuţi Toţi copiii din vecini. Aproape de flăcări, pe pajişte stau Mai încolo, pe-o mîrţoagă, Bărbaţii sălbatici şi chiote dau, Dintr-o gură de desagă Femeile-aleargă mâncare făcând Atîrnată de oblînc, Şi umplu paharul şi-l poartă pe rând. Fără scîncet, cu sfială, Iese negru la iveală Ei cântece cântă şi basme îşi spun Numai cît o portocală Din vremuri mai bune c-un alt cer Un căpşor mirat de ţînc. mai bun Bătrâna ţigancă, acolo sub brazi,, Lume pe la porţi se-ndeasă. Descântece-nvaţă pe negri nomazi Chiar şi doamna preuteasă Şi-a lăsat gherghefu-n pat Şi oacheşe fete se-nşiră la joc Şi-şi păzeşte-n prag odaia. În cerul cel magic al zării de foc, Creşte-n uliţi harmalaia Răsună ghitara fierbinte şi-ntins Cînd domoală trece laia Şi jocul se-ncinge sălbatic şi-aprins. Cătră margine de sat. ……………. În urmă se culcă, odihnă cătând; Şi s-au dus… Pe cîmp, pe drumuri, Le freamătă brazii s-adoarmă cu- Pale străvezii de fumuri rând. Se ridică-n depărtări. În vis, exilaţii pământului lor Limpede-asfinţit coboară; Văd Sudul, o ţară, şi ei un popor. Crezi că-n uriaşa-i pară Un oraş întreg, o ţară Dar zorile roşii se varsă pe cer, Arde dincolo de zări… Frumoasele visuri fantastice pier. Greu scârţâie carul, ei pleacă la pas Popasul ţiganilor – Dar unde? O viaţă de drum şi popas! Gaja, Viorica Țiganiada/Viorica Gaja. [Accesat 21.04.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/04/21/tiganiada/

(Gaja V.) Soroceni de dincolo de Soroca: Victor Tighinean donează 200 titluri de carte pentru elevii soroceni Încerc să-mi expun niște trăiri (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi de bucurie într-un moment cam ne- Matematică). Copiii de azi devin potrivit, după părerea mea. In pri- consumatori de tehnologie de la mul rând, suntem în Postul Mare, vârste fragede. Educaţia STEM, un moment ce ne cheamă la abțineri de concept relativ manifestare a sentimentelor gălăgi- nou în România, dar binevenit şi oase şi condimentat încă de pande- în RM, ajută copiii să înţeleagă con- mia de Coronavirus. De unde aici ceptele abstracte prin experimen- loc pentru trăiri gălăgioase? Dar tare şi joacă. De exemplu, pot înţe- realitățile ne-au demonstrat că toate lege cum se construieşte o casă, fenomenele au început, au și sfârșit. cum funcţionează un motor sau Sfârșitul înseamnă că bibliotecile chiar cum se face un robot, totul îşi vor relua activitatea şi vor livra într-un mod pro-activ şi chiar dis- servicii în beneficiul consumatori- tractiv. Conceptul depăşeşte edu- lor de informație. Aici se vor şi ma- caţia formală din şcoli şi ajunge pe nifesta trăirile mele frumoase — un tărâm al creativităţii şi imagi- donația de carte oferită cu bunăvo- naţiei, mergând până la prima ință de colegul meu de clasă Victor formă de învăţare din viaţa copiilor: Tighinean, care locuiește în prezent joaca. De aceea există jucării în România, Cluj-Napoca, şi face STEM menite să stârnească tocmai parte din echipa Rotary Club. Do- curiozitatea ştiinţifică, tehnologică, nația se constituie din 200 titluri şi inginerească şi matematică din pri- se prețuiește cu 60000 lei. Cărţi noi, mii ani de formare. Educaţia STEM ieşite de sub tiparul editurilor Arc, îşi propune să promoveze şi utili- Litera, Librarius şi raportate la soli- zeze metode de predare bazate pe citările de azi ale cititorului ce ne investigare şi analiză directă, pentru pășește pragul. In semn de recunoș- a implica elevii în mod direct, dar şi tință pentru instituțiile umanitare ce prin prezentarea unor modele de ca- au contribuit la formarea ca OM a rieră în domeniu, astfel încât copiii domnului V. Tighinean o parte din mai mari să regăsească un model pe lot va îmbogăți colecțiile biblioteci- care vor să-l urmeze în viaţa adultă. lor Gimnaziului „D. Matcovschi" Din luna noiembrie şi până la cu 129 de titluri și a Liceului Teo- moment (atât timp a necesitat ofici- retic „Petru Rareș" cu 130 de titluri, alizarea donaţiei) am purtat bucuria iar cititorii soroceni urmează să se în sine, azi — o împart cu sorocenii „delecteze" cu bunătățile tipărite și mei. In numele meu personal, în nu- să le aprecieze la revenire în pro- mele cititorilor soroceni aduc sin- gram a bibliotecilor. Dar deocam- cere mulţumiri Domnului Victor dată, BM „M. Sadoveanu" va orga- Tighinean şi Rotary Club pentru re- niza o prezentare on-line a lotului ceptivitate, pentru acţiunea de cari- de carte şi va pregăti punerea în va- tate umană şi îl invit la o întâlnire loare a acestuia. Una din cele mai ACASĂ, în incinta bibliotecii. Do- de preţ colecţii este Educaţia STEM resc să nu ne pierdem din vizor, să 62 realizăm împreună numai fapte fru- 2004-prezent — ECC0 SH0ES moase. De asemenea exprim mulţu- R0MANIA, managing director, miri Dnei notar Tatiana Cebota- Cluj-Napoca, România. Studii: rean, care ne-a perfectat documen- 1993-1998 — Universitatea de Me- tele de oficializare a donaţiei fără dicină si Farmacie „Iuliu Hatie- careva plată, în semn de mare res- ganu" din Cluj-Napoca. medic chi- pect pentru Măria sa Cartea. Vă rurg; 19911993 — Universitatea de aşteptăm cu nerăbdare în incinta bi- Medicină si Farmacie „Iuliu Hatie- bliotecii să testaţi valoarea cărţilor ganu" din Cluj-Napoca; 1985-1990 noi. — Universitatea de Stat de Medi- Victor Tighi- cină si Farmacie „Nicolae Testemi- nean. Născut la 9 no- tanu"; 1983-1985 — Liceul Teore- iembrie 1968 în or. tic „P. Rares" (Școala Medie nr. 1); Soroca. 1975-1983 — Gimnaziul' „D. Mat- Experienţă pro- covschi" (Școala nr. 3) fesională: Gaja, Viorica. Soroceni de dincolo de So- roca: Victor Tighinean donează 200 titluri de carte pentru elevii soroceni/Viorica Gaja//Ob- servatorul de Nord. – 2020. – nr. 12(1025). – 17 aprilie. – p. 6

(Chiseliță R.) Ziua internațională a femeii – 8 martie Cunoscuta Femeii a devenit o tradiție în majo- de unii ca Ziua ritatea tarilor din Europa si Statele Mamei, de alții Unite ale Americii. 8 Martie amin- ca Ziua Femeii tește de acele prime femei care au – 8 Martie, este sărbătorita in în- luptat pentru dreptul la vot, dreptul treaga lume. la proprietate, dreptul la educație Ziua Internaționala a Femeii egala, asistenta medicala, contra- este o declarație de independenta, o cepție si divorț. dovada a faptului ca sexul feminin Cum sărbătoresc 8 martie în este unul puternic si implicat in alte țări. toate aspectele societății Manifestă- Statele Unite ale Americii rile femeilor, nemulțumite de con- Americanii sărbătoresc Ziua dițiile de munca si de drepturile in- Mamei in a doua duminica a lunii suficiente, au început încă din a mai. Mamele din SUA primesc din doua jumătate a secolului XIX. Do- partea familiei un răsfăț complet: rind sa obțină salarii egale cu ale micul dejun la pat, o zi libera pe bărbaților si drept la vot, femeile care si-o dedica doar ei, alături de sau făcut auzite, luptând pentru o flori si cadouri din partea rudelor societate fireasca, pana când in anul apropiate. 1977 Adunarea Generală a ONU a Japonia proclamat printr-o rezoluție, ziua In Japonia, mamele sunt întâm- de 8 martie, ca Ziua Națiunilor pinate in dimineața celei de-a doua Unite pentru Drepturile Femeilor si duminici a lunii mai, cu un Pace Internaționala. Astfel, Ziua mare buchet de garoafe roșii, ce 63 simbolizează puritatea, blândețea si unde locuiesc, si le oferă mamelor forța interioara. Drept cadouri pri- in dar buchete de flori. mesc feluri de mâncare tradiționale Germania preparate in casa si, bineînțeles, In perioada nazismului, mamele urâri de bine si mesaje de recunoș- germane primeau medalii de aur, tința din partea fiecărui membru al argint sau bronz, însă după ce al familiei. Doilea Război Mondial a luat sfâr- Marea Britanie șit, medaliile au fost înlocuite cu fe- Lucrurile stau puțin diferit in licitări si buchete de flori vesel co- Marea Britanie, pentru ca aici Ziua lorate. Nu este neobișnuit ca in a Mamei depinde de calendarul creș- doua duminica din mai copiii sa-si tin si se sărbătorește in a patra du- viziteze mamele si sa gătească in lo- minica a Postului Mare. Tradiția cul lor. englezeasca spune ca atunci se Chiar daca Ziua Mamei nu se oferă sărbătoritelor o prăjitura cu celebrează pe tot globul in aceeași fructe speciala, decorata cu flori de zi, semnificația este comuna tuturor marțipan. Se mai dăruiesc buchete tarilor si diferă, in mod clar, de cea cu flori de câmp, in amintirea unui a Zilei Internaționale a Femeilor. alt obicei străvechi, in care se pare De Ziua Mamei o onoram pe cea ca își are originea Ziua Mamei la care ne-a dat viată si apreciem dra- englezi. In perioada medievala, ti- gostea si ajutorul oferit, iar de Ziua nerii si copiii care lucrau in casele Femeii recunoaștem realizările fe- familiilor bogate primeau o zi libera meilor de pretutindeni, indiferent in a patra duminica din Postul Mare de naționalitate sau statut. si, in drum spre familiile lor, se Așa ca nu uita sa-ti sărbătorești opreau sa culeagă flori de pe margi- mama de doua ori anul acesta: o nea drumului. data cu un coșuleț cu flori de pri- Franța măvara, ca s-o feliciți pentru toate Francezii își onorează mamele reușitele ei, si o data cu niște flori in ultima duminica din luna mai, de mulțumire, ca sa-i transmiți ad- oferindu-le flori, prăjituri, bom- mirația si recunoștința ta pentru tot boane si mici daruri lucrate de mana ce a făcut pentru tine. sau poezii. https://floria.ro/blog/ziua-ma- Mexic mei-cum-se-celebreaza-in-alte-tari/ Pentru mexicani, Ziua Mamei Această zi sa fie este o sărbătoare foarte importanta, un prilej de bucurie celebrata pe 10 Mai. Dimineața, pentru noi toate, sa mamele se trezesc in acordurile ma- simțim mai puțin apă- niacilor care le cânta sub fereastra sarea grijilor si sa ne cânticul de aniversare Las Manani- umplem gândurile si sufletul de căl- tas. Copiii fac o prioritate din a veni dura primăverii. Sănătate multă, acasă de Ziua Mamei, indiferent multă, putere și răbdare. La mulți, mulți ani, tuturor femeilor! Chiseliță, Raisa. Ziua Internațională a femeii – 8 martie/Raisa Chiseliță. [Accesat 09.03.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/03/09/ziua- internationala-a-femeii-8-martie/

(Chiseliță R.) Ziua mondială a scriitorului Condeierii din toată și jurnaliști, cu toții merită aprecie- lumea celebrează as- rea și gratitudinea noastră. tăzi, 3 martie, Doar prin scris putem înțelege pro- Ziua Mondială a Scriitorilor. blemele existențiale, putem păstra Această sărbătoare, mai degrabă și transmite informații generațiilor universală decât profesională, re- viitoare, fără a depinde de resursele prezintă un bun prilej pentru evoca- epuizabile ale tehnologiilor mo- rea rolului pe care îl are scrisul în derne. Anume prin literatură ne re- viața omului. Dacă „la început a descoperim pe noi înșine, dar și pe fost Cuvântul”, atunci Scrisul este cei din jurul nostru, în toate formele nu doar mărturia celor spuse, dar posibile. și a celor făcute, descoperite și tră- De Ziua Mondială a Scriitorilor ite. aducem omagiu celor care prin con- Stabilită în 1986, la cel de-al 48- deiul și talentul lor au dat lumii lite- lea Congres Internațional PEN ratură de mare valoare, contribuind Club, Ziua Mondială a Scriitorilor esențial la dezvoltarea culturii și a ne reamintește, în fiecare an, de im- spiritualității, la îmbogățirea lexi- portanța literaturii în dezvoltarea cului și a exprimării în limba ma- culturii mondiale, de cei care ne ternă. https://mecc.gov.md/ro/con- creează noi lumi și ne deschid noi tent/astazi-marcam-ziua-mondiala- orizonturi. De la romancieri, nuve- scriitorului liști, poeți și eseiști, până la istorici Chiseliță, Raisa. Ziua Mondială a Scrii- torului/Raisa Chiseliță. [Accesat 03.03.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/03/03/ziua- mondiala-a-scriitorului/

(Chiseliță R.) 1 martie. Semnificațiile acestei sărbătoare! Sărbătoarea Mărțișorului este reprezentată prin firul alb împletit cu cel roșu, culorile simbolizând cald și rece, trecerea de la sezonul de iarnă la cel de primăvară. Firul era legat la mână sau purtat în piept. În acest șnur sub formă de fundiță Mărțișorul este un simbol al sau adăugat și alte simboluri ale no- renașterii naturii, al speranței, al rocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, sosirii mult așteptatei primăveri. potcoavă, coșar și inimă. Mărțișorul este menit să aducă Mărțișorul este purtat timp de o noroc, sănătate, dragoste, și bu- lună, după care este prins de ramu- curie celor dragi, în special pen- rile unui pom fructifer. Se spune că tru fete și femei.

65 va aduce belșug în casele oameni- urca turma în munte. În Republica lor, și dacă ai o dorință numaidecât Moldova în fiecare an are loc Festi- o sa se împlinească. valul muzical ,,Mărțișor”, de pe 1 Martie este și ziua Babei Do- data de 1 martie până pe 10 martie. chia, străvechi început de an agrar. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Primele 9 zile sau 12 zile ale lunii România, Bulgaria, Albania, Mace- martie sunt dedicate zilelor Babei donia. Dochia. Se spune ca firul Mărțișo- Primăvara să vă aducă un mărți- rului, funie de 365 sau 366 zile ar fi șor norocos, zile frumoase, și calde toarse de Baba Dochia în timp ce adieri de fericire! Chiseliță, Raisa. 1 martie. Semnificațiile acestei sărbătoare!/Raisa Chiseliță. [Accesat 02.03.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/03/02/1-martie-semnificatiile-acestei-sarbatoare/

(Buruiană S.) Beneficiile cititului „Printre comorile din orice bi- 7. Cititul creşte bagajul de cu- bliotecă se numără lucrările des- noştinţe şi cultura generală pre esența lecturii și a scrisului, 8. Cititul îmbogăţeşte vocabula- despre viața în mijlocul cărților, rul şi capacitea de exprimare despre literatură și bucuriile, șan- 9. Cititul reduce stresul mai sele, primejdiile și poruncile nes- mult decât orice altă metodă crise ale cititului.” Felicitas von 10. Cititul îmbunătăţeşte calitatea Lovenberg. somnului Beneficiile cititului 11. Cititul te face mai bun Motto: „Eşti cărţile pe care 12. Cititul previne boala Alzhei- le citeşti“. mer stimulând creierul 1. Cititul te face mai inteligent 13. Cititul este o metodă de dez- 2. Cititul creşte capacitatea de voltare personală focalizare şi atenţia 14. Cititul te ajută să te cunoşti 3. Cititul îmbunătăţeşte memo- pe tine însuţi ria 15. Cititul te ajută să vezi lucru- 4. Cititul măreşte plasticitatea rile din unghiuri diferite creierului 16. Cititul te ajută să avansezi 5. Cititul dezvoltă gândirea ana- mai uşor în carieră litică 17. Citind poţi învăţa cum să faci 6. Cititul creşte imaginaţia şi singur anumite lucruriBonus: devii mai creativ Te distrezi fără să deranjezi vecinii Buruiană, Silvia. Beneficiile cititului/Silvia Buruiană [Accesat 26.02.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/02/26/beneficiile- cititului/ 66

(Railean E.) „Conexiuni multiculturale – societate unită” A fost apărut întrebări cu referire la istoria nevoie ca acestor: cum s-au stabilit în Mol- sorocenii dova, de ce au plecat în anii 90 mai să se im- mulți bulgari la baștină – în Bulga- plice în ria, tema costumelor, bucătăriei a proiectul fost cea mai energic discutată. Mai „Conexi- rezervați au fost în timpul audierilor uni multiculturale – societate unită” muzicale, dar până la urmă muzica (Finanțat de KONRAD ADENA- modernă i-a captivat până la dans. UER STIFTUNG) ca să-și dea Suntem mulțumiți de efectul „Lu- seama cât de puțin își cunosc cona- narului Bulgarilor în Moldova” și ționalii din preajmă. Automat s-au suntem în pregătirea de promovare preluat opiniile înaintașilor cu refe- a culturii rire la romi, bulgari, găgăuzi, ucra- găgăuzi- ineni, evrei și ca pe un drapel îl ți- lor”. nem sus și la moment. Uniunea Eu- ropeană poartă o grijă aparte pentru menținerea frumosului în relațiile dintre popoare. Cu câtă plăcere ascultau copiii, dar Moment și maturii care la moment erau în bi- de lucru bliotecă amănunte din viața bulgarilor din Moldova. M-a mirat că au Railean, Eugenia. „Conexiuni multiculturale – societate unită”/Eugenia Railean. [Accesat 26.02.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/02/26/conexiuni- multiculturale-societate-unita/

(Tartus M.) „Sunt pur și simplu poezie” Ieri, A deschis activitatea Mihaela 13 februa- Tartus, menționând că Grigore Vi- rie 2020, eru a rămas în amintirile noastre ca în incinta un poet iubitor de neam, care a slă- Bibliotecii vit în poezia sa mama, avându-l ca Municipale ,,Mihail Sadoveanu” s- model pe Mihai Eminescu, care a a desfășurat o oră de muzică și poe- știut foarte bine să așeze alături cu- zie sub genericul – ,,Sunt pur și vintele: Grai, Mamă, Patrie, Iu- simplu poezie”, dedicată zilei de bire. Asupra lui au cântat lire de în- naștere a regretatului poet Grigore țelepciune, slova lui a fost însăși Vieru, care ar fi împlinit astăzi, 14 neamul nostru, a fost cel care nu februarie, 85 ani. poate fi înlocuit, dar care poate fi 67

înțeles și apreciat. El nu mai este, certmaistrului Tudor Tarusov inter- dar oricum există, prin marea sa pretând cântece pe versurile poetu- creație, fapt ce ne-au demonstrat lui Grigore Vieru. Publicul încântat elevii Școlii de Arte pentru Copii a ascultat cu mare plăcere concer- ,,Eugen Coca”, membri ai ansam- tul, iar la final elevii au fost menți- blului ,,Busuioc” ghidați de condu- onați cu diplome și dulciuri de către cătorul artistic Svetlana Zakha- organizatorii evenimentului Raisa ranka sub acompaniamentul con- Chiseliță și Mihaela Tartus. Tartus, Mihaela. „Sunt pur și simplu poezie”/Mihaela Tartus [Accesat 14.02.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/02/14/sunt-pur-si- simplu-poezie/

(Evdochimov E.) „Scriitori din coliba albastră” Soroca. Biblioteca pentru copii „Mihail „Steliana Grama”. Sado- Proiectul „Scriitori din Coliba veanu” albastră” – prezentarea antologiilor M. Tar- Steliana Grama, Elena Farago, Sil- tus, E. via Ursachi, Petru Cărare, Lidia Cornea, E. Evdochimov și L. Cebo- Hlib, Nina Slutu–Soroceanu de că- taru. tre lucrătorii Bibliotecii Municipale Evdochimov, Emilia. „Scriitori din Co- liba Albastră”/Emilia Evdochimov [Accesat 14.02.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/02/14/scriitori-din-coliba-albastra/

(Țîrdea-Spinei E.) „Prizonierul" cărții Anul școlar este în toi, dar mulți de specialitate de dintre elevi deja îşi fac planuri de la Biblioteca Mu- viitor şi se gândesc încotro să o nicipală "Mihai apuce, unde să-şi continue studiile? Sadoveanu", So- Profesia care ți-o alegi este un mo- roca. ment important în viață. - D-na Eugenia, sunteți o per- Dragi parlamentari! Aș dori ca soană dedicată meseriei, un mentor rubrica data să vă fie un fel de ghi- adevărat pentru bibliotecari. Cum daj pe tărâmul profesiilor şi vă va ați defini DVS profesia de bibliote- ajuta să alegeți ceva potrivit ori va car? confirma alegerea deja efectuată. - Este o meserie a sufletului şi a Am stat de vorbă cu Eugenia minții. După ce o practic mai mulți Coşeru, șef al serviciului asistență ani încetezi a-ţi mai aparține ție în- suși şi devii un "prizonier" al cărții şi al utilizatorului. Un bibliotecar 68 trebuie să fie competent şi bine in- modernizare a competențelor profe- format, trebuie să cunoască bine li- sionale "Inițiere în profesie" care teratura, psihologia, să știe care activează deja de zece ani. Șase ori sunt interesele şi cerințele utilizato- pe an activitățile sunt dedicate rului. "Orei bibliotecarului". Acestea sunt - Cum credeți, care este cel mai întâlniri metodice, schimb de expe- profund aforism despre carte? riență. Mai practicăm treninguri- - Cartea e un tratament al sufle- management, marketing de biblio- tului, e izvorul unde-ţi poți spune tecă - formarea atitudinilor şi de- durerea şi amarul. Cuvintele îi apar- prinderilor conceptuale, "Zile de țin academicianului, scriitorului mentorat", adică ore de instruire la Mihai Cimpoi. Aș mai menționa un solicitare. citat care aparține lui Aurelian Sil- - Cititorilor noștri le-ar fi intere- vestru: "Părinții ne ajută să deve- sant să afle unde V-ați făcut studiile nim oameni, iar cărțile - să rămâ- şi unde aţi mai activat? nem". - După absolvirea USM, facul- -Vă rog, povestiți-ne ceva refe- tatea Biblioteconomie şi Biblio- ritor la alegerea unei profesii? grafie, Chișinău, m-am angajat în Adică ce acțiuni de instruire se în- orașul Camenca, în biblioteca raio- treprind? nală în funcția de metodist, apoi di- - În scopul bunului mers al pro- rector a sistemului centralizat de bi- cesului educațional în centrul nos- blioteci din raionul Camenca. În tru sunt practicate diferite mijloace noiembrie 1995 m-am transferat la de instruire, discuții, vizite de docu- Biblioteca Municipală Soroca, fiind mentare, studii de caz, prezentări băștinașă din satul Egoreni, în func- Power Point şi altele. Activitatea ție de șef al serviciului asistență de principală în formarea profesională specialitate unde activez de două- a serviciului metodologie a Biblio- zeci şi cinci de ani. tecii Municipale sunt: Proiect de - Vă doresc succese în continuare Țîrdea-Spinei, Elena. „Prizonierii căr- ții” /Elena Țîrdea-Spinei//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 5(268). – 13 februarie. – p. 8.

(Purici Maria) Ora să știm Biblioteca pentru copii „S. sunt Cărțile. Cărţi editate special Grama" a fost implicată într-un Pro- pentru acest proiect şi destinate ci- iect „Ora să ŞTIM", implementat de titului împreună cu copiii. Biblio- Biblioteca pentru copii „Ion teca noastră a fost dotată cu 6 cărți, Creangă" Chişinău cu susţinerea mari, viu colorate. Specificul lor Fundației OvidiuRO şi Fundației este cum se transmite informația. Progres, România. Are ca scop - ci- Experimentul - este o parte compo- tire cu voce tare şi învăţare prin ex- nentă a Proiectului. Proiectul este perimentare pentru copii cu vârste elaborat pe o perioadă de 2 luni, între 3 şi 10 ani. Elementul de bază după care va deveni un Program de 69 lucru cu copiii. Biblioteca are de a picii de la IET „Prichindel" grupa organiza 8 activități cu utilizatorii „Floricica" educator Lilia Ţuşca, ei, cât şi în afară. Am dat start pro- partenerii bibliotecii noastre. Picii iectului la începutul lunii februarie, au fost familiarizați cu activitatea după un plan bine întocmit. de citit cu voce tare a cărții ilustrate - Prima sesiune am petrecut-o în „Elmer în zăpadă". Picii s-au impli- incinta bibliotecii cu micii noștri cat activ şi au călătorit împreună cu utilizatori. Activitatea am numit-o Elmer elefantul, l-am desenat pe o „Călătorim împreună cu Pete" după coală mare de hârtie şi fiecare copil Cartea „Pete Motanul". Copiii s-au a pus o hăinuță elefantului. Experi- implicat activ în lecturarea cărții, au mentul a fost cu succes, am pregătit răspuns la întrebările, care sunt pre- bulgări de „zăpadă" din hârtie albă, gătite din timp, s-au distrat împre- unde picii se băteau cu bulgări, am ună cu Pete Motanul, până au ajuns dansat şi ne-am distrat împreună cu la experiment. Aici copiii s-au des- Elmer - elefantul. curcat de minune, au confecționat Înainte avem încă 6 activități, ghetuțe motanului Pete, le-au colo- până la sfârșitul lunii martie, după rat, după peripețiile lui. Am desenat care vom merge la Chişinău cu ac- împreună ghetuțe, la care copiii s- tivitatea de Follow-up, cu sesiunile au învățat a pune corect șireturi, au petrecute cu utilizatorii şi cu parte- desenat, au colorat. Şi Ora să ŞTIM nerii noștri. s-a finisat pe o notă mai activă, co- Este binevenit acest proiect, pii discutau cu referire la carte, cân- prin dobândirea de abilități de citire tau versurile, care le cânta Pete. împreună cu voce tare. Mă bucur de Sesiunea a doua a fost numită acest Proiect, şi sunt convinsă că „Ne jucăm cu Elmer" după cartea voi face față şi în continuare. „Elmer în zăpadă", organizată cu Purici, Maria. Ora să știm/Maria Purici //Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 5(268). – 13 februarie. – p. 9.

Biblioteca la tine acasă Biblioteca la tine acasă" care are drept scop di- pentru copii ,,Ste- seminarea şi asigurarea persoanelor liana Grama" a dornici de a comunica şi a afla in- dat start Serviciul formație de oră actuală, împrumut Modern de Bibli- la domiciliu şi organizarea sesiuni- otecă „Biblioteca lor de convorbiri cu caracter infor- mațional şi educativ. Biblioteca la tine acasă//Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 4(267). – 6 februarie. – p. 5

(Railean E.) Să ne facem amintirile De careva timp evit să fac prie- că am careva pretenții la felul lor de tenie mare cu generația tânără. Nu a fi. Pur şi simplu, fireasca așezare 70 a lucrurilor în capul meu nu se ali- nica Pîrlea-Conovali în cadrul pro- niază la haosul recunoscut de ei. La iectului „Soroceni de dincolo de careva solicitări de ajutor în loc de Soroca", profesoară, autoare de un mulțumesc care ar trebui să ur- cărți, Magistru în istorie şi o mare meze, te pomenești cu niște critici, patriotă a Neamului nostru. O soro- şi nu numai din partea tinerilor dar ceancă cu care ne mândrim. O soro- şi a părinților acestora. La careva ceancă de nota zece. Cu această îndrumări bine intenționate ești pri- ocazie am citit mai mult şi mai mi- vit cu ironie, cu compătimire. Ve- nuțios din ce a scris doamna. Mai deți, că el găsește răspunsuri deș- întâi vreau să-i mulțumesc pentru tepte în internet, mai împiedici şi tu calitatea scrierilor, pentru subiec- lumea. Nu mai ating aspectul ce vi- tele abordate, unele culese din rea- zează calitatea culturii: un bună litatea de azi şi care intenționat nu ziua nu prea auzi în stradă, să ţi se dorim să le observăm şi să luăm ati- ofere locul în transportul public e o tudine. Mi-a răscolit toată ființa şi raritate. Mă irită neglijența norme- mi-a produs niște emoții care nu bă- lor morale, deprinderea de a con- nuiam că mocneau în sufletul meu. suma fără a oferi în loc. Nu m-am Inclusiv şi dorința de a le așterne pe împărtășit cu nimeni la acest seg- hârtie. A schimbat locul unor prio- ment, dar ocolesc de a mă apropia rități deja aranjate în subconștiința spiritual de tinerii noștri. M-am mea. gândit că am rămas de trenul vremii Fulgerător s-a smuls din contex- şi am pus punct la relații. tul subiectelor cel al generațiilor, Mai apoi m-am mirat când un subiect care de mult timp mă doare. șir de personalități s-au arătat de- Şi dacă anterior pentru ruperea su- ranjate de sindromul „generației fletească între generații plasam vina moderne". „Ne-am pierdut morali- pe tineri, conținuturile bine gândite tatea, manierile, educația, am uitat şi reușit aranjate în cărțile doamnei să ne îmbrăcăm frumos... Suntem Veronica Pîrlea-Conovali mi-a foarte departe de ceea ce am fost spulberat mitul de tineri ușuratici şi cândva" scria George Enescu. m-a direcționat spre însemnul de „Trăim timpuri lipsite de senti- gândire a părinților şi buneilor aces- mente, lenea ușor devine leagăn, tor. Ei apăreau la vremea lor deran- cultul lucrului bine făcut nu mai jați de calitățile umane ale părinților există, avem o mare pasiune pentru săi, care locuiau la țară şi trăgeau incultură", completează șirul gân- sapa, lucrau pământul. Şi dacă Ilie durilor dl Ion Holban. Nu pot trece Rujavniţă şi la o vârstă înaintată „îl pe alături de viziunea lui I. Pruteanu țin[e] minte pe tata strângând iarba despre cultura de azi „infectată de printre perii din pădure"... şi cum grosolănie, sexualitate de mahala, „se culca în ea", pe timpul studen- incitare de ură, umor grosolan, șme- ției mele - anii 1973 - 1977 -unor cherie, agramatism". colegi nu le era la îndemână să Cu câteva luni în urmă pregă- meargă alături de părinții veniți din team o întâlnire cu doamna Vero- sat cu genți demodate dar pline ce le târau odraslelor. în ziua de azi 71 deja e rușine să muncești. Tinerii nu Adevăratele valori ale acestora doresc să muncească, să-şi ajute pă- se măsoară numai în bani. Cât mai rinții. mulți bani. Pentru bani își trădează Posibil e prea tare spus dar copiii, îşi părăsesc părinții, rup pri- unele drame omenești din scrierile etenii. Valoarea umană a odraslelor autoarei sunt niște palme date de asemenea e apreciată în bani şi anume acestora, mă refer la aminti- vine în raport cu conținutul portmo- rile lui Pavel Curoş, deportat în Si- neului. Cu cât e mai voluminos por- beria „... era vremea secerișului. tmoneul cu atât e mai valoros copi- Gospodăria (Zernosovhozul „Pio- lul. De unde aici loc pentru „conști- nier", regiunea Kurgan) era pregă- ință de neam, mândrie, sentiment de tită rău de seceriș... camioanele demnitatea națională"? De unde aveau caroseriile stricate, căruțele aceștia să mulțumească domnului erau fără roți... Şi aici mintea şi mâ- „pentru pâine, sare şi aer". inile tatei au fost de folos. Tata a or- Nouă, iluzioniștilor, ce ne pu- ganizat o brigadă formată din alți nem preț mare, ce punem preț mare deportați... Am reușit să reparăm urmașilor noștri ni se accentuează camioanele, căruțele şi alt utilaj că „uităm de moarte, uităm de bine, pentru curățirea şi ventilarea grâu- uităm de oameni" şi că „trăim de lui. Tata a construit o stație electrică parcă vom avea posibilitatea să recu generator, cu ajutorul căreia a petăm viața". Autoarea ne în- iluminat întregul sat. Pentru aceasta deamnă la efort de mentalitate: „Pe oamenii îl respectau, ne aducea care lângă noi timp de o viață trec... mii, şi ce putea, deoarece, până atunci în sute de mii, milioane de oameni. Pe această regiune nu se știa de lu- câți îi observăm, la câți li-am întins mină. Astfel, dacă, 1-a început rușii o mână de ajutor atunci când au ne băteau, mai târziu au ajuns să ne avut nevoie de noi", „se consideră respecte". vinovat față de sine, față de cei Mesaj: Țineți minte onoarea se apropiați pentru indiferența ară- merită prin muncă. tată?". Ne mai zice „să ne oprim, ... Şi acele trimiteri pe care le face să ne mai amintim de părinți şi bu- doamna Pîrlea-Conovali către „gla- nei", de acești oameni care „au păs- sul sângelui", „rădăcinile neamu- trat credința, nu au uitat de bine şi lui", şi care „speră să le fie de folos de adevăr, nu au trădat, nu au lovit, tinerilor care nu cunosc adevărata nu au fugit de greutăți". Să ne stră- istorie, adevăratele valori pe care se duim să-i înțelegem, să-i apreciem. bazează umanitatea" sunt cu certi- Astfel ne vor înțelege şi pe noi. tudine pentru părinții/buneii gene- Mesaj: „Ștergând urmele cuiva, rației tinere de azi. Pentru că „ade- le vei șterge pe ale tale, vorbind de văratele valori" ei nu le cunosc. Ei rău pe alții de rău vei fi vorbit şi tu". nu-s capabili „să-şi adune comorile Ne mai întreabă autoarea „de la vatră, nu știu să păstreze aminti- mai avem timp pentru copii şi rude, rile, onoarea şi respectul celor ce au de mai stăm la sfat cu bunul Dum- muncit". nezeu", întrebări fără răspuns.

Atenție: „oamenii asemenea monument şi atunci când veţi ră- cărților ascund în sine o bogăție uri- mâne doar doi". Chiar mi-ar plăcea așă de cunoștințe, rămâne doar să te să mă implic personal în aşa eveni- apropii de ei şi să-i asculți". O gale- mente. rie de asemenea oameni perindă Mesaj: Păstraţi cu sfinţenie re- printre rândurile cărților. Oameni laţiile frumoase deja stabilite. „care într-o zi au rămas săraci şi cu Personal din toate evenimentele demnitatea călcată în picioare", dar lecturate unul m-a marcat pe toată care nu au lăsat pradă istoriei ade- viaţa, cel povestit de Pavel Curoş: vărul, „trenului care îi ducea de- „am avut un câne mare roşcat - Bob, parte de casă, în care ..., mamele își el a fost primul care a simţit neno- strângeau la piept pruncii morți de rocirea, timp de vreo trei zile a urlat câteva zile" şi care în acele circum- neîncetat. Apoi când ne duceau la stanțe aveau curajul să-i îndemne Drochia, a alergat în urma maşinii pe nepoți să „învețe bine limba ro- cât i-au ajuns puteri, apoi obosit a mână, pentru că este limba țării şi a rămas în drum. în toţi aceşti ani de neamului nostru lăsată de Dumne- deportare din 1949 până în 1958 nezeu. Cum nu te poți lăsa de credința a aşteptat, îl hrăneau vecinii, copiii de Cel de Sus așa nu te poți lipsi de de la şcoală. Nu a părăsit casa până Neam şi de limbă". nu ne-am întors. Când am venit ne- Mesaj: Ascultă-ţi înaintașii. a recunoscut pe toţi, de şi nu mai Descoperă comorile ascunse în ei. eram cei care am fost cândva: Autoarea, prin intermediul per- mama şi tata îmbătrâniseră mult, sonajelor, faptelor descrise ne pre- noi eram flăcăi şi fete mari. Bob să- zintă o mulțime de exemple fru- rea înaintea noastră de bucurie, ne moase de menținere a relațiilor să- lingea mâinile, feţele, se gudura la nătoase între generații. „Foștii elevi picioarele noastre. Dar după ce ne- ai școlii din satul Șeptelici Soroca a întâmpinat, s-a retras liniştit la o în fiecare an de ziua vinului se în- parte şi până în seară a murit". tâlnesc la monumentul lui Ștefan „Scăpând de povara grea a aşteptă- cel Mare şi Sfânt. Regretatul Vale- rii lăsă în memorie amintiri lumi- riu Cernei, fostul director al școlii noase". Ce rămasă în urmă e specia din Șeptelici şi autorul inițiativei le- umană de această jivină. Conştien- a lăsat ca testament „Să veniți la tizăm oare? Mesaj: Lăsaţi urme frumoase. Railean, Eugenia. Să ne facem amintirile/Eugenia Railean//Realități culturale. – nr. 2(104). – februarie. – 2020.

(Tartus M.) Ziua Internațională a Cititului Împreună an, fiind un eveniment global la care participă milioane de oameni. Această inițiativă reunește Ziua Internațională a Cititului într-o singură zi copii, tineri și Împreună se sărbătorește în fiecare 73 adulți din peste o sută de țări ale lu-  discuția celor citite oferă posibi- mii pentru a celebra puterea cuvin- lități pentru diverse modele de telor. interpretare a informației. Evenimentul are menirea de a De Ziua Internațională a Cititu- încuraja copiii, tinerii și adulții din lui Împreună, filialele Bibliotecii întreaga lume să celebreze puterea Municipale „Mihail Sadoveanu se cuvintelor și cititul în public. Statis- implică din plin în organizarea și ticile arată că aproape jumătate din- promovare a Cititului cu Voce Tare tre elevi au acasă mai puţin de zece și a lecturii împreună, creând un cărți, iar cei mai mulţi adolescenți mediu favorabil activităților de ci- au încă dificultăți de înțelegere a tire cu voce tare, încurajând partici- unui text la prima citire. pările active a cititorilor la discuții Cititul cu voce tare este o moda- în timpul lecturilor colective, cola- litate de dezvoltare a abilităților le- borând cu instituții educaționale. xicale. (Să nu uităm că la începutu- Uite câteva idei de acțiuni și ac- rile ei lectura se făcea în voce!). tivități pentru promovarea lecturii Cercetătorii în domeniu propun în cadrul Zilei Internaționale a Citi- modalități de eficientizare a cititu- tului Împreună: lui cu voce tare, deoarece s-au de- Sesiuni de lectură cognitivă (in- monstrat implicații pozitive asupra vitarea personalităților din diverse abilităților lingvistice și de comuni- domenii pentru a citi și discuta îm- care. Unele dovezi ale eficienței preună cu cititorii cărțile care le-au lecturii cu voce tare/în grup: ajutat să se afirme în profesia lor  creierul va asocia lectura cu plă- etc.). cerea de a fi împreună cu priete- Întâlniri ale scriitorilor cu citito- nii, părinții, colegii, etc. rii  citirea este mai fundamentală, Organizarea unor concursuri li- informația se memorizează mai terare care presupun recitare sau bine lecturi cu voce tare a unor frag-  contribuie la creșterea volumu- mente de proză lui vocabularului activ Programe de încurajare a lectu-  cititul cu voce tare este o strate- rii: „Povești la gura sobei”, „Poveș- gie de dezvoltare și antrenare a tile copilăriei” abilităților lingvistice ale per- Ateliere, mese rotunde în scopul soanelor cu nevoi speciale promovării/demonstrării beneficii-  citirea în voce fortifică timpul lor cititului cu voce tare. de concentrare a atenției Tartus, Mihaela. Ziua Internațională a Cititului Împreună. [Accesat 04.02.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/02/04/ziua-internationala-a-cititului-impreuna/

(Chiseliță R.) Cehov Anton – e Pușkin în proză” Medic, scriitor și dramaturg rus această perioadă sunt considerate – 160 ani de la naștere. printre cele mai bune. Pe 29 ianuarie Piesa „Pescărușul”, a fost scrisă 1860, la Tagan- în anul 1896,dar neavând succes în rog, sa născut An- fața publicului și a criticii, la făcut ton Pavlovici Ce- pe dramaturg aproape sa renunțe la hov, unul dintre scris. Însă după doi ani mai târziu, cel mai mare scrii- piesa fiind repusă în scenă cu suc- tor și dramaturg al ces, la făcut pe dramaturg să- și lumii. schimbe decizia. În anul 1896 îl cu- Cehov a început să scrie din mo- noaște pe Constantin Stanislavski tive financiare, fiind nevoit să-și care îi va regiza piesele de teatru. ajute familia și să-și finanțeze stu- În drum spre Italia în anul 1894, diile de medicină. Acesta chiar spu- aflându-și în tren, a fost pus începu- nea că „Medicina este soția mea le- tul uneia din cele mai de succes po- giuită” și „literatura îmi este vestiri ale sale: „Doamna cu cățe- amantă„. lul”. Între ani 1897 – 1901, piesele Prima sa piesă, „Platonov”, a sale de teatru ,, Unchiul Vanea” și fost scrisă în 1881, următoarea apă- ,, Trei surori” sunt publicate și rea- rând abia peste cinci ani mai târziu. lizate. În 1884, Cehov și-a luat califi- Sa căsători cu Olga Knipper în carea de medic, dar în același timp anul 1901,însă a fost o familie nu a continuat să scrie pentru diferite prea fericită, din cauza distanței: periodice, iar în 1886 a fost invitat dramaturgul locuia la Ialta, în timp să scrie pentru unul din cele mai po- ce soția sa la Moscova. pulare ziare din St. Petersburg, No- Cehov a murit la 2 iulie 1904, în voye Vremya (Vremuri Noi). localitatea germană Badenweiler. Cam în aceeași perioadă, Cehov Deși a fost botezat și a beneficiat de a descoperit că este bolnav de tuber- o educație religioasă, între timp, culoză. În 1887 câștigă Premiul Cehov a devenit necredincios. Pușchin pentru colecția de povestiri Despre el, Leonid Grossman „La Apus„. În același an va scrie și spunea: piesa „Ivanov„, care a avut un mare „Ateul Cehov este, fără îndo- succes. ială, unul din cei mai creștini poeți În 1890 schițează un voiaj în co- ai literaturii mondiale”. Lucrările lonia condamnaților de pe Insula scriitorului au fost traduse în mai Sahalin. Timp de trei luni, a dialo- multe limbi. Lucrările lui A. Cehov gat cu mii de persoane pentru un reau fost traduse în mai multe limbi”. censământ. Scrisorile scrise în Chiseliță, Raisa. Cehov Anton – e Puș- kin în proză. [Accesat 30.01.2020]. Disponi- bil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/01/30/cehov-anton-e-puskin-in-proza/ 75

(Gaja V.) Internet Banking pentru toți Să începem cu puțină istorie. cel Apariția Internet Banking-ului da- care tează de la începutul anilor ’80. so- Băncile şi organizațiile financiare li- din Europa şi din Statele Unite ale cita Americii au început cercetări şi ex- acest tip de serviciu având acces perimente informatice la conceptul la contul bancar. Confidențiali- “home banking”. tatea datelor este asigurata de În 1981 în New York pentru bancă, grație măsurilor stricte prima dată a fost introdus acest ser- de securitate. Acestea includ: viciu de cele mai mari bănci din certificate digitale, elementele Statele Unite ale Americii: Citibank de identificare securizate indivi- şi Chase Manhattan, iar în anul dual (numele de utilizator și pa- 1983 s-a răspândit în Marea Brita- rola confidențială, pentru verifi- nie prin intermediul băncii Bank of carea identității) și coduri unice Scotland. pentru autentificare și autoriza- Internet Banking-ul este un rea tranzacțiilor. serviciu simplu, sigur și ușor de uti-  Dacă o alta persoană încearcă să lizat. Ai nevoie doar de acces la un acceseze contul, utilizând un calculator sau telefon performant nume de utilizator și o parolă in- conectat la internet. corecte, după 3 încercări nereu- Ce operațiuni putem face șite contul este blocat. prin Internet Banking?  Dacă am lăsat calculatorul cu  achitarea simplă și rapidă a fac- pagina de Internet Banking des- turilor la gaze, curent, telefonie chisă, riscurile că altcineva să etc., folosind șabloanele de folosească pagina cât suntem plată predefinite, putem activa plecați sunt minimizate de func- opțiunea de achitare programată ția de închidere automată a sesi- și factura se va plăti automat în unii după câteva minute de inac- fiecare lună tivitate.  transfer intre conturi proprii  Pentru protejarea comunicării  transfer rapid de bani către fa- cu banca, informațiile transmise milie și prieteni, în țară și în sunt criptate printr-o tehnologie străinătate de tip SSL, iar rețelele informa-  plata creditelor tice ale băncii sunt protejate îm-  acces permanent la istoricul potriva accesului neautorizat tranzacțiilor și la extrasul de prin firewall. cont Avantaje  economie de timp  Așezați comod în fata calculato-  operațiunile efectuate prin In- rului, putem realiza tranzacții de ternet Banking în majoritatea care avem nevoie fără sa ne de- cazurilor au cost 0 lei plasăm la bancă. Siguranță  acces 24/24  Serviciile de Internet Banking  plata facturilor fără a sta la rând oferă protecție clienților, doar  schimburi valutare 24/7  plata ratelor 76

 vizualizarea sumelor disponi-  încheiem un contract pentru bile și extraselor de cont aceste servicii (Moldova-Agro-  modificarea setărilor cardului indbank) sau unele bănci (Mol- Cum sa ne protejăm dincombank) permit să ne fa-  trebuie să avem grijă la site-uri cem cont fără contract, doar ac- clone, verificând dacă adresa cesând pagina web a băncii și corespunde cu cea din contract înregistrându-ne cu datele ca- și de pe site-ul băncii. drului emis de ei  nu dați curs solicitărilor de co-  avem conexiune la Internet nectare la Internet Banking pri-  să activăm autentificarea prin mite prin email, pot fi trimise pe SMS. site-uri clone. Despre aceasta și multe alte  verificați securitatea conexiunii proceduri am discutat în cadrul ore- (un lăcățel lângă adresa web) lor de instruire cu bibliotecarii bi- Cum putem deveni client al bliotecilor Egoreni, Cosăuți, Tătă- serviciului de Internet Banking? răuca Veche și Nouă, Niorcani, Pentru a deveni utilizator al Zastânca, Șolcani și Hristici. serviciului de Internet Banking tre- Suntem gata să vă venim în buie să: ajutor, contactați-ne. Adresa noas-  avem un cont curent deschis la tră: Soroca, str. Alexandru cel Bun, banca respectivă 25, Biblioteca Municipală „M. Sa- doveanu”. Gaja, Viorica. Internet Banking pentru toți. [Accesat 29.01.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/01/29/internet- banking-pentru-toti/

(Chiseliță R.) „Dreptul la memorie”. ,,Ziua internațională pentru combaterea victimelor holocaustului” Anual, pe 27 ianuarie, este mar- pentru a descrie uciderea a aproxi- cată Ziua internațională a come- mativ 11 milioane de oameni, din- morării Holocaustului − prima zi tre care jumătate evrei, din Europa, mondială a Holocaustului, apro- în timpul celui de-al Doilea Război bată de Adunarea Generală a ONU Mondial. la 1 noiembrie 2005. Programul de exterminare a evrei- Holocaustul lor a fost plănuit și executat de regi- este conside- mul național-socialist din Germa- rat cel mai nia, condus de Adolf Hitler. Vă pre- mare genocid zint cele mai înfricoșătoare statis- al tuturor tim- tici și informații despre Holocaust: purilor. Se es-  În timpul Holocaustului au murit timează că, într-un deceniu, au fost peste 1,1 milioane de copii. omorâți în jur de 11 milioane de oa-  Cei mai mulți oameni au fost meni. Jumătate dintre ei erau evrei. uciși în septembrie 1941, lângă Holocaustul este un termen utilizat Kiev. În doar două zile au fost 77

omorâți mai bine de 33.000 de deține recordul din acest punct de evrei. Aceștia au fost împușcați de vedere. trupele germane.  Se estimează că au murit, în tim-  În perioada 1933 – 1945, mai pul Holocaustului, în jur de bine de 11 milioane de bărbați, fe- 220.000-500.000 de romi. mei și copii au fost omorâți.  Au mai fost omorâți oponenții lui Aproape jumătate dintre ei erau Hitler, martorii lui Ianova și ho- evrei. mosexualii.  Trupele naziste puneau o parte  Majoritatea prizonierilor erau din prizonierii evrei să îngroape transportați spre taberele de sau să incinereze alți evrei. Ulte- muncă sau de exterminare cu aju- rior, aceștia erau și ei omorâți. torul vagoanelor pentru animale.  „Noaptea geamurilor sparte” – a Acestea nu aveau hrană, apă, toa- avut loc în 1938, când naziștii au letă sau ventilație. Cel mai lung atacat comunitățile evreiești din transport s-a întins pe 18 zile și ni- Germania și Austria. Naziștii au ciunul dintre prizonieri nu a su- distrus atunci mai bine de 1.000 praviețuit. de sinagogi, atacând inclusiv spi-  Doctorul Josef Mangele, cunos- talele, școlile, casele și cimitirele cut ca „Îngerul Morții” pentru ex- evreiești. 30.000 de evrei au fost perimentele sale sadice, era fasci- arestați în noaptea respectivă. nat de gemeni. Printre altele, el a  În cea mai mare tabără dedicată încercat să unească doi gemeni, în evreilor, situată în Polonia, în jur încercarea de a crea siamezi. Gu- de 1% din populație murea în fie- ido și Ina au fost omorâți chiar de care lună, de foame și de sete. părinți, care nu au mai putut să-i  Se estimează că în jur de o treime vadă suferind. din populația evreiască de pe pla-  În 1935, Hitler a introdus o lege netă a murit atunci. care nu le permitea nemților să se  Pentru a evita panica, naziștii le căsătorească sau să întrețină rela- spuneau evreilor care intrau în ca- ții sexuale cu evreii. Aceeași lege merele de gazare că urmează să a lăsat evreii fără cetățenia nem- fie spălați și dezinfectați. Alți țească și fără mare parte din drep- evrei aveau rolul de a-i calma și a- turi. i asigura că urmează să facă duș. (sursă: https://www.historia.ro/sec-  În complexul Auschwitz au murit tiune/general/articol/holocaust-pe- peste un milion de oameni. Acesta scurt-in-14-lucruri-infricosatoare- mai-putin-cunoscute) Chiseliță, Raisa. „Dreptul la memorie”. ,,Ziua internațională pentru combaterea victimelor holocaustului” [Accesat 27.01.2020]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2020/01/27/dreptul-la-memorie-ziua-internationala-pentru- combaterea-victimelor-holocaustului/

(Coșeru E.) Dumitru Matcovschi – drum poetic prin timp și activității zbuciumate a marelui Poet D. Matcovschi. Pentru noi, cei de azi, e o mândrie și o necesitate să furnizăm Cartea vieții scriitorului, opera rămânând ca un tezaur fără de preț, trecând prin ani și îmbogă- țindu-ne spiritual. Formarea continuă a biblioteca- Doamnele bibliotecare Stavița rilor este un subiect destul de nece- Larisa și Marinovici Victoria de la sar, el nu are limită nici în timp, nici Filiala n.2 vernisând opera scriito- în spațiu, nici în interiorul unei corului au marcat că Dumitru Mat- munități bibliotecare. covschi este scriitorul basarabean Training-urile, atelierele, orele care arde ca o lumânare pe altarul de instruire profesională sunt forme cuvântului „ce exprimă adevărul”, eficiente de formare a personalului în căutarea dreptății Neamului său, de bibliotecă. În cadrul activităților în căutarea îndreptării unui destin programate în data de 23 ianuarie vitreg, în căutarea identității unui 2020 la Biblioteca Municipală „Mi- pământ de floare și lacrimă. hail Sadoveanu” Soroca a avut loc „Ora bibliotecarului” a fost un ora de formare profesională „Ora îndemn să recitim/citim poezia, bibliotecarului” cu genericul „Du- proza, piesele de teatru, să-i ascul- mitru Matcovschi – drum poetic tăm versurile puse pe note, să învă- prin timp”. Aceste minunate rân- țăm o lecție demnă de urmat. duri atât de mult se potrivesc vieții Coșeru Eugenia. Dumitru Matcovschi – drum poetic în timp. [Accesat 25.01.20] Dis- ponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/01/25/dumitru- matcovschi-drum-poetic-prin-timp/

(Chiseliță R.) Cuvântul magic – ,,Mulțumesc” – însemnătatea cu- vântului În ultimii 16 În vechile scrieri ,,mulțumesc” ani, din 1994, pe înseamnă mult-unire – legătura din- data de 11 ianua- tre doi oameni și unirea cu Dumne- rie se sărbătorește zeu. Medicii spun că la rostirea Ziua Internațio- acestui cuvânt, organismul uman, nală a cuvântului ,,mulțumesc”, emană hormonul fericirii. Prin acest care durează timp de o săptămână. cuvânt oamenii își exprimă emoțiile Se spune că această zi este creată de pozitive. o campanie de papetare, care în așa Mulțumesc e doar un cuvânt în fel vrea să-și promoveze felicitările. spatele lui pot sta o mie de cu- ,,Mulțumesc” reflectă recunoștință, vinte… iubirea, admirația, curajul, prețuire și respect. dorința, împlinirea, dorul, puterea, 79 armonia… Însă, cu energia recu- tivă. Acest cuvânt este o „punte” in- noștinței, magia intra în viața ta… tre noi și oamenii cărora îl adresăm; „cuvântul-magic” care ar trebui sa de cele mai multe ori, pe această fie folosit mai des este „Mulțu- punte va pași triumfător, binevoi- mesc”. tor, însorit și încurajator – un zâm- De câte ori îl uitam, ne văduvim bet. Uneori el este însoțit și de alte zestrea energetică, de câte ori îl ros- „cuvinte-magice”: „cu plăcere”. Un tim, ne încărcăm cu energie pozi- Mulțumesc frumos celor ce vor citi această informație. Chiseliță, Raisa. Cuvântul magic – „Mulțumesc” – însemnătatea cuvântului. [Accesat 11.01.2020]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2020/01/11/cuvantul- magic-multumesc-insemnatatea-cuvantului/

(Railean E.) Proiectul „Conexiuni multiculturale - societate unită" si-a dat startul Primele ucrainenilor şi rușilor ce conlocu- semne de bu- iesc de veacuri alături. Grupul țintă curie în reali- — tineri de 17-19 ani. Rădăcinile zarea proiec- proiectului se trag de la Biblioteca tului „Cone- „Vasile Alecsandri" din Telenești, xiuni multi- de la directoarea Maria Furdui, care culturale — a dat mișcare ideii şi ne-a mobilizat societate unită" s-au manifestat vi- şi pe ceilalți... zibil la finele anului 2019, când s-a Entuziasmul a fost susținut de o dat start acestuia. Aici şi-au demon- echipă de tinere „interprete" ghi- strat activismul realizatorii, parte- date de dna Tamara Coșciug, cu nerii, susținătorii. mesaje de încurajare venite de la di- Despre obiectivul proiectului, rectorul Muzeului de Istorie şi Et- felul de manifestare, impact, iniția- nografie Nicolae Bulat, președin- tor şi parteneri a vorbit doamna di- tele Societății Slavone Ludmila rectoare a Bibliotecii Municipale Vitcovscaia, specialista pe biblio- „Mihail Sadoveanu" Eugenia Rai- teci Tamara Coșciug. Evenimentul lean, responsabilă de implementare s-a finisat cu o gală a bucatelor ca- a acestuia în zona Soroca, şi implică racteristice fiecărei naționalități 5 instituții de cultură din RM: bibli- pregătite şi prezentate de echipa otecile Telenești, Râșcani, Taraclia, „M. Sadoveanu": s-au pregătit sar- Comrat, Soroca, finanțarea vine de male tradiționale moldovenești, ti- la UE şi Fundația Konrad Adena- rănești, armenești; pește umplut uer. Pe parcursul unui an băștinașii după rețeta evreiască, babă neagră, își vor extinde cunoștințele la seg- plăcinte, urechiușe moldovenești; mentul istorie, cultură, societate a slănină, saltison/tobă, salam ucrai- romilor, bulgarilor, găgăuzilor, nean; colțunași, clătite rusești ş.a. 80 bucate, care au fost degustate la efort, rezultate pe măsura așteptări- momentul festiv. Urări de bine, lor. Railean, Eugenia. Proiectul „Conexiuni multiculturale – societate unită /Eugenia Rai- lean// Observatorul de Nord. – 2019. – nr. 01(1014). – 17 ianuarie. – p. 14.

(Railean E.) „Conexiuni multiculturale – societate unită” și rușilor ce conlocuiesc de veacuri alături. Grupul țintă – tineri 17-19 ani. Rădăcinile proiectului se trag de la Biblioteca „Vasile Alec- sandri” din Telenești, de la directoarea Maria Furdui, care a dat miș- care ideii și ne-a mobilizat și pe ce- ilalți. Primele semne de bucurie în Entuziasmul a fost susținut de o realizarea proiectului „Conexiuni echipă de tinere „interprete” ghi- multiculturale – societate unită” s- date de dna Tamara Coșciug, cu au manifestat vizibil, când s-a dat mesaje de încurajare venite de la di- start acestuia. Aici .i-au demonstrat rectorul Muzeului de Istorie .i Etno- activismul realizatorii, partenerii, grafie Nicolae Bulat, președintele susținătorii. Societății Slavone, dna Ludmila Despre obiectivul proiectului, Vitcovscaia, specialista pe biblio- felul de manifestare, impact, iniția- teci Tamara Coșciug. Evenimentul tor și parteneri a vorbit doamna di- s-a finisat cu o gală a bucatelor ca- rectoare a Bibliotecii Municipale racteristice fiecărei naționalități „Mihail Sadoveanu” Eugenia Rai- pregătite și prezentate de echipa lean, responsabilă de implementare „M. Sadoveanu”: s-au pregătit sar- a acestuia în zona Soroca și implică male tradiționale moldovenești, ți- 5 instituții de cultură din Moldova: gănești, armenești; pește umplut Bibliotecile Telenești, Râșcani, Ta- după rețeta evreiască, babă neagră, raclia, Comrat, Soroca, finanțarea plăcinte, urechiușe moldovenești; vine de la Uniunea Europeană și slănină, saltison/tobă, salam ucrai- Fundația Konrad Adenauer. Pe par- nean; colțunași, clătite rusești ș.a. cursul unui an băștinașii își vor ex- bucate care au fost degustate la mo- tinde cunoștințele la segmentul is- mentul festiv. Urări de bine, efort, torie, cultură, societate a romilor, impact pe așteptări. bulgarilor, găgăuzilor, ucrainenilor Railean, Eugenia. Proiectul „Conexiuni multiculturale – societate unită /Eugenia Rai- lean// Ziarul Nostru. – 2020. – nr. 01(264). – 16 ianuarie. – p. 8.

2019 (Railean E.) Proiectul „Conexiuni multiculturale – societate unită” și-a dat startul Primele alături. Grupul țintă – tineri 17-19 semne de ani. Rădăcinile proiectului se trag bucurie în de la Biblioteca „Vasile Alec- realizarea sandri” din Telenești, de la direc- proiectului toarea Maria Furdui, care a dat miș- „Conexi- care ideii și ne-a mobilizat și pe ce- uni multiculturale – societate unită” ilalți. s-au manifestat vizibil joi, 26 de- Entuziasmul a fost susținut de o cembrie 2019, când s-a dat start echipă de tinere „interprete” ghi- acestuia. Aici și-au demonstrat acti- date de dna Tamara Coșciug, cu vismul realizatorii, partenerii, susți- mesaje de încurajare venite de la di- nătorii. rectorul Muzeului de Istorie și Et- Despre obiectivul proiectului, nografie Nicolae Bulat, președin- felul de manifestare, impact, iniția- tele Societății Slavone, dna Lud- tor și parteneri a vorbit doamna di- mila Vitcovscaia, specialista pe bi- rectoare a Bibliotecii Municipale blioteci Tamara Coșciug. Eveni- „Mihail Sadoveanu” Eugenia Rai- mentul s-a finisat cu o gală a buca- lean, responsabilă de implementare telor caracteristice fiecărei naționa- a acestuia în zona Soroca și implică lități pregătite și prezentate de 5 instituții de cultură din Moldova: echipa „M. Sadoveanu”: s-au pre- Bibliotecile Telenești, Râșcani, Ta- gătit sarmale tradiținonale moldo- raclia, Comrat, Soroca, finanțarea venești, țigănești, armenești; pește vine de la Uniunea Europeană și umplut după rețeta evreiască, babă Fundația Konrad Adenauer. Pe par- neagră, plăcinte, urechiușe moldo- cursul unui an băștinașii își vor ex- venești; slănină, saltison/tobă, sa- tinde cunoștințele la segmentul is- lam ucrainean; colțunași, clătite ru- torie, cultură, societate a romilor, sești ș.a. bucate care au fost degus- bulgarilor, găgăuzilor, ucrainenilor tate la momentul festiv. Urări de și rușilor ce conlocuiesc de veacuri bine, efort, impact pe așteptări. Railean, Eugenia. Proiectul „Conexiuni multiculturale – societate unită” și-a dat startul. [Accesat 31.12.20]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/12/31/proiectul- conexiuni-multiculturale-societate-unita-si- a-dat-startul/

(Tartus M.) Ce se mănâncă de Crăciun în alte țâri ale lumii Crăciunul reprezintă un mo- Prepara- ment deosebit al anului, inclusiv tul principal din punct de vedere gastronomic. al acestei La fiecare popor întâlnim moduri Noche Bu- unice de a sărbători Crăciunul cu ena, cum o preparate si băuturi tradiționale, denumesc cubanezii, este purcelul adăugate obiceiurilor locale. Hai să la grătar, „asortat" cu fasole neagră vedem cum se şi orez sau cu un soi de banane pră- sărbătorește jite şi budincă de orez, la desert ser- Crăciunul si ce vindu-se prăjitură cu rom. se pune pe Germania masă în 15 țări Nemții mănâncă simplu în seara Diferite din în- de Ajun, pregătindu-se pentru o treaga lume. mult mai consistentă cină ce are loc Cehia a doua zi şi din care nu lipsesc Cehii așteaptă răbdători ziua de gâsca, rața, iepurele şi Krustenbra- Crăciun, în ajun mâncând doar câ- ten (porc la rotisor cu crustă cro- teva felii de pâine dulce, păstrându- cantă), acompaniate de găluște de se astfel pentru marele eveniment cartofi şi cârnați. Desertul tradițio- ce stă să vină. Iar masa de Crăciun nal de Crăciun constă dintr-un pla- începe, de regulă, cu supă de pește tou de prăjituri numite Weihnac- sau kuba de ciuperci (un fel de ri- htsplătzchen. sotto făcut cu Finlanda orz), urmată Masa de Crăciun a finlandezilor de felul princi- constă dintr-un platou de rutabaga pal care constă (o legumă rezultată din încrucișarea în crap prăjit şi napului cu varza), salată de sfeclă salată de car- şi, pe post de vedetă, șuncă la cup- tofi. tor. Şi alte preparate pot să apară pe Australia platou, printre acestea numărându- Crăciunul se pateurile şi peștele, la fel de iu- australian pre- bite de către scandinavii care nu- supune multe mesc această masă Joulupoytă. preparate Ungaria proaspete, estivale. Salate, pui, o De Crăciun abundență de fructe de mare, în se servește supa special creveți. In mod tradițional, de crap, varză australienii merg la slujba de Cră- umplută, pește ciun, după care cina o iau cu familia prăjit şi beigli, şi prietenii, fie organizând un bar- tradiționalul desert care se găsește becue în aer liber, fie mâncând un şi pe la noi, cu umplutură de se- tradițional curcan la rotişor în stil mințe de mac. In bradul de Crăciun, britanic, cu pudding de prune. de regulă împodobit de copiii mici Cuba 83 din familie, apar ornamentele obiș- Italia nuite alături de szaloncukor — În sudul Ita- bomboane de ciocolată învelite în liei, masa de staniol. Crăciun este Franța „Sărbătoarea Masa de celor 7 peşti", Crăciun din denumită şi La Vigilia. Aceasta este Franța include compusă, de regulă, exclusiv din multe produse preparate de pește sau fructe de şi preparate: mare — șapte varietăți, precum su- stridii, piept de curcan umplut, gerează numele, la care se adaugă brânzeturi. Principalul desert este preparate din legume. Caracatiță, buche de Noel. In Provence, tradiția anșoa, cod, scoici — iată care sunt este să servești 13 deserturi la fina- cele mai comune ingrediente, cel lul mesei, ele simbolizând cei 12 mai tradițional fiind însă țiparul. apostoli, plus Iisus. Nu te gândi însă Pastele cu fructe de mare fac şi ele la o masă plină cu prăjituri, ci la parte din meniu. produse de patiserie sau chiar la Spania fructe proaspete şi confiate, mig- Masa din dale şi nuci. Ajun, precum şi Portugalia cea de Crăciun, Portughezii includ o mulțime urmează tradiția de preparate. catolică a postului Fructele de mare în Ajunul Crăciu- sunt tradiționale, dar la fel de popu- nului, preparatul lar este şi curcanul la cuptor. Dul- consumat în această seară nu- ciurile de Crăciun includ turronul, mindu-se Consoada. In unele re- care poate fi moale sau tare, şi giuni din Portugalia se mănâncă polvorones — un fel de prăjituri fă- polvo (caracatiţă), la grătar sau cu râmicioase. orez. Pe masă mai apar ouă fierte, India varză fiartă şi cartofi dulci fierți. La Comunitățile desert nu lipsesc biscoitos de Natal de catolici şi alte (biscuiții de Crăciun) şi laptele de comunități de pasăre. creștini din India Statele Unite sărbătoresc cu Masa de Crăciun în Statele Unite variază destul de mult. Prepa- ratele includ adesea curcan umplut kuswar — dulciuri sau şuncă, legume, piure de cartofi de Crăciun, de la şi sos. Prăjituri de Crăciun şi plă- kidiyo (găluște cinte — cu mere, dovleac, nuci şi prăjite învelite în zahăr) la biscuiți fructe confiate-se servesc la desert, şi prăjituri cu fructe. Preparatul la care se adaugă un lichior de ouă, principal este, de regulă, biryani ca digestiv. (carne, condimente şi orez) cu miel, 84 curry de carne de oaie la care se Un Crăciun adaugă alte preparate indiene, pre- britanic tradițio- cum aloo gobi (cartofi condimentați nal include şi conopidă) sau jeera pulao (orez curcanul la cup- cu chimion). tor, cartofii la Polonia cuptor, porcul în Polonezii „pătură", varză au un meniu de Bruxelles, sos de merișoare etc. din care fac Budinca Yorkshire e servită ca gar- parte nu mai nitură la curcan. Deserturile includ puțin de 12 preparate. Acesta se nu- plăcinta cu rahat şi un mix de fructe mește Wigilia, e complet lipsit de confiate şi condimente. carne şi simbolizează cei 12 apos- Filipine toli. Şi totuși, numărul preparatelor Masa de Cră- poate varia, în funcție de numărul ciun în Filipine e invitaților ce vin în seara de Ajun. un festin dulce. Deschiderea e făcută de borșul Șunca de Crăciun roșu, acesta fiind urmat de alte e îndulcită cu supe, crap, hering şi pierogi — o miere, iar porcul crocant are șori- varietate de găluște umplute. La de- ciul caramelizat. Există şi un fel de sert se servește o prăjitură cu mac şi spaghete filipineze dulci, servite cu un compot de fructe confiate, menit un sos de roșii îndulcit cu zahăr. a funcționa ca digestiv. Alte preparate includ pui la cuptor, Marea Britanie umplut cu alte feluri de carne şi cu ceapă şi măruntaie de bou în sos de alune. Tartus, Mihaela. Ce se mănâncă de Cră- ciun în alte țâri ale lumii /Mihaela Tartus// Observatorul de Nord. – 2019. – nr. 48(1013). – 27 decembrie. – p. 6.

(Chiseliță R.) Două vieți într-un cântec „Doina şi Ion, devenite legendare, s-au to- național. Ideal pentru care, de-a pit în suferințele acestui pământ, iar noi, la lungul istoriei, au plătit cu propria rândul nostru, ne vedem şi mai clar propria fi- lor viață marile personalități ale ință rănită în oglinda neasemuitului lor har. Artistul nu poate inventa bucuriile, nici dure- literaturii şi muzicii noastre. rile poporului său. Asta au înțeles-o Doina şi Ion Aldea Teodorovici s-a Ion. Ei n-au inventat nimic, ei, pur şi simplu, născut la 7 aprilie 1954, în orașul au ars în cântecul lor" Leova. Dragostea pentru muzică, Grigore Vieru i-a fost cultivată de părinți. Tatăl Două inimi gemene - Doina şi său, a fost preot, de la care a moște- Ion Aldea-Teodorovici. Două inimi nit dragostea față de muzica. la vâr- care au bătut în același ritm şi-au sta de cinci ani, a început să studi- ars în același foc sacru pentru tot ce eze vioara şi pianul. Mai apoi își este frumos şi pentru același ideal continuă studiile la Chișinău, la 85

Școala de Muzică "Eugeniu Coca" "Moldova-Film", totodată studiază unde studiază clarinetul, iar în anul muzica în particular. 1969, se înscrie la "Școala medie de Absolvind muzică" din Tiraspol, unde studiază școala Nr. l, ro- saxofonul. Fiind încadrat în armata mâno-franceză, sovietică își face datoria în orașul mun. Chișinău, a Zaporojie, unde devine artilerist. lucrat în calitate de Fiind student la Facultatea de profesoară de lite- compoziție şi pedagogie a Conser- ratură universală la vatorului "G. Musicescu" din Chi- Institutul "Ion șinău, el mai activează în cadrul Creangă" din Chișinău. formației de muzică ușoară "Con- Descoperind o nouă la-tură a ta- temporanul" condusă de compozi- lentului său, cea de interpretă de es- torul Mihai Dolgan. tradă, ea este nedespărțită de acum în anul 1981 se căsătoresc cu înainte de compozitorul şi interpre- Doina Marin. Prima data cântă în tul Ion Aldea Teodorovici. Datorită duet cu Doina la o seară de creație talentului său, vocii sale frumoase, a poetului Grigore Vieru. Fiind res- curajului său a devenit una din cele pins de Radio şi Televiziune Ion i-a mai îndrăgite artiste din Re-publica chitara şi pornește împreună cu Moldova, şi peste hotarele ei. Doina să cutreiere satele Moldovei. Datorită cântecelor: „Suverani- A scris muzică simfonică, de ca- tate", „Sfântă ni-i casa", „Mănăsti- meră, cântece pentru copii, pentru rea Căpriana" şi altele, cântăreața filme, pentru spectacole dramatice. Doina Aldea Teodorovici a devenit Ion şi Doina au luptat împreună simbolul Moldovei. Pentru talentul pentru reunirea Republicii Moldova şi muncă îndelungată pe scenă şi cu România, pentru revenirea spirit civic, Doinei Aldea Teodoro- la limba română şi grafia latină. vici in anul 1992 i s-a acordat titlul Ei sunt primii care au cântat despre de Artistă Emerită a Republicii limba română, despre Eminescu. Moldova. La 27 august 1991, au cântat în urma unui tragic accident ru- pentru Suveranitate şi Independență tier în noaptea de 29 spre 30 octom- la Marea Adunare Națională, apoi brie 1992, soții Ion şi Doina Teodo- au plecat, la Festivalul de la Ma- rovici au decedat. Mașina în care se maia, unde Doina avea să spună: deplasau spre Chișinău a intrat într- "Vin aici direct din Piața Marii un copac în apropierea localității Adunări Naționale din Chișinău, să Coșereni, la 49 de kilometri de Bu- vă aduc salutul libertății noastre". curești, România. în anul 1958 la 15 noiembrie în Moartea celor doi a fost perce- orașul Chișinău s-a născut Doina pută la data respectivă ca o tragedie Marin. Din copilărie i-a plăcut cân- națională. tecul şi dansul. De la vârsta de 6 ani Înmormântarea lui Ion şi Doina şi până în clasa a 8-a, Doina Aldea Aldea Teodorovici a avut loc la 3 Teodorovici participă la dublarea noiembrie 1992 la Cimitirul Central filme-lor în românește la Studioul Ortodox din mun. Chișinău. 86

Fiul celor doi regretați artiști, pria orchestra, cântă atât în Româ- Cristofor Aldea Teodorovici a ră- nia, cit şi în Moldova, sau în străi- mas orfan de mic şi a fost crescut de nătate, şi seamănă perfect cu regre- bunei săi. Astăzi fiul lor are pro- tatul său tată. Chiseliță, Raisa. Două vieți într-un cân- tec/Raisa Chiseliță//Realități Culturale. – 2019. – nr. 12. – p. 19

(Țîrdea-Spinei E.) Spiridușii au dăruit brăduți ca din basm Într-un cartier din Soroca s-au propuneri utile. Am confecționat născut brazi de Crăciun. Albi, verzi, brazii cu mare drag, căci Anul strălucitori, împodobiți cu auraş, De menționat că la întrunire au ghirlande, jucării.... Ei au împodo- participat şi părinți, şi copii. Toți s- bit sala de lectură a filialei Bibliote- au implicat cu inimă şi suflet şi au cii pentru copii „Steliana Grama", confecționat acest lucru hand-mai orașul Soroca. Anturajul a devenit cu dăruire de sine. unul deosebit de atrăgător şi, chiar, Nou, practic, ne bate la ușă.... parfumat, ași spune, cu aroma de Totodată, împreună cu voluntarii sărbătoare. Utilizatorii bibliotecii bibliotecii am împodobit şi bardul de Crăciun care inspiră şi aduce cu sine un spirit frumos şi cald de săr- bători! Printre ei au fost Jicul Ecaterina, Stezi Podubnaia, Radu Pânzari, Va- leria Cepurneac, Adrian Reşitca, elevi ai claselor a cincea - a opta de la Liceul Teoretic „Petru Rareș" din au senzația că au nimerit într-o po- localitate. veste.. - Toți copiii şi-au demonstrat Toate s-au întâmplat în ziua de creativitatea şi talentul în lucru re- 11 decembrie, curent, când în sala zultatul fiind unul impresionant!!! de lectură a bibliotecii pentru copii Mulțumim pentru participare tutu- ce poartă numele scriitoarei S. ror, îndeosebi doamnei Ala, mămi- Grama a avut loc ședința unui ate- cii fraților Lena şi Mihai Berladean lier de lucru manual. Detalii am care a venit cu idea de a confecționa aflat de la directoarea bibliotecii brăduți din șervețele pentru masa. Maria Purice care ne-a povestit ur- S-au confecționat niște brăduți ori- mătoarele: ginali, - ne-a povestit bibliotecara - În cadrul acestei întruniri a Nadejda Borozan. Atelierului de lucru manual „Spiri- Apropo, tot d-ei a adăugat că dușii Veseli", apropo, ultima din doamna sus-numită vine deseori cu anul 2019, cu genericul „Confecți- idei frumoase, iar bibliotecarii şi onăm brazi de sărbători", am ră- utilizatorii le pun în practică cu suflicat mânicile şi am purces la lu- mare succes. cru. Fiecare participant a venit cu 87

Atelierul de lucru „Spiridușii şi în 2020, cu confecționarea mărți- veseli" a fost inițiat cu mai mulți ani șoarelor şi felicitărilor pentru mame în urmă, în 2009. Deja este o tradi- în luna martie, compozițiilor Pas- ție ca întrunirile să se facă cu mai cale, de toamnă şi altele. mare amploare în ajun de sărbători Să le zicem un „Doamne ajută!" când se confecționează diferite productiv şi fie ca ultima ședință compoziții, felicitări etcetera. din acest an să fie de bun augur. Doamnele care activează aici Veniți, soroceni, la bibliotecă şi m-au asigurat că atelierul va activa savurați din magia sărbătorilor de iarnă! Țîrdea-Spinei, Elena. Spiridușii au dă- ruit brăduți ca din basm /Elena Țîrdea-Spi- nei//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 48(263). – 26 decembrie. – p. 9.

(Tartus M.) Se apropie sărbătorile de iarnă, dar voi știți legenda „Ciorapului de Crăciun”? Tradiția spune că un copil tânără care se poartă rău de-a lungul soție tre- anului nu va găsi niciun dar în buia să ciorăpel, ci doar o bucată de căr- ofere vi- bune. Tradiția Crăciunului cere itorului ca ciorăpeii sa fie agățați la șemi- soț ceva neu, însă chiar daca stai la bloc şi de mare nu ai așa ceva, Moșul tot va veni valoare. Fără zestre o fată nu avea la copii, dacă-şi agață ciorăpeii... nicio șansă să se căsătorească. Între oriunde. timp, Sfântul Nicolae a aflat de bie- Legenda ciorăpeilor de Crăciun tul țăran şi de fiicele sale. Cunos- spune că un țăran sărac trăia fericit când situația financiară a bătrânu- într-o căsuță din Myra, Ptara, orașul lui, el a decis să îl ajute, dar voia să Sfântului Nicolae, cu soția și cei trei o facă în secret. Așa că s-a dus într- copii ai săi. Dar fericirea familiei s- o seară la casa omului cu un sac de a destrămat când soția omului a mu- galbeni şi a așteptat ca familia să rit de o boală grea, lăsându-l singur adoarmă înainte de a-i pune sacul cu cei trei copii de crescut, cuprinși pe geam, în casă. În acea noapte, fii- de disperare. Toate treburile gospo- cele au terminat treaba de făcut şi dăriei au căzut pe umerii fiicelor, în au agățat șosetele proaspăt spălate timp ce tatăl lor trudea ca să asigure să se usuce lângă foc. un trai familiei sale îndurerate. Ele nu aveau idee că binefăcăto- Când fiicele au ajuns la vârsta rul lor era ascuns în preajmă, aștep- căsătoriei, bietul tată a devenit şi tându-le să se ducă la culcare. Mai mai deprimat pentru că știa că nu le târziu, după ce toată lumea a ador- poate mărita cu bărbați buni, pentru mit şi lumina s-a stins, Sfântul Ni- că nu aveau zestre. În acele zile, o colae s-a strecurat lângă geamul lor şi a privit înăuntru. A pus cu grijă 88 punga cu banii de aur într-una din speciali de Crăciun. În zilele noas- șosete şi a plecat la fel de silențios tre ei se găsesc în foarte multe țări cum a venit. ca un simbol important al Crăciunu- Când tatăl a găsit dimineața lui şi sunt în tot felul de modele şi punga cu aur în șosetă, a căzut în stiluri. În cultura modernă a multor extaz. În sac era suficientă zestre țări, ciorapii de Crăciun sunt un ele- pentru o fiica! Se pare că era un ment popular care se confecțio- semn de la Dumnezeu, se gândi. nează în casă de către gospodine. Cine oare i-a trimis acest dar?, se tot Multe familii își fac propriile șosete întreba... Omul își făcea planuri să tricotate, care mai de care mai deo- o mărite pe fiica cea mare cu sebite ca modele, cu care întâmpină această zestre. În noaptea urmă- Crăciunul, câte o pereche pentru fi- toare, Sfântul Nicolae a mai dăruit ecare membru al familiei, chiar cu omului încă o pungă de aur şi tot în numele fiecăruia pus pe ciorap, ca șosetă a lăsat-o pe timpul nopții, așa Moș Crăciun să știe care ciorap al încât şi a doua fiică a avut zestre ca cui este. să se căsătorească. Tatăl fetelor În unele țări, obiceiul Crăciunu- deja era foarte curios să afle cine lui este ca un copil să primească este binefăcătorul misterios, așa că drept cadou doar ce încape în șoseta a treia noapte nu s-a culcat şi a stat sa de Crăciun. Tradiția spune că un ascuns să vadă dacă vine cineva cu copil care se poartă rău de-a lungul galbenii şi îi pune în șosetă. Bătrâ- anului nu va găsi niciun dar în cio- nul l-a văzut şi l-a recunoscut pe bu- răpel, ci doar o bucată de cărbune. nul preot, căruia i-a căzut la pici- Tradiția Crăciunului cere ca cioră- oare cu bucurie şi i-a mulțumit la peii sa fie agățați la șemineu, însă nesfârșit din toată inima sa. Cu bi- chiar daca stai la bloc şi nu ai așa necuvântarea Sfântului Nicolae, bi- ceva, Moșul tot va veni la copii, etul om a putut să își vadă toate cele dacă-şi agață ciorăpeii... oriunde. În trei fiice măritate şi cu o viață bună zilele noastre, copiii din toată lu- şi prosperă alături de familiile lor. mea continuă tradiția de a agăța o Așa se spune că a început tra- șosetă specială de Crăciun, aștep- diția șosetelor de Crăciun tând cu nerăbdare să fie umplută de Şi de sute de ani copiii agață Moș, iar când ei văd ciorapul colo- ciorăpeii de Crăciun, așteptând să rat scos de la adăpost, știu că sărbă- vină Moș Crăciun cu daruri pentru toarea mult așteptată e pe cale să ei când dorm. La începuturi, copiii vină şi să le aducă din nou multe bu- își foloseau proprii ciorăpei, dar în curii. timp au început să se fabrice ciorapi Tartus, Mihaela. Se apropie sărbătorile de iarnă, dar voi știți legenda „Ciorapului de Crăciun?”/Mihaela Tartus// Observatorul de Nord. – 2019. – nr. 46(1011). – 13 decembrie. – p. 6.

(Mitrofan T.) Două biblioteci din Soroca sunt comasate și una lichi- dată La ședința Consiliului munici- vedere că bugetul municipiului este pal din 5 decembrie, consilierii au mai mare cu patru milioane lei, adoptat o decizie prin care două bi- transferate recent din bugetul de blioteci din Soroca au fost coma- stat. Propunerea însă nu a găsit sus- sate, iar una lichidată, din cauza că ținere... Amintim că acum trei ani au puțini cititori. Potrivit proiectu- CDI ”Mihail Sadoveanu” și filialele lui de decizie, sunt comasate filia- sale din municipiu au trecut de la lele nr. 1 și nr. 2, rămânând activă autoritățile raionale la cele munici- filiala nr. 2. Totodată, se lichidează pale. Bibliotecile din municipiul filiala nr. 3, aflată în preajma Stației Soroca deservesc anual 10 mii de de Medicină Urgentă. Elena Bodna- beneficiari, a menționat Eugenia renco, consilieră PCRM, a propus Railean. amânarea acestei decizii, având în Mitrofan, Tatiana. Două biblioteci din Soroca sunt comasate și una lichidată/Tati- ana Mitrofan// Observatorul de Nord. – 2019. – nr. 46(1011). – 13 decembrie. – p. 2.

(Spinei E.) Labirintul Cărților Adevărata universitate a viselor noastre este o bibliotecă. Locul unde mergem să citim, să ascultăm, să discutăm, să ne întâlnim cu cartea, cu scriitorul, cu editorul, cu pictorul, cu umoristul, cu alți semeni de ai noștri ingenioși, intere- sanți şi setoși de a țese noi perfor- manțe şi de a valorifica potențialul deschise pentru omenire, pentru că cunoașterii. Biblioteca este locul doar ea este ușa larg deschisă spre care ne păstrează amintirile, ne de- viitor şi doar într-o bibliotecă ai lectează sufletul, ne farmecă cu șansa să fii superior! De asta m-am mulțimea de tezaure ce așteaptă convins o dată în plus fiind parte a fără răgaz răsfoite. unui seminar util pentru bibliotecari Biblioteca este templul învăță- care a avut loc recent în orașul So- turii, deoarece doar în bibliotecă roca. S-au adunat toți bibliotecarii pot să-ți hrănești sufletul şi gândul din raion ca să-şi spună păsul, să cu cele mai diverse cunoștințe. Din afle despre planurile ce țin de viitor, păcate, astăzi Internetul şi alte teh- căci, să știți, munca unui bibliotecar nologii informaționale concurează în ziua de astăzi presupune un noian cu biblioteca, dar totuși, cred că ni- întreg de obligațiuni, responsabili- meni niciodată nu va reuși să înlo- tăți, activități etc. cuiască cartea cu alte invenții. Bi- blioteca va rămâne mereu cu porțile 90

S-au pus în discuție momente să se atesteze. S-a vorbit mult des- organizatorice, necesitatea Portofo- pre Conferința Republicană a Aso- liului Bibliotecarului care este car- ciației bibliotecarilor care a avut loc tea de vizită a unei biblioteci. S-a la sfârșit de toamnă . participantele menționat că un bibliotecar trebuie la conferință din Soroca au povestit să fie în permanentă creștere, în celor de față ce nou au aflat, ce le- proces de dezvoltare încontinuu, să au impresionat, ce întrebări au fost implementeze ideile în practica sa discutate (Biblioteca şi rolul ei în de zi cu zi. În genere, se preconi- comunitate, servicii educaționale zează ca bibliotecile să se divizeze care se oferă în perimetrul bibliote- pe categorii. cilor, politici de cercetare în activi- Moderatoarea, Tamara Boboc- tatea bibliotecarelor, tehnologiile Coșciug, specialist principal, Secția informaționale...) S-a menționat că Cultură şi Turism Soroca, s-a referit la conferință a avut loc un schimb în alocuțiunea sa la fiecare biblio- eficient de experiență. tecă aparte, a povestit despre sarci- D-na Tamara s-a interesat ce nile care urmează a fi îndeplinite. nou vor implementa participantele D-ei a menționat, printre altele, că la evenimentul din capitală în acti- bibliotecile sătești au posibilitatea vitatea lor. Răspunsul primit a satis- să se ridice la alt nivel, mai sus, căci făcut-o. multe dintre ele merită. Şi pe bună Marele înțelept Miron Costin zi- dreptate, dar nu a ezitat să enumere cea: „Nu este alta, mai frumoasă şi acele localuri, unde activitatea bi- mai de folos în toată viața omului bliotecarului lasă de dorit.... zăbavă, decât cititul cărților". Apropo, anul 2020 va starta cu eva- Dacă vreți să obțineți cheia suc- luarea activității bibliotecilor, iar cesul pierdeți-vă în labirintul cărți- acesta este un lucru de amploare. lor şi sorbiți lacom din nectarul cu- Au fost evidențiate mai multe noștințelor!!! Acest îndemn, cu cer- compartimente de activitate ale bi- titudine, este deopotrivă de bineve- bliotecarilor. nit nu numai pentru cititori, dar şi Au primit instrucțiunile nece- bibliotecari. Apropo, 2020 este de- sare acei bibliotecari care urmează clarat Anul Lecturii. Spinei, Elena. Labirintul cărților/Elena Spinei//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 46(261). – 12 decembrie. – p. 6.

(Chiseliță R.) Sfântul Ierarh Nicolae În fiecare an la 19 decembrie După cum au constatat cercetă- noi îl sărbătorim pe Sf. Nicolae, torii, Sf. Nicolae este un personaj căruia i se mai spune , făcătorul precreștin, mitic, datele despre vi- de minuni. În biserica ortodoxă ața și minunile căruia au fost luate sf. Nicolae este un simbol al mi- din biografia altui sfânt, mai vechi - losteniei al generozității și al fap- Nicolae din Pinar. Din epoca pa- telor bune. gină provin următoarele calități și

91 funcții ale Sf. Nicolae, unii își ima- Pentru moldoveni, dar și pentru ginează că Sf. Nicolae dirijează alte popoare europene și nu numai, soarele, urmărește ca acesta să nu Sf. Nicolae a devenit o parte a chi- ardă pământul, ci să-l lumineze și pului, care patronează sărbătoarea să-l încălzească la timp și în măsura principală din toiul iernii – Nașterea cuvenită. În această acțiune de mare Domnului. Este vorba de Moș Cră- răspundere Sf. Nicolae este ajutat ciun. În sensul acesta este elocvent de Sf. Toader, care îndreaptă soa- faptul, că în unele țări omologul lui, rele pe drumul care trebuie. Moș Crăciun se numește Santa Se mai Klaus (din lat. Sanctus Nicolaus - spune, că Sf. Sf. Nicolae). Sf. Nicolae îi sunt atri- Nicolae aduce buite mai puține calități de acest fel iarna prin păr- pe la noi, ținând-se de vechiul cult țile noastre. al strămoșilor noștri, la alte popoare Data de 19 de- balcanice, însă, aceste tradiții sunt cembrie este mai bogate. ultima sărbă- În popor se zice că de la Sf. Ni- toare de la sfârșitul toamnei /după colae ziua începe să se mărească Pocroave, Paraschiva, Simedru, câte puțin. „La Sf. Nicolae se în- Andrei, când se consideră că începe toarce noaptea la ziuă cu cit se su- iarna. Sfântul Nicolae este acel bă- cește puiul-n găoace”. trân, cu barbă albă, care trebuie să În calendarul popular Sf. Nico- aducă de ziua sa zăpada, e un fel de lae este patronul celor care călăto- patron al iernii, o divinitate a natu- resc pe ape, stăpân peste ape, călă- rii, ajutător al gospodăriilor, un uză și sprijin pentru toți acei care și- sfânt bogat, dătător de noroc pentru au legat viața de apă. În timp, sfân- fetele sărace precum și tare milos- tul a ajuns să fie considerat patronul tiv, blând și bun cu toți cei necăjiți. soldaților aflați în război, al corăbi- Este milostiv cu cei săraci, îi ajuta erilor, iar mai târziu al marinarilor. atât pe acei ce i se adresează, cit și Sfântul Nicolae este acela, care pe cei nu îndrăznesc să o facă. As- aduce daruri copiilor și le pune în tfel, el i-a ajutat unui tată, care din ciorapi sau în ghetuțe. Pe vremuri cauza sărăciei era gata să dea spre dărnicia moșului era asociată obli- desfrânare cele trei fete ale sale. gatoriu cu dreptatea. Această ima- Sfântul Nicolae în mod tainic i-a gine are ca punct de plecare milos- aruncat pe fereastră trei pungi cu tenia sfântului în raport cu săracii, galbeni. Tatăl, având banii și mul- văduvele, orfanii. Pe timpuri și pe- țumind lui Dumnezeu și-a căsătorit deapsa, aplicată cu blândețe și drep- fiicele cu ajutorul lor. Viața lui a tate, era percepută ca un dar. De alt- continuat să fie plină de milostenii, fel, se pare că altădată sfântul nos- de post și rugăciune, de smerenie și tru era mai darnic cu pedepsele de- blândețe, mai fiind și mare făcător cât cu darurile. În acest sens, poate de minuni. Mulți bolnavi a vindecat fi invocată și tradiția creștină care cu rugăciunile sale. ne spune că, Sf. Nicolae îi bătea cu nuiaua peste mâini pe cei care se 92 abăteau de la credință. Aceasta ar fi icoana sa era păstrată adesea ca o explicația obiceiului pedepsirii co- adevărată amuletă. Toate acestea ne piilor neascultători cu nuielușa, lă- arată ceea ce a fost Moș Nicolae în sată de Moș Nicolae în încălțămin- obiceiurile și credințele noastre, tea celor neascultători în seara de 18 care sunt păstrate cu sfințenie și as- decembrie. tăzi. Sărbătoarea Sf. Nicolae este În acest context, nu e de mirare, cinstită numeroși creștini ce-i că numeroase perechi, care se cunu- poartă numele. În Moldova sunt nu- nau își alegeau ca patron al gospo- meroase biserici cu hramul Sf. Ni- dăriilor pe Sf. Nicolae. De altfel, colae. Chiseliță, Raisa. Sfântul Ierarh Nico- lae/Raisa Chiseliță//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 45(260). – 5 decembrie. – p. 20.

(Chiseliță R.) Drepturile Copilului familii substitutive, în instituții de îngrijire sau la scoală. Părinții și familiile, grupurile profesionale care lucrează cu copiii, dar și orice cetățean responsabil ar trebui să știe de existența acestor drepturi. Polițiștii și judecătorii sunt cei care au sarcina să aplice legea, dar toată lumea are obligația să rapor- teze cazuri de abuz sau neglijență Drepturile copilului sunt regle- îndreptate asupra copilului. Autori- mentate de Convenția asupra Drep- tățile locale și centrale au obligația turilor Copilului adoptată de către de a garanta și promova drepturile Adunarea Generala a Națiunilor copilului. Unite la data de 20 noiembrie 1989. Ziua Internațională a Drepturi- Documentul definește drepturile și lor Copilului – s-a sărbătorit în ziua principiile dezvoltării normale a de 20 noiembrie în incinta Bibliote- unui copil. cii Municipale ,,M. Sadoveanu”, cu Copiii au drepturi oriunde s-ar un grup de beneficiari ai bibliotecii. afla – acasă la părinții naturali, în A fost expusă și o expoziție de carte ,,Drepturile mele – ce sa fac cu ele”. Chiseliță Raisa. Drepturile copilului. [Accesat 21.11.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/11/21/drepturile- copilului/

(Chiseliță R.) Sadoveanu sau do- Iași si la Fa- rul cel fără vârstă… cultatea de Mihail Sadoveanu s-a născut la Drept a Uni- 5 noiembrie 1880, în Pașcani, jude- versității din țul Iași, România. București, însă A fost un scriitor, romancier, cursurile au povestitor, nuvelist, ziarist, eseist, fost întrerupte poet, traducător, academician și om la sfârșitul politician român, una dintre cele aceluiași an, mai importante figuri ale literaturii întorcând-se la române din primii 50 de ani ai seco- Fălticeni. Începe să colaboreze la lului douăzeci. Călinescu spunea că foaia "Viată noua" alături de Gala ”e un mare povestitor, cu o capaci- Galaction, N.D. Cocea, Tudor Ar- tate de a vorbi autentic, asemănă- ghezi s.a., semnând cu numele sau, toare lui Creangă și lui Caragiale, dar si cu pseudonimul M.S. Co- mai inventiv decât cei dintâi, mai buz… În 1904, Sadoveanu se stabi- poetic decât cel de al doilea”. Ope- lește la București, se căsătorește și rele sale celebre sunt: ”Baltagul”, și va avea unsprezece copii. În același ”Frații Jderi”. A fost fiul lui Ale- an are loc debutul editorial cu patru xandru Sadoveanu, avocat de profe- volume deodată: "Povestiri", "Du- sie, și al Profirei Ursachi, țăranca reri înăbușite", "Crâșma lui Moș din satul răzeș moldovenesc Ver- Precu", "Șoimii", fapt pentru care seni. Părinții săi nu erau căsătoriții, Nicolae Iorga numește aceasta peri- au avut împreuna patru copii: Mi- oada "anul Sadoveanu". Publică hail, Dimitrie, Alexandru si Vasile. aproape 100 de volume, printre Paternitatea primilor doi a fost con- care: "Floare ofilită", "Apa morți- firmata abia in anul 1891. lor", "Neamul Șoimăreștilor", Intre anii 1892-1897 a urmat "Tara de dincolo de negură", scoală primara la Pașcani, unde l-a "Hanu-Ancuței", "Împărăția ape- avut ca învățător pe Mihai Busuioc, lor", "Zodia Cancerului sau Vremea cel pe care l-a transpus în povestirea Ducăi-Voda", "Baltagul", "Creanga "Domnul Trandafir". A continuat de aur", "Locul unde nu s-a întâm- gimnaziul "Alecu Donici" din Făl- plat nimic", "Frații Jderi", "Nada ticeni. Împreuna cu un coleg, în Florilor". Mihail Sadoveanu a fost timpul gimnaziului a încercat, fără numit de către Geo Bogza ”Cea- succes, elaborarea unei monografii hlăul literaturii romane”, iar de că- a lui Ștefan cel Mare, din lipsa de tre George Călinescu — "Stefan cel informații… În 1897, își semnează Mare al literaturii romane”. În debutul cu pseudonimul Mihai din 1910, este numit director al Teatru- Pașcani, la vârsta de 16 ani, în relui National din Iași. Publică volu- vista bucureșteană "Dracu" cu mele "Povestiri de seară”, "Geno- schița "Domnișoara M. din Fălti- veza de Brabant", broșura "Cum ceni". putem scapă de nevoi și cum putem Între 1897-1900, si-a continuat dobândi pământ" s.a. pregătirea la Liceul National din 94

Colaborează la revista "Semă- al Prezidiului Marii Adunări Națio- nătorul", dar se va simți mai apro- nale, funcția politică maximă ocu- piat spiritual de revista de la Iași, pată de un scriitor roman în timpul "Viață Românească”. Editează în regimului comunist si se bucură de 1919, împreuna cu George Topîr- toate privilegiile ce decurgeau din ceanu, la Iași, revista "Însemnări li- aceasta. terare". În 1949, este ales președinte al În decembrie, revista își anunța Uniunii Scriitorilor. Apar operele încetarea apariției. "Viață româ- "Păuna Mica", capodopera "Ni- nească" își pornește iar munca pen- coară Potcoavă", "Aventura în tru cultură si folos. În editura revis- lunca Dunării". tei ieșene publică volumul de nu- În 1955, scriitorului i se conferă vele "Umbre" și broșura "În aminti- titlul de Erou al Muncii Socialiste. rea lui Creangă", iar la "Editura Lu- Șase ani mai târziu, în anul morții ceafărul", volumul "Priveghiuri”. (1961), i se acordă Premiul Lenin În 1921, Mihail Sadoveanu de- pentru Pace. Tot în 1961, suferă un vine membru al Academiei Ro- infarct care îi afectează vorbirea si mâne. vederea. În 1926, reprezintă Societatea La 19 octombrie 1961, scriitorul Scriitorilor Romani, împreuna cu Mihail Sadoveanu s-a stins din vi- Liviu Rebreanu, la Congresul de la ață, în localitatea Vânători-Neamț, Berlin. județul Neamț, România, la vârsta În 1928, apare povestirea "Ha- de 80 de ani. Este înmormântat la nul Ancuței", aparținând perioadei 21 octombrie în cimitirul Bellu din de maturitate a scriitorului, fiind un București, alături de Eminescu. volum de 9 povestiri, o îmbinare Opera sa s-a încadrat în mai multe ideală a genului epic și liric. curente literare: sămănătorism, rea- În 1936, Mihail Sadoveanu, Ge- lism, naturalism, fantastic, realism orge Topîrceanu, Mihai Codreanu socialist, în care a tratat mai multe si Grigore T. Popa scot, începând subiecte: roman istoric, roman de cu luna ianuarie, revista lunară "În- aventuri, roman biografic, roman semnări ieșene". La moartea lui Ga- politic, nuvelă psihologică, ficțiune rabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu polițistă, memorii, literatură de că- va evoca cu cuvinte elogioase per- lătorie, roman despre natură, roman sonalitatea criticului de la revista fantastic, reportaj, biografie, schiță, "Viață românească”. literatură pentru copii, genul liric. Începând cu 1947, scrisul său De asemenea, opera sa a fost in- virează spre ideologia noului regim fluențata de scriitori precum Ho- comunist, publicând opere afiliate noré de Balzac, Ion Luca Caragiale, curentului sovietic, al realismului Miron Costin, Mihai Eminescu, socialist, celebre fiind romanul Gustave Flaubert, Nicolae Gane, "Mitrea Cocor" sau cartea de repor- Nikolai Gogol, Wilhelm von Kot- taje din URSS, "Lumina vine de la zebue, Ion Neculce, Anton Pann, N. Răsărit". Ca recompensă pentru D. Popescu-Popnedea, Émile Zola, aceasta orientare, devine președinte Barbu S. Delavrancea, dar la rândul 95 sau, a influențat scriitori precum Lungu, Dumitru D. Pătrășcanu, Ce- Jean Bart, Nicolae N. Beldiceanu, zar Petrescu, Damian Stănoiu. Al. Lascarov-Moldovanu, Dan Chiseliță, Raisa. Sadoveanu sau dorul cel fără vârstă/Raisa Chiseliță//Observatorul de Nord. – 2019. – nr. 40(1005). – 1 noiembrie. – p. 14.

(Mitrofan T.) Vasile Spinei s-a întâlnit cu cititorii din Soroca Vasile Spi- proza- nei, lector uni- tor, des- versitar, poet și pre co- prozator origi- pilăria nar din satul sa şi să Bădiceni, s-a ofere întâlnit cu citi- câteva torii de la baștină. Evenimentul s-a sfaturi tinerilor desfășurat la biblioteca publica Vasile Spinei, membru al Uniu- „Mihail Sadoveanu”, în cadrul pro- nii Jurnaliștilor din Moldova, al iectului „Soroceni de dincolo de Uniunii Scriitorilor din Moldova şi Soroca", în care sunt invitate perso- al Societății de Haiku din Constanța nalități descendente din raionul care urmează să-şi aleagă ocupația nostru. vieții lor. „Când încercăm să dăm Au dat curs invitației oameni de îndrumări cuiva este foarte greu, cultură, ziariști, elevi pasionați de chiar de sub geana pădurii trecute lectură, care cunosc şi apreciază de 70 de ani este greu să dai cuiva scrierile autorului sau erau curioși un sfat. Dar oricum, ce mi-aș dori să afle cât mai multe despre aceasta, mie, şi fiecare dintre noi trecuți de dar şi despre invitat. „În cadrul o anumită vârstă își doresc: cu- acestui proiect invităm sorocenii noaște-te pe tine însuți!, educă-te pe care duc faima raionului prin ceea tine însuți! N-o să te educe nimeni. ce sunt şi ce fac, care demonstrează Nu da vina pe urmă nici pe grădi- că potențialul uman al acestui ținut niță, nici pe familie, nici pe școală, este la un nivel înalt, iar noi suntem nici pe universitate. Trebuie să te cei care îl valorificăm. Această în- cunoști tu şi să fii mai bun decât tâlnire are şi un scop educativ, ieri, iar mâine mai bun decât azi", a deoarece am invitat elevi care sunt menționat Vasile Spinei. Autorul a în pragul alegerii unei cariere pro- povestit celor prezenți momente din fesionale şi pe care invitații i-ar pu- copilăria sa petrecută la Bădiceni, tea inspira în această alegere, pe despre artă şi poezia Haiku, de care lângă părinți şi pedagogi". este pasionat pentru faptul că ex- Vasile Spinei a fost provocat de primă idei profunde în cuvinte gazdele evenimentului să poves- foarte puține şi a recitat mai multe tească despre vatra de la care a por- versuri din volumele editate până nit drumul spre cariera de poet şi acum. 96

In cadrul întâlnirii, colegii de Moldova. În 1975, debutează edito- breaslă şi prietenii din Soroca, prin- rial cu cartea de proză „Credință", tre care sunt Grigore Bucătaru, Ta- iar în 1993 cu volumul de poezii mara Coșciug, Victor Cobăsneanu, „Teamă de semn rău". De mai mulți Nina Neculce, Nicolae Bulat şi alții, ani scrie versuri Haiku — poezie în au venit cu mesaje călduroase la stil japonez, caracterizată prin adresa invitatului, dorindu-i viață formă fixă, alcătuită din 17 silabe lungă şi noi volume de versuri in- repartizate pe 3 „versuri" formate spirate, dar şi cititori curioși şi se- din 5, 7, 5 silabe. Până în prezent, toși de lectură. Copiii de la Centrul are la activ 15 volume publicate. în de Creație pentru copii şi tineret din 1996, primește Titlul de „Om Eme- Soroca, împreună cu pedagogul lor, rit al Republicii Moldova". În ace- au recitat poezii şi versuri Haiku de lași an, revista „Ateneu" din Bacău Vasile Spinei, fapt care a surprins îi oferă premiul "George Bacovia" plăcut invitatul. La finalul întâlnirii Haiku de Vasile Spinei autorul a dăruit cărți şi a lăsat auto- Băltoace pe câmpie, grafe, iar din partea bibliotecii a pri- fiecare cu luna sa. mit în dar un calendar personalizat, *** realizat de Viorica Gaja. Secția Neanunțat vin acasă, Cultură şi Turism i-a dăruit invita- măicuța m-așteaptă în poartă. tului cartea „Ștefan cel Mare. În- *** toarcerea". Între zori şi răsărit, Vasile Spinei s-a născut în solemnitatea tăcerii. 1948, la Bădiceni. Este absolvent al *** Facultății de Filologie a USM, sec- Ploaie cu rugină. ția ziaristică. Este lector universitar. S-o fi defectat ceva în cer? Pe parcursul anilor a activat în dife- *** rite funcții în redacțiile ziarelor „Ti- Acasă e lacătul înghețat. nerimea Moldovei", „Dialog", „Vi- Îl încălzesc cu aburii respirației ața satului", a colaborat cu revista mele. satirică televizată „Usturici" a Stu- *** dioului Cinematografic Moldova- Cu tălpile lipite de sobă, film. în perioada 1998-2001, este îmi amintesc de cireșe. deputat în Parlamentul Republicii Mitrofan, Tatiana. Vasile Spinei s-a în- tâlnit cu cititorii din Soroca/Tatiana Zabu- lica//Observatorul de Nord. – 2019. – nr. 40(1005). – 1 noiembrie. – p. 4.

(Amic) Vine-ncet pe o potecă, povestea de la bibliotecă Bună ziua, Drag Amic! Vrem să Vă mulțumim pentru articolul publicat în revista Dumneavoastră.

Recent, biblioteca pentru copii prezentare „Steliana Grama" a încheiat parte- de poveste, neriat cu încă o Instituție de Educa- victorină, ție Timpurie Nr. 6 „Ghiocel", or. voie bună şi Soroca. împreună am organizat o surprize!!! frumoasă acțiune literar-muzicală Cireşica de în cadrul Programului Lectura Cen- pe tort a trală cu genericul: „Vine-ncet pe o fost întâlni- potecă, povestea de la bibliotecă". rea cu „per- Sfătosul bunic din Humulești sonajul Ion Creangă spunea: „Oare nu-i pă- real" Baba Hârca din poveste, după cat de Dumnezeu oameni buni să nu care a urmat multă veselie. Mai de- ne întâlnim si noi măcar așa din osebit a fost momentul când babei când în când" şi iată una din aceste Hârca i s-a oferit un buchet de tran- întâlniri a avut loc pe 12 septembrie dafiri (parcă au ştiut că aceştia sunt cu genericul „Vine încet pe o po- preferaţii babei). tecă, povestea de la bibliotecă" la însă eroul principal al acţiunii a Instituția de Educație Timpurie nr.6 fost Măria Sa - Cartea care a fost „Ghiocel" - Manager Rotaru Ro- răsfoită cu mare drag de pici! Dea- dica, astfel împreună cu picii de la semenea copiii au avut parte şi de grupa „Andrieş" (educator Mado- mici surprize din partea bibliote- nici Angela) am făcut o călătorie în cii!!! lumea fermecată a poveștilor şi a Organizatorii acestei acţiuni au basmelor. fost biblioteca pentru copii „Steli- Acțiunea a inclus: dans, poezie, ana Grama" în frunte cu şefa bibli- expoziție de carte, expoziție de otecii Purice Măria şi bibliotecara carte confecționată de copii, cântec, Borozan Nadejda. Vine-ncet pe o potecă, povestea de la bibliotecă//Amic. – 2019. – nr. 11. – p. 8-9.

(Chiseliță R.) ,,…Ași fi de poezia mea născută” Leonida Moldova, redactor la editura ,,Car- Lari sa născut la tea Moldovenească”, și la săptămâ- 26 octombrie nalul ,,Literatura și Arta”, redactor 1949, în satul șef al ziarului ,,Glasul Naturii”, Bursuceni, Sân- membru al Uniunii Scriitorilor din gerei, într-o familie de intelectuali. Moldova. După școala medie de cultură gene- Pentru Leonida Lari poezia con- rală, urmează studiile la Facultatea stituia un tărâm spiritual insolit, în de Filologie a Universității de Stat care se desfășoară spectacole mar- din Moldova. cate de mister. Leonida Lari – des- Activează la Muzeul Republi- tinsă poetă, eseistă și traducătoare, can de Literatură ,,D. Cantemir”, om politic, cavaler al Ordinului Re- din cadrul Uniunii Scriitorilor din publicii, luptătoare pentru libertatea

98 românilor basarabenii a fost nu- Moldova, deputat al Parlamentului mită: ,,O Ioana D’arc a Basarabiei”. României. Prima sa carte ,,Piața Diolei” A fost destinsă cu: este calificată de critici ca una din Premiul pentru poezie ,,M. Emi- cele mai interesante apariții din co- nescu” al Academiei Române pen- lecția ,,Debut”. Mai apoi au apărut tru volumul ,,Dulcele foc” volumele ,,Marele Vânt”, ,,Mitul Premiul România Mare – pentru trandafirului”, ,,Dulcele foc”, volu- întreaga activitate poetică și civică mele de poezii și eseuri: ,,Scoica Premiul ,,Tibiscus” ( Serbia), solară”, ,,Lira și păianjenul”, ,,Scri- Premiul revistei ,,Cronica” ( sori de pe strada Maica Domnului”, Iași). ,,Intre înger și demon”. Leonida Cetățeancă de Onoare a Munici- Lari a scris și pentru copii. În 1988 piului Bacău. editează cartea de basme pentru Crăiasa blândă dar în același adolescenți ,,Insula de repaus”, ur- timp neîndurătoare, stăpânește în mată de plachetele de versuri ,,Lu- mod spontan peste metafora de mina grăitoare” ,,Un delfin visător” mare forță, peste fericite împere- . A tradus din marii poeți ai lumii: cheri de cuvinte, care pot face glo- A. Pușkin, M. Lermontov, E. Poe, ria oricărui mare poet. Novalis . La fel și creația scriitoarei M. Sorescu. a fost tradusă în limba rusă, ger- Marea temă a poeziei Leonidei mană, franceză, Letonă. Lari, romantică prin excelență, este Leonida Lari s-a aflat printre înălțarea prin spirit deasupra timpu- fruntașii Mișcării de Eliberare Nați- lui și a tot ce este lumea, aspirația onală din Basarabia. A fost Deputat spre un dincolo transcendental, so- în Sovietul Suprem al URSS și lar. Membră a Biroului Permanent al M. Cimpoi. Frontului Popular din Republica S-a stins din viață la 11 decem- Moldova. A stat în fruntea Legii brie 2011 în urma unei boli incura- Creștine Democrate a Femeilor din bile. A fost înmormântată la cimitirul central din Chișinău. Chiselița, Raisa. „…Aș fi de poezia mea născută”. [Accesat 29.10.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/10/29/asi-fi-de-poezia-mea-nascuta/

(Țîrdea-Spinei E.) Întâlnire cu Vasile Spinei la bibliotecă Pentru soroceanul Vasile Spi- nei, născut pe 15 octombrie, 1948 în satul Bădiceni, cel mai prețios lucru este timpul, care aleargă fulge- rător. Mărturisirea a făcut-o la re- centa întâlnire cu cititorii, ce a avut

99 loc la biblioteca municipală „Mi- Poezia cere să te simți tu în Uni- hail Sadoveanu”. vers și Universul în tine. Haiku nu- Publicul tânăr prezent la eveni- ți permite să minți, să ai o anumită ment a fost îndemnat să prețuiască ură sau răzbunare. Este un liant fiecare clipă, să trăiască fiecare zi dinte autor și cititor. Iată de exem- cu folos, tinzând mereu ca azi să fie plu, un vers: desculț,/ semănând mai bun decât a fost ieri, iar mâine căldură/ în urma plugului. Versul mai bun decât azi, să alunge lenea aparține autorului în proporție de cu dorința de a cunoaște cât mai 25-30 la sută, restul e al cititorului.” mult, de a cultiva frumosul. Poemele incluse în carte sunt Întâlnirea se înscrie în cadrul consacrate casei părintești, despre Proiectului „Sorocenii de dincolo care a vorbit ca despre o Icoană de Soroca” și a făcut parte din șirul Sfântă, gâzelor, animalelor, diver- de activități, prilejuite de împlinirea selor emoții, dragostei, memoriei a 75 de ani de la fondarea bibliote- celor plecați în veșnicii. Autorul ne- cii. Directoarea, Eugenia Răileanu, a citit mai multe dintre ele, iar un cu admirație și respect a făcut pre- grup de copii de la Centrul de Cre- zentarea invitatului: „lector univer- ație al Copiilor împreună cu in- sitar, prozator, poet, ziarist, redac- structoarea lor, Irina Caretnicov, au tor, scenarist, membru al Uniunii venit cu un moment frumos – un re- Scriitorilor din Moldova, al Uniunii cital de poezie din creația poetului, Jurnaliștilor din Moldova și al Soci- versuri inspirate din culorile toam- etății de Hai-ku din Constanța, Ro- nei. Cu mesaje, flori și aprecieri au mânia – un neobosit pământean împodobit evenimentul Grigore care are la activ circa 15 volume pu- Bucătaru, Tamara Boboc-Coșciug, blicate...” Nicolae Bulat, Victor Cobăsneanu A venit la Soroca ca să lanseze și gazdele, Viorica Gaja și Eugenia cel din urmă volum de poezie Hai- Răileanu. Cu „Singur pe scurtătură”. Este o A fost o întâlnire cu frumoase culegere cu cele mai frumoase po- amintiri din copilăria cu spini în eme scrise în această formă de poe- tălpi și curnuți pe haine, cu multă zie scurtă, selectate din cărțile ante- poezie Hai-Cu și cu dar de carte din rioare. Explicând ce e cu acest gen partea autorului pentru prieteni și de poezie, care vine din Japonia, a pentru bibliotecă. menționat: „ HAI-CU nu se scrie, Muzele să te caute cât mai des, dar se descoperă. Se vede de la drag coleg jurnalist cu suflet de prima lectură simplitatea, contopi- poet, frate al regretatului jurnalist rea cu natura. sorocean Ion Spinei! Țîrdea-Spinei, Elena. Întâlnire cu Va- sile Spinei la bibliotecă/Elena Țîrdea-Spi- nei//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 39(254). – 24 octombrie. – p. 9

100

(Chiseliță R.) ,,Cavaler al Adevărului ” – D. Matcovschi La margine de lume, venit din ind strivit de un autobuz. Se presu- vremi străbune pune că accidentul fusese unul or- Un plai cu dulce nume înălțător ganizat, având în vedere tumultul rămâne. de evenimente de deșteptare națio- Aici o vatră sfântă la sânul ei nală din perioada dispariției RSSM ne strânge și proclamării independenței terito- Și-o doină când se cântă, o riului dintre Nistru și Prut. Urmează lume toată plânge. o lungă perioadă de recuperare fi- Dumitru Matcovschi zică și morală, la Chișinău, Mos- Dumitru MATCOVSCHI, unul cova și București. Suportă peste do- din pilonii mișcării de renaștere na- uăzeci de intervenții chirurgicale. țională, începutul anilor 90, secolul Condiția fizică și vigoarea bărbă- trecut. tească de înainte îi este redusă de Dumitru Matcovschi s-a născut paralizie. Suferința nedreaptă însă la 20 oct. 1939, comuna Vadul-Raș- i-a călit și mai mult conștiința. cov, jud. Soroca, în familia plugari- Opera lor Leonte și Eudochia. Dumitru Matcovschi este recu- După studiile primare și secun- noscut pe plan internațional de cri- dare, în 1956 devine student la In- tica literară drept unul din marii po- stitutul Pedagogic „Ion Creangă” eți ai Basarabiei. din Chișinău, facultatea „Istorie și De-a lungul anilor a editat peste Filologie”. Ultimul an de studii 50 volume: poezie, proză, drama- (1960-61) îl are la Universitatea de turgie, inclusiv în limbile rusă și li- Stat din Chișinău din cauza fuzio- tuaniană. nării acestor două instituții univer- Cărți de poezii: Melodica sitare. În anii 1966-1970 a fost re- (1971), Grâul (1974), Axa (1977), dactor-șef adjunct la săptămânalul Patria, poetul și balada (1981), Tu, „Cultura”. dragostea mea (1987), Soarele cel Debutul editorial se produce în mare (1990), Imne și blesteme 1963 prin placheta de versuri „Maci (1991), Vad (1998), Crucea (1999), în rouă”. În 1969 apare volumul de Veșnica toamnă (2001), Pasarea versuri „Descântece de alb și ne- nopții pe casă (2003) ș. a. gru”, care imediat după apariție este Volume de proză: Duda interzis de cenzura sovietică, consi- (1973), Bătuta (1975), Toamna po- derat subversiv. Cartea, în varianta rumbeilor albi (1979), Focul din va- inițială, așa și nu a mai văzut lumina tră (1982), Teatru (2003). tiparului. Piese de teatru: Președintele, Urmează o rodnică perioadă de Cântec de leagăn pentru bunici, activitate literară. Opera lui Dumi- Piesă pentru un teatru provincial, tru Matcovschi o demonstrează ple- Pomul vieții, Abecedarul, Ion Vodă nar. cel Viteaz, Sperietoare, Tata, Tro- Un moment tragic era cât pe ce ița, Bastarzii ș. a. sa-i curme viața la 17 mai 1989, fi-

101

În 1993 are loc premiera filmu- Liceul din Comuna – Rașcov, lui televizat de lung metraj „Tro- de la 1 septembrie 2003, poată nu- ița”. În același an are loc premiera mele poetului Dumitru Matcovschi. spectacolului „Destinul”, după Despre poet : piesa „Ioan Vodă cel Viteaz” de D. Pentru literatura, cultura, spiri- Matcovschi, la Teatrul National tualitatea noastră, moartea lui Du- „M. Eminescu” din Chișinău. mitru Matcovschi este o pierdere Filmul documentar „Aici de- enormă. El a fost cel care a cântat parte” e lansat în 2002, el ne dezvă- „Basarabia pe vremuri grele“, ,,Ba- luie mai multe despre omul și scrii- sarabia, scumpă icoană, în inimi torul Dumitru Matcovschi. purtată, Trecuta prin foc și prin sa- Multe din poeziile sale au fost bie, furată, trădată mereu, ești puse pe note și au devenit șlagăre de floare de dor, Basarabiei, ești la- la chiar prima audiție, de compozi- crima neamului meu.” , poetul a tori ca regretații Ion Aldea-Teodo- fost un pilon al spiritualității, un rovici și Petre Teodorovici precum deschizător de drumuri și un simbol și de Eugen Doga, Mihai Dolgan, al libertății pe vremuri grele și întu- Mircea Oțel, Constantin Rusnac. necate. „Ne mândrim că am avut A murit la data de 26 iunie persoane care s-au putut opune re- 2013. A fost înmormântat cu ono- gimului. Dumitru a fost un om cu- ruri militare în satul său de baștină rajos și un adevărat bărbat al nea- pe 29 iunie. La 2 ani de la moartea mului. E mare păcat că a plecat de poetului, în Vadul Rașcov a fost in- lângă noi“. „Așa a fost Dumitru“. stalat un monument în memoria Ion Hadârcă. acestuia. „Cu privirea ațintită către înal- Distincții de-a lungul timpului tul cerului, sorbindu-și vigoarea din Scriitor al poporului (1989); țărâna străbună, el trăia cu un dra- Cavaler al Ordinului R. Mol- matism sublim trecutul și prezentul dova (1996); propriului neam. Cuvântul lui era Cavaler al Ordinului Steaua Ro- ca o rugăciune, așa cum doar cei mâniei în grad de Comandor aleși de Dumnezeu îl pot rosti. Cu o (2000); sobrietate de profet, el își cânta Ba- Cetățean de onoare al municipi- sarabia purtând în suflet conștiința ului Chișinău (2010); îndeplinirii unei misiuni spirituale Membru titular al Academiei de de care doar el era responsabil.” Științe din R. Moldova (1996); Iurie Roșca. Deținător al medaliilor „Mihai Scriitorul Dumitru Matcovschi Eminescu” și „Pentru distincție în este unul dintre autorii ale căror muncă”; opere se constituie dintr-o singură Laureat al Festivalului Interna- Carte. În opinia sa, destinul uman și țional de poezie Nichita Stănescu ; literar al scriitorului pare a fi în con- Laureat al mai multor publicații tratimp cu istoria. Omul și scriitorul periodice. Matcovschi a avut mult de suferit . Suferința l-a făcut un militant, un autor de imne și blesteme. 102

Teodor Codreanu. Furată, trădată mereu, Ești, floarea de dor, ,,Basarabia”, „Eu rămân cel care am fost în- Ești lacrima neamului meu.” totdeauna, nu dau mărgioare pe ni- ,,Eu am crezut și cred, mai cred, ca cio metropolă, pe nici un Paris…, – întâia oară, am fost și am rămas om al pămân- Că nu-i poetul, nu-i poet fără de tului, aici eu cred în oameni și în țară, zei, aici mă plouă stelele cu șoapte, Eu am cântat, eu cânt și o să mai aici eu plâng și râd cu toți ai mei…” cânt, D. Matcovschi. La margine de lume, și de țață, ,,Basarabia, scumpă icoană, în Încet, încet, cu limpezit cuvânt, inimi purtată, Străbun pământ și noua primăvară. Trecut- o prin foc și prin sabie, D. Matcovschi Chiselița, Raisa. „Cavaler al adevărului – Dumitru Matcovschi”. [Accesat 21.10.2019]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2019/10/21/cavaler-al-adevarului-d-matcovschi/

(Railean E.) Moment frumos la BM „M. Sadoveanu” Soroca Feli- de ani de la întemeierea instituției citări, „M. Sadoveanu”. Evenimentul s-a cuvinte produs astăzi, 16 octombrie 2019 în fru- cadrul vizitei doamnei Elena Bod- moase narenco. de încu- Echipa exprimă profunde sen- rajare, timente de mulțumire pentru atenția donație de carte, orhidee albă – acordată. toate de la doamna Elena Bodna- renco cu ocazia împlinirii celor 75 Railean, Eugenia. Moment frumos la BM „M. Sadoveanu” Soroca. [Accesat 16.10.2019]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2019/10/16/moment-frumos-la-bm-m-sadoveanu-soroca/

(Țîrdea Spinei E.)Vine încet pe o potecă, povestea de la bibliotecă În cadrul programului Lectura ganizat o întâlnire cu picii de la In- central Bibli- stituția de Educație Timpurie num. oteca pentru 6 „Ghiocel". Iată ce ne-au povestit copii ,,Steli- Maria Purici, șefa filialei biblioteca ana Grama" pentru copii "Steliana Grama", So- din orașul roca, şi Nadejda Borozan, bibliote- Soroca a or- cară la aceiași instituție:

103

„Sfătosul bunic din Humulești Cireșica de pe tort a fost întâlni- Ion Creangă spunea: Oare nu-i pă- rea cu „personajul real" Baba Hârca cat de Dumnezeu, oameni buni, să din poveste, venită în ospeție la co- nu ne întâlnim şi noi măcar așa din pii cu cartea cu același nume ,,Baba când în când". Şi iată una din aceste Hârca", după care a urmat multă ve- întâlniri a avut loc în ziua de 12 sep- selie. Mai deosebit a fost momentul tembrie cu genericul ,,Vine încet pe când babei Hârca i s-a oferit un bu- o potecă, povestea de la bibliotecă" chet de trandafiri (de parcă picii au la Instituția de Educație Timpurie știut că aceștia sunt preferații ba- Nr.6 „Ghiocel"- Manager Rotaru bei). Rodica, educator Madonici Angela. Însă eroul principal al acțiunii a Astfel împreună cu picii am făcut o fost Maria Sa - Cartea care a fost călătorie în lumea fermecată a po- răsfoită cu mare drag de pici! veștilor, basmelor. Copiii au avut parte de mici sur- Acțiunea a inclus dans, poezie, prize din partea bibliotecii. expoziție de carte, expoziție de La rândul lor copii ne-au bucu- carte confecționate de copii, cântec, rat cu o surpriza extraordinară - prezentare de poveste, victorine, cărți confecționate cu mânuța lor. voie bună şi surprize!!! Foarte plăcut!!!" Țîrdea-Spinei, Elena. Vine încet pe o potecă, povestea la bibliotecă/Elena Țîrdea- Spinei//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 35(252). – 10 octombrie. – p. 9

(Chiseliță R.) Silvestru Aurelian – Academicianul fără Portofoliu Scrii- distincție a Republicii Moldova tor, psiho- ,,Ordinul Republicii”. Cărțile sale log, publi- ,,Fărâme de suflet” și ,,Victoria cist și pe- Speranței” au câștigat Premiul,, dagog, Cartea anului în Moldova”. Cartea fondato- ,,A doua șansă” a câștigat premiul rul Liceu- ,,Simpatia copiilor”. În anul 2014 a lui de Inventică și Creativitate fost destins cu Premiul ,,Ion ,,Prometeu-Prut” din Chișinău, li- Creangă” pentru întreaga activitate der al Forumului Democrat al Ro- în domeniul Cărții pentru copiii, mânilor din Moldova și editorialist acordată de către Institutul Cultural la ,,Vocea Basarabiei”, redactor la Român ,,Mihai Eminescu”. Tot în revista ,,Litere”, subredacția Chiși- acest an i s-a acordat cea mai înaltă nău. Membru al Societății Scriitori- distincție a Academiei de Științe a lor Târgovișteni. Este destins cu Moldovei, Medalia ,,Dimitrie Can- Premiul Uniunii Scriitorilor din temir”. Construiește o Casă Parohi- Moldova. Este deținător al Medaliei ală la Mânăstirea Pocăinței ,,Sfân- de aur ,,,Prolnvest”, decernată la tul Ion Botezătorul”. În curtea Lice- Salonul Internațional de Inventică ului ,,Prometeu” a înălțat o biserică, din Cluj-Napoca, și cea mai înaltă unde au loc lecțiile de religie. 104

Aurelian Silvestru s-a născut la Elevii de la liceul ,,Prometeu” sunt 1 octombrie 1949,satul Cușelăuca, întotdeauna printre primii, la dife- raionul Șoldănești, Republica Mol- rite concursuri, olimpiade, proiecte. dova. Despre Aurelian Silvestru se Studiile li a făcut la Universita- spune că este omul care știe să le tea de Stat din Moldova, Facultatea facă pe toate. S-a născut să fău- Filologie, secția ziaristică, Institutul rească și să promoveze binele pen- Pedagogic ,,Alecu Russo” din Bălți, tru oameni. Facultate de Pedagogie și Psiholo- Îi dorim multă sănătate, inspira- gie. A făcut doctorantura în dome- ție, prosperitate, să-i dea Domnul niul Creativității și Cunoașterii de putere ca să creeze mulți ani înainte Sine a Institutului de Psihologie din lucruri bune, și frumoase pentru po- Moscova. Au urmat și cursuri de porul român. manager în micul business la Aca- ,,Ca sa fii fericit trebuie să crezi demia de Relații Internaționale din în Dumnezeu, și să respecți adevă- Cairo. rul. Mereu în căutare – Aurelian Sil- Două lucruri ne trebuie pentru vestru este el însuși un model de fericire : o dragoste și o vocație – creativitate și inventică, inspirându- Dar ambele adevărate.” i pe elevi sa muncească mai mult, să Aurelian Silvestru fie activi și să creeze cât mai mult. Chiseliță, Raisa. Silvestru Aurelian – Academicianul fără Portofoliu. [Accesat 01.10.2019]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2019/10/01/silvestru-aurelian-academicianul-fara-portofoliu/

(Evdochimov E.) Donație de carte la Biblioteca Municipală din So- roca Între oameni e o carte plină de lu- și care este o parte a donației pri- mină, care mite la Biblioteca Municipală „Mi- Pururi înțelept răspunde lumii la hail Sadoveanu” de la oaspeții acti- orice-ntrebare vității petrecute în incinta bibliote- Și închide orice rană sângerând cii la marcarea zilei independenței. oricât de greu, Această carte, la care poetul a mun- Oricui stă din ea să soarbă vorbele cit mai mult de 25 de ani reprezintă lui Dumnezeu… Biblia în versuri și este o lucrare de Dar, deși Sfânta Scriptură e de-o o curățenie stilistică impresionantă veșnicie-n lume dotată cu ilustrații cutremurătoare Ce puțini sorb slova-i sfântă și cei din Biblie (Noul și Vechiul Testa- mulți nu-i știu de nume… ment) lucrate cu mult har de picto- Sunt gânduri așternute pe hârtie rul francez Gustav Dorre. Această de marele poet român Vasile Mili- lucrare nu prea a fost prezentă pe taru, care se referă la cea mai valo- rafturile bibliotecilor din Repu- roasă lucrare a sa DIVINA ZIDIRE blica Moldova – eu cunosc faptul că 105 este prezentă doar în colecțiile Bi- Temele abordate de poet sunt bliotecii Naționale. Acum o avem și ca topite într-un singur subiect – noi în colecția Bibliotecii Munici- bunătate, om, mamă, viață, străină- pale ( sala de lectură). tate, înstrăinare. Dar toate sunt tra- Tot din această donație am se- tate prin imensa sa dragoste de pa- lectat și volumele IMNUL NEA- trie, locul unde ne naștem și de unde MULUI și CÂNTARE VINULUI pornim pe calea vieții.: de același autor care sunt distribuite În țara noastră noi suntem stă- în colecția CĂRȚI CU AUTO- pâni GRAF a sălii de lectură. IMNUL Și nimănui nu vom ceda NEAMULUI este o culegere de Pământul bunilor străbuni versuri care au fost scrise cu penița Nici după ce vom deceda! muiată în sânge, în lacrimă, în Iubitorii de poezie bună pot so- inimă și în suflet. Căci până la urmă licita cartea în colecțiile Bibliotecii poetul este condamnat de regim și Municipală a filialei din microraio- moare în Ocnele de sare… nul Soroca-Nouă și filialei Nr.2 din În cadrul activității, organizate dealul Sorocii. de altfel de scriitoarea Veronica O parte valoroasă a micii, dar Pârlea-Conovali, născută pe melea- prețioasei donații o constituie si ti- guri sorocene s-a petrecut lansarea tlurile de carte oferite în dar biblio- cărții lui Iacob Cazacu–Istrati CU tecii de către organizatoarea eveni- DOR ȘI DRAGOSTE TE CÂNT. mentului, Doamna Veronica Pâr- Poetul locuiește de mai mulți ani în lea- Conovali o scriitoare, care Canada, unde muncește, scrie, vi- prin talentul a dus faima Sorocii de- sează, iar rădăcinile-i înfloresc aici. parte de aceste meleaguri – ȚARA El trăiește de la distanță cu proble- DIN STELE, LĂCRĂMIAZĂ – mele Basarabiei, cu durerile și bu- DOR AMURGUL, ALEXAN- curiile ei, numită în poeziile sale DRA, GALINA FURDUI ÎN LU- Basarabia Mică. MINA BAȘTINEI etc. „Lumea din Doar o căsuță jurul ei , povestită în vers este înfă- Într-un colț de rai, țișată ca o lume interpretată, des- Doar o măicuță crisă așa cum este ea, dar exprimată Și o limbă ai plastic, ilustrând o concepție anume – sunt gânduri ce străbat creația despre creație, adevăr, viziune, lec- poetului și care te-nfioară prin pute- turare, sens. limbaj…” (Victor La- rea cuvântului aranjat frumos în daniuc) rimă. Poezia lui e firească, autorul O temă aparte care m-a frapat scrie precum vorbește: el își ros- prin sinceritatea, durerea din suflet tește rimele mai degrabă cu cu care pare-se s-a înfrățit este dra- inima… gostea de țărișoara aceasta mică și Sunt fiu adoptiv al durerii plină de probleme: Și frate cu visele vieții, Calc peste frunzele ruginite, Sunt fiul tainelor serii Proaspăt căzute, Și frate cu umbra tristeții… De parcă merg printre mor- minte- 106

Ale mele, ale tale, ale noastre. La timpul cel de azi, ca un copil, Suflete plecate departe… Și caut Domnului să mă în- (Ascultă tăcerea clipei). chin…. Versurile Veronicăi Pârlea–Co- În creația autoarei persistă atâ- novali ne conduc spre o atmosferă tea teme; tratate cu atâta măiestrie, tihnită, rustică, generată de muncile dor și dragoste de lumea din jur, de câmpului. Așa în poemul COSA- patrie și mamă, de iubire. Vă în- ȘII, țăranii ce strângeau spicele își demn să vizitați Biblioteca STELI- potoleau setea cu „un cântec de ANA GRAMA pentru a vă satis- ciocârlie/ și foamea și-o amăgeau/ face dorul de o poezie de calitate, Cu aburii din glie…” poezia D-nei Veronica Pârlea–Co- Sunt și eu o părticică din ceea ce novali. Tot în colecțiile acestei bi- numim „dragoste de locul unde ne- blioteci veți putea lectura și alte cre- am născut” și de-aceea- mi sunt ații ale acestei autoare aproape sufletului versurile: Sunt enumerate doar câteva din Mă întorc din nou în satul drag, cărțile donare de către oaspeții acti- Când soarele răsare și apune, vității din 27 august, dar vreau să vă Mă-ntorc la rădăcini, ca să învăț asigur, că toate publicațiile primite Înțelepciunea sfatului a spune, își vor găsi cititorul Prin iarba mătăsoasă calc încet Evdochimov, Emilia. Donație de carte la Biblioteca Municipală din Soroca. [Accesat 01.10.2019]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2019/10/01/do- natie-de-carte-la-biblioteca-municipala-din- soroca/

(Chiseliță R.) Ziua Internațională a persoanelor vârstnice În fie- ticipa activ la viața economică, po- care an la 1 litică, socială și culturală, pentru octombrie, promovarea pozitivă a îmbătrânirii statele lumii, lipsite de discriminare, prin inclu- sărbătoresc derea în viața socială. Sărbătoarea ,,Ziua Internațională a Persoanelor este dedicată celor care poartă pe vârstnice” stabilită printr-o Hotă- chip înțelepciune și lumină, în su- râre a Adunării Generale a Națiuni- flet putere și credință. Vă mulțu- lor Unite, adoptată la 14 decembrie mim pentru munca depusă și nop- 1990. țile nedormite, pentru dragostea ne- Pentru aceste persoane, în fie- mărginită cu care ați crescut și edu- care an, în lume au loc manifestări cat tânăra generație. Și astăzi încă- dedicate acestei zile. runțiți de vreme, dar semeni la chip, Această zi este pentru promova- aveți răbdarea să ne ascultați și să rea drepturilor persoanelor de vâr- ne învățați să privim cu mai multă sta a treia, prin încurajarea de a par- înțelepciune la realitățile pămân- tești. 107

Cu acest prilej venim în fața generațiilor, și dragostea celor dumneavoastră cu o adâncă plecă- apropiați. Să ne amintim de cunos- ciune, și vă dorim din tot sufletul să cutul proverb ,,Cine nare bătrâni să- aveți parte de multă sănătate, pace, și cumpere”. bunăstare, respect din partea tuturor Chiselița Raisa. Ziua Internațională a persoanelor vârstnice. [Accesat 01.10.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/10/01/ziua-internationala-a-persoanelor-varstnice/

(Amic) Vara - anotimpul veseliei o la dans, mai apoi i-au recitat poezii, legende. La finele acțiunii au fost menționate cu diplome şi cărți din partea bibliotecii pentru copii. Picii la rândul lor s-au ales cu surprize şi dulciuri. Această acțiune ne-a apropiat şi mai strâns lucrul de parteneriat cu această IET. Alese mulțumiri organizatorilor şi partici- Vara - Anotimpul veseliei. Așa panților la acest eveniment: șefa bi- o acțiune literar-muzicală, a organi- bliotecii pentru copii «Steliana zat biblioteca pentru copii «Steliana Grama" din or. Soroca, Purice Mă- Grama», Soroca în parteneriat cu ria, bibliotecara Borozan Nadejda, IET nr.1 «Prichindel», gr. «Ciuper- bibliotecarele din biblioteca publică cuța». Vara este anotimpul copiilor, «Mihail Sadoveanu» or. Soroca: a Vacanței mari. Copii au o lume a Cornea Elena şi Tartus Mihaela; lor, care adesea cuprinde necuprin- Vera Sahniuc, șefa Instituției de sul. În ea încap poveștile, năzbâti- Educație Timpurie Nr.1 «Prichin- ile, visările şi speranțele lor. Acțiu- del». Ținem să menționăm rolul de- nea a inclus în sine recital de poe- osebit al copiilor ce frecventează zie, dans, cântec, zâmbete şi voie această instituție, grupa «Ciuper- bună. Cireșica de pe tort a fost în- cuța», care alături de educator Re- tâlnirea cu anotimpul drag - Vara. peşco Ana au cântat cu drag, au re- Cu coșulețul plin cu darurile ei citat poezii, au declamat o legendă, dulci, a apărut frumoasa Vară, îm- toate dedicate acestui frumos ano- părțind la toți prezenți căpșunele, timp - vara. cireșele. Picii mulțumiți, au invitat- Vara – anotimpul veseliei//Amic. – 2019. – nr. 9. – p. 14-15

108

(Coșeru E.) Un nou trening pentru bibliotecari La 18 septembrie, anul curent, Forme și metode de promovare în sala de lectură a Bibliotecii Mu- a imaginii bibliotecii și biblioteca- nicipale „M. Sadoveanu” a avut loc rului. training-ul „Programe și acțiuni de An- succes în promovarea imaginii bi- cheta soci- bliotecii” pentru 13 bibliotecari din ologică ca raionul și municipiul Soroca. Te- metodă de matica sesiunii s-a axat pe următoa- cercetare. rele subiecte: Programe de promovare a imaginii bibliotecii Coșeru, Eugenia. Un nou trening pentru bibliotecari. [Accesat 18.09.2019]. Disponi- bil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/09/18/un-nou-trening-pentru-bibliotecari/

(Railean E.) Baba Hârca – voluntar la bibliotecă #Lectura- 6. Au lectu- Central Con- rat împre- vingându-se că ună, au tea- micuții nu mai tralizat și au cred în povești dovedit încă Baba Hârca a odată că fără hotărât să-și pă- povești viața răsească împă- nu e frumoasă, mai ales că în rolul răția fantastică. S-a angajat voluntar Babei Hârca s-a prezentat însăși la biblioteca pentru copii „S. șefa filialei dna Maria Purici, iar pe Grama” și a purces să convingă co- post de moderator – dna Nadejda piii că poveștile mai sunt vii, poveș- Borozan, angajata filialei. Copiii au tile trăiesc, poveștile bucură copiii. intrat îndrăzneț în roluri și s-au dis- Și-a cumpărat altă mătură, alte trat și sunt în așteptarea următoarei straie, cărți și a mers la grădinița nr. povești. Railean, Eugenia. Baba Hârca – voluntar la bibliotecă. [Accesat 18.09.2019]. Dis- ponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/09/18/baba- harca-voluntar-la-biblioteca/

(Railean E.) LecturaCentral 2019 cu o lansare de carte În 2019 Biblioteca Municipală lui – Ziua Independenței – în in- „M. Sadoveanu” Soroca a pășit cu cinta instituției s-a desfășurat o lan- dreptul în programul LecturaCen- sare de carte organizată de Uniunea tral. Chiar în ziua lansării proiectu- Scriitorilor de Limbă Română

109

(USLR) din Moldova. La eveni- mai multor versuri cu îndemn la ment a participat și un grup de oa- demnitate, activism civic, patrio- meni de cultură din România. Titlul tism. O aromă de dor ne țărmuit se cărților prezentate sunt „Cu dor și revarsă din tot conținutul cărții. dragoste te cânt” și „Cearta”, autor Din programul evenimentului Iacob Cazacu-Istrati, originar din nu a lipsit cântecul. Împreună cu RM care la moment trăiește în Ca- compozitoarea Olga Trudov-Moța- nada. Domnul Cazacu-Istrati s-a rin, care acompania și la pian, au în- călzit sufletele celor prezenți cu cântece pe versurile Veronicăi Pîr- lea-Conovali. Cu numere muzicale a susținut evenimentul și o inter- pretă începătoare de la Soroca cu nume Vlada Pîrlii. A apreciat valoarea versurilor domnului Cazacu- implicat în eveniment prin Messen- Istrati președinta USLR doamna ger. A prezentat volumele și a mo- Diana Ciugureanu, Olga Trudov- derat evenimentul doamna Vero- Mațarini. nica Pîrlea-Conovali, vicepreședin- Însă-și biblioteca a beneficiat tele USLR și o prietenă mai veche a de donație de carte din partea oas- bibliotecii. Dar și prietenă cu auto- peților de peste Prut, colectate din rul. A făcut-o conștiincios, cu dăru- bibliotecile personale ale scriitori- ire, așa cum o face în toate situațiile lor, din partea Veronicăi Pîrlea-Co- dânsa când promovează pașii în cu- novali, Iacob Cazacu-Istrati, vântul artistic al colegilor. Pe par- USLM, pentru ce aducem încă curs doamna Veronica a dat citirii odată cuvinte de mulțumire. Railean, Eugenia. LecturaCentral 2019 cu o lansare de carte. [Accesat 05.09.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/09/05/lecturacentral-2019-cu-o-lansare-de-carte/

Biblioteca „Mihail Sadoveanu” din Soroca a fost gazda unei lansări de carte românească Biblio- (Telenești), stabilit acum cu traiul teca „Mi- în Canada, a impresionat publicul hail Sado- cititor prezent la eveniment. La lan- veanu” din sare au fost prezenți şi delegați de municipiul peste Prut, membri ai Uniunii Scri- Soroca a fost gazda unei lansări de itorilor de Limba Română, rela- carte românească. Cartea pentru co- tează Moldova 1. pii „Cearta”, dar şi un volum de po- Din dragostea față de țară şi do- ezie cu titlul „Cu dor şi dragoste te rul de patrie, Iacob Cazacu-Istrate cânt”, scrise de către Iacob Cazacu- şi-a înșirat gândurile în versuri. As- Istrati, autor originar din Căzănești tfel a apărut de sub tipar placheta de 110 versuri „Cu dor şi dragoste te cânt”. cu prezența la Soroca. Ne bucură şi Evenimentul a fost organizat şi mo- cu un lot de carte, care o să bucure derat de către scriitoarea Veronica publicul sorocean cu conținuturile Pârlea-Conovali, originară din So- sale”, a declarat Eugenia Răileanu, roca. Ea spune că şi-a dorit să aducă directoarea Bibliotecii „Mihail Sa- acasă un lot de carte românească. doveanu” din municipiul Soroca. „Toate poeziile din această „Deoarece ne dorim în primul carte reprezintă dorul de țară, stri- rând înfrățirea prin literatură, prin găt de durere a lui Iacob Cazacu, poezie, prin sufletul românesc, prin care ne cheamă să ne adunăm pute- autenticitatea trăirii românești, nu rile, să ne unim malurile, să deve- am fi putut să nu le dăruim delega- nim o țară între Nistru şi Tisa, să nu țiilor de peste Prut vizita în Soroca uităm de strămoși, de mamă, de la renumita Cetate a Sorocii, dar tată”, a spus Veronica Pârlea-Cono- cum să nu îmbinăm cu poezia, cu vali. cântecele şi talentele din regiune, să În premieră, la eveniment a ră- fie admirate”, a menționat Diana sunat imnul satului de baștină al po- Ciugureanu, președinta Uniunii etului Iacob Cazacu-Istrati, Căză- Scriitorilor de Limba Română. nești. Cei prezenți au ascultat şi un Evenimentul de lansare dublă recital de cântece semnate de Olga de carte se înscrie în șirul de acțiuni Trudov-Maţarin. culturale organizate cu prilejul Uni- „Toată echipa noastră salută versității de Vară a Uniunii Scriito- inițiativa Uniunii Scriitorilor de rilor de Limba Română, care se află Limba Română de a părăsi în așa o la a treia ediție. zi frumoasă Chișinăul şi a ne onora Biblioteca „Mihail Sadoveanu” din So- roca a fost gazda unei lansări de carte ro- mânească. Accesat [03.09.2019]. Disponi- bil: https://deschide.md/ro/stiri/cultura/53355/Biblioteca-%E2%80%9EMihail- Sadoveanu%E2%80%9D-din-Soroca-a- fost-gazda-unei-lans%C4%83ri-de-carte- rom%C3%A2neasc%C4%83.htm?fbclid=I wAR3jB-H44WU- jOEo61M4qMVrudKKeChrwX_hpKNIJm W4jNbORmE0aXFXLvR0#.XWw1szkS4w Q.facebook Mazur, Rodica. Două cărți noi au fost lansate la Biblioteca „Mihail Sadoveanu” din Soroca. Accesat [03.09.2019]. Disponibil: http://trm.md/ro/regional/biblioteca-mihail- sadoveanu-din-soroca-a-fost-gazda-unei- lansari-de-carte-roma- neasca?fbclid=IwAR04xZwS-

111

uVzVMIvixsjwBj4lrJSQv_FoL17RKeAqd CVE9AR9k6AyA5HAuk

(Chiseliță R.) La mulți, mulți ani Maestre! Ion Druță s-a născut la 3 sep- Lenin (1988), Ordinul Republicii tembrie 1928 în satul Horodiște ra- (1993). ionul Dondușeni. A lucrat la ziarele Laureat al Premiului de Stat al “Țăranul sovietic”. “Moldova soci- RSS Moldovenești pentru romanul alistă” şi la revista “Femeia Moldo- “Balade din câmpie” şi nuvela “Ul- vei”. Primul volum de schiţe şi nu- tima lună de toamnă” (1967). În vele, “La noi în sat”, apare în anul anul 1988 i se conferă titlul de Scri- 1953, urmat de alte lucrări de proză itor al Poporului din RSS Moldove- scurtă şi de romanele “Frunze de nească . dor”, “Povara bunătăţii noastre”. În Membru de Onoare al Acade- anul 1969 se stabileşte cu traiul la miei Române (1990). Membru activ Moscova, publicând şi în limba al Academiei de Științe a Moldovei rusă mai multe volume de proză, (1992). Doctor Honoris Causa al eseistică şi dramaturgie. Universității de Stat din Moldova La inițiativa lui Ion Druţă este (1999). înălțat, lângă Soroca, monumentul Laureat al Premiului de Stat al Poetului Anonim, numit “Lumâna- Republicii Moldova în domeniul li- rea Recunoștinței” (2004). teraturii (2008). Este decorat cu Ordinul Drape- lul Roșu de Muncă (1960), Ordinul Chiselița Raisa. La mulți ani, Maestre! [Accesat 03.09.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/09/03/la-multi- multi-ani-maestre/

(Railean E.) LECTURACENTRAL 2019 Lan- Prin intermediul acestuia insti- sarea con- tuția oferă o șansă suplimentară uti- ceptului lizatorilor copii: „Scriitorii  de a-și cunoaște îndeaproape din coliba scriitorii de pe ambele maluri albastră” ale Prutului care scriu pentru ei s-a petre-  de a-i încuraja / învăța / ajuta să- cut în și identifice pentru lectură titluri toate filia- ce le pot iniția schimbări în viață lele Bibliotecii Municipale „M. Sa-  de a-i deprinde să-și formeze o doveanu” Soroca la 2 septembrie atitudine individuală și o gân- 2019 în cadrul proiectului național dire critică vis-a-vis de oamenii LecturaCentral. de creație.

112

Pentru startul evenimentului lu- scriitori care urmează pe parcursul crătorii bibliotecii au elaborat 8 ti- realizării proiectului să fie prezen- tluri de antologii ce conțin selecții tate beneficiarilor în cadrul eveni- artistice, date biografice, referințe, mentelor programate atitudini la viața și activitatea a 8 Railean, Eugenia. LecturaCentral 2019. [Accesat 03.09.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/09/03/lecturacentral-2019/

(Chiseliță R.) Independența Moldovei. Despre Republica Moldova (sursă: https://www.pu- Mândria Moldovei sunt peisa- blika.md/la-multi-ani-moldova- jele naturale, în unele locuri virgine ziua-independentei-sarbatorita-in- și enigmatice; sunt locurile istorice capitala-programul-evenimente- și fortificațiile care poartă suflul is- lor_2978799.html) toriei și cel al victorioaselor bătălii; Amplasată în Europa de Est, sunt vinurile și beciurile care con- Moldova cureze cu cele franceze; sunt biseri- este o țară cu cile și mănăstirile în a căror con- un potențial struite s-a depus suflet ca urmare turistic bo- devenind lăcașe de pribegie și tă- gat, dar slab măduire a sufletului; mândria Mol- cunoscut. Mărginită de România la dovei sunt oamenii băștinași care vest și de Ucraina la nord, sud și est, creează spiritul ospitalității în mica acest colț de pământ merită cu pri- noastră țară. sosință calificativul de “colț de rai”. De-a lungul istoriei teritoriul Clima Moldovei este una tem- Moldovei (între 1812-1918 cu de- perată. Datorită celor 4 anotimpuri, numirea de Basarabia, provincie a împrejurimile de fiecare dată arată Imperiului Țarist Rus) a fost o diferit – primăvara în muguri și punte de legătură de la hotarul de arome de flori, vara în bătaia blândă est al Europei către cel de vest și a razelor de soare și farmecul fruc- Balcani. După războiul ruso-turc telor, toamna în frunzele multico- din 1812, populației creștine de ori- lore și desigur în savoarea struguri- gine turcă din Dobrogea româ- lor și iarna în puritatea zăpezilor. nească și cea din Zaporojie (Ucra- De fiecare dată privirea e ferme- ina) li s-a propus să se stabilească în cată. Basarabia, astfel cu trecerea secole- În cursul râurilor Nistru, Prut, lor astăzi la sudul Moldovei, în Răut se arată niște peisaje uimi- stepa Bageacului descoperim Găgă- toare, care taie răsuflarea, cu atât uzia (Găgăuza Yuri cu centrul în mai mult că râurile sunt navigabile, orașul Comrat). Din 1994 Găgăuzia fiind o plăcere deosebită de a călă- este unitate teritorial autonomă. tori pe apă cu pluta sau barca. După cel de-al doilea război mondial, Moldova este încorporată 113

în Uniunea Sovietică (1944-1991), cu ochi mari, pătrunzători și cu ben- iar din perioada interbelică din teri- tiță nelipsită pe creștet, purtată ca o toriul Moldovei face parte și Trans- aură încă în timpul vierii. S-a născut nistria (Republica Moldovenească la 26 octombrie 1949 și a părăsit Nistreană, centrul administrativ fi- această lume la 11 decembrie 2011. ind Tiraspol). După conflictul ar- Grigore Vieru. La sfârșitul ani- mat din 1992, autoritățile transnis- lor 80, Grigore Vieru participă activ trene au autoproclamat indepen- la Mișcarea de Eliberare Națională dentă, iar autoritățile Moldovei au din Basarabia. Textele sale, inclu- pierdut controlul asupra acestei siv cântecele pe versurile sale, au porțiuni din est. un mare rol în deșteptarea conștiin- După obținerea independenței ței naționale a românilor din Basa- Republica Moldova a păstrat fru- rabia. Vieru este unul din fondatorii moasele sărbători și tradiții, încân- Frontului Popular și se află printre tând prin bucătăria națională delici- organizatorii și conducătorii Marii oși și cel mai important ecologică, Adunări Naționale din 27 august cât și prin obiceiurile și cultura 1989. În 1989 Grigore Vieru și Spi- moldovenească. ridon Vangheli au organizat vari- Nu ezitați să veniți în Republica anta în grafie latină a Abecedarului. Moldova pentru a o cunoaște în Născut la 14 februarie 1935, dece- toată splendoarea. dat la 18 ianuarie 2009. Ion Vatamanu. Intre 1989 – 27 august Ziua Independenței. 1991, împreună cu poeta Leonida În perioada evenimentelor isto- Lari asigură conducerea ziarului rice cruciale ce au avut loc în Repu- ,,Glasul ”, primul ziar în grafie la- blica Moldova la finele secolului tină din perioada postbelică în Re- XX-lea – lupta pentru eliberarea na- publicii Moldova. În 1990 este ales țională, pentru recunoașterea limbii deputat în primul Parlament al Re- române, cu grafie latină, drept publicii Moldova. Este considerat, limbă de stat – marii noștri poeți s- alături de Dumitru Matcovschi, au avântat în iureșul evenimentelor, Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion urcând pe baricade, dar și ascul- Druță un nume – simbol pentru tându-și pana de poet și publicist mișcarea de eliberare națională din apărând cu vehemență dreptul de Basarabia în ani 90 și era numit, secole al poporului nostru la identi- pentru versurile sale patriotice, de tate și libertate. Să ne amintim de mare actualitate și forță sugestivă, câtva dintre asiști bravi luptători… poetul- tribun. Leonida Lari este, neîndoios D. Matcovschi a fost untul din- una dintre cele mai importante po- tre cei mai înflăcărați luptători pen- ete ale literaturii române. În memo- tru eliberarea națională. În anul ria noastră, rămâne sufletul viu al 1988, în calitatea sa de redactor-șef Mișcării de Eliberare Națională din al revistei ,,Nistru ”, are curajul să Basarabia, un tribun al poporului, o publice istoricul articol ,,Veșmântul luptătoare temerară, femeia enig- ființei noastre ”de Valentin Mân- matică, îmbrăcată mereu în negru, 114 dacanu, care a aprins flacăra conști- unul din cele mai înălțătoare și mai inței naționale în lupta pentru alfa- cântate imnuri neoficiale. S-a năs- betul latin. În 1986 scrie poemul cut la 20 octombrie 1939, a trecut la ,,Basarabia” care pus pe note de cele veșnice la 26 iunie 2013. compozitorul Mihai Dolgan, devine Chiseliță, Raisa. Independența Moldo- vei. Despre Republica Moldova. [Accesat 27.08.2019]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2019/08/27/independenta-moldovei-despre-republica-moldova/

(Railean E.) Primarul, prieten fidel al bibliotecii (Vizită de studiu la Cosăuți) Nu intenționez să vorbesc despre mersul acțiunii. A fost totul la nivel. Ținta mea e alta: să redau cât e de frumos când primarul se im- plică în viața culturală a comunită- ții, cât e de plăcut când primarul conștientizează rolul culturii în vi- ața generațiilor. Mai ales pe funda- lul desconsiderării frumosului/ au- Veneam zilele trecute la Soroca tenticului, iar în rând și rolul estetic împreună cu primarul de Cosăuți, al bibliotecilor și a caselor de cul- domnul Mihai Gâtlan. Discutând tură. În cuvântul de salut, domnul despre una, despre alta, am ajuns și Mihai, și-a exprimat necazul pentru la tema bibliotecilor. Primarul își joasa apreciere a factorului cărții de aminti de vremurile când se organi- către elevi în devenire, de către pă- zau seminare/instruiri la locul de rinții lor, de către unele persoane muncă, în biblioteci: specialiștii din segmentul de angajați care ar mai profesioniști își demonstrau ex- trebui să-i preocupe pătrunderea periența și competențele în fața co- cuvântului scris în familii, în case. legilor, iar cei mai puțin inițiați pro- I-a îndemnat să aducă vizibilitatea fesional încercau să le urmeze instituțiilor ce le reprezintă, să se exemplul. „Acum nu se mai prac- preocupe de nivelul cultural perso- tică așa activități și e păcat”, a spus nal, cu care se integrează în comu- în concluzie domnul primar. I-am nitate, să dea valoare bibliotecilor înțeles aluzia și, împreună cu prin noutate. A mai vorbit cu câtă doamna Tamara Coșciug și Grigore plăcere se implică în tot ce se referă Bucătaru, Secția Cultură și Turism la dezvoltarea copiilor – achiziții, Soroca, am pus la cale o vizită de activități, sprijin direct, dialog. Prin studiu la Cosăuți cu un program acest discurs, domnul primar, mo- proaspăt elaborat pentru tinerii bi- mentan a devenit prietenul tuturor bliotecari din raion. bibliotecarilor tineri. 115

Mulțumită de relația pe care o provocare, doamnei Snejana Palan- are primarul cu biblioteca s-a arătat ciuc pentru bunăvoință și ospitali- gazda evenimentului, bibliotecara, tate, Secției Cultură și Turism pen- Snejana Palanciuc, care ne-a întâm- tru susținere și implicare. Îmi ex- pinat cu bucurie și emoție și care e prim speranța că mai avem și alți mândră că primarul comunei îi primari în raion care s-au pătruns de oferă în permanență sprijinul în tot adevărul că bibliotecile sunt cartea de ce are nevoie biblioteca din Co- de vizită a unei națiuni, fața ei spi- săuți. rituală. Prin intermediul „ZN” aduc mulțumiri domnului primar pentru Railean, Eugenia. Primarul, prieten fidel al bibliotecii (Vizită de studiu la Cosă- uți)/Eugenia Railean//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 28(742). – 1 august. – p. 6

(Railean E.) Prietenie dintre bibliotecă și primar.

teca Cosăuți, care nu au studii profesionale, ar avea de câștigat câteva beneficii. Nu am mai așteptat mult rugați. Împreună cu doamna Ta- mara Coșciug și Grigore Bucătaru, Secția Cultură și Turism Soroca, am pus la cale o vizită de studiu la Cosăuți cu un program proaspăt elaborat pentru tinerii bibliotecari ai raionului. „Bibliotecile sunt cartea de vi- Nu intenționez să vorbesc des- zită a unei națiuni, fața ei spirituală” pre mersul acțiunii. A fost totul la Veneam deunăzi la Soroca îm- nivel. Ținta mea e alta: să redau cât preună cu primarul de Cosăuți, d-l e de frumos când primarul se im- Mihai Gîtlan. Discutând despre plică în viața culturală a comunită- una, despre alta am ajuns și la tema ții, cât e de plăcut când primarul bibliotecilor. Domnul primar își conștientizează rolul culturii în vi- aminti că cândva se organizau se- ața generațiilor. Mai ales pe funda- minare/instruiri la locul de muncă, lul desconsiderării frumosului/au- în biblioteci: lucrătorii mai avan- tenticului, iar în rând și rolul estetic gardiști își demonstrau experiența al bibliotecilor și a caselor de cul- și competențele colegilor, iar cei tură. În cuvântul de salut, domnul mai puțin inițiați profesional se or- Mihai, și-a exprimat necazul pentru ganizau la nivelul acestora. Acum joasa apreciere a factorului cărții de nu se mai practică așa activități și către elevi în devenire, de către pă- păcat, că ambele angajate în biblio- rinții lor, de către unele persoane din segmentul de angajați care ar 116 trebui să-i preocupe pătrunderea bucurii și emoții, a atenționat că cuvântului scris în familii, în case. permanent s-a bucurat de sprijinul I-a îndemnat să aducă vizibilitatea domnului primar. instituțiilor ce le reprezintă, să se Din numele „delegației” exprim preocupe de nivelul cultura perso- tot respectul și gratitudinea domnu- nal, cu care se integrează în comu- lui primar pentru inițiativa fru- nitate, să dea valoare bibliotecilor moasă, doamnei Snejana Palanciuc prin noutate. A mai vorbit cu câtă pentru bunăvoință și ospitalitate, plăcere se implică în tot ce se referă Secției Cultură și Turism pentru la dezvoltarea copiilor – achiziții, susținere și implicare. activități, sprijin direct, dialog. Prin P.S.: Rămânem în speranța că acest discurs, domnul primar, mo- domnul Gîtlan nu este unicul pri- mentan a devenit prietenul tuturor mar din ținut care are ce spune pur- bibliotecarilor tineri. tătorilor de valori spirituale – bibli- Doamna Snejana Palanciuc, bi- otecarilor. bliotecarul care ne-a întâmpinat cu Railean, Eugenia. Prietenie dintre bibli- otecă și primar/Eugenia Railean//Observato- rul de Nord. – 2019. – nr. 26(991). – 12 iulie. – p. 4

(Gaja V.) Scanarea și prelucrarea textelor Până diverse programe, biblioteca a denu demult venit un centru de o însemnătate o mare mare pentru comunitate, propu- parte din nându-le noi servicii. populație Astfel astăzi, 24 iulie, 15 biblio- se con- tecari ai bibliotecilor comunale din frunta cu problema transmiterii co- raionul Soroca și-au propus să însu- piilor unor documente rapid și sigur șească o nouă metodă de lucru par- în diverse colțuri ale lumii. Odată ticipând la sesiunea de instruire cu informatizarea bibliotecilor, in- „Scanarea și prelucrarea textelor”. struirea personalului și accesul la Gaja, Viorica. Scanarea și prelucrarea textelor. [Accesat 24.07.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/07/24/scanarea-si- prelucrarea-textelor/

(Gaja V.) Vacanța veselă la bibliotecă continuă Copiii din municipiul Soroca au „Vacanța posibilitatea să-și petreacă o parte veselă la bi- din timpul liber la bibliotecă, unde bliotecă” a se joacă, lecturează, vizionează început pe 4 filme, fac master-class etc. 117 iulie, iar copii sunt atât de încântați sunt excluse nici atelierele de crea- de activitățile care se desfășoară pe ție, mai exact origami, croșetul, îm- perioada vacanței, încât vin cu mare pletitul etc. Nu sunt trecute fără nerăbdare să acumuleze noi cunoș- atenție și activitățile de informare tințe pe care să le pună apoi în prac- despre Securitatea pe Internet și tică. stradă, bunele maniere etc. Scopul Biblioteca vine în întâmpinarea nostru este acela de a oferi copiilor elevilor cu vârste cuprinse între 7 și posibilitatea să-și petreacă timpul 14 ani cu activități educative și re- liber într-un mod creativ, instructiv creative care sunt desfășurate în di- educativ și totodată să-și dezvolte verse forme atractive pentru ei. Nu abilități și să-și formeze deprinderi de comunicare. Gaja, Viorica. Vacanța veselă la biblio- tecă continuă. [Accesat 12.07.2019]. Dispo- nibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/07/12/vacanta-ve- sela-la-biblioteca-continua/

(Gaja V.) Vacanța veselă la bibliotecă Suntem în a  Ore de tehnologia informației: doua lună de va- Învățarea tehnologiilor infor- canța de vară mult maționale (instruiri în utilizarea așteptată de toți co- aplicațiilor, crearea poveștilor piii. Ei se bucură digitale, ABC-ul calculatorului din plin de odihna etc.); binemeritată! Dar  Ore de creativitate: Forma- pentru părinți apare problema ce să rea/dezvoltarea deprinderilor şi facă cu copiii vara?… abilităţilor (ateliere de: pictură, Pentru a-i ajuta să-și petreacă literatură, dans, muzică, hand- timpul plăcut și util, astăzi, 5 iulie made, croșetare, reciclare; bune 2019 s-a dat start serviciului „Va- maniere, culinărie, make-up canța veselă la bibliotecă”. etc.); Programul, se va desfășura în  Ora jocurilor: Stimularea imagi- perioada iulie – august, în zilele de nației şi gândirii logice (jocuri marți, joi, vineri orele 10.30 în sala de societate, jocuri pe calcula- de lectură a Bibliotecii Publice „M. tor, şah, dame, integrame, puz- Sadoveanu” propunând variate acti- zle etc.). vități satisfăcând nevoia de cultură Vă așteptăm cu drag! – mun. și petrecere a timpului liber a tutu- Soroca, str. Alexandru cel Bun, 25, ror doritorilor. vis-a-vis de parcul Mihai Emi- Participanții vor avea parte de: nescu.  Ore de lectură: Citire în voce (proză, poezie, dramaturgie, texte de cultură generală etc.);

118

Gaja, Viorica. Vacanța veselă la biblio- tecă. [Accesat 05.07.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/07/05/vacanta-ve- sela-la-biblioteca/

(Chiseliță R.) Ștefan cel Mare Anii domniei: 1457 – 1504 Ștefan cel Mare( 1435- 1504), l- a avut ca fiu pe: Petru Rareș (1486-1546) dom- nitorul Moldovei, a avută ca fiică pe: Maria, care căsătorită cu Ion Movilă (mare logofăt al Moldovei) Ștefan cel Mare a fost cel mai cei doi având ca fiu pe: important domnitor al Moldovei Ieremia Movilă (?- 1606) dom- din perioada medievală, preluând nitorul Moldovei, a avut-o ca fiică tronul după înlăturarea lui Petru pe: Aron, pe care l-a învins în bătălia de Maria Movilă ( 1592- 1638), că- la Doljești, pe Siret, la data de 12 sătorită cu Ștefan Potocki (1568- aprilie 1457, pe locul numit Drep- 1631), conte polonez, cei doi aveau tate, iar Adunarea țării l-a procla- ca fiică pe: mat domnitor. În timpul domniei Anna Potocki (1615- 1690) că- sale, statul românesc de la est de sătorită cu Dominic Kazanowski Carpați a atins perioada de apogeu. (1605 – 1648, cei doi având ca fiică Ștefan cel Mare a fost stră–stră- pe: stră…..bunicul lui Ludovic al XVI- Maria Kazanowski (1643- lea. 1687, căsătorită cu Stanislav Iablo- În anul 1789 are loc celebra Re- nowski (1634-1702), cei doi au voluție franceză, prin care monar- avut ca fiică pe: hia absolută este abolită din Franța. Ana Lablonowski (1658- 1727), Regele francez de atunci, Ludovic căsătorită cu Rafael Leszczynski al XVI-lea, a decapitat, prin ghiloti- (1650- 1703), cei doi avându-l ca nare, 4 ani mai târziu, 21 ianuarie fiu pe : 1793. Probabil că mulți știu acest Stanislav Leszczynski (1677- lucru, dar oare câți știu că acest rege 1766), regele Poloniei, care a avut francez are printre strămoșii săi pe ca fiică pe: nimeni altul decât marele domnitor Maria Leszczynski (1703- moldovean, Ștefan cel Mare ? 1768), căsătorită cu Ludovic al XV- Să ne uităm puțin la descenden- lea (1710- 1774), regele Franței, cei ții lui Ștefan cel Mare, și să vedem doi având ca fiu pe: cum a ajuns acest viteaz voievod ro- Louis de France (1729- 1765), mân să fie străbunul celebrului rege care l-a avut ca fiu pe : francez decapitat. Ludovic al XVI-lea ( 1754- 1793 ), regele Franței. 119

Iată că nu e atât de mare dis- îngrija, și căruia Ștefan îi spune: tanța între un domnitor moldovean ,,am purtat 36 de lupte de când sunt și un rege francez celebru! domnul acestei țări, dintre care am Ștefan al III-lea, supranumit fost învingător în 34 și am pierdut Ștefan cel Mare (n.1433, Borzești – 2”. din 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Nu se știe cu exactitate câte bi- Bogdan al II-lea, a fost domn al serici a ridicat Ștefan cel Mare, însă Moldovei între anii 1457 și 1504. A tradiția vorbește de un număr de 40 domnit aproape 50 de ani, durată de lăcașuri sfinte, pentru 30 dintre care nu a mai fost egalată în istoria acestea existând date certe de iden- Moldovei. În timpul său, țara a dus tificare. De la 21 dintre ele s-au păs- multe lupte pentru Independentă trat pisaniile. împotriva a mai multor vecini, cum Actul canonizării lui Ștefan cel ar Imperiul Otoman, Regatul Polo- Mare săvârșit în anul 1992, nu este niei și Regatul Ungariei. decât un act de recunoaștere a ceea Răspunsul la întrebarea „Câte ce, de-a lungul veacurilor și perma- lupte a purtat?” nu-l da chiar dom- nent, poporul nostru a simțit pentru nitorul într-o scrisoare din 1502 a bine credinciosul Voievod. medicului Matteo Mariano, care îl Chiseliță, Raisa. Ștefan cel Mare. [Ac- cesat 02.07.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/07/02/stefan- cel-mare/

(Chiseliță R.) Eminescu – mândria națiunii Fiecare popor își are un pilon, un ax, pe care se ţine construcţia sa anterioară. Noi îl avem pe M. Emi- nescu, cel care în iunie va împlini 118 ani de la trecerea în nefiinţă. Prin el am reuşit stabilitatea în istorie. Prin el a răbufnit, ca o eliberare, întreaga noastră energie spirituală. umane, spaţiale, temporale miste- Alexandru Vlăhuță în „Amintiri rele ce populează universul princi- despre Eminescu” scria: „Oameni piile şi legităţile, esenţele vieţii. ca Eminescu răsar la depărtări de Poetul Grigore Vieru spunea : veacuri în existenţa unui popor”. ,,Eminescu este o cetate cu o sin- gură intrare şi cu o sută de ieşiri. Poezia lui Eminescu constituie Intri în ea, iei aminte de toate, în- cea mai remarcabilă biruinţă a spi- veţi, te învoiești, apoi ieși pe unde ritului asupra materiei. crezi tu că-i mai bine, ducând mai Geniul marelui poet luminează departe făclia graiului şi spiritului în acelaşi timp multiple perspective neamului tău.

120

A vorbi astăzi despre poet, al E viu pentru vecie şi moarte nu cunoaște, al sărbători nu este un cunoaște, căci cu moartea a călcat, simplu act cultural ci o reîntoarcere şi stea mai luminoasă între stele s-a în adâncurile tară de sfârșit ale fiin- înălțat. Neamul nostru este bogat ței acestui neam. prin Eminescu. Strălucească-n veci Eminescu e un dar al destinului florile nemuritoare ale poeziei dă- pe care suntem datori a-l înțelege, ruite lumii de inima generoasă a lui a-l prețui, este o mare cunoștință Eminescu. națională. Chiseliță, Raisa. Eminescu – mândria națiunii. [Accesat 17.06.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/06/17/eminescu- mandria-natiunii/

(Gaja V.) O nouă rundă de instruiri Am găsit răspunsul… Datorită bibliotecarilor dornici de învățare, de schimbare bibliotecile își mențin activitatea în continuare. Ei sunt hotărâți să meargă înainte asaltând tehnologiile noi… Sunt gata să cu- noască cât mai mult pentru a-i putea Mulți și-au pus întrebarea ce va învăța și pe alții… fi după plecarea Novatecii? Ce se Astfel astăzi s-a început recapi- va întâmpla cu bibliotecile? Cum își tularea cunoștințelor împreună cu vor continua lucrul bibliotecarii?… 12 bibliotecari comunali/sătești. Gaja, Viorica. O nouă rundă de instruiri. [Accesat 11.06.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/06/11/o-noua- runda-de-instruiri-2/

(Railean E.) La o vorbă de frumos cu Vasile Romanciuc și Mihai Ciobanu La trei zile după momentul plin de miracol pe care l-am trăit în incinta „M. Sadoveanu” Soroca m- am hotărât să revin cu ceva impresii. Zic, că oamenii care prin implicarea lor fac lumea mai deosebită, sunt așteptați pretutindeni. La o vorbă de frumos au fost așteptați în

121 data de 17 mai 2019 scriitorul Va- la naștere, busuioc la moarte”. Di- sile Romanciuc și interpretul Mihai rectoarea CDI „M. Sadoveanu” a Ciobanu. Sorocenii au așteptat poe- citit un text făcut din titlurile publi- zie, muzică, dialoguri. A fost și po- cațiilor scriitorului, elevii Colegiu- ezie și muzică. Dialogurile s-au lui de Arte „N. Botgros” au citit po- produs în formă de lecturi, cântec, ezii îndrăgite. Cu mesaje emoțio- mesaje, desene, opinii. Domnul Ro- nante s-au adresat dl Grigore Bucă- manciuc a citit din versurile sale taru, șef Secția Cultură și Turism care, prin mesajul lor, încercau pe Soroca (SCTS), Coșciug Tamara noi maturii să ne omenească, iar pe SCTS, Ana Bejan ex-prefect de So- copii – să-i îndemne la lectură, la roca, Nina Neculce, ziarist „Ziarul carte, la fapte frumoase. Mihai Nostru” etc. La ceea ce nu s-au aș- Ciobanu a completat lecturile cu teptat sorocenii a fost modestia cântece pe versurile scriitorului. L- acestor doi oameni, complet ne pre- a apreciat ca pe un scriitor sârguin- ocupați de glorie. Ne adresam co- cios, om bun, talentat, muncitor, să- respunzător meritelor, corespunză- ritor la nevoie, așezat. Și dacă într- tor valorii domniilor, dar ni se răs- un interviul dl Vasile Romanciuc pundea atât de simplu de parcă îi spunea „Mă uit în oglindă și nu văd jigneam prin asemenea adresare. nici un măiestru”, apoi colegul său Dar situația a fost ușor depășită. a vorbit anume la segmentul ne vă- Sala a cântat împreună cu Mihai zut în oglindă de către domnul Ro- Ciobanu, a solicitat autografe, și-au manciuc, care fiind foarte controlat dăruit cărți unul altuia, s-au scris la cuvinte când e vorba despre sine mesaje pentru dl Romanciuc, s-au și lucrurile frumoase ce le reali- selectat aforisme, s-au produs reîn- zează se face a nu le ști nici cu spa- tâlniri după zeci de ani. tele. CDI „M. Sadoveanu” s-a ales cu Iubitorii de frumos de la Soroca titluri de carte însoțite cu autografe, au înfrumusețat evenimentul pe discuri cu semnătura interpretului măsură. Ziarista Elena Țîrdea-Spi- Mihai Ciobanu. Însăși Mihai nei i-a dedicat o poezie dl-ui Ro- Ciobanu a rămas plăcut surprins de manciuc întitulată „Nea Roman- calendarul personalizat oferit din ciuc”. A mai făcut și un text literar partea bibliotecii. despre orașul Soroca în speranța că Înainte de publicare am mai re- dl Mihai Ciobanu v-a compune și o citit odată textul. Cuvintele îmi par melodie. Eleva Colegiului „M. slabe în raport cu trăirile de atunci, Eminescu” Roxana Capbătut acom- dar totuși m-am hotărât să-l public. paniată la pian de dl Grigore Bucă- taru a interpretat cântecul „Busuioc Railean, Eugenia. La o vorbă de frumos cu Vasile Romanciuc și Mihai Ciobanu. [Ac- cesat 12.06.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/06/12/la-o-vorba-

122

de-frumos-cu-vasile-romanciuc-si-mihai- ciobanu/

(Chiseliță R.) Gheorghe Malarciuc - prozator, dramaturg, scenarist, publicist Gheorghe Malarciuc s-a născut „Serghei Lazo” (1967), „Viscolul la 6 iunie 1934 în satul Bursuc raio- roșu” (1971). nul Camenca – prozator, drama- În 1980 semnează libretul la turg, scenarist, publicist. opera „Serghei Lazo”. Studiază la Universitatea din Scrie mai multe cărți pentru co- Chișinău. După absolvire (1956) lu- pii, printre care „Din moși stră- crează în calitate de secretar res- moși” (1959), „Copilul şi luna” ponsabil şi redactor-șef la revista (1959), „Legende despre Lazo” „Scânteia Leninistă”, redactor la (1971). Volumul publicistic „Scri- Comitetul de Radio şi Televiziune sori din casa părintească” suportase din R.S.S.M., redactor-șef adjunct câteva ediții, fiind tradusă şi în al secției scenarii la Studioul Mol- limba rusă, jucând şi rolul de pliant dova-Film. publicitar al Moldovei în deceniul Din 1970 al optulea. Gheorghe Ma- Gheorghe Malarciuc era un apă- larciuc era cores- rător vehement al naturii şi un iniți- pondent al săptă- ator al mișcării ecologiste din Re- mânalului „Lite- publica Moldova, devenind pionie- raturnaia ga- rul şi însuflețitorul cercului de entu- zeta”, unicul co- ziaști care militau pentru purifica- respondent al pu- rea mediului înconjurător. blicațiilor mos- Debut in filmul documentar in covite angajat dintre publiciștii lo- 1958 cu scenariul „La noi la Co- cali, pe când ceilalți erau trimiși de jușna”. In 1964 se lansează in fil- la centru. Acest statut îl evidenția mul de ficțiune, scrie scenariul pen- printre colegii de breaslă. tru „Ultima noapte in rai”. A fost Gheorghe Malarciuc este și un obsedat de personalitatea lui Ser- reputat dramaturg. În 1963 Teatrul ghei Lazo. Semnează scenariile a Național îi prezintă comedia „Nu doua filme: in 1967 pentru pelicula mai vreau să-mi faceți bine”, peste „Serghei Lazo”, in 1991 pentru se- un an pe scena aceluiași teatru este rialul televizat „Viața si nemurirea montată „Eroica”. Gheorghe Ma- lui Serghei Lazo”. Membru al Uni- larciuc este autorul pieselor „Zile unii scriitorilor din Republica Mol- de foc, de apă şi de pământ” (1974), dova. Membru al Uniunii Cineaști- „Marsilieza” (1984), „Dragă consă- lor. A îmbinat cu inteligenta cu- teanule!” (1984), „Cel mai iubit”, noașterea profunda a săteanului ba- montate atât la Chișinău, cât şi la sarabean si interesul pentru istorie. Bălți. Gheorghe Malarciuc s-a stins Este autorul scenariilor la fil- din viață la 30 octombrie 1992 în mele „Ultima noapte în rai” (1964), Chișinău. 123

Chiseliță, Raisa. Gheorghe Malarciuc - prozator, dramaturg, scenarist, publicist. [Accesat 06.06.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/06/06/gheorghe- malarciuc-prozator-dramaturg-scenarist-publicist/

(Gaja V.) Plăcințele, sarea în bucate și fantezii culinare Plă- timp să îi facă mult doritele plă- cintele cinte, Lazar a murit de poftă, într-o sunt unele zi de sâmbătă. Mama sa l-a plâns și dintre i-a cerut lui Dumnezeu să nu ierte cele mai femeile care nu fac plăcinte în Sâm- populare feluri în bucătăria moldo- băta lui Lazăr. De aceea, în Sâm- venească și pot fi pregătite cu di- băta Floriilor femeile coc plăcinte și verse umpluturi: cu brânză de vaci, le împart săracilor ca pomană, în cu cartofi, ceapă, varză, carne etc., special celor care au copii mici. Plă- în diverse forme, iar dacă mai sunt cintele se fac și în amintirea lui La- făcute și de un bucătar iscusit… zăr cel sărac, care se roagă lui Dum- În Șolcani, raionul Soroca, se nezeu pentru iertarea păcatelor oa- desfășoară și „Festivalul plăcintei” menilor”. unde gospodinele își expun capodo- Despre aceasta și multe altele s- perele sale culinare, iar bucătari pri- a vorbit în cadrul ședinței clubului cepuți obțin noi recorduri, pregă- „Fantezii culinare” din 28 mai tind plăcinte gigantice. 2019. E-interesant faptul că primele Membrii corului mic de copii mențiuni ale plăcintelor au apărut în „DoReMici” ai Școlii de Artă „E. jurul anului 9.500 î.Hr., când egip- Coca” sub conducerea profesoarei tenii au gătit prima crustă de plă- Rezuș Angela însoțiți de acompani- cintă. Plăcintele egiptene erau cu- amentul maestrului de concert Ta- noscute sub denumirea „galettes“ și rusov Tudor au prezentat mini- erau umplute cu orz, ovăz, secară și spectacolul muzical „Sarea în bu- unse cu miere. cate”. Are plăcinta și o Legendă bi- La activitate au fost prezenți co- blică: „Lazar era un băiat care voia pii, pensionari, bibliotecari etc. plăcinte. Fiindcă mama sa nu a avut Gaja, Viorica. Plăcințele, sarea în bucate și fantezii culinare. [Accesat 29.05.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/05/29/placintele- sarea-in-bucate-si-fantezii-culinare/

124

(Tartus M.) Două vieți și o dragoste „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” Doina și Ion Aldea-Teodorovici poet Grigore Vieru. În data de 24 mai 2019, la Centrul de Documen- tare și Informare „ M. Sadoveanu” a avut loc „Ora bibliotecarului” cu genericul „Două vieți și o dragoste – Ion și Doina Aldea- Teodoro- vici”. Realizator/ moderator Coșeru Eugenia – șef serviciu de specialitate, Tartus Mihaela – bibliograf, s- a implicat Elena Cornea – șef serv. sunt și au fost două inimi gemene informativ bibliografic. O oră de care au reușit să transmită prin mu- suflet, plină de emoții și amintiri. zica dragostea lor față de neamul Muzica celor două stele, a alinat su- românesc, de istoria și valorile nați- fletul fiecăruia dintre noi pe parcur- onale. Două inimi care au bătut în sul întregii activități. Am înțeles că același foc sacru pentru tot ce este avem o mare datorie față de ei, să frumos și pentru același ideal națio- nu îi uităm niciodată! nal. Doina și Ion, trecuți în legendă, Au cântat sufletul. Au rostit cu- s-au topit în suferințele acestui pă- vintele cu inima și s-au dăruit dra- mânt, iar noi la rândul nostru, ne ve- gostei de Neam, de Limbă și de dem și mai clar propria ființă rănită Țară cu toată ființa. Nu întâmplător în oglinda neasemuitului lor har. s-au făcut atât de dragi Domnului, Artistul nu poate inventa bucuriile, încât ni i-a luat… Poate văzându-ne nici durerile poporului său. Asta au prea indiferenți, prea risipitori? înțeles-o Doina și Ion. Ei n-au in- Sau, poate, ar vrea să ne știe cu gân- ventat nimic, ei, pur și simplu, au dul la ei și să nu lăsăm să adoarmă ars în cântecul lor ”, spunea marele în noi visul libertății… Tartus, Mihaela. Două vieți și-o dragoste/Mihaela Tartus. [Accesat 25.05.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/05/25/doua-vieti- si-o-dragoste/

(Şterbate V.) Poezia si muzica şi-au dat întâlnire la Soroca Acum o săptămână, la 17 mai, Documentare si Informare „Mihail sorocenii au fost invitaţi la o întâl- Sadoveanu” din municipiul Soroca. nire de suflet cu poetul Vasile Ro- Poetul le-a vorbit sorocenilor manciuc si interpretul de muzică despre drumul spre carte şi impor- populară Mihai Ciobanu. Eveni- tanța lecturii chiar şi în epoca digi- mentul face parte din activităţile tală, iar interpretul ne-a bucurat cu tradiţionale cu genericul "Oamenii cântecele îndrăgite pe ambele ma- Neamului", organizat de Centrul de luri ale Prutului, multe dintre care pe versurile lui Vasile Romanciuc. 125

"Prin acest proiect, "Oamenii Nea- Roxana Capbătut, elevă la colegiul mului", ne-am propus să promovăm "Mihai Eminescu", a interpretat toţi creatorii şi promotorii autohtoni cântecul "Busuioc", pe versurile lui de frumos, a spus de la bun început Vasile Romanciuc, fiind apreciată gazda evenimentului, Eugenia Rai- cu aplauze de cei prezenți. Poetul a lean, directoarea Centrului de Do- răspuns la întrebările sorocenilor, cumentare şi Informare „Mihail Sa- iar discuțiile s-au axat pe valoarea doveanu". Proiectul are deja vreo cărților în ziua de azi. "Întâlnirile de cinci ani şi are priză la public, noi îl la bibliotecă îmi dau o stare de bine, realizăm prin programul "Omul fiindcă e vorba de carte şi cartea ne anului". Am avut anul Aurelian Sil- adună, ne ține împreună, a mărturi- vestru, Nicolae Dabija, Valeriu Ma- sit Vasile Romanciuc. Eu de multe tei, Savatie Baştovoi şi iată pe par- ori spun acest lucru, îl repet şi cred cursul unui an de zile noi îndem- că este unul esenţial. Iată se tot vor- năm şi promovăm şi lecturăm scri- beşte şi câte ceva se face din când erile acestor scriitori, pe care-i con- în când, reparăm drumuri şi nu ştiu siderăm mândria neamului. Şi dacă ce, dar eu zic că drumul care trebuie pe parcursul anului noi lecturăm reparat capital în primul şi în primul opera scriitorului, atunci misiunea rând este drumul spre carte. Eu zic întâlnirii de astăzi este să-l cunoaș- asta ca pe un refren. Dacă ai carte tem mai bine ca om, ca tată, ca bu- ştii să-ţi alegi singur drumul pe care nel". Printre cei care au luat cuvân- mergi şi să ajungi acolo unde vrei tu tul sunt ex-prefecta județului So- să ajungi. Dacă nu ai carte, alţii sunt roca, profesoara Ana Bejan, şeful acei care îţi aleg drumul şi ajungi Secţiei Cultură şi Turism Soroca, acolo unde vor alţii. Eu cred că este Grigore Bucataru, interpreta de foarte important ca să fim aproape folclor Tamara Coşciug şi jurnalista de carte, să intrăm în miezul Nina Neculce. "Am în suflet atâtea cărţilor, pentru că numai aşa putem emoții, încât vreau să vorbesc, as- cunoaşte nu doar ce se întâmplă în tfel şi-a început discursul profe- afara noastră, dar putem să ne dăm soara Ana Bejan. Oameni buni, ce seama ce se întâmplă cu noi înşine, clipe frumoase şi oameni frumoși, să ne citim sufletul, să ne cu- ar trebui să ne rugăm lui Dumnezeu noaştem pe noi cu adevărat". Şi fi- să oprească această clipă. Vreau să indcă la evenimente frumoase nu se o trăim mai mult timp decât o clipă. cade să vii de unul singur, poetul a Vasile Romanciuc este poetul tăce- fost însoţit de soţia sa, Valentina, şi rii, el este un poet filosof, meditativ, prietenul Mihai Ciobanu. "Sunt bu- un poet care n-a strigat niciodată, ci curos să văd ochi frumoşi şi inimi şi-a scris versul în tăcere. Din poe- deosebite, le-a spus sorocenilor in- zia dumisale am găsit un autopor- terpretul de muzică populară. Mă tret, ca să zicem cine este Vasile bucur că am ocazia şi onoarea să fiu Romanciuc. Este albină, câmp cu cu onoratul nostru poet, Vasile Ro- flori, râu, piatră, izvor însetat... Să manciuc, şi oriunde mi-i dragă să știți că este un poet şi un om de o fiu cu întreaga familie Romanciuc. modestie şi valoare extraordinară". 126

Păcat că nepotul este în Franţa, fe- Poetul şi... Poezia ciorul tot, dar nu-i nimic, vin ai Icoană noştri. La Soroca mi-i dragă, ţin la rănită nişte oameni deosebiţi". Şi chiar În drep- dacă întâlnirea a avut loc la Soroca, tul bise- în preajma Nistrului, Vasile Ro- ricii din manciuc a ţinut să vorbească şi des- Liveni, pre Prutul care desparte acest Neam apa Prutului şi care i-a marcat copilăria. "Eu sunt bate în roşu. chiar de pe malul Prutului, şi primă- În cel de-al Doilea Război Mondial, vara, când Prutul este mare, jumă- Diavolul, pufăind din luleaua tate din grădina noastră este sub plină cu pulbere, apele sale. Ţin minte din copilărie În loc de mahorcă, cum venea lumea cu coşuri de lozie, a tras cu tunul în sfântul lăcaş. le dădea drumul în apă şi le scotea cu mult peşte. Acesta este momen- S-a prăbuşit tul frumos legat de Prut, dar este şi turla bisericii. momentul trist. La noi Prutul este Harta noastră îngust şi eu când am început să văd s-a rupt în două atunci... ceva cu ochii mei, ca să zic aşa, să înţeleg nişte lucruri, am văzut în Rănită, fundul grădinii sârma ghimpată. Maica Domnului din vechea icoană Tot timpul pe partea cealaltă de Prut nimic n-a uitat. vedeam turla bisericii şi-mi spu- Ochi atoatevăzători neam, Doamne, oare o să ajung şi şi atoatesimţitori eu să văd odată biserica întreagă? sunt rănile. Părinţii îmi spuneau de acea bise- rică, o biserică frumoasă. Graţie Nicio icoană nu e unor oameni frumoşi, printre care şi doar o pictură frumoasă. dragul meu prieten Mihai Ciobanu, Nicio icoană. după 70 de ani cât am văzut biserica În aerul plin de speranţă şi satul Liveni prin sârma ghimpată, al bisericii din Liveni, în sfârşit am văzut satul de partea m-am rugat: cealaltă. Nici nu vă imaginaţi ce „Singur Tu, Doamne, ai în cer emoţii extraordinare am avut. Am harta noastră adevărată, fost în acea biserică şi părintele mi- alcătuită de Tine a spus că în timpul războiului şi nezdrenţuită de schije. icoana Maicii Domnului a fost ră- nită de schije, se păstrează rănile Facă-se harta Ta icoanei. Ai o senzaţie de nedescris precum în cer când vezi acest lucru". Poetul a citit aşa şi pe pământ. poezia scrisă după acea vizită, apoi (9-24 august 2018, Liveni — discuţia a continuat cu subiecte Chişinău) demne de oameni frumoşi.

127

Mihai Ciobanu ne-a bucurat cu de ani şi tot nu am ajuns ca să ne cântecele îndrăgite, multe dintre dume- care pe versurile lui Vasile Roman- rim ce ciuc. este cu Vasile Romanciuc: "Dacă nu noi. De avem un scop clar în viaţă, nu multe ori ştim să deschidem bine ochii să cu regret vedem ce se întâmplă în jurul dăm în gropi ziua în amiaza nostru, eu cred că noi poate sun- mare, cu toată lumina bogată a tem printre puţinii care cu mare soarelui. Nu ştim să ocolim sau nu regret uneori ajungem să facem o ştim ce să facem cu aceste gropi." performanţă tristă, să scuipăm în Vă îndemnăm să priviţi cum s-a propriul obraz. Lucrurile s-au desfăşurat evenimentul în secvenţa brodit, ca să zic aşa, creierii video de pe site ► observato- noştri spălaţi de mai bine de 200 rul.md/?p=58811 Șterbate, Vadim. Poezia și muzica și-au dat întâlnire la Soroca/Vadim Șterbate//Ob- servatorul de Nord. – 2019. – 24 mai. – nr. 19(984). – p. 3.

(Neculce N.) Oameni care merita simpatie și admirație Dumne- ediție, că în edițiile trecute a fost zeu i-a bine- promovată viața şi opera scriitorilor cuvântat Aurelian Silvestru, Valeriu Matei, spre a bu- Nicolae Dabija, Savatie Baștovoi, cura şi înse- iar în acest an biblioteca şi-a propus nina sufle- să-1 cunoască mai îndeaproape pe tele unui neam întreg. Unul cu pana Vasile Romanciuc. Şi poetul a reve- mereu inspirată, iar celălalt cu gla- nit la Soroca cu amintiri din anii sul său duios. Este vorba de poetul studenției, când şi-a făcut practica Vasile Romanciuc şi interpretul de în jurnalism aici. „Țin minte că muzică populară, Mihai Ciobanii, atunci i-am solicitat primele inter- care la finele săptămânii trecute ne- viuri lui Nicolae Botgros, care era au mângâiat inimile cu gânduri să- foarte tânăr şi făcea primii pași în pate adânc în cuvânt şi cu melodii marea artă", a mărturisit scriitorul. atingătoare de suflet. întâlnirea a De astă dată, Vasile Romanciuc a avut loc la Biblioteca publică „Mi- venit însoțit de partenera lui de vi- hail Sadoveanu" şi s-a înscris în și- ață, jurnalista de radio, Valentina rul de întâlniri din cadrul Proiectu- Romanciuc şi interpretul Mihai lui „Oamenii neamului". Anul 2019 Ciobanu de care îl leagă o frumoasă fiind declarat la bibliotecă - Anul prietenie, strâns sudată sub semnul Vasile Romanciuc. sublimului curaj creator. Astfel cu- Directoarea bibliotecii, Eugenia vântul şi sunetul muzicii s-au con- Răileanu, care a lansat acest pro- topit într-o armonie absolut su- iect, a amintit că s-a ajuns la a V-a 128 perbă. Printre luări de cuvânt şi po- Ciobanu! Este un poet al tăcerii, un ezie au răsunat mai multe cântece poet filozof, meditativ, care n-a stri- pe versurile poetului. Ne-au răscolit gat niciodată. Din poezia lui i-am sufletele în deosebi „Hora basara- conturat portretul: Este albină, benilor", „Rugă pentru noi", „Iubi- câmp cu flori, râu, piatră, izvor ne- rea e un dar ceresc", „Doi într-un secat. E model de cumsecădenie, de suflet". Perfectă armonie în aceste frumusețe sufletească şi de o mo- piese! Admiri deopotrivă şi muzica destie rară". şi versurile. Vorbind despre colabo- Alese cuvinte au adresat oaspe- rarea pe care o are cu Vasile Ro- ților șeful Secției Cultură şi Turism, manciuc, interpretul a povestit cum Grigore Bucătaru şi colega dumi- au luat naștere mai multe cântece, sale, Tamara Coșciug. Doamna inclusiv şi „Doi într-un suflet", care Coșciug a dat citire unei poezii este o dedicație atât, soției cântăre- scrise special pentru Vasile Roman- țului, cât şi soției poetului, dar şi tu- ciuc de colega noastră de redacție, turor doamnelor şi domnișoarelor, Elena Țîrdea-Spinei. Iar Viorica purtătoare ale numelui Valentina. Gaja a citit, apoi i-a înmânat lui Mi- Prezentă la eveniment, Ana Be- hai Ciobanu un text despre Soroca, jan a făcut cunoscut publicului că s- scris de Elena în ideea de a deveni a născut în același an cu poetul şi au cântec. fost colegi de facultate. De atunci îi A fost o întâlnire plăcută şi apreciază şi admiră talentul, de caldă, o întâlnire frumoasă ca o atunci nu s-au mai întâlnit: „Eu sunt carte despre Neam, Țară, Grai. „În- fericită că ne-am revăzut după atâ- tâlnirile de la bibliotecă întotdeauna ția ani. Când nu aveam manuale de îmi dau o stare de bine. Pentru că e literatura română în școală, aveam vorba de carte şi cartea ne adună, ne poeziile lui Grigore Vieru, Nicolae ține împreună. Iată, se tot vorbește Dabija, Vasile Romanciuc şi proza despre repararea drumurilor, dar eu lui Ion Druță. Ne aplecam la puți- zic că drumul care trebuie reparat nele cărți ale lui Vasile Romanciuc, capital este drumul spre carte", a scrise cu mare talent. Dar ce neîn- punctat omul neamului, Vasile Ro- trecut textier este şi ce colaborare manciuc. frumoasă are cu maestrul Mihai Neculce, Nina. Oameni care merită simpatie și admirație: Întâlniri la bibliotecă/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 20(235). – 23 mai. – p. 10

(Neculce N.) Eu, tu, noi suntem Soroca

Biblioteca publică „Mihail Sa- arată tot doveanu" din Soroca a devenit un mai inte- Centru multifuncțional odată cu ex- resată de tinderea Programului NOVA- activitatea TECA, iar primăria municipiului se 129 ei. Constatarea am făcut-o la „Ziua soluționarea lor. Domnul Său a ră- primarului în bibliotecă" ajunsă la a mas surprins de faptul că elevii sunt III-a ediție. Despre realizările din preocupați de soarta orașului nu ultimul timp şi serviciile pe care le mai puțin decât maturii. Dumnealui oferă această instituție de cultură a le-a promise că primăria va sprijini vorbit directoarea Eugenia Răi- financiar editarea acestor eseuri leanu. Apoi primarul Victor Său i-a într-o, cărțulie şi i-a îndemnat să ră- ascultat cu mare atenție pe elevii mână în continuare prieteni cu car- participanți la concursul de eseuri şi tea, să iubească orașul şi să se im- poezie „ Eu, tu, noi suntem Soroca". plice la menținerea curățeniei şi Copiii au descris cum au putut ei amenajare. Participanții la concurs mai bine orașul cu toate frumusețile au primit în dar cărți şi Diplome din lui, dar şi cu problemele existente, partea primăriei. cerând implicarea autorităților în Neculce, Nina. Eu, tu, noi suntem So- roca/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – 16 mai. – nr. 19(234). – p. 10

(Chiseliță R.) ,,Familia – izvor de iubire și respect” (Anul 2019 – Anul Familiei) familiei, locul propriu de trai, veni- turi bune. Dacă membrii familiei își îndeplinesc în mod complet rolurile în familie acasă fac ca să fie armonie în familie. Liniștea în familie sunt bazate pe încredere, respect față de membrii familiei, de la părinți, bunici, copii. Dacă nu există înțelegere între soți Lipsa timpului, stresul și grijile atunci nici familie nu va mai exista, fac ca multe familii să uite de lucru- și cu încetul se va destramă. O me- rile care restabilesc armonia și feri- todă bună este comunicarea între cirea în familie. Familia este mediul membrii familiei, a avea răbdarea în care venim pe lume ne dezvoltam de a asculta unul pe altul și a se sfă- și în rândul nostru ne formăm o fa- tui unii cu alții. Să vorbească liber milie. Este locul unde găsim înțele- despre ce gândesc, ce simt, ce vor gere, liniște, și soluții la problemele să facă. Aceasta înseamnă că este o care ne frământă. Cu condiția că în familie ideală, bazată pe încredere, familie există comunicare, respect iubire, și respect. Respectul și dra- și iubire. Unul din cel mai impor- gostea pe care bunicii o transmit tant factor care menține familia membrilor familiei, duce la ceia că unită, este stima și iubirea reciprocă urmașii tot așa se vor purta în fami- dorința de a duce o viață comună în- liile lor. În ziua de azi ambii soți tre parteneri, creșterea și educarea participă la procurarea și repartiza- copiilor, înțelegeri între membrii

130 rea veniturilor la îndeplinirea sarci- când ceilalți primesc educația în fa- nilor de zi de zi, la educația copii- milie. lor. I.S. Macarenco Citate despre familie: „Pentru a se bucura de sănătate, „Familia noastră este un cerc de a aduce o adevărată fericire în sinul dragoste puternica care crește cu fi- familiei, a dărui pace tuturor, ci- ecare naștere și căsătorie”. neva trebuie mai întâi să-și discipli- Anonim neze și să-și stăpânească propria „Familia este un factor impor- Minte. Dacă un om își poate con- tant si de răspundere al educației. trola mintea, el poate găsi calea că- Părinții o conduc și răspund de ea în tre iluminare, iar toată înțelepciu- fața societății a fericirii lor și a vieții nea și virtutea vor veni în mod na- copiilor”. tural către el”. I.S. Macarenco. Buddha „Familia este perla la care lu- „Familia este cea mai elemen- crează cel mai iscusit Meșter: Crea- tară formă de organizare. Fiind torului Universului”. prima comunitate de care se ata- Corneliu Mieluți. șează un individ cât și prima autori- „Pacea este frumusețea vieții. tate sub care acesta învață să tră- Este strălucirea soarelui. Este zâm- iască. Familia este cea care stabi- betul unui copil, dragostea unei lește valorile cele mai fundamen- mame, bucuria unui tata, reuniunea tale ale unei societăți”. familiei. Este evoluția omului, vic- Charles Colson toria unei cauze juste, triumfului „Femeia mai mult decât oricine adevărului”. îl educă pe copil către omenie. Tatăl Menachem este creierul, dar femeia este inima „O familie trebuie să fie unită și omenirii”. solidară căci altfel nenorocul bate la I. Smiles ușă”. „Dacă vrei să schimbi lumea, Thomas Mann du-te acasă și iubește familia”. „Fă-ți loc în viața ta pentru lu- Maica Tereza. crurile care contează, pentru familie „O familie fericită nu este al- și prieteni, dragoste și generozitate, tceva decât un Rai timpuriu”. distracție și bucurie. Fără astea te G.B. Snaw vei trezi că ești într-o cumpăna în „Învață să te bucuri de fiecare mijlocul carierei și să te întrebi cum minut al vieții tale. Fii fericit acum. ți s-a irosit viața”. Nu aștepta ca cineva din afara ta să Jonathan Socks te facă fericit, privind viitorul tău. „Cu toate că fiecare familie Gândește-te cât de prețios este cu constituie un colectiv al cărui adevărat timpul tău, indiferent dacă membri au drepturi egale, totuși pă- îl petreci în muncă sau în familie. rinții se deosebesc de copii prin fap- Fiecare minut trebuie să fie bucurat tul că primii conduc familia, pe și savurat”. Eore Nightingale.

131

Chiseliță, Raisa. ,,Familia – izvor de iubire și respect”. [Accesat 13.05.2019]. Dis- ponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/05/13/familia-izvor-de-iubire-si-respect/

(Railean E.) Ziua Primarului la bibliotecă „Știți, copiii săi”, concurs în care s-au im- eu îmi în- plicat cu picturi, iar primăria a achi- chipuiam tat editarea albumelor color pentru că noi, a fi înmânate fiecărui participant, la maturii – a doua întâlnire domnul primar a Primăria lansat un nou proiect „Eu, tu, noi Municipală, angajații organizațiilor suntem Soroca”. De această dată cu atribuții respective, cetățenii – domnul primar a îndemnat copiii să suntem preocupați de soarta orașu- continue concursul precedent, dar lui, iar copii își au preocupările lor cu poezie, eseu, epigrame. Au par- de vârstă: școală, timp liber, agre- ticipat 33 de copii. Și de data ment. Să vedeți cum observă totul, aceasta la întâlnire dânsul le-a pro- și negativul și pozitivul, și frumuse- mis copiilor că primăria va asigura țea orașului și atitudinea iresponsa- financiar editarea creațiilor aces- bilă a multor orășeni vis-a-vis de tora. Participanților li s-au înmânat aceste frumuseți. Mai ales greșelile câte o diplomă și câte o carte „pen- APL-ului” – s-a mirat sincer dom- tru lectură în vacanța de Paști”, nul Victor Său după întâlnirea cu ti- vorba domnului Său. Domnul pri- nerii beneficiari în cadrul proiectu- mar i-a mai îndemnat pe copii să ră- lui „Ziua primarului la bibliotecă”, mână în continuare prieteni cu car- ediția a III-a. Dacă după prima edi- tea, să-și iubească orașul nu numai ție Primăria Soroca împreună cu în versuri dar și prin fapte concrete. CDI „M. Sadoveanu” au dat start Ne-am despărțit mulțumiți de sine, concursului „Soroca desenată de mulțumiți unul de altul și cu gân- duri bune despre baștină. Railean, Eugenia. Ziua Primarului la bi- bliotecă. [Accesat 07.05.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/05/07/ziua-primarului-la-biblioteca-2/

(Tartus M.) „Schimbul de experiență – garant al succesului”

Recent, echipa de bibliotecari ai blică „Vasile Alecsandri” din ora- Bibliotecii Publice „M. Sado- șul Telenești, pentru participarea la veanu”, am vizitat Biblioteca Pu- un program cu schimb de experi- enţă în domeniul activităţii actuale

132 a bibliotecilor, rolul cărora în infor- zate. M-a impresionat foarte mult marea, educarea, dezvoltarea, cul- serviciul Rețeta de weekend, mobi- turalizarea populaţiei a crescut des- lierul nou, sala de sport … tul de evident până în prezent. Schimbul de experienţă este, cu Această întrunire a bibliotecarilor siguranţă, foarte util pentru noi toţi. şi-a propus un scop nobil – de a ex- În procesul lui am aflat multe lu- tinde şi a diversifica serviciile pres- cruri noi interesante din practica co- tate de către biblioteci, de a îmbu- legilor noştri din Telenești şi celor nătăţi calitatea lor, de a familiariza din filialele noastre, am acumulat bibliotecarii cu noi servicii, noi idei noi experienţe şi practici, multe creative, noi practici de lucru, întru dintre care le vom prelua şi le vom satisfacerea cât mai deplină a nece- aplica la locul nostru de muncă. As- sităţilor de lectură şi informare a tfel, am făcut încă un pas spre cu- utilizatorilor. Am fost foarte aștep- noaşterea mai deplină a profesiei, tati de colegii noștri de acolo, un co- spre aprofundarea cunoştinţelor de lectiv unit cu obiective racordate specialitate, spre folosirea mai am- cerințelor zilelor de azi. Au prezen- plă a oportunităţilor proprii. tat un șir de servicii de succes organizate, și ne-au povestit cu lux de amănunte despre pro- iectele reali-

Tartus, Mihaela. „Schimbul de experi- ență – garant al succesului”/Mihaela Tartus. [Accesat 22.04.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/04/22/schimbul- de-experienta-garant-al-succesului/

Tamara BOBOC-COȘCIUG: „NE VEDEM LA BIBLIOTECĂ!” Noua Lege ”Cu privire la bibli- implicare a bibliotecii în transferul oteci”, intrată in vigoare la de cunoștinţe și în formarea liberă a 18.02.2019, vine ca un aer proaspăt opiniilor. În urma modificării aces- pentru bibliotecari. Scopul prezen- tei legi, biblioteca devine spaţiul tei legi este consolidarea rolului bi- unde utilizatul își poate manifesta bliotecii în societatea modernă prin capacităţile și interesele prin comu- dezvoltarea acesteia ca un serviciu nicare atât în spaţiul real, cât și cel public de asigurare a accesului la virtual. lectură și de dezvoltare a interesului Reţeaua bibliotecilor publice a pentru informare, învăţare, educaţie raionului Soroca se aliniază ten- și cercetare, activităţi culturale, pre- dinţelor globale în diversificarea cum și prin sporirea capacităţilor de 133 serviciilor prestate pentru comuni- serviciilor de instruire cu utilizato- tate, având drept scop valorificarea rii, implicarea în proiecte, lucrul cu de către cetățeni a oportunităților voluntarii, lucrul în parteneriat, puse la dispoziție de către biblio- atragerea investițiilor în bibliotecă tecă. În urma implementării Progra- — iată doar câteva din cerințele față mului NOVATECA, biblioteca pu- de bibliotecarul modern. Pentru blică a devenit mai atractivă, fiind menținerea nivelului înalt de dez- un echilibru între serviciile tradiţio- voltare, rețeaua bibliotecilor pu- nale și cele moderne pe care le pres- blice din raionul Soroca este înca- tează. Serviciile moderne oferă po- drată într-un șir de programe și pro- sibilitatea de dezvoltare a utilizato- iecte: Programul Național 2019 rilor pe diferite domenii: incluziu- ”Promovarea imaginii bibliotecii”; nea digitală a cetățenilor, cultură și Programul Național de promovare a recreere, educație, comunicare, lecturii ”Lectura Central”; Progra- dezvoltare economică, sănătate, E mul ”Lecturile verii”, ”Săptămâna Guvernare ș.a. Prioritară pentru bi- lecturii pentru copii” și alte proiecte bliotecă rămâne totuși Măria sa de nivel raional și local. Colabora- CARTEA, dar pentru a fi în pas cu rea bibliotecii publice cu APL este cerințele comunității astăzi un bi- cheia succesului în realizarea obi- bliotecar trebuie să fie multilateral ectivelor propuse pentru dezvolta- dezvoltat. Cunoașterea tehnologii- rea și promovarea imaginii biblio- lor informaționale pentru prestarea teci în comunitate. Boboc-Coșciug, Tamara. „NE VE- DEM LA BIBLIOTECĂ!”/Tamara Boboc- Coșciug//Observatorul de Nord. – 2019. – 19 aprilie. – nr. 15(980). – p. 3

23 aprilie-Ziua Bibliotecarului (Railean Eugenia) Biblioteca - spațiu de regăsire a bibliotecarului

Ritmurile halucinante ce se suc- Şi-n aceste circumstanţe să nu ştir- ced în dezvoltarea bească din funcţiile tradiţionale unei biblioteci astăzi unei biblioteci: custodie, educaţio- ţin pe jar mai mulţi nală, estetică, informaţională. Edu- ani angajaţii aces- caţia nu mai e orientată doar de pro- tora. Pentru a nu se fesori aflaţi în sala de curs. Astăzi rătăci în haosul in- s-au implementat sisteme de învăţă- formaţional bibliotecarul e nevoit mânt la distanţă, iar bibliotecile să obțină noi şi variate competențe sunt chemate să reducă aceste dis- versus celor de ieri: de manager, tanţe. Ele oferă referinţe, informaţii marketing, gestionar priceput de in- digitale/tipărite, facilitează crearea formaţie tipărită şi digitală, cu- informaţiei. Odată cu apariţia infor- noaştere de programe şi oferte, cu- maţiei digitale, sursele informaţio- noaşterea comunităţii ce o serveşte. nale ale acestora devin nelimitate şi la îndemână, angajaţilor revenindu- 134 le rolul de filtru de decantare efici- bugetul alocat. Aici un rol impor- entă a informaţiei. La acest segment tant în salvarea situaţiei îi revine bibliotecarul se simte bine şi cu am- managerului. Deci numai capacita- bele picioare pe pământ din simplu tea de adaptare a managerilor la motiv că nu poate fi înlocuit de cerinţele noi dau calitate bibliotecii. computer. Dar gestionarea infor- Cu prilejul apropiatei sărbători maţiei cere de la bibliotecar cu- profesionale, vă doresc, dragi co- noştinţe avansate, dublate de cele legi, sănătate, adaptabilitate, abne- de cultură generală, informatică, gaţie, atitudine creativă pentru obi- documentaristică, comunicare, mo- ectul muncii noastre, perseverenţă, bilitate intelectuală. însă fără impli- responsabilitate. Să ţineţi biblioteca carea APL-urilor bibliotecarii sunt în pas cu imperativele timpului! La cu mâinile legate. Esteticul spaţii- mulţi ani! lor/sediilor e direct proporţional cu Railean, Eugenia. Biblioteca – spațiu de regăsire a bibliotecarului//Ziarul Nostru. – 2019. – 18 aprilie. – nr. 16(231). – p. 10

(Tartus. M, Cornea E.) Târgul lui Guguță la a IV-a ediție

Cartea vine în sunetul copilului preferată, fiind foarte activi şi ener- ca o zână bună, atinge cu bagheta gici, au fost premiaţi cu cadouri. magică spirite, care își găsesc liniș- Am fost plăcut surprinşi de talentul tea schimbându-şi preferințele lor. în cadrul acestei activităţi, picii odată cu înălțimea zborului pe care- au recitat poezii, au participat la o 1 atinge vârsta lui. Viața noastră Victorină literară, unde s-au descur- este o carte, ce nu poate fi citită de cat foarte bine, au dansat, au pre- la sfârșit spre început, nu acceptă zentat costumele personajelor în- tărăgăniri şi nu poate fi citită de drăgite şi au făcut schimb de cărţi două ori, ci numai o singură dată. între ei. Sperăm ca ediţiile viitoare Cu prilejul „Săptămânii cărţii şi lec- vor avea parte de cât mai mulţi par- turii pentru copii", la Biblioteca pu- ticipanţi. Nu uita, deschide uşa bi- blică "M. Sadoveanu" din Soroca s- bliotecii, alege o carte, citeşte-i ti- a desfăşurat ed. a IV-a a Târgului tlul, răsfoieşte-i paginile şi poate lui Guguţă. Au participat picii cla- vei da peste imaginea propriei tale selor I-IV. Fiecare copil şi-a ales vieţi, zugrăvită în culori intime de câte un personaj model din cartea către o mână străină. Tartus, Mihaela, Cornea, Elena. Târgul lui Guguță la a IV-a ediție//Ziarul Nostru. – 2019. – 18 aprilie. – nr. 16(231). – p. 5

Ziua Bibliotecarului 2019

Mulțumim tuturor bibliotecari- dedicată Zilei Bibliotecarului, orga- lor pentru prezența la Festivitatea nizată, în această zi ploioasă, dar

135 caldă și plăcută datorită muzicii, la -Biblioteca Publică Raională Biblioteca Municipală „B.P. Has- „V. Alecsandri” Telenești deu” din Chișinău. -Biblioteca Publică Raională Agenda zilei a inclus: „D. Cantemir” Ungheni 1)Felicitare adresată tuturor bi- -Biblioteca Națională pentru bliotecarilor din partea Președintei Copii „Ion Creangă”-ș.a…. ABRM Mariana Harjevschi 3)anunțarea rezultatelor concur- 2)anunțarea rezultatelor concursului IREX Europe menit să identi- surilor ABRM „Cel mai bun biblio- fice cei mai „muncitori” bibliote- tecar”, „Cele mai reușite lucrări în cari pe tărîmul Educației Media, de domeniu bibliologiei și științei in- către Daniela Galai, coordonator formării”, „Cel mai bun blog, site IREX Europe: de bibliotecă” și „Cel mai bun În cadrul evenimentului de as- SMB”… tăzi bibliotecarii au avut posibilita- Cel mai bun blog, site tea să asiste la un concert susținut -Centrul Național de Excelență de minunata și efervescenta inter- Profesională pentru Bibliotecari pretă de operă Adriana Spunei, ab- (CNEPB) BM „B.P. Hasdeu” solventă a Academiei de Muzică, -Secția „Memoria Chișinăului” Teatru și Arte Plastice (AMTAP). a BM „B.P. Hasdeu” – Chișinău, Cei prezenți au avut ocazia de a se orașul meu delecta cu o serie de piese printre -Clubul Tinerilor Bibliotecari al care „Copacul”, „Puncte, puncte”, BNRM „Astăzi este ziua mea”, „La spag- -Biblioteca Municipală „Eugen nola”, „Comprate i miei fiori” ș.a. Coșeriu” Centrul de excelență Pro- O surpriză muzicală cu dedica- fesională Bălți ție pentru toți bibliotecarii din par- -Biblioteca Publică Raională tea compozitoarei și interpretei Da- Căușeni ria Radu. -Biblioteca Publică Raională Premiile oferite au fost realizate „V. Matei” Leova cu implicarea FABLAB-ului din -Biblioteca Publică Raională cadrul Bibliotecii Publice Raionale IPS „A. Plămădeală” Hîncești „A. Ciurunga” Cahul. Mulțumim -Biblioteca Publică Raională colegilor care au muncit cu mult „A. Donici” Orhei sîrg Natalia Lupu și întreaga echipă -Biblioteca Publică „M. Sado- implicată! veanu” Soroca Centrul de docu- Premii ziua bibliotecarului mentare și Informare Felicitări tuturor bibliotecarilor! Ziua bibliotecarului 2019. [Ac- cesat 16 aprilie 2019]. Disponibil: http://abrm.md/?p=4969

(Evdochimov E.) Donație de carte la Soroca

„Anul Savatie Baștovoi la So- blicistul, filosoful și , nu în ulti- roca” Centrul de Documentare și mul rând, Omul SAVATIE BAȘ- Informare „Mihail Sadoveanu” a TOVOI, care , de altfel , își are întrunit o întâlnite de suflet cu ie- rădăcinile de aici , de la Soroca . romonahul, poetul, scriitorul, pu- Este autorul a peste douăzeci de volume editate într-un tiraj de peste 136 o jumătate de milion de exemplare ruită bibliotecii, care prezintă o po- și este unul dintre cei 27 de scriitori veste despre zodii și genealogii, români contemporani care au repre- spaime și prejudecăți, iubire și tră- zentat România la Salonul de Carte dare, scrisă cu iscusința unui ro- de la Paris în 2013. Pe lângă comu- mancier, dar delicatețea unui poet. nicarea ce a avut-o cu publicul citi- Referințele la textele vechi și co- tor al orașului, Savatie Baștovoi ne- mentariile de mare finețe teologică a lăsat și o părticică din sufletul său descoperă un Dumnezeu plin de iu- mare — câteva titluri de carte ză- bire și explică în cuvinte simple mislite și lucrate cu atâta artă și dra- marile contradicții reproșate Bi- goste de oameni, cărți ce-și vor găsi bliei. Este o carte plină de candoare pe rafturile bibliotecilor din oraș lo- și prospețime, care te poartă în ade- cul lor aparte. Una din ele este „Ie- vărate excursii biblice, asemenea purii nu mor” (pentru copiii sovi- unei plimbări în fapt de seară. De la etici care au crescut mari). Este ul- grădina Raiului și facerea lumii timul proiect de „mirean” al lui Ște- plină de stihiile care ajung să se răz- fan Baștovoi, un proiect de-a drep- bune pe oameni, întrebările te mentul uriaș, care a fost gândit ca un ro- țin într-o așteptare plină de emoții și man istoric în trei părți, roman so- încântare intelectuală… cial, roman fluviu, roman sac ș a.m. ”Diavolul este politic corect” d., dar care, din cauza călugăririi, constituie o proiecție în viitor a fapt care l-a luat prin surprindere unor legi, proiecte de legi sau afir- chiar și pe autor, nemaivorbind de mații ale unor politicieni și forma- prietenii săi, se termină în prima sa tori de opinie despre ceea ce ar dori parte, numită inițial „Să mergi la ei să fie lumea. Falsele „valori” ale scoală, să vii acasă” și care cu- lumii moderne, precum avortul, prinde perioada de trecere din cla- distrugerea familiei, promovarea sele primare în clasa a IV-a, de la homosexualității, reducerea popu- octombrei la pioneri, din „școala lației — toate pe fondul unui ateism mică” în „școala mare” a unui copil agresiv — își arată adevărata lor născut în URSS… În carte se cre- față într-un roman plin de cruzime, ează atmosfera incredibilă a ultimu- dar care se citește mai ușor decât ai lui imperiu cunoscut de istorie, și privi un film. După ce vor trece pro- mai mult — starea sentimentului cedurile de prelucrare și înregis- sovietic, comunist, din păcate, mai trare, aceste cărți vor fi distribuite mult decât familiar cititorului nos- în colecțiile bibliotecilor din oraș; tru. iar noi rămânem cu speranța că au- ”Dumnezeu povestit pe înțele- torul ne va mai trimite și alte titluri sul unei femei” este încă o carte dă- de carte și credem că cititorul sorocean le va prețui după merit. Evdochimov, Emilia. Donație de carte la Soroca//Observatorul de Nord. – 2019. – 12 aprilie. – nr. 14(979). – p. 14

137

(Evdochimov E.) „Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva” (Confucius) CDI „Mihail Sadoveanu ” își Raffaello Giovagnoli este au- propune să familiarizeze citito- torul cărții SPARTACUS, care rii ziarului Observatorul de vede pentru prima dată lumina ti- Nord cu cele mai citite opere li- parului acum 145 de ani. Linia de terare, opere ce -și sărbătoresc subiect al romanului este dragos- în 2019 jubileul din data publi- tea dintre o sclavă frumoasă pe cării și care pot fi găsite pe raf- nume Varinia și Srartacus, care se turile bibliotecilor din oraș. și căsătoresc în taină. Este un ro- În numărul din 1 martie a fost man captivant care, pe lângă plă- publicat primul articol despre câ- cerea citirii lui, mai oferă și multe teva dintre aceste opere literare și epizoade din istoria lumii an- astăzi venim să continuăm călăto- tice… ria fascinantă printre rafturile bi- O carte care se citește dintr-o bliotecii spre a descoperi alte cărți răsuflare, plină de umor si aven- ce în anul curent își serbează un turi este UN YANKEU LA jubileu — mai mic sau mai mare CURTEA REGELUI ARTUR de — de la prima publicare. 130 de Mark Twain, prima ediție a căreia ani de la prima publicare face ro- a apărut în 1889. Este despre un manul Trei într-o barcă (fără a american care involuntar călăto- mai socoti și câinele). Este un ro- rește în timp din secolul XVIII man de aventură în care Jerome până în secolul VI, ajungând la K. Jerome îmbină cu măiestrie curtea regelui Artur, unde este ironia fină, autoironia și tragicul luat prizonier și condamnat la ar- într-o poveste care a atras atenția derea pe rug. Reușește însă să se mai multor generații. Primul lucru salveze, pretinzând că este un care atrage la TREI ÎNTR-O mare vrăjitor, chiar făcând să dis- BARCĂ e felul în care se leagă peră soarele. În fața mulțimii care povestea călătoriei cu amintiri nu știa pe atunci de eclipsele de amuzante care stârnesc râsul citi- soare, acest fapt îi atribuie o pu- torului. Umorul și ironia ating tere supranaturală, iar yankeul cele mai înalte cote care capti- ajunge cel mai mare sfetnic al re- vează chiar din primele pagini. gelui.… Este un roman savuros și extrem În articol aș numi încă o carte, de inteligent care, sunt sigură, va care, după părerea mea, ocupă un plăcea atât celor ce-l vor citi loc important în topul cărților prima dată, cât și celor ce se vor foarte interesante — VRĂJITO- hotărî să-l mai recitească… RUL DIN OZ — o carte de Lu- Cartea lui Lev Tolstoi „Răz- man Frank Baum, un scriitor ame- boi și pace” a fost editată pentru rican care a reușit dintr-o simplă prima dată acum 150 de ani. Con- poveste pentru copii să facă o ade- centrându-se asupra membrilor a vărată bijuterie literară. Este două familii importante, Bol- vorba despre peripețiile unei fetițe konschi și Rostov, RĂZBOI ȘI pe nume Dorothy și a cățelului ei, PACE folosește istoriile lor indi- peripeții ce se aseamănă uimitor viduale pentru a portretiza Rusia de mult cu cele ale eroilor din po- în pragul unui conflict apocaliptic veștile poporului nostru. Cartea cu Franța lui Napoleon Bona- face 120 de ani din momentul pu- parte... blicării și credem că lectura ei vă 138 va aduce multe ore de adevărată satisfacție sufletească. Evdochimov, Emilia. „Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva” (Confucius)//Ob- servatorul de Nord. – 2019. – 5 aprilie. – nr. 13(978). – p. 14.

(Neculce N.) „Mi-e dor de tine ca de-o poezie"

Sub acest generic s-au întâlnit la Leo- o oră de poezie elevi de la liceele nida „Constantin Stere" şi „Petru Rareş" Lari din Soroca. întâlnirea a avut loc la urmă- Biblioteca „Basarabia". toa- Programul a cuprins două co- rele: municări ale bibliotecarelor Lud- „In Leonida Lari sunt doi oameni: mila Ungureanu şi Silvia Dabija, Leonida cu poezia de până a intra în ilustrate cu fragmente video din politică şi Leonida cu poezia după viaţa şi activitatea poetei, un recital ce a intrat în politică. Prin intrarea de poezie în rostirea elevilor de la ei în politică şi-a pierdut locul în li- cele două instituţii de învăţământ. teratură. Sigur că nu total. Pentru că S-a vorbit de Leonida Lari în două ceea ce era Lari până a intra în po- ipostaze: politiciană şi militantă litică o să rămână întotdeauna, in- pentru reunirea Basarabiiei cu Ro- trarea în politică, însă, a fost în de- mânia; poetă şi scriitoare. Din rela- trimentul ei. Ea s-a distrus şi a dis- tările doamnelor Ungureanu şi Da- părut ca poetă. Merita oare lucrul bija elevii au înţeles că Leonida a acesta?! Ce nu erau la noi alţi oa- avut o viaţă zbuciumată, a fost me- meni care să ridice masele?! Eu reu în primele rânduri în mişcarea cred că aceasta a fost o greşeală a de renaştere naţională, a ars până în tuturor scriitorilor noştri. Ei prin ultima clipă a vieţii şi nu şi-a scrisul lor au dat cu mult mai mult, pierdut speranţa în idealul pentru au ridicat cu mult mai mult intelec- care a militat. tul poporului. Dar de când au intrat Iar subsemnata a vorbit despre în politică, s-a terminat. Ca talent relaţia pe care a avut-o Leonida Lari Lari a fost foarte puternică, dar s-a cu poetul şi traducătorul Igor Creţu, dovedit a fi o femeie slabă care s-a căruia i-a dedicat uri poem deosebit nenorocit. Lari nu trebuia să de atingă-tor întitulat: „Rănit de meargă în politică, Lari trebuia să frumuseţe". Este metafora care-1 rămână în poezie." Cred că cea mai întregeşte pe regretatul creator şi bună replica la cele spuse de Igor purtător al patrimoniului nostru cul- Creţu e să o citim pe Lari în conti- tural. într-o discuţie de aproape o zi nuare, să-i cunoaştem poezia vizio- cu Igor Creţu, când i-am cules po- nară, poezia de dragoste şi să recu- vestea de viaţă, mi-a spus despre noaştem că a fost un spirit rar, un caracter rar.

139

Neculce, Nina. „Mi-e dor de tine ca de-o poezie//Ziarul Nostru. – 2019. – 4 aprilie. – nr. 14(229). – p. 10

(Neculce N.) O sărbătoare ca o binecuvântare

Sorocenii de dincolo de So- otică, roca măci- E vorba de o sărbătoare a Cărții, nată de a Binelui, a Frumosului, a Iubirii de dure- Neam şi Țară, ce a avut loc la Bibli- rile oteca Publică „Mihail Sadoveanu" neamului. Apoi a trecut la proză din Soroca. Ne-a oferit fiorul sărbă- scurtă, unde abordează teme actu- toresc scriitoarea Veronica Pârlea- ale, teme durute despre cine am fost Conovali, născută la Vărăncău, în şi suntem, despre satele noastre îm- cadrul Proiectului „Sorocenii de bătrânite, care încet-încet mor, des- dincolo de Soroca". Veronica nu a pre lumea noastră încărcată de lu- venit singură, ci însoțită de compo- cruri urâte. „Foarte mult contează zitoarea şi poeta Olga Trudov- în viața noastră să nu uităm de unde Maţarin şi interpretul de muzică po- ne-am pornit şi să nu uităm de oa- pulară Valeriu Mocanu. Toți trei menii pe care i-am întâlnit în calea ne-au demonstrat că iubesc şi gân- noastră. Eu la jumătate de secol pe desc românește, că ştiu să privească care l-am trăit, mă simt fericită. De în străfundurile sufletului, că poartă ce mă simt fericită, pentru că pe în suflet povestea neamului, ames- unde am trecut m-am străduit nu tecată cu admirație şi căutare. doar să iau, dar şi să întorc înapoi. Protagonista întâlnirii este scrii- Şi respectiv în toate bucățile de toare, jurnalistă, profesoară, texti- proză, care le-am scris şi artistic şi eră, autoare a 11 cărți editate, mem- de tip publicistic, am venit cu o lec- bră a Uniunii Jurnaliștilor din Ro- ție de viață, o lecție de învățat. Fiți mânia şi a Uniunii Scriitorilor Eu- de acord, toți creștem într-o familie, ropeni din Republica Moldova. numai că nu toți avem bunei şi stră- „Salcie plângătoare, care freamătă bunei lângă noi. Eu am avut fericita românește între Prut şi Nistru", a ocazie să fiu mângâiată şi de bunei definit-o un jurnalist de peste Prut. şi de străbunei, să-i ascult pe bătrâ- „Suflet cald şi blând, plin spiritual, nii satului. A fost perioada cea mai înzestrat cu har crengian de poves- bună a vieții mele. De la ei am luat titor", i-am zis mai mulți soroceni ce-i mai bun, cele mai frumoase şi ascultând-o. Ea a povestit simplu, înțelepte sfaturi". Scriitoarea a ana- țărănește cum a ajuns să scrie cărțile lizat mai multe povestioare din căr- pe care şi-a pus semnătura. Mai în- țile „Țara din stele” şi „Cu dragoste tâi a început să scrie poezii. Era deja pentru vârsta a treia”, inspirate din matură într-o măsură oarecare spi- realitatea zonei Soroca, de altfel, tot ritual şi ca om. Scria o poezie patri- de prin pârțile noastre fiind inspirate şi celelalte cărți. Iar la final a 140 venit cu îndemnul: „Hai să nu uităm rude şi prieteni de-a autoarei de la unul de altul, să nu uităm de părinții Vărăncău şi Soroca, un grup de noștri, de bunei, străbunei! Haideți, elevi împreună cu profesoara lor de oameni buni, să ne schimbăm, să ne la gimnaziul Vărăncău, care i-au schimbăm atitudinea noastră unul pregătit protagonistei un frumos faţă de altul!” moment de gânduri bune, împletit A fost o întâlnire de largă respi- cu cântec şi poezie. rație patriotică la care au participat Neculce, Nina. O sărbătoare ca o binecu- vântare/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 14(229). – 4 aprilie. – p. 10

(Neculce N.) Slujitor la altarele credinței și culturii

Vorbim despre părintele spiri- Bălți în tual și primul Mitropolit al Basara- colabo- biei, Gurie Grosu, care așa cum rare cu spunea Nicolae Iorga „a dus greul Asocia- luptei pentru recâştigarea şi promo- ția ob- varea limbii române în Basarabia”. ștească Acum doi ani Soroca comemora „Mitro- 140 de ani de la nașterea Mitropoli- politul Gurie Grosu”, Asociația cul- tului printr-o sfântă liturghie ofici- turală „Grigore Vieru” din Soroca, ată de un număr impresionant de Filiala „Basarabia” a Asociației Ro- preoți din stânga și din dreapta Pru- mâne de Istorie a Presei și Consiliul tului la biserica „Sfinții Martiri Unirii Soroca, evenimentul a reunit Brâncoveni”. Sfânta Liturghie a personalități din mediul academic, fost urmată de o Conferință-Come- înalte fețe bisericești, cadre didac- morare la Biblioteca „Basarabia”, tice. Academicianul Valeriu Matei, filială a Bibliotecii „Vasile Voicu- directorul Institutului Cultural Ro- lescu” din Buzău. Săptămâna tre- mân „Mihai Eminescu” a reamintit cută, tot la Biblioteca „Basarabia” că Gurie Grosu a fost cel care a bi- în cadrul unei mese rotunde cu ge- necuvântat „Sfatul Țării” în 1917, nericul „Mitropolitul Gurie Grosu, iar la 27 martie, 1918 a binecuvân- ierarhul Unirii” a fost lansat cel de- tat actul reunirii Basarabiei cu Țara: al treilea volum despre acest înalt „Mitropolitul a știut să fie în miezul ierarh din trilogia „Mitropolitul Gu- acestor evenimente, a fost un om rie - misiunea de credință și culcare s-a dedat învățământului, un tură”, volum îngrijit și coordonat de om care a sprijinit și a făcut manu- lectorul universitar, doctor în isto- ale pentru introducerea limbii ro- rie, colega mea de facultate, născută mâne în școli și biserici. Recupera- în Cureșnița Sorocii, Silvia Grosu. rea valorilor noastre e unul din pro- (Silvia este soția lui Igor Grosu, iectele cele mai importante pe care strănepot al acestui martir al nea- trebuie să-l realizăm. Sper să ne mului). Organizat de Episcopia de 141 ajute Dumnezeu să reedităm ope- cel de-al treilea volum poartă titlul: rele tuturor scriitorilor martirizați”, „Procesul și apărarea mea”. „Bise- - a menționat Valeriu Matei. Au fă- rica e cea care a unit întotdeauna cut referiri la viața și opera Mitro- valorile în jurul ei, a fost liantul tu- politului, doctorul în istorie, Gheor- turor valorilor, focarul de iradiere a ghe Negru, cercetătorul științific la culturii timp de veacuri. Întreaga Institutul de Istorie, Ion Negrei, operă a Mitropolitului Gurie e o Preasfințitul Episcop de Bălți, An- punte trainică dintre credință și cul- tonie. Gânduri despre Gurie Grosu tură. Ostenelile cărturărești ale Mi- s-au conținut și-n discursurile pro- tropolitului au fost evocate de mai fesoarelor Ana Bejan, Angela multe ori, dar niciodată nu au fost Zeamă, Olga Ghergheligiu, preotu- publicate integral. Chiar și după lui Sorin Huluță, oaspeților de peste scoaterea acestor trei volume, vreau Prut, părintele Gabriel Macovei să vă spun că am lăsat pe dinafara (parohia Broşteni, Vrancea) și scri- trilogiei o parte considerabilă a ope- itorul Gheorghe Mocanu. rei marelui gânditor al Ortodoxiei: Rolul cel mai important la acest traducerile din rusă ale cărților bi- remarcabil eveniment i-a revenit, sericești, textele despre rânduiala și bineînțeles, Silviei Grosu, care a că- comportamentul creștinilor în bise- utat fructul înțelepciunii înaltului rică, publicistica și omiletica și încă ierarh, săpând ca un ocnaș, tot mai multe altele”, - a spus în concluzie adânc și mai adânc. Pentru că nu i- Silvia Grosu. Preasfințitul Antonie a fost de loc ușor să adune în trei a binecuvântat- o cu o Diplomă de volume cu peste 400 de pagini, pi- Vrednicie și i-a dorit putere de cătură cu picătură, limpezimea și muncă în scrierea următorului vo- lumina gândurilor înaintașului. A lum. Multă sănătate și inspirație îi stat săptămâni întregi prin bibliote- dorim și noi! cile din București, Cluj, Iași ca să P.S. Gurie Grosu s-a născut la 1 cunoască Golgota prin care și-a ianuarie 1877 în s.Nimoreni, Gu- purtat crucea Mitropolitul. Discur- bernia Basarabia, Imperiul Rus. A sul ei excepțional s-a întitulat: „Mi- trecut la cele veșnice pe 14 noiem- tropolitul Gurie Grosu - model de brie 1943. Este înmormântat la Mă- activitate misionară pe două fron- năstirea Cernica din Bucureşti. turi: al Credinței și al Culturii”. Iar Neculce, Nina. Slujitor la altarele credinței și a culturii/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 14(229). – 4 aprilie. – p. 10

(Chiseliță R.) Lume, lume hai la glume. Astăzi este 1 Aprilie – Ziua Pă- aduce aminte de personajele umo- călelilor, când toată lumea face ristice Tândală și Păcală, de Pepe- glume, farse, unele mai reușite, al- lea, cât și de marii umoriști ai Re- tele mai puțin, după mintea fiecărui. publicii Moldova Gheorghe Ur- 1 Aprilie este și prilejul de-a ne schii, Efim Tarlapan, Pavel Bechet, Gheorghe Pârlea ș.a. 142

CDI ,, M. Sadoveanu ” a hotărât ,,Franc – masoneria, ecumenis- ca în această zi să promoveze acti- mul și noul stil calendaristic” vitatea umoristului și epigramistu- (2008), lui sorocean Aurel Lozanu. ,,Viața Sf. Teodor Stratilat. Bi- Fișă bibliografică serica lui Teodor Aleinicov din dea- Născut la 3 noiembrie 1961 în lul Sorocii” (2008) satul Dubna, raionul Soroca. ,,Sudoarea de sânge” (2009), Absolvent al facultății de jurna- ,,Viața Sf. Teodor Stratilat. Bi- lism și științe ale comunicării a serica lui Teodor Aleinicov din dea- Universității de Stat din Chișinău. lul Sorocii”, ediția a II-a (2011), Participant la luptele pentru ,,Sus mustața” (2010), apărarea suveranității și integrității ,,Orice naș își are nașul” (2012), teritoriale a Republicii Moldova. ,,Spinul potrivit la locul potri- Este decorat cu insigna ,,Vultu- vit” (2014). rul de aur” și medalia ,,Crucea co- Îi dorim domnului epigramist să memorativa”. scrie cât mai mult, că le scrie bine În prezent lucrează în calitate de și ,,La mai mult și la mai mult și la profesor de religie și conducător al mai mare”. unui cerc de jurnalism și științe ale Din înțelepciunea epigramelor: comunicării la Liceul Teoretic ,,Ion Domnii ăștia – cu schimbarea – Creanga” din orașul Soroca. Umo- Ne-au promis marea și sarea. ristul buzoian Mihai Șalcuțan l-a Ori de faci un mic bilanț, numit ,,maestru al epigramei româ- Vezi numai scumpiri … în lanț. nești la Soroca voievodală, unde Tineri și bătrâni votăm soarele răsare deasupra Țarii”. Viitorul luminos Epigramele sale au văzut lu- Ca apoi să–ne–întrebăm: mina tiparului în revista ,,Chipă- ,,De ce-așa-i de-întunecos?!” ruș”, ziarele : ,,Viața satului”, ,,Li- M-aș mira să fie bine teratura și Arta”, ,,Moldova Suve- Cât la cârmă sunteți voi . rană”, ,,Făclia”, „Observatorul de Fiecare–i pentru sine Nord”, ,,Realitatea”, „Chipăruș Și nici unul pentru noi… Ghiduș ”. Din stejar – stejar răsare Este re- Din arțar un alt arțar, dactorul ga- Iar din hoțul cel mai mare zetei în ga- Mafiot parlamentar. zetă ,,Realita- Tineretul la Căminul cultural tea copiilor”, Auzindu-i cum înjură, editura ,,Rea- Întrebai: litatea” și a Surori și frați! paginii de credința și spiritualitate Asta-i Casa de cultură ortodoxă ,,Misionarul ortodox”, Ori spital… de – alienați?! editat de săptămânalul independent Unei alimentare ,,Observatorul de Nord”. Drojdie la bază – berechet, Titluri editoriale: Iar în magazin – nici un pachet. ,,Epigrame cu toptanul” (2007), Totuși, magazinul nu e gol: 143

Plin e cu țigări și … alcool. Chiseliță, Raisa. Lume, lume, hai la glume. [Accesat 01.04.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/04/01/lume-lume- hai-la-glume/ (Neculce N.) Contribuția marilor personalități românești la realizarea Marii Uniri de la 1918

La 27 martie 2019 s-au împlinit 101 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cu această ocazie, la So- roca au avut loc mai multe activități culturale în care s-au adus omagii Poetul „Imun la naupatie...", Vi- marilor personalități, care au contri- talie Răileanu, a împlinit 60 de ani. buit la realizarea dezideratului nați- S-a născut la 25 martie 1959, în sa- onal. tul Soloneț, Soroca, într-o familie O expoziție dedicată martirilor de intelectuali. Astăzi, devenit în- neamului, alcătuită din documente, semnat critic literar, cercetător ști- mărturii, fotografii de epocă şi ex- ințific, poet şi eseist, doctor în filo- trase din arhivă a fost expusă la Mu- logie, director al Bibliotecii Publice zeul de Istorie şi Etnografie Soroca, "Onisifor Ghibu" din capitală, lau- de către ICP „Mihai Eminescu" de reat al mai multor premii literare, la Chișinău, în colaborare cu Consi- este omul care unește în jurul cărții. liul Județean Argeș şi Muzeul Ar- Vitalie Răileanu a semnat peste 130 geș. de articole şi a participat la mai De asemenea, la Biblioteca mult de 50 de conferințe științifice, „Basarabia", intelectuali şi oameni colocvii, simpozioane naționale şi de cultură membri ai Consiliului internaționale. A scris literatură re- Unirii din Soroca s-au adunat la o marcabilă pentru care a fost distins „masă rotundă" cu genericul „Gurie cu înalte premii ale Uniunii Scriito- Grosu - ierarhul Unirii” organizată rilor din Moldova şi din România. de Episcopia de Bălți, în colaborare „marea, cu AO „Mitropolitul Gurie Grosu” ca şi destinul meu, şi filiala „Basarabia” a Asociației mi-a întors spatele. Române de Istorie a Presei. însă aș vrea să mă înțelegeți: Doritorii pot vizita expoziția, la m-am născut printre voi, muzeul din Soroca pentru a cu- fără a vă cere asentimentul. noaște momente din activitatea ce- eu știu că trebuie să înot, lor care au adus Basarabia acasă: să înot ca un ostoped Ion I. C. Brătianu, Vintilă I.C. Bră- în pădurile acvatice, virgine, tianu, Dinu I.C. Brătianu, Ion Miha- ale poemelor marine, lache, Liviu Rebreanu, George To- ca să fiu, astfel, mai puțin asemănător cu voi." 144 pîrceanu, Costin Petrescu, Ion Pil- lat, Dumitru Măţăoanu, Constantin Stere, Miron Cristea şi Ion Inculeţ. Neculce, Nina. Contribuția marilor per- sonalități românești la realizarea Marii Uniri de la 1918/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – nr. 13(228). – 28 martie. – p. 24

27 martie — ZIUA UNIRII Basarabiei cu Patria-mamă!

Institutul Cultural *Lansarea revistei „Destin ro- Român „Mihai Emi- mânesc” nescu ” din Chișinău, *Parastas în memoria marelui Centrul Cultural Ro- patriot român, istoricului Ale- mân, Muzeul de Isto- xandru Moșanu, fondatorul re- rie și Etnografie din vistei „Destin românesc”. Soroca , Episcopia de 26 martie, ora 15:00, Biblio- Băl ți, Consiliul Unirii din Soroca teca „Basarabia” organizează un șir de activități de- *Masă rotundă „Mitropolitul dicate evenimentului: Gurie Grosu - Ierarhul Unirii”, cu 26 martie, ora 11:30, Muzeul de prezența Preasfințitului părinte An- Istorie și Etnografie din Soroca tonie, Episcop de Bălți, Mitropolia *Inaugurarea Expoziției ICR Basarabiei. „Mihai Eminescu” din Chișinău cu *Tedeum în memoria martirilor genericul „Personalități marcante Unirii 27 martie, ora 8:00 ale Marii Uniri” *Depuneri de flori la monumen- *Conferință științifică cu parti- tul lui Ștefan cel Mare. ciparea istoricilor Gheorghe Negru La mulți ani tuturor românilor și Valeriu Matei (Chișinău) din Basarabia! Consiliul Unirii So- roca 27 martie — ZIUA UNIRII Basarabiei cu Patria-mamă!//Observatorul de Nord. – 2019. – 22 martie. – nr. 11(976). – p. 2.

(Gaja V.) Inforgaficele în bibliotecă

Info- citești zeci de pagini despre acel su- grafic - biect. Este un grafic plin de infor- un mod mații, un instrument de învățământ, rapid și o imagine plină de date, a unei po- distractiv vești sau demonstrații. de a Infografica/grafica computeri- afla/în- zată sau de calculator reprezintă vață mai multe lucruri despre un câmpul computării vizuale, unde anumit subiect, fără a fi nevoie să 145 calculatoarele sunt folosite și pentru generarea sintetică a imaginilor Câteva sfaturi pentru a crea o vizuale și pentru integrarea sau al- poveste frumoasă în infografic: terarea informației vizuale și spați- 1. Transmiteți cele mai însemnate ale eșantionate din lumea reală. informații publicului cărui vă De ce avem nevoie de infogra- adresați. fice în bibliotecă? Pentru că avem 2. Nu folosiți prea multe cuvinte, mult mai multe șanse de a ne fi ci- și să fie pe înțelesul tuturor. tite mesajele, căci aproximativ 40% 3. Să știți precis ce vreți să prezen- din oameni reacționează mai bine la tați cu acest mesaj. informația vizuală decât la text. 4. Formulați un titlu (să fie destul Despre „Cum să faci un infogra- de mare) captivant și atractiv, fic” - am învățat în cadrul instruiri- făcând cititorul curios. lor din 20 martie 2019 cu 15 biblio- 5. Folosiți imagini atractive la tecari ai bibliotecilor comunale so- temă. rocene, care au realizat și câte un in- 6. Fiți creativi și totul se va primi! fografic, până ce simplu, pentru bi- bliotecă, toate isprăvindu-se de minune cu sarcinile sale. Gaja, Viorica. Infograficele în biblio- tecă/Viorica Gaja. [Accesat 21.03.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/03/21/inforgaficele-in-biblioteca/

(Mitrofan T.) Întâlnire de suflet între cititorii soroceni și autoarea Veronica Pîrlea-Conovali

Ieri, 19 martie, câteva zeci de cu note soroceni au participat la întâlni- biogra- rea cu scriitoarea Veronica Pîr- fice și lea-Conovali, autoarea mai mul- creația tor volume de poezie și proză. autoa- Evenimentul face parte din pro- rei. iectului “Soroceni de dincolo de În dialog cu cititorii de la baș- Soroca”, implementat de Centrul tină, protagonista evenimentului a de Documentare și Informare povestit cum a început să-și pună “Mihail Sadoveanu”. gândurile pe hârtie, primele versuri În debutul întâlnirii, la care au fiind cele patriotice. Este foarte im- venit locuitori ai municipiului So- portant să ne cunoaștem istoria și roca, dar și locuitori ai satului Vă- să ținem la valorile noastre națio- răncău, de unde își are originile nale, la țara și cultura românească, scriitoarea, Viorica Gaja, șefa sălii a menționat scriitoarea și istoricul multimedia a CDI “Mihail Sado- Veronica Pîrlea-Conovali. veanu” a prezentat profilul invitatei 146

De asemenea, invitata a subli- toarea și poeta Olga Trudov-Mața- niat că legătura dintre generații în rin și interpretul de muzică popu- cadrul familiei, dar și în comunități lară Valeriu Mocanu, astfel că cei scade din an în an, aceasta fiind o prezenți au avut parte și de muzică mare pierdere pentru copii mai cu plăcută sufletului. seamă, care au ce învăța de la bunei Pentru toți cei veniți la eveni- și străbunei: bunătate, dragoste de ment, această întâlnire a fost o ade- cei apropiați, dragoste de Dumne- vărată lecție de patriotism, omenie, zeu, dragoste de neam, omenia etc. bunătate. În acest context Veronica Pîrlea- Veronica Pârlea-Conovali s-a Conovali a menționat: “Copiii care născut la 12 noiembrie 1968, în cresc în preajma bătrânilor sunt satul Vărăncău, Soroca. A absol- mai sănătoși, mai înțelepți, cu mult vit Colegiul de Comerţ şi Faculta- mai atenți față de viață. Copiii care tea de Istorie a Universităţii de nu au bunei și nu sunt ținuți pe bra- Stat din Moldova. Este Magistru țele buneilor sunt, cum zicem noi, în istorie, membră a Uniunii Zi- copii crescuți în seră, în condiții ar- ariştilor din România, membră a tificiale. Noi nu ne dăm seama că, Uniunii Scriitorilor Europeni de rupând legătura cu părinții, în Limbă Română. principiu, rupem legătura cu tot ab- A editat volumele: „O dra- solut: cu noi, cu copiii noștri, cu ne- goste ne-adună” (1998), „Bume- poții noștri, care nu vor avea nici o rangul ecoului” (2001), „În gră- legătură mai departe”. dina copilăriei” (2004), „Şi-a ve- În volumele sale autoarea nit redă istorii și personaje inspirate din copilăria sa, descrie istoriile consătenilor trecuți de vârsta de 80 de ani, vorbește despre calitățile pe care trebuie să le păstreze fiecare om. ploaia…” (2006), „S.A. Bucuria – Un grup de pedagogi și eleve 60 de ani” (2006), „Ţara din din Vărăncău au venit cu drag de stele” (2007), „Cu dragoste pen- consăteana lor și i-au dăruit un reci- tru vârsta a treia” (2008), „Destă- tal de poezie, drept recunoștință inuiri de pe lumea cealaltă” pentru activitatea autoarei și drept (2013), „Lăcrimează-n dor amur- dovadă că îi cunosc și apreciază gul” (2016), „Galina Furdui în creația ei. Totodată participan- Lumina Baştinei” (2017) etc. tele au interpretat imnul comunei Eugenia Railean, directoarea Vărăncău, pe versurile Veronicăi CDI “Mihail Sadoveanu”: De Pîrlea-Conovali și au transmis un două ore de revenire la neam, la mesaj de apreciere și felicitate din baștină, la trecut au avut parte toți partea primarului comunei. cei peste 50 de utilizatori ai biblio- Scriitoarea a fost însoțită la în- tecii. Pe post de ghid în această că- tâlnirea cu sorocenii de compozi- lătorie a fost Veronica Pîrlea-Cono- vali, publicistă, scriitoare, autoare 147 de texte muzicale. Vreau să remarc și apreciată, are întâlniri la noi și un îndemn foarte important pe care peste Prut. l-a făcut doamna: “Botezați copiii Alla Stici, directoarea Gimna- unii la alții, cununați-vă unul pe al- ziului Vărăncău: Probabil, Dum- tul, nu vă vorbiți de rău ca neam, nezeu a iubit foarte mult Vărăncăul mergeți la nunți unul la altul, sti- și l-a blagoslovit ca să fie atât de mați-vă buneii, vizitați mormintele fertil încât să dea naștere mai mul- rudelor! Numai astfel ne vom salva tor personalități marcante: Gheor- spiritual, ca neam, grămăjoară.” ghe Pârlea, cunoscutul actor, Ga- Vasile Apreutesi, coorganiza- lina Furdui, cunoscută scriitoare, tor, membru al consiliului Unirii: Veronica Conovali… Constatăm cu Trebuie să promovăm valorile mândrie că suntem urmașii unei ge- noastre sorocene. Alte raioane au nerații foarte bogate spiritual. Se altă atitudine față de valorile națio- zice că scriitorii sunt inginerii sufle- nale, iar noi nu apreciem oamenii telor omenești, cei care cizelează care duc valorile și cultura noastră spiritul descendenților, îi ajută și îi în lume. Am hotărât să merg peste înrămează să meargă și să crească tot ca să organizăm această întâl- frumos spiritual. Cu siguranță, că nire. Doamna Veronica este o scrii- toți cei prezenți aici au fost marcați toare și o româncă adevărată, care de înțelepciunea pe care au văzut-o prețuiește tot ce reprezintă cultura în persoana Dvs., doamnă scriitoare noastră națională. Cunoaște cum a și autoare a atâtor volume intere- suferit neamul nostru, oamenii au sante și importante pentru generația fost deportați, au fost duși în Sibe- actuală și cele ce urmează. ria… Buneii ei au fost primari în Mai multe opinii de la eveni- Vărăncău, precum și al meu. Este o ment citiți în ziarul „Observatorul femeie cu literă mare, foarte activă de Nord” de vineri. Mitrofan, Tatiana. Întâlnire de suflet în- tre cititorii soroceni și autoarea Veronica Pîr- lea-Conovali/Tatiana Mitrofan. [Accesat 20.03.2019]. Disponibil: https://observatorul.md/cultura/2019/03/20/57014_57014?fbclid=IwA R29vX6RqFv0FVKxQorjX5PC6wlVwN5F GEmU7bQoZXe6XckEzHug4lJ8FeA Mitrofan, Tatiana. Întâlnire de suflet în- tre cititorii soroceni și autoarea Veronica Pîr- lea-Conovali/Tatiana Mitrofan//Observato- rul de Nord. – 2019. – 22 martie. – nr. 11(976). – p.5

148

(Railean E.) Soroceni de dincolo de Soroca – Veronica Pîrlea-Cono- vali

De două ore de revenire la – rude, patriotism și multă, multă neam, la baștină, la trecut au avut muzică. parte ieri toți cei de peste 50 de uti- Doamna Tamara Coșciug, spe- lizatori ai CDI „M. Sadoveanu”. Pe cialist biblioteci și patrimoniu Sec- post de ghid a acestei călătorii a fost ția Cultură și Turism Soroca, a cân- doamna Veronica Pîrlea-Conovali tat o dureroasă „Baladă a deportați- publicistă, scriitoare, autoare de lor”. Activă muzical a fost toată texte muzicale, soroceancă cu rădă- prezența din sală. cini de la Vărăncău. „Botezați co- Au moderat activitatea Eugenia piii unii la alții, cununați-vă unul pe Railean, director CDI „M. Sado- altul, nu vă vorbiți de rău ca neam veanu” și Vasile Apreutesei, preșe- unul pe altul, mergeți la nunți unul dinte al Consiliului Unirii din So- la altul, stimați-vă buneii, mergeți roca, partener în realizarea eveni- la mormintele rudelor – numai as- mentului. tfel ne vom salva ca neam, grămă- Biblioteca s-a ales cu un șir de joară”. Acesta a fost mesajul dialo- avantaje: prieteni noi, parteneri, do- gului cu sala. Acesta este și mesajul nații de carte de la Veronica Pîrlea- operei dânsei. Conovali, CD, diplome și cu… fă- Cu cântec de Neam, de Țară, de râme de pământ înfrățit din stânga Reîntregire a intervenit domnul Va- și dreapta Prutului ambalat original, leriu Mocanu, interpret, compozi- colectat din 40 de zone ale Româ- tor, președintele Academiei Națiu- nii Române. Un buchet de cântece pe versurile scriitoarei Veronica Pîrlea-Co- novali, muzică – compozitoarea Olga Trudov-Mațarin au fost inter- pretate de însă-și autoarele cântecu- lui, acompaniate la pian de doamna Olga Trudov-Mațarin și susținute de mama acesteia doamna Elena. Conținutul programului a fost încărcat cu istorie a românilor, de- portări, relații omul către om, relații niei Mari. Railean, Eugenia. Soroceni de dincolo de Soroca – Veronica Pîrlea-Conovali/Euge- nia Railean. [Accesat 20.03.2019]. Disponi- bil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/03/20/soroceni- de-dincolo-de-soroca-veronica-pirlea-conovali/

149

(Neculce N.) Scrie din preaplinul inimii

Anul 2018 a fost declarat de că- Savatie tre Biblioteca publică „Mihail Sa- avea să doveanu" din Soroca —Anul Sa- spună: vatie Baştovoi. în cadrul unei fru- „Maca moase întâlniri de bilanţ, cititorii Dărunea a soroceni au avut prilejul să-1 cu- fost o enciclopedie populară, umo- noască altfel decât la televizor pe rul ei era legendar..." ieromanahul, eseistul, poetul, ro- Lucruri frumoase s-au depănat mancierul, traducătorul şi interpre- pe tot parcursul întâlnirii, care la- tul Savatie Baştovoi, ce-şi trage ră- început 1-a lăsat mască pe autorul a dăcinile de la Soroca. peste 20 de volume, vândute într-un Până la sosirea protagonistului tiraj de peste jumătate de milion de evenimentului, bibliotecara Viorica exemplare, când a aflat că biblio- Gaja-Cojocaru, a adus în atenţia pu- teca nu are nicio carte semnată de blicului într-o excelentă prezentare el: „Să nu aveţi măcar o carte scrisă computerizată, o mulţime de mo- de un păcătos de autor, care, de rău mente relevante din viaţa şi activi- de bine, scot oleacă de carte în ţara tatea acestui om integru. Puţini din- asta pe care am reprezentat-o la di- tre cei prezenţi ştiau că numele i se verse saloane internaţionale de trage de la străbunelul Kiril, cazac carte?! Nu ştiu ce cumpără bibliote- din Zaporojie, care a trecut Nistrul cile din Republica Moldova. Cu la Soroca, făcând parte dintr-o toată modestia, eu v-am adus nişte echipă de zidari de mănăstiri. Pe li- cărţi pe care o să vi le dăruiesc ca să nia mamei numele e Sadovici, le aveţi în bibliotecă." Oaspetele a neam de preoţi din părţile Bălţului, promis că se va implica în comple- dar nici acesta nu e nume românesc. tarea fondului de carte cu cartea la Doar bunica Daria, legendara mă- programa şcolii, solicitată de citi- tuşa Dărunea, mama tatălui şi a fos- tori. tuilui deputat în Parlamentul Repu- Spre final s-â purtat un dialog blicii Moldova, semnatar al Decla- dintre cititor şi scriitor. S-a vorbit raţiei de Independenţă, Andrei despre carte, credinţă, iubire. Publi- Baştovoi, se trăgea din ţărani ro- cul a rămas impresionat de persona- mâni, neam vechi de Răileni. Mă- litatea lui Savatie Baştovoi. - un ie- tuşa Dărunea, cea care venea în anii romonah plin de lumină, împodobit de redeşteptare naţională la Cetate, cu mai multe daruri, un om deschis, îmbrăcată în costum popular, cu bu- un scriitor care scrie şi vorbeşte din suioc şi bucate naţionale gustoase, preaplinul inimii, într-un limbaj servite pe un frumos prosop tra- simplu. La ora actuală este cel mai diţional moldovenesc, ţesut de mâi- citit autor român contemporan. A nile ei. Despre bunica de la Soroca, venit la Soroca cu dar de carte pentru fiecare cititor prezent la eveniment. Neculce, Nina. Scrie din preaplinul inimii/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – 21 martie. – nr. 12. – p. 10.

150

(Gaja V.) Fantezii culinare

În data de 14 martie 2019 a avut c-o bărdacă de vin roșu și-un loc o nouă întrunire în cadrul clubu- ceaun de mămăligă. lui „Vârsta de aur” – „Fantezii Cu- Oponentă din principiu și un linare”. Ședința a fost dedicată sar- strașnic adversar malelor și tartinelor. E interesant pentru tot ce e dieta sau regim ali- faptul că originea sarmalelor vine mentar. din epoca de gheață, aproximativ cu Un buchet de mirodenii, o frivolă 15 000 de ani în parfumată urmă. Ele diferă ce te-mbie cu mirosuri de slănină după formă, afumată. conținut, înveliș, Locatara principală ține-n spațiu popor etc. tolerate, Păstorel Te- perle de piper picante, boabe de odoreanu le-a dedicat și o odă. orez umflate. Cum s-ar defini sarmaua? prozaică ‘născută, cum s-o prinzi Vis înaripat al verzei ce-l avu cât în prozodie a durat că de când e lumea, porcul n-a ci- somnul lung metamorfozic în bu- tit o poezie. toiul de murat… Un aducător de sete, de bei vinul Potpuriu de porc și vacă, simfonia cu ocaua. tocăturii, Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar de- imn de laudă mâncării, înălțat în fini .. sarmaua!!! cerul gurii. Colaboratorii sălii de lectură au cochetă care-și scaldă trupu-n sos demonstrat câteva feluri de tartine și în smântână și câte un master-class: compoziție și se înfășoară-n varză ca în valuri pentru copii din fructe și cum se în- de cadână. velesc sarmalele, și sigur cu degus- abilă diplomată ce-a-ncheiat o tație. strânsă ligă Dacă doriți să aflați mai multe urmăriți următorul filmuleț Gaja, Viorica. Fantezii culinare/Viorica Gaja. [Accesat 15.03.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/03/15/fantezii-culinare/

(Chiseliță R.) Tradițiile și semnificațiile de 8 martie din întreaga lume!

Ziua Internațională a Femeii În Rusia politicul a dispărut, iar este sărbătorită anual pe 8 Martie 8 Martie a rămas și toate femeile este o zi când femeile sunt recunos- din țară primesc flori, cadouri de la cute pentru realizarea lor, fără a ține cei care le iubesc. cont de diferențele naționale, et- Data de 8 MARTIE este asoci- nice, lingvistice, culturale, econo- ată cu primăvara, iar unul dintre mice sau politice. principalele simboluri ale acestei

151 zile sunt florile. Se spune că ,,mas- și ciocolata sunt cadourile oferite coto” internațională a zilei femeii femeilor. este laleaua. Acesta reprezintă un În China 8 Martie femeile se bu- simbol al primăverii și trebuie să fie cură de o după – amiază liberă. În oferită femeilor de ziua lor. Se această zi bărbații dăruiesc flori și spune că fetele care poartă mărțișo- mici cadouri femeilor din viața lor rul în perioada 1 – 9 martie vor avea – soțiilor, iubitelor, mamelor, fiice- noroc tot anul. lor și colegilor. În Anglia anilor 1800, această zi În Portugalia, femeile sărbăto- a fost menționată ,,Duminica ma- resc seara zilei de 8 MARTIE în mei”, sărbătorită în a patra dumi- oraș, în grupuri formate numai din nica de la începerea Postului Paște- reprezentante ale sexului frumos. lui, cu ocazia acestei zile, oamenii În Pakistan femeile celebrează aveau o zi liberă, se făceau vizite în fiecare an, luptele acestora pen- mamelor și le dăruiau prăjituri. tru drepturile femeii și încercările Acest obicei a primit numele ,,Mer- de natura culturală sau religioase sul la colindatul mamei ”, și în acea prin care au trecut acestea. zi fiecare mamă din Regat primea o În România și Bulgaria se păs- prăjitură tradițională, apoi mamele trează obiceiul de dinaintea căderii le dădeau copiilor binecuvântarea. comunismului. În acele vremuri de În țările baltice data de 8 Martie 8 Martie, de ziua mamei, copii le fă- este dedicată mai mult mamelor. ceau cadouri mamelor, bunicilor, Ele primesc cadouri și flori. învățătoarelor, și profesoarelor. Tot În Italia, în ziua de 8 Martie odată se spune că nu trebuie să te sunt organizate reuniuni pe tema cerți cu mama ta, sau femeia iubită, afirmării drepturilor femeilor ,,Mi- în această zi de sărbătoare pentru că moze galbene”. Mimozele galbene acest lucru ar putea aduce ghinion. Chiseliță, Raisa. Tradițiile și semnificațiile de 8 martie din întreaga lume!/Raisa Chiseliță. [Accesat 07.03.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/03/07/traditiile-si-semnificatiile-de-8-martie-din-intreaga-lume/

(Șterbate V.) Savatie Bastovoi: "Dumnezeu dă celuia care caută"

Anul 2018 Centrul de Docu- propus mentare si Informare „Mihail Sado- să orga- veanu” din municipiul Soroca l-a nizeze o dedicat ieromonahului Savatie Bas- întâlnire tovoi, personalitate cu origini soro- a sorocenilor cu Savatie Bastovoi. cene, care s-a afirmat nu doar în or- Zis și făcut. todoxie, ci și în alte domenii, unul La 20 februarie, zeci de soro- fiind și literatura românească din ceni au venit la ora şi locul indicat Basarabia. După încheierea anului, în invitaţie pentru a-l vedea, dar mai cei de la biblioteca publică și-au ales pentru a-l asculta pe Savatie 152

Baştovoi. La început bibliotecara iubi, o iubire trupească şi una du- Viorica Gaja, folosindu-se de faptul hovnicească". Intre timp a ajuns şi că invitatul era încă pe drum, a făcut invitatul. Discuţiile au început, o prezentare a biografiei şi a unora după cum e şi firesc într-o biblio- dintre scrierile lui. "Domnul Sa- tecă, despre carte. Despre criza vatie Baştovoi este atât de larg în cărţilor bune şi lipsa acestora în bi- domeniile de activitate, a menționat blioteci. Savatie Baştovoi le-a pro- Viorica Gaja, el este eseist, poet, ro- pus gazdelor să-i trimită o listă cu mancier, scriitor, teolog, traducător, cărţi de care biblioteca are nevoie, editor, zidar, sculptor, chitarist, fi- iar el prin bunii săi prieteni de peste losof, pictor şi în toate domeniile, Prut va încerca să facă rost de ele şi după părerea mea, are reușite". să le trimită la Soroca. „Din fericire Apoi cei prezenți au ascultat un sau nefericire, avem o ţară vecină „Cântec pentru băieţii uciși la care întâmplător scrie şi vorbeşte în Chişinău" înregistrat de Savatie aceeaşi limbă şi întotdeauna oame- Baştovoi. „Am cunoscut familia lui nii de acolo sunt gata să trimită cărţi Savatie Baştovoi, îl cunosc pe dân- încoace, a subliniat Savatie Bașto- sul personal, a intervenit profesoara voi. Eu am pus problema aceasta şi Ana Bejan. Marele dramaturg Eu- public. Din moment ce noi nu avem gen Ionescu în piesa „Scaunele" în suficiente resurse băneşti şi umane fiecare zi aducea câte un scaun. pentru a asigura nevoia de carte în Căra câte un scaun şi-l aşeza şi spu- ţara aceasta, am putea foarte uşor să nea: aduc în fiecare zi câte un recurgem la nişte colaborări cu Ro- scaun, să vină un om deştept şi înţe- mânia. Nu fac nici un fel de poli- lept ca să se aşeze pe scaunul meu. tică, sunt un om foarte direct şi Aducea a doua zi alt scaun, dar nu practic, pentru că, pe lângă toate, venea nimeni. sunt şi editor de vreo 15 ani, cărţi Dumneavoastră aţi făcut un lu- scot din 1996". Totodată, s-a pome- cru extraordinar că aţi pus acel nit despre cărţile pentru copii, care scaun şi, aducându-l pe Savatie sunt mult mai dificil de scris şi de Baştovoi, veţi descoperi o persona- produs, pe o piaţă în care dictează litate extraordinară. Un filosof ex- banii şi nu cuvântul. "Este o mare traordinar şi un teolog extraordinar, problemă cu tipărirea cărţii pentru cu o gândire neordinară, un non- copii, vin concurenţi din aceştia conformist. Nu este un preot tipic mari, mondiali, care tipăresc în pe care-l ştim noi. Familia lui Sa- China în toate limbile lumii şi vatie Baştovoi a locuit aici, la So- schimbă doar limba. Le aduc cu va- roca, bunica sa era din Bujorăuca. poarele şi le ies preţuri foarte mici, O vedeam îmbrăcată în ie naţională iar noi nu putem concura cu ei. Pen- şi cu coşul plin de colaci, cu dul- tru o carte pentru copii bună intri ciuri şi alerga la cetate când înce- într-o competiţie cu nişte „balauri" puse Mişcarea de Renaştere Naţio- pe care nu-i poţi bate la preţuri. Ei nală, ea era întotdeauna prezentă au creat nişte şabloane de carte, acolo. Era o gospodină deosebită, care arată într-un anumit fel, este pregătea la toate nunţile din oraş, foarte ieftină, foarte frumoasă, făcea cea mai gustoasă pâine, vă conţinutul poate fi discutat. Prin fe- daţi seama de unde se trag rădăci- lul în care arată acestea şi nu atât nile lui Savatie Baştovoi. Tinerii pentru copii, cât pentru părinţi, căci trebuie să citească cartea lui Savatie nu copiii cumpără cărţi. Noi avem Baştovoi ca să vadă ce înseamnă a 153 nişte erori în cap şi credem că anu- doreşte să colaboreze cu CDI „Mi- mite produse, şi mai ales cartea hail Sadoveanu" şi pe viitor, iar pentru copii, sunt selectate de copii această "primă rândunică" din prag şi ar trebui să placă copiilor. Dar, de de primăvară ar putea fi de bun au- fapt, ea trebuie să placă mamei care gur. o cumpără", afirmă Savatie Başto- Nicolae Robu, preot: voi. Discuţia a continuat cu între- "După această întâlnire am ple- bări şi răspunsuri despre oaspete, cat cu dorinţa de a trăi, de a lupta, îndeletnicirile sale, cum vede el de a crede în Dumnezeu şi de a face anumite fenomene şi tot ce i-a inte- bine oamenilor. Am o părere foarte resat pe cei prezenţi. S-a discutat şi bună despre Savatie Baştovoi, îl ad- despre talent, valoarea sa şi cum să mir, îl respect, mă închin în faţa lui nu-l pierzi. "Nu se face scrisul aşa şi îi doresc curaj şi succes". pur şi simplu din pod, că eşti tu ta- Tamara Coşciug, folcloristă: lentat, zice ieromonahul. Talentul l- „Pentru mine aceasta întâlnire a a dat Dumnezeu şi Lui îi place ca venit ca un aer purificat în ajun de oamenii talentaţi să se mişte. Dacă primăvară. Savatie Baştovoi este o nu fac asta, ei devin nişte puturoşi personalitate care ştie să-şi organi- şi nişte răsfăţaţi despre care lumea zeze gândurile cu voce liniştită şi spune că "...măi, ce bine mai desena calmă şi care, de fapt, ne învaţă cum băiatul acesta când era în armată, să putem realiza lucruri frumoase în făcea nişte placate!" Şi acum e la viaţă. El este cel care ne spune că bar, el este placat. Sau "ce bine mai Dorul are timp şi în iubire nu există cânta, ce talent avea", dar unde-i ta- timp (vorbim de iubire la general), lentul cela? Doar îl avea, căci Dum- ne îndeamnă să citim şi să selectăm nezeu i-a dat, dar ce ai făcut tu cu ce citim pentru a ne îmbunătăţi sta- el? Aşa că, dragii mei, trebuie să rea noastră în realizarea obiective- ştiţi că trebuie să mai daţi din coate. lor propuse, iar referitor la folclor şi Dar care-i deosebirea dintre un om tradiţii, regretă că astăzi folclorul talentat şi un om fără talent, care fac autentic nu se mai păstrează, s-a acelaşi lucru? Unul talentat o face ştirbit din autentic, drept dovadă cu plăcere şi foarte uşor, el este ca este Brâncuşi, care în lucrările sale peştele în apă. Ceea ce pentru unii de valoare a ştiut să rămână ţăran. este şcoală, studii, pentru el este Opera sa m-a impresionat mult şi foarte uşor. Problema este că ei nu- cartea primită în dar am lecturat-o şi dau seama că uşurinţa asta este un pe o respiraţie. Mi-aş dori cât mai dar şi abandonează. Mulţi, majori- multe întâlniri de felul acesta". tatea. După cum vedeţi, din 100 de Savatie Baştovoi — între cărţi copii talentaţi doi rămân. Şi din ăia şi... soroceni doi, unul era cu mai puţin talent şi Savatie Baştovoi, ieromonah: mai multă muncă. Şi, de regulă, în „La un târg de carte am fost viaţă cel cu mai multă muncă îl bate şocat să descopăr cărţi clasice, isto- pe cel cu mai mult talent. Aşa-i rii pentru copii, de la Jules Verne şi viaţa făcută, Dumnezeu dă celuia altele, care au fost rescrise într-o care caută". Spre final Savatie limbă de tâmpiţi. Adică ei consi- Baştovoi a donat mai multe cărţi de deră că un copil nu mai poate citi o ale sale bibliotecii, iar cei prezenţi carte scrisă de Jules Verne, nici mă- au primit câte o carte cu autograf ca car de Ion Creangă şi ele trebuie re- amintire de la această întâlnire de povestite şi rescrise într-o limbă de suflet. Oaspetele a menţionat că-şi lemn, într-o limbă foarte seacă şi 154 autistă, ca şi cum toţi copiii ar fi la un atac teribil din partea marilor limita de jos a cerului, ca să para- vânzători, din partea marilor coope- frazez un film moldovenesc. Eu raţii care fac din aceşti copii viitorii cred că literatura pentru copii suferă lor clienţi şi cumpărători" Șterbate, Vadim. Savatie Bastovoi: "Dumnezeu dă celuia care caută"/Vadim Șterbate//Observatorul de Nord. – 2019. – 1 martie. – nr. 08(973). – p. 4

(Coșeru E.) Bibliotecile publice din raionul Soroca în cifre

În raionul — 100 u.m., 8200 lei, Redi-Ce- Soroca la mo- reşnovăţ — 79 u.m., 4005 lei, Va- ment sunt des- silcău — 60 u.m., în valoare de chise 58 de bi- 2400 lei, Pârliţa — 109 u.m., 9000 blioteci pu- lei. blice, din care: Cu mare regret constatăm că ad- CDI „Mihail Sadoveanu" cu 6 fili- ministraţia publică locală din s. ale orăşeneşti, 51 biblioteci comu- Ocolina şi Tătărăuca Veche (Nior- nale şi săteşti. Din cele 58 de bibli- cani) nu au alocat nici un bănuţ pen- oteci în anul 2018 au activat numai tru achiziţia de periodice. În 201 8 55, în trei localităţi: Rubleniţa, Tri- colecţiile bibliotecilor au fost utili- făuţi şi Iarova nu sunt angajaţi bi- zate de 31078 mii utilizatori, dintre bliotecari în bibliotecă mai mult de care 10928 utilizatori copii, ceea ce 3 ani. În total activează 76 de bibli- constituie 25% din populaţia raio- otecari, din care 33 cu studii superi- nului şi 30% din populaţia oraşului oare şi 43 — studii medii de speci- Soroca. Numărul de intrări a consti- alitate, 31 deţin grad de calificare. tuit 170774, dintre care copii până Fondul de publicaţii constituie la 16 ani — 80670. 420600 mii ex. S-a completat în Din numărul total de biblioteci, anul de referinţă fondul de publi- 43 deţin computere, numărul de caţii cu 4149 u.m. în valoare totală calculatoare pentru utilizatori fiind de 128660 lei. În comparaţie cu de 138. În anul de referinţă au fost anul 2017 această cifră este în organizate 1310 programe cultu- creştere cu 621 u.m. De cei mai rale, cognitive şi de divertisment, la mulţi bani pentru achiziţia de carte care au participat 18500 membri ai au beneficiat bibliotecile: Schineni comunităţi. Coșeru, Eugenia. Bibliotecile publice din raionul Soroca în cifre/Eugenia Co- șeru//Observatorul de Nord. – 2019. – 1 martie. – nr. 08(973). – p. 14

155

(Evdochimov E.) „Nu poţi deschide o carte şi să nu înveţi ceva" (Confu- cius)

CDI „Mihail Sadoveanu" îsi situaţiile descrise pledează în fa- propune să familiarizeze cititorii zi- voarea caracterului romantic al arului "Observatorul de Nord" cu acestei drame. Cu cinci ani mai târ- cele mai citite opere literare, opere ziu, Vasile Alecsandri publică una ce-si sărbătoresc în 2019 jubileul din cele mai reuşite lucrări drama- din data publicării si care pot fi gă- tice ale sale, "Fântâna Blanduziei", site pe Rafturile bibliotecilor din în care reuşeşte proiectarea unei vi- oras. ziuni antice: iată linia dealurilor Cartea este considerată ca fiind pleşuve; marea albastră, pământul un adevărat izvor de înţelepciune, îmbibat cu calciu din care răsar prin intermediul ei aflăm multe lu- câţiva măslini şi sicomori — cruri interesante, ne îmbogăţim vo- aceasta fiind de ajuns pentru a ne cabularul, ne dezvoltăm spiritual, închipui un mic fragment de anti- moral şi multilateral. În cărţi este chitate. păstrată istoria neamului, filele lor Una din cele mai citite cărţi, dar sunt martori ai progresului tehnolo- şi mai iubite opere din literatura gic, ştiinţific şi creativ. În cărţi ne universală, care împlineşte 135 de regăsim trecutul, istoria întregii ani de la apariţie, este "Aventurile vieţi, iar deseori chiar şi viitorul. În- lui Huckleberry Finn" de scriitorul ceputul unui drum spre noi cu- american Mark Twain şi prezintă o noştinţe este momentul când des- poveste savuroasă construită în ju- chidem o carte. Niciuna dintre sur- rul a trei băieţi curajoşi aflaţi într- sele de informare (radio, televizi- un tărâm magic — malurile fluviu- une sau internet) nu poate înlocui lui Mississippi. Dragi cititori, cititul cărţilor, care nu poate avea aceasta este una din cele mai fru- decât efecte pozitive. Un loc aparte moase cărţi scrise vreo dată. Citiţi- în acest şir lung de opere jubiliare îl o, recitiţi-o şi propuneţi-o şi priete- ocupă "Despot Vodă" de Vasile nilor. Altă carte ce ocupă un loc Alecsandri, care face din data pu- aparte în preferinţele publicului ci- blicării 140 de ani. Opera are ca su- titor şi care face 125 de ani de la pu- biect Moldova din perioada de de- blicare este "Cartea Junglei" de Ru- cadenţă de după domnia lui Ştefan dyard Kipling. Cred că Mowgli, co- cel Mare şi Sfânt. Este scrisă în pilul găsit şi adoptat de o familie de iarna anului 1848 — 1879, când po- lupi, prietenia lui cu ursul Baloo, etul împlinea 60 de ani. Prin ur- pantera Baghira, şarpele Kaa, dar şi mare, "Despot Vodă" apare ca o lupta pe viaţă şi pe moarte dintre el operă de o maturitate artistică desă- şi tigrul Shere Khan — este o fru- vârşită. Pentru prima dată drama moasă linie de subiect ce-i va fas- "Despot Vodă" este montată în cina pe cei de vor decide să savu- scenă la 30 septembrie 1879 şi se reze această operă. Nu pot să nu bucură de succes chiar din prima amintesc de o operă puţin mai con- montare. Evoluţia conflictului dra- temporană, dar deloc mai puţin matic, personajele, întâmplările şi apreciată scrisă de Spiridon Van- gheli, care a văzut lumina tiparului

156 acum 55 de ani. Este vorba de "Bă- este pe înţelesul fiecărui copil. ieţelul din Coliba Albastră". Din ea Opere jubiliare sunt multe şi intere- copiii află că "Pământul este negru. sante, iar noi vom fi foarte bucuroşi El o roagă pe Ploaie să-l spele. să vă familiarizăm cu subiectele Ploaia coboară din cer, îl spală şi descrise în ele pe paginile ziarului Pământul se face verde". Este atât în viitor. de frumos colorată, iar subiectul Evdochimov, Emilia. „Nu poţi deschide o carte şi să nu înveţi ceva" /Emilia Evdochimov//Observatorul de Nord. – 2019. – 1 martie. – nr. 08(973). – p. 14

„La izvoarele înțelepciunii", ediţia a XXIX-a, dedicată lui Camil Petrescu

Anual, începând din 1990, în re- "Ultima noapte de dragoste, în- publică se desfăşoară Concursul li- tâia noapte de război", terar „La izvoarele înţelepciunii". „Patul lui Procust", "Suflete Ediţia din anul 2019 se consacră tari", "Danton", ne comunică Euge- vieţii si creaţiei scriitorului, proza- nia Coşeru, şefa serviciului asis- torului, dramaturgului, eseistului tenţă de specialitate CDI "Mihail Camil Petrescu. Sadoveanu" din municipiul Soroca. Concursul se desfăşoară în peri- Concursul va fi susţinut, ca şi în oada 1 ianuarie — 30 iunie 2019, la toţi aceşti ani, de Ministerul Edu- care vor participa elevi din clasele a caţiei, Culturii şi Cercetării al Re- IX-XI-a. Etapa locală se desfăşoară publicii Moldova, Biblioteca Naţio- între 1 ianuarie — 31 martie. Cea nală „Ion Creangă", Secţia Naţio- raională va avea loc de la 1 aprilie nală IBBY din RM. Concursul va fi până la 25 aprilie şi învingătorii vor un omagiu adus scriitorului cu pri- avea posibilitatea de a participa, la lejul celei de a 125-a aniversări de 18 mai, la etapa republicană. In la naştere pe care o marcăm în acest etapa finală a Concursului, care se an. va desfăşura la Iaşi (România), vor Participanţilor le dorim să în- participa 10 elevi din Republica cerce a contura un portret de creaţie Moldova premianţi ai locului I la a scriitorului şi a scoate în evidenţă etapa republicană. cele mai valoroase opere ale sale. „Pentru lectură sunt recoman- Succese şi multe premii! date operele scriitorului: „La izvoarele înţelepciunii", ediţia a XXIX-a, dedicată lui Camil Petrescu//Ob- servatorul de Nord. – 2019. – 1 martie. – nr. 08(973). – p. 4

157

(Railean E.) Aspecte de la întâlnirea cu Savatie Baștovoi

… „Bine, dar să-mi amintiți cu „Mihai trei zile înainte” a fost ultimul me- Eminescu”, saj din 8 februarie 2019 de la omul studenți ai de condei Savatie Baștovoi cu care facultății te- beneficiarii CDI „M. Sadoveanu” ologie, stu- Soroca urmau să se întâlnească la denți ai Colegiului de Arte „Nicolae 20 februarie 2019, orele 14.00 în Botgros”, reprezentanți ai Direcției cadrul proiectului „Anul 2018 – de Învățământ (dna Elena Cociurca Anul Savatie Baștovoi la Soroca”. și colegele), colegii de la Secția Dar din 18 februarie Domnia sa nu Cultură și Turism (dna T. Boboc răspundea la nici un mesaj. Coșciug, specialist biblioteci), zi- A sosit 20 februarie – nici un aristele Nina Neculce și Tatiana Ta- mesaj. Organizatorii evenimentului mazlîcari – „Ziarul Nostru”, Vadim în disperare. S-a apelat la criticul li- Șterbate și Tatiana Zabulica – „Ob- terar Vitalie Răileanu, prieten bun servatorul de Nord”, cititori ai bi- cu invitatul. – „Nu-mi răspunde la bliotecii, rude – familia Gîtlan din telefon, dar urma să plece în Ger- Cosăuți, pur și simplu soroceni ce mania s-au în Franța la o lansare de și-au făcut din lectură tradiție. carte”. L-au așteptat mult, dar s-a meri- În sfârșit, la 12.30 mesaj – „Azi tat. Câtă înțelepciune poartă în sine dimineață m-am întors din Germa- acest Om, câtă bunăvoință. Despre nia de la o lansare de carte. Ce în- Eul personal aproape că nu a vor- treprindem?” – „Păi întâlnirea nu s- bit. Nu e în stilul său. A atenționat a anulat” – „Eu văd că am 100 km că cărțile și profesoara de limbă ro- de aici. Maximum două ore. Înce- mână l-au făcut pe Savatie Bașto- peți fără mine. Eu sunt pe drum”. voi de azi cel cine este. A vorbit S-a intervenit cu schimbări în despre suflet, despre Oamenii cu program. Dialoguri, întrebări vis-a- suflet, care mențin vie flacăra cre- vis de cele lecturate, prezentări de dinței, a culturii, a educației. A vor- selecții îndrăgite spicuite din scrie- bit mult despre carte, a îndemnat ti- rile invitatului, prezentări/distribu- nerii la implicare în lectură, a regre- iri de semne de carte, buclete au ră- tat lipsa de interes a unor categorii mas în afara programului. Dar, Dl de angajați în impulsionarea refor- Baștovoi, ne-a promis încă o întâl- melor anunțate, lipsa de proiecte nire la care vom realiza întreg pro- educative, care ar menține la gene- gramul. rația tânără spiritul cognitiv. L-au așteptat mulți. Sala institu- Au urmat amintiri legate de baș- ției pestriță de „categorii de benefi- tina buneilor soroceni. ciari”: fețe bisericești (părintele Ni- Pentru bibliotecă autorul Sa- colae Robu), ex-prefectul de Soroca vatie Baștovoi a făcut cadou un set Ana Bejan, reprezentanți APL, pro- de carte cu autograf și a promis sus- fesori/bibliotecari ai Colegiului ținere la achiziția 2019.

158

Aduc mulțumiri din partea mea, sperăm la colaborări frumoasă în din partea echipei „M. Sadoveanu”, continuare) și cu admirație pentru a tuturor sorocenilor pentru faptul publicul sorocean, care nu se depăr- că Dl Savatie Baștovoi a răspuns la tează de carte și care a contribuit la invitație și a făcut tot posibilul pen- menținerea stării de bine la eveni- tru a veni la Soroca, în circumstanțe ment. puțin nefavorabile dânsului, (dar Railean, Eugenia. Aspecte de la întâlni- rea cu Savatie Baștovoi/Eugenia Railean. [Accesat 26.02.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/02/26/aspecte-de- la-intalnirea-cu-savatie-bastovoi/

Al II-lea concurs de religie „Lăsați copii să vină la mine” din cadrul Episco- piei de Bălţi

Sâmbătă, 23 februarie 2019, să o păstrăm şi să o trăim prin fap- în incinta Centrului de Documen- tele noastre zilnice. Şi acest lucru tare şi Informare „Mihail Sado- este bine să-l facem de mici. Să ne veanu” din Soroca (director Euge- străduim să descoperim frumuseţea nia Răilean), s-a desfăşurat, cu bi- credinţei noastre ortodoxe prin sluj- necuvântare PS Antonie, Episcop bele Bisericii, prin rugăciune zil- de Bălţi, cel de-al doilea concurs de nică, prin vieţile sfinţilor, prin as- religie din cadrul primei etape a cultarea cuvintelor rostite de părinţi Concursului de religie pentru elevi avansaţi în cele ale duhovniciei, „Lăsaţi copii să vină la Mine” orga- prin tot ce ne ţine aproape de Lu- nizat în parohiile şi protopopiatele mină, de Dumnezeu. Păstrând credin cadrul Episcopiei de Bălţi. dinţa strămoşilor, păstrăm comuni- Concursul a fost precedat de unea cu ei. Dacă păstrăm credinţa şi oficierea Sfintei şi Dumnezeieşti idealurile pentru care au luptat şi s- Liturghii la biserica „Sfânta Paras- au jertfit înaintaşii noştri, noi, în cheva” din Soroca, unde copii, par- primul rând, ne facem datoria faţă ticipanţi la Concurs, au fost împăr- de ei, aducându-le multă bucurie, tăşiţi cu Sfintele Taine. chiar dacă, demult, nu mai sunt cu PS Antonie, în cuvântul său, a noi, iar noi vorbit copiilor de ce este important câştigăm să cunoască credinţa strămoşească ajutorul de mici, de ce este bine să lectureze lor în viaţa zilnic câteva pagini dintr-o carte noastră, care este pentru vârsta lor şi i-a în- devenind demnat să se roage şi să dea ascul- mai puternici, mai curajoşi şi mai tate părinţilor şi învăţătorilor lor. încrezuţi că ceea ce facem pentru Vorbind despre credinţa stră- noi, neam şi Dumnezeu este corect moşească, PS Antonie, între altele, şi binecuvântat”. „Descoperind cre- a spus: „Toţi avem datoria să cu- dinţa în Dumnezeu, descoperim noaştem credinţa înaintaşilor noştri, drumul care ne duce la Lumină. Iar lucrurile cele bune se fac la lumină. 159

Dumnezeu să vă ajute să desco- care înaintaşii noştri au apărat-o şi periţi credinţa ortodoxă şi să decu preţul vieţii lor”. veniţi buni creştini”, a mai spus PS La concurs au fost prezenţi 16 Antonie. copii din protopopiatul Soroca şi PS Antonie a mulţumit condu- Floreşti. Fiecare participant la Con- cerii Centrului de Documentare şi curs a primit din partea PS Antonie Informare „Mihail Sadoveanu” din câte o diplomă de participare, un Soroca pentru că au găzduit Con- ghiozdan şi o iconiţă cu chipul cursul de religie organizat de Epis- Sfântului Voievod Ştefan cel Mare copia de Bălţi şi a făcut o donaţie de şi Sfânt. Ghiozdanele sunt complet carte. echipate cu rechizite şcolare şi con- PS Antonie a mulţumit de ase- stituie un dar din partea Ministeru- menea părintelui consilier Roman lui pentru Românilor de Pretutin- Botezat pentru organizarea celui deni. Elevii clasaţi pe primele trei de-al doilea concurs de religie la locuri vor participa la etapa a doua Soroca, din prima etapă a Concur- a Concursului. sului de religie pentru elevi „Lăsaţi Concursul de religie „Lăsaţi co- copii să vină la Mine”, părintelui pii să vină la Mine” este organizat consilier Sorin Huluţă şi părintelui de Episcopia de Bălţi şi cuprinde protopop Iulian Damian pentru cele patru protopopiate ale Episco- contribuţia la buna desfăşurare a piei. Concursul include două etape. Concursului şi preoţilor parohi pen- Prima etapă se desfăşoară la nivel tru faptul că au pregătit copii pentru de protopopiate şi cea de-a doua la Concurs şi i-au adus la Soroca, nivel de Episcopie. menţionând că „este o datorie a Biroul de presă al Episcopiei de noastră să-i ajutăm pe copii să-şi Bălţi cunoască credinţa strămoşilor, pe Al II-lea concurs de religie „Lăsați copii să vină la mine” din cadrul Episcopiei de Bălţi [Accesat 25.02.2019]. Disponibil: https://www.facebook.com/search/top/?q=antonie%20epis- cop%20de%20balti&epa=SEARCH_BOX

(Evdochimov E.) Opere literare jubiliare – 2019 „Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva”

CDI „Mihail Sadoveanu” își cruri interesante, ne îmbogățim vo- propune să familiarizeze cititorii zi- cabularul, ne dezvoltăm spiritual, arului Observatorul de Nord cu cele moral și multilateral. În cărți este mai citite opere literare, opere ce-și păstrată istoria neamului, filele lor sărbătoresc în 2019 jubileul din sunt martori ai progresului tehnolo- data publicării și care pot fi găsite gic, științific și creativ. În cărți ne pe rafturile bibliotecilor din oraș. regăsim trecutul, istoria întregii vi- Cartea este considerată ca fiind eți iar deseori chiar și viitorul. Înce- un adevărat izvor de înțelepciune , putul unui drum spre noi cunoștințe prin intermediul ei aflăm multe lu- este momentul când deschidem o

160 carte. Niciuna dintre sursele de in- ani de la apariție este Aventurile lui formare (radio, televiziune sau in- Huckleberry Finn de scriitorul ame- ternet) nu poate înlocui cititul cărți- rican Mark Twain și prezintă o po- lor, care nu poate avea decât efecte veste savuroasă construită în jurul a pozitive. trei băieți curajoși aflați într-un tă- „Nu poți deschide o carte și să râm magic – malurile fluviului Mis- nu înveți ceva”. Confucius sissippi. Dragi cititori; aceasta este Un loc aparte în acest șir lung de una din cele mai frumoase cărți opere jubiliare îl ocupă Despot scrise vreo dată. Citiți-o; recitiți-o Vodă de Vasile Alecsandri, care și propuneți-o și prietenilor. face din data publicării 140 de ani Altă carte ce ocupă un loc aparte .Opera are ca subiect Moldova din în preferințele publicului cititor și perioada de decadență de după care face 125 ani de la publicare domnia lui Ștefan cel Mare și Sfânt. este Cartea Junglei de Rudyard Ki- Este scrisă în iarna anului 1848 – pling. Cred că Mowgli, copilul găsit 1879, când poetul împlinea 60 de și adoptat de o familie de lupi, prie- ani. Prin urmare Despot Vodă apare tenia lui cu ursul Baloo, pantera Ba- ca o operă de o maturitate artistică ghira; șarpele Kaa ,dar și lupta pe desăvârșită. Pentru prima dată viață și pe moarte dintre el și tigrul drama Despot Vodă este montată în Shere Khan – este o frumoasă linie scenă la 30 septembrie 1879 și se de subiect ce-i va fascina pe cei de bucură de succes chiar din prima vor decide să savureze această montare. operă. Evoluția conflictului dramatic , Nu pot să nu amintesc de o personajele, întâmplările și situați- operă puțin mai contemporană dar ile descrise pledează în favoarea ca- deloc mai puțin apreciată scrisă de racterului romantic al acestei Spiridon Vangheli, care a văzut lu- drame. mina tiparului acu 55 de ani. Cu cinci ani mai târziu Vasile Este vorba de Băiețelul din Co- Alecsandri publică una din cele mai liba Albastră. Din ea copiii află că „ reușite lucrări dramatice ale sale Pământul este negru. El o roagă pe Fântâna Blanduziei în care reușește Ploaie să-l spele. Ploaia coboară din proiectarea unei viziuni antice- iată cer, îl spală și Pământul se face linia dealurilor pleșuve; marea al- verde”. Este atât de frumos colorată bastră, pământul îmbibat cu calciu iar subiectul este pe înțelesul fiecă- din care răsar câțiva măslini și co- rui copil. mori – aceasta fiind de ajuns pentru Opere jubiliare sunt multe și in- a ne închipui un mic fragment de teresante iar noi vom fi foarte bucu- antichitate. roși să vă familiarizăm cu subiec- Una din cele mai citite dar și tele descrise în ele pe paginile zia- mai iubite opere din literatura uni- rului în viitor. versală cărți, care împlinește 135 de Evdochimov, Emilia. Opere literare jubiliare – 2019 „Nu poți deschide o carte și să

161

nu înveți ceva”. [Accesat 22.02.2019]. Dis- ponibil: https://observatorul.md/cultura/2019/02/22/56125_opere-literare-jubiliare-2019?fbclid=IwAR14LjeQWjeaS- vLA_9LOHrGaBZWrvaWkcy5fj94rNuJqS C0jU0IEUQx4kZQ

(Chiseliță R.) Ziua Îndrăgostiților. Ziua Sf. Valentin. Dragobetele.

De și sf. Valentin nu este o săr- Valentin, bătoare specifica românilor, dar preot care a nici multor alte popoare din lume, slujit în acesta a prins rădăcini pretutindeni. timpul se- Dragobetele care era cât pe ce să fie colului al date uitării pe meleagurile noastre, III-lea în pare să reînvie. În ultimii ani, tot Roma. Îm- mai multă lume își amintește de păratul Claudius a interzis să se că- acestă frumoasă tradiție româ- sătorească tinerii până nu vor ter- nească, chiar dacă nu o mai ser- mina termenul de cătănie, care era bează ca pe timpuri. Sărbătoarea de destul de mare. Preotul Valentin Dragobete dădea viața satelor cu însă continua să-i căsătorească în toată bogăția ei de obiceiuri și de taină. Sfântul Valentin a fost con- semnificații. În această zi fetele și damnat la moarte pentru că a propo- flăcăii ieșeau în împrejurimile loca- văduit creștinismul pe când acce- lităților pentru a se veseli. Dragobe- sată credință era interzisă. Atunci tele, Vrăjitorul Iubirii, este patronul când era la închisoare le trimitea dragostei și al bunei dispoziții. prietenilor bilețele încurajatoare în Ziua Sfântului Valentin se săr- care le spunea ,,Amintiți-vă de Va- bătorește de peste 18 secole și își lentin”, ori ,,Va iubesc”. De atunci are rădăcinile în Roma Antică, pe a apărut obiceiul de a trimite felici- când se petrecea festivalul în cin- tări sau bilețele persoanei iubite de stea zeiței dragostei Juno Februata. Ziua Îndrăgostiților. Chiseliță, Raisa. Ziua Îndrăgostiților. Ziua Sf Valentin. Dragobetele/Raisa Chise- liță. [Accesat 14.02.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/02/14/ziua-indra- gostitilor-ziua-sf-valentin-dragobetele/

(Chiseliță R.) Eu sunt poetul acestui neam Sunt un om al ne mâniei Grigore Vieru a Lumii astea ne străin fost mai mult decât un Vin din munții latiniei poet, a fost însuși su- Deci și scrisul mii latin. fletul Basarabiei. A G. Vieru 162 fost, și va rămâne Pilonul de rezis- Poet al Mamei, al Dorului și al tență a culturii naționale, care a re- Dragostei, al Baștinei, al Izvorului, dat istoria neamului prin poezie. al Naturii, al Adevărului – poet al Poetul a dorit sa ne unească prin cu- lucrurilor sacre. Ne mândrim mult vânt, bunătate și iubire de aproape. cu așa poet care ne-a lăsat o moște- A iubit poporul până la lacrimi și a nire foarte bogată și frumoasă, care consacrat întreaga sa viață copiilor, va fi admirată de generațiile de îndrăgostiților, maturilor, lăsându- apoi. ne o operă monumentală, de o mu- Poetul spunea: ,,Dacă visul zicalitate și o frumusețe rara. unora a fost sa ajungă în Poet liric cu o sensibilitate mare Cosmos, eu o viață întreaga am dedicată poeziei sufletului ome- visat sa trec Prutul”. Visul dumnea- nesc. lui s-a împlinit.

Chiseliță, Raisa. Eu sunt poetul acestui neam. [Accesat 13.02.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/02/13/eu-sunt-poetul-acestui-neam/

(Coșeru E.) Atelierul de creație „Spiridușii Veseli” (Experiența Bibliotecii pentru în per- copii „Steliana Grama” orașul So- ma- roca) nentă „Aici sunt toate… atenție, e o bibliotecă pentru copii, mereu o lumină, un clopoțel, în cău- un loc unde ideile se întâlnesc tarea pentru a da naștere binelui, unor noi forme de activități, care ar un câmp înverzit unde copiii înlesni promovarea literaturii patri- cresc puternici, tot mai puter- moniale și ar atrage publicul cititor nici… în bibliotecă. Traducere din engleză de Euge- În acest sens, Biblioteca a inau- nia Bejan (BNC „Ion Creangă”) gurat în anul 2017 Atelierul de cre- Se spune că omul talentat e ta- ație „Spiridușii veseli” care acti- lentat în toate. Fără îndoială, la un vează până în prezent. Grupul țintă copil care iubește lectura vei desco- sunt în fiecare an 15 copii de dife- peri neapărat și alte abilități: de pic- rite vârste de la 9 până la 14 ani care tură, desen, compunere, cântec, vor să–și dezvolte creativitatea. modelare etc. Și dacă aceste abili- Serviciile atelierului, presupune tăți vor fi descoperite, dezvoltate și dezvoltarea competențelor de utili- valorificate vom avea de câștigat zare a diferitor materiale: hârtie, toți împreună. Educația non – for- frunze, plastilină, ață. Ședințele ate- mală a utilizatorilor copii la Biblio- lierului sunt desfășurate sub formă teca „Steliana Grama” Soroca este de ore practice, ore comunicative, 163 demonstrare de filme, concurs de expoziții de desene a copiilor la te- desene. În cadrul atelierului în sep- mele expuse. tembrie 2018 a fost implementat La întâlnirea din ianuarie 2019 Programul educativ „Prefer să vor- copiii au avut prilejul să participe la besc prin desen”. Scopul principal vernisajul unei expoziții de pictură, al Programului este formarea la co- cu tema „Natura în culori” grație pii a înclinației spre desen, dornici Școlii de Artă unde are sediul Bibli- de a crea ceva frumos pentru sine și oteca „Steliana Grama”. Îndrumați bibliotecă. Dintre cele mai reușite de profesorii școlii de pictură, co- activități organizate în cadrul Ateli- piii s–au familiarizat cu materialele erului vom menționa: și tehnicile picturii și au învățat să– „Origami – un lucru ce dă viață și dezvolte simțul artistic. Atelierul hârtiei” „Spiridușii veseli” este o experiență „Flori și mărțișoare pentru mă- frumoasă și interesantă atât pentru mici”, organizatorii: șefa bibliotecii Maria „Toamna cea bogată”- confecți- Purice, bibliotecar Borozan Na- onarea fructelor, legumelor din dejda cât și pentru participanții – plastilină, organizarea echibanelor voluntari : Jicul Ecaterina, Zaporo- din plante, flori și frunze uscate. jan Lina, Zabrian Tatiana, Jicul Ion „Vin sărbătorile de iarnă” – și a. confecționarea fulgilor, jucăriilor Atelierul își va continua activi- pentru brad, brazilor din diferite tatea și pe viitor va bucura utiliza- materiale ca plastic, argint, carton. torii bibliotecii cu noi activități. La toate ședințele se organizează Coșeru, Eugenia. Atelierul de creație „Spiridușii veseli”. [Accesat 12.02.2019]. Disponibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/02/12/atelierul- de-creatie-spiridusii-veseli/

(Aolei D.) Bibliotecarii te ajută să știi mai multe

care vor avea loc pe data de 24 fe- În ca- bruarie. Întâlnirile cu cititorii au loc drul la bibliotecă sau chiar la locul lor de pro- muncă sau de studii (foto — întâl- iectu- nirea doamnei Purice cu elevii Co- lui cu legiului „Mihai Eminescu”). Sco- genericul „Informează-te despre pul proiectului — informarea publi- noul sistem electoral la bibliotecă”, cului larg despre specificul noului doamna Maria Purice, șefa Biblio- sistem electoral, componența Cir- tecii pentru copii „Steliana Grama” cumscripției electorale, amplasarea din municipiul Soroca, își aduce Secțiilor de votare, concurenții aportul la informarea publicului electorali, sursele suplimentare de larg despre alegerile parlamentare 164 informare, dezbaterile electorale di- fuzate în mass-media… Aolei, Dan. Bibliotecarii te ajută să știi mai multe/Dan Aolei//Observatorul de Nord. – 2019. – 8 februarie. – nr. 05(970). – p. 14

(Neculce N) „Fantezia Sufletului"

Despre expozițiile de artă de la câte o cărțulie, Centrul de Informare şi Documen- în care sunt in- tare „Mihail Sadoveanu” din So- cluse poza cu roca s-a mai scris în „ZN". Reamin- expozițiile şi tim cititorilor, că în 2013, două an- fotografia au- gajate ale acestei instituții, îndră- torului. gostite de frumos, Tamara Rotaru şi La mo- Elena Grecu au lansat proiectul ment cititorii „Fantezia Sufletului" în ideea de a pot admira ex- promova meșterii populari mai pu- poziția soro- țin cunoscuți sau chiar necunoscuți. cencei Olga Comarschi, care face Şi-au propus ca în fiecare lună a minuni prin decupaj. Este a 67-a din anului un meșter, o meșterită să-şi cadrul proiectului. Tamara Rotaru expună lucrările. Nici nu şi-au în- spune: „Doamna Olga îmi este ve- chipuit că în Soroca există atâta cină de ani de zile. Știam că e la lume care își mângâie ochii şi sufle- pensie, că a muncit o viață în justi- tul cu diverse genuri de artă. Astfel, ție, dar abia recent am descoperit că una după alta, cititorii bibliotecii au este o meșteriță foarte iscusită. putut admira expoziții de articole de Când întri în locuința dumneaei ai decupaj, croșetare, lucrări din hâr- impresia că ai întrat într-un muzeu tie, mărțișoare, mărgele în pânză, de artă. Toți pereții din toate odăile, kviling, origami, macrameuri, flori din balcon sunt împodobiți cu o confecționate din piele, decupaj pe mulțime de opere ale spiritului ei sticlă, obiecte din boabe de cafea, creator. De mulți ani practică decu- din sfoară, măști pictate, tapiserie, pajul, broderia cu mărgele, pan- grafică, goblen, bijuterii, arbori şi glică, îi place să confecționeze dife- flori din mărgele etc. La sfârșit de rite obiecte din sfoară şi altele. A an se organizează o serată de totali- mai avut o expoziție la noi şi o să-i zare la care sunt invitați toți mește- mai organizăm şi altele pentru că rii. Pentru fiecare în parte, doam- are ce ne arăta. La sfârșit de an o să- nele Tamara şi Elena, ajutate de Vi- i pregătim o publicație aparte." orica Gaja editează la calculator Neculce, Nina. „Fantezia sufletului”/Nina Neculce//Ziarul Nostru. – 2019. – 7 februarie. – nr. 05(221). – p. 10.

165

(Gaja V.) Cancerul de col uterin și prevenirea lui În Re- tatea cazurilor de cancer de col ute- publica rin au la bază modificări pre cance- Moldova se roase, numai o parte din femeile cu desfășoară leziuni pre canceroase dezvoltă un proiect cancerul. Asta deoarece, în multe de amploare cazuri, celulele pre canceroase dis- pentru pre- par din organism, fără nici un trata- venirea can- ment, ca urmare a acțiunii sistemu- cerului de col uterin la femei, susți- lui imunitar. nut de Ministerul Sănătății, Muncii Cele mai multe cazuri de cancer și Protecției Sociale, Fondul ONU de col uterin sunt identificate la fe- pentru Populație (UNFPA), Agen- meile mai tinere de 50 de ani si ra- ția Elvețiană pentru Dezvoltare și reori la femeile mai tinere de 20 de Cooperare (SDC), Asociația Inter- ani. Statisticile arata ca aproximativ națională de prevenire a cancerului 20% din cazurile de cancer de col de col uterin și Organizația Mondi- uterin sunt descoperite la femeile ală a Sănătății, și are drept scop re- peste 65 de ani, în condițiile în care ducerea cazurilor de îmbolnăvire și ele ar putea fi prevenite prin teste de mortalitate cauzate de cancerul de screening regulate. col uterin. Cancerele de col uterin și leziu- Zilnic în Moldova o femeie este nile pre canceroase de col uterin diagnosticată cu cancer de col ute- sunt clasificate în funcție de modul rin, iar la fiecare trei zile una moare în care acestea arată la microscop. din această cauză. În ultimii cinci Principalele tipuri de cancer de col ani peste 1500 de femei au fost di- uterin sunt carcinomul cu celule agnosticate cu această maladie, iar scuamoase și adenocarcinomul. peste 1000 și-au pierdut viața. Oamenii de știință au identificat Cancerul de col uterin este un mai mulți factori de risc care cresc tip de cancer care apare în celulele șansele de a dezvolta cancer de col colului uterin (numit si cervix) – uterin. Cu toate acestea, multe fe- partea inferioara a uterului, care mei care au acești factori de risc nu face legătură cu vaginul. dezvoltă boala. Unii din acești fac- Cele mai multe tipuri de cancer tori de risc pot fi evitați, în timp ce de col uterin încep în celulele din alții nu. zona de transformare. Aceste celule nu se transforma brusc în cancer, Factorii de risc pentru cancerul inițial apar modificări pre cance- de col uterin: roase care ulterior se transformă în Infecția cu virusul papiloma cancer. In unele cazuri este nevoie uman (HPV) de mai mulți ani, iar in altele mai Istoricul neregulat de screening puțin de un an de zile. Deși majori- Istoricul de viață sexuală Fumatul 166

Imunosupresia. acestea să poată fi analize la mi- Infecția cu Chlamydia. croscop pentru a depista eventua- Dieta săracă în fructe și legume. lele leziuni pre canceroase. Aceste Supra ponderea și obezitatea. celule pot fi, de asemenea, folosite Utilizarea pe termen lung a con- pentru testarea HPV. traceptivelor orale (pilulele anti- Semnele si simptomele cance- concepționale). rului de col uterin Sarcini multiple. De obicei, femeile cu leziuni pre Nașterea primului copil înainte canceroase și cancer de col uterin în de vârsta de 17 ani. stadii incipiente nu au niciun simp- Expunerea la dietilstilbestrol tom specific. Simptomele apar când (DES). Administrarea acestui me- boala devine invazivă și începe să dicament hormonal, pentru preve- se răspândească în țesutul din apro- nirea pierderii sarcinii, a fost inter- piere. In aceste cazuri, cele mai zisă după anul 1971 în Statele Unite frecvente simptome sunt: ale Americii, respectiv 1977 în Ro- Sângerări vaginale anormale, mania. Femeile ale căror mame au cum ar fi sângerare după contactul luat DES în timpul sarcinii au dez- sexual vaginal, sângerare după in- voltat adenocarcinom cu celule stalarea menopauzei, sângerări și clare la nivelul colului uterin sau scurgeri între menstruații și prelun- vaginului frecvent decât în celelalte girea menstruației femei. Acest tip de cancer este ex- O secreție neobișnuita. Această trem de rar la femeile care nu au secreție poate să conțină urme de fost expuse la DES. sânge și poate apărea intre menstru- Istoric familial de cancer de col ații sau după instalarea menopauzei uterin. Durere în timpul actului sexual Depistarea modificărilor pre Depistarea cancerului de col canceroase – testele de screening uterin pentru cancerul de col uterin Primul pas în depistarea cance- Testul Papanicolau (PAP) sau rului de col uterin este un rezultat frotiul citologic și testul virusului anormal al testului Papanicolau. papilloma uman (HPV) sunt inves- Acest lucru va duce la teste supli- tigațiile recomandate în screening- mentare care pot diagnostica cance- ul cancerului de col uterin, pentru a rul de col uterin, precum colposco- depista eventualele leziuni pre can- pie (cu biopsie), conizatie de col ceroase înainte ca acestea să se tran- uterin si biopsie. Testul Papanico- sforme în cancer. Cele mai multe ti- lau este un test de screening. puri de cancer de col uterin se des- Programul de Screening de Col coperă la femeile care nu-și fac re- Uterin organizat este la al doilea an gulat testul Papanicolau. de realizare în țara noastră. Se reco- Testul (PAP) este o investigație mandă ca toate femeile din grupul utilizata pentru a recolta celule de la de vârstă 25-61 de ani să efectueze nivelul colului uterin, astfel încât screening-ul o dată la trei ani. 167

În cadrul proiectului sunt reali- au informat reprezentanții Centru- zate campanii de informare a feme- lui de Sănătate din Soroca, în data ilor și fetelor, inclusiv și un Studiu de 29 ianuarie 2019. al cunoștințelor, atitudinilor și prac- (sursă: https://www.reginama- ticilor în acest domeniu, pentru a în- ria.ro/articole-medicale/cancerul- țelege mai bine barierele în calea de-col-uterin-poate-fi-prevenit) efectuării screening-ului cervical și Haideți să ne protejăm, căci vi- a veni cu acțiuni concrete pentru de- ața noastră contează pășirea lor. Despre toate acestea ni- Gaja, Viorica. Cancerul de col uterin și prevenirea lui. [Accesat 31.01.2019]. Dispo- nibil: https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/01/31/cancerul- de-col-uterin-si-prevenirea-lui/

(Chiseliță R.) ZIUA CITITULUI ÎMPREUNĂ La 1 fe- alfabetizarea este un drept universal bruarie comu- al omului. Unul din cel mai mare nitatea Inter- dar pe care poate putem oferi unui națională mar- copil este dragostea de a lectura. Ci- chează Ziua tind împreună cu copii ne pare că Internațională schimbam lumea. Citirea împreună a Cititului Îm- este cea mai bună metoda de a obiș- preună. Este o companie de promo- nui să citească și singuri. Așa se vare a bucuriei, frumuseții și bene- cresc cititorii pasionați de lectură pe ficiilor lecturii. Împreună cu mii de viață, nu cei ce citesc doar pentru că copii, sute de educatori, profesori, li se impune de la școală. Cititul cu bibliotecari, librării și pasionați din vocea tare este considerată cea mai întreaga țară, vor citi . Această zi importantă activitate pentru a dez- (ZICI) este parte a unui eveniment volta drepturile necesare unei per- global organizat de către soane ce va iubi lectura. Citiți îm- LITWORLD și marcat de milioane preuna 20 de minute în fiecare zi, de oameni în peste 100 de țari, din indiferent de vremea de afară și din anul 2007. Organizația colaborează interior. De când se naște copilul și cu o largă coaliție de parteneri nați- mult după ce va învăța sa crească onali și Internaționali pentru a asi- singur. gura ca tinerii, copii, adulții din în- Vă invităm la Biblioteca „Mi- treaga lume pot experimenta bucu- hail Sadoveanu” în data de 1 febru- ria și puterea de transformare a lec- arie, orele 13.00 la un flashmob turii, scrisului și povestirii. Mișca- pentru a citi în glas împreună! Fii rea este bazată pe convingerea că alături de noi! Chiseliță, Raisa. Ziua cititului împreună. [Accesat 30.01.2019]. Disponibil: 168

https://bibsadoveanuso- roca.wordpress.com/2019/01/30/ziua-cititului-impreuna/

(Chiseliță R.) Mihai Eminescu – poetul iubirilor neîmplinite Îndată după sărbătorile de durii de argint. Numai geniul Emi- Anul Nou vine data omagierii Ma- nescu a putut sa-și permită personi- relui Eminescu – genialul, actua- ficarea stelelor, lacului, codrului, în lul, necunoscutul în intens codru imagini atât de fascinate. Ia fost aproape de netrecut… Prin opera sa drag satul natal, luncile, izvoarele. el reprezintă o țară, un neam… un Marele poet al neamului este întot- popor. El este o permanentă Stea a deauna cu noi. Numele geniului va poeziei. Eminescu a avut deosebită rămâne a fi veșnic viu și prezent în sensibilitate de a citi în inima frun- sufletele noastre. Poezia lui ca orice zei soarta codrului de aramă și a pă- artă e un permanent miracol pentru cititori. Chiseliță, Raisa. Mihai Eminescu – poetul iubirilor neîmplinite. [Accesat 15.01.2019]. Disponibil: https://bibsadovea- nusoroca.wordpress.com/2019/01/15/mihai- eminescu-poetul-iubirilor-neimplinite-2/

169

170